Pedro G6mez Carcizo

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romflniei

PEDRO GOMEZ CARRIZO
CULTURA GENERALA iN TOS DEZILEIPCdTO G6MCZ
Carrizo; traducere: Ionescu Anca lrina""- Bucuqpgti: Editura
LiderIndr"na$onalJ6or'b
:r.'i..11r'''.i" I ': i ,'

Cn{tard generafit
fn 3,65 )e zifu
Corector: DuSa Udrea Cdldtorie prin istori^a ideilor
Tehnoredac tar : Puiu Enache
care au mode[at lumen in care trdim

Traducere din limba spanioli gi note;

Copyright @ 2012 Biblock Book Export SL (SIC)

All right reserved

Toate drepturile acestei edilii in limba romini

.: ,. 1. j :,
apar{in Editurii LIDER INTERNATIONAL
Editura ORIZONTURI - Bucuregti
Bdul Libert[lii nr. 4, bl. 1 L7, et.7, ap.20
telefon: A2l.3l7 7 67 9, 07 44531333 Editura ORIZONTURI
e-mail: orizonturi@editura- orizonturi.ro
Editura TIDER' INTERNAT IONAL
 '' i, ."1
r .' i. 1

Indice
'1 q.1,'11;
ARHITECTURA:
*'
:t:\ . i ADRIAN:Rezistenfacupolei............'..............
ALHAMBRA: Paradisul pe pimdnt .j,..:"'r""""':""" 105
j..'.'.'...."
. ti::
BERNINI : Curbe, spaf ii, lumini 9i dramatisrn ;
""'
;' :i" "; 1 50

,.:rr. ' . :':, C.R, MACKINTOSH: Sofi sticarea rafionalisti..... ":"'" "' "" " " "' 27 9
:

ii CATEDRALA: Lumini qi indllare pentru a ajuige la cer """""" 96

COLOSSEUMUL: Arhitectura de marmuri. ii... -..i: ;i" " " "' "" "' :'' "" 7 9
;

i.
FIDIAS: Sculptura in relief .....'.i.....ir..r.......;.'......""':";""""""""""' 52
FRANK, O, C-Uff n* O arhitecturl fragmentati..., :.. " ;':' ;: " "' ":''"' 37 t
Ir rt il. il

t, GAUDI: Arhitectura in lumini qi migcare............. " """" " " " " " " 264
GROPIUS: Forrna urrneazl funcgia........'..:..........'..."""""""""']taOZ
GUSTAVE,EtrFFEL: Arhitectura fierului....'.' """".':272
HAUSSMANN: Modernizarcaoraqelor """""""""'237
IMHOTEP: Plrintele eolosalismului',.."...'...'. """""'29
LLOYD WRtrGHT: Construclie qi'mediu in armonie" """''';"'"'320
MEHMED AGU,q.t Un albastru infinit pdnlla c€t''..:....;"';"'""'"I38
MING - Un orag pe pimint: pentru itnplritul c€r€sc "';"';"""' 106
PALLADIOT U*iuttea perfectl dintre nafiire qi culturi;:" "':""" 129
ROBERT ADAM: S[ construirn la fel ca Ei clasicii.'"" """"""""'176
SHAHJAHAN:TronulluiDumnezeu..'...........'
VAN DER ROHE: Mai pulin este mai mu1t.................""""""""334
VITRUVIU: Ordinele clasice ;........;i................."""""" """"""'"':'73
WILLIAM CHAMBERS: Influxul otiental'......i.;.";';"""";"'''""" 184
WILLIAM LAMB: Catedrala moderne'...;...'............... ........ " " " " 3I7

ARTELE FRUMOASE
ALFONS MUCHA: Senzualitatea in afige........,... " "" " " ""' " " " " 277
'
'L f"il''l
l' 'i: *r .. r! ,l;,'4 ;

ANDY WARHOL: Arta pentru bani ... ;.;..,,,"''" " "'r':'r" t'i';'1 " " r' i'" 3 5 t
ARTA RUPESTRA: Expiesia creatoare'............'.;'.'...." " " " " " " " " " 23
5
 VANTULUI: Epica melodramei .................. ........... 325
PE ARIPILE
RASHOMON: Importanla punctului de vedere.. ....337
$OIMUL M.!'[|EZ: Clarobscurul crimei ................328
VRAJITORUL DIN OZ: Nic[ieri nu este ca acasi......................324

F]CONOMIA:
AMARTYA SEN: Egalitatea capacitililor .................................... 370
HAYEK: Libertatea gi prosperitatea in pericol ........332
J
KEYNES: Cheltuielile publice ca motor al economiei ................ 3 i 8
LEVI-STRAUSS: Existi patroni comuni in orice via!6
omeneasci ....341
LOCKE: Oamenii sunt liberi gi egali de la naturi.......................157
PIKETTY: Ingalitatea crescAndi... ........ 380
STIGLITZ: Vinovalii de sirdcie ............375
THOMAS S. KUHN: $tiinfa nu avanseazi, igi schimbi
interesul ........347

ECONOMIA POLITICA:
ADAM SMITH: O,,mAnd invizibili" reglementea zL piala ........ 182
GUY DEBORD: Societatea spectacolului........... .....354
MONTAIGNE: Apirarea diversitilii................ ........131

ECONOMTA $r POLITICA:
De la troc la monedi ............ 39
DOMESTICIREA ANIMALELOR: Domeniul naturii ........ ......... 25
HAMMURABI: Aceeagi lege pentru tot poporul ......33
LEONIDA: Modelul spartan ...................48
STEPHANE I{ESSEL: Insureclia pagnicl ............,...379

FILOSOFIA:
CINEMATOGRAFIA: ADORNO qi HORKHEIMER: Pericolele culturii de
BENIOFF & WEISS: Renagterea mitului .................381 mase.......... ....335
CASABLANCA: intotdeauna vom avea Parisul ......329 ARISTOTEL: Virtutea in calea de mijloc.... ...............61
CANTARETUL DE fAZ: Sunetul vie!ii......... ...........309 ARISTOTEL: Sufletul este forma corpului ................62
FRITZ LANG: Expresia viitorului ........310 BERKELEY: A exista inseamni a fi perceput............................... i63
GEORGE LUCAS: Un univers in expansiune ............... .............. 3 66 DESCARTES: GAndesc, aEadar exist........... ..........,..144
JOHN FORD: Vestul ca patrie..... ..........326 DIDEROT: Marele lan! al cunoagterii ......................I72
ORSON WELLES: Fericirea in memorie .................327 ERASMUS DIN ROTTERDAM: Haina nu-l face pe cilug[r.... 116

