Portofoliu Cu Jocuri

PORTOFOLIU
JOCURI
DIDACTICE
Pentru activităţile
Din învăţămîntul preşcolar
Cuprins:
1. Jocuri din folclorul copiilor.
2. Fră mîntă ri de limbă .
3. Saluri de dimineaţă .
4. Numă ră tor.
5. Pauze de relaxare.
6. Jocuri pentru degeţele.
7. Jocuri didactice la arta plastică .
8. Jocuri didactice la literatura artistică .
9. Jocuri didactice la matematică .
10. Jocuri didactice la dezvoltarea limbajului.
11. Jocuri didactice la cunoaşterea mediului.
12. Jocuri didactice la educaţia fizică .
13. Jocuri de rol.
14. Jocuri didactice la alfabetizare.
15. Jocuri didactice la educaţia pentru societate.
16. Jocuri didactice la educaţia pentru să nă tate.
17. Jocuri de autocunoastere, de prezentare si de
cunoastere interpersonala
18. Jocuri de cooperare si de comunicare
19. Jocuri de creativitate si de confectionare
20. Jocuri de energizare si de spargere a ghetii
21. Jocuri de afirmare
22. Jocuri de incredere
23. Jocuri dinamice
24. Diverse jocuri pentru copii.
JOCURI
DIDACTICE
Din folclorul copiilor
Jocuri din folclorul copiilor
(Folclor de dădă cire a copiilor mici)
De dezmierdare
Mititica,
frumușica,
Pă pușica,
Cine acolo-i mititică ,
Cine acolo-i singurică ?
Sau
Puiul mamei, puișor,
Crește mama scump odor:
Puiul mamei, puișor,
Puică nașul mamei.
Țăpușele
(Cineva dintre cei mari lovește încet palmele copilului una de alta și zice: )
Ț ă pușele,
Ț ă pușele,
Mititele,
Frumușele.
Copăcel
(Câ nd copilul începe a se ține ,,copă cel,, a face primii pași, unul mare se dă puțin
înaintea micuțului și îl cheamă spre el, rostind: )
Copă cel,
Copă cel,
Că ți-oi da carne de miel
Ș i-o costiță de purcel.
Hop, țup, țup,țup.
Hai, hai, copă cel.
Sau:
Mă ricel, mă ricel,
Fă un pas mititel,
Fă doi pași,
Fă doi pași,
Dragul mamei copilaș.
Sau:
Vin-la tata, mă i Dumitre.
Să -ți dee tata plă cinte:
Două reci, una fierbinte.
Vin la tata, mă i Dumitre.
De-a huța
(Copilul ce stă pe piciorul vâ rstnicului, este ținut de mâ nuțe, ca să nu cadă , și
dat ,,huța,, în sus și-n jos, zicâ ndu-se în tactul mișcă rilo: )
Huța, huța, cu că ruța
Pâ n-la lelea Mă riuța
Ș i unde-a fi drumul greu,
Oi pune și calul meu.
Sau:
Huța, huța, cu că ruța
Pâ n-la lelea Mă riuța
Ș i-napoi cu să niuța,
Sanie cu patru cai,
Pâ n-la badea Nicolai.
Sau:
Hopa, hopa cu că ruța
Pâ n-la lelea Mă riuța:
Mă riuța nu-i acasă ,
Numai fata cea frumoasă .
Nu mai plânge
(Un copil care plă nge, e liniștit astfel de unul mai mare: )
Trei plă cinte-ntr-o tavă ,
Nu-i mai plă nge, ci-i mâ nca:
Lapte dulce-ntr-un uscio,
Nu mai plă nge, mă i fecior!
Fața
(pentru învă țarea noțiunilor de ,,ochi,, , ,,gură ,, etc)
Aista-i ochiul-dedeochiul,
Asta-i gura-balagura,
Aista-i nasul- fă rtă nașul,
Asta-i geana-coțofana,
Asta-i fruntea-tă vă luc,
Hap de țuluc1
( La ultimul vers copilul e apula de pă rul din frunte. El ră de.)
Sau
Închide ferestrele ( i se pune mâ na pe ochi)
Trage obloanele ( gene )
Închide ușa (gura)
Ră suceste cheia.(nasul)
Jocul degetelor
Aista-i urs,
Aista-i ursoaică ,
Aista-i lup,
Aista-i lupoiacă ,
Aista-i vulpoaică ,
Are coada lungă ,
Vine să te-mpungă .
Leapșa pe lopată
(De obicei mama ia că pșorul copilului cu amâ ndouă mâ inile-ca pe un boț de aluat-, îl
leagă nă ușurel și zice: )
Leapța, leapșa pe lopată
Ș i-nc-o dată și-nc-o dată .
Înc-o dată , uite-acuș!
Huștiuliuc! În cuptotuș!
„Lună nouă” – pentru belşug

Lună , lună nouă
Taie pâ inea-n două
Ş i dă -ne şi nnouă .
Ţ ie jumă tate,
Nouă să nă tate
La vară bucate!
„Căldăruşă plină”- pentru belşug
Că ldă ruşă plină
Haidem în gră dină ,
Unde am o floare
Ce-o să crească mare
Dacă e stropită
Ş i e îngrijită .
„Treci ploaie”- pentru alungarea ploii

Treci ploaie că lă toare
Că te-ajunge soarele
Ş i-ţi taie picioarele!
Cu un mai, cu un pai,
Cu sabia lui Mihai!
Variantă
Du-te ploaie că lă toare
Că te prinde sfâ ntul soare.
Ş i îţi ia picioarele
Cu un pai, cu un mai
Cu sabia lui Mihai!
Plină de coji de mă lai.
Că ră midă nouă ,
Dă doamne să plouă !
Că ră midă rea
Dă Doamne să stea!
Cântece (descântece) pentru soare”

Soare, soare, ieşi afară
Să -ţi dau floare de cicoare
Uite, soarele-a ieşit
Ş i cicoarea a-nflorit!
Variantă
Soare, soare, ieşi din închisoare
Că vin două că prioare
Cu cercei de ghiocei
Cu papuci din flori de tei.
Variantă
Negurice , rice
Fugi de pe colnice
C-o să vină soarele
Să -ţi taie picioarele!
„Melc, melc, codobelc”

Melc, melc, codobelc
Scoate coarne boureşti
Ş i te du la baltă
Ş i bea apă caldă .
Ş i te du la Dună re
Ş i bea apă tulbure.
Ş i te suie pe buştean
Ş i mă nâ ncă leuştean.
Să vină fetiţele
Să -ţi vadă corniţele
Ş i să spele rufele
Să le –ntindă pe nuiele
Să latre câ inii la ele!
„ Melcul supărat!”
Vine melcul supă rat,
O furnică l-a pişcat.
Ş i cum vine pâ ş, pâ ş, pâ ş
Întâ lneşte-un că ră buş.
Melcul strigă -n gura mare,
- Nu te mai pră ji la soare
Dă -te-ncolo, nu-mi sta-n drum,
Că te iau în coarne-acum!
,,Mămăruţă-Ruţă” –pentru zbor

Mă mă ruţă – Ruţă / Suie-mă -n că ruţă ,
Ş i mă du la vale /pe mine că lare,
Variantă
Mă mă ruţă -Ruţă / Fetiţă pestriţă
Încotro ai zbura / Acolo m-oi mă rita!
„Cântecul ariciului”
Mă i arici, arici, arici,
Mă i arici pogonici,
Mergi la moară / De te-nsoară
Ş i ia fata lui Cicoară .
Cu papuci din coji de nuci,
Ş i cercei de nouă lei.
Cu mă rgele de surcele
Cu cercei de brebenei
Cu mă rgele viorele!
„Cântecul cocoşului”
Ş i era un Moş / Ş i-avea un cocoş.
A, ce mai cocoş! / Cum câ nta la Moş!
Ia câ ntă cocoşule!/Să i şi joacă , moşule.
Ş i era o vulpe /Ş i-a mâ ncat cocoşul
A, ce mai cocoş!
Ş i era un câ ine/şi-a mâ ncat pe vulpe
Vulpea pe cocoş /A, ce mai cocoş!
Ş i era un lup /Ş i-a mâ ncat pe câ ine,
Câ inele pe vulpe/ Vulpea pe cocoş,
A, ce mai cocoş!
„Barza”
- Barză , barză cu noroc
Spune-mi mie ce-ai în cioc ?
Un boboc!
- Dar în gheare, ce-ai în gheare?
- Un şarpe şi-o lipitoare.
Variantă
- Barză , barză ce-ai în cioc?
O chită de busuioc !
Dă -mi-o mie să mă joc!
Variantă
- Barză , barză
Ce-ai în cioc?
- Un boboc!
- Dar în guşă ?
- O că puşă !
- Vino la noi după uşă !
„Iepuraş drăgălaş”
Iepuraş, dră gă laş,
A fugit peste imaş.
Ş i s-a dus, acolo sus,
Într-o tufă s-a ascuns.
Dar Codă u, câ ine ră u,
L-a stâ rnit din cuibul să u,
Ş i-a plecat, speriat
În cel codru-ntunecat!
„ Podul de piatră”
Podul de piatră / S-a dă râ mat
C-a venit apa şi l-a luat .
Vom face altul / Pe mal în jos
Altul mai trainic / Ş i mai frumos !
„Iepuraş drăgălaş”
- Iepuraş dră gă laş
Undea-i fost?
- La oraş.
- Un te duci?
- În pă dure!
- Ce mă nâ nci?
- Fragi şi mure.
- Unde dormi?
- În culcuş.
- Cum te cheamă ?
- Marinuş!
„Ineluş – cerceluş”
Ineluş – cerceluş
Eu te voi ascunde acuş !
Uite-aci, ba… aici,
Binişor eu te-oi piti!
Hop, hop, te-am ascuns,
Ţ ine bine pumnul strâ ns.
Ineluş – cerceluş,
Eu te voi gă si acuş !
Eşti aici, ori nu eşti ?
Dacă ieşi,… îţi spun poveşti!
Hop, hop, te-am gă sit,
Uite-aicea ai sclipit!
„ Vine ursul necăjit”

Vine ursul necă jit
Cu un dinte ruginit.
- Dă -mi fetiţ-o cheile,
Să deschid odă ile.
- Vai de mine şi de mine
Cheile nu sunt la mine!
Sunt la mama-Bucureşti
La palatele domneşti!
„ Unde te duci măi arici”

- Unde te duci mă i arici?
- În pădurea de urzici.
- Ce să cauţi tu arici ?
- Muşuroiul de furnici.
- Vreau să vin şi eu arici.
- Tu copile stai aici,
Că te pierzi printre urzici!
- Rici – Rici, mă i arici,
Ace ai, nu ai arnici!
1. Degeţele mititele / Ne jucă m cu ele.
Ne jucă m cu pă rul / Sugem biberonul
Stă m ca mexicanii / Facem ca motanii.
Floare de nu mă uita / Stai pe loc şi nu mişca !
Unu, doi , trei

Baba la bordei!
Cură ţă ardei
Pentru Moş Andrei.
Moş Andrei s-a dus la piaţă
Ş i-a că zut cu nasu-n gheaţă
Ş i s-a dus la farmacie
Să cumpere alifie,
Alifie n-a gă sit / Ş i pe uşă a ieşit!
Negustorul a strigat:
- Vrei bomboane?
- Nu mi-e foame!
- Vrei halva ?
- Asta , da!
Nea Alecu, nea Alecu

Tunde oaia şi berbecul
Ş i berbecu-i furios
Dă cu coarnele-n cocoş.
Ş i cocoşul fă ră vină
Rupe creasta la gă ină .
Ş i gă ina fă ră creastă ,
Sparge oul la fereastră .
Nea Alecu supă rat,
Toată ziua n-a mâ ncat!
……………………………
Bate palma – palma dreaptă
Ş i piciorul mi-l lovesc,
Bate palma – palma stâ ngă ,
Ş i-apoi jocul ispră vesc!
Alin şi Alina
Se plimbă cu maşina.
La fiecare stop
Bea câ te-un sirop!
În fiecare seară ,
Mă nâ ncă –o banană !
La orice cotitură ,
Mă nâ ncă o pră jitură !
Bucureşti oraş frumos
Te duci cu trenul,
Vii pe jos,
Gă seşti o floare mirositoare,
O iei în mâ nă şi o miroşi,
O duci în casă
Ş i-o pui pe masă ,
Masa este puţin şuie
Ş i-i bă tută -n 10 cuie!
1,2,3,4,5,6,7,8,9,10!
Suntem două prietene,
2000 de secole
Fă ră întrerupere.
Stâ ngu’ – dreptu’, stâ ngu’ - dreptu’
Faţă –faţă , spate – spate,
Nimeni nu ne mai desparte!
Ala – bala, portocala,
Ieşi Gheorghiţă la portiţă
Că te-aşteptă o fetiţă
Să plecaţi la gră diniţă .
Cioc – boc, mă i bondoc,
Stai pe loc!
Cu maşina Radului,
Cu racheta dorului,
La poarta că minului.
Cioc – boc, mă i bondoc
Stai pe loc!
Ieşi fetiţă la portiţă ,
Că te-aşteaptă Talion,
Talion , fecior de domn.
Cu tichie de frâ nghie,
Cu pană de ciocâ rlie.
Cu că ruţa Radului,
Cu caii-mpă ratului
Cu biciul cumnatului,
În mijlocul satului.
Cranţ, cranţ, dorobanţ!
Cioc, boc, treci la loc!
Folclor de dădăcire
Copă cel,
Copă cel,
Copă cel,
Că ți-oi da carne de miel,
Ș i-o costiță de purcel!
Hop, țup, țupu, țup, hop.
Hai, hai, copă cel!
Faţa
• Unul dintre adulţi spune versurile ce urmează , ară tînd și locurile respective:
Barbă -bă rbie, Sprîncene-coțofene,
Gură -gură lie, Frunte-vă lă tuc,
Nas-nă să lie, Haț de țuluc!
Ochi-bazaochi,
• Cînd zice „haţ de ţuluc”, îl apucă de pă rul din frunte, iar copilul rîde.
Închid ferestrele
• Copilul rîde satisfă cut, cînd i se spune:
Închid ferestrele (i se pune mîna pe pleoape).
Pun obloanele (genele), închid ușa (gura).
Pun lă cata (bărbia).
Sucesc cheia (ușor i se sucește nasul).
Degetele
• Pentru a-l liniști pe copilul care s-a lovit și plînge, unul dintre adulţi îi ia
o mînuţă și, ară tîndu-i pe rînd toate degetele, spune:
Aista-i urs, Aista-i vulpoaică ,
Aista-i ursoaică , Are coadă lungă ,
Aista-i lup, Vine să te-mpungă !
Aista-i lupoaică ,
• Se îndreaptă mînuţa spre el, parcă vrînd să -l împungă , și i se zice: „Buu-
u!” Copilul uită de durere și începe să rîdă .
Memoraţi formulele de dădăcire, apoi exersaţi-le, în perechi.
Formule de invocație către fenomenele naturii
Către nori
• Cînd vor să se împră știe norii și să iasă soarele, copiii zic:
Fugi, nour, fugi,
Că te-ajunge soarele
Ș i-ți taie picioarele
C-un mai,
C-un pai,
Cu trei fire de susai!
Că tre soare
• Cînd e arșiţă și-i prea cald, copiii i s se adresează soarelui:
Du-te, soare,
Vino, umbră !
Că tre luna nouă
• Seara, cînd copiii observă că a apă rut luna nouă , sar în sus și cîntă
bucuroși:
Lună nouă , Ț ie – jumă tate,
Lună nouă , Nouă – jumă tate,
Taie ceru-n două La vară – bucate!
Ș i ne dă și nouă : La toți – să nă tate!
Că tre luna plină
Lună plină . Na-ți curea
Lună plină , Să faci șa;
Cobori la noi în gră dină , Na-ți brîu,
Că ești mîndră și frumoasă , Să -ți faci frîu;
Ești a nopților cră iasă ; Na-ți piele,
Cal ai – și n-ai, Să -ți faci că pețele!
Frîu și că pețele n-ai.
Memoraţi formulele de invocaţie
Formule de invocație.
Poezii despre animale, păsări, plante
S-a suit mîța-n taxi
Do, re, mi, fa, sol, la, si,
S-a suit mîța-n taxi.
Cînd a dat să facă -un cot,
A că zut cu fața-n glod
Ș -a-nceput a mieuna,
Că nu știe regula.
Iepurașul
Iepurașul cu coadă scurtă
A venit la noi la nuntă ,
S-a-așezat în capul mesei
Ș -a mîncat jemna miresei.
Mirele s-a supă rat,
De urechi l-a apucat,
I-a fă cut o-nvîrtitură
Drept în oala cu friptură .
Către melc
• Copiii îi cîntă melcului, crezînd că astfel îl fac să -și scoată corniţele:
Melc, melc, Ș i bea apă limpede;
Codobelc, Ș i te suie pe butoi
Scoate coarne bourești Ș i mă nîncă usturoi;
Ș i te du la baltă Ș i te suie pe uluci
Ș i bea apă caldă ; Ș i mă nîncă mere dulci;
Ș i te du la Dună re Ș i te suie pe-un buștean
Ș i bea apă tulbure; Ș i mă nîncă leuștean;
Ș i te du la mare Mă nîncă și pă trunjel –
Ș i bea apă tare; Scoate coarne de vițel!
Ș i te du la munte
Către urzică
Urzică ,
Burzică ,
Nu mă mușca,
Că te-oi tă ia,
N-a fi vina mea!
Către susai
• Susaiul, înainte de a fi mîncat, se cură ţă de coajă și frecîndu-i-se tulpina
în palme, ca să -și piardă amă ră ciunea, se spune:
Susai, Fă -te dulce,
Susai, Că te tai,
Fă -te dulce, Dulce ca mierea,
Ce mai stai? Nu amar ca fierea!
Rață, rățișoară
– Rață , rață , ră țișoară , Parcă -i zi de să rbă toare?
Ce te plimbi pe ulicioară : – Dă -te, dragă , la o parte,
Tipa, tipa, legă nat, Nu mă duc așa departe,
Așa frumos încă lțat; Numai pînă -n deal la moară ,
Cu papucii gă lbiori, Că mi-i gușulița goală !
Alungarea ciorilor
• Pentru alungarea ciorilor din vii se spuneau urmă toarele versuri:
Uie! Pîngă rei! Ș i cîrlana n-are mițe!
Ș apte fete la ghiței! Ș apte fete pe-o că chiță !
La Nadol, la Frecă ței! Ș i că chița n-are vîrf!
Ș i ghițeii n-au mamă ! Ș apte fete pe-un sovîrf!
Ș apte fete și-o cîrlană ! Ș i sovîrful s-a plecat!
Uie! Uie! Ș apte fete s-a-necat!
Uie! Uie! Uie!
(Versurile sînt culese de la Dumitra Enciu, anul nașterii 1919, c. Cîșlița-Prut)
Jocuri de cuvinte. Vorbe de-a-ntoarselea

Am poznit o făcută
Într-o zi am că prit pră pă ditele. M-am că ră rit pe-o dusă și am pă durit
într-o ajunsă . Acolo am bordeit un vă zut. M-am bordeit la dus, m-am
ferestrit pe-o uitată … Am bordeit în vă zut trei fete plă cinteau fă cute.
Vă zutele m-au fetit, m-au bordeit în chemată și m-au scă unit pe un
pus. Am plă cintit o mîncată și nu m-am plă cintit să turatul. Am mai plă cintit
o mîncată și să turatul tot nu m-am pîntecit. Atunci m-am cotruțit
pe lîngă dată și am plă cintit o furată . Am sînit-o pus și mi-am pelit fripta.
M-au fetit vă zutele și m-au gurit peste pă lită de mi-au dințit dîrdîiții. Neputînd
uși pe nimerită , am feresit pe ieșită . Din grabă am feresit stricata
și am poznit o fă cută .
M-a trimis cana cu astă mamă
M-a trimis cana
Cu astă mamă ,
Să -mi dai oleacă de ră u,
Că tare i-i brahă la inimă ;
Ș apte zace de cînd zile,
N-a pus gură în fă rîmă !
1. Transcrie proproziţiile primului alineat după felul cum le-ai înţeles.
2. Încearcă să scrii 2-3 propoziţii de-a-ntoarselea.
Călimara
La acest joc pot participa nu mai mult de trei copii. Fiecare pune pe
masă (scăunel) cîte o mînă cu degetele desfă cute. Unul dintre copii spune
cuvintele:
(Varianta I) Într-o că limară
Este o cerneală .
Ce fel de cerneală
Este-n că limara ta?
Pe care deget nimerește degetul celui care spune cuvinte, acel copil
trebuie să -și aleagă repede culoarea pe care o are pe una dintre hă inuțele
sale (o culoare pe care n-o au ceilalți) și spune culoarea (de exemplu: albastră).
Dacă nimeni nu spune: „La mine-i albastră!”, atunci el își ascunde
un deget, iar dacă a mai spus cineva această culoare, atunci acel copil
își ascunde degetul și spune mai departe versurile-numă ră toare. Jocul se
termină atunci cînd cineva reușește să -și ascundă primul toate degetele.
Acel copil e numit învingă tor.
(Varianta II) Unilica, duduica,
Pe iordan, peste pan,
Tușa, pă pușa,
Pliosc că ldă rușa,
Bob!
(Culeasă de la Dumitru Mării, anul nașterii 1902)
Jocuri din Cîșlița-Prut (în aer liber)

Podul de piatră
Grupul de copii își alege doi că pitani, adică doi copii de aceeași vîrstă .
Aceștia la rîndul lor își aleg fiecare, neauziți de ceilalți, denumirea echipei
(denumiri de lucruri: cireașă și vișină, cană și pahar etc.), apoi se apucă de
mîini, le ridică sus ca să treacă copiii pe sub mîinile lor, care ar semnifica
un pod, spunînd cuvintele:
Podul de piatră s-a dă rîmat.

A venit o apă și l-a luat.
Vom face altul mai trainic
Mai nou pentru popor.
Ceilalți copii spun aceste cuvinte, trecînd pe sub „pod” ținîndu-se de
mîini. Acel copil care nimerește la cuvîntul „popor” sub mîinile că pitanilor
este prins și dus mai departe de ceilalți copii, fiind întrebat: „Ce vrei:
vișină sau cireașă?” Copilul își alege ce dorește. După ce toți copiii au nimerit
sub podul dă rîmat și și-au ales lucrul preferat, se aranjează în echipe,
în frunte cu că pitanii. Echipele se așază față în față , că pitanii se apucă
de mîini și se trag pînă cînd unul dintre căpitani trece linia celuilalt. Învinge
acea echipă care reușește să treacă după linia sa cealaltă echipă .
Dorul Mărioarelor, surioarelor

Se aleg doi doritori din grupul de copii. Aceștia se apucă de mîini (mîinile
încrucișate) și se așază în fața celorlalți care sînt aranjați într-un rînd.
Aceştia de asemenea se țin de mîini și interpretează o melodie la dorință
sau spun doar cuvintele (cei doi), mișcîndu-se înainte (doi pași) şi înapoi
(doi pași):
– La noi mai puține, dar la voi mai multe,

Dorul Mărioarelor, surioarelor.
Ceilalți ră spund la fel, cîntînd și mișcîndu-se:
– Treceți și v-alegeți care cum vă place,
Ceilalţi doi aleg un copil și iară și cîntă și se mișcă :
– Dar nouă ne place (un nume), treci încoace,
Așa se repetă pînă cînd sînt aleși toți copiii.
(Un grup mare se poate împă rți în două grupuri mai mici ca să nu
dureze jocul prea mult și să fie plictisitor.)
Povestea
1. Citește atent povestea.
Iapa, mînzul și lupul
Într-o vară , iapa a plecat de dimineață cu mînzul la pă scut. În drum
s-a întîlnit cu un lup bă trîn. Lupul o întreabă pe iapă dacă nu vinde mînzul.
Atunci iapa i-a ră spuns că -l vinde.
– Dar cît costă ? întrebă lupul…
– Uite, că e scris pe copita piciorului drept de dinapoi.
Iapa a ridicat piciorul, dar lupul nu vedea nimic scris. Ș i-i zise:
– Nu se vede nimic.
Iapa ră spunsese:
– Dă -te mai aproape, că e scris mă runțel, cumetre, și cum dumneata
ești bă trîn, ți-i tare greu să vezi.
Lupul se apropie, da iapa – sfîr! un picior drept în capul lupului și îl
cîrligă cu picioarele în sus. Iapa și mînzul au mers mai departe, iar lupul
a ră mas cu buzele umflate.
JOCURI
DIDACTICE
Frămîntări de limbă
FRĂMÎNTĂRI DE LIMBĂ
Raţa
Raţa strigă: mac, mac, mac,

Astăzi vreau să stau pe lac
Cu bobocii mei cei mici
Ca să-noate: plici, plici, plici.
Mac, mac, mac şi plici, plici, plici
Ce frumos este aici!
Mac, mac, mac şi plici, plici, plici...
Gîştele
Un gâscan şi cu o gâscă
Încercau să prind-o muscă,
Însă musca a zburat
Iar ei rău s-au supărat.
Ga, ga, ga şi ga, ga, ga,
Unde-i musculiţa mea?
Ga, ga, ga...
Cocoşul
Pe un gard stă cocoţat
Un cocoş cam pintenat
Şi tot strigă cu-cu-rigu,
Vă anunţ că vine frigu’
Cu-cu-rigu, cu-cu-rigu
Grivei
Lângă cuşca lui Grivei
Au venit căţei vreo trei
Tot lătrând în gura mare
Căutând ceva mâncare,
Iar Grivei prietenos
Împarte cu ei un os
Ham, ham, ham, ham, ham, ham,
Uite câţi prieteni am!
Ham, ham, ham...
Pisicuţa
Pisicuţa „Miau”, miau, miau
Se juca drăguţa
Şi dădea mereu de-a dura
Ghemul cu lăbuţa.
Miau-miorlau, miau-miorlau,
Ghemul vreau să-l iau!
Miau-miorlau...
Mickey-Mouse
Mickey Mouse şoricelul
Se tot joacă frumuşelul
Nu ştie că după-o sticlă
Îl pândeşte o pisică
chiţ, chiţ, chiţ, chiţ, chiţ, chiţ,
Ce bine este aici
Dar mi-e frică de pisici
Chiţ, chiţ, chiţ...
Raţa
Rata raghita piscuparnita
cu cinci puisori negrisori, albisori toti cu rata raghita
piscuparnita
Capra
Capra calca-n piatra,
Piatra crapa-n patru;
Crape capul caprei-n patru,
Cum a crapat piatra-n patru.
Un mos cu un cos
Un mos cu un cos,
In cos – un cocos.
Mosul cu cosul,
Cosul cu cocosul.
Vulturul
Vulturul sta pe pisc
Cu un pix in plisc.
Fluturele
Fluturele sta pe floare
Floarea flutura in vant
Ca fluturele pe floare.
Tic Pitic
Ne trimite Tic Pitic
O scrisoare intr-un plic:
“Inghetata de fistic
Nu mai este nici un pic,
Fiindca printr-un siretlic
A mancat-o Cipilic.”
Ala Bala Portocala

Ala Bala Portocala
Iesi Gheorghita la portita,
Ca te-asteapta Talion.
Talion, fecior de domn,
Cu caruta Radului,
Cu caii-mparatului,
In marginea satului,
Dorobant, clant!
Chit Chirit
Chit Chirit pe doua ghete
Avea doua etichete
Pe cea stanga scrie GHEATA,
Pe cea dreapta DESCHEIATA.
Spun
Eu nu-ţi spun ceea ce-ţi spun,
Eu îţi spun numai să -mi spui
Ceea ce nu ţi-am spus eu.
Ou
Gă inuşa nouă ,
Ouă ouă nouă .
Prepelita
E pestriţă prepeliţa pestriţă ,
Dar mai pestriţă decît
Prepeliţa pestriţă sunt puii
Prepeliţei pestriţe
Din neamul prepeliţelor pestriţe.
Tamplarul
In tamplaria unui tamplar s-a intamplat o intamplare. Alt tamplar, care din
intamplare auzise de intamplarea intamplata tamplarului, s-a dus sa vada, ce i s-a
intamplat tamplarului in tamplarie si din intamplare s-a lovit cu tampla de tampla
tamplarului.
Stan
Stan sta-n castan ca stanca. (Stan sta-n castan. Stanca sta-n castan ca Stan.)
Titiridva tidva
Titiridva, tidva; nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura
titiridvei tidvei…
Tot am zis..
Tot am zis si-am zis c-oi zice,
Dar de zis eu n-am mai zis.
Nici n-am zis, nici n-oi mai zice.
Pila
Pimpirel cu pila lunga si-a pilit pila pe punga. Punga-n pila, pila-n punga, Pimpirel cu
pila lunga.
Marar
Rar morar fara marar, morarita si mai rar.
Oaia
Oaia aia e a ei, eu i-o iau.
Tei
Retevei de tei pe miriste de mei sau
Ciritei de tei pe miriste de mei.
Barza
O barza breaza face zarva pe o varza.
Muste
Mustele musca muscata.
Sase
Sase sasi in sase saci.
A, a, a,
Multe vorbe incep cu a
Apa, ata, alun, ac
Albinita si abac.
b) Baba, baba oarba,

Unde-ti este roaba
Roaba ici-colea
Ia-te dupa ea.
c) Cling, cling, cling

Cling, cling, cling
Clinchetele se preling
Sus pe nori, jos pe vant
Si pe toate cate sunt,
Cling, cling, cling
Cling, cling, cling
Se-ntetesc si se unesc
Intr-un cant sarbatoresc.
d) Dan, Ducu si cu Dinu

Dau de doua ori pe zi
Dura, dura prin gradina
Doua mingi portocalii.
e) Capra cara cosuri grele

Cu verdeturi stranse-n ele
Dar le duce cu rabdare
Sa dea iezilor mancare.
f) Fas, fas, fas,

Ce fosneste prin frunzis
Si se-ascunde pe furis?
g) Gaste, gaste,
Ga, ga, ga,
Vreti la balta?
Da, da, da.
h) Hora mare, hora mare,

Hai sa o jucam,
Haideti toti cu veselie,
Haideti sa cantam.
i) Ceata lui pitigoi

Trece mandra prin zavoi
Toti sunt luptatori de soi
Dai intr-unul tipa doi.
j) Langa apa Jijiei

Ne-am jucat mereu toti trei
Jana, Jucu si cu mine
Ne-am jucat atat de bine!
Jijia tot vajaia:
J! J! J! Jijia.
l) La, la, la, la, la, la,

Canta fetele asa
La, la, la, la, la, la,
Si flacaii tot asa,
La, la, la.
m) Mama, mama mare

Mereu, mereu are,
Mere, pere bune,
Mure si alune.
n) Nenea Nica si cu Nicu

N-au vazut nici un pitic,
Numai nenea Nicolae
A vazut pe unul mic.
o) O, e gura mea cand strig

O, e roata, e covrig,
O, e chipul oului
Si e gras de felul lui.
p) Pic, pic, pic,

Ploaia canta-n geam peltic
Astazi ploua... nu-i nimic.
r) Rica nu stia sa zica

Rau, ratusca, ramurica
Dar de cand baiatu-nvata
Poezia despre rata,
Rica stie cum sa zica
Rau, ratusca ramurica.
s) S: ne este foarte drag

S e-n soare si in steag
Strugure, sanie, sapa,
Toate vor cu “S” sa-nceapa.
s) Mos, mos, cocolos

Vino iute da-mi un cos
Sa pun in el un cocos,
Mos, mos, cocolos.
t) Tata taie lemnul tare

