Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Teologie Dogmatica C899i Simbolicc483

    Încărcat de

    tudose
    2 vizualizări77 pagini
    dogmatica şi simbolica

    Titlu original

    Teologie Dogmatica c899i Simbolicc483

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    dogmatica şi simbolica

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    2 vizualizări77 pagini

    Teologie Dogmatica C899i Simbolicc483

    Încărcat de

    tudose
    dogmatica şi simbolica

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 77
    Partea special a Dogmaticii Ortodoxe 1, CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU Parica special a Dogmatic Ortodoxe cuprinde expunerea siste-matieh @ dogmelor bisericesti, Incepand cu. tnvatatura ‘despre Dumnezeu stu dogma Sfintei Treimi si incheind cu cea despre Dumnezes Judecdtorul sau dogma eshatologica. In prezentarea si analizarea fiectrei dogme se va Iua ea punet de plecere Revelajia Dumnezeiascd, supranaturala, invatitura de credinfs find astfel fundamentatt bible si patristic iar explicare el argumentata teologi, precizindu-se importanfa acesteia pentru viata si misiunea actuala » Bisericii. La acestea se va adauge dimensiunea simbolicd a doctrinei, expunindu-se, atunci cand teste cazul, diferenjele care exist intre concepfia ortodoxi si ‘coneepfile eterodoxe. Ca introducere Ia prezentarea dogmei Sfintei Treimi, in toate dogmaticile ortodoxe se trateaz despre cunoasterea lui Dumnezeu, aceasta consttuind premisa oricarui discus teologic. De la inceput trebuie precizat faptul ct Teologia utilizcazd fermen’ antinomici pentru a putea exprima ceva din tina Cunoasteri lui Dumnezea. O teologie pur raionald nu reprezints © teologie autenticd, ei o speculajie rational’ prin care nu se poate cunoaste Dumnezeu, lipsind tocmai experien(a relafiei eu Dumnezeu, Penteu teologul ortodox, Dumnezeu mu reprezint® un ‘obiect pasiv de cercetare, ci un subiect activ, care Se descoperi prin lueririle Sale si prin Cuvantul Stu. De aceea cunoasterea li Dumnezeu nu este 0 problema de speculati, ci in primal rind de curijare a minjii si a inimii prin harul Duhului Sfint, pentru contemplarea sau simficea duhovniceasea a prezenjei lui Dunmnezeu. Ulterior acestei experienfe, personald si eclesiala deopoirivi, teologul incearca si cuprinda in notiuni si concepte aceast simfire a prezentei gi Iuerdri Ini Dumnezeu. 123 fn procesal cunoasterit lui Dumnezeu, inijiativa 0 are El, prin revelarea de Sine, ita uli find uniea Lat cu oameni sau indum- fevwiea acestora Intre aceste dow limite se desfigoari stiania ‘gologului in special ga credinciosulu in general, de s-L cunosste prin ceed, rajune si ubire pe Dumnezea. ‘Desi este unicd si unitard a sine, cunogteres lui Dumnezeu se fice pe mai multe efi sau modur, acesteanefiind opuse inte ele, ci complementare. Din perspetiva Revelaiei divine dogmatica orodoxa admite 0 bla eunoasere a Tui Durnezeu: prin Revelajis natural (cunoayerea ‘aturala) gi prin Revelafia supranaturalé (cunoasterea supranaturld). Din perspoctiva persoanei umane si a colaborérit ei eu har divin vem ate tre modalitai de cunoasere a lui Dumneze 1, cunoasterea rajonal,afirmatival si negativas ‘i. cuncasterea apoatick, experimental, prin puterea Dubul tint «-cunoasterea existential, din imprejuriile concrete ale vet, {hn opinia unor teolog, exist gi alte moduri de cunoastere & Tui Dummnezeu, ca de exemplu: calea misick si calea iim (Pr. cont George Remete, Dogmatica Ortedad, ed, a 3-2, 2000, p. 121) ‘Acestea inst nu e deoseese esengial de cele amine mai sus, Fiuniteeuele. 