6
 FRANCIS BACON: Cunoagterea este putere............................. 1 39 BAUDELAIRE:Cunoagtereasimbolici..............
HEGEL: Spiritul totalitarismului ............. ...............203 BOCACCIO: Romanul renascentist .......................104
HOBBES: Omul este un lup pentru om..............,......................146 BRAM STOKER: Icoana terorii ..........280
HUME: Obignuin(a este ciliuza viefii........... .........170 CEHOV Arta sugestiei................ ........269
JACQUES MONOD: Viaf a este rodul intdmpllrii .................... 360 CERVANTES: Inventarea personajului......................................134
KANT: Datoria mai presus de orice .......................188 CHATEAUBRIAND: Contrarevolu!ia............ ........200
KANT: Nu putem cunoagte decit lumea noastrd...................... 1 86 CONAN DOYLE: $tiinfa deducfiei ....268
KIERKEGAARD : Libertatea genere azd anxietale .....................229 CONRAD: Oroarea din suflet... ..........284
LEIBNIZ: Triim in cea mai buni dintre lumile"posibile..........164 CRETIEN DE TROYES: Apare cavalerul riticitor .....................97
LOCKE: La naqtere mintea este o hirtie a1b5............................159 DANIEL DEFOE: Ia nagtere Homo economicus ...................... 1 66
LYOTARD : Adeviruri multiple, infi me gi efemere ...................367 DANTE: Teologia transformati in poem... ............102
MARSILIO FICINO: Secretul miturilor ................110 DICKENS : Puterea subversivd a sentimentalismului ...............23 4
McLUHAN: Satul g1oba1......... .............350 DOSTOIEVSKI: Apocalipsul din suflet ...........r......r.'r.r....r .......254
MICHEL FOUCAULT: Omul este o invenfie recenti..............353 EDGAR ALLAN POE: Se-!i etalezi demonii din suflet............221
NIETZSCHE: Dumnezeu a murit.... .......................265 gUIfB ZOLA: Suntem un produs al rasei gi al
PITAGORA: Sufletul omului este nemuritor...............................46 mediului..... .....................255
PLATON: Lumea noastri este umbra lumii reale ....................... 59 EPICA MEDIEVALA: Inventarea Europei ..............94
PLATON: A cunoagte inseamnd a-!i aminti.. ..........60 ESCHIL: Tragedia fiinfei umane ...........49
POPPER: Dacd nu poate fi fals, nu este nici adevirat...............319 FAULKNER: Personajul ca povestitor despre el insugi...... .......3I4
ROUSSEAU: Omul este bun din fire ......................I77 FLAUBERT: Cuvdntul precis.......... .....238
SARTRE: Condamnafi si fim Iiberi........... .............331 GARCIA MARQUEZ: Realitatea este magici .......355
SAUSSURE: Limba este un sistem de semne.... .....295 GILGAMESH: in clutarea nemuririi ........................................... 30
SCHOPENHAUER: Viafa este o dorinfi opaci gi o GOETHE: Se naqte Ucenicul vrijitor.......'..................................206
frimdntare ......................2I2 HERODOT: Consemnarea faptelor ......51
SENECA: Motivul este viala buni........... .................77 HOMER: Epopeea cilitoriei .................37
SFANTUL TOMA: Aristotelismul crestin.... ..........100 HORAJIU: Si invif [m distrindu-ne ........................................... 68
SOCRATE: $tiu numai ci nu gtiu nimic ..................53 JAMES JOYCE: Odiseea limbajului.. ......................305
SPINOZA: Raliunea ne face liberi........... ...............154 JANE AUSTEN: Vocile femeilor .........207
TALES DIN MILET: Trecerea de la Mit la Logos........................38 JONATHAN SWIFT: Fantezia literari ca armi a criticii
THOMAS MORUS: Drumul spre o societate ideali.................I2I sociale .........168
VOLTAIRE: Inventarea intelectualului ............... ....,,.................175 JULES VERNE: Ficfiunea $tiintifice.... ...................250
VOLTAIRE: Prejudecif ile sunt ra{iunea pro gtilor..... ................ L7 I KAFKA: Anxietatea absurdului cotidian.................... ...............307
WILLIAM fAMES: Ideile sunt adevS.rate daci sunt utiIe.........290 KIPLING: Vocea imperialismului............. ..............276
LAMPEDUSA: Si schimbim totul ca si nu se schimbe
LITERATURA: nimic ...........345
APULEIUS: Necazurile sufletului in trecerea sa prin LEWIS CARROLL: Miracolele limbajului .............251
via!i........... ........................82 LORCA: Poezia telurici .......................3I2
BALZAC: Totul este independent.................. .........225 LORD BYRON: Eroul romantic............. .................TA

8
 MARCEL PROUST: Memoria involuntari ..............296 MILES DAVIS: Istoriajazna,hi...... ........342
MARK TWAIN: Vocea Sudului pe malul fluviului: MOZART: intruchiparea geniului. .......I79
Mississippi. .......................267 SCHOENBERG: Muzica firi tonalitate ....................................... 303
MELVILLE: Omul impotriva lui Dumnezeu ................ ............... 235 STEPHEN SONDHEIM: Teatrul muzica1...... ..........344
MURASAKI SHIKIBU: Spelndoarea dorinlei...... .........................92 THE BEATLES: Boomul musicalului pop.......... .....349
NOVALIS: Spiritul romantic .................196 VERDI: Mttzica Revolufiei ....................227
OSCAR WILDE: Viala ca operi de ar1i............. ......278 VIVALDI: Inventarea concertului .........167
OVIDIU: Enciclopedia mitologici .........72 WAGNER: Opera de arti tota1i.......... ......................252
PESSOA: Eu sunt cei1a11i........ ................299
PETRARCA: Sufletul umanismului................ ..........103 I'ICTURA:
RABELAIS. ......T23 BOTTICELLI: Frumuselea graliei divine ................ 113
SAINT-EXUPERY Se vede bine numai cu inima ....................... 330 DALI: Si pictezi mai presus de realitatea puri............................ 316
SCRIEREA: Comunicarea scrisi."... ........28 FRA ANGELICO: Si pictezi ca ingerii.... ................. 107
SHAKESPEARE: A fi poetul poefilor...... ................. 140 HIERONYMUS BOSCH: Naturalelea Co9marului .................... I 1 8
SNORRI STURLUSON: Zeii Nordului.... ...................99 LEONARDO: Enigma gi efemeritatea viefii ............ 115
SOFOCLE: Inevitabilitatea destinului.................. ......56 MICHELANGELO: Mirefia divini a fiinlei umane................... 119
STENDHAL: O oglindi pe drum..... .....214 MONET: Si pictim impresiile ..............259
SUPERMAN: Primul supererou ...........323 POLLOCK: Arta piciturii................. .....322
$EHEREZADA:Fanteziegierotismoriental...... .......90 VELAZQUEZ: SL pictezi timpul oprit in loc............... ................149
THOMAS MANN: Arta ca riscumpirare ................................... 306 VERMEER: Realitatea luminoasi si modest5.. ........ 151
THOMAS S. ELIOT: Vocea de2integririi....................................304
TOLSTOI: Splendoarea viefii........... .....257
VICTOR HUGO: Literatura revolufionari................ ..................248
VIRGILIU: Epopeea psihologicd ............69
VIRGINIA WOLF: Cunoasterea intuitivi... .............308

MUZICA:
BACH: Culmea contrapunctului............ ................... 165
BEETHOVEN: Inspirafia depigegte clasicismul. .....199
BRAHMS: Rafionalismul muzical ........261
CEAIKOVSKI: Muzica de dans......, ......262
CHOPIN: Exprimarea inefabilului .......215
ELVIS PRESLEY: Regele rock-and-rolIului.............".................... 339
HECTOR BERLIOZ: Muzica programatice.................................2I7
JAN SIBELIUS: Muzica in comuniune cu natura..................,..... 283
JOHANN STRAUSS II: Domnia valsului....... ..........244
JOHN WILLIAMS: Muzica de film ......359
LISZT: Fenomenul interpretirii................... .............224

10 11
 GARIBALDI: Libertatea ca stindard ........................2 MILGRAM: Obedienla este periculoasi............ ......363
INAZO NITOBE: Calea rizboinicului...... ...............2 PAVLOV: Reflexele pot fi condifionate........ .............287
JAMES MADISON: Si menlinem puterea la distanli................1 STUART MILL: Pentru plicerile elevate........ ..........245
KARL MARX: Exploatarea gener eazd plusvaloare ..................... 27
KYMLICKA: Drepturile minoritifilor.................. .......................37 IIELIGIA:
LINCOLN: Rizboiul drept.......... ..........2 AVRAAM: Pactul care a dat na,gtere monoteismului............. ....... 32
MACHIAVELLI: Scopul justifici mijloacele... BHAGAVAD GITA: Actioneazi renuntAnd la rezultatul
MALTHUS: Limitele populafiei.. ..........1 ac!iunii....... .......................,.42
MANDEVILLE: Viciile private sunt virtuli publice.................... 1 6 1 BUDDHA: Existi o cale pentru a pune capit suferin1ei...............47
MARX gi ENGELS: Spre dreptate prin revolulie..... .................... 232 CALVIN: MAntuirea prin credinfe................. ..........124
MARY WOLLSTONECRAFT: Femeia nu este o jucirie............ 19 CONFUCIUS: Trateazi-i pe allii aga cum ai vrea si fii
MONTESQUIEU: Separarea puterilor..... ................17I tratat........... ......................... 45
NAPOLEON: Idealul meritocratiei.................. ........202 CONFUCIUS: Omul se poate imbunitifi pe el insugi .................54
PETRU CEL MARE: Visul civilizatiei ......................1 CORANUL: Ultima revelafie ..................88
PROUDHON: Libertatea gi ordinea spontand ........223 DANIEL DENNET: Sufletul nu existi..... .................369
PULITZER: Presa galben5...... DURKHEIM Totemul gi societatea .......297
QUESNAY: Bogilia este in pimAnt ......I74 EL ZOHAR: Omul poate imbunitlli Universul .......................... 10 1