Trunchiul este biruit
Toata curtea s-a albit
De atatea aschioare.
t)Tarca topaie
Top, Top
Tinand capul teapan sus.
u) U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Trenu-i pregatit in gara
Ca sa plece azi prin tara
El e gata de plecare
Si fluiera tot mai tare
U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Peste cateva minute
Trenul trece iute, iute
U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Cand in gara a sosit
Rotile si le-a oprit
U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Jocul nostru s-a sfarsit
Fiecare-i multumit.
v) V: e veverita care
Vara vine la plimbare
Verde, verde codrisorul
N-o vaneaza vanatorul.
z) Zum, zum, zum,

Zum, zum, zum,
Zumzet vesel de albine
Zumzaie pe camp
Zum, zum, zum,
Zum, zum, zum.
1. Un caricaturist care caricaturizează caricaturile caricaturiştilor a fost

caricaturizat de că tre caricaturistul caricaturizat de că tre caricaturist.
2. Cupă cu capac, capac cu cupă . (de 10 ori)
3. Şase saci în şase saci. (de 10 ori)
4. Capra sare piatra, piatra crapă -n patru, crapa-i-ar capul caprei in patru precum a
cră pat piatra în patru.
5. La tîmplar în tîmplă rie s-a-ntîmplat o întîmplare că ci tîmplarul din întîmplare s-a

lovit la tîmplă tare.
6.Vâ nturai vara mã lai, vâ nturunga punga lungã .
7.Am o scroafã cu nouã purcei: suri, muri, sug câ t pot, fuga în tufã .
8.Am o mâ tã motosicã , cã pã tã nosicã ; a fã cut cinci matisei, cã pã tã nosei, ca si mã -sa
mitoasã -i, cã pã tã noasã -i.
9.Am o puicã lainicã , chiscopainicã , si face niste puisori, lainici, bã lainici,

chiscopainici, ca si mã -sa lainicã , bã lainicã , chiscopainicã .
10.Danilã îi dã lui Nilã dalta datã de Daniela ca sã dã ltuiascã -n dale dalii dantelate.
11.Cel ce stie cã nu stie nimic, stie mai mult decâ t cel ce nu stie nimic.
12.Domnule Dudescu, da-ti-mi dude din dudul dumneavoastrã de dincolo de drum.
13. Toatã lumea are nare numai popa n-are nare.
14.În tâ mplã ria unui tâ mplar s-a întâ mplat o întâ mplare. Alt tâ mplar, care, din
întâ mplare, auzise de întâ mplarea întâ mplatã tâ mplarului, s-a dus sã vadã ce i s-a
întâ mplat tâ mplarului în tâ mplã rie si, din întâ mplare, s-a lovit cu tâ mpla de tâ mpla
tâ mplarului si a tâ mpit. (Cititi asa cum scrie:-)
15.Bucurã -te cum s-a bucurat Bucuroaia lui Bucur câ nd Bucur s-a întors bucuros
din Bucuresti.
16.Papucarul papucã reste papucii papucã resei, dar papucã reasa nu poate papucã ri
papucii pã pucarului.
17.Tot ce-am zis c-am zis c-oi zice

Dar de zis eu n-am mai zis;
Nici n-am zis, nici n-oi mai zice
C-am sã zic c-am zis c-oi zice!
18.E pestritã prepelita pestritã , dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite din
neamul prepelitelor pestrite.
19.Pe cap un capac, pe capac un ac.
20.Dã -mi un pic de pic sã pic pe picã tura de pe plic.
21.Capra neagrã -n piatrã calcã , piatra-n patru laturi crapã .
22.Chit Chichit stã tea-ntr-o ladã

Lungã , lungã , latã , latã
Si-astepta din zori sã poatã
Pe la noapte sã o roadã .
23.Tam tam-tam Hipopotam

S-a-ngrã sat un kilogram
De la pâ ine cu salam
Tam Tam-tam cel dolofan
A spart cana si-un borcan.
24.Ursu-Let si Ursu-Flet
Au mâ ncare-n sã culet
Ursu-Let a scos budinci
Ursu-Flet a scos vreo cinci
Ouã fierte si fierbinti.
25.Zece broaste-n baltã zac

Si adunã apã -n sac.
Dacã balta o sã sece
Sã rã mâ nã saci vreo zece.
26.Stiu cã stii cã stiuca-i peste, dar mai stiu cã stiuca-i stiucã .
27.Un vultur stã pe pisc cu-n pix în plisc.
28.Fã nicã fierbe fasole fã rã foc, fiindcã focul face fum.
29.Sase sasi în sase saci.
30.Ursul urseste;
Creanga trosneste;
Toporul pocneste;
Gã ina cotcodã ceste.
31.Baba, baba Iarnã

A-nceput sã cearnã ;
Rece, foarte rece
Prin vãzduh petrece.
Albã foarte albã ,
Ca o salbã dalbã ,
Moale se prã vale
Pâ nã colea-n vale.
32.Ciubotarul
Are o ciubotã rie
Unde ciubotã reste
Ciubote si ciubã tele.
33.Hangiul si hangita
Au un han câ t un an!
34.O gã inã porumbacã

În porumbar s-a urcat,
În porumbar, porumbaca
Tot porumbul a mâ ncat.
35.Am o vâ jâ ietoare care vâ jâ ie ca un avion vâ jâ ietor. Vâ jâ ie tare vâ jâ ietoarea, dar

mai tare vâ jâ ie avionul vâ jâ ietor.
36.Eu mã joc
În cojoc,
Dar deodatã aud: poc!
Mi s-a rupt cojocul,
Se vede mijlocul!
37.Cã rã midarul cã rã midã reste pe cã rã midã reasã , dar cã rã midã reasa nu poate
cã rã midã ri pe cã rã midar.
38.În trecut, un trecã tor cu trecere, neîntrecut, s-a oprit în treacã t, sã treacã printr-o
trecã toare neîntrecutã pâ nã atunci decâ t de o trecã toare cam trecutã .
39.Un bã iat cu minte nu minte ci, cu minte cumineste celui care minte.
40.Stanca sare punâ nd sare în sarmale.

Cred c-ai spus c-ai doi cai.
Eu l-as certa dacã l-as sti las.
41.Ricã reusea sã zicã : râ u, rã tuscã , rã muricã .
42.Brad si Bard au vãzut un leopard.

Are-o plasã si nu-I pasã .
Acele fete au pus acele-n pernite.
43.Bob breaz barlobreaz

Din boii barlobrezenilor
Nu e anevoie de a zice:
Bou breaz barlobreaz
Din boii barlobrezenior;
Ci e nevoie de a dezbarlobrezi
Bou breaz barlobreaz
Din boii barlobrezenilor.
PAUZE DE RELAXARE
LA PĂDURE
1. Cînd am fost noi la pă dure,
Am cules şi fragi şi mure :
Uite-aşa, uite-aşa !
2. Am văzut un fluturaş ,
Zbura vesel pe imaş :
Uite-aşa , uite-aşa !
3. Am văzut şi-un iepuraş ,
Zburda vesel pe imaş :
4. Mai vă zui o broască mică ,

Să rea sprintenel de frică :
ÎNVIORAREA
Pliosc ! pliosc ! Batem toţi ,
Toţi din pă lmuşoare
Trop ! trop ! Mai vioi,

Tropă iţi mai tare.
Ş liop ! şliop ! Mingea-n sus

Aruncaţi la soare .
Unu-doi , unu-doi
Hai la înviorare !
PAUZE DE RELAXARE
CARUSELUL
Soarele , soarele ( braţele lateral )
Romaniţa cerului ( braţele sus ) ( 2 –ori )
Se-nvîrteşte , se-nvîrteşte ( rotire braţelor )
Roata caruselului.
PĂSĂRICA
În copac pe o crenguţă
Vră biuţa se dă huţa, ( mîinele lateral )
Ş i tot sare, şi tot sare,
Să ajungă pîn-la soare. ( sărituri pe ambele picioare )
SOLDĂŢEII
Mîinile am ridicat- (mîinile în părţi )

Unu-doi ! unu-doi ! ( mîinile în sus )
Ş i din palme batem-
Unu , doi , trei ! ( lovim din palme 3 ori )
Apoi capul înturnă m
Unu-doi ! unu-doi ! ( la stînga la dreapta )
Spatele îl îndreptă m-
Unu, doi trei ! ( 3 înclinări pe spate )
Trop, trop ! mai vioi
Batem din picioare ! ( lovim cu picioarele )
Jos-sus, jos-sus
Eu voi creşte mare ! ( aşezări )
PAUZĂ DE RELAXARE
UITE- AŞA
Prin pădure-am fost colea,
Iarba vă lura.
Uite-aşa, uite-aşa,
Iarba vă lura.
Roua multă stră lucea,
Tata iarba o cosea,
Iarba o cosea.
Nu şedea nici mama mea,
Mure-n coş ea culegea,
Mure culegea.
VRĂBIUŢA
În copac, pe o crenguţă ,
Vră biuţa se dă huţa
Ş i tot dă di aripioare
Vrea şi ea să crească mare
Ş i tot sare, şi tot sare-
Să ajungă pîn-la soare !
URSUL ŞI VULPEA
Ursul merge,
Drum n-alege.
Pas greoi-
Unu, doi .
Vulpea cea şireată
Vine la poiată
Merge- ncetişor
Pasul i-i uşor.
PAUZE DE RELAXARE
FLUTURAŞII
Zburau fluturaşi,
Micuţi , dră gă laşi,
Să mă nînce, să mă nînce
Ei s-au aşezat.
Zburau fluturaşi,
Micuţi, dră gă laşi,
Să beie, să beie
Ei s-au aşezat.
Zburau fluturaşi,
Micuţi, dră gă laşi,
Să doarmă , să doarmă
Ei s-au aşezat.
PLOIŢA
Ploaia cade, cade, cade:
Pic-pic-pic ,
Pic-pic-pic .
Nouraşul scade , scade
Mic-mic-mic ,
Mic –mic-mic .
Cerul-a plîns , a plîns , plîns :
Vai-vai-vai ,
Vai-vai-vai .
Curcubeul a surîs-
Rai-rai-rai ,
Rai-rai-rai .
VOIE BUNĂ
Sar într-un picior prin clasă -
Unu, doi, trei !
Pot să ri şi peste case-
Patru , cinci, şase !
Sar cu stîngul sar cu dreptul,
Ş apte, opt, nouă !
Să nă tate voie bună ,
Vă doresc şi vouă !
PAUZE DE RELAXARE
URSUL
În pă dure , moş Martin
Stă la umbră moţă ind ( dă din cap )
Ş i bea apă din ulcior-
Ce că ldură : -Mor-mor-mor ! ( înclină ri )
Ursul miere că uta ,
Toţi copacii apleca ( ridică mîinile în sus )
Tot mergînd el prin pă dure, ( mersul ursului )
În sfîrşit a dat de mure !
Ş i de bucurie mare
A început în sus să sară :
Uite-aşa , uite-aşa ! ( să rituri în sus )
IEPURAŞUL
Iepuraşu-n că ră ruşă
Stă şi dă din urechiuşe ,
Uite-aşa , uite-aşa.
Stă şi dă din urechiuşe
Iepurelui frig îi este

Labele îşi încă lzeşte
Uite-aşa , uite-aşa.
Labele îşi încă lzeşte .
Iepuraşul a îngheţat
Ş i-a pornit la alergat :
Uite-aşa , uite-aşa .
Ş i-a pornit la alergat.
PAUZE DE RELAXARE
MEZINUL
Degetul cel mititel
Plînge supă rat ,
Inelarul nu înţelege
Ce s-a întîmplat.
Mijlociul dus pe gînduri
Nu-i dă ascultare.
Cel ară tă tor întreabă :
- Poate vrei mîncare ?
Iar cel mare tot o fugă ,
Vine cu o fă rmitură ,
Ş i îi spune: Na mă nîncă ,
Dar să taci din gură .
ZILELE SĂPTĂMÎNII
Luni de dimineaţă
Bă smă luţa o spă lă m.
Marţi de dimineaţă
Bă smă luţa o scurgem.
Miercuri dimineaţă
Bă smă luţa o scurgem.
Joi de dimineaţă
Bă smă luţa o strîngem.
Vineri dimineaţă
Bă smă luţa mirosim.
Sîmbă t de dimineaţă
Bă smă luţa o că lcă m
Duminică dimineaţă
La plimbare noi plecă m-
Bă smă luţa flutură m.
PAUZE DE RELAXARE
„ DA sau NU ”
Fă r-a sta pe gînduri mult ,

Să -mi ră spundeţi singurei :
„Da” sau „Nu” . Aţi priceput ?
Deci începem: unu , doi , , trei .
Aţi bă ut cafea vreodată ?
Aţi mîncat şi îngheţată ?
Sus la lună , aţi zburat ?
Dar pe munte v-aţi urcat ?
Bună -i supa de urzici ?
Mai sunteţi încă voi mici ?
Dar vă temeţi de injecţii ?
Poate staţi cuminţi la lecţii ?
Aţi vă zut vreo dreaptă strîmbă ?
Ş tiţi ca să cîntaţi la drîmbă ?
Dar aveţi şi mulţi prieteni ?
Bun . Dar nu v-am plictisit ?
Că ci poezia s-a sfîrşit .
PALMELE
Lovim palmele uşor
1-2-3 ; 1-2-3 ,
Lovim palmele cu spor
1-2-3 -, 1-2-3 .
Eu strîng pumnii şi-i desfac

Degetelor fac pe plac
1-2 ; 1-2 ,
Toţi suntem acum vioi .
La pian acum cîntă m

Degetele împreună m
La-la-la ; la-la-la ,
Exersă m mereu aşa .
PAUZE DE RELAXARE
CÎNTECUL DEGETELOR
Ne jucă m , ne jucă m
Cu degetul mare ne jucă m
Cînd degetul mare a obosit .
Mijlociul a şi sosit .
Cu ară tă torul noi ne jucă m
Cînd ară tă torul a obosit ,
Mijlociul a şi sosit .
Cu mijlociul noi ne jucă m
Cînd mijlociul a obosit ,
Inelarul a şi sosit .
Cu inelarul noi ne jucă m
Cînd inelarul a obosit ,
Degetul mic a şi sosit .
Cu degetul mic noi ne jucă m .
Cînd degetul mic a obosit ,
Palmele au şi sosit .
Cu palmele noi ne jucă m
Palmele au obosit ,
Ş i cu toţi ne-am odihnit .
PAUZE DE RELAXARE
ODIHNA MÎNUŢELOR
Eu de scris am ostenit
Tot corpul mi-a obosit ,
Mîinele am scuturat ,
Că -ci de scris s-au să turat .
Deşi picioarele n-au fă cut nimic

Dar de stat am amorţit ,
Puţin le voi mişca
Ş i iar de scris mă voi apuca .
GIMNASTICA VESELĂ
Cocoşeii pintenaţi
Toţi la mine vă uitaţi
Desfaceţi aripile
Cu ochii priviţi-le
La unu vă aplecaţi
Din aripi fluturaţi
La doi să ltaţi uşor

Pe un picior , pe alt picior ,
La trei mai ciuguliţi

În pirostrii să -mi fiţi ,
La patru vă ridicaţi
Ş i la loc vă aşezaţi .
PAUZE DE RELAXARE
MÎINILE OBOSITE
Mîna mea cam mult a scris
Acum las-o să se joace ,
Să se strîngă -n pumn niţel
Ş i-apoi să înşface .
Să se ascundă după spate

Ş i apoi să se fluture
Ea de joc s-a să turat
Ş i de scris s-a apucat .
IARNA
Uite zboară -un fulguşor
Se-nvîrteşte încetişor
Ş i se uită -n ochi la tine
Iamă -n braţe mă i copile !
Paltonaşele-mbră că m
Chiar şi cizmuliţele
S-a fă cut mai friguşor
Iarna vine repejor .
Hainele ni se-nă lbesc

Obră jorii se-nroşesc
Bate vîntul , las-să bată
Megem cu toţi laolaltă .
PAUZE DE RELAXARE
PĂSĂRILE DOMESTICE
Eu mă duc la tîrg
Să cumpă r un pui
Puişorul zice : pui-pui-pui
Puişorul meu
Eu mă duc la tîrg
Să cumpă r o gă ină
Gă ina zice : cot-co-dac
Puişorul zice : pui-pui-pui-pui
Puişorul meu .
Eu mă duc la tîrg
Să cumpă r o raţă
Raţa zice : mac-mac-mac
Puişorul meu .
Eu mă duc la tîrg
Să cumpă r o gîscă .
Gîsca zice : ga-ga-ga
Raţa zice : mac-mac-mac
Puişorul meu .
IMITĂ ANIMALELE
Merge calul pe pă şune
Tropa- tropa –trop
Ş i broscuţa sare-ntruna
Ţ opa – ţopa – ţop
Frunzele plutesc în vînt
Fîş – fîş – fîş
Copacii se înclină lin
Miş – miş – miş
Ş i albina zboară - ntruna
Zum- zum –zum
Harnică ca – ntotdeauna .
PAUZE DE RELAXARE
CUM ÎŞI STRIGĂ PUIŞORII

Raţa lunecă pe lac
Ş i tot strigă : mac-mac-mac !
Gîsca zice altceva :

Ga-ga-ga ! şi ga-ga-ga !
Ursul vine – ncetişor

Vorbind singur : mor- mor- mor !
Cîntă de ră sună cucu

Cîntă – ntruna : cu –cu ! cu –cu !
Sus , pe , deal nu ştiu de ce

Capra strigă : be- he- he !
Vaca vine- acasă – acu

De la poartă strigă : mu- u- u !
Sus pe gardul lui bunicu

Un crestat cu pene roşii
Strigă tare : Cucurigu !
Porcul caută – un cartof

Ş i s-aude : Groh- groh –groh !
Pupă za rîde de lup

Ş i îi strigă : pu-pu-pup !
Iar cumă trul Mă gă rilă

Cu urechile pe spate ,
De-l apucă veselia
Strigă , frate : i- a , i- a , i-a !
PAUZE DE RELAXARE
CUM VORBESC ANIMALELE

Mîţa zice : miau- miau !
Unde-i brînza ca s-o iau ?
Grivei zice : ham –ham !
Cum aş roade-un os dar n-am
Vaca zice : mu –mu –mu !
Nu-mi vă d viţeluşul , nu !
Iapa zice : i-ha-ha !
Vino mînzişor , nu sta !
Oaia zice : be- he –hea !
Cum aţi tuns voi lîna mea !
Raţa zice : mac –mac – mac !
Bine e să - noţi pe lac !
Gîsca zice : ga- ga- ga !
Pîn-la rîu cum aş zbura !
Puii zic : piu –pui –piu !
Nu ne chinuiţi copii !
LUAŢI SEAMA BINE
Luaţi seama bine
În picioare drepţi
Ochii toţi la mine
Mîinele la piept .
Rf : 1-2-3 , 1-2-3
1-2-3 aşa copii .
Luaţi seama bine

Cum v-am ară tat :
Ochii toţi la mine ,
Mîinele în lat .
Luaţi seama bine

După cum v-am spus :
Ochii toţi la mine ,
Mîinele în sus .
SALUT DE DIMINEAŢĂ
Dimineaţa a sosit ,
Toţi copiii au venit .
În cerc să ne adună m
Pe covor să ne aşeză m ,
Cu toţii să ne salută m :
Bună dimineaţa , dragi pitici
Mă bucur că sunteţi aici .
A – nceput o nouă zi .
Bună dimineaţa copii !
SALUT DE DIMINEAŢĂ .
Mulţi băieţi multe fetiţe
Au venit la gră diniţă
Dă - mi mînuţa să -ţi văd faţa
Bună dimineaţa !
Cînd suntem toţi împreună
Energia – n noi se adună
Să fim fraţi cu hă rnicia
Ş i prietenia .
SALUT DE DIMINEAŢĂ .
În fiecare dimineaţă
S-avem gîndul bun pe faţă
Că tre soare să privim .
Iubire să dă ruim .
De gînd ră u să ne ferim ,
S-adună m doar bucurie .
Ş i-n lume s-o ră spîndim !
Ş i- atunci orice copil ,
În fiecare dimineaţă ,
Are gîndul bun pe faţă .
_-_-_-_- Azi începem onouă zi

Bine am venit copii
Suntem veseli , să nă toşi
Ş i la fel de curioşi .
NUMĂRĂTOARE
Unu se juca cu doi
Prin poiana din ză voi .
Trei s-a întîlnit cu patru
Stau la vorbă pe o piatră
După cinci un şase vine
Să stea –n rînd după masline
Ş apte şi cu opt la masă
Beau cafea la nouă - acasă
Numai zero stă chitic
Fiindcă zero e nimic .
Cu un unu cum se ştie ,
A legat prietenie
Ş i nui bate nici o mie .
NUMĂRĂTOARE
Lună , lună nouă
Uite flori cu rouă
Una , două , trei
Rupe cîte vrei .
Luna le miroase
Spune că -s frumoase .
Ah le-ar rupe ea
N-are cui le da .
NUMĂRĂTOARE
Unu , doi , trei
Dulce-i merea din ştiubei
Patru , cinci , şase
Dar şi cea din gavanoase
Ş apte , opt , nouă
Dacă vreţi vă dau şi vouă .
Mai ră mne zece
Cine mă intrece ?
NUMĂRĂTOARE
Ionică bostă nică

Face casa c-o surcică
Vine mîţa şi i-o strică .
Că n-am unde mă culca
Hai acum şi ne-o juca .
NUMĂRĂTOARE
Unu , doi
Tata ară în ză voi ,
Trei , patru
Ară tura este gata ,
Cinci , şase
Seamă nă , să mînţă aleasă ,
Ş apte , opt
Grîul de acum e copt ,
Nouă , zece
Tata cu combainul trece
Dintr-o zare-n altă zare
S-avem pîine în hambare .
NUMĂRĂTOARE
Una ile , două ile
Că ră mida , carandaş ,
Prinde badea iepuraşi
Pe la moara dudului
Trece fata turcului
Cu cojoc de motoc ,
Cu blă niţă dar de mîţă ,
Ieşi afară tu fetiţă ( bă diţă )
NUMĂRĂTOARE
Unu , doi , trei , strîngem flori de tei .
Patru , cinci , şase , florile miroase .
Ş apte , opt , nouă , zece pomi cu rouă .
Jocuri cu degetele
Mărul
Cinci degeţele voinice (se va ară ta mâ na cu degeţele ră sfirate)
Mă rul vor să îl ridice
Primul deget nu îl poate
Al doilea spune: Ce greutate!
Singur al treilea nu poate
Al patrulea are dureri de spate. (simularea durerilor de spate)
Al cincilea şi cel mai mic
Spune: Nu pot să -l ridic!
Cu toate cinci împreună
Mă rul de jos îl adună . (simularea culegerii mă rului)
1-2-3-4-5 marinari
1-2-3-4-5 marinari vor merge toţi odată
1-2-3-4-5 marinari să vadă lumea toată
Degetul mare
Face de mâ ncare (se simulează cu degetul mare mestecarea în mâ ncare)
Degetul ară tă tor
E maşinistul pe vapor
Mijlociul voinicel
Ţ ine câ rma singurel
Inelarul este că pitan de frunte
Iar cel mic e marinar pe punte.
Meserii
Ale mele degeţele
Azi sunt foarte hă rnicele
Cel mare e bucă tar,
Face plă cinte cu mă rar. (se simulează fă cutul plă cintelor cu degetul mare)
Ară tă torul e dirijor,
Dirijează întregul cor (se simulază dirijarea cu ară tă torul)
Mijlociul e ţă ran,
Duce vă cuţa pe maidan. (se simulează ducerea vă cuţei de sfoară cu mijlociul)
Inelarul e zidar
Construieşte cu nisip şi var. (se simulează construirea unui zid cu ară tă torul)
Nu, oh nu! Strigă cel mic
Eu nu pot să fac nimic.
Pauze dinamice pentru mîini şi degeţele

„Hopa-hop”
Am cinci degete la mîină , Ă sta-i degetul cel mare
Hopa-hop, hopa-hop, Hopa-hop, hopa-hop,
Niciodată n-au hodină , Dă la iepuri de mîncare,
Hopa-hop, hopa-hop. Hopa-hop, hopa-hop.
Ă sta e ară tă torul, Ă sta este mijlociul,

Cară apă cu ulciorul, Este frate cu geamgiul,
Ă sta este inelarul, Ă sta-i degetul cel mic,

Este frate cu tîmplarul, S-a culcat şi el un pic,
Copiii arată degetele de la mîina dreaptă. La rostirea cuvintelor „hopa-hop” bat din
picioare. Arată pe rînd cîte un deget şi imită acţiunile indi-cate în versuri.
„Să ne jucăm cu degetele!”

Hai să ară tă m degetul cel mic
Ş i cu el să ne jucă m un pic!
Hai să ară tă m care-i inelar,
Să -i aducem un inel în dar.
Hai să ară tă m care-i mijlociu,
Să vedem cît este de zglobiu.
Hai să ară tă m ară tă torul
Ş i să -l rotim cu binişorul.
Hai să ară tă m degetul cel mare
Ş i să -l facem semn de întrebare.
Hai să ară tă m palmele curate
Ş i uşor să le lovim, pînă nu le obosim.
„Degeţelele”
Merg patru degete pe că rare
Unu cîte unu
Ş i tot strigă -n gura mare
Că lipseşte unu
Ele nici n-au observat
Cînd toate s-au ară tat.
Copiii şed în bănci. Cu patru degete imită mersul pe cărare. Apoi ascu-nd cîte un deget
şi rostesc: merg 3 degete pe cărare; merg 2 degete pe cărare; merge un deget pe
cărare. După această exersare scot toate de-getele şi continuă mişcarea.
„Familia” „Degeţelele”
Iată bunicul, / Degetul acesta-i bunicul
Iată bunica, / Da acesta-i bunica
Iată tă ticul, / Acesta-i tă ticul
Iată mă mica / Da acesta-i mă mica
Iată odrasla mea dragă , / Acesta-i odorul micuţ
Iată familia-ntreagă . / Ş i îl cheamă ... /numele/
Copiii arată pe rînd cîte un deget. Încep de la degetul mare. Arătîndu-l, face mişcări
uşoare cu el. La sfîrşit închide pumnişorul şi îl deschide rostind: „Iată familia întreagă”
sau „Şi îl cheamă...”
„Boc-boc”
Boc-boc-boc
Ploaia în umbrelă bate:
- Pot să intru?
- Nu se poate.
Boc-boc-boc
Ploaia în asfalt tot bate:
- Pot să intru?
- Nu se poate.
Boc-boc-boc
Ploaia în cîmpie bate:
- Pot să intru?
- Da! Se poate!
Copiii stau în picioare lîngă mese şi bat cu degetele în masă, imitînd bo-cănitul ploii. În
continuare bat cu picioarele pe podea şi imită bocăni-tul ploii în asfalt. Apoi bat cu
degetele pe masă, mai încet, imitînd ploia în cîmpie şi la rostirea cuvintelor: „Da! Se
poate!” se aşează încet la mese.
„Ne jucăm cu mîinele”
Noi am scris frumos / Am întins mînuţa dreaptă
Ş i am pus stiloul jos / O rotim încet o dată
Să se odihnească -un pic / Apoi stînga tot aşa
Că stiloul este mic / Să vedem dacă -i putea.
Clipe de ră gaz el cere / Ne iută m la dreapta
Ca să scrie cu plă cere / Ş i apoi la stînga
/ Ne aşeză m, ne-am odihnit
/ Toţi vom scrie îngrijit.
Copiii stau în picioare lîngă mese. Întind mîinele în faţă şi fac mişcări cu degetele. Apoi
întind lateral mîina dreaptă şi o rotesc. Procedează la fel cu mîina stîngă. O dată cu
rotirea mîinii întorc capul la dreapta şi la stînga.
„Odihna mînuţelor”
Eu de scris am ostenit, / Am întins mînuţa dreaptă ,
Tot corpul mi-a obosit. / Am fă cut o mare faptă ,
Mîinele am scuturat, / Apoi stînga tot aşa
Că ci de scris s-au să turat. / Ş i te-ascult pe dumneata.
Deşi piciorele n-au fă cut nimic, / Te ridici încetişor,

Dar de stat au amorţit. / Te roteşti pe un picior,
Puţin le voi mişca / Îţi priveşti colega ta,
Ş i iar de scris mă voi apuca. / Baţi din palme uite-aşa.
Sus mîimele curate,
Apoi pe piept lă sate,
Apoi în pă rţi duse
Ş i iar pe piept puse
De trei ori repetă aşa
Unu, doi, trei, patru
Unu, doi, trei, patru.
Elevii stau în picioare lîngă mese şi execută mişcările sugerate de text.
„Mînuţele”
Hopa, hopa, hopa

Mînuţele sunt sus
Hopa, hopa, hopa
Le dă m încet în jos
Hopa, hopa, hopa
Adie-un vîntişor
Hopa, hopa, hopa
Ne aşeză m încetişor.
Copiii stau în picioare. Ridică mîinele în faţă şi fac mişcări cu degetele. Apoi întind
lateral mîna dreaptă şi o rotesc. Prosedează la fel cu mîna stîngă. O dată cu rotirea
mîinii întorc capul la dreapta şi la stînga.
„Bughi-vughi”
Mîna dreaptă s-o întindem
Ş i puţin s-o scutură m
Ş i pe stînga să vezi bine
Tot aşa o antrenă m.
Dansul nostru bughi-vughi

E uşor să -l învă ţă m
Ne rotim frumos în cercuri
Hai cu toţii să -l dansă m.
Mîna dreaptă înainte,
Apoi dă -o înapoi
Ş i o flutură puţin
Bughi-vughi noi dansă m
Nici un pic pe loc nu stă m.
Din pă lmuţe să batem

Cu toţii aşa: poc-poc-poc!
Bughi-vughi! O-key!
Bughi-vughi! O-Key!
Copiii stau lîngă mese. Întind mîna dreaptă înainte şi o scutură puţin, apoi aceleaşi
mişcări le execută cu mîna stîngă. În continuare, se rotesc încetişor şi bat din palme. În
final dansează „Bughi-vughi” cu picioare-le îndoite în genunchi şi mîinele îndoite în
coate. La rostirea cuvintelor „O-key!” ridică mînuţele în sus.
„Gimnastica veselă”
Mîinile am ridicat
Sus-jos, sus-jos.
Ş i din palme batem
Unu-doi, unu-doi.
Apoi capul îndreptă m
Unu-doi, unu-doi
Apoi spatele-aplecă m
Unu-doi, unu-doi
Tropa, tropa, mai vioi
Batem din picioare,
Jos-sus, jos-sus
Noi vom creşte mare.
******
Cucoşei pintenaţi,
Toţi la mine vă uitaţi
Desfaceţi aripele
Cu ochii priviţi-le
La unu vă aplecaţi
Din aripi fluturaţi
La doi să ltaţi uşor
Pe un picior, pe alt picior,
La trei mai ciuguliţi
În pirostrii să -mi fiţi
La patru vă ridicaţi
Ş i la loc vă aşezaţi.
******
Te aşezi în pirostrii / Picioruşelor dansaţi
Ş i sari:unu,doi , trei / Hora adunaţi
Mai apoi te-ai ridicat / Dreapta – unu
În bancă te-ai aşezat / Stînga – doi
Ş i de scris te-ai apucat. / Ş i la carte-n toi!
Copiii stau în picioare lîngă bănci, şi rostind versurile, execută conco-mitent mişcările
sugerate de text.
„Albinuţa cu desagi”
- Cum pornesc albinele - Cum se-ntorc albinele
În zori spre ză voi? Din lunci, din gră dini?
- Cu desagii goi! - Cu desagii plini!
-Cum se duc mă icuţele - Cum se-ntorc mă icuţele

