Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Idoc - Pub Aritmetica Metode de Rezolvare A Problemelor Clasa IV
Idoc - Pub Aritmetica Metode de Rezolvare A Problemelor Clasa IV
Clasa a IV-a A
Şcoala nr.8 „ Alexandra Nechita” VASLUI
-Suport de curs-
2008-2009
„Matematica este regina ştiinţelor, iar aritmetica este
regina matematicii.”
C.F. GAUSS
ARGUMENT
Este unanim recunoscut faptul că rezolvarea problemelor de
aritmetică este una din cele mai sigure căi ce conduce la
dezvoltarea gândirii, imaginaţiei, atenţiei şi a spiritului de
observaţie ale elevilor.
Dacă în algebră lucrăm cu numere, în aritmetică raţionăm
direct asupra mărimilor date în problemă. În raţionamentul
aritmetic urmărim să avem prezente condiţiile problemei. Pentru
aceasta, ne ajutăm de notarea în scris a problemei.
Calea aritmetică, tocmai datorită specificului ei, faptului că
se bazează mai mult pe iniţiativă şi gândire personală, se foloseşte
în învăţământ cu scop educativ: pentru a dezvolta puterea de
judecată, pentru a învăţa pe elevi să gândească liber asupra
realităţii.
Ea este totodată o pregătire pentru metoda algebrică.
Aşadar, în aritmetică nu există o metodă unică generală,
care să poată fi aplicată cu deplină siguranţă. Se dau unele indicii
de ordin general sau se caută să se grupeze anumite tipuri de
probleme asemănătoare (prin structura raţionamentului sau prin
natura mărimilor cu care se lucrează); aceste indicaţii generale sunt
denumite metode de rezolvare (probleme tipice)
Prin problemă tipică înţelegem acea construcţie matematică
a cărei rezolvare se realizează pe baza unui algoritm specific
fiecărui tip. Problemele propuse iniţial pentru fiecare tip urmăresc
în primul rând consolidarea metodei (algoritmului).
Îndrumarea elevului spre însuşirea tehnicii rezolvării
problemelor de aritmetică, presupune din partea
învăţătorului/profesorului multă răbdare, pricepere şi mai ales o
muncă sistematică şi bine organizată.
2
Autoarea
CUPRINS
ARGUMENT ...................................................................... 1
I. PROBLEME DE NUMERAŢIE ................................................. 3
II. METODA FIGURATIVĂ (GRAFICĂ) .................................... 7
A. Probleme de sumă şi diferenţă........................... ..........11
B. Probleme de sumă şi raport .......................................14
C. Probleme de diferenţă, raport şi rest ........................... 19
D. Probleme în care sunt combinate relaţiile
de sumă, diferenţă şi raport ......................................... 22
III. METODA IPOTEZELOR (FALSEI IPOTEZE).....................27
IV. METODA COMPARAŢIEI....................................................32
V. METODA RETROGRADĂ (A MERSULUI INVERS)........ 38
VI. PROBLEME DE MIŞCARE...................................................43
RĂSPUNSURI.................................................................. 43
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ......................................... 47
3
LUCRĂRI PUBLICATE DE AUTOARE:
4
14.FOLCLOR ROMÂNESC- disciplină opţională, clasa a
IV-a, 2004;
15.PROBLEME DE GEOMETRIE, clasele I-V, 2005;
coautori: Maftei Luminiţa, Sâmbotin Elena;
16.PROBLEME DE LOGICĂ ŞI PERSPICACITATE,
clasele I-IV, 2006; coautori: Guzgan(Stan) Gabriela, Şolcă
Iulia;
17.ARITMETICA- Metode de rezolvare a problemelor,
clasele III-IV, 2007; coautori: Obreja Silvia, Trişcă Iozefia;
18.POFTIŢI LA SERBARE!- clasele I-IV, 2007; coautori:
Guzgan(Stan) Gabriela, Obreja Silvia, Gherasim Veronica;
19.GHIDUL PĂRINŢILOR ÎN LUMEA COPIILOR,
2007; coautori: Bută Maria, Morozan Costinel;
20.MONOGRAFIA ŞCOLII NR.8 VASLUI- finalizare,
mai 2009; coautori: Obreja Silvia, Danu Olimpia, Baban
Vladimir.
