Coordonatele CNC

1
PROGRAMAREA
ECHIPAMENTELOR
CNC
2
4
5
Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing. Emilia Câmpean

Morar
6
Aspecte generaleprivind programarea

sistemelor numerice CNC
Sistemelor numerice CNC sunt alcătuite din două părţi :
 Sistemul de comandă;
 Maşina-unealtă.
Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing. Emilia Câmpean

Morar
7
ARHITECTURA UNUI PROGRAM NC

Activitatea de codificare a informaţiilor (elaborarea programului
sursă NC) reprezintă numai o mică parte din activitatea de
programare în ansamblu său.
Câteva din activităţile ce trebuie efectuate înainte de
codificarea informaţiilor sunt prezentate în continuare.
● Analiza desenului piesei
De regulă un desen finalizat în cadrul activităţii de proiectare
poate fi utilizat în activitatea de programare cu anumite
adăugiri.
În primul rând este vorba de alegerea punctului care va fi
considerat originea piesei, Op. Funcţie de locul ales pentru
origine se trasează sistemul de coordonate.
Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Morar
8
În continuare, se analizează cotele şi se evidenţiază cotele

lipsă conform sistemului de coordonate adoptat. După
evidenţierea acestora urmează calculul lor.

Morar
29
Cap.1.
Introducere
• Stabilirea secvenţelor de prelucrare
Cap.2.
Arhitectura Stabilirea secvenţelor de prelucrare presupune în
unui
esenţă stabilirea tehnologiei de fabricaţie. Se va
analiza tipul de prelucrare (degroşare, finisare), tipul
de suprafaţă ce trebuie realizată, care este scula
potrivită, în ce ordine se va realiza prelucrarea, etc..
Un aspect important, din punct de vedere a realizării
programului, se referă la analiza tipului de structuri
din alcătuirea piesei.
Prof.Dr.Ing.Liviu Sef Lucrari Dr.Ing Emilia Campean

Morar
36
• Dezvoltarea planului de prelucrarea de sfârşit de

program
N0150 M09;
N0155 G91 G28 G40 Z0 M19;
N0160 G28 X0 Y0;
N0165 M30;
%

Morar
37
Cap.1. Cap.3. PROGRAMAREA MANUALĂ CNC

Introducer
Aspecte generale
e
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Cap.3. Controlul maşinii-unelte este realizat de către programator

Limbaj ISO
care redactează instrucţiuni pentru echipamentul CNC prin
care specifică:
• Care scula urmează a fi încărcată în arborele principal
al maşinii
• Care sunt condiţiile de aşchiere (avans, turaţii, lichid de
aşchiere ON/OFF)
• Punctul de început şi sfârşit pe fiecare segment
• Cum se deplasează scula în raport de maşină
 punct cu punct specific pentru maşini de găurit
 conturare specific pentru maşini de frezat, strunuri, etc.
Traiectoriile sunt alcătuite din segmente de tip linear sau
arce de cerc.

Morar
38
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Controlul deplasării sculei
Arhitectura
unui program
Sisteme punct cu punct
• Denumire şi sisteme de poziţionare
Cap.3.
Limbaj ISO
• Scula se deplasează prin aer la o anumită poziţie unde execută o
operaţie (ex. burghiere)
• Se utilizează şi în comanda roboţilor

Morar
39
Cap.1.
Introducere Clasificarea ECN
Cap.2.
Arhitectura
• posibilităţi de prelucrare: PCP, PL, C;
unui program
• programarea cotelor: absolut (G90), incremental (G91);
Posibilităţi de prelucrare:

Morar
41
Cap.1.
Sintaxa limbajului de programare
Introducere Număr secvenţă (Identificator N)
Cap.2. Identifică nr. Blocului, în ordine crescătoare fără a fi necesară o secvenţiere
Funcţia pregătitoare (Identificator G)
Cap.3.
Limbaj ISO Pregăteşte maşina-unealtă / echipamentul pentru o anumită operaţie
Informaţii geometrice (Identificator X,Y, Z, A, B, C)

Descriu locaţia sculei, orientarea axelor, pentru deplasarea sculei
Funcţii tehnologice (Identificator pentru avans F, Identificator
pentru turaţie S)
Descriu parametrii regimului de aşchiere
Funcţia sculă (Identificator T)
Specifică scula ce urmează a fi utilizată şi offseturile acesteia
Funcţii auxiliare- (Identificator M)
Specifică un anumit mod de operare-comutaţii
Sfârşit de bloc (Identificator EOB, ;)

Morar
43
Poziţia punctului exprimată prin 2/3 coordonate
Cap.3. Freza Strung

Limbaj ISO
P1(x=100,y=50)
P1(x=25, z=-7.5)
…….. ……..
P3(x=-105 y=-115) P4(x=60 , z=-35)

Morar
44
Cap.1.
Introducer Sistemul de coordonate POLAR
e
Cap.2.
Arhitectura Poziţia punctului exprimată prin rază şi unghi
unui program
Cap.3.
Limbaj ISO
P1(R=100, α=30°)
P2(R=60 , α=75°, sau α=45 °)
Poziţia polului se precizează diferit funcţie de echipament. De

asemenea, modul de programare este specific fiecărui echipament.

Morar
45
Cap.1.
Localizare sistem de axe
Introducer
e
Cap.2. Sistemul de axe al maşinii
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj ISO
Originea fixă stabilită de constructor hard / soft

Morar
46
Cap.1.
Introducer
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Z
Cap.3.
Limbaj ISO
Sisteme de axe
Centru de prelucrare Strung

Morar
48
Cap.1.
Sistemul de axe al piesei
Introducer
e
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj ISO
Alegerea originii piesei este dictată de:

 Desenul piesei;
 Posibilitatea de atingere a punctului;
 Dacă nu este impus, se recomandă colţul
din stânga faţă al piesei.
Morar
48
Se pot declara mai multe origini în cadrul unui program.

Morar
49
Cap.1.
Cotare
Introducer
e
Cap.2. Absolută Incrementală
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj ISO
Frezare
Strunjire

Morar
50
Cap.1.
Introducer
Programarea în sistem
absolut/incremental
e
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Cap.3.
În ce poziţie trebuie să deplasez Cât de departe trebuie să fie scula?

scula? (G91)
(G90)
Discuţie: G90/G91
închidere lanţ dimensiuni

Morar
51

Morar
52
Cap.1.
Declararea originii piesei
Introducer
e Prin programare Prin alegere
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj ISO
Valorile deplasării sculei din originea Se poziţioneaza scula în origine şi se

maşinii în originea piesei se introduc pe programează.
panoul echipamentului, în regimul
OFFSET SETING –WORK SETTING

Morar
53
Cap.1.
Introducer
e
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj ISO
Prof.Dr.Ing.Liviu Morar Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

54
Cap.1.
Introducer
e
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj ISO

Morar
55
Cap.1.
Introducer
Utilizarea a două origini
e
Cap.2.
Arhitectura
Punctele 1,2,3,4 pot fi programate în raport cu originea sistemului de
unui program coordonate al piesei.
Cap.3. Punctele 5,6,7 sunt cotate în raport de punctul 3. Este convenabilă
Limbaj ISO alegerea acestuia ca origine suplimentară. Facilitatea aceasta se
programează punctual pentru fiecare echipament CNC.

Morar
55
Cap.1.
Introducer
e
Selectare plan de prelucrare
Cap.2.
Arhitectura
unui program

Morar
56
Cap.1.
Introducere
Limbajul de programare ISO (G cod)
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Limbajul de programare ISO, singura alternativă de
Cap.3.
întocmire a programului sursă (singurul recunoscut de
Limbaj ISO echipament) până la sfârşitul anilor ’80.
Se caracterizează prin utilizarea unor coduri de tip G şi M
alături de codurile pentru programarea sculei, a condiţiilor
de aşchiere şi evident a deplasării sculei.
Programarea se face respectând standardul RS274 NGC.
Există diferenţe între limbajele ISO implementate pe
echipamente CNC (NC).
În cele ce urmează vor fi evidenţiate entităţi care se
regăsesc la majoritatea echipamentelor aflate în
exploatare azi.
Limbajul numeric de programare este înainte de toate un
limbaj informatic evoluat adică posedă un vocabular şi o
sintaxă.
Morar
57
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Principalele aspecte ce trebuie evidenţiate
Arhitectura
unui program
(studiate) se referă la:
Cap.3.
Limbaj ISO
Caracterele utilizate;
Numere utilizate;
Variabilele (parametrii);
Cuvintele;
Instrucţiunile;
Blocurile de instrucţiuni;
Secvenţele de blocuri de instrucţiuni;
Structurile de control;
Subprogramele rezidente şi concepute.

Morar
59
Cap.1.
Introducere
Variabile - parametrii
• Caractere particulare
Cap.3.
Limbaj ISO Început program %
Început comentariu (
Sfârşit comentariu )
Sfârşit de bloc LF, ;
• Caractere inerente, recunoscute de sistem, fără a avea însă un anumit efect.
Numere utilizate
Întregi Reale
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Sunt definite apriori:
Cap.3. • Numărul de variabile utilizate
Limbaj ISO
• Tipul de informaţie pe care îl reprezintă
• Identificatorul acestor variabile
Variabile programate predefiniţi;

• Utilizează diferiţi identificatori • Valorile acoperă un
Morar
60
Cap.1.
Introducere
Variabile - parametrii
domeniu

Morar
60
Cap.1.
Introducere Cuvintele limbajului
Cap.2. Cel mai mic ansamblu de caractere care posedă o
Arhitectura
unui program semnificaţie independentă de alte caractere care pot urma
Cap.3.
Limbaj ISO
şi de care sunt despărţite prin operatori, semne de
punctuaţie, etc.
Cuvinte alcătuite dintr-o singură literă:
X, Y, Z: sistemul primar al axelor de coordonate liniare;
A, B, C: axe de rotaţie;
U, V, W: sistemul secundar al axelor de coordonate;
I, J K: coordonatele centrului unui cerc, parametrii de interpolare;
P, Q: utilizate în cicluri;
R: raza cercului, cuvânt utilizat în cicluri;
F: funcţie ce defineşte viteza de avans;
S: funcţie ce defineşte viteza de
aşchiere; T: funcţie ce defineşte scula.

Morar
61
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
H, D: funcţie ce defineşte registrii de corecţie;

Arhitectura
unui program
Cap.3. L: funcţie ce defineşte un subprogram ;

Limbaj ISO
N: eticheta pentru identificarea unui bloc.
Cuvinte alcătuite dintr-o literă urmată de un număr:

Gx, Gxx, Gxxx: funcţii pentru modificarea stării logice a
echipamentului, funcţii pregătitoare.
Mx, Mxx, Mxxx: funcţii de apelare a unui subprogram,

de modificare a logicii ECN, funcţii auxiliare.

Morar
62
Cap.1.
Introducere
Instrucţiunea
Cap.2.
Arhitectura
unui program Reprezintă entitatea cea mai mică, alcătuită din cuvinte şi numere,
Cap.3. care are o semnificaţie pentru modificarea fie a stării fizice a maşinii,
Limbaj ISO fie a celei logice a echipamentului.
Categorii de instrucţiuni:
 Pentru deplasarea pe axele maşinii
 Relative la intervenţii şi mesaje adresate operatorului
 Pentru structurarea programului
 Referitoare la subprogramele rezidente
Moduri de constituire:
 Un cuvânt unic
 Un cuvânt urmat de un număr
 Un ansamblu de cuvinte urmate sau nu de un număr

Morar
63
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj ISO
N20 G01 X20.8 Y54.6 F89; N20 G01 X…..Y……F…..;

N25 X45;
N30 Y-34.6 ; N30 G00 Z150;
N35 G00 Z120; N35 T02 M06;
N40 X0 Y0; N40 G81 Z-50 R5. H2 F50.
Instrucţiunea G01 din blocul N20

este activă până în blocul N35 Instrucţiunea M06 (schimbare
sculă) este activă numai în
blocul N35

Morar
64

Morar
65
Cap.1.
Introducere
Secvenţa de instrucţiuni
Cap.2.
Arhitectura Un ansamblu de blocuri consecutive identificat prin două etichete (de
unui program
exemplu Nxxx până la Nyyy), prima afectată primului bloc al secvenţei,
Cap.3. iar cea de-a doua ultimului.
Limbaj ISO
N120 G00 X… Y…; G00 X… Y…;

G01 X… Y…F..; G01 X… Y…F..;
G02 X… Y… R…; G02 X… Y… R…;
G0 Z…; G0 Z…;
Programarea este specifică fiecărui tip de echipament.

Morar
67
Cap.1.
Introducere
Succesiunea cuvintelor în bloc
Cap.2.
Arhitectura
unui program
N_ _G_ _X_ _Y_ _Z_ _F_ _S_ _T_ _D_ _M_ _H_ _;
Cap.3. .
Limbaj ISO
În programul principal
O 0001; O1010
Bloc principal: conţine toate cuvintele necesare derulării unei

secvenţe de prelucrare din programul sursă. De regulă, se declară
bloc principal acela în care se apelează o sculă nouă.
Se marchează cu: 25 G00…..
Bloc: conţine cuvinte prin care se asigură continuarea secvenţei
de prelucrare
Se marchează cu N25 G00 …
Bloc opţional: un bloc, principal sau nu, care poate să nu fie
executat pe parcursul derulării programului
Morar
67
Cap.1.
Introducere
Succesiunea cuvintelor în bloc
Cap.2.
Arhitectura
unui program
N_ _G_ _X_ _Y_ _Z_ _F_ _S_ _T_ _D_ _M_ _H_ _;
Se marchează: /N20 , /:20

Morar
68
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
Structuri de control
unui program
Cap.3. Un ansamblu de instrucţiuni care permit derularea unui program şi

Limbaj ISO altfel decât “linear”:
Aceste structuri permit:
 Identificarea programelor, subprogramelor;
 Apelarea subprogramelor şi a secvenţelor de program;
 Salt la diferite etichete;
 Temporizări;
 Marcarea sfârşitului de program principal şi subprogram.

Morar
69
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui program

Morar
71
Cap.1.
Introducere
Mod de apelare: diferă foarte mult de la echipament la echipament
Cap.2.  Temporizarea
Arhitectura
unui program Este asociată unei condiţii de continuare a programului până când
variabila nu atinge valoarea zero. Instrucţiunea de temporizare este:
Cap.3.
Limbaj ISO G04 adresă xxx
Sunt utilizate diferite adrese în asociere cu G04: X, F, etc. Cifra indică
valoarea temporizării în s.
G04 X 2.2 , temporizare de 2.2 s.
.
Cap.1.
Introducere
Structura de principiu a unui
Cap.2.
Arhitectura
program sursă
unui program Pas 1: Selectare program
Cap.3.
Intrări: Nume program
Limbaj ISO Unitate de măsură în program
Pas 2: Apelare date sculă
Intrări: Nume program

Morar
72
Unitate de măsură în program

Pas 3: Schimbare sculă
Intrări: Coordonatele punctului de schimbare a sculei
Corecţia sculei
Separate: Avansul (poziţionare rapidă)
Funcţii de tip M
Pas 4: Apropierea de poziţia de start
Intrări: Coordonatele punctului de start
Anulare corecţie de rază
Separat: Avansul (poziţionare rapidă)
Funcţii de tip M

Morar
72
Cap.1. Pas 5: Deplasare la adâncimea de aşchiere

Introducere
Intrări: Coordonatele planului de aşchiere
Cap.2.
Arhitectura
Avansul (poziţionare rapidă)
unui program Pas 6: Deplasarea la primul punct de pe contur
Cap.3. Intrări: Coordonatele punctului
Limbaj ISO Activare corecţie de rază
Separat: Viteza de avans în prelucrare
Pas 7: Prelucrarea până la primul punct de pe contur
Intrări: Toate datele necesare parcurgerii tuturor elementelor de
contur
Pas 8: Deplasare la poziţia de stop
Intrări: Coordonatele punctului final
Anulare corecţie de rază
Separat: Funcţii M (oprire arbore principal)
Pas 9: Retragere sculă
Intrări: Coordonatele punctului din planul de siguranţă
Separat: Funcţii M (sfârşit de program)
Pas 10: Sfârşit program

Morar
73
Cap.1.
Programul sursă
Introducer
e
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj ISO
• Primele doua caractere de tip litera sau caracter special litera

• Pana la 24 de caractere
% Nume program comentariu

BLOC CUVÂNT CUVÂNT..; comentariu
N10 G00 X20; comentariu
N100 M30 ; Sfârşit program

Morar
74
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj ISO
Important! Evidenţierea curbelor care definesc conturul piesei.

Morar
75
Cap.1.
Introducere Se dă:
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj ISO
Realizarea piesei pe un sistem CNC presupune:

• Proiectarea unei tehnologii adecvate (faze, operaţii, scule,
regim de aşchiere)
• Efectuarea de către sculă a deplasărilor care se impun.

Morar
76
Cap.1.
Introducere Codificări referitoare la tehnologie:
Cap.2. Scula: T urmat de un număr (identificarea sculei);
Arhitectura
unui program Turaţia AP: S urmat de un număr (valoarea/codul turaţiei);
Cap.3.
Avansul: F urmat de un număr (valoarea avansului)
Limbaj ISO Informaţii comandă pentru deplasare: X,Y,Z,A,B,C, etc.
Traiectoria sculei: se programează echidistantă/conturul piesei

Morar
77
Obs.: Fiecare porţiune de curbă se descrie într-un bloc separat

Cap.1.
Introducere Ca urmare programul sursă de prelucrare va conţine o succesiune de blocuri pentru deplasarea
sculei şi pentru implementarea tehnologiei.
Cap.2.
Arhitectura
Exemplu:
unui program
Cap.3.
(%)
0 0001 (număr program)
N0005 T01 M06 LF (schimbare sculă, T01 - freză);
N0010 G54 G90 S400 M03 LF (selectare sistem de coordonate, programare absolută, pornire
AP cu 400 de rot/min)
N0015 G00 X-10.0 Y-10.0 LF (deplasare în punctul de start, Rf=10mm)
N0017 G43 Z-5.0 H01 M08 LF (activare corecţie de lungime sculă, pozitţonare la
z = - 5 mm, pornire lichid de răcire)
N0020 G01 Y64.142 F100 LF (deplasare cu avans de lucru w = 100 mm/min)
.
.
N80 G01 X-10.0 LF
N83 G91 G28 Z0 M19 LF (revenire la locul de schimbare a sculei oprire orientată AP)
N84 M01 (stop opţional)
Morar
78
Obs.: Fiecare porţiune de curbă se descrie într-un bloc separat

Cap.1.
Introducere Ca urmare programul sursă de prelucrare va conţine o succesiune de blocuri pentru deplasarea
sculei şi pentru implementarea tehnologiei.
Cap.2.
Arhitectura
Exemplu:
N85 T02 M06 (schimbare sculă T02, burghiu de centruire)
N90 G54 G90 S600 M03 LF
.
.
N105 G91 G28 Z0 M19
M110 M30 LF (sfârşit program).