La ai lor copii? De pe la copii?
-Ca şi albinuţele, -Cu inima plină
Cu desagii plini! De dulce lumină .
-Cum vin albinuţele
Seara din cîmpii?
Cu desaga plină
De nectar-lumină .
Educatoarea sau un copil pun întrebarea, iar copiii răspund la ea şi concomitent,

realizează anumite acţiuni: imită zborul albinelor; ridică mîinile pe umeri, se apleacă
puţin, păşind greu pe loc, parcă ar duce un sac greu; merg vesel cu pasul pe loc, cu
corpul drept, cu pumnişorii strînşi, de parcă ar duce ceva. Finalizează cu imitarea
zborului albine-lor.
„Vrăbiuţa”
În copac pe o crenguţă
Vră biuţa se dă huţa
Ş i tot dă din aripioare
Vrea şi ea să crească mare.
Ş i tot sare, şi tot sare
Ca s-ajungă pîn-la soare.
Copiii arată spre „o crenguţă”, legănîndu-se lin. Întind mîinile lateral, imită zborul
vrăbiuţelor şi arată sus cît de mari vor să crească, sărind de pe un picior pe altul.
„Ursul”
Ursul merge prin pădure / Unde să găsească miere?
Mor, mor, mor! / Mor, mor, mor!
Prin tufişuri greu călcănd / Nu cumva este flămînd?
Ţop, ţop, ţop! / Vai, vai, vai!
Copiii păşesc cu pas greoi pe loc. Cu mîinele „feresc” tufişul, „caută” mierea. Dau din
cap, apoi se clatină cu tot corpul, semn de compătimi-re.
„Iepuraşul friguros”
Iepuraşul cel pufos
Mişcă urechişele
Iată -aşa, iată -aşa
Mişcă urechiuşele.
Iepuraşul a-ngheţat
La lă buţe lui i-e frig
Hlop-hlop, hlop-hlop
La lă buţe lui i-e frig.
Pentru a se încă lzi
Iepuraşul va să ri
Ţ opa-ţopa, ţopa-ţopa
Iepuraşul va să ri.
Variantă:
Iepuraşu-n că ră ruşă Iepuraşului i-i frig
Stă şi dă din picioruşe Labele îşi încă lzeşte
Uite-aşa, uite-aşa! Uite-aşa, iute-aşa!
Iepuraşul a îngheţat
Ş i-a pornit la alergat
Uite-aşa, uite-aşa!
Copiii arată urechiuşele şi le mişcă uşor, arată mînuţele şi bat din pal-me. Cu mîinelenla frunte, în
semn de urechi, semiaplecaţi execută sări-turi pe ambele picioare.
„Uite-aşa”
Zburdă iedul pe muncel Ş i-am vă zut un elefant
Uite-aşa de mititel. Uite-aşa era de-nalt.
Cu zburdalnicul ieduţ Merge tare-ncetinel
Uite-aşa eu sar în sus. Ş i eu pot să merg ca el.
- Uite-aşa, uite-aşa -Uite-aşa, iute-aşa
-Uite-aşa eu sar în sus. –Uite-aşa eu merg ca el.
Copiii sar de pe un picior pe altul, arată cît de mic este ieduţul. Apoi sar pe ambele picioare. Arată cît
de înalt este elefantul. Fac paşi greoi pe loc, înclinînd tot corpul.
„Merge, fuge”
Merge, merge, melcul cel încet.
Fuge, fuge, vîntul prin fă get.
Merge, merge, elefantul greu,
Fuge, fuge, iepuraşul meu.
Merge, merge, leneşul abia,
Fuge, fuge albinuţa mea.
Copiii merg pe loc cu pas încetinit, apoi grăbesc pasul pînă la fuga pe loc. Cu mîinile ridicate în sus
imită bătaia vîntului. Micşorează pasul, se cotilesc greu pe loc, exprimînd mişcarea elefantului, apoi
cu ambele pi-cioare, execută săriturile iepuraşului. Apleacă mîinile în jos, împreună cu umerii, abia
fac cîte un pas şi iarăşi intensifică mişcările picioarelor şi braţelor pentru a exprima hărnicia
albunuţelor.
GIMNASTICA DE INVIORARE
Daca vreau sa cresc voinic,

Fac gimnastica de mic.
Merg in pas alergator,
Sar apoi intr-un picior,
Ma opresc,respir usor,
Intind bratele sa zbor.
Toata lumea e a mea
Cand m-asez jos la podea.
Asta-i doar un inceput
Ia priviti cat am crescut !
POEZIE DE DIMINEATA
Dimineta ne-am trezit
La gradinita ne-am intalnit
Cu totii sa salutam :
-Buna dimineata ,dragi pitici!
Ma bucur ca sunteti aici!
A-nceput o noua zi
-Buna dimineata copii!
MÎNA-joc linistitor
Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana)
Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap)
Mana bate,mana tace,(bat in masa cu pumnisorii,ascult pumnul)
Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute)
Daca vrei in sus sa zbori
Fa-ti degetele pocnitori
Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori,sarim in sus)
JOCURI DE DEGETE-linistitor
Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute)
Si vine pisica miaunica: ( de l a mana
dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard)
Miau ,miau,miau.miau,miau,(mieunat languros,merge pe gard)
Dar iata vine-un soricel :
chit,chit,chit,chit,chit,(trece repede ,pe gard)
Dar iata vine-un urias :
Bum,bum,bum,bum,bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul)
Si darama garduletul!
Dar iata vine-un piticut,(aratatorul de la mana dreapta,desenat chipul)
C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta)
Cioc,cioc,cioc,cioc,cioc(ciocanesc fiecare deget,care se ridica)
Si repara garduletul!
ZICERE DE DIMINEATA
In fiecare dimineata
S-avem gandul bun pe fata ,(trecem palmele peste fata)
Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc,privim in sus)
Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem)
De gand rau, sa ne ferim (mana alunga gandul rau )
S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem)
Si-n lume s-o raspandim!(sarim in sus cu bratele desfacute)
Si-atunci orisice copil,
In fiecare dimineata
Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).
BUNA DIMINEATA!
Buna dimineata cer frumos!
(ridic mana spre cer)
Buna dimineata soare luminos!
(mainile sub forma de cerc deasupra capului)
Buna dimineata, micule vant Care-alergi pe pamant !
(imitam miscarea vantului,cu bratele)
Buna dimineata ,copaci infloriti!
(mainile arata forma copacului-coroana rotunda,tulpina drept in jos)
Buna dimineata pasarele mari si mici!
(desfacem bratele lateral pt.zbor-pasari mari ,palmele in fata pt.pasari mici)
Buna dimineata pietre tari!
(palmele bat podeaua)
Buna dimineata animale mici si mari!
(animale mici stam ghemuit,la animale mari sarim in sus)
JOCURI
DIDACTICE
La literatura artistică
GHICI CE-I
( ghici ce operă literară am audiat )
Scopurile : Consolidarea cunoştinţelor copiilor despre genurile şi
speciile literare cunoscute: poezie, poveste, povestire.
Dezvoltarea priceperilor de sinteză şi analiză , a
deprinderii
de a reproduce expresiv un fragment sau un text literar
cunoscut. Formarea limbajului coerent, a premizelor
gîndirii
logice.
Regulile: Textul poate fi spus în întregime ori numai un fragment.

Ră spunsurile se prezintă în tă cere prin demonstrarea
semnelor respective.
Material didactic : Semne simboluri: cerculeţe de culoare roşie,

verde şi albastră ( cîte 3 pentru fiecare copil ) ori tabele pe care e
reprezentat Fă t- Frumos ori o că suţă din poveşti ( pe picioare de
gă ină ), acest semn reprezintă povestea, fetiţă ce recită poezia şi
Guguţă ori un bă ieţel ce citeşte o carte – povestirea.
Desfăşurarea jocului :
Pedagogul explică regulile, le spune copiilor, că el ( ori un copil ) o
să spună , o să recite ori o să povestească texte de diferite specii, iar
el trebuie să ghicească , ce li s-a spus. Ră spunsul trebuie prezentat
prin semne convenţionale, ridicînd tabela respectivă ( de ex: pentru
poezie- un cerculeţ albastru, pentru poveste- roşu, iar pentru
povestire- galben ). Învingă torii se consideră copiii, care în timpul
jocului n-au comis nici o greşeală .
TABLOURI VII
( recunoaşte personajul şi numeşte povestea )
Scopurile : Dezvoltarea priceperii de a recunoaşte eroul ( personajul
literar) principal după exterior şi cuvintele personsjelor
prezentate prin intermediul înscenă rii unor fragmente.
Regulile : Prezentatorii rolurilor se aleg după dorinţă . Învingă tori

sunt consideraţi copiii, care au recunoscut mai multe
personaje.
Material didactic: Că ciuliţe - mă şti, elemente ale costumelor

diferitelor personaje.
Desfăşurarea jocului : Prin intermediul unei numă ră tori se alege

juriul
( 3-4 copii ), ei vor determina cine sînt învingă torii. În faţa grupei vor fi
invitaţi copiii doritori să prezinte unele personaje din textele cunoscute.
Fiecare din prezentatori va îmbră ca că ciuliţa mască , unele elemente ale
costumului respectiv şi ieşind în faţa colegilor va prezenta personajul. De ex:
personajele cunoscute din poveştile lui I. Creangă „ Capra cu trei iezi ” , „Ursul
pă că lit de vulpe ”, „ Punguţa cu doi bani ”, „ Fata babei şi fata moşneagului ”.
Capra : ( cu o desagă în spate, cu un smoc de iarbă în mînă se apropie de
uşă , bate şi cîntă cîntecul din povestea „ Capra cu trei iezi ”.
Cucoşul : ( merge ţanţoş, dă din aripi, cîntă ) : Cucurigu, boieri mari, daţi
punguţa cu doi bani !
Moşneagul : ( pă şeşte legă nat, ducînd în mîini o vulpe- jucă rie ). Ce frumoasă
caţaveică am să -i fac nevestei mele din blana acestui vulpoi.
Fata babei : ( se laudă , ţinînd în mîini un coş cu gheme ). Priviţi, priviţi cu
Toţii cît de harnică sunt eu. Vedeţi, cîte gheme am fă cut la
şeză toare? Iar fata moşneagului n-a lucrat defel, nimic n-a fă cut.
Ursul : ( apare supă rat cu un cîrlig în mînă ). Unde-i oare vulpoaica cea hîtră ,
care m-a pus să stau o noapte întreagă cu coada-n iaz? Las-că acuş
mă ră zbun eu !
Găina : ( merge ţanţoş, ducînd în mîini un talger cu o margine ). Cot-co-dac!
Cot-co-dac! Babă , nu te supă ra, o mă rgică eu ţi-oi da!
Fata moşneagului ( apare înconjurată de diferite animale ). Copii, copii! Veniţi
la mama să vă lă e!
Vulpea : ( se preface că mă nîncă peşte ). Vai ce peşte gustos am că pă tat eu !
GHICI DENUMIREA
Scopurile: Consolidarea priceperii de a recunoaşte cartea după
descriere, după ilustraţia de pe copertă şi a priceperii de
a descrie o carte.
Regulile : Copiii trebuie să ghicească denumirea că rţii pe baza

descrierii efectuate de că tre educatoare ori colegi .
Învingă tori sînt consideraţi copiii, care au ghicit
denumirile mai multor că rţi.
Material didactic: Că rţi pentru copii prevă zute de programă .
Desfăşurarea jocului : Educatoarea le aminteşte copiilor despre

excursia fă cută la bibliotecă şi le explică jocul. Cînd am fost la bibliotecă ,
noi am vă zut pe poliţe multe că rţi cunoscute. Am şi desene, ce reprezentau
eroii noştri îndră giţi. Aceste desene erau executate de diferiţi pictori. Amintiţi-
vă şi numiţi vre-o cîteva că rţi pe care le-aţi văzut la bibliotecă . Copiii numesc
vre-o 5-6 că rţi.
Educatoarea: Vreţi să organiză m jocul nostru preferat „ Ghici denumirea ” ?
Ascultaţi atunci cu atenţie şi ră spundeţi la cîteva întrebă ri
ghicitori, pe care le-am alcă tuit pentru voi cu această ocazie.
1. La bibliotecă am văzut o carte, în care erau multe poezii despre natură . În
această carte erau numai poezii pentru copii, scrise de M. Eminescu. Pe
copertă erau desenaţi cîţiva copaci, ce-şi plecau cu tristeţe crengile la
pă mînt, iar de pe crengi se desprindeau frunzele vestejite, ruginite. Cum se
numeşte această carte? ( Ră spunsul corect: Această carte se numeşte „ Ce te
legeni ...”
2. Pe o poliţă am gă sit cartea lui I. Creangă , în care autorul ne povesteşte
despre pă ţania unui urs. Pe copertă era desenat un urs, şezînd cu coada
într-o bă ltoacă îngheţată . Ghiciţi, ce carte era aceasta? ( „Ursul pă că lit de
vulpe” )
3. În vitrina de la intrarea în bibliotecă era o carte frumos ilustrată despre
eroul nostru îndră git – Guguţă . Cum se numeşte această carte şi de cine
este scrisă ? ( „ Guguţă şi prietenii să i ”, de Spiridon Vangheli )
4. Ală turi de cartea lui Spiridon Vangheli mai era o carte, pe care voi o
ră sfoiţi cu plă cere în fiecare zi. Pe copertă e desenată litera „ A ” mare.
Prin această literă trec ca printr-o poartă un bă ieţel şi o fetiţă . Autorul
că rţii chiar la începutul ei ne povă ţuieşte: „ Învaţă de mititel şi ţi-a fi mai
uşurel.....” Ghiciţi, cum se numeşte cartea şi cine-i autorul ei ? ( „ Albinuţa”
G. Vieru )
GHICI PERSONAJUL LA CARE M-AM GÎNDIT

Scopurile: Consolidarea cunoştinţelor despre textele studiate.
Dezvoltarea priceperii de a descrie un personaj literar;
a imaginaţiei şi a vorbirii expresive.
Regulile: Pentru descriere se aleg personaje din poveştile

cunoscute de că tre toţi copiii. Descrierea trebuie să fie
corectă , personajul trebuie caracterizat multilateral. „
Atotştiutorul” are dreptul să se apropie de copii ( să
intre în odaie ) numai atunci, cînd e chemat.
Material didactic : Diferite că rţi cu poveştile cunoscute ori tablouri

pe care sunt reprezentaţi eroii din textele îndră gite.
Copiii se aşează pe scă unelele aranjate în semicerc, educatoarea în
faţa lor pe un scaun înalt. Cu ajutorul unei numă ră tori se alege
copilul „atotştiutor ” El iese din odaie sau se ascunde într-un colţ
după paravan. În lipsa lui educatoarea se înţelege cu copiii, ce
personaj şi din care poveste ( povestire ) v-or descrie şi hotă ră sc ce o
să spună despre dînsul. Apoi îl invită pe „ atotştiutor ” care, la rîndul
să u, îşi alege ( numeşte ) colegul ce trebuie să descrie personajul.
După ce ghiceşte, „ atotştiutorul ” trece la loc, iar copiii aleg altul şi
jocul continuă ( se repetă de 5-7 ori ).
Notă : Copiii v-or descrie urmă toarele personaje: Pă cală , Capra,
Ursul, Guguţă , Scufiţa Roşie .
CĂLĂTORIE ÎN ŢARA POVEŞTILOR

Scopurile : Consolidarea cunoştinţelor despre poveştile cunoscute;
dezvoltarea imaginaţiei, a atenţiei auditive, a memoriei,
a priceperii de a repovesti un fragment din povestea
cunoscută ; formarea vorbirii expresive, a limbajului
coerent.
Regulile : Conducă torul jocului îi include pe jucă tori în situaţia

dintr-o poveste cunoscută , numeşte eroii, repovesteşte o
situaţie. Copiii recunosc eroii, povestea. Doritorul
repovesteşte un fragment. Învinge acel copil, care şi-a
amintit mai multe poveşti. Povestitorul poate folosi şi
materiale ilustrative.
Material didactic : Că ciuliţe – mă şti, elemente ale costumelor

eroilor din poveşti, ilustraţii pe care sunt reprezentate diferite
scene din poveşti, că rţi ilustrate.
Desfăşurarea jocului:
Copiii se aranjează în rînd unul după altul. La cuvintele educatoarei „ plecă m
în ţara poveştilor ” – merg unul după altul, se gîndesc la o poveste oarecare. La
cuvîntul „ am ajuns ” se aşază pe scă unelele aranjate în semicerc. Cu ajutorul
unei numă ră tori se alege conducă torul jocului. El trebuie să -şi amintească o
poveste şi să -i includă pe jucă tori în situaţia poveştii date ( să numească eroii,
locul unde s-a petrecut acţiunea ). De ex: Am ajuns în pădure, e vară , cald, o
zi senină . Vă d o capră , care stă de vorbă cu ieduţii ei. Ce poveste este? Cine
vrea să povestească un fragment din această poveste. Jocul se repetă de 5-6
ori. De fiecare dată ei se ridică de pe scă unelele şi pleacă în că lă torie. Copiii
pot povesti şi alte fragmente:
1. Vă d pe malul unui iaz. Apa îi îngheţată . Pe drum,
departe se vede un car cu boi, ce se îndepă rtează
de iaz, la marginea drumului stă o vulpe, care
înfulecă peşte, iar lîngă ea stă un urs. Oare,
despre ce discută ei?
2. Vă d o masă . Lîngă ea 3 scaune: unul mare, altul
mijlociu, al treilea mic. Pe masă 3 că ni, una mare,
alta mijlocie, iar a treia micuţă . La masă stă o
fetiţă ră tă cită , o cheamă Maşa. În care poveste am
poposit? Cum se numeşte ea? Ce s-a întîmplat cu
Maşa în casa urşilor?
CONTINUĂ POVESTEA
Scopurile: Dezvoltarea priceperii de a povesti expresiv un text, a
atenţiei audive, a vorbirii expresive. Consilidarea
cunoştinţelor despre poveştile cunoscute.
Regulile: Dreptul de a continua povestea are numai acel copil,

care a fost ales prin numă ră toare, care are în mînă o
carte ori un tablou de obiect pe care e reprezentat
eroul
din poveste. La începutul jocului copiii hotă ră sc
împreună cu educatoarea, ce poveşti vor povesti.
Material didactic: Ilustraţii, tabele pe care sînt reprezentaţi unii

eroi din poveşti, că rţi cu poveşti cunoscute.
Drsfăşurarea jocului:
Varianta I - Copiii se aşează pe scă unele ori pe covor. Educatoarea
lîngă ei. Cu ajutorul unei numă ră tori se alege o carte dorinţă şi
începe a povesti textul. După ce repovesteşte un fragment, transmite
cartea altui copil. Acesta, la rîndul să u, continuă să spună povestea,
un fragment sau pînă la sfîrşit. La dorinţă el, de asemenea, poate
transmite cartea altui copil, care continuă povestea.
Varianta II - În loc de carte se folosesc ilustraţii la text ori tablouri,
pe care sînt reprezentate unele personaje din poveştile cunoscute de
copii.
GHICI, GHICITOAREA MEA
Scopurile: Consolidarea cunoştinţelor despre ghicitori ca specia
literară . Dezvoltarea gîndirii logice, a priceperii de a
clasifica.
Regulile: Copilul care ghiceşte capă tă dreptul de a spune

urmă toarea ghicitoare. Nu se poate de propus ghicitori
la întîmplare. Se spun numai la tema aleasă .
Material didactic: Jucă rii ( obiecte în miniatură ) ori tablouri de

obiect din diferite grupe ( animale, pă să ri, obiecte de uz casnic ).
Copiii împreună cu educatoarea hotă ră sc pe care teme vor spune
ghicitori ( de ex: animale domestice, pă să ri natură , obiecte de uz
casnic ). Educatoarea îşi alege un obiect ori un tablou, îl
demonstrează copiilor, spune prima ghicitoare. Copilul care ghiceşte
îi ia locul, demonstrează obiectul- ră spuns, apoi spune ghicitoarea sa,
trece şi se aşează pe scă unel. În locul lui vine alt copil, care ghiceşte
ghicitoarea, demonstrează ră spunsul, apoi propune colegilor
ghicitoarea sa. Jocul continuă 4-7 minute. În grupa medie se spun
ghicitori la 1-2 teme, iar în grupele mari la 3-4 teme.
GHICIŢI, CE V-AM SPUS
( Ştim noi oare folclorul? )
Scopurile: Consolidarea cunoştinţelor copiilor despre speciile mici
ale folclorului: ghicitoare, proverb, numă ră toare,
fră mîntare de limbă , dezvoltarea priceperii de a le
recunoaşte şi a le deosebi.
Regulile: Prin intermediul unei numă ră tori se alege juriul ( 3-4

copii ). Doritorul trebuie să spună numai o operă ( o ghicitoare, un
proverb ). Copiii ră spund demonstrînd semnele ( tablourile )
respective ( conform înţelegerii convenţionale de la începutul
jocului )
Material didactic: Tablouri de obiect ( 4-6 ) pe care sunt

reprezentate figuri simboluri: o fetiţă faţa că reia exprimă nedumerire
( ghicitoare ), un moş bă trîn cu barbă , musteţi, cu că ciulă ori pă lă rie
pe cap ( proverb ), un bă ieţel Guguţă ce arată limba ( fră mîntă ri de
limbă ), doi copii, stînd faţă în faţă , unul din ei ţine mîna întinsă
spre celă lalt ( numă ră toare ). Diferite semne – simboluri: floricele de
diferite culori, figuri geometrice de aceeaşi culoare, de exemplu:
Un cerculeţ – proverb, un triunghi – ghicitoare, un pă trat –
numă ră toare, un dreptunghi – fră mîntă ri de limbă .
Jucă torii stabilesc regulile jocului. Cu ajutorul unei numă ră tori aleg
juriul. Educatorul împarte semnele convenţionale ( fiecă rui copil cîte
4 ). La propunerea educatorului copilul doritor vine lîngă masă şi
spune un text, cînd termină de spus ceilalţi în tă cere arată
ră spunsul. Învingă torii sunt apreciaţi de că tre juriu. Sunt consideraţi
învingă tori acei copii, care au demonstrat mai multe ră spunsuri
corecte.
PĂCĂLICĂ ORI SCHIMBĂ CUVÎNTUL

Scopurile: Dezvoltarea auzului fonematic, a receptivită ţii faţă de
conţinutul unui text poetic, a priceperii de a schimba
unul şi acelaş cuvînt în aşa fel ca el să rimeze cu
cuvîntul de la sfîrşitul versului precedent ( rimă
împerecheată ).
Regulile: Cuvîntul trebuie modificat în aşa fel, ca el să se

potrivească cu cel de la sfîrşitul versului precedent.
Învinge copilul, care n-a comis nici o greşeală . Pentru a
prezenta copiilor modele de ră spunsuri corecte
educatoarea recită primele două versuri corecte
modificînd singură cuvîntul.
Material didactic: O carte de versuri şi una de proză

( pentru comparare ).
Desfăşurarea jocului
Educatoarea explică jocul. Cu ajutorul unei numă ră tori se alege
copilul – „ poet ”. El trece în faţa colegilor şi, ascultînd textul poeziei
recitat de că tre educatoare, modifică de fiecare dată cuvîntul
„ Pă cală ” în aşa fel ca el să rimeze şi poezia să sune frumos.
Am şi eu un unchi – Pă cală
Moş Pă cală – Potricală ,
Unchiul are o soţie
Ş i îi zice Păcă lia.
Ş i mai are trei fetiţe
Ş i le cheamă .... ( Păcăliţe )
Are nişte mă hă leni
Ş i le zice ...... ( Păcăleni )
Are unchiul o pisică
Ş i o cheamă ........ ( Păcălica ).
Ş i mai are un motan,
El îl strigă ...... (Păcălan ).
Iar coteiul ghiduş
El îi zice ...... ( Păcăluş ).
Toţi tră iesc, precum gîndeşti.
În să tucul...... ( Păcăleşti ).
Ş i eu tot de-acolo vin,
Că ci v-am pă că lit puţin.
GHICI CUVÎNTUL POTRIVIT
( sau cuvîntul ce rimează )
Scopurile: Dezvoltarea auzului poetic, a gîndirii logice, formarea priceperii
de a gă si cuvinte ce se potrivesc după felul cum sună şi după
sensul propoziţiei.
Regulile: Copilul invitat are dreptul de a spune numai un singur cuvînt,

adică de a ră spunde numai o dată propunînd un cuvînt ce
rimează şi se potriveşte după sens. Învingă tor e considerat
copilul, care a dat mai multe ră spunsuri corecte.
Material didactic: Că rţi ilustrate de versuri şi poveşti.
Cu ajutorul unei numă ră tori se va alege „ poetul ”. El va fi invitat lîngă masa
educatoarei. Pedagogul va recita poeziile lui G. Vieru propuse mai jos sau
poeziile altor poeţi în versul al doilea ori în versul al patrulea, înainte de
ultimul cuvînt se va face o pauză , copilul trebuie să ghicească cuvîntul potrivit,
cuvîntul care rimează . Cel care greşeşte pierde dreptul de a continua jocul. În
locul lui vine alt „ poet ” ales, de asemenea, prin numă ră toare.
CINE-I ?.....
1. Dulce – dulce cum e poama, 2. Cu ciocanul, cu lopata,
Cine coace pîinea ? ............... Cine tot lucrează ? .......
( mama ) ( tata )
3. Cine îmblă ca furnica
Ş i bă trînă e ? ................
( bunica )
GHICI CULOAREA......
1. Am un mă r de la moşu, 2. Melcul printre ierbi se pierde,
Mă rul este .......( roşu ) ! Iarba este .........( verde )!
3. Spicul are multe boabe, 4. Ce frumoasă -i bolta noastră ,

Spicul este ........( galben )! Bolta e .............( albastră )!
5. Mama o că maşă -mi dete, 6. Dragă mi-i bunica mie,

Nu fac tumbe eu prin nalbă , Dar şi ea din ochi mă pierde!
Ca să nu ră mînă pete, Mi – a luat o pă lă rie,
Doar că maşa mea e .... ( albă ). Pă lă ria este .......( verde ).
7. Pantaloni îmi dete tata, 8. Iar pentru a fi mai multă pace,

N-o să -i rup eu prin jugaştri, Un steguleţ îmi dete moşul,
Pantaloni aşa mai cată Steguleţul mult îmi place,
Pantalonii sînt ......( albaştri ). Steguleţul meu e ..... ( roşu ).
REPETĂ FĂRĂ SĂ GREŞEŞTI
( spune repede )
Scopurile: Formarea pronunţă rii corecte, a auzului fonematic, a
atenţiei auditive. Dezvoltarea priceperii de a reţine conţinutul unei
fră mîntă ri de limbă , de a o repeta fă ră a comite greşeli la
pronunţare.
Regulile: Fiecare doritor trebuie să repete o fră mîntare de limbă

de trei ori. Învingă tori vor fi consideraţi copiii care au spus repede,
expresiv, fă ră a comite greşeli la pronunţare.
Material didactic: Cartea „ Pă că lici ”, „ Apă vie ”.
Copiii se aşează pe scă unele aranjate în semicerc. Educatoarea, iar
mai apoi şi unii copii spun cîte o fră mîntare de limbă . Doritorii vin
pe rînd lîngă educatoare şi repetă de trei ori fră mîntarea de limbă
propusă . Acela care greşeşte trece la loc. Iar cine spune de trei ori
se consideră învingă tori. În joc pot fi folosite diferite fră mîntă ri de
limbă populare.
Trăistuţa cu poveşti
Obiective:
Vereficarea cunoştinţelor copiilor despre poveştile lui I.Creangă .
Dezvoltarea gustului pentru lectură . Dezvoltarea capacită ţii de a face o
caracteristică eroilor din poveşti.
Materiale:
Tră istuţa cu ilustraţii din poveşti.
Din timp este pregă tită tră istuţa cu ilustraţii din poveştile lui I.Crea-ngă :
„Capra cu trei iezi”, „Punguţa cu doi bani”, „Ursul pă că lit de vulpe”, „Fata
babei şi fata moşneagului”, etc. Sunt invitaţi doi copii – unul va scoate
ilustraţia din tră istuţă , iar al doilea va trebui să ră spun-dă la întrebă ri:
- Din ce poveste face parte ilustraţia?
- Cine a scris-o?
- Ce moment al poveştii reprezintă ?
- Care eroi sunt pozitivi? Prin ce tea captivat?, etc.
Cîştigă tor este considerat copilul care a ră spuns corect la toate între-
bă rile puse de coleg sau educator.
Povestea în cerc
Obiective:
Exersarea copiilor în reproducerea operelor literare, în alegerea
intonaţiei. Educarea simţului de ră spundere, stimă faţă de colegi.
În faţă sunt invitaţi 5-6 copii. Ei se aranjează în cerc. Educă toarea le
prezintă o ilustrată dintr-o poveste, povestire. Primul începe să poves-
tească , al doilea trebuie să continue, etc. Toţi împreună trebuie să rep-
roducă opera literară . Dacă un copil se gîndeşte prea mult, el iese din joc
şi activitatea lui nu este apreciată . Sunt menţionaţi copiii ce au re-uşit
repede şi citeţ să repovestească opera.
Variantă:
Jocul poate fi organizat în baza audierii la casetofon a unui epizod dintr-
o poveste, povestire, iar copiii vor continua-o.
Varianta II:
Copiii au la dispoziţie seturi de jucă rii pentru teatrele de masă pen-tru
poveştile cunoscute deja. La solicitare aleg povestea, împart rolu-rile şi pe
rînd prezintă povestea.
Cadourile
Obiective:
Activizarea comunică rii verbale. Formarea abilită ţilor de a descrie, a
argumenta ceva, de a utiliza antonime, sinonime. Dezvoltarea capaci-tă ţii
de a dialoga, folosind formule de politeţie.
Regula jocului:
Ră spunsurile să fie cît mai argumentate, mai frumoase.
Educatoarea comunică copiilor că astă zi e ziua de naştere a lui Ciu-
boţel. Sunt întrebaţi dacă pot sau nu merge cu toţii la să rbă toare. Se
comentează ambele variante de ră spunsuri: „Nu” – de ce?; „Da” – de ce?
Se opresc la prima variantă (Nu, avem nevoie de cadouri).
Se improvizează un magazin. Educatoarea îşi asumă rolul de vînză -
toare. Copilului, care doreşte să procure ceva, i se oferă cu totul altce-va,
deaceea jucă torul în cauză e pus în situaţia de a descrie cît mai amă nunţit
jucă ria (cadoul) pe care şi-o doreşte. Educatoarea – vînză -toare poate să -i
adreseze diverse întrebă ri provocatoare.
Exemplu: -„Doresc să -i fac cadou prietenului meu (vreau să -i dă ruiesc
lui Ciuboţel ..., etc.) o pereche de ciubote. Aveţi cizme albe?” Vînză toarea
precizează cine este acesta Ciuboţel şi de ce dore-şte anumite cizme albe.
De ce întreabă de ciubote, dar cere cizme. Îi dă o pereche de sandale.
Copilul iară şi vine cu o explicaţie-precizare. Educatoarea-vînză toare
trebuie să gă sească cît cele mai ingenioase modifică ri, întrebă ri, situaţii.
Astfel, ră spunsurile jucă torilor vor fi mai variate, argumentate,
convingă toare.
Dacă cumpă ră torii utilizează limbajul non-verbal (gestică , etc.) se cere
ca acestea să fie însoţite şi de limbajul verbal.
Limbajul copiilor cît şi completă rile fă cute de educatoare sunt diferite în
raport cu vă rsta copiilior.
Povestea anotimpurilor
Obiective - consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre poveştile cunoscute,
integrarea lor în anotimpul corespunză tor desfă şură rii acţiunii, consolidarea
deprinderilor de exprimare orală corectă , stimularea creativită ţii şi expresivită ţii
limbajului oral:
Sarcina didactică : Descrierea ilustraţiilor ce reprezintă aspecte semnificative ale