5
I. PROBLEME DE NUMERAŢIE
ENUNŢURI
6. Câte numere naturale mai mici decât 100 putem pune în locul
lui x în (x+3):2, astfel încât fiecare număr obţinut să fie număr
natural (justificare).
6
8. Consideraţi cinci numere naturale consecutive. Arătaţi că suma
lor se împarte exact la 5. Justificaţi răspunsul.
7
18. Dacă dintr-un număr natural scădem pe 20, pe 19, pe 21 şi pe
24, apoi adunăm cele patru resturi, obţinem o sumă egală cu
numărul iniţial. Care este acel număr?
19. Trei numere au, două câte două, media aritmetică respectiv
egală cu 21, 22, 25. Care sunt numerele?
20. Florin avea la limba română trei note distincte pe baza cărora
putea să obţină exact media 7. Ce note avea el? Câte soluţii sunt?
8
26. Determinaţi suma numerelor de la 1 la 99 inclusiv, calculând
suma dintre suma numerelor impare şi suma numerelor pare din
acest şir.
28. Determinaţi numărul de două cifre care este, pe rând egal cu:
1) dublul sumei cifrelor sale;
2) triplul sumei cifrelor sale;
3) împătritul sumei cifrelor sale.
9
II. METODA FIGURATIVĂ (GRAFICĂ)
10
1) Câte flori a primit de la fraţii săi?
3+5=8
2) Câte flori a primit Nina în total?
8 + 7 = 15
R: 15 flori.
150 m2
1750 m2
Problemă:
In două cutii sunt 45 de bomboane. Câte bomboane sunt in
fiecare cutie, dacă în a doua cutie sunt cu 5 mai multe?
I. 5 45 bomboane
11
Câte bomboane sunt în cele două cutii, dacă în ambele cutii
ar fi un număr egal de bomboane?
45 + 5 = 50
Câte bomboane sunt in cutia mai mare?
50 : 2 = 25
Câte bomboane sunt in cealaltă cutie?
25 – 5 = 20 25 de bomboane
R:
20 de bomboane
d) Utilizarea figurilor schematice
Problemă:
In curtea bunicului se găsesc oi şi raţe, în total 52 de capete
şi 138 picioare. Câte oi şi câte raţe are bunicul?
......
52 capete
Fiecare vietate are cel puţin două picioare; vom figura la
fiecare oval câte două liniuţe, reprezentând cele două picioare.
........
52 capete
Atunci cele 52 de vietăţi vor avea:
52 x 2 = 104 (picioare)
S-au reprezentat astfel 104 picioare, dar în total erau 138 de
picioare. Diferenţa, adică: 138-104 = 34 (picioare) o repartizăm la
un număr de 17 ovale (vietăţi), câte două, deoarece 4 – 2 = 2 (cu
câte picioare are mai mult o oaie decât o raţă).
Câte oi erau?
34 : 2 = 17
Câte raţe are bunicul? 17 oi
12
52 –17= 35
R: 35 raţe
13
2+6=8
Câte pere au fost? R: 24 pere
3 x 8 = 24
ENUNŢURI
1. Suma a două numere este 17. Unul este cu 3 mai mare decât
celălalt. Să se determine cele două numere.
2. Suma a trei numere este 18. Primul număr este 5, iar al doilea
este cu 1 mai mare decât al treilea număr. Să se determine al treilea
număr.
5. Suma a două numere naturale este 14. Dacă împărţim suma lor
la diferenţă, obţinem câtul 3 şi restul 2. Aflaţi numerele.
14
pomi sunt pe fiecare parte a fiecărei străzi, dacă în total pe cele
două străzi sunt 220 de pomi?
9. Suma a trei numere naturale este 2005. Dacă din fiecare număr
se scade acelaşi număr, se obţin numerele 109, 107, 1009. Care
sunt cele trei numere?
