ECHIPAMENTE NUMERICE AVANSATE IN SISTEME

ELECTROMECANICE

NOTIUNI INTRODUCTIVE

ENA_SEM - CURS 1 1
 Papusa mobila
Controlul unei masini-unelte/utilaj:

montant
sanie

Tipul de actionare
masa

Modul de control batiu

Limitarea miscarilor pe axe

Modul de control al vitezelor

Modul de selectare si utilizare a unor facilitati asociate procesului de
lucru

ENA_SEM - CURS 1 2
 Actionare si control
complet manuale

Actionare partiala si
control manual

SEM conventionale cu
control mixt

SEM automate

SEM cu comanda
numerica

ENA_SEM - CURS 1 3
COMANDA NUMERICA este un concept fundamental in care comanda se
abordeaza diferit fata de etapele anterioare.

Prima generatie: masina unealta pentru operare manuala, dotata

cu un sistem numeric pentru pozitionarea sculei in raport cu piesa.

A doua generatie: masina unealta proiectata special pentru un

echipament numeric pe baza de banda perforata.

A treia generatie: echipamentul numeric este reprezentat de un

sistem tip microcalculator.

ENA_SEM - CURS 1 4
1952 prima generatie de masini unelte cu CN, pentru
prelucrarea metalelor; sistemul de comanda era realizat in logica
cablata, utilizand tuburi electronice si relee.

1960 a doua generatie de masini unelte cu CN, pentru

prelucrarea metalelor; tuburile electronice si releele sunt inlocuite
cu tranzistoare.

1965 a treia generatie de masini unelte cu CN; se introduce

logica programata, utilizand circuitele integrate.

1980 a patra generatie de masini unelte cu CN; se introduce

logica programata, pe baza sistemelor de calcul.

ENA_SEM - CURS 1 5
Avantaje ale utilizarii CN:

Automatizare Interventia operatorului uman este redusa sau eliminata.

Precizie si acuratete Odata programul verificat, se poate produce un numar

oricat de mare de piese cu aceeasi precizie si acuratete.

Prelucrarea unei piese noi necesita numai modificarea la

Flexibilitate
nivelul programului.

ENA_SEM - CURS 1 6
 APLICATII

Masini unelte cu comanda numerica

Utilaj tehnologic pentru prelucrari pe baza tehnologiilor neconventionale

Linii flexibile de fabricatie

ENA_SEM - CURS 1 7
 Controlul miscarii

Reprezinta functia de baza a

sistemelor de comanda numerica

automat precis consecvent

Masa de deplasat

Cremaliera
Senzor
Motor de actionare

ENA_SEM - CURS 1 8
 Sisteme de coordonate

Sistem cartezian Sistem polar

ENA_SEM - CURS 1 9
 Conversia intre
coordonatele polare si cele
carteziene

ENA_SEM - CURS 1 10
 Punct de
referinta Puncte de zero
pentru scula Punct de
schimbare
scula

Punct de
referinta

Punct de zero
Punct de zero piesa
programat
masina
originea
masinii

ENA_SEM - CURS 1 11
 Deplasare absoluta/incrementala

Deplasare incrementala
Deplasare absoluta punctul punctul final al miscarii este
final al miscarii este definit in definit in raport cu pozitia
raport cu punctul de origine. curenta.

B(xB,zB) x B(xB-xA,zB-zA) x

A(xA,zA) A(xA,zA)

z z

ENA_SEM - CURS 1 12
 Elemente importante pentru un utilizator
de masini cu CNC

Intelegerea modului in care lucreaza masina.

Cunoasterea principalelor componente ale masinii.

Familiarizarea cu directiile de miscare ale masinii.

Cunoasterea limbajului de programare propriu respectivei masini.

ENA_SEM - CURS 1 13
 Echipamente cu comanda numerica

Y Y
P2(X2,Y2)

P2
P4 P1
P1(X1,Y1)
P3
P0
P5
O O
X X
Punct cu- punct Prelucrare paraxial
Y
P
Echipamentul numeric n
controleaza numai punctul final P1 Pe durata deplasarii are loc
al deplasarii. Directia de prelucrarea si controlul se
deplasare este asigurata de realizeaza pe trei axe.
ghidajele masinii.

O
X
Conturare

Comanda deplasarea simultana

a sculei de aschiere dupa mai
multe axe, asigurandu-se
controlul traiectoriei pe toata
durata deplasarii.

ENA_SEM - CURS 1 14
 Echipamente cu comanda numerica tip
CNC (Computer Numerical Control)

Diferenta intre echipament tip NC si echipament tip CNC este data de facilitati cu privure la:
Intocmirea programului de prelucrare
Memorarea si corectarea sa
Rularea pentru testare
Controlul sculei
Ofera o alternativa la programarea clasica prin limbaje specifice de programare

ENA_SEM - CURS 1 15
 Strunjirea operatie tehnologica de prelucrare prin aschiere a unui material
cu ajutorul unui strung

Strunjire longitudinala Strunjire frontala Canelare longitudinala Canelare frontala

ENA_SEM - CURS 1 16
 Principalele elemente constructive ale unui strung normal

I miscarea principala de rotatie a

semifabricatului
II - micare de avans longitudinal a
cruciorului
III - micarea de avans a saniei
transversale
IV - deplasarea manual a suportului
portcuit

1 - batiu (pat), 11 - arborele principal al strungului

2 si 3 picioare de sprijin 12 - dispozitivul de prindere a semifabricatului
4 - ghidajele longitudinale 13 - cutia de avansuri i filete
5 cruciorul 14 - capacul de protecie
6 - sania principal 6 15 - bara de avansuri
7 - sania transversal 16 - urubul conductor
8 - sniua longitudinal 17 - ppua mobil
9 - suportul portscul 9. 18 - pinola de montare a burghiului
10 - ppua fix 19 - motorul electric de acionare n
20 -bar de legtur a manetelor de pornire-oprire.

ENA_SEM - CURS 1 17
Frezarea este procedeul tehnologic de obtinere a suprafetelor prin aschiere
la care miscarea principala este de rotatie a sculei aschietoare numita freza
iar miscarea de avans este executata fie de piesa fie de scula aschietoare.

http://www.glacern.com/videolounge

ENA_SEM - CURS 1 18
 ECHIPAMENTE NUMERICE AVANSATE IN
SISTEME ELECTROMECANICE

STRUCTURA SI FUNCTIILE COMENZII NUMERICE

ELEMENTE DE PROGRAMARE A CN

ENA_SEM - Curs 2 1
 FUNCTIILE COMENZII NUMERICE

Asigurarea posibilitatilor de
integrare a instalatiei intr-o
Realizarea unor traiectorii
structura de fabricatie unitara
impuse ale punctelor de
si flexibila
interactiune scula-piesa, cu o
anumita precizie

Functii ale
comenzii
numerice
Introducerea de date de la
Realizarea unor parametri periferice sau manual
optimi ai regimurilor de
prelucrare
Comanda si supravegherea
desfasurarii diferitelor etape
tehnologice ale procesului de
uzinare

ENA_SEM - Curs 2 2
 1. Echipamente de comanda
secventiala si supraveghere a etapelor
Evolutia structurilor
tehnologice: au ca scop realizarea unei si functiilor CN
serii de operatii ce se succed intr-o
ordine bine definita, cu precizarea ca
starea sistemului la un moment dat
depinde mai putin de conditiile
instantanee si mai ales de un ciclu dat

2. Echipamente de introducere de date si

afisare de cote: sunt o dezvoltare a celor
de comanda secventiala, realizand un
dialog om-masina si o obiectivizare a
urmaririi proceselor.

3. Echipamente de pozitionare a organelor mobile:

Se pot realiza in structura
numerica si logica cablata
pentru masini serie sau cu
automat programabil pentru
masini si procese speciale
asigura comanda succesiva a axelor si in timpul
deplasarii nu se executa prelucrari; reprezinta
primele echipamente cu comenzi programate, adica
la care parametrii de stare ai sistemului la un moment
dat sunt precizati printr-un program prin care se
comunica masinii instructiunile necesare efectuarii
operatiilor.

ENA_SEM - Curs 2 3
 4. Echipamente de prelucrare pe
directii paralele cu axele: deplasarile
Evolutia structurilor
pe axe sunt independente, dar se pot si functiilor CN
realiza simultan cu uzinarea. In plus,
utilizeaza algoritmi de conducere
adaptativ-optimali.

