Marin Coteţiu – Descriere metodologică a unor operaţiuni de conservare – restaurare pictura pe lemn

__ __ ___ __ ___ __ ____ _____ _____ __ ___ __ ___ __ ___ __ _____ ____ _____ __ ___ __ ___ _____ __ _ __ __ _ __ __ ___ _____ _____ ______ __ ___ __ _ __ __ ___ __ ___ ______

Consolidarea profilactică a stratului pictural exfoliat

Dat fiind caracterul acestei consolidări, care este una temporară, cu rolul de a proteja zonele cu
desprinderi evolutive ale stratului pictural, se poate folosi o concentraţie slabă de clei de peşte (2-3%),
la care se va adăuga şi un biocid (Preventol RI80 1%) cu rol de conservant. Este nevoie de această
consolidare în regim de urgenţă atunci când la cea mai mică atingere se pot desprinde şi pierde mici
fragmente exfoliate din stratul de culoare, iar din motive obiective nu se poate realiza consolidarea
definitivă decât într-o etapă ulterioară.
Pentru consolidarea profilactică peste zonele cu desprinderi ale stratului pictural vor fi aplicate
bucăţi de foiţă japoneză iar soluţia apoasă de clei va fi pensulată dinspre centrul foiţei de hârtie spre
colţurile ei şi apoi şi spre celelalte zone ale acesteia. În cazul consolidării profilactice nu se presează
exfolierile.
Operaţiunea de îndepărtare a foiţei japoneze şi a urmelor de clei va fi executată abia după
consolidarea definitivă a stratului pictural.

Consolidarea definitivă a stratului pictural (restabilirea coeziunii şi adeziunii la suport)

Pentru efectuarea operaţiunii de restabilire a adeziunii stratului pictural la suport se poate utiliza
o soluţie de clei de peşte în concentraţie de 5-6% (concentraţie stabilită în funcţie de gradul de
absorbţie locală a stratului pictural). Soluţia de clei va conţine şi un biocid (Preventol RI80 1%). De
asemenea, soluţia poate conţine şi alcool etilic 25% (alcoolul având rolul de a reduce tensiunea
superficială a soluţiei de clei şi a facilita astfel mai buna pătrundere a acesteia sub stratul pictural).
Soluţia caldă de clei va fi introdusă sub stratul pictural desprins prin injectare sau prin aplicare
cu pensula peste o bucată de foiţă japoneză. După aproximativ 2 minute exfolierile vor fi presate în
lungul fisurilor, cu o spatulă. Imediat după aceasta va fi aplicată hârtie absorbantă (sau şerveţel) peste
foiţa japoneză impregnată cu clei şi se va interveni atent cu termocauter-ul setat la o temperatură între
60-70 C (în funcţie de grosimea stratului de hârtie absorbantă), presând suprafaţa stratului pictural pe
zona respectivă. Hârtia absorbantă va fi schimbată rapid, pe măsură ce acumulează excesul de clei.
După ce a fost eliminat astfel excesul de clei din foiţa japoneză peste ea se aplică o altă hârtie
absorbantă curată iar peste aceasta bucăţi de marmură rece, sau mici săculeţi cu nisip fin (aceştia
putându-se mula pe suprafaţele reliefate). Presele reci produc gelificarea rapidă a cleiului, condensarea
pe suprafaţa rece a surplusului de umiditate din stratul pictural şi asigură buna fixare a fragmentului
desprins. Este bine ca presele reci să fie păstrate timp de câteva ore pe suprafeţele consolidate.

1
 Marin Coteţiu – Descriere metodologică a unor operaţiuni de conservare – restaurare pictura pe lemn
__ __ ___ __ ___ __ ____ _____ _____ __ ___ __ ___ __ ___ __ _____ ____ _____ __ ___ __ ___ _____ __ _ __ __ _ __ __ ___ _____ _____ ______ __ ___ __ _ __ __ ___ __ ___ ______