10. Patru bucăţi de pânză au o lungime totală de 32m. Ştiind că
prima bucată este mai mare cu 8m decât celelalte trei la un loc, iar
lungimea fiecăreia dintre ultimele trei bucăţi, începând cu a doua şi
terminând cu a patra, este reprezentată de numere consecutive pare.
Aflaţi ce lungime are fiecare bucată.
14. Suma a două numere este 19. Dacă la sumă adunăm diferenţa
lor, obţinem 26. Aflaţi numerele.
15. Suma a cinci numere este 64. Primele două sunt consecutive
impare. Următoarele trei numere au suma 36 şi sunt consecutive
pare. Aflaţi numerele.
15
puţin decât în clasele a treia. În clasele a doua sunt cu 30 de elevi
mai mult decât în clasele a patra. Câţi elevi sunt în fiecare clasă?
22. Suma a două numere este 32, iar diferenţa lor este dublul
numărului mai mic. Care sunt cele două numere?
23. Suma a două numere este 35, iar diferenţa lor este cât a treia
parte din numărul mai mic. Aflaţi numerele.
16
B. PROBLEME DE SUMĂ ŞI RAPORT
ENUNŢURI
2. Un număr natural este de trei ori mai mic decât alt număr
natural. Ştiind că suma celor două numere este 100, să se afle cele
două numere.
5. În două cutii sunt bile albe şi roşii, în total 210 bile. După ce
s-au vândut 26 de bile albe şi 14 bile roşii, numărul bilelor albe
rămase este de 4 ori mai mare decât numărul bilelor roşii rămase.
Câte bile au fost de fiecare fel?
17
mai mult decât al treilea, iar toţi trei au împreună de trei ori mai
mult decât al patrulea. Ce sumă are fiecare?
8. Suma a două numere este 88, iar diferenţa lor este a cincea
parte din numărul mai mic. Aflaţi numerele.
11. Suma a trei numere naturale este 240. Primul este de două ori
mai mare decât triplul celui de-al treilea şi de două ori mai mare
decât al doilea. Care sunt numerele?
12. Trei copii aveau împreună suma de 8960 lei. După ce primul a
cheltuit o parte din suma sa, al doilea, dublul sumei cheltuite de
primul, al treilea copil, dublul cât al doilea, fiecare are o sumă
cheltuită egală cu cât au cheltuit toţi trei la un loc. Aflaţi suma
avută de fiecare copil.
14. Ana are cu 880 lei mai mult decât Laura. Dacă fiecare ar mai
avea câte 100 lei, atunci Ana ar avea de 5 ori mai mult decât ar
avea Laura. Câţi lei are fiecare?
18
mic decât celălalt de 4 ori. Ultimele două au diferenţa 18, iar unul
este mai mic decât celălalt de 4 ori. Aflaţi numerele.
16. Aflaţi 3 numere naturale, ştiind că suma lor este 21, primul
număr este îndoitul celui de-al doilea, dar cu 6 mai mic decât al
treilea.
17. Suma a trei numere naturale este 416. Primul număr este de 3
ori mai mic decât suma celorlalte două, iar diferenţa dintre al treilea
şi al doilea este jumătate din al doilea număr plus 2. Care sunt cele
trei numere?
18. Vârsta tatălui împreună cu vârstele celor doi fii ai săi este de
70 de ani. Care este vârsta fiecăruia, ştiind că vârsta tatălui este de
2 ori mai mare decât a fiului mare, iar vârsta fiului cel mic este
jumătate din vârsta fratelui său?
20. Suma a patru numere este 480. Ştiind că al doilea este de 3 ori
mai mic decât primul, al treilea este cât media aritmetică a primelor
două, iar al patrulea este cât media aritmetică a primelor trei
numere, să se afle numerele.
21. Să se afle două numere a căror sumă este 170, iar unul este de
2 ori mai mare decât dublul celuilalt.
19
23. Daniel a cumpărat trei feluri de caiete. Numărul caietelor de
matematică cumpărate este de 3 ori mai mare decât al celor de
dictando şi de 4 ori mai mare decât al celor de biologie. Stabiliţi
dacă numărul total de caiete cumpărate de Daniel putea fi strict mai
mic decât 19.