RACHEL CARSON: ConEtiin{a ecologici.... ...........34 ERA AXIALA: Cunoagte-te pe tine insuli......... ........40
RAWLS: fusti[ia ca echitate HOMO NEANDERTHALENSIS: Primele inhumiri.... ................ 2L
RICHELIEU: Originea statului modern ..................141 IISUS: Religia iubirii......... ........................74
SIMONE DE BEAUVOIR: Femeia nu se naqte, se face..............336 IISUS: $i Cuvdntul S-a fhcut trup 9i a locuit: printre noi.............. 70
STUART MILL: Individul este stipAn pe el insugi ......................24 LAO TSE: Calea dreptnlii .............. ..........41
SUN TZU: Este mai bine si invingi fbri luptd.... .......63 LEONI:SupremafiaSfdntuluiPetru.......... ................85
THOMAS PAINE; in America Legea este Rege ...... 183 LOVELOCK: Terra este un superorganism viu........ ................... 3 57
TOCQUEVILLE: Tirania majoritifii.................. ......22 LUTHER: impotriva fraudei indulgenfelor.................................I22
TUCIDIDE: Originea realpolitik.. MAHAVIRA: Toate vielile se susfin una pe aIta...........................44
WILBERFORCE: Lupta impotriva sclaviei.................................. I MAHOMED: Cei cinci stAlpi ai islamului .................87
MAREA ZEI\A: Aparilia religiei........ ........................26
PSIHOLOGIA: MOISE: Formarea unui popor pe baza unei Legi.......................... 35
BEECHER: Atitudinea noastrd ne vindecd sau: ne imbolni'veste.... PICO DELLA MIRANDOLA: Tradilia unanimi ....II2
340 R.W EMERSON: O viali intuitivi intru Dumne2eu..................226
DAMASIO: Exist, aqadar gAndesc.... .....376 RUDOLPH STEINER: Evolufia spirituali ...............298
FESTINGER: Facem din necesitate o virtute. ..........343 SF. MARCU: Iisus este calea, adevirul gi viafa.. ........78
FREUD: Visele sunt vocea subcongtientului................................282 SFANTUL ATANASIE: Iisus este Dumne z,eu................................ 83
GOLEMAN: Si gdndim cu capul gi cu inima. .........373 SFANTUL AUGUSTIN: ,,Iubegte gi fi ceea ce doregti"................ B4
HOMO SAPIENS SAPIENS: Aparifia gdndirii SFANTUL BENEDICT: Inventarea monahismului ...................... 86
IUNG: Incongtientul colectiv qi arhetipurile ............................... 333 SFANTUL PAVEL: Cregtinismul este o religie universald ... ...............7 5
MASLOW: Experienfele de vArf..... .......35 SFANTUL PAVEL: Cregtinismui paulin....... ..............76

12 13
 SIDDHARTA: Adevirul este inliuntrul nostru... ......43tI HOMO ERGASTER: Inventarea limbajului .............. l9
SIKHISMUL................. ....... 111i HOMO HABILIS: Primele unelte ...........18
STONEHENGE: Piatra ca simbol al eternitifii............................. 31' HUBBLE: Universul se dilati ................315
SUFISMUL: Al-Gazali gi splendoarea misticii islamice ............... 95 HUMBOLDT: Spiritul erudi1iei..... .......204
$INTOISMUL: Spiritualul existd in toate lucrurile.......................89i J.K. GALBRAITH: Opulenla privati genereazl, mizerie
UPANI$ADELE: Eu qi Dumnezeu suntem acelagi........................ 58 I
publici....... ....346
YAJNAVALKYA: Roata viefii........... ........361 JAMES WATT: Motorul Revoluliei Industriale. ......181
i
IOHN DALTON: Teoria atomici...... ....201
SCULPTURA: I
JOHN WALLIS: Calculul infinitezimal ........................................ I 48
lumilor...............
I

GIAMBOLOGNA: Contorsiunea manieristd.............................. 132i KEPLER: Legea .......... 136

$COALA DIN RODOS: Expresia sentimentului in piatri...........rrl LAVOISIER: Materia nu se creeazi gi nu se distruge..................192
I LEON FOUCAULT: Spiritul pozitivismului............... .................236
$TIIN[A: ,
MAXWELL: Unirea luminii cu electromagnetismul. ................. 260
ARHIMEDE: Dafi-mi un punct de sprijin gi voi muta I
MENDEL: Trisiturile pirinlilor se transmit copiilor....... .......... 253
lumea din loc........ ..............661 MENDELEEV Harta materiei ..............258
AVICENNA: Natura tinde spre refacerea sinitilii......... . ......... 91i METALURGIA; Uneltele de metal. .........27
BOHM: Ordinea implicati ....................3681 MICHIO KAKU: Universurile paralele.... ................378
BUFFON: VArsta Terrei nu este cea pe care: ne-o spune ,
MIGUEL SERVET: Circulafia pulmonari ...............127
Biblia .............1851 MOEBIUS: Banda firl sfArgit.. ..............24L
CERAMICA: Depozitarea aIimentelor.................. .....24\ NAPIER: Sistemul logaritmilor ......"......I37
COPERNIC: Pimdntul nu este in centrul Universului............... i25I NEWTON: Culoarea luminii ................155
DARWIN: Omul se trage din maimu1e........................................2421 NEWTON: Gravitalia universali.. ........ 156
DAWKINS: Suntem magini care transportl gene ...3651 OLBERS: Universul nostru este finit ....2I3
DEMOCRIT: Suntern un ansamblu de atomi.. ..........551 PACIOLI; Proporliile naturii........ ......... 114
DOPPLER: Migcarea stelelor........ .........228l PASCUAL-LEONE: Ne modelim creierul....... ........377
EDISON: intreprinderea inventive.................. .........2$l PASTEUR: Bolile au o ca:uzd. .................246
EINSTEIN: E=mc2........ ......2381 PIERRE DE FERMAT: Geometria analitici ............I43
ERATOSTENE: PdmAntul este rotund........ ............... 651 POINCARE: Teoria haosu1ui..... ..........".293
EUCLID:PrimaBiblieamatematicii................. ........641 Pozilia bipedi: Ardi incepe sd meargi... .....................17
.............. PRIGOGINE: Ordinea existentei....
I