După ce în urma examinărilor vizuale şi acustice se va constata reuşita intervenţiei de

consolidare definitivă a stratului pictural, foiţa japoneză va fi îndepărta folosindu-se tampoane de vată
umezite în apă caldă şi bine stoarse.
În cazul desprinderilor stratului pictural care prezintă cavităţi alveolare, pentru o mai eficientă
consolidare se poate introduce în soluţia de clei o anumită cantitate de cretă micronizată, pentru a mări
vâscozitatea consolidantului cu scopul de a umple cavităţile de sub stratul pictural. Cantitatea de cretă
micronizată va fi stabilită în funcţie de particularităţile locale ale suprafeţei, indic ca recomandare
raportul de 1 la 3 (o parte cretă micronizată la trei părţi soluţie de clei). În acest caz nu se mai aplică
soluţia consolidantă peste foiţă japoneză, ci prin injectare sub exfolieri, sau prin aplicare atentă cu o
pensulă fină la marginea exfolierii şi apoi se aşază deasupra foiţa japoneză. Consider necesar în acest
caz ca soluţia consolidantă să conţină şi alcool etilic 25% şi să fie suficient de fluită pentru a se asigura
pătrunderea sa în profunzime. După presarea la rece şi la cald surplusul de consolidant se va îndepărta
imediat de pe suprafaţă utilizând tampoane de vată umectate cu apă călduţă şi foarte bine stoarse.
Operaţiunea de îndepărtare a foiţei japoneze şi a urmelor de clei va fi executată după tamponarea
cu vată umezită în apă caldă. Desprinderea foiţei şi îndepărtarea de pe stratul pictural se va face într-un
unghi de aproape 180 grade, razant faţă de suport, pentru a preveni detaşarea unor fragmente de strat
pictural.

Dezinsecţia suportului şi tratamentul antifungic

Pentru un tratamentul împotriva atacului insectelor xilofage obiectele de lemn pot fi tratate prin
injectarea galeriilor de pe verso şi canturi cu produse cum sunt PER-XIL 10 sau XIREIN (acestea au ca
substanţă activă permetrina). Produsele acestea se administrează ca soluţiii „ready for use”, nediluate,
cu repetarea reatamentului de câteva ori la un interval de 1-2 săptămâni. De asemenea vor fi tratate
toate elementele lemnoase noi de completare a suportului. Se vor executa injectări în profunzimea
orificiilor de zbor produse de insectele xilofage, în fisurile lemnului şi în zonele de îmbinare a
elementelor structurale. Operaţiunea va continua cu impregnări prin pensulare, dar nu şi pe stratul
pictural.
Tratamentul antifungic se va efectua cu un biocid cu spectru larg de acţiune, de exemplu
Preventol RI80, soluţie 1-2% în apă, administrat prin ştergere cu tampon umectat.
Pentru a proteja organismul uman şi a evita producerea unor reacţii alergice, atunci când se
execută operaţiunile de dezinsecţie şi biocidare (ca de altfel şi în timpul operaţiunilor de curăţare prin
metode fizico-chimice), trebuie să se ia măsuri de protecţie (măşti, mănuşi şi ochelari de protecţie).

2
 Marin Coteţiu – Descriere metodologică a unor operaţiuni de conservare – restaurare pictura pe lemn
__ __ ___ __ ___ __ ____ _____ _____ __ ___ __ ___ __ ___ __ _____ ____ _____ __ ___ __ ___ _____ __ _ __ __ _ __ __ ___ _____ _____ ______ __ ___ __ _ __ __ ___ __ ___ ______

Este preferabil ca persoanele care prezintă astm, alergii severe sau hipersensibilitate pulmonară, să nu
lucreze în spaţiul respectiv.

Extragerea din suport a cuielor metalice de dată recentă

Extragerea cuielor din suport se va efectua numai după consolidarea prealabilă a stratului
pictural înconjurător atunci când există exfolieri, evitându-se degradarea picturii în zona de
intervenţie. Cuiele vor trebui extrase prin mişcări de rotire, nu prin smulgere, pentru a nu produce
desprinderea accidentală a stratului pictural. Nu se vor sprijini pe suprafaţa picturii instrumentele de
extragere a cuielor.