5. Echipamente de conturare:
deplasarile pe axe se pot realiza
simultan si pentru realizarea
traiectoriilor impuse, informatia de
deplasare este predominata.

6. Echipamente pentru conducerea

centrelor de prelucrare simultana pe
mai multe axe: reprezinta extensii ale
variantelor 4 si 5, cu programe evident
Volumul mare de informatii necesita mai complexe.
prelucrarea datelor intr-o faza
externa procesului de prelucrare cu
apel la limbaje de programare
speciale.

ENA_SEM - Curs 2 4
 STRUCTURA COMENZII NUMERICE

BLOC BLOC
INTRODUCERE DE
DATE AFISARE

Structura
comenzii
numerice
BLOC DE
BLOC INTERFATARE
DE I/O
CALCUL
BLOC
DE
MASURA

ENA_SEM - Curs 2 5

BLOC INTRODUCERE DATE

Realizeaza legatura echipamentului cu operatorul, fiind de obicei, un panou ce contine

un sistem de afisare si o tastatura.

Este un ansamblu de module si programe care prelucreaza informatia introdusa in

echipament sub diverse coduri, o converteste intr-o forma acceptabila si o repartizeaza la
celelalte blocuri.

Introducerea programului piesa se poate realiza:

Direct de la operator manual;

Cu periferice specializate (cititor de banda perforata, de banda magnetica)
Direct de la calculator (sistem CNC).

ENA_SEM - Curs 2 6

BLOC DE INTERFATARE I/O

Realizeaza schimbul semnalelor de comutatie cu echipamentul conventional.

Are o structura de microcalculator, functiile de adaptare intre echipamentul de

comanda si cel conventional realizandu-se prin mijloace software.

BLOC DE CALCUL

Executa prelucrari asupra informatiilor de deplasare continute in programul piesa,

operatiile aritmetice necesare elaborarii incrementilor de deplasare care sunt apoi
introdusi in circuitul de masura a pozitiei si in memoriile de deplasare reala aferente
fiecarei axe, unde se scad sau se aduna informatiei existente.

Ecuatia de miscare definita prin programul piesa determina deplasarea relativa a sculei
aschietoare fata de piesa prelucrata.

Este realizat la variantele mai noi in jurul unui microprocesor de 16 sau de 32 de biti
rezultand viteze de lucru net superioare.

ENA_SEM - Curs 2 7
 Generare Generarea
secvente de traiectoriilor
lucru intre puncte

Functiile
blocului de
calcul
Calcul date
momentane si Optimizarea
absolute regimurilor de
accelerare/decelerare

Controlul comportarii
in regim dinamic al
buclelor de pozitie

ENA_SEM - Curs 2 8
Generare traiectorii Sistemul de interpolare

Sa asigure aproximarea conturului impus in limitele preciziei specificate, furnizand

pentru fiecare axa informatia de deplasare necesara generarii punctelor intermediare intre
doua puncte principale de reper, pe baza modelului matematic de interpolare prestabilit;

Sa asigure dependenta functionala intre axe conform traiectoriei punctului de

interactiune scula-piesa;

Sa permita respectarea conditiilor tehnologice privind viteza rezultanta a punctului de pe

traiectorie si cele privind dimensiunile sculei.
B(xB,zB) x

A(xA,zA)

ENA_SEM - Curs 2 9
 PROGRAMAREA COMENZII NUMERICE

PROGRAMAREA UTILIZAND PRODUSE

MANUALA A CN CAD/CAM

PROGRAMAREA
CONVERSATIONALA

ENA_SEM - Curs 2 10
 PROGRAMAREA MANUALA A CN
Se utilizeaza pentru procese tehnologice simple(operatii de gaurire, alezare,
frezare de contururi liniare, strunjiri simple) si in cazul unor programe relativ
scurte sub 120-150 instructiuni.

Informatiile pentru programare sunt:

Geometrice: coordonate si traiectorii;

Tehnologice:
Viteze de prelucrare;
Adancimi de patrundere;
Viteze de avans;
Informatii ajutatoare privind racirea, sensul de rotatie, numarul
fiecarei scule si ordinea in care sunt utilizate.

ENA_SEM - Curs 2 11
Informatiile Tabele, diagrame, Materiale, tratamente
pentru manual de termice, numarul
programare programare pieselor din lot, etc

Elaborarea programului
piesa

ENA_SEM - Curs 2 12
Etapele de elaborare si implementare a programului

1. Intocmirea fisei de amplasare
Codul de catalog pentru scula,

scule port-scula si pastila

Constantele de prereglare ale
sculelor

Schita(forma) partii active

2. Intocmirea fisei de reglaj
Se indica sistemul de axe al

masinii si se pun in evidenta
suprafetele ce urmeaza a fi
prelucrate.

3. Calculul coordonatelor punctelor
La piesele simple, acestea pot fi

caracteristice preluate direct din desen;

Unele echipamente de CN ofera
facilitati pentru calculul punctelor
caracteristice.

ENA_SEM - Curs 2 13
4. Intocmirea programului
Se vor descrie traiectoriile tuturor
sculelor pentru prelucrarea
suprafetelor, verificand evitarea
eventualelor coliziuni.

5. Introducerea programului pe
RAM, banda perforata, banda

suportul de informatie magnetica, USB, etc

6. Testarea si optimizarea
Pe o masa de desenat sau cu un

programului program de simulare grafica pe
CNC;

Pe MU, fara piesa in regim fraza cu
fraza;

Pe MU cu piesa, pentru stabilirea
corectiilor de scula;

Pe MU cu piesa si program
corectat.

ENA_SEM - Curs 2 14
Programare in Programare
cod ISO parametrica,
(standard) varianta a celei
precedente dar mai
flexibila
Variante de
programare

Programare
Programare in geometrica in
limbaj profil (PGP)
specializat Contururile se
APT si versiunile descriu cu ajutorul
ulterioare unui procesor
Programare geometric, tot in cod
structurata ISO
Salturile sau buclele
relative la blocuri in
cod ISO se
realizeaza cu
instructiuni PASCAL

ENA_SEM - Curs 2 15
 Coduri de
programare

Cod ISO Cod EIA

(norme NFZ 68010, 68030, (norme RS 244A, 273A)
68032)

Structural si notional, aceste coduri au corespondenta cu utilizarea ca

suport program a benzii perforate (in Romania STAS 9369-85)

ENA_SEM - Curs 2 16
 INTOCMIREA PROGRAMULUI

Entitate de prelucrare - EP: rezultatul deplasarii unei scule date, ce

parcurge un ansamblu de traiectorii asupra unei piese mecanice.

Conditii de aschiere

Adaptarea sculei la
material
Asocierea cu anumite
scule

Informatii referitoare la
generarea suprafetelor

ENA_SEM - Curs 2 17
 ELEMENTE IMPORTANTE
Natura geometrica a
suprafetelor rezultate
Parametri intrinseci ai
suprafetelor Rugozitatea suprafetei

Limite geometrice ale

suprafetei

microgeometrica

macrogeometrica

Descrierea geometrica a starii

finale a entitatii de prelucrare

ENA_SEM - Curs 2 18
 Este descrisa plecand
de la starea finala a
Starea initiala EP, considerand
volumul de material
indepartat si modul de
repartizare al acestuia

Incadrat in anumite
clase si caracteristici Materialul piesei

ENA_SEM - Curs 2 19
 Alegerea sculei
Elemente legate de scula
Tipul sculei
Geometria
Numarul de scule

Traiectoria sculei
Orientarea sculei
Se obtine prin
intermediul
dispozitivului de
Conditii de aschiere asezare si fixare
Viteza de aschiere

Stabilirea unui punct caracteristic Viteza de avans

Descrierea deplasarii acestuia Utilizarea lichidului

de aschiere
Stabilirea punctului de intrare si a
celui de iesire a sculei in conturare
Stabilirea sistemelor de referinta

ENA_SEM - Curs 2 20
 zL

hintermediar
hinitial

hfinal
xL
Degrosare Finisare

Mai multe
treceri

Traiectorii ale sculei:

-Deplasari de lucru (degrosarea si finisarea)
-Deplasari auxiliare (pozitionarea sculei in pozitia corespunzatoare
fiecarei etape-entitati- de prelucrare)