1. Cunoasterea fui Dumnezea prin Revelafia natural ‘Aces tip de cunoastere exe caracerizat ca avind wn caracier ‘scendent, intcit poind de la om si cosmos se ridicd spre Dumneze, punind in evidengdinfaiva omului (Pr dt. Sterea Tache, Teologia Dogmaticd si Simbolcd, 2003, vol. 1, p. 33). Dacd in Revelaja atural inijiatva o are in mod liber Durmnezeu, in eunoss- terea natural aceasta aparine muti, ea nefind Ins posbila dec pe aca octet Din observares confinutlui Revelatci divine naturale, eae in opiniaPiviateli Stniloae consti in om si cosmos, ne puter ridiea la cxistenta lui Dumnezeu, descoperindu-L. in calitatca Sa de Creator si Pronistor al lumii, Sfinia Scriptura confinni posibiltaea unet 124 cunosseri a lui Dumnezen rin iternediol Revelatiei nature: “Ceruile spun slava lui Dumnezeu si facerea mail Lui o vestete ti (Psaimul 18, 1), “Cele pevizt al ui Dumneze se vid de a fice lumi, infleganduse din pr, di vei Lui pute ia ‘Lal damnecir aa cae fe ir uv de apa” (Roman 1 19-20). Pentru a descopri pe Dumnezeu pin ereaia Sa, omul rebuie sii foloeased pune sole nature de eunasere, side in el de Dumneze, consis morals, itu rajunea nfeleass ca dreapes judeatt 5 mites lumina de ceding. Pe ling dove biblce de ‘mai sus, meajonten sf eftva mira parsice fn favorea posi Jit ute eunoatr naturale aI Duraeze tn ealtatea Sa de Caz supreml a tuturorcelorccate, intl loan Damaschin ain ia acest sens: “Cunostns existent li Dummnezeu este siti chip natal in noi (Dogma I, 3), iar Sfinnl Maxima Mirustru consider ct scesth cunastere natural a exisened lui Dumnezen dati camenilr in chip nna" (Selle la Danse Areopatt, cit. Pr rf fan et pct, vl . 5. in efor de cunoatere a lui Durmnezeu pe cale natural, om se spin ip Inclnata'afreasc spre Dummeze, care et inser in “Chip ut Dumpezea” dine, ce constitu cen persoanet unas ne, Acensti inline poate fi Inst altel de pica, stusie tn cae mul pat confinda pe Creator eu fipea sau creat Sa. “Trebuie observat, in context, si fap cl neat modsliate de cemoagere a lui Durinezeu nu este simp “natural, findes ea inchde, chiar 5 nt-o masa mai edu, rein ca dara lai Dun nezeu si puterea Omulu dea nde spre El. De atl, penta teologin ortodox om nu devine, nic chiar a stare de plea, pe de-ainegl “natura” fn sens une separa totale de Dumneze,deoarece fea comeneaset are din momeatul creat 0 component hari, ee au Pref anuat, scum nic rfonalitatea ola sa cosmos ma poate fi supine Cu tote acstes, datos urmavilor pcatulistrimosese, tn special aleriichiulu ui Dumaezeu din om, cunosterea natal este nodepin, indirect, nel si nesgur. Caracteral limita si 1s foarte general provine din faptul c& Dumnezeu rimne ascuns in cxcafia Sa iin legile pe care El lea imprimat acestea, fk sini se adreseze direct, deci fri ca omul si post accede la © eunoastere interpersonal Insuficienele modului natural de cunoastere a lui Dumneceu sunt depiste prin canoasterea supransturl ce are ca surst Revelia diving supraneual 2. Cunoa}terea tui Dumnezeu prin Revelagiasupranaturala Ast cum Revelatia divind supranaturla a avet rolul de a completa si revigora Revelaja natural, tot aga eunoaserea suprana- tuald a lui Dumnezeu, completeari pe cea natural, fri ca prin seeasla 50 anuleze sau) sii diminueze importanja, Ambele elf de cunoastere sunt legate inte el, find complementare (Pr. con. George Remete, op ci p. 123). Instrumentul prin care omul cunoaste ia mod supranatral pe Dumnezeu este acelasi prin car el primeste