EULER: Logaritmul inbaz6,,e" .................. 1691 ......362

FARADAY: Unirea magnetismului cu electricitatea ................... 2 1 8 | PTOLEMEU: PimAntul este centrul Universului ...... Bl
FERMI: Probabilitatea viefii extraterestre.................................... 338 i I{OBERT BOYLE: Experienla chimici...... ...............I52
FIBONACCI: Numerele Fibonacci... ......98i IIOBERT HOOKE: Autoritatea este rezultatul
GALILEO: Natura asculti de matematici.................................... 1351 experimentului............. ....153
GAUSS: Teoria numerelor ..................... 1981 SCHERK 9i SCHWARZ:Teoria corzilor ..................364
HEISENBERG: lndeterminismul... .......3111 SCHRODINGER: Semnele de intrebare ale fizicii cuantice.......32I
HIGGS: Ciutarea,,particulei divine" ...3131 STEPHEN HAWKING: Gdurile negre.......... ...........356
ERECTUS: Inventarea focului ,l STEPHEN J. GOULD: Evolufia firi linti gi fir[ scop............,...361
.,OtOtO 15
 STEVEN PINKER: Evolufia a dat forma minfii ......374
TycHo BRAHE...... ...........130
VESALIO: Atlasul corpului omenesc .......................126 Inainte de acegti hominizi, niciun mamifer nu a dezvoltat o anatomie
VILLARD: Ameninfarea solari....... ......285 care se-i permitd sd meargd in pozifie verticald.
WILLIAM HARVEY: SAngele curge prin vene ............ ................ I42
WILLIAM JONES: 3,1415926535897932...... ...........162
POZTTIA BIPEDA
Ardi incepe si mearge
A ltli este numele scheletului (creat de la de-
rrrrrnirea din catalog ARA-VP-6/500) unei
tr'r rrcle aparfindnd speciei Ardipithecus ra-
trrir lus, girsitla 17 decembrie 1992 in Etiopia,
1'c valea rdului Awash din degertul Afar, la
,r;rloximativ 72 kn:' de locul unde fusese
g;isitir Lucy (denumiti astfel in onoarea cAn-
tr'r'trlui grupuluiBeatles Lucy in the sky with
care se cAnta in acele momente in
'lirtnonds,
l,rlri"rri), celebrul Australopithecus afarensis
irr virstd de 3,2 milioane de ani, considerat
rrrrrllir vreme cel mai vechi hominid.
( lu o vechime de 4,5 milioane de ani (cel
;
rr r
lin un milion de ani mai vechi decAt Lucy),
t ,tci a triit in pliocen, Ardi este cel rnai primi-
tiv hominid cunoscut pini in zilele noastre.
l{;irrlgitele conservate (mdini, picioare, labe-
h' picioarelor, maleole) au apartinut unei fe-
rnt'lc care cAntirea 50 kg gi avea o ineryme de
l.l0 cm. Dotate cu un craniu minuscul (300
r nlr, ceea ce inseamni o capacitate craniani
.r\(.nlirnetoare cu cea a unui cimpanzeu gi mai
rrricir decdt o cincime din capacitatea medie
,r orrrului actual), Ardi era parlial adaptati la
ExistX
p()zitia
9i a.
pe
cacr
rril esttl:
c()rbuil
rr ;xrzifie verticali a corpului, ceciprezenta,
lr('rlc o parte, o centura pelviani cu bazinul
16 Culturi generali in 365 de zile
4,4 mil. ani t.Hr. A
ceva mai amplu, apt pentru a tine intestinele
in pozifie verticali, qi oase ale picioarelor ceva
mai rigide pentru a uqura deplasarea bipedd;
pe de alti parte, avea bra{e lungi gi degete
curbate pentru a se agita de crengile copaci-
lor gi degetul mare de la picior opozabil celor-
lalte, aqa cum este qi la maimufele mari, ceea
ce le permite si se ca{ire in arbori gi cu pi
cioarele. Aceasti anatomie sugereazi ci Ardi
era bipedi atunci cdnd mergea pe pimAnt s,i
patrupedi cAnd se deplasa prin arbori.
Aceasti descoperire a insemnat o adevdra-
ti revolulie prin implicaliile remarcabile ale
pozi$ei bipede: deplasarea in pozilie verticali
afecteazi nu numai mersul, ci gi insa.gi wolu-
1ia flinqei umane. in primul rdnd, se schimbi
complet viziunea acesteia cici devine posibildr
o formi cu totul diferitd de a privi natura. in
al doilea rdnd, bratele se elibereazi de sarcina
deplasdrii qi pot fi ocupate cu alte indeletniciri,
iar acesta este inceputul unei evolulii care a
marcat schimbarea deprinderilor alimentare
gi biologice: apare posibilitatea de a culege ali-
mente din arbori, precum qi de a folosi unelte,
deocamdatd pietre sumar sau deloc prelucra
te, dar aceasta a favoizat dezvoltarea vALnito-
rii.'Astfel, regimul alimentar a devenit mult
mai variat, de la cel aproape exclusiv erbivor,
realiznl ds culegitori, la cel camivot datorat
vinitorii. La rdndul sir.r, datoriti acestui ali-
mentnou, maiugor de mestecat, maxilarele au
devenit mai moi, iar laringele a cobordt intr-o
pozilie mai aseminitoare cu cea a oamenilor
decdt a maimutelordin zilele noastre, maibine
situat pentru a emite sunete gi, in 6na1, pentm
vorbire. Aceasti schimbare a poziliei a afectat
evolu$a hominidului spre genul Homo.
17
 Homo hahilis dddea dovadi de o precizie incd destul de primitivd.
-si
Totugi, era destul de eficient ca facd prima bregd in domeniul
tehnicii ini{iate de om: fabricarea unor unelte elementare din piatrX.
HOMO HABILIS
Primele unelte
Odati cu aparilia primelor unelte de
piatrb, realizate datoriti eliberirii bra-
1elor, hominidul a ftcut un nou salt in
istorie (treptat, pe parcursul cdtorva
milioane de ani), care il situeazd la ori-
ginea strdmoqilor actualei specii uma-
ne, cunoscuti sub numele de Homo.
Acesta este Homo habilis (din Iat.
homo ,,orrr" s,i habilis ,,abil"), care a
trdit intre 2,5 qi 1,5 milioane de ani in
urmi, adipostind in craniul sdu un
creier intre 510 gi 600 cm3, agadar, con-
siderabil mai mare decdt strimogul
si';l., Australop ithecus afarensi s.
Bra{ele eliberate datoriti pozi!iei bi-
pede a hominidului incep si aclioneze
manevrAnd intr-o manierl din ce in ce
mai sofisticatd piatra. De la industria
primitivi a pietrei cu marginile ascu-
lite gi a obiectelor de silex se ajunge la
modelarea unor securi rudimentare,
sige{i qi alte obiecte care vor permite o
serie intreagi de schimbiri in compor-
tamentul gi in forma de viali a speciei.
Apari{ia acestor unelte de piatrd, nici-
odati izolate, sugereazi existen{a unei
18 Culturi general[ in 365 de zile
Studiul oaselor hioide ale gAtului la indivizii preneandedhalezi
dc acum 500 000 de ani descoperili in Atapuerca a confirmat ipoteza cd
preneanderthalezii cuno$teau vorbirea, a$adar pi neanderthalezii.
2,5 mil. ani t.Hr. 1,75 rnil. ani i.Hr. l
HOMO ERGASTER
Inventarea limbajului
anumite colaboriri qi a unui proces lnlruc6t mintea nu se fosilizeazi, stu- Iingvisticd sau simbolicd stimulati de
fabrica{ie mai diferit fali de cel care tliilc referitoare la irrceputul limbajului marea criz6, climatici de acum 2 milioa-
poate observa la primatele actuale ( r)luenesc, inleles ca transmiterea orali a ne de ani, care ar fi. putut duce la crearea
pabile gi ele sd foloseascd unelte, irrlirrrnaliilor cuiva celor din jurul sdu, unor condilii propice pentru transmi-
nu qi si le conceapi in mod abstract llclruie si sebazeze pe dovezi indirecte terea unor concepte, pentru prevederea
Homo habilis putea si fabrice unelte iii sunt intotdeauna extrem de controver- mentali pentru inteligenli qi limbaj.
pentru un scop imediat, ci ca si le ut :;;rlc. Este probabil ca o anumiti formi de Cu toate acestea, ideea unei aparilii
lizezela rAndul lor pentru producerr ( ( )nlunicare orall mai mult sau mai pulin atit de timpurii a vorbirii nu este impdr-
altor ustensile (de exemplu, si love r orrrplexi intre hominizi, un protolimbaj tdEiti de toati comunitatea gtiinfifici.
o piatri pentru a obline aqchii gi, du ,rscrninitor cu cel al copiilor mici cAnd Existi .multe persoane care se pronunli
aceea, si foloseasci aceste aqchii irrccp sd vorbeascd si fi fost folosit gi de in favoarea unei aparilii mult mai tArzii,
sd ascuti un bi; transformAndu-l i I lotno habilis, autorul primelor unelte de legati de o structuri. sociali mai comple-
suliln). I'iirtrir de acum2,5 milioane de ani. xi. Pdni nu demult, neanderthalezilor
Dar, la fel ca gi in cazul poziliei bi ln general, specia de hominizi cel mai nu li se recunogtea nici micar capacita-
de, importanla culturali a apariliei i lrirrrr pozilionati pentru a deveni inventa- tea de a vorbi, degi astdzi este destul de
strumentului de piatrd nu este singu to;rrea limbajului articulat este Homo er- acceptati ideea cd foloseau un limbaj
sa valoare in cadrul evolutiei u liirstcr, hominidul care a triit in Africa cu rudimentar gi cd gAndirea lor simbolici
ci se poate avea in vedere gi 1,9 - 1,4 milioane de ani in urmi qi avea era dezvoltati Ia nivelul speciei.Homo sa-
biologic. Principala consecinli a r iudustrie a pietrei foarte rafinati. Degi piens ar 10 000 de ani inainte ca aceasta
evolulia speciei umane de la cul rru existi dovezi arheologice in sensul si soseasch in Europa.
la vdnitor, ceea ce a permis schim i\ Ilomo ergaster ar fi recurs la gAndirea Recent au fost identificate mutalii criti-
rea regimului alimentar (despre c ce la o gen6legati de limbaj care au apirut
vom vorbi la capitolul Australopi acum 200 000 de ani, coincizdnd cu epoca
gi, in mod sigur, o dezvoltare m in care oamenii anatomici moderni s-au
mare a creierului gi, respectiv, a cap rispXndit pe planeta noastri gi au inceput
citilii de gdndire a lui Homo habi s-o domine. Rispindirea rapidi a acestei
Unealta, fabricarea ei qi cunogtin! gene, care a durat numai intre l0 gi 20 000
necesare pentru mdnuirea ei ind de ani gi a inlocuit-o pe cea anterioard, ne
in acelagi timp existenla unei anumi permite si conchidem ci aducea cu sine o
forme de asociere, de ,,societate prim rrrbolici gi cd ar fi dispus de o artl fi- importanti modificare evolutivi. Probabil
tivi", cu scopul de a transmite liLrrativi sau de imagina{ie pentru a,s,i ci aceasta este data pe care trebuie s-o ac-
cunogtinle, ceea ce ne infiligeazi proiecta gindurile pe termen lung, capa- ceptem pentru originea vorbirii, deoarece
Homo habilis care, flri a face pa itiifile sale fizice qi cerebrale bine dezvol- niciun alt,,motor al evoluliei'nu se poate
dintr-o structuri sociali aEa cum ;rlc (creierul suferi o cregtere importante compara cu acest avantaj competitiv, care
concepem asldzi, prezenta totuqi ingAnd deja 850 cm3 9i prezintddejazo- le-a asigurat defndtorilor lui un mijloc
sistem de relafii cu un anumit grad rcle Broca gi Wernicke, centrul vorbirii) extraordinar de supravieluire si succesul
complexitate. li putut sprijini o formi de comunicare reproducerii.
Culturi generale in 365 de zile 19
 Homo erectus a continuat s[ con-fec{ioneze unelte de piatri, dar mai ( )rnul de Neanderthal avea congtiin{i de sine qi putem indrdznisdafirmdm
elaboratg cioplite pe ambele fe!e, cu m6nere qi_cu v6rfuri ascu{ite. . ci incepea sd conqtientizeze existenta sufletului, a mo4ii corpului ca o
Dar ceea ce caracterizeazi aceasth specie este dobAndirea controlului anticamerd a unui spaliu mai indepdrtat. El este primul care gi-a inhumat
asupra focului. morlii:niciun alt Homo nu-gi maiingropase pdni atunci morlii.