ENA_SEM - Curs 2 21
 Pozitie de repaus: Q0

T
zL T Pozitie initiala: Q1 zL Prelucrare de la P1 la P2
T
hinitial

hinitial
Pozitie de
incepere a
prelucrarii: P1

yL x
Prelucrare de la P1 la P2
Q1 P2 P1

xL

ENA_SEM - Curs 2 22
 Deplasare pe verticala a T
T Deplasare in planul XY a Deplasare pe verticala a
sculei de la P2 la Q2
T sculei de la Q2 la Q1 Q1 sculei de la Q1 la P1 T
Q2
P1

Scula pregatita pentru o a

doua trecere

P2 Q2

Q1

xL

ENA_SEM - Curs 2 23
 Studiul metodei
Algoritm de prelucrare generale de rezolvare
Definirea punctelor
de baza ale traseului

Def\inirea variabilelor:
Ce corespund parametrilor
intrinseci ai operatiilor date de
intrare

Redactarea algoritmului Utilizate de algoritmul de

propriu-zis rezolvare

ENA_SEM - Curs 2 24
 SISTEME DE REFERINTA
Sistem cartezian
STAS 8902 -71
Axe de coordonate primare:
X, Y, Z pentru masina unealta
X, Y, Z pentru piesa

XY planul de lucru
Z - axa sculei (sens pozitiv sensul indepartarii de piesa)

ENA_SEM - Curs 2 25
A, B, C rotatiile dupa X, Y, Z pentru masina unealta
A, B, C pentru piesa

ENA_SEM - Curs 2 26
 Sistem polar

Y Plan de lucru:

P
r

Originea: pol X

Coordonata liniara: raza Coordonata circulara: unghiul

Pol Plan Axa de referinta

I, J XY X+
J, K YZ Y+
K, I ZX Z+

ENA_SEM - Curs 2 27
Sistem absolut: se refera la originea sistemului de referinta in indicarea
tuturor coordonatelor punctelor, indiferent de pozitia curenta a sculei

xG
xF
xE
xD

xC
xB
xA
A B C D E F G

ENA_SEM - Curs 2 28
Sistem incremental: cotele indica o marime intre doua puncte
caracteristice si nu o valoare fata de o baza comuna.

xA xBA xCB xDC xED xFE xGF

A B C D E F G

ENA_SEM - Curs 2 29
 PUNCTE DE ZERO

STRUNG

Punct de Punct de
referinta schimbare
pentru scula scula

Punct de
referinta

Punct de zero
Punct de zero piesa
masina programat
originea masinii

ENA_SEM - Curs 2 30
 PUNCTE DE ZERO

FREZA

Localizarea punctelor de
zero pe o masina de
gaurit.

ENA_SEM - Curs 2 31
 POZITIA SISTEMULUI DE COORDONATE

FREZA

Sistem de coordonate al masinii Sistem de coordonate al piesei

ENA_SEM - Curs 2 32
 POZITIA SISTEMULUI DE COORDONATE

STRUNG

Pentru scula pozitionata in fata Pentru scula pozitionata in urma

centrului de rotatie centrului de rotatie

ENA_SEM - Curs 2 33
 CONTROLABILITATEA AXELOR

STRUNG

FREZA

ENA_SEM - Curs 2 34
 FACILITATI DE SCHIMBARE A SCULELOR
CAP REVOLVER
Sistem de schimbare
automata a sculelor

De la 8 la 16 pozitii
MAGAZIE DE SCULE

1 burghiu
2 dispozitiv de prindere
3 axul de lucru

De la 48 la 100 pozitii 4 magazia de scule

ENA_SEM - Curs 2 35
 PROGRAMAREA MANUALA A CN

Informatiile Tabele, diagrame, Materiale, tratamente

pentru manual de termice, numarul
programare programare pieselor din lot, etc

Elaborarea programului
piesa

ENA_SEM - CURS 3 1
 LIMBAJUL DE PROGRAMARE ISO
Poseda un vocabular si o sintaxa.

Elemente importante
Subprogramele
Caractere utilizate rezidente si concepute

Numere utilizate
Structuri de control

Variabile Secvente de blocuri

de instructiuni
Cuvinte
Blocuri de
instructiuni

Instructiuni

ENA_SEM - CURS 3 2
 Caractere utilizate

Cifrele de la 0 la 9.

Literele: majusculele alfabetului latin.

Semne si operatori matematici.

Caractere particulare
Inceput program
Inceput comentariu
Sfarsit comentariu
Sfarsit de bloc

Caractere inerte, recunoscute de sistem, fara a avea insa un anumit
efect.

ENA_SEM - CURS 3 3
 Numere utilizate

Intregi Reale

Utilizate ca:

Valori afectate variabilelor

Argumente pentru unele functii

Constante in diferite expresii aritmetice

ENA_SEM - CURS 3 4
 Variabile - parametri
Sunt definite apriori:

Numarul de variabile utilizate

Tipul de informatie pe care il reprezinta

Identificatorul acestor variabile

Variabile programate Parametri externi

Utilizeaza diferiti identificatori Parametri rezervati pentru
predefiniti comunicarea intre CNC si automat
Valorile acopera un domeniu larg Parametri utilizati de CNC,
accesibili programatorului pentru
Afectarea unei valori pentru o
citire
variabila se face prin =
Parametri utilizati de CNC,
accesibili programatorului pentru
citire si scriere
Parametri care nu afecteaza CNC-
ul, utilizati de programator

ENA_SEM - CURS 3 5
 Cuvintele limbajului

Cel mai mic ansamblu de caractere care poseda o semnificatie

independenta de alte caractere care pot urma si de care sunt despartite
prin operatori, semne de punctuatie, etc.

Cuvinte alcatuite dintr-o litera:

X, Y, Z: sistemul primar al axelor de coordonate liniare
A, B, C: axe de rotatie
U, V, W: sistemul secundar al axelor de coordonate
I, J, K: coordonatele centrului unui cerc, parametri de interpolare
P, Q: utilizate in cicluri
R: raza cercului, cuvant utilizat in cicluri
F: functie ce defineste viteza de avans
S: functie ce defineste viteza de aschiere
T: functie ce defineste scula
D: functie ce defineste registrii de corectie
H, L: functie ce defineste un subprogram
N: eticheta pentru identificarea unui bloc

ENA_SEM - CURS 3 6
 Cuvinte alcatuite dintr-o litera urmata de un numar:
Gx, Gxx, Gxxx: functii pentru modificarea starii logice a echipamentului, functii pregatitoare
Mx, Mxx, Mxxx: functii de apelare a unui subprogram, de modificare a logicii ECN, functii
auxiliare

ENA_SEM - CURS 3 7
 Instructiunea

Reprezinta entitatea cea mai mica, alcatuita din cuvinte si numere,

care are o semnificatie pentru modificarea fie a starii fizice a masinii, fie
a celei logice a echipamentului

Categorii de instructiuni:

Pentru deplasarea pe axele masinii

Relative la interventii si mesaje adresate operatorului

Pentru structurarea programului

Referitoare la subprogramele rezidente

Moduri de constituire:

Un cuvant unic

Un cuvant urmat de un numar

Un ansamblu de cuvinte urmate sau nu de un numar

ENA_SEM - CURS 3 8
 Instructiuni modale
Instructiuni
Isi conserva continutul nemodale
pana cand o alta
instructiune, susceptibila Nu afecteaza starea unei
la modificarea celei active, variabile informatice
este programata. permanente

Deplasarea pe axe Viteza de aschiere Sunt luate in

considerare de
interpretorul
echipamentului
Viteza de avans numai pentru
executia unui bloc

ENA_SEM - CURS 3 9
 Bloc de instructiuni

Un ansamblu de instructiuni terminate cu caracterul care defineste

sfarsit de bloc.

Este reperat prin intermediul etichetei reprezentata printr-un anumit

cuvant, urmata de un grup de maxim 4-5 cifre

Secventa de instructiuni

Un ansamblu de blocuri consecutive identificat prin doua etichete (de

exemplu Nxxx pana la Nyyy), prima afectata primului bloc al secventei,
iar cea de-a doua ultimului.