Revelaiadivind suprana= furl si amume crenf. Daca aceasta este prezet nt-o masur8 mai redust in eunoaseréa natural, acum ea este amplificat, ini si maa tunica prin prezenja harului tou-un mod superior, care intrest puterle sprituale ale omului, Prissitt prin auzirea ‘Cuvintlui iu Dumnezeu,eredina este ists prin har primit la Botez, ea lumi ‘ind mintea i ficnd-o capabild si eunoascd pe Dumaezea ca persoa- ‘In timp ce eunoaserea natura este antropocentrcd, cea suprena- lurald este teocentricd, deoarece Dumnezeu este Cel care diruiste tunoayterea Sa prin bar celor cxedincios. Chiar daca ea implied eforul omului, lucrarea Tui Dumnezen, prin Dubul Sfint, ete mult superioari cele din cunoastereanaturala. Aceasta pentru cd omul Insug se deschide mai mult prezene si ncn lui Dumnezeu dest tn «wal cunoaseri naturale. (Cunoaserea supranaturala a lui Dumnezeu are temeiui biblice care sunt comune si acini de ato-revelare a lui Dumnezen. fiat Pavel stestt ambele lcruri stunei eid afm: “Dupa ce Dumnezeu ‘linioart in multe nduri sn multe chipur a grt pein prooroci, tn 126 vremaile din uni nea grit prin Ful” (Bvrei 1, 1), Tot el atag stenfiaasupea faptulul cl in procesul cunoasteri supranaturale Dury rezeu este permanent stiv spre wl atrage pe om In dalogel cu Sin “cu ins, dupA ce af cunoscut pe Dumnezeu sau mai degrabs fost cunoseusi de Dumnezeu, cum Vi intowcefi aris Ia inelesure cole slabe st sirace, ciroa iarisi viti fle slujfi cx inane 7 (Galaent 4,9) ‘Cunoaserea supranaturals implied in sine, pe lng eredin 5 har, iubiea omulti, tocmai pentru e& acest tip de eunoastere conde | comuniune interpersonal, la unire eu Cel cunoscut. Aceasta 0 ‘iste, supeainil, mai presus de toate categorie finflor create Pe aceast ale negativ, mu spunem atit ce este Dumnezeu, spusem ce au este Durnezeu. El nu este vis, existent, bunt, ‘nfelepiune in sens omenes, ci este mai presus de acestea, mal pests sdetot ceca ce am pute cugea nt, Primele dout ci sau metode au primitnumele de calea cotfitied, cen de- tia decalea apofaticd. ‘Observind insufcieataexpeimiitnoaste cv privie la realist suprainiala a fui Dusanezeu, SEiaul foan Damaschin afi: "Dur neaeica este Infinit si incomprehensibld, $i num acesten putem inelege ou privie la ina So, anume: nemirginiea si incomprehensi- bitte, Totte pe ete le spunem afirmatv eu privte la Dumnezeu ns ‘indie natra Lui, ci cae in egiturk cu natura Sa.” (Dogmatia, Buct es, 1993, p. 20) La eindal stu, Sint Grigorie Palama spanee Firea supracsenils lui Durmnezeu mu poate fi nici expriniat, nici mami, nie gin; ea este dinoolo de toate, este de-a pura ins rnosbila penbu tof, Nu exist mume in veae pent a 0 nui, nici ccuvdat pe fume, nie imagine, care si re dea o cuncasteve oarecere in aceastsprivinf, ci rama o necunoastere desdvérgit. care se mtu ese negind fot ceea ce este si poate fi umit.” (ct: Viadimir Loss: Feolegia misticd, p65). 148 In ceea ce priveste impinirea atributlor divine, majortatea to- logilor orodoesi le impart in tri eategor: naturale, intleetale i mo- ‘ale, PirinteleStinifoae le imparte In dow’ categoria) atribute legate de supmesenja lui Durnezeu si partcjparea creature la ele; b) bute legate de sprivualitatea lui Dumnezeu si prticparea erature la ele. De rejnut acest idee valoroat a printelu Stnilove 51 anume posite fipturilor rajonale de a participa la atibutele divine spin acest I ‘ns via de suprema comuniune a Prea Site Tein, 149 1V, ATRIBUTELE LUI DUMNEZEU (11) A. Meibutele naturale ‘Acestea sunt etrbutele pe care le forma in contrast