1,42 mil. ani i.Hr. 120 mii ani t.Hr. I

HOMO ERECTUS
Inventarea focului
Un nou pas important pentru omenire,
dupi folosirea primelor unelte de piatrd cio-
pliti de citre llomo habilis a avut loc intr-un
moment situat intre acum 1,9 gi 1,6 milioane
de ani in urmd, coincizdnd cu aparilia primu-
lui hominid ale c5,ruiurme se extind dincolo
de Africa, ajungand in Asia. Este vorba despre
Ilomo erectw, care a populat intreaga planetd
pani acum 70 000 de ani qi s-a rispanditin Asia
orientald (resturile de fosile inrudite gisite in
Africa snnt, de reguli clasificate drepl Homo
ergaster), in spead.tn China gi in Ind onuiu dar
qiin Europa, cu rimds,ite descoperitein Georgia.
Aceastd prezen{i masivi a hominidului
dincolo de hotarele Africii este un alt indiciu al
graduhri siu superior de evolu$e, atit in ceea ce
privege nivelul uneltelor folosite, cAt gi al altor
inovalii care au marcat definitivevolu$a qpeciei,
al cirei volum cranian, foarte variabil, a crescut
de-a lungul istoriei sale de la 850 cm3 al Omului
de ]ava la 1 250 cm3 al fosilelor descoperite ul-
tenor. Homo erufus era foarte robust, de talie
. Con[re[ul asupm foqBlqr..g'deter4l'
,, ' trd. pf.ma mare,tgnsfomare t$,ev*."
...-t{4i4. $ngna. Din.nromentFl 3n.care. a
.
" ngriAr;it'fi;ilrlle: "omu I nrimitiv..a 1n"""
:ii!:.,i:; i:i]:iEi
l:::!:!::::i'l:lf.* fl
rr::rirrri:i!:j::iX
mare (panila 1,80 m) gi prezenta un dimorfism
sexual foarte pronunlat
Este de presupus cI dupi 400 000 de ani
de progres tehnologic, Homo erectus a reuEll
si perfeclioneze qi sd dezvolte industria pie-
trei, mai ales a pietrei acheleniene, principala
cucerire a acestui nou hominid, care a schim
bat total istoria speciei umane. A
controlul asupra principalei surse de energi
qi de apirare a preistoriei, care este, ln
timp, gi un important element al coezi
sociale: Homo e rec tu s, aoJm 1,42 milioane
ani, a fost primul care a reuqit si
si domine qi si utilizeze focul.
Controlul unui element prin definiiie
nitor, pe care nicio alti specie nu a reuqit sd
domine, a fost un punct major de cotifu
care l-a situat pe hominid deasupra
fiinlelor vii ale epocii. Cu acest
Homo erectusnunumai civaputea si se
tejeze impotriva priditorilor care ii ataci,
se va putea transforma el insuqi intr-un pr
ditor. in zicimintele din Kenya se afli p
mele indicii ale foiosirii focului, cici acolo
fost descoperite resturi de oase de animale,
instrumentele gi unelte de argili arse.
De la stdpAnirea focului s-a ajuns la o
descoperire cruciali pentru evolulie:
Homo erectus e'ste primul hominid care a
put se-qi geteasci afimentele, ceea ce se
ti qi in propriile rdmnsjte ale aceshri4 cu
gi intestine mai mici decAt ale
sii (deqi este o specie de talie mai mare),
gitfte pentru alt tip de mastica$e qi de
Aceasta a permis speciei sd prolifereze,
absorbSei mai bune a proteinelor qi a
de carbon asigurali prin fierbere qi ardere, gi
apirut Ei posibilitatea desfiquririi unor
nochrme. Foculapermis gi o maibuni
vare a alimentelor, iar men$nerea lui gi
niul tehnicilor de aprindere a focului
gi o colaborare sociald care nu existi in
rela{iilor inci primitive alelur, Homo habilis.
HOMO NEANDERTHALENSIS
Primele inhumiri
( lonform unei idei larg rdspdndite,
,,rrrr.rl de Neanderthal este conside-
rirl un reprezentant al imaginii tipice
,r omului primitiv, mitihilos gi pulin
r'voluat. Nimic mai departe de realitate.
Ilomo sapiens neanderthalensrs a locuit
irr liuropa qi in partea de vest a Asiei
rlc peste 300 000 de ani qi s-a stins
,rcum 28 000 de ani, ceea ce inseamni,
. ii in Europa a convieluit cu omul de
( lromagnon. Contemporani cu primii
r)ilrneni moderni, foarte aseminitori cu
;rccrstia * agadar, qi cu noi (studiul geno-
rrrLrlui siu, aproape identic cu cel al lui
llomo sapiens, atesti o origine comuni
desprins cu aproape 600 000
tl i n care s-a
tlc ani in urm6, qi o hibridizare in cele
tkrui specii acum aproximativ 100 000
tlc ani), oamenii de Neanderthal au triit
irr comun cu Homo sapiens mii de ani,
lirlosind aceleaqi unelte, eviden{iindu-se
lrrin inovalii proprii qi adaptdnd altele.
Cu siguranfi, omul de Neanderthal
cra un tip de Homo foarte evoluat in
eornparalie cu habilis ;i erectus, cu o
lirrm[ de via][ moderni, iar printre
vcstigiile rimase de la aceasti specie
giisim o constructie sofisticatd de lo-
t uinle, care ne indici un anumit tip de
societate (familiali, cel mai probabil),
cu un anumit grad de complexitate in
textura ei, ceea ce se constati gi la spe-
cia Homo sapiens gi care va da nagtere
societililor de la inceputul perioadei
istorice. Homo neanderthalensis a fost
primul tip de om care s-a preocupat de
viala de dupi moarte. intr-o excavalie
dintr-un zicimdnt din Israel au fost gi-
site primele vestigii de inhumare deli-
berati, cu o vechime de aprox. 120 000
ani gi a fost confirmatdprezenla omului
de Neanderthal. Indiciile descoperite
sugereazd ci omul de Neanderthal nu
numai ci iqi ingropa morfii, dar gi ci,
probabil, {bcAnd acest lucru, credea in
ceva mai mult.
Mormintele omului din Neanderthal
au elemente umaniste qi ritualiste, cada-
vrul este aqezat in pozilie de somn sau
in pozilia fbtului, cu capul spre vest gi
picioarele spre est. Acesta este un ele-
ment foarte semnificativ, cici arat6,
pe de o parte, ci exista o preocupare
pentru viala de dupi moarte, pentru
existenla unui anumit tip de transcen-
den{i spre o lume mai indepirtatd, pe
de alti parte, c6: se practica un anumit
tip de religie gi de respect pentru mor{i.
Astfel, in aceste ziciminte s-au gdsit
cadavre aqezate in pozilii concrete (cu
capul rezemat de bra!, in pozifie de dor-
mit), precum qi mostre de polen sau de
ierburi aromatice, picturi, animale ln
bralele defunclilor, ceea ce indici re-
alizarea unui anumit tip de rit gi, fbrn