Joaca acelasi rol cu subprogramul

ENA_SEM - CURS 3 10
 Structuri de control

Un ansamblu de instructiuni care permit derularea unui program si

altfel decat liniar:

Identificarea programelor/subprogramelor

Apelarea subprogramelor si a secventelor de program

Salt la diferite etichete

Temporizari

Marcarea sfarsitului de program principal si subprogram

ENA_SEM - CURS 3 11
Mod de apelare: difera foarte mult de la echipament la echipament

Pentru DIALOG 4/10:

%0*n denumirea macroului n
N6%0*1 apelarea macroului 1 in programul principal
%N*n denumire subprograme locale, N numele programului
principal, n numele subprogramului

Pentru NUM760:
G77 Nxxxx apelarea subprogramului xxxx rezident in memoria
calculatorului

ENA_SEM - CURS 3 12
 Salt conditionat/neconditionat: intrerupe derularea liniara a
programului sursa

Temporizarea: asociata unei conditii de continuare a programului pana

cand variabila nu atinge valoarea zero.

ENA_SEM - CURS 3 13
 Subprograme

Exista doua categorii distincte:

Rezidente in memoria echipamentului

Redactate de utilizator

Reluarea programului de prelucrare necesita marcarea sfarsitului

subprogramului.

ENA_SEM - CURS 3 14
 Structura de principiu a unui program sursa

Pas 1: Selectare program

Intrari: Nume program

Unitate de masura in program

Pas 2: Apelare date scula

Intrari: Nume program
Unitate de masura in program

Pas 2: Schimbare scula

Intrari: Coordonatele punctului de schimbare a sculei
Corectia sculei

Separat: Avansul (pozitionare rapida)

Functii de tip M

ENA_SEM - CURS 3 15
Pas 4: Apropiere de pozitia de start

Intrari: Coordonatele punctului de start

Anulare corectie de raza

Separat: Avansul (pozitionare rapida)

Functii de tip M (pornire arbore principal)

Pas 5: Deplasare la adancimea de aschiere

Intrari: Coordonatele planului de aschiere
Avansul (pozitionare rapida)

Pas 6: Deplasarea la primul punct de pe contur

Intrari: Coordonatele punctului
Activare corectie de raza

Separat: Viteza de avans in prelucrare

ENA_SEM - CURS 3 16
Pas 7: Prelucrarea pana la primul punct de pe contur

Intrari: Toate datele necesare parcurgerii tuturor elementelor de contur

Pas 8: Deplasare lapozitia de stop

Intrari: Coordonatele punctului final
Anulare corectie de raza

Separat: Functii M (oprire arbore principal)

Pas 9: Retragere scula

Intrari: Coordonatele punctului din planul de siguranta

Separat: Functii M (sfarsit de program)

Pas 10: Sfarsit program

ENA_SEM - CURS 3 17
 DEZVOLTAREA PROGRAMELOR SURSA

Informatii privitoare la pozitie

Programarea comenzilor pentru deplasare

Programarea datelor referitoare la scula

ENA_SEM - CURS 3 18
 Primele doua caractere de tip litera sau caracter special litera
Pana la 24 de caractere

% NUME PROGRAM; comentariu

BLOC CUVANT CUVANT ;comentariu

N10 G00 X20 ;comentariu

N100 M30 ;Sfarsit program,

ENA_SEM - CURS 3 19
 INFORMATII PRIVITOARE LA POZITIE

SISTEM ABSOLUT/INCREMENTAL (G90/G91) caracter modal

B
G91

A 80
G90

20 40
Z
G91 20

G90

N10 G90 X40 Y80 sistem absolut N50 X=AC(40) Y=AC(80)

N10 G91 X20 Y40 sistem incremental N60 X=IC(20) Y=IC(40)

ENA_SEM - CURS 3 20
 Z
X
5
N10 G90 G0 X70 Y75 Z2 T1 S2000 M3
N15 G1 Z-5 F500
Y
N20 G2 X30 Y50 I=AC(70) J=AC(50)

25

50

30 40 X

FREZARE

ENA_SEM - CURS 3 21
N10 G90 G0 X70 Y75 Z2 T1 S2000 M3

sistem absolut Viteza de rotatie a

sculei
deplasare rapida numarul sculei

pornire arbore
principal in
sens orar

N15 G1 Z-5 F500

interpolare viteza de avans

liniara

adancimea
canalului

N20 G2 X30 Y50 I=AC(70) J=AC(50)

interpolare
circulara centrul cercului
punctul final

ENA_SEM - CURS 3 22
 AXE DE ROTATIE

DC programarea absoluta, apropiere de pozitie pe calea cea mai scurta

ACP - programarea absoluta, apropiere de pozitie dupa directia pozitiva (sens
trigonometric)
ACN - programarea absoluta, apropiere de pozitie dupa directia negativa
(sensul acelor de ceasornic)

Prelucrarea piesei pe o masa rotativa, prelucrare la care scula executa

numai miscarea de rotatie pentru generarea vitezei de aschiere.

N10 SPOS=0 Arborele in pozitie de control

N15 G90 G00 X0 Y25 Z2 T1
N20 G1 Z-5 F500
N25 C=ACP(270) Masa se roteste in sens
trigonometric
N30 G00 Z2 M30

ENA_SEM - CURS 3 23
SISTEM METRIC/INCH (G71/G70) caracter modal

N10 G0 G90 X20 Y30 Z2 S2000 M3 T1 Setare initiala in mm

N20 G1 Z-5 F500
N30 X90
N40 G70 X2.75 Y3.22 Programarea in inch activata de G70
N50 X1.18 Y3.54
N60 G71 X20 Y30 Programare in mm
N70 G0 Z2 M30

ENA_SEM - CURS 3 24
PROGRAMAREA ORIGINII (G54/G55/G56/G57)

Masa masinii-unealta

punct de zero punct de zero punct de zero

pentru offset 1 pentru offset 2 pentru offset 3
(G54) (G55) (G56)

Functia setarilor de origine (zero offset) este aceea de a face legatura intre originea
sistemului de baza de coordonate (originea masinii) si originea piesei.
Pentru echipamentele care permit utilizarea unui sistem cadru exista functii specifice pentru
setarea/anularea sistemului cadru.

ENA_SEM - CURS 3 25
 SISTEM CADRU

Reprezinta un set de reguli aritmetice independente prin care un sistem cartezian poate fi
transformat in alt sistem cartezian.

Este o cale de descriere spatiala a sistemului de coordonate.

Componente:

Decalarea de origine

Rotatia X X

Imaginea in oglinda

Scalarea
Z1 Z Z
W W1
Y1 M M1

Z0
X1

Y0

X0
ENA_SEM - CURS 3 26
PROGRAMAREA ZONEI DE LUCRU(G25/G26)
- Este importanta pentru evitarea unor coliziuni

N10 G0 G90 F0.5 T1

N15 G25 X-60 Z20 Definirea limitei inferioare pentru coordonatele axelor

N20 G26 X80 Z320 Definirea limitei superioare

N25 L22 Ciclu de lucru (subprogram)

N30 G0 G90 Z102 T2 Pozitia de schimbare a sculei

N35 XO

ENA_SEM - CURS 3 27
PUNCTUL DE REFERINTA/FIX

Definirea lui este importanta pentru deplasarea componentelor care executa

miscari

Programarea deplasarii in punctul de referinta trebuie facuta intr-un bloc

separat, destinat numai acestui scop.

Este necesara la schimbarea sistemului de masura.

Revenirea in pozitia curenta se face printr-un punct intermediar, pentru a evita

eventualele coliziuni.

Puncte fixe: pentru schimbarea sculei, punct de incarcare, etc.