cu instil utd sou fri create, relative, miginite. Prin atributele nature, urmnezeuapere ca fn absolut, liber de toate imitate st imper- Seciunilenauri create, Astfl ac in lumea creat domneste legen ca alti (tle efectu une cauze), Dumnezeu nu e cauzat 5 nici depen ent de iment si nimic, dei se abuiéaseitatea ( exstnia de Sine ‘Ssolus). Dacd natura creté e natural, Dumnezeu e sprit imate ‘erbuin-Tae spirvalittea, Dac8 natura creat e mirginth si rela, Durmneze einfit emargit, absolut, in raport cu spi find asp sisuprasptia, in report cu inp ind stemporal 5 supratemporal dar si Tegni, in mport cu patra find atofputemic. Dacd in natura erat Gormnete schimbarea, Dunzezew este neschimbabil, Toate acest tribute cevidenfa fatal e& Durnezeneste uni infin 1. Bxstenfa de sng asetaten sau independenga absolut ak Dumnerew "Act atibt indck insu ai Durnezeu de a exist sau 2 sing d a Sine prin Sine. Acs sea, negate Dnneze fn condionat Ge iment de nmi, ck mast are existent dea Micnoe, elms are cua in af de Sine. Pociv, ascttea Hnscmn ea Durmeze ete cz propre Sae ing oe fi de Hsp fa fi hare told a Se prin Sie, Mai aul, Be te fg! sii dace El onéfonaz existe “utror clr vite pevite” De aera Dune Inu deseopert ume Je Si, x mame cre mich existerait lina eh Sena ex sunt (lie 18) doar El este “ala omega, Cel ce oe Cele ea Cal cs vine, cept situ” Apocalipsa ,8). Iho Gig de Nerina, comentind text ela ere 3, 14 atin “Drone er vf don pr sau mal cuind ete dea parr cic “era iva sunt ef le inp (eet vito Sv geet e end El exe "Cel ces deve pura Se 150 umes E end vorbeste ou Moise pe mune, ci cuprinde ctu in el, Tin fa Ge inceput si fk de sit, ca un ocean fra hotare™ (Gasintaron 38,11). ‘Desiur, ina si exisenja fn sine a lui Dumnezeu, mu exit dtc, numa fnt-un subiect sau ipostas perfect, respect in ipos- tase ueimice, ci nit finja mu exist abstract in sine, ci doar in con- cetulipotseorteimice, Dar Dionisie Areopagiulatrage atenia ch ‘Damneeu e Cel suprafingal si supraexistegial cate maint’ in ete- sora enistenflor create; Ele mai press de toate cele oe sunt, dos ce toate existenfle pe are fe cunoastem fiat existena dl alten ‘va deind in existenga lor de un ine sistem de refering si depen- dlenfe- Acces rele a lor de dependenf inc o relatvitate gio lipst acxistenelor crete. ‘Dumnezeu, Cece exist de Sine si mu prin sine, e liber de orice relaie de dependen gi pin aceasta este singura fing i existent salt avorl si cauza a tot ce exist, “Penta ci dela El gi prin Et ‘pentru El sua toate" (Romant 11, 36) 2, Sprtualtaten ti Dumerew jn tonmst cu amen self cet, eae © mii cians eral, dct itn sp spt, Darezeae spit Steal renal nsorporl neni, imply, nevkat anal, iter s pasos Spt cone a persue, care se cancterizaa pin ane ile. Rajuen presapune epatatea de autrefetie i caltatea Se sbi itera clo Sal Nama nl pint Sunt persoane Ex te comp dene sprite, ratoae peso: Dante fens ingeri cameni Inge osm sunt ff spite eee, iar Dmercucst inf sprit aso ere $n spl seamed dar nematerialitat, cig ston de abut pine, sport de coat, de depts de fees abt pune a eidens cater ded (spi a en tee "Duh este Dunneze Cel ce ncn Leb 81 Selene aD inde be 4.20 Ist ‘finta Serigturd atest sprtualiatea lui Dumnezeo, at ind rec, invijnd ef Dumnezew nu ae nici una din inure materiale sau ‘Export, et si direct, aibuindud cantina de Sin, rane, libeta- fe, Bevo reaoare si numindu-L diet “spit” sau “uh ‘uteri spiritual ale spistelr erat, ale Ingerior 5 m ‘oamenilor(compusi din sufet si trup, sunt Limitate in timp si spat Singur Dumnezeu