25. Suma a două numere este mai mare cu 8 decât diferenţa lor.
Aflaţi cele două numere, ştiind că produsul lor este 20.
27. Suma a trei numere este 1500. Al doilea număr este de 3 ori
mai mare decât al treilea şi cu 100 mai mic decât primul.
Determinaţi numerele respective.
30. Mama, tata, fiul şi fiica au împreună 184 de ani. Aflaţi câţi ani
are fiecare ştiind că: tata are cu 5 ani mai mult decât mama, mama
are de două ori plus 2 ani vârsta fiului, iar fiica are jumătate din
vârsta mamei.
20
31. Într-o urnă sunt de 5 ori mai multe bile albe decât negre.
Extrăgându-se o bilă din urnă, vor rămâne de 4 ori mai multe bile
albe decât negre. Câte bile albe şi câte bile negre au fost iniţial în
urnă?
21
C. PROBLEME DE DIFERENŢĂ, RAPORT ŞI REST
ENUNŢURI
1. Diferenţa a două numere naturale este 14, iar unul este mai
mic decât celălalt de 4 ori. Determinaţi numerele.
2. Tatăl lui Vlad are 53 de ani, iar acesta 11 ani. Cu câţi ani în
urmă tatăl avea de 7 ori vârsta băiatului?
5. Fratele are cu 15 lei mai mult decât sora, adică de 4 ori mai
mult. Câţi lei are fiecare?
7. În clasa a III-a A sunt de 3 ori mai multe fete decât băieţi. Câţi
elevi sunt, dacă fetele sunt cu 12 mai multe decât băieţii?
22
8. Diferenţa dintre două numere este 42, iar raportul dintre ele
este 8. Determinaţi numerele.
11. Diferenţa a două numere naturale este 900. Unul dintre ele se
obţine din celălalt prin adăugarea la sfârşit a unui zero. Determinaţi
numerele.
14. Pentru a avea acelaşi număr de cărţi pe cele două corpuri ale
bibliotecii este suficient să transferăm 16 cărţi din al doilea în
primul corp. Dacă transferul ar avea loc în sens invers, al doilea
corp ar conţine un număr de cărţi de 2 ori mai mare decât numărul
de cărţi rămase în primul corp. Câte cărţi sunt în fiecare corp al
bibliotecii?
15. Ana spune: „Dă-mi 3 mere ca să pot avea cât tine”. Paula îi
răspunde: „Dacă aş primi încă 3 mere, aş avea de 4 ori mai mult ca
tine”. Câte mere avea fiecare?
23
16. Într-o magazie era de 5 ori mai multă făină decât în alta. Dacă
din prima magazie se scot 1000 kg, iar în cea de-a doua se mai
aduc 480 kg, atunci cantităţile devin egale. Care erau cantităţile
iniţiale?
18. Dacă Mihaela ar avea cu 3 lei mai mult decât are, atunci suma
ar fi de 5 ori mai mare decât suma lui Alin, iar dacă ea ar avea cu
384 lei mai puţin, atunci suma lui Alin ar fi de 2 ori mai mare decât
suma pe care ar avea-o Mihaela. Câţi lei are fiecare copil?
20. Diferenţa a două numere naturale este 14. Dacă mărim primul
număr cu 14, obţinem de 8 ori al doilea număr. Care sunt
numerele?
21. Diferenţa a două numere naturale este de 3 ori mai mică decât
suma lor, dar cu 50 mai mică decât dublul sumei lor. Aflaţi
numerele.
22. Suma a două numere este mai mare decât diferenţa lor cu 658.
Dacă împărţim suma la diferenţa lor, obţinem câtul 3 şi restul 60.
Aflaţi cele două numere.
24
24. Diferenţa a două numere naturale este cu 50 mai mică decât
dublul sumei lor, iar suma lor este de 3 ori mai mare decât diferenţa
lor. Determinaţi numerele.
ENUNŢURI
1. Suma a două numere este 1500. Al doilea număr este de 3 ori
mai mare decât al treilea şi cu 100 mai mic decât primul număr. Să
se determine numerele respective.