Morar
78
Cap.1.
Funcţii G pentru operaţii de frezare
Introducere
Cap.2.
G00 G01 Interpolare liniară (avans de
Arhitectura Poziţionare lucru)
G01 X Y F
unui program
_ _:
Cap.3.
Limbaj ISO
Formatul liniei de program (exemplu) Formatul liniei de program (exemplu)
N60 G90 G00 X8.0 Y7.0 Z10.0 N60 G90 G01 X8.0 Y7.0 Z10.0
N60 denumire bloc N70 denumire bloc
G90 cotare absolută G9 cotare incrementală
X coordonatele G0 interpolare liniară
Y punctului X coordonatele
Z final Y punctului
Z final
F avans
Morar
79
Cap.1. G02 Interpolare circulară (sensul acelor de ceasornic)

Introducere
G02 X _ Y _ R _ F _ : Raza şi poziţia finală
Cap.2. G02 X _ Y _ I _ J _ F _ : Parametrii de interpolare şi poziţia finală
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj ISO
Formatul liniei de program Formatul liniei de program Formatul liniei de program

(raza şi poziţia finală exemplu) (param. de interpolare şi poz. finală ex.) (raza şi poziţia finală ex.)
N80 G90 G02 X7.6 Y8.2 R3.5 F100 N90 G90 G02 X7.6 Y8.2 I2.4 J2.3F100 N100 G02 X _ Y _ R _ F _
N80 denumire bloc N90 denumire bloc Raza şi poziţia finală cu arcul
G90 cotare absolută G90 cotare absolută mai mic de 180º
G02 interpolare circ. CLW G02 interpolare circ. CLW
X coordonatele punctului X coordonatele N110 G02 X _ Y _ R - F _
punctului
Raza şi poziţia finală cu arcul
Y final Y final mai mare de 180º
R raza cercului I param.interpolare
F avans J
F avans

Morar
80
Cap.1. G03 Interpolare circulară (sens contrar acelor de ceasornic)

Introducere
G03 X _ Y _ R _ F _ : Raza şi poziţia finală
Cap.2. G03 X _ Y _ I _ J _ F _ : Parametrii de interpolare şi poziţia finală
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Formatul liniei de program Formatul liniei de program Formatul liniei de program

(raza şi poziţia finală exemplu) (raza şi poziţia finală exemplu) (param. de interpolare şi poz.
finală ex.)
N120 G90 G03 X3.3 R3.5 F100 N130 G91 G03 X5.7 Y1.5 R3.5 F100 N140 G90 G03 X1.8 Y4.I-2.4 J1.5 F100
N120 denumire bloc N130 denumire bloc N140 denumire bloc

G90 cotare absolută G91 cotare incrementală G90 cotare absolută
G03 interpolare circulară G03 interpolare circulară G03 interpolare circulară
X coordonatele punctului X coordonatele punctului X coordonatele punctului
Y final Y final Y final
R raza cercului R raza cercului I,J param.interpolare

Morar
81
G04 Temporizare
Cap.1.
Introducere G04 X_ : (secunde)
Cap.2. G04 P_ : (milisecunde)
Arhitectura
unui program
Observaţii: Pot fi şi alte adrese (F)
Cap.3.
Formatul liniei de program

(alt exemplu)
N150 G04 X1.5 ; N160 G04 P1500 ;

G04 temporizare G04 temporizare
X timpul de întrerupere (1,5 s) P1500 timpul de întrerupere (1,5 s)

Morar
82
Cap.1. G17 G18 G19

Introducere
(Selectare plan de interpolare circulară şi CR activă)
Cap.2. G17 : X–Y planul XOY
Arhitectura
unui program G18 : X–Z planul XOZ
Cap.3. G19 : Y–Z planul YOZ
Limbaj ISO
Formatul liniei de program Formatul liniei de program

N170 G17 G02 X _ Y _ R _ F N230 G17 G03 X _ Y _ R _ F _
N180 G17 G02 X _ Y _ I _J _ F _ N240 G17 G03 X _ Y _ I _ J _F _

N190 G18 G02 X _ Z _ R _ F _ N250 G18 G03 X _ Z _ R _ F _
N200 G18 G02 X _ Z _ I _K _ F_
N260 G18 G03 X _ Z _ I _ K _F
_
N210 G19 G02 Y _ Z _ R _ F_
N270 G19 G03 Y _ Z _ R _ F _
N210 G19 G02 Y _ Z _ J _ K _ F_
N280 G19 G03 Y _ Z _ I _ K _F
_

Morar
G20, G21 Selectare sistem de măsurare
Cap.1. G20 : inch
Introducere G21: mm
Cap.2.
Arhitectura
unui
Cap.3.
Limbaj ISO

(exemplu în inci) (exemplu în milimetri)
N30 G20 N30 G21
N40 G92 X4.0 Y5.0 Z4.0 N40 G92 X100 Y150 Z100
G20 selectare „inch” G21 selectare „mm”
N40 …….. N40 ………
G92 deplasarea originii piesei G92

Morar
84

Morar
85
Cap.1.
G28 Deplasare în punctul de referinţă (Home position)
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
Cap.3.
Limbaj ISO
punct intermediar

(începutul programului exemplu)
N10G91G28Z0.0 N400 G90G28Z100
N20G91G28X0.0Y0.0

Morar
86
G29 Revenire din punctul de referinţă

Cap.1.
Introducere G29 X _ Y _ Z _ :
Cap.2.
Arhitectura
unui
Cap.3.
Limbaj ISO

(coordonate absolute exemplu) (coordonate relative / incrementale)
N410 G90 G28 Y100 ; N430 G90 G28 X80 Y110 ;
N420 G29 X120 Y40 ; N440 G91 G29 X70 Y-60 ;
Comentariu:
Scula este deplasată în punctul de referinţă via un punct definit prin X, Y, Z (G90
sau G91). Se programează la început de program pentru deplasarea sculei în
PR sau schimbarea sculei.
Se recomandă ca prima deplasare să fie după Z urmată de deplasarea după X,
Y.
Măsură de siguranţă.

Morar
87
G40, G41, G42. Corecţia de rază

Cap.1.
Introducere G40
Anulare
Cap.2. G41 CR, scula pe stânga
Arhitectura
unui
G42 CR, scula pe dreapta
Cap.3.
Limbaj ISO

N270 G90G17 G41 D10 X30 Y30 F100; N290 G90 G17 G01 G42 D11 X30 Y30 F100 N310 G00 G40 X10 Y10
N280 G01 Y55 ; N300 G01 X60
G43, G44, G49 Corecţia de lungime, CL

G43 : CL „+” N920 G49 ; Anulare CL
G44 : CL „-” N920 H00 ; Anulare CL

Morar
88
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
Cap.3.
Limbaj ISO
N900 G43 Z_ H11; N910 G44 Z_ H10;
S-a prezentat varianta cu registrul „H”. La majoritatea ECN, valoarea

corecţiei de lungime se memorează în registrul D... CL la CNC.

Morar
89
Declarare sistem de coordonate.

Cap.1.
Introducere G54, G55, G56, G57, G58, G59
Cap.2.
G54 – prima deplasare de origine
Arhitectura .
unui
.
Cap.3. G59 – a şasea deplasare de origine
Limbaj ISO
Regim: OFFSET pe panoul
echipamentului
Deplasările sunt realizate în varianta incrementală (G91)
N460 G55 G00 X30 Y20 ;
N460 G55 G00 X30 Y20 ;

N460 G55 G00 X30 Y20 ;
N460 G55 G00 X30 Y20 ;

Morar
89
Valorile X, Y, Z sunt date considerând poziţia curentă a sculei

Morar
90
Cap.1.
Introducere

Morar
91
Cap.1.
Introducere
G90 Sistem absolut G91 Sistem incremental
Cap.2.
Arhitectura
de programare de programare
unui
Cap.3.
N50 G90 G01 X25 Y35 Z30 N60 G91 G01 X25 Y20 Z25 F100

Morar
92
Cap.1.
Cap.4. PROGRAMAREA DEPLASĂRILOR
Introducere
Aspecte generale
Cap.2.
Arhitectura Programarea traiectoriei sculei, în vederea realizării unei piese, se poate face în 2 feluri:
unui
program • Se programează direct conturul piesei. Corecţia de rază
Cap.3.
• Se programează
Limbaj ISO
echidistantă Echidistantă
Cap.4.
Programarea A, B, C, Puncte de contur
deplasarilor

Morar
95
Cap.4.
Programarea
Cap.1.
deplasarilor
Introducere
I
Cap.4.
Programarea
deplasarilor
Cap.1.
Introducere
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programarea
deplasarilor

Morar
96
Cap.1.
Introducere Controlul deplasării sculei
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj ISO
Deplasare cu Interpolare
avans rapid liniară
Cap.4.
Programarea
deplasarilor
Interpolare circulară CLOCKWISE

Interpolare circulară
COUNTERCLOCK
WISE

Morar
97
Cap.1.
Introducere Deplasare cu avans rapid G0
Programare
Cap.2.
Arhitectura G0 X…Y…Z…
unui
program G0 AR=…RP=…
Cap.3. Semnificaţia parametrilor
Limbaj ISO
XYX Coordonate carteziene punct final
Cap.4.
Programarea
deplasarilor AP= Coordonate polare unghi
RP= Coordonate polare rază
N10 G90 S400 M3 Sistem absolut pornire AP sens

orar
N20 G00 X30 Y20 Z2 Poziţionare în punctul de start
N30 G01 Z-5 F1000
N40 X80 Y65
N50 G00 Z2 Retragere la Z=2 mm
N60 G00 X-20 Y100 Z100 M30 Retragere în punctual iniţial

Morar
98
Cap.1. Interpolare liniară G1

Introducere
Programare
Cap.2.
Arhitectura
G1 X… Y… Z… F…
unui G1 AP=… RP=… F…
program
Cap.3.
Semnificaţia parametrilor
Limbaj ISO Semnificaţia parametrilor
Cap.4. XYZ Coordonate carteziene punct
Programarea
deplasarilor final
AP= Coordonate polare unghi
RP= Coordonate polare rază
F Viteză de avans
N10 G90 S400 M3

N20 G0 X30 Y20 Z2
N30 G01 Z-5 F1000 Deplasare cu avans de lucru la
z=5
N40 X80 Y65 Deplasare în punctul final
N50 G0 Z2
N60 G0 X-20 Y100 Z100

Morar
99

Morar
100
Cap.1.
Introducere I,J,K Programare în sistem incremental
Cap.2. N10 G0 X67.5 Y80.211
Arhitectura
unui N20 G03 X17.203 Y38.029 I-17.5 J-30.211 F500
program
Cap.3.
Limbaj ISO
I,J,K Programare în sistem absolut
I=AC(..) J=AC(…) K=AC(..)
Cap.4.
Programarea
deplasărilor N10 G00 X67.5 Y80.211
N20 G03 X17.203 Y38.029 I=AC(50) J=AC(50)
N10 G00 X67.5 Y80.211

N20 G03 X17.203 Y38.029 CR=34.913 F500
CR=- pentru unghi la centru <= 180°
CR=+ pentru unghi la centru > 180°

Morar
101
Cap.1. - Utilizarea „R”

Introducere
N30 G00 X20.0 Y50.0 LF - poz. în punctul A
Cap.2.
Arhitectura N35 G02 X100.0 Y50.0 R50.0 F100 LF interpolare circulară
unui
program Observaţii.: În blocul N35 Y poate lipsi fiind acelaşi cu Y din blocul N30.
Cap.3. NU toate echipamentele au o astfel de facilitate!
Limbaj ISO
Cap.4.
- Utilizarea I, J, K
Programarea
deplasărilor
Metoda cea mai veche
Pot fi: - scalari (ECN cu restricţii)
- vectori (ECN fără restricţii)
I – proiecţia distanţei : “ punct început - centru arc” pe axa X
J - proiecţia distanţei :” punct început - centru arc” pe axa Y
K - proiecţia distanţei : ” punct început - centru arc” pe axa
Z
Programare greşită a parametrilor I, J, K produce:
- Eroare detectată de ECN prin punctul final. => ECN emite un semnal de avertizare
- Eroare nedetectată (se încadrează în toleranţe)
• cu I, J, K prea mari se produce sub tăierea cercului

Morar
102
• cu I, J, K prea mici se produce o umflare a cercul (scula în afara traiectoriei normale)

Morar
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Există anumite dificultăţi în a înţelege semnificaţia mărimilor I şi J când de fapt sunt simple:
Prin I şi J se notează direcţiile de la punctual iniţial al arcului de cerc la centrul arcului.
Calcularea valorilor I şi J
I  Xcentru.arc  X punct.inceput.arc
IX
CA
 X PIˆA
J  Ycentru.arc  Ypunct.inceput.arc
J  YPIA
YCA ˆ
sau
Morar
I = distanţa de la PIA la CA în direcţia X
J = distanţa de la PIA la CA în direcţia Y

Morar
105
Cap.1.
Introducere
Selectare turaţie (S)
S__ - codificare simbolică, cod
Cap.2.
Arhitectura
unui program S _ _ _ _ - turaţia arborelui principal, rot/min
- viteza constantă de aşchiere, (specifică pentru strunguri) m/min
S1250 : -1250 rot/min

S10 : a 10-a turaţie din gama de turaţii a maşinii
Cap.3. G96 S_ _ _ _ - menţinerea constantă a vitezei de aşchiere
Limbaj ISO Exemplu
Cap.4.
Programarea
Cap.5.
deplasarilor
Informatii
tehnologice
Selectare sculă (T)

T__
T____
Exemplu:
T3 M6 pentru NC - schimbarea efectivă
Morar
105
Cap.1.
Introducere
Selectare turaţie (S)
S__ - codificare simbolică, cod
Cap.2.
Arhitectura
unui program S _ _ _ _ - turaţia arborelui principal, rot/min
C - schimbarea efectivă plus activare corecţie de lungime

T8 - selectare sculă, fără schimbare efectivă

Morar
106
Cap.1.
Introducere Programarea sculei
Cap.2.
Arhitectura
T_ _ Cifrele indică numărul sculei / numărul poziţiei din magazinul de
unui program scule.
D _ _ / H _ _ offset scule (lungime şi rază)
Cap.3.
Limbaj ISO Notă!
Cap.4.
 Pentru echipamente CNC (frezare) registrul D se utilizează pentru
Programarea R iar registrul H pentru CL;
deplasarilor
 Pentru aplicaţii de strunjire, frecvent, scula se programează :
Cap.5.
Informaţii
T_ _ . _ _
tehnologice Primele două cifre specifică scula iar ultimele registrul de corecţie.
Ex. T 09 16 în care:
09- număr sculă
16- număr registru de corecţie
Comanda pentru schimbarea sculei, în mod normal, se programează în
două etape:
- este selectată prima dată scula, din magazinul de scule;
- scula selectată este încărcată apoi în arborele principal al
maşinii-unelte.
Cele două etape menţionate sunt specifice numai centrelor de
prelucrare.
Morar
107
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Schimbarea sculei prin comanda
Arhitectura
unui
program
T
Această posibilitate este implementată la strunguri cu magazine de
Cap.3. scule de tip circular. La programarea adresei T se iniţiază ciclul de
Limbaj ISO
schimbare a sculei, fără a fi nevoie şi de programarea cuvântului NC
Cap.4.
Programarea
“M06”.
deplasărilor Sintaxa :
Cap.5. T <număr> T10 număr: 0……32000
Informaţii
tehnologice
T = <număr> T = 10
T <n> = <număr> T12 = 4
Anularea comenzi se face prin programarea: TO sau TO = <număr>
N10 T1 D1………; încarcă scula # 1 şi activează registrul D1

.
.
N60 T0 ………….; anulează /deselectează scula T1;

Morar
108
Cap.1.
Introducere
Cap.2. Schimbarea sculei utilizând M06

Arhitectura
unui
program Selectarea sculei se face numai prin programarea adresei
Cap.3.
Limbaj ISO Tx iar schimbarea prin programarea Ty M06.
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
N10 T1 M6……………..; încarcă scula T1;
Cap.5.
N20 D1………………....; selectează corecţia de rază;
Informaţii N30 G1 X200…............; prelucrare cu scula T1;
tehnologice
…………………………..
N70 T5………………....; preselectare scula T5;
N80 ………………....….; prelucrare cu scula T1 (în
continuare);
………………………....
N100 M06……………...; încarcă scula T5;
N110 G1X200 D5……..; prelucrare cu scula

Morar
110
Cap.1.
Introducere
Utilizarea corecţiilor de sculă (offseturi)
Parametrii sculei
Cap.2.
Arhitectura
unui
program Geometria sculei din punct de vedere a programării este definită de:
Cap.3. Lungime şi diametru.
Limbaj ISO
În cadrul programului se fac referiri la informaţiile menţionate prin
Cap.4.
Programarea
programarea unor registre D/H.
deplasărilor Valoarea ce urmează a fi memorată în ele se introduce ulterior.
Cap.5. În cazul CNC-urilor, rolul regiştrilor de corecţie este luat de fişierele cu
Informaţii
tehnologice
sculele.
Alte informaţii memorate sunt cele referitoare la tipul sculei (burghiu,
freză sau cuţit de strunjit) şi direcţia vârfului sculei pentru operaţii de
strunjire.

Morar
111
Cap.1.
Introducere
Pentru introducerea valorii parametrilor, echipamentele CNC au
Cap.2.
Arhitectura
implementate o “listă a tipurilor de scule”. Parametrii relevanţi ai
unui sculei, în exemplul indicat, trebuie introduşi în câmpurile respective
program
prin “DP….”.
Cap.3.
Limbaj ISO Parametrii care nu sunt necesari se setează “zero”
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice

Morar
112
Cap.1.
Introducere
Programarea corecţiilor de sculă
Cap.2.
Arhitectura Corecţia de lungime
unui
program
Corecţia de masă (paraxială)
Cap.3. Corecţia de rază
Limbaj ISO
Cap.4. Valoarea corecţiilor se programează în regiştrii D sau H (echipamente NC)
Programarea
deplasarilor
sau în tabele de scule (echipamente CNC)
Cap.5.
Informatii VD=Vp±VC
tehnologice
Corelaţia de lungime a sculei (C.L.)
Rememorare: MCS este la capătul
AP, traductorul pe axa Z măsoară
distanţa de la MCS la WCS astfel că
maşina poate compensa deplasarea
în raport de poziţia piesei.