indoiali, primele mostre de sentiment
religios primitiv.

20 Culturi generale in 365 dezile Culturi generale in 365 de zile 21

 Cu ajutorul gAndirii abstracte, al limbajului qi al vielii sociale, Omul s-a ln cadrul artei rupestre gdsim manifestdri fundamentale figurative in
ridicat deasupra nivelului simplei evolulii organice. care sunt reprezentate principalele animale gi foarte rar $i persoane.

50 mii ani t.Hr. 40 mii ani t.Hr. I

HOMO SAPIENS SAPIENS
Aparifia gAndirii
incepand cu saltul de la bipedul Austra-
Iapitheats afarensisla Homo habilis, capaci-
tatea de a utiliza uneltele, de a prelucra
piatra gi de a crea instrumente cu ajutorul ei
va deveni principala trisdturi caracteristicd
a speciei Homo. Aceaste capacitate se va
perfeqtiona de-a lungu.l cAtorva milioane de
anl in A-frica se pot descoperi topoare con-
feclionate in mod similar cu altele din
Europa, 9i aceasta se poate explica numai
prin existenla unor cunogtinle care se trans-
miteau gi care se puteau rispdndi dincolo de
simpla abilitate megtegugireascd. De ase-
menea in interiorul aEezirilor umane ale
fui Homo erectus, se mai poate observa pre-
zenla locurilor specifice destinate in mod
concret confectionirii uneltelor - ceea ce
sugereazi existen{aunuianumit tip de ateli-
er - pentru fabricarea uneltelor 9i a ustensi-
lelor care preztntd mai multe caracteristici
comune qi care se repetl.
Aceste trisituri comune presupun o
inovalie importanti: este aga-numita stan-
dardizare a procesului manufacturier reali-
zatede Homo erectus acurr:t 700 000 de ani
gi care, departe de a fi un rezultat al intAm-
plirii, reprezintd dovada unei idei evoluti-
ve noi: aseminarea dintre vestigiile foarte
diferite 9i aflate la mare distanfi unele de
altele presupune o uniformitate necesari
in momentul in care se elaboreazi: instru
mentele, pentru care Homo erectus treb,at
si posede un anumit tip de gindire.
Ne aflim, agadar, in pragul apari!
gdndirii abstracte, o noutate care igi
intrarea pe scena istoriei odati cu Ho
sapiens sapiens. Evolulia minlii,
unii autori, trece prin trei faze care
au corespondentul in
evolu{ia urnani
in primul rAnd, tipul de gdndire episo
dici, axat pe reaclia imediati la situa!
in care se afli Homo habilis; in al doi
rdnd, mimesis, in care existi o comuni
care de tip primitiv (in special
sau anumite sunete) care permite
miterea cunogtinlelor qi, astfel, o anu-
rniti pedagogie, iar fiiniele nu mai
izolate; gi, in sfhrgit, mimesisul lui
sapiens sapiens, care se axeazi pe idee
ca atare, adesea fhri o utilitate pr
dar cu o utilitate in viitor.
GAndirea abstracti se observi in mu
aspecte: un tip de ageziri mai structura-
te qi o tehnologie a pietrei mai speciali-
zatd, cu unelte noi qi cu tipare specifice.
Acliunea nu mai este imediati gi se pla-
nifici. pe termen lung cu un comporta-
ment strategic care atesti existenla unei
idei de ,yiitor". Aceasta indicd o cu
evoluati, marcati de norme de conduiti,
de prezenla limbajului, ftri de care nimic
din toate acestea nu ar fi posibil. Astfel,
omul lasi definitiv in urma sa hominidul,
este capabil si vadi dincolo de ori
lui temporal, si-gi transforme viaja intr-
traiectorie vitald gi mediul ambiant intr-
societate adevirati.
ARTA RUPESTRA
Expresia creatoare
l)cqi primele manifestdri ale artei par si
rribir o vechime de peste 2 000 000 de ani,
,rlria rnult maitdrziu, acum aproximativ
,10 000 de ani, a alrrt loc o extraordinari
t'xlrlozie artistici, avdnd drept rentltat
opcls ds arti precum cele din peqterile
tlc (lhauvet, Lascaux sau Altamira. Firi
rrrr limbaj evoluat, aceasti inflorire ar-
I isticd nu ar fi fost posibili. Arta primi-
livii, expresia omului lumii antice sub
Iorrna unei crealii fbri utilizare specia-
l,i, cste unul dintre cele mai importante
succese ale preistoriei gi, in acelagi timp,
rrnul dintre cele mai surprinzitoare. Este
irrrportantd, deoarece arta rupestrd apa-
n' pe neagteptate, schimbdnd complet
( ()nceptia despre lume qi atestdnd in
,rrclagi timp evolulia omului ca atare;
1i surprinzitoare, pentru ci gi pAni in
zilcle noastre au r[mas multe semne de
rrtrebare in legdturi cu aceste opere de
.rltir, mai ales in ceea ce privegte gradul
tle perfectiune gi semnificalia acestora.
Creierul gi mintea lui Homo sapiens
.rrr elaboratcoduri din ce ln ce mai ab-
slrelcte care au ficut posibile compor-
lilmente simbolice, artistice gi sociale.
Arta rupestri dezviluie o capacitate
rnctaforici foarte avansati,.fbrd indo-
iaLi legati de consolidarea creativiti{ii
lingvistice, qi ambii factori, la rAndul
lor, sunt cauza cregterii exponen{iaie
pe care o cunoaste cultura umani ince-
pAnd de atunci. Aparilia artei rupestre
a fost un eveniment neagteptat, care se
remarca prin marea sa varietate, dar
mai ales prin gradul inalt de sofisticare.
Perfecliunea gi realismul acestor mostre
continui si ne surprindi gi astizi, cdnd
nu mai existi nicio indoiali cu privire
la autenticitatea originii sale primitive.
Aceasti explozie artistici brusci (nu
s-au gisit mostre anterioare) i-a fbcut
pe paleontologi si marcheze un nou
salt evolutiv al omului primitiv, de asti
dati centrat pe conceplia culturali. Pe
scurt, este vorba despre o modificare in
dezvoltarea mentali a omului, despre
resetarea minlii care l-a determinat si
caute expresia artistici, dupi ce gisise
in el insugi tehnica necesard in acest
scop. Este un nou model de culturi
umand gi, odatd cu acesta, o restructu-
rare a minfii.
Tehnicile utilizate in aceste repre-
zentdri sunt pictura gi gravura, ade-
sea combinate. Omul primitiv folosea
coloranli minerali, argili, carbon, un
amestec de materiale organice, pentru
a obline o fixare mai bund a picturilor,
ceea ce le-a permis si ajungi pdni in
zilele noastre.

