Raport Mediu - Comarna, Iasi

RAPORTUL DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI COMARNA, JUDE UL IA I
! " # $ # !% ! & '$ !(

) * $" +$ $
) ,
- . /
. -0
- $1"%$%$! 2 $ '$ !# 3 !1!# $ ! " # $ # !% ! -0
- / "!'%!%$! 4 $% % & '$ !( -0
- ) 1 %" " # $ # !% ! -)
- - $ $5 ( "!%!" $%1 " $ 6$ $7 "$ ! $ !# 3 !1!# $ -
- 8 #! -9
- 8 ) $6 # 3 + # $ %" -,
- 8 - $6 # $ ! 80
- : $%( 26 # 8
- ; $1 %1$ $ '$ !3< 8
- ! ! $! !3$ % 8)
- 9 %$ 88
- , = %! 5! ! ( !% ! %! $ " %$6 # 13$" ! 89
- , > !* ! $ $ ! %! $ 89
- , ) > !* ! $ $ !% 5" ! $ ;)
- 0 3! $ +$%2 ( 2 $ $ '$ !6%$# $ ;8
- # $ $ 1 %"$ !%7 $" "$ ( '$ !% < ;8
- ) =!" % ! % 3 " ;8
-) 3 ! ! ?'! $ '$# 6%!5"$@ ;8
-)) " # ! 0
-)) 6%" %!
- ) ) - ' 1 %! 1$%+ " $ " # $% ( %1# 90
- ) ) 8 < $ '$ " # "! $ 9:
-- + ! 3% *!* < ! "! < # $' 4 1 ! ! $ # 3 $# $ <% 9,
-- 1" % $ ! %! $ ,0
- - ) # 15$%! ,;
- - - $1 %1$ $ '$ !3< ,9
--8 ,,
- - : = %! 5! ! ( %$2$%+! $ ! %! $ 0
- - ; < < ! $! 3 3 ! $ 0)
8 0-
:
; = = / A .
):
; $ ! $ $ $5$" $ ! $ # 3 $# $ <% ):
!1 3%! 5!" % '$ # $' !3< ):
):
),
;) $ ! $ $ $5$" $ ! $ # 3 $# $ <% !1 3%! 5!" % '$ # $' !$% -0
;- $ ! $ $ $5$" $ ! $ # 3 $# $ <% !1 3%! 5!" % '$ # $' 1 -
;8 $ ! $ $ $5$" $ ! $ # 3 $# $ <% !1 3%! 1< < < 3 3 ! $ --
;: $ ! $ $ $5$" $ ! $ # 3 $# $ <% !1 3%! 5 %$ 5! $ ( %$2$%+! % ! %! $ -:
+! !%$! "! ! +< ( "! ! +< ! ! $ # 3 $# $ <% !1 3%! 5!" % %'$ # $' -:
= = 8:
/ B = . = 8:
9 . = 8;
8;
9 <1 % 3%+ ' 6$1 $! 1$%+ " % 8;
9 ) <1 % %$ $+! $ 3$ % %$1 %1$ $ '$ !3< 8
9 - <1 % 3$ % 3% $" ! ! # 15$%$ 89
9 8 # $ %!%$! "! < 1 ( 1 *1 8,
9 : = %! 5! ! ( %$2$%+! $ ! %! $ :
9; 3 ! ! :)
9 <1 % 4 2 $ $ " %1" % ! %! $ :-
9 9 ! *%2!%$! "! < %" # $ :8
9 , ! %# " %! :8
, = . / C :;
0 . A :9
0 %$+$'$% $6 1 ! +$ 3%+ ' # %2!%$! 3 ! % %( 3% 6%!# $ % :9
0 ) % 3 $% 3%+ ' 3% 6%!# '$ # %2!%$ ! # 3 $# $ <% ;0
A . ;-
= -
)
INTRODUCERE
La nivelul Uniunii Europene au fost stabilite o serie de obiective în vederea cre rii
condi iilor pentru dezvoltarea durabil , inându-se cont de impactul economic, social i de mediu
a implement rii proiectelor, planurilor i programelor. Aceste obiective sunt formulate conform
angajamentelor de la Kyoto i se refer la:
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser cu 1% în medie pe an, fa de
valorile din 1990;
Întreruperea dintre dezvoltarea economic , utilizarea resurselor i generarea
de eurilor;
Protec ia i reabilitarea habitatelor i a mediului natural;
Evaluarea de mediu pentru planuri i programe reprezint un proces de evaluare – aplicat
la un stadiu ra ional de timpuriu al elabor rii strategiil % 3 ! % % 1! 3% 6%!# $ % – a calit ii
mediului i a consecin elor implement rii acestora, astfel încât s se asigure c orice consecin
este evaluat în timpul elabor rii i înainte de aprobarea oficial a strategiilor, planurilor sau
programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri i programe ofer publicului i altor
factori interesa i oportunitatea de a participa i de a fi informa i cu privire la deciziile care pot
avea un impact asupra mediului i a modului în care au fost luate.
Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategic de Mediu (SEA) nr.
2001/42/CE a fost adoptat în legisla ia na ional prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea
procedurii de realizare a evalu rii de mediu pentru planuri i programe. Lista planurilor i
programelor care intr sub inciden a HG nr. 1076/2004 a fost aprobat prin Ordinul MMGA nr.
995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede c planurile urbanistice generale încadrate la pct. 12
– Amenajarea teritoriului i urbanism sau utilizarea terenurilor , lit. i), intr sub inciden a HG nr.
1076/2004.
Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerin ele HG nr. 1076/2004 privind
stabilirea procedurii de realizare a a evalu rii de mediu pentru planuri i programe i cu
recomand rile cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evalu rii de mediu
-
pentru planuri i programe elaborat de Ministerul Mediului i Gospod ririi Apelor, împreun cu
Agen ia Na ional de Protec ia Mediului.
Pentru eviden ierea zonelor critice din punct de vedere al protec iei mediului i
transpunerea în termeni concre i ai disfunc ionalit ilor rurale i vulnerabilit ii elementelor de
risc din teritoriul administrativ al comunei Nicore ti i localit ilor apar in toare s -au utilizat, în
principal:
metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori i indici statistici;

metode calitative pentru eviden ierea unor parametri calitativi ai mediului, dar i a
percep iei popula iei fa de diferite aspecte care caracterizeaz habitatul;
mijloace i tehnici de analiz a datelor care au oferit posibilitatea clasific rii datelor i
interpret rii rezultatelor ob inute în urma prelucr rii.
In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protec ia mediului, cu
modific rile i complet rile ulterioare, solicitarea i ob inerea avizului de mediu pentru planuri i
programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor i programelor care pot avea efecte
semnificative asupra mediului.
Pentru întocmirea prezentului Raport de mediu au fost consultate urm toarele acte
normative cu referire la protec ia mediului:
HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalu rii de mediu pentru
planuri i programe, prin care a fost ratificat Directiva SEA
Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismului cu modific rile i
complet rile ulterioare
OUG 195/2005 privind protec ia mediului, aprobat prin Legea 265/2006
Legea apelor nr.107/1996 cu modific rile ulterioare
HG 321/2005 privind evaluarea i gestionarea zgomotului ambiental
Ord. 756/1997 – reglementare privind evaluarea polu rii mediului
Legea 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul de eurilor, cu
modific rile ulterioare
Actele normative principale care asigur cadrul legislativ pentru protec ia i
managementul mediului au constituit elementul fundamental în evaluarea problemelor de mediu
i în elaborarea Raportului de mediu.
8
Sursele documentare pentru întocmirea Raportului de mediu pentru PLANUL

URBANISTIC GENERAL al comunei Comarna, jude ul Ia i au fost urm toarele:
Metodologia de elaborare a PUG pe baza „ Ghidului privind metodologia de
elaborare i con inutul cadrul al Planului Urbanistic General” elaborat de Institutul
Na ional de Cercetare Dezvoltare în Urbanism i Amenajarea Teritoriului i avizat de
Ministrul Lucr rilor Publice i Amenaj rii Teritoriului cu ordinul 13 N/10.03.1999.
Memoriul tehnic al Planului Urbanistic General al comunei Comarna elaborat de
c tre S.C. URBATECH S.R.L. IA I ;
Informa ii de la Direc ia General a Muncii i Protec iei Sociale;
Oficiul Jude ean de Cadastru Geodezie i Cartografie Ia i;
Autoritatea de S n tate Public Ia i;
Agen ia pentru Protec ia Mediului Ia i
Plan de amenajare a teritoriului Ia i;
Masterplan - Plan de investi ii pe termen lung pentru perioada 2008-2038 privind
managementul integrat al de eurilor în jude ul Ia iD
Strategia de dezvoltare economic i social a jude ului Ia i pentru perioada 2009-
2014D
Studiu de op iuni PSP în sectorul ap -canal;
Prezentul Raport de Mediu a fost elaborat ca urmare a solicit rii Consiliului Local al
comunei Comarna, jude ul Ia i, în vederea ob inerii Avizului de Mediu pentru Planul
Urbanistic General (PUG) al comunei Comarna i întocmirea Regulamentul Local
Urbanistic (RLU) al comunei Comarna.
Scopul realiz rii PUG este armonizarea la nivelul teritoriului comunei Comarna a politicilor
economice, sociale, ecologice i culturale, stabilite la nivel na ional i jude ean pentru asigurarea
echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale jude ului Ia i, urm rindu-se cre terea coeziunii i
eficien ei rela iilor economice i sociale dintre acestea. Prin întocmirea Raportului de Mediu se
urm re te crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea durabil i implementarea unui sistem de
gestionare a serviciilor de utilit i publice eficient din punct de vedere economic i ecologic, care
s r spund nevoilor colectivit ii locale i s fie conform cu prevederile directivelor europene.
Prezentul raport supune analizei poten ialele efectele semnificative ale PUG asupra
mediului, analizând consecin ele generate de implementarea proiectelor ce vizeaz cre terea
:
nivelului de trai al locuitorilor, dar i posibilitatea de eficientizare a m surilor de protec ie a

mediului pe teritoriul comunei i cu inciden asupra teritoriului jude ului Ia i.
Raportul de Mediu descrie: starea actual a mediului pe teritoriul comunei Comarna,
posibila evolu ie a acestuia în cazul neimplement rii PUG i eviden iaz eventualele probleme de
mediu ce pot apare prin derularea proiectelor prev zute în planul urbanistic. Problemele de
mediu posibil a fi generate de implementarea PUG s-au identificat, descris i evaluat, i s-au
formulat recomand ri prin care s-a urm rit reducerea inciden ei acestora asupra factorilor de
mediu i a popula iei.
Obiectivele de mediu au fost stabilite în concordan cu obiectivele propuse prin strategia
de dezvoltare local i jude ean .
;
1. CON INUTUL I OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI

URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI COMARNA, JUDE UL IA I
TRODUCERE
1.1 Con inutul PUG al comunei Comarna, jude ul Ia i
Prezentul plan urbanistic con ine informa ii privind modul de gestionare spa ial a
teritoriului comunei Comarna, conceput pentru a asigura o dezvoltare echilibrat a zonei, în
contextul armoniz rii la nivel regional i na ional i al încadr rii în normele europene privind
amenajarea teritoriului. În planul urbanistic sunt eviden iate activit ile prezente i viitoare ale
comunei care au ca scop îmbun t irea condi iilor de via a locuitorilor în acord cu m surile de
protejare a patrimoniului natural i construit conform legisla iei în vigoare.
1.2. Obiectivele PUG
Studiul de fa identific direc iile coerente de dezvoltare urbanistic de larg

perspectiv pentru care au fost conturate unele strategii, priorit i, reglement ri i
servitu ii de urbanism aplicabile în utilizarea terenurilor i construc iilor din cadrul
localit ii. Obiectivele principale ale PUG sunt:
stabilirea i delimitarea teritoriului intravilan în rela ie cu teritoriul administrativ
al localit ii;
stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
modernizarea i dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
stabilirea zonelor protejate i de protec ie a monumentelor istorice existente;
eviden ierea formelor de proprietate i circula ia juridic a terenurilor;
precizarea condi iilor de amplasare i conformare a volumelor construite,
amenajate i plantate;
delimitarea zonelor de risc natural, delimitate i declarate astfel conform legii,
precum i a m surilor specifice privind prevenirea i atenuarea riscurilor,
utilizarea terenurilor i realizarea construc iilor în aceste zone.
valorificarea poten ialului uman, economic i natural existente în zon ;
reabilitarea, protec ia i conservarea mediului, cu identificarea i eliminarea
surselor de poluare;
identificarea poten ialul de relansare economic i muta iile ce pot interveni în
categoria de folosin a terenurilor.
ON INUTUL I
9
OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URB
2. RELA IA PUG CU ALTE PLANURI I PROGRAME
Acest PUG va fi rela ionat cu urm toarele proiecte locale, conforme cu portofoliul propus
de c tre Consiliul Local al comunei Comarna i cu recomand rile men ionate în PUG:
Alimentare cu ap i canalizare
Reabilitarea drumurilor
Extinderea re elelor de energie electric
Extinderea re elei de telefonie
Realizarea unei re ele de distribu ie a gazului metan de presiune redus
Amenajarea de noi puncte de colectare a de eurilor menajere
Proiectele pentru îmbun t irea infrastructurii i a st rii factorilor de mediu sunt
urm toarele:
Alimentarea cu ap
Solu ia de principiu pentru alimentarea cu ap
inând cont de particularit ile date de relieful zonei, de calitatea necorespunz toare Ei de
debitele mici captate prin pu urile existente, se propune alimentarea cu ap a localit ii prin
realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu ap având ca surs conducta de aduc iune
realizat în cadrul investi iei „Sistem centralizat de alimentare cu ap potabil a satelor Pris cani
Ei Moreni, comuna Pris cani”, jude ul IaEi – care traverseaz zona. Conducta preia apa din
conducta sta iei de tratare Chiri a apar inând APAVITAL IaEi, Ei merge paralel cu drumul
jude ean DJ 249, având punctul de branEare situat la cca 3km est de localitaea Osoi.
BranEarea conductei de distribu ie la conducta de aduc iune existent Ei dimensionat
avându-se în vedere Ei necesarul de ap pentru localit ile aferente prezentului proiect, se va
realiza de pe conducta de distribu ie gravita ional existent (PEHD de 250 mm), prin realizarea
unui c min de vane Ei apometru.
În prima etap , conform proiectului Studiu de fezabilitate ”Sistem de alimentare cu
ap ” sat Osoi, comuna Comarna realizat de c tre SC TEHNOTERM SRL în 2009, se va
alimenta doar satul Osoi.
În etapa a doua se va avea în vedere alimentarea cu ap Ei a satelor Comarna, Curag u Ei
,
Stânca, utilizându-se aceeaEi surs – sta ia de tratare Chiri a apar inând APA VITAL IaEi.
Necesarul de ap
Cantit ile de ap necesare se vor determina în conformitate cu prevederile SR 1343/1 –
1994 Ei P66/2001.
Determinarea cantit ilor de ap necesare se va face analitic, diferen iat pentru fiecare
categorie de folosin de ap a localit ilor.
Cantit ile de ap pentru perspectiv se vor considera cel pu in pentru categoria de cl diri
având instala ii interioare de alimentare cu ap rece.
Cantit ile de ap pentru nevoile publice se vor determina analitic pentru fiecare unitate
de interes public. Normele pentru nevoile publice vor fi luate conform STAS 1478.
Cantit ile de ap pentru nevoile animalelor din gospod riile individuale se vor determina
pe baza prevederilor planurilor de sistematizare .
Cantit ile de ap potabil pentru nevoile industriei locale sau a altor unit i economice,
se vor lua orientativ din literatura de specialitate .
Cantit ile de ap , precum si condi iile pentru combaterea incendiilor se vor determina în
conformitate cu prevederile normelor P.S.I. în vigoare .
Pierderile în instala iile de alimentare cu ap se vor considera conform STAS 1343,
coeficientul de spor pentru pierderile de ap se va lua : k p = 1,1.
Sursa de ap
Se va utiliza sursa sta ia de tratare Chiri a apar inând APA VITAL IaEi
Aduc iunea apei
Aduc iunea va fi proiectat numai într-un singur fir de conduct , f r fire de rezerv
pentru cazurile de avarie.
Traseul conductei de aduc iune va fi cât mai scurt posibil i u or accesibil, situat în
apropierea drumului, pentru a se putea interveni u or în caz de avarie i a nu degrada terenurile
agricole.
Pentru conductele de aduc iune i pentru re elele de distribu ie a apei vor fi folosite evi
din polietilen de înalt densitate.
Înmagazinarea apei
Deoarece exist posibilit i, rezervoarele de ap vor fi a ezate pe în l imile naturale ale
satelor comunei Comarna, în zone stabile din punct de vedere al terenului.
0
Distribu ia apei
Proiectarea re elei de distribu ie se va face inând seama de prevederilor P.U.G.-ului, cu
indicarea caracteristicilor cl dirilor (grad de confort si num r de nivele), precum i a
caracteristicilor zonelor sau unit ilor industriale prev zute a se realiza în perimetrul localit ii.
Re elele de conducte ce vor fi prev zute în satele comunei Comarna pot fi ramificate. Re eaua de
distribu ie se va executa din tuburi de polietilen de înalt densitate PEHD, având diametre de
125-300 mm.
În mod obligatoriu, în punctul final al re elelor ramificate, vor fi prev zute bran amente
la cl diri, hidran i sau ci mele publice.
Note de calcul:
Popula ia de calcul :Ni
Debitele necesarului de ap se determin , conform STAS 1343 -1/1991cu rela iile :
Qn zi med = ( q sp x N i / 1000 ) mc / zi ;
Q n zi max = ( K zi x q sp x N i / 1000 ) mc / zi.
în care :
Qn zi med este debitul zilnic mediu al necesarului de ap ;
Qn zi max este debitul zilnic maxim al necesarului de ap ;
q sp este debitul zilnic mediu specific al necesarului de ap corespunz tor rela iei :
q sp = q g + q p + q s + q il El / om - zi ;
q g - debitul zilnic mediu specific pentru nevoi gospod re ti ale popula iei ;
q g = 140 El / om - zi si respectiv 40 l / om - zi;
q p - debitul zilnic mediu specific pentru nevoi publice ; q p = 40 l / om - zi i
respectiv 25 l / om - zi;
q s - debitul zilnic mediu specific pentru stropit i sp lat str zi, pentru stropit spa ii
verzi ; q s = 15 El / om - zi si respectiv 5 l / om - zi;
q il - debitul zilnic mediu specific pentru unit ile de industrie local aferente
servirii popula iei din localitatea respectiv l / om - zi; acest debit se va stabili pe cale
analitic ;
K zi - coeficient de neuniformitate a debitului zilnic = 1,2 i respectiv 1,4;
Rezult q sp = 195 El / om - zi i respectiv 70 l / om - zi.
Volumele rezervelor de incendiu, se determin cu rela ia :

V inc = Te ( a Q s orar max + 3,6 n Q ie - Q si ) + 3,6 Q ii x T ii mc,
în care :
Te - durata de calcul în ore a incendiului exterior, care este de 3 ore ;
a - coeficient adimensional = 0,7 ;
Q s orar max - debitul orar maxim al cerin ei de ap ;
Q ie - debitul pentru un incendiu exterior, în l/s, func ie de m rimea localit ii :
Q ie = 5 l/s ;
Q si - debitul minim, în mc/h, care poate fi asigurat de la surs , f r întrerupere, chiar în
timpul incendiului ;
Q ii - debitul pentru un incendiu interior, în l/s ; Q ii = 2,5 l/s ;
T i - durata de calcul în ore de func ionare la un incendiu a instala iilor interioare, cu
Q ii ; Ti = 10 minute.
Cerin a de ap se determin în func ie de necesarul de ap , de pierderi i de nevoile
tehnologice ale sistemului de alimentare .
Rela ia de calcul este :
Q s orar max = K p x K s x Q n orar max mc / h;
K p = 0,15 - coeficient de majorare pentru pierderi de ap în sistem ;
K s =1,07 - coeficient pentru nevoi tehnologice ;
Q n orar max = 1 /24 x K o x Q n zi max mc / h
K o - coeficient de neuniformitate al debitului orar, în func ie de num rul total de locuitori
( conform STAS 1343 ) .
Rezervoarele de ap vor însuma urm toarele capacit i :
V = V inc + V compensare + V avarie mc;
V compensare - se determin cu ajutorul unui bilan grafic sau analitic al cantit ilor de ap
furnizate i consumate în instala ie, astfel încât cantitatea de ap s fie minim i s asigure
func ionarea instala iei în condi iile impuse de la caz la caz. Volumul de compensare se
determin prin calcul analitic ca suma valorilor absolute ale diferen elor maxime între valorile
cumulate ale volumelor de ap furnizate de sursa i valorile cumulate ale volumelor de ap
consumate, în aceea i perioad de timp (de regul , 24 ore).
V avarie = T av x Q av , în care :
)
T av - timpul de înl turare al avariei, în ore ;

Q av - debitul de exploatare în condi ii de avarie, în mc / h.
Se consider : V compensare = 0,22 Q n zi max i V avarie = 0,25 Q n zi max
Conform calculelor rezult urm toarele caracteristici pentru localit ile comunei Comarna:
SAT COMARNA
Popula ia de calcul 3165 locuitori
Q n zi med = 839 mc / zi;
Debitele necesarului de ap
Q n zi max = 1051 mc / zi.
Volumele rezervelor de incendiu V inc = 168mc
Capacitatea rezervoarelor de ap V= 700 mc
ARNA, JUDE UL IA Icccccc

SAT OSOI
Q n zi med =610 mc / zi;
Q n zi max = 764 mc / zi
Volumele rezervelor de incendiu 161 mc
Capacitatea rezervoarelor de ap V=600 mc
SAT CURAG U
Q n zi med =50 mc / zi;
Q n zi max = 63 mc / zi.
Volumele rezervelor de incendiu V inc = 139 mc
SAT STÂNCA
Q n zi med = 74 mc / zi;
Q n zi max = 93 mc / zi
Volumele rezervelor de incendiu V inc = 139 mc
-
Descrierea sistemului de alimentare cu ap

Alimentarea cu ap a localit ilor aferente comunei Comarna, se propun a se realiza
astfel:
Alimentarea cu ap a localit ii Comarna se propune a se asigura din conducta de
aduc iune realizat pentru alimentarea satului Osoi, cu stocarea apei în rezervoare de
înmagazinare, cu sta ie de pompare, iar distribu ia apei se va realiza în sistem gravita ional i
prin pompare.
Stocarea apei se va face în dou rezervoare de înmagazinare de 500mc i respectiv de 200
mc. De la rezervoare apa se va distribui prin pompare printr-o re ea ramificat din PEHD cu
diametre cuprinse între 32-150 mm. Re eaua de distribu ie va fi echipat , cu hidran i de incendiu,
cismele stradale, c mine de vane i apometre. Rezervorul de înmagazinare va asigura i apa
necesar pentru incendiu.
Alimentarea cu ap a localit ii Osoi se propune a se asigura din conducta de
aduc iune realizat în cadrul investi iei „Sistem centralizat de alimentare cu ap potabil a
satelor Pris cani Ei Moreni , comuna Pris cani ”, cu stocarea apei în rezervoare de
prin pompare.
Stocarea apei se va face în dou rezervoare de înmagazinare de 300 mc. De la
rezervoare apa se va distribui prin pompare printr-o re ea ramificat din PEHD cu diametre
cuprinse între 110-200 mm. Re eaua de distribu ie va fi echipat , cu hidran i de incendiu,
cismele stradale, c mine de vane i apometre. Rezervorul de înmagazinare va asigura i apa
necesar pentru incendiu.
Alimentarea cu ap a localit ii Curag u se propune a se asigura din conducta de
aduc iune realizat pentru alimentarea satului Comarna, cu stocarea apei în rezervoare de
prin pompare.
Stocarea apei se va face într-un rezervor de înmagazinare de 200 mc. De la rezervor apa
se va distribui prin pompare printr-o re ea ramificat din PEHD cu diametre cuprinse între 32-
150 mm. Re eaua de distribu ie va fi echipat , cu hidran i de incendiu, cismele stradale, c mine
de vane i apometre. Rezervorul de înmagazinare va asigura i apa necesar pentru incendiu.
8
Alimentarea cu ap a localit ii Stânca se propune a se asigura din conducta de

aduc iune realizat pentru alimentarea satului Osoi, cu stocarea apei în rezervoare de
prin pompare.
Stocarea apei se va face într-un rezervor de înmagazinare de 200 mc. De la rezervoare
apa se va distribui prin pompare printr-o re ea ramificat din PEHD cu diametre cuprinse între
32-150 mm. Re eaua de distribu ie va fi echipat , cu hidran i de incendiu, ci mele stradale,
c mine de vane i apometre. Rezervorul de înmagazinare va asigura i apa necesar pentru
incendiu.
Tratarea apei se va realiza în sta ia de tratare propus .
Lucr ri prioritare
- Realizarea de rezervoare de înmagazinare a apei;
- Asigurarea perimetrelor de protec ie sanitar a acestora;
- Realizarea re elelor de distribu ie a apei.
Canalizarea
În comuna Comarna evacuarea apei uzate menajere generat de locuin e, cl diri
administrative, social-culturale, se va realiza prin intermediul unor re ele colectoare de
canalizare, la dou sta ii de epurare propuse.
Evacuarea apelor meteorice se va realiza natural prin lucr ri de sistematizare vertical la
rigolele drumurilor care vor deversa în pâr urile limitrofe localit ilor.
Amplasamentul sta iei de epurare trebuie s fie în afara zonelor de locuit i în aval de
localitate, respectându-se distan ele de protec ie sanitar .
La dimensionarea sta iei de epurare se va ine seama de posibilit ile de cooperare cu alte
unit i economice din zona comunei.
Dimensionarea re elei de canalizare se va face la debitele maxime de calcul conform
prevederilor STAS1486 i 1795, la Qorarmax. Cantit ile de ap evacuate vor fi stabilite în
conformitate cu prevederile STAS 1846 i 1795, având în vedere restitu iile folosin elor de ap
care au instala ii de evacuare a apelor uzate, în re eaua de canalizare.
:
Quzmax = 0,8 x Qzimax
SAT. COMARNA
Quzmax = 0,8 x Qzimax = 0,8x1051mc/zi = 840,80 mc/zi
SAT. OSOI
Quzmax = 0,8 x Qzimax = 0,8xmc/zi = 612,00 mc / zi
SAT. CURAG U
Quzmax = 0,8 x Qzimax = 0,8x63mc/zi = 50,40 mc / zi
SAT. STANCA
Quzmax = 0,8 x Qzimax = 0,8x93 mc/zi =74,40 mc/zi
Lucr ri prioritare
- Realizarea unei re ele de canalizare în sistem unitar;
- Înfiin area unor sta ii de epurare a apelor uzate.
Extinderea re elelor electrice

În comuna Comarna, prin dezvoltarea teritorial a intravilanului sunt prev zute extinderi
de re ele de joas tensiune, ce sunt alimentate din posturile de transformare existente. Asigurarea
necesarului de consum electric se va realiza din re elele de medie tensiune existente, prin
intermediul posturilor de transformare.
În localit ile comunei Comarna, asigurarea necesarului de consum electric va fi realizat
din posturile de transformare existente, iar necesarul de consum electric pentru noile obiective va
fi asigurat din rezerva acestuia.
Cl dirile existente vor avea asigurate necesarul de consum electric din posturile de
transformare existente în stare de func iune, iar obiectivele noi, vor fi alimentate cu energie
electric atât din rezerva acestor posturi de transformare cât i din posturile noi care înlocuiesc
pe cele defecte.
Posturile de transformare defecte vor fi înlocuite cu altele noi în baza unor studii
efectuate de Electrica S.A.
Având în vedere c necesarul energetic pentru o gospod rie este de cca. 4 kW la nivelul
postului de transformare, puterea maxim simultan absorbit va fi:
P max sim. abs. = N g x 4 kW i, unde N g - num rul preconizat de locuin e, dat de extinderea
intravilanului .
;
Puterea aparent la nivelul postului de transformare va fi :

S u = 1,1 x P max sim. abs. / cos ϕ E kVA , unde :
cos ϕ - factor de putere ;
1,1 - coeficient ce ine seama de sc derile de tensiune pe linie.
Note de calcul privind caracteristicile parametrilor energiei electrice

Puterea aparent la
Num rul anticipat Puterea maxim
Denumirea localit ii nivelul postului de
de noi locuin e simultan absorbit
transformare
COMARNA 200 P max sim. abs. = 800 kW S u = 1000 KVA
OSOI 15 P max sim. abs. = 600 kW S u = 734 KVA
CURAG U 15 P max sim. abs. = 60 kW S u = 74 KVA
STÂNCA 15 P max sim. abs. = 100 kW S u = 122 KVA
Viitorii consumatori de energie electric se împart în urm toarele categorii :

P 1 - iluminat public ;
P 2 - iluminat si utiliz ri casnice ;
P 3 - consumatori concentra i, cum ar fi : cl diri cu caracter social ; obiective agro-
industriale i de industrie local ;
Pentru iluminatul public se vor considera înc rc ri uniform distribuite; valorile nivelelor
de iluminare E med = 3 -1 lx. sunt în func ie de categoria c ilor de circula ie (drumuri, uli e) ;
Puterea instalat pentru iluminat la consumatorii concentra i se calculeaz pe baza
înc rc rilor specifice .
În satele componente ale comunei se propune realizarea de re ele de distribu ie de joas
tensiune 0,4 KV, în zonele de extindere a intravilanului.
Se va reabilita iluminatul stradal i se va realiza bran area electric a locuin elor noi
construite.
Calculul electric al re elei se va face în urm toarele ipoteze:
- toate circuitele principale vor fi trifazate ;
- deriva iile vor putea fi, numai în mod excep ional, mono sau bifazate;
- calculul sec iunii conductorului de nul se va face combinat pentru circuitele de iluminat
public, iluminat particular i utiliz ri casnice, în situa iile când func ioneaz cu conductorul
de nul comun.
Sec iunea minim admis va fi :
- la circuitele principale, de 70 mm2 Al, pentru conductoare neizolate i 50 mm2, pentru
conductoare izolate torsadate ;
- la deriva ii, de 35 mm2 Al, pentru ambele tipuri de conductoare.
Pentru obiectivele construite în zona de protec ie LEA20 KV, f r autoriza ie de
construire este necesar ca în fiecare caz în parte, pentru autorizarea lor s se ob in un Aviz de
amplasament de la ELECTRICA S.A., care va stabili m surile care se impun.
Lucr ri prioritare
- Bran area la re eaua electric a construc iilor neelectrificate i a noilor construc ii.
- Electrificarea zonelor deficitare i cre terea gradului de siguran în exploatare.
- Refacerea traseelor degradate i înlocuirea stâlpilor din lemn cu cei din beton;
- Extinderea re elei electrice de joas tensiune în zonele de extindere a intravilanului;
- Înlocuirea posturilor de transformare defecte.
În comuna Comarna este necesar dezvoltarea re elei telefonice, care s rezolve numeroasele
cereri de instalare de noi posturi telefonice neonorate pân în prezent, precum i eventualele noi
solicit ri ca urmare a extinderii intravilanului.
În comuna Comarna exist dou centrale telefonice automate de tip ALCATEL, una
amplasat în satul Osoi i racordat la magistrala de telefonie (fibr optic ) Ia i-
R duc neni i una amplasat în satul Comarna, racordat la centrala de la Costuleni, de la
care viitorii abona i se vor racorda.
Se va extinde re eaua de telefonie în zonele de extindere a intravilanului, printr-o re ea de
cabluri coaxiale, pe stâlpi din beton al ELECTRICA S.A.
Conform STAS 832, m surile ce se impun la proiectarea i apoi la între inerea instala iilor de
telecomunica ii sunt :
liniile telefonice aeriene vor avea circuite transpuse (cea mai mare distan între
9
dou transpuneri ale unui circuit trebuie s nu dep easc 1,6 km) ;
se vor instala cabluri cu manta de aluminiu ;
simetria instala iilor i izola ia lor fa de p mânt trebuie s corespund
normativelor în vigoare;
defectele de izola ie trebuie s fie remediate în func ie de importan a circuitelor,
în termenele stabilite. Se recomand ca durata remedierii s nu dep easc 24 de
ore ;
la subtravers ri, cablurile se vor instala în evi izolante, chiar dac electrificarea
c ii ferate nu este prev zut ;
se va evita înlocuirea unei linii aeriene cu o nou linie aerian pe alt traseu. De
regul , linia aerian ce trebuie desfiin at se înlocuie te cu un cablu.
Ca o m sur special , înlocuirea instala iilor existente se va face numai atunci când nu se
g se te o solu ie judicioas de protec ie în condi iile men inerii lor. Aceast m sur nu se refer
la solu iile prin care reorient rile de leg turi, comas rile de linii, scurt rile de traseu conduc la
desfiin area de pe terenurile de construc ii sau agricole a unor linii aeriene cu lungime total mai
mare decât a cablurilor pe care le înlocuiesc.
De asemenea solu ia abandon rii cablurilor interurbane existente se poate admite numai
în cazuri excep ionale i se aplic numai cu avizul ministerelor interesate.
Lucr ri prioritare
- Cre terea gradului de siguran i stabilitate în func ionarea instala iilor telefonice;
- Onorarea cererilor de noi posturi telefonice.

Se recomand ca alimentarea cu c ldur a locuin elor i a unit ilor social culturale din
satele comunei Comarna, s se realizeze cu centrale termice individuale ce vor func iona pe baz
de gaz metan.
Aceste centrale termice individuale (microcentrale, grupuri termice), vor func iona cu
combustibil gaz natural din conducta de distribu ie de presiune redus propus .
Lucr ri prioritare
În vederea îmbun t irii aliment rii cu c ldur a consumatorilor se urm re te:
,
- realizarea unei re ele de distribu ie de presiune redus a gazului metan, pentru

alimentarea centralelor termice individuale necesare prepar rii agentului termic de
înc lzire.
Alimentarea cu gaze a satelor comunei Comarna se propune a se realiza din re eaua
existent în Tome ti, prin extinderea re elei de reparti ie de presiune medie, conduct din OL cu
diametru de 114,1x4,5mm .
S-a propus realizarea de re ele de distribu ie din PEHD. S-a propus înfiin area unor sta ii
de reglare m sur în localit ile Osoi i Comarna.
Traseele re elelor i instala iilor vor fi pe cât posibile rectilinii . Traseele vor fi marcate
prin inscrip ii sau prin aplicare de pl cu e indicatoare, pe construc ii i stâlpi din vecin tate. La
stabilirea traseelor se va da prioritate siguran ei fa de estetic .
În sate, conductele subterane de distribu ie se vor poza numai în teritoriul public, inând
seama de urm toarea ordine de preferin : zone verzi, trotuare, alei pietonale, în por iunea
carosabil , folosind traseele mai pu in aglomerate cu instala ii subterane .
Pe traseele f r construc ii, pe câmp, precum i în zone cu agresivitate redus i f r
instala ii subterane, se vor prevedea la schimb ri de direc ie i la suduri r sufl tori cu în l imea
de 0,6 m deasupra solului, dar nu la distan e mai mici de 50.00 m .
Se va evita instalarea a dou conducte de gaze pe traseu paralel. Adâncimea de pozare a
conductelor de distribu ie, m surat de la fa a terenului, pân la generatoarea superioar a
conductei va fi de 1,00 m în carosabil cu funda ie din beton, de cel pu in 0,7 în spa ii pavate i de
cel pu in 0,5 în spa ii verzi. La proiectare se vor lua în considerare cotele definitive pentru
amenajarea terenului .
Debitele de calcul pentru dimensionare se vor stabili, dup urm toarele prescrip ii :
- pentru re eaua de reparti ie i pentru ramurile principale ale re elei de distribu ie se
va lua în considerare consumul pentru o etap de perspectiv de minimum 20 de ani, inând
seama de dezvoltarea în viitor a zonelor deservite, eventuala modificarea a regimului de
în l ime i a densit ii construc iilor existente. Pentru traseele de interconectare se va
considera i debitul de avarie a sectoarelor vecine. Dimensionarea re elei de reparti ie trebuie
s asigure în caz de defectare a uneia din sta iile de predare, în orice punct al re elei 50 % din
debitul de calcul ;
)0
- pentru ramurile secundare se va considera debitul instalat al aparatelor de utilizare

existente i a celor care se vor monta în viitor ;
- pentru instala iile de utilizare i bran amentele consumatorilor casnici se vor însuma
debitele tuturor aparatelor de utilizare de aceea i categorie i se vor aplica factori de
înc rcare corespunz tori fiec rei categorii de utilizare .
În cazul instala iilor de utilizare folosite pentru înc lzirea individual a cl dirilor, debitul
de calcul se determin cu rela ia :
Q = ΣQni, mcN/h
în care:
Qni – debitul nominal al unui arz tor, în mcN/h
Lucr ri prioritare
- Racordarea construc iilor din satelei comunei Comarna, la re eaua de gaze propus ;
- Înfiin area re elei de distribu ie de gaze în toate localit ile comunei;
- Înfiin area de sta ii de reglare-m sur ;

În momentul de fa colectarea gunoiului menajer se realizeaz prin intermediul a 13
puncte de colectare dispuse astfel: 7 în satul Comarna, 4 în satul Osoi Ei câte unul în satele
Curag u i Stânca. Gunoiul menajer este ridicat ritmic de c tre serviciul de salubritate Ei
transportat la nou groap de gunoi ecologic realizat la u ora.
Pentru perioada urm toare, în func ie de creEterea popula iei, se propune amenajarea a
înc 12 puncte de colectare a gunoiului menajer dup cum urmeaz : câte 5 în satele Comarna Ei
Osoi Ei câte unul în satele Curag u i Stânca.
Una din priorit ile Consiliului Local o reprezint Organizarea sistemului de colectare
selectiv , a spa iului de depozitare temporar i transportului de eurilor comunale.
Implementarea acestui proiect va duce la eliminarea de eurilor conform legisla iei specifice i se
va subordona Master Planului Jude ean.
Prin aderarea la UE, România i-a asumat o serie de angajamente în vederea respect rii
standardelor UE i a aquis-ului communautaire. Pentru îndeplinirea acestor obliga ii România
poate beneficia de Fondurile Structurale i de Coeziune în sensul finan rii investi iilor necesare
în domeniul protec iei mediului i pentru respectarea termenelor asumate. Aceste investi ii au
)
fost identificate în momentul elabor rii, la nivel na ional, regional i local, a Planurilor de
Gestionare a De eurilor. Unele dintre aceste investi ii au fost deja finan ate cu ajutorul fondurilor
de pre-aderare.
Implementarea unui sistem de colectare a de eurilor în comuna Fântânele se
subordoneaz Master Planului Jude ean. La nivelul jude ului Ia i a fost demarat procedura de
ob inere a acordului de mediu pentru proiectul „Sistem de Management Integrat al De eurilor în
jude ul Ia i”. Acest proiect identific m surile care trebuiesc adoptate în urm torii 30 de ani, în
vederea dezvolt rii sistemului integrat de gestionare a de eurilor solide în jude ul Ia i, în
conformitate cu prevederile legislative. Principalul obiectiv al Master Planului fiind acela de a
defini un sistem integrat de gestionare a de eurilor municipale.
Master Planul acoper întregul jude Ia i, respectiv zonele rurale i urbane. Analizele
financiare i cele referitoare la nivelul de suportabiltate vor determina investi iile pentru prima
etap a implement rii, etap în care va fi necesar sprijinul financiar al Uniunii Europene.
Serviciile cuprinse în contractul de asisten tehnic pot fi grupate pe 3 faze:
faza de pre-fezabilitate – evaluarea situa iei existente i definirea Master Planului;
elaborarea efectiv a Master Planului;
faza de fezabilitate - preg tirea studiilor i documentelor suport pentru cererea de
co-finan are adresata Uniunii Europene;
faza de preg tire a cererii de cofinan are – elaborarea cererii de cofinan are din
Fondul de Coeziune, pentru investi iile prev zute în Studiul de fezabilitate.
În cadrul proiectului au fost analizate trei op iuni de implementare.