113
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice

114
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice

115
Exemplu mastercam 1 si 2
Cap.1. Exemple de programare a corecţiei de lungime pe câteva echipamente

Introducere
numerice reprezentative sunt indicate în continuare:
Cap.2.
Arhitectura
 echipamente NC clasice, având adresele G43 şi G44
unui implementate
program
Cap.3.
Limbaj ISO N60 T1 S12 M3 M6 LF Schimbare sculă
Cap.4.
N65 G00 G44 Z15000 D1 LF Corecţia D1
Programarea activă
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii  echipamente NC clasice fără a avea implementate adresele
tehnologice G43 şi G44
N60 T1 S12 M3 M6 LF
N65 G00 Z1500 D1 LF Corecţia D1 activă
 Activarea corecţiei fără a indica registrul (CNC Dialog 10)
N15 G0 Z300 Poziţionare
N20 G17 T1 Scula T1 activă, corecţia de lungime pentru
1 este activă
115
N25 G0 X20 Y16 Z2 S800 M3
Poziţionare

116
Cap.1.
Introducere Determinarea valorii corecţiilor de lungime
Cap.2.
Arhitectura  Cu dispozitive special de prereglat
unui
program
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
 Cu dispozitive touch probe
 Pe maşina -unealtă

117
Cap.1.
Introducere % 46
N1 G0 Z100 ; deplasarea de
Cap.2.
Arhitectura
siguranţă
unui N2 G17 T1 ; apelare scula
program 1, corecţia de lungime activă
Cap.3. N3 G0 X20 Y16 Z2 S800; punct P01
Limbaj ISO N4 G1 Z-12 F80;
N5 X80 Y64 F125; Punct P02
Cap.4.
Programarea N6 T0 ; Anulara corecţiei de
deplasărilor lungime
Cap.5.
N7 G0 Z100 S0; Oprire AP
Informaţii N8 G17 T2 ; Apelare
tehnologice scula2,corecţia de lungime active
N9 G0 X65 Y28 Z2 S1600;
N10 Z-6 F60;
N11 X90 Y8 F100;
N12 G0 Z2;
N13 G0 X35 Y52; Punctul P05
N14 Z-8 F60; Frezare P05-P06
N15 X10 Y72 F100;
N16 T0;
N17 G0 Z100 S0 M30; Anulare CL

120
Informaţii
tehnologice

121
Corecţia de rază (CR)

Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura Activarea corecţiei de rază:
unui G41/G42
program
Cap.3. D _ _ registrul în care se introduce
Limbaj ISO valoarea corecţiei
Cap.4.
Programarea Anularea corecţiei de rază
deplasărilor G40/D0
Cap.5.
Informaţii Corecţia de rază :
tehnologice
Se utilizează pentru prelucrări cu periferia frezei. Nu se utilizează la operaţii de
burghiere, tarodare, filetare.

122
Cap.1.
Introducere  De ce corecţia de rază?
Cap.2.
Arhitectura
unui
program • Precizia suprafeţei obţinute la prelucrarea cu periferia
Cap.3. frezei (profilare) depinde şi de precizia frezei;
Limbaj ISO
Cap.4. • Cât de apropiat este diametrul real de cel considerat
Programarea
deplasărilor
în programare;
Cap.5. • Compensarea uzurii;
Informaţii
tehnologice
• Modificarea diametrului frezei; (ex: prin reascuţire,
schimbare, etc.)
• Utilizarea unui singur program pentru degrosare şi
finisare;
• Compensarea unor abateri de la profilul obţinut, în
raport cu cel teoretic
• Etc.;

125
Cap.1.
Introducere

127
Cap.1. Corecţia de rază (CR) la echipamente CNC

Introducere
A.Traiectoria sculei la activarea CR
Cap.2.
Arhitectura B.Traiectoria sculei în regimul OFFSET
unui
program C.Traiectoria sculei la anularea CR.
Cap.3.
Limbaj ISO G92 X0 Y0 Z0 Specifica coordonate in
sistem absolut. Scula este in
Cap.4. N1G90 G17 G00 G41 D07 pozitia(X0,Y0,Z0)
Programarea
X250 Y550.0; Activarea corectiei de raza,
deplasărilor
N2 G01Y900.0F150; valoarea in D07
Cap.5. N3X450.0; Deplasare din P1 in P2
Informaţii N4G03X500.0Y1150.0R650. Deplasare din P2 in P3
tehnologice 0; Deplasare din P3 in P 4
N5G02X900.0R250.0; Deplasare din P4 in P5
Deplasare din P5 in P6
N6G03X950.0Y900.0R650.0;
N7G01X1150.0;
N8Y550.0;
N9X700.0Y650.0; Deplasare din P9 in P1
N10 X250.0Y550.0; Anulare CR
N11 G00 G40 X0 Y0 Revenire in pct. de start
REMARCA: Traiectoria sculei, în cele trei regimuri poate fi programată prin diferite constante de
127
maşină sau coduri G

129
Cap.5.
Informaţii
tehnologice

132
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programare
a
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice

133

134
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
Cap. 6. CICLURI FIXE
program
Cap.3.
PROGRAMAREA FLEXIBILĂ
Limbaj ISO
Cap.4. O secvenţă de operaţii iniţiate prin programarea

Programare
a
deplasărilor
unei funcţii G. Ciclurile fixe acţionează ca un short
Cap.5.
Informaţii cuts care simplifică programul.
tehnologice
Operaţie: Deplasări ale sculei
Cap.6.
Cicluri fixe Fac posibilă realizarea mai uşoară a unui program.
Cu ajutorul ciclurilor fixe este posibilă programarea
unei operaţii de prelucrare (ex. Burghierea într-un
singur bloc specificându-se o anumită funcţie G).

135
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programare
a
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6.
Cicluri fixe
Operaţia 1: Poziţionare pe axele X, Y
Operaţia 2: Deplasare rapidă în planul de referinţă R
Operaţia 3: Prelucrarea găurii
Operaţia 4: Operaţii la fundul găurii
Operaţia 5: Retragere rapidă în R
Operaţia 6: Retragere rapidă în punctul iniţial

136
Cap.1.
Introducere Definiri diferite ale parametrilor ciclului
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programare
a
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6.
Cicluri fixe
General Fagor
G81 ciclu fix
G 81 ciclu fix
R planul de referinţă G99 revenire în referinţă Z planul de referinţă
Z adâncimea găurii G98 revenire în poziţia I adâncimea găurii
Zi poziţionarea iniţială iniţială Zi poziţionarea iniţială
K oprire la cotă

137
Cap.1.
Introducere
Modificare parametrii ciclu
Comanda Explicaţii
Cap.2. T1 M6;
Arhitectura
unui G00 G90 X0 Y0 Z60 F1000; Punct de start
program
Cap.3. G99 G91 X15 Y25 G81 Z-28 I-14; Ciclu pt. gaura A
Limbaj ISO
G98 G90 X25; Ciclu pt. gaura B
Cap.4.
Programare
V.C. Z=25 V.C. I=40; Valorile modificate pt. Z si I
a
deplasărilor
Cap.5. G99 X35; Ciclu pt. gaura C
Informaţii
tehnologice G98 X45; Ciclu pt. gaura D
Cap.6.
Cicluri fixe V.C. Z=32 V.C. I=18;
G99 X55; Ciclu pt. gaura E
G98 X65; Ciclu pt. gaura F
Modificarea (echipament FAGOR) parametrilor se realizează prin

variabile pentru parametru V.C.A, V.C.R, etc.

138
Cap.1.
Introducere
G81 Găurire (normală)
G81 X…Y…Z…R…F…K…
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programare
a
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6.
Cicluri fixe
M3 S2000
X, Y Poziţionare gaură G90 G99 G81 X300. Y-250. Z-150. R-100. F120;
Z Distanţa între punctul R şi fundul Poziţionare gaura 1 şi revenire în R
găurii Y-550;
R Distanţa de la nivelul iniţial la ….
punctual R G98 Y-750.; Poziţionare gaură… revenire în
F Viteza de avans punctul iniţial
K Număr de repetări G80 G28 G91 X0 Y0 Z0;
M5;
139
FAGOR
Cap.1. Exemplu de programare
Introducere G90
G0 G90 X0 Y0 Z25 S1000 M3 F200
Cap.2.
Arhitectura N10 G99 X15 Y15 G81 Z2 I-20
unui
program
N20 X85
Cap.3.
N30 Y85
Limbaj ISO N40 G98 X15
M30
Cap.4. G91
Programare
a G0 G90 X0 Y0 Z25 S1000 M3 F200
deplasărilor
Cap.5.
N10 G99 G91 X15 Y15 G81 Z-23 I-22
Informaţii N20 X70
tehnologice
N30 Y70
Cap.6. N40 G98 X-70
Cicluri fixe M30
FANUC
G90 G91
G0 G90 X15. Y15.0 X0 Y0 Z25. S2000 M3 G0 G91 X15. Y15.0 X0 Y0 Z25. S2000
F200; M3 F200;
G99 G81 X15. Y15. Z-20. R2; G99 G81 X15. Y15. Z-22. R-23.;
X85.; X70.;
Y85.; Y70.;
G98 X15.; G98 X-70.;
M30; M30;
140
Cap.1.
Introducere
G83 (Găurire adâncă)
G83 X…Y…R…F…K…;
Cap.2.
Arhitectura
FANUC
unui
program X, Y Poziţionare gaură
Cap.3. Z Distanţa între punctul R şi
Limbaj ISO fundul găurii
Cap.4. R Distanţa de la nivelul iniţial
Programare
a la punctul R
deplasărilor
Cap.5.
Q Adâncimea de pătrundere/
Informaţii trecere
tehnologice
Program Explicaţie
S2000 M03
G90 G99 G83 X300. Y-250. Z-150. R-100 Poziţionare la prima gaură, cu revenirea în R
Q15. F120.;
Y-550. Poziţionare la gaura a 2-a
X1000. Poziţionare la gaura a 3-a
G98 Y-750. Poziţionare la gaura a 4-a cu revenire în

punctual iniţial
G80 G28 G91 X0 Y0 Z0 Revenire în punctul de referinţă
Cap.6.
M5 Oprire AP

141
Cap.1. G84 Tarodare

Introducere
Cap.2. G84 Z…I…K…R…J… Fagor

Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programare
a
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6.
Cicluri fixe
Z Planul de referinţă, se raportează G90 - originea piesei

G91 – punctul de start
I Adâncimea filetului
K Stop
R Tip de tarod R0- normal R1- rigid
J Factor pentru modificarea vitezei de retragere

142
Ciclul de tarodare (G84)

Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programare G84 X_ _Y_ _Z_ _R_ _P_ _F_ _K_ _;
a X_ _Y_ _ : Poziţia găurii
deplasărilor
Cap.5. Z_ _: Distanţa de la R la fundul găurii
Informaţii R_ _: Distanţa de la planul Z=0 la planul de referinţă
tehnologice
P_ _: Timpul de oprire
Cap.6.
F_ _: Viteza de avans
Cicluri fixe K_ _: Număr de repetări (dacă este necesar)
M3 S100; Pornire AP
G90 G99 G84 X300.Y250.Z-150.R-120.P300 Poziţionare la gaura 1 cu revenire în R
F120.;
Y550.; Găurire gaura 2 cu revenire în R
X1000.; Găurire gaura 4 cu revenire în R
G98 Y750.; Găurire gaura 6 cu revenire în punctul iniţial
G80 G28 G91 X0 Y0 Z0; Deplasare în punctul de referinţă
M5; Oprire AP

143
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programare
a
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6.
Cicluri fixe

144
Cap.1.
Introducere G85 Alezare
Cap.2.
Arhitectura FAGOR G85 Z…I…K…
unui
program
FANUC G85 X…Y…R…F…K…;
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programare
a
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6.
Cicluri fixe

145
FAGOR
Cap.1.
Introducere G90
G0 G90 X0 Y0 Z25 S1000 M3 F200
Cap.2.
Arhitectura
G99 X15 Y15 G85 Z2 I-20
unui X85
program
Y85
Cap.3. G98 X15
Limbaj ISO
M30
Cap.4.
Programare
a G91
deplasărilor
Cap.5.
G0 G90 X0 Y0 Z25 S1000 M3 F200
Informaţii G99 G91 X15 Y15 G85 Z-23 I-22
tehnologice X70
Cap.6.
Y70
Cicluri fixe G98 X-70
M30
FANUC
G90 G91
G0 G90 X0 Y0 Z25 S1000 M3 F200; G0 G90 X0 Y0 Z25 S1000 M3 F200;
G99 X15 Y15 G85 R2. Z-20.; G99 G91 X15 Y15 G85 Z-23 I-22;
X85.; X70;
Y85.; Y70;
G98 X15.; G98 X-70.;
M30 M30

146
Cap.1.
Introducere
G86 Alezare
Cap.2.
G86 Z…I…K…R…;
Arhitectura G86 X…Y…Z…R…F…K…; FANUC
unui
program
Cap.3. R tipul de retragere
Limbaj ISO R0 retragere rapidă
Cap.4. R1 retragere cu avans de lucru
Programare
a
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6.
Cicluri fixe
G87 X…Y…Z…R…Q…P…F…K…;
Q retragere la fundul găurii

P stop
Morar
147
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programare
a
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6.
Cicluri fixe

Morar
148
Cap.1.
Introducere Programarea ciclurilor fixe pentru găurire
Cap.2. (echipament SINUMETRIK 840D)
Arhitectura
unui
program
Cap.3. Modul de programare depinde de ECN
Limbaj ISO
Exemplele prezentate anterior sunt compatibile cu echipamentele numerice din familia
Cap.4. FANUC.
Programare
a Echipamente numerice din familia SINUMERIK (840 D)
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6.
Cicluri fixe

Morar
149
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura Programare:
unui
program Ciclul de găurire – CYCLE 81
Cap.3.
Limbaj ISO
CYCLE 81 (RTP, RFP,SDIS, DP, DPR)
În care:
Cap.4.
Programare RTP -planul de retragere sculă (valoare
a
deplasărilor absolută) RFP -planul de referinţă (valoare absolută)
Cap.5.
Informaţii SDIS -distanţa de siguranţă (fără semn)
tehnologice
DP -adâncimea finală de burghiere (valoare absolută)
Cap.6.
Cicluri fixe DPR -adâncimea finală de burghiere relativă la planul de referinţă (fără semn)

Morar
150
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programare
a
deplasărilor N10 G0 G90 F200 S300 M3 - Valori pentru parametrii tehnologici
Cap.5.
Informaţii N20 T3 D1 Z110 M6 - Deplasare la planul de retragere
tehnologice
N30 X40 Y120
Cap.6. N40 CYCLE81(110, 100, 2,, 35) - Apelare ciclu, adâncimea de burghiere valoare
Cicluri fixe absolută, distanţă de siguranţă, listă incompletă
pentru parametrii
N50 Y30
N60 CYCLE81(110, 100, , 35) - Apelare ciclu, lipsă distanţa de
siguranţă N70 G0 G90 F180 S300 M3 - Parametrii tehnologici
N80 X90
N90 CYCLE81(110, 100, 2, 65) - Apelare ciclu, cu valoarea relativă a adâncimii
de burghiere (100-65), distanţă de siguranţă
N100 M30 - Sfârşit program

Morar
151
Cap.1.
Introducere
Un ciclu asemănător programat pe echipamentul
Cap.2. Heidenhain (TNC 430)
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programare
a
deplasarilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6.
Cicluri fixe
În programare se utilizează parametrii
Q N70 G200 Q200=2
Q201=-20......
În care G200- ciclul 200

....
....

Morar
152
Q210- oprire avans

Morar
152
Cicluri de frezare
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Echipamentele CNC moderne au implementate o mulţime de cicluri pentru
Limbaj ISO frezare:
Cap.4. • frezarea filetelor,
Programare
a • a găurilor alungite, dispuse pe un cerc,
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
• a buzunarelor dispuse după un cerc,
tehnologice
• a buzunarelor sub forma unor sectoare de cerc,
Cap.6.
Cicluri fixe • a buzunarelor individuale rectangulare,
• a celor circulare, a suprafeţelor plane,
• a suprafeţelor de tip treaptă,
• a buzunarelor prevăzute cu insule,
• a unor suprafeţe înclinate,
• a prelucrării unor suprafeţe complexe compuse din mai multe entităţi plasate
interior sau exterior (cicluri SLM) sau înlănţuite.

Morar
154
Cap.1.
Cap.2.
Introducere
Arhitectura
unui
Cap.2.
Arhitectura
Cap.3.
unui
Limbaj ISO
program
Cap.3.
Cap.4.
Limbaj ISO
Programare
a
deplasărilor
Cap.4.
Programare
a
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice

Morar
155
Cap.6.

Morar
155
Cap.1.
Introducere Piese cu prag
Cap.2.
Arhitectura
Când se prelucrează astfel de găuri se recomandă utilizarea, ca punct de start în
unui ciclu, a două planuri diferite.
program
Cap.3. Echipamentele CNC admit programarea
Limbaj ISO
 unui plan iniţial (I) şi revenirea în el prin G98
Cap.4.
Programare  planul de siguranţă (R) şi revenirea în el prin programarea funcţiei G99.
a
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6.
Cicluri fixe G98 Plan I
G99 Plan R

Morar
156
Cap.1.
Introducere Planul iniţial I.
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programare
a
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6.
Cicluri fixe
Planul I, este situat la distanţa de 5.0 mm deasupra pragului, locaţie în care

urmează să fie poziţionată scula înainte de iniţierea unui ciclu fix. Pentru exemplul
nostru, poziţionarea se programează astfel:
G0 G90 G57 X50.0 Y50.0
G43 H1 Z5.0 M8
Revenirea în planul I se programează prin G98 (Fanuc)

157
Cap.1.
Introducere
Planul R
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programare
a
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6.
Cicluri fixe
Planul R, în care se aduce scula înainte de iniţierea ciclului de găurire,
este situat la o distanţă de siguranţă (ex. 5 mm) de suprafaţă piesei.
Pentru exemplu prezentat R se găseşte la Z-10.
Retragerea rapidă a sculei, la revenire, în planul R se realizează prin
programarea codului G99 (Fanuc).