celor patru anotimpuri, precizarea povesţii şi a personajelor, relatarea conţinutului
imaginii, stabilirea legă turii dintre conţinutul ilustraţiei şi anotimp, recunoaşterea
unor elemente speifice anotimpurilor.
Mijloace de învăţământ: imagini sugestive ale poveştilor în care acţiunea se

petrece în cele patru anotimpuri(„Rilă Iepurilă şi că ră buşul cu aripioarele de aur”,
„Puiul”, „Ciripel cel lacom”, „Nuieluşa de alun”), imagini reprezentâ nd fiecare
anotimp în care s-au strecurat elemente specifice altor anotimpuri, bileţele cu
ghicitori pentru fiecare echipă , fise de evaluare, coş, simboluri pentru fiecare echipă
(frunze, bră duţi, ghiocei, cireşe), panou, carioci, buline colorate în maro, alb, verde şi
galben, pă trate din hâ rtie albă pentru proba 2, stimulente.
jocul se va desfă şura pe echipe şi pentru aceasta se va aranja mobilierul
corespunză tor, se vor pregă ti materialele necesare, se vor crea toate condiţiile
pentru competiţie. După familiarizarea preşcolarilor cu tema şi obiectivele
activită ţii se va prezenta sarcina didactică şi regulile jocului: într-un coş se află un
numă r egal de buline de 4 culori: maro, albe, verzi şi galbene; copiii vor extrage
buline şi în funcţie de acestea se vor împă rţi în patru echipe egale:
1. Toamna - maro
2. Ierna - alb
3. Primă vara - verde
4. Vara - galben
Fiecare echipă se va aşeza la câ te o masă . Educatoarea va avea pregă tite pentru
fiecare echipă câ te patru probe specifice anotimpului pe care aceasta îl reprezintă .
Pe râ nd, toate echipele vor ră spunde la câ te o probă .
Pentru fiecare ră spuns corect fiecare echipă va primi un simbol caracteristic
anotimpului pe care îl reprezintă (frunze, bră duţi, ghiocei, cireşe).La final se vor
aduna simbolurile strâ nse de fiecare echipă şi se va declara câ ştigă toare echipa care
a adunat cele mai multe simboluri. Se va desfă şura un joc de probă pentru a verifica
dacă copiii au înţeles sarcina. Pentru aceasta voi adresa întrebarea “Care sunt
anotimpurile anului?” Voi numi un copil să ră spundă şi dacă acesta va da ră spunsul
corect îi voi acorda , doar ca exemplu, un punct. Jocul va începe cu prima probă care
va fi efectuată , pe râ nd, de toate cele patru echipe, apoi, se va continua la fel ce restul
probelor. Voi aduna punctajul obţinut de fiecare echipă şi voi desemna echipa
câ ştigă toare.
Meşteriţa
Obiective:Dezvoltarea competentei de a recita expresiv o poezie,de a
vorbi cu intonatie,de a intelege continutul emotive si de idei al textului.
Reguli:Dreptul de a recita il are copilul care e ales de colegi.Invingator e

considerat acela care recita mai expresiv.
Materiale:Obiecte-jucarii:foarfece,ac,rochita,ciorapi.
Desfasurarea jocului
Se allege “Mesterita”.Ea se apropie de masuta pe care sint aranjate
obiectele necesare si recita,redind prin voce sentimental de mindrie al
eroinei principale din text.
O fetita: Am o foarfeca si-un ac.
Si de toate stiu sa fac.
Stiu sa-mi cos un buzunar
Si ciorapul sa-mi repar.
Un baiat: Nu credeti?Va pare mica?
Ea-si coase totul singurica!
Ghici denumirea
Obiective: Consolidarea priceperii de a descrie,de a recunoaste
cartea dupa desriere sau imaginile de pe coperta.Educarea dragostei de
carte,de lectura.
Reguli:Copii trebuie sa ghiceasca denumirea cartii in baza descrierii pe

care o face educatoarea.
Materiale:Carti illustrate pentru copii.
Educatoarea descrie,iar copii asculta atenti.De exemplu:
Pe coperta unei carti era desenata o vulpe cu o gramada de peste in jurul
ei,iar in colt un urs.Cum se numeste cartea?(Raspunsul correct:Aceasta
carte se numeste”Ursul pacalit de vulpe”).
Cine aseaza primul imaginile?(4-5 ani)
Scopuri:
Verificarea insusirii continutului povestii:” Capra cu trei iezi”,de Ion
Creanga.
Consolidarea deprinderii de a povesti coherent un fragment dintr-o
poveste.
Sarcina didactica:
Ordonarea cronologica a momentelor principale din poveste si
reproducerea coerenta a unui fragment din poveste.
Material didactic:
Imagini cu secvente din povesti cunoscute.
Desfasurarea jocului:
Jocul se poate desfasura cel mai bine la sectorul
“Biblioteca”.Educatoarea cere copiilor sa ordoneze chronologic imaginile
cu momentele principale ale povestii”Capra cu trei iezi”.Primul care
termina de aranjat isi allege o imagine si relateaza fragmentul prezentat.
Cine este?(4-5 ani)
Scopuri:
Consolidarea deprinderii de a formula raspunsuri la intrebarile
educatoarei,utilizind structure gramaticale corecte.
Verificarea cunostintelor copiilor despre denumirea corecta a
animalelor domestic si a puilor lor.
Sarcina didactica:
Formularea unor propozitii corecte din punct de vedere
grammatical.
Material didactic:
Jetoane cu animale si puii lor
Educatoarea ofera copiilor jetoane cu animale domestic si cu puii
acestora.Copii privesc jetoanele si raspund la intrebarea:
- Cine este puiul vacii?(al calului,al oii,al caprei).(Puiul vacii este
vitelul).
JOCURI
DIDACTICE
La Cunoaşterea mediului
SĂCULEŢUL CU SURPIZE!
SCOP:
 Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal;
 Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul
acestora;
 Consolidarea unor deprinderi de igienă personală .
SARCINA DIDACTICĂ:
REGULI DE JOC:
Elevul chemat alege un obiect din să culeţ, îl pipă ie şi fă ră să se uite îl numeşte, apoi
îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. Ceilalţi vor
executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este
cazul).
ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului, ghicirea, imitarea acţiunilor,
aplauze.
MATERIAL DIDACTIC: un să culeţ în care se gă sesc diferite obiecte de uz personal:
pahar, periuţă de dinţi, pieptene, oglindă , prosop, să pun, savonieră , batistă , şerveţel,
perie de haine, perie de ghete.
DESFĂŞURAREA JOCULUI:
Învă ţă toarea va aduce în clasă un să culeţ cu surprize. Elevii chemaţi vor veni
în faţa clasei, şi fă ră să se uite introduc mâ na în să culeţ şi spun: ,,Eu am gă sit o
periuţă de dinţi’’. O va scoate din să culeţ, o va ară ta şi va explica necesitatea şi
importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat, câ nd şi de ce este bine să -l
folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. Dacă ră spunsul
este bun va fi aplaudat, iar dacă nu este corect, va fi chemat alt elev pentru a da
ră spunsul bun.
SĂ PROTEJĂM NATURA
Scopul:Verificarea cunoştinţelor elevilor în legă tură cu normele de comportare
specifice asigură rii şi protejă rii naturii.
 Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informă rii pe o temă
dată .
 Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime.
 Consolidarea deprinderii de a interpreta câ t mai expresiv un câ ntec cunoscut.
SARCINA DIDACTICĂ:
 Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmă rile acestora asupra
mediului (protejarea sau distrugerea lui).
 Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii.
 Interpretarea adecvată a unui câ ntec cunoscut.
REGULI DE JOC:
Ră spunsurile bune sunt aplaudate, cele greşite sunt corectate de colegi.
Câ ştigă echipa care aşează prima jetoanele corect.
Grupa va fi împă rţită în două subgrupe, fiecare să le aşeze pe care trebuie să le
aşeze pe panou după urmă toarele criterii:
- pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a
mediului(să direa pomilor, adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special
amenajate, etc.)
- pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a mediului:
(tă iere pomilor, foc în pă dure, aruncarea gunoaielor pe jos).
După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost
corect aşezate. Câ ştigă echipa care nu a fă cut nici o greşeală .
VARIANTĂ:
Elevii au două albume:
1. Să ocrotim natura.
2. Nu distrugeţi natura.
Anterior planifică rii şi desfă şură rii jocului, elevii au drept sarcină de a decupa acasă
din reviste sau din că rţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. Fiecare copil
va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte, motivâ nd alegerea.
În partea a doua a jocului se va desfă şura un exerciţiu de limbaj: li se vor
spune elevilor cuvinte, iar ei vor gă si opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii
cu cele două antonime.
Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în
situaţia de a conştientiza cele două modalită ţi de acţiune asupra mediului: una
benefică şi alta dă ună toare.
Exemplu: curat – murdar, poluat – nepoluat, bun – ră u etc.
În ultima parte a jocului vor interpreta un câ ntec cunoscut în care este
evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură : ,,Frumoasă -i strada noastră ’’.
UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE

SCOPUL:
 Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură ;
 Consolidarea deprinderilor de orientare.
SARCINA DIDACTICĂ:
 Recunoaşterea locului sau mediului în care tră iesc diferite vieţuitoare şi
formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate.
MATERIAL DIDACTIC:
 coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a
hâ rtiei
 cartonaşe cu imagini reprezentâ nd diferite vieţuitoare(animale, pă să ri etc.)
Jocul se desfă şoară individual. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră .
Un elev vine la catedră , ia un cartonaş, îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea
reprezentată de imagine, apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată
mediul de viaţă al animalului respectiv. Se întoarce că tre clasă şi formulează
propoziţia. Se face aprecierea şi se acordă câ te două puncte(câ te unul din cele două )
pentru ambele ră spunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea
propoziţiilor).
Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au
dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă ră spund bine, li se mai acordă doar un
punct.
După rezolvarea sarcinii de că tre elev se comunică aprecierea de că tre
învă ţă tor.
POŢI SĂ RASPUNZI CORECT?
SCOP:
 Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă , aer,
pă mâ nt).
 Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjură tor.
 Verificarea capacită ţii elevilor de a formula propoziţii.
 Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodă reşti.
SARCINA DIDACTICĂ:
 Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă :apă , aer, pă mâ nt.
 Înlă turarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă
respectiv.
 Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii.
MATERIAL DIDACTIC:
Trei tablouri reprezentâ nd cele 3 medii de viaţă : apă , aer, pă mâ nt;siluete de
animale, imagini reprezentâ nd acţiuni realizate de elevi, câ te o bilă albă şi una
neagră pentru fiecare copil.
În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. Vin apoi pe un râ nd şi aleg de
pe masă câ te un jeton cu un animal, îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă
mediul să u de viaţă . Învă ţă toarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar
elevii trebuie s-o corecteze. După gruparea animalelor, elevii privesc tablourile
încercâ nd să gă sească acele elemente care pot dă una naturii (poluează mediul). Ex:
În apă sunt aruncate sticle, cutii. În aer este mult fum. În partea a doua învă ţă toarea
arată pe râ nd câ te o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de că tre om. Elevii
precizează dacă imaginea dă unează sau nu naturii. Dacă acţiunea este în favoarea
naturii ridică bila albă , dacă acţiunea dă unează naturii ridică bila neagră . În locul
imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni, fie de că tre învă ţă toare, fie
de că tre elevi. În final se desfă şoară activită ţi gospodă reşti la colţul naturii, iar apoi
elevii vor să di în curtea şcolii flori, adună hâ rtii.
CERCUL NATURII
SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor, a legă turilor care se fac între plante
şi animale.
SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjură tor, a locului

pe care îl ocupă ;
ELEMENTE DE JOC: surpriza, aranjarea copiilor care au jetoane corespunză toare,

întrecere, aplauze, reguli.
REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legă turile dintre plante şi animale
pe care le reprezintă .
MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentâ nd plante, animale.
Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar
fi: lup, grâ u,vierme, pasă re, şoarece, iepure, iarbă , arbore, cerb, bufniţă , insectă ,
oameni. Aceste etichete se prind de piept. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de
legă turile dintre plante şi animale pe care le reprezintă . Elevul care are
ecusonul ,,iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul ,,cerb’’, care se va prinde apoi
de mâ nă cu elevul care are ecusonul ,,oameni’’, etc. În final toţi elevii se vor prinde
de mâ ini formâ nd cercul naturii.
USCAT, AER, APĂ
SCOP:
 Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de
viaţă .
ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului, întrecere, aplauze.
MATERIAL DIDACTIC:o minge mică
PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice numă r de jucă tori într-o încă pere.
Jucă torii se aşează în cerc, în poziţia şezâ nd, iar conducă torul jocului în mijlocul
cercului; de unde aruncă mingea unui jucă tor rostind totodată şi unul din cuvintele:
uscat, aer, apă .
Jucă torul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care tră ieşte în
mediul respectiv. De exemplu: dacă se strigă apă se va ră spunde delfinul.
Jucă torii care nu ră spund repede sau numesc fiinţe care nu tră iesc în mediul
respectiv primesc câ te un punct penalizare.
CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ
SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre:
 Elementele necesare vieţii plantelor, animalelor şi omului (apă , aer, soare);
 Importanţa plantelor (mai ales a pă durilor) pentru viaţa animalelor şi a
omului;
 Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încă lzirea planetei, secetă ,
furtuni, dispariţia unor animale etc.).
ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mâ nuirea materialelor.
SARCINA DIDACTICĂ:
 Sortarea imaginilor corespunză toare cerinţelor conducă torului de joc;
 Copiii lucrează pe două echipe.
REGULI DE JOC:
 Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează ră spunsul.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea.
MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene, CD, casete video, diapozitive) cu:
Plante(animale)că rora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câ te unul
pentru fiecare echipă ); Pă duri incendiate, defrişă ri; Ape poluate şi peşti morţi sau
alte animale(pă să ri, mamnifere etc.); Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează
aerul, maşini care elimină gaze de eşapament; Aspecte din natură în timpul secetei;
Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pă dure după plecarea
excursioniştilor); Strâ ngerea materialelor refolosibile (hâ rtie, plastic).
În funcţie de imaginaţia fiecă rui învă ţă tor se pot folosi diferite materiale care să
contribuie la realizarea scopului propus. Jocul se desfă şoară pe două echipe, sub
forma de întrecere. Învă ţă torul îşi fixează întrebă rile corespunză tor obiectivelor
operaţionale urmă rite şi materialul folosit, aceleaşi pentru ambele echipe. După
rezolvarea fiecă rei sarcini, echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse,
imaginate de învă ţă toare. La sfâ rşit este câ ştigă toare echipa care a însumat mai
multe stimulente. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:,,Delfinii’’
şi ,,Balenele’’ etc.)şi vor premii care constă în că rţi cu conţinut
ecologic(,,Doxi’’, ,,Planeta Albastră ’’, insigne etc.
AŞA DA! AŞA NU!
SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞ A DA! AŞ A NU! Prin
ridicarea mâ inii pentru AŞ A DA! Ş i verbalizarea pentru AŞ A NU!
DESFĂŞURAREA JOCULUI
Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile:
Îngrijesc animalele şi plantele.
Chinuiesc animalele.
Mă joc frumos cu animalele.
Respect animalele şi plantele.
Distrug plantele.
Ocrotesc plantele şi animalele.
Rup florile îndră gite din parc.
Hră nesc pă să rile şi le fac adă posturi.
POLUAREA RÂULUI
DESFASURAREA JOCULUI:
5- 6 elevi prinşi de mâ ini vor executa mişcă rile apei unui râ u. Apoi, 5 sau 6 elevi vor
reprezenta peştii, imitâ nd mişcă rile peştilor prin apă . În apă vor apă rea 5 – 6 elevi
care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau
poluanţi:,,gunoaie’’, ,,chimicale’’, ,,detergenţi’’, ,,sticle’’, ,,ambalaje’’, etc. ÎN momentul
câ nd poluanţii intră în apă , peştii se îmbolnă vesc şi copiii încep să tuşească ,
ghemuindu-se la pă mâ nt. Apar 3 copii care cură ţă apele de gunoaie, iar ,,peştii’’ îşi
revin şi încep să înoate iar prin apă .
COLECŢIONARII NATURALIŞTI
PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei, pe grupe formate din 5-7 jucă tori.
MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm.
DESFĂŞURAREA JOCULUI
Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentâ nd plante şi animale
din diferite specii. O specie aleasă va figura pe câ te 4 cartoane, pe fiecare carton
fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă .
Jucă torii se numerotează , şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câ te 4 la
fiecare, cele care ră mâ n se pun la pachet la mijlocul mesei.
Ţ inâ nd cartoanele în mâ nă , în formă de evantai, jucă torii vor observa
subiectele de pe cartoane, hotă râ nd să colecţioneze o specie sau alta şi pă strâ nd
acest lucru secret. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos, pe masă în
faţa jucă torului, acesta ră mâ nâ nd în mâ nă cu subiectele care nu-l interesează .
Jocul începe cu jucă torul numă rul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de
deasupra), dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunâ nd un alt carton în
dreapta sa.
Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează , îl poate pune pe el în dreapta jos.
Jocul continuă cu jucă torul numă rul 2, adică cel din dreapta numă rului 1, care
trebuie să ridice o carte. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet, fie
cartea dată jos de jucă torul numă rul 1.
ŞTAFETA GUNOIULUI
Elevii sunt împă rţiţi în două şiruri. În faţa fiecă rui şir la o distanţă de 5 m se aşează
câ te un coş de gunoi. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câ te un ambalaj aruncat
sau o cutie goală de lapte, pe care să o arunce în coşul de gunoi. La comanda start,
elevii aleargă spre coşurile de gunoi, aruncă deşeurile în coş, apoi se întorc în fugă ,
dâ nd ştafeta urmă torului elev. Câ ştigă echipa care termină mai repede, aruncâ nd
toate gunoaiele în coş.
,,ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC
SCOPUL:
 Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjură tor;
 Întă rirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor;
SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a
mediului;
REGULI DE JOC: elevii vor ,,înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească ;
ELEMENTE DE JOC: mâ nuirea materialelor, mişcarea.
MATERIALE NECESARE: un copac, creion de desen, hâ rtie, carneţel, aparat foto.
Câ nd ieşiţi la plimbare, invitaţi copiii să ,,înfieze’’ un copac (din parc sau de pe
stradă ). Prin acest gest se dezvoltă legă tura dintre copii şi mediul înconjură tor.
Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public,
dar că omul se poate ,,împrieteni’’ cu un copac şi poate să -l îngrijească .
Ce ră spunderi ar putea avea cineva care ,,deţine’’ un pom? În primul râ nd trebuie să
cunoască foarte bine copacul. De aceea cu ajutorul creionului şi al hâ rtiei desenaţi
copacul iarna; sau toamna, adunaţi frunzele că zute pe jos şi presaţi-le, studiaţi
florile şi fructele, primă vara şi vara.
Câ nd ieşiţi la plimbare, fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă , cu care
va uda copacul. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului, în care pot nota
înă lţimea, perioada câ nd înfloreşte, mirosul pe care îl ră spâ ndesc florile, forma
fructelor etc.
În final, o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu
copacul ,,înfiat’’.
Cu timpul, copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale
copilului.
ÎN EXCURSIE LA PADURE
SCOP:
 Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjură tor;
 Evaluarea unor deprinderi practic-gospodă reşti;
 Activarea interesului şi a plă cerii pentru învă ţarea prin joc, dezvoltarea
spiritului de echipă şi de competiţie;
 Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate;
SARCINA DIDACTICĂ:
REGULI DE JOC: În drumul prin pă dure elevii vor descoperii ,,capcane - surprize’’
şi vor trebui să facă ce li se cere. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite, se vor deplasa
mai departe în adâ ncul pă durii, pâ nă la un alt indiciu. –Echipa ai că ror membri
greşesc ră spunsurile, este penalizată sau va primi un supliment de ,,muncă ’’,iar cea
ai că ror membri greşesc ştiu să ră spundă corect va înainta mai repede pe traseu,
ajungâ nd prima la ,,Cabana Pă durarului’’.
ELEMENTE DE JOC: competiţia, situaţiile surpriză , ghicirea, mişcarea, aplauze,
stimulente.
MATERIAL DIDACTIC: că rţi, buline, o tră istuţă , hâ rtie, ambalaje ouă Kinder, cuib de
pă să ri natural, coş de nuiele în care se află alimentele, o carte de imagini despre
ocrotirea naturii, pă turi, casetofon, pubelă pentru resturi alimentare, tacâ muri şi
veselă unică folosinţă , recompense.
Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie, iar a doua echipă buline
de culoare verde. Se dă startul şi, că utâ nd, copiii pornesc spre pă dure, pe că rarea
şerpuită dintre copaci. Ei sunt invitaţi să observe vegetaţia unor copaci, adă posturile
unor animale, un muşuroi de furnici, să culeagă floricele, să asculte susurul unui
pâ râ iaş ce stră bate pă durea, să salveze de la înec o gâ ză mică ce a că zut în apă , s-o
aşeze uşor pe iarba verde şi moale. Copiii sar apoi peste un pâ râ iaş, observă
cum ,,doctorul pă durii’’ îşi face datoria şi, deodată , observă cum pe crenguţa unui
stejar stă atâ rnată o tră istuţă . În ea se descoperă nişte plicuri în care se gă sesc
bileţele cu anumite sarcini (întrebă ri la care trebuie să ră spundă ):
Echipa 1 : - Cum este solul?
- Cum este iarba?
- Cum este aerul?
Echipa 2 : - Cum sunt copacii?
- Cum sunt pă să rile?
- Cum este apa din pâ râ u?
După ce echipele ră spund la întrebă ri (vom lua tră istuţa cu noi ), se consemnează
ră spunsurile, vom vorbi de animale şi pă să rile din pă dure, cu ce se hră nesc, ce
foloase aduc, câ teva curiozită ţi, apoi vom continua traseul pâ nă la marginea pă durii
pe malul Dună rii. Aici într-un cuib de pă să rele care a că zut, probabil dintr-un copac
înalt descoperim printr-o mulţime de pă să ri o mulţime de ouă Kinder (ambalaje).
Deschizâ nd fiecare ou, pe râ nd, află m întrebă rile:
Echipa 1 : - De ce mor plantele?
- Ce s-ar întâ mpla dacă n-ar fi pă durea?
- De ce nu este voie să se defrişeze pă durea?
- De ce trebuie să pă stră m acest loc curat?
Echipa 2 : - Cum este apa Dună rii faţă de a pâ râ ului?
- Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâ mplă cu peştii?
- Cum este malul Dună rii?
- Care sunt cauzele? Ce se întâ mplă cu plantele şi vieţuitoarele?
Înaintează echipa care ,,s-a descurcat’’ cel mai bine. Pentru că timpul trece, se
propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte
surprize plă cute. Nu departe se vede ,,casa pă durarului’’, o că suţă din lemn cu flori la
ferestre. Odată ajunşi la acest popas, copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite
un coş mare de nuiele. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză , din coş se
vor scoate bună tă ţi cu care copiii se vor ospă ta. În continuare au loc discuţii pe
marginea temei ,,Să ocrotim natura!’’. În acest sens, ei îşi vor aduna masa de la picnic
şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi, flacoane de plastic, şerveţele şi vesela
de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere, pe care scrie ,,Pă straţi
cură ţenia!’’. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregă tită anterior, care reprezintă
diferite modele de comportamente. Ră sfoind filă cu filă , vor ră spunde prin ,,aşa da’’
şi prin ,,aşa nu’’ la întrebarea: ,, - Cum credeţi că este corect? Ş i cum nu ?’’
Echipa 1 : - imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea;
- oameni care taie şi defrişează copacii;
- un grup de oameni care montează o cantină pentru pă să rele într-un
copac;
- un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic.
Echipa 2 : - un medic veterinar care pansează lă buţa unui că ţel;
- un grup de oameni care plantează pomi şi ră să desc flori;
- un cetă ţean care aruncă hâ rtia jos;
- o fetiţă care omoară gâ zele şi calcă în picioare florile.
Se vor consemna ră spunsurile după care se totalizează punctele. Echipa câ ştigă toare
va primii că rţi drept premiu.
ALEARGĂ-N CASA NUMITĂ
Scopul: Sistematizarea cunoștințelor despre grosimea, forma tulpinii,culoarea
frunzelor,forma și felul fructelor,semințelor;
 a-i exersa pe copii în memorixarea denumirilor de copaci,
 a contribui la dezvoltarea rapidită ții în gîndire și atenție.
Sarcina didactică:A gă si obiectul după denumire.
Elemente de joc:Alergarea la copacul numit.
Reguli de joc:Lîngă unul și acelaș copac nu se permite a sta mult.
Desfășurarea jocului:
a)Exerciții pregă titoare:Educatoarea le propune copiilor să numească copaci
cunoscuți de ei.
b)Anunțarea și demonstrarea jocului:Educatoarea numește,cu ajutorul unei
numă ră tori,un „vînă tor”,iar ceilalți vor fi „iepurași”.„Iepurașii” trebuie să se ascundă
de„ vînă tor” în că suța numită de educator,însă nu se permite să stai mult în această
că suță ,trebuie să alergi de la o că suță la alta.De exemplu,dacă că suța numită e
stejarul, „iepurașii” au voie să fugă de la un stejar la altul, „iepurașul” care e prins de
„vînă tor” devine singur „vînă tor”,iar „vînă torul” trece la „iepurași”.La repetarea
jocului se schimbă denumirea copacului,a „că suței”.
c)Încheierea jocului:Educatoarea face analiza jocului,aprecierea celor mai buni
„vînă tori” și celor mai atenți „iepurași”.
CAUTĂ MAMA ȘI PUIUL!
Scopul:Fixarea cunoștințelor referitoare la caracteristicile unor animale(aspectul
exterior),la modul lor de viață ,la foloasele aduse de ele și la denumirea
puilor;
 precizarea noțiunii de animal domestic și să lbatic;dezvoltarea
atenției,memoriei și perspicacită ții.
Sarcina didactică:Recunoașterea animalelor după descriere;denumirea

corectă a puilor lor.
Reguli de joc:Copilul,care ghicește mai repede animalul după descrierea fă cută

de că tre educatoare,caută imaginea care-l reprezintă și o afișează pe flanelograf.La
întrebarea:„Care este puiul?”,un alt copil selecționează imaginea corespunză toare,o
denumește și o așază în dreptul imaginii animalului matur.
Materiale:Un set de ilustrații reprezentînd puii lor;flanelograf.
Desfășurarea activității:
a)Introducerea în activitate se face direct prin anunțarea jocului și printr-o
convorbire generalizatoare despre animale.
b)Explicarea și demonstrarea jocului:În cadrul jocului educatoarea va descrie
sumar cîte un animal,insistînd asupra înfă țișă rii lui și asupra foloaselor pe care le
aduce.După descrierea unui animal,copilul care ghicește mai repede vine la masa
educatorului,alege ilustrația corespunză toare descrierii,o arată copiilor și o
afișează ,întrebînd:„Care este puiul?”.Un copil care se aunță sau care este solicitat de
că tre educatoare,vine la rîndul lui în dreptul animalului descris.
c)Complicarea jocului:În funcție de nivelul grupei,copiii pot fi antrenați să descrie
animalul după ce au ales imaginea cu animalul dorit,să spună din ce grupă face
parte(domestice sau să lbatice),să spună cum se numește puiul să u și ce foloase
aduce omului.
d)Încheierea jocului:Copiii sînt solicitați să recite poezii,ghicitori despre aceste
animale și despre puii lor.
CE A GREȘIT PICTORUL?
Scopul:Fixarea cunoștințelor despre aspectele caracteristice ale animalelor
să lbatice cunoscute(iepurele,vulpea,lupul,veverița,ursul);
 dezvoltarea spiritului de observație și a capacită ții de analiză ,sinteză și
comparație;
 perfecționarea deprinderilor de a acționa rapid la îndeplinirea
sarcinilor,de a colabora cu ceilalți membri ai echipei din care fac parte.
Sarcina didactică:Că utarea și descoperirea greșelii de pe imagine,gă sirea

imaginii corecte.
Elemente de joc:Recitarea poeziilor,ghicirea ghicitorilor.