25
5. În două coşuri sunt gutui în cantităţi diferite. Dacă se iau 2
gutui din primul coş, atunci în primul coş rămân de 5 ori mai puţine
gutui decât al doilea, iar dacă se iau 2 gutui din al doilea coş, atunci
în al doilea coş rămân de 2 ori mai multe gutui decât în primul.
Câte gutui au fost iniţial în cele două coşuri?
26
10. Media aritmetică a patru numere este 53. Împărţind primul
număr la al doilea, obţinem câtul 5 şi restul 21, al doilea număr este
de 2 ori mai mare decât al treilea, iar al patrulea număr este cu 5
mai mic decât al treilea număr. Să se determine cele patru numere.
15. În curtea bunicilor sunt curci, raţe şi găini. 27 din ele nu sunt
găini şi 39 nu sunt curci. Numărul găinilor este de 2 ori mai mare
decât al curcilor. Câte păsări sunt de fiecare fel?
27
16. Un pix, o carte şi un joc costă împreună 63 lei. Pixul costă cu 5
lei mai puţin decât cartea, iar aceasta împreună cu pixul costă cu 7
lei mai mult decât jocul. Să se afle preţul fiecărui obiect în parte.
18. Suma a trei numere este 75. Primul număr este jumătate din al
treilea. Dacă împărţim pe al doilea la al treilea, obţinem câtul 2 şi
restul 5. Aflaţi numerele.
20. Trei ţărani aveau fiecare câte o turmă de oi, în total 176 oi.
După ce primul vinde un număr de oi, al doilea cu 2 mai mult decât
dublul numărului de oi vândute de primul, iar al treilea cu 3 mai
mult decât dublul numărului de oi vândute de al doilea, fiecăruia îi
rămân tot atâtea oi câte au vândut împreună. Câte oi a avut la
început fiecare ţăran?
28
decât împătritul celui de-al treilea număr. Care sunt cele patru
numere?
23. În două coşuri sunt 99 mere. Dacă s-ar lua 17 mere din primul
coş şi s-ar pune în al doilea, în primul coş ar rămâne cu 25 mai mult
ca în al doilea. Câte mere sunt în fiecare coş?
24. Într-un sac se află făină cu 7 kg mai mult decât triplul cantităţii
din al doilea sac. Dacă din primul sac s-ar scoate 40 kg, iar din al
doilea, 5 kg, în cei doi saci ar rămâne cantităţii egale de făină.
Câte kg de făină se află în fiecare sac?
26. Doi copii aveau împreună 845 de lei. Când primul a cheltuit
280 lei, iar al doilea 430 lei, atunci al doilea a avut de atâtea ori
câte 5 lei de câte ori primul a avut câte 10 lei. Ce sumă a avut
iniţial fiecare copil?
29
Aflaţi cele trei numere, ştiind că diferenţa dintre primul şi al treilea
este 33.
30
a) Problemă
Într-un bloc sunt 10 apartamente, unele cu cât 2 camere,
altele cu câte 4 camere, în total 30 de camere. Câte apartamente
sunt cu 4 camere si câte apartamente au câte 2 camere?
31
Ce cantitate de făina vom avea acum?
2552 + 50 x 8 = 2552 + 400 = 2952 (kg);
Acum la un sac de făină de 54 de kg corespund 3 saci de 50
de kg;
Presupunem că toţi sacii sunt de 63 de kg.
63 x 56 = 3528 de kg.
Cu cât cantitatea nu corespunde realităţii?
3528 – 2952 = 576 (kg).
54 54 54
50 50 50 50 50 50 63 63 63
50 50 ...... 50 ....
ENUNŢURI
32
2. Florin îşi cumpără un costum şi plăteşte 950 lei, în bancnote de
100 lei şi 25 lei, în total 14 bancnote. Câte bancnote din fiecare fel
a dat?
33
10. Într-un bloc sunt în total 20 de apartamente, de câte 2 camere
şi de câte 3 camere, în total 44 camere. Câte apartamente au două
camere şi câte au 3 camere?