Op iunea 1
Colectarea de eurilor se realizeaz în urm toarele forme, în func ie de sursa de producere:
Colectare selectiv dual (dou pubele) de tip „pubel uscat ” i „pubel umed ” pentru
localit ile urbane i rurale, mai pu in în:
))
− zonele foarte dens populate din ora ul Ia i, unde implementarea colectei duale ar necesita
modific ri constructive majore la nivelul punctului de colect primar ;
− zonele defavorizate economic unde colecta dual are anse reduse de e fi acceptat de
popula ie, iar constrângerile financiare pentru implementarea colectei duale ar fi greu de
colectat;
− zonele izolate geografic, cu o produc ie anual de de euri mai mic de 5000 t.
Colectare benevol a frac iilor reciclabile (hârtie, plastic, sticl ) în containere tip clopot
amplasate în zonele cu activitate comercial , la intersec iile principale i în apropierea
institu iilor (de înv mânt, culturale sau de interes local).
Transportul i eventual prelucrarea de eurilor se realizeaz printr-o re ea de sta ii de transfer.
Prezenta op iune are în vedere dotarea sta iilor de transfer cu tehnologii de sortare i/sau
compostare inând cont de dou tendin e antagonice:
− cre terea num rului de dot ri (distribu ia în teritoriu a tehnologiilor) pentru sc derea
distan elor de transport cu efect benefic din punct de vedere economic i ecologic;
− sc derea num rului de dot ri pentru optimizarea investi iilor deoarece, în general
costurile specifice totale de investi ie i exploatare scad la cre terea sarcinilor nominale
ale instala iilor.
În prezenta op iune s-a urm rit realizarea unei distribu ii echilibrate rezultând urm toarele
dot ri de implementat prin proiect, suplimentar fa de situa ia existent :
Sta ii de transfer la:
− Pa cani – loca ia este favorabil prin pozi ia acesteia în cadrul zonei de arondare (în
centrul de greutate al zonei, în vecin tatea principalului generator de de euri – municipiul
Pa cani);
− Târgu Frumos – loca ia este favorabil prin pozi ia acesteia în cadrul zonei de arondare
(în centrul de greutate al zonei, în vecin tatea principalului generator de de euri);
− Podu Iloaiei - loca ia este favorabil prin pozi ia acesteia în cadrul zonei de arondare (în
centrul de greutate al zonei, în vecin tatea principalului generator de de euri);
− Voine ti - loca ia este favorabil prin pozi ia acesteia în cadrul zonei de arondare (pe
calea de acces rutier cea mai facil pentru modul de colectare a de eurilor din zon , în
vecin tatea principalelor localit i generatoare de de euri);
− Popricani - loca ia este favorabil prin pozi ia acesteia în cadrul zonei de arondare (pe
)-
calea de acces rutier cea mai facil pentru modul de colectare a de eurilor din zon , în
vecin tatea principalelor localit i generatoare de de euri);
Sta ii de sortare în:
− Pa cani – dotarea este absolut necesar pentru ase atinge intele de reciclare impuse de
c tre PJGD i datorit distan ei mari (90 km) pân la depozitul ecologic trebuie s
reducem cheltuielile de transport lung curier; sta ia de sortare va prelua de eurile doar din
aceast zon ;
− Târgu Frumos – dotarea este absolut necesar pentru ase atinge intele de reciclare
impuse de c tre PJGD i datorit distan ei mari (64 km) pân la depozitul ecologic trebuie
s reducem cheltuielile de transport lung curier; sta ia de sortare va prelua de eurile doar
din aceast zon ;
− Tutora-Ia i – reprezint extinderea capacit ii existente (10 500 to/an) în imediata
vecin tate a depozitului, iar dotarea este absolut necesar pentru a se atinge intele de
reciclare impuse de c tre PJGD i pentru m rirea duratei de via a depozitului ecologic;
sta ia de sortare va prelua de eurile din zone de arondare direct i din zonele Podu
Iloaiei, Voine ti i Popricani.
Sta ii de compostare în:
− Pa cani – dotarea este absolut necesar pentru a se atinge intele de reducere a depozit rii
de materiale biodegradabile impuse de c tre PJGD i de PNGD, i datorit distan ei mari
(90 km) pân la depozitul ecologic, trebuie reduse cheltuielile de transport lung curier;
sta ia de compostare va prelua materialul biodegradabil doar din aceast zon ;
− Târgu Frumos - dotarea este absolut necesar pentru a se atinge intele de reducere a
depozit rii de materiale biodegradabile impuse de c tre PJGD i de PNGD, i datorit
distan ei mari (64 km) pân la depozitul ecologic, trebuie reduse cheltuielile de transport
lung curier; sta ia de compostare va prelua materialul biodegradabil din aceast zon i
din zona Hârl u, deoarece distan a este mic (28 km), iar drumul c tre depozit trece prin
Târgu Frumos;
materiale biodegradabile impuse de c tre PJGD i de PNGD i pentru m rirea duratei de
via a depozitului ecologic; sta ia de sortare va prelua materialul biodegradabil din zona
)8
de arondare direct i din zonele Podu Iloaiei, Voine ti i Popricani.

Op iunea 2
În cadrul op iunii se propune o schem de management care ar trebui s reduc
cheltuielile investi ionale ini ale dar cresc cheltuielile de transport de eu.
Se porne te de la acelea i direc ii ca i în cazul op iunii 1, referitor la colecta primar de
de euri i la zonarea teritorial . Dot rile de baz existente, inclusiv depozitul Tutora i platforma
tehnologic deja existent sunt acelea i.
Sta ii de transfer – se propun acelea i investi ii ca i la op iunea 1:
− Pa cani
− Târgu Frumos
− Podu Iloaiei
− Voine ti
− Popricani
Sta ii de sortare:
− Pa cani - dotarea este absolut necesar pentru a se atinge intele de reciclare impuse de
reducem cheltuielile de transport lung curier; sta ia de sortare va prelua de eurile doar din
aceast zon ;
sta ia de sortare va prelua de eurile din zona de arondare direct i din zonele Podu
Iloaiei, Voine ti, Popricani i Târgu Frumos.
Sta ii de compostare:
de materiale biodegradabile impuse de c tre PJGD i de PNGD, i datorit distan ei mari
(90 km) pân la depozitul ecologic, trebuie reduse cheltuielile de transport lung curier;
sta ia de compostare va prelua materialul biodegradabil doar din aceast zon ;
):
de arondare direct i din zonele Podu Iloaiei, Voine ti, Popricani i din zona Târgu
Frumos i Hârl u.
Op iunea 3
În aceast op iune se propune o schem de management care va reduce cheltuielile de transport
i mi carea de eurilor la nivel de jude , dar vor cre te cheltuielile investi ionale de baz datorit
propunerii de implementare a unui al doilea depozit în jude , amplasat la Pa cani, care s
deserveasc zonele Pa cani, Târgu Frumos i Hârl u.
Se porne te de la acelea i direc ii ca i în cazul op iunii 1, referitor la colecta primar de
de euri i la zonarea teritorial . Dot rile de baz existente, inclusiv depozitul Tutora i platforma
tehnologic deja existent sunt acelea i.
Sta ii de transfer – se propun acelea i investi ii ca i la op iunea 1:
− Pa cani
− Târgu Frumos
− Podu Iloaiei
− Voine ti
− Popricani
Sta ii de sortare:
− Pa cani - dotarea este absolut necesar pentru a se atinge intele de reciclare impuse de
reducem cheltuielile de transport lung curier; sta ia de sortare va prelua de eurile din
aceast zon i din zona Târgu Frumos;
− Podu Iloaiei – dotarea este absolut absolut necesar pentru a se atinge intele de reciclare
impuse de c tre PJGD i datorit distan ei fa de depozitul ecologic de la Tutora (43 km)
care poate justifica implementarea unei tehnologii de sortare prin economiile de transport,
dar i prin faptul c este o zon relativ mare (cca. 82 000 locuitori), sensibil mai mare
decât celelalte zone; sta ia de sortare va prelua de eurile doar din aceast zon ;
sta ia de sortare va prelua de eurile din zona de arondare direct i din zonele Voine ti i
);
Popricani.
Sta ii de compostare:
de materiale biodegradabile impuse de c tre PJGD i de PNGD, i va fi amplasat în
imediata vecin tate a depozitului nou propus în aceast op iune; sta ia de compostare va
prelua materialul biodegradabil din aceast zon i din zonele Târgu Frumos i Hârl u;
de arondare direct i din zonele Podu Iloaiei, Voine ti i Popricani.
La nivelul Planului de Investi ii pe Termen Lung, op iunea 1 constituie
recomandarea consultantului în vederea implement rii unui sistem de management
integrat al de eurilor solide, sistem ce va permite atingerea intelor propuse. Conform
acestei alternative, comuna Comarna apar ine Zonei de arondare 9 u ora.
Comuna
Comarna
Localizarea zonei de arondare a comunei Comarna conform

Op iunii 1 privind gestionarea de eurilor
)
Pentru colectarea de eurilor reziduale din mediul rural a fost recomandat urm torul
sistem:
o Case individuale: de eurile i reciclabilele se vor colecta în containere de 1,1 m³;
containerele se vor amplasa de-alungul drumului principal i al tuturor drumurilor accesibile
vehiculelor de colectare
o Frecven a de colectare: odat pe s pt mân , maximum 2 ori pe s pt mân
Pentru colectarea separat a de eurilor din ambalaje, s-a recomandat pentru mediul
rural urm torul sistem:
o În zona caselor de locuit sistem de colectarea stradal; punctele de colectare stradale se
vor echipa cu 3 recipien i de 1,1 m3 pentru colectarea separat a hârtiei i cartonului i a
de eurilor din plastic i metal; aceste puncte de colectare se vor amplasa în toate locurile unde
este posibil împreun cu punctele de colectare ale de eurilor reziduale.
o Având în vedere costurile mari de colectare, cantit ile mici generate în mediul rural
precum i presupunerea c nu se vor arunca/colecta în recipien i materii organice, se propune ca
frecven a de colectare s fie de dou ori pe lun , putându-se modifica la o dat pe lun în
perioada de operare.
Pentru mediul rural, s-a estimat o participare de 50 % din popula ie.
Pentru colectarea separat a de eurilor biodegradabile, s-a recomandat pentru mediul
rural compostarea individual .
În vederea calcul rii cantit ilor de de euri biodegradabile compostate individual în
mediul rural, s-a presupus c numai 70% din popula ia din mediul rural jude ean va participa la
sistem i c din întreaga cantitate de biodegradable generate numai 50% se vor folosi pentru
compostare, deoarece, în general, de eurile alimentare sau carnea, etc. se vor da animalelor
pentru consum.
)9
Toate proiectele propuse de autoritatea public local a comunei Comarna vor rela iona
prin prin subordonare cu proiectele i planurile jude ene i na ionale:
• Planul de Amenajare a Teritoriului Na ional - sec iunile I-V
• Strategia de dezvoltare durabil a jude ului Ia i
• Master Plan Management integrat al de eurilor, jude ul Ia i
• Master Plan Ap uzat i Ap , România
• Studiul privind dezvoltarea socio-economic a jude ului Ia i
• Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ului Ia i
),
3. ASPECTE RELEVANTE ALE ST RII MEDIULUI I ALE EVOLU IEI

SALE PROBABILE ÎN SITUA IA NEIMPLEMENT RII PUG
3.1 Descrierea zonei de amplasament a comunei Comarna

3.1.1 Încadrarea în teritoriul jude ului Ia i
Jude ul Ia i este situat în partea nord – estic a României i se învecineaz cu urm toarele
jude e: Nord - jude ul Boto ani; est - jude ul Vaslui; sud - jude ul Vaslui; nord-vest – jude ul
Suceava i în vest – jude ul Neam . În partea estic se afl grani ia cu Republica Moldova
(raionul Ungheni) reprezentat de râul Prut.
Jude ul se afl situat pe o câmpie între râul Siret i râul Prut, iar suprafa a total a acestuia
este de 5 476 km². De asemenea, râul Jijia traverseaz jude ul, iar ora ul Ia i, localitatea
re edin , se afl pe malurile unui afluent al s u, Bahluiul. Partea de sud este ocupat de dealurile
Podi ului Central Moldovenesc, cu altitudini de peste 400 de metri, iar partea de nord este
ocupat de Câmpia Moldovei. În vest, jude ul este traversat de Culoarul Siretului i de ultimele
fragmente ale Podi ului F lticenilor i, de asemenea, de Dealul Mare, cu altitudini de peste 500
de metri.
Comuna Comarna este aEezat în inutul Moldovei, în PodiEul Central Moldovenesc, în
partea de central-estic a jude ului IaEi. Este învecinat la nord cu teritoriul comunei u ora, la
est cu teritoriul comunei Pris cani, la sud-est cu teritoriul comunei Costuleni, la sud, sud-vest Ei
vest cu teritoriul comunei Schitu Duca, iar la nord-vest cu teritoriul comunei TomeEti.
Coordonatele geografice ale spa iului administrativ al comunei sunt: 46°50N-47°36N latitudine
nordic Ei 26°33E - 26°07E longitudine estic .
Comuna este str b tut de la Nord-Vest la Sud-Est, pe o lungime de 9,80 Km de D.N. 28
IaEi - R duc neni - Albi a. Comuna nu are acces direct la mijloace de transport pe calea ferat ,
aceasta realizându-se prin sta iile din municipiul IaEi (gara Nicolina, gara IaEi-Nord) situate la
cca. 19 Km distan de centrul comunei.
Comuna Comarna include satele Comarna, Stânca, Curag u Ei Osoi. Pricipala cale de
-0
comunica ie o constituie drumul na ional DN 28, prin care se face leg tura cu municipiul IaEi;
prin drumul comunal DC 44 se realizeaz leg tura cu satul Comarna, iar în continuare, prin DC
48 se asigur accesul c tre satul Curag u, iar mai departe c tre DN 24 - comuna Schitu Duca.
•
Încadrarea jude ului Ia i în

teritoriul României
Încadrarea Comunei Comarna

în teritoriul jude ului Ia i
Comuna
Comarna
Leg turile cu unit ile administrativ teritoriale învecinate sunt asigurate de:
• D.N. 28 care face leg tura între S baoani – Tg. Frumos – IaEi - trece prin localit ile
Osoi Ei Stânca – si se continua spre R duc neni Ei Albi a;
• D.J. 249B care porne te din D.N. 28 – trece prin localitatea Osoi i se continu prin
D.C. 34 pân la Moreni;
-
• D.C. 44 care porne te din localitatea Chicerea – trece prin satul Comarna i
debu eaz în D.N. 28 între localit ile Comarna i Costuleni;
• D.C. 48 care porne te din localitatea Comarna – trece prin satul Curag u i
debu eaz în D.N. 24 între localit ile Poieni i Schitu Duca.
Localizarea localit ilor componenete ale comunei Comarna
3.1.2 Istoricul comunei Comarna
Comuna Comarna este situat în vecin tatea sud-estic a municipiului IaEi, având centrul
de comun situat la aproximativ 19 Km distan .
AEa cum se men ioneaz Ei în Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ului IaEi, reparti ia
Ei evolu ia în teritoriu a re elei de localit i, în ansamblu, este rezultatul unui complex de condi ii
naturale Ei social-economice din diferite etape istorice.
Dac re eaua urban are o distribu ie dezechilibrat în teritoriu, ca Ei structura dup
gradul de m rime, trei localit i urbane fiind situate în partea de vest a jude ului (PaEcani, Tg.
-)
Frumos, Hârl u) Ei una în partea central-estic (IaEi), re eaua de aEez ri rurale are o reparti ie
neuniform în teritoriu.
DeEi au evoluat în principal sub ac iunea factorilor social-economici, aEez rile rurale au
inut seama Ei de particularit ile cadrului natural, mai ales sub aspectul pozi iei Ei localiz rii lor
în raport cu posibilit ile de alimentare cu ap , cu existen a unor resurse variate (lemn, piatr , loc
de p Eunat Ei de cultivat), a unor microclimate de ad postire, a terenurilor prielnice pentru
extinderea vetrelor, E.a. Analizând re eaua de sate dup pozitie Ei localizare se constat c
acestea nu sunt dispuse dezordonat, ci r spândite într-o anumit ordine, putând fi deosebite Eiruri
(sau aliniamente) de aEez ri situate în condi ii asem n toare sau identice.
Actuala re ea este rezultatul unui proces istoric, multisecular, care atest continuitatea de
locuire a acestui teritoriu din cele mai vechi timpuri. Se consider c actuala configura ie este
moEtenit din perioada feudal , cu complet rile ulterioare care s-au produs prin defriE ri,
împropriet riri, roiri.
Astfel, re eaua de aEez ri prinde a se contura mai bine abia în partea a doua a sec. XIX
prin formarea de sate noi prin împropriet rire, mai ales în câmpia colinar , pe v ile principalelor
cursuri de ap sau prin defriE ri în zonele de podiE. La definitivarea Ei fixarea re elei de sate au
contribuit în mare m sur Ei construc ia de c i ferate, ca Ei modernizarea drumurilor principale.
Acestea au provocat fenomenul de roire, satele de codru Ei cele retrase, migrând spre zone
deschise, de-a lungul drumurilor Ei spre v i.
Fenomenul de roire Ei formarea de sate prin împropriet rire au determinat în unele cazuri
extinderi tentaculare sau constituirea de nuclee noi. Fenomenul de extindere tentacular a
vetrelor de sate ia amploare dup 1989 aproape în tot jude ul, satele ieEind din perimetrele în
care au fost încorsetate Ei obligate s se dezvolte prin legea sistematiz rii din 1974.
În componen a comunei Comarna intr satele: Osoi (reEedin de comun ), Comarna,
Curag u i Stânca.
Satul Osoi, centru administrativ al comunei, este plasat pe drumul na ional D.N. 28, la
confluen a pârîului T tarca cu râul Jijia, pe dealul cu acelaEi nume. Localitatea este atestat
documentar în secolul al XV-lea (anul 1438) când "Ilie Voievod d ruie te mân stirii Neam o
prisac la gura T t rcii". În anul 1772 satul Osoi apar ine Ocolului BraniEtei, iar în anul 1816
împreun cu satul Comarna formeaz pentru prima dat comuna Comarna. Ca Ei Comarna, satul
--
Osoi apar ine în anii care urmeaz când Ocolului BraniEtei, când Ocolului Codrului sau comunei
Osoi (1864). Dup anul 1900, satul Osoi apar inei comunei Holboca, apoi trece în administrarea
comunei TomeEti, iar din 1932 devine comuna Osoi. În urma reorganiz rii administrative din
anul 1968, împreun cu satul Comarna formeaz comuna Comarna.
Satul Comarna, situat în partea de sud-vest a comunei pe valea pârîului cu acelaEi nume,
a fost atestat documentar în anul 1431, în perimetrul s u fiind g site urme de civiliza ie dacic Ei
roman .
În lucrarea "Documente privind istoria României - Moldova veacurile XIV - XVII" de
Alexandru Gon a se specific : "Comarna, sat în Brani te, în Bohotin(jude ul Ia i); prisac
d ruit de domn mân stirii Putna în secolul al XV-lea (II-137), iar în secolul al XVI-lea (I-
81) prisac d ruit de domn mân stirii Agapia". În 1772, Comarna apar inea Ocolului
BraniEtei. În anii care au urmat, satul apar ine când Ocolului BraniEtei, când Ocolului Codrului
(1841).
Comarna devine pentru prima dat Comun în anul 1816. Dup anul 1990, satul Comarna
apar ine comunei Costuleni (1926), apoi comunei TomeEti (1931), comunei Poieni (1939 Ei
1947) Ei comunei Schitu Duca (1950). Din 1968 Comarna se al tur sautului Osoi formând
comuna Comarna.
Satul Curag u este situat în partea de sud-vest a comunei, în apropierea drumului
na ional DN 24, fiind înconjurat de dealuir Ei p duri. Este o aEezare relativ nou , datat din anul
1884, cu o popula ie alc tuit din igani lingurari.
Satul Stânca este al patrulea sat al comunei, situat la cca. 3 km spre sud fa de centru
administrativ al comunei, la baza dealului cu acelaEi nume, pe o teras joas a Jijiei. Este cea mai
nou aEezare din comun , fiind înfiin at dup primul r zboi mondial.
Urm rind evolu ia în timp a localit ilor comunei Comarna Ei a rela iilor ce s-au stabilit
între acestea Ei restul teritoriului jude ului IaEi, în mod special a rela iilor cu municipiul IaEi,
putem afirma c teritoriul comunei face parte din zona de influen a celui mai mare oraE din
Moldova. Aceasta a rezultat din puterea real de polarizare a localit ilor urbane1 Ei în func ie de
situarea unit ilor administativ-teritoriale - comunele - în raport cu izocronele de deplasare de 30
Ei 60 minute.
-8
În metodologia de lucru a studiului, comuna Comarna face parte din grupa comunelor
situate în izocrona de 60'2, num rul acestor comune având o evolu ie dinamic de-a lungul
timpului, aEa cum rezult Ei din tabelul urm tor:
Unit ile teritorial Unit ile teritorial
Nr. Unit ile teritorial
Anul administrative care administrative care
crt. administrative componente
au intrat în sistem au ie it din sistem
18 - Aroneanu, Bârnova, Ciurea, - -
Comarna, Gol ieEti, Grajduri,
Holboca, Mironeasa, Miroslava,
1. 1930
MogoEeEti, Popricani, Pris cani,
Rediu, Schitu Duca, TomeEti,
u ora, Ungheni, Victoria
22 - Aroneanu, Bârnova, CiorteEti, 5 - CiorteEti, 1 - Mironeasa
Ciurea, Comarna, Dobrov , Dobrov , HorleEti,
Gol ieEti, Grajduri, Holboca, Le cani, VoineEti
HorleEti, Le cani, Miroslava,
2. 1956
MogoEeEti, Popricani, Pris cani,
u ora, Ungheni, Victoria,
VoineEti
33 - AndrieEeni, Aroneanu, 12 - AndrieEeni, 1 - CiorteEti
Bârnova, Bivolari, Ciurea, Bivolari, DumeEti,
Comarna, Dobrov , DumeEti, M dârjac, Movileni,
Gol ieEti, Grajduri, Holboca, Podu Iloaiei, Probota,
HorleEti, Le cani, M dârjac, PopeEti, SineEti,
3. 1966 Miroslava, MogoEeEti, Movileni, TrifeEti, ig naEi,
Podu Iloaiei, Popricani, Pris cani, Vl deni
Probota, Rediu, Schitu Duca,
SineEti, TomeEti, TrifeEti,
ig naEi, u ora, Ungheni,
Victoria, Vl deni, VoineEti
1
În cazul nostru este vorba despre municipiul Ia i
2
În aceast grup , a comunelor care situate în izocrona de 60 de minute, sunt incluse un num r de 23 de unit i teritorial
administrative.
-:
Unit ile teritorial Unit ile teritorial

Nr. Unit ile teritorial
Anul administrative care administrative care
crt. administrative componente
au intrat în sistem au ie it din sistem
24 - Aroneanu, Bârnova, CiorteEti, 2 - CiorteEti, DolheEti 12 - AndrieEeni,
Ciurea, Comarna, Dobrov , Bivolari, Costuleni,
DolheEti, Gol ieEti, Holboca, DumeEti, Grajduri,
HorleEti, Le cani, Miroslava, M dârjac, Movileni,
4. 1984
MogoEeEti, Popricani, Pris cani, Podu Iloaiei, PopeEti,
Probota, Rediu, Schitu Duca, SineEti, TrifeEti,
TomeEti, ig naEi, u ora, Vl deni
Ungheni, Victoria, VoineEti
23 - Aroneanu, Bârnova, Ciurea, 1 - Movileni 2 - CiorteEti, DolheEti
Comarna, Dobrov , Gol ieEti,
Holboca, HorleEti, Le cani,
Miroslava, MogoEeEti, Movileni,
5. 2001
Popricani, Pris cani, Probota,
ig naEi, u ora, Ungheni,
Victoria, VoineEti
Sursa: Studiul de delimitare a teritoriului metropolitan - S.C. ATD PROIECT S.R.L. Ia i, 2003
Analizând mai atent pozi ia în teritoriu se constat c atrac ia fa de municipiul IaEi este
relativ slab , comuna Comarna plasându-se la limita zonei de polarizare unidirec ionale generat
de acesta.
Chiar dac pentru moment comuna Comarna nu a fost inclus în sistemul Zona
Metropolitan Ia i, din cauza "deraierii" unora dintre indicatorii care au stat la baza ierarhiz rii
ordonate a entit ilor analizate (un num r de 23 de unit i teritorial administrative), scorul -
punctajul - ob inut de c tre comun împreun cu al i factori determinan i (situarea pe o posibil
ax de dezvoltare - axul Jijiei) ne îndrept eEte s afirm m c localit ile Ei teritoriul comunei
Comarna se vor dezvolta în strâns rela ie cu Zona Metropolitan , fiind posibil ca în viitorul
apropiat s fac parte din acest sistem aflat în plin expansiune teritorial .
Caracteristic comunei, în momentul de fa , este apartenen a la zona spa iilor rurale
pu in integrate structurilor urban-industriale, care grupeaz acele areale cu specific dominant
-;
agricol, cu un grad redus de echipare Ei o polarizare difuz . Având un poten ial demografic
afectat de mobilitatea excesiv a popula iei tinere ce a antrenat un avansat proces de îmb trânire,
cu o accesibilitate în general redus , aceste zone apar în lungul unor axe secundare care
traverseaz arii cu grad accentuat de ruralism (axul Bârladului, cel al Jijiei, por iuni din Valea
Prutului).
3.1.3 Relieful i caracteristicile geotehnice ale amplasamentului

Teritoriul comunei Comarna se încadreaz din punct de vedere geomorfologic în zona de
contact dintre marea unitate a PodiEului Central Moldovenesc Ei Câmpia Jijia-Bahlui, fiind tipic
aEez rilor de pe coasta moldav .
Relieful comunei este constituit din platouri structurale, cu alc tuire litologic par ial
grezoas Ei grezo-calcaroas , cu altitudinea de 300 m (PodiE, Baba RoEie, Dealul Doamnei) Ei
dealuri par ial structurale cu în l imi de aproximativ 200 m (S rata, Stânca, Paraleu, Curag u,
AndrieE).
Alc tuit din roci moi argilo-nisipoase, acoperit par ial cu forma iuni loessoide printre
care se afl straturi de roci argiloase mai tari, relieful comunei Comarna poart amprenta unei
puternice eroziuni.
Denivelarea puternic Ei substratul geologic au permis formarea unei re ele de toren i cu
procese de sp lare Ei eroziune intens , care au dus la formarea de versan i cu alunec ri puternice.
Relieful sculptural este reprezentat de interfluvii Ei versan i.
Interfluviile se prezint sub form de coline, dealuri Ei platouri cu suprafe e plane, uEor
bombate Ei înclinate în general spre sud-est. Fiind lipsit de degrad ri ale terenurilor, acest tip de
relief ofer terenuri bune pentru orice fel de utiliz ri.
Zona versan ilor se prezint într-o gam larg de orient ri, pante Ei energii de relief..
Sunt dou categorii principale de versan i:
a. cu pante Ei energii mici;
b. cu pante moderate pe care predomin fenomenele de eroziune.
Zonele afectate de eroziune reprezint aproximativ 415 ha (cca. 8,82 % din suprafa a
total a comunei), în timp ce zonele afectate de alunec ri Ei zonele de raven reprezint 1212 ha,
respectiv 32 ha (25,75%, repectiv 0,68% din suprafa a total a comunei), ceea ce face ca
teritoriul comunei Comarna s fie unul dintre cei mai afectate de ac iune factorilor climatici.
Forma versan ilor este aproximativ convex (cu pante mari, c tre baz ), dar se întâlnesc
Ei versan i concavi, drep i Ei ondula i.
În partea de nord-est Ei est a comunei relieful este format din Lunca Jijiei (altitudine 30
m) generat de acumul ri predominant fluviale Ei par ial deluviale.
-
Luncile sunt cele mai recente forme de relief, au l imi de 1÷7 km Ei pante longitudinale
cuprinse între 0,30 Ei 1,50 ‰ . Pe aceste suprafe e prcatic plan-orizontale se întâlneEte un
microrelief de grinduri, vechi cursuri cu meandre p r site, zone joase cu exces de umiditate, în
mare parte modificate Ei estompate de interven ii antropice: diguri, albii regularizate, canale de
desecare, excava ii Ei umpluturi.
Aluviunile luncilor au grosimi ce variaz de la 5÷6 m la 15÷17 m Ei sunt constituite din
nisipuri Ei pietriEuri în baz , peste care se dispun depozite de argile Ei argile grase contractile.
3.1.4 Clima
Climatul comunei Comarna are un caracter temperat continental de nuan excesiv , carcaterizat
prin veri c lduroase i ierni geroase cu viscole. În zona comunei Comarna nu exist puncte de
monitorizare a factorilor meteoriologici, datele prezentate în continuare se refer la valori
reprezentative pentru zona municipiului Ia i, care se afl la o distan de cca 19 km i prezint
condi ii climaterice asem n toare cu cele din perimetrul studiat.
Comuna
Comarna
Temperatura medie anual este cuprins intre 9o i 10o C, cu un maxim mediu in iulie
cuprins între 20o – 21oC i un minim mediu în ianuarie între -3o i -4o. Aceste valori dau o
amplitudine anual de 24o – 25oC, ceea ce denot un continentalism accentuat.
-9
Temperatura aerului (°C)

Media lunar , anual i amplitudinea anual
Med. Amplitudine
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
anual anual
Temp.medie
-3,6 -1,9 3,3 10,1 16,1 19,4 21,3 20,6 16,3 10,1 4,1 -0,8 9,6 24,9
(°C)
Amplitudinile maxime (diferen a între minima i maxima absolut ) sunt foarte ridicate,
ceea ce contribuie în mod direct la stimularea proceselor de dezagregare geomorfologice.
Înghe ul se produce în medie în a doua decad a lunii octombrie (primul înghe ) i în
ultima decad a lunii aprilie (ultimul inghe ), rezultînd un interval mediu anual de cca 175 zile
f r înghe , deci mai mult de ase luni pe an terenurile sunt protejate împotriva eroziunii.
Temperatura aerului (°C)
Data medie i extrem a primului i ultimului înghe . Durata medie a intervalului cu înghe
Date medii Durata Date extreme
medie a
Primul Ultimul intervalului Primul înghe Ultimul înghe
înghe înghe cu înghe Cel mai Cel mai Cel mai Cel mai
timpuriu târziu timpuriu târziu
15 oct. 17 apr. 181 10 sept. 25 nov. 2 mart. 21 mai
Brumele timpurii pot surveni la sfâr itul lunii septembrie, iar cele târzii apar frecvent în
lunile aprilie i mai.
3.1.4.2 Regimul pluviometric

Umezeala relativ are o valoare medie anual relativ redus , în jur de 74%, cu un maxim mediu în
decembrie, în jur de 89% i un minim mediu în august, în jur de 64%.
Nebulozitatea medie anual are o valoare în jur de 6,5 zecimi avînd un maxim în decembrie i
februarie ( 7,8 zecimi) i un minim mediu în august i septembrie (5,1 zecimi). Cele mai mari cantit i
de precipita ii cad în sezonul cald i au caracter de averse. În condi iile unei alc tuiri geologice
-,
dominate de nisipuri, ale preponderen ei versan ilor abrup i i lipsi i de protec ia p durilor, un
astfel de regim pluvial determin procese intense de sp lare a solului i de eroziune toren ial pe
versan i.
O parte din precipita ii cad sub form de z pad , care formeaz un înveli protector.
Precipita ii atmosferice (mm)

Cantit i medii lunar i anual înregistrate în sta iunea Podul Iloaiei
Med.
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
anual
Precipita ii
medii
lunare 25,6 25,6 24,0 35,4 53,0 71,5 62,4 52,9 34,9 34,6 29,6 24,9 474,4
(mm)
Precipita iile medii anuale sunt relativ reduse, cuprinse între 450 si 500 mm/m2 în medie
pe an, regimul ploilor caracterizîndu-se prin neuniformitate, cu cantit i mai mari în iunie (60 –
70mm/m2) i mici iarna i la începutul prim verii (25 – 30mm/m2). Vara cad ploi sub form de
averse toren iale, care au consecin e negative asupra terenurilor, intensificând eroziunile.
3.1.4.3 Regimul eolian
Frecven a medie(%) i viteza medie anual (m/s) a vânturilor pe direc ii
Din analiza datelor reiese c exist un num r însemnat de zile cu vânturi tari, care se
grupeaz preponderent pe direc iile: N-V, S-E i N.
Frecven a medie Viteza medie

N NE E SE S SV V NV calm N NE E SE S SV V NV
9,5 5,3 8,3 13,0 5,7 4,6 5,5 21,5 26,6 3,0 2,1 2,2 2,9 3,2 2,0 2,2 4,1
≥ 11 m/s ≥ 16 m/s
Nr. zilelor cu viteza vântului
43,9 4,7
80
Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord-vest i sud est, diec ia dominant fiind nord-vest,
cu o fecven medie de peste 20%. Calmul atmosferic are de asemenea o pondere mare, în jur de 30%.
Viteza medie anual vînturilor este de 3 - 3,5 m/s. Pe direc ia celei mai mari viteze, dinsre nord-vest i
nord, se înregistreaz 5 – 5,5 m/s.
Durata de str lucire a soarelui este de peste 2000 ore anual, ca urmare a unei radia ii solare
cuprinse între 115 – 120 kcal/cm2/an.
Alte fenomene meteorologice care se îregistreaz mai frecvent pe v ile largi sunt ce urile,
brumele, inversiunile termice.
3.1.5 Aer i zgomot
Lipsa activit ilor industriale care s afecteze calitatea aerului, traficul rutier de
intensitate sc zut , densitatea popula iei relativ mic , dep rtarea fa de zone urbane i prezen a
terenurilor forestiere pe o suprafa care reprezint 10,73 % din teritoriul administrativ al
comunei, contribuie la men inerea unei calit ii superioare a aerului. În aceast zon nu se fac
m sur tori de c tre autorit ile competente în protec ia mediului, în vederea monitoriz rii
calit ii aerului. Nu sunt semnalate evenimente trecute cu efecte poten ial nocive asupra calit ii
aerului.
Nivelul zgomotului este specific comunit ilor rurale, lipsite de activit i economice cu
impact semnificativ asupra mediului pe teritoriul administrativ al comunei sau în imediata
vecin tate, în condi iile unui trafic rutier sc zut i a lipsei traficului feroviar.
3.1.6 Resursele de ap
Apele de suprafa . Râul Jijia str bate teritoriul comunei în partea estic , de la nord la
sud-est. El colecteaz toate apele ce str bat comuna: pârîul Comarna (9 km) cu afluen ii -
BroEteni Ei Curag u; pârîul T tarca (9 km) cu afluentul Crudu.
Apa de adâncime. Pe teritoriul comunei întâlnim dou categorii de ape subterane:
captive (de adâncime) Ei libere.
Apele subterane. Pe arealul comunei Comarna sunt prezente dou categorii de ape
subterane: captive (de adâncime) Ei libere.
Apele subterane captive includ straturi acvifere aflate sub presiune, acumulate în depozite
sedimentare nesec ionate de eroziunile v ilor râurilor. Roca magazin este reprezentat din gresii
8
calcaroase de vârst sarma ian prezent în general la adâncimi de peste 35 m. AcoperiEul

stratului acvifer este format din argil marnoas , care asigur o stare de presiune ridicat a apei
subterane de tip captiv.
Apele subterane libere includ straturi acvifere f r presiune, cantonate în depozite
sec ionate de v i Ei dependente de cantitatea de precipitaii atmosferice.
Apele subterane libere din comuna Comarna sunt ape subterane de interfluvii Ei versan i,
cantonate în depozitele deluvio-coluviale Ei eluviale cuaternare sau în intersti iile lenticulare
nisipoase din argilele marnoase sarma iene. Ele au debite reduse Ei varia ii mari pe vertical ale
nivelului freatic Ei hidrostatic, sunt bogate în s ruri, fiind în general nepotabile sau la limita
potabilit ii.
Pânza freatic din comuna Comarna are un grad de nepotabilitate bacteriologic Ei
chimic de 53% Ei respectiv 37%.
Alimentarea cu ap se face prin fântâni deschise, în special pe colectivit i. Aceste fântâni
sunt de regul acoperite. Se recomand totu i asigurarea perimetrului de protec ie pentru fiecare
fântân i igienizarea periodic a acestora.
Nu exist un sistem centralizat de canalizare a apelor pluviale. Apele meteorice de pe
acoperi urile caselor nu sunt canalizate, colectarea i scurgerea lor realizându-se la „zi”. Apele
pluviale de pe suprafe ele sistematizate nu beneficiaz de un sistem centralizat de colectarea
apelor pluviale, scurgerea realizându-se la nivelul str zilor, dar majoritatea drumurilor neavând
practicate an uri colectoare adiacente, iar cele existente nu sunt între inute i sunt într-o stare
necorespunz toare.
3.1.7 Calitatea apelor
Conform Normativului 1146/2002 revizuit în 2004, cu privire la clasificarea calit ii

apelor de suprafa , cursurile din re eaua hidrografic de pe teritoriul comunei Comarna se
încadreaz din punct de vedere chimic în clasa IV de calitate (satisf c toare), corespunz toare
cursurilor mari de ap , iar din punct de vedere ecologic sunt în stare satisf c toare ( -
mezosaprob).
8)
Spa iul administrativ Comarna figureaz în contextul Planului de Amenajare a

Teritoriului Jude ului Ia i ca regiune în care apa pentru uz casnic este distribuit sub consumul
normat pe ar i în care sunt necesare lucr ri prioritare de distribu ia apei în sistem centralizat.
Râul Jijia
Harta calit ii apelor de suprafa din punct de vedere chimic
Exist o serie de aspecte negative generate de activita i umane, care ac ioneaz local Ei în
anumite situa ii asupra apelor: nerezolvarea corespunz toare a evacu rii Ei depozit rii dejec iilor
de la ferme, depozit rile întâmpl toare de deEeuri menajere Ei dejec ii de grajd, inexisten a unui
sistem de canalizare a satelor nerespectarea distan elor sanitare în jurul surselor de ap , ignorarea
perimetrelor de protec ie.
Se pot produce impurific ri locale Ei accidentale ale apelor de suprafa în subterane din
zona localit ilor, cu substan e organice Ei chimice generate de activit i umane.
Un alt factor care influen eaz calitatea apelor este scurgerea solid care se face în
propor ie de peste 95% sub form de suspensii. Turbiditatea variaz între 1000-2500 g/m3, fiind
favorizat de alc tuirea petrografic a dealurilor cu altitudini de 300-500 m, pant Ei lipsa
8-
p durii, condi ii ce stimuleaz sp larea în suprafa , Eiroirea etc. Este mai mic în regiunile joase
(în câmpia colinar ) unde pantele reduse ale albiilor determin viteze mici ale apei Ei stimuleaz
depunerea.
Chimismul natural al râurilor înregistreaz mari varia ii atât în func ie de caracteristicile
sezoniere ale climatului Ei aportul diferitelor surse de alimentare, cât Ei datorit impurific rilor de
natur industrial , agricol , menajer etc. Astfel, pe râul Jijia, aval de ChipereEti, exist sectoare
ce se încadreaz în categoria degradat, în special la regimul de oxigen.
3.1.8 Solurile
În studiul pedologic întocmit de c tre ISPIF se face o prezentare detaliat a reparti iei Ei
caracteristicilor fizico-chimice ale solurilor, din care re inem c în zona comunei Comarna
complexitatea condi iilor litologice, geomorfologice, biochimice Ei hidrologice au condi ionat o
diversificare a solurilor, dup cum urmeaz :
- pe platourile în general plane sau uEor înclinate, în condi ii de silvostep Ei
substrat litologic constituit din depozite loessoide, luturi fine, s-au format
cernoziomurile obiEnuite Ei cernoziomurile de la incipient la puternic levigate;
- pe platourile înclinate, sub vegeta ia de p dure, în condi ii de existen a
substratului litologic asem n tor, dar la care se adaug Ei prezen a semnificativ a
argilelor, cu cel men ionat la grupa cernoziomurilor în regim mai bogat în precipita ii,
s-a produs o intensificare a proceselor de levigare cu efecte de podzolire slab ,
formându-se solurile cenuEii de p dure slab-moderat podzolite; în general solurile de pe
platouri au con inut normal de humus Ei azot, sunt bogate în potasiu Ei s race în fosfor
asimilat;
- pe versan i solurile au fost afectate de procese de eroziune de suprafa Ei
adâncime, iar în zonele cu alternan e de argile, argile pr foase Ei intercala ii nisipoase
s-au produs fenomene de alunecare, acestea fiind favorizate Ei de existen a pânzei
freatice la mic adâncime (2,0 ÷ 3,0m sau chiar la zi sub form de izvoare; solurile de
platouri Ei versan i au în cea mai mare parte textur fin pe întreg profilul, cu grad
ridicat de compactare Ei cu permeabilitate în general sc zut ;
88
- pe lunci, fire de vale Ei la baza versan ilor, solurile s-au format pe depozite
aluviale, aluvio-coluviale Ei coluviale în general cu texturi fine Ei în consecin au
un drenaj intern imperfect.
Ca urmare a prezen ei s rurilor - în special a sulfa ilor Ei clorurilor în depozitele pe care
s-au format - Ei în condi iile existen ei pânzei freatice la adâncime mic , solurile au suferit
procese de salinizare al turi de procese de gleitizare Ei l coviEtire. Ca urmare a permeabilit ii
foarte sc zute, cât Ei a drenajului intern deficitar, solurile sufer în general de exces de umiditate
în perioade diferite de timp.
Terenurile comunei Comarna se încadreaz în urm toarele categorii:
1) Terenuri situate pe platouri i terase constituind suprafe e total mecanizabile.
- terenuri arabile clasa I;
2) Terenuri situate pe cumpene de relief i versan i slab înclina i supuse unor slabe
procese de eroziune cu efecte de înl turare a unei p r i de 5-12 cm din orizontul de acumulare a
humusului.
- terenuri arabile clasa a II-a;
3) Terenuri situate pe versan i slab înclina i, moderat înclina i f r procese de eroziune
i terenuri situate în Lunca Prutului i Jijiei i v ile largi din cuprinsul bazinului hidrografic.
- terenuri arabile clasa a III-a;
4) Terenuri situate pe versan i moderat înclina i, pe cumpene de relief, versan i puternic
înclina i, unde procesele de eroziune ac ioneaz cu intensitate medie sau mare.
- terenuri clasa a IV-a arabile - cu restric ii mari.
- terenuri clasa a V-a - terenuri pentru pajiEti Ei arabile cu restric ii mari.
6) Terenuri situate pe cumpene i versan i puternic înclina i, solurile evoluând pe argile
salifere puternic salinizate Ei puternic erodate.
- terenuri cl. a VI-a - terenuri pentru pajiEti.
7) Terenuri pe versan i puternic i foarte puternic înclina i Ei cu soluri afectate de
procese de eroziune la suprafa foarte puternice Ei excesive Ei cu zone de ogaEe, ravene Ei
alunec ri active.
- terenuri clasa a VII-a - terenuri pentru pajiEti Ei p dure.
8) Terenuri afectate de puternice procese de eroziune în adâncime, ravene, ogaEe,
8:
torente, râpe Ei c rora nu li se poate da o folosin agricol .

