Nașterea lui Venus, de 

Sandro Botticelli

Pictura “Nașterea lui Venus” a artistului italian Sandro Botticelli

este una dintre cele mai recunoscute imagini din istoria artei.
Aceasta opera – realizata prin 1486 cu tempera pe pânză – are dimensiunile 172,5 cm
x278,5cm și este păstrată azi in Galeria Uffizi din Florența

Opera înfățișează pe Venus – zeița romană a dragostei, frumuseții și fertilității – ieșind

din mare ca o femeie matura și sosind la mal, așa după cum este înfățișată nașterea ei in
mitologia clasica. Aceasta este o imagine fantastică, întrucât greutatea zeiței este deplasata
prea departe fata de piciorul stâng pentru a putea fi susținută.

Tabloul Nașterea lui Venus, una din cele mai renumite picturi din istoria artelor, a fost
realizat la comanda lui Lorenzo și Giovanni di Pierfrancesco de Medici, pentru vila lor din
Castello.
În această capodoperă, Botticelli acordă multă atenție zugrăvirii mișcării provocată de
vânt, cascada de păr a zeiței - care parcă tocmai s-a ivit din valurile mării - e răsfirată de vânt
și se termină în destrămări moi. Trupul de opal al zeiței Venus cu albastrul cerului și
turcoazul mării în fundal, este subliniat cu o tonalitate deschisă, subtil diferențiată,
apropiată de auriu. Tema tabloului Venus și Marte a fost luată, probabil, din doctrina
astrologică umanistă a lui Marsilio Ficino în care analizează relațiile de armonie și contrast ce
au loc între astre. Venus este zeița iubirii și a armoniei, pe când Marte este zeul războiului. În
structura compoziției putem descoperi un echilibru perfect între cele două figuri, culcate pe
jumătate, în poziții aproape simetrice. Deosebit de reușit este jocul clarobscur de pe chipul lui
Marte.
Sandro Botticelli - de fapt Alessandro di Mariano Filipepi - (n. 1 martie 1445, Florența; d. 17
mai 1510, Florența) a fost un pictor italian unul din cei mai mari reprezentanți ai Renașterii
italiene. Frumusețea și grația figurilor create de el, precizia liniilor și redarea mișcării fac din
lucrările sale o operă ce simbolizează pictura epocii. Caracteristic artei lui Botticelli este și
faptul că figurile pictate de el prezintă profunde sentimente umane. Personajele sale cu
chipuri ușor melancolice au, în general, o expresie visătoare, Botticelli ne apare ca
un cercetător atent al sufletului omenesc. Operele sale, inspirate de teoriile neoplatonice ale
lui Marsilio Ficino animator al "Academiei Florentine", atestă sensibilitatea deosebită și
bogata viață lăuntrică a artistului.

֍Analiza Cromatică

Botticelli pictează trupul zeiței în manieră sculpturală, adăugând o tușă de negru conturului.
Carnația în tonuri de alb ușor colorat cu galben și pe alocuri roz, nu este naturală, ci ne sugerează
suprafața unei statui. Artistul a dorit să confere frumuseții sale și aura purității totodată, suprapunând-
o pe Venus celesta unei terestre, naturale. Privirea alunecă dinspre chip spre brațe, în special spre cel
stâng, datorită formei în triunghi răsturnat a bustului. Linia umerilor înguști diferă de maniera în care
erau sculptate statuile antice grecești, în care umerii formau o linie orizontală, și niciodată acestea nu
exprimau melancolia, așa cum Botticelli o înfățișează pe chipul Afroditei.

Botticelli pictează chipurile, mai ales cele feminine, într-un mod ce corespunde unui ideal de
frumusețe actual.
Bibliografie:

 https://artasiartistivizuali.ro/arte-plastice/pictura/sandro-botticelli-nasterea-lui-venus-cca-
1485/
 http://istoria-artei.blogspot.com/2013/02/nasterea-lui-venus-sandro-botticelli.html
 http://www.wga.hu/

Imagini preluate:

 https://despretot.wordpress.com/2007/12/23/zeita-venus/
 https://fairynikko.wordpress.com/2008/01/03/botticelli-nasterea-lui-venus/