Reguli de joc:Fiecare echipă trebuie să descopere greșeala de pe imaginea
primită și s-o comunice celorlalte echipe,atunci cînd este solicitată .La semnalul
educatoarei,reprezentanții echipei trebuie să caute imaginea cu animalul corect sau
complet redat.
Material:12-14 ilustrații,format mijlociu,redînd animalele să lbatice cunoscute,cu

unele pă rți lipsă sau cu unele pă rți specifice altui animal.De exemplu:vulpe cu coadă
de urs,lup cu coadă de vulpe,iepuraș cu coarne de cerb,vulpe cu urechi de iepure.Se
vor pregă ti și imaginile corecte ale acelorași animale,care au fost prezentate în
formă eronată .Plicuri cu diverse pă rți decupate ale corpului animalelor.Flanelograf.
a)Introducerea în activitate se face direct cu anunțarea jocului și împă rțirea grupei
de copii în 4-6 echipe,în funcție de numă rul copiilor,astfel încît fiecare echipă să
cuprindă 5-6 copii.
b)Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea împarte fiecă rei echipe cîte o
imagine și stimulează copiii să privească cu atenție ilustrația primită și să discute
asupra greșelii.Echipa care a descoperit mai repede greșeala se scoală în
picioare.Unul din copii comunică greșeala de pe imagine tuturor copiilor.Apoi
întreabă pe rînd celelalte echipe:„Ce a greșit pictorul?”,solicitîndu-le să comunice.La
semnalul educatoarei,cîte un membru al echipei merge să caute imaginea
corectă ,presupunînd că a fost așezată pe un panou cu diverse animale cunoscute de
copii (domestice,să lbatice).
c)Complicarea jocului:Educatoarea împarte la fiecare masă cîte un plic,în care sînt
amestecate diferite oă rți ale animalelor cunoscute de copii.Ei trebuie să selecționeze
numai acele pă rți,care corespund animalelor să lbatice și să reconstituie apoi corpul
acelora,pentru care au gă sit toate pă rțile.
d)Încheierea jocului:Menționarea echipelor cîștigă toare și premierea în mod
simbolic (o insignă ).
CE ANOTIMP ESTE?
Scopul:A educa deprinderile și priceperile de a atribui anotimpului de pe tablou
textul corespunză tor,a dezvolta spiritul de observație,rapiditatea în gîndire.
Sarcina didactică:A-i învă ța pe copii să atribuie unui anotimp tabloul
corespunză tor la descrierea naturii în poezie sau în proză ;a dezvolta atenția
auditivă ,rapiditatea în gîndire.
Reguli de joc:A demonstra tabloul numai după ce copiii au ghicit ghicitoarea.
Materiale:Tablouri cu cele patru anotimpuri ale anului.
a)Exerciții pregă titoare:Se adresează urmă toarele întrebă ri:
-Cîte anotimpuri are anul?
-Care sînt ele?
-Prin ce se caracterizează fiecare?
b)Anunțarea jocului:Jocul nostrum se numește„Ce anotimp este?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului.La educatoare se află textile scrise pe foițe de
hîrtie despre anotimpurile anului.Educatoarea le amestecă ,apo,luînd o foiță ,îi
întreabă pe copii:„Ce anotimp este?”și citește ghicitoarea.Copiii ghicesc.Cine primul
a ridicat mina și a ghicit,numește alt copil după dorință și ridică anotimpul cu
tabloul dat.
1.„Frunzele au îngă lbenit,
Plouă , bate vîntul,
Cine a venit?” (Toamna)
2.„Iese iarba luminoasă ,
Rîndunica vine-acasă ,
Se-ntîlnesc ca neam izvoare,
Alb e zarză rul de floare.
Cald e soarele-n cîmpie
Ca un an de ciocîrlie”. (Primăvara)
3.„Fulgilor cu blană moale,
Să că deți mai mult pe vale,
Ca să -mi zboare să niuța
La fuguța,la fuguța”. (Iarna)
4.„Vine că lduroasă iară și.
Ce ne-aduce ea în țară ?
Multe flori mirositoare
Fructe,pine pe ogoare.
Cine credeți că e…? (Vara)
d)Complicarea jocului:Educatoarea va descrie în proză anotimpul,iar copiii vor ghici și
vor demonstra tabloul.
e)Încheierea jocului:Educatoarea le propune copiilor să iasă în curte și împreună să
alcă tuiască o povestire despre anotimpul prezent.
CE CREȘTE ÎN GRĂDINĂ?
Scopul:Clasificarea plantelor după locul creșterii;dezvoltarea atenției,exersarea
vorbirii active.
Sarcina didactică:A-i învă ța pe copii să clasifice obiectele după
principiile:locul creșterii,întrebuințarea;a dezvolta rapiditatea în gîndire,atenția
verbală .
Reguli de joc:A ră spunde la întrebă rile conducă torului numai prin „da” sau „nu”.
Elemente de joc:Cine greșește,spune o poezie sau o ghicitoare despre legume.
Materiale:Jetoane cu imaginea legumelor și fructelor.
a)Exerciții pregă titoare:Întroducerea în activitate se face cu ajutorul ghicitorilor:
1.Așa-i moșul:
În pă mînt e roșu,
Iar chica de afară
Îi verde o întreagă vară . (Morcovul)
2.O domniță mult vestită ,
Cu multe rochii dechisită ,
Cînd ală turi se așază ,
Toată lumea lă crimează . (Ceapa)
-Ce-s acestea, copii? (legume)
Unde cres ele? (în gră dină )
b)Anunțarea jocului: „Astă zi vom verifica cît de bine cunoașteți voi,ce crește în
gră dină .Jocul așa și se numește: „Ce crește în gră dină ?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:„Eu vă denumesc diferite obiecte,voi fiți
atenți.Dacă eu denumesc ceea ce crește în gră dină ,voi ră spundeți „da” și ridicați
repede în sus jetonul cu obiectul denumit;dacă obiectul ce l-am numit nu crește în
gră dină ,voi ră spundeți „nu”,gă siți jetonul cu acest obiect,dar nu-l ridicați.Cine va
greși-ne va recita o poezie sau o ghicitoare.Eu încep:
-Morcov.
-Da!
-Castraveți.
- Da!
-Sfeclă .
-Da!
-Prune.
-Nu!”
d)Complicarea jocului:Obiectele ce cresc în gră dină să fie ridicate sus cu mîna
dreaptă ,cele care nu cresc în gră dină -cu mîna stîngă .
e)Încheierea jocului:Educatoarea le propune copiilor să memorizeze împreună
ghicitorile despre morcov și ceapă .
CE S-A SCHIMBAT?
Scopul:Sistematizarea cunoștințelor copiilor despre plantele de
cameră ;dezvoltarea atenției vizuale,a deprinderii de a se orienta în spațiu;formarea
deprinderilor corecte de joc.
Sarcina didactică:A determina locul inițial al plantei.

Elemente de joc:Copiii gă sesc schimbă rile în aranjarea plantelor.
Reguli de joc:Să închidă ochii absolut toți copiii,în timp ce educatoarea schimbă
locul plantelor.
Materiale:Pe două mese se aranjează 3-4 plante asemă nă toare,într-o ordine

cuvenită ,de exemplu,ficus,mușcată ,asparagus,coleus.
a)Exerciții pregă titoare:Organizarea unei convorbiri despre plantele de
cameră :structura,condițiile de trai etc.
b)Anunțarea jocului:„Astă zi vom desfă șura jocul „Ce s-a schimbat?”.
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea îi roagă pe copii să privească
atent plantele de pe masă ,să memorizeze locul lor,consecutivitatea aranjă rii:prima-
ficus,a doua-mușcată etc.Copiilor li se propune să închidă ochii,în acest timp
educatoarea schimbă cu locul plantele.Apoi îi roagă pe copii să spună ,ce s-a
schimbat,și dacă copilul indicat de educatoare a gă sit,el trece și aranjează
ghiveciurile cu plante cum au fost.Pentru repere vizuale în grupele mici se pot
aranja pe o masă ală turi aceleași plante în consecutivitatea dată ,ca copiii să se poată
orienta.
d)Încheierea jocului:Se face analiza și aprecierea,educatoarea menționează
ră spunsurile copiilor.
CE VA URMA?
Scopul:A consolida cunoștințele copiilor despre zi și noapte,despre activitatea
copiilor în diferite perioade ale zilei;dezvoltarea unor facilită ți ale memoriei,ca
reamintirea;dezvoltarea vorbirii cursive.
Sarcina didactică:A consolida cunoștințele copiilor despre zi și

noapte,despre activitatea copiilor în diferite perioade ale zilei.
Reguli de joc:A denumi în ordinea cuvenită activitatea copiilor la gră diniță pe

parcursul unei zile.
Elemente de joc:Cine greșește,se așează pe ultimul scă unel.Transmiterea

petricică i aceluia,care trebuie să ră spundă .
Materiale:O petricică .
a)Exerciții pregă titoare:Introducerea în activitate se face cu ajutorul momentului
de surpriză :„În ospeție la noi a venit Martinică ,el vrea să știe cu ce se ocupă copii la
gră diniță de dimineața pînă seara.”
b)Anunțarea jocului:Astă zi vom desfă șura jocul „Ce va urma?”.
c)Explicarea și demonstrarea jocului.Copiii se așează în semicerc.Educatoarea le
explică copiilor regulile de joc:„Copii,țineți minte,am vorbit la activitate despre
aceea,ce fac copiii la gră diniță în decurs de o zi.Acum vom verifica cum ați însușit
aceasta.Vom povesti pe rînd despre aceea,cu ce încep copii ziua la gră diniță și cu ce
o încheie.Cine va greși-trece pe scaunul din urmă ,iar ceilalți se mișcă înainte”.
Educatoarea începe:„Am venit la gră diniță .Ne-am jucat pe teren.Apoi ce va urma?Îi
transmite petricica unui copil.Acela ră spunde:„Am fă cut gimnastică .După gimnastică
ce va urma?”-și transmite petricica altui copil.Jocul se repetă pînă la descrierea
plecă rii copiilor acasă .
d)Indicații:Folosirea petricică i sau a altui obiect îi face pe copii să fie atenți,pentru
că nu ră spunde cine vrea,ci acela că ruia i se dă petricica.
e)Încheierea jocului:Educatoarea le mulțumește copiilor din partea lui Martinică
și-i laudă pe copiii care au ră spuns corect.
CE-AI GĂSIT?
Scopul:Recunoașterea și denumirea animalelor-jucă rii din sala de
grupă ,diferențiindu-le după însușirile lor;exersarea atenției,memoriei și
gîndirii;dezvoltarea vorbirii.
Sarcina didactică:Să denumească corect grupurile de obiecte gă site.
Elemente de joc:Prinderea mingii,descoperirea grupurilor de

obiecte;mișcare;închiderea și deschiderea ochilor și ghicirea.
Reguli de joc:Copilul care primește mingea,o aruncă din nou

educatoarei,descoperă grupul de obiecte și îl denumește.
Materiale:O minge,șase grupuri de jucă rii-animale(jucă rii din sala de

grupă )acoperite separat.
a)Exerciții pregă titoare:Se prezintă mingea și se pun cîteva întrebă ri:
-Ce este aceasta?(o minge)
-Ce facem cu mingea?(ne jucă m)
-Cu ce alte jucă rii ne jucă m?(că ței,pisici,iepurași,ursuleți etc.)
În acest timp educatoarea descoperă cîteva din grupurile acoperite,ară tîndu-le
copiilor.
b)Anunțarea jocului:„Cu aceste jucă rii ascunse și cu mingea vom desfă șura jocul
„Ce-ai gă sit”.
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea aruncă mingea unui copil,acesta
o prinde, o aruncă din nou educatoarei,apoi merge la masă și descoperă un grup de
jucă rii,îl privește și la întrebarea educatoarei „Ce-ai gă sit?”,ră spunde:„Eu am gă sit
grupul iepurașilor”.Jocul se desfă șoară pînă sînt descoperite toate jucă riille-animale.
d)Complicarea jocului:Jucă riile sînt așezate în sistem liniar,în fața copiilor.La
primul semnal copii închid ochii.În acest timp educatoarea ascunde grupul
veverițelor.La al doilea semnal,copiii deschid ochii,privesc cu atenție jucă riile și
copilul,că ruia educatoarea îi aruncă mingea,spune ce-a dispă rut.Educatoarea aduce
grupul de animale la locul unde era și continuă jocul.
e)Încheierea jocului:Educatoares le propune copiilor să aranjeze jucă riile pe
polițe,la locul lor permanent,și împreună ies pe teren la plimbare.
CÎND ARE LOC ACEASTA?

Scopul:Întă rirea cunoștințelor despre anotimpuri,dezvoltarea vorbirii
cursive,atenției,reținerii de sine.
Sarcina didactică:De a întă ri cunoștințele copiilor despre anotimpurile
anului,a-i familiariza cu fenomenele caracteristice fiecă rui anotimp,a dezvolta
vorbirea cursivă ,atenția,creația imaginativă .
Elemente de joc:Ghicirea și compunerea ghicitorilor,învîrtirea să geții.
Reguli de joc:Povestește despre ilustrata sa și ghicește acela,pe care-l indică
să geata.Ilustrata n-o arată nimă nui,pînă n-o ghicesc.
Materiale:Cîte 2-3 ilustrate pentru fiecare anotimp(peisaje de iarnă ,lucrul
copiilor iarna,primă vara,toamna,vara).
a)Exerciții pregă titoare:Educatoarea va începe activitatea printr-o convorbire
introductivă despre anotimpuri.
-Cîte anotimpuri area anul?
Prin ce se caracterizează iarna?Vara?Primă vara?Tomna?Care-s semnele
caracteristice?
Cine știe poezii,cîntece despre anotimpuri?
b)Anunțarea jocului:„Astă zi vom povesti despre anotimpurile anului și vom ghici
„Cînd are loc aceasta?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:
„Copii,astă zi noi ne vom juca astfel:priviți eu am în mîini multe ilustrate.Eu nu vi le
ară t și voi nu le ară tați unul altuia atunci cînd le voi împă rți.Noi vom ghici ce ce-i
desenat pe ilustrată .
Priviți!Pe masă este o să geată ,un ac de ceasornic.Acela,în direcția că ruia se va opri
acul,ne va povesti ce-i desenat pe ilustrata sa,iar apoi acul ne va indica copilul,care
va ghici ce anotimp e la primul pe desen.Fiți cu toții atenți să nu greșiți.
Educatoarea le împarte copiilor ilustrate,fiecă ruia cîte una.Învîrtește acul
ceasornicului.
-Vlad ne va povesti despre ilustrata sa.
După ce copilul a terminat de povestit,educatoarea mai învîrtește o dată acul.
-Corina va ghici ce anotimp e,cînd are loc aceasta?
După ră spuns,primul arată desenul copiilor și copii se conving dacă ră spunsul e
corect sau nu.Jocul se prelungește,pînă copiii povestesc despre ilustratele sale.
d)Complicarea jocului:Educatoarea le poate indica copiilor numă rul de
propoziții,pe care copilul trebuie să le alcă tuiască după ilustrata sa (5-6 propoziții).
e)Încheierea jocului:Educatoarea le propune copiilor să iasă în curte și să
alcă tuiască individual cîte o povestire despre anotimpul în care se află ,educatoarea
le va înregistra în scris într-un caiet și vor alcă tui o carte despre acest anotimp.
CINE AȘAZĂ MAI BINE?

Scopul:Alcă tuirea grupurilor de obiecte de același fel;stimularea
gîndirii,corectitudinii,promtitudinii,independenței și rapidită ții.
Sarcina didactică:Separarea,gruparea și denumirea corectă a grupurilor de

obiecte de același fel.
Elemente de joc:Mînuirea,mișcarea,surpriza,întrecerea,închiderea și
deschiderea ochilor,aplauze.
Reguli de joc:Copiii separă și grupează obiectele de același fel conform

exemplarului primit.Ei acționează independent prin întrecere și denumesc pe rînd
grupurile de obiecte formate.
Materiale:Cinci-șase feluri de obiecte(castane,boabe de fasole,sîmburi de

prune,conuri,nuci),un coș și un șervețel pentru acoperit coșul.
a)Exerciții pregă titoare:Educatoarea prezintă copiilor coșul cu obiecte și le spune:
„Dimineața,venind la gră diniță ,m-am întîlnit pe că ră rușă cu un iepuraș și mi-a
transmis acest coșuleț pentru voi,dar eu nu știu ce se află în el.Doriți să
află m?”Trezim atenția copiilor și curiozitatea lor prin gesturile și mimica folosită în
timp ce obiectele din coș sînt ră sturnate pe covor,în fața lor.
„-Vai,ce de-a obiecte!Oare cu ce scop mi le-a dat iepurașul?Voi știți copii?Dar eu
știu,el mi le-a dat,ca noi să ne jucă m cu ele.”
b)Anunțarea jocului:„Cu aceste obiecte noi ne vom juca în jocul „Cine așază mai
bine?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Copiii numiți de educatoare(5-6,după
numă rul de obiecte)vor primi cîte unul din obiectele existente,se vor așeza cu fața
spre ceilalți copii și spre obiectele de pe covor,iar la cuvintele: „Cine așază mai
bine?”ei vor grupa obiectele de același fel și pe rînd le vor denumi.De exemplu:„Eu
am așezat nucile bine”etc.Așezarea se face prin întrecere și cei care așază repede și
bine sînt aplaudați.Repetarea jocului ră mîne la atitudinea educatoarei.
d)Complicarea jocului:Copiii-participanți nu vor mai primi cîte un obiect ca reper
vizual,ci,la cerința verbală a educatoarei,vor efectua acțiunea,tot pri întrecere.
e)Încheierea jocului:Copiii vor primi cîte un obiect și la cerința educatoarei
„Castanele-în coșuleț,nucile-în să culeț,boabele de fasole-în farfurie etc.”vor strînge
obiectele folosite în joc.
CINE GĂSEȘTE CEL MAI SCURT DRUM

Scopul:A consolida cunoștințele copiilor despre exteriorul și denumirea
copacilor,tufarilor,semnele lor distinctive.
Sarcina didactică:A descrie copacul și a-l gă si după desriere.

Reguli de joc:A descrie copacul- reper,fă ră a-l denumi.
Elemente de joc:Că utarea după descriere.
a)Exerciții pregă titoare:Educatoarea le reamintește copiilor regulile de
comportare în locurile necunoscute,să nu rupă crengi,să nu mă nînce pomușoare etc.
b)Anunțarea jocului:„Astă zi vom că lă tori și jocul se numește „Cine gă sește cel mai
scurt drum?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Cu ajutorul unei numă ră tori se aleg doi
conducă tori ai jocului,care vor indica direcția că lă toriei și le vor explica celorlalți
copii,unde vor pleca și cum vor gă si drumul (cel mai scurt).Primul conducă tor alege
3-4 plante bine cunoscute copiilor pentru repere vizuale,le descrie,nu le
denumește,le explică unde și încotro să se întoarcă .Toți ceilalți după desriere
determină reperele,le denumesc și caută după ele drumul.În acelaș mod le explică și
al doilea conducă tor,numai că el alege alt drum și alte repere vizuale
(plante,copaci,tufari).Copiii se împart în două subgrupe-una pleacă după descrierea
primului conducă tor,cealaltă -după desrierea conducă torului al doilea.Se
stabilește,care echipă a ajuns prima la locul determinat și cine-i conducă torul
că lă toriei.
d)Încheierea jocului:Educatoarea efectuează analiza jocului,felicită copiii,care
primii au gă sit locul că lă toriei și menționează agerimea conducă torului,care a
descris drumul cel mai scurt.
CINE GĂSEȘTE MAI REPEDE STEJARUL,

MESTEACĂNUL,NUCUL
Scopul:A consolida cunoștințele copiilor despre copaci:stejar,mesteacă n,nuc;A
dezvolta reacția la cuvînt,a-i exersa pe copii în memorizarea denumirilor de copaci,a
contribui la dezvoltarea rapidită ții în gîndire și acțiune.
Sarcina didactică:A gă si copacul după denumire.

Elemente de joc:Alergarea spre copacul denumit(concurența „Cine gă sește mai
repede copacul”).
Reguli de joc:A alerga la copacul denumit se permite numai după semnalul

educatoarei:„Aleargă ”.
a)Anunțarea jocului:„Astă zi vom desfă șura jocul „Cine gă sește mai repede
copacul”.
b)Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea numește copacul bine cunoscut
copiilor,avînd semne evidente,și-i roagă să gă sească stejarul:„Cine gă sește mai
repede stejarul?Un-doi-trei-aleargă ”.Copiii trebuie să gă sească copacul și să alerge
la orce stejar,care crește în apropiere.
c)Încheierea jocului:Educatoarea întreabă :
„-Ce copaci cresc prin apropiere?
-După ce ați recunoscut stejarul?
-Dar nucul cum l-ați recunoscut?
-Mai sînt și alfel de copaci?”.
CINE ȘTIE- CÎȘTIGĂ

Scopul:Consolidarea cunoștințelor copiilor,însușite pe parcursul anului.
Sarcina didactică:Recunoașterea obiectelor prin descrierea fă cută pe baza
ghicitorilor.
Elemente de joc:Aplauze,gă sirea grupurilor de obiecte,ghicirea ghicitorilor.

Reguli de joc:Copilul numit caută grupul de obiecte indicat.Ghicitorile sînt
adresate întregii grupe,dar ră spunde numai copilu numit,dacă ghicește corect-
primește un cerculeț roșu.
Materiale:Grupuri de jucă rii conținînd animale(iepurași,veverițe,pești etc.)
a)Introducerea în activitate se face direct prin anunțarea temei:„Copii ,astă zi vom
desfă șura jocul „Cine știe- cîștigă ”.Acest joc ne cere să fim atenți,pentru a putea
ră spunde corect,deoarece este vorba de un concurs și cine știe să ră spundă mai
bine-cîștigă .
b)Explicarea jocului:„Eu am așezat în diferite locuri ale să lii grupuri de
jucă rii.Voi,copii,trebuie să ascultați atent ghicitoarea pe care o voi citi eu,să ghiciți
despre cine este ghicitoarea,iar apoi acela pe care îl voi numi eu ne vor demonstra
unde sînt ascunși prietenii animalului,despre care s- a vorbit în ghicitoare.Cine știe
să ră spundă corect,cîștigă un cerculeț,tot un cerculeț cîștigă și acel copil,care ne
demonstrază unde-s ascunși prietenii.La sfîrșitul jocului,acel care a adiționat mai
multe cerculețe devine învingă tor și enumit „Ș tie-tot”.
c)Desfă șurarea jocului: „Cine știe să ghicească -cîștigă ”:
1)Cine cel dintîi ghicește
Cîte cozi are un pește? (una)
Dacă copilul numit de educatoare a ghicit,toți copiii spun în cor:„Ai ghicit,ai
ghicit,acum vei fi ră splă tit”.Educatoarea îi înmînează un cerculeț acestui copil și-l
numește pe altul,pentru a gă si prietenii ascunși.La fel,dacă acest copil a gă sit grupul
de jucă rii-pești ascunși,toți copii spun în cor:„Ai ghicit,ai ghicit,acum vei fi
ră splă tit”.Copilului i se înmînează un cerc și se citește urmă toarea ghicitoare.
2)„Melcul blînd și lipicios,
Ghici cîte cornițe a scos? (două)
3)„Fluturașul cel plă pînd
Aripi cîte-o fi avînd?” (patru)
d)Încheierea jocului:Se fac totalurile,cine a cîștigat după numă rul de cerculețe
adițioanate.Cîștigă torului i se înmînează un jeton,pe care e scris „Ș tie-tot”.
CINE TRĂIEȘTE ÎN CĂSUȚĂ?

Scopul:A consolida cunoștințele copiilor despre animale,a-i exercita în
pronunțarea corectă a sunetelor.
Sarcina didactică:A consolida cunoștințele copiilor despre animale,a educa
deprinderea de a pronunța corect sunetele.
Reguli de joc:Ră spund la întrebarea „Cine tră iește în că suță ?”doar acei
copii,care șed în că suță (copii emit sunetelor animalelor pe care le reprezintă ).
Materiale:Mă știle pă să rilor și animalelor cunoscute de

copii:gă ina,gîsca,pisica,oaia,capra, vaca etc.
a)Exerciții recapitulative:Se pun cîteva întrebă ri:
-Ce animale domestice cunoașteți?
-Ce pă să ri domestice cunoașteți?
-De ce se numesc domestice?
b)Anunțarea jocului:Astă zi vom desfă șura jocul „Cine tră iește în că suță ?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:
Educatoarea împarte copiii în cîteva subgrupe(patru-cinci).Copiii au pe cap mă știle
animalelor și pă să rilor domestice cunoscute.
Fiecare subgrupă își construiește din scă unele o casă de formă pă trată .Educatoarea
le spune copiilor,că ei se vor afla în că suță și vor striga ca animalul,a că rui mască o
poartă .Apoi educatoarea repetă cu fiecare subgrupă sunetele necesare.După aceasta
el trece pe la fiecare că suță ,bate la ușă și întreabă :„Boc-boc-boc!Cine tră iește în
că suța aceasta?”Copiii ră spund:Mu-mu,me-me-e-e,be-e-e,ga-ga-ga,cot-co-dac.
Educatoarea trebuie să ghicească ,cine tră iește în că suță .
d)Complicarea jocului:Cînd copiii au însușit regulile de joc,ei trebuie să bată în ușa
că suței și să ghicească ,cine tră iește-n ea.
e)Încheierea jocului:Educatoarea le propune copiilor să iasă să se joace.adică :
„Animalele și pă să rile iese pe toloacă și zburdă ”.
COMESTIBIL-NECOMESTIBIL
Scopul:A le reaminti copiilor,că fructele și legumele se cultivă pentru hrană .La
unele e comestibilă partea exterioară ,la altele-ră dă cinile.
Sarcina didactică:A alege plantele ce se folosesc în alimentație.

Reguli de joc:Copilul mai întîi adresează întrebarea celuilalt copil,apoi
denumește planta.
Materiale:Pe masă sînt fructe și legume cu ră dă cina

comestibilă (morcov,sfeclă ,ridiche,ceapă ,usturoi) și cu vîrfurile
comestibile(varza,roșii,mază re,castraveți).
a)Exerciții pregă titoare:Educatoarea adresează copiilor urmă toarele întrebă ri:
„-Ce plante comestibile cunoașteți?
-Denumiți plantele,a că ror ră dă cină o folosim în alimentație.
-Denumiți plantele cu vîrfurile comestibile”.
b)Anunțarea jocului:„Astă zi vom desfă șura jocul „Comestibil-Necomestibil”.
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Copiii sînt aranjați în semicerc,educatoarea îi
roagă să închidă ochii.De pe masa plină cu legume alege una și o ascunde sub
șervețel.La semnalul educatoarei „gata”,copilul deschide ochii.Pedagogul îi
adresează urmă toarea întrebare:„Ce-i comestibil la această legumă vîrful sau
ră dă cina?”.Dacă copilul a ghicit,el devine conducă torul jocului și îl cheamă pe altul
să ghicească .În caz dacă copilul n-a ghicit,lui i se dă un cerculeț,la sfîrșitul joculu
ipentru fiecare cerculeț-greșeală el va recita o poezie sau va spune o ghicitoare.
d)Încheierea jocului:Copiii își ră scumpă ră cerculețele prin recitarea
poeziilor,numă ră torilor,ghicitorilor.
DE LA GRĂUNCIOR-LA CHIFLĂ
Sarcina didactică:A consolida cunoștințele copiilor despre mașinile
agricole,despre etapele de lucru ale plugarului în orice anotimp.A educa
perseverența,deprinderea de a respecta corectitudinea în joc.
Reguli de joc:A acoperi că suțele din cîmpul de joc cu acele jetoane,pe care sînt
reprezentate mașinile agricole folosite de plugar în anotimpul reprezentat pe
tabloul dat.Echipele încep să acționeze numai la semnalul conducă torului.Cîștigă
acea echipă ,care corect și repede a încis că suțele cîmpului de joc.Fiecare victorie se
înseamnă cu un steguleț.La repetarea jocului copiii schimbă tablourile,iar jetoanele
se amestecă .
Materiale:Trei tablouri mari:1)grîu,2)spic,3)chiflă ;altele trei cu reprezentarea

lanului de grîu primă vara,alta-vara și a treia-toamna,jetoane cu imaginea mașinilor
agricole folosite la semă natul grîului,treieratul lui și mașinile de fă cut pîine.
a)Întroducerea în activitate se face cu o convorbire despre munca plugarului.
b)Anunțarea jocului:„Astă zi vom desfă șura jocul „De la gră uncior-la ghiflă .”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea împarte copii în trei subgrupe:
I.-„Gră unciorul”,II.-„Spicușorul”,III.-„Chifla”.În fiecare echipă sînt cîte 2-3 copii.Apoi
copiii aleg unul din tablouri cu diferite subiecte:lanul de grîu
primă vara,vara,toamna.Se aleg pentru fiecare subiect jetoane cu reprezentarea
mașinilor agricole folosite la semă nat,la treierat,la producerea pîinii.Pe aceste
tablouri cu subiect sînt că suțe goale pe cîmpul de joc.La semnalul
educatoarei,fiecare echipă își alege repede din toate jetoanele numai acele
jetoane,de care are nevoie pe cîmpul să u de lucru.De exemplu,echipa „Gră unciorul”
va alege astfel de mașini și inventar ca:tractorul,plugul,borona,semă nă toarea
etc.Celelalte echipe-mașinile corespunză toare subiectului de pe tablou.Va cîștiga
echipa,care va acoperi mai repede că suțele de pe cîmpul de lucru.Conducă torul duce
evidența îndeplinirii însă rcină rilor.
d)Complicarea jocului:Pentru dezvoltarea atenției copiilor se pot introduce
jetoane cu imaginea mașinilor de felul:troleibuz,mașini mici,macara etc.Aceste
jetoane se introduc pe neobservate și la repetarea jocului,nu de la început.
e)Încheierea jocului:Se felicită echipele cîștigă toare și se înmînează stegulețe.
DESCRIE ȘI NOI VOM GHICI

Scopul:A consolida și a sistematiza cunoștinșele copiilor despre fructe și
legume;adezvolta vorbirea cursivă și deprinderea de a formula propoziții,apoi o
povestire;a le forma deprinderi corecte de joc.
Sarcina didactică:A descrie obiectele și a le gă si după descriere.