e spirit absolut neimitat fn tmp s spi de men Side iia, coxa oe conaituieo condi a beta absolute de mises Fe"Domaul este Duh si unde este Dual Domnulu, acolo este fiber tate" (1 Corintent 3, 17). Spit lui Duraezew ume impul gi spagil ey slava Ss, find peezent pretutinden, fs se confine cu lunes In acelasi timp. Dumneceu este ciza ctestoare a tuuror spirtlor create, ind namit Tal duhurlor” (Evrei 12, 9) si "Dumaezeul dunaitor” (eugicune din slujbainmorméntii, ru numa al celor vi dr sia cel dori ‘Sprtualitata est, poate, abu ui Durezeu cel ma sor de stabi, dar el mai preu de experiment. 43. Afofprezenfa sau suprasparilitatea fui Dumnezeut ‘Aces abut este In relaiediecti cu absolul si infintates Ist ‘Dunne zeu, El se manifests in sens negatv prin aspayaitate sau supra: spataitat, iar poztv prin omnipezena (petutindenitae) Find spirit ‘ur, ifn imsteral, Dumnezew nu este limitat de spi: “Cerl si lund nut euprnd, Doamne (IH! Reg 8,27). ‘Dumnezeu umple tot spafial ie prezent pretuindent in orice moment: "Unde mi voi duce de a Dl Ta gi de la fata Ta unde oi Fugi ? De ma voi sui la oer, Tu acolo esti; de m8 voi cobort la iad, Tw de fas ti! De voi lua aripile mele de dimineays si ma voi ajeea Ia tmargiile midis acolo mana Ta ma va povafui simi va fine dreapta Tal” (Psalm 138, 7-10) Deoscbirea dine omniprezenia ui Dumnezew si prezenke spivinalt a ingertr o explica astfel Sanu foan Damaschin: “Chiae st Fgerl eeicumscris In chip spiritual acolo unde Iveeaz..Nu poste si uereze in aceag inp in diferit locuri, Nuns Dumnezeu poate st 152 Ice nace tmp prea, Dumnezeta, pen dest pret tines si mai rests de ton, lueazh simutan in difette modu, pritro energie unit simp" (Dogmarcn. e183, . 9), ack Daniezeeprettnden inser eerie ae iit de rem Sade set ptm Ge nl et tion se svg Stina Litughie e un spa aj de pen cubrsich iss Hstog ‘eee psa Mil mane Tr ese grew 58 inceagh omniprsena hi Dunner sist mentnd in acl tmp transenien abot dar 9 imme, fd scat tn pans. Stl fan Gord de Ate presi: “Sim cd Dumnczrae pees petuinden, dart te, fem ci, pen cna cane Goro prez sensi, nats, ta nee dats legen ina Ii Darnezeu (Oa Wh La Bi). Desigur 8 Dunnezeue prezentprettindn, dpe ini dupa posiasrle ele imi pin neil Sle exe ate, rin care Se coboard pint la ni i pin eae ¢ presen ne, pretnden dar mei prs de oats Dunne nu ese napa sensu esr, cre olan de tue in taacendenga Sa, etn sensl cf ra tea Teale spoil, Durneze nu ete nun esp ci supeapalil at © ‘i pesos de sul, cree rest, spits dep de E Aa ce Dommul ele sauna Mew gi pint atemu piiaelr Mel! Cell de east ni sei zdi voice fl de oe de ein pneu Mine?” (aia 12) Cele oun concep Slsofie conte refrioar la cet bt, pant 3 dismal webuie resins, accented impo ell ‘Stansell Durmeze, ir npc! dea ova, manent hare (Pr prot Dumitru Popescu, ct p83) Dac se afi ct Biter ete Tocagl hi Bumneve, pin sera se nea aoprezena Sa. Sant dere grade ale peel int bunear tn er, tn Bisel a Tan, In Lnrgia coach pans rene care sunt sinatane tn mod asemnitor cu cella abut, omd este chemat porrge a aibual stone zn hi Durze hun me a 133 concret el se va implrtl, isi, de pretuindenitatea lui Dumnezeu in viata vitoare, cénd va depisispajiul material, cénd prin finja Sa transfigurta va eomunica fd limite, fr distant si fir separate eu toate persoanle iit, prin puterea Dubului Sint (Pr. conf. Gheorghe Remete, Dogmatic, p. 140), Prins atibt xi tinlge nites Ii Dunner tn pon eu ting independ tenth fp de tiny Danner, Cre le Hp Raper de dependent ives fd el ener cu tpl pl eae dependent de Dre