- terenuri clasa a VIII-a - terenuri pentru împ durire.
Conform eviden elor cadastrale suprafa a terenurilor agricole ale comunei Comarna este
de 3511,78 ha.
Caracteristicile geotehnice
Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Comarna se încadreaz în unitatea
structural a Platformei MoldoveneEti, caracterizat printr-o tectonic redus Ei o structur
geologic reprezentat prin soclul (fundamentul) cristalin Ei cuvertura sedimentar .
Fundamentul este constituit din roci cristaline cutate, cu importante intruziuni granitice
de vârst precambrian ; cuvertura sedimentar are grosimi de peste 1000 m, începând cu
forma iuni paleozoice Ei terminate cu cele neogene.
Cele mai importante forma iuni litologice sunt cele de la suprafa , de vârst sarma ian
acoperite de depozite cuaternare. Primele sunt dezvoltate în facies marnos-calcaros Ei sunt
mulate de forma iunile cuaternare constituite litolgic din din depozite argilo-nisipoase, nisipuri Ei
p mânturi loessoide.
Toate aceste depozite au o structur simpl , monoclinal , cu înclinare 8 ÷ 10m/km de la
nord-vest c tre sud-est. Ele înregistreaz o uEoar miEcare epirogenic de ridicare de 2 – 3
mm/an.
Predominan a rocilor moi, argiloase, se reflect în morfologie printr-un relief estompat,
interfluvii larg boltite, v i cu pante domoale Ei Eesuri dezvoltate, versan i modela i de eroziune Ei
alunec ri.
În privin a resurselor geologice, zona este s rac în resurse minerale sau roci utile cu
valoare economic .în afar de argile existente în toat zona, celelalte resurse sunt reduse
încarierele deja exploatate, iar deschiderea altora necesit decopert ri.
Seismicitatea zonei este influen at de cutremurele de "tip moldavic" cu hipocentrul în

zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 130 km.
Din punct de vedere al seismicit ii, localit ile componente ale comunei Comarna se
încadreaz în zona seismic de calcul „C”, caracterizat prin:
8;
- coeficient seismic de calcul Ks = 0,20

- perioada de col Tc = 1,0 s
- grad seimic asimilat VIII
Contrastul între propriet ile geomecanice ale diverselor straturi Ei producerea reflexiilor
Ei refrac iilor multiple ale undelor seismice determin o amplificare în straturile de suprafa a
valorilor maxime ale accelera iei, vitezei Ei deplas rii miEc rii seismice. Nivelul apelor subterane
reduce amplitudinea undelor seismice, dar m reEte perioada; totuEi aceste modific ri nu sunt
semnificative, dat fiind c acumul rile de fluide ( ap ) sunt cantonate în porii rocilor argiloase,
iar porozitatea eficace a acestora este de 10 ÷ 18 %.
Datorit alternan ei rocilor impermeabile cu cele permeabile, în zonele puternic înclinate
se produc alunec ri de teren; la producerea acestor fenomene, un rol important l-a avut Ei apa în
exces. Zonele expuse la alunec ri pot fi împ r ite în dou mari categorii dup cauzele principale
care le provoac :
→ zone cu pierderea stabilit ii unor versan i alc tui i din deluvii de pant
(care sunt forma iuni neconsolidate) din cauza creEterii umidit ii sau a unor cauze
antropice (lucr ri care modific geometria Ei înc rc rile versantului). Acest tip de
alunec ri este prezent în satele Curag u Ei Osoi.
→ zone cu pierderea stabilit ii terenului prin surp ri, desprinderi, alunec ri
datorit existen ei unor v i adânci cu fenomene de eroziune accentuat care duce la
dezechilibrarea versan ilor adiacen i, cum este cazul versan ilor din malurile pârâului
Comarna, de-a lungul drumului comunal DC 44.
Natura terenurilor de fundare i condi ii de fundare
În satele Comarna Ei Curag u terenul de fundare este reprezentat în majoritatea arealelor
intravilanului prin argile Ei argile pr foase, la care se adaug subordonat argile pr foase loessoide
sensibile la umezire grupa A. În satele Stânca Ei Osoi terenurile de fundare sunt reprezentate în
special prin argil gras contractil , la care se adaug argilla Ei argila nisipoas .
Condi iile de fundare vor fi cele men ionate în Normativul P10-86 pentru terenurile
formate din argile Ei argile pr foase - adâncimea minim de fundare 1,10 m fa de cota terenului
amenajat – CTA – cu p trunderea t lpilor funda iilor minimum 20 cm în terenul de fundare),
respectiv Normativul P7-2000 pentru terenurile sensibile la umezire - ad ncime minim de
8
fundare de 1,0 m pentru funda iile exterioare, 0,60 m pentru funda iile interioare, l imea t lpilor
fonda iilor minimum 0,60 m Ei încastrarea t lpilor funda iilor minimum 20 cm în terenul bun de
fundare. Capacitatea portant a terenului de fundare este p. conv. = 160 kPa pentru terenurile
argiloase Ei de 140 kPa pentru terenurile loessoide sensibile la umezire grupa A.
Pentru terenul format din argil gras contractil , condi iile de fundare vor respecta
prevederile Codului de proiectare NE 0001-995 în care sunt precizate modalit ile de fundare
pentru construc ii pe p mânturi cu umfl ri Ei contrac ii mari. Având în vedere activitatea ridicat
a acestor p mânturi, adâncimea minim de fundare este dependent de adâncimea apei subterane,
care la rândul s u influen eaz men inerea unei umidit i relativ constante, astfel ca terenul de
fundare s nu sufere modific ri importante de volum. Pentru nivelul apei subterane pân la
adâncimea de 2,0 m, adâncimea minim de fundare este Df = 1,50 m, iar pentru adâncimea
nivelului freatic de peste 2,0 m, adâncimea de fundare este minimum 2,0 m.
Orice construc ie va fi executat pe baza unui proiect care s includ un studiu geotehnic
Ei dac este cazul Ei un studiu de stabilitate a terenului, prin care, pe baz de prospec iuni
geotehnice Ei încerc ri Ei analize specifice de laborator asupra probelor de teren s se identifice
natura terenului de fundare, capacitatea portant a terenului în cauz , condi iile de fundare,
influen a apei subterane asupra caracteristicilor geomecanice pe zona activ a funda iilor Ei s se
recomande m surile care se impun, dependent de caracteristicile terenului de fundare.
3.1.9 Flora, fauna i arii naturale cu regim special

În limitele teritoriale ale comunei Comarna exist habitate naturale reprezentate de flor
i faun s lbatic i habitate artificiale reprezentate de culturile agricole. Din totalul suprafe ei
comunei, de 4706 ha, 3544 ha reprezint teren agricol, deci un procent de 75,31 % din teritoriul
comunei este ocupat de culturi agricole, habitatele naturale având o pondere foarte sc zut .
3.1.9.1 Habitatele naturale
Pozi ionarea geografic , relieful, re eaua hidrografic , clima i ocuparea teritoriului,

determin categoriile de habitate naturale care se afl pe teritoriul comunei Comarna.
Datele de mai jos reprezint rezultatul corel rii observa iilor efectuate în teren cu
informa iile ob inute prin consultarea literaturii tiin ifice de specialitate.
89
Flora i vegeta ia spontan din comuna Comarna
Din punct de vedere fitogeografic teritoriul Moldovei este împ r it în dou regiuni: euro-
siberian i irano-turanian . În zona ocupat de comuna Comarna am întâlnit elemente
caracteristice ambelor regiuni.
Marea majoritate a teritoriului apar ine regiunii irano-turanian i domeniului pontic,
dominate de elemente orientale, mai ales cu areal pontic: Quercus pedunculuflora,
Stemmacantha serratuluides, Asparagus tenuifolius, Asparagus verticilatus, Allium
atroviolaceum, Alyssum rostratum, Bupleurum apiculatum, Cotinus coggygria, Dianthus
capitatus ssp. Andrzejowskianus, Dianthus leptopetalus, Trinia multicaulis, Fraxinus pallisae,
Quercus frainetto etc. Din aceast regiune face parte provincia balcano-moesiac , din
componen a c reia districtul silvostepa Jijiei include cea mai mare parte din teritoriul comunei
Comarna. Acesta se caracterizeaz prin prezen a elementelor:
Pontice: Alyssum rostratum, Erysimum exaltatum, Salvia pratensis ssp.
dumetorum, Schivereckia podolica;
Pontic-mediteraneene: Ajuga chamaepytis ssp. ciliata, Lycopsis arvensis ssp.
orientalis, Scorzonera hispanica;
Pontic-balcanice: Allium atropurpureum, A. saxatile, Alyssum hirsutum, Kinum
tauricum;
Pontic-panonice: Crepis pannonica, Tanacetum serotinum;
Pontic-panonice-balcanice: Ornithogalum boucheanum, Seseli pallasii;
Balcanice: Cirsium ligulare;
Daco-balcanice: Dianthus trifasciculatus;
Eurasiatice continentale: Achillea cartilaginea, Artemisia campestris ssp.
lednicensis, Elzmus hispidus ssp. barbulatus, Petrosimonia oppositifolia, P.
triandra;
Europene: Plantago uliginosa, Polygonum patulum ssp. kitaibelianum,
Puccinellia gigantea;
Central europene: Festuca arundinacea ssp. orientalis, Globularia bisnagarica,
Minuartia viscosa, Potentilla thyrsiflora;
Mediteraneene (submediteraneene): Asperula arvensis, Cynosurus echinatus,
Dasypyrum villosum, Geranium rotundifolium, Trifolium fragiferum ssp.
8,
bonannii;
Atlantic-mediteraneene (atlantic-submediteraneene): Cerastium
brachypetalum ssp. tauricum, Glaucium flavum, Himantoglossum hircinum,
Physospermum cornubiense, Trifolium strictum.
Vegeta ia întâlnit în teritoriul comunei Comarna este tipic pentru subetajul p durilor de
gorun i de amestec din cadrul etajul nemoral (al p durilor de foioase) i corespunde zonei de
silvostep caracteristic Moldovei de Nord. Pentru aceast zon sunt specifice p durile de gorun
i carpen (Quercus delechampii i Carpinus betulus), cu Tilia tomentosa i Fraxinus excelsior ,
costituind urm toarele asocia ii:
Dentario quinquefoliae - Carpinetum
Lathyro veneti – Fagetum
Aro orientalis – Carpinetum
Nucleul de specii caracteristice acestor asocia ii este alc tuit din: Arum orientale, Carex
brevicolis, Corydalis cava ssp. marschalliana, Dentaria quinquefolia, Fagus orientalis, F.
taurica, Lathyrus venetus, Symphytum tauricum, Tilia tomentosa etc.
Am identificat în zona studiat unit i fitosociologice forestiere specifice zonei
silvostepei din nordul Moldovei reprezentate de asocia ia Aceri tatarico – Quercetum roboris,
în care se dezvolt frecvent speciile: Quercus robur, Q. dalechampii, Carpinus betulus, Cerasus
avium, acer campestre, A. tataricum, Tilia tomentosa, Lithospermum purpureocaeruleum,
Lathyrus niger, Cornus mas, C. sanguinea, Melica picta etc.
Majoritatea comunit ilor de paji ti stepice, care se întâlnesc fragmentar în arealul
silvostepei, se încadreaz în asocia ia Taraxaco serotinae – Festucetum valesiacae. Printre alte
asocia ii derivate i secundare de paji ti men ion m: Taraxaco serotinae - Bothriochloetum
ischaemi, Agropyro pectinati – Stipetum capillati, Thymo pannonici – Chrysopogonetum grylli.
Pe solurile proasp t formate sunt frecvente Poa pratensis, Festuca drymeja, Dactylis
glomerata, Equisetum arvense, Trifolium repens. Solurile umede care tolereaz inunda ii de
scurt durat sunt populate de: Ranunculus acris, Rorippa sylvestris, Polygonum lapathifolium,
Equisetum telmateja, juncus inflexus, Carex vulpina etc. Solurile frecvent inundate i submerse
sunt acoperite de suprafe e mari de Carex riparia i Phragmites australis, printre care se
observ frecvent Alisma plantago-aquatica, Schoenoplectus lacustris, Sparganium erectum,
:0
Eleocharis palustris etc. Pe suprafe e foarte mici au fost identificate Polygonum amphibium,
Lemna minor, Potamogetum natans etc.
Vegeta ia ierboas natural de step lipse te aproape total, fiind degradat treptat, sub
presiune antropic , pân la transformarea ei într-o vegeta ie derivat . Ca urmare, vegeta ia
stepic actual, este reprezentat aproape exclusive prin paji ti secundare, derivate din cele
primare. Suprafe e mici de paji ti primare, în diferite stadii de degradare, se afl doar pe dealuri
i pe coastele din lungul v ilor.
Fauna din comuna Comarna
Fauna terestr specific acestor habitate este reprezentat prin specii caracteristice
habitatelor din zonelor colinare.
Fauna ecosistemelor forestiere este deosebit de bogat este fauna de frunzar, în care se
reg sesc numeroase specii de nevertebrate ca: gasteropode, p ianjeni, insectele i miriapode.
În studiile entomologice consultate am g sit men ionate ca fiind prezente în zona
Fântânele artropode din urm toarele grupe sistematice: Eutrombidium, Opiliones, Araneea,
Pseudoscorpiones, Lithobiidae, Forficulidae, Braconidae, Ichneumonidae, Carabidae,
Staphylinidae, Dermestidae i Lampyridae
Dintre vertebrate, în zona de p dure putem întâlni:
Amfibieni: tritonul comun (Triturus vulgaris), salamandra (Salamandra slamandra),
buhai de balta (Bombina variegata), broasca râioas (Bufo bufo), broasca ro ie de p dure (Rana
temporaria), brot celul ( Hyla arborea).
Reptile: opârla de câmp ( Lacerta agilis), arpele de casa ( Natrix natrix), arpele de
alun ( Coronella austriaca).
P s ri: cioc nitoare (Dendrocopos major), ghionoaie sur (Picus canus), muscar
(Ficedula albicollis), muscarul sur (Muscicapa striata), cintez (Fringilla coelebs), vrabie de
câmp (Passer montanus), botgros (Coccothraustes coccothraustes), pi igoi (Parus major),
pi igoiul albastru (Parus coeruleus), oi (Sitta europaea), mierl (Turdus merula), privighetoare
(Luscinia megarhynchos), m c leandru (Erithacus rubecula), pitulice cu cap negru (Sylvia
atricapilla), pitulice (Sylvia communis), ochiul-boului (Phylloscopus collybita), sfrâncioc
(Lanius collurio), graur (Sturnus vulgaris).Dintre r pitoarele diurne am întâlnit uliul (Accipiter
sp.), iar speciile nocturne prezente sunt: cucuveaua (Athene noctua), huhurezi (Strix sp.).
:
Mamifere: cele mai importante sunt reprezentate de speciile de interes cinegetic, precum
c priorul (Capreolus capreolus), mistre ul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes ). În afar de
acestea se mai g sesc i multe specii de mamifere mici care datorit dimensiunilor i obiceiurilor
nocturne pot trece neobservate: oarecele de p dure (Apodemus sylvaticus), oarecele scurm tor
(Cletrhionomis glareolus), chi canul (Sorex araneus, S. minutus), ariciul (Erinaceus europaeus),
cârti a (Talpa europaea), specii de pâr i (familia Myoxidae).
Fauna paji tilor
Vertebratele caracteristice paji tilor sunt relativ pu ine, fiind reprezentate de opârla de
câmp (Lacerta agilis), iepurele (Lepus europaeus), cârti a (Talpa europaea). Paji tile reprezint
terenul de vân toare pentru p s rile r pitoare de zi, cele mai frecvente fiind uliul orecar (Buteo
buteo) i vânturelul ro u (Falco tinnunculus).
Zona umed reprezentat de albia râului dar mai ales de zonele ml tinoase, atrage
numeroase specii de p s ri, dintre care o mic parte cuib resc efectiv aici, majoritatea folosindu-
se de acest habtiat ca loc de hr nire sau de popas în migra ie. În preajma apelor se întâlnesc
codobaturi (Motacilla alba, Motacilla flava), i berze (Ciconia ciconia).
Toate tipurile de habitate naturale de pe teritoriul comunei Comarna au valoare
conservativ redus sau moderat .
Pe teritoriul comunei Comarna se reg sesc arii naturale protejate, comuna învecinându-se în
partea de sud-vest, la limita cu unitatea administrativ teritorial Schitu Duca, cu P durea Bârnova –
sit Natura 2000 de tip SPA (ROSPA0092) Ei P durea Bârnova-Repedea - sit Natura 2000 de tip
SCI (ROSCI0135).
Doar 2% din suprafa a Sitului Natura 2000 ROSPA0092 P durea Bârnova se reg se te
pe teritoriul comunei Comarna, iar din suprafa a Sitului Natura 2000 ROSCI0135 P durea
Bârnova-Repedea pe teritoriul comunei Comarna se afl mai pu in de 1%.
:)
Comu
na
Localizarea ROSPA0092 P durea Bârnova i ROSCI0135 P durea Bârnova-Repedea

fa de comuna Comarna
DATE EXTRASE DIN FORMULARUL STANDARD NATURA 2000
1. IDENTIFICAREA SITULUI
1.1 Tip 1.2 Codul 1.3 Data 1.4 Data

sitului complet rii actualiz rii
K ROSCI0135 200612
1.5 Leg turi cu alte situri Natura 2000:

K ROSPA0093 P durea Bârnova
1.6 Responsabili
Grupul de lucru Natura2000
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Bârnova-Repedea
:-
2. LOCALIZAREA SITULUI
2.1. Coordonatele sitului 2.3. 2.4. Altitudine (m) 2.6. Regiunea biogeografic
2.2.
Lungimea
Suprafa a
Latitudine Longitudine sitului Min. Max Med Alpin Continental Panonic Stepic Pontic
sitului (ha)
(km)
N 47º 1' 26'' E 27º 38'51'' 12.426 106 419 300 X
2.5 Regiunile administrative

NUTS % Numele jude ului
RO013 100 Ia i
3.1. Tipuri de habitate prezente în sit i evaluarea sitului în ceea ce le prive te
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum 33 B C B B
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen 55 A C B B
3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Popula ie: Rezident Reproducere Iernat Pasaj Sit Conserv. Izolare Global
Pop.
1307 Myotis blythii P C B C B
1323 Myotis <17 i C B A B
bechsteini
1324 Myotis C C B A C
myotis
1335 Spermophilus RC C B C B
citellus
3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Popula ie: Rezident Reproducere Iernat Pasaj Sit Conserv. Izolare Global
Pop.
4035 Gortyna borelii R B B C B
lunata
1078 Callimorpha RC B B C B
quadripunctaria
1083 Lucanus cervus C C B C B
1087 Rosalia alpina V D
1088 Cerambyx P C B C B
cerdo
1089 Morimus >200 i C C C B
funereus
4011 Bolbelasmus R C B C B
unicornis
4014 Carabus RC B B C B
variolosus
:8
4026 Rhysodes V A B C B
sulcatus
3.2.g. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Sit
Cod Specie Popula ie Rezident Reproducere Iernat Pasaj Conserv. Izolare Global
Pop.
Cypripedium
1902 R C B C B
calceolus
3.3. Alte specii importante de flor i faun
Cat. Specia Popula ie Motiv

A Hylea arborea R C M Myotis brandtii R C
M Myotis daubentonii RC C M Myotis mystacinus RC C
M Myotis nattereri RC C M Nyctalus noctula C C
M Pipistrellus nathusii RC C M Pipistrellus pipistrellus C C
M Plecotus auritus RC C M Plecotus austriacus RC C
R Anguis fragilis V C R Lacerta agilis RC C
R Lacerta viridis RC C R Vipera berus P C
4. DESCRIEREA SITULUI
4.1. Caracteristici generale ale sitului
Cod % CLC Clase de habitate

N16 100 311 P duri de foioase
Alte caracteristici ale sitului:

Situl este reprezentat în cea mai mare parte de p duri de foioase - p duri dacice de fag
(aproximativ 70%) i p duri dacice de stejar i carpen
(aproximativ 20%), cu o deosebit valoare tiin ific i peisagistic , unde î i g sesc habitat cca.
116 specii de p s ri rare, vulnerabile sau
periclitate, 1 specie de plante i 4 specii de mamifere mici de importan comunitar , precum i
alte specii de plante i animale enumerate în
diferite conven ii interna ionale i liste ro ii.
4.2. Calitate i importan :

Situl este important atât din punct de vedere avifaunistic, cat i pentru habitate i specii de
importan comunitar . Specii: Cypripedium calceolus (papucul doamnei)- specie de orhidee; 4
specii de microchiroptere - Myotis bechsteini, Myotis blythii, Myotis myotis, Barbastella
barbastellus.
4.3. Vulnerabilitate:
Vulnerabilitatea sitului este dat de influen ele antropice:
- p unat (cam în propor ie de 30%);
::
- retrocedarea unor suprafe e de p dure, urmat de administrarea necorespunz toare a lor; ca

urmare a lipsei unui sistem de paz a p durilor retrocedate, acestea sunt afectate i de furtul
materialului lemnos;
- turismul de weekend, practicat haotic.
4.4. Desemnarea sitului (vezi observa iile privind datele cantitative mai jos):
4.5. Tip de proprietate:

Forma de proprietate: aproximativ 80% de stat i 20% privat .
5. STATUTUL DE PROTEC IE AL SITULUI I LEG TURA CU SITURILE CORINE

BIOTOPE
5.1. Clasificare la nivel na ional i regional
Cod Categorie IUCN %

RO04 Categoria IV IUCN 0,68
5.2. Rela iile sitului cu alte arii protejate

- desemnate la nivel na ional sau regional
Cod Categorie Tip % Codul na ional i numele ariei naturale protejate

RO04 Rezerva ie natural * 0,05 2.541. - Locul fosilifer Dealul Repedea
RO04 Rezerva ie natural + 0,05 2.543. - Poiana cu Schit
RO04 Rezerva ie natural + 0,08 2.544. - Poieni-Carbunariei
RO04 Rezerva ie natural + 0,50 2.547. - Pietrosu
6. ACTIVIT ILE ANTROPICE I EFECTELE LOR ÎN SIT I ÎN VECIN TATE

6.1. Activit i antropice, consecin ele lor generale i suprafa a din sit afectat
- Activit i i consecin e în interiorul sitului
Cod Activitate Intensitate % Infl.

740 Vandalism A 10 - 623 Vehicule motorizate A 10 -
160 Managementul A 80 +
forestier general
- Activit i i consecin e în jurul sitului

400 Zone urbanizate, habitare umana A 30 -
6.2. Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului:
:;
Pentru suprafe ele de p dure aflate în administrarea Direc iei Silvice Ia i, responsabilitatea
asupra managementului specific ii revine acestei institu ii; Responsabilitatea managementului
rezerva iilor Pietrosu, Poieni-C rbun rie i Poiana
Planuri de management ale sitului:

Pentru cele 3 rezerva ii aflate în custodia D.S. Ia i - Rezerva ia forestier Pietrosu, rezerva ia
forestier Poieni-C rbun rie i Rezerva ia floristic Poiana cu Schit - planurile de mangement i
regulamentele sunt elaborate i avizate de c tre Academia Român - Comisia pentru Ocrotirea
Monumentelor Naturii, urmând s fie depuse spre aprobare la MMGA. Pentru suprafe ele de
p dure care nu au statut de protec ie i se afl în administrarea D.S. Ia i, exist un Plan
amenajistic. Pentru rezerva ia geologic -paleontologic Locul Fosilifer Dealul Repedea, planul
de mangement i regulamentul sunt elaborate i se afl în stadiul de corectur .
:
DATE EXTRASE DIN FORMULARUL STANDARD NATURA 2000
1. IDENTIFICAREA SITULUI
1.1 Tip 1.2 Codul 1.3 Data 1.4 Data

sitului complet rii actualiz rii
J ROSPA0092 200612
1.5 Leg turi cu alte situri Natura 2000:
F ROSCI0135 P durea Bârnova-Repedea
1.6 Responsabili
Grupul de lucru Natura2000
2. LOCALIZAREA SITULUI
2.1. Coordonatele sitului 2.2. 2.3. 2.4. Altitudine (m) 2.6. Regiunea biogeografic
Suprafa a Lungimea
Alpin
Latitudine Longitudine sitului sitului Min Max Med Continental Panonic Stepic Pontic
(ha) (km)
N 47º 1' 35'' E 27º 40' 56'' 12 886.7 95 419 294 X
2.5 Regiunile administrative
NUTS % Numele jude ului

RO013 99 Ia i
RO016 1 Vaslui
3.2.a. Specii de p s ri enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Sit
Cod Specie Popula ie: Rezident Cuib rit Iernat Pasaj Conserv. Izolare Global
Pop.
A229 Alcedo atthis 6-12 p D B C C
Aquila
A091 2-3 i C B C C
chrysaetos
Aquila
A089 5-7 i C B C C
pomarina
A215 Bubo bubo 10-15 p B A C B
Caprimulgus
A224 15-20 p D B C C
europaeus
Ciconia 1500-
A031 D B C C
ciconia 3000 i
A083 Circus 3-5 i C B C B
:9
macrourus
Coracias
A231 5-10 p D B C C
garrulus
A122 Crex crex 20-22 p C B C C
Dendrocopos
A239 5-10 p C A C C
leucotos
Dendrocopos
A238 50-60 p D A C C
medius
Dendrocopos
A429 25-35 p D A C C
syriacus
Dryocopus
A236 15-20 p C A C C
martius
Emberiza
A379 7-15 p D B C C
hortulana
Falco
A103 5-7 i C B C C
peregrinus
Falco
A097 10-15 p B B C C
vespertinus
Ficedula
A321 45-60 p D B C C
albicollis
Ficedula
A320 25-35 p D B C C
parva
Lanius
A338 20-30 p D B C C
collurio
A339 Lanius minor 15-20 p D B C C
Lullula
A246 10-20 p D B C C
arborea
Milvus
A073 1-2 p 7-10 i C A C B
migrans
A074 Milvus milvus 6-10 i A B C A
Pernis
A072 5-7 p C B C C
apivorus
A234 Picus canus 35-40 p C A C B
4. DESCRIEREA SITULUI
4.1. Caracteristici generale ale sitului
Cod % CLC Clase de habitate

N12 2 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 2 231 P uni
N15 4 242, 243 Alte terenuri arabile
N16 90 311 P duri de foioase
N26 2 324 Habitate de p duri (p duri în tranzi ie)
Alte caracteristici ale sitului:

Situl este reprezentat în cea mai mare parte de p duri de foioase - p duri dacice de fag
(aproximativ 70%) i p duri dacice de stejar i carpen (aproximativ 20%), cu o deosebit valoare
tiin ific i peisagistic , unde î i g sesc habitat cca. 116 specii de p s ri rare, vulnerabile sau
:,
periclitate, 1 specie de plant i 4 specii de mamifere mici de important comunitar , precum i

alte specii de plante i animale enumerate în diferite conven ii interna ionale i liste ro ii.
4.2. Calitate i importan :

Cel mai important sit din Romania pentru Bubo bubo.
Îndepline te criteriile C1 i C6 elaborate de Bird Life International pentru desemnarea de IBA.
4.3. Vulnerabilitate:
Vulnerabilitatea sitului este dat de influen ele antropice: - p unat (cam în propor ie de 30%); -
retrocedarea unor suprafe e de p dure, urmat de administrarea necorespunz toare a lor; ca
urmare a lipsei unui sistem de paz a p durilor retrocedate, acestea sunt afectate i de furtul
materialului lemnos; - turismul de weekend, practicat haotic.
4.4. Desemnarea sitului (vezi observa iile privind datele cantitative mai jos):
Pe teritoriul sitului se g sesc 4 rezerva ii desemnate prin Legea nr.5/2000 - rezerva ia forestier
Pietrosu, rezerva ia forestier Poieni-C rbun rie, rezerva ia floristic Poiana cu Schit i
rezerva ia geologic -paleontologic Locul Fosilifer Dealul Repedea.
4.5. Tip de proprietate:

Pe teritoriul judetului Vaslui, in comuna Tacuta, se afla o mica parte a sitului Padurea Barnova.
Padurilor de pe teritoriul judetului Vaslui, din acest sit, se afla in administratia Directiei Silvice
Iasi, Ocolul Silvic Dobrovat. Restul suprafetei este proprietate privata, exceptie facand izlazurile
localitatii Protopopesti, aflate in proprietatea Primariei com. Tacuta. Forma de proprietate pe
teritoriul jude ului Ia i: aproximativ 80% de stat i 20% privat .
4.6 Documenta ie:

Documenta ie General :
APM Ia i - teren.
Baza de date SOR
5. ACTIVIT ILE ANTROPICE I EFECTELE LOR ÎN SIT I ÎN VECIN TATE

51. Activit i antropice, consecin ele lor generale i suprafa a din sit afectat
- Activit i i consecin e în interiorul sitului

160 Managementul A 80 + 623 Vehicule motorizate A 10 -
forestier general
740 Vandalism A 10 -
- Activit i i consecin e în jurul sitului

400 Zone urbanizate, habitare umana A 30 -
6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:
;0
Pentru cele 3 rezerva ii aflate în custodia D.S. Ia i - Rezerva ia forestier Pietrosu, rezerva ia
forestier Poieni-C rbun rie i Rezerva ia floristic Poiana cu Schit - planurile de mangement i
regulamentele sunt elaborate i avizate de c tre Academia Român - Comisia pentru Ocrotirea
Monumentelor Naturii, urmând s fie depuse spre aprobare la MMGA. Pentru suprafe ele de
p dure care nu au statut de protec ie i se afl în administrarea D.S. Ia i, exist un Plan
amenajistic. Pentru rezerva ia geologic -paleontologic Locul Fosilifer Dealul Repedea, planul
de mangement i regulamentul sunt elaborate i se afl în stadiul de corectur .
;
3.1.9.2 Habitatele artificiale
În comuna Comarna cca. 74,61% din suprafa a administrativ reprezint teren agricol,
deci deducem poten ialul preponderent agrar al acesteia.
Situa ia fondului funciar la 1 ianuarie 2006 – comuna Comarna

Sursa: O.C.P.I. Ia i - 01.01.2006
Nr. Suprafa a
Folosin Structura (%)
crt. (ha)
1. Suprafa a total – din care: 4706,00 100,0 -
2. Terenuri agricole – din care: 3511,00 74,61 100,00
2.1 Arabile 1660,00 35,27 47,28
2.2 P uni 587,00 12,47 16,72
2.3 Fâne e 175,00 3,72 4,98
2.4 Vii 581,00 12,35 16,55
2.5 Livezi 508,00 10,79 14,47
3. Terenuri neagricole – din care: 1195,00 25,39 100,00
3.1 P duri 447,00 9,50 37,41
3.2 Ape 419,00 8,90 35,06
3.3 Drumuri 113,00 2,40 9,46
3.4 Construc ii 159,00 3,38 13,31
3.5 Neproductiv 57,00 1,21 4,77
În cadrul terenurilor agricole, cea mai mare pondere o are terenul arabil (1660 ha -
47,28% din total agricol), reprezentând pu in peste o treime din suprafa a total a comunei
;)
(35,27%).
Se remarc ponderea mare a terenurilor ocupate cu vii Ei livezi (1089 ha - 31,02 % din
total agricol) Ei procentul însemnat al p Eunilor Ei fâne elor (762 ha - 21,70 % din total agricol).
STRUCTURA TERENURILOR AGRICOLE - 2006
14,47%
Teren arabil
16,55% 47,28% Pasuni
Fanete
Vii
4,98% Livezi
16,72%
STRUCTURA TERNURILOR NEAGRICOLE - 2006
4,77%
13,31% Paduri
37,41%
9,46% Ape
Drumuri
Constructii
Neproductiv
35,06%
Aceste activit i se realizeaz în gospodarii individuale sau pe suprafe e mari de teren, în

arend .
În astfel de culturi se dezvolt specii spontane din categoria buruienilor: p l mida (Cirsus
arvense) i volbura (Convolvulus arvensis). În zonele limitrofe terenurilor agricole i în livezi
exist specii ca: p iu ul (Festuca pratensis), colilie (Stipa sp.) i b rboasa (Andropogon sp.).
În luncile din zonele colinare ale comunei exist de asemeni terenuri agricole i paji ti de
iarb moale cu Agrostetum stoloniferae i Agrostetum caninae.
Fauna habitatelor artificiale

Con ine specii caracteristice habitatelor naturale de silvostep care se pot adapta
condi iilor din habitatele artificiale . În ierburile din zonele limitrofe terenurilor cultivate sunt
;-
frecvente speciile de insecte ortoptere: l custele (Tettigonia viridissima), cosa ii i greierii

(Bradyporus montandoni) i omizile de p mânt (specii ale familiei Noctuidae din ordinul
Lepidoptere).
În lucr rile tiin ifice de specialitate consultate sunt men ionate prezente specii din
grupul izopodelor, oligochetelor (Liotrichus sp.) i reprezentan i ai lumbricidelor (Lumbricus
terrestris). În orizonturile solurilor au fost identificate specii d un toare: larve de elateride
(viermi sârm , Agriotes sp.), melolontide (c r bu i) i larve de carabide (specii fitofage ale
genului Amara).
Vertebratele care populeaz frecvent culturile agricole, livezile i gr dinile sunt: vrabia
(Passer domesticus), graurul (Sturnus vulgaris), rândunele (Hirundo rustica), oarecele de câmp
(Microtus arvalis), obolanul de câmp (Apodemus agrarus).
3.1.10 Spa iile verzi i zonele de agrement

La nivelul întregii comune zonele de spa ii verzi sau alte zone cu rol de agrement sunt în
prezent foarte pu in reprezentate (0,16% din totalul suprafe ei intravilane).
Prin PUG al comunei Comarna se propune cre terea ponderii spa iilor verzi i a zonelor
de agrement prin amenaj ri de terenuri cu astfel de destina ii, ajungându-se la o suprafa de
26,5227 ha, care reprezint cca 3,51 % din suprafa a total a intravilanului.
3.1.11 Monumente istorice, arhitectonice i de art
Monumentele istorice Ei siturile arheologice de pe teritoriul comunei sunt:
24A950 "P durea Mustea " - situat la 1,5 km vest-nord-vest de satul Comarna
între pârâul BoEteni Ei Eosea, în dreptul cantonului silvic. AEezare din epoca
neolitic (Cultura Cucuteni B), din prima epoc a fierului Ei din secolele VIII-X;
24A120 "Terasa Prutului" - situat la cca. 1,5 km sud-est de satul Osoi. AEezare
din a doua epoc a fierului, din cultura Sântana de MureE, secolul IV Ei ulterior
din secolele VIII-IX.
24B453 Biserica "Sfin ii Voievozi" situat în centrul localit ii Comarna, dateaz
de la începutul secolului al XIX-lea - anul 1820.
3.2 Factorul antropic
3.2.1 Popula ia (date demografice)
*Date conforme cu Memoriul general întocmit de S.C. URBATECH S.R.L. IA I
;8
Dinamica evolu iei popula iei a înregistrat o creEtere a num rului de locuitori în perioada
1930 - 1966, popula ia total crescând de la 4303 la 5631 cu o valoare de +7,5‰ anual pe
ansamblul perioadei, apoi scade destul de accentuat pân la 4150 în perioada 1966 – 1992, fiind
urmat de o creEtere moderat pân la 4532, valoare înregistrat la recens mântul din 2002,
valoare care pozi ioneaz comuna Comarna pe locul 42 din 85 de unit i teritorial administrative
rurale ale jude ului IaEi în ceea ce priveEte num rul popula iei.
EVOLU IA POPULA IEI COMUNEI COMARNA ÎN PERIOADA 1930-2002
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
1930 1966 1977 1992 2002
Pe ansamblul perioadei analizate se înregistreaz o creEtere a popula iei.

Conform datelor furnizate de Direc ia de Statistic a jude ului IaEi popula ia comunei
Comarna la recens mântul din 2002 astfel:
Localitatea Popula ia
OSOI 1849
COMARNA 2348
CURAG U 142
STÂNCA 193
TOTAL COMUN 4532
*Sursa: Eviden elor privind recens mintele popula iei, B.D.L. - DJS Ia i, februarie 2005
Num rul total al gospod riilor conform recens mântului din anul 2002 pe total comun
erau de 1672 gospod rii (Osoi – 693, Comarna – 868 , Curag u – 44 Ei Stânca – 67).
Num rul i evolu ia popula iei localit ii Comarna
În anul 2002 popula ia localit ii Comarna este de 2348 locuitori (51,81 % din popula ia
comunei Comarna), din care 1176 b rba i (50,09%) Ei 1172 femei (49,91%), fiind cea mai mare
localitate a comunei, atât ca suprafa , cât Ei ca num r de locuitori.
;:
Prezent m mai jos evolu ia popula iei din sat în perioada 1930-2002:
Anul Popula ie Comarna Popula ie comun Procent %
1930 2181 4303 50,69%
1966 3094 5631 54,95%
1977 2716 5085 53,41%
1992 2213 4150 53,33%
2002 2348 4532 51,81%
Sursa: Eviden ele privind recens mintele popula iei D.J.S. Ia i, februarie 2005.
Urm rind ritmul de creEtere în perioadele eviden iate anterior, se constat c satul
Comarna:
- în perioada 1930 - 1966, perioad de dezvoltare natural , necoordonat , satul Comarna
are un ritm de creEtere constant pozitiv, similar cu comuna;
- în perioadele 1966 - 1992 Ei 1992 - 2002 localitatea Comarna înregistreaz aceleaEi
fenomene de sc dere, urmate de creEtere mai apoi ca Ei comuna, evolu ii similare cu cele ale
localit ii Osoi.
Structura popula iei pe grupele importante de vârst în anul 2002
B rba i Femei Total
Specifica ie
Nr. % Nr. % Nr. %
Total 1176 100% 1172 100% 2348 100%
Sub 15 ani 217 18,45% 219 18,67% 436 18,57%
Între 15 ÷ 64 ani 728 61,90% 654 55,80% 1382 58,86%
Peste 65 ani 231 19,65% 299 25,53% 530 22,57%
Sursa: Calcule pe baza eviden ele privind recens mintele popula iei D.J.S. Ia i,
februarie 2005.
Concluzia este c în satul Comarna exist un procent însemnat de popula ie activ - cca.
59% din totalul popula iei. Procentul de popula ie tân r , deEi este relativ sc zut, este mai ridicat
decât cel înregistrat de localitatea Osoi, atât ca pondere, cât Ei ca valoare absolut - 436 persoane,
ceea ce indic o important rezerv de for de munc .
Num rul i evolu ia popula iei localit ii Osoi
În anul 2002 popula ia localit ii Osoi este de 1849 locuitori, din care 911 b rba i
;;
(49,27%) Ei 938 femei (50,71%), rezultând o structur echilibrat pe sexe.
Prezent m mai jos evolu ia popula iei din sat în perioada 1930-2002:
Anul Popula ie Osoi Popula ie comun Procent %
1930 1815 4303 42,18%
1966 2107 5631 37,42%
1977 1960 5085 38,54%
1992 1647 4150 39,69%
2002 1849 4532 40,80%
Sursa: Eviden ele privind recens mintele popula iei D.J.S. Ia i, februarie 2005.
Urm rind ritmul de creEtere în perioadele eviden iate anterior, se constat c satul Osoi:
- în perioada 1930 - 1966, perioad de dezvoltare natural , necoordonat , satul Osoi are
un ritm de creEtere constant pozitiv, similar cu comuna;
- în perioadele 1966 - 1992 Ei 1992 - 2002 localitatea Osoi înregistreaz aceleaEi
fenomene de sc dere, urmate de creEtere mai apoi ca Ei comuna, înregistrând îns valori mai
bune decât aceasta.
Structura popula iei pe grupele importante de vârst în anul 2002

B rba i Femei Total
Specifica ie
Nr. % Nr. % Nr. %
Total 911 100% 938 100% 1849 100%
Sub 15 ani 150 16,47% 153 16,31% 303 16,39%
Între 15 ÷ 64 ani 586 64,32% 553 58,96% 1139 61,60%
Peste 65 ani 175 19,21% 232 24,73% 407 22,01%
! " # # $% & ' "
((
Concluzia este c în satul Osoi exist un procent însemnat de popula ie activ (mai mult
de jum tate din totalul popula iei) Ei un procent relativ sc zut de popula ie tân r , ceea ce indic
c rezerva de for de munc este în sc dere.
Num rul i evolu ia popula iei localit ilor Curag u i Stânca
În anul 2002 popula ia localit ilor Curag u Ei Stânca era de 142, respectiv 193 locuitori.
Structura pe sexe se prezint astfel:
;
CURAG U STÂNCA
Specifica ie
Num r % Num r %
Popula ia masculin 79 55,63% 98 50,77%
Popula ia feminin 63 44,37 95 49,23%
TOTAL 142 100% 193 100%
)# # $% & ' " ((
În general structura este echilibrat , doar în cazul satului Curag u ecartul este de cca.
11%.
Pe comun , ritmul mediu anual în perioada 1930 - 2002 este de +0,72‰, iar pentru satele
Curag u Ei Stânca de +2,11‰, respectiv +0,58‰.
Se observ c de-a lungul perioadei studiate pentru care exist date statistice, ambele sate
au evolu ii similare – creEtere în intervalul 1930 – 1966, urmate de dou intervale de descreEtere,
pentru ca în ultimul interval s se înregistreze o nou creEtere, în linii mari, cele dou sate
înregistrând creEteri fa de 1930.
Ponderile popula iilor în total comun sunt reduse, satele concentrând în medie 7÷8% din
popula ia comunei.
Dup anul 1989, statisticile ilustreaz o creEtere a num rului popula ie cu pu in peste 20
persoane.
Num rul popula iei ocupate pe principalele activit i la recens mântul din 2002 – comuna
Comarna
Nr. LOCALITATEA TOTAL
Activitatea
crt. OSOI COMARNA CURAG U STÂNCA COMUN
Total – din care: 761 1069 76 92 1998
1 Agricultur 496 958 73 77 1604
2 Pescuit 2 1 0 0 3
3 Industria prelucratoare 123 27 1 5 156
4 Energia el., termic gaze Ei
15 6 0 0 21
ap
5 Construc ii 19 9 1 3 32
6 Comer 27 16 0 1 44
7 Hoteluri Ei restaurante 4 0 0 1 5
8 Transport - depozitare 15 3 0 0 18
9 PoEt Ei telecomunica ii 9 3 0 0 12
10 Administra ie public 13 11 0 2 26
;9