11. Pentru a plăti cumpărăturile făcute, mama lui Andrei a dat 475
lei în bancnote de 100, 50 şi 25 lei, în total 8 bancnote. Câte
bancnote a dat din fiecare?
14. Într-o urnă sunt 13 bile albe şi negre. Dacă extragem din urnă
o bilă albă obţinem 3 puncte, iar dacă extragem o bilă neagră
obţinem 5 puncte. Câte bile albe şi câte bile negre a extras un copil
din acea urnă, dacă a totalizat 49 puncte?
15. Dacă în fiecare bancă dintr-o sală aşezăm câte 5 elevi, rămân
două bănci libere, iar dacă aşezăm câte 4 elevi, rămân 10 elevi în
picioare. Câţi elevi şi câte bănci sunt?
34
18. Părinţii lui Sebi au cumpărat o mobilă în valoare de 1200 lei şi
au achitat suma cu 74 bancnote de 100 lei, 25 lei şi 5 lei. Să se afle
câte bancnote din fiecare fel a dat, ştiind că numărul bancnotelor de
5 lei este cu 6 mai mare decât numărul celor de 100 lei şi 25 lei
luate împreună.
20. Radu are suma 435 de lei în bancnote de 5 lei şi 10 lei. Ştiind
că sunt în total 50 de bancnote, să se afle câte bancnote de fiecare
fel are Radu?
24. Într-o curte sunt găini, raţe şi oi. Ştiind că în total sunt 100
capete şi 280 de picioare, iar numărul raţelor este cât o treime din
numărul găinilor, să se afle câte păsări de fiecare fel sunt în acea
curte.
35
26. Dacă stă câte o vrabie pe un par, o vrabie nu are pe ce sta.
Dacă stau câte două vrăbii pe un par, rămâne un par liber. Câte
vrăbii şi câţi pari sunt?
36
IV. METODA COMPARAŢIEI
37
mai multor unităţi, trebuie să determinăm valoarea unei singure
unităţi şi invers. În ambele situaţii, fie că sunt mărimi direct
proporţionale, fie că sunt mărimi invers proporţionale, enunţul
cuprinde trei elemente cunoscute şi unul necunoscut, două câte
două de acelaşi fel. Cu ajutorul celor trei elemente cunoscute se
află cel de-al patrulea. De aceea metoda se mai numeşte regula
de trei (simplă sau compusă).
ENUNŢURI
38
3. 6 cărţi şi 7 caiete costă 105 lei, iar 8 cărţi şi 9 caiete costă 139
lei. Să se determine cât costă împreună 2 cărţi si 2 caiete?
39
păstârnac costă dublu faţă de un morcov, să se afle cât costă un
ardei, un păstârnac şi un morcov, luate separat.
13. Suma dintre un număr, dublul celui de-al doilea şi triplul celui
de-al treilea număr este 24, iar suma dintre triplul primului număr,
dublul celui de-al doilea şi al treilea număr este 36. Care sunt cele
trei numere, dacă al treilea număr este de 4 ori mai mic decât
primul?
40
număr, dublul celui de-al doilea şi al treilea număr este 34, iar cel
de-al treilea număr este de 3 ori mai mare decât primul.
V. METODA RETROGRADĂ
(MERSULUI INVERS)
41
Ea constă în faptul că enunţul unei probleme trebuie
urmărit de la sfârşit spre început. Analizând operaţiile făcute în
problemă şi cele pe care le facem noi în rezolvarea problemei,
constatăm că în fiecare etapă facem operaţia inversă celei făcute
în problemă.
Deci, nu numai mersul invers, ci şi operaţiile pe care le
facem pentru rezolvare sunt inverse celor din problemă.
Metoda mersului invers se utilizează şi în rezolvarea unor
exerciţii, în care apar o necunoscută (a, b, etc.)
Problemă:
Un elev citeşte o carte în 4 zile. În prima zi citeşte 3/10 din
numărul paginilor, a doua zi 2/7 din rest, a treia zi 3/5 din noul rest
şi a patra zi ultimele 20 de pagini. Câte pagini are cartea?