Ded nul re x ane sear ehimbte § e Sheet curr Cee, Damo ind spt it ne thn int, de il mp est sar ep nu sm, De aca Fe aa Algae cn Duet mee el wa, vito, ine pest (Cos XL 16) Tn mod negativ, vesnicia este insusirea lui Dumnezeu de a fi deasya ier de np. ibd empel sapatnpral fn nd pouty exptnd fg ea Dummer eee spose 3 uple Cpu nd ert cee omar tempera al m,n fama area eye Damar, ‘tm Srpat con vei hi Dureza, ect et dept inp ive"Nal nite eu fet mn gpa cit peat ney, in warp even cp TC i dean Iain shor Ti unten aude, cae son an” (Pala 9.2 | een i a Dumper, aca exs elegant tn cre pe ee tec de a przent a ea de i a ec te test conio ed weet, fs, ed present | lee Duma exe Cel exe, Cl bem gC ce ah vit" | Spats) Dar ec Duco mei gleashc8 Income ne ins ate, cle pletutine veh decom nine a Pesta mie ca ao prez ves oa ti nl coed inepsonl Is4 Dei supratemporal, prin energie divine necreate, Dumnezeu ‘reeazhtinpal gl umple, find in relate cu istoria si cu timpul, dar ‘Seplgndue ind mai presus de ele. Pent existenfele create, timpul fe interval in care ele se desivdrgese trepat,fnt-un wren neconterit pre Dumnezea, Cresta Tor, Prin inreaga iconomie a méntuti. Fists nea dat posbltaten participa la vag vepnic8 PreaSfintei “Trem: “Cel ee cede fn Mine ae vat vepnica (loan 6,47). rin timpal sacramental al Biserci, vesnicia este antcipatd g pregustatt pin puterea Duhuloi Sint, n unite cx lisus Hristo, Cel ce Sa invegicit umanitalen asumatd gi pe care ne-o oferd in Sfinta Fbitc fn acest sens, pin timp lure primim ca arvuna prezen- {a pind de etemitate a Prsoanet lui Hristos, care deschide mpl etre ‘ence seu coboara vesnicia nim. 5, Neschimbabilitate sau imuabilitatea lui Dumnezeu ‘Asibutl acest este stn legat de eel al existent de sine si de cal al vesicie. Cugetind pe Dumnezeu ca existind de Sine fateun prezent continu, fr Tneeput si Fr sft, Tl concepem si neschim= Ebi: da invers, cugetind pe Dumnezeu ca neschimbstil it conce- pam 3 vshi, pentru cf unde nu exist schimbare nu exit ni suece- Suni temporal ii tmpulca unitate de mAsuri.schimbii ‘Dumnezcu nu Se scimbé nei tn fim, nici tn Iucrvile Sale: “2 sunt Domnul gi ma Mar schimbat..." (Maleahi 3, 6); "Acelea vor pier iar'Tu vei rinine si (fi ca 0 hand se vor inveehi si ea un ‘egmnt fi vei schmba gi se vor schimba; dar Tu acelas ests anit 13: ‘nue vor putin" (Psalm 101, 27-28) in Noul ‘Testament gisim acceasi confinnare _atributului eschimbtili, cu referre Ia Prsoaneleteimice: “Tost daea cea ‘butt dal desist de sus este, pogordndu-se dela Pinte umi- nil, la Cae nu este schmbare sau umbr de mutare” (cob 1, 17) ‘sas Hiss, eg azi gin vee ext elas” (Evred 13, 8). De men- fiona, in acest cones, c& Persoana divin a Ful fui Dumnezeu nu se ‘chim prin ntupare, mining acweasi, dup cum nei Sta Treime rue schimnb pen naaes cu up ace @ MisnuitorluiHrists. 155 Dumnezen ns poate deven alicineva sau atova, deci ceea ce ‘ese prin fie gi din vei, Dad tote se schimba si sunt tn devenie, Singur Dumnezeu ne sups schmbiri, deveirit sau dezvolii. El ste mai press de schimbive gi deenire gi toag, in mod antinomic, ‘ste princpuldevenir exstecor cet, prin impulul sau mice pec a dato del rai, pe as impli neincett, conform ahe- {pull lor vepic, e exist in gndieaIi Durnneze. (Cag eelelalearbute 5 neschimbebilitatea divin are petra not un carater apofiti, care cheamd le paticipare prin experienf. Cel fare, a nivel_umany poste expera ceva din nescimbabifitatea Ii Dimoezeu, este cu signs, cici in stead sfingenie a fixa- reine, se inte Dampeze, cx pct tem de