Reguli de joc:A descrie obiectul amă nunțit și clar,în ordinea cuvenită .
Materiale:Fructe și legume așezate pe masă .
a)Exerciții pregă titoare:Se stabilește ordinea descrierii
obiectului,forma,mă rimea,culoarea,gustul.
b)Anunțarea jocului:Astă zi vom desfă șura jocul,,Descrie și noi vom ghici”.
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Copilul ce conduce jocul iese după ușă ,ceilalți
copii alcă tuiesc descrierea unei legume sau a unui fruct.Cînd conducă torul se
întoarce,unul din copii povestește,descrie semnele caracteristice fructului în
cauză ,pe care trebuie sa-l gă sească și să -l denumească conducă torul.
d)Încheierea jocului:Educatoare îi servește pe copii cu fructe și legume.
JOCURI
DIDACTICE
La matematică
CARE ESTE CULOAREA TA

Scopul: recunoasterea si numirea corecta a culorilor.
Obiective operationale : sa identifice si sa denumeasca culorile: rosu, alb,
galben, albastru, verde, portocaliu, violet.
Resurse didactice: globuri decupate din hâ rtie glasata în culorile învatate,

plicuri cu globuri decupate, un brad.
Cadrul didactic va ridica un glob din hâ rtie, ca sa fie vazut de toti copiii. Este
numit un copil sa raspunda ce culoare are globul. Se va proceda la fel cu toate
globurile de hâ rtie. Apoi li se cere copiilor sa ridice si ei globurile care au aceeasi
culoare ca al globului ridicat de propunator. Se va numi un elev care alege din
globurile lui, unul la fel cu al propunatorului, moti- vâ nd de ce l-a ales, (este la fel).
În cea de-a doua modalitate, cadrul didactic va spune doar culoarea (rosie) fara sa
arate un glob. Copiii care au globuri cu aceasta culoare (rosie) le vor ridica. Copilul
numit va spune, motiva,de ce a ridicat globul de culoare rosie: "Eu am ridicat globul
rosu pentru ca ati spus rosu".
În încheierea jocului, copiii împreuna cu conducatorul jocului vor împodobi un
brad. În timpul acesta copiii vor spune ce culoare pun în brad, propunatorul va avea
grija ca toate globurile sa fie plasate dupa culoare. Va agata el mai întâ i un glob,
copiii care au globuri de ace-
easi culoare, le vor pune în brad. Dupa ce bradul este împodobit, copiii fac o hora în
jurul lui, câ ntâ nd sau spunâ nd versurile:
"Bradul îl împodobim
Cu globuri frumoase,
Unul, doi, prindeti-va si voi
Ne sucim, ne învâ rtim
si deloc nu obosim,
Bradul îl împodobim".
BALOANE COLORATE
Scopul: consolidarea reprezentarilor cromatice.
Obiective operationale: sa grupeze baloanele si sforile dupa criteriul
culoare.
Resurse didactice: baloane (albastre, rosii, verzi, galbene), sfori în aceleasi

culori.
Cadrul didactic aranjeaza baloanele, într-un colt al clasei, legate laolalta ca la
vâ nzatorii de baloane facâ nd urmatoarea observatie: "Sunt oare toate la fel
baloanele?"; "Unele sunt identi-
ce si altele deosebite".
Dupa ce propunatorul distribuie câ te un balon fiecarui copil, cere copiilor sa puna
în acelasi loc, împreuna toate baloanele care sunt de aceeasi culoare. Copiii sunt
ajutati sa constate ca s-au obtinut patru grupuri de baloane fiecare de una si aceeasi
culoare.
Propunatorul atrage atentia ca sforile sunt asortate cu baloanele. Fiecare copil
este îndemnat sa caute sfoara care corespunde balonului sau si apoi s-o înnoade.
Dupa ce au fost astfel constituite cele 4 grupuri de baloane, se indica numele culorii
fiecarui grup de baloane. Acest grup este albastru, acela rosu, celalalt este verde,
etc., iar sforile acestui grup sunt si ele albastre, rosii etc. Jocul poate fi complicat si
cu alte sarcini. Propunatorul cere copiilor sa aseze lâ n- ga grupul baloanelor
albastre, rosii, etc. obiecte, jucarii care au culoarea respectiva.
Într-o alta ora copiii deseneaza si picteaza baloane, cauta culoarea albastra
pentru baloane albastre, culoarea galbena pentru baloane galbene etc. Baloanele
colorate se decupeaza. Se distribuie apoi fiecarui copil câ te o foaie pe care au fost
desenate numai sforile colorate. Copiii vor atasa sforii baloane de culoare
corespunzatoare, vor lipi baloanele.
GĂSEŞTE-MI FRĂŢIORII
Scopul: denumirea si identificarea figurilor geometrice.
Resurse didactice: trusa "Logi I", trusa "Logi II".
La început elevii vor denumi figurile geometrice prezentate de propunator, apoi
vor arata figurile geometrice cerute .
Cadrul didactic va lua o figura geometrica din trusa "Logi I", va cere elevilor sa o
denumeasca si sa-i gaseasca "fratiorii", sa aleaga din trusa lor figurile geometrice
care au aceeasi forma ca a lui. Daca figura geometrica prezentata va fi un patrat,
atunci elevii vor alege toate patratele din trusa lor, indiferent de culoare si marime.
Dupa fiecare grupare piesele vor fi pu-se înapoi în trusa.
Jocul se poate juca si sub forma de competitie, câ stigator este jucatorul care în cel
mai scurt timp gaseste toti "fratiorii". De asemenea jocul se poate complica cerâ nd
elevilor sa grupeze figurile geometrice utilizâ nd pe lâ nga criteriul forma si criteriul
culoare.
TURNUL CUBURILOR
Scopul: dezvoltarea acuitatii senzoriale si a memoriei, folosirea corespunzatoare
a termenilor: "mare", "mai mare", "potrivit", "nepotrivit", "sus", "jos", "dreapta",
"stâ nga".
Resurse didactice: 5 cuburi din carton de marimi diferite - cu suprafetele 9,
16, 25, 36, 49 cm îmbinate prin lipire, suprafetele fiind diferit colorate (rosu, alb,
negru, galben, albastru, verde). Ordinea culorilor este aceeasi la cele 5 cuburi.
La desfasurarea jocului participa 2-3 copii, fiecare avâ nd material individual.
Jocul se desfasoara sub forma de întrecere. Se dau copiilor urmatoarele sarcini:
- Sa aseze cuburile în ordinea crescatoare sau descrescatoare marimii, respectâ nd
si culorile.
De exemplu, sus sa fie toate albastre sau în fata sa fie toate suprafetele galbene.
- Se pune în fata copiilor un cub,ei trebuie sa ghiceasca ce culoare este ascunsa
(deoarece se vad numai 5 suprafete). La început copilul se poate ajuta de un al
doilea cub (pentru comparatie), dar mai tâ rziu, va rezolva sarcina numai pe baza de
memorie.
Se pot folosi noua cuburi din carton de aceeasi marime, la care, de asemenea,
ordinea culorilor este aceeasi, dar unele suprafete sunt împartite în diferite figuri
geometrice colorate în diferite culori, încâ t copiii pot combina alcatuind diferite
modele decorative (mozaic).
ALEGE CUM ÎŢI PLACE

Scop:
Verificarea numă ratului pâ nă la2.
Raportarea numă rului la cantitate.
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de obiecte după formă , mă rime şi
culoare.
Sarcina didactică:
Separarea obiectelor de aceeaşi formă , mă rime sau culoare şi numă rarea obiectelor
din fiecare grupă constituită .
Regulile jocului:
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor ră spunde întrebă rilor educatoarei.
Fiecare ră spuns corect este recompensat prin aplauze, iar cel greşit va fi îndreptat.
Material didactic: creioane, ascuţitori, că rţi, ceşcuţe, popice, bile, mingiuţe etc.
Un personaj îndră git de copii (iepuraş, ursuleţ, pă puşă ) soseşte în clasă şi aduce
copiilor o cutie cu jucă rii. Personajul va ruga preşcolarii să -1 ajute să separe
jucă riile după formă (culoare sau mă rime) şi să precizeze numă rul obiectelor din
fiecare grupă .
Exemplu: Cine alege creioanele roşii? Câte sunt?
Cine alege popicele? Câte sunt?
Separaţi popicele mari de cele mici. Câte sunt din flecare?
Variantă:
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentâ nd diverse obiecte. Preşcolarii vor
avea sarcina de a le separa şi de a le aduce educatoarei în ordinea solicitată .
Exemplu: Aduceţi grupa în care este un obiect. Aduceţi grupa în care sunt două
obiecte.
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea.
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE
Scop:
Îmbogă ţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile spaţiale.
Sarcina didactică:
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri de obiecte faţă de un reper
dat.
Regulile jocului:
Copiii ră spund numai după ce gă sesc obiectele şi precizează poziţia spaţială
ocupată . Ră spunsurile corecte sunt aplaudate.
Material didactic: diferite jucă rii.

Jucă riile care vor fi ascunse vor fi stabilite împreună cu întreaga grupă de copii.
Copiii închid ochii, iar educatoarea aşază jucă riile sau grupele de jucă rii în diferite
locuri din clasă . Copiii trebuie să caute jucă riile. Câ nd le gă sesc trebuie să precizeze
locul respectiv.
Exemplu: Eu am gă sit maşinuţa pe raft.
Eu am gă sit paharul în dulap.
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte, copiii formulează ră spunsuri cum ar fi:
Eu am gă sit grupa de pă puşi lâ ngă televizor.
Eu am gă sit grupa de ciupercuţe sub masă .
Variantă :
Copiii vor primi jucă rii pe care trebuie să le aşeze în diferite poziţii spaţiale indicate
de educatoare.
Variantă :
Un copil numit de educatoare aşază o grupă de obiecte într-un anumit loc din clasă ,
iar restul copiilor vor preciza locul unde este aşezată .
CERCURI COLORATE
Scop:
Formarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri după culoare.
Verificarea reprezentă rilor copiilor despre culorile de bază .
Sarcina didactică:
Diferenţierea cercurilor după culoare.
Reguli de joc:
La semnalul educatoarei, preşcolarii grupează cercurile după culoare în cele trei
cutii aduse.
Material didactic: pentru fiecare copil şase cercuri colorate, trei cutii colorate
î n roşu, galben şi albastru, clopoţel, trei turnuri în aceleaşi culori ca cercurile.
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii, galbene şi albastre. Educatoarea
solicită sortarea şi gruparea lor după culoare în cele trei cutii astfel: în cutia roşie
cercurile roşii, în cutia galbenă cercurile galbene şi în cutia albastră cercurile
albastre. Preşcolarii încep să lucreze la semnalul educatoarei (un clopoţel, o bă taie
în tobă etc). La sfâ rşit, preşcolarii verbalizează acţiunea.
Exemplu: Eu am aşezat cercurile roşii în cutia roşie.
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele formate: grupa cercurilor roşii,
grupa cercurilor galbene şi grupa cercurilor albastre.
Variantă:
Educatoarea aduce în faţa copiilor mai multe cercuri colorate (din carton decupate
la mijloc). Preşcolarii au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe un
suport formâ nd un turn colorat. Acţiunea se verbalizează .
Exemplu: Eu aşez (arunc)cercul roşu la turnul roşu.
CINE ARE O GRUPĂ LA FEL CA A MEA?

Scop:
Formarea deprinderii de a alcă tui grupe de obiecte după dimensiune.
Formarea reprezentă rii despre noţiunile: mare - mic, lung - scurt, gros - subţire.
Sarcina didactică:
Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor şi a dimensiunilor acestora (gros -
subţire, mare - mic, lung - scurt).
Regulile jocului:
Preşcolarii grupează obiectele la semnalul educatoarei. Grupa identificată de copii
trebuie confirmată de că tre personajul prezent.
Material didactic: grupe de obiecte de diferite mă rimi, grosimi, culori,

clopoţel.
Introducerea în activitate se realizează prin prezentarea piticului "Barbă -Cot" venit
să -i ajute la activitate.Preşcolarii primesc mai multe obiecte (sau jetoane) pe care le
denumesc, iar la semnalul educatoarei (sunetul unui clopoţel) constituie grupele
după criteriul dat (mă rime, grosime sau lungime). La întrebarea: Cine are o grupă la
fel ca a mea?, preşcolarii caută o grupă echivalentă cu cea a educatoarei, o identifică
şi i-o dă piticului "Barbă -Cot" care le confirmă dacă au lucrat corect sau nu.
Variantă:
Rezolvarea unor fişe de lucru individuale avâ nd ca sarcină constituirea de grupe de
obiecte după criteriul dat. Piticul va aprecia corectitudinea realiză rii fişelor.
TRĂISTUŢA CU SURPRIZE
Scop:
Consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice (formă ,
mă rime, culoare).
Sarcina didactică:
Recunoaşterea, pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor.
Regulile jocului:
Un copil legat la ochi alege o piesă din tră istuţă , o pipă ie şi precizează forma şi
mă rimea acesteia.
Material didactic: o tră istuţă , piese geometrice (cercuri, pă trate şi

triunghiuri).
Desfăşurarea locului:
Educatoarea prezintă tră istuţa cu surprize în care sunt piese geometrice. Preşcolarii
sunt solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile:
Să vină acum la mine,
Un copil ce ştie bine,
Atingând o piesă doar
Forma să o spună clar.
Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâ na în să culeţ, alege o piesă , o
pipă ie şi precizează forma şi mă rimea piesei geometrice.Piesa va fi ară tată copiilor
care vor aprecia corectitudinea ră spunsului.In final, copilul va preciza şi culoarea
piesei.
Variantă:
Pe masa educatoarei sunt şi alte piese geometrice. După ce copilul ghiceşte forma şi
mă rimea piesei din tră istuţă , un alt copil va alege de pe masa educatoarei alte trei
piese de aceeaşi formă cu cea din să culeţ şi formează o grupă .
Exemplu: Eu am format o grupă de cercuri pentru că şi piesa din săculeţ era tot cerc.
MICII GOSPODARI-FACEM ORDINE!

Scop:
Consolidarea deprinderii de a alcă tui grupe de obiecte după criteriul lungimii.
Folosirea corectă a limbajului matematic.
Sarcina didactică:
Separarea obiectelor după criteriul lungimii.
Regulile jocului:
Preşcolarii vor identifica grupele care există pe masă . Fiecare grupă va fi separată în
două subgrupe după criteriul lungimii. Ră spunsurile copiilor vor fi apreciate printr-
un ecuson.
Material didactic: grupe diferite (flori, beţişoare, creioane etc), ecusoane cu

figuri triste şi vesele, fişe.
Preşcolarii vor intui mai întâ i materialul prezentat de educatoare şi îl vor grupa
după formă (grupa florilor, beţişoarelor, creioanelor etc).Câ te doi copii vor aranja pe
râ nd elementele fiecă rei grupe după criteriul lungimii.
Exemplu: Aşezaţi în prima vază florile cu coada lungă, iar în cea de-a doua pe cele cu
coada scurtă.
Copilul care rezolvă corect sarcina va primi un ecuson reprezentâ nd un copil cu faţa
veselă . In caz contrar, copilul va avea faţa tristă .
Variantă:
După ce obiectele au fost grupate după criteriul lungimii, educatoarea va cere
copiilor să închidă ochii şi va ascunde una din grupele nou formate. Preşcolarii vor
ghici grupa care este ascunsă . Este foarte important ca educatoarea să asigure
vizibilitate maximă pentru toţi preşcolarii asupra materialului didactic.
In final, preşcolarii vor rezolva o fişă a că rei sarcină va fi să formeze grupe după
criteriul lungimii.
SĂ CONSTRUIM UN CARTIER NOU

Scop:
Consolidarea deprinderii de a forma grupe de obiecte după criteriile date.
Consolidarea deprinderii de a compara două grupe global sau prin punere în
corespondenţă .
Sarcina didactică:
Gruparea obiectelor date în funcţie de anumite criterii; separarea unui element sau
a mai multor elemente din grupe.
Regulile jocului:
Unul dintre copiii care a primit şapca va veni să rezolve sarcina dată . Ş eful de
şantier desemnat verifică dacă este corect realizat obiectivul.
Material didactic: macheta sau panoul pe care se va realiza cartierul care are
trasate deja stră zi şi spaţii verzi; elemente detaşabile sau siluete ce reprezintă :
copaci, case, bă nci, blocuri, flori (de diferite forme şi mă rimi), truse lego, şapcă .
Copilul care primeşte şapca este constructorul şantierului şi trebuie să realizeze
sarcina încredinţată . După ce o realizează se verifică de că tre şeful de şantier
corectitudinea execuţiei.
Exemple:
Construieşte un grup de case cu un etaj. (Copiii vor aşeza cel puţin patru case
realizate din piese Lego.)
Aşază arborii mici cu coroană rotundă.
Aşază o grupă de blocuri galbene în locul indicat.
Aşază grupa de case cu două etaje în perechi cu cele cu un etaj.
Aşază băncile maro în faţa blocurilor.
Compară grupele de bănci şi precizează care grupă are mai multe obiecte.
Toate ră spunsurile se premiază cu ecusoane.
Variantă:
Copiii vor lucra în echipe. Ei primesc jetoane reprezentâ nd: că suţe, autobuze, semne
de circulaţie etc.Fiecare echipă va avea de realizat o sarcină :
Lipeşte tot atâtea căsuţe câte curţi sunt desenate pe panou.Aşază câte un autobuz în
fiecare staţie.Numără tot atâtea semne de circulaţie câte arată cifra arătată de
educatoare şi aşază-le pe machetă
DANSUL FETIŢELOR ŞI AL BĂIEŢILOR

Scopul: Alternarea obiectelor dupa un anumit criteriu, repetarea modelului in
situatii variate, recunoasterea si denumirea jucariilor
Sarcina didactică: Sa sorteze si sa ordoneze obiecte dupa criteriul dat; Sa

denumeasca jucarii.
Regulile jocului: Educatoarea cheama copiii la hora pe versurile: « Rand pe

rand sa ne asezam O hora ca sa jucam: O fetita, un baiat Asa hora am format', astfel
copiii se alterneaza.
Material didactic : jucarii din sala de grupa, cosulete, flori, frunze, fluturi
colorati,
Prima parte : La inceputul jocului vine in grupa un copil mai mare si propune sa
joace impreuna o hora. Astfel, cheama pe rand cate o fetita, un baiat etc. si impreuna
joaca o hora dupa o melodie cunoscuta. Apoi se aseaza la scaunele tot alternandu-se:
o fetita, un baiat.
Se prezinta apoi copiilor papusi imbracate in costume nationale, fete si baieti. Copiii
chemati trebuie sa aranjeze hora papusilor dupa modelul horei copiilor.
A doua parte : Copiii primesc cosulete cu flori si frunze pentru a le alterna, fluturi
galbeni si fluturi albastri etc.
Repetarea se face dupa modelul educatoarei, intre grupe de copii, intre un copil si
restul colectivului.
In incheierea jocului, copiii ies din sala de grupa unul dupa altul: o fata, un baiat etc.
DE CÎTE ORI TE-AM STRIGAT

Scopul: Determinarea cantitatii prin analizatorul auditiv; consolidarea
numaratului in limitele 1-3; dezvoltarea memoriei auditive si vizuale.
Sarcina didactica : Sa perceapa cantitatea pe baza analizatorului auditiv.
Material didactic : bagheta fermecata, buline, cosulet, planse.
Un copil ales de bagheta fermecata va veni in fata clasei si va sta cu fata la perete.
Bagheta fermecata va striga copilul pe nume o data sau de doua ori. Dupa ce este
strigat, copilul va scoate dintr-un cosulet atatea buline de cate ori a fost strigat.
Raspunsurile corecte se aplauda.
Varianta I
Un copil desemnat de bagheta magica va striga copilul ce sta cu fata la perete de
atatea ori cate baloane ii arata educatoarea.
Varianta a II
Se prezinta copiilor o imagine reprezentand un copil care deseneaza si doi copii care
construiesc. Se acopera apoi imaginea, adresandu-se intrebarea: «Cati copii desenau
? Dar cati construiau?». La fel se procedeaza cu doua - trei imagini diferite.
JOCUL CULORILOR
Scopul: dezvoltarea capacitatii de discriminare a culorilor; stimularea imaginatiei
copiilor.
Sarcina didactica: Sa asocieze corect culorile cu lucrurile (obiectele

cunoscute).
Regulile jocului: Copilul imbracat in haine de culoarea fatetei cubului va colora

obiectul cunoscut in culoarea corespunzatoare.
Material didactic : cub cu fatete diferit colorate, carioca, imagini ale unor
obiecte, betisoare
Copiii sunt imbracati in culori diferite: rosu, galben, alb, verde, albastru, portocaliu.
Educatoarea rostogoleste un cub cu fatete diferit colorate. Va veni in fata clasei un
copil imbracat in culoarea fatetei de deasupra. Alege carioca de aceeasi culoare si
coloreaza la flanelograf obiectul ce poate fi la fel.
Exemplu : pentru verde copiii pot colora un bradut, o frunza etc.
Varianta I
Educatoarea este pictor si vrea sa picteze diferite obiecte (floare, mar, fluture).
Culorile de care se va folosi vor fi copiii.
Exemplu: pentru o floare, are nevoie de 2 copii - unul costumat in verde si unul in
galben. Cel imbracat in verde va sta intins, cel imbracat in galben va sta ghemuit pentru
a imita forma florii.
Varianta a II
Copiii sunt impartiti in doua grupe. Primesc betisoare colorate. Vor construi din
betisoarele colorate obiecte cunoscute, respectand culorile lor reale, (floare, copac etc).
La evaluare copiii au primit creioane colorate si cate o fisa in vederea completarii. Sarcina
a fost urmatoarea : alege culoarea preferata si deseneaza poate fi la fel.
UNDE S-AU ASCUNS JUCĂRIILE

Scopul: - Dezvoltarea capacitatii de orientare in spatiu
- Cultivarea atentiei si a spiritului de observatie
Sarcina didactica: - sa perceapa pozitiile spatiale ale unor obiecte sau grupe
de obiecte
- sa denumeasca pozitii spatiale simple, precum: "sus" , "jos" , "pe" , "sub" , "in" .
Regulile de joc: Sarcinile jocului sunt propuse de ratoiul Donald, care da

semnalul de incepere si finalizare a jocului. Copiii trebuie sa denumeasca locul unde
se afla grupa de obiecte.
Materiale: ratoiul Donald, jucarii, clopotel, maimutica.
Ratoiul Donald le aduce copiilor mai multe jucarii pentru a se juca. Se grupeaza
jucariile dupa forma si marime. La clinchetul clopotelului, copiii inchid ochii, timp in
care o grupa de jucarii se aseaza intr-o anumita pozitie spatiala - La urmatorul
semnal sonor copiii deschid ochii si observand unde 's-au ascuns' jucariile vor
denumi pozitia spatiala respectiva.
Variantă
Se prezinta o imagine ce poate fi intitulata 'In parc'; contine aparate de joaca, banci,
copaci. Ca element surpriza al imaginii este o maimutica ce poate fi detasabila (cu
magnet). Se recita versurile:
'Maimutica jucausa
In miscari este ghidusa
Se da huta, se ascunde,
Unde-i, unde?', timp in care copiii au ochii inchisi si educatoarea schimba locul
maimutei in imagine, astfel incat, copiii sa denumeasca pozitia spatiala pe care
maimuta o ocupa.
CAPRA CU TREI IEZI

Scopul: consolidarea cunostintelor despre numeralul ordinal in limitele 1-3
Sarcina didactica: sa utilizeze numeralul ordinal descoperind pozitia
pe care o ocupa obiectul denumit intr-un numar de obiecte.
Reguli de joc: Jocul se desfasoara sub forma de teatru de

papusi. Copiii trebuie sa stabileasca, folosind numeralul ordinal, care ied - 'al catelea'
a plecat sa deschida usa.
Materialul didactic: papusi, iezi si masti.
Jocul se va desfasura sub forma de teatru de papusi. Iezii sunt asezati in sir in fata
caprei. Primul ied este cel mare, al doilea cel mijlociu si al treilea iedul cel mic. Capra
pleaca dupa mancare si soseste lupul care bate la usa. Copiii sunt intrebati: 'Al
catelea ied a plecat?' Raspunsul dat va fi: 'Primul ied a plecat'. La indemnul fratilor
iedul cel mare nu deschide usa si se intoarce la locul lui in sir. Analog se procedeaza
si cu ceilalti iezi.
Variantă
Se cheama trei copii care primesc masca de ied. Ei vor fi asezati in sir ita spre ceilalti
copii. Educatoarea va numi iedul care sa plece si sa se aseze in pozitia spatiala
indicata de ea. Exemplu: 'Iedul cel mijlociu sa se aseze sub masa'. 'Al catelea ied s-a
asezat sub masa?' 'Al doilea ied.' Aceste jocuri s-au desfasurat cu succes. Spre
multumirea mea, copiii fata au demonstrat ca pot fi atenti si mai mult de 4-5 minute
cat ar fi putut sa-si concentreze atentia la alte activitati. Un rol important l-au avut
prezenta personajelor din poveste si desene animate care au fost mai aproape de ei
prin participarea la joc.
CE AI GĂSIT
SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă ;
diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă , mă rime);
deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte ; dezvoltarea atenţiei , a spiritului de
observaţie .
SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte .

REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . El
va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi .
MATERIALE :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucă rii din sala de grupă : maşinuţe
, pă puşi , ursuleţi , iepuraşi , cuburi , avioane ,peştişori ) .
VARIANTE DE JOC
I . Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câ te un şerveţel . Educatoarea aruncă
mingea unui copil , acesta o prinde , o aruncă din nou educatoarei , apoi merge la
masa cu material , ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte , o priveşte cu
atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai gă sit?” , ră spunde : „ Eu am gă sit un grup
de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai gă sit :mari
sau mici?”
La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte .
II . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi ră mâ n descoperite . Se cere

copiilor să închidă ochii , la bă taia din palme a educatoarei . Educatoarea ascunde
una din grupele de obiecte . La alt semnal , copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia
asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . Copiii sesizează lipsa şi ră spund
: „Lipseşte grupa de avioane mici „ . Ră spunsurile corecte se aplaudă .
SĂ CULEGEM FRUCTE
Scop : alcă tuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii .
Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de
obiecte după criteriul formei şi al culorii .
ELEMENTE DE JOC : surpriza , mâ nuirea materialului ,închiderea şi

deschiderea ochilor , întrecerea .
REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin
imaginea de pe coşuleţul înmâ nat de educatoare .
Fructele culese sunt aşezate în coş , copilul verbalizează acţiunea îndeplinită .
MATERIALE : doi pomi reprezentâ nd un mă r şi un pă r (din crengi) : mă rul are

mere roşii şi verzi , pă rul are pere verzi şi galbene ;două coşuleţe (unul cu imaginea
unei pere , celă lalt cu imaginea unui mere) ;patru lă diţe .
VARIANTE DE JOC
Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câ te un coşuleţ .Ei vor culege din pomi
fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) .După ce au
cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ ; „Eu
am cules o mulţime de pere”.
Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . Li se spune că trebuie să le
sorteze după culoare pentru a fi depozitate în că mară . Pentru aceasta au nevoie de
două lă diţe .Sunt numiţi doi copii care să sorteze, unul merele roşii , unul merele
verzi , fiecare în câ te o lă diţă . Sortarea se face prin întrecere , apoi fiecare
verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ ; „Eu am format
mulţimea de mere roşii „.
La fel se procedează şi cu perele .
Lă zile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. La semnalul
educatoarei copiii închid ochii . În acest timp se ascunde una din lă diţe . La alt
semnal , copiii deschid ochii , sesizâ nd lipsa unei lă diţe. Un copil numit de
educatoare denumeşte lă diţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „
SĂ ADUNĂM LEGUME
SCOP : alcă tuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mă rimii .
SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mă rime ,

denumirea corectă a grupurilor de obiecte .
REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei ;

legumele adunate sunt aşezate în coşuri , copiii verbalizează acţiunea .
MATERIAL : macheta unei gră dini de legume , legume decupate( morcovi, ardei,
vinete , pă tlă gele , cartofi ) , toate , mari şi mici plantate în gră dină ; cinci coşuleţe ,
zece lă diţe .
VARIANTE DE JOC
Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din gră dină . Fiecare copil
primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . Trebuie să adune din
gră dină legumele corespunză toare imaginii de pe coşuleţ .Copiii adună legumele şi
apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei .
Se va atrage copiilor atenţia asupra mă rimii legumelor . Li se spune că trebuie să

sorteze legumele după mă rime . La fiecare coşuleţ vor veni câ te doi copii cu câ te o
lă diţă . Unul va sorta legumele mici , unul pe cele mari , după care vor verbaliza
acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ , „Eu am sortat mulţimea de ardei
mici „. Sortarea se realizează prin întrecere .
Lă diţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . La semnalul educatoarei

copiii vor închide ochii . În acest timp se va ascunde o lă diţă . La deschiderea ochilor
copiii sesizează lă diţa lipsă : „Lipseşte lă diţa cu vinete mari „.
AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS

SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale pâ nă la 3 ; fixarea locului
numerelor în şirul numeric ; exersarea atenţiei , a spiritului de observaţie , a
memoriei ; familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă , în spate , în , lâ ngă .
SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a

numă rului în şirul numeric .
ELEMENTE DE JOC : mişcarea , aplauze , închiderea şi deschiderea ochilor .
REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câ telea ursuleţ s-

a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . Vor inchide şi vor deschide ochii la
fluierul educatoarei .
MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) , trei
ursuleţi (jucă rie) aşezaţi în ordine pe o mă suţă în faţa copiilor .
Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei .
La fluierul educatoarei , copiii închid ochii , timp în care educatoarea ascunde un
ursuleţ . La urmă torul fluier copiii deschid ochii . Educatoarea întreabă :”Al câ telea
ursuleţ s-a ascuns ?” . Copilul numit trebuie să ră spundă :”Al doilea ursuleţ s-a
ascuns”. Ră spunsurile corecte vor fi ră splă tite cu aplauze .
Se descoperă copacul . Se vor intui poziţiile spaţiale : în , în faţa , în spatele , lâ ngă
copac . Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una
din aceste poziţii . Ei trebuie să ră spundă al câ telea ursuleţ se află în acea poziţie .La
fluierul educatoarei copiii închid ochii , timp în care educatoarea aşează un ursuleţ
în faţa copacului . La urmă torul fluier copiii deschid ochii . Educatoarea întreabă :”Al
câ telea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” .Copilul numit ră spunde :”Al treilea
ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ .Ră spunsul corect este ră splă tit cu aplauze .
Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare :

„ Aşează primul ursuleţ lâ ngă copac „ ; „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ ; „Aşează
al treilea ursuleţ în spatele copacului „ ,etc.
JOCUL ASEMĂNĂRILOR
Scopul jocului: dezvoltarea capacitatii de a discrimina culorile
Sarcina didactica: sa identifice culoarea obiectelor
Continutul jocului: cunostintele referitoare la culoarea obiectelor
Reguli de joc: Cand Martinel ridica un stegulet de o anumita culoare, copiii

aseaza jucariile avand culoarea indicata pe raftul identic colorat.
Materiale didactice: jucarii de diferite culori, ursulet, stegulete colorate,

medalioane colorate, trompeta, rafturi colorate amenajate in sala de grupa.
Ursuletul Martinel are foarte multe jucarii, dar sunt amestecate si ar vrea sa si
le ordoneze. Se prezinta copiilor jucariile ursuletului. In clasa sunt amenajate niste
rafturi diferit colorate (rosu, galben, verde etc). Copiii vor alege jucariile de culoarea
stegule ridicat de Martinel si le vor aseza pe raftul de aceeasi culori. Verbalizeaza
apoi actiunea efectuata, specificand caracteristicile (culoarea) jucariilor.
Varianta
Fiecare copil primeste cate un medalion de o anumita culoare. La semnalul sonor al
educatoarei (sufla din trompeta) copiii se grupeaza in functie de culoarea
medalionului.
MAI MULTE JUCĂRII, MAI PUŢINE
Scopul jocului: denumirea corecta a grupelor de jucarii si compararea lor pe
baza perceptiei globale, utilizand termenii: mai multe, mai putine. Dezvoltarea spiritului
de observatie,stimularea vorbirii, dezvoltarea operatiilor gandirii (analiza, sinteza,
comparatia).
Sarcina didactica: sa denumeasca grupe de jucarii, sa compare grupe de

obiecte si sa aprecieze global cantitatea.
Continutul jocului: grupe cu mai multe obiecte, grupe cu mai putine obiecte.
Regulile jocului: raspunde copilul care primeste mingea.

Material didactic: grupe de jucarii: masini, avioane, tractoare, papusi,minge, jetoane
reprezentand mai multe/mai putine obiecte.
Se prezinta copiilor doua grupe de papusi (I - 6 papusi, a II a - 3 papusi). Se
denumesc in mod corespunzator -' o grupa cu papusi multe, o grupa cu papusi putine'.
Se arata copiilor jucariile care pregatite in diferite locuri in clasa si se stabileste unde
sunt mai multe, unde sunt mai putine.
Se acopera in continuare jucariile asezate in fata copiilor si copilul care primeste
mingea aruncata de educatoare descopera jucariile
ascunse, le denumeste si spune unde sunt mai multe, unde sunt mai putine. Exemplu: Eu
am gasit ursuleti.
Aceasta este grupa cu mai multi ursuleti Aceasta este grupa cu mai putini ursuleti.
Varianta
Fiecare copil primeste cate un jeton pe care sunt reprezentate mai multe sau mai
putine jucarii. La semnalul sonor (telefon) al educatoarei ridica jetonul copiii ce au
reprezentate mai multe (sau mai putine) jucarii.
TRENULEŢUL- AL CÂTĂLEA VAGON ÎNCĂRCĂM ?