158
Cap.1.
Introducere Ex.Ciclul fix găurire
Cap.2.
Arhitectura %
unui program 012
N001 G92 X0 Y0 Z0; Setare la poziţia de referinţă
Cap.3. N002 G90 G0 Z250.0 T11 M6; Schimbare sculă
Limbaj ISO N003 G43 Z5.0 H11 ; Nivelul iniţial, I, corecţia de
lungime
Cap.4. N004 S250 M3; Pornire AP
Programare N005 G99 G81 X50.0 Y50.0; Poziţionare gaura 1 şi găurire
a Z-35.0 R-10.0 F80;
deplasărilor N006 X150.0; Poziţie în gaura #2, revenire în R
Cap.5.
Informaţii N007 G98 Y250.0 ; Poziţie în gaura #3, revenire în I
tehnologice N008 G98 X50.0 ; Poziţie în gaura #4, revenire în R
N009 G00 X0 Y0 M05 ; Revenire în poz. de referinţă.
Cap.6. N010 G49 Z250.0 T21 M6 ; Schimbare sculă, anulare CL
Cicluri fixe N011 G43 Z5.0 H21 CL activată, revenire în planul
I
(z=5.0 mm)
N012 G85 G99 X50.0 Y150.0 Alezare gaura #5
Z-48.0 R5.0 F50;
N013 X150.0 ; Alezare gaura #6
N014 G28 X0 Y0 M5 ; Retragere în punctul de referinţă .
Stop AP.
N015 G49 Z0 ; Anulare CL
N016 M0 ;
%

159
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
Animaţie
program
Cap.3.
Limbaj ISO
Cap.4.
Programare
a
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6.
Cicluri fixe
160
162
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
163
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
164
Cap.1. T03 tarod M6X1

Introducere
Cap.2.
N25 T03
Arhitectura
unui program N26 M06
Cap.3. N27 G90 G54 G00 X7.0 Y7.0 S600 M03 T01
Limbaj
ISO N28 G43 Z25.0 H03 M08
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
N29 G99 G84 R5.0 Z-11.0 F600.0 (H1)
Cap.5.
Informaţii
N30 X39.0 (H2)
tehnologice
N31 Y45.0 (H3)
Cap.6. Cicluri
fixe N32 X7.0 (H4)
Cap.7.
N33 X23.0 Y26.0 (H5)
Subprograme
N34 G80 G00 Z25.0 M09
N35 G28 Z25.0 M05
N36 G28 X23.0 Y26.0
N37 M30
165
Cap.1.
Introducere
Subprogram varianta 1
Cap.2. T01 (burghiu centruire montat)
166
N19 T03 (Tarodare M6X1)

Cap.1.
Introducere N20 M06
N21 G90 G54 G00 X7.0 Y7.0 S600 M03 T01
Cap.2.
Arhitectura N22 G43 Z25.0 H03 M08
unui program
N23 G99 G84 R5.0 Z-11.0 F600.0
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
(H1)
Cap.7.
(H2)
Subprograme (H3)
(H4)
(H5)
167
168
202
Cap.1.
Introducere Cap. 8. PROGRAMAREA STRUNGURILOR
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.4.
Cap.3.
Programarea
Limbaj
deplasărilor
ISO
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrǎri Dr.Ing Emilia Cȃmpean

Morar
203
Cap.1.
Introducere Puncte de zero şi de referinţă
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasarilor
Cap.5.
Informatii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra • Punctul de zero piesă poate fi stabilit în oricare din cele 2 poziţii. Se preferă
marea
strungurilor poziţia din dreapta.
• Sunt cunoscute dimensiunile universalului şi a bacurilor (mărime ZMW – de la
originea maşinii la originea piesei).
Prof.Dr.Ing.Liviu Morar Şef Lucrǎri Dr.Ing Emilia Cȃmpean

204
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasarilor
Cap.5.
Informatii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
• Există punct de referinţă maşină “R” (se
Cap.7. cunoaşte distanţa Z şi X faţă de originea
Subprograme
maşinii)
• Fiecare sculă are un punct de referinţă
Cap.8.Progra
marea situat pe suportul port-sculă (T). Este
strungurilor identic cu punctul de prereglare sculă.

Morar
205
Cap.2.
Arhitectura
unui
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasarilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice

Morar
206
Cap.1.
Introducere
Axe
Centrele de prelucrare prin strunjire au implementate 4 axe:
Cap.2.
Arhitectura • axa Z : în lungul AP
unui
program
• axa X : perpendiculară pe axa Z
Cap.3. • axa C : de rotaţie în jurul axei Z
Limbaj • axa R: paralelă cu axa Z (vezi sistemul secundar al axelor de
ISO coordonate)
Cap.4.
Programarea (deplasarea pinolei)
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
207
Cap.1.
Introducere
Exemplu de program
Cap.2. Date iniţiale
Arhitectura
unui
1. Număr program O 4711
Cap.3. 2. Semifabricat Ø70x120
Limbaj
ISO
3. Scule:
Cap.4.
Programarea
• burghiu, poziţia a 2-a din CR
deplasărilor • cuţit degroşare, poziţia a 3-a
Cap.5. din CR
Informaţii • cuţit finisare, poziţia 4 din CR
tehnologice
4. Parametrii regimului de
Cap.6. Cicluri aşchiere:
fixe
• burghiere F 0,1 S2000
Cap.7.
• degroşare F 0,4 S200
Subprograme • frontal F 0,2 S200
• finisare F 0,15 S250
Cap.8.Progra 5. Zero piesă (G59)
marea
strungurilor
• universal+bacuri 130 mm
• lungime semifabricat 120 mm
• finisare frontală 1 mm
• deplasare punct zero 249 mm

Morar
208
%
Cap.1. O 4711
Introducere G54 X0 Z 249 - declarare origine G01 Z-25 R 0.5
Cap.2. piesă G01 X35 D3
Arhitectura
(Burghiere T2) G01 A180 R10
unui
program N2 G97 S2000 T0202 M03 G01 X50 Z-50 A-40
Cap.3. G00 X0 Z2 M08 G01 Z-60
Limbaj G01 Z-17 F 0.1 G01 Z-80 A165
ISO 01 X71 D2.5
Cap.4. G27 M09
Programarea (Prelucrare plană şi degroşare) G01 W-3
deplasărilor
N3 G96 S200 T0303 M04 N60 G40
Cap.5.
G00 X74 20 M08 G26 M09
Informaţii
tehnologice G01 X3 F 0.2 M30
G00 X70 Z2 %
Cap.6. Cicluri
fixe
G71 P50 Q60 I 0.5 K 0.1 D 3.5 F
0.4
Cap.7. G26 M09
Subprograme (Finisare T4)
N4 G96 V250 T0404 M04
Cap.8.Progra N50 G46
marea
strungurilor G00 X14 Z1 M08
G01 X20 D2 F 0.15
G01 A180
G01 X18 Z-20 A20
Morar
209
Cap.1. Structura programului

Introducere Funcţii G.
Cap.2. (sunt prezentate numai cele specifice) Funcţii M. - utilizate în derularea
Arhitectura programului
unui program M00 - Stop Program
G10 Anulare frezare
G11 Frezare G201-G299 Definire macrouri
Cap.3.
Limbaj
G16-G17 Diferite cicluri de frezare
ISO G22 Apelare subrutină
Cap.4. G24-G27 Deplasare la punct schimbare
Programarea
deplasărilor sculă
G33 Filetare
Cap.5.
Informaţii G40 Anulare CR
tehnologice G41,G42 Activare CR (cazuri speciale)
G46 Activare CR
Cap.6. Cicluri G53 Deplasare rapidă – Punct referinţă
fixe
G54-G57 Declarare originea piesei (WPC)
G59 Declarare suplimentară WPC
Cap.7.
Subprograme G65 Anulare zonă interzisă
G66 Activare zonă
Cap.8.Progra interzisă G70-G86 Cicluri
marea fixe
strungurilor G94 Avansul în [mm/min]
G95 Avansul în [mm/rot]
G96 Viteză de aşchiere constantă
G97 Turaţia AP
210
Cap.1. Structura programului

Introducere Funcţii G.
Cap.2. (sunt prezentate numai cele specifice) Funcţii M. - utilizate în derularea
Arhitectura programului
unui program M00 - Stop Program
G10 Anulare frezare
M99 - Sfârşit subrutină M32 -
Activare oglindire M33 - Dezactivare
M32
M35 - Activare prelucrări conice
- arbore principal: M17 -
Activare axa C
M18 - Dezactivare M17 M19 -
Frânare axa C M70 - Dezactivare
M19
-scule rotative: M21, M22 -
arborii motori S3, S2/S1 M23, M24 - rotaţie sens
orar / antiorar
Funcţii B.
B06 - B060000 – B065000

rotaţie sculă între 0-5000 rot/min B07 -
B070000 – B070360
poziţionare unghiulară: 0-360

211
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui program

Morar
212
Cap.1.
Introducere
Programare deplasări
Cap.2. Deplasare liniară, avans rapid
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
213
Deplasare liniară (avans de lucru)

Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
Obs. Celelalte adrese au semnificaţia indicată anterior
deplasarilor
Cap.5.
Informatii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
214
Deplasare circulară
Cap.1.
Introducere Obs. Celelalte adrese au
Cap.2. semnificaţia prezentată
Arhitectura anterior
unui
program
Cap.3. Programare:
Limbaj • Prin programarea razei
ISO
Cap.4.
G02...X...Z...R
Programarea
deplasărilor G03
Cap.5. • Prin programarea
Informaţii
tehnologice
coordonatelor centrului
G02...X...Z...P...Q
Cap.6. Cicluri G03
fixe
• Prin utilizarea
Cap.7.
parametriilor de
Subprograme interpolare
G02...X...Z...I...K...
G03
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
215
Cap.1.
Introducere Exemple:
Cap.2.
Arhitectura
unui
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
216
Cap.1. Deplasare rapidă la punctul de schimbare a sculei

Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice Deplasare rapidă la punctul de referinţă
Cap.6. Cicluri G28 X/U…Z/W…S…M…B…
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
217
Cap.1.
Unghiul A
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasarilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
218
Cap.1.
Introducere Programare sistem absolut / incremental
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
219
Cap.1.
Introducere Programarea parametrilor tehnologici
Cap.2.
Arhitectura Programarea avansului
unui
program
Cap.3. G94 S…B… M…mm/min
Limbaj
ISO Se utilizează :
Cap.4.
Programarea
deplasărilor • când AP este oprit
• operaţii cu axa C
Cap.5.
Informaţii
• frezare poligonală
tehnologice • operaţii de strunjire
Cap.6. Cicluri G95…S…B…M…mm/rot

fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
220

Morar
222
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasarilor
Cap.5.
Informatii
tehnologice
Cap.1.
Introducere Cicluri fixe
Cap.2.
Se prezintă numai ciclurile specifice centrelor pentru strunjire
Cap.5.
Arhitectura
Informaţii
unui
tehnologice
program
Cap.3.
Cap.6. Cicluri
Limbaj
fixe
ISO
Cap.4.
Programarea
Cap.7.
deplasărilor
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
223
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasarilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
224
Cap.2.
Arhitectura
unui
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
226
Cap.1. Ciclu de filetare

Introducere
Se pot realiza filete: - cilindrice, cu pas constant sau variabil
Cap.2. - conice, cu pas constant sau variabil
Arhitectura
unui program - plane
interioare, exterioare
Cap.3.
Cap.1.
Limbaj Tehnologie: utilizând cuţite de filetare, prin torodare, filieră;
Introducere
ISO Ciclul cel mai răspândit G33 G33 X/U… Z/W…F/E…B…M…
Cap.4.
Programarea F/E – pasul filetului:
deplasărilor
F : 3 digiti E : 5 digiti
Cap.5. G97 S1000 T404 M03
Informaţii
tehnologice
G0 X29,2 Z4 M08
G33 Z-29,5 F1,5
Cap.6. Cicluri G0 X35
fixe G0 Z4
G0 X28.8
Cap.7. G33 Z-29,5
Subprograme
G0 X35
G0 Z4
Cap.8.Progra
marea
…
strungurilor G0 X28,16
G33 Z-29.5
G0 X35

Morar
226
Cap.1. Ciclu de filetare

Introducere
Se pot realiza filete: - cilindrice, cu pas constant sau variabil
Cap.2. - conice, cu pas constant sau variabil
Arhitectura
unui program - plane
G26 M09

Morar
227
Cap.1.
Introducere ISO Extern - Filete
metrice
Pas (mm) 6.0 5.5 5.0 4.5 4.0 3.5 3.0 2.5 2.0 1.75 1.5 1.25 1.0 0.80 0.75 0.50
Cap.2.
Arhitectura Adâncimea totală (mm) 3,82 3,52 3,19 2,87 2,53 2,23 1,92 1,60 1,25 1,13 0,93 0,81 0,65 0,52 0,48 0,33
unui
program Trecerea 1 (mm) 0,46 0,43 0,41 0,37 0,34 0,34 0,28 0,27 0,24 0,22 0,22 0,21 0,18 0,17 0,16 0,11
Cap.3. 2 0,43 0,40 0,39 0,34 0,32 0,31 0,26 0,24 0,22 0,20 0,20 0,17 0,16 0,15 0,14 0,09
Limbaj
3 0,35 0,32 0,32 0,28 0,25 0,25 0,21 0,20 0,18 0,17 0,17 0,14 0,12 0,12 0,11 0,07
ISO
Cap.4. 4 0,30 0,28 0,27 0,24 0,22 0,21 0,18 0,17 0,16 0,14 0,14 0,11 0,11 0,07 0,06
Programarea 0,08
deplasarilor 5 0,29 0,26 0,24 0,22 0,20 0,18 0,16 0,15 0,14 0,12 0,12 0,10 0,08 – –
–
Cap.5. 6 0,26 0,24 0,24 0,22 0,18 0,18 0,15 0,15 0,12 0,10 0,08 0,08 – – – –
Informatii
tehnologice 7 0,24 0,21 0,22 0,20 0,17 0,16 0,14 0,12 0,11 0,10 – – – – – –
8 0,23 0,20 0,20 0,18 0,15 0,15 0,13 0,11 0,08 0,08 – – – – – –
Cap.6. Cicluri
fixe 9 0,22 0,19 0,19 0,17 0,14 0,14 0,12 0,11 – – – – – – – –
10 0,19 0,18 0,18 0,16 0,13 0,12 0,11 0,08 – – – – – – – –

Cap.7.
11 0,18 0,17 0,16 0,14 0,12 0,11 0,10 – – – – – – – – –
Subprograme
12 0,16 0,15 0,15 0,13 0,12 0,08 0,08 – – – – – – – – –
Cap.8.Progra 13 0,15 0,14 0,12 0,12 0,11 – – – – – – – – – – –
marea
strungurilor 14 0,13 0,13 0,10 0,10 0,08 – – – – – – – – – – –
15 0,13 0,12 – – – – – – – – – – – – – –
0,10 0,10 – – – – – – – – – – – – – –

Morar
228
Cap.1. ISO intern

Introducere Pas (mm) 6.0 5.5 5.0 4.5 4.0 3.5 3.0 2.5 2.0 1.75 1.5 1.25 1.0 0.8 0.75 0.50
Adancimea 3.54 3.25 2.96 2.65 2.33 2.05 1.78 1.48 1.17 1.05 0.85 0.75 0.6 0.49 0.46 0.31
Cap.2. totala (mm)
Arhitectura Trecerea 1 0.46 0.43 0.42 0.37 0.34 0.32 0.28 0.26 0.23 0.22 0.20 0.17 0.17 0.17 0.16 0.10
unui (mm)
program 0.43 0.4 0.4 0.34 0.31 0.3 0.26 0.25 0.21 0.2 0.18 0.17 0.15 0.14 0.13 0.08
2
Cap.3. 0.35 0.33 0.32 0.28 0.24 0.24 0.21 0.18 0.17 0.15 0.15 0.14 0.11 0.11 0.10 0.07
3
Limbaj
0.3 0.26 0.26 0.23 0.21 0.19 0.16 0.15 0.15 0.13 0.13 0.10 0.09 0.07 0.07 0.06
ISO 4
Cap.4. 0.26 0.22 0.22 0.21 0.18 0.17 0.14 0.13 0.12 0.10 0.11 0.09 0.08 - - -
5
Programarea
deplasărilor 6 0.22 0.2 0.2 0.19 0.15 0.15 0.13 0.12 0.11 0.09 0.08 0.08 - - - -
Cap.5. 7 0.2 0.18 0.17 0.16 0.14 0.14 0.12 0.11 0.10 0.08 - - - - - -
Informaţii 0.19 0.17 0.16 0.15 0.13 0.13 0.11 0.10 0.08 0.08 - - - - - -
tehnologice 8
9 0.18 0.16 0.16 0.14 0.12 0.12 0.1 0.1 - - - - - - - -
Cap.6. Cicluri 10 0.16 0.15 0.15 0.13 0.12 0.11 0.10 0.08 - - - - - - - -
fixe
11 0.15 0.14 0.14 0.12 0.11 0.10 0.09 - - - - - - - - -
12 0.15 0.14 0.14 0.12 0.10 0.08 0.08 - - - - - - - - -

Cap.7.
Subprograme 0.14 0.13 0.12 0.11 0.10 - - - - - - - - - - -
13
14 0.13 0.12 0.1 0.1 0.08 - - - - - - - - - - -

Cap.8.Progra
15 0.12 0.12 - - - - - - - - - - - - - -
marea
strungurilor 16 0.1 0.1 - - - - - - - - - - - - - -

Morar
229
Cap.1.
Introducere
Ciclu de filetare scule Sandvik
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
230
Cap.1.
Introducere
Strungire:
Cap.2.
Arhitectura
Aplicaţia1
unui program Tipuri de scule utilizate la operaţiile de strunjire:
-Diferite tipuri de plăcuţe
Cap.3.
Limbaj -Oţel rapid
ISO
Cap.4. Plăcuţe:
Programarea
deplasărilor V- sunt indicate pentru prelucrări de finisare, 2 muchii
Cap.5. accesibile puţin rezistente
Informaţii
tehnologice D- sunt indicate pentru profilări
Cap.6. Cicluri
(dacă permite unghiul de 55) mai rezistente, 2 muchii
fixe
accesibile T- frecvent utilizate, au 3 muchii accesibile
Cap.7. C- frecvent utilizate deoarece dispozitivul de fixare al plăcuţei

Subprograme
poate fi utilizat pentru strunjiri lungitudinale şi plane, 2 muchii
Cap.8.Progra W,S- foarte rezistente, utilizate în special pentru degajări, 4 muchii

marea
strungurilor
accesibile
R- cea mai rezistentă, puţin utilizată.

Morar
231
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Cuţite pentru strunjire, filetare, retezare
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
232
Cap.1.
Introducere Scule pe stânga: aşchiază de la universal spre păpuşa mobilă.
Cap.2. Scule pe dreapta: aşchiază de la păpuşa mobilă spre universal
Arhitectura
unui program
Există şi scule simetrice.
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
233
Cap.1.
Introducere
Observaţii privind deplasarea sculei în punctul de referinţă: HOME POSITION
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj  G28 este utilizat pentru programarea deplasării sculei în punctul de
ISO
Cap.4. referinţă.
Programarea
deplasărilor  G28 cere ca în deplasare să se utilizeze un punct intermediar (majoritatea
Cap.5.
echipamentelor).
Informaţii
tehnologice  Înainte de programarea codului G28, scula se poziţionează într-o zonă de
siguranţă, ca urmare nu mai este necesară utilizarea punctului intermediar.
Cap.6. Cicluri
fixe  Pentru a indica totuşi un punct intermediar se programează o deplasare
incrementală de valoare 0:
Cap.7.
Subprograme
G28 U0- pe aza X

Cap.8.Progra
marea
strungurilor G28 W0-pe axa Z.