ENA_SEM - CURS 3 28
 PROGRAMAREA COMENZILOR PENTRU DEPLASARE

Presupune stabilirea unor elemente:

Punctul de start

Traiectoria de abordare a primului punct ce apartine piesei

Tipul avansului

Tipul traiectoriei (liniara, circulara, elicoidala)

Mod de programare a traiectoriei:
Conturul piesei
Echidistanta(dispusa, fata de conturul piesei, la o distanta egala cu
raza sculei)
Metoda de aproximare a unor curbe elementare fara acoperire din
punctul de vedere al sistemului de interpolare

ENA_SEM - CURS 3 29
DEPLASAREA CU AVANS RAPID (G00 - modala)

MOD DE DEFINIRE

G00 X Y Z sistem cartezian

G00 AP= RP= sistem polar

OBSERVATII

Coordonatele X, Y, Z reprezinta coordonatele punctului tinta

Se utilizeaza pentru:

A pozitiona scula in raport cu piesa
Deplasari rapide in jurul piesei
Deplasarea sculei in punctul de schimbare

La deplasare rapida dupa mai multe axe, viteza de pozitionare maxima este
determinata de axa care reclama timpul maxim pentru deplasarea dupa portiunea
sa de traiectorie

ENA_SEM - CURS 3 30
 In sistem cartezian N10 G90 S400 M3
Rotatie in sens orar
Turatia arborelui
principal
N20 G0 X30 Y20 Z2

N30 G1 Z-5 F1000 viteza de avans

Adancimea de
patrundere
Y
N40 X80 Y65
N60

N50 G0 Z2
N2
0
N60 G0 X-20 Y100 Z100 M30 Intoarcerea la
punctul de start
Punct de start
65

20

X
30

80
FREZARE

ENA_SEM - CURS 3 31
In sistem cartezian
N10 G90 S400 M3 sistem absolut, turatie ax principal, pornire ax principal in sens orar
N20 G0 X25 Z5 pozitionare aproape de piesa
N30 G1 G94 Z0 F1000 deplasare cu avans liniar
N40 G95 Z-7.5 F0.2 deplasare si prelucrare cu avans rotativ
N50 X60 Z-35 deplasare si prelucrare cu avans rotativ
N60 Z-50 deplasare si prelucrare cu avans rotativ X
N70 G0 X62 indepartare de piesa
N80
N80 G0 X80 Z20 intoarcerea in punctul de start

0
N2
N90 M30 sfarsit de program

60
20
Z
7.5
STRUNJIRE 35
50

ENA_SEM - CURS 3 32
 In sistem polar
G110 pol definit ca ultima pozitie programata
G111 pol definit in sistemul cartezian al piesei
G112 pol definit ca ultim pol valid programat

G112(X)
Y OBSERVATII

Programarea in sistem polar impune

Pol 3 G112(Y) respectarea unor secvente in programare:

Modul de deplasare
Pol 2 G110(Y)
Planul de lucru

Polul

Pol 1
G111(Y)
X Coordonatele polare pot fi utilizate
considerand si a treia axa, devenind coordonate
cilindrice
G111(X) G110(X)

ENA_SEM - CURS 3 33
 l ut tal
b so en
Y a e m
n cr
i
=50 0 )
(2
AP =IC
AP

30
AP=

20
30 X

Modul de programare a unghiurilor

ENA_SEM - CURS 3 34
INTERPOLARE LINIARA (G01 - modala)

MOD DE DEFINIRE

G01 X Y Z sistem cartezian

G01 AP= RP= sistem polar

OBSERVATII

Coordonatele X, Y, Z reprezinta coordonatele punctului tinta

Traiectoria este parcursa cu avansul programat

Traiectoria rectilinie a sculei poate fi paralela cu axele, inclinata sau avand orice
orientare in spatiu

ENA_SEM - CURS 3 35
 Y 12 Y
40

FREZARE
60
10

X Z
20 8

% PRILS_2
N10 G17 T1 M6
N15 G00 X40 Y60 Z2 S4000
N20 G1 Z-12 F200 M3
N25 X20 Y10 Z-8 F250
N30 G0 Z20 M30
plan de lucru XY, scula 1, schimbare scula
pozitionare rapida, cu turatia arborelui principal data
interpolare liniara, cu viteza de avans, in sens orar
interpolare liniara, cu viteza de avans
indepartare de piesa, sfarsit program

ENA_SEM - CURS 3 36
 X+ X+

20
6
Y+ Y- Z+

STRUNJIRE

6 3

20
X- X-

N10 G17 S400 M3 plan de lucru XY, cu turatia arborelui principal, in sens orar
N15 G0 X40 Y-6 Z2 pozitionare rapida,
N20 G1 Z-3 F40 interpolare liniara, cu adancime de patrundere si viteza de avans
N25 X12 Y-20 interpolare liniara, cu viteza de avans
N30 G0 Z20 M30 indepartare de piesa, sfarsit program

ENA_SEM - CURS 3 37
 DEZVOLTAREA PROGRAMELOR SURSA

Programarea comenzilor pentru deplasare

Prelucrarea filetelor

ENA_SEM - CURS 4 1
 PROGRAMAREA COMENZILOR PENTRU DEPLASARE
INTERPOLARE CIRCULARA (G02/G03 modala, sens orar/sens antiorar)

MOD DE DEFINIRE

G02/G03 X Y Z I J K sistem cartezian

G2/G3 AP= RP= sistem polar

OBSERVATII

Coordonatele X, Y, Z, reprezinta coordonatele punctului tinta, iar I, J, K

coordonatele centrului arcului de cerc, de obicei incremental fata de punctul
initial

Totdeauna exista deplasari simultane dupa doua axe

Functie de algoritmul de interpolare, pe durata miscarii circulare pot sa apara

variatii ale vitezei de avans

ENA_SEM - CURS 4 2
 PROGRAMAREA CERCULUI PRIN CENTRU SI Y Pinitial
PUNCTUL FINAL

30.211
J
I

J=AC()
Pfinal

50
38.029
X
N10 G00 X67.5 Y80.211 Z2 17.203 17.5
I=AC()

N15 G01 Z-5 F300 Centrul arcului de cerc in coordonate

incrementale fata de Pinitial

N20 G03 X17.203 Y38.029 I-17.5 J-30.211

Interpolare circulara in Pfinal Centrul arcului de cerc in coordonate

sens antiorar absolute

N20 G03 X17.203 Y38.029 I=AC(50) J=AC(50)

ENA_SEM - CURS 4 3
PROGRAMAREA CERCULUI PRIN RAZA SI PUNCTUL FINAL

Deplasarea de la Pinitial la Pfinal se poate

Y
4 realiza pe 4 arce de cerc:
3

1 si 2 in sens orar
Pinitial

3 si 4 in sens antiorar
2
R2
1
Pfinal 2 R1 1

CR=+: unghiul
N10 G00 X67.5 Y80.211 Z2 parcurs dupa
traiectorie este mai
N15 G01 Z-5 F300 mic decat 180
Raza
N20 G03 X17.203 Y38.029 CR=34.913
cercului CR=-: unghiul
parcurs dupa
traiectorie este mai
mare decat 180

ENA_SEM - CURS 4 4
PROGRAMAREA CERCULUI PRIN UNGHIUL LA CENTRU SI PUNCTUL FINAL SAU
CENTRU

N10 G00 X67.5 Y80.211 Z2

N15 G01 Z-5 F300
N20 G03 X17.203 Y38.029 AR=140.134

Unghiul la
Punct final centru

N10 G00 X67.5 Y80.211 Z2

N15 G01 Z-5 F300
N20 G03 I-17.5 J-30.211 AR=140.134

Centrul Unghiul la
cercului centru

ENA_SEM - CURS 4 5
PROGRAMAREA CERCULUI IN COORDONATE POLARE

N10 G00 X67.5 Y80.211 Z2

N15 G01 Z-5 F300

N20 G111 X50 Y50 Definirea polului

N25 G3 RP=34.931 AP=200.052

Coordonate polare

ENA_SEM - CURS 4 6
 PROGRAMAREA CERCULUI PRIN PUNCT FINAL SI UNUL INTERMEDIAR
(CIP MODALA)
Y Y

85.35

Pfinal

Pinitial
120

35.35
60

Pintermediar

X Z
80 2

130 6

10

ENA_SEM - CURS 4 7
N10 G0 G90 X130 Y60 S800 M3

N15 G17 G1 Z-2 F100

N20 CIP X80 Y120 Z-10 I1=IC(-85,35) J1=IC(-35.35) K1=-6

Coordonate punct final Coordonate punct

intermediar
Defineste cercul prin punct
intermediar

ENA_SEM - CURS 4 8
PROGRAMAREA CERCULUI CU RACORDARE TANGENTIALA (CT - modala)

Producerea unui arc de cerc tangent la elementul de contur programat anterior.

Solutia este unica daca se precizeaza directia tangentei in planul de lucru

Traiectoria liniara, tangenta la viitorul arc de cerc trebuie programata in
blocul imediat anterior celui de programare circulara CT

Ambele curbe trebuie sa fie plasate in acelasi plan.

P Pi Pi

P
Pf Pf

ENA_SEM - CURS 4 9
 Y
30
15

X
30
50
60
70
80
Numar registru scula

N10 G0 X0 Y0 Z0 G90 T1 D1
N15 G1 X30 Y30 F1000
N20 CT X50 Y15
N25 X60 Y-5
N30 G1 X70 Programare arc de cerc cu
cod CT
N35 G0 X80 Y0 Z20
N40 M30

ENA_SEM - CURS 4 10
INTERPOLARE ELICOIDALA

Se utilizeaza in principal la realizarea filetelor

Consta in corelarea miscarilor de generare a cercului cu cea de deplasare liniara,

perpendiculara pe planul in care se gaseste cercul.