Activitatea
11 Înv mânt 12 18 1 0 31
12 S n tate Ei asisten social 9 8 0 2 19
13 Alte activit i 15 8 0 1 24
14 Activit i ale personalului
angajat în gospod rii 2 1 0 0 3
personale
Cu toate ini iativele luate de c tre administra ia public Ei de c tre comunitatea local
pentru dezvoltarea activit ilor neagricole, comuna Ei-a p strat un profil agricol, fapt reflectat Ei
în structura socio-profesional a popula iei.
Din totalul popula iei active, peste 75% lucreaz în agricultur . Popula ia inactiv este
format în propor ie de 51% din pensionari.
Fluxul major al navetismului nu a cuprins satele acestei comune; zilnic pleac s lucreze
în alte localit i 20 - 25 persoane, iar spre comun se deplaseaz cam acelaEi num r de persoane.
Num rul mediu al salaria ilor este mic, Ei înregistreaz o sc dere continu . Dintre aceEtia
majoritatea lucreaza în administra ie public , înv mânt, comer Ei servicii – cca. 60% în 2002.
Rata Eomajului este de 4,4%, mai mic decât media pe jude ului IaEi.
Pentru a folosi resursele umane existente este necesar ca în perspectiv s se dezvolte în
ritm accelerat activit ile neagricole locale Ei s asigure condi ii mai bune popula iei de a se
deplasa în alte localit i.
Popula ia dup situa ia economic la recens mântul din 2002

în comuna Comarna

Specifica ie
Total general – din care: 1849 2348 142 193 4532
1 POPULA IA ACTIV 807 1114 76 95 2092
TOTAL
2 Popula ia ocupat 761 1071 76 92 2000
3 omeri - din care: 46 43 0 3 92
4 În c utarea unui alt 24 28 0 2 54
loc de munc
;,

Specifica ie
5 În c utarea primului 22 15 0 1 38
loc de munc
6 POPULA IA INACTIV 1042 1234 66 98 2440
TOTAL
7 Elevi sau studen i 233 234 10 28 505
8 Pensionari 554 627 28 43 1252
9 Casnici 95 120 7 4 226
10 Între inu i de alte persoane 152 239 21 22 434
11 Între inut de stat sau de 7 8 0 1 16
org. privat
12 Alt situa ie 1 6 0 0 7
economic
13 Resurse de munc total 1062 1444 104 122 2732
14 Rezerva de for de munc 301 373 28 30 732
! (( $% &
Din procentele eviden iate în tabelul de mai sus, concluzion m:

resursele de munc reprezint 60,20% din totalul popula iei;
popula ia activ este de 46,16% din totalul popula iei;
Eomajul este de 4,4% raportat la popula ia activ ;
Ocuparea popula iei active nu ar trebui s constituie o problem , având în vedere
posibilit ile de angajare în muncile din agricultur .
3.2.2. Economia
Datele din acest capitol au fost preluate din Memoriul general al P.U.G. al comunei
Comarna, jude ul Ia i, întocmit de S.C. URBATECH S.R.L. IA I.
Activit ile economice realizate în comun sunt în cea mai mare parte activit i specifice
sectorului primar (agricultur , silvicultur , zootehnic) i în mic m sur activit i specifice
sectorului ter iar, situa ie valabil i al nivelul întregului jude .
Profilul social-economic al localit ilor comunei Comarna este determinat în principal de
func ia agricol .
0
3.2.2.1 Agricultura
Profilul socio-economic actual al comunei Comarna Ei al localit ilor acesteia este

determinat în principal de func ia agricol . Pânâ în anul 1989 volumul activit ii economice se
realiza în propor ie de 36% în agricultur , 4,30% în industrie, iar restul de 39,70 în sfera
circula iei Ei serviciilor. Dup anul 1990 volumul activit ii economice a sc zut, crescând
ponderea agriculturii.
Din punct de vedere al zon rii produc iei agricole comuna se încadreaz în zona a VIII-a
(zona R duc neni) favorabil produc iei de carne, cereale, struguri Ei fructe.
În structura culturilor predomin cele de porumb (83,63%), plantele furajere (9,87%) Ei
culturile p ioase (6,5%), produc iile medii Ei totale ob inute în ultimii ani fiind modeste, sub
poten ialul productiv al zonei.
Terenurile din intravilane sunt lucrate individual, ceea ce are ca efect o productivitate
sc zut Ei produc ii sub poten ialul real al terenurilor.
Efectivele de animale sunt crescute în totalitate / sau nu în sistem gospod resc, au o
varietate biologic mare Ei produc ii satisf c toare. La data de 01.01.2003 efectivele de animale
de inute de popula ie erau urm toarele: 609 bovine, 1100 porcine, 710 ovine Ei 8500 p s ri.
În anul 1998 serviciile pentru agricultur erau asigurate de c tre cele dou sec ii din Osoi
Ei Comarna al SC AGROMEC SA Holboca Ei de persoane fizice care de in utilaje pentru
mecanizarea agriculturii. În comun existau un num r de 14 tractoare, din care 10 apar ineau
societ ii SC AGROMEC SA Holboca, iar celelalte 4 erau în posesia persoanelor fizice. De
asemenea în comun mai existau Ei 2 combine, apar inând SC AGROMEC SA Holboca.
Dotarea cu utilaje era redus , având în vedere suprafe ele agricole existente, gradul de
înc rcare pentru un tractor fiind în medie de cca. 110 ha, iar pentru o combin de cca. 770 ha.
În prezent cele dou sec ii ale societ ii SC AGROMEC SA Holboca s-au desfiin at,
serviciile pentru agricultur fiind asigurate pe plan local de c tre societatea SC AGROBAN din
localitatea Comarna care dispune de trei tractoare Ei o combin Ei de c tre persoane fizice care
de in în total un num r de 14 tractoare. Acestea sunt în mare majoritate uzate din punct de vedere
fizic Ei moral, fiind necesar înlocuirea în totalitate cu utilaje noi.
Gradul de înc rcare este de asemenea ridicat, fiind în medie de cca. 91,5 ha. Se estimeaz
un necesar de 31 tractoare noi Ei 10 combine astfel încât gradul de înc rcare pe un tractor s nu
dep Eeasc 50 ha, iar pentru fiecare combin s fie de cca. 150 ha.
Poten ialul agricol

AEa cum am men ionat mai sus, din punct de vedere al zon rii produc iei agricole,
comuna se încadreaz în zona a VIII-a, zona R duc neni, favorabil produc iei de carne, cereale,
struguri Ei fructe.
Dezvoltarea unei agriculturi durabile presupune punerea în valoare a suprafe elor agricole
cu favorabilitate ridicat . Stabilirea nivelui de fertilitate Ei în general al poten ialului economic
are la baz studii complexe privind condi iile naturale Ei tehnico-economice existente. Astfel
cercet rile de profil efectuate pân în prezent au stabilit existen a a 12 zone de produc ie agricol
pentru jude ul Ei anume: MirosloveEti, PaEcani, Lespezi, Hârl u, R duc neni, Le cani, Bivolari,
Gol eEti, R duc neni, MogoEeEti, ib neEti, Br eEti Ei Strunga. Astfel, conform acestei zon ri,
aEa cum am men ionat anterior, teritoriul comunei Comarna face parte din zona de produc ie
R duc neni, al turi de urm toarele comnune: TomeEti, Costuleni, R duc neni, MoEna Ei
CozmeEti.
Aceast zonare poate folosi ca baz pentru profilarea Ei specializarea unor societ i sau
chiar exploata ii individuale.
Pornind de la aceste aspecte pot fi f cute urm toarele men iuni:
→ comuna Comarna nu este situat într-o zon cu condi ii optime pentru cultura grâului,
cele mai bune condi ii reg sindu-se în alte zone cum ar fi Strunga, MirosloveEti, Ei
Bivolari, PaEcani, Hârl u Ei Le cani, zone ce dep Eesc media pe jude , spre deosebire
de zona R duc neni care se situez sub medie;
→ comuna se prezint în aceeaEi situa ie Ei în cazul altor culturi care au condi ii naturale
mai pu in favorabile cum ar fi orzul, maz re Ei fasole, in Ei lucern ;
→ în schimb zona exceleaz în ceea ce priveEte cultura de vi de vie, unde zona are un
poten ial ridicat, peste media pe jude .
Pe baza note de bonitate se pot face programe pentru dezvoltarea produc iei agricole,
prognoze, strategii. Cele prezentate constituie un demers esen ial în orientarea de ordin calitativ
a agen ilor economici din agricultur , pentru promovarea în cultur a plantelor cu favorabilitate
optim Ei produc ii ridicate.
Ac ionându-se prin pârghii economice Ei m suri organizatorice, agen ii economici pot fi
stimula i s cultive în fiecare zon care d maximum de randament Ei un venit ridicat.
Zonarea produc iei agricole în raport cu notele de bonitare naturale ale terenurilor, pe
categorii de folosin Ei pe culturi are o mare importan pentru p strarea unui echilibru al
produc iei, pentru folosirea ra ional Ei maxim a resurselor financiare.
Prin zonarea produc iei agricole au fost determinate arealele care se caracterizeaz printr-
un profil omogen de produc ie, în special în ceea ce priveEte ramur de baz , specializat în
ob inerea anumitor produse agricole Ei care se exprim printr-o anumit interdependen cu alte
ramuri ale econmiei na ionale.
)
Zona de produc ie din care face parte comuna Comarna are urm torul profil:
Suprafa
agricol
Soluri
Nr. Nr. Denumire % din Profil Amplasare Apartenen
predomi-
zon com. zon total produc ie geografic geomorfologic
ha nante
suprafa
pe jude
zona de contact
a PodiEului
carne, zona de cernoziom
Central
cereale, sud-est a de lunc ,
VIII 6 R duc neni 21110 5,9 Moldovenesc Ei
struguri, jude ului aluviale,
Câmpia
fructe IaEi l coviEti
colinar Jijia-
Bahlui
Sursa de date: P.A.T.J. Ia i - 2001
Teritoriul comunei Comarna se încadreaz dup studiile efectuate de O.J.S.P.A. IaEi, în

urm toarele st ri calitative:
Zone de fertilitate: arabil – III, gr dini de legume Ei zarzavat – IV
Zone de favorabilitate: vii – IV, livezi – IV, p Euni – V, fâne e – V
Pentru majoritatea culturilor de câmp poten ial productiv al p mântului exprimat în note
de bonitate este inferior mediei pe jude (cca. 80% fa de media pe jude ).
Poten ialul productiv al p Eunilor Ei fâne elor este destul de ridicat, fiind de 36 puncte,
fa de 31 de puncte cât reprezint media pe jude .
Comuna face parte dintr-o zon de interes pomicol, având în vedere faptul c aceasta se
încadreaz , din punct de vedere al zon rii produc iei agricole, în zona a VIII-a (zona
R duc neni) fiind favorabil produc iei de struguri Ei fructe.
Poten ialul productiv al comunei comarna exprimat în note de bonitate natural

Poten ialul productiv al comunei comarna
Nr.
exprimat în note de bonitate natural
crt. Cultura %
Comuna Jude ul Ia i
1 Arabil 44 55 80,00
2 Vii 36 47 76,60
3 Livezi 31 36 86,11
-
Poten ialul productiv al comunei comarna

Nr.
exprimat în note de bonitate natural
crt. Cultura %
Comuna Jude ul Ia i
4 P uni i fâne e 36 35 102,86
Sursa: Studiul privind stabilirea notelor de bonitare i a claselor de calitate pe categorii de
folosin i teritorii administrative din jude ul Ia i – OJSPA Ia i, 2001
În concluzie, profilul comunei Comarna este apropiat de profilul dominant al agriculturii

jude ului care este dat de combina ia de produse: carne, lapte, cereale.
Factori degenerativi ai solului

Circa 37,70% din suprafa a agricol a comunei este afectat de unul sau mai mul i factori
degenerativi ai solului. Gradul de compactitate a terenurilor agricole este destul de ridicat (66%).
Un aspect aparte îl constituie faptul c aproape toat suprafa a salinizat este teren
amendabil.
Situa ia terenurilor degradate pe tipuri de degradare în comuna Comarna

Tipuri de degradare (ha)
Forma iuni
Nr. Teritoriul comunei Total, Eroziune ale eroziunii Salinizar
B ltiri i
crt. (ora ului) din care: f. de adâncime e i
Alunec ri exces de
puternic (ravene, alcalizar
umiditate
i excesiv toren i, e
ora e, etc)
0 1 2 3 4 5 6 7
1 COMARNA 1336,6 143,5 35,5 1112,6 5,0 40,0
% din total
2 28,40 3,05 0,75 23,64 0,11 0,85
teritoriu comunal
Sursa: I.S.P.I.F, Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ului IaEi, 2001
Situa ia terenurilor afectate de alunec ri de pe teritoriul comunei Comarna

Alunec ri
Nr.
Teritoriul comunal Incipiente Avansate Profunde Total
crt.
ha % ha % ha % ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 COMARNA 746,1 62% - - 465,5 38% 1112,6
8
Alunec ri
Nr.
crt.
ha % ha % ha % ha
2 TOTAL JUDE 31692,4 50% 16978,7 27% 14350,3 23% 63021,4
% din total jude 2,35 - - - 3,24 - 1,77
% din total
15,85 - - - 9,89 - 23,64
teritoriu comunal
Sursa de date: Agen ia de Protec ia Mediului IaEi, Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ului
IaEi, 2001.
Îmbun t iri funciare

În anul 1989 în comun erau amenajate pentru irigat cca. 120 ha, irigarea realizându-se
cu ajutorul a dou sta ii de pompare, una situat pe teritoriul comunei Comarna Ei una pe
teritoriul comunei Pris cani, aceast suprafa reducându-se treptat, astfel încât în prezent pe
teritoriul comunei nu mai exist terenuri irigate.
Lucr rile de combatere a eroziunii solului
De asemenea în comun au fost efectuate lucr ri de desecare în sisteme mari pe mai mult
de 300 ha, în imediata vecin tate a satelor Comarna Ei Curag u, Ei de combatere a eroziunii
solului pe 160 ha pe dealul Paraleu.
Mecanizarea agriculturii
În 1998 comuna avea serviciile de mecanizare asigurate prin sec iile din Osoi Ei Comarna
ale „Agromec” Holboca. În comun existau 14 tractoare din care 10 ale „Agromec” Ei 4 ale unor
persoane fizice. De asemenea în comun exist Ei 2 combine de cereale ale „Agromec”.
Tractoarele fac parte în totalitate din categoria celor de putere medie de tipul 65 CP. Înc rc tura
medie pe fiecare tractor era de cca. 110 ha teren arabil, iar pe o combin de cca. 770 ha teren
arabil. Gradul de dotare mecanic a comunei era foarte slab, parcul de maEini Ei tractoare fiind
uzat în propor ie de 80%, impunându-se înlocuirea structurii actuale de maEini Ei agregate
mecanice în aceeaEi propor ie.
În prezent cele dou sec ii ale societ ii SC AGROMEC SA Holboca s-au desfiin at,
serviciile pentru agricultur fiind asigurate pe plan local de c tre societatea SC AGROBAN din
localitatea Comarna care dispune de trei tractoare Ei o combin Ei de c tre persoane fizice care
de in în total un num r de 14 tractoare. Acestea sunt în mare majoritate uzate din punct de vedere
fizic Ei moral, fiind necesar înlocuirea în totalitate cu utilaje noi.
Gradul de înc rcare este de asemenea ridicat, fiind în medie de cca. 91,5 ha. Se estimeaz
un necesar de 31 tractoare noi Ei 10 combine astfel încât gradul de înc rcare pe un tractor s nu
:
dep Eeasc 50 ha, iar pentru fiecare combin s fie de cca. 150 ha.
Starea parimoniului cooperatist
Dup anul 1990, prin desfiin area structurilor de tip C.A.P. existente în comuna Comarna
patrimoniul acestora a fost împ r it diferitor noi de in tori prin diverse modalit i - vânz ri cu
sau f r licita ii, transferuri, stoc ri, etc. Consider m c procesul de transfer a bunurilor
cooperatiste Ei a structurilor desfiin ate, c tre al i proprietari, s-a f cut cu unele abateri de la
normele legale. În acest sens, este necesar revizuirea legalit ii transferului acestor bunuri Ei
clarificarea situa iei lor juridice.
Produc ia vegetal
Structura culturilor de câmp este dezechilibrat . Predomin porumbul (83,63%), plantele
furajere (9,87%) Ei culturile p ioase (6,5%).
De asemenea, o pondere important în structura terenurilor arabile o de in terenurile
cultivate cu legume 8,67% (137 ha). Produc iile medii Ei totale ob inute în perioada 1999 - 2003
sunt modeste fiind sub poten ialul productiv al zonei.
Produc ia vegetal a comunei Comarna
Structura culturilor de câmp
SUPRAFA A (HA) STRUCTURA (%)
nr.
Realiz ri Realiz ri
crt. CULTURA
1999 2000 2001 2002 2003 1999 2000 2001 2002 2003
1 Grâu + secar 50 25 25 50 52 3,23 1,62 1,58 2,16 3,29
2 Porumb 400 476 596 596 669 25,87 30,79 37,75 25,80 42,34
Floarea
3 5 10 2 5 8 0,32 0,65 0,13 0,22 0,51
soarelui
4 Sfecl de zah r 10 10 10 10 11 0,65 0,65 0,63 0,43 0,70
5 Cartof 50 60 60 70 60 3,23 3,88 3,80 3,03 3,80
6 Legume - total 101 115 108 95 137 6,53 7,44 6,84 4,11 8,67
7 Alte culturi3 930 850 778 1484 643 60,16 54,98 49,27 64,24 40,70
8 Arabil - total 1546 1546 1579 2310 1580 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Sursa: Eviden ele privind recens mintele popula iei, B.D.L. - DJS Ia i, februarie 2005
-
! % <1% " % 5 % 2! $ '$ "< %$ !E 1$ " !E $ 1 % " %! $F!" < ! % %" % %E
3% ' " %+$6$ ! $ 4 %$6 1 %! $ ! +$ '$ " # < " $F"$3 ! 3% " 3! % ' "! % 3%$2$ ! 4 !*$ '$
#! 1 1
;
STRUCTURA CULTURILOR DE CÂMP - 2003
Grâu+secar\
3,29%
Porumb
40,70% Floarea Soarelui
42,34%
Sfecl\ de zah\ r
Cartof
Legume
8,67% 0,51% Alte culturi
3,80% 0,70%
Produc ii totale
ANUL
nr.
Realiz ri (tone)
crt. PRODUSUL
1999 2000 2001 2002 2003
1 Grâu + secar 90 30 70 135 37
2 Porumb 1160 714 1668 1788 2915
3 Floarea soarelui 8 8 3 6 14
4 Sfecl de zah r 160 150 130 110 220
5 Cartof 832 650 840 700 1080
6 Legume – total 1545 1460 1155 1805 2937
Sursa: Eviden ele privind recens mintele popula iei, B.D.L. - DJS Ia i, februarie 2005
Produc ii medii
Anul
Nr.
Produsul Realiz ri (kg/ha)
crt.
1999 2000 2001 2002 2003
1 Grâu + secar 1.800,00 1.200,00 2.800,00 2.700,00 711,54
2 Porumb 2.900,00 1.500,00 2.798,66 3.000,00 4.357,25
3 Floarea soarelui 1.600,00 800,00 1.500,00 1.200,00 1.750,00
4 Sfecl de zah r 16.000,00 15.000,00 13.000,00 11.000,00 20.000,00
5 Cartof 16.640,00 10.833,33 14.000,00 10.000,00 18.000,00
6 Legume total 15.297,03 12.695,65 10.694,44 19.000,00 21.437,96
Sursa: Calcule pe baza eviden elor privind recens mintele popula iei, B.D.L. - DJS Ia i,
februarie 2005
Cultura pajiEtilor
Ponderea pajiEtilor este ridicat în cadrul patrimoniului funciar al zonei (1040 ha de
p Euni + fâne e). Poten ialul productiv al solului este slab. Doar în condi iile aplic rii unor
programe speciale de regenerare a pajiEtilor Ei fâne elor se va putea miza pe ob inerea unor
produc ii ridicate.
Sectorul pomi – viticol

Comuna Comarna face parte dintr-o zon viticol recunoscut . Conform prevederilor
“Studiului ecopedologic Ei ecoclimatic pentru încadrarea arealelor viticole din România în zonele
viticole ale U.E”, elaborat de Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultur Ei Vinifica ie
Valea C lug reasc Ei de unit ile de cercetare dezvoltare vitivinicol din subordinea acestuia,
solicitat de Ministerul Agriculturii, Alimenta iei Ei P durilor prin scrisoarea nr.
129174/13.03.2002 Ei recep ionat de comisia de negociere cu o singur surs pentru atribuirea
contractului de achizi ie public de servicii, aprobat în baza Ordinului nr. 296/06.05.2004 al
Ministrului agriculturii, p durilor Ei dezvolt rii rurale, Centrul Viticol Comarna face parte din
Regiunea Viticol “Dealurile Moldovei”, Podgoria IaEi, al turi de centrele viticole Copou,
Bucium-TomeEti Ei Uricani, fiind o zon viticol de tip CIa, conform clasific rii U.E.
Produc iile medii Ei totale sunt fluctuante fiind influen ate de condi iile meteorologice. În
anii buni se pot ob ine produc ii la nivelul poten ialului productiv al zonei Ei al materialului
biologic plantat.
Modific rile în suprafa de planta ii se datoreaz defriE rilor tehnologice.
Pomicultura + Viticultura
Nr. UNITATEA ANUL
crt. SPECIFICARE DE REALIZ RI
M SUR 1999 2000 2001 2002 2003
Livezi total
1 Suprafa Ha 489 489 489 489 537
2 Produc ia total Tone 1341 1912 2331 907 1107
3 Produc ia medie Kg/ha 2742,3 1854,8
3 3910,02 4766,87 1 2061,45
Vii total
4 Suprafa Ha 581 581 581 304 585
5 Produc ia total Tone 2647 2324 2324 3805 4647
9
Nr. UNITATEA ANUL

crt. SPECIFICARE DE REALIZ RI
M SUR 1999 2000 2001 2002 2003
6 Produc ia medie Kg/ha 4000,0
4555,94 0 4000,00 12516,5 7943,59
februarie 2005
În prezent predomin urm toarele specii: cireEi-viEini, pruni Ei meri.
Produc ia animalier
Dup anul 1990 efectivele de animale au avut o evolu ie fluctuant , îns s-au men inut la
parametri acceptabili.
Produc iile medii Ei totale sunt relativ mul umitoare, fiind îns evident lipsa unei furaj ri
corespunz toare. Densitatea animalelor Ei înc rc tura p Eunilor cu animale sunt reduse, fiind
în anul 2003 de 27 UVM/100 ha A + P + F Ei respectiv 105 UVM/100 ha P.
PRODUC IA ANIMALIER ÎN COMUNA COMARNA

Efectivele de animale - num r -
ANUL
Nr.
REALIZ RI
crt. SPECIA
1999 2000 2001 2002 2003
1 Bovine total 580 586 520 532 609
2 Porcine total 750 763 690 1708 1100
3 Ovine total 1200 1612 1373 1010 710
4 P s ri total 7820 14029 13200 15000 8500
februarie 2005
3.2.2.2 Silvicultura i gospod rirea apelor

Silvicultura. Conform eviden elor furnizate de c tre O.C.A.O.T.A. IaEi la data de
01.01.2001, din cele 1162 ha de teren neagricol din comuna Comarna, 304 ha sunt ocupate de
p duri, perimetrul silvic reprezentând 26,16% din totalul terenurilor neagricole.
Comparativ cu celelalte comune din jude ul IaEi, comuna Comarna face parte din grupa
,
comunele cu suprafe e mici de p dure ponderea de inut la nivelul jude ului fiind de 0,30 % din
suprafa a silvic .
Prin aplicarea legii fondului funciar o suprafa de cca. 90 ha de p dure a trecut în
posesia a 240 persoane din comun . P durea este administrat de Ocolul Silvic Ciurea care
de ine cel mai mare fond forestier din jude ul IaEi (peste 15.000 ha).
Datorit ponderii ridicate a terenurilor afectate de diverse forme de degradare a solului,
peste 500 de ha la nivelul întregii comune, din care terenurile afectate de eroziuni puternice Ei
excesive (toren iale) se întâlnesc pe suprafe e mai mari de 100 ha, iar terenurile afectate de
alunec ri active Ei semiactive se întâlnesc pe mai mult de 200 ha din terenurile comunei
Comarna a fost propus în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului jude ului IaEi realizare de
împ duriri pe suprafe e cuprinse între 200 Ei 500 ha cu orizont 2050.
Exploatarea apelor. Conform eviden elor cadastrale pe teritoriul comunei Comarna a
fost realizat în perioada de dinainte de 1989 o amenajare piscicol pe o suprafa de 401 ha.
Dup 1989 investi ia a trecut în administrarea A.D.S. (Agen ia Domeniilor Statului) Ei a fost
încredin at spre exploatare societ ii S.C. PESCARIS S.A. Datorit costurilor mari de
exploatare (în anul 1996 se cheltuiau cca. 7 milioane lei / ha pentru un ciclu de pompare –
repompare, în fiecare luna fiind necesare 3÷4 cicluri), S.C. PESCARIS S.A. a renun at în a mai
exploata aceasta amenajare piscicol , fapt care a însemnat Ei desfiin area acesteia. În prezent din
ceea ce reprezenta a doua amenajare piscicol , dup ferma piscicol de la Movileni, au mai
r mas doar digurile, nemaiexistând nici o suprafa acoperit de luciu de ap . Terenul a fost
trecut de c tre Prefectura IaEi în proprietatea Prim riei Comarna, iar aceasta din urm , aplicând
prevederile Legii 18 / 1990, a transferat terenurile în proprietate privat a cet enilor.
3.2.2.3 Industria, serviciile, comer ul i turismul

Activit i din domeniul public i al serviciilor
Activitatea administra iei publice este asigurat prin: Prim ria Ei Consiliul Local al
comunei Comarna, institu ii cu sediul în satul Comarna Ei Poli ia comunal cu sediul îm satul
Osoi.
Activitatea din cadrul Prim riei Comunei Comarna este deservit de 15 salaria i, în timp
ce Consiliul Local Comarna are în componen a sa 13 consilieri Ei 2 reprezentan i s teEti.
Poli ia comunal este deservit de doi salari i.
Activitatea de înv mânt
a. Înv mântul pre colar - se desf Eoar în cele trei gr dini e situate câte una în
localit ile Osoi, Comarna Ei Stânca.
90
b. Înv mântul general primar. Înv mântul general primar (clasele I-IV) se
desf Eoar prin intermediul a trei Ecoli primare, câte una în satele: Comarna, Curag u Ei Stânca.
c. Înv mântul general gimnazial. Înv mântul general gimnazial (clasele I-VIII) se
desf Eoar prin intermediul a dou Ecoli generale, localizate în satele cu un important num r de
popula ie Ecolar , Ei anume Osoi Ei Comarna.
Activitatea cultural - are ca dot ri în comuna Comarna:

- dou c mine culturale cu câte 250 locuri fiecare, construc ii cu regim de în l ime parter
(în satul Osoi) Ei parter + 1 etaj (în satul Comarna) Ei aflate în stare fizic bun ;
- dou biblioteci cu un fond total de peste 11.000 volume situate în incinta celor dou
c mine culturale – biblioteca din satul Osoi poart numele poetului G. M rg rint;
- activitatea de cult se desf Eoar în cele dou parohii ortodoxe (care de in un num r de
trei biserici – din care una în construc ie în satul Stânca) Ei dou biserici baptiste (una existent
în satul Osoi – Biserica baptista Bunavestire Ei una aflat în construc ie în satul Comarna).
Activitatea de asisten medical i de profilaxie a bolilor
Medici în sectorul public -

Medici în sectorul privat 3
Stomatologi în sectorul public -
Stomatologi în sectorul privat 1
FarmaciEti în sectorul privat 2
Personal mediu sanitar în sectorul public -
Personal mediu sanitar în sectorul privat 2
Cabinete medicale în sectorul public -
Cabinete medicale în sectorul privat 3 - în sistem comodat
Cabinete stomatologice în sectorul public -
Cabinete stomatologice în sectorul privat 2
De asemenea în comuna Comarna exist Ei un dispensar sanitar-veterinar - care dispune

de un sediu propriu.
Alte activit i
9
Activit ile neagricole în zon sunt reduse. Activitatea comercial se desf oar prin
unit i comerciale mici, apartinind asocia iilor familiale sau societ ilor de tip s.r.l., dar cu
rezultate modeste.
Astfel putem men iona la nivelul anului 2008, existen a unui num r de 22 societ i
comerciale, dup cum urmeaz :
Anul 2008
Nr. Cod Capital Num r Cifra
Firma Localitatea Activitatea Profit
Crt. CAEN social de de
net
(RON) salaria i afaceri
G&A FORCE
1 Comarna ... ... ... ... ...
SRL
2 BREIZH SRL Osoi ... ... ... ... ...
TRANS
3 GIULIANO Comarna ... ... ... ... ...
SRL
ANDROVELE
4 COMPANY Comarna ... ... ... ... ...
SRL
Activit i
AGROBAN
auxiliare pt.
5 COMARNA Comarna 0161 6272 ... ... ...
produc ia
SRL
vegetal
T ierea Ei
EMANUEL
6 Comarna 1610 rindiluirea 200 5 519393 2293
SRL
lemnului
T ierea Ei
DORI PROD
7 Osoi 1610 rindiluirea 400 3 149589 21074
SRL
lemnului
Lucr ri de
AMARANDI construc ii a
8 CONTRUCT Stânca 4120 cl dirilor 200 ... ... ...
SRL reziden iale Ei
nereziden iale
ANDBEEL Comer cu
9 Osoi 4711 200 3 173475 -7601
MIXT SRL am nuntul în
9)
Anul 2008
net
magazine
nespecializate
Comer cu
am nuntul în
10 AMIOTI SRL Osoi 4711 200000 6 746231 1892
magazine
nespecializate
Comer cu
EURO DORA am nuntul în -
11 Osoi 4711 200 3 281647
SRL magazine 14704
nespecializate
Comer cu
CRISTIN am nuntul în -
12 Comarna 4711 200 3 117245
BIACOS SRL magazine 15602
nespecializate
Comer cu
NOVAPRIL am nuntul în -
13 Comarna 4711 200 2 99925
SRL magazine 12796
nespecializate
Comer cu
MARA SOFT am nuntul în -
14 Osoi 4711 1671 6 302271
SRL magazine 31328
nespecializate
Comer cu
PETRO
am nuntul în -
15 CARMINA Comarna 4711 200 5 103935
magazine 33520
SRL
nespecializate
Comer cu
am nuntul în
FEROSTAL magazine
16 Osoi 4719 200 ... ... ...
SRL nespecializate,
cu vânzare
predominant
9-
Anul 2008
net
de produse
nealimentare
Comer cu
AURA STAR am nuntul al
17 COMPANY Stânca 4771 îmbr c mintei, 200 ... ... ...
SRL în magazine
specializate
Comer cu
am nuntul al
LEN ROC
18 Osoi 4771 îmbr c mintei, 200 ... ... ...
SRL
în magazine
specializate
Comer cu
am nuntul al
produselor
alimentare,
ROSE
b uturilor Ei
19 SCHETEN Comarna 4781 200 ... ... ...
produselor de
SRL
tutun efectuat
prin standuri,
chioEcuri Ei
pie e
Comer cu
am nuntul al
produselor
alimentare,
FAST FOOD
b uturilor Ei
20 MOLOMAN Curag u 4781 200 1 3139 -4573
produselor de
SRL
tutun efectuat
prin standuri,
chioEcuri Ei
pie e
98
Anul 2008
net
Transporturi
VLADUT
21 Osoi 4941 rutiere de 200 ... ... ...
TRANS SRL
m rfuri
AQUA FUN
22 Comarna 5610 Restaurante ... ... ... ...
SRL
Sursa: Prim ria Comarna
... – lips date
Din analiza activit ilor desf urate pe teritoriul comunei Comarna rezult urm toarele
concluzii:
→ activitatea de baz este agricultura, practicat îns într-un sistem care nu îi asigur o
productivitate ridicat , recoltele fiind mult sub poten ialul productiv al p mântului;
→ p mântul se cultiv în general individual, pe suprafe e de p mânt mici, f râmi ate de
c tre proprietarii individuali;
→ din cauza f râmi rii p mântului în suprafe e mici, individuale Ei a puterii economice
sc zute a produc torilor, este insuficient folosit tehnica modern în agricultur bazat pe
mijloacele mecanizate;
→ din studiile f cute, mijloacele mecanizate existente sunt uzate din punct de vedere fizic Ei
moral Ei insuficiente ca num r;
→ activit ile industriale Ei de mic industrie sunt foarte slab dezvoltate, poten ialul de
munc Ei de resurse a satului fiind foarte pu in folosite în acest domeniu;
→ slaba activitate în domeniul de colectare Ei depozitare a produselor agricole Ei de
valorificare a lor în comer în industria alimentar sau uEoar ;
→ slaba dezvoltare a activit ii de servicii c tre popula ie;
→ o activitate relativ mul umitoare este în domeniul înv mântului Ei al s n t ii;
→ slab dezvoltare a sectorului comercial, popula ia rezolvând problemele de aprovizionare
în mod curent în municipiul IaEi;
→ foarte slab reprezentare a obiectivelor de interes public care situeaz localit ile Osoi Ei
Comarna sub nivelul altor centre comun de jude .
3.2.2.4 C ile de comunica ie

Pân în anul 2002 re eaua de transport pe drumuri clasificate de pe teritoriul comunei
9:
Comarna se compunea din:

drumul na ional D.N. 28 de la km 89 – 700 la km 99 – 500, cu o lungime total de 9,80
km, cu îmbr c minte definitiv din beton asfaltic, cu dou benzi de circula ie, fiind
încadrat în clasa tehnic IV.
D.J. 249B (cu o lungime4 de 3,305 Km) reclasat din: DC 34 (Osoi - Moreni: L=3,305km)
cu originea - Km 0+000 - Osoi (DN 28) Ei destina ia - Km 3+305 - Moreni (DJ 249).
Drumul jude ean DJ 249B are o lungime efectiv de 1,000 Km, fiind reclasat din DC
34, îEi are punctul de plecare (origine) Km 0+000 pe D.N. 28 (km 92+083). Acest
drum se afl integral în intravilanul localit ii Osoi, având drept rol asigurarea
accesului c tre sediul Prim riei comunei Comarna Ei se continu cu indicativul D.C.
34 pân la destina ie D.J. 249 (localitatea Moreni).
D.C. 44 (cu o lungime de 11,106 Km) cu originea – Km 0+000 - Chicerea (D.N. 28) -
Comarna - destina ia – Km 11+106 - D.N. 28 (Costuleni). Drumul comunal DC 44
asigur accesul din D.N. 28 spre satul Comarna Ei leg tura cu satul Chicerea -
comuna TomeEti Ei are o lungime de 5,80 km pe teritoriul comunei Comarna;
D.C. 48 (cu o lungime de 2,900 Km) cu originea – Km 0+000 - Comarna (DC 44) –
Curag u – destina ia – Km 2+900 - DN 24 (Schitu Duca)
Având în vedere c din totalul re elei de drumuri clasificate de 23,806 km, numai 9,8 km
(41,17%) aveau îmbr c minte definitiv (traseul DN28), restul fiind slab împietruite Ei din
p mânt, acest fapt reprezenta o important disfuc ionalitate Ei se impunea modernizarea acestora
din urm pentru a asigura accesul Ei leg tura între satele componente ale comunei în orice
perioad a anului.
În vederea elimin rii efectelor generate de accesul greoi în localitatea Comarna în
perioadele cu exces de umiditate, s-a propus modernizarea drumului cu sistem rutier definitiv Ei
completarea stratului suport (funda iei). Proiectul a fost elaborat de c tre SC Habitat Proiect SA
IaEi.
În plan traseul drumului respect amplasamentul drumului existent, cu mici corecturi în
zona curbelor.
Lungimea total a drumului este de 5,8 km, iar l imea este de 7,00 m (din care parte
carosabil 5,50 m; acostamente 2 x 0,75 m). Drumul a fost prev zut cu Ean uri pe întreaga
lungime pentru asigurarea evacu rii rapide a apelor meteorice. De asemenea s-au realizat Ei
lucr ri de consolidare a drumului în zonele afectate de alunec ri, pentru aceasta fiind utilizate
chesoane de ranfort, drenuri forate orizontal Ei conducte de evacuare a apei.
9;
Sistemul rutier al drumului se compune din îmbr c minte din beton asfaltic BA16 – cu o
grosime de 4cm, strat de baz (binder) BAPC 3.1. – cu o grosime de 5 cm, balast stabilizat cu
ciment cu o grosime de 15 cm, balast cu o grosime de 20 cm Ei p mânt tratat cu var cu o grosime
de 20 cm. Încadrarea p r ii carosable s-a realizat cu pene ranfort.
Gan urile au fost realizate din p mânt în zonele unde nu se dep EeEte viteza de antrenare a
particulelor de p mânt, iar în zonele cu panta mai mare au fost realizate din dale de beton pe un
strat de nisip de 2 cm.
Pentru asigurarea evacu rii apelor spre emisari s-au prev zut pode e dalate realizate din
beton simplu în funda ii Ei beton armat în suprastructur .
La intersec ia cu drumurile laterale pentru asigurarea continuit ii Ean urilor s-au
prev zut pode e tubulare Ø8 de tip Premo pe funda ie de beton.
→ D.N. 28 care face leg tura între S baoani – Tg. Frumos – IaEi - trece prin localit ile
→ D.J. 249B care porneEte din D.N. 28 – trece prin localitatea Osoi Ei se continu prin
→ D.C. 44 care porneEte din localitatea Chicerea – trece prin satul Comarna Ei
debuEeaz în D.N. 28 între localit ile Comarna Ei Costuleni;
→ D.C. 48 care porneEte din localitatea Comarna – trece prin satul Curag u Ei
debuEeaz în D.N. 24 între localit ile Poieni Ei Schitu Duca.
Din analiza Planului de Amenajare a Teritoriului Na ional (PATN) - Sec iunea I - C i
de comunica ie, aprobat prin Legea nr. 71 / 1996 rezult c prin teritoriul comunei Comarna nu
sunt propuse lucr ri noi pentru dezvoltarea infrastructurii c ilor de comunica ie.
În strategiile jude ene - Planul de Amenjare a Teritoriului Jude ului Ia i - proiect
num rul 13.350/1995 Ei Programul de asfaltare a drumurilor comunale pietruite, care va fi
implementat în perioada 2005-2008, în baza prevederilor Programului de Guvernare sunt prev zute
urm toarele lucr ri:
Nr. Date de identificare Motiva ie

crt.
9
din care din care

din
Total propus propus
Simbol Traseu care
(km) pentru pentru
pietruit
asfaltare pietruire
1 DC 44 Chicerea 11,106 3,506 3,506 - Drumul comunal DC
(DN 28 km. 44 deserveEte
88÷160) – comunele TomeEti,
Comarna – Comarna Ei
Costuleni Costuleni. Pe
(DN 28 tronsonul de la km
98÷450) 6+050 la km 11+060
se execut
lucr ri de
modernizare
(asfaltare
finan ate din
programul SAPARD
).
Tronsonul propus
pentru asfaltare
asigur continuitate
moderniz rii acestui
drum Ei asigur
leg tura cu
drumul na ional DN
28 Ei prin
acesta cu localit ile
Chicerea
(comuna TomeEti),
Comarna
(comuna Comarna)
Ei la terenurile
agricole adiacente
acestui drum.
2 DC 34 Osoi (DJ 3,305 3,305 3,305 - Drumul comunal
249 B) - face leg tura cu
99
Date de identificare Motiva ie

din care din care
Nr. din
Total propus propus
crt. Simbol Traseu care
(km) pentru pentru
pietruit
asfaltare pietruire
Moreni (DJ drumul jude ean DJ
249 Km 249 B care asigur
57+400) accesul la drumul
na ional DN 28 (laEi
– R duc neni) Ei
drumul jude ean DJ
249 (Moreni –
comuna Pris cani)
3 DC 48 Comarna 2,900 2,900 - 2,900 Asigur accesul c tre
(DC 44) – localitatea Curag u
Curag u
Situa ia drumurilor publice locale fiind mai dificil decât cea a drumurilor na ionale se
impun urm toarele m suri urgente:
→ îmbun t irea sau m car men inerea st rii de viabilitate a drumurilor publice locale,
urm rindu-se creEterea capacit ii portante Ei a capacit ii de circula ie;
→ acordarea importan ei cuvenite (în cadrul lucr rilor de între inere) func ion rii la
parametrii proiecta i a sistemelor de colectare Ei evacuare a apelor din zona drumului,
acolo unde acestea exist Ei realizarea lor acolo unde lipsesc;
→ continuarea pietruirii tuturor drumurilor comunale începute în cadrul programului de

pietruire prev zut de Guvern în perioada 1997 ÷ 1999 Ei întrerupte din cauza lipsei de
finan are.
3.3 Evolu ia probabil a calit ii mediului în situa ia neimplement rii PUG
Neimplementarea PUG reprezint de fapt men inerea situa iei actuale. Ca urmare impactul
asupra mediului se va accentua iar calitatea factorilor de mediu va cunoa te o degradare continu .
9,
3.3.1 Riscurile naturale

Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deterioreaz i le degradeaz ,
sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urm ri grave asupra lor i importante pagube
materiale, uneori i cu pierderi de vie i omene ti. În general, sunt considerate riscuri naturale
acele evenimente care schimb într-un timp relativ scurt i cu un grad apreciabil de violen o
stare de echilibru existent . În literatura de specialitate din acest domeniu, nu prea dezvoltat i
destul de fragmentat , sunt considerate riscuri naturale urm toarele:
inunda iile provocate de re eaua apelor interioare, datorit ploilor, topirii z pezilor,
ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucr ri hidrotehnice (caracter antropic),
blocarea scurgerii apelor datorit ghe urilor, împotmolire;
cutremurele de origine tectonic ;
alunec rile de teren.
Aceste fenomene afectez i comuna Comarna.
Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 i DAPL nr. 190/288
din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunec ri de
teren i inunda ii.
Identificarea, inventarierea i delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul
men ionat face obiectul unor studii specifice i colabor rii tuturor factorilor implica i. În jude ul
Ia i nu s-a întocmit un astfel de studiu. În aceste condi ii identificarea i delimitarea zonelor cu
riscuri naturale s-a f cut pe baza datelor i informa iilor existente la aceast dat .
Zone afectate de alunec ri de teren