Asigurarea cu clei de peşte şi cretă migronizată a marginii stratului pictural

Operaţiunea aceasta se va executa după consolidarea completă a picturii şi va avea rolul de
asigurare a marginilor stratului pictural la extremitatea lacunelor, precum şi de a preveni desprinderile
stratului pictural de pe suport, în special în zonele cu strat gros de preparaţie. Laptele de chit utilizat,
preparat pe bază de clei de peşte 5-6% şi praf de cretă micronizată, cu adaos de Preventol RI80 1%, va
trebui să fie fluid şi va fi aplicat cald, cu o pensulă fină, urmărindu-se obţinerea unui aspect îngrijit.
Poate fi utilizată şi seringa în acest scop.

Curăţarearea etapizată a depunerilor semiaderente şi aderente

În operaţiunea de curăţare se va acţiona progresiv. Mai întâi vor fi eliminate prin metode uscate
acumulările de depuneri neaderente (praf, funingine, pulberi diverse). În acest scop vor fi utilizate
pensule cu păr moale şi lung şi aspiratorul cu putere de aspirare reglabilă. Operaţiunea de desprăfuire
se va efectua pe zone delimitate, şi doar pe elementele care nu prezintă desprinderi ale stratului
pictural. Această operaţiune se va efectua sub un control permanent al suprafeţei pentru a nu fi produse
modificări de aderenţă a stratului pictural la suport.
Curăţările prin metode fizico-chimice efectuate pentru îndepărtarea depunerilor aderente trebuie
să fie şi ele desfăşurate gradual, progresiv. Pot fi utilizate soluţii obţinute din amestecul unor solvenţi
(vor fi aleşi cu precădere solvenţi netoxici sau cu o toxicitate redusă şi fără remanenţă), care au o
acţiune de solubilizare graduală a depunerilor de pe suprafaţa stratului pictural.
Ca indicaţie orientativă menţionez concentraţiile procentuale ale unor solvenţi care compun
soluţii utilizate în cazuri generale de curăţare a picturii pe lemn – în tehnicile tempera sau ulei – care
prezintă verni îmbătrânit şi degradat, sau depuneri grase de murdărie. Concentraţii uzuale: alcool etilic
între 50-70 %, esenţă de terebentină şi/sau white spirit între 20-50%, etilenglicol între 3-5%, amoniac

3
 Marin Coteţiu – Descriere metodologică a unor operaţiuni de conservare – restaurare pictura pe lemn
__ __ ___ __ ___ __ ____ _____ _____ __ ___ __ ___ __ ___ __ _____ ____ _____ __ ___ __ ___ _____ __ _ __ __ _ __ __ ___ _____ _____ ______ __ ___ __ _ __ __ ___ __ ___ ______

soluţie între 0,5-1,5 %, ulei de in crud între 0,5-1 %. Uleiul de in şi amoniacul vor fi amestecate
separat şi apoi se vor adăuga celelalte componente ale soluţiei de curăţare.
Prin opoziţie cu alcoolul etilic care este foarte penetrant (are tensiunea superficială redusă,
volatilitatea ridicată şi poate avea o acţiune relativ agresivă în a dizolva diferite tipuri de depuneri),
esenţa de terebentină şi white spirit-ul au o volatilitate mai redusă, sunt solvenţi mai puţin penetranţi şi
au o retenţie mai mare pe suprafaţă. Astfel rolul terebentinei şi/sau al white spirit-ului este acela de a
produce o solubilizare temperată a verniului vechi. Etilen glicolul, având o retenţie mai mare pe
suprafaţă, asigură soluţiei de curăţare o acţiune moderată. În soluţiile uzuale concentraţia de amoniac
este de aprox. 1% (amoniacul are caracter caustic şi toxic, dizolvă grăsimi, uleiuri şi proteine) şi are
rolul de a emulsiona uleiul conţinut de soluţia de curăţire. Uleiul de in introdus în soluţiile de curăţare,
deşi este în cantitate foarte redusă (0,5-1%) îndeplineşte rolul de a preveni degresarea suprafeţei
stratului pictural în timpul curăţării.
Din punct de vedere practic, soluţia utilizată va fi aplicată prin tamponare uşoară sau rulare cu
beţişorul cu vată, lăsând să fie solubilizat stratul de depuneri aderente de pe zona respectivă. Se va
evita uzarea suprafeţei în timpul lucrului. Concomitent se va interveni uşor cu bisturiul pentru
îndepărtarea aglomerărilor de depuneri solubilizate şi pentru subţierea verniului brobonat. Se va
acţiona selectiv, ţinându-se cont de inegalităţile stratului de depuneri, controlând atent suprafaţa pentru
a nu afecta pelicula de culoare sau foiţa metalică originară, urmărind a se obţine un aspect unitar al
curăţării.
Pe suprafaţa lemnului nepreparat, pe versoul icoanei, pentru îndepărtarea depunerilor aderente se
poate utiliza o soluţie alcoolizată (alcool etilic de concentraţie cuprinsă între 25% şi 50% în apă, în
care, pentru a mări puterea de curăţare, se pot adăuga câteva picături de amoniac soluţie la 100 ml
alcool în apă).