22 Culturi generali in 365 dezile Culturi generale in 365 de zile 23

 StdpAnirea focului aduce cu sine progrese importante in cultura l)omesticirea animalelor gi cultivarea plantelor sunt legate de clima de
gi in evolulia speciei umane, printre cele mai importante fiind gdtitul pc planetd/ care acum 12 000 de ani a inceput sd se incilzeasc; $i se se

alimentelor gi ceramica. stabilizeze, ceea ce a fdcut posibil5 aparilia lumii noastre.

25 mii ani t.Hr. 10 mii ani i.Hr. J

CERAMICA
D ep ozitarea alimentelor
Pdni la aparifia gi rispdndirea pro-
duc{iei de ceramici, omul primitiv igi
confecliona uneltele qi armele in acelaqi
mod cum fbcuse de-a lungul intregii
evolulii umane de pini atunci, adici lo-
vind piatra sau osul de alti piatri, pini
oblinea piesa sau obiectul dorit. Odati
cu apari{ia tehnicii modelajului in argi-
li gi, prin perfeclionarea acesteia, a ce-
ramicii, omul lumii antice gi-a insus,it o
modalitate mai simpli de a crea obiecte,
ceea ce presupune o trecere treptati de
la uneltele de piatrd la cele de ceramici,
aga cum se poate observa in diversele
depozite existente.
Primele utiliziri ale argilei se gi-
sesc in Orientul Mijlociu, aproximativ
ln mileniul aI zecelea inainte de era
noastri. Aceste obiecte se gisesc intot-
deauna in apropierea marilor cuptoare
de bucitirie, alimentate mai mult cu
bilegar gi paie dec6t cu lemn, destina-
te fierberii alimentelor. Aceasti argili,
prelucrati intr-o formi inci destul de
rudimentari, este amestecati cu paie
gi coji de ou6, pentru a forma caramizi
sub formi de chirpici.
Focul din aceste cuptoare este folosit
pentru transforma argila in ceramicd.
a ['lor necesiti o grijd Ei o atenlie aproape
Este o pirere larg rispAnditi in rindul
oamenilor de gtiinli cd primele mostre
de ceramici inci nu au fost aduse la
lumini, iar descoperirile fhcute au
intotdeauna de inalti calitate. Este
te posibil ca, imediat ce a fost
rit6:, noua tehnologie si fi evoluat r
datoriti experimentirii:
imediat o incercare de reducere a poro-
zitilii argilei, de a se ajunge ia tehn
care permit o imbuniti{ire a calitili
materialului.
Independent de modul de confecti,
onare a ustensilelor, se poate constata
o evoluiie remarcabili in ornamenti
acestora. De la ornamentul simplu ini-
!ial, in formi de incizii executate cu de-
getul, se trece treptat Ia incizii execu
cu instrumente gi de aici la modele ob
{inute prin presarea altor obiecte cu
ar fi scoici, frunze, pietre etc. $i culoa
rea obiectelor se va schimba, se experi-
menteazi negru, maro gi roqcat, ul
diverse tonuri de crem qi gri. Evoluli
formei gi a decoraliei acestor ustens
va ajunge si devind o trisituri distinc
tivi a fiecirei culturi gi civilizalii.
DOMESTICIREA ANIMALELOR
Domeniul naturii
I )t' ir lungul anilor s-a creztt ci aga-nu-
rrrita ,,revolulie neolitici" a dus la dez-
vollirrea primelor sate gi ci, la rAndul
.,,tu, inventarea acestui nou mod de viati
,ictlentari a fost declangatorul unei seiii
irrlrcgi de progrese, cum ar fi fabricarea
('r'lrnicii, metalurgia gi, dupn trecerea
'
, iilorva mii de ani, ar f, dat nagtere pri-
rrrt:lor civilizatii. Astizi insi se gtie ci
rr'tlcntarismul a precedat cu mii de ani
,rtt,asti revolulie neolitici 9i ci omul
1i rr pirisit modul de viali. nomad deve-
rri r rd culegitor gi v6nitor.
Astfel, stabilirea omului intr-un loc
Irx, incheierea nomadismului, este un
It'nomen care precede agricultura gi
, rl'$terea animalelor gi este independent
r lt' tcestea.
Arnbele,,tehnici de supravieluire"
vol apirea mai tArziu 9i nu vor repre-
tt'nta intotdeauna, aqa cum se crede,
rrrr avantaj competitiv pentru fiinla
rrrrrani, deoarece modul de viafi al vA-
rriilorilor-culegitori era, de fapt, destul
,lc cficace: timpul dedicat vinitorii 9i
r trlcgerii pentru a-s,i asigura subzistenla
nu clepisea trei sau patru ore pe zi, in
tinrp ce agricultura gi cregterea anima-
r orrstante fali de plante qi de animale gi,
rn plus, regimul alimentar al vdnitoru-
lrr i-culegitor era mai bogat qi mai variat.
Se pare cd aceasti schimbare a fost
mai pulin legati de necesitatea de
asigurare a subzisten{ei qi a fost pro-
vocati mai mult de o modificare de
mentalitate: in flinla umani s-a niscut
dorinla de a domina regnul animal qi
vegetal. Dar, daci existd anumite dubii
cu privire la cauzele apariliei domes-
ticirii animalelor qi a cultivirii plan-
telor, nu existi dispute referitoare la
moment gi la loc: plantele au inceput
si fie cultivate pentru prima dati in
semiluna fertili din sud-estul Asiei (de
la Canaan, prin Turcia, Mesopotamia s,i
Golful Persic) cu aproximativ 12 000 de
ani in urmi, iar animalele au fost do-
mesticite in aceeagi regiune cAteva mii
de ani mai tdrzit, in general in urmd:-
toarea ordine capra, calul, oaia, por-
cul gi vaca (cdinele fusese domesticit
deja cu cdteva mii de ani inainte de
culegitorii-vAnitori).
Aceastd trecere de la economia de
vdni:toare gi de culegere a plantelor
silbatice la agezirile cu sate stabile, cu
animale qi plante de culturi, a fost un
proces lung, care a durat 3 000 de ani.
Aceasti schimbare a modului de via{i
va aduce cu sine o serie de modificiri
importante in societdfi, cum ar fi coe-
ziunea de grup, relalia cu mediul na-
tural gi un grad sporit de sofisticare gi
complexitate sociali, mai ales in ceea
ce privegte cunogtinfele, rcpartizarea
sarcinilor. Satul va reprezenta culmea
procesului de domesticire a naturii gi de
sedentarizare a fiintei umane.