Comarna face parte din categoria comunelor cu suprafe e însemnate susceptibile la
alunec ri. Producerea acestora a fost Ei este favorizat în continuare de o serie de condi ii, între
care mai importante sunt cele legate de panta Ei energia reliefului, substratul geologic cu
alternan e de roci permeabile Ei impermeabile ce dau nivele freatice Ei izvoare, de perioadele cu
ploi abundente, procentul relativ redus de acoperire cu vegeta ie forestier , de fenomenele de
ravenare Ei toren ialitate Ei nu în ultimul rând, de activitatea uman (defriE ri, iriga ii,
neîntre inerea lucr rilor de combatere, supraînc rcarea terenului cu construc ii, etc).
Deplas rile de teren constituie una dintre caracteristicile peisajului Ei ale model rii
actuale a reliefului. Ele afecteaz areale largi, impresionând atât prin amploare Ei dinamic , cât Ei
prin consecin ele negative asupra economiei agrare, cl dirilor Ei c ilor de comunica ie.
Pe teritoriul comunei Comarna se deosebesc urm toarele tipuri de alunec ri de teren:
,0
a) Alunec ri cu predominarea fragment rii sub form de monticuli (cu aspect deluros,
sub form de movile).
b) Alunec ri în trepte (alunec ri terasate). Gi acestea au o r spândire destul de mare. Ele
sunt legate îndeosebi de regiunile cuestelor mari, alc tuite din alternan e de roci permeabile Ei
impermeabile (nisipuri, argile-marne, gresii-calcare) Ei condi ionate de prezen a unor pânze de
ap subterane etajate. Din cauz c alunec rile apar sub form de trepte, substratul lor geologic
nu este fr mântat; cel mult se fac schimb ri de înclin ri de strate. Solurile se p streaz destul de
bine; de asemenea, vegeta ia se dezvolt în condi ii bune.
c) Alunec ri cu fragmentare mixt (complex ). Acestea sunt formate din microreliefuri
sub form de monticuli, valuri Ei cu terase de alunecare. Condi ii favorabile de dezvoltare le
întâlnim în zonele de versan i cu energie mare de relief, cu alc tuire geologic variabil (strate
permeabile în alternan cu strate împermeabile), iar la patea superioar întâlnim de cele mai
multe ori o manta groas de depozite detritice cuaternare. Deluviul de alunecare are în mod
frecvent o grosime mare, uneori dep EeEte Ei 10 m.
d) Alunec ri de tip “hârtop” (circuri de alunecare). Acestea sunt formate în condi iile
deschiderii unor izvoare bogate în ape subterane, în cadrul bazinului de recep ie a unui torent
care serveEte ca dren natural. De obicei “hârtoapele” apar ca niEte depresiuni asem n toare
circurilor glaciare.
e) Scurgerile de gloduri apar sub forma unor alunec ri curg toare. Sunt condi ionate de
prezen a unei abunden e mai mari de ape subterane, care îmbib pân la refuz deluviul de
alunecare argilos Ei argilo-nisipos pe pante mari Ei de obicei în cadrul alunec rilor în curs de
ravenare (alunec ri cu auto-drenare). Ele apar îndeosebi ca p r i componente din cadrul altor
tipuri de alunec ri, cu ritmuri de dezvoltare condi ionate de perioadele de timp bogate în
precipita ii. Au o r spândire mic Ei cu dezvoltare ritmic .
f) Solifluc iunile au cea mai mic r spândire. Ele sunt deplas ri superficiale ale solului,
îndeosebi pe pantele unde predomin eroziunile areolare Ei liniare incipiente.
În comuna Comarna nu exist o situa ie definitiv cu privire la alunec rile de teren,
identificarea Ei inventarierea acestora fiind f cut de diverse institu ii Ei cu rezultate uEor diferite.
Astfel conform unui studiu al Serviciului de Amenajare al Teritoriului din cadrul C.J. IaEi (cu
surs de date I.P.M.), preluat Ei în Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ului IaEi, suprafa a
afectat de alunec ri de teren în comuna Comarna este de 1112,6 ha.
O inventariere mai recent realizat tot pe teritorii administrative de c tre ISPIF - Filiala
IaEi, eviden eaz o suprafa afectat de alunec ri active Ei semiactive de peste 1291,6 ha.
În zona satului Osoi sunt posibile alunec ri pe dealul S rata, pe versan ii sud-estici,
sudici Ei sud-vestici, precum Ei pe coastele de nord-est a dealului Paraleu, în anii cu precipita ii
abundente. În prezent versan ii sunt stabiliza i prin vegeta ii forestiere.
,
Prezent m în continuare situa ia pagubelor înregistrate în anul 1999 în comuna

Comarna :
Pagubele fizice i valorice produse de fenomenul de

alunecare de teren pe teritoriul comunei Comarna în anul 1999
Suprafe e Valoarea
Gospod rii Suprafa Terenuri
Unitatea ocupate cu Poduri total a
individuale carosabil agricole
administrativ construc ii (nr.) pagubelor
(nr.) (mp) (ha)
(mp) (mii lei)
0 1 2 3 4 5 6
C. Comarna 4 - 2400 - 8 10900
TOTAL 530 27437 129020 25 392 294547
Sursa: Comisia Jude ean de Ap rare Împotriva Dezastrelor Ia i
În ultimii ani pe teritoriul Comunei s-au produs alunec ri de teren, mai ales în localitatea
Comarna, care au avut ca efect distrugerea Ei afectarea de terenuri agricole, locuin e Ei anexe
gospod reEti, c i de comunica ie.
Având în vedere costul foarte ridicat al lucr rilor de înl turare a efectelor alunec rilor de
teren, al lucr rilor de consolidare a versan ilor, etc., pe de o parte, dar Ei pagubele materiale Ei
umane pe de alt parte este necesar derularea unui program ra ional de m suri de protec ie a
zonelor construite împotriva alunec rilor de teren. Prin urmare, se impune microzonarea
perimetrelor construite Ei zonelor adiacente acestora, din punct de vedere al poten ialului de
producere a alunec rilor, prin întocmirea unor h r i de risc la alunecare a versan ilor, la sc ri de
detaliu (1:5000) sau chiar mai mari.
O astfel de ac iune a fost început de ISPIF - Filiala IaEi prin identificarea Ei cartarea
aproximativ a zonelor cu alunec ri din mai multe localit i ale jude ului IaEi, printre care se
num r Ei localitatea Comarna. Aceast ac iune va trebui s continue pentru întreg jude ul atât în
intravilanul localit ilor afectate cât Ei în extravilan.
Delimitarea preliminar a zonele poten ial alunec toare de pe teritoriul comunei Comarna
sunt prezentate în planEele 3.1 Ei 3.2 Reglement ri urbanistice – Zonificarea teritoriului, având la
baz terenurile afectate de alunec ri active Ei semiactive, delimitate prin studiul geotehnic
elaborat de SC THORATON S.R.L. IASI IaEi.
Zone afectate de inunda ii

Pe teritoriul jude ului IaEi inunda iile au constituit un fenomen caracteristic, producerea
acestora datorându-se atât rev rs rii unor cursuri de ap , cât Ei scurgerilor de toren i Ei de pe
,)
versan i. Pentru combaterea lor au fost realizate lucr ri hidrotehnice complexe (regulariz ri de
cursuri de ap , diguri, acumul ri cu rol de ap rare, poldere, ap r ri de maluri, etc.).
Conform informa iilor furnizate de Inspectoratul Jude ean de Protec ie Civil IaEi (date
de Direc ia Ape Prut IaEi), inunda iile în jude se produc în principal pe cursurile de ap
neamenajate, zonele inundabile constituindu-le albiile majore. Acestea sunt inundate la
precipita ii ce dep Eesc pragurile critice Ei conduc la concentrarea unor debite peste capacitatea
de transport a albiilor, sau accidente la amenaj rile piscicole. De asemenea inunda iile mai pot fi
provocate de scurgerile de pe versan i, prin concentrarea rapid a unor debite generate de
precipita ii deosebite sau topirea brusc a z pezii.
Pe cursurile de ap cu lucr ri hidrotehnice executate sunt posibile inunda ii în cazul
desc rc rii unor debite peste asigur rile acestor lucr ri, sau în cazul unor accidente la baraje Ei
diguri.
Ca Ei în cazul alunec rilor este necesar inventarierea Ei delimitarea zonelor cu risc de
inundabilitate în conformitate cu Ordinul comun men ionat, pe baza unui studiu de specialitate.
O delimitarea preliminar a zonelor cu risc de inundabilitate a fost realizat în cadrul
Planului de Amenjare a Teritoriului Jude ului IaEi (planEa "Zone expuse la riscuri naturale Ei
antropice") pe care o prezent în anex .
Pe cursuri de ap neamenajate zonele inundabile le constituie albiile majore. Acestea sunt
inundate la precipita ii ce dep Eesc pragurile critice, ce conduc la concentrarea unor debite ce
dep Eesc capacit ile de transport ale albiilor.
De asemenea inunda iile mai pot fi provocate de scurgerile de pe versan i ce se
caracterizeaz printr-o concentrare rapid a unor debite generate de precipita ii deosebite sau
topirea brusc a stratului de z pad .
În aceste condi ii un alt posibil risc îl constituie pârâul T tarca, pâraiele neregularizate de
pe vesan ii dealului Paraleu sau pârâul Comarna cu afluen ii s i, în condi iile de creEtere ale
debitelor la ploi foarte.
Chiar Ei în situa ia unor perioade cu ploi îndelungate Ei abundente, precum cele din
prim vara Ei vara anului în curs (2005) nu s-a înregistrat nici o înunda ie, situa ia aflându-se sub
controlul administra iei publice locale Ei jude ene.
Cu toate c pe teritoriul comunei nu s-au înregistrat fenomene sau situa ii de inunda ie,
un posibil risc îl constitue, în condi iile de creEtere ale debitelor la ploi foarte mari Ei de ruperea
digurilor aferente lucr rilor de regularizare ale râului Jijia, chiar dac în acest caz se afl sub
amenin are doar o parte din localitatea Osoi, precum Ei terenurile agricole din lunca Jijiei.
Prezent m în continuare situa ia zonelor inundabile pe cursul râului Jijia care pot genera
impact Ei asupra teritoriului comunei Comarma :
,-
Situa ia zonelor inundabile pe cursul râului Jijia

Lungime
Lungime
total pe
Cursul de total pe
teritoriul Lucr ri
ap teritoriul Zone posibil a fi inundate
comunei existente
regularizat jude ului
Comarna
Ia i (km)
(km)
- poldere
Zona situat între limita de jude Ei
(incinte
comuna ig naEi este neamenajat
inunda-bile)
producându-se inunda ii la debite care
IV, V, VI
dep Eesc capacitatea de transport a
ig naEi S
albiei r. Jijia (cca 30 mc/s). Pentru
- îndiguire (64
aceast zon sunt în curs de execu ie
Jijia 165 14,5 km) Ei
lucr ri pentru ap rarea împotriva
regularizare
inunda iilor.
din zona
Zona ig naEi - OpriEeni (la nord-est de
satului
comuna Comarna), este ap rat
ig naEi Ei
împotriva inunda iilor de lucr rile
pân la v rsare
existente la asigurarea de 1%.
în râul Prut.
Sursa: Direc ia Ape Prut Ia i ; Consiliul Jude ean Ia i – Planul de Amenajare a Teritoriului
Jude ului Ia i - 2001
Zone cu risc seismic

Din punct de vedere seismic, teritoriul jude ului IaEi este influen at de cutremure de “tip
moldavic”, cu centrul în zona Vrancea cât Ei de particularit ile constitu iei substratului geologic.
Din aceste cauze în proiectarea, executarea Ei exploatarea construc iilor sunt necesare a se lua
m suri adecvate. Conform zon rii seismice, jum tatea de nord Ei vest a jude ului se încadreaz în
gradul seismic VI, iar jum tatea sud, sud-estic în gradul VII-VIII.
Zonarea seismic din punct de vedere al parametrilor de calcul pentru construc ii
(normativ P 100/92), încadreaz jude ul IaEi în dou zone echivalente unei intensit i seismice de
gradul VII pentru jum tatea de nord Ei vest Ei VIII pentru jum tatea de sud, sud- est.
,8
Comuna
Comarna
Localizarea comunei Comarna în harta zon rii seismice a teritoriului

României – scara MSK conform SR 11100 –1:1993
Conform STAS 11100 / 1-77 corelat cu normativul P 100/92 teritoriul comunei Comarna
se încadreaz în urm torii parametri:
- zona “C “ -ks = coeficient de seismicitate = 0,20
- Tc = perioada de col = 1,0 s
- MSK = grad seismic echivalent VIII (8 în MM Ei 6
pe scara Richter).
Riscuri antropice
Riscurile antropice sunt acele activit i Ei crea ii umane ce pot genera la un moment dat
pericole pentru via a omului Ei pentru mediul înconjur tor. Conform datelor furnizate de
Inspectoratul Jude ean de Protec ia Civil IaEi sursele poten iale de risc antropic sunt
reprezentate de obiective economice Ei firme care prin activitatea lor pot genera accidente
chimice Ei de poluare. Pe teritoriul comunei Comarna nu au fost identificate unit i cu risc.
O situa ie deosebit o reprezint lucr rile hidrotehnice (îndiguiri, regulariz ri) ce pot
constitui surse antropice cu risc de inundabilitate în cazul unor accidente Ei deterior ri ale
acestora.
Un risc posibil este reprezentat de barajul de la Stanca-CosteEti de pe râul Prut. Nu
de inem date concrete îns în l imea viiturii ce s-ar putea produce în dreptul localit ii Pris cani
– localitate situat la est de localitatea osoi - este de 11m, iar timpul de propagare este de 4000
minute.
Aceste date au fost extrase din studiile de rupere ale barajului Stânca. În ceea ce priveEte
,:
pagubele ce ar putea s se produc pe teritoriul comunei Comarna, acestea nu au fost evaluate,

fiind necesar întocmirea unui studiu de specialitate, cu toate c probabilitatea afect rii teritoriului
comunei este destul de mic .
Prezent m în continuare Ei alte date cu privire la nivelurile Ei debitele viiturilor maxime,
timpi medii de propagare Ei suprafe ele de teren inundate la dep Eirea probabilit ii de calcul pe
cursurile de ap ce ar putea afecta teritoriul comunei Comarna :
T med. Supraf. inundate la

Denumirea Cursul Sec iunea Hm. max. Q. max. de dep irea
jude ului de ap (localitatea) (cm) (mc/s) propagare probabilit ii de calcul
(ore) (ha)
BotoEani Prut Gtef neEti - - 50 -
IaEi Prut Ungheni 654 640 Incinta
6 TrifeEti -
IaEi Prut Pris cani 755 742
Gorban
IaEi Prut Dr nceni - - 48 35.821
IaEi Jijia Victoria 489 136
7 27.484
IaEi Bahlui ChipereEti 488 185
870
zona ind. a municip.
IaEi Bahlui Podu Iloaiei 364 3 IaEi
-
+ cartiere
de locuin e
3.3.2 Atmosfera
De i activitatea industrial nu este reprezentat în zon , densitatea popula iei este mic ,
traficul rutier limitat, iar traficul feroviar inexistent, calitatea aerului este afectat datorit
gestion rii necorespunz toare a activit ilor antropice cu poten ial poluator.
Sursele de poluare a aerului în perimetrul comunei Comarna sunt:
→ agricultur , dejec ii - oxizi de azot, mirosuri nepl cute
→ fermenta ii (descompunerea materiilor organice vegetale i animale) – emisii de CH4
→ arderea combustibililor solizi, incendierea maselor vegetale – emisii de CO2 , suspensii
→ trafic rutier - emisii de CO, CO2, praf , pulberi
,;
Problemele de mediu care afecteaz în prezent calitatea aerului în localit ile comunei
sunt generate în special de lipsa platformelor de gunoi ecologice, nepracticarea colect rii
selective a de eurilor i inexisten a zonelor cu planta ie de protec ie pentru zonele de locuit.
În prezent de eurile menajere din comun sunt gestionate neconform. Cet enii comunei sunt
direct r spunz tori de modul de gestionare a de eurilor solide generate în gospod riile
particulare.
Emisiile rezultate din arderea necontrolat i din procesele de fermenta ie a de eurilor,
mirosurile i impactul vizual inestetic afecteaz calitatea vie ii locuitorilor din zon . Aceste
caren e au un impact negativ atât asupra s n t ii popula iei, cât i a mediului depreciind
calitatea aerului.
Gunoiul de grajd i dejec iile animaliere lichide sunt depozitate temporar necorespunz tor
în incinta gospod riilor individuale, apoi sunt transportate pe câmp unde sunt utilizate ca
fertilizator al solului.
În situa ia neimplement rii PUG situa ia existent va persista, iar calitatea aerului în zon
va fi depreciat în continuare. Administra ia local va subordona modalitatea de gestionare a
de eurilor la nivel comunal Sistemului de Management Integrat al De eurilor în jude ul Ia i,
masterplan care va fi conform cu legisla ia specific în vigoare. PUG recomand ca m sur
prioritar implementarea proiectului de gestionare conform a de eurilor.
De i de intensitate relativ redus , circula ia rutier reprezint o surs de zgomot pentru
zonele locuite i o surs de impurificare a aerului cu gaze de e apament i pulberi în special
pentru zonele ce m rginesc drumurile f r îmbr c minte asfaltic . Drumurile modernizate
reprezint o pondere foarte redus la nivelul comunei. Având în vedere direc ia de dezvoltare a
transporturilor la nivel jude ean, se preconizeaz o intensificare a traficului i în mediul rural. În
acest sens trebuie prev zut i un plan de modernizare a drumurilor la nivel local.
În situa ia neimplement rii PUG transporturile publice vor r mâne la stadiul actual,
inclusiv emisiile de noxe. Intensificarea traficului f r o infrastructur i m suri de protec ie
adecvate, va conduce la o cre tere a emisiilor în atmosfer i a nivelului de zgomot cu consecin e
nocive asupra st rii mediului. Consiliul local al comunei Comarna are întocmite proiecte de
amenajare i modernizare a drumurilor din teritoriu, care prin implementare vor asigura aplicarea
m surilor prev zute prin PUG.
,
3.3.3 Resursele de ap
Comuna Comarna se afl într-o zon care a fost încadrat conform Planului de
Amenajare a Teritoriului jude ean Ia i, ca regiune cu reurse reduse de ap în care sunt prioritare
m surile de introducere a sistemului centralizat de alimentare cu ap .
Comuna
Comarna
Încadrarea comunei Comarna în harta „Apa pentru popula ie”

conform Planului de Amenajare a Teritoriului Jude ului Ia i
În prezent comuna Comarna nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu ap .

Alimentarea cu ap se face din fântâni. Aceste surse au debite insuficiente, nu corespund din
punct de vedere fizico-chimic i bacteriologic STAS 1342/91 (conform buletinelor de analiz
bacteriologic i fizico-chimic eliberate de c tre Autoritatea de S n tate Public Ia i) i mare
parte sunt lipsite de zonele de protec ie sanitar conform HG 101/1997. Acviferul freatic este
poluat fizico-chimic i biologic în diferite puncte prin infiltrarea apelor pluviale care spal
terenurile agricole pe care s-au folosit substan e amelioratoare pentru culturi, sau prin forare în
vecin tatea latrinelor. Dezinfectarea apei din fântâni se face periodic cu pastile de cloramin .
În localitatea Comarna nu exist un sistem de canalizare i epurare, apele uzate menajere
rezultate din gospod riile popula iei fiind evacuate direct la sol. Majoritatea gospod riilor au
,9
grupuri sanitare uscate, iar la celelalte colectarea apelor uzate se face în fose septice vidanjabile.
Prin infiltrarea dejec iilor în pânza freatic este influen at calitatea fizico-chimic i
bacteriologic a apei din fântâni, iar contaminarea factorilor de mediu are efect negativ asupra
s n t ii popula iei.
Impurificarea apelor de suprafa este cauzat de lipsa protec iei de-a lungul albiilor, a
lipsei delimit rii propriet ilor particulare de-a lungul cursurilor de ap , amplas rii grajdurilor în
general în apropierea pâraielor i a inexisten ei unui sistem centralizat de gestionare a de eurilor,
situa ii favorabile pentru depozitarea de eurilor menajere i a dejec iilor animaliere pe malurile
apelor.
Poluarea apelor de suprafa i a celor freatice are impact negativ asupra s n t ii
popula iei din zon , iar din punct de vedere ecologic are efect asupra biodiversit ii
ecosistemelor acvatice.
În strategia PUG al comunei sunt prev zute proiecte ca: amenajarea corespunz toare a
teritoriului intravilan i extravilan al comunei, înfiin area sistemului de canalizare pentru
colectarea apelor uzate i a unei sta ii de epurare a acestora, gestionarea centralizat a de eurilor,
descrise pe larg în capitolul „Rela ia PUG cu alte planuri i programe”, lucr ri de regularizare i
consolidare a malurilor cursurilor de ap . Aceste m suri vor duce la eliminarea
disfunc ionalit ilor existente în prezent.
Neimplementarea PUG va avea ca efect men inerea condi iilor prezente i agravarea în
timp a impactului acestora.
3.3.4 Solul
Contaminarea solului se produce prin infiltrarea diver ilor poluan i de la suprafa . Pe
teritoriul comunei Comarna nu exist activit i industriale poluatoare, sau trafic rutier intens sau
o densitate a popula iei care s determine apari ia unor situa ii grave cu privire la poluarea
solului i subsolului. Totu i, fenomenul de contaminare a solului i subsolului apare în zon din
cauza condi iilor neconforme în care se gestioneaz gunoiul în prezent, condi ii care favorizeaz
infiltrarea de eurilor rezultate din descompunerea acestuia i contaminarea acviferului. O parte
din levigatul generat de depozite se scurge la suprafa a solului, dar cea mai mare parte ajunge în
subsol.
,,
Pe teritoriul comunei exist identificate zone de risc privind alunec rile de teren i eroziunea
solurilor. Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Jude ean Ia i, în regiunea comunei
Fântânele poten ialul terenului de a genera alunec ri de teren este ridicat i se recomand m suri
de combatere a riscurilor alunec rilor de teren i de poluare a solului.
Comuna
Comarna
Încadrarea comunei Comarna în harta „Zone cu risc natural – Alunec ri de teren”

conform Planului de Amenajare a Teritoriului Jude ean Ia i
Utilizarea nera ional i depzitarea direct pe sol a dejec iilor animale pentru fertilizarea
terenurilor agricole i a substan elor chimice cu rol în combaterea d un torilor agricoli,
influen eaz negativ calitatea solurilor. Solul comunei Fântânele este poluat de îngr mintele
chimice i substan e fitofarmaceutice folosite nera ional.
Fertilitatea solului a fost afectat i prin pozi ionarea deficitar a parcelelor de teren pe
direc ia deal-vale.
Aceste caren e au repercursiuni asupra st rii mediului în general, a s n t ii popula iei i
a peisajului.
00
În cazul neimplement rii PUG calitatea solului va suferi o continu degradare iar
riscurile generate de cauzele care determin în prezent degradarea solurilor vor cre te i vor avea
consecin e grave asupra calit ii solurilor.
3.3.5 Flora, fauna i rezerva iile naturale
Dintre speciile de plante i animale enumerate în capitolul care con ine descrierea florei
i faunei comunei Fântânele, o parte figureaz în anexele 2, 4 i 5 ale Directivei Habitate -
Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale i a florei
i faunei s lbatice adoptat la 21 mai 1992. Acestea con in specii de plante i animale de interes
comunitar a c ror conservare necesit desemnarea zonelor speciale de habitate, specii de animale
i plante de interes comunitar care necesit o protec ie strict i specii de plante i animale de
interes comunitar a c ror prelevare din natur i exploatare sunt susceptibile de a face obiectul
m surilor de management.
Vegeta ia natural din pajiEti Ei p duri, precum Ei biotopurile caracteristice acestora au
fost influen ate de diverse activit i umane: defriE ri, desteleniri, lucr ri hidrotehnice Ei
ameliorative, chimizarea agriculturii, vânatul, pescuitul Ei p Eunatul excesiv.
Acestea au determinat o serie de consecin e negative:
- reducerea suprafe elor de p duri Ei pajiEti;
- restrângerea arealelor faunistice;
- sc derea numeric a unor specii de plante Ei animale;
a) P durile mai întinse în trecut, apar in în mare m sur grupei a II-a func ionale, adic
p duri cu rol de protec ie - subgrupa de protec ie - subgrupa de protec ie a solului.
În general calitatea p durilor este bun .
PajiEtile naturale reprezentate prin p Euni Ei fâne e au fost diminuate în timp Ei înlocuite
treptat cu culturi agricole. S-au p strat cu prec dere pe versan ii improprii agriculturii Ei în
Lunca Jijiei.
PajiEtile ocup o suprafa de 1040 ha, fiind formate din 870,0 ha p Euni Ei 170,0 ha
fâne e.
Modific rile faunei în urma interven iilor umane:
0
- restrângerea arealelor;
- modificarea componen ei Ei a posibilit ilor de habitat;
- reducerea numeric a unor specii de animale (mai ales cele cu valoare cinegetic ).
În aceste condi ii, totuEi fauna se men ine în limitele optime.
Men inerea situa iei actuale privind activit ile antropice, gestionarea de eurilor i a
apelor uzate afecteaz echilibrul ecologic al habitatelor naturale terestre i acvatice care se afl în
zon . Exist riscul cre terii ponderii speciilor antropofile i oportuniste, în defavoarea celor
s lbatice, cu rol important în economia naturii.
În cazul neimplement rii PUG de eurile vor fi în continuare depozitate le întâmplare sau
în condi ii neconforme, apele uzate vor fi evacuate direct pe sol sau în cursurile de ap , f r o
epurare prealabil , ajungând s modifice din punct de vedere fizico-chimic i biologic biotopul
ecosistemelor terestre i acvatice. Deprecierea calit ii mediului determin dispari ia unor specii
valoroase.
3.3.6 S n tatea popula iei

Lipsa sistemului de canalizare i a sta iei de epurare a apelor uzate, gestionarea
neconform a de eurilor, prezen a de eurilor menajere în vecin tatea apelor de suprafa , sunt
factori care favorizeaz dezvoltarea microorganismelor patogene. Acestea pot avea efect direct
asupra locuitorilor comunei prin poten ialul infec ios sau pot crea mediu prielnic prolifer rii
speciilor de insecte, p s ri i roz toare responsabile de transmiterea bolilor contagioase.
Neimplementarea PUG al comunei Comarna presupune conservarea i amplificarea
fenomenului existent în prezent, cu impact negativ semnificativ asupra st rii de s n tate a
popula iei.
0)
4. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU IMPLEMENTAREA

P.U.G. OCMARNA
Problemele de mediu identificate în contextul realiz rii raportului de mediu pentru Planul
Urbanistic General al comunei Comarna sunt urm toarele:
men ionarea zonelor care fac parte din siturile Natura 2000,
caracterul cumulat al efectelor generate de promovarea proiectelor propuse
prin P.U.G,
identificarea, descrierea, evaluarea efectelor poten iale semnificative
asupra mediului ale PUG în raport cu Alternativa 0,
efectele poten iale asupra zonelor cuprinse în arealele cu statut de sit
Natura 2000,
corelarea planului cu prevederile Capitolului 22 – Mediu în principal în
privin a managementului apelor uzate, al de eurilor rezultate i protec ia
solurilor împotriva polu rii cu nitra i proveni i din surse agricole,
Problemele de mediu relevante pentru P.U.G. Comarna sunt prezentate în cele ce
urmeaz pentru fiecare factor de mediu.
Factorul de mediu aer

Comuna Comarna nu este amplasat într-o zona cu risc de poluare atmosferic ,
neînregistrându-se ca zona critic sau zona fierbinte (definit ca zon pe teritoriul c reia se
înregistreaz dep iri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului, fa de normele
standardizate, producându-se deterior ri grave ale st rii mediului cu o serie de consecin e asupra
s n t ii oamenilor).
Conform Ordinului nr. 1271 din 14/10/2008 pentru aprobarea încadr rii localit ilor
din cadrul aglomer rii Bucure ti i din jude ele Cluj, Dolj i Ia i în liste, potrivit
prevederilor Ordinului ministrului apelor i protec iei mediului nr. 745/2002 privind
stabilirea aglomer rilor i clasificarea aglomer rilor i zonelor pentru evaluarea calit ii
aerului în România, comuna Comarna este nominalizat în urm toarele liste provizorii rezultate
din evaluarea calit ii aerului prin modelare pentru Regiunea 1 Nord-Est:
0-
LISTA 3. - Alc tuit din 3 subliste cuprinzând zonele unde nivelurile concentra iilor
unuia sau mai multor poluan i sunt mai mici decât valoarea-limit
SUBLISTA 3.1. - Zonele unde nivelurile concentra iilor unuia sau mai multor poluan i
sunt mai mici decât valoarea limit , dar se situeaz între aceasta i
pragul superior de evaluare
3.1.3. Pentru pulberi in suspensie (PM10)
SUBLISTA 3.3. - Zonele unde nivelurile concentra iilor unuia sau mai multor poluan i
sunt mai mici decât valoarea-limita, dar nu dep esc pragul inferior de
evaluare
3.3.1. Pentru dioxid de sulf (SO2)
3.3.2. Pentru dioxid de azot (NO2)
3.3.3. Pentru plumb (Pb)
3.3.4. Pentru monoxid de carbon (CO)
3.3.5. Pentru benzen (C6H6)
Cea mai apropiat localitate în care se realizeaz monitorizarea calit ii aerului este
municipiul Ia i situat la 21 km.
Factorul de mediu Sol / Subsol

a) Poluarea solului este generat în principal de urm toarele activita i umane considerate
ca surse:
depunerea întâmpl toare de de euri menajere, localit ile comunei neavând platforme
de depozitare special amenajate;
deversarea accidental de dejec ii zootehnice în condi iile nefunc ion rii
corespunz toare a platformelor de stocare;
administrarea far discern mânt a substantelor chimice folosite în agricultur .
Dintre acestea, unele de euri sunt inerte, altele sunt folosite ca îngr mânt natural,
neproducând poluarea solului.
b) Degradarea solurilor din comun - determinat de un complex de fenomene naturale:
alunec ri de teren;
eroziuni de suprafa i de adâncime;
exces de umiditate i inunda ii accidentale;
compactare, etc.
08
Situa ia terenurilor degradate pe tipuri de degradare în comuna Comarna
Tipuri de degradare (ha)

Forma iuni ale
Nr. Teritoriul comunei Total, eroziunii de
Eroziune f. B ltiri i Salinizare
crt. (ora ului) din care: puternic i adâncime Alunec ri exces de i
(ravene,
excesiv umiditate alcalizare
toren i, ora e,
etc)
0 1 2 3 4 5 6 7
1 COMARNA 1336,6 143,5 35,5 1112,6 5,0 40,0
% din total teritoriu
2 28,40 3,05 0,75 23,64 0,11 0,85
comunal
Sursa: I.S.P.I.F, Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ului Ia i, 2001
Situa ia terenurilor afectate de alunec ri de pe teritoriul comunei Comarna
Alunec ri
Nr.
crt.
ha % ha % ha % ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 COMARNA 746,1 62% - - 465,5 38% 1112,6
2 TOTAL JUDE 31692,4 50% 16978,7 27% 14350,3 23% 63021,4
% din total jude 2,35 - - - 3,24 - 1,77
% din total
15,85 - - - 9,89 - 23,64
teritoriu comunal
Sursa de date: Agen ia de Protec ia Mediului Ia i, Planul de Amenajare a Teritoriului
Jude ului Ia i, 2001
Aceste fenomene sunt rezultatul unor complexe de condi ii care ac ioneaz de cele mai
multe ori simultan în interdependen .
activit i umane:
vechi: des eleniri, defri ri, tehnici agricole înapoiate;
actuale: tehnici agricole necorespunz toare pe terenuri în pant
neîntre inerea lucr rilor de îmbunat iri funciare, des elenirea unor
versan i cu risc de alunecare, de eroziune, dezafectarea de acumul ri
piscicole;
0:
factori naturali: ape subterane, pantele reliefului, substratul geologic,

regimul ploilor, caracterul toren ial al scurgerii apelor, gradul de acoperire
cu vegeta ie în special arborescent .
Consecin ele polu rii i degrad riii solurilor:
a) sc derea poten ialului la productiv, prin limitarea sau anularea calit ilor biologice de
fertilitate. Dup ultimile studii geologice, teritoriul comunei se încadreaz în func ie de
poten ialul natural al solurilor i de factorii limitativi mentiona i în zona III de fertilitate pentru
terenurile arabile, la gr dini de legume i zarzavat - zona IV, iar zonele de favorabilitate: IV
pentru vii i livezi, i de asemenea IV pentru p uni i fâne e.
b) ocuparea nera ional a unor terenuri;
c) scoaterea unor terenuri din circuitul productiv;
d) schimb ri ale modului de folosin .
Distribu ia în teritoriu a problemelor legate de sol, eviden iaz :
zone cu soluri degradate prin alunec ri i eroziuni toren iale, localizate pe versan ii cu
pante mari i medii;
zone cu soluri degradate prin eroziuni de suprafa , localizate pe versan i cu înclin ri
mici i medii;
zone cu soluri degradate prin exces de umiditate i inunda ii, localizate în esuri.
În comuna Comarna nu exist o situa ie definitiv cu privire la alunec rile de teren,
identificarea Ei inventarierea acestora fiind f cut de diverse institu ii Ei cu rezultate uEor diferite.
Astfel conform unui studiu al Serviciului de Amenajare al Teritoriului din cadrul C.J. IaEi (cu
surs de date I.P.M.), preluat Ei în Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ului IaEi, suprafa a
afectat de alunec ri de teren în comuna Comarna este de 1112,6 ha.
O inventariere mai recent realizat tot pe teritorii administrative de c tre ISPIF - Filiala
IaEi, eviden eaz o suprafa afectat de alunec ri active Ei semiactive de peste 1291,6 ha.
În zona satului Osoi sunt posibile alunec ri pe dealul S rata, pe versan ii sud-estici,
sudici Ei sud-vestici, precum Ei pe coastele de nord-est ale dealului Paraleu, în anii cu precipita ii
abundente. În prezent versan ii sunt stabiliza i prin vegeta ii forestiere.
În ultimii ani pe teritoriul Comunei s-au produs alunec ri de teren, mai ales în localitatea
Comarna, care au avut ca efect distrugerea Ei afectarea de terenuri agricole, locuin e Ei anexe
gospod reEti, c i de comunica ie.
0;
Pe cursuri de ap neamenajate zonele inundabile le constituie albiile majore. Acestea sunt

inundate la precipita ii ce dep Eesc pragurile critice, ce conduc la concentrarea unor debite ce
dep Eesc capacit ile de transport ale albiilor.
De asemenea inunda iile mai pot fi provocate de scurgerile de pe versan i ce se
caracterizeaz printr-o concentrare rapid a unor debite generate de precipita ii deosebite sau
topirea brusc a stratului de z pad .
În aceste condi ii un alt posibil risc îl constituie pârâul T tarca, pâraiele neregularizate de
pe vesan ii dealului Paraleu sau pârâul Comarna cu afluen ii s i, în condi iile de creEtere ale
debitelor la ploi foarte
Cu toate c pe teritoriul comunei nu s-au înregistrat fenomene sau situa ii de inunda ie,
un posibil risc îl constitue, în condi iile de creEtere ale debitelor la ploi foarte mari Ei de ruperea
digurilor aferente lucr rilor de regularizare ale râului Jijia, chiar dac în acest caz se afl sub
amenin are doar o parte din localitatea Osoi, precum Ei terenurile agricole din lunca Jijiei.
Conform PUG exista interdictia de construire pe zonele cu riscuri naturale.
Factorul de mediu ap
Sursele poten iale care conduc la înc rcarea apelor de suprafa cu diferi i poluan i pot fi:
- surse punctiforme - cota cea mai mare din poten ialul de poluare în cazul acestora
apar inând unit ilor din domeniile gospod riei comunale i zootehniei, urmat apoi de agen ii
economici;
- surse difuze - din agricultur , datorit administr rii de fertilizatori, depunerile solide
i/sau lichide din atmosfer .
La nivelul comunei Comarna, agricultura poate fi considerat o surs poten ial
important de poluare a apelor o constituie utilizarea excesiv a îngr mintelor chimice i
pesticidelor pe terenurile agricole. O alt surs poten ial de poluare a apelor de suprafa i
subterane este reprezentat de devers rile de ape uzate neepurate.
Platformele de de euri menajere din comuna (neconforme), precum i activitatile
zootehnice au reprezentat, respectiv reprezint importante surse poten iale de poluare a apelor
subterane i de suprafa cu substan e organice, compu i ai azotului, precum i înc rcare
biologic .
Planul prevede racordarea locuintelor/obiectivelor din zonele func ionale prin înfiin area
sistemului de alimentare cu apa a comunei. Forajele i gospod ria comunal se vor afla chiar pe
terenul ce constituie obiectul de analiza al PUG.
0
Localitatea Comarna se reg se te în Anexa II - Prevederi specifice ale programului de

ac iune pentru zonele vulnerabile la nivel de unit i teritorial – administrative: localit ile pentru
care regimul hidroclimatic induce în general transferuri importante de ap din atmosfera c tre
corpurile de ap prin intermediul solului. În anii cei mai ploio i valoarea cumulat anual a
precipita iilor este mai mare decât cea corespunzatoare evapotranspira iei poten iale ceea ce
induce un transfer de apa, prin sol, c tre corpurile de ap . Riscul de transfer al nitra ilor c tre
corpurile de ap este ridicat, în ace ti ani putând s apar procese de tip piston prin care nitra ii
sp la i sub adâncimea frontului radicular sunt impin i c tre corpurile de ap subteran la Decizia
Comisiei pentru aplicarea Planului de ac iune pentru protec ia apelor împotriva poluarii
cu nitra i proveni i din surse agricole.
Se urm re te dimensionarea zonelor de protec ie a albiilor minore, a acumul rilor i a
lucr rilor de gospod rire a apelor a a cum sunt reglementate de Legea Apelor.
Normele speciale privind caracterul i m rimea zonelor de protec ie sanitar i
hidrogeologic pentru eliminarea factorilor de risc la poluare a apei sunt precizate în HG
930/2005. Zonele de protec ie sanitar – cu regim sever, cu regim de restric ie i perimetrul de
protec ie hidrogeologic – se instituie i se marcheaz în teren cel mai târziu cu punerea în
func iune a capt rilor, construc iilor i instala iilor respective.
În cazul forajelor care exploateaz acvifere de adâncime sub presiune i care sunt
executate astfel încât s realizeze condi iile de izolare a stratului captat fa de suprafa a ternului
i fa de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protec ie
sanitar cu regim sever care va fi circular , cu centrul pe pozi ia forajului i raza de 10 m.
Dimensionarea zonei de protec ie sanitar cu regim sever pentru sta ii de pompare,
instala ii de îmbun t ire a calit ii apei, rezervoare subterane de înmagazinare i re ele de
distribu ie se va face cu respectarea limitelelor stabilite de HG 930/2005 pentru aprobarea
Normelor speciale privind caracterul i m rimea zonelor de protec ie sanitar i hidrogeologic
Pentru teritoriul administrativ al comunei Comarna principalele surse de emisii sunt determinate
activit i care se încadreaz în patru mari domenii:
activit i social - culturale
activit i economice i prest ri servicii;
activit i specifice desf urate în gospod riile popula iei i anexele acestora;
activit i diverse.
09
Domenii de Categorii de noxe Tipul i modul de Factorii de mediu afecta i

activitate emisie
I. Activit i social - culturale

- unit i ale gaze provenite din emisii în perioada - aerul prin noxe provenite
administra iei arderea lemnului; rece a anului, din de la arderea lemnului,
publice locale, surse sta ionare.
poli ie, coli
- unit i de de euri specifice emisii permanente - apele subterane i de

s n tate public (solide i ape uzate); de ape uzate; suprafa – prin
(cabinet medical) evacuarea apelor
menajere direct în mediu.
gaze provenite din emisii în perioada - aerul prin noxe provenite

arderea rece a anului, din de la arderea lemnului,
combustibililor surse sta ionare.
- unit i culturale i diverse de euri (solide emisii permanente - apele subterane i de

de cult (biserici, i ape uzate) i/sau temporare suprafa – prin
etc) evacuarea apelor
menajere direct în mediu.
combustibililor surse sta ionare
II. Activit i economice
agricultur de euri diverse (solide, emisii permanente - apele subterane i de

ape uzate, gaze de i/sau temporare, în suprafa – prin
e apament) func ie de perioad evacuarea apelor
din surse sta ionare i/ menajere direct în mediu;
sau mobile - aerul – prin mirosuri
degajate de fermentarea
gunoiului de grajd sau
arderea unor de euri i
gaze de e apament.
agen i economici de euri diverse (solide, emisii permanente - solul prin lipsa unui
(industrie local , i ape uzate, gaze de i/sau temporare, în sistem de management al
prest ri de servicii) e apament) func ie de perioad de eurilor solide;
din surse sta ionare i/- apele subterane i de
sau mobile suprafa – prin
evacuarea apelor
menajere direct în mediu;
arderea rece a anului, din de la arderea lemnului.
0,
Domenii de Categorii de noxe Tipul i modul de Factorii de mediu afecta i

activitate emisie
III. Activit i din gospod riile individuale
agricultur i Diverse de euri solide temporar în func ie - solul prin lipsa unui
zootehnie (cadavre de animale, de activit ile sistem de management a
resturi de plante, caracteristice de eurilor rezultate din
dejec ii, etc.) i ape fiec rei perioade a agricultur i depozitarea
uzate, anului. acestora în spatele
cur ilor;
- apele subterane i de
suprafa – prin
evacuarea apelor
menajere direct în mediu;
activit i casnice diverse de euri solide temporar în func ie de - apele subterane i de

(detergen i, uleiuri, activit ile suprafa – prin evacuarea
solven i pentru vopsea, caracteristice fiec rei apelor menajere direct în
dejec ii umane, hârtie, perioade a anului.
mediu;
PET-uri etc.) i ape
uzate

0
5. OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE

PENTRU P.U.G. COMARNA
Aderarea României la Programului General de Protec ie pentru Mediu din rile Europei
Centra i de Est a avut ca efect implementarea în ara noastr a Planului Na ional de Ac iune
pentru protec ia Mediului. Acest plan reprezint o abordare concret a problemelor de mediu la
nivelul României.
Planul Na ional de Ac iune pentru Protec ia Mediului este un instrument de
implementare a politicilor din domeniul mediului, prin care se promoveaz realizarea celor mai
importante proiecte, cu impact semnificativ asupra mediului, urm rind implementarea legisla iei
în vigoare. El este conceput ca un document na ional i reprezint o corelare între problemele de
mediu i cele ale sectoarelor economico-sociale.
Obiectivul strategic general al protec iei mediului în România îl reprezint îmbun t irea
calit ii vie ii în România prin asigurarea unui mediu curat, care s contribuie la cre terea
nivelului de via al popula iei, îmbun t irea calit ii mediului, conservarea i ameliorarea
st rii patrimoniului natural de care România beneficiaz .
Obiectivele i proiectele privind îmbun t irea calit ii mediului vor respecta principiile
stabilite prin Ordonan a de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protec ia mediului,
aprobat cu modific ri i complet ri prin Legea nr. 265/2006, cu modific rile i complet rile
ulterioare.
Obiectivele strategice privind protec ia mediului relevante pentru P.U.G. Comarna sunt:
conservarea, protec ia i îmbun t irea calit ii mediului;
protec ia s n t ii umane;
utilizarea durabil a resurselor naturale.
Obiectivele prioritare generale relevante pentru PUG Comarna privind protec ia
mediului la nivel na ional sunt:
asigurarea fondurilor necesare investi iilor pentru protec ia mediului conform
planurilor de implementare a acquis-ului comunitar;
cre terea capacit ii de atragere a i utilizare a fondurilor structurale;
încurajarea educa iei la toate nivelurile i a activit ilor de cercetare în domeniul
protec iei mediului;
ap rarea împotriva efectelor calamit ilor i a polu rilor accidentale;

cre terea capacit ii de prevenire, control i interven ie prin realizarea unui sistem
perfec ionat de monitorizare integrat a factorilor de mediu;
dezvoltarea de instrumente economice în domeniul protec iei mediului;
valorificarea oportunit ilor oferite de Fondul pentru Mediu;
promovarea utiliz rii energiilor din surse regenerabile;
utilizarea durabil a resurselor naturale, promovarea folosirii de eurilor ca materii
prime secundare în scopul protej rii resurselor naturale;
promovarea agriculturii i dezvolt rii rurale durabile;
Corelarea planurilor i programelor pe nivele de implementare
Obiectivele de mediu stabilite la nivel jude ean relevante pentru P.U.G. Comarna
sunt:
dezvoltarea spa ial durabil va fi asigurat prin men inerea echilibrului dintre
)
capacitatea ecologic a zonei i cererea pentru noi terenuri solicitate de economie i

societate în general;
dezvoltarea spa ial durabil se va realiza prin oferta de condi ii echivalente
cet enilor în sensul ansei de a accede la serviciile i bunurilor publice oferite de o
dezvoltare comun ;
coroborarea m surilor pentru dezvoltarea spa ial viitoare cu ac iuni de educare a
comunit ilor locale în procesul de implicare în luarea deciziilor;
dezvoltarea spa ial durabil se va realiza în contextul dezvolt rii resursei umane i al
înt ririi resurselor zonale existente cu sprijinul consiliului jude ean i al guvernului.
Dintre obiectivele de mediu cuprinse în PATJ au fost identificate ca relevante pentru
implementarea P.U.G. Comarna urm toarele:
inventarierea i prezentarea zonelor de risc natural;
stabilirea zonelor în care se poate construi i tipul construc iilor;
modernizarea i dezvoltarea infrastructurii edilitare;
inventarierea zonelor protejate i asigurarea protec iei acestora;
organizarea i constituirea unui sistem de colectare, transport, tratare i eliminare a
de eurilor;
stabilirea surselor de ap potabil ;
monitorizarea calit ii apei potabile;
realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu ap ;
sistematizarea, organizarea i dezvoltarea c ilor de comunica ie;
cre terea calit ii vie ii cu prec dere în domeniile locuirii i a serviciilor;
asigurarea bazei legale pentru realizarea programelor i a ac iunilor de dezvoltare.
Obiective generale cuprinse în Planul Local de Ac iune pentru Mediu relevante pentru
Planul Urbanistic General Comarna:
s identifice, s evalueze i s stabileasc problemele i aspectele de mediu de pe

teritoriul comunei;
s stabileasc priorit ile de ac iune în scopul îmbun t irii condi iilor de mediu;
s promoveze con tientizarea public cu privire la drepturile i obliga iile comunitarii
-
fa de mediul natural;
s înt reasc capacitatea autoritarii locale, agen ilor economici i a comunit ii locale
pentru a elabora i implementa programe de protec ie i conservare a mediului
natural;
s promoveze parteneriatul între actorii implica i în procesul decizional de mediu;
s respecte cerin ele legislative na ionale în domeniul mediului i s promoveze
cerin ele Uniunii Europene;
s fie în concordanta cu toate strategiile i planurile locale de ac iune în implementare
la nivelul Jude ului Ia i;
s fie în concordanta cu viziunea comunit ii de dezvoltare durabil a Jude ului Ia i;
s constituie un suport real i obiectiv în elaborarea Planului Regional i a Planului
Na ional de Ac iune pentru Mediu.
Planul Local de Ac iune pentru Jude ul Ia i î i propune s utilizeze resursele existente la
nivel jude ean sau regional în perspectiva acces rii oportunit ilor sociale i economice generate
de dezvoltarea durabila a jude ului Ia i.
Obiective specifice cuprinse în PLAM-ul jude ului Ia i relevante pentru P.U.G.