Moduri de programare
G2/G3 X Y Z I J K TURN=

coordonatele carteziene ale coordonatele carteziene ale

punctului final centrului cercului
G2/G3 AR= I J K TURN=
Unghiul de apertura Numarul de cercuri complete din elice

G2/G3 AP= RP= TURN=

coordonatele polare

ENA_SEM - CURS 4 11
 Y Y
32.99

20
5

X Z
20 5
20
27.5

N10 G17 G0 X27.5 Y32.99 punctul de start

N15 G1 Z-5 F50 patrundere la punctul de start
N20 G3 X20 Y5 Z-20 I=AC(20) J=AC(20) TURN=2
interpolare elicoidala, 2 rotatii complete intre Pi si Pf
N25 M30

ENA_SEM - CURS 4 12
DEFINIREA CONTURULUI toate calculele necesare determinarii
coordonatelor necunoscute sunt realizate de procesorul geometric.

LINIE CU UNGHI P2 (X2/Z2)

ANG
X2/Z2 ANG

P1 cunoscut

N10 G0 X5 Z70 G18

N15 G1 X88.5 ANG110 Stabilirea planului de lucru ZOX

ENA_SEM - CURS 4 13
LINIE - LINIE

P3 (X3,Z3)
ANG2
ANG1 X1 Z1
X3 Z3 ANG2 X3 Z3

P2 (X2/Z2)
ANG1

P1 cunoscut

N10 G0 G18 X10 Z80 F1000

N15 G1 ANG1=148.5
N20 G1 X85 Z40 ANG2=100
N25

ENA_SEM - CURS 4 14
 P2 (X2/Z2)
N10 G0 G18 X10 Z80 F1000
ANG
N15 G1 ANG1=148.5 CHR=5.5
N20 G1 X85 Z40 ANG2=100
N25
Tesitura

P2 (X2/Z2)
N10 G0 G18 X10 Z80 F1000 ANG
N15 G1 ANG1=148.5 RND=5.5
N20 G1 X85 Z40 ANG2=100
N25 Rotunjire

ENA_SEM - CURS 4 15
LINIE LINIE - LINIE

ANG1 X1 Z1
X3 Z3 ANG2 X3 Z3
X4 Z4 X4 Z4

P3 (X3,Z3)

ANG2

P4 (X4,Z4)
P2 (X2,Z2)
ANG1

P1 cunoscut

ENA_SEM - CURS 4 16
LINIE ARC TANGENTIAL

ANG
G02/G03 X3 Z3 CR=
P2 (X2,Z2)

P3 (X3,Z3) ANG

P1 cunoscut

N10 G0 G18 X60 Z50

N15 G1 ANG120.6 Raza de curbura
N20 G3 X46.5 Z42 CR=15

ENA_SEM - CURS 4 17
ARC LINIE TANGENTA

G2/G3 CR=
G1 X3 Z3 ANG-

P3 (X3,Z3) ANG-
R

P2 (X2,Z2) P1
N10 G0 G18 X60 Z60
N15 G3 CR=20
N20 G1 X80 Z35 ANG-30

ENA_SEM - CURS 4 18
CERC - CERC

G03/G02 I=AC() K=AC()

G02/G03 XP3 ZP3CR= R1
K
P3
P1
P2
I

OBSERVATII.

Cele doua cercuri trebuie sa aiba curbura opusa.

Unul din cercuri trebuie sa aiba centrul indicat prin coordonate.

ENA_SEM - CURS 4 19
 PRELUCRAREA FILETELOR

Prin aschiere

Filetare cu tarodul sau filiera

Diferite game de filete(cilindrice, conice, frontale)

Cu pas fix sau variabil

Cu un inceput sau cu mai multe inceputuri

Utilizarea prelucrarii cu echipamente cu CN asigura o serie de facilitati:

Evitarea distrugerii unor filete in cazul unor intreruperi
Stabilirea traiectoriei de retragere

ENA_SEM - CURS 4 20
ENA_SEM - CURS 4 21
 Reprezentarea filetelor

Filet exterior Filet exterior Filet interior

cu iesire cu degajare cu iesire

Filet exterior
conic

ENA_SEM - CURS 4 22
FILETE CU PAS CONSTANT (G33)

MOD DE DEFINIRE Filet cilindric

Se programeaza numai daca

G33 Z K SF=
filetul e cu mai multe inceputuri

MOD DE DEFINIRE Filet conic

G33 X Z K SF= K, daca unghiul de inclinare mai mic decat 45
G33 X Z I SF= I, daca unghiul de inclinare mai mare decat 45

MOD DE DEFINIRE Filet plan

G33 X I SF=

OBSERVATII

Coordonatele X, Z, reprezinta coordonatele punctului final al filetului in coordonate
carteziene

I, K reprezinta pasul filetului in directia X, respectiv Z

SF reprezinta punctul de inceput , programeaza in grade pozitia punctului

Sensul de rotatie a arborelui principal determina tipul filetului, pe stanga sau pe dreapta.

ENA_SEM - CURS 4 23
 X Punct de start 0

Aspect important:
Distanta de apropiere de punctul de inceput

80
DITS Displacement Thread Start
Z
Distanta de depasire
DITE - Displacement Thread End

100 10

N10 G1 X79 Z10 S500 F100 M3 declarare zero piesa

N20 G33 Z-120 K4 filet cilindric
N30 G0 X82 retragere in pozitie de start
N40 G0 Z10
N50 G0 X79
N60 G33 Z-120 K4 SF=180 filetare al doilea inceput
N70 G0 X90 retragere scula
N80 G0 Z10
N90 M30

ENA_SEM - CURS 4 24
FILETE CU PAS VARIABIL (G34/G35)

MOD DE DEFINIRE Schimbare progresiva cu pasul in crestere

G34 X Y Z I J K F=

MOD DE DEFINIRE Schimbare progresiva cu pasul in scadere

G35 X Y Z I J K F=

OBSERVATII

Coordonatele X, Y, Z, reprezinta coordonatele punctului final al filetului in coordonate
carteziene

I, J, K reprezinta pasul filetului in directia X, Y, respectiv Z

F reprezinta factorul de schimbare a pasului, mm/rot2

ENA_SEM - CURS 4 25
FILETARE CU TARODUL FIXAT RIGID (G331/G332 - modale)

MOD DE DEFINIRE

G331 X Y Z I J K Tarodare

G332 X Y Z I J K Retragere

OBSERVATII

Este necesara pregatirea arborelui principal, utilizand SPOS/SPOSA

Tipul filetului, pe stanga sau pe dreapta, se programeaza din sensul de rotatie al arborelui

I, J, K reprezinta pasul filetului in directia X, Y, respectiv Z

Viteza de aschiere se programeaza prin adresa S

ENA_SEM - CURS 4 26
N10 SPOS(n)=0 pozitionare arbore

N20 G0 X0 Y0 Z2 apropiere punct de start

N30 G331 Z-50 K-4 S200 tarodare pe lungime 50 mm, M4

N40 G332 Z3 K-4 revenire tarod

N50 G1 F1000 X100 Y100 Z100 S300 M3 revenire arbore la modul control
turatie

N60 M30

ENA_SEM - CURS 4 27
FILETARE CU TARODUL CU COMPENSARE (G63 - modala)

MOD DE DEFINIRE

G63 X Y Z

OBSERVATII

Neprecizand pasul, trebuie programat avansul, prin F
F[mm/min]=S[rot/min]*p[mm/rot]

Pasul filetului
N10 G1 X0 Y0 Z2 S100 F500 M3

N15 G63 Z-50 F200

N20 G63 Z5 M4

N25 M30

ENA_SEM - CURS 4 28
FACILITATI CU PRIVIRE LA FILETARE retragerea sculei dupa terminarea
prelucrarii filetului

*
Nu se aplica procesului de tarodare.