Morar
234
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
Structura programului este identică cu aceea prezentată la frezare:
unui
program 1. Program start
Cap.3.
Limbaj 2. Schimbare sculă
ISO
Cap.4.
Programarea
3. Sfârşit program
deplasărilor
4. Funcţii pentru prelucrare
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri Notă!

fixe
Primele trei sunt aceleaşi pentru o anumită maşină, dar pot fi diferite
Cap.7. pentru diferite maşini.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
235
Cap.1. Particularizări pentru centrul de strunjire TX8D

Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Program start
% - început program
Cap.3.
Limbaj 0 9999 - număr program, de la 0 la 9999 precedat de O (litera)
ISO
Cap.4. G21,G40,G95 - condiţii iniţiale
Programarea
deplasărilor
G28 UO - deplasare în punctul de referinţă, axa X
Cap.5.
Informaţii G29 WO - deplasare în punctul de referinţă, axa z
tehnologice
T0202 - încarcă scula #2 cu offsetul #2
Cap.6. Cicluri
fixe G59 - încarcă offsetul punctului de zero piesă
Cap.7.
S2000 M3 - porneşte AP turaţia 2000 rot/min, sens
Subprograme
direct G00 Z… - deplasare rapidă la punctual de start, axa Z
Cap.8.Progra G00 X.. - deplasare rapidă
marea
strungurilor
Este posibilă programarea ambelor axe în acelaşi bloc.

Morar
236
Cap.1. Schimbare sculă

Introducere
Cap.2.
Arhitectura M9 -Oprire lichid de aşchiere
unui program
G27 - Deplasare rapidă în punctul de schimbare
Cap.3. sculă, eventual.G28U0W0
Limbaj T0303 -Încarcă scula #3, offset #3
ISO
Cap.4. G59 X0 Z... -Punctul de zero piesă
Programarea
deplasărilor S3500 M3 -Turaţia AP 3500 rot/min, sens orar (direct)
Cap.5.
Informaţii
G0 Z.. -Deplasare rapid ape axa Z la punctul de start.
tehnologice
M8 -Pornire lichid de aşchiere.
Cap.6. Cicluri
fixe
Sfârşit program
Cap.7.
Subprograme
M9 oprire lichid de aşchiere
Cap.8.Progra M5 oprire AP
marea
strungurilor G28 UO WO deplasare în punctul de referinţă
M30 sfârşit program
% sfârşit fişier
Morar
237
Cap.1. Exemplu de program de strunjire.

Introducere
Se cere:
Cap.2.
Arhitectura  Prelucrarea frontala a capatului din dreapta pe lungimea de 3 mm
unui program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor 32
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme Material :otel 𝜎𝑟 = 48𝑑𝑎𝑁/𝑚𝑚2
Cap.8.Progra Obs.: Parametrii regimului de aschiere se calculeaza in acelasi fel ca si

marea pentru operatia de frezare.
strungurilor
 Avansul se exprima (uzual) in mm/rot.

Morar
238
Cap.1. Planificare şi programare (1-3)

Introducere
Cap.2.
Arhitectura 1. Examinează desenul
unui program
2. Modul de fixare a materialului: bucşa elastică
Cap.3. 3. Scula utilizată: cuţit pe dreaptă, plăcuţă ceramică, tip C.
Limbaj
ISO Obs. Se alege viteza de 150 m/min şi avansul de 0,1 mm/rot.
Cap.4.
Programarea Rezultă turaţia: 1591 rot/min.
deplasărilor
Se programează viteza constantă de strunjire G96 V150
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Planificare şi programare (4)
Cap.6. Cicluri
fixe
4. Indicaţi secvenţele de prelucrare
Cap.7.
A. Deplasarea rapidă a sculei, axa Z
Subprograme
B. Poziţionare rapidă a sculei faţă de piesa la 2 mm, axa X
Cap.8.Progra
marea
C.Strunjire la X0 cu avansul F0.1
strungurilor D.Deplasarea rapidă pe axa Z la Z-1
E.Retragere rapidă pe axa X cu 2 mm
F. Sfârşit program.
Morar
239
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
Planificarea şi programarea (5)

program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
5.Convertirea secventelor în programul sursă:
deplasărilor
Start program
Cap.5.
Informaţii Strunjire frontală
tehnologice
Sfârşit program
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
240
Cap.1.
Introducere
Programul sursă
Cap.2.
%
Arhitectura
unui
0 4152
program
G21 G40 G95
Cap.3.
Limbaj G28 U0 W0
ISO
Cap.4. G59 X0 Z190 Se consideră “distanţa” MCS - suprafaţa frontală
Programarea a buclei elastice de 130 mm
deplasărilor
G96 S150 TO2O2 M3
Cap.5.
Informaţii G0 X32.0 Z-3.0
tehnologice
G1 X0 F0.1
Cap.6. Cicluri
fixe
G0 Z-1.0
G0 X32.0
Cap.7.
Subprograme M9
M5
Cap.8.Progra
marea G28 U0 W0
strungurilor
M30
%

Morar
241
Cap.1.
Introducere
Ce face maşina?
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
242
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
Cap.1.
deplasărilor
Introducere
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
243
Cap.1.
Introducere Strunjire. Aplicaţia 2
Cap.2.
Arhitectura Cicluri dreptunghiulare
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
244
Cap.1. Animaţie
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme Animaţia reprezintă o operaţie uzuală de strunjire:
 Deplasare rapidă la diametrul necesar
Cap.8.Progra
marea  Strunjire pe lungimea necesară
strungurilor
 Retragere rapidă pe axa X
 Revenire în punctul de start

Morar
245
Cap.1.
Introducere Ciclul G90
Cap.2. Unele echipamente CNC au implementat, pentru secvenţa anterioară, un ciclul special (G90).
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Programarea:
Cap.8.Progra G90 Xmm Zmm Fmm

marea
strungurilor  Activarea ciclului se face după poziţionarea sculei în punctul de start ciclu.
 Are caracter modal.

Morar
246
Cap.1. Ciclul G90-strunjire

Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea Material: Otel carbon𝜎𝑟 = 48 𝑑𝑎𝑁/𝑚𝑚2
strungurilor Semifabricat: Φ 100x65
Scula: cu placuta ceramica, tip C, postul 2

Morar
247
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
Planificarea şi programarea (1-5 )
program
Cap.3.
Limbaj 1. Examinare desen
ISO
Cap.4. 2. Fixare semifabricat: universal cu trei bacuri.
Programarea
deplasărilor 3. Scula utilizată: cu plăcuţă ceramică, de tip C, viteza de aşchiere 200m/min (constantă)
Cap.5. 4. Secvenţele de prelucrare
Informaţii
tehnologice  Deplasare rapidă la z=64 mm
Cap.6. Cicluri  Deplasare rapidă la X=104 mm

fixe
 Aşchiere, adâncimea la 90mm şi Z=0 (Ciclu dreptunghiular)
Cap.7.  Sfârşit program
Subprograme
5. Convertirea secvenţelor în programul sursă
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
248
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura Planificarea şi programarea (1-5 )
unui program
Cap.3.
Limbaj 1. Examinare desen
ISO 2. Fixare semifabricat: universal cu trei bacuri.
Cap.4.
Programarea 3. Scula utilizată: cu plăcuţa ceramică, de tip C, viteza de aşchiere 200m/min (constantă)
deplasarilor
Cap.5. 4. Secvenţele de prelucrare

Informatii
tehnologice
Deplasare rapidă la z=64 mm
 Deplasare rapidă la X=104 mm
Cap.6. Cicluri
fixe  Aşchiere, adâncimea la 90mm şi Z=0 (Ciclu dreptunghiular)
 Sfârşit program
Cap.7.
Subprograme 5. Convertirea secvenţelor în programul sursă
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
249
%
Cap.1.
Introducere O4500
Cap.2. G21 G40 G95
Arhitectura
unui program G28 U0
G28 W0
Cap.3.
Limbaj T0202
ISO
Cap.4. G54
Programarea
deplasărilor G96 S200 M3 – programare aşchiere cu V=ct, v=200 mm/min
Cap.5. G0 Z64.0
Informaţii
tehnologice G0 104.0 M8
Cap.6. Cicluri
G90 X90.0 Z20.0 F0.1
fixe X80.0 Z20.0
Cap.7. X70.0 Z45.0

Subprograme
X60.0
Cap.8.Progra
M9
marea
strungurilor
M5
G28 U0 W0
M30
%
Morar
250
Cap.1.
Introducere
Animaţie
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
251
Cap.1.
Introducere Strunjire. Aplicaţia 3 Filetare
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
252
Cap.1.
Introducere
Offsetul sculelor pentru filetare
Cap.2.
Arhitectura
unui Offsetul pentru cuţitul de filetare poate fi stabilit pentru:
program
- muchia laterală
Cap.3.
Limbaj - vârful plăcuţei.
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe pe muchia laterală la vârful plăcuţei.
Cap.7.
Subprograme
Offsetul programat pentru muchia laterală poate preveni contactul dintre scula şi
umărul de pe piesă, dar poate “scurta” lungimea filetului.
Cap.8.Progra
marea Offsetul la vârful plăcuţei asigură lungimea corectă a filetului însă creşte riscul
strungurilor coleziunii sculei cu umărul piesei.

Morar
253
Cap.1.
Introducere Zona de siguranţă
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7. Trebuie să existe suficient spaţiu între scula şi piesa pentru a se putea
Subprograme
sincroniza deplasarea longitudinală cu turaţia şi pentru a evita o posibilă
Cap.8.Progra
coleziune.
marea
strungurilor Obs. dacă se utilizează păpuşa mobilă este necesar să se preîntâmpine şi
coleziunea cu ea.

Morar
254
Cap.1.
Introducere Filet pe dreapta/stânga
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Filet pe stânga:
Filet pe dreapta:
Cap.7.
Subprograme Turaţia piesei este în sens invers acelor de Turaţia piesei este în sensul acelor de
ceasornic (direct). M3 deplasarea cuţitului ceasornic iar deplasarea cuţitului se face
Cap.8.Progra spre păpuşa fixă. tot spre păpuşa fixă.
marea
strungurilor

Morar
255
Cap.1.
Introducere Exemplu:
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Pentru prelucrarea filetului se vor utiliza două cicluri de filetare:
Cap.3. G33-presupune prelucrarea din mai multe treceri
Limbaj
ISO
Cap.4. G76- prelucrarea se realizează dintr-o singură trecere
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea
strungurilor

Morar
257
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui program

Morar
259
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
Cap.1.
unui
Introducere
program
Ciclul G76
Cap.3.
Cap.2.
Limbaj
Arhitectura
Structura blocului de programare
ISO
unui
Cap.4.
program
Programarea
Cap.3.
deplasărilor
Limbaj
Cap.5.
ISO
Informaţii
Cap.4.
tehnologice
Programarea
deplasărilor
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprograme
Cap.8.Progra
marea .
strungurilor

Morar
260
Cap.1.
Introducere
Codul A?
Cap.2.
Arhitectura
unui
program Filetele metrice (şi nu numai) au unghiul de 60. Prin
Cap.3. schimbarea unghiului A se poate schimba direcţia de
Limbaj pătrundere a sculei.
ISO ● Unghiul de pătrundere este ½ din valoarea specifică
Cap.4.
Programarea sub adresa A din ciclul G76.
deplasărilor
A20: aşchierea are loc pe muchia principală, cu
Cap.5. o finisare bună şi are tendinţa de a minimiza
Informaţii
tehnologice
vibraţiile.
A60: toată aşchierea este realizată de muchia
Cap.6. Cicluri principală, cu încărcare uşoară a sculei, finisare
fixe
slabă pentru flancul aferent taisului secundar.
Este specific filetării convenţionale (manuale).
Cap.7.
Subprograme A0: plăcuţa taie cu ambele flancuri, încarcă
scula, finisare bună pe ambele flancuri.
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Sfarsit

Morar
261
Cap.9.CAM

Morar
262
Cap.1.
Obiective
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program  Să înţeleagă necesitatea CD/CAM în
Cap.3.
Limbaj fabricaţia asistată de calculator
ISO
Cap.4.
Programarea
 Să poată crea modele geometrice 2D/3D în
deplasărilor
Cap.5.
SPRUT CAM
Informaţii
tehnologice  Să poată crea traiectoria centrului sculei în
Cap.6. Cicluri
fixe
SPRUT CAM
 Să utilizeze opţiunile din SPRUT CAM
Cap.7.
Subprogram
e
pentru stabilirea traiectoriei optime a
centrului sculei
Cap.8.Progra
marea
 Să genereze programul sursă de prelucrare
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
263
pe echipamentul numeric
Cap.9.CAM

Morar
263
Cap.1.
Introducere
Aplicaţii CAM
Cap.2.
Arhitectura
unui
Prelucrarea unor piese cu forme complexe de tipul carcaselor;
program
Prelucrarea matriţelor;
Cap.3.
Limbaj Prelucrarea unor modele complexe pentru turnătorii;
ISO
Cap.4. Prelucrarea unor piese complexe în industria automobilelor;
Programarea
deplasărilor
Prelucrarea unor came plane şi/sau spaţiale cu profile
Cap.5. complexe;
Informaţii
tehnologice Prelucrări de tip Rapid Prototyping;
Cap.6. Cicluri
Prelucrarea unor piese complexe în industria aerospaţială;
fixe Prelucrarea unor piese din industria lemnului şi a
Cap.7.
instrumentelor muzicale din lemn;
Subprogram Prelucrarea unor piese din industria bijuteriilor;
e
Cap.8.Progra
Practic se pot programa realizarea prin operaţii de frezare şi
marea
strungurilor
găurire (iar în ultimele variante şi strunjire şi debitare) a
oricărui tip de piesă definită de suprafeţe şi/sau curbe analitice
Cap.9.CAM sau neanalitice (curbe spline).
Morar
264
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Aspecte generale
Arhitectura
unui program
Cap.3. Prelucrarea programului sursă în cadrul calculatorului cuprinde două etape

Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Calculele necesare determinării traiectoriei centrului sculei sunt efectuate

Cap.7.
Subprogram în etapa PROCESSOR. Limbajul A.P.T. (Automatically Programmed Tool)
e
este cel mai comprehensiv şi răspândit limbaj de programare asistată.
Cap.8.Progra
marea Programul sursă conţine instrucţiuni prin care programatorul descrie
strungurilor
conturul piesei şi nu traiectoria sculei.
Cap.9.CAM

Morar
265
În această etapă de prelucrare a datelor în calculator se generează

Cap.1. traiectoria centrului sculei, coduri de avans, de turaţii, etc. Aceste
Introducere
informaţii sunt depozitate într-un fişier CLDATA (Cutter Location Data) sau
Cap.2.
Arhitectura
CLFILE.
unui program
Conţinutul fişierului este tradus de un alt program, denumit
Cap.3. POSTPROCESSOR, în instrucţiuni codificate, specifice fiecărui
Limbaj echipament NC, sub forma programului de prelucrare.
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Sistemul de programare APT
Cap.5.
Informaţii Sistemul de programare APT a fost dezvoltat de Electronic System
tehnologice
Laboratory of the Massachusetts Institute of Technology (MIT) în anul
Cap.6. Cicluri 1956.
fixe
Limbajul utilizează caractere:
Cap.7.
Subprogram -alfabetice (literele alfabetului latin, majuscule, 26),
e
Cap.8.Progra -numerice (cifrele 0,1,2,…9)

marea
strungurilor - şi 13 caractere speciale (; ); +; -; =; *; **; /; $$; $; .; ,; blanc).
Cap.9.CAM Cu ajutorul caracterelor se formează cuvintele – o înşiruire de maximum
6 caractere dintre care primul este obligatoriu de tip alfabetic.
Morar
266
Cap.1.
Introducere
Cuvintele pot fi clasificate în două mari categorii:
Cap.2.
Arhitectura
unui program - cuvinte rezervate (existente în dicţionarul limbajului)
Cap.3. - utilizator (introduse de programator).
Limbaj
ISO Cuvintele rezervate sunt:
Cap.4.
Programarea
deplasărilor -majore (utilizate pentru a defini elemente geometrice, comenzi
Cap.5. pentru deplasare, funcţii ale maşinii-unelte, indicatori de suprafaţă, etc)
Informaţii
tehnologice -minore (în majoritatea cazurilor precizează un anumit element,
Cap.6. Cicluri poziţie din entitatea precizată de cuvântul major).
fixe
De regulă cuvintele majore sunt plasate în partea stângă a semnului
Cap.7. slash „/“ iar cele minore în dreapta lui.
Subprogram
e
Cap.8.Progra Cuvintele utilizator sunt folosite pentru a defini variabile scalare, variabile
marea
strungurilor geometrice, simboluri geometrice, simboluri de tabele şi subprograme,
etichete, etc.
Cap.9.CAM

Morar
267
Cap.1.
Introducere Cu ajutorul cuvintelor sunt alcătuite instrucţiunile limbajului.
Cap.2.
Arhitectura
unui
O instrucţiune tipică
program -pentru descrierea elementelor geometrice ale piesei este de
Cap.3. tipul:
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
- iar pentru comanda deplasării sculei (instrucţiune de mişcare):
GOLFT/L1,PAST,L2
Cap.7. GOTO/P1
Subprogram
e Majoritatea instrucţiunilor APT sunt divizate în două secţiuni, majoră şi
Cap.8.Progra
minoră, separate prin semnul slash (/):
marea
strungurilor -cuvîntul GOLFT reprezintă secţiunea majoră a instrucţiunii
Cap.9.CAM -cuvantul PAST modificatorul din secţiunea minoră.

