Specii de legume, particularităţi morfologice şi necesităţi fiziologice

După tehnologia aplicată există următoarele specii de legume :

1) Legume rădăcinoase (morcov, pătrunjel, păstârnac, ţelină, ridichi, sfeclă):

- culturile se înfiinţează prin semănat direct în câmp, cu excepţia ţelinei ( prin răsad);

-se consumă rădăcinile îngroşate;

-specii puţin pretenţioase la căldură, putând fi semănate primăvara devreme în câmp (urgenţa I );
- în perioada de vegetaţie, alternarea perioadelor secetoase cu perioade umede conduce la
crăparea rădăcinilor.
-sunt plante bienale (morcov, pătrunjel, păstârnac, ţelină) care în primul an formează rădăcinile
îngroşate, iar în anul al doilea tulpină floriferă ,flori, fructe, seminţe, cu excepţia ridichilor de
lună care sunt anuale;

-ţelina are nevoie de multă apă în timpul formării rădăcinii;

-nu suportă fertilizarea cu îngraşăminte organice în anul culturii,cu excepţia ţelinei.
-la morcov, rădacinile intens colorate au o valoare alimentară ridicată, având un comţinut ridicat
de caroten;

-fertilizarea cu azot trebuie făcută cu atenţie pt. că cantităţi mari stimulează dezoltarea masei
vegetative în defavoarea îngroşării rădăcinilor;
-fertilizarea cu potasiu stimulează realizarea unor producţii mari de rădăcini;
-la ţelină pe suprafeţe mici se recomandă „copcitul” ,lucrare prin care se elimină rădăcinile
secundare, favorizându-se îngroşarea rădăcinii.
2) Legumele bulboase (ceapă, usturoi, praz ):
-culturile se înfiinţează prin semănat direct în câmp sau plantare primăvara devreme sau toamna (
ceapa, usturoiul, care rezistă peste iarnă);
- se consumă tuplina falsă, frunzele şi bulbii;
-partea comestibilă, numită bulb,se formează prin suprapunerea unor frunze cărnoase, care
învelesc unul sau mai mulţi muguri vegetativi;

- sunt plante bienale ( prazul, ceapa de apă-ceapa prin răsad, ceapa ceaclama-ceapa semănată
direct în câmp);
--tulpina floriferă apare în anul al doilea la ceapa semânată direct (ceapa ceaclama ) şi ceapa de
apă (ceapa obţinută din răsad) şi în anul al treilea la ceapa din arpagic;
-sunt puţin pretenţioase la căldură şi au pretenţii mari faţă de apă;
- nu suportă fertilizarea cu îngraşăminte organice în anul cultivării;
-conţin substanţe volatile cu sulf, numite „fitoncide", care au acţiune antibiotică;
-extratele de ceapă şi usturoi sunt indicate în tratamentul diabetului cancerului şi astmului.

3) Legumele din grupa verzei ( varza, conopida, gulia, brocolii):

-culturile se înfiinţează prin plantare de răsad primăvara devreme;
-se consumă tulpina îngroşată (gulie), căpăţâna (varză), inflorescenţa (conopidă, brocolii);
-sunt specii cu consum mare de elemente minerale (N,P,K);
-sunt plante bienale, care în primul an formează tulpina îngroşată (gulie), căpăţâna (varză), iar în
anul al doilea produc seminţe,excepţie fac conopida şi brocolii care se comportă în cultură ca
legume anuale, ciclu de viaţă se încheie într-un singur an (de la sămănţă la sămânţă);
-sunt puţin pretenţioase la căldură;
-au pretenţii mari faţă de apa din sol în timpul formării părţilor comestibile.
-pentru cultura verzei trebuie evitate solurile acide care favorizează atacul de hernie (boală).
-la conopidă este necesară protejarea inflorescenţei de razele solare pentru ca aceeasta să nu se
îngălbenească se rupe nervura princilală la 2-3 frunze pt. ca acestea stea peste inflorescenţă.

4) Legume verdeţeuri ( salata, spanac, loboda):

- legume anuale, ciclu de viaţă se încheie într-un singur an (de la sămănţă la sămânţă);
-se consumă frunzele;
- sunt specii cu consum mic de elemente minerale (N,P,K);

-specii puţin pretenţioase la căldură, putând fi semănate primăvara devreme în câmp (urgenţa I )
sau toamna ( începutul lunii octombrie).
-au perioadă scurtă de vegetaţie;
-sunt primele legume care apar primăvara şi se pot consuma până toamna târziu ;
- sunt plante pretenţioase faţă de umiditate, mai ales în timpul răsăririi şi formării căpăţânilor.
5) Legume solano-fructoase (tomate, ardei, vinete):
- legume anuale, ciclu de viaţă se încheie într-un singur an (de la sămănţă la sămânţă); cu
perioada de vegetaţie relativ lungă( 120-130 zile);
- culturile se înfiinţează prin plantare de răsad primăvara târziu ( aprilie- mai);
-specii legumicole pretenţioase la căldură, lumină şi umiditatea din sol, au consum mijlociu de
elemente minerale.

-se consumă fructul care este o bacă cărnoasă.

6)Legume bostănoase (castravete, dovlecel, pepene ):

- legume anuale, ciclu de viaţă se încheie într-un singur an (de la sămănţă la sămânţă);
-specii legumicole pretenţioase la căldură, lumină şi umiditatea din sol, au consum mijlociu de
elemente minerale;
--se consumă fructul care este o melonidă alungită, de forme şi dimensiuni diferite;
-în câmp culturile se înfiinţează prin răsad sau semănat direct;
-tulpina este târâtoare, frunze mari trilobate acoperite cu perişori aspri, florile mascule apar
întotdeauna înaintea celor femele şi în nr. mai mare pe tulpina principală ;
-rănirea frunzelor,strivirea şi răsucirea lor,precum şi a lăstarilor tineri tineri determină apariţia
gustului amar în fructele de castraveţi.
7) Legume perene ( spranghel, hrean, leuştean, tarhon, măcriş, ştevia):
-se caracterizează printr-o fructificare repetată anuală, timp de mai mulţi ani;
-iarna rămân în sol organele vegetative din pământ ( rădăcini, rizomi) în care se depozitează
substanţele hrănitoare de rezervă;
-în primăvara fiecărui an, plantele îşi reiau creşterea;
-se consumă frunze verzi (leuştean, tarhon, măcriş), lăstarii etiolaţi (sparanghel), rizomii ( hrean);
-specii puţin pretenţioase faţă de lumină, căldură, umiditatea din sol, au consum mijlociu de
elemente minerale.