100 pagini
70 pagini
Ziua I
50 pagini
Ziua a II-a
Ziua a III-a 20
Ziua a IV-a
ENUNŢURI
42
1. La o librărie se vând caiete. În prima zi se vinde 1/9 din
numărul total de caiete. A doua zi se vinde 1/8 din numărul de
caiete rămase, iar a treia zi 1/7 din noul rest de caiete, rămânând în
final 522 caiete. Câte caiete au fost la început în librărie?
43
rest, ovăz, 2/9 din următorul rest, secară, iar ultimul rest de 3500 kg
este orz. Să se afle cantitatea totală de cereale, exprimată în tone.
44
15. Un ţăran a vândut mere la 4 clienţi, astfel: primului, 1/3 din
cantitatea totală şi încă 32 de mere, celui de-al doilea 1/3 din rest şi
încă 32 de mere, celui de-al treilea 1/3 din noul rest şi încă 32 de
mere, iar celui de-al patrulea 1/3 din ultimul rest şi ultimele 32 de
mere. Câte mere a avut ţăranul şi câte mere a cumpărat fiecare?
16. Dintr-un bidon de benzină, tatăl lui Ionuţ a luat într-o zi 1/4
din întreaga cantitate şi încă 3 l, a doua zi 1/3 din rest şi încă 3 l, iar
a treia zi 1/2 din noul rest şi încă 1 l şi a constatat că au mai rămas
13l. Câţi litri au fost la început?
45
rezultatul obţinut este triplul numărului 100. Care este numărul
iniţial?
46
VI. PROBLEME DE MIŞCARE
Problemă:
Un turist are viteza de 4 km/oră. În cât timp parcurge cei 8
km pe care-i are până la destinaţie?
D= V x T; T = D: V
T = 8 : 4 = 2 (ore).
R: 2 ore
ENUNŢURI
1. Doi turişti parcurg distanţa de la A la B. Primul turist a sosit în
B cu 2 ore mai târziu decât al doilea. Viteza primului este de 4
47
km/h, iar a celui de-al doilea este de 6 km/h. Determinaţi distanţa
de la A la B.
7. Un tren trece prin faţa unui om timp de 8 secunde, iar prin faţa
unei platforme cu o lungime de 400 m în 33 secunde. Determinaţi
lungimea şi viteza trenului.
48
9. Două trenuri de călători, unul personal şi unul accelerat, se
găsesc la o distanţă de 140 km şi merg în aceeaşi direcţie. Trenul
personal merge cu viteza de 40 km/h, iar trenul accelerat parcurge
în 4 ore cât cel personal în 6 ore. După cât timp acceleratul va
ajunge trenul personal?
10. Un tren parcurge în 1/2 oră 25 km, iar un vapor în 1/4 oră 5
km. În cât timp vaporul va parcurge distanţa pe care trenul o face în
6 ore?
12. Distanţa dintre două oraşe este de 150 km. Din fiecare oraş
pleacă spre celălalt câte un biciclist. Unul dintre ei are viteza de 30
km/h. Ce viteză are celălalt, dacă ajunge la destinaţie cu 2 ore mai
repede?
13. Din două oraşe pleacă unul spre celălalt două automobile.
După un timp se întâlnesc şi-şi continuă drumul astfel încât la 20
min de la întâlnire, între ele este distanţa de 50 km. Să se afle
distanţa dintre oraşe, ştiind că una dintre viteze reprezintă 2/3 din
cealaltă şi că automobilele s-au întâlnit la 30 minute de la începutul
mişcării.
14. Vasile şi Ion merg unul lângă altul. În timpul în care Vasile
face 4 paşi, Ion face 7 paşi, amândoi parcurgând în acest timp
aceeaşi distanţă. Dacă lungimea pasului lui Vasile este de 70 cm,
care este lungimea pasului lui Ion?
49
16. Un ogar urmăreşte o vulpe care este distanţată la 60 sărituri
faţă de acesta. Vulpea face 9 sărituri în timp ce ogarul face 6, iar 3
sărituri de-ale ogarului fac cât 7 de-ale vulpii. Peste câte sărituri
ogarul va ajunge vulpea?