Morar
268
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Instrucţiuni geometrice
Arhitectura
unui
Pentru fiecare instrucţiune geometrică există de la 1 - 14 metode diferite
program de definire.
Cap.3.
Limbaj Sistemul ATP acoperă definiţii pentru 16 elemente geometrice diferite,
ISO
Cap.4. dintre care cele mai utilizate sunt: POINT, LINE, PLANE, CIRCLE,
Programarea CYLIND, VECTOR, PATERN. Cîteva dintre definiţiile cele mai uzuale ale
deplasărilor
acestor elemente sunt prezentate în continuare.
Cap.5.
Informaţii
tehnologice Punctul - poate fi definit în 10 moduri diferite, câteva sunt ilustrate în figura
următoare
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
269
Definirea punctului:
Cap.1.
Introducere
1. Prin coordonatele sale
Cap.2. P=POINT/abscisă, ordonată [,cotă]
Arhitectura
unui program P1=POINT/20, 40,-10
Cap.3. 2. Prin intersecţia a două linii (fig. 8.3.a)
Limbaj
ISO P=POINT/INTOF, line- 1, line- 2
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
P2=POINT/INTOF, L1, L2
Cap.5. 3. Prin intersecţia a două cercuri
Informaţii
tehnologice  XSMALL 
XLARGE
 
Cap.6. Cicluri P  POINT / ,INTOF,cerc 1,cerc  2

YLARGE 
fixe
 YSMALL 
Cap.7.
Subprogram P3=POINT/ YSMALL, INTOF, C1, C2
e
Cap.8.Progra P4=POINT/ YLARGE, INTOF, C1, C2

marea
strungurilor 4. Centrul unui arc de cerc
Cap.9.CAM P=POINT/CENTER, cerc

P5=POINT/CENTER, C
Morar
270
Cap.1.
Introducere Linia poate fi definită în 13 modalităţi diferite.
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
271
Cap.1.
Introducere EXEMPLE PENTRU DEFINIREA LINIEI
Cap.2.
Arhitectura
1. Trecând prin două puncte
unui program
L=LINE/ punct -1, punct -2
Cap.3.
Limbaj L1= LINE/ P1, P2
ISO
Cap.4. 2. Trecând printr-un punct fiind precizat şi unghiul cu axa X
Programarea
deplasărilor
L=LINE/ punct, ATANGL, valoare unghi
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
L2=LINE/P, ATANGL, 30
Cap.6. Cicluri
3. Trecând printr-un punct fiind precizat şi unghiul cu o altă
fixe
dreaptă L=LINE/ punct, ATANGL, valoare unghi,
Cap.7.
Subprogram dreaptă L3=LINE/ P, ATANGL, 30, L
e
4. Trecând printr-un punct şi paralelă cu o altă dreaptă
Cap.8.Progra
marea
strungurilor L4=LINE/ punct, PARLEL, dreaptă
Cap.9.CAM
L=LINE/ P, PARLEL, L

Morar
272
Cap.1.
Introducere
5. Paralelă cu o dreaptă şi situată la o anumită distanţă
Cap.2.
Arhitectura
unui program
L5=LINE/PARLEL, L, XLARGE, 4
L6=LINE/PARLEL, L, YLARGE , 4
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4. 6. Tangentă la un cerc trecând printr-un punct dat
Programarea
deplasărilor
Cap.5. L7=LINE/P, LEFT, TANTO, C

Informaţii
tehnologice L8=LINE/P, RIGHT, TANTO, C
Cap.6. Cicluri
fixe
O definiţie similară este aceea pentru cazul dreptei tangente la două cercuri:
Cap.7.
Subprogram
e
marea  , TANTO, 1,  , TANTO, cerc 

strungurilor  RIGHT  RIGHT 2
Cap.9.CAM

Morar
272
Cap.1.
Introducere
5. Paralelă cu o dreaptă şi situată la o anumită distanţă
Cap.2.
Arhitectura
unui program
L5=LINE/PARLEL, L, XLARGE, 4

L  LINE / LEFT    LEFT 
Cap.8.Progra
marea  , TANTO, 1,  , TANTO, cerc 
strungurilor  RIGHT  RIGHT 2
Cap.9.CAM

Morar
273
Cap.1.
Introducere
Observaţie: Modificatorii LEFT, RIGHT precizează poziţia dreptei faţă de
Cap.2.
Arhitectura cerc privind de la primul element înscris după slash.
unui program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cercul poate fi definit în 10 moduri diferite
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
274
Cap.1. EXEMPLE PENTRU DEFINIREA CERCURILOR

Introducere
Cap.2.
1. Prin coordonatele centrului şi rază
Arhitectura
unui program C=CIRCLE/ abscisă, ordonată, [cotă], rază
Cap.3. C1=CIRCLE/ 6.4.3
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor 2. Prin centrul său şi rază
Cap.5.
Informaţii
C=CIRCLE/CENTER, punct, RADIUS, valoarea razei
tehnologice
C2=CIRCLE/CENTER, P, RADIUS, 4
Cap.6. Cicluri
fixe
3. Prin rază şi tangent la două XLARGE

Cap.7.
Subprogram linii
e
Cap.8.Progra XSMALL XSMALL
marea C  CIRCLE /  , dreata  1,  , dreapta  2,
strungurilor YLARGE   YLARGE 
YSMALL YSMALL
Cap.9.CAM
 

Morar
274
Cap.1. EXEMPLE PENTRU DEFINIREA CERCURILOR

Introducere
Cap.2.
1. Prin coordonatele centrului şi rază
Arhitectura
unui program C=CIRCLE/ abscisă, ordonată, [cotă], rază
XLARGE
Cap.8.Progra XSMALL XSMALL

marea C  CIRCLE /  , dreata  1,  , dreapta  2,
strungurilor YLARGE   YLARGE 
YSMALL YSMALL
Cap.9.CAM
 

Morar
275
Cap.1. Prin modificatorii XLARGE, XSMALL, etc. se precizează poziţia coordonatelor centrului în
Introducere raport de punctul de tangenţă cu dreptele.
Cap.2. C3=CIRCLE/YSMALL, L2, XSMALL, L1, RADIUS, 10
Arhitectura
unui program C4=CIRCLE/YLARGE, L2, XSMALL, L1, RADIUS, 10
C5=CIRCLE/YLARGE, L2, XLARGE, L1, RADIUS, 10
Cap.3.
Limbaj C6=CIRCLE/YSMALL, L2, XLARGE, L1, RADIUS, 10
ISO
Cap.4. Planul poate fi definit prin 8 metode:
Programarea
deplasărilor 1. Prin trei puncte
Cap.5. PL=PLANE/ punct-1, punct-2, punct-3
Informaţii
tehnologice PL1=PLANE/ P1, P2, P3
2. Paralel cu alt plan şi trecând printr-un
Cap.6. Cicluri
fixe punct PL=PLANE/punct, PARLEL,
plan PL2=PLAN/ P, PARLEL, PL
Cap.7.
Subprogram 3. Paralel cu alt plan, situat la o anumită distanţă
e
ZLAGRE
Cap.8.Progra  
marea ZSMALL 
PL  PLANE/PARLEL,plan, ,dis tan ţa
strungurilor
 XLARGE 
 : 
Cap.9.CAM PL3=PLANE/ PARLEL, PL, ZLARGE, 50


Morar
276
Cap.1.
Introducere 4. Prin coeficienţii A, B, C, D din definirea canonică a planului
Cap.2.
Arhitectura
PL=PLANE/ A, B, C, D
unui
program PL4=PLANE/ 0, 0, 1, 50
Cap.3.
Limbaj
ISO
Planul PL4 este un plan paralel cu planul XOY (A=0, B=0, C=1) situat la distanţa
Z=50.
Cap.4.
Programarea Vectorul poate fi definit prin 7 modalităţi, dintre care se prezintă câteva:
deplasărilor
1. Prin componentele după cele trei axe:
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
SVAC=VECTOR/componentă X, componentă Y, componentă Z
Direcţia şi sensul vectorului sunt determinate de mărimea componentelor şi de
Cap.6. Cicluri
fixe
semnul lor:
Cap.7. VEC1=VECTOR/10, -20, 30
Subprogram
eCap.8.Progra
marea
SVEC=VECTOR/{punct 1, punct 2 Coordonatele lor}
strungurilor
VEC 2=VECTOR/P1, P2
Cap.9.CAM VEC 3=VECTOR/10, 20, 30, -40, -50, 70

Morar
276
Cap.1.
Introducere 4. Prin coeficienţii A, B, C, D din definirea canonică a planului
2. Prin punctele extreme ale sale:
Cap.8.Progra
marea
SVEC=VECTOR/{punct 1, punct 2 Coordonatele lor}
strungurilor
VEC 2=VECTOR/P1, P2
Cap.9.CAM VEC 3=VECTOR/10, 20, 30, -40, -50, 70

Morar
277
Cap.1. Structurile de puncte :

Introducere
Cap.2.
1.
Arhitectura Structură liniară definită prin punctele extreme şi numărul total de puncte
unui
program echidistante
Cap.3.
Limbaj SPAT=PATERN/LINEAR, punct iniţial, punct final, număr de puncte
ISO
Cap.4. PAT 1=PATERN/LINEAR, P1, P2, 10
Programarea
deplasărilor 2. Structură liniară, definită prin punctul de origine, un vector pentru direcţionare
Cap.5. număr de puncte echispaţiate, distanţa între puncte
Informaţii
tehnologice SPAT=PATERN/LINEAR, punct, vector, număr, d
Cap.6. Cicluri PAT2=PATERN/LINEAR, P1, VEC1, 5, 7
fixe
3.Structură lineară, definită prin punctul de origine, un vector pentru direcţionare şi o
Cap.7. succesiune de incremente
Subprogram
e SPAT=PATERN/LINEAR, punct, vector, INCR, lungime
Cap.8.Progra PAT3=PATERN/LINEAR, P1,VEC1, INCR, 10, 12, 16, 8
marea
strungurilor
Pentru structurile circulare există definiri asemănătoare cu cele pentru structurile
liniare. Sensul de parcurgere a cercului poate fi orar (CLW) sau antiorar (CCLW).
Cap.9.CAM

Morar
278
Cap.1.
Introducere
Cap.2. 4.Structură circulară, definită prin circumferinţa sa, unghiul de origine şi

al extremităţii, sens de rotaţie şi număr de puncte

Cap.3.
SPAT=PATERN/ARC, cerc, unghi-1, unghi-2, CLW   , număr
Limbaj CCLW
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor PAT4=PATERN/ARC, C, 10, 130, CLW, 7
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
5. Structură circulară, definită prin unghiul iniţial, sens de parcurgere şi o
Cap.6. Cicluri succesiune de incremente
fixe
SPAT=PATERN/ARC, cerc, unghi i, CL 
, INCR, valoare
W
Cap.7. 
Subprogram
e
Cap.8.Progra PAT5=PATERN/ARC, C, -40, CCLW, INCR, -10, -20, 30, 40
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
278
Cap.1.
Introducere
Cap.2. 4.Structură circulară, definită prin circumferinţa sa, unghiul

 de origine şi
Arhitectura
unui CCLW
program
Cap.8.Progra PAT5=PATERN/ARC, C, -40, CCLW, INCR, -10, -20, 30, 40

marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
279
Cap.1.
Instrucţiuni de deplasare
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui Instrucţiunile de deplasare din sistemul APT permit programarea întregii game de
program
deplasări realizabile pe orice sistem NC. Aceste mişcări pot fi circumscrise
Cap.3.
Limbaj următoarelor două categorii:
ISO
Cap.4. -de tipul punct cu punct
Programarea
deplasărilor -de conturare.
Cap.5. Suplimentar trebuie amintită şi instrucţiunea de iniţializare.
Informaţii
tehnologice
- iniţializarea mişcării (precizarea punctului de plecare):
Cap.6. Cicluri FROM/ {abscisă, ordonată, [cotă]}, [viteză] {simbol punct}
fixe
Instrucţiuni pentru deplasări de tipul punct cu punct:
Cap.7.
Subprogram GOTO/ {abscisă, ordonată, [cotă]}, [viteză] {simbol punct}
e
Cap.8.Progra
pentru deplasări în sistemul absolut şi
marea
strungurilor GODLTA/ {incr.X, incr.Y, [incr Z]}, [viteză] {simbol punct}
Cap.9.CAM

Morar
279
pentru sistemul incremental de programare.
Cap.9.CAM

Morar
280
Cap.1. Un exemplu de utilizare a acestor instrucţiuni este indicat pentru

Introducere
poziţionarea din figura următoare:
Cap.2.
Arhitectura
unui
Cap.3.
Limbaj FROM/ ST
ISO
Cap.4.
Programarea
GOTO/ P1
deplasărilor
GODLTA/ 0, 0, -60, 50
Cap.5.
Informaţii
tehnologice GODLTA/ 0, 0, 60
Cap.6. Cicluri GOTO/ P2
fixe
:
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
281
Cap.1. Exemplu pentru utilizarea instrucţiunilor de poziţionare

Introducere
Cap.2.
GOTO/ (P1=POINT/ 100, 100, 0)
Arhitectura
unui Instrucţiuni de conturare:
program
Cap.3. - instrucţiuni pentru precizarea direcţiei de deplasare
Limbaj
ISO
Cap.4.
INDIRP/ {abscisa, ordonata, [cota]}{simbol punct}
Programarea
deplasărilor INDIRV/ {vector}
Cap.5.
Informaţii - instrucţiuni de poziţionare a sculei în raport de o anumită
tehnologice suprafaţă, înainte de intrarea sculei în aşchiere.
Cap.6. Cicluri  TO 

fixe GO/ ON  ,suprafaţa
PAST

Cap.7.  
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
282
Cap.1.
Definirea suprafeţelor DSURF, CSURF, PSURF
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
Modificatorii TO, ON, PAST indică poziţia finală a sculei în raport de
unui suprafaţa de control.
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
- instrucţiuni de deplasare continuă (conturare)
Cap.7.
Subprogram  GOLFT 
e  
 TLON  GORGT  TO
 

 
Cap.8.Progra   TLONPS GOFWD   ON 
marea 
strungurilor TLLFT, ,   / sup rafaţa 1, , sup rafaţa  2
 
TLRGT TLOFPS
  PAST 
GOBACK
   
Cap.9.CAM Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrǎri Dr.Ing Emilia Cȃmpean
Morar
283
GOUP   TANTO

GODOWN

Morar
284
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea Suprafaţa piesei poate fi definită şi prin
strungurilor
PSIS/ plan
Cap.9.CAM
AUTOPS
Morar
285
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui Suprafaţa de control intersectată de “n” ori:
program
Cap.3. {...}, {...}, {...}/suprafaţa-1, {...}, n, INTOF, suprafaţa-2
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5. FROM/ ST
Informaţii
tehnologice INDIRV/ (V1=VECTOR/0,1,0)
Cap.6. Cicluri GOTO/C
fixe
TLRGT, GORGT/C, PAST, 2,
Cap.7.
Subprogram
INTOF, L
e
FINI
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
285
Cap.1.
Introducere
POZIŢIONAREA SCULEI ÎN RAPORT CU
Cap.2.
Arhitectura
CSURF
unui program
Cap.3.
Instrucţiunile CUT şi DNTCUT.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
286
ILUSTRAREA INSTRUCŢIUNILOR DNTCUT ŞI CUT

Cap.1.
Introducere $$ DEFINIRI GEOMETRICE:
Cap.2. L1=LINE/0, 10, 20, 10
Arhitectura
unui
program
L2=LINE/0, 4, 60, 40
Cap.3. C1=CIRCLE/20, 17, 0, 6
Limbaj
ISO $$UTILIZAREA INSTRUCŢIUNILOR CUT ŞI DNTCUT
Cap.4.
Programarea
deplasărilor PENTRU DEPLASARE PE DIRECŢIA P1 P2
Cap.5.
Informaţii
CUTTER/10
tehnologice
FROM/(P1=POINT/0, 0, 0)
Cap.6. Cicluri
fixe DNTCUT
INDIRP/ (P2=POINT/ 0, 10)
Cap.7.
Subprogram
e
GO/ TO, L1
Cap.8.Progra TLRGT, GORGT/L1, PAST, L2
marea
strungurilor GOLFT/L2, TO, C
Cap.9.CAM CUT
FINI
Morar
287
Cap.1.
Instrucţiuni logice şi subprograme
Introducere
- LOOPST, începutul buclei
Cap.2.
Arhitectura
unui
- LOOPND, sfârşitul buclei.
program
Cap.3. Într-o buclă se pot utiliza două tipuri de instrucţiuni de salt:
Limbaj
ISO -Saltul necondiţionat: JUMPTO/ etichetă
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
-Saltul condiţionat: IF (expresie aritmetică) eticheta-1, eticheta-2,
eticheta-3
Cap.5.
Informaţii
tehnologice Exemplu:
FROM/0,0,0
Cap.6. Cicluri
fixe
R=15.5
LOOPST
Cap.7. 1) C=CIRCLE/0,0,0,R
Subprogram PAT=PATERN/ ARC, C, 0, 300, CCLW, 6
e
GOTO/PAT
Cap.8.Progra CYCLE/DRILL
marea
strungurilor R=R+10
IF (R- 45.5) 2,2,3
Cap.9.CAM 2) JUMPTO/1
3) LOOPND
FINI Prof.Dr.Ing.Liviu Morar Şef Lucrǎri Dr.Ing Emilia Cȃmpean
288
Cap.1.
Introducere Subprogram este o unitate de program independentă, care poate fi utilizată în
acelaşi program sau în mai multe programe, definită prin numele său,
Cap.2.
Arhitectura
parametrii de intrare, secvenţa program şi o instrucţiune finală. Există două
unui modalităţi de a indica formatul de programare:
program
Cap.3. -simbol= MACRO/ [A1, A2, . . . , An]
Limbaj
ISO
Cap.4. în care :
Programarea
deplasărilor -simbolul este un cuvânt utilizator cu care poate fi apelat
subprogramul;
Cap.5.
Informaţii
tehnologice -A1, A2, . . . , An sunt variabile care, în momentul apelării
subprogramului, conţin valori ce constituie parametrii subprogramului.
Cap.6. Cicluri
fixe
-simbol= MACRO/ [A1=val-1, A2=val-2, . . . , An=val-n]
Cap.7.
Subprogram
e Instrucţiunea TERMAC marchează sfârşitul unui subprogram.
Cap.8.Progra
marea Apelarea subprogramelor se face prin instrucţiunea CALL. Formatul general
strungurilor al acestei instrucţiuni este:
CALL/ simbol subprogram, A1=val-1, A2=val-2, . . . , An=val-n
Cap.9.CAM

289
Cap.1.
Introducere
RESERV/C, 6
Cap.2.
Arhitectura MAC1=MACRO/R, I
unui
program C(I)=CIRCLE/0,0,0,R
Cap.3.
Limbaj PAT1=PATERN/ARC, C(I), 0,300, CCLW, 6
ISO
Cap.4. GOTO/PAT1
Programarea
deplasărilor CYCLE/DRILL
Cap.5.
Informaţii TERMAC
tehnologice
CALL/MAC1, R=15.5, I=1
Cap.6. Cicluri
fixe CALL/MAC1, R=25.5, I=2
CALL/MAC1, R=35.5, I=3
Cap.7.
Subprogram CALL/MAC1, R=45.5, I=4
e
Cap.8.Progra FINI
marea
strungurilor Instrucţiunea TERMAC este obligatoriu să fie programată la sfârşitul
subprogramului .
Cap.9.CAM

Morar
290
Cap.1.
Introducere Alte instrucţiuni APT
Cap.2. MACHIN/ nume postprocesor
Arhitectura
unui program Instrucţiunile APT de tip postprocesor sunt transformate de către postprocesor în coduri
pentru echipamentul numeric:
Cap.3.
Limbaj COOLNT/ ON - pornire lichid de răcire (M08);
ISO
Cap.4. SPINDL/ON - pornire arbore principal (M03);
Programarea
deplasărilor FEDRAT/60 - viteza de avans (F60);
Cap.5. END - sfârşit de program (M02);
Informaţii
tehnologice REWIND - sfârşit de program cu rebobinare de bandă (M30);
RAPID - deplasare cu avans rapid (G00).
Cap.6. Cicluri
fixe OUTTOL/.001 - toleranţă exterioară;
INTOL/.001- toleranţă interioară;
Cap.7.
Subprogram TOLER/.002 - toleranţă exterioară şi interioară;
e
Cap.8.Progra În care „valoare“ de după "/" semnifică diametrul sculei.

marea
strungurilor
Instrucţiunea prin care se defineşte numele programului este:
PARTNO nume program.
Cap.9.CAM Ultima instrucţiune dintr-un program APT este cea de sfârşit de program: FINI.