Comarna, pe domenii:
a. protec ia atmosferei
men inerea calit ii aerului înconjur tor în zonele care se încadreaz în limitele
prev zute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;
monitorizarea i controlul emisiilor de poluan i în aer;
introducerea/utilizarea combustibililor care genereaz emisii reduse de poluan i;
controlul nivelului de poluare prin aplicarea tehnicilor i tehnologiilor pentru
re inerea poluan ilor i/sau prin introducerea de tehnologii mai pu in poluante;
corelarea planurilor locale i regionale de dezvoltare i a Planului Na ional de
Dezvoltare, precum i a planurilor urbanistice cu Strategia Na ionala pentru
Protec ia Atmosferei, cu programele i planurile de gestionare a calit ii aerului;
eliminarea utiliz rii de substan e care depreciaz stratul de ozon;
evitarea accidentelor din agricultura sau transporturi prin investi ii i respectarea
legisla iei i a normelor specifice fiec rei activit i;
8
con tientizarea publicului privind problematica schimb rilor climatice i

participarea societ ii civile la procesul decizional;
b. managementul resurselor de apa
satisfacerea cerin elor de apa la surs pentru popula ia din mediul rural prin:
valorificarea superioar a capacita ilor disponibile ale surselor existente
pentru acoperirea deficitelor de apa potabila;
amenaj ri de surse noi pentru satisfacerea cerin elor de apa potabil ;
realizarea unor fronturi de captare subterane pentru alimentarea cu ap ;
realizarea lucr rilor pentru asigurarea alimentarii cu ap potabil ;
îmbun t irea i dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu
ap i canalizare din aglomer rile rurale prin:
realizarea de sisteme centralizate de alimentare cu ap i canalizare în
zonele rurale care nu au asemenea dot ri;
îmbun t irea calit ii resurselor de apa prin:
realizarea de noi sta ii de epurare;
restaurarea ecologic /renaturarea râurilor prin:
asigurarea unor debite ecologice pe cursurile de apa;
cre terea responsabilit ii civice privind ecologizarea cursurilor de ap ;
conservarea, protec ia ecosistemelor acvatice (habitate, componente biologice)
reducerea riscului de inunda ii i secete prin:
regularizarea cursurilor de apa în corelare cu conservarea zonelor umede;
amenajarea toren ilor, împ duriri i perdele de protec ie;
realizarea unor lucr ri de combatere a eroziunii solului i desecare;
evitarea alter rii i a influentei antropice în geomorfologia bazinelor
hidrografice;
prevenirea polu rii apelor de suprafa a i a apelor subterane ca urmare a
inunda iilor i a efectelor asociate acestora;
protec ia i îmbun t irea calit ii terenurilor, iar acolo unde este posibil,
încurajarea schimb rilor în practica agricol pentru a preveni sau
minimiza scurgerea de suprafa a i inunda iile asociate ei ca urmare a unor
lucr ri agricole intensive;
:
prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului

la inunda ii asupra comunit ilor umane, activit ilor economice i
infrastructurii;
prevenirea apari iei de epidemii sau minimizarea deterior rii st rii de
s n tate a popula iei ca urmare a fenomenului de inunda ii i a polu rii
asociate acestuia;
c. managementul de eurilor:
prevenirea apari iei i minimizarea cantit ii de de euri generate;

dezvoltarea sistemelor de colectare selectiva a de eurilor, în vederea atingerii
intelor de reciclare pentru de eurile de ambalaje, de eurile de echipamente
electrice i electronice,
vehicule scoase din uz, baterii i acumulatori, de euri din construc ii i
demol ri, anvelope;
implementarea planurilor de gestionare a de eurilor la nivel jude ean i regional;
încurajarea utiliz rii n molurilor de epurare în agricultura astfel încât s se
previn efectele nocive asupra solurilor, vegeta iei, animalelor, omului;
eliminarea polu rii istorice ca urmare a elimin rii necorespunz toare a
de eurilor, inclusiv a polu rii curente care poate determina compromiterea
terenurilor.
d. protec ia naturii:
asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale i conserv rii

diversit ii biologice;
conservarea în-situ i ex-situ a speciilor amenin ate, endemice i/sau rare, precum
i a celor cu valoare economic ridicat ;
protec ia, conservarea i refacerea diversit ii biologice terestre i acvatice,
existente în afara ariilor naturale protejate: reducerea i eliminarea efectelor
negative cauzate de poluarea mediilor de via i reconstruc ia ecosistemelor i
habitatelor deteriorate;
dezvoltarea sistemului de reglementare a comer ului cu specii de flor i faun
s lbatic ;
;
monitorizarea capturilor/uciderilor accidentale a speciilor strict protejate;

protec ia, conservarea i refacerea diversit ii biologice specifice agro-
ecosistemelor prin aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile;
cre terea suprafe ei ocupate de vegeta ia forestier , în scopul restabilirii
echilibrului ecologic i al satisfacerii necesita ilor de dezvoltare;
accentuarea i diversificarea func iilor socio-economice ale ecosistemelor
forestiere în raport cu cre terea cerin elor societarii fata de p dure;
e. reducerea i prevenirea polu rii i degrad rii solurilor
reducerea polu rii solului cauzat de activit ile agro-industriale;

ecologizarea zonelor afectate depozitarea necorespunz toare a de eurilor;
reducerea polu rii solurilor afectate de infiltra iile apelor menajere;
reducerea eroziunii solurilor;
reducerea impactului negativ provocat de fenomenele de inunda ie i b ltire;
prevenirea degrad rii solurilor prin aplicarea celor mai bune practici agricole;
conservarea func iilor ecologice ale solului;
ameliorarea calit ii solurilor în scopul cre terii capacita ii de produc ie;
f. urbanism, dezvoltare rurala i protec ia împotriva zgomotului
îmbun t irea condi iilor de via , a transportului i valorificarea eficient a

patrimoniului natural i a celui construibil;
ridicarea standardului de locuire în mediul rural;
reducerea pierderilor energetice datorate izol rii termice ineficiente;
p strarea identitarii culturale a satelor;
inventarierea i cercetarea la nivelul întregului teritoriu na ional a zonelor cu risc
de dezastre;
asigurarea unui management corespunz tor al de eurilor;
respectarea regulamentului general de urbanism;
îmbun t irea calit ii i p strarea diversit ii spa iului rural în vederea ob inerii
unui echilibru între activit ile umane i conservarea resurselor naturale;
îmbun t irea i dezvoltarea infrastructurii în mediul rural: drumuri, alimentare cu
apa, canalizare, sta ii de epurare;
30 f. educa ie ecologica
informarea popula iei privind problemele de mediu i asigurarea accesului la

informa ia de mediu;
sensibilizarea i con tientizarea publicului fa de problematica protec iei
mediului;
promovarea unor atitudini pozitive de ocrotire a mediului înconjur tor;
însu irea unor deprinderi de viata care reduc impactul negativ asupra mediului;
educarea tinerei genera ii în spiritul respect rii i ocrotirii naturii;
responsabilizarea popula iei adulte fa de impactul pe care îl are comportamentul
s u asupra mediului înconjur tor;
promovarea programelor de educare i informare a tinerilor privind efectele
polu rii asupra s n t ii umane.
Pe baza analizei existente i consultând factorii interesa i se pot stabili ca priorit i ale
administra iei publice locale în parteneriat cu agen ii economici care activeaz în zona
urm toarele:
eliminarea zonelor de risc natural din intravilan, în primul rând i apoi din
extravilan;
regularizarea pâraielor din teritoriu;
amenajarea punctelor de colectare selectiv a de eurilor menajere de la popula ie;
realizarea investi iilor de alimentare cu apa, canalizare i gaz metan;
redimensionarea intravilanului prin redimensionarea zonelor func ionale din
interiorul sau i prin cedarea c tre extravilan.
amenajarea de spatii verzi i de protec ie;
Obiectivele de protec ie a mediului care trebuie luate în considera ie pentru PUG
Comarna sunt reprezentate de angajamentele rezultate în urma procesului de negociere a
capitolului 22 – Mediu. În tabelul de mai jos sunt prezentate obiectivele de protec ia mediului
relevante pentru P.U.G. Comarna pe fiecare factor de mediu.
9
Obiectivele de protec ia mediului relevante pentru P.U.G. Comarna
Factorul de Obiectiv Obiective P.U.G.

mediu/domeniu
APA Directiva privind calitatea apei destinate Implementarea sistemului de alimentare
consumului uman Directiva de Apa Potabil cu ap , în prima etap a satului Osoi i
98/83/EC Obiectivul Directivei: în a doua etap pentru satele Comarna,
- Protejarea s n t ii popula iei de efectele Curag u i Stânca, utilizându-se aceea i
oric rui tip de contaminare a apei destinate surs – sta ia de tratare Chiri a
consumului uman; apar inând APA VITAL Ia i
- Asigurarea calit ii apei destinate
consumului uman; stabilirea parametrilor de
calitate pentru apa destinat consumului uman
i valorilor pentru parametrii
relevan i
- Determinarea punctelor (amplasamentelor)
în care apa trebuie sa fie corespunz toare
valorilor stabilite în Directiv ,
- Asigurarea monitoriz rii i inform rii
consumatorilor asupra calit ii apei destinate
consumului.
Directiva Consiliului 91/271/CEE privind Realizarea unui sistem de re ele

epurarea apelor uzate urbane a fost transpus colectoare de canalizare, la dou sta ii
în legisla ia româneasca prin HG 188/2002 de epurare propuse.
pentru aprobarea unor norme privind La dimensionarea sta iei de epurare se
condi iile de desc rcare în mediul acvatic a va ine seama de posibilit ile de
apelor uzate modificat i completat cu HG cooperare cu alte unit i economice din
352/2005. zona comunei.
Obiectivul Directivei:
protec ia mediului împotriva efectelor
negative ale evacu rilor de ape uzate
or ene ti i din anumite sectoare industriale
(în special industria alimentar ).
Directiva 91/676/CEE privind protec ia apelor Compostarea local a de eurilor în

împotriva polu rii cu nitra i din surse agricole. curtea proprie a fiec rei gospod rii, cât
Transpunere: mai departe de zona locuibil prevede
- Ordinul nr. 918/2002 pentru aprobarea compostarea de eurilor provenite din
Codului bunelor practici agricole pentru uzul agricultur , de euri biodegradabile din
fermierilor, buc t rie împreuna cu dejec iile solide
- HG 964/13.10.2000 privind aprobarea de la animale. Este i solu ia propus de
Planului de ac iune pentru protec ia apelor Memoriul General pentru gestionarea
împotriva polu rii cu nitra i proveni i din reziduurilor zootehnice, care sunt
surse agricole, importante surse de nitra i.
- Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea Listei M suri privind controlul aplic rii
localit ilor pe jude e unde exista surse de fertilizatorilor, monitorizarea modului
nitra i din activit i agricole. de inventariere a fertilizatorilor.
,

mediu/domeniu
AERUL Directiva 96/62/CE privind evaluarea i Modernizarea re elei stradale principale
managementul calit ii aerului i directivele intravilane prin refacerea an urilor,
Directiva 1999/30/CE, Directiva 2000/69/CE pode elor, trotuarelor i prin plantarea de
si Directiva 2002/3/CE : perdele vegetale i specii arboricole.
- evaluarea calit ii aerului înconjur tor; Circula ia rutier în comuna Comarna se
- ob inerea informa iei adecvate privind realizeaz prin intermediul celor dou
calitatea aerului înconjur tor; axe reprezentate de DN 24 i DN 28, la
- men inerea calit ii aerului înconjur tor care se racordeaz re eaua de drumuri
acolo unde aceasta este corespunz toare comunale i de str zi existente i
standardelor sau îmbun t irea acesteia în propuse pentru deservirea locuin elor i
cazuri necorespunz toare dot rilor. Pentru îmbun t irea
Legisla ia european este transpus prin circula iei prev d urm toarele:
Ordinul 592/2004 pentru aprobarea • Asfaltarea drumului comunal DC
Normativului privind stabilirea valorilor 44 pe tronsonul Chicerea –
limit , a valorilor de prag i a criteriilor i Comarna de la km 0+000 pân la
metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, km 6+050, pentru a fi asigurat
dioxidului de azot i oxizilor de azot, continuitatea moderniz rii acestui
pulberilor în suspensie (PM10 i PM2,5), drum care a fost modernizat pe
plumbului, benzenului, monoxidului de tronsonul de la km 6+050 pân la
carbon i ozonului în aerul înconjur tor km 11+060 pe o lungime de cca.
5,1 km;
• Asfaltarea drumului jude ean DJ
249 B pe o lungime de cca. 1,5
km;
• Asfaltarea drumului comunal DC
34 între DJ 249B i DJ 249 km
57+400 pe o lungime de cca. 3,5
km
• Pietruirea drumului comunal DC
48 pe o lungime de cca. 3 km;
• Pietruirea sau balastarea tuturor
drumurilor i strazilor din
intravilanele localit ilor
comunei.
• Asfaltarea str zilor pe cel pu in
50m la intersec ia cu drumurile
na ionale, jude ene sau comunale;
Înlocuirea combustibililor tradi ionali cu
gaze naturale în cazul înc lzirii
locuin elor prin extinderea alimentarii cu
gaze naturale.
De eurile biodegradabile se vor
composta individual.
)0

mediu/domeniu
SOLUL Directiva Cadru 75/442/CEE privind În prezent colectarea gunoiului menajer
Gestionarea de eurile; modificat de Directiva se realizeaz prin intermediul a 13
de eurilor i 91/692/CEE, Regulamentul (CE) nr. puncte de colectare dispuse astfel: 7 în
substan elor 1882/2003 i de Directiva Consiliului satul Comarna, 4 în satul Osoi i câte
chimice 91/156/CEE i Decizia 96/350/CE. Transpus unul în satele Curag u i Stânca.
în totalitate Directiva 1999/31/CE privind Gunoiul menajer este ridicat ritmic de
depozitarea de eurilor, transpus prin c tre serviciul de salubritate i
HG 349/2005 Asigurarea de capacit i de transportat la nou groap de gunoi
colectare i de sisteme de transport adaptate ecologic realizat la u ora.
num rului de locuitori i cantit ilor de Pentru perioada urm toare, în func ie de
de euri generate. cre terea popula iei, se propune
Asigurarea celor mai bune op iuni de amenajarea a înc 12 puncte de colectare
colectare i transport al de eurilor corelat cu a gunoiului menajer dup cum urmeaz :
activit ile de reciclare i depozitare final . câte 5 în satele Comarna i Osoi i câte
unul în satele Curag u i Stânca.
Amenajarea unui centru de colectare
temporar i depozitare dotat cu camer
frigorific pentru cadavrele de animale.
Accest tip de de euri vor fi depozitate
temporar pân la preluarea de o societate
autorizat pentru desf urarea unor
Reducerea cantit ii de de euri depozitate astfel de activit i.
Directiva 94/62/CE privind ambalajele i
de eurile de ambalaje, amendat prin Cre terea nivelului de recuperare i
Directiva 2004/12/EC, cu excep ia intelor de valorificare a de eurilor menajere
reciclare pentru hârtie/carton i metale. refolosibile, prin asigurarea colect rii
Reducerea cantit ii de de euri de ambalaje selective.
Valorificarea i reciclarea de eurilor de Cre terea gradului de colectare selectiv
ambalaje. a de eurilor recuperabile (PET,
anvelope, uleiuri uzate), prin
implementarea proiectului – Sistemul
integrat de gestionare a de eurilor la
Separarea pe frac ii a de eurilor din nivelul jude ului Ia i.
construc ii i demol ri
De eurile din construc ii vor fi
Directiva 2002/96/CE a Parlamentului depozitate, cu avizul prim riei, în locuri
European i provenite de la echipamente autorizate.
electrice i electronice (DEEE)
Transpus prin: Se voe încheia contracte cu operatori
HG 448/2005 cu legisla ia secundar : autoriza i în vederea elimin rii i
- Ordinul 901/2005, recuper rii dee urilor de DEEE.
- Ordinul 1225/721/2005,
- Ordinul nr. 1223/715/2005
De in torii de VSU de pe teritoriul
Directiva 2000/53/CE este transpus în comunei Comarna beneficiaz de
legisla ia româneasca prin HG 2406/2004 programul na ional pentru VSU.
privind gestionarea VSU
P.U.G. – ul comunei Comarna propune,
)

mediu/domeniu
Managementul ecologic ra ional al n molului odat cu realizarea sistemului de
provenit de la sta iile de epurare canalizare i a sta iilor de epurare
eliminarea corespunz toare a n molului
deshidratat rezultat prin func ionarea
acestora (eliminarea la platforma de
de euri sau utilizarea ca îngr mânt în
concordan cu prevederile legale).
De eurile periculoase din de eurile
municipale Colectarea separat a de eurilor
Implementarea serviciilor de colectare i periculoase din de eurile municipale.
transport pentru de eurile periculoase.
Eliminarea de eurilor periculoase în mod
ecologic.
Reducerea cantit ii de de euri

biodegradabile ce se organice menajere i Compostarea individual , la nivelul
de euri organice din comer , industrie, gospod riilor a de eurilor verzi rezultate
institu ii, de euri verzi din parcuri, gr dini i din agricultur , a de eurilor rezultate din
pie e prin colectare separat zootehnie.
ZGOMOT Reducerea zgomotului i vibra iilor în Modernizarea echip rii edilitare rutiere,
cartierele sensibile perdele de protec ie, instituirea zonelor
Reducerea polu rii fonice provenite din de protec ie.
industrie i transporturi în a ez rile umane
S N TATEA Reducerea riscului pentru s n tate reducerea Realizarea unui sistem de colectare
POPUAL IEI num rului de locuitori expu ii la substan e selectiva a de eurilor.
toxice din mediu, agen i biologici, si zgomot Asigurarea elimin rii de pe suprafa a
excesiv. teritoriului administrativ al comunei
Modificarea num rului de locuitori ca urmare Comarna a de eurilor prin contract cu un
a migra iei. operator de salubritate.
Extinderea zonei de locuin e. Realizarea re elelor de canalizare i
Reducerea num rului de locuitori care nu extinderea ulterioar la zonele de
dispun de apa potabila. locuin e noi.
Reducerea num rului de gospod rii care nu Implementarea sistemului de alimentare
sunt racordate la sisteme de canalizare cu ap potabil în sistem centralizat a
centralizate. gospod riilor individuale.
RISCURI Decizia Consiliului 99/847/CE privind Men inerea i realizarea de spa ii verzi
NATURALE stabilirea Programului de ac iune comunitar în i planta ii de protec ie în intravilan, în
domeniul Protec iei Civile jurul zonei destinate activit ilor agro-
amendat de Decizia 2005/12/CE industriale i a sec iei AGROBAN (pe
masuri tehnice i organizatorice, precum i de cât posibil chiar i în incinta acestora).
ac iunile specifice planificate i realizate în Combaterea eroziunii versan ilor prin
scopul preîntâmpin rii, lucr ri de nivelare i estompare a
reducerii sau elimin rii riscurilor de producere ravenelor prin men inerea i dezoltarea
a situa iilor de urgenta i a planta iilor i vegeta iei forestiere
consecin elor acestora, protec iei popula iei, existente.
mediului, bunurilor i valorilor de patrimoniu Combaterea excesului de umiditate i
prin mijloace i m suri specifice. inundabilitate din lunca pârâului
Directiva 2007/60/CE privind evaluarea i Comarna i T tarca prin regularizarea
))

mediu/domeniu
gestionarea riscurilor de inunda ii. albiilor acestora.
La nivel na ional s-au elaborat: Evitarea execut rii de construc ii pe
- Strategia na ionala de management al terenuri cu pante mari sau nesigure pân
riscului la inunda ii, aprobat prin HG la verificarea stabilit ii generale i
1854/2005, i HG 1286/2004 privind locale ale acestora.
aprobarea Planului general de masuri Realizarea de an uri de gard pentru
preventive pentru evitarea i reducerea ap rarea localit ilor de scurgerile de pe
efectelor inunda iilor, versan i.
- Manualul Primarului pentru managementul Combaterea alunec rilor de teren prin
situa iilor de urgen în caz lucr ri de consolidare i plantare cu
'$ '! vegeta ie forestier .
- prevenire a accidentelor majore si de Instituirea zonelor de protec ie pentru
limitare a consecin elor acestora. zonele sensibile la amplasarea
obiectivelor c rora le sunt aplicabile
prevederile HG 804/2007.
BIODIVERSITA Directiva Habitate 92/43/EEC referitoare la Prin implementarea PUG intravilanul
TE, FAUN , conservarea habitatelor naturale i a florei i comunei nu se va suprapune cu sit-urile
FLOR a faunei s lbatice. ROSCI0135 - P durea Bârnova-
Directiva P s ri 79/409 EEC privind Repedea sau ROSPA0093 P durea
conservarea speciilor de p s ri s lbatice. Bârnova.
PATRIMONIUL Legea 5/2000 – Sec iunea a III-a – Zone Instituirea zonelor de protec ie pentru
CULTURAL protejate OUG nr. 195/2005 men inerea i monumentele istorice 200 m în rural i
protejarea monumentelor istorice 500 m de metri în exteriorul localit ilor
CONSERVARE Conservarea resurselor naturale Eficientizarea energetic prin:
A Cre terea eficientei energetice i a utiliz rii - reabilitarea termica a cl dirilor;
RESURSELOR resurselor energetice - modernizarea echipamentelor de
NATURALE producere a energiei termice;
- extinderea re elei de gaze naturale;
PIESAJ OUG 195/2005 cu modific rile i PUG cuprinde ac iuni care se vor
complet rile ulterioare con ine prevederi realiza cu respectarea Regulamentelor
referitoare la men inerea i ameliorarea General i Locale de Urbanism care
fondului peisagistic natural i antropic, de furnizeaz toate elementele pentru
refacere peisagistica a zonelor de interes încadrarea în peisaj a obiectivelor cu
turistic sau de agrement. respectarea tradi iilor locale i fondului
natural aflat în proximitate.
În comun se propune o zona de
pentru agrement i sport.
Spatiile verzi vor reprezenta 25,98
mp/locuitor .
ZONAREA Legisla ia prevede corelarea intravilanului Zonarea generala la nivelul comunei, ca
TERITORIULUI existent cu eviden a OCOTA în vederea tip de zone func ionale, r mâne
asigur rii unei bune administr ri a terenurilor neschimbat .
i a unei dezvolt ri edilitare judicioase care s Modificarea limitei de intravilan s-a
conduc al protejarea f cut în 2 scopuri:
mediului. - regularizarea intravilanului pe limite
de
propriet i, ac iune ce a dus la mici
diferen e,
)-

mediu/domeniu
- noi propuneri pentru zonele
func ionale care s-au f cut mai mult s
completeze trama deja existenta i care
trebuie rezolvate mai detaliat pentru
satisfacerea
infrastructurii tehnice.
EDUCA IA Directiva 85/337/CEE modificat prin Derularea procedurilor de aprobare a
ECOLOGIC – Directivele 97/11/CE si 2003/35/CE planurilor i programelor conform HG
ACCESUL LA privind evaluarea efectelor anumitor proiecte 1076/2004.
INFORMA IE publice i private asupra mediului Supunerea spre dezbatere a PUG i a
Directiva 90/313/CEE i Directiva 2003/4/CE studiilor pentru extinderea sau
privind accesul publicului la înfiin area de noi servicii.
informa ia de mediu asigur : Introducerea zonelor de protec ie pentru
- garantarea dreptului de acces la informa ia arealele sensibile.
de mediu de inuta de sau pentru autorit ile
publice;
- asigurarea punerii la dispozi ia publicului i
a disemin rii informa iei de mediu.
)8
6. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN

CAZUL IMPLEMENT RII P.U.G. COMARNA
Analiza alternativei ”0” (neimplementarea planului – prezentat anterior în subcapitolul -

3.3 Evolu ia probabil a calit ii mediului în situa ia neimplement rii P.U.G. ) se bazeaz pe
gradul actual de cunoa tere i eviden iaz efectele asupra mediuluI pe care le va avea
nerealizarea m surilor propuse prin plan. În cazul neimplement rii m surilor prev zute în
prezentul Plan Urbanistic General, la nivelul comunei Comarna se vor înregistra deprecieri
semnificative ale factorilor de mediu datorit lipsei unui sistem de management al de eurilor i a
elimin rii apelor uzate menajere în mediu f r a fi în prealabil epurate.
La evaluarea impactului de mediu prin implementarea P.U.G. se va ine cont de de
criteriile recomandate prin Anexa nr. 1 la HG 1076/2004, pentru cuantificarea amplorii
prognozate a impactului avându-se în vedere efectele asupra mediului:
directe i indirecte,
pe termen scurt si lung,
reversibile sau ireversibile,
izolate, interactive i cumulative.
6.1. Poten ialele efecte ale implement rii P.U.G.

asupra factorului de mediu ap
În prezent comuna nu dispune de un sistem local de alimentare cu ap . Realizarea

sistemului de alimentarea cu ap pentru comuna Comarna nu va afecta calitatea apelor de
suprafa sau a celor subterane.
Sursele, construc iile i instala iile de alimentare cu ap potabil i re elele de distribu ie
se vor proteja prin instituirea:
zonelor de protec ie sanitar cu regim sever (50 m în amonte i 20 m în aval);
zonele de restric ie conform reglemnet rilor în vigoare.
):
Traseul conductei de aduc iune va fi cât mai scurt posibil i u or accesibil, situat în
apropierea drumului, pentru a se putea interveni u or în caz de avarie i a nu degrada terenurile
agricole. Pentru conductele de aduc iune i pentru re elele de distribu ie a apei vor fi folosite evi
din polietilen de înalt densitate.
Rezervorul de ap este a ezat pe în l imile naturale ale localit ilor Osoi i Comarna, în
zone stabile din punct de vedere al terenului.
Proiectarea re elei de distribu ie se va face inând seama de prevederile P.U.G.-ului, cu
indicarea caracteristicilor cl dirilor (grad de confort i num r de nivele), precum i a
caracteristicilor zonelor sau unit ilor prev zute a se realiza în perimetrul localit ii.
În mod obligatoriu, în punctul final al re elelor ramificate, vor fi prev zute bran amente
la cl diri, hidran i sau ci mele publice .
Prin Planul Urbanistic General se propune implementarea de sisteme de alimentare cu
ap i în satul Osoi (prima etap ) i satele Comarna, Stânca i Curag u (etapa a doua).
Implementarea proiectului care realizarea unui sistem de alimentare cu ap va avea
consecin e pozitive asupra st rii de s n tate îmbun t ind condi iile de confort i contribuind la
dezvoltarea economic în zon .
Pe teritoriul administrativ al comunei Comarna nu exist un sistem centralizat de
colectare a apelor meteorice acestea se scurg gravita ional prin an uri i rigole deversându-se în
apele de suprafa . Datorit amplasamentului comunei Comarna, situat la distan fa de surse
de poluare, consider m c apele pluviale sunt conven ional curate.
Gospod riilor din comuna Comarna nu sunt racordate la un sistem de canalizare
dotat cu sta ie de epurare.
În comuna Comarna evacuarea apei uzate menajere de locuin e, cl diri administrative,
social-culturale, se va realiza prin intermediul unor re ele colectoare de canalizare, la dou sta ii
de epurare propuse.
Evacuarea apelor meteorice se va realiza natural prin lucr ri de sistematizare vertical la
rigolele drumurilor care vor deversa în pâraiele limitrofe localit ilor.
Amplasamentul sta iei de epurare trebuie s fie în afara zonelor de locuit i în aval de
localitate, respectându-se distan ele de protec ie sanitar .
La dimensionarea sta iei de epurare se va ine seama de posibilit ile de cooperare cu alte
unit i economice din zona comunei.
Dimensionarea re elei de canalizare se va face la debitele maxime de calcul conform
prevederilor STAS1486 i 1795, la Qorarmax. Cantit ile de ap evacuate vor fi stabilite în
);
conformitate cu prevederile STAS 1846 i 1795, având în vedere restitu iile folosin elor de ap
care au instala ii de evacuare a apelor uzate, în re eaua de canalizare.
Implementarea sistemului de canalizare i amplasarea sta iilor de epurare, la nivelul
comunei Comarna, va avea un impact pozitiv asupra cre terii condi iilor de igien , confort i
siguran , precum asupra factorilor de mediu, determinând, în acela i timp, dezvoltarea
economic a zonei. Sistemul de canalizare i sta iile de epurare vor asigura eliminarea în mediul
a apei epurate conform NTPA 001/2005.
Planul Urbanisti Generalal comunei Comarna prevede ca solu ie temporar deversarea
apelor e rezultate din activit ile menajere în fose septice impermeabilizate vidanjabile
individuale sau comune pân la rezolvarea unui sistem de canalizare în sistem unitar pentru toat
zona.
Prin Planul Urbanistic General nu se prevede, la nivelul comunei Comarna,
implementarea unui sistem de colectare i epurare a apelor pluviale. Deoarece apele meteorice
sunt considerate conven ional curate nu consider m necesar implementarea unui sistem de
captare i epurare a acestora.
Prin realizarea unui sistem de gospod rire a apelor menajere va reduce considerabil
poluarea cursurilor de ap care str bat teritoriul administrativ al comunei Comarna prin
eliminarea emisiilor necontrolate de ape uzate menajere în mediu. În prezent apele menajere
uzate sunt eliminate necontrolat în mediu i ajung prin fenomene de levigare în condi ii de
precipita ii toren iale în corpurile de ap supraterane.
De asemeni implementarea unui sistem centralizat de canalizare va reduce num rul
foselor septice mai mult sau mai pu in etan e din gospod riile cuprinse în cadrul comunei.
Prin implementarea P.U.G. Comarna se va asigura delimitarea zonelor de protec ie
sanitar cu regim sever prin gard de sârm ghimpat amplasat în jurul zidurilor exterioare
urm toarelor cl diri:
sta ia de pompare – 10 m;
sta ia de epurare – 20 m;
rezervoare – 20 m;
sta ie de captare – 20 m.
Pentru realizarea unui sistem de management al de eurilor au fost studiate urm toarele
alternative:
)
Op iunea 1: Alternativa cu compostare;

Op iunea 2: Alternativa cu sta ii de transfer;
Op iunea 3: Alternativa cu MBT.
La nivelul Planului de Investi ii pe Termen Lung, op iunea 1 constituie
recomandarea consultantului în vederea implement rii unui sistem de management
integrat al de eurilor solide, sistem ce va permite atingerea intelor propuse. Conform
acestei alternative, comuna Comarna apar ine Zonei de arondare 9 u ora.
Proiectantul P.U.G. propune instituirea unei zone de protec ie sanitar de-a lungul
pâraielor care str bat zona locuit . În aceast zon de se va impune prin implementarea P.U.G. o
interdic ie definitiv de construire pentru locuin e i anexe. Zona de protec ie va avea o l ime
de 15 m de o parte i de alta a malurilor apelor curg toare.
Prin aceast m sur se urm re te sc derea polu rii cu dejec ii animale i nitri ii
rezulta i din descompunerea acestora care p trund în apele de suprafa .
Planul Urbanistic General al Comunei Comarna propune regularizarea pâraielor i
consolidarea malurilor cu scopul protej rii construc iilor de pe teritoriul administrativ al
comunei. Prin aceste m suri se va reduce substan ial riscul polu rii apelor curg toare cu material
din sol. Surparea malurilor i antrenarea materialului p mântos de c tre apele curg toare are
efecte negative asupra ecosistemelor acvatice prin: cre terea turbidit ii apei, introducerea unei
mari cantit i de substan organic în mediul acvatic cu efecte negative asupra concentra iei
oxigenului în masa apei, blocarea cursului natural al pâraielor – care determin b ltirea apei pe
terenurile adiacente, antrenarea de dejec ii animale cu un con inut ridicat de germeni patogeni.
În perioada de execu ie a lucr rilor pentru realizarea obiectivelor PUG impactul
obiectivelor propuse asupra apelor se poate produce astfel:
prin pierderi accidentale de hidrocarburi i/sau uleiuri minerale de la utilajele
tehnologice i mijloacele de transport;
prin pierderi accidentale de materiale care vor fi utilizate la execu ia lucr rilor care au
caracter poluant, care provoac cre terea con inutului de materii în suspensie,
evacu ri necontrolate, accidentale, de ape menajere.
)9
Satele care compun comuna Cormana nu dispun de un sistem de alimentare cu ap

potabil i nici de sistem de canalizare. Planul urbanistic al comunei propune implementarea
unui sistem de canalizare care s deserveasc locuitorii comunei. Aceast m sur va avea un
impact pozitiv prin reducerea poluan ilor infiltra i în acvifere ca urmare a devers rilor
necontrolate în mediu.
Localitatea Comarna se reg se te în Anexa II - Prevederi specifice ale programului de
ac iune pentru zonele vulnerabile la nivel de unit i teritorial – administrative: localit ile pentru
care regimul hidroclimatic induce în general transferuri importante de ap din atmosfera c tre
corpurile de ap prin intermediul solului. În anii cei mai ploio i valoarea cumulat anual a
precipita iilor este mai mare decât cea corespunzatoare evapotranspira iei poten iale ceea ce
induce un transfer de apa, prin sol, c tre corpurile de ap . Riscul de transfer al nitra ilor c tre
corpurile de ap este ridicat, în ace ti ani putând s apar procese de tip piston prin care nitra ii
sp la i sub adâncimea frontului radicular sunt impin i c tre corpurile de ap subteran la Decizia
Comisiei pentru aplicarea Planului de ac iune pentru protec ia apelor împotriva polu rii
cu nitra i proveni i din surse agricole. În vederea reducerii polu rii cu nitri i se va urm ri
respectarea practicilor de fertilizare a solului cu îngr minte de natur organic prev zute în
Codul bunelor practici agricole.
Apele meteorice de pe acoperi urile caselor nu sunt canalizate, colectarea i scurgerea lor
realizându-se la „zi”. Apele pluviale de pe suprafe ele sistematizate nu beneficiaz de un sistem
centralizat de colectarea apelor pluviale, scurgerea realizându-se la nivelul str zilor, dar
majoritatea drumurilor neavând practicate an uri colectoare adiacente, iar cele existente nu sunt
între inute i sunt într-o stare necorespunz toare. Prin Planul Urbanistic General nu se prevede, la
nivelul comunei Comarna, implementarea unui sistem de colectare i epurare a apelor pluviale.
Deoarece aceste ape sunt considerate conven ional curate nu produc alter ri ale propriet ilor
fizico-chimice ale apelor freatice astfel c nu este necesar implementarea unui sistem de captare
i epurare. Lucr rile hidroedilitare prev zute constau în realizarea de an uri care s prea apele
pluviale i s le dirijeze c tre cursurile de ap de suprafa .
Prin Planul Urbanistic General proiectantul propune delimitarea zonelor de protec ie
sanitar cu regim de restric ie pentru rezervoare , sta ia de captare i sta ia de epurare.
),
Delimitarea zonelor de protec ie sanitar cu regim sever urmeaz s se fac cu gard de

sârm ghimpata în jurul zidurilor exterioare ale cl dirilor:
sta ia de pompare – 10 m;
sta ia de epurare – 20 m;
rezervoare – 20 m;
sta ie captare – 20 m.
Pentru aceste zone sunt permise culturile de plante perene, p ioase, pomi fructiferi, dar
este interzis utilizarea substan elor fitofarmaceutice.
În prezent comuna Comarna nu dispune de un sistem de colectare selectiv a de eurilor.
Planul Urbanistic General al comunei Comarna prevede implement rii unui sistem de
management integrat al de eurilor solide.
O m sur de protec ie a calit ii apelor, prev zut în PUG o constitui, instituirea unei
zone de protec ie de-a lungul pâraielor i râurilor care traverseaz teritoriul administrativ al
comunei. Implementarea acestei m suri va determina reducerea polu rii cu dejec ii animale atât
a apelor de suprafa cât i a celor freatice.
Datorit amplas rii geografice a comunei Comarna i a dezvolt rii economice actuale
putem aprecia c în zon aerul atmosferic nu prezint polu ri. Totu i acest factor de mediu este
afectat de o serie de activit i antropice poten ial poluatoare. Conform Ordinului nr. 1271 din
14/10/2008 pentru aprobarea încadr rii localit ilor din cadrul aglomer rii Bucure ti i din
jude ele Cluj, Dolj i Ia i în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor i
protec iei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomer rilor i clasificarea
aglomer rilor i zonelor pentru evaluarea calit ii aerului în România, comuna Comarna
este nominalizat în lista 3 care cuprinde zonele unde nivelurile concentra iilor unuia sau mai
multor poluan i sunt mai mici decât valoarea-limit .
-0
Sursele de poluare ale aerului sunt reprezentate de fenomenele de fermenta ie ale