spr, prin neschin bbltate Sa “Antinomia propre acest aribut se exprin asf: pede o pate Dumnezeu e eu tol nemigeat gi neschimbabil, iar pe de alte un Dumnezeu viu, bun, persona, obits, care coboar pnd lant prin cnerlle Sole, a parte la viaja mows este interesat de orice migeare Anoast spre bine. Th Sfanta Script exit locur in care se finn’ c8 Dumnezeu se cies, revine aura unor deca: "S-a lit Dumnezeu cla feu pe fm pe pnt” (Facer 6,5, li poe ruc am pus pe Saul rege” (F Regt 15,10) fn ae locus, se spune ef Dunnezeu nu se tit, ‘i schimbaplanl 5 hotrrl Sle “Elma se vac, ci EL nu este fom ea sh se elise” (J Regi 15,29): “Dumnezeu nue ca omul 8 si ni nica ful xml a lpr eu, Zice El gir se face? Sau va pa si mu se va impli?” (Mri 23, 19%. “De Ja fooeput Eu ‘esse frit gi mai dinate czea ce ares se intlmple. $i ze: Pl- ‘ul Meu va nu toa via Mea ovo face” (sata 46, 10). ‘final Ioan Dunaschin intereea asl acest Tout erp ture, care para se conravice: “Daca se spune ci Dumnezeu se cles, se spune dupa noi, pentu cd noi nd dim euiva bogie iat acela se poar i cu ea ne cm. Aste zietn despre Dumnezeu ci Se ediegte pent cd omul pe care 2 out si Saul pe cate -a uns a pest Ind El nu se eiegte peru 3 a prevleut ee se va ntmpla 156 Accia sau schimbet, find fapte vrednce de e&ingl, na Dummnezeu” (Contra manieilor,paragrat 9). ‘Dumnezeu nu se schimb nic infin, nie in bode Lai, ni de lume, nici fag de noi. El rimdne vesnic acelas si nu se sehim- ‘8%, cici a previzut si ste din vec tate schimbsrile noatre. Desigur ‘omens vorbind, alae atitudinea lui Dumnezeu fe de pieStosul tial fagh de patos care se cept, umndzind totdeauna Indreparea si mnuiea lui 6. Atotputernicia lui Dumnezeu Este insusiea prin care se arti nemiginiea puter fui Dum ‘eae, Care poate face toate, intrucdt nu e maegnit de nimic. Report vin —patere la Dumnezeu este altul decdt Isom, Dacd Ia om, voit si dorinia sunt mai mari deedt puterea la Dumnezea, puterea Sa e Proportional cu voia Sa, Dumnezeu putind face toate ete voieste st ‘ei, Sint loan Damaschin confirm acest invfiturk: “Dummnezeu oate si fc pe toate cite le voieste, dar au voieste sfc pe toate pe site le poate, cei poate st pias lume, dar nu wre” (Dogmatic, 1993, 43), Fundamentarea in Revelsia supranaturala a acestu arbut divin este cit se poste de cla: “Eu sunt Dumnezeul Cel Atotputeric” (Facere 17, 1); “EL a zis si sau feu, El a porunit si su zidit™ (Psalm 32, 9). “Siac pi st faci orice $ic& nu este nici un gid, care ‘i nu ajangS pentru Tine fap.” lov 42, 2); “La oameni aceasta © ca nepating, la Dumnezeu ins toate sunt eu puting” (Mate 19,26). Atotputemicia lui Dumnezeu s-2 manifestat in ererea lumii, in purtarea Sa de gia pentru ea (pronia sau providena), in resturarea "uit in Hsistos sin intemeiereaImpiraiei Sale sub forma Biserci Manifestaea atotputemiviei lui Dumnezeu este Infodeauns in ‘zee desivrgieaabsolu,puritateshsolut, bie sl dreptate absolut, Pr, Prof. loan Mihileeseu a defini sfinfenia lui Dumnezeu ea find acon] sau identaten desivdgiti a voinfei lui Dumnezew cu fing S,stotbu i atotdeapt, in Stina Sciptri cuvdntul “snt” inseam cova car e sepa tat de lume, liber de orice necurii, un Jue hat din ume gi destinat {afiersit sa nchinat) ui Dumnezeo, 163 Dumnezeu e stint ca Unul eae e absolut transcendent, stn ce orice impereciune, absolut pur. Saul Joan Damaschin afm’ c® Dumnezeu este sfint final si moral in sens absolut, deoarece “i: Dunezcu binelecoinide eu finja Sa” (Dogmutica 13, p40) ined din Vechial Testament Dun’

    S-ar putea să vă placă și