24 Culturi generali in 365 dezile Culturi generale in 365 de zile 25

 Dupi Mircea Eliade Marea Zeill sunt elementele de
,,Taurul Ei
legdturl intre toate religiile protoistorice din Europa, Africa gi
Asla,
MAREAZEITA
Aparifia religiei
ln cadrul evoluliei genului uman, apari{ia
religiei este un fenomen surprinzitor de tar-
div, legat de omul modern. Existi gi o anu-
miti protoreligie animisti legati de adorarea
spiritelor, mai ales de tip animal, qi incn din
perioada omului de Neanderthal se inregis-
treazS, a;a qlm am spus, anumite forme de
inhumare care atesti un anumit tip de ritual
sau de credinli intr-o via!6 de dincolo.
Cu toate acesteq primele manifestiri de
religie in sensul strict al unei credinle intr-o
entitate abstracte in fata cireia credinciogii
ridicd bratele in pozi{ie de adorare - fiittfu
umani fiind situati jos, supusi in fala for-
tei divine, situate sus - nu se dezvolti decdt
acum 11 500 de ani intr-o perioadd imediat
anterioari neoliticului dominat de culegi-
tori qi de vAnitori, adici atunci cAnd cultiva-
rea pimantului gi sedentarismul incepuseri
si se manifestg dar inci nu apdrus.-* ug.t-
cultura qi domesticirea animalelor. In acest
context, adorarea principiului feminin, a
Marii Zeite, ca simbol al fertiliti,tii va fi per-
ceputi ca o garanfe a stabilitifli gi a pros-
peritnlii pentru unitatea familiald" Aceasti
zeifi supremi incepe si fie flancati chiar de
26 Culturi generali in 365
9,5 mii ani t.Hr.
lainceput de taur, principiul masculin,
bol al virilit{ii carefeatndeuA. Dorin{a
a domina regnul animal Ei vegetal leaga ast
fel revolulia religioasi de revolulia
prin cultivarea speciilor sitrbatice de
ceea ce duce la aparilia sedentarismului
neolitici.
apoi Ia revolulia
Odati cu dearoltarea primelor
mari din Mesopotamia, Egipt qi India, si
bolismul Marii Zeite qi al Taurului s-a
pagai 9i a evoluat, adoptAnd forme
Acest prim nucleu de idei religioase a
urmat de inventarea,,sacrificiului', care
plici, pe de o parte, ideea de dar prin renr
lare gi abnegalie, pe de alti parte, ideea
legiturd sau corespondenli intre
mos qi macrocosmos, intre om gi lumea
aceleaqi nfalun,
care impirtiqegte acelea$r
care'impafiaqeqte ritmuri, pe car
Pe care
poate observa, dar nu le poate inlelege ci
orice sacrificiu trebuia si imbuneze
divind, adicd si provoace o reaclie trene
ficd din partea divinitelii care dirija
ritmuri sau fo4e misterioase. Urmdtoarer
addugire la nucleul credinielor fundamen
tale dupd sacrificiu a fost aceea a ,,zeului dir
cer" (pornind de la observarea comporta
mentului Soarelui gi Lunii, moartea gi
terea lor) gi a,yie$i de dupi moarte'l
de ideea anterioari: observind lumea
il inconjura (fazele lunii, ritrnul
rilor), omul primitiv a descoperit
semne care ii confirmau existenla
alte vie1i, a morlii gi a renagterii. La
s[u, ideea existenlei altei vieli a adus cu
ideea ci ar mai putea exista ceva d
moarte qi dupd descompunerea trupului
ceea ce a dus la apari{ia ideii de,,suflet".
de zile
Nccesitatea de a se trece de la
EM piatri
prime pentru confec{ionarea un
principal, prin rezistenta
METALURGIA
Uneltele de metal
r\prrsul epocii de piatri a fost marcat de
rrrr nou material folosit ca materie primi,
fi foarte multtimp metalul. Cuprul
va
' 'rrc
,r k rstunul dintre primele minereuri prelu-
( rirle cle om, de peste 9 000 de ani, cici se
g,tsc;ite in stare aproape puri in naturi gi
,r krst utilizat inci de Ia sfrrgitul neoliticu-
hri (Lr fel ca gi aurul gi argintul); la inceput
r'r ir prelucrat prin batere pAndr se subfa ca
, r lirrni. Cu toate acestea, epoca metalelor
r rr ('l)e odate cu primele dovezi ale topirii
I ctre dateazi din mileniul al Vllea i.Hr.
rr;
(tlrrr Anatolia, mun{ii Zagros). Originea
topirii metalelor este legati de prelucrarea
I crilnlicii (utilizarea focului in scopul ob-
{rru'r'ii unor piese mai rezistente gi perfec-
ltorrlte dateazd dintr-o epoci anterioari)
,,r rrrai ales de descoperirea unor metale in
,r r
liila tle pe malul r0urilor.
Itronzul a lnlocuit cuprul, mult mai
,rlrrrrrdent qi mai ugor de obfinut, dar mai
I 'r lin
rezistent gi maleabil. De fapt, epoca
r
I'rorrzului este epoca aliajelor, c[ci bron-
rrrl nu este un metal care se giseqte in
ll)nilui impreund cu ait material. Astfel,
rrr bronz se putea gisi plumb, cositor, fier
,,r in incercarea de a se obline un
rrlsenic,
rrirlcrial mai maleabil gi mai rezistent.
Iilnzul va schimba economia lumii anti-
, r,: primele centre primitive de populalie
Culturfl generale in365
sau os, ca principale materii
r,la metal se explic6, in
mare a acestuia.
B mii ani t.Hr. J
din apropierea filoanelor sau ziciminte-
lor de cositor (materialul principal pentru
oblinerea aliajului de bronz) vor fi prime-
le care vor cregte semnificativ. Odat[ cu
bronzul apare qi spada, care, impreuni cu
domesticirea calului gi rispdndirea folosi-
rii ro{ii, contribuie la declansarea prime-
lor rizboaie.
Cdt despre fier, des,i este al patrulea
element ca abundenli in scoarfa terestrd,
utilizarea lui a inceput cu 7 000 de ani mai
tdrziu decit a cuprului qi cu 2 500 de ani
dupd cea a bronzului. in lumea anticA se
cunogtea fierul, dar nu era fier oblinut
prin procedee metalurgice, ci ,,fier me-
teoritic'i adici provenit din meteori{i, gi
tocmai de aceea un articol de lux foarte
rar, de zece ori mai valoros decdt aurul si
de patruzeci de ori decit argintul. in mi-
leniul al Illea i.Hr., hitilii au descoperit
procedeul de prelucrare a fierului. Cdnd
acest popor a dispirut, qi meqtequgarii lor
s-au rispindit in lume, produclia acestui
metal apreciat a crescut considerabil in
intreaga lume cunoscuti.
d,e zile 27