Refacerea ornamentelor sculptate pierdute, montarea şi grunduirea lor

Ornamentele sculptate sau părţile lipsă din suport care trebuie completate vor fi sculptate din
lemn din aceeaşi esenţă lemnoasă cu originalul, sau dintr-o esenţă mai moale (în cazul în care suportul
lemnos original este fragilizat ca urmare a unui atac xilofag puternic). Lemnul utilizat trebuie să fie
bine uscat. Pentru montarea acestora, în funcţie de specificitatea cazului, se poate utiliza un adeziv
sintetic pentru lemn, pe bază de polivinilacetat sau adeziv poliuretanic, cu calităţi superioare adezivilor
organici, sau se poate opta pentru tradiţionalul clei de oase. Pentru reconstituiri volumetrice ale
lemnului vechi se poate utiliza şi un chit epoxidic pentru lemn, de tip Balsite WK.

4
 Marin Coteţiu – Descriere metodologică a unor operaţiuni de conservare – restaurare pictura pe lemn
__ __ ___ __ ___ __ ____ _____ _____ __ ___ __ ___ __ ___ __ _____ ____ _____ __ ___ __ ___ _____ __ _ __ __ _ __ __ ___ _____ _____ ______ __ ___ __ _ __ __ ___ __ ___ ______

Părţile completate cu lemn nou pe care urmează a se face integrări cromatice la stratul pictural,
precum şi cele reconstituite cu Balsite WK, vor fi grunduite cu grund preparat din cretă micronizată şi
clei de peşte 5-6%. Mai întâi pe suprafaţa lemnului va fi aplicat clei de peşte cald pentru impregnarea
suportului şi o mai bună aderenţă a grundului. Grundul va fi aplicat în straturi succesive, după ce
stratul anterior va fi complet uscat.

Aplicarea benzilor textile desprinse de pe suport

După consolidarea profilactică a picturii pe benzile textile desprinse se va proceda la curăţarea
mecanică a suportului, solubilizarea adezivilor şi a depunerilor de pe suprafaţa sa. Ulterior curăţării
mecanice se va degresa local suportul cu soluţie de alcool etilic 50% în apă, iar suprafaţa sa se va
pregăti pentru aplicarea benzilor textile.
Benzile textile desprinse, după curăţarea versoului lor, pot fi refixate pe suport cu grund preparat
din clei de peşte 8-10%, cu adaos de Preventol RI80 1% şi cretă micronizată (o parte cretă micronizată
la 2-3 părţi soluţie de clei). Suprafaţa benzilor textile va fi presată până la obţinerea fixării complete pe
suport.