de eurilor de grajd depozitate necorespunz tor, arderea combustibililor fosili i într-o mai mic
m sur traficul rutier.
O surs de poluare de importan mai redus este i traficul rutier. Pentru prevenirea
polu rii aerului prin antrenarea pulberilor de c tre vehicule se propune ca drumurile care au calea
de rulare alc tuit din balast necesit în permanen lucr ri de balastare, scarificarea i
reprofilarea cu autogrederul pentru a îmbun t i starea de viabilitate. De asemenea majoritatea
drumurile comunale sunt drumuri de p mânt, greu accesibile în perioadele cu precipita ii
abundente. Îmbun t irea st rii acestor drumuri prin balastare atrage reducerea polu rii
atmosferice datorit reducerii consumului de combustibil la mijloacele de transport rutier care le
tranziteaz .
Pentru reducerea polu rii atmosferice provenite din arderea lemnului ca principal surs de
ob inere a c ldurii se propune prin Planul Urbanistic General implementarea unui sistem de distribu ie a
gazelor. Se recomand ca alimentarea cu c ldur a locuin elor i a unit ilor social culturale din
satele comunei Comarna, s se realizeze cu centrale termice individuale ce vor func iona pe baz
de gaz metan.
Aceste centrale termice individuale (microcentrale, grupuri termice), vor func iona cu
combustibil gaz natural din conducta de distribu ie de presiune redus propus .
În perioadele de execu ie a lucr rilor pentru implementarea obiectivelor PUG activit ile
de antier au impact negative nesemnificativ asupra calit ii aerului din zonele de lucru i din
zonele adiacente acestora. Realizarea lucr rilor proiectate constituie, pe de o parte, o surs de
emisii de praf, iar pe de alt parte, o surs de emisie a poluan ilor specifici arderii carburan ilor
în motoarele utilajelor tehnologice necesare efectu rii acestor lucr ri i în motoarele mijloacelor
de transport care vor fi utilizate.
Pe teritoriul administrativ al comunei Comarna nu exist factori care s determine

puternice polu ri la nivelul solului.
Implementarea unui sistem de canalizare i epurare a apelor menajere va avea un efect
favorabil asupra solurilor din zon . Apele menajere fiind în prezent deversate necontrolat în
mediu impurific solurile cu diver i poluan i printre care enumer m: resturi alimentare, diferite
-
uleiuri, coloran i, detergen i etc. Prezen a acestor compu i în sol determin modificarea
propriet ilor fizico-chimice ale acestui factor de mediu cu impact negativ asupra covorului
vegetal. M sura adoptat prin P.U.G. de a realiza un sistem de canalizare va determina reducerea
polu rii solului.
Planul Urbanistic General nu prevede realizarea unui sistem de captare a apelor
meteorice. Acestea se infiltreaz în pânza freatic sau se scurg în regiunile de versan i, totu i o
cantitate redus stagneaz perioade variabile declivit i ale reliefului. Suprafe ele pe care
stagneaz apa rezultat din precipita ii sufer modific ri la nivelul procesului de pedogenez .
Prin P.U.G se propune combaterea excesului de umiditate i inundabilitate din lunca
pârâului Comarna i T tarca prin regularizarea albiilor acestora.
M surile de regularizare i consolidare a malurilor contribui la protec ia solului prin
conservarea aspectului actual al reliefului i combaterea eroziunii malurilor. Reducerea excesului
de umiditate asigur evolu ia fenomenelor de pedogenez pe suprafe ele respective.
Prin PUG se propune executarea de planta ii de protec ie cu scop de stabilizare a
terenurilor cu risc de alunec ri. Aceast m sur va contribui la consolidarea înveli ului de soluri
de pe versan i, prevenirea eroziunii i reducerea form rii toren ilor.
În cadrul natural al mediului inconjurator, zona verde natural este bogat reprezentat ,
atât în intavilan cât i în extravilan. Conform P.U.G este propus o cre tere a suprafe ei ocupate
de spa iile verzi de la o suprafa de 0,85 ha existent la o suprafa propus de 26,43 ha. În
intravilan aceast zona este dispersat îns în cadrul gospod riilor particulare, nu exista un parc
amenajat în comuna Comarna. Zona de spa ii verzi, complexe sportive i de agrement se m re te
ca urmare a schimb rii unor categorii de terenuri, în terenuri cu destina ia de spa ii plantate de-a
lungul albiilor apelor i perdele de protec ie i propunerii unor zone de agrement, turism i
agroturism.
Prin Planul Urbanistic General ar trebui propus înfiin area unor platforme pentru
depozitarea gunoiului de grajd astfel încât levigatul rezultat în perioada de descompunere a
acestuia s nu se mai infiltreze în sol. Aceast m sur are ca efect reducerea polu rii solurilor i
apelor freatice cu nitri i i baterii patogene. Implementarea unui sistem de gestionare a gunoiului
de grajd va determina reducerea polu rii solurilor prin eliminarea depozitelor aleatori amplasate
pe terenurile neproductive, de-a lungul malurilor cursurilor de ap .
-)
În perioadele de execu ie ale obiectivelor prev zute prin P.U.G. se vor produce
modific ri ale profilului de sol ca urmare a s p turilor i excava iilor. De eurile care vor rezulta
din activitatea de construc ii pentru realizarea obiectivelor ce au genera PUG sunt de tip:
menajer,
industrial (de produc ie):
inerte i nepericuloase - din construc ii,
cu con inut de substan e toxice i periculoase (înlocuire piese auto, pierderi
accidentale de hidrocarburi de la motoarele mijloacelor de transport).
De eurile de p mânt i materiale excavate, piatr i sp rturi de piatr , resturi vegetale,
sunt de euri care vor proveni de la excava iile necesare pentru realizarea lucr rilor proiectate.
De eurile amestecate de materiale de construc ie i amestecurile metalice sunt de euri
provenite de la surplusul de materiale de construc ii: construc iile vor fi realizate dup normele
de calitate în construc ii astfel încât cantit ile de de euri rezultate s fie limitate la minim.
Implementarea sistemului de colectare a de eurilor prev zut prin P.U.G. Comarna va
avea ca efect reducerea suprafe elor afectate de depozitarea necontrolat a diferitelor tipuri de
de euri cu impact pozitiv asupra calit ii solului.
Popula ia comunei nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu ap ceea ce

determin un confort redus dar i stare igienico-sanitar a popula iei precar .
Prin Planul Urbanistic General se recomand realizarea unor re ele de distribu ie a apei
potabile cu diametre corespunz toare debitelor de consum menajer i de incendiu
Dimensionarea sistemului de alimentare cu ap a localit ilor amintite se va face
luând în considerare urm toarele aspecte:
specifica iile temei de proiectare pentru asigurarea necesarului de ap la consumatori,
defalcat pe consumuri specifice pentru:
nevoi gospod re ti,
nevoi zootehnice,
asigurarea debitelor de incendiu exterior i interior,
reglement rilor de mediu na ionale precum i cu reglement rile europene de
--
mediu adoptate în legisla ia na ional

legisla iei aferente, STAS - uri, normative specifice la:
dimension rile sistemului (aduc iune, înmagazinare, tratare i distribu ie)
asigurarea exigen elor minime de calitate,
asigurarea igienei i s n t ii popula iei.
Implementarea sistemului de alimentare cu ap în comuna Comarna va determina un
confort sporit al popula iei i calit i igienico-sanitare superioare ale apei potabile cu impact
pozitiv asupra s n t ii publice la nivel local. În prezent alimentarea cu ap se face din fântâni,
surse cu debite insuficiente care nu corespund din punct de vedere fizic i chimic conform STAS
1342/91, datorita lipsei zonei de protec ie sanitar conform HG 101/1997. Dezinfectarea apei din
fântâni din punct de vedere microbiologic se face periodic cu pastile de cloramina.
Planul Urbanistic General al comunei Comarna prevede implementarea unui sistem de
colectare a de eurilor – m sur materializat deja la nivelul comunit ii prin amplasarea de
puncte de colectare selectiv a de eurilor i panouri de avertizare i con tientizare a popula iei.
Aceast m sur are un impact pozitiv asupra s n t ii popula iei din zon prin reducerea focarelor
de infec ii reprezentate de depozitele necontrolate de de euri menajere i animale. Propunerea
realiz rii unui spa iu frigorific pentru depozitarea temporar a de eurilor provenite de la
cadavrele de animale are un impact pozitiv prin eliminarea focarelor de infec ii reprezentate de
acestea.
O alt m sur inclus în PUG care are un impact pozitiv asupra s n t ii popula iei
umane din zon este instaurarea unei zone de protec ie de-a lungul malurilor râurilor i pâraielor.
În aceast zon popula ia are interdic ie de a construi.
Delimitarea zonelor de protec ie sanitar cu regim sever în jurul unor utilit i ale
sistemului de alimentare cu ap (sta ia de pompare – 10 m, rezervoare – 20 m, sta ia de captare –
20 m) va contribui la reducerea posibilit ii de poluare a apei potabile distribuite prin sistemul de
alimentare cu ap . În cadrul acestor zone de protec iei este interzis p unatul i tratarea cu
substan e fitosanitare, fiind permis doar culturile de plante perene (p ioase i pomi).
De asemeni la sporirea confortului popula iei va contribui i propunerea de implementare
a unui sistem de furnizare a gazelor naturale în regim de presiune sc zut care vor putea fi
utilizate pentru înc lzirea locuin elor.
-8
Pe teritoriul comunei au fost identificate zone naturale protejate, respectiv ROSCI0135 i

P durea Bârnova-Repedea ROSPA0093 P durea Bârnova. Având în vedere ca terenul intravilan,
care constituie obiectul de analiz al PUG nu se suprapune peste siturile Natura 2000 consideram
c nu este necesar evaluarea impactului asupra fiecarei specii i fiecarui habitat de interes
comunitar din aceste situri. Impactul asupra acestor situri va fi indirect.
M surile propuse prin PUG Comarna au un impact pozitiv asupra biodiversit ii
ecosistemelor terestre i acvatice din zon . Conform analizei efectuat în capitolele anterioare
asupra impactului implement rii P.U.G. s-au constat efecte pozitive ca urmare a aplic rii
m surilor propuse. Reducerea polu rii factorilor de mediu prin implementarea unui sistem de
canalizare i a unui sistem de management a de eurilor menajere determin o îmbun t ire a
condi iilor de mediu care atrage cre terea biodiversit ii speciilor terestre i acvatice din zon .
În perioada de construc ie a unor obiective ale P.U.G pot s apar manifest ri negative
nesemnificative ale impactului.
Raportul de mediu pentru Planul urbanistic general al comunei Comarna este un

instrument care s vin în sprijinul administra iei publice în alegerea priorit ilor i etapizarea
interven iilor în teritoriul administrat. Pentru a se face o evaluare corect a impactului asupra
mediului prin aplicarea planului se va folosi în analiz o scal care s ierarhizeze în ce direc ie
(pozitiv sau negativ) va influen a calitatea factorilor de mediu implementarea Planului
urbanistic general. Se folose te o scal cu 5 nivele: + 2 = impact pozitiv semnificativ; + 1 =
impact pozitiv; 0 = nici un impact; - 1 = impact negativ i - 2 = impact negativ
semnificativ.
Principalele obiective din PUG asupra c rora s-a extins în Raport analiza sunt:
alimentarea cu ap ;
înfiin area sistemului de canalizare dotat cu sta ie de epurare;
gestionarea de eurilor;
modernizarea infrastructurii rutiere;
zonarea teritorial ;
reducerea/eliminarea riscurilor naturale;
eficientizarea energetic prin introducerea aliment rii cu gaz;
cre terea gradului de con tientizare asupra problemelor de mediu.
-:
Evaluarea efectelor implement rii obiectivelor P.U.G. asupra obiectivelor de mediu

M sura din P.U.G. – Realizarea unui sistem de cu ap
Factor de Obiective de mediu relevante Nivel Justificarea nivelului de impact
mediu impact acordat
Aer Protec ia calit ii aerului 0 Nu are impact asupra calit ii aerului.

Temporar, pe perioada execut rii
lucr rilor pot s apar emisii de praf.
Ap Asigurarea calit ii apelor de 0 Nu are efect asupra calit ii apei
suprafa i subterane
Sol Protec ia solului i reducerea 0 Nu are impact
suprafe ei afectate de depozit ri
necontrolate
S n tatea Îmbun t irea calit ii vie ii, +2 Asigurarea apei curente contribuie la
popula iei cre terea confortului îmbun t irea confortului i a igienei i
reducerea inciden ei afec iunilor
digestive determinate de bacterii
patogene.
Fenomene sau Protec ia popula iei prin 0 Nu are impact riscurilor naturale.
riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor
alunec rilor de teren i a
inunda iilor
Patrimoniu Asigurarea protec iei peisajului 0 Nu are impact asupra patrimoniului i
cultural natural, cultural i istoric peisajului natural.
Zonarea Stabilirea func iunilor unit ilor +1 Impact pozitiv; permite dezvoltarea
teritorial teritoriale de referin urban , a economiei i serviciilor.
Conservare i Conservarea resurselor +1 Consum ra ional de ap
utilizare resurse
Reducerea GES 0 Nu are impact
Con tientizarea Cre terea responsabilit ii +1 Implicarea popula iei în p strarea
popula iei publicului fa de mediu calit ii surselor de ap (respectarea
zonelor de protec ie a surselor de ap ).
TOTAL +5
Impactul produs de implementarea sistemului de alimentare cu ap este pozitiv

semnificativ pe termen lung.
-;
M sura din P.U.G. – implementarea unui sistem de canalizare i epurare a apelor

uzate
Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea nivelului de impact
relevante impact acordat
Aer Protec ia calit ii aerului +1 Determin reducerea gazelor

eliminate prin fermentarea
compu ilor organici din apele
menajere evacuate în mediu. .
Temporar, pe perioada execut rii
lucr rilor pot s apar emisii de praf.
Ap Asigurarea calit ii apelor de +2 Evacuarea de ape uzate corect
suprafa i subterane epurate contribuie la men inerea
calit ii bune a apelor de suprafa i
elimin poluarea pânzei freatice.
Sol Protec ia solului i reducerea +2 Se elimin contaminarea solului prin
suprafe ei afectate de devers ri necontrolate de ape
depozit ri necontrolate menajere uzate.
S n tatea Îmbun t irea calit ii vie ii, +2 Determin îmbun t irea confortului
popula iei cre terea confortului popula iei i reduce riscurile de
îmboln vire prin ap contaminat cu
substan e poluante i organisme
patogene.
Fenomene sau Protec ia popula iei prin 0 Nu are impact
riscuri naturale diminuarea/eliminarea
efectelor alunec rilor de
teren i a inunda iilor
Patrimoniu Asigurarea protec iei 0 Nu are impact
cultural peisajului natural, cultural i
istoric
Zonarea teritorial Stabilirea func iunilor +1 Impact pozitiv; permite dezvoltarea
unit ilor teritoriale de economic i social durabil a
referin localit ii.
Conservare i Conservarea resurselor 0 Nu are impact
utilizare resurse
Con tienti zarea Cre terea responsabilit ii +1 Implicarea popula iei în
popula iei publicului fa de mediu managementul apelor uzate.
TOTAL +8
Implementarea sistemului de canalizare i a sta iilor de epurare va avea un impact
pozitiv semnificativ pe termen lung asupra majorit ii indicatorilor analiza i.
-
M sura din P.U.G. – Organizarea sistemului de colectare selectiv i transport al

de eurilor
Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea nivelului de impact acordat
relevante impact
Aer Protec ia calit ii aerului +1 Se elimin sursele de emisii atmosferice

generate de descompunerea substan elor
organice biodegradabile din de eurile
menajere depozitate necontrolat..
Ap Asigurarea calit ii apelor +2 Se elimin aruncarea de eurilor pe
de suprafa i subterane malurile apelor curg toare i astfel
poluarea apelor de suprafa
Sol Protec ia solului i +2 Se elimin suprafe ele de teren afectate de
reducerea suprafe ei depozit rile necontrolate ale de eurilor
afectate de depozit ri rezultate din activit ile agricole i din
necontrolate gospod rii.
S n tatea Îmbun t irea calit ii +2 Se îmbun t esc condi iile de igien prin
popula iei vie ii, cre terea confortului îndep rtarea focarelor de infec iei
reprezentate de depozitarea neconform a
de eurilor de cadavre de animale,
de eurilor periculoase din de eurile
municipale, etc.
efectelor alunec rilor de
teren i a inunda iilor
Patrimoniu Asigurarea protec iei +1 Eliminarea de eurilor depozitate
cultural peisajului natural, cultural neconform va avea un impact pozitiv
i istoric asupra peisajului.
Zonarea teritorial Stabilirea func iunilor +1 Se stabilesc puncte de colectare în
unit ilor teritoriale de conformitate cu zonarea din bilan ul
referin teritorial al terenurilor.
Conservare i Conservarea resurselor +1 Permite valorificarea materiilor reciclabile
utilizare resurse din de euri
Con tientizarea Cre terea responsabilit ii +1 Se elimin poluarea din surse difuze de la
popula iei publicului fa de mediu gospod riile popula iei;cre te grija fa de
cantitatea de de euri produs
TOTAL +11
Implementarea sistemului colectare selectiv i transport a de eurilor va avea un
impact pozitiv semnificativ pe termen lung asupra majorit ii indicatorilor analiza i.
-9
M sura din P.U.G. – Modernizarea infrastructurii rutiere

Aer Protec ia calit ii aerului +2 Fluidizeaz traficul; se reduc emisiile

de gaze prin reducerea consumului de
carburant.
Se reduc pulberile antrenate în
atmosfer .
Ap Asigurarea calit ii apelor de 0 Nu are impact
suprafa i subterane
Sol Protec ia solului i reducerea +1 Se reduce poluarea solului de-a lungul
suprafe ei afectate de drumurilor.
depozit ri necontrolate
S n tatea Îmbun t irea calit ii vie ii, +1 Cre te siguran a în trafic, confortul
popula iei cre terea confortului deplas rilor i posibilit ile de
comunicare.
efectelor alunec rilor de teren
i a inunda iilor
Patrimoniu Asigurarea protec iei 0 Nu are impact
istoric
Zonarea teritorial Stabilirea func iunilor +1 Impact pozitiv; se asigur suprafe ele
unit ilor teritoriale de necesare dezvolt rii infrastructurii
referin rutiere.
utilizare resurse
Reducerea GES +1 Se reduc emisiile de GES prin
reducerea cantit ii de combustibil
Con tientizarea Cre terea responsabilit ii +1 Cre te grija fa de integritatea
popula iei publicului fa de mediu infrastructurii rutiere.
TOTAL +7
Modernizarea infrastructurii rutiere va avea un impact pozitiv semnificativ asupra factorilor

de mediu i domeniilor analizate pe termen lung.
-,
M sura din P.U.G. – Zonarea teritorial

Aer Protec ia calit ii aerului +1 Separarea func iunilor în intravilan

protejeaz zonele de locuit de
activit ile economice poten ial
generatoare de polu ri.
Ap Asigurarea calit ii apelor de +2 Impact pozitiv asupra calit ii apelor
suprafa i subterane prin stabilirea zonelor de protec ie de-
a lungul cursurilor de ap i a
obiectivelor sistemelor de alimentare
cu ap i a de canalizare.
Sol Protec ia solului i reducerea +2 Asigur utilizarea ra ional a
suprafe ei afectate de terenurilor din intravilan.
S n tatea Îmbun t irea calit ii vie ii, +1 Asigur confort i protec ie prin
popula iei cre terea confortului stabilirea activit ilor ce pot fi
dezvoltate într-o unitate teritorial .
Separ activit ile economice de
zonele de locuit i sfera serviciilor
publice (educa ie, s n tate, cultur ,
agrement, etc.)
Fenomene sau Protec ia popula iei prin +1 Cre te siguran a locuirii i a
riscuri naturale diminuarea/eliminarea construc iilor prin instituirea de
efectelor alunec rilor de teren interdic ii permanente sau temporare
i a inunda iilor de construire.
Patrimoniu Asigurarea protec iei +1 Asigur perimetre de protec ie a
cultural peisajului natural, cultural i monumentelor.
istoric
Zonarea teritorial Stabilirea func iunilor - Obiectivul de mediu corespunde cu
unit ilor teritoriale de obiectivul P.U.G.
referin
utilizare resurse
Con tientizarea Cre terea responsabilit ii +1 Con tientizeaz popula ia asupra
popula iei publicului fa de mediu valorii terenurilor i o implic în
utilizarea lor optim .
TOTAL +9
Zonarea teritorial propus prin Planul Urbanistic generala la comunei Comarna va avea un
impact pozitiv semnificativ asupra factorilor de mediu i domeniilor analizate pe termen lung.
80
M sura din P.U.G. – Reducerea/eliminarea riscurilor naturale

Aer Protec ia calit ii aerului 0 Nu are impact
Ap Asigurarea calit ii apelor de +1 Reduce posibilitatea antren rii de

suprafa i subterane materiale p mântoase de pe versan i
în apele de suprafa prin eroziune
superficial .
Reduce riscul producerii de inunda ii
i de contaminare a apelor de
suprafa cu substan e organice.
Sol Protec ia solului i reducerea +2 Se elimin degradarea solului.
suprafe ei afectate de Se instituie m suri pentru protec ia
depozit ri necontrolate vie ii i a bunurilor popula iei
S n tatea Îmbun t irea calit ii vie ii, +2 Evitarea producerii de daune
popula iei cre terea confortului materiale sau pierderi de vie i
omene ti în cazul producerii unor
fenomene naturale deosebite (ploi
toren iale, etc).
Fenomene sau Protec ia popula iei prin +2 Protec ia vie ii i a bunurilor
riscuri naturale diminuarea/eliminarea popula iei
i a inunda iilor
Patrimoniu Asigurarea protec iei +1 Protejarea cadrului natural
istoric
Zonarea teritorial Stabilirea func iunilor 0 Nu are impact
unit ilor teritoriale de
referin
utilizare resurse
Con tientizarea Cre terea responsabilit ii +1 Cre te responsabilitate publicului
popula iei publicului fa de mediu fa de integritatea lucr rilor de
amenajare hidrotehnic i a
consolid rilor împotriva alunec rilor
de teren.
TOTAL +9
Propunerile Planului Urbanistic General al comunei Comarna în vederea reducerii

riscurilor naturale vor avea un impact pozitiv semnificativ asupra majorit ii indicatorilor
analiza i.
8
M sura din P.U.G. – Eficientizarea energetic prin implementarea

aliment rii cu gaze naturale
Aer Protec ia calit ii aerului +1 Calitatea aerului mai bun prin:

- scade cantitatea de gaze cu efect de
ser (instala iile de producere a energiei
termice cu randament mare);
- se conserv ecosistemele forestiere
(consumator de CO2 din atmosfer )
Ap Asigurarea calit ii apelor de 0 Nu are impact
suprafa i subterane
Sol Protec ia solului i reducerea 0 Nu are impact
suprafe ei afectate de
S n tatea Îmbun t irea calit ii vie ii, +1 Cre te confortul popula iei.
popula iei cre terea confortului
i a inunda iilor
Patrimoniu Asigurarea protec iei +1 Reducerea exploat rilor de material
cultural peisajului natural, cultural i lemnos.
istoric
Zonarea teritorial Stabilirea func iunilor 0 Nu are impact
unit ilor teritoriale de
referin
Conservarea i Conservarea resurselor -1/+1 Se consum o resurs neregenerabil ;
utilizare resurse Scade utilizarea lemnului i reducerea
suprafe elor împ durite.
Reducerea GES +1 Scade consumul de combustibil
Con tientizarea Cre terea responsabilit ii +1 Cre te aportul popula iei în economisirea
popula iei publicului fa de mediu de resurse energetice
TOTAL +5
Implementarea sistemului de alimentare cu gaze naturale propus prin Planul Urbanistic

general al comunei Comarna va avea un impact pozitiv semnificativ pe termen lung.
8)
M sura din P.U.G. – Cre terea gradului de con tientizare asupra problemelor de mediu
Factor de Obiective de mediu Nivel Justificarea nivelului de impact acordat

mediu relevante impact
Aer Protec ia calit ii aerului +1 Implicare con tient în economia de resurse

energetice i energie.
Renun area la arderea resturilor vegetale.
Ap Asigurarea calit ii apelor de +1 Respectarea zonelor de protec ie a surselor
suprafa i subterane de ap .
Respectarea regimului de eurilor (interdic ia
de a mai depozita dezorganizat pe malurile
cursurilor de ap ).
Sol Protec ia solului i reducerea +1 Implementarea sistemului de management al
suprafe ei afectate de de eurilor.
S n tatea Îmbun t irea calit ii vie ii, +1 Respectare normelor igienico-sanitare.
popula iei cre terea confortului
Fenomene sau Protec ia popula iei prin +1 Participarea voluntar a popula iei la
riscuri naturale diminuarea/eliminarea implementarea m surilor de prevenire a
efectelor alunec rilor de teren efectelor inunda iilor i alunec rilor de
i a inunda iilor teren.
Patrimoniu Asigurarea protec iei +1 Instituirea i respectarea regulamentelor de
cultural peisajului natural, cultural i urbanism în zonele de protec ie a
istoric monumentelor.
Zonarea Stabilirea func iunilor +1 Cre terea responsabilit ii administra iei i a
teritorial unit ilor teritoriale de popula iei în respectarea destina iei
referin terenurilor i a regimului de construire.
Conservarea i Conservarea resurselor +1 Cea mai bun resurs energetic este
utilizare resurse economia de resurse.
Conservarea fondului forestier.
Promovarea surselor alternative de
producere energie (solar , eolian )
Reducerea GES +1 Reabilitarea termic a locuin elor.
Con tientizarea Cre terea responsabilit ii - Obiectivul de mediu corespunde cu
popula iei publicului fa de mediu obiectivul PU..G.
TOTAL +9
Con tientizarea popula iei va avea un impact pozitiv semnificativ asupra calit ii
factorilor de mediu atât pe termen scurt cât i pe termen lung.
8-
Pe baza evalu rii efectelor cumulative ale implement rii obiectivelor din P.U.G. Comarna
s-a analizat dac obiectivele de mediu se pot atinge sau exist riscul înc lc rii standardelor de
mediu.
Exist premisele
Obiectiv de mediu Evaluare cumulativ
atingerii obiectivului?
Protec ia calit ii aerului Obiectivele prev zute în P.U.G. au
influen pozitiv asupra calit ii aerului DA
Asigurarea calit ii apelor de Obiectivele prev zute în P.U.G. au
suprafa i subterane influen pozitiv asupra calit ii apelor de DA
suprafa i subteran
Protec ia solului Obiectivele prev zute în P.U.G. au
influen pozitiv asupra solului DA
Îmbun t irea calit ii vie ii Obiectivele prev zute în P.U.G. au
influen pozitiv asupra calit ii vie ii DA
Protec ia popula iei la riscuri Obiectivele prev zute în P.U.G. au

naturale influen pozitiv asupra protec iei DA
popula iei
Asigurarea protec iei Obiectivele prev zute în P.U.G. au
peisajului influen pozitiv asupra peisajului DA
Zonarea teritorial Obiectivele prev zute în P.U.G. au
influen pozitiv asupra zon rii DA
teritoriului
Conservarea resurselor Obiectivele prev zute în P.U.G. au efect,
în general pozitiv asupra obiectivelor de DA
mediu de i gazele naturale sunt o resurs
neregenerabil
Reducerea GES Obiectivul de mediu poate fi atins prin DA
reducerea consumului de combustibil
Cre terea responsabilit ii Educarea, informarea i participarea
publicului fa de mediu popula iei la luarea deciziilor privind DA
mediu
Din evaluarea cumulativ a implement rii obiectivelor P.U.G. Comarna rezult un efect
majoritar pozitiv asupra factorilor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu.
Efectul obiectivelor din Planul urbanistic general al comunei Comarna pe termen mediu i
lung se va concretiza în respectarea intelor propuse în politicile de mediu adoptate de legisla ie
pe factori de mediu i prin îmbun t irea calit ii factorilor de mediu i ale condi iilor de via a
popula iei.
88
7. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE

ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIR
I EFECTELE CUMULATIVE
De i comuna Comarna este situat la grani a cu republica Moldova prin Planul Urbanistic
general propus nu se vor produce efecte cu caracter transfrontalier. De asemenea pe teritoriul
comunei nu exist surse de poluare ale aerului care prin circula ia maselor de aer ar putea
produce polu ri cu impact transfrontalier.
Nu exist efecte cumulativ deoarece P.U.G. Comarna descrie dezvoltarea teritoriului

administrativ al comunei Comarna f r a interac iona cu U.A.T-urile adiacente. De asemenea,
P.U.G. Comarna se subscrie proiectelor na ionale, regionale i jude ene prin se urm re te
dezvoltarea durabile a zonelor rurale.
8:
8. M SURI PROPUSE PRIN STRATEGIA P.U.G.

PENTRU A PREVENI I REDUCE EFECTELE NEGATIVE
ASUPRA MEDIULUI
8.1 M suri privind gestiunea serviciilor
M surile de protec ie ale mediului rezultate din îmbun t irea serviciilor la nivelul
comunit ii locale sunt specifice pentru fiecare domeniu în parte.
Serviciile de interes public sunt reprezentate la nivelul unit ilor administrativ-
teritoriale de urm toarele utilit i publice:
sediu de prim rie;
gr dini a, coala primar i gimnazial ;
dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic;
po ta, servicii telefonice;
sediu de politie i de jandarmerie;
magazin general, spa ii pentru servicii;
teren de sport amenajat;
cimitir;
sta ie transport auto;
La nivelul acestor servicii de interes public se impun urm toarele m suri de
protec ie a mediului:
implementarea unui sistem de management al de eurilor;

implementarea unui sistem centralizat de alimentare cu ap ;
realizarea unui sistem de canalizare i epurare a apelor uzate.
Activit ile realizate în comuna Comarna, se încadreaz în urm toarele sectoare de
activitate :
Sector primar : legumicultur , gr din rit, culturi cerealiere, viticultur , în gospod rii
personale sau în arend , cre terea animalelor i p s rilor;
8;
Secor secundar: industrie prelucr toare, construc ii;

Secor ter iar: înv mânt, ocrotirea s n t ii, asisten social , culte, prest ri servicii,
activit i financiar-bancare, comer , transporturi.
M surile de protec ie a mediului privind gestiunea serviciilor care vor fi implementate
prin P.U.G. relevante pentru unit ile prestatoare de servicii:
implementarea sistemului de alimentare cu ap va asigura un grad sporit de igienizare

a spa iilor utilizate în comer i alimenta ie public ;
implementarea sistemului de canalizare i epurare care va prelua apele menajere uzate
provenite de la aceste societ i prestatoare de servicii reducând substan ial poluarea
factorilor de mediu;
modernizarea i între inerea sistemului de drumuri de pe teritoriul administrativ al
comunei Comarna va avea ca efect cre terea accesibilit ii locuitorilor la serviciile
oferite de societ i;
implementarea unui sistem de colectare a de eurilor va conduce la eliminarea
de eurilor provenite din activit ile economice;
În planul urbanistic se prevede cre terea suprafe ei aferente func iunii gospod rie
comunale i cimitire de la 1,14 ha la 3,46 ha. Zona de gospod rie comunal i cimitire este
format de fapt din cimitirele aflate în intravilan i din suprafe ele propuse pentru realizarea de
punctelor de colectare a gunoiului menajer. În comuna Comarna exist 2 cimitire în localit ile
Osoi i Comarna i au fost propuse, prin P.U.G. înc dou în satele Stânca i Curag u.
Prin Regulamentul Local de Urbanism se va impune aliniamentul construc iilor fa de
DL, regimul de în l ime, aspectul general exterior al viitoarelor obiective.
Zona de siguran a stânga–dreapta drumurilor se va extinde conform Ordonan ei
nr.43/1997, de la marginea amprizei proiectate.
8.2 M suri relevante pentru resursele de ap
În cadrul adopt rii Planului Urbanistic General al comunei Comarna sunt men ionate o
serie de m suri pentru reducerea impactului negativ asupra factorului de mediu ap . Planul
8
urbanistic General al comunei Comarna recomand realizarea, pe teritoriul comunei, a

urm toarelor investi ii care vor reduce i preveni poluarea cursurilor de ap i a acviferelor:
înfiin area unui sistem de alimentare cu ap – m sur care va atrage gestionarea

eficient a resurselor de ap din zon ;
înfiin area unui sistem de canalizare i epurare a apelor uzate menajere – ceea ce va
atrage reducerea polu rii apelor de suprafa i freatice;
înfiin area sistemului de gestionare a de eurilor – ceea ce va atrage reducerea
polu rii apelor de suprafa i freatice;
instituirea unor zone de protec ie sanitar de-a lungul pâraielor pe o l ime de 15 m
de o parte i de alta în scopul interzicerii amplas rii a grajdurilor i anexelor pentru
animale aproape de corpurile de ap ;
amenajarea tuturor cursurilor de ap de pe teritoriul comunei conform schemelor
cadru de gospod rire i amenajare durabil privind: ap rarea împotriva inunda iilor,
realizarea de aduc iuni, asigurarea surselor de ap potabil , pentru iriga ii i
piscicultur , îmbun t irea calit ii apelor.
plantarea de specii de arbori caracteristice zonei pe suprafe ele afectate de eroziuni
i pe cele predispuse la alunec ri de teren;
combaterea excesului de umiditate i inundabilitate din lunca pârâului Comarna i
T tarca prin regularizarea albiilor acestora.
8.3 M suri pentru protec ia atmosferei
Factorul de mediu aer nu prezint polu ri semnificative la nivelul comunei Comarna.

Principalele surse de poluare ale aerului fiind: emisiile de mijloacele de transport, substan ele
volatile urât mirositoare provenite din fermentarea de eurilor menajere i emisiile rezultate prin
utilizarea lemnului ca un combustibil principal pentru înc lzirea gospod riilor.
Pin implementarea P.U.G.-ului se vor lua urm toarele m suri de reducere a emisiilor
surselor poluante:
refacerea re elei de drumuri astfel încât deplasarea mijloacelor de transport s se
89
produc f r dificultate i cu un consum cât mai mic de carburan i;

implementarea sistemului de management a de eurilor va determina reducerea
emisiilor de compu i volatili urât mirositori r spândi i în atmosfer ca urmare a
proceselor de fermenta ie a de eurilor organice;
înfiin area unui sistem de distribuire a gazului metan în comun pentru a înlocui
lemnul utilizat pentru înc lzirea locuin elor.
8.4 Ameliorarea calit ii solului i subsolului
Prin implementarea P.U.G. Comarna se va ob ine o ameliorare a calit ii solului prin

îndep rtarea de eurilor depozitate aleatoriu i apelor menajere ca surse de poluare. De asmeni au
fost propuse m suri pentru reducerea solurilor degradate prin fenomene de alunec ri de teren,
eroziune superficial sau exces de umiditate.
În prezent datorit lipsei unui sistem de canalizare are ca efect deversarea necontrolat a
apelor uzate menajere în mediul determinând poluarea solului i subsolului. Prin PUG se
propune ca m sur de reducere a efectelor negative ale activit ii antropice înfiin area unui
sistem de canalizare i epurare a apelor uzate.
O alt m sur de ameliorare terenurilor este realizarea unor planta ii de protec ie cu scop
de stabilizare a terenurilor cu risc de alunec ri situate.
Analiza teritoriului comunei Comarna a eviden iat lipsa spa iilor verzi amenajate.
Aceast constatare a impus reglement ri în acest sens prin P.U.G fiind identificate terenuri
pentru care sunt necesare studii în vederea cre rii unor parcuri în localit ile comunei. Aceste
spa ii verzi vor contribui la ameliorarea calit ii solului de pe amplasamentul pe care vor fi
situate.
Prin PUG Comarna se propune:
trecerea în extravilan extravilanului a urm toarelor terenuri:
terenuri aferente cursurilor de ap ;
terenuri agricole pe care se practic în prezent agricultura, aflate în imediata
apropiere a gospod riilor persoanelor fizice care le de in în proprietate;
introducerea în intravilan a terenurilor:
8,
locuit (stabilit din cre terea popula iei sau din necesitatea unei zone de
locuit – rezerv );
terenuri agricole necesare dezvolt rii re elei de c i de comunica ie;
teren agricol pe care exist construc ii;
schimbarea destina iei în cadrul intravilanului:
terenuri din cadrul zonei de locuit care vor trece la zona c ilor de comunica ie
pentru realizarea prospectului drumurilor conform Ordonan ei 43/1997
privind regimul juridic al drumurilor sau pentru amenajarea intersec iilor
conform normativelor;
terenuri agricole care vor deveni terenuri apar in toare zonei de parc, zonei de
vegeta ie de protec ie, zonei de echipare tehnico-edilitar , zonei de servicii i
institu ii publice sau zonei de locuit.
Pentru toate zonele propuse a se introduce în intravilan s-au pus interdic ii temporare sau
definitive de construire.
În zonele cu interdic ii temporare:
se va stabili necesitatea schimbarea func iunii terenului,
se va asigura circula ia carosabil i pietonal la nivelul cerin elor,
se va analiza compatibilitatea func iunilor propuse cu zonele func ionale existente,
se va organiza urbanistic zona prin stabilitatea amplasamentelor noilor construc ii,
se va completa infrastructura tehnico-edilitara.
Prin Planul Urbanistic General al comunei Comarna se propuse extinderea intravilanului
de la 530,2943 ]ha la 756,7015 ha.
Suprafe ele incluse în noul intravilan vor fi scoase din circuitul agricol prin efectul
autoriza iei de construire. Ca urmare, în aceste zone vor fi necesare elaborarea documenta iilor
de tip PUZ sau PUD, care s stabileasc obiectivele, ac iunile i priorit ile, compatibilitatea cu
vecin t ile, reglement rile urbanistice necesare pentru utilizarea terenurilor i realizarea
construc iilor
:0
Zonarea func ional existent i propus la nivelul comunei Comarna

EXISTENT PROPUS
Procent Procent
ZONE FUNC IONALE Suprafa a % din Suprafa a % din total
(ha) total (ha) intravilan
intravilan
Zona locuin e i func iuni complementare 88,0178 16,60 604,2005 79,85
Zona unit i industriale 1,257 0,24 8,257 1,09
Zona unit ti agricole 2,4104 0,45 8,6061 1,14
Zona institu ii publice i servicii 5,2694 0,99 5,461 0,72
Zona c i de comunica ie rutier 24,8525 4,69 84,8139 11,21
Zona spa ii verzi, complexe sportive, etc. 0,8492 0,16 26,5227 3,51
Zona constr. aferente lucr. tehnico -edilitare 0,2656 0,05 2,67 0,35
Zona gospod rie comunal , cimitire 1,3459 0,25 4,1976 0,55
Zona destina ie special - - - -
Terenuri libere 391,8126 73,89 - -
Ape 11,0459 2,08 10,8535 1,43
P duri 1,1192 0,21 1,1192 0,15
Terenuri neproductive 2,0488 0,39 - -
TOTAL INTRAVILAN 530,2943 100,00 756,7015 100,00
Alte m suri propuse prin P.U.G. relevante pentru protec ia solului:

toate spa iile libere dintre construc ii vor fi înierbate, iar în zona spa iilor de
parcare se va planta câte un arbore la 4 locuri;
pentru eliminarea disconfortului vizual se vor prevedea perdele de protec ie c tre
zonele care ridic acest tip de probleme.
8.5 Flora, fauna i rezerva iile naturale
Prin PUG s-a stabilit o zon de protec ie lat de 15 m de-a lungul pâraielor supus
interdic iilor de construire. Aceast m sur are efecte favorabile asupra calit ii apelor i implicit
a florei i faunei din aceste habitate, dar i asupra biocenozelor care se vor stabili la nivelul
malurilor.
O alt m sur prev zut prin PUG cu impact pozitiv asupra biodiversit ii este realizarea
de planta ii cu rol de stabilizare a terenurilor supuse alunec rilor situate pe versan ii desp duri i
Pe teritoriul administrativ al comunei Comarna sunt amplasate arii speciale de protec ie
avifaunistic i situri de interes comunitar sau situri Natura 2000: ROSCI0135 - P durea
:
Bârnova-Repedea sau ROSPA0093 P durea Bârnova. Prin implementarea PUG intravilanul

comunei nu se va suprapune cu sit-urile.
8.6 Popula ia
Pentru P.U.G. Comarna s-au urm rit m suri orientate în direc ia amenaj rii teritoriului,
stabilirea dreptului de proprietate i a unor noi rela ii socio-economice:
zonarea func ional a terenurilor din intravilan;
dezvoltarea zonei de locuit în concordan cu evolu ia popula iei, num rul de
gospod rii preconizat (luând în considerare eventualele str mut ri), P.O.T. impus,
posibilit ile economice de atragere a locuitorilor;
excluderea din intravilan, pe cât posibil, a zonelor agricole;
reorganizarea zonei centrale;
zonele de interdic ie temporar (pân la întocmirea i aprobarea P.U.Z.) sau
definitive de construire (pân la momentul elimin rii cauzelor ce le-au
determinat);
modul de utilizare a terenului prin indicii de control impuse (P.O.T. i C.U.T.);
m rimea zonelor protejate sanitar;
necesarul de fond de locuit, de institu ii i servicii publice (conform
normativelor);
raportul între zonele func ionale i intravilanul total propus;
organizarea c ilor de comunica ie conform normativelor.
Lipsa spa iilor verzi amenajate a impus reglement ri în acest sens prin P.U.G. Astfel au
fost identificate terenuri pentru care sunt necesare studii în vederea cre rii de spa ii verzi în
localit ile comunei.
Pentru îmbun t irea siguran ei circula iei în intravilanul localit ii se propun urm toarele
lucr ri:
executarea de trotuare pentru circula ia pietonilor de-a lungul traseelor drumurilor
de ambele p r i;
executarea de spa ii de parcare în zonele centrale a localit ilor;
montare de hidran i pe re eaua stradal ;
:)
rectificarea traseelor, uli elor i dimensionarea lor conform normativelor i

executarea de an uri pentru scurgerea apelor, deoarece în perioadele ploioase se
distruge suprafa a carosabila a acestora;
pentru asigurarea unor rela ii de transport rapide i eficiente, precum i pentru
sporirea continu a gradului de confort i a vitezelor de deplasare pe re eaua de
drumuri existenta se impun lucr ri de între inere i repara ii specifice;
drumurile care au calea de rulare alc tuit din unul sau mai multe straturi de
balast necesit în permanen lucr ri de balastare, scarificarea i reprofilarea cu
autogrederului pentru a îmbun t i starea de viabilitate;
pentru asigurarea scurgerii apelor este necesara revizuirea periodic a tuturor
podurilor i pode elor existente, precum i decolmatarea i desfundarea tuturor
an urilor, rigolelor i camerelor de c dere la pode e.
8.7 M suri în zonele cu riscuri naturale
Principalele riscuri naturale pentru zona Comarna sunt inunda iile i alunec rile de teren.
Principalele obiective i m suri necesare pentru rezolvarea problemelor i situa iilor
negative, în vederea asigur rii unui mediu echilibrat i stabil sunt urm toarele:
men inerea i realizarea de spa ii verzi i planta ii de protec ie în intravilan, în
jurul zonei destinate activit ilor agro-industriale i a sec iei AGROBAN (pe cât
posibil chiar i în incinta acestora);
realizarea într-o etap ulterioar a dou sta ii de epurare a apelor uzate, func ie de
realizarea aliment rii cu ap a localit ilor comunei i de cantitatea restitu iilor
rezultate de la popula ie, obiective economice i social-culturale;
interzicerea oric ror devers ri necontrolate de ape uzate i depuneri de de euri în
cursurile de ap i pe malurile acestora;
instituirea zonelor de protec ie sanitar a fântânilor;
combaterea eroziunii versan ilor prin lucr ri de nivelare i estompare a ravenelor
prin men inerea i dezoltarea planta iilor i vegeta iei forestiere existente;
men inerea i protejarea p durilor cu rol deosebit de protec ie din extravilan;
:-