Scop:
Consolidarea deprinderii de a numă ra în limitele 1-6.
Consolidarea deprinderii de a folosi numeralul ordinal.
Sarcina didactică:
Stabilirea locului unui numă r în şirul numeric.
Regulile jocului:
Fiecare copil trebuie să încarce vagonul indicat prin numă rul de buline de pe
semnalizatorul conducă torului. Copilul la care a fost aşezat semnalizatorul trebuie
să spună al câ telea vagon a fost încă rcat, menţionâ nd după care vagon urmează şi cu
câ ţi saci a fost încă rcat.
Material didactic: un tren cu patru vagoane de marfă (fă cut fie din cutii de
chibrit sau desenat pe o foaie de carton cu partea de sus a vagoanelor decupată );
şase saci decupaţi pentru fiecare copil, şase semnalizatoare cu 1- 6 buline, chipiu
pentru conducă torul jocului şi două semnalizatoare pentru STOP şi START.
Conducă torul jocului va da semnalul de oprire şi de încă rcare a trenului. Pentru
aceasta ridică un semnalizator cu buline (cerculeţe). Copiii vor încă rca cu saci
vagonul corespunză tor numă rului de buline de pe semnalizator.
Exemplu: dacă sunt două buline pe semnalizator va fi încă rcat al doilea vagon cu doi
saci. Copilul că ruia i-a fost încredinţat semnalizatorul spune al câ telea vagon este,
după al câ telea urmează şi câ ţi saci a încă rcat în vagon. După încă rcarea trenului,
toţi copiii imită mersul acestuia pâ nă la semnalul de oprire,.
Variantă:
Trenul încă rcat ajunge la destinaţie unde trebuie descă rcat. Descă rcarea vagoanelor
se realizează în ordinea cerută de conducă torul de tren.
Exemplu: Descărcaţi al patrulea vagon, vă rog./ Descărcaţi ultimul vagon, vă rog.
DETECTIVII
Scop:
Verificarea cunoştinţelor copiilor legate de numeraţie.
Consolidarea capacită ţii de a raporta cantitatea la numă r şi a numă rului la cantitate.
Sesizarea locului fiecă rui numă r în şirul numerelor naturale.
Sarcina didactică:
Rezolvarea sarcinilor date.
Regulile jocului:
Copilul numit de educatoare corectează greşeala şi primeşte insigna de detectiv.
Dacă copilul ră spunde corect este aplaudat, dacă greşeşte ceilalţi strigă stop şi un alt
copil corectează greşeala.
Material didactic: jetoane cu buline, jetoane cu diferite obiecte, cifre.
Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să rezolve mai multe
sarcini.
Pe un panou sunt aşezate cifre în dezordine. Copiii trebuie să aşeze cifrele în ordine
crescă toare, apoi descrescă toare.
Educatoarea aşază o cifră pe panou, iar copiii afişează vecinii numă rului dat.
Educatoarea aşază două cifre diferite pe panou, iar copiii trebuie să gă sească
numerele intermediare.
Exemplu: 2 şi 6. Copiii aşază 3, 4 şi 5.
Educatoarea prezintă copiilor un jeton cu un anumit număr de buline, iar aceştia vor
forma câte o grupă cu tot atâtea obiecte.
Variantă:
Sarcina poate fi complicată prin solicitarea copiilor de a forma grupe cu un obiect
mai mult sau mai puţin decâ t numă rul de buline de pe jeton.
Se prezintă un jeton pe care sunt desenate buline în numă r diferit. Copiii trebuie să
ridice cifra corespunză toare numă rului de buline.
Dacă ră spunsul copilului este corect, colegii aplaudă . El primeşte de la educatoare
insigna de detectiv.
Dacă ră spunsul este greşit, copiii vor spune stop. Se corectează ră spunsul.
Acest joc se poate desfă şura la nivelul orică rei grupe de preşcolari, respectâ nd
concernul de cifre cunoscut.
CONSTRUCTORII
Scop:
Verificarea cunoştinţelor copiilor despre piesele geometrice.
Sarcina didactică:
Construirea unor obiecte din piese geometrice, precizarea numă rului de piese
folosite şi a atributelor acestora.
Regulile jocului:
Copiii au la dispoziţie un numă r egal de piese geometrice pentru a construi diferite
modele. Fiecare îşi alege un alt model tară a se imita. Copilul stabilit de educatoare
spune câ te piese a folosit şi care sunt caracteristicile pieselor. Câ ştigă copilul care a
folosit cele mai multe piese şi pe care le-a prezentat corect.
Material didactic: câ te zece piese geometrice pentru fiecare copil.
Copiii primesc piesele geometrice din care pot realiza orice model (că suţă , bloc,
robot, un animal, tren, model decorativ etc). După terminarea construcţiilor,
educatoarea solicită câ ţiva copii să precizeze numă rul pieselor folosite, denumirea
lor şi caracteristicile uneia dintre ele.
Exemplu: Eu am folosit opt piese geometrice: trei cercuri, două triunghiuri şi un drep-
tunghi. Dreptunghiul este mare, gros şi are culoarea albastră.
Câ ştigă copilul care a folosit mai multe piese, are un model apreciat de toţi copiii şi a
prezentat corect piesele.
Variantă:
Se aşază pe fiecare masă o trusă de piese geometrice. Copiii de la fiecare masă
formează o echipă . Educatoarea cere copiilor să aleagă din trusă doar anumite figuri
geometrice cu ajutorul că rora vor construi un obiect ales de educatoare.
Exemplu: Construiţi o locomotivă folosind: un pătrat mare, un
dreptunghi mare, două cercuri şi un dreptunghi mic.
Câ ştigă echipa care a terminat prima.
CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR
Scop:
Verificarea numă ratului în limitele 1-10 prin raportarea numă rului la cantitate.
Consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în
corespondenţă .
Efectuarea operaţiilor de adunare şi de scă dere folosind corect simbolurile matema-
tice: „+", „-" şi „=".
Sarcina didactică:
Raportarea corectă a cantită ţii la numă r şi a numă rului la cantitate; efectuarea
operaţiilor de adunare şi de scă dere cu un element.
Regulile jocului:
Copilul numit de educatoare va numă ra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra
corespunză toare. La cererea educatoarei, va mai forma o grupă cu tot atâ tea
elemente câ te are cea indicată . Dacă nu rezolvă sarcina corect, un alt copil va veni să
corecteze .
Material didactic: tablouri cu imagini din poveşti, siluetele personajelor, cifre,

grupe diverse legate de poveştile afişate.
Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste, îl intuieşte cu ajutorul copiilor, apoi
ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. In funcţie de nivelul grupei, se pot
afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute.
Exemplu: Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada.
Câţi pitici sunt în imagine?
Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici.
Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt.
Formaţi o grupă de scăunele în care să fie tot atâtea câte paturi sunt.
Câte personaje sunt? (piticii şi Albă ca Ză pada).
Ultima sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic: 7+1=8.
Variantă:
Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. Spre deosebire de
prima parte a jocului grupele, cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat
aşezate greşit. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze.
BIBLIOTECA
Scop:
Formarea capacită ţii de a compune şi descompune un numă r dat.
Exersarea numă ratului în limitele 1- 10.
Sarcina didactică:
Compunerea şi descompunerea unui numă r.
Regulile jocului:
Copiii-bibliotecari aşază că rţi pe raft în aşa fel încâ t pe fiecare să fîe câ te 10. Dacă
aşază corect, ei primesc o recompensă . In partea a doua a jocului, ei trebuie să aşeze
un numă r de 8,9,10 că rţi pe două rafturi gă sind mai multe variante. Se motivează
aşezarea.
Material didactic: că rţi şi jetoane reprezentâ nd că rţi, foi de hâ rtie pe care sunt
desenate două rafturi de bibliotecă .
Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă . Ei deschid pachetul şi
descoperă că rţile primite. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă ală turi de celelalte
că rţi. Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câ te 3, 4, 5 sau 6 că rţi. Copilul care va
primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încâ t pe fiecare să fie câ te
7,8,9 sau 10 că rţi. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată .
Exemplu: Pe raft erau cinci cărţi, eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. Copiii
numă ră că rţile de pe raft.La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi.
Rolul de bibliotecar va fi primit pe râ nd de acei copii care pot ră spunde educatoarei
la o întrebare sau o ghicitoare.
Exemple de întrebări: Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada? Câţi
pitici sunt în povestea Albă ca Zăpada? Denumeşte trei obiecte care au culoarea
galbenă etc.
Variantă:
Fiecare copil primeşte câ te zece jetoane reprezentâ nd că rţi şi o foaie pe care este
desenată o bibliotecă cu rafturi. Ei au sarcina de a aşeza că rţile pe cele două rafturi,
apoi să spună cum le-a aşezat.
Exemplu: Eu am aşezat cele zece cărţi astfel: opt cărţi pe primul raft şi două cărţi pe
al doilea raft. împreună sunt zece cărţi. Se verifică prin numă rare.
Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat că rţile
CEI MAI BUNI CÂŞTIGĂ!
Scop:
Consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scă dere cu una şi două
unită ţi în limitele 1-10.
Sarcina didactică:
Compunerea şi rezolvarea problemelor matematice.
Regulile jocului:
Echipele rezolvă pe râ nd problemele matematice. Dacă copilul greşeşte este ajutat
de coechipieri. Ră spunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi buline pentru
echipă .
Material didactic: planşe cu probleme ilustrate, jetoane cu cifre, jetoane cu

imagini, un panou pentru afişarea bulinelor fiecă rei echipe, buline.
Grupa este împă rţită în două echipe. La început, educatoarea formulează pe baza
materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă apoi, problemele vor fi
formulate de că tre copii. Rezolvarea problemelor se realizează de câ te un
reprezentant al fiecă rei echipe. Copilul care trebuie să rezolve problema este ajutat
de colegii din echipa lui. Dacă ră spunsul este corect echipa primeşte o bulină . Echipa
care adună mai multe buline câ ştigă concursul. Fiecare echipă rezolvă problema. Cu
ajutorul jetoanelor cu cifre conducă torul echipei scrie exerciţiul problemei.
Exemplu: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. O fetiţă pleacă acasă. Câte fetiţe se vor juca
în continuare cu mingea?
5-1=4.
Variantă:
Educatoarea citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori.
Exemplu:
Intr-o curte-s cinci căţei
Pe portiţă pleacă unul
Câţi au mai rămas din ei?
ALEGE CUM ÎŢI PLACE
Scop:
Verificarea numă ratului pâ nă la2.
Raportarea numă rului la cantitate.
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de obiecte după formă , mă rime şi
culoare.
Sarcina didactică:
Separarea obiectelor de aceeaşi formă , mă rime sau culoare şi numă rarea obiectelor
din fiecare grupă constituită .
Regulile jocului:
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor ră spunde întrebă rilor educatoarei.
Fiecare ră spuns corect este recompensat prin aplauze, iar cel greşit va fi îndreptat.
Material didactic: creioane, ascuţitori, că rţi, ceşcuţe, popice, bile, mingiuţe etc.
Un personaj îndră git de copii (iepuraş, ursuleţ, pă puşă ) soseşte în clasă şi aduce
copiilor o cutie cu jucă rii. Personajul va ruga preşcolarii să -1 ajute să separe
jucă riile după formă (culoare sau mă rime) şi să precizeze numă rul obiectelor din
fiecare grupă .
Exemplu: Cine alege creioanele roşii? Câte sunt?
Cine alege popicele? Câte sunt?
Separaţi popicele mari de cele mici. Câte sunt din flecare?
Variantă:
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentâ nd diverse obiecte. Preşcolarii vor
avea sarcina de a le separa şi de a le aduce educatoarei în ordinea solicitată .
Exemplu: Aduceţi grupa în care este un obiect. Aduceţi grupa în care sunt două
obiecte.
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea.
JOCURI
DIDACTICE
La arta plastică
„Gîndăcelul”
Obiective: A învă ţa copiii să deseneze după descrierea verbală ; dezvoltarea
atenţiei şi agerimei.
Materiale: O planşă cu etapele desenă rii unui gîndă cel.

La tablă sunt chemaţi 3 copii. Li se cere să deseneze ceea ce le va spune educatoarea.
Cîştigă copilul care a desenat mai repede şi mai reuşit gîndă celul.
Vrei să ştii cum Dumitrel

Desenează -un gîndă cel
Ca să faci şi tu ca el?
Fă întîi un mic inel.
Lunguieţ, puţin turtit

După ce l-ai isprăvit,
Scrii în el frumos şi clar
Un „T” mare de tipar.
Sus, deasupra, pe inel,

Un bob nrgru mititel,
Care-i cap de gîndă cel
Cu antenele pe el.
Dar picioare n-are oare?

Cum de nu – şase picioare,
Ş i le desenezi frumos:
Două -n sus şi patru-n jos.
„Cine va desena corect?”
Obiective: Consolidarea reprezentă rilor copiilor despre figurile geometrice

studiate.
Dezvoltarea atenţiei şi a capacită ţii de orientare.
Materiale: Tablă , cretă .
Trei sau patru copii cu ochii legaţi, desenează concomitent pe table portative, o
figură geometrică (aceeaşi figură ).
Iese din joc copilul care n-a desenat corect figura. Cei care au ră mas în joc,
desenează altă figură geometrică . Iară şi, dacă cineva n-a desenat corect, iese din joc.
Jocul continuă pînă ce ră mîne un singur jucă tor care se consideră în-vingă tor.
Cocoşul bătăuş
Scopul: Dezvoltarea imaginaţiei elevilor, dezvoltarea creativită ţii şi fanteziei.
Materiale: Creioane, foaia de album.
Fiecare copil are pe bancă un creion simplu şi o foaie de album. După ce li
s+a explicat elevilor ce este ductul continuu, educatorul le propune să
deseneze, printr-un duct continuu, un cocoş bă tă uş. Pentru aceasta, copilul mai
întîi trebuie să -şi imagineze cum arată un cocoş în momentul cînd este
înfuriat. Învinge copilul, care va îndeplini cel mai repde lucrarea şi va reda
cocoşul bă tă uş într-un mod deosebit.
„Peştişorul”
Obiective: A deprinde copiii să deseneze după lectura versurilor.
Dezvoltarea spiritului de observaţie, a imaginaţiei şi coordonă rii
mişcă rilor cu auzul.
Materiale: Foi de hîrtie, creioane.
Educatoarea citeşte poezia expresiv. La a doua lectură , copiii vor executa cele
indicate în poezie.
Desenă m foarte uşor
Orice fel de peştişor,
Din două arcuri culcate
Faţă -n faţă aşezate.
La un cap se-ncalecă
Tocmai ca o foarfecă ,
Iar în cealaltă parte
Desenă m şi o mă rgică
Ochiul peştelui adică ,

Iar în scurte linioare
La egală depă rtare
Îi fac aripile toate.
Desenă m şi coada-ndată
Cu olinie curată ,
Iar din linii ondulate
Desenă m solzii pe spate.
Vezi, că desenezi uşor,

Orice fel de peştişor.
La sfîrşit se va face o expoziţie din cele mai reuşite desene.
„Ghici ce desenez?”
Obiective: Dezvoltarea atenţiei, imaginaţiei şi spiritului de observaţie.
Materiale: Cretă colorată , tablă sau careoci, foi de album.

Grupa este împă rţită în 2-3 echipe. Din fiecare echipă se alege cîte un reprezentant
mai isteţ. Ei sunt rugaţi să deseneze pe tablă /foaia de hîrtie, la dorinţă , un obiect sau
o fiinţă . Ceilalţi copii urmă resc cu ma-ximă atenţie procesul desenă rii. Ei trebuie cît
mai repede să recunoas-că imaginea obiectului sau fiinţei care se desenează pe
tablă . Copilul desenează pînă cînd imaginea este ghicită . Se consideră învingă toare
echipa care a ghicit cel mai repede.
„Cine va desena corect?”

Obiective:Consolidarea reprezentă rilor copiilor despre figurile geometrice
studiate.
Dezvoltarea atenţiei şi a capacită ţii de orientare.
Materiale: Tablă , cretă .
Trei sau patru copii cu ochii legaţi, desenează concomitent pe table portative, o
figură geometrică (aceeaşi figură ).
Iese din joc copilul ca-re n-a desenat corect figura. Cei care au ră -mas în joc,
desenează altă figură geometrică . Iară şi, dacă cineva n-a desenat corect, iese din joc.
Jocul continuă pînă ce ră mîne un singur jucă tor care se consideră în-vingă tor.
„Ghiceşte culorile”
Obiective: Formarea deprinderilor de specificare a culorilor.
Materiale: Planşe ce conţin culorile fundamentale şi nuanţele lor, cercul

spectral.
Grupa se împarte în două echipe. O echipă se consultă 1-2 minute şi hotă ră sc, care
este culoarea ce va fi propusă echipei adversare. De exemplu: galben. După aceasta,
unul din copii enunţă caracteristecele acestei culori: „Face parte din gama caldă .
Aminteşte că ldura nisipu-lui înfierbîntat. La ce culoare m-am gîndit?” dacă echipa
adversară a ghicit, cîştigă un punct. În caz contrar – pierde acest punct, care se
anexează echipei care a adresat întrebarea.
Mai pot fi propuse:
„E o culoare activă , influenţează emoţional, puternic, aminteşte lumina soarelui
(roşu)”;
„Influenţează puternic, se asociază cu para focului (oranj);
„Are însuşirea de a relaxa sistemul nervos, de a calma, e o culoare domolă , trezeşte
sentimentul depă rtă rilor (verde);
„E o culoare relaxantă , trezeşte sentimentul cerului rece (albastru)
Dacă copiii posedă cunoştinţe trainice, ei numesc atît culoarea, ga-ma din care face
parte (caldă , rece), cît şi poziţia ei în cercul spect-ral.
Cum se obţine o culoare?

Scopul: Aprofundarea cunoştinţelor elevilor despre culori şi nuanţele lor
care
se obţin din amestecul culorilor.
Materiale: Album pentru desen, acuarelă , pensulă , vas pentru apă .
Desfăşurarea:
La joc participă toată clasa. Conducă torul de joc le propune copiilor să
numească mai întîi culorile de bază ale spectrului ( roşu, albastru, galben ).
Mai apoi se propune să se amestece cîte două culori şi să numească culorile
obţinute. Va spune că şi culorile, jucîndu-se una cu alta, au format altă
culoare, o culoare nouă :
 Roşu + galben = oranj.
 Albastru + galben = verde.
 Albastru + roşu = violet.
Apoi se vor aranja aceste culori în spectru, desenînd curcubeul care apare
vara pe cer după ploaie: roşu, oranj, galben, verde, albastru, violet.
JOCURI
DIDACTICE
La dezvoltarea
limbajului
Să compunem cuvinte !
Scop : - recunoaşterea şi asocierea sunetelor cu literele învă ţate , deprinderea
de a forma cuvinte noi ;
Material didactic : - jetoane mari cu literele alfabetului scrise cu roşu şi

albastru ;
Se împart elevii în două echipe . O echipă va primi jetoanele scrise cu roşu , alta
cele scrise cu albastru . Învă ţă torul va spune un cuvâ nt . Elevii care au literele
corespunză toare sunetelor ce compun cuvâ ntul , vor ieşi în faţa clasei şi se vor aşeza
pe echipe , astfel încâ t să formeze cu literele de pe jetoanele de aceeaşi culoare
cuvâ ntul auzit .
Exemplu : - învă ţă torul spune cuvâ ntul “ sat ”
Vor ieşi copiii cu jetoanele : S A T
Echipa care formează corect cuvâ ntul câ ştigă un punct . Jocul se reia cu formarea
altor cuvinte . Că ştigă echipa cu cele mai multe puncte .
Observaţii : - nu se cer cuvinte care conţin aceeaşi literă de două sau mai
multe ori .
Scrie cuvântul cu litera indicată !

Scop : - dezvoltarea gâ ndirii şi formarea deprinderii de a scrie corect ;
Învă ţă torul scrie pe tablă diferite litere cu cretă colorată . Copiii vor scrie în
caietele lor cuvinte care încep cu fiecare din literele scrise pe tablă . Se vor scrie
litere mici şi mari , indicâ ndu – se copiilor să le folosească corect . Jocul se poate
desfă şura şi sub formă de concurs pe râ nduri de bă nci .Exemplu: a –arc r–
rac
r – rama c – casă
c – cana u – urs
t – tata N – Nina
s – sanie V – Viorel
e – elev d – dulap
m – mă r F – Florin
b – balon p – penar
L – Laura o – om
Variantă : - se poate scrie pe tablă o singură literă . Copilul care va scrie corect cele
mai multe cuvinte începâ nd cu litera respectivă va fi câ ştigă tor .
Jocul cuvintelor
Scop: - activizarea vocabularului , dezvoltarea rapidită ţii în deprinderea de a

scrie corect
Învă ţă torul certe elevilor ca , pâ nă la semnalul “ gata ” pe care îl va da , să scrie în
caiete cuvinte cu sens opus .
Exemplu : mare - mic
frumos - urâ t
vesel - trist
tâ nă r - bă trâ n
După cinci minute învă ţă torul întrerupe jocul şi verifică cine a scris mai multe
asemenea perechi de cuvinte . Elevul care a scris cele mai multe , le citeşte , fiind
declarat că ştigă tor .
Repetă fără să greşeşti

Obiective:Formarea pronuntarii corecte,a auzului fonematic,a atentiei auditive.
Dezvoltarea priceperii de a retine in memorie continutul unei
framintari de limba,de a o repeat,fara a comite greseli in pronuntare.
Reguli:Fiecare participant trebuie sa repete o framintare de limba de trei

ori.Invingatori vor fi considerate copii care au spus repede,expresiv,fara a comite
vreo greseala.
Copii se aseaza pe scaunele sau covoras.Educatoarea spune o framintare de limba si
numeste copii care o sa repete de trei ori fara greseli.Acela care greseste trece la
loc.In joc pot fi utilizate diferite framintari de limba.
Schimbaţi litera (sau silaba ) !

Scop : - activizarea şi îmbogă ţirea vocabularului , dezvoltarea capacită ţii de
selectare , a mobilită ţii gâ ndirii şi a expresivită ţii limbajului ;
Sarcina didactică : - formarea de cuvinte cu sens prin schimbarea unei litere
sau a unei silabe ;
Material didactic : - ilustraţii reprezentâ nd diferite obiecte , animale etc .
( casă , ramă , pană , toc ) ;
Desfăşurarea joculuiu :
Jocul se poate desfă şura individual sau în colectiv .În cazul în care se desfă şoară
individual , învă ţă torul anunţă că fiecare elev are la dispoziţie două minute , după
care cheamă primul concurent la tablă şi prezintă o ilustraţie . Elevul o priveşte , o
denumeşte , scrie cuvâ ntul pe tablă şi după aceea , prin schimbarea primei litere va
că uta să formeze noi cuvinte cu sens, cu acelaşi numă r de litere , pe care le va scrie
unele sub altele .La semnalul conducă torului de joc , elevul se opreşte şi face
aprecierea . Pentru activizarea tuturor elevilor , pentru fiecare grup de 3 – 4 elevi
care vor lucra la tablă , învă ţă torul va alege o comisie formată din doi membri care
va face aprecierea . Pentru fiecare cuvâ nt care respectă regula se acordă câ te un
punct . Vor fi evidenţiaţi elevii care au dat cel mai mare numă r de exemple corecte .
Pentru complicare se va cere elevilor să formeze cuvinte noi prin schimbarea
primei silabe , apoi a ultimei .
Câ nd jocul se desfă şoară în colectiv , se dau copiilor foi de hâ rtie . Toţi vor scrie
cuvâ ntul de pe tablă , apoi timp de 2- 3 minute fiecare copil va scrie cuvinte formate
conform regulei . La semnalul dat de învă ţă tor , cpopiii vor înceta scrierea cuvintelor
. Învă ţă torul va cere primului copil să citească toate cuvintele gă site . Pe mă sură ce
va citi se va analiza dacă acel cuvâ nt este format conform cerinţei . Învă ţă torul va
cere copiilor care au scris acelaşi cuvâ nt să îl taie cu o linie . Câ nd primul copil va
termina de citit cuvintele scrise , alt copil le va citi pe cele ră mase netă iate şi tot aşa
pâ nă toţi copiii vor citi cuvintele scrise . Vor fi declaraţi câ ştigă tori acei copii care au
ră mas cu cuvinte netă iate .
Exemple: a) Cuvinte formate din 1 – 2 silabe prin schimbarea primei sau
ultimei litere sau silabe :
toc lan pană ramă cană
loc lac rană mamă casă
joc laţ cană lamă cară
foc leu şină temă cade
b) Cuvinte formate din 2-5 silabe prin menţinerea primei silabe :
coleg copac vioară seceră toare
cocoş colac viteză semă nă toare
covor codaş violet senină tate
c) Cuvinte formate din 2-4 silabe cu menţinerea ultimei silabe:
mare doreşte pă lă rie
zare zâ mbeşte frizerie
Cuvîntul interzis
Scop : - activizarea vocabularului , dezvoltarea atenţiei voluntare şi a
imaginaţiei ;
Sarcina didactică : - formularea unor întrebă ri care cer ră spuns cuvâ ntul
interzis ;
Jocul se poate desfă şura în colectiv sau în perechi . Se cere elevilor ca la întrebă rile
învă ţă torului să ră spundă în aşa fel încâ t un anumit cuvâ nt stabilit anterior să nu fie
folosit , ci să se gă sească alte formulă ri , care să constituie totuşi ră spunsul la
întrebarea pusă . Aceasta trebuie constituită în aşa fel încâ t să ceară în ră spuns
cuvâ ntul interzis .
După ce clasa a fost organizată , se explică cum se va desfă şura jocul şi se arată
că pentru fiecare ră spuns au la dispoziţie un minut de gâ ndire . Dacă se consideră
necesar înainte de joc se va face o mică pregă tire a elevilor dâ ndu – se 1-2 exemple
de ră spunsuri în care să nu fie inclus cuvâ ntul interzis . Se dau elevilor exemple de
întrebă ri care cer în ră spuns un anumit cuvâ nt .
Cuvâ ntul interzis “ a doua ”

Întrebare : - În ce clasă sunteţi voi ?
Ră spuns : - Noi suntem în clasa care urmează după clasa I .
Întrebare : - În ce bancă stă elevul Ionescu ?
Ră spuns : - Elevul Ionescu stă în banca din spatele elevului X .
Întrebare : - În ce clasă au fost anul trecut elevii din clasa a III-a ?
Ră spuns : - Anul trecut elevii din clasa a III-a au fost în clasa în care
suntem noi acum .
Cuvâ ntul interzis “ primăvara”

Întrebare : - Câ nd se topeşte ză pada ?
Ră spuns : - Ză pada se topeşte în anotimpul cînd înfloresc ghioceii .
Întrebare : - Câ nd înfloresc ghioceii ?
Ră spuns : - Câ nd se topeşte ză pada .
Întrebare : - Despre ce anotimp se vorbeşte în această poezie ?
“ Primă vară , primă vară ,
Vino iar la noi în ţară ! ”
Ră spuns : -Despre anotimpul care urmează după iarnă .
Întrebare : - Câ nd vin pă să rile că lă toare ?
Ră spuns : - Câ nd încep să înflorească pomii .
Cuvâ ntul interzis se poate schimba de 2-3 ori în cursul jocului . La sfâ rşitul
jocului vor fi evidenţiaţi elevii care au formulat ră spunsurile corect şi au dat dovadă
de multă fantezie .
Cei mai isteţi !

Scop: - verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre genul ( numă rul )
substantivelor , activizarea vocabularului , consolidarea deprinderilor
de coordonare a mişcă rilor .
Sarcina didactică : - gă sire unor substantive de un anumit gen ( numă r )
indicat de conducă torul jocului .
Material didactic : - o minge mică sau un obiect ce poate fi prins uşor de
copii .
Jocul se desfă şoară pe grupe de câ te 8 – 10 elevi care vor fi chemate pe râ nd în
spaţiul din faţa clasei . Grupa va forma un cerc în jurul învă ţă torului. Acesta va
explica elevilor că va arunca mingea că tre un anumit elev care după ce a prins-o ,
are la dispoziţie 4 secunde pentru a da un exemplu de substantiv comun al că rui gen
îl va anunţa învă ţă torul .
Jocul începe . Învă ţă torul spune :
“ Pentru ca ră spunsurile voastre să fie bune , trebuie să prindeţi mingea , să daţi
un exemplu corect , să vă încadraţi în timp şi să -mi aruncaţi mingea înapoi . Orice
neatenţie atrage după sine eliminarea din joc . Începem cu substantive de genul
feminin ” , după care aruncă imediat mingea că tre un elev . Dacă ră spunsurile
acestuia respectă regulile stabilite , ră mâ ne în joc , iar în caz contrar trece în bancă
şi jocul continuă tot aşa pâ nă ră mâ n 2-3 elevi . Se anunţă încetarea , iar elevii ră maşi
în joc trec într-o parte . Se procedează identic şi cu celelalte grupe , iar în final se va
forma o grupă din toţi aceia care au fost selecţionaţi . Se procedează şi cu ei la fel
pâ nă ră mâ n 2-3 din ei . Pe aceştia învă ţă torul îi va felicita .
Se recomandă ca după primul joc învă ţă torul să încredinţeze sarcina de
conducă tor pe râ nd câ te unuia din elevii selecţionaţi şi să schimbe genul
substantivelor spuse de că tre elevi .
Tot în acest mod se poate proceda în alte zile , pentru a cee copiilor să ră spundă
cu singularul ( sau pluralul ) substantivelor ori cu substantive articulate ( sau
nearticulate ) .
Cum se spune ?
Scop: - îmbogă ţirea expresivită ţii vorbirii şi activizarea vocabularului prin
reproducerea orală sau scrisă a unor expresii .
Sarcina didactică : - completarea unor expresii uzuale , cu cuvinte cu sens
figurativ .
Pentru buna desfă şurare a jocului , conducă torul va pregă ti din timp şi îşi va nota
diferite expresii uzuale , în care , pentru a se reliefa mai pregnant semnificaţia şi
pentru o mai bogată expresivitate a limbajului sunt folosite ca termeni de
comparaţie cu sens figurativ .
Exemplu : Era . . . . . .ca racul . ( roşu )
Se fă cuse . . . . . . ca varul . ( alb )
Era . . . . . . ca turta de ceară . ( galben )
. . . . . . ca plumbul . ( greu )
Se dau copiilor câ te o foaie de hâ rtie . Se scriu exemplele pe tablă fă ră cuvintele
din paranteuă şi se acoperă . Se explică elevilor sarcina didactică şi se completează
una din propoziţii pentru exemplificare .
( A vă zut negru în faţa ochilor . )
Se anunţă timpul acordat pentru formularea ră spunsurilor ( timpul va fi acordat
în funcţie de numă rul exemplelor de pe tablă , cca 3 minute pentru fiecare
exemplu ). După ce fiecare elev şi-a scis numele pe foaie , se descoperă exemplele şi
jocul începe . Elevii vor copia exemplele de pe tablă şi vor completa spaţiile libere cu
cuvinte potrivite . După expirarea timpului dat , se adună foile , se citesc de că tre
învă ţă tor sau de un elev şi se apreciază în colectiv . Pentru fiecare exemplu bine
completat se acordă un punct , iar cele greşite sau necompletate nu se punctează .
Vor fi evidenţiaţi elevii care au întrunit maximum de puncte .
Să completăm propoziţia !
Scop: - formarea deprinderii de a completa propoziţii câ nd le lipseşte subiec-
tul sau predicatul , realizarea acordului între subiect şi predicat .
Se scriu pe tablă sau pe nişte fişe propoziţii în care lipsesc subiectele sau
predicatele. Elevii vor trebui să completeze spaţiile libere cu subiectul sau
predicatul potrivit . Cine va completa spaţiile corect şi va realiza şi acordul dintre
subiect şi predicat va fi evidenţiat şi punctat .
Exemplu : ( Cine ? )
. . . . . . merge la şcoală . ( elevul )
. . . . . . coase haina . ( croitorul )
. . . . . . stopeşte floarea . ( gră dinarul )
. . . . . . face mâ ncare . ( bucă tarul )
( Ce face ? )
Fetiţa . . . . . . . . . . . . la plimbare cu pă puşa . ( merge )
Ionel . . . . . . . . . . . temele la matematică . ( scrie )
Albina . . . . . . . . . . din floare în floare . ( zboară )
Pisica . . . . . . . . . . .şoareci . ( prinde )
Unde ?
Scop : - verificarea şi consolidarea deprinderilor de exprimare corectă , dez-
voltarea atenţiei , a gâ ndirii , a imaginaţiei .
Sarcina didactică: - formularea de propoziţii cu folosirea corectă a prepozi-
ţiilor: pe , în , la , sub , după , lâ ngă , cu , între , peste , pâ nă , spre .
Jocul se poate desfă şura pe două grupe formate din câ te 10 – 12 elevi
( A şi B ).Pentru fiecare ră spuns se acordă un minut . În exemplele date elevii nu au
voie să repete prepoziţia .
Se scriu 6 prepoziţii pe tablă , după care învă ţă torul cere unui elev din grupa B
să spună un cuvâ nt care să denumească un obiect , aparat , animal etc. Cuvâ ntul este
preluat de membrii grupei A . Aceştia vor formula pe râ nd câ te o propoziţie în care
să se includă cuvâ ntul dat şi unul din cuvintele scrise pe tablă . Pentru un ră spuns
bun se acordă grupei 1 punct , se scade unul dacă este greşit . Se continuă în acelaşi
fel cu toţi componenţii grupei A , după care se totalizează punctele urmâ nd la joc
grupa B ( după ce s-au inversat sau imtrodus prepoziţii noi ) . O prepoziţie folosită
de trei ori este ştearsă şi înlocuită cu alta .
Va câ ştiga grupa care a realizat punctajul maxim .
Exemplu : -grupa B a spus cuvâ ntul “ maşină ”. Membrii grupei A vor putea
formula propoziţii de tipul urmă tor :
Maşina este în garaj .
O maşină se află pe stradă .