18. Din două oraşe pleacă în acelaşi timp două maşini, una spre
alta: prima cu viteza de 80 km/h, a doua cu viteza de 70 km/h.
Când se întâlnesc, o maşină trece de mijlocul distanţei cu 10 km.
Ce distanţă este între cele două oraşe?
50
RĂSPUNSURI
I. Probleme de numeraţie:
51
185, 197, 201; 17. 200, 280, 320, 250; 18. 3000, 2298, 2; 19. 26,
14; 20. 25 băieţi, 26 fete; 21. 682; 22. 24, 8; 23. 20, 15.
1. 17, 34; 2. 25, 75; 3. 21, 63; 4. 88, 44, 22; 5. 162, 48; 6. 456,
1834, 220; 7. 72, 48, 96, 72; 8. 40, 88; 9. 70, 50; 10. 9, 36; 11. 144,
72, 24; 12. 2560, 2880, 3520; 13. 171; 14. 1000, 120; 15. 7, 9, 5,
20, 24, 6; 16. 6, 3, 12; 17. 13, 10, 7; 18. 10, 20, 40; 19. 14, 36, 20;
20. 180, 60, 120, 120; 21. 136, 36; 22. 60, 24, 8; 23. 12, 4, 3, Nu;
24. 36, 6; 25. 5, 4; 26. 2 soluţii: a) 204, 234. b) 210, 240; 27. 700,
600, 200; 28. 16, 32, 48; 29. 12, 32; 30. 29, 30, 60, 65; 31. 5 albe,
una neagră; 32. 20, 10; 33. 2, 30, 58; 34. 27, 14, 19.
52
1. 65 oi, 35 găini; 2. 8, 6; 3. 3 ore, 2 ore; 4. 7 raţe, 28 găini, 3
purcei, 1 câine; 5. 16; 6. 9 bănci câte 2 elevi, 3 bănci câte 3 elevi; 7.
12 iepuri, 10 găini; 8. 80, 188; 9. 4, 9; 10. 4 cu 3, 16 cu 2; 11. 3 de
100 lei, 2 de 50 lei şi 3 de 25 lei; 12. 125 bomboane, 27 elevi; 13.
60 iepuri, 140 găini; 14. 8 albe, 5 negre; 15. 90 elevi, 20 bănci; 16.
50 găini, 50 gâşte, 100 porci; 17. 6 scaune cu 4 picioare, 30 scaune
cu 3 picioare, 5 bănci cu 2 picioare; 18. 2 de 100 lei, 32 de 25 lei,
34 de5 lei; 19. 11 oi, 35 păsări; 20. 37 bancnote de 10 lei, 13
bancnote de 5 lei; 21. 182 (brad), 118 (stejar); 22. 10 bilete de 4 lei,
30 bilete de 6 lei; 23. 18 truse cu 4 creioane, 7 truse cu 3 creioane,
6 truse cu 2 creioane; 24. 45 găini, 15 raţe, 40 oi; 25. 9 flori, 4
vaze; 26. 4 vrăbii, 3 pari; 27. 35 elevi, 100 bomboane; 28. 304 lăzi,
1700 kg; 29. 180; 30. 12 câte 2 bomboane, 10 câte 3 bomboane; 31.
167 pungi, 1371 bomboane;
53
1. 24 km; 2. a) 3 ore; b) 66 km de la oraşul B; 3. 135 km; 4. 3 ore,
168 km; 5. 20 km; 6. 400 km; 7. 128 m, 57 km şi 600m/h; 8. 3
minute; 9. 7 ore; 10. xxxx; 11. 84 km/h; 12. 50 km/h; 13. 75 km;
14. 40 cm; 15. 60 sărituri; 16. 72 sărituri; 17. 56 km/h, 73 km/h; 18.
300 km; 19. 120 km. 20. 168 km.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
54
8) Rusu Eugen – Aritmetica, manual pentru liceele pedagogice,
E.D.P. 1980;
55
56