LFON Permite retragerea rapida a sculei de filetare

LFOF Dezactiveaza retragerea rapida

DILF Determina lungimea traiectoriei in retragere

ALF Defineste directia de retragere in plan(retragerea este intotdeauna

perpendiculara pe directia de prelucrare)

LFWP Directia de retragere in planul de lucru

G17(X/Y) ALF=1 retragere in directia X
ALF=3 retragere in directia Y
G18(Z/X) ALF=1 retragere in directia Z
ALF=3 retragere in directia X
G19(Y/Z) ALF=1 retragere in directia Y
ALF=3 retragere in directia Z

ENA_SEM - CURS 4 29
LFPOS Directia de retragere spre pozitia programata de POLF

POLF Pozitia de retragere pe axa, absolut sau incremental

POLF MASK Permite retragerea independenta pe axe spre pozitia de retragere

POLF MLIN Permite retragerea la pozitia absoluta cu corelarea liniara a axelor

Exemple

N70 G33 Z30 K5 LFON DILF=10 LFWP ALF=3

filetare cilindrica cu pasul de 5 mm

activare retragere rapida pe o Directia de retragere e X

traiectorie de 10 mm in planul
Z/X(planul trebuie definit anterior
prin G18)

ENA_SEM - CURS 4 30
N10 G0 G90 X200 Z0 S200 M3
N20 G0 G90 X170 Stabileste pozitia de retragere
N21 POLF[X]=210 LFPOS
Stabileste directia de retragere
N22 POLFMASK(X)
N23 G33 X100 I10 LFON Activeaza retragerea rapida pe axa X

Permite retragerea rapida

N24 X135 Z-45 K10 Filetare plana
N25 X155 Z-120 K10
Filetare conica
N26 X175 Z-168 K10
N27 X210 I10 Filetare plana
N28 G0 Z0 LFOF Dezactiveaza retragerea rapida
N29 POLFMASK() Dezactiveaza retragerea pe toate axele
N30 M30

ENA_SEM - CURS 4 31
 FUNCTII SPECIALE LA STRUNJIRE

SISTEMUL DE COORDONATE

Adaos de Adaos de
Lungimea piesei
prelucrare prelucrare
X

Prelucrari speciale
cu arborele
principal oprit

Y
C
Z
Zero
Zero piesa
masina

Zero Lungime universal Lungime prefabricat

piesa +bacuri
(spate)

ENA_SEM - CURS 4 32
Deplasarea pe X:

Comanda Programare absoluta Programare incrementala

DIAMOF RAZA RAZA
DIAMON DIAMETRU DIAMETRU
DIAM90 DIAMETRU RAZA
Diametru
Raza
*Setarea pe X este 0.

Deplasarea pe Z:

Alegerea originii se face in orice punct al zonei de lucru.

Deplasarea originii se poate face apeland G54-G599

ENA_SEM - CURS 4 33
N10 G0 X0 Z0
N20 DIAMOF Dezactivare input diametru
N30 G1 X30 S2000 M3 F0.7 Deplasare la pozitia raza 30
N40 DIAMON Activare input diametru
N50 G1 X60 Z-20 Deplasare numai pe axa Z
N60 G1 Z-30
N70 DIAM90
N80 G91 X10 Z-20 Deplasare incrementala
N90 G90 X10 Deplasare absoluta
N100 M30

ENA_SEM - CURS 4 34
TESIREA SI RACORDAREA

CHF= Tesire colt contur, se indica lungimea tesirii

CHR= Tesire colt contur, in directia deplasarii CHR

G1

N30 G1 X Z F CHR=2 G1
N40 G1 X Z
CHF

Bisectoarea

ENA_SEM - CURS 4 35
RND= Racordare colt contur, se indica raza

RNDM= Racordare colt contur, caracter modal. RNDM=0 dezactiveaza

G1

G1 G3
Rounding

G1

N30 G1 X Z F RND=2
N40 G3 X Z I K

N30 G1 X Z F RND=2
N40 G1 X Z

ENA_SEM - CURS 4 36
FRC= Avansul la tesire/rotunjire, nemodal

FRCM= Avansul la tesire/rotunjire, modal

EXEMPLU

N10 G0 X0 Y0 G17 F100 G94

N20 G1 X10 CHF=2 Tesitura cu viteza de 100 mm/min
N30 Y10 CHF=4
N40 X20 CHF=3 FRC=200 Tesitura cu viteza de 200 mm/min
N50 RNDM=2 FRCM=50
Racordare cu viteza de 50 mm/min, modal
N60 Y20
N70 X30
N80 Y30 CHF=3 FRC=100
N90 X40
N100 Y40 FRCM=0
N110 S1000 M3 Dezactivat FRC

ENA_SEM - CURS 4 37
PROGRAMAREA DATELOR REFERITOARE LA SCULA

Codificarea sculei: T xxx

Tipul echipamentului

NC clasice CNC

Numar restrans de facilitati: La cele de baza se adauga si:

Apelare Monitorizare

Comanda de schimbare Gestionarea momentului schimbarii

Corectia de lungime si de raza Monitorizarea eventualelor coliziuni

CNSEM - CURS 6 1
AVANSUL SI TURATIA

AVANSUL:

Codificarea : F

Tipuri:
Rapid
De lucru

Unitati de masura:
Pentru operatii de frezare: mm/min (G94)
Pentru operatii de strunjire: mm/rot (G95)
mm-1, in cazul utilizarii codificarii Inverse-time code (caracterizata prin
FRN=viteza de avans *10/distanta) (G93)

Caracter modal, valoarea programata in conturare ramane valabila pana se
programeaza o alta valoare

CNSEM - CURS 6 2
 Prelucrare bi-dimensionala

G91 G1 X7.07107 Y7.07107 F10

G90 G03 X17 Y38 I-17 J-30 F10

Prelucrare tri-dimensionala : Inverse time feedrate

CNSEM - CURS 6 3
DEPLASAREA DUPA AXE DE POZITIONARE:

Activitati ce contin axe de pozitionare:

Alimentarea cu palete
Schimbarea magazinelor de scule
Transfer la o statie de masurare pentri control

Comenzi:
POS[axa]: Pozitionare axa. Blocul urmator nu este accesibil pana cand se
atinge pozitia
POSA[axa]: Pozitionare axa. Blocul urmator este accesibil pana cand se
atinge pozitia
POSP[axa]=( , , ): Apropiere de pozitia finala in etape
FA[axa]: Avansul de pozitionare, mai multe valori pot fi programate intr-un
bloc NC
WAITP[axa): Asteapta finalizarea deplasarii

CNSEM - CURS 6 4
 Se specifica avansul pe axe

N10 FA[U]=100 FA[V]=100

N20 POSA[V]=90 POSA[U]=100 Se pozitioneaza cele doua axe

N25 G0 X50 Y70 Se face o deplasarea rapida

N30 WAITP(U) Continuarea programului se poate face numai dupa ce axa
U a atins pozitia finala programa la N20

CNSEM - CURS 6 5
CONTROLUL MODULUI DE OPERARE A ARBORELUI PRINCIPAL:

Programare:
SPCON/SPCON(n): comuta controlul arborelui principal (arborele n) de la
controlul vitezei la controlul pozitiei
SPCOF/SPCOF(n): comuta controlul arborelui principal (arborele n) de la
controlul pozitiei la controlul vitezei

Este modala, ramanand valabila pana la programarea functiei SPCOF

Exemplu: cazul filetarii cand prin trecerea la controlul pozitiei arborelui principal
(piesa) se obtine o calitate superioara a geometriei elicei filetului

CNSEM - CURS 6 6
CONTROLUL POZITIEI AXELOR DE ROTATIE:

Se refera la controlul pozitiei unghiulare a arborelui

CNSEM - CURS 6 7
CONTROLUL POZITIEI AXELOR DE ROTATIE:

Se refera la controlul pozitiei unghiulare a arborelui

Functii utilizate:
1. SPOS=/SPOS[n]= Pozitia arborelui principal cu a arborelui nr.
n. Blocul NC urmator nu poate fi abordat decat dupa atingerea
pozitiei programate.
2. M19/M[n]=19 Pozitia, fixa, a arborelui principal sau a
arborelui n. Blocul NC urmator nu poate fi abordat decat dupa atingerea
pozitiei programate.
3. SPOSA=/SPOSA[n]= Pozitia, fixa, a arborelui principal sau a
arborelui n. Blocul NC urmator poate fi abordat chiar daca nu este atinsa
pozitia programata.
4. M70/M[n]=70 Schimbarea controlului miscarii AP. Blocul
NC este activ dupa schimbarea modului de control.