Merg cu maşina spre Cluj .
Patru maşini sunt trase lâ ngă garaj .
A trecut cu maşina peste trambulină .
Stau în maşină pâ nă vii tu .
Cuvinte perechi
Scop : - activizarea vocabularului , consolidarea cunoştinţelor despre sinoni-
me , antonime .
Sarcina didactică : - formarea perechilor de cuvinte cu sens asemă nă tor , for-

marea perechilor de cuvinte cu sens opus .
Material didactic : - jetoane cu cuvinte scrise .
Jetoanele se aşează pe bancă sau pe catedră şi vor fi solicitaţi elevii să facă perechi
de cuvinte cu sens asemă nă tor ( opus ) . Vor câ ştiga elevii care au gă sit cele mai
multe perechi de cuvinte şi aşezate corect .
a) arbore - copac gri - cenuşiu ţară - patrie
prieten - amic steag – drapel orb - nevă ză tor
spune - zice filă - foaie avere - bogă ţie
b) noapte - zi coboară – urcă mic - mare

alb - negru prieten - duşman pace – ră zboi
trist - vesel râ de - plâ nge harnic – leneş
lumină – întuneric flă mâ nd – să tul rece - cald
CU CE NE JUCĂM?
SCOP: Exersarea pronunţă rii corecte a unor consoane (r, ş, ţ, v, j) integrate în
cuvinte;
Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
să pronunţe corect denumirile unor jucă rii din sala de grupă ;
să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical;
să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucă rie.
REGULI DE JOC:
La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucă m?”, un copil va alege o jucă rie şi o va
denumi.
Toţi copiii vor repeta denumirea jucă riei, apoi vor mima acţiunea de a se juca.
MATERIAL DIDACTIC: jucă rii din sala de grupă .
Copiii sunt aşezaţi în semicerc, avâ nd în faţa lor jucă riile. La întrebarea
educatoarei „Cu ce ne jucă m?” un copil numit de ea va veni, va alege o jucă rie şi o va
denumi. Se solicită formularea ră spunsurilor printr-o propoziţie completă .
Exemplu: „Noi ne jucă m cu maşinuţa”. Toţi copiii vor repeta denumirea jucă riei şi
vor imita mersul cu maşina, reproducâ nd sunetul claxonului” ti, ti, tiii...”
VARIANTĂ:
Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?”
După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucă ria, se vor aşeza în râ nd ţinâ ndu-se
unul de altul pentru a forma un tren.Se vor deplasa apoi prin clasă imitâ nd mersul
trenului şi sunetul specific: „u, u, u....”
CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE?
SCOP:
Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate;
Formarea capacită ţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive
comune simple);
Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi
să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte;
să alcă tuiască propoziţii simple cu cuvâ ntul denumit;
să precizeze utilitatea obiectului ales.
REGULI DE JOC:
La întrebarea educatoarei „Ce este?”, copilul va numi obiectul;
La întrebarea „La ce foloseşte?”, copilul va preciza utilitatea acestuia;
Ră spunsurile trebuie formulate în propoziţii.
MATERIAL DIDACTIC: Jucă rii sau imagini cu obiecte din mediul înconjură tor
în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal, veselă , îmbră că minte etc.).
Jocul se poate desfă şura la diferite colţuri, amenajate în funcţie de tema şi
conţinutul ales.
Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucă riile pot fi amplasate la colţul
„gospodinei”, pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc.
Un copil alege o jucă rie, iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”, o va denumi.
Educatoarea întreabă : „La ce foloseşte?”, iar copilul trebuie să spună care este
utilitatea ei. Ră spunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate.
Ră spunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate.
VARIANTĂ:
Educatoarea va mima o acţiune specifică , iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul
folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie.
Exemplu: Câ nd educatoarea mimează spă latul pe dinţi, copiii spun: „Ne spă lă m pe
dinţi cu periuţa”.
NE JUCĂM CU STEGULEŢE
SCOP: Formarea capacită ţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu, galben,
albastru, verde;
Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii, respectâ nd
acordul între substantiv şi adjectiv;
Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii româ ne.
să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori;
să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv.
REGULI DE JOC:
La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel ară tat de
ea.
Ră spunde numai copilul solicitat.
Copiii potrivesc că suţei lor steguleţul de aceeaşi culoare.
Ră spunsurile corecte sunt aplaudate.
MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori, jucă rii care au aceleaşi culori,
că suţe sau imagini cu că suţe din cele patru culori.
Educatoarea şi copiii au pe masă câ te 4 steguleţe de 4 culori.
Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de
aceeaşi culoare cu al meu”, „Ce steguleţ aţi ridicat?”
Copiii ră spund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. Este roşu.”
VARIANTA 1.
Educatoarea arată o jucă rie, iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu
jucă ria, motivâ nd „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”.
VARIANTA 2.
Educatoarea denumeşte o culoare, iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată .
VARIANTA 3.
Copiii primesc o că suţă de jucă rie sau o imagine cu o că suţă de o anumită culoare. Ei
au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii că suţei, motivâ nd alegerea: „La
că suţa albastră am pus steguleţul albastru”, „Toate că suţele galbene au steguleţe
galbene.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o că suţă albastră .”
SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE
SCOP:
Formarea capacită ţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le
pronunţa corect;
Formarea capacită ţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunză toare
unor poziţii spaţiale.
Să denumească jucă ria aleasă ;
Să denumească locul ei în sala de grupă , folosind corect prepoziţiile: în şi pe;
Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere
gramatical.
SARCINA DIDACTICĂ:
Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucă riilor, precum şi a locului unde vor fi
aşezate în grupă .
REGULI DE JOC:
După ce denumesc jucă ria, copiii stabilesc locul ei în sala de grupă ;
MATERIAL: jucă rii, o cutie mare.
Copiii vor fi lă saţi să aleagă din cutie o jucă rie pe care o vor denumi şi o vor
aşeza în locul ei, verbalizâ nd acţiunea.
Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş.”
„Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft.”
Jocul se va desfă şura pâ nă ce toate jucă riile vor fi aşezate la locul lor.
VARIANTĂ:
Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucă riile.
Educatoarea va întreba „Ce jucă rii am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucă rii am
aşezat frumos pe masă ?” Copiii vor enumera jucă riile pe care le-au aşezat în locurile
alese. Se va urmă ri pronunţarea corectă a cuvintelor. La sfâ rşit vor fi lă saţi să se
joace la sectorul dorit cu jucă riile preferate.
PĂPUŞA SE SPALĂ
SCOP:
Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical;
Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii;
Verificarea cunoştinţelor copiilor despre pă rţile componente ale corpului omenesc.
să precizeze denumirea unor pă rţi componente ale corpului omenesc;
să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple;
să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea;
să imite şi ei aceeaşi acţiune.
SARCINA DIDACTICĂ:
Denumirea corectă a pă rţilor corpului omenesc;
Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate;
Imitarea unor acţiuni fă cute de om.
REGULI DE JOC:
Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni, copiii precizează
acţiunile utilizâ nd verbe potrivite;
După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei.
În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o pă puşă pentru a verifica
cunoştinţele copiilor. Ea va imita spă latul pă puşii, întrebâ nd: „Ce face pă puşa?”, iar
copiii trebuie să ră spundă în propoziţii, precizâ nd ce parte a corpului spală pă puşa.
Exemplu: „Pă puşa se spală pe faţă ” sau „Pă puşa se spală pe mâ ini”.
În a doua parte a jocului educatoarea va ară ta copiilor imagini în care se efectuează
acţiuni. Copiii precizează acţiunile avâ nd grijă să folosească verbele potrivite.
Exemplu: „Copilul desenează ”, „Câ inele latră ”, „Iepurele fuge”, „Mama citeşte”.
În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii:
„Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile, apoi le vor mima şi ei.
Exemplu: „Ghici ce fac eu?”
„Dumneavoastră vă pieptă naţi”.
Toţi copiii imtă acţiunea.
CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ?

SCOP:
Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucă riile din sala de grupă ;
Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci câ nd sunt solicitaţi;
Formarea deprinderii de a câ nta în colectiv.
să recunoască şi să denumească jucă ria pe care a gă sit-o în să culeţ;
să grupeze jucă riile în funcţie de cerinţa formulată ;
să interpreteze un câ ntec învă ţat anterior.
SARCINA DIDACTICĂ:
Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucă rii din sala de grupă ;
Gruparea jucă riilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mă rime.
REGULI DE JOC:
Copilul numit de educatoare scoate din să culeţ o singură jucă rie;
Copiii grupează jucă riile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul
stabilit;
Pentru fiecare ră spuns corect copiii sunt aplaudaţi.
MATERIAL DIDACTIC: jucă rii, un să culeţ, cercuri mari de diferite culori.
În prima parte, copilul ales de educatoare ră stoarnă un sac cu jucă rii şi cere
colegilor să -şi aleagă o jucă rie.
Apoi educatoarea le cere ca jucă riile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine
delimitate (în cerculeţe); grupa copiilor cu ursuleţi, grupa copiilor cu maşinuţe,
grupa copiilor cu pă puşi.
Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le
cere copiilor să aşeze jucă riile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de
mă rime: în cercul albastru jucă riile mari, iar în cercul roşu jucă riile mici.
În final copiii vor interpreta în colectiv un câ ntecel al că rui conţinut se referă la un
animal: „Cocoşelul meu isteţ”, „Ursuleţul”.
ARATĂ LOCUL POTRIVIT

Scop:
Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbră că minte şi încă lţă minte;
Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal;
Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii.
Obiective operaţionale:
să aleagă obiecte de îmbră că minte sau încă lţă minte în funcţie de anotimpul în care
este folosit;
să folosească corect numeralul ordinal;
să decoreze obiecte de îmbră că minte prin lipirea unor elemente de mă rimi, forme şi
culori variate.
Sarcina didactică:
Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbră că minte şi încă lţă minte şi
aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta;
Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir, utilizâ nd numeralul ordinal;
Decorarea siluetelor folosind elemente de forme, mă rimi şi culori diferite variate.
Regulile jocului:
Obiectul de îmbră că minte sau încă lţă minte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de
sarcina dorită ; Copiii ră spund doar la solicitarea educatoarei;
Material didactic: două tablouri reprezentâ nd iarna şi vara; două siluete de
fetiţe şi două de bă ieţi; obiecte de îmbră că minte şi încă lţă minte detaşabile; cifre.
În prima parte a jocului, educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri
reprezentâ nd anotimpurile iarna şi vara. Lâ ngă fiecare se află câ te o siluetă de bă iat
şi una de fetiţă . Pe râ nd, câ te un copil chemat de educatoare alege de pe masa
acesteia un obiect de îmbră că minte sau de încă lţă minte, îl denumeşte şi apoi
îmbracă / încalţă copilul care se află lâ ngă tabloul anotimpului corespunză tor ( prin
suprapunere).
VARIANTĂ:
Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbră că minte
între anotimpuri.
Exemplu: Pune pă puşii dela anotimpul vara o că ciulă . La semnalul educatoarei
copiii deschid ochii, privesc panoul şi corectează greşeala motivâ ndu-şi acţiunea.
În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. Se
porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. Copiii ră spund
unor întrebă ri cum ar fi: „Al câ telea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc.)
„ Ridicaţi cifra care ne arată al câ telea copil are cizme”.
În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbră că minte pe
care trebuie să le decoreze, lipind ornamente din hâ rtie glasată , în mod creativ.
POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT?

SCOP:
Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă , aer, pă mâ nt);
Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjură tor;
Verificarea capacită ţii copiilor de a formula propoziţii;
Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodă reşti.
să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă , aer, pă mâ nt);
să înlă ture din tablouri acele elemente care pot polua natura;
să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate;
să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodă reşti formate.
SARCINA DIDACTICĂ:
Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă : apă , aer, pă mâ nt.
Înlă turarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv;
Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii.
MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentâ nd cele trei medii de viaţă :

apă , aer, pă mâ nt; siluete de animale, imagini reprezentâ nd acţiuni realizate de copii,
câ te o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil.
În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. Vin apoi pe râ nd şi aleg de pe
masa educatoarei câ te un jeton cu un animal, îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce
reprezintă mediul să u de viaţă . Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează
greşit iar copiii trebuie să o corecteze. După gruparea animalelor, copiii privesc
tablourile încercâ nd să gă sească acele elemente care pot dă una naturii ( poluează
mediul).
Exemplu: În apă sunt aruncate sticle, cutii. În aer este mult fum.
În a doua parte a jocului, educatoarea arată pe râ nd câ te o imagine ce reprezintă o
acţiune întreprinsă de om. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc
dacă ceea ce face copilul din imagine dă unează sau nu naturii. Dacă acţiunea este în
favoarea naturii copiii ridică bila albă , dacă acţiunea dă unează naturii ridică bila
neagră . În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare
propoziţie formulată câ te un cuvâ nt.
Exemplu: „Copilul plantează un pom.”,”Copilul sapă o groapă .”
În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima
diferite acţiuni, fie de deucatoare, fie de că tre un copil.
În final se pot desfă şura activită ţi gospodă reşti la colţul naturii. Dacă timpul este
frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot să di flori, pot aduna hâ rtii.
ROATA TOAMNEI
SCOP:
Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă ;
Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical;
Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu.
să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în
imagini;
să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte;
să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice;
să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate;
să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei.
SARCINA DIDACTICĂ:
Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri;
Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical;
Lipirea unor elemente într-un ansamblu.
REGULI DE JOC:
Copiii învâ rtesc roata, şi alcă tuiesc propoziţii dezvoltate ră spunzâ nd la întrebarea:
„Ce ne-a adus toamna?”...
Este recompensat copilul care dă cel mai complet ră spuns;
Copiii care nu reuşesc să gă sească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi.
Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. Roata
este învâ rtită şi câ nd se opreşte la o imagine educatoarea întreabă : „Ce ne-a adus
toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte
categoria din care face parte.
Exemplu: „ Acesta este un morcov. Morcovul este o legumă .” La cerinţa educatoarei,
„Că utaţi şi voi aceeaşi imagine”, copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. Un alt
copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă .
VARIANTĂ:
Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. Copiii care ghicesc despre ce
este vorba aleg imaginea corespunză toare şi o duc pe un panou. Copilul care aşează
primul imaginea este recompensat. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe
masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe
o foaie de hâ rtie, respectâ nd tehnica de lipire învă ţată .
SĂCULEŢUL FERMECAT
SCOP:
Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal;
Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidită ţii în gâ ndire;
Dezvoltarea sensibilită ţii tactile;
Dezvoltarea capacită ţii de a reda prin desen obiecte de uz personal.
să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil;
să completeze prin desen o planşă reprezentâ nd obiecte de uz personal;
să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectâ nd textul şi momentele
principale ale acesteia.
SARCINA DIDACTICĂ:
Recunoaşterea prin pipă ire a obiectelor de uz personal;
Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al
zilei;
Dramatizarea unei poveşti cunoscute.
REGULILE JOCULUI:
Copilul care alege din să culeţ obiectul mimează şi modul de folosire;
Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă , ceilalţi cumpă ră bilete
pentru spectacol.
MATERIAL DIDACTIC: Să culeţ de pâ nză , perie de pă r, de haine, pieptene,

periuţe de dinţi, pastă de dinţi, batistă , prosop. Plicuri cu jetoane pe care sunt
desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil.
În prima parte a activită ţii, pe masă se află un să culeţ cu diferite obiecte de uz
personal. Pe râ nd, câ te un copil vine şi îşi alege din să culeţ un obiect şi, fă ră să -l
scoată , doar prin pipă it, îl denumeşte. În continuare, ceilalţi copii caută în plicul pe
care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv. După ce au
gă sit jetonul că utat copiii mimează şi modul de folosire.
VARIANTĂ:
Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz
personal, iar un copil vine şi caută în să culeţ, prin pipă it, obiectul respectiv. Ceilalţi
copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect, apoi verbalizează acţiunea.
Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul.” sau „Eu am un prosop şi cu el
mă şterg pe faţă.”
Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor
să le caute. (ex. Pieptene- perie de pă r)
În finalul activită ţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”.
COCOŞUL ŞI GÎSCA
Sarcina didactică: recunoaşterea pă să rii, denumirea acesteia, imitarea
sunetelor emise, construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea
percepută .
Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de pă să rile care apar pe râ nd la

teatrul de pă puşi. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga
grupă .
Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionă rile de spectacole pe 4-5
râ nduri a câ te 4-5 scaune, astfel încâ t toţi să aibă scena în faţa ochilor.
Jocul se desfă şoară prin prezentarea pe râ nd a celor două pă să ri în cadrul teatrului
de pă puşi. Educatoarea poate motiva sosirea lor. Cu această ocazie se precizează şi
denumirea lor, mai ales pentru gâ scă , pasă re mai puţin cunoscută de că tre copiii de
3-4 ani. După denumirea celor două pă să ri se pot face câ teva exerciţii de pronunţare
corectă a sunetelor prevă zute c şi g. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va
urmă ri ca limba să fie retrasă spre fundul cavită ţii bucale.
În cursul jocului vor fi executate cu cele două pă să ri diferite acţiuni menţionate mai
sus. Copilul solicitat va ră spunde indicâ nd ce face pasă rea, după care grupa va imita
mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunză toare.
NOTĂ: Copiii care au dificultă ţi în pronunţarea consoanelor c-g, vor fi solicitaţi să
încerce articularea, prin poziţia gurii larg deschise, limba ghemuită în fundul
cavită ţii bucale, în timp ce, cu degetul mare şi cel ară tă tor îşi palpează , apă sâ nd uşor
regiunea superioară a gâ tului.
FOCUL ŞI VÎNTUL
Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din
componenţa unor cuvinte.
Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcă ri şi onomatopee fenomenele

despre care se relatează în povestirea educatoarei, respectâ nd sensul acesteia.
Copiii vor sta fie pe scă unele, fie pe covor în semicerc.
În introducerea activită ţii se vor reactualiza reprezentă rile despre foc şi vâ nt,
cerâ ndu-se copiilor să reproducă onomatopeele fâ şş-fâ şş, vâ jj-vâ jj. În acest scop se
vor prezenta pe râ nd cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vâ nt.
În continuare, educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei
poveşti simple. Regula jocului cere copiilor ca atunci câ nd povestea se întrerupe, ei
să reproducă sunetele corespunză toare fenomenului enunţat în contextul poveştii.
De exemplu: „În casă s-a fă cut frig. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. Focul
fă cea...”. Copiii vor imita zgomotul focului. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins, apoi
tata a ieşit în curte să aducă altele. Afară era frig şi bă tea vâ ntul...”. Copiii vor
reproduce mişcarea vâ ntului, zgomotul produs de acesta (vâ j-vâ j).
Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurâ ndu-se
repetarea pronunţă rii de că tre copii a sunetelor corespunză toare.
În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus,
iar copiii formulează propoziţii simple în legă tură cu acţiunea percepută : „focul
arde” sau „focul face fâ şş-fâ şş” (educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere
a focului) sau „vâ ntul bate” (educatoarea şi copiii leagă nă puternic braţele deasupra
capului).
În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v, se recomandă
articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori.
ŞARPELE ŞI ALBINUŢA
Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z.
Regulile jocului: la semnalul educatoarei, grupul de copii care alcă tuieşte

şarpele, execută deplasarea pe un traseu dat imită nd sunetele emise de şarpe. La alt
semnal albinele pornesc spre şarpe ca să -l alunge reproducâ nd zumză itul acestora.
Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o
poiană cu flori. Grupa de copii va fi împă rţită în două , o parte dintre ei vor fi albine,
iar restul vor alcă tui şarpele. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit,
eventual marcat. Educatoarea conduce jocul indicâ nd deplasarea şarpelui, apoi cea a
albinelor. Grupul de copii reprezentâ nd şarpele se va deplasa pe traseul desenat
dinainte in linie şerpuită reproducâ nd şuieratul şarpelui: sss.., în timp ce albinele
stau într-o parte a să lii de grupă . La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita
zborul şi zumzetul acestora înaintâ nd spre şarpe. Ş arpele se retrage la locul să u
ferindu-se să nu fie înţepat. Jocul se continuă schimbâ ndu-se rolurile.
În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă , avâ nd în vedere că alergarea
poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modifică rile în respiraţie.
În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergă rii, evitâ ndu-se prelungirea
acestuia.
În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z, se recomandă
atragerea atenţiei asupra locului de articulare, în cazul în care copiii articulează
incorect, cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. Se recomandă articularea
exagerat conturată prin strâ ngerea dinţilor, ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de
1-2 mm, limba va fi plasată jos, în spatele incisivilor inferiori, iar colţurile gurii
puternic trase în pă rţi.
TRENUL ŞI VÎNTUL
Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j.
Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare, un grup de copii execută

deplasarea pe un traseu, imitâ nd trenul. La alt semnal, un alt grup ajunge trenul,
reproducâ nd vâ ntul.
Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia
ferată . Grupa de copii va fi împă rţiă în două . Educatoarea conduce jocul indică nd
deplasarea trenului ş, ş, ş, (acţiune însoţită de mişcarea braţelor).
A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depă şi trenul, alergâ nd cu o viteză
mai mare, în timp ce pronunţă j, j, j (braţele lateral). Jocul continuă schimbâ nd-se
rolurile.
În partea a doua a jocului, acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe:
albinuţele (z, z, z), şarpele (s,s), trenul (ş, ş, ş), vâ ntul (j, j, j).
Nu se va scă pa din vedere faptul că , dacă consoanele s-z necesită articularea prin
plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în pă rţi; în
articularea consoanelor ş-j dimpotrivă , vâ rful limbii este inspre palat şi gura
rotunjită .
SPUNE CUM SE FACE
Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor

corespunză toare glasului acestora.
Regulile jocului: la privirea jucă riei sau a imaginii, copilul trebuie să imite
glasul animalului respectiv, iar ceilalţi copii trebuie să -l recunoască şi să -l
denumească . La semnalul dat, toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcă ri
corespunză toare acestuia.
Material didactic: animale-jucă rii sau imagini reprezentâ nd câ inele, pisica,

oaia, calul, gă ina, cocoşul, raţa, gâ sca, vrabia, albina etc.
Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un să culeţ (coşuleţ)
pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe râ nd
fiecare animal al că rui glas va trebui imitat. Copiii vor fi aşezaţi pe scă unele în jurul
mesei cu materialul de joc.
În desfă şurarea jocului, se va asigura o anumită succesiune în prezentarea
imaginilor sau a jucă riilor, începâ nd cu cele al că ror glas este mai uşor de pronunţat
(pisica) şi terminâ nd cu cele al că ror glas (onomatopee) prezintă oarecare
dificultate în reproducere. Se va urmă ri sistematic ca reproducerea să se facă la
început individual, apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care
întâ mpină dificultă ţi în pronunţarea unor sunete.
În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. Copiii ascultă onomatopeea
(reprodusă de educatoare, înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul
al că rui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv, după cum li se cere.
SPUNE CE FACE
Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate.
Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată . La

întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umă r exprimă verbal acţiunea.
Material didactic: creion, pensulă , mă turică , prosop, pieptă ne, perie, pahar,
lingură , cuburi, pă puşă , minge etc.
Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scă unele. Ţ inâ nd seama de
cunoştinţele copiilor intuirea se face integral, selectiv sau nu se face deloc. Pentru
executarea acţiunilor necesare desfă şură rii poate să fie invitat un copil mai mare (la
început) sau se face apel la toţi copiii din grupă . Acţiunea jocului cuprinde câ teva
momente pe care copiii la vor desprinde din desfă şurare:
chemarea unui copil lâ ngă educatoare;
indicarea unei acţiuni astfel încâ t să nu fie auzită de ceilalţi copii;
alegerea de că tre copil a obiectului necesar acţiunii;
executarea acţiunii de că tre copil;
exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de că tre copilul atins pe umă r
sau numit de educatoare.
AL CUI GLAS ESTE ?
Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. Formularea

corectă a genitivului.
Regulile jocului: copilul indicat de că tre educatoare printr-un gest, va da
semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. Cel strigat va trebui să
numească copilul care l-a trezit.
Copii stau pe scă unele în semicerc. În faţa semicercului se va aşeza la o mică
distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la
culcare). El se va aşeza cu spatele la grupă , cu braţele pe masă , cu capul pe braţe şi
va simula că doarme. În acest timp se va face linişte desă vâ rşită pentru a se crea
condiţii de somn. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor)
şi va atinge pe unul din ei. Acesta va spune: „Trezeşte-te..., Mihai...”. Copilul în cauză
se va întoarce cu faţa spre grupă şi va ră spunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui
glas este?”. În ră spunsul să u copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui
Vasilică Popescu”, „Este glasul Ioanei Manolescu” etc.
Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor
proprii feminine, ţinâ nd seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma
masculină .
NE JUCĂM CU BALOANE
Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor, formularea corectă a

propoziţiei respectâ nd acordul dintre substantiv şi adjectiv.
Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunză toare
balonului prezentat de educatoare, le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor
cu care se joacă . Copiii vor că uta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului
educatoarei şi vor denumi culoarea acestora.
Copiii vor fi aşezaţi la mă suţele dispuse în careu deschis.
În prima parte a jocului se va urmă ri ridicarea corectă de că tre copii a jetonului cu
imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare.
Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. În acest sens educatoarea pune
întrebarea „Cu ce baloane ne jucă m?”, iar copiii ră spund: „Ne jucă m cu baloanele
roşii” etc. Se vor utiliza şi întrebă ri adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?”
pentru a determina şi folosirea singularului.
În partea a doua a jocului, educatoarea ridică un anumit balon, iat copiii indicaţi
caută pe o masă special pregă tită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi
culoare, formulâ nd corect o propoziţie care să cuprindă atâ t substantivul câ t şi
adjectivul corespunză tor. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li
adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie; balon albastru – rochiţă
albastră etc.
CINE ESTE ŞI CE FACE ?

Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice
acestora.
Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. La
întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii ră spund pe râ nd denumind animalul şi
precizâ nd de fiecare dată altă acţiune posibilă .
Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis.
În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă , educatoarea afişează silueta unui
animal. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă . Ră spunsul
copilului întrebat va cuprinde atâ t denumirea animalului câ t şi a unei acţiuni pe care
acesta o poate efectua, de exemplu:
Cîinele: 1. latră pisica: 1. mianună
2. muşcă 2. prinde şoareci
3. roade oase 3. zgîrie
4. fuge vrăbiuţa: 1. ciripeşte
5. pă zeşte casa 2. zboară
Pentru stimularea copiilor să gă sească un numă r câ t mai variat de acţiuni (să

utilizeze câ t mai multe verbe), educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcă ri
imitative sau crearea de situaţii-problemă .
CÎND FACEM AŞA ?
Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o

anumită acţiune.
Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a
oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. La întrebarea educatoarei,
copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice
în succesiunea lor.
Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împă rţit
în două – una din pă rţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia),
iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă . Pe fiecare parte se vor fixa câ te trei-patru
imagini reprezentâ nd acţiuni efectuate de copii: pentru dimineaţă : un copil se dă jos
din pat; se spală la chiuvetă ; serveşte micul dejun, pleacă spre gră diniţă , se joacă
etc.; pentru seară : copilul se dezbracă , copilul face duş, se urcă în pat, doarme. La
mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din
imagini.
Pentru a asigura reuşita jocului, se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor
utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. La grupe avansate se pot folosi
şi alte adverbe de timp, de exemplu: la prâ nz. În desfă şurarea jocului, prin mişcarea
acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară .
UNDE S-A OPRIT ROATA ?
Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la

singular şi la plural constituind corect propoziţia.
Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi
să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte.
Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-

un grup sau într-un singur exemplar. Pe acest disc este fixat de un ax, un alt disc cu
un segment lipsă . Prin învâ rtirea acestuia, se descoperă pe râ nd o singură imagine.
Copiii vor fi aşezaţi pe scă unele dispuse în semicerc.
În timpul jocului se va acorda atenţia formulă rii corecte de că tre copii a
propoziţiilor: „Roata s.a oprit la mă r”. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se
poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea
obiectului din imagine, de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”.
Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentâ nd un obiect sau mai multe
obiecte după cum indică imaginea de pe disc.

Portofoliu Cu Jocuri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu Cu Jocuri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PORTOFOLIU

„Lună nouă” – pentru belşug

„Treci ploaie”- pentru alungarea ploii

Cântece (descântece) pentru soare”

„Melc, melc, codobelc”

,,Mămăruţă-Ruţă” –pentru zbor

„ Vine ursul necăjit”

„ Unde te duci măi arici”

Unu, doi , trei

Nea Alecu, nea Alecu

Jocuri de cuvinte. Vorbe de-a-ntoarselea

Jocuri din Cîșlița-Prut (în aer liber)

Podul de piatră s-a dă rîmat.

Dorul Mărioarelor, surioarelor

– La noi mai puține, dar la voi mai multe,

Raţa strigă: mac, mac, mac,

Ala Bala Portocala

b) Baba, baba oarba,

c) Cling, cling, cling

d) Dan, Ducu si cu Dinu

e) Capra cara cosuri grele

f) Fas, fas, fas,

h) Hora mare, hora mare,

i) Ceata lui pitigoi

j) Langa apa Jijiei

l) La, la, la, la, la, la,

m) Mama, mama mare

n) Nenea Nica si cu Nicu

o) O, e gura mea cand strig

p) Pic, pic, pic,

r) Rica nu stia sa zica

s) S: ne este foarte drag

s) Mos, mos, cocolos

t) Tata taie lemnul tare

z) Zum, zum, zum,

1. Un caricaturist care caricaturizează caricaturile caricaturiştilor a fost

2. Cupă cu capac, capac cu cupă . (de 10 ori)

3. Şase saci în şase saci. (de 10 ori)

5. La tîmplar în tîmplă rie s-a-ntîmplat o întîmplare că ci tîmplarul din întîmplare s-a

6.Vâ nturai vara mã lai, vâ nturunga punga lungã .

9.Am o puicã lainicã , chiscopainicã , si face niste puisori, lainici, bã lainici,

12.Domnule Dudescu, da-ti-mi dude din dudul dumneavoastrã de dincolo de drum.

13. Toatã lumea are nare numai popa n-are nare.

17.Tot ce-am zis c-am zis c-oi zice

19.Pe cap un capac, pe capac un ac.

20.Dã -mi un pic de pic sã pic pe picã tura de pe plic.

21.Capra neagrã -n piatrã calcã , piatra-n patru laturi crapã .

22.Chit Chichit stã tea-ntr-o ladã

23.Tam tam-tam Hipopotam

25.Zece broaste-n baltã zac

26.Stiu cã stii cã stiuca-i peste, dar mai stiu cã stiuca-i stiucã .

27.Un vultur stã pe pisc cu-n pix în plisc.

28.Fã nicã fierbe fasole fã rã foc, fiindcã focul face fum.

29.Sase sasi în sase saci.

31.Baba, baba Iarnã

34.O gã inã porumbacã

35.Am o vâ jâ ietoare care vâ jâ ie ca un avion vâ jâ ietor. Vâ jâ ie tare vâ jâ ietoarea, dar

40.Stanca sare punâ nd sare în sarmale.

41.Ricã reusea sã zicã : râ u, rã tuscã , rã muricã .

42.Brad si Bard au vãzut un leopard.

43.Bob breaz barlobreaz

4. Mai vă zui o broască mică ,

Trop ! trop ! Mai vioi,