Morar
291
Cap.1.
Exemplu de program APT

Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Pentru ilustrarea metodei de programare asistată în sistemul APT se
Cap.3. consideră piesa
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
292
Cap.1.
Introducere Piesă model pentru programare
Cap.2.
Arhitectura
unui program
în limbajul APT-RCV
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
293
Cap.1. PARTNO EXEMPLU DE PROGRAM APT

Introducere
INTOOL/.005
Cap.2.
Arhitectura OUTTOL/.005
unui
program CUTTER/20
Cap.3.
ST = POINT/0,100,50
Limbaj
ISO PT1 = POINT/5,25
Cap.4.
Programarea PT2 = POINT/145,25
deplasărilor
PT3 = POINT/139,43
Cap.5.
Informaţii BASLIN = LINE/PT1,PT2
tehnologice
C1 = CIRCLE/ CENTER, (POINT/ 12,12), RADIUS, 12
Cap.6. Cicluri
fixe L1 = LINE/ (POINT/ 25,25), LEFT, TANTO, C1
C2 = CIRCLE/99, 91, 8
Cap.7.
Subprogram L2 = LINE/ LEFT, TANTO, C1, LEFT, TANTO, C2
e
C3 = CIRCLE/ 139, 31, 12
Cap.8.Progra
marea L4 = LINE/(POINT/99, 43), LEFT, TANTO, C3
strungurilor
L3 = LINE/(POINT/INTOF, L4, (LINE/ PARLEL, L2, XLARGE, 16)), $
Cap.9.CAM RIGHT, TANTO, C2

Morar
294
Cap.1.
Introducere Instrucţiuni de deplasare:
Cap.2.
Arhitectura
unui SPINDL/950,CLW (L5A=LINE/10,31,20,31)
program
FEDRAT/500
Cap.3.
Limbaj COOLNT/ON
ISO
Cap.4. FROM/ST
Programarea
deplasărilor GODLTA/0,0,-35
Cap.5. AUTOPS
Informaţii
tehnologice INDIRP/PT1
G0/PAST,BASLIN
Cap.6. Cicluri
fixe FEDRAT/60
TLRGT, GOLFT/BASLIN, PAST, L5
Cap.7.
Subprogram GOLFT/L5, ON
e
Cap.8.Progra TLON, GOLFT/L5A, TO, C3
marea
strungurilor TLRGT, GORGT/C3, ON, (LINE/PT3, PERPTO, L4)
Cap.9.CAM

Morar
294
Cap.1.
Introducere Instrucţiuni de deplasare:
GOFWD/L4
GORGT/L3
GOFWD/C2
GOFWD/L2
GOFWD/C1
GOFWD/L1, PAST, BASLIN
COOLNT/OFF FEDRAT/
500 GODLAT/0,0,35
GOTO/ST REWIND
FINI
Cap.8.Progra TLON, GOLFT/L5A, TO, C3

marea
strungurilor TLRGT, GORGT/C3, ON, (LINE/PT3, PERPTO, L4)
Cap.9.CAM

Morar
295
Cap.1.
Introducere Generarea modelui geometric al
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
piesei de prelucrat
Cap.3.
Limbaj
ISO
 modelare în programe CAD
Cap.4.
Programarea
 Alibre Design
deplasărilor  CATIA
Cap.5.
Informaţii  CoCreate
tehnologice
 Inventor
Cap.6. Cicluri
fixe
 Pro-E
 Siemens NX
Cap.7.
Subprogram
 Solid Edge
e
 SolidWorks
Cap.8.Progra
marea  ZW3D
strungurilor Modelul 3D al piesei
Cap.9.CAM  scanare 3D (reverse engineering)
Morar
296
Cap.1.
Introducere
PRE-PROCESARE (Calculul
Cap.2.
Arhitectura
unui
parametrilor geometrici şi
program
Cap.3.
Limbaj
tehnologici)
ISO Intrări aşchiei
Cap.4.
Programarea • tipul prelucrării (frezare,
deplasărilor
strunjire, etc)
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
• sculele disponibile
Cap.6. Cicluri
fixe
• forţele limită admisibile
Cap.7.
Subprogram
e • grosimea maximă a
Cap.8.Progra traiectoriile elementare
marea
strungurilor • limitele maşinii-unelte
(mărimea spaţiului de lucru) • estimarea vitezei de aşchiere
Cap.9.CAM

Morar
296
Ieşiri
• selectarea sculei
• divizarea traiectoriilor de lucru în

entităţi elementare (segmente de
dreaptă, arce de cerc)
• calculul vitezei de avans şi

adâncimii de aşchiere pe
Cap.8.Progra traiectoriile elementare

marea
strungurilor • limitele maşinii-unelte
(mărimea spaţiului de lucru) • estimarea vitezei de aşchiere
Cap.9.CAM

Morar
297
Cap.1.
Introducere PROCESARE
Cap.2.
Arhitectura (Generarea comenzilor pentru execuţia
unui
program
Cap.3.
piesei bloc cu bloc)
Limbaj
ISO
Intrări Ieşiri
Cap.4.
Programarea • tipul frazei (interpolare • comenzile sub formă de
deplasărilor
Cap.5. liniară sau circulară, etc.) incremente de deplasare
Informaţii
tehnologice
• regimul de aşchiere şi • valorile constrângerilor (forţe,
Cap.6. Cicluri
fixe geometria detaliată a grosimea aşchiei)
sculei
• direcţia şi sensul mişcării
•
Cap.7.
Subprogram proprietăţile materialului de
e
prelucrat •urmărirea durabilităţii teoretice
Cap.8.Progra
marea a sculei (să nu se depăşească
strungurilor
această valoare)
Cap.9.CAM
Morar
298
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura PRE-PROCESARE
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
+ Calculul traiectoriilor pentru degroşare
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
PROCESARE
strungurilor
Cap.9.CAM
Calculul traiectoriilor pentru finisare

Morar
299
Cap.1.
POST-PROCESARE
Introducere
(generarea codului NC specific echipamentului
CNC şi a comenzilor către axele maşinii şi
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
sistemele de control)
Limbaj
………………………………….. ………………………………………
ISO
Cap.4.
T3M6 33 TOOL CALL 3 Z S159
Programarea G54 34 TOOL DEF 4
deplasărilor S159M3 35 L Z+500 FMAX M91
Cap.5. G00G43H3X113.449Y57.394Z20. 36 M12
Informaţii 37 L X+113.449 Y+57.394 A+0 R0 FMAX M3
Z-6.748
tehnologice 38 L Z-6.748 R0 FMAX
G01Z-7.748F50 39 L Z-7.748 R0 F50
G02X109.915Y58.862I0.005J5.F100 40 CC X+113.454 Y+62.394
Cap.6. Cicluri
fixe G03X96.566Y69.91I-57.923J-56.399F200 41 C X+109.915 Y+58.862 DR- F100
G01X76.379F600 42 CC X+51.992 Y+2.463
X88.04Y63.503F200 43 C X+96.566 Y+69.91 DR+ F200
Cap.7. 44 L X+76.379 R0 F600
Subprogram G02X109.915Y43.44I-38.401J-63.828
45 L X+88.04 Y+63.503 R0 F200
e G01Y22.519F600 46 CC X+49.639 Y-0.325
Cap.8.Progra G03X79.931Y56.577I-59.905J-22.512F200 47 C X+109.915 Y+43.44 DR-
marea G01X55.512Y69.91 48 L Y+22.519 R0 F600
strungurilor G02X53.111Y72.89I2.397J4.389 49 CC X+50.01 Y+0.007
G00Z20. 50 C X+79.931 Y+56.577 DR+ F200
………………………………….. ………………………………………….
Cap.9.CAM
Limbaj ISO (cod G şi M) Limbaj Heidenhain
Morar
300
Cap.1. POST-PROCESARE
Introducere
Cap.2.
(generarea codului NC specific
controllerului CNC şi a comenzilor către
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj axele maşinii şi sistemele de control)
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Execuţia degroşării Execuţia finisării

Cap.9.CAM

Morar
301
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasarilor
Cap.5.
Informatii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
302
Ce este necesar pentru a

Cap.1.
Introducere
începe SPRUTCAM
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4. Desenul piesei
Programarea
deplasărilor - Creat sau importat
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Completul de scule
Cap.6. Cicluri
fixe - Selectare din bibliotecă sau create
Cap.7.
Subprogram
e
Planificarea prelucrării
Cap.8.Progra
marea
strungurilor Dispozitive de fixare
Cap.9.CAM
- Definire orientare, locaţie

Morar
303
Cap.1.
Introducere
Etape ce trebuie parcurse pentru
Cap.2.
Arhitectura
unui
obţinerea codului NC în
program
SprutCAM
Cap.3.
Limbaj Etapa 1: Reprezentarea grafică a piesei (modelul)
ISO
Cap.4.
realizarea modelului geometric 3D al piesei într-un program de
Programarea proiectare/modelare asistată (CAD) extern (introducere directă a
deplasărilor
modelului);
Cap.5.
Informaţii realizarea modelului geometric al piesei se poate realiza şi prin scanare
tehnologice 2D (de pe desen) sau 3D (de pe un model fizic existent al piesei, utilizând
Cap.6. Cicluri
scanere speciale);
fixe importul modelului din programul CAD (fişier DXF, IGES sau alte formate
suportate);
Cap.7.
Cap.8.Progra
Subprogram modelare directă, în program.
emarea
strungurilor La finalul acestei etape se obţine un fişier grafic conţinând informaţii
complete despre geometria piesei (modelul).
Cap.9.CAM

Morar
303
După cum se poate observa, modelul geometric al piesei se realizează
indirect, în afara pachetului SprutCAM, existând însă şi posibilităţi de
Cap.8.Progra modelare directă, în program.

marea
strungurilor La finalul acestei etape se obţine un fişier grafic conţinând informaţii
complete despre geometria piesei (modelul).
Cap.9.CAM

Morar
304
Cap.1. Etapa 2: Definirea traiectoriei sculei prin selectarea geometriei de

Introducere
prelucrat
Cap.2.
Arhitectura
selectare contururi;
unui selectare entităţi de tip insulă/buzunar;
program
Cap.3.
selectare structuri de găuri;
Limbaj selectare suprafeţe;
ISO
Cap.4.
selectare volume;
Programarea La finalul acestei etape programul SprutCAM deţine informaţii despre
deplasărilor
elementele geometrice care vor fi prelucrate (răspunsul la întrebarea CE
Cap.5.
Informaţii urmează a fi prelucrat ?).
tehnologice
Cap.6. Cicluri
Etapa 3: Definirea parametrilor de prelucrare
fixe informaţii tehnologice legate de sculă (tip, turaţie, avans);
definirea formei semifabricatului;
Cap.7.
Subprogram strategia de prelucrare (prelucrare buzunar tip zigzag, prelucrare spirală,
e parametrii prelucrărilor de degroşare, parametrii prelucrărilor de finisare,
Cap.8.Progra etc.).
marea
strungurilor La finalul acestei etape programul SprutCAM deţine informaţii despre
parametrii de prelucrare (răspunsul la întrebarea CUM urmează a fi
Cap.9.CAM prelucrată piesa?).

Morar
305
Cap.1.
Introducere Etapa 4: Simularea prelucrării
se obţine o reprezentare grafică a deplasării sculelor şi a prelucrărilor
Cap.2.
Arhitectura realizate;
unui
program
simulatorul permite definirea şi vizualizarea port-sculelor utilizate;
Cap.3. ca rezultat al simulării se obţine fişierul CLDATA conţinând toate datele legate
Limbaj de deplasarea sculei şi a secvenţelor de prelucrare;
ISO Simularea permite identificarea eventualelor coliziuni şi oferă posibilitatea
Cap.4.
Programarea modificării fişierului de comenzi CLDATA generat în scopul eliminării acestora.
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
Etapa 5: Modificarea secvenţelor de prelucrare
tehnologice programul SprutCAM permite realizarea de modificări în fişierul CLDATA
Cap.6. Cicluri Etapa 6: Post-Procesarea
fixe conversia fişierului CLDATA în format NC specific unui anumit tip de
echipament (programul SprutCAM include o bibliotecă vastă de peste 100
Cap.7.
Subprogram
de post-procesoare);
e programul permite şi realizarea de post-procesoare, în cazul în care acestea
Cap.8.Progra nu se regăsesc în biblioteca implicită;
marea
strungurilor
informaţiile sunt filtrate şi formatate conform codului NC acceptat de
echipament, luându-se în considerare parametrii specifici ai maşinii pe care
Cap.9.CAM se execută prelucrarea (spaţiul de lucru, limitări ale turaţiei şi avansurilor,
scule, etc.).
Morar
306
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
307
Cap.1.
Introducere
Exemplu de abordare CAM
Cap.2.
Arhitectura
unui
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4. modelul
Programarea
deplasărilor
piesei
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
semifabricat prismatic semifabricat turnat
Cap.6. Cicluri sau
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
frezare de degroşare frezare de finisare frezare rest material

Cap.9.CAM

Morar
308
Cap.1.
Introducere Strategii de prelucrare
Cap.2.
Arhitectura În SprutCAM se poate programa utilizarea următoarelor strategii de
unui
program prelucrare:
Cap.3. degroşări şi finisări de tip curbă de nivel (în plane orizontale succesive)
Limbaj degroşări şi finisări plane (în plane verticale succesive);
ISO
Cap.4. degroşări şi finisări profilate după diverse traiectorii prestabilite (de-a
Programarea
deplasărilor lungul unor curbe pre-definite, etc. );
Cap.5. finisări combinate;
Informaţii finisări complexe;
tehnologice
strategii de eliminare a restului de material rămas după finisări (restul de
Cap.6. Cicluri material este identificat automat);
fixe
prelucrarea suprafeţelor plane orizontale;
Cap.7. prelucrarea pereţilor verticali drepţi;
Subprogram prelucrarea teşiturilor;
e
eliminarea materialului din jurul unor arii definite (prelucrări de tip insulă
Cap.8.Progra
marea şi/sau buzunar);
strungurilor
prelucrări de gravare;
operaţii de găurire, alezare, filetare;
Cap.9.CAM
strunjiri de degroşare şi finisare longitudinale şi plane.
Morar
309
Cap.1.
Introducere Strategii de degrosare
Cap.2.
Arhitectura
unui Degroşare “Waterline
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram Presupune îndepărtarea materialului semifabricatului aflat în afara
e modelului 3D al piesei. Materialul este îndepărtat prin deplasări ale
Cap.8.Progra sculei în plane orizontale (XY) aflate la cote Z diferite (curbe de nivel).
marea
strungurilor Această strategie se recomandă, pentru o degroşare iniţială, când
diferenţele de dimensiuni dintre semifabricat şi modelul piesei sunt foarte
Cap.9.CAM mari.

Morar
310
Cap.1.
Introducere
Degroşare “Plane”
Cap.2.
Arhitectura
unui
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Presupune îndepărtarea materialului semifabricatului aflat în afara
Cap.6. Cicluri
fixe modelului 3D al piesei. Secţiunile de lucru sunt amplasate în plane
verticale paralele. Pentru a limita presiunea asupra sculei, prelucrarea
Cap.7. poate fi realizată cu adâncimi Z pre-reglate de valori mici. Rezultatul
Subprogram
e prelucrării este de obicei mai apropiat de forma piesei finite decât
Cap.8.Progra rezultatul unei degroşări “Waterline” cu aceiaşi parametri. Această
marea
strungurilor
strategie se utilizează de obicei atunci când se doreşte obţinerea după
degroşare a unui piese intermediare apropiate de forma piesei finite. De
Cap.9.CAM asemenea, este utilă la prelucrarea materialelor moi.

Morar
311
Cap.1. Degroşare “Drive”

Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasarilor
Cap.5.
Informatii Îndepărtarea materialului dintre semifabricat şi model se face prin
tehnologice
treceri separate.
Cap.6. Cicluri În funcţie de parametrii operaţie, trecerile sunt situate fie în plan vertical,
fixe
fie în cilindrii verticali a căror formă şi locaţie sunt definite de către
Cap.7. curbele directoare de pe model.
Subprogram Pentru a limita presiunea asupra sculei, prelucrarea poate fi realizată cu
e
adâncimi Z pre-reglate de valori mici. Rezultatul prelucrării este uneori
Cap.8.Progra
marea foarte apropiat de forma piesei finite, dar datorită valorii inegale a
strungurilor
adaosului de prelucrare pe diferite treceri, nu este întotdeauna posibil
să se obţină un timp de prelucrare optim. Operaţia dă cele mai bune
Cap.9.CAM
rezultate numai pentru anumite forme de semifabricate şi modele.
Morar
312
Cap.1.
Introducere Strategii de finisare
Cap.2.
Arhitectura
unui
Finisare “Waterline”
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasarilor
Cap.5.
Informatii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Prelucrarea tip curbă de nivel a suprafeţelor unui model. Prelucrarea

Cap.7.
Subprogram prin frezare este realizată prin deplasarea sculei în plane orizontale
e succesive. Operaţia dă rezultate bune când suprafeţele principale ale
Cap.8.Progra modelului prelucrat sunt apropiate de verticală.
marea
strungurilor Pentru finisarea modelelor de mare complexitate este recomandat ca
după finisarea ”Waterline” să se utilizeze şi alte strategii de finisare.
Cap.9.CAM

Morar
313
Cap.1.
Introducere Finisare “Plane”
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Traiectoriile sculei sunt plasate în plane verticale paralele. Rezultate
Cap.7.
bune se obţin atunci când suprafeţele principale ale modelului prelucrat
Subprogram sunt apropiate de orizontală şi/sau de verticală perpendiculare pe
e
traiectoria sculei. Astfel, şi în acest caz pentru prelucrarea modelelor
Cap.8.Progra
marea
complexe se recomandă utilizarea acestei operaţii împreună cu operaţia
strungurilor de finisare “Waterline” sau cu o altă finisare “Plane”, cu traiectoriile
sculei perpendiculare pe traiectoriile primei operaţii.
Cap.9.CAM

Morar
314
Cap.1.
Introducere Finisare “Optimized Plane”
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Ca rezultat al acestei operaţii se creează două operaţii de finisare
Cap.6. Cicluri “Plane” cu traiectoriile sculei respectiv perpendiculare unele pe
fixe
celelalte. Parametrii impliciţi ai operaţiei sunt stabiliţi în aşa fel încât
Cap.7.
fiecare din cele două operaţii componente vor asigura prelucrarea
Subprogram numai acelor suprafeţe ale modelului pentru care se pot obţine
e
rezultate optime. Aceasta implică o calitate constantă a prelucrării pe
Cap.8.Progra
marea întreaga suprafaţă a modelului. Utilizarea acestei operaţii permite o
strungurilor prelucrare corespunzătoare a modelelor cu suprafeţe de formă
complexă şi permite minimizarea timpului de prelucrare.
Cap.9.CAM

Morar
315
Cap.1. Finisare “Complex”

Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasarilor
Cap.5.
Informatii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Prin această strategie de prelucrare sunt generate automat două operaţii:
Subprogram finisare “Plane” şi finisare “Waterline” pentru modelul 3D al piesei.
e
Parametrii impliciţi ai celor două operaţii sunt stabiliţi automat astfel încât
Cap.8.Progra
marea suprafeţele apropiate de orizontală sunt prelucrate utilizând operaţia de
strungurilor finisare “Plane”, iar suprafeţele apropiate de verticală utilizând operaţia
de finisare “Waterline”.
Cap.9.CAM

Morar
316
Cap.1.
Introducere Îndepărtare rest material “Plane”
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
În cazul prelucrărilor de tip îndepărtare rest material, materialul rămas

Cap.6. Cicluri
fixe după operaţiile de degroşare şi finisare este identificat automat.
Operaţia presupune îndepărtarea restului de material utilizând o
Cap.7.
Subprogram
strategie de prelucrare de tip finisare “Plane”. Suprafeţele insuficient
e prelucrate după operaţiile de degroşare şi finisare anterioare sunt frezate
Cap.8.Progra utilizând treceri situate în plane verticale paralele. Operaţia este utilizată
marea
strungurilor la re-prelucrarea suprafeţelor uşor înclinate (apropiate de orizontală) şi a
suprafeţelor apropiate de verticală perpendiculare (sau aproape
Cap.9.CAM perpendiculare) pe traiectoriile sculei.