T tarca prin regularizarea albiilor acestora;
evitarea execut rii de construc ii pe terenuri cu pante mari sau nesigure pân la
verificarea stabilit ii generale i locale ale acestora;
realizarea de an uri de gard pentru ap rarea localit ilor de scurgerile de pe
versan i;
combaterea alunec rilor de teren prin lucr ri de consolidare i plantare cu
vegeta ie forestier .
8.8 Salubrizarea localit ilor comunei
Implementarea sistemului de gestionare a de eurilor va duce la îmbun t irea factorilor de

mediu, în special a calit ii apelor de suprafa , a apelor freatice, a solului i subsolului prin
extinderea sistemului colectarea i transport al de eurilor la nivelul întregului jude i închidere
depozitelor neconforme, care reprezint , în prezent, cea mai mare sur de poluare a mediului.
Un alt aspect foarte important este folosirea/p strarea eficient a resurselor naturale prin
reducerea cantit ilor de de euri generate i cre terea procentului de reciclare i valorificare a
de eurilor.
Implementarea sistemului de gestionare a de eurilor conduce, de asemenea la
îmbun t irea condi iilor de via ale popula iei prin respectarea cerin elor privind colectarea,
transportul i eliminarea de eurilor (colectarea corespunz toare a de eurilor, p strarea spa iilor
de siguran , controlul emisiilor atmosferice, colectarea i tratarea apelor, oprirea depozit rilor
necontrolate de de euri în spa ii necorespunz toare).
M surile propuse respect criteriile de suportabilitate, cadru institu ional constituit i
viabilitate financiar .
8.9 Patrimoniul cultural
Monumentele istorice i siturile arheologice de pe teritoriul comunei sunt:

între pârâul Bo teni i osea, în dreptul cantonului silvic. A ezare din epoca
:8
neolitic (Cultura Cucuteni B), din prima epoc a fierului i din secolele VIII-X;
24A120 "Terasa Prutului" - situat la cca. 1,5 km sud-est de satul Osoi. A ezare
din a doua epoc a fierului, din cultura Sântana de Mure , secolul IV i ulterior
În Planul Urbanistic General al comunei Comarna sunt prev zute urm toarele:
stabilirea zonei de protec ie pentru monumentele care se afl în intravilanul
localit ii, cu raza de 200 m i respectiv de 500 m pentru cele situate în
extravilanul localit ii;
prevederile O.G. nr. 43/2000 privind protejarea patrimoniului arheologic,
atribu iile autorit ilor administra iei publice locale în domeniul patrimoniului
arheologic conform Legii nr. 422/2001 (delimitarea i instituirea zonei de
protec ie, clasarea bunului imobil ca monument istoric, elaborarea i aprobarea
programelor speciale de prevenire a degrad rii monumentelor istorice, avizarea în
domeniul monumentelor istorice de c tre institu iile de cultur centrale i locale).
.
::
9. DIFICULT I ÎNTÂMPINATE
Raportul de mediu a fost elaborat pe baza analizei unei singure variante a P.U.G. al
comunei Comarna, cea final . Factorii de mediu au fost analiza i, iar datele au fost interpretate
din punct de vedere cantitativ i calitativ.
Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu a PUG al comunei Comarna s-a
realizat dup edin a grupului de lucru constituit, pe baza prevederilor legale i a urm toarelor
normative:
Ordinul nr. 462/1993 al MAPPM pentru aprobarea Condi iilor tehnice privind
protec ia atmosferei i Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de
poluan i atmosferici produ i de surse sta ionare;
NTPA 001/2005 Normativul privind stabilirea limitelor de înc rcare cu poluan i a
apelor uzate industriale i or ene ti la evacuarea în receptorii naturali;
NTPA 002/2005 Normativul privind condi iile de evacuare a apelor uzate în re elele
de canalizare ale localit ilor i direct în sta iile de epurare;
STAS 10009/1988 limite admisibile ale nivelului de zgomot în mediul urban
STAS 12574/87 concentra ii medii admisibile pentru principalii poluan i;
Nu am întâmpinat dificult i majore în ob inerea, prelucrarea i interpretarea datelor.
Calitatea apelor de suprafa a i a apelor subterane a fost apreciat pe baza informa iilor
din literatura de specialitate.
Caracteristicile geotehnice i pedologice ale zonei sunt corect prezentate, pe baza
documentelor întocmite în urma studiilor de specialitate, puse la dispozi ia noastr de Prim ria
comunei Comarna.
Pentru elaborarea capitolului referitor la conservarea biodiversit ii au fost studiate lucr ri
tiin ifice de specialitate publicate în domeniul botanic, fitocenologic, geobotanic, entomologic i
ornitologic. Nu exist îns date complete de conspect al florei i faunei specifice locale.
În general informa iile puse la dispozi ie de colaboratori i de reprezentan ii institu iilor
participante la realizarea proiectului sunt bine sintetizate i evaluate corect pentru implementarea
PUG al comunei Comarna.
:;
Men ion m c prin întocmirea acestui P.U.G. s-a urm rit tratarea unitar a întregii
suprafe e de teren aflat în administrarea Prim riei comunei Comarna atât din punct de vedere
arhitectural cât i al utilit ilor tehnico-edilitare. Recomand rile formulate de prezentul plan au
urm rit îndeplinirea obiectivelor propuse în condi iile respect rii prevederilor legisla iei de
mediu. Nu a fost eviden iat un poten ial impact negativ asupra mediului natural i socio-
economic. Derularea proiectelor propuse va avea efect benefic asupra condi iilor socio-
economice locale.
:
10. DESCRIEREA M SURILOR DE MONITORIZARE
10.1 Prevederi legislative privind monitorizarea planurilor i programelor
O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobata prin Legea nr.265 din 29 iunie 2006
Art. 70 - Pentru asigurarea unui mediu de viata s n tos, autorit ile administra iei publice locale,
precum i dup caz, persoanele fizice i juridice au urm toarele obliga ii:
a) s îmbun t easc microclimatul urban, prin amenajarea i între inerea izvoarelor i a luciilor
de apa din interiorul localit ilor i din zonele limitrofe acestora, s înfrumuse eze i s protejeze
peisajul, s men in cur enia stradala;
b) s prevad , la elaborarea planurilor de urbanism i amenajarea teritoriului, masuri de
men inere i ameliorare a fondului peisagistic natural i antropic al fiec rei zone i localit i,
condi ii de refacere peisagistica i ecologica a zonelor deteriorate, masuri de protec ie sanitara a
capt rilor de apa potabila i lucr ri de ap rare împotriva inunda iilor;
c) s respecte prevederile din planurile de urbanism i amenajarea teritoriului privind amplasarea
obiectivelor industriale, a cailor i mijloacelor de transport, a re elelor de canalizare, a sta iilor de
epurare, a depozitelor de de euri menajere, stradale i industriale i a altor obiective i activit i,
f r a prejudicia ambientul, spatiile de odihna, tratament i recreere, starea de s n tate i confort
a popula iei;
f) s adopte elemente arhitecturale adecvate, s optimizeze densitatea de locuire, concomitent cu
men inerea, între inerea i dezvoltarea spatiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori i a
perdelelor de protec ie stradala, a amenajamentelor peisagistice cu func ie ecologica, estetica i
recreativa;
g) s reglementeze, inclusiv prin interzicere temporara sau permanenta, accesul anumitor tipuri
de autovehicule sau desf urarea unor activit i generatoare de disconfort pentru popula ie în
anumite zone ale localit ilor, cu predominanta în spatiile destinate locuin elor, în zonele
destinate tratamentului, odihnei, recreerii i agrementului;
:9
h) s nu degradeze mediul natural sau amenajat, prin depozitari necontrolate de de euri de orice
fel;
i) s ini ieze, pe plan local, proiecte de amenajare, de între inere i dezvoltare a canaliz rii.
Art. 71 – Schimbarea destina iei terenurilor amenajate ca spatii verzi prev zute în planurile
urbanistice este interzisa;
Art. 72 – La elaborarea planurilor de urbanism i amenajarea teritoriului se respecta prevederile
prezentei ordonan e de urgenta i a reglementarilor speciale i se prev d, în mod obligatoriu,
masuri de men inere i ameliorare a fondului peisagistic natural i antropic al fiec rei zone i
localit i, condi ii de refacere peisagistica i ecologica a zonelor deteriorate i masuri de
dezvoltare a spatiilor verzi, de protec ie sanitara a capt rilor de apa potabila i lucr ri de ap rare
împotriva inunda iilor.
Art. 90 – Autorit ile administra iei publice locale au urm toarele atribu ii i r spunderi:
a) aplica prevederile din planurile de urbanism i amenajarea teritoriului, cu respectarea
principiilor prezentei ordonan e de urgenta;
b) urm resc respectarea legisla iei de protec ia mediului de c tre operatorii economici care
presteaz servicii publice de gospod rie comunala;
………………………………………………………………………………………………
f) asigura, prin serviciile publice i operatorii economici responsabili, luarea masurilor de
salubrizare a localit ilor, de între inere i gospod rire a spa iilor verzi, a pie elor i a parcurilor
publice;
g) conserva i protejeaz spatiile verzi urbane i/sau rurale, astfel încât s se asigure suprafa a
optima stabilita de reglement rile în vigoare, în localit ile în care nu exista posibilitatea
asigur rii acesteia, conservarea spatiilor verzi existente este prioritara;
h) supravegheaz operatorii economici din subordine pentru prevenirea elimin rii accidentale de
poluan i sau depozitarii necontrolate de de euri i dezvoltarea sistemelor de colectare a
de eurilor refolosibile.
:,
10.2 Propuneri privind programul de monitorizare al implement rii PUG
Monitorizarea activit ilor de protec ia mediului i respectarea condi iilor de

Implementare a Planului Urbanistic General se vor realiza în conformitate cu Legea protec iei
mediului.
Monitorizarea se va realiza prin ter i sau laboratoare proprii care în conformitate cu

prevederile strategiei prim riei poate fi organizat în cadrul structurilor locale, prin dotare cu
aparatura de m sura i control necesara efectu rii de analize pentru asigurarea ob inerii
informa iilor necesare desf ur rii activit ilor proprii în condi ii de respectare a prevederilor
legale i cu privire la impactul determinat de activit ile desf urate în teritoriul administrativ în
care se implementeaz Planul de Urbanism General al comunei Comarna.
Implementarea Planului Urbanistic General se va realiza în cadrul unui management de

mediu de c tre titularul de plan, respectiv Consiliul Local Comarna, care va cuprinde:
managementul de eurilor:
monitorizarea cantit ilor de de euri colectate prin implementarea sistemului de
gestiune al de eurilor;
ecologizarea albiilor râurilor în care au fost depozitate de euri;
stoparea depozit rii de eurilor menajere sau de construc ii pe terenuri
neproductive;
eliminarea corespunz toare a de eurilor periculoase rezultate ca urmare a
activit ii unor institu ii i agen i economici (de eurile medicale rezultate de la
punctul sanitar, uleiurile rezultate de la atelierul de repara ii auto, ambalajele
îngr mintelor i pesticidelor utilizate în agricultura local , etc)
protec ia apelor calit ii apelor de suprafa :
se va urm ri implementarea m surii PUG de instituire a unei zone de protec ie de-
a lungul cursurilor de ap ;
implementarea sistemului de canalizare i a sta iilor de epurare;
sta iile de epurare care vor deservi sistemul de canalizare vor fi dotate cu aparate
de proprii de m sur a parametrilor de desf urare a fluxului tehnologic:
;0
debit evacuat;
durata fazelor ciclului tehnologic;
oxigenul dizolvat;
pH-ul apei epurate;
înc rcarea în suspensii;
înc rcarea în substan organic exprimat în CBO5;
pe durata func ion rii sta iilor de epurare monitorizarea propriet ilor fizice,
chimice i biologice ale apei deversate va fi realizat de c tre laboratoare
specializate prin prelevare de probe la solicitarea administratorului sta iei de
epurare;
protec ia apelor calit ii apelor subterane:
prelevarea periodic de probe în vederea monitoriz rii propriet ilor fizico-
chimice ale apelor din pu uri i fântâni;
executarea tehnic corect a lucr rilor care vor fi prev zute pentru implementarea
sistemelor de aprovizionare cu ap potabil i de canalizare (respectarea adâncilor
de îngropare a conductelor, adâncimii de fundare);
dup realizarea sistemului de canalizare se vor face verific ri periodice pentru a
constata eventualele defec iuni;
protec ia atmosferei:
se va urm ri reducerea num rului de gospod rii care utilizeaz lemnul drept
combustibil principal prin proiectarea unui sistem de distribu ie a gazelor pe
teritoriul comunei;
monitorizarea traficului auto.
protec ia solului i subsolului:
executarea tehnic corect a lucr rilor care vor fi prev zute pentru implementarea
sistemelor de aduc iune ap potabil i de canalizare (respectarea adâncilor de
îngropare a conductelor, adâncimii de fundare);
dup realizarea sistemului de canalizare se vor face verific ri periodice pentru a
constat eventualele defec iuni privind etan eitatea conductelor;
se va urm ri înfiin area de planta ii pe suprafe ele de teren degradat;
se vor realiza lucr rile de consolidare a malurilor;
;
respectarea tehnologiilor de utilizare i tratare a terenurilor cu îngr minte

chimice;
utilizarea ra ional a îngr mintelor organice în gospod riile particulare cu
evitarea scurgerii în cursurile de ap ;
interzicerea abandon rii de eurilor sau depozitarea acestora în locuri neautorizate
i sanc ionarea nerespect rii acestei prevederi;
conservarea biodiversit ii:
respectarea prevederilor PUG privind regimul suprafe elor de teren;
monitorizarea evacu rilor de la sta iile de epurare care vor deservi sistemul de
canalizare;
monitorizarea suprafe elor susceptibile de a evolua spre terenuri degradate i
împ durirea acestora;
men inerea habitatelor naturale;
protec ia speciilor s lbatice de plante i animale;
limitarea activit ilor în zona limitrof P durea Bârnova – sit Natura 2000 de tip
SPA (ROSPA0092) i P durea Bârnova-Repedea - sit Natura 2000 de tip SCI
(ROSCI0135).
starea de s n tate a popula iei din zon :
monitorizarea calit ii apei din fântâni i pu uri prin verific ri periodice;
monitorizarea calit ii apei distribuit prin sistemul centralizat de alimentare cu
ap ;
asigurarea unei surse de ap potabil pentru alimentarea sistemului de de
alimentare cu ap ;
eliminarea de eurilor rezultate din gospod rii;
asigurare protec ie sanitare pentru rezervoarele i pompele care deservesc
sistemul de alimentare cu ap ;
preluarea apelor menajere uzate prin implementarea sistemului de canalizare i
epurare;
Rezultatele ob inute din activitatea de monitorizare a implement rii PUG Comarna se vor
introduce în baza de date gestionat de titular i concretizate prin rapoarte periodice prezentate
autorit ilor.
;)
11. CONCLUZII I RECOMAND RI
Prezentul Raport de Mediu a fost elaborat ca urmare a solicit rii Consiliului Local al
comunei Comarna , jude ul Ia i, în vederea ob inerii Avizului de Mediu pentru Planul Urbanistic
General (PUG) al comunei Comarna i întocmirea Regulamentul Local Urbanistic (RLU) al
comunei Comarna.
Prezentul plan urbanistic con ine informa ii privind modul de gestionare spa ial a
teritoriului comunei Comarna, conceput pentru a asigura o dezvoltare echilibrat a zonei, în
contextul armoniz rii la nivel regional i na ional i al încadr rii în normele europene privind
amenajarea teritoriului. În planul urbanistic sunt eviden iate activit ile prezente i viitoare ale
comunei care au ca scop îmbun t irea condi iilor de via a locuitorilor în acord cu m surile de
protejare a patrimoniului natural i construit conform legisla iei în vigoare.
Studiul de fa identific direc iile coerente de dezvoltare urbanistic de larg

perspectiv pentru care au fost conturate unele strategii, priorit i, reglement ri i
servitu ii de urbanism aplicabile în utilizarea terenurilor i construc iilor din cadrul
localit ii. Obiectivele principale ale PUG sunt:
stabilirea i delimitarea teritoriului intravilan în rela ie cu teritoriul administrativ
al localit ii;
stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
modernizarea i dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
stabilirea zonelor protejate i de protec ie a monumentelor istorice existente;
eviden ierea formelor de proprietate i circula ia juridic a terenurilor;
precizarea condi iilor de amplasare i conformare a volumelor construite,
amenajate i plantate;
delimitarea zonelor de risc natural, delimitate i declarate astfel conform legii,
precum i a m surilor specifice privind prevenirea i atenuarea riscurilor,
utilizarea terenurilor i realizarea construc iilor în aceste zone.
;-
valorificarea poten ialului uman, economic i natural existente în zon ;

reabilitarea, protec ia i conservarea mediului, cu identificarea i eliminarea
surselor de poluare;
identificarea poten ialul de relansare economic i muta iile ce pot interveni în
categoria de folosin a terenurilor.
Acest PUG va fi rela ionat cu urm toarele proiecte locale, conforme cu portofoliul propus
de c tre Consiliul Local al comunei Comarna i cu recomand rile men ionate în PUG:
Alimentare cu ap i canalizare
Reabilitarea drumurilor
Extinderea re elelor de energie electric
Toate proiectele propuse de autoritatea public local a comunei Comarna vor
rela iona prin prin subordonare cu proiectele i planurile jude ene i na ionale:
• Planul de Amenajare a Teritoriului Na ional - sec iunile I-V
• Strategia de dezvoltare durabil a jude ului Ia i
• Master Plan Management integrat al de eurilor, jude ul Ia i
• Master Plan Ap uzat i Ap , România
• Studiul privind dezvoltarea socio-economic a jude ului Ia i
• Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ului Ia i
Comuna Comarna este aEezat în inutul Moldovei, în PodiEul Central Moldovenesc, în
partea de central-estic a jude ului IaEi. Este învecinat la nord cu teritoriul comunei u ora, la
est cu teritoriul comunei Pris cani, la sud-est cu teritoriul comunei Costuleni, la sud, sud-vest Ei
vest cu teritoriul comunei Schitu Duca, iar la nord-vest cu teritoriul comunei TomeEti.
Coordonatele geografice ale spa iului administrativ al comunei sunt: 46°50N-47°36N latitudine
nordic Ei 26°33E - 26°07E longitudine estic .
Comuna este str b tut de la Nord-Vest la Sud-Est, pe o lungime de 9,80 Km de D.N. 28
IaEi - R duc neni - Albi a. Comuna nu are acces direct la mijloace de transport pe calea ferat ,
aceasta realizându-se prin sta iile din municipiul IaEi (gara Nicolina, gara IaEi-Nord) situate la
;8
cca. 19 Km distan de centrul comunei.

• D.N. 28 care face leg tura între S baoani – Tg. Frumos – IaEi - trece prin localit ile
• D.J. 249B care porneEte din D.N. 28 – trece prin localitatea Osoi Ei se continu prin
• D.C. 44 care porneEte din localitatea Chicerea – trece prin satul Comarna Ei
debuEeaz în D.N. 28 între localit ile Comarna Ei Costuleni;
• D.C. 48 care porneEte din localitatea Comarna – trece prin satul Curag u Ei
debuEeaz în D.N. 24 între localit ile Poieni Ei Schitu Duca.
Teritoriul comunei Comarna se încadreaz din punct de vedere geomorfologic în zona de
contact dintre marea unitate a PodiEului Central Moldovenesc Ei Câmpia Jijia-Bahlui, fiind tipic
aEez rilor de pe coasta moldav .
Relieful comunei este constituit din platouri structurale, cu alc tuire litologic par ial
grezoas Ei grezo-calcaroas , cu altitudinea de 300 m (PodiE, Baba RoEie, Dealul Doamnei) Ei
dealuri par ial structurale cu în l imi de aproximativ 200 m (S rata, Stânca, Paraleu, Curag u,
AndrieE).
Climatul comunei Comarna are un caracter temperat continental de nuan excesiv , carcaterizat prin veri
c lduroase i ierni geroase cu viscole.
Temperatura medie anual este cuprins intre 9o i 10o C, cu un maxim mediu in iulie
cuprins între 20o – 21oC i un minim mediu în ianuarie între -3o i -4o. Aceste valori dau o
amplitudine anual de 24o – 25oC, ceea ce denot un continentalism accentuat.
Umezeala relativ are o valoare medie anual relativ redus , în jur de 74%, cu un maxim mediu în
decembrie, în jur de 89% i un minim mediu în august, în jur de 64%.
Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord-vest i sud est, diec ia dominant fiind nord-vest,
cu o fecven medie de peste 20%. Calmul atmosferic are de asemenea o pondere mare, în jur de 30%.
Viteza medie anual vînturilor este de 3 - 3,5 m/s. Pe direc ia celei mai mari viteze, dinsre nord-vest i
nord, se înregistreaz 5 – 5,5 m/s.
Lipsa activit ilor industriale care s afecteze calitatea aerului, traficul rutier de
intensitate sc zut , densitatea popula iei relativ mic , dep rtarea fa de zone urbane i prezen a
terenurilor forestiere pe o suprafa care reprezint 10,73 % din teritoriul administrativ al
comunei, contribuie la men inerea unei calit ii superioare a aerului. În aceast zon nu se fac
;:
m sur tori de c tre autorit ile competente în protec ia mediului, în vederea monitoriz rii
calit ii aerului. Nu sunt semnalate evenimente trecute cu efecte poten ial nocive asupra calit ii
aerului.
Apele de suprafa . Râul Jijia str bate teritoriul comunei în partea estic , de la nord la
sud-est. El colecteaz toate apele ce str bat comuna: pârîul Comarna (9 km) cu afluen ii -
BroEteni Ei Curag u; pârîul T tarca (9 km) cu afluentul Crudu.
Apa de adâncime. Pe teritoriul comunei întâlnim dou categorii de ape subterane:
captive (de adâncime) Ei libere.
Apele subterane. Pe arealul comunei Comarna sunt prezente dou categorii de ape
subterane: captive (de adâncime) Ei libere.
Conform Normativului 1146/2002 revizuit în 2004, cu privire la clasificarea calit ii

apelor de suprafa , cursurile din re eaua hidrografic de pe teritoriul comunei Comarna se
încadreaz din punct de vedere chimic în clasa IV de calitate (satisf c toare), corespunz toare
cursurilor mari de ap , iar din punct de vedere ecologic sunt în stare satisf c toare ( -
mezosaprob).
În studiul pedologic întocmit de c tre ISPIF se face o prezentare detaliat a reparti iei Ei
caracteristicilor fizico-chimice ale solurilor, din care re inem c în zona comunei Comarna
complexitatea condi iilor litologice, geomorfologice, biochimice Ei hidrologice au condi ionat o
diversificare a solurilor, dup cum urmeaz :
- pe platourile în general plane sau uEor înclinate, în condi ii de silvostep Ei
substrat litologic constituit din depozite loessoide, luturi fine, s-au format
cernoziomurile obiEnuite Ei cernoziomurile de la incipient la puternic levigate;
- pe platourile înclinate, sub vegeta ia de p dure, în condi ii de existen a
substratului litologic asem n tor, dar la care se adaug Ei prezen a semnificativ a
argilelor, cu cel men ionat la grupa cernoziomurilor în regim mai bogat în precipita ii,
s-a produs o intensificare a proceselor de levigare cu efecte de podzolire slab ,
formându-se solurile cenuEii de p dure slab-moderat podzolite; în general solurile de pe
platouri au con inut normal de humus Ei azot, sunt bogate în potasiu Ei s race în fosfor
asimilat;
;;
- pe versan i solurile au fost afectate de procese de eroziune de suprafa Ei

adâncime, iar în zonele cu alternan e de argile, argile pr foase Ei intercala ii nisipoase
s-au produs fenomene de alunecare, acestea fiind favorizate Ei de existen a pânzei
freatice la mic adâncime (2,0 ÷ 3,0m sau chiar la zi sub form de izvoare; solurile de
platouri Ei versan i au în cea mai mare parte textur fin pe întreg profilul, cu grad
ridicat de compactare Ei cu permeabilitate în general sc zut ;
- pe lunci, fire de vale Ei la baza versan ilor, solurile s-au format pe depozite
aluviale, aluvio-coluviale Ei coluviale în general cu texturi fine Ei în consecin au
un drenaj intern imperfect.
Doar 2% din suprafa a Sitului Natura 2000 ROSPA0092 P durea Bârnova se reg se te
pe teritoriul comunei Comarna, iar din suprafa a Sitului Natura 2000 ROSCI0135 P durea
Bârnova-Repedea pe teritoriul comunei Comarna se afl mai pu in de 1%.
În comuna Comarna cca. 74,61% din suprafa a administrativ reprezint teren agricol,
deci deducem poten ialul preponderent agrar al acesteia.
Monumentele istorice Ei siturile arheologice de pe teritoriul comunei sunt:
între pârâul BoEteni Ei Eosea, în dreptul cantonului silvic. AEezare din epoca
neolitic (Cultura Cucuteni B), din prima epoc a fierului Ei din secolele VIII-X;
24A120 "Terasa Prutului" - situat la cca. 1,5 km sud-est de satul Osoi. AEezare
din a doua epoc a fierului, din cultura Sântana de MureE, secolul IV Ei ulterior
Dinamica evolu iei popula iei a înregistrat o creEtere a num rului de locuitori în perioada
1930 - 1966, popula ia total crescând de la 4303 la 5631 cu o valoare de +7,5‰ anual pe
ansamblul perioadei, apoi scade destul de accentuat pân la 4150 în perioada 1966 – 1992, fiind
urmat de o creEtere moderat pân la 4532, valoare înregistrat la recens mântul din 2002,
valoare care pozi ioneaz comuna Comarna pe locul 42 din 85 de unit i teritorial administrative
rurale ale jude ului IaEi în ceea ce priveEte num rul popula iei.
Problemele de mediu identificate în contextul realiz rii raportului de mediu pentru Planul
Urbanistic General al comunei Comarna sunt urm toarele:
men ionarea zonelor care fac parte din siturile Natura 2000,
;
caracterul cumulat al efectelor generate de promovarea proiectelor propuse

prin P.U.G,
identificarea, descrierea, evaluarea efectelor poten iale semnificative
asupra mediului ale PUG în raport cu Alternativa 0,
efectele poten iale asupra zonelor cuprinse în arealele cu statut de sit
Natura 2000,
corelarea planului cu prevederile Capitolului 22 – Mediu în principal în
privin a managementului apelor uzate, al de eurilor rezultate i protec ia
solurilor împotriva polu rii cu nitra i proveni i din surse agricole,
Implementarea obiectivelor P.U.G. va avea un impact pozitiv asupra factorilor de mediu.
În planul urbanistic se prevede cre terea suprafe ei aferente func iunii gospod rie
comunale i cimitire de la 1,14 ha la 3,46 ha. Zona de gospod rie comunal i cimitire este
format de fapt din cimitirele aflate în intravilan i din suprafe ele propuse pentru realizarea de
punctelor de colectare a gunoiului menajer. În comuna Comarna exist 2 cimitire în localit ile
Osoi i Comarna i au fost propuse, prin P.U.G. înc dou în satele Stânca i Curag u.
Prin Regulamentul Local de Urbanism se va impune aliniamentul construc iilor fa de
DL, regimul de în l ime, aspectul general exterior al viitoarelor obiective.
Zona de siguran a stânga–dreapta drumurilor se va extinde conform Ordonan ei
nr.43/1997, de la marginea amprizei proiectate.
În cadrul adopt rii Planului Urbanistic General al comunei Comarna sunt men ionate o
serie de m suri pentru reducerea impactului negativ asupra factorului de mediu ap . Planul
urbanistic General al comunei Comarna recomand realizarea, pe teritoriul comunei, a
urm toarelor investi ii care vor reduce i preveni poluarea cursurilor de ap i a acviferelor:
înfiin area unui sistem de alimentare cu ap – m sur care va atrage gestionarea

eficient a resurselor de ap din zon ;
înfiin area unui sistem de canalizare i epurare a apelor uzate menajere – ceea ce va
atrage reducerea polu rii apelor de suprafa i freatice;
înfiin area sistemului de gestionare a de eurilor – ceea ce va atrage reducerea
polu rii apelor de suprafa i freatice;
instituirea unor zone de protec ie sanitar de-a lungul pâraielor pe o l ime de 15 m
;9
de o parte i de alta în scopul interzicerii amplas rii a grajdurilor i anexelor pentru

animale aproape de corpurile de ap ;
amenajarea tuturor cursurilor de ap de pe teritoriul comunei conform schemelor
cadru de gospod rire i amenajare durabil privind: ap rarea împotriva inunda iilor,
realizarea de aduc iuni, asigurarea surselor de ap potabil , pentru iriga ii i
piscicultur , îmbun t irea calit ii apelor.
plantarea de specii de arbori caracteristice zonei pe suprafe ele afectate de eroziuni
i pe cele predispuse la alunec ri de teren;
T tarca prin regularizarea albiilor acestora.
Pin implementarea P.U.G.-ului se vor lua urm toarele m suri de reducere a emisiilor
surselor poluante:
refacerea re elei de drumuri astfel încât deplasarea mijloacelor de transport s se

produc f r dificultate i cu un consum cât mai mic de carburan i;
implementarea sistemului de management a de eurilor va determina reducerea
emisiilor de compu i volatili urât mirositori r spândi i în atmosfer ca urmare a
proceselor de fermenta ie a de eurilor organice;
înfiin area unui sistem de distribuire a gazului metan în comun pentru a înlocui
lemnul utilizat pentru înc lzirea locuin elor.
Prin PUG Comarna se propune:
trecerea în extravilan extravilanului a urm toarelor terenuri:
terenuri aferente cursurilor de ap ;
terenuri agricole pe care se practic în prezent agricultura, aflate în imediata
apropiere a gospod riilor persoanelor fizice care le de in în proprietate;
introducerea în intravilan a terenurilor:
locuit (stabilit din cre terea popula iei sau din necesitatea unei zone de
locuit – rezerv );
terenuri agricole necesare dezvolt rii re elei de c i de comunica ie;
teren agricol pe care exist construc ii;
schimbarea destina iei în cadrul intravilanului:
;,
terenuri din cadrul zonei de locuit care vor trece la zona c ilor de comunica ie
pentru realizarea prospectului drumurilor conform Ordonan ei 43/1997
privind regimul juridic al drumurilor sau pentru amenajarea intersec iilor
conform normativelor;
terenuri agricole care vor deveni terenuri apar in toare zonei de parc, zonei de
vegeta ie de protec ie, zonei de echipare tehnico-edilitar , zonei de servicii i
institu ii publice sau zonei de locuit.
Pentru toate zonele propuse a se introduce în intravilan s-au pus interdic ii temporare sau
definitive de construire.
În zonele cu interdic ii temporare:
se va stabili necesitatea schimbarea func iunii terenului,
se va asigura circula ia carosabil i pietonal la nivelul cerin elor,
se va analiza compatibilitatea func iunilor propuse cu zonele func ionale existente,
se va organiza urbanistic zona prin stabilitatea amplasamentelor noilor construc ii,
se va completa infrastructura tehnico-edilitara.
Prin Planul Urbanistic General al comunei Comarna se propuse extinderea intravilanului
de la 530,2943 ]ha la 756,7015 ha.
Suprafe ele incluse în noul intravilan vor fi scoase din circuitul agricol prin efectul
autoriza iei de construire. Ca urmare, în aceste zone vor fi necesare elaborarea documenta iilor
de tip PUZ sau PUD, care s stabileasc obiectivele, ac iunile i priorit ile, compatibilitatea cu
vecin t ile, reglement rile urbanistice necesare pentru utilizarea terenurilor i realizarea
construc iilor
Prin PUG s-a stabilit o zon de protec ie lat de 15 m de-a lungul pâraielor supus
interdic iilor de construire. Aceast m sur are efecte favorabile asupra calit ii apelor i implicit
a florei i faunei din aceste habitate, dar i asupra biocenozelor care se vor stabili la nivelul
malurilor.
O alt m sur prev zut prin PUG cu impact pozitiv asupra biodiversit ii este realizarea
de planta ii cu rol de stabilizare a terenurilor supuse alunec rilor situate pe versan ii desp duri i
Pe teritoriul administrativ al comunei Comarna sunt amplasate arii speciale de protec ie
avifaunistic i situri de interes comunitar sau situri Natura 2000: ROSCI0135 - P durea
0
Bârnova-Repedea sau ROSPA0093 P durea Bârnova. Prin implementarea PUG intravilanul

comunei nu se va suprapune cu sit-urile.
Pentru îmbun t irea siguran ei circula iei în intravilanul localit ii se propun urm toarele
lucr ri:
executarea de trotuare pentru circula ia pietonilor de-a lungul traseelor drumurilor
de ambele p r i;
executarea de spa ii de parcare în zonele centrale a localit ilor;
montare de hidran i pe re eaua stradal ;
rectificarea traseelor, uli elor i dimensionarea lor conform normativelor i
executarea de an uri pentru scurgerea apelor, deoarece în perioadele ploioase se
distruge suprafa a carosabila a acestora;
pentru asigurarea unor rela ii de transport rapide i eficiente, precum i pentru
sporirea continu a gradului de confort i a vitezelor de deplasare pe re eaua de
drumuri existenta se impun lucr ri de între inere i repara ii specifice;
drumurile care au calea de rulare alc tuit din unul sau mai multe straturi de
balast necesit în permanen lucr ri de balastare, scarificarea i reprofilarea cu
autogrederului pentru a îmbun t i starea de viabilitate;
pentru asigurarea scurgerii apelor este necesara revizuirea periodic a tuturor
podurilor i pode elor existente, precum i decolmatarea i desfundarea tuturor
an urilor, rigolelor i camerelor de c dere la pode e.
Principalele obiective i m suri necesare pentru rezolvarea problemelor i situa iilor
negative, în vederea asigur rii unui mediu echilibrat i stabil sunt urm toarele:
men inerea i realizarea de spa ii verzi i planta ii de protec ie în intravilan, în
jurul zonei destinate activit ilor agro-industriale i a sec iei AGROBAN (pe cât
posibil chiar i în incinta acestora);
realizarea într-o etap ulterioar a dou sta ii de epurare a apelor uzate, func ie de
realizarea aliment rii cu ap a localit ilor comunei i de cantitatea restitu iilor
rezultate de la popula ie, obiective economice i social-culturale;
interzicerea oric ror devers ri necontrolate de ape uzate i depuneri de de euri în
cursurile de ap i pe malurile acestora;
instituirea zonelor de protec ie sanitar a fântânilor;
combaterea eroziunii versan ilor prin lucr ri de nivelare i estompare a ravenelor

prin men inerea i dezoltarea planta iilor i vegeta iei forestiere existente;
men inerea i protejarea p durilor cu rol deosebit de protec ie din extravilan;
T tarca prin regularizarea albiilor acestora;
evitarea execut rii de construc ii pe terenuri cu pante mari sau nesigure pân la
verificarea stabilit ii generale i locale ale acestora;
realizarea de an uri de gard pentru ap rarea localit ilor de scurgerile de pe
versan i;
combaterea alunec rilor de teren prin lucr ri de consolidare i plantare cu
vegeta ie forestier .
În Planul Urbanistic General al comunei Comarna sunt prev zute urm toarele:
stabilirea zonei de protec ie pentru monumentele care se afl în intravilanul localit ii,
cu raza de 200 m i respectiv de 500 m pentru cele situate în extravilanul localit ii;
prevederile O.G. nr. 43/2000 privind protejarea patrimoniului arheologic,
atribu iile autorit ilor administra iei publice locale în domeniul patrimoniului
arheologic conform Legii nr. 422/2001 (delimitarea i instituirea zonei de protec ie,
clasarea bunului imobil ca monument istoric, elaborarea i aprobarea programelor
speciale de prevenire a degrad rii monumentelor istorice, avizarea în domeniul
monumentelor istorice de c tre institu iile de cultur centrale i locale).
.
)
BIBLIOGRAFIE
1. H.G. nr. 1076 din 18 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalu rii de
mediu pentru planuri i programe ;
2. *** Clima României, Vol. I i II, C.S.A. – I.M. Bucure ti, 1961;
3. *** Râurile României, I.M.H., Bucure ti, 1971;
4. *** Geografia României, vol. I i IV, Ediot Acad. RSR Bucure ti, 1983;
5. N. Florea, I. Munteanu, C. Rapaport, C. Chi u, M. Opri – Geografia solurilor
României, Editura tiin ific Bucure ti, 1968;
6. Toader Chifu, Ciprian Mânzu, Oana Zamfirescu – Flora i vegeta ia României, Editura
Universit ii “Al. I. Cuza” Ia i, 2006;
7. C. R u , Stelian Cârstea – Prevenirea i combaterea polu rii solurilor, Ed. Ceres Bucure ti,
1983.

Raport Mediu - Comarna, Iasi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Mediu - Comarna, Iasi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORTUL DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI COMARNA, JUDE UL IA I

! " # $ # !% ! & '$ !(

metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori i indici statistici;

Sursele documentare pentru întocmirea Raportului de mediu pentru PLANUL

nivelului de trai al locuitorilor, dar i posibilitatea de eficientizare a m surilor de protec ie a

1. CON INUTUL I OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI

1.1 Con inutul PUG al comunei Comarna, jude ul Ia i

1.2. Obiectivele PUG

Studiul de fa identific direc iile coerente de dezvoltare urbanistic de larg

OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URB

2. RELA IA PUG CU ALTE PLANURI I PROGRAME

Volumele rezervelor de incendiu, se determin cu rela ia :

T av - timpul de înl turare al avariei, în ore ;

ARNA, JUDE UL IA Icccccc

Descrierea sistemului de alimentare cu ap

Alimentarea cu ap a localit ii Stânca se propune a se asigura din conducta de

Quzmax = 0,8 x Qzimax

Extinderea re elelor electrice

Puterea aparent la nivelul postului de transformare va fi :

Note de calcul privind caracteristicile parametrilor energiei electrice

Viitorii consumatori de energie electric se împart în urm toarele categorii :

Extinderea re elei de telefonie

Realizarea unei re ele de distribu ie a gazului metan de presiune redus

- realizarea unei re ele de distribu ie de presiune redus a gazului metan, pentru

- pentru ramurile secundare se va considera debitul instalat al aparatelor de utilizare

Amenajarea de noi puncte de colectare a de eurilor menajere

În cadrul proiectului au fost analizate trei op iuni de implementare.

de arondare direct i din zonele Podu Iloaiei, Voine ti i Popricani.

Localizarea zonei de arondare a comunei Comarna conform

Pentru colectarea separat a de eurilor biodegradabile, s-a recomandat pentru mediul

rural compostarea individual .

În vederea calcul rii cantit ilor de de euri biodegradabile compostate individual în

3. ASPECTE RELEVANTE ALE ST RII MEDIULUI I ALE EVOLU IEI

3.1 Descrierea zonei de amplasament a comunei Comarna

Încadrarea jude ului Ia i în

Încadrarea Comunei Comarna

Localizarea localit ilor componenete ale comunei Comarna

3.1.2 Istoricul comunei Comarna

Unit ile teritorial Unit ile teritorial

3.1.3 Relieful i caracteristicile geotehnice ale amplasamentului

Temperatura aerului (°C)

Temperatura aerului (°C)

15 oct. 17 apr. 181 10 sept. 25 nov. 2 mart. 21 mai

3.1.4.2 Regimul pluviometric

Precipita ii atmosferice (mm)

Frecven a medie Viteza medie

calcaroase de vârst sarma ian prezent în general la adâncimi de peste 35 m. AcoperiEul

3.1.7 Calitatea apelor

Conform Normativului 1146/2002 revizuit în 2004, cu privire la clasificarea calit ii

Spa iul administrativ Comarna figureaz în contextul Planului de Amenajare a

Harta calit ii apelor de suprafa din punct de vedere chimic

torente, râpe Ei c rora nu li se poate da o folosin agricol .

Seismicitatea zonei este influen at de cutremurele de "tip moldavic" cu hipocentrul în

- coeficient seismic de calcul Ks = 0,20

3.1.9 Flora, fauna i arii naturale cu regim special

3.1.9.1 Habitatele naturale

Pozi ionarea geografic , relieful, re eaua hidrografic , clima i ocuparea teritoriului,

Flora i vegeta ia spontan din comuna Comarna

Localizarea ROSPA0092 P durea Bârnova i ROSCI0135 P durea Bârnova-Repedea

DATE EXTRASE DIN FORMULARUL STANDARD NATURA 2000

1.1 Tip 1.2 Codul 1.3 Data 1.4 Data

1.5 Leg turi cu alte situri Natura 2000:

1.7 NUMELE SITULUI : P durea Bârnova-Repedea