Chituirea lacunelor stratului pictural

Pentru această operaţiune se poate utiliza chit de cretă micronizată şi clei de peşte în concentraţie
de 5-6% (concentraţie care poate să varieze în funcţie de caracteristicile preparaţiei originale, de
gradul de absorbţie, de gradul de fragilizare sau de duritatea sa). Pentru primul strat grundul va fi
preparat din o parte soluţie de clei şi o parte cretă micronizată; stratul al doilea de grund va fi preparat
din o parte soluţie de clei şi două părţi cretă micronizată, stratul al treilea va fi de consistenţa unui chit
păstos, fiind preparat din o parte soluţie de clei şi tei părţi cretă micronizată. Straturile de grund şi
respectiv chit nou vor fi aplicate călduţe, cu pensula (în primele două straturi) şi cu spatula (în stratul
al treilea şi în al patrulea dacă este necesar şi acesta). Fiecare strat va fi aplicat după uscarea prealabilă
a stratului anterior. Se va evita depăşirea marginilor lacunelor. Se va urmări obţinerea unor chituri
absorbante. Şlefuirea chituirilor se va realiza după uscarea completă, utilizând la început pe chituirile
extinse hârtie abrazivă de granulaţie aprox. 400, dar şlefuind doar în limita chituirii pentru a nu uza
stratul de culoare din vecinătate. În faza finală se va utiliza un dop de plută umezit cu apă sau cu
emulsie slabă de ou.
Pe faţa icoanelor chituirea orificiilor produse de insectele xilofage se poate face prin injectarea
unui grund fluid cu seringa, preparat din o parte soluţie de clei de peşte 5-6%, cu adaos de alcool etilic
25% şi Preventol RI80 1%, şi două părţi cretă micronizată. Pentru a putea fi mai bine controlată
5
 Marin Coteţiu – Descriere metodologică a unor operaţiuni de conservare – restaurare pictura pe lemn
__ __ ___ __ ___ __ ____ _____ _____ __ ___ __ ___ __ ___ __ _____ ____ _____ __ ___ __ ___ _____ __ _ __ __ _ __ __ ___ _____ _____ ______ __ ___ __ _ __ __ ___ __ ___ ______

presiunea uşoară în pistonului seringii este preferabil ca seringa să fie de capacitate mică (1 ml). Altă
posibilitate de obturare a orificiilor este aplicarea unui chit cu ajutorul spatulei dentare. În acest caz
chitul se poate prepara din o parte soluţie de clei de peşte 5-6%, cu adaos Preventol RI80 1%, şi patru
părţi cretă micronizată. Urmele de grund sau chit care ajung pe suprafaţa suportului vor fi îndepărtate
după întărirea sa folosind un tampon de vată umezit cu apă.

Integrarea cromatică a lacunelor şi uzurilor stratului pictural

Tehnica de integrare cromatică în cazul icoanelor realizate în tempera poate fi şi ea cea a
culorilor de apă (pigmenţi în amestec cu liant acuarela, sau pigmenţi în amestec cu emulsie slabă de
ou). Integrarea cromatică se va executa prin metoda velatura combinată cu metoda ritoco (pe uzurile
stratului pictural al icoanelor) şi prin metoda tratteggio (pe chituirile noi). Se va urmări ca integrările
să fie mai deschise, mai transparente şi mai grizate în comparaţie cu originalul, pentru a-l pune în
valoare.
În cazul icoanelor realizate în ulei tehnica de integrare cromatică poate fi cea a culorilor de
verni, care sunt reversibile. Mai ales în cazul picturii în ulei se practică aplicarea unui verni
intermediar înainte de integrarea cromatică, cu scopul de a restabili intensitatea culorilor, dar şi pentru
a izola suprafaţa originală faţă de culorile care vor fi aplicate in operaţiunea de reintegrare. Acest verni
intermediar trebuie să se usuce complet înainte de integrarea cromatică, iar culorile folosite la
integrare trebuie să se usuce complet înainte de vernisarea finală.
Ca şi operaţiunea de chituire, integrarea cromatică va fi şi ea selectivă. Integrarea cromatică se
va efectua strict în limita uzurilor şi a lacunelor stratului pictural.

Vernisarea
Pentru protejarea icoanelor şi a suprafeţelor sculptate şi policrome, conform documentaţiilor de
specialitate, se poate utiliza verni semilucios de răşină damar, în concentraţie de 10-12%, dar în acest
caz trebuie avută în vedere perioada lungă de timp necesară uscării damarului (în general mai mare de
două luni de zile). Se poate opta şi pentru alt verni, cu uscare mai rapidă, cu aspect semilucios sau mat
(în funcţie de ceea ce este potrivit picturii respective), care va trebui să fie de bună calitate. Vernisarea
trebuie realizată cu atenţie, în strat subţire şi bine întins, urmărind obţinerea unui aspect uniform şi
evitând ştergerea culorilor folosite la integrări. Se recomandă efectuarea unor teste prealabile, pentru a
evita rezultate nedorite.