Morar
317
Cap.1.
Introducere
Scule utilizate
Cap.2.
Arhitectura Principalele tipuri de scule utilizate în SprutCAM sunt:
unui
program
freze cilindro-frontale;
Cap.3. freze cu cap sferic;
Limbaj freze toroidale;
ISO
Cap.4. freze dublu radiale;
Programarea freze dublu radiale limitate;
deplasărilor
freze conice;
Cap.5.
Informaţii freze conice limitate;
tehnologice
freze pentru gravare;
Cap.6. Cicluri burghie;
fixe
freze cu rază la vârf negativă;
scule pentru debitare;
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
318
Cap.1.
Introducere
Prezentare succintă
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor Butoane selectare mod
Butoane selecţie
vizualizare
Cap.9.CAM panoramare, focalizare

Morar
319
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Intervenţii asupra modelului
Cap.7. geometric:
Subprogram
e Selectarea zonei ce urmează a fi
Cap.8.Progra
prelucrată
marea Soluţie-curbe de restricţie
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
320
Cap.1.
Introducere
Prelucrare
Cap.2.
Arhitectura
unui
Selectare curba interioară a
program suprafeţei (roşii)
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii Machining
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
321
Cap.1.
Modificarea parametrilor operaţiei selectate
Introducere Parametrii sculei
Cap.2.
Parametrii de aşchiere
Arhitectura Parametrii (Toolpath)
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4. Selectarea automată poate fi actualizată de utilizator
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
322
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Opţiuni pentru:
Cap.7.
Subprogram
Alegerea modului de pătrundere
e Alegerea valorii pentru “Safe level, Safe plane”
Alegerea curbei de apropiere
Cap.8.Progra Alegerea valorii pentru “Draft angle”
marea Alegerea curbei de îndepărtare
strungurilor Alegerea valorii pentru adaosul de finisare
Cap.9.CAM

Morar
323
Cap.1.
Introducere
Traiectoria sculei după operaţia
Cap.2.
Arhitectura
unui
de degrosare
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
324
Cap.1.
Introducere
Finisare
Cap.2. Butonul ”New”
Arhitectura
unui program Apoi se alege strategia „Optimized Plane”
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Definirea sculelor – vezi operaţia de degrosare

Cap.9.CAM

Morar
325
Cap.1.
Introducere Definirea parametrilor „Strategies”
Cap.2.
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
326
Cap.1. Curbe de limitare: instrumente utile în definirea operaţiilor de prelucrare

Introducere Delimitează o zonă care nu/se doreşte a fi prelucrată.
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
327
Cap.1. Traiectoria sculei la operaţia de finisare

Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
328
Cap.1.
Introducere
Meniul de simulare
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
329
Cap.1.
Introducere
Piesa după simularea operaţiei
Cap.2. de degroşare
Arhitectura
unui
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasarilor
Cap.5.
Informatii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e Piesa după simularea operaţiei
Cap.8.Progra de finisare
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
330
Cap.1.
Introducere
Frezare 2.5 D: modelul 3D al
Cap.2.
Arhitectura
unui
piesei şi semifabricatul propus
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

331
Cap.1.
Introducere Frezare 2.5 D: degroşare plană
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
332
Cap.1.
Introducere
Frezare 2.5 D: degroşare de tip
Cap.2.
Arhitectura
unui
curbă de nivel
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
333
Cap.1.
Introducere
Frezare 2.5 D: frezare gaură
Cap.2.
Arhitectura
unui
centrală
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
334
Cap.1.
Introducere Frezare 2.5 D: găurire găuri 10
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
335
Cap.1.
Introducere Frezare 2.5 D: găurire găuri 16
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
336
Cap.1.
Introducere
Frezare 2.5 D: frezare plană de
Cap.2.
Arhitectura
unui
finisare
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
337
Cap.1.
Introducere
Frezare 2.5 D: frezare finisare
Cap.2.
Arhitectura
unui
colţuri
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
338
Cap.1.
Introducere Frezare 2.5 D: simulare
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
339
Cap.1.
Introducere Frezare 2.5 D: fragment din codul NC generat
Cap.2.
…………………………..
Arhitectura G03X-24.113Y40.382I-21.358J-41.906F100
unui G01X-62.137Y19.535
program
G03X-60.282Y-20.592I12.16J-19.544
Cap.3. G01X-22.151Y-41.445
Limbaj G03X24.518Y-40.16I22.209J41.545
ISO
Cap.4. G01X62.137Y-19.535
Programarea G03X60.282Y20.592I-12.143J19.545
deplasărilor G01X21.305Y41.873
Cap.5. G00Z20.
Informaţii X94.468Y73.119
tehnologice Z-28.243
G01Z-29.243F50
Cap.6. Cicluri
fixe
G03X96.56Y69.914I4.914J0.923F100
G02X109.92Y58.858I-44.574J-67.458F200
G01Y43.434F600
Cap.7.
Subprogram
G03X84.724Y65.354I-59.928J-43.445F200
e G01X76.371Y69.914
X55.505F600
Cap.8.Progra
marea X82.961Y54.886F200
strungurilor G02X109.92Y22.508I-33.041J-54.922
G03X112.518Y19.698I4.69J1.731
Cap.9.CAM
G00Z20.
……………………………….

Morar
340
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Frezare 3D: modelul 3D al piesei
Arhitectura
unui program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
341
Cap.1.
Introducere
Frezare 3D: semifabricat
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
342
Cap.1.
Introducere
Frezare 3D: degroşare de tip
Cap.2.
Arhitectura
unui
curbă de nivel
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
343
Cap.1.
Introducere
Frezare 3D: finisare plană (aspect
Cap.2.
Arhitectura
din timpul prelucrării)
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
344
Frezare 3D: finisare plană

Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
345
Cap.1.
Introducere
Frezare continuă în 4 axe (X, Y,
Cap.2.
Arhitectura
unui
Z, Complexitate operaţiilor face
necesară existenţa modelului
program
Cap.3.
geometric şi cinematic al
Limbaj maşinii
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5. Se simulează
Informaţii
tehnologice şi deplasările
Cap.6. Cicluri
elementelor
fixe
mobile ale
Cap.7. maşinii
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
346
Cap.1.
Introducere
Frezare continuă în 4 axe (X,
Cap.2.
Arhitectura
unui
Y, Z, A)
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
347
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
Y, Z, A): simulare
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
348
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
Y, Z, A, C) – modelul 3D al
program
Cap.3.
Limbaj
piesei
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
349
Cap.1.
Introducere
Cap.2.
Arhitectura
unui
Y, Z, A, C)
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea Se simulează
deplasărilor
şi deplasările
Cap.5.
Informaţii elementelor
tehnologice
mobile ale
Cap.6. Cicluri
fixe
maşinii
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
350
Cap.1.
Introducere
Prelucrări combinate (frezare +
Cap.2.
Arhitectura
unui
strunjire)
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
351
Cap.1.
Introducere Frezare cu roboţi industriali seriali
Cap.2.
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
352
Cap.1.
Introducere
Măsurarea dimensiunilor (pe
Cap.2.
Arhitectura
unui
modelul 3D al piesei)
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
353
Cap.1.
Introducere
Evaluarea dimensiunii adaosului
Cap.2.
Arhitectura
unui
pe piesa prelucrată
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programarea
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
tehnologice
Cap.6. Cicluri
fixe
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM

Morar
354
Cap.1.
Introducer
e
Cap.2.
Cap. 10. ÎNCHEIERE
Arhitectura
unui
program
Cap.3.
Limbaj
ISO
Cap.4.
Programare
a
deplasărilor
Cap.5.
Informaţii
Dacă după parcurgerea acestui suport de curs
tehnologic
e mai persistă îndoieli în întocmirea unui program
Cap.6. Cicluri
fixe
CNC, sperăm ca paginile următoare să le
elimine.
Cap.7.
Subprogram
e
Cap.8.Progra
marea
strungurilor
Cap.9.CAM
Cap.10.Încheiere

Morar
355
Cap.1.
Câteva consideraţii generale:

Introducer
e
Cap.2.
Arhitectura
unui Fiecare program întocmit trebuie să îndeplinească cel puţin două
program
condiţii:
Cap.3. - siguranţa, are prioritate maximă;
Limbaj ISO
- uşurinţa utilizării.
Cap.4.
Programare Obţinerea unei siguranţe maxime în prelucrarea/realizarea preciziei
a
deplasarilor
impuse, evitarea rebuturilor, a coliziunilor, etc. poate fi obţinută dacă
Cap.5. programul în ansamblul său este gândit ca o succesiune de părţi
Informaţii
tehnologic
dedicate fiecărei scule în parte – tehnică similară cu utilizarea
e “blocurilor principale”.
Cap.6. Cicluri
fixe Caracterul modal al unor informaţii, cum ar fi turaţia, avansul, etc,
trebuie utilizat numai în cadrul blocurilor oferite prelucrării cu o anumită
Cap.7. sculă. În acest fel, se evită apariţia unor erori la reluarea programului
Subprograme după o oprire accidentală sau nu.
Cap.8.Progra Studierea atentă a documentaţiei şi conlucrarea cu operatorul sunt alte
marea premize ale întocmirii unui program corect şi al materializării lui.
strungurilor
Programul propriu-zis are aceeaşi structură, chiar dacă ne raportăm la

Cap.9.CAM sisteme numerice de prelucrare diferite.
Cap.10.Incheiere
Morar
356
Cap.1.
Introducere
În cazul centrelor de prelucrare prin frezare şi strunjire, orice program este
Cap.2. structurat pe patru secţiuni diferite:
Arhitectura
unui program 1. Secţiunea de început program
- prelucrare -
Cap.3. 2. Secţiunea pentru dezactivarea sculei “i”
Limbaj ISO
3. Secţiunea pentru activarea sculei “i+1”
Cap.4. - prelucrare -
Programarea
deplasarilor
4.Secţiunea de sfârşit program
Cap.5.
Informatii Ori de câte ori se întocmeşte un program nou, se va începe cu secţiunea de
tehnologice început program. Astfel, aproape se pot copia în întregime informaţiile dintr-un
program existent. Evident informaţii cum ar fi turaţia, avansul, scula,
Cap.6. Cicluri
fixe coordonatele vor fi altele, dar structura de bază rămâne aceeaşi ori de câte ori
se începe un program .
Cap.7. După secţiunea de început a programului (prima sculă este activă) – urmează
Subprograme porţiunea de program destinată prelucrării.
După terminarea prelucrării cu prima sculă, în program urmează secţiunea a
Cap.8.Progra doua, destinată secvenţelor de sfârşit în utilizarea primei scule. Imediat, după
marea
strungurilor aceea urmează secţiunea de aducere în prelucrare a sculei următoare, urmată
de secvenţele de prelucrare cu această sculă nouă şi structura acestor secţiuni
Cap.9.CAM rămâne aceeaşi, informaţiile concrete specifice piesei, vor fi diferite.
Această basculare între secţiunile 2 şi 3 se continuă până la activarea tuturor
Cap.10.Încheiere sculelor.
Morar
357
Cap.1.
Introducere
Cap.2. După programarea informaţiilor de prelucrare pentru ultima sculă, programul redactat se
Arhitectura încheie cu secţiunea a patra.
unui
program Pentru exemplificare se va considera primul program prezentat în capitolul 3.
Cap.3. Analizând programul, prin prisma structurii prezentate anterior, se identifică:
Limbaj ISO
- Secţiunea început program:
Cap.4.
Programarea %
deplasărilor
0 0001 ; (număr program)
Cap.5.
Informaţii N0005 G91 G28 X0 Y0 Z0 ; (deplasare în punctul de referinţă )
tehnologic
e N0010 T01 M06 ; (schimbare sculă, activare sculă T1)
Cap.6. Cicluri
fixe N0015 G54 G90 S400 M3 ; (setare zero piesă, programare în sistem
absolut, pornire AP, cu 400 rot/min.)
Cap.7. N0020 G00 X-10.0 Y-15.0 ; (deplasare în punctul de start)
Subprograme
N0025 G43 Z-5.0 D01 M8 ; (poziţionare pe Z, corecţia de
lungime, pornire, lichid de aşchiere)
Cap.8.Progra
marea N0030 G01 Y65.578 F100 ; (conturare, viteza de avans 100mm/min.)
strungurilor
Cap.9.CAM Urmează prelucrarea conturului (informaţii specifice fiecărei prelucrări).
Cap.10.Încheiere
Morar
358
Cap.1.
Introducere
-Secţiunea pentru dezactivarea sculei T1
Cap.2.
Arhitectura N0085 M09 ; (oprire lichid aşchiere)
unui program
N0090 G91 G28 G40 Z0 M19 ; (revenire în punctul de referinţă, anulare
Cap.3. corecţie de lungime, oprire orientată AP)
Limbaj ISO
N0095 M01 ; (stop opţional)
Cap.4.
Programarea N0100 M05 ; (oprire AP)
deplasărilor
N0105 T02 M06 ; (schimbare sculă, activare sculă T2)
Cap.5.
Informaţii
tehnologic
-Secţiunea pentru activarea sculei
Cap.6. Cicluri T2 N0110 G54 G90 S600
fixe
M3 ; N0115 G00 X50.0
Cap.7. Y50.0 ; N0120G43
Subprograme
Z50.0 D02 M08 ;
Urmează prelucrarea cu scula T2.

Cap.8.Progra
marea Deoarece prelucrarea găurii presupune şi utilizarea sculei T3 (burghiul) în program
strungurilor urmează în succesiune secţiunile doi şi trei.
Cap.9.CAM

Cap.10.Incheiere Morar
359
Cap.1.
Introducere
-Secţiunea de sfârşit program
Cap.2. N0150 M09 ;
Arhitectura
unui program N0155 G91 G28 G40 Z0 M19 ;
N0160 G28 X0 Y0 ;
Cap.3. N0165 M30;
Limbaj
ISO %
Cap.4.
Programarea Unele echipamente pot avea o structură a diferitelor secţiuni uşor modificată. Frecvent se
deplasărilor recomandă ca în secţiunile de început program, activare sculă “i+1” să fie programate
anumite condiţii iniţale cum ar fi: anulare corecţii, anulare cicluri, etc. Semnificaţia codurilor
Cap.5.
Informaţii utilizate în program nu trebuie în acest moment să pună nici n fel de probleme pentru a le
tehnologic înţelege. Poate câteva precizări sunt bine venite în ceea ce priveşte G28. Comanda G28
e este utilizată, atât la centrele de prelucrare prin frezare cât şi prin strunjire, pentru a trimite
Cap.6. Cicluri maşina în punctul său de referinţă – un punct precis poziţionat pe axele maşini, situat la
fixe extremitatea pozitivă a axelor. Este punctul care conferă siguranţă în realizarea unor acţiuni
cum ar fi schimbarea sculei. Pericolul unei eventuale coleziuni este complet exclus.
Cap.7.
Subprogram La centrele de prelucrare prin strunjire mai există un punct cu aproximativ acelaşi rol numit
e punctul de referinţă al sculei.
Cap.8.Progra Modul de programare indicat ( utilizarea codului G91- programare în sistem incremental)
marea
strungurilor
este urmarea cerinţei, prezentă la multe CNC-uri, de a trimite maşina via un punct
intermediar – adică tocmai punctul în care se găseşte. Utilizarea unui “pseudo - punct de
referinţă”, chiar şi iî cazul echipamentelor care nu cer acest lucru, este de luat în seamă.
Cap.9.CAM
Cap.10.Încheiere
Morar

Coordonatele CNC

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coordonatele CNC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing. Emilia Câmpean

Aspecte generaleprivind programarea

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing. Emilia Câmpean

ARHITECTURA UNUI PROGRAM NC

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

În continuare, se analizează cotele şi se evidenţiază cotele

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Prof.Dr.Ing.Liviu Sef Lucrari Dr.Ing Emilia Campean

• Dezvoltarea planului de prelucrarea de sfârşit de

Prof.Dr.Ing.Liviu Sef Lucrari Dr.Ing Emilia Campean

Cap.1. Cap.3. PROGRAMAREA MANUALĂ CNC

Cap.3. Controlul maşinii-unelte este realizat de către programator

Prof.Dr.Ing.Liviu Sef Lucrari Dr.Ing Emilia Campean

Prof.Dr.Ing.Liviu Sef Lucrari Dr.Ing Emilia Campean

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Informaţii geometrice (Identificator X,Y, Z, A, B, C)

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Poziţia punctului exprimată prin 2/3 coordonate

Cap.3. Freza Strung

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

P2(R=60 , α=75°, sau α=45 °)

Poziţia polului se precizează diferit funcţie de echipament. De

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Originea fixă stabilită de constructor hard / soft

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Alegerea originii piesei este dictată de:

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

În ce poziţie trebuie să deplasez Cât de departe trebuie să fie scula?

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Valorile deplasării sculei din originea Se poziţioneaza scula în origine şi se

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Prof.Dr.Ing.Liviu Morar Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Variabile programate predefiniţi;

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

H, D: funcţie ce defineşte registrii de corecţie;

Cap.3. L: funcţie ce defineşte un subprogram ;

Cuvinte alcătuite dintr-o literă urmată de un număr:

Mx, Mxx, Mxxx: funcţii de apelare a unui subprogram,

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

N20 G01 X20.8 Y54.6 F89; N20 G01 X…..Y……F…..;

Instrucţiunea G01 din blocul N20

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

N120 G00 X… Y…; G00 X… Y…;

Programarea este specifică fiecărui tip de echipament.

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Bloc principal: conţine toate cuvintele necesare derulării unei

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Cap.3. Un ansamblu de instrucţiuni care permit derularea unui program şi

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Prof.Dr.Ing.Liviu Şef Lucrări Dr.Ing Emilia Câmpean

Unitate de măsură în program