CNSEM - CURS 6 8

Exemple
N40 SPOS[2]=0 Control pozitie activat, arborele 2 pozitionat la 0,
modul axa utilizat in continuare
N40 M[2]=70 Arborele 2 comutat pe modul axa
N50 X50 C120 Arborele 2 (axa C) se deplaseaza, cu interpolarea
liniara dupa X, in mod sincron
N60 Z20 SPOS[2]=90 Arborele 2 este pozitionat la 90

Modul de specificare: in grade

N10 SPOSA[2]=AC() Pozitionarea arborelui 2 in dimensiuni absolute
N10 SPOSA[2]=IC() Pozitionarea arborelui 2 in dimensiuni incrementale
N10 SPOSA[2]=DC() Pozitionarea arborelui 2, atingand valoarea absoluta,
direct
N10 SPOSA[2]=ACN() Pozitionarea arborelui 2, atingand valoarea absoluta,
in sensul negativ de rotatie
N10 SPOSA[2]=ACP() Pozitionarea arborelui 2, atingand valoarea absoluta,
in sensul pozitiv de rotatie

CNSEM - CURS 6 9
 250

N10 SPOSA[2]=ACN(250)

FINEA=
FINEA[Sn]= Sfarsit miscare cand este atinsa valoarea stabilita
prin Stop exact de precizie
COARSEA=
COARSEA[Sn]= Sfarsit miscare cand este atinsa valoarea stabilita
prin Stop exact grosier
WAITS Asteapta pentru: ajungerea in pozitie a arborelui,
oprirea arborelui dupa M5, atingerea turatiei dupa
M3/M4
WAITS(n,m) Idem pentru un anumit arbore

CNSEM - CURS 6 10
N10 S2=1000 M2=3 Comutare pentru actionarea arborelui de gaurire din capul revolver
Pozitionare AP direct la 0, se citeste blocul NC urmator imediat
N20 SPOSA=DC(0)
N30 G0 X34 Y-35Pozitionare, cu pornirea burghiului in miscarea de rotatie
N40 WAITS Oprire program pana cand AP ajunge la pozitia de 0

N50 G1 G94 X10 F250 Gaurire

N60 G0 X34
N70 SPOSA=IC(90) Pozitionare AP la 90

N80 G1 X10
N90 G0 X34
N100 SPOSA=AC(180) Pozitionare AP la 180, in raport cu pozitia de 0

CNSEM - CURS 6 11
PROGRAMAREA TURATIEI SI A SENSULUI DE ROTATIE:

Adresa utilizata pentru turatie: S

Actionare discreta: Sgrup_de_doua_cifre(numarul de ordine al turatiei din
gama de turatii)
Actionare continua: Snumar (reprezinta efectiv valoarea turatiei)

Sensul de rotatie:
M3 sensul de rotatie a arborelui principal este orar
M4 sensul de rotatie a arborelui principal este invers acelor de ceasornic
M5 oprirea arborelui principal

CNSEM - CURS 6 12

Alte comenzi:
Sn: Turatia, in rpm, pentru arborele n
SETMS(N) Seteaza arborele n ca arbore principal
SETMS Reseteaza arborele principal la cel definit in date masina

N10 G1 F500 X70 Y20 S270 M3

Comanda de deplasare cu avans de Pornirea arborelui principal cu

lucru pe axele X si Y turatia de 270rot/min in sens orar

N10 S300 M3 S2=780 M4

Arborele principal programat Arborele 2 programat cu

cu 300 rot/min in sens orar 780rot/min, invers acelor
de ceasornic

CNSEM - CURS 6 13
N10 S300 M3 turatia, sens de rotatie arbore principal
N20.. N90 prelucrare cu AP setat
N100 SETMS(2) declarare arbore 2 ca arbore principal
N110 S400 G95 F120 turatie arbore, viteza de avans in mm/rot
N120. N150 prelucrare cu noul arbore principal
N160 SETMS revenire la primul arbore principal

CNSEM - CURS 6 14
CORECTIA DE SCULA

Permite elaborarea unor programe cu caracter general

Corectii:
De lungime:

adaptarea programului din punctul de vedere al lungimii sculei

face posibila descrierea deplasarii axiale a sculei in sistemul de
coordonate al piesei
De raza:

adaptarea programului din punctul de vedere al diametrului sculei

Se utilizeaza in cazul conturarii
Corectia paraxiala

CNSEM - CURS 6 15
Contur rezultat 2
Contur rezultat 1

Registrii pentru corectii:

Contin informatiile asupra corectiilor de scule

Traiectoria sculei

Continutul lor este functie de varianta
constructiva a echipamentului
Traiectoria Contur rezultat
sculei 2

Echipamentele CNC permit memorarea in plus
a unor functii:
Directia punctului caracteristic
Uzura (planificata sau reala)

Traiectoria
sculei 1

CNSEM - CURS 6 16
 PROGRAMAREA SCULEI

Codificare: T_ _ sau T_ _ _ _

Numarul sculei Registru

(pozitia in magazia de
de scule) corectie

T 09 16 la strunguri T 1 D1 la freze

Numarul Numar registru de Numarul

sculei corectie sculei Registru de corectie
asignat sculei 1

T0 deselectare scula (anulare corectie scula activa)

M06 schimbare scula, dupa care scula T si offsetul D devin active

CNSEM - CURS 6 17

Mod de selectare:

Fara managementul sculei: fiecarei scule ii este asignat un bloc de

compensare
Selectare libera a offseturilor: T _ _ _ _ _ _ _ _ cu D de la 1 la 32000
Selectare tabelara: cu D de la 1 la maxim 12, fiecarei scule ii sunt
asignate tabelar anumite offseturi

Cu managementul sculei:

Selectare libera a offseturilor, cand managementul sculei este
implementat in afara CN ( nu este legatura intre numarul sculei si offset)
Atribuire fixa a offsetului pentru o anumita muchie aschietoare

CNSEM - CURS 6 18
 Management in afara NC
- Offseturile nu sunt asociate
X unei anumite scule

Z
-20 -5

N10 T2 Schimbare scula nr. 2

N20 G0 X10 Z-20 Pozitionare
N30 G1 D1 X2.5 Activa corectia pentru muchia din stanga
N40 G1 D6 Z-5 Activa corectia pentru muchia din stanga

CNSEM - CURS 6 19

Modalitati de memorare

Nr. Valoare

1
Offseturile au inregistrata o singura
valoare.
2

3 Compatibila cu alocarea libera a

offseturilor, fara a fi legate de o anumita
scula.

98

99

CNSEM - CURS 6 20
Este specifica centrelor de prelucrare prin frezare
Fiecare numar offset reprezinta doua valori
Este specifica asigurarii offsetului unei anumite scule

Nr. Lungime Raza

Lungime
..

98

99

Raza
CNSEM - CURS 6 21
Este specifica centrelor de prelucrare prin strunjire

Nr. X Z

X
2

..

98
Z
99

CNSEM - CURS 6 22
CORECTIA DE LUNGIME

Este utilizata in mod curent la prelucrarile pe centre de prelucrare

Permite utilizarea unor scule de lungimi diferite, fara a fi nevoie sa se schimbe

programul

Declararea originii este diferita pentru axele X si Y fata de axa Z.

Originea se declara prin una din adresele

G54G59, pentru punctul caracteristic al
sculei, plasat pe axa acesteia, univoc
determinat
Deplasarea pe axa Z este evidentiata de
catre traductoarele de deplasare prin
pozitia suprafetei frontale a arborelui
principal, si lungimea diferita a sculelor.

CNSEM - CURS 6 23
 ZM=0

T1
T2 T3

ZP

L2

L3
L1

ZM
Z nul

L2<0

L3>0
CL1

CL2

CL3
OP
XP

OM Piesa HP

Masa MU

CNSEM - CURS 6 24

Modalitati de prereglare:

Inainte de prelucrare cu fiecare scula se declara originea astfel incat varful

sculei sa fie adus in ZP=0

Declarea originii intr-o pozitie convenabil aleasa,ZM=0 si apelarea la corectia

de lungime prin care varful se aduce in ZP=0.

VD=VPVC

Valoarea deplasarii Valoarea corectiei

Valoarea programata

CNSEM - CURS 6 25

Determinarea valorii corectiei de lungime

Pe masina, cu scula in arborele principal : se declara originea piesei pe axa Z

prin pozitionarea sculei la o distanta de piesa mai mare decat lungimea sculei
cele mai lungi

Utilizand aparate de masurat scule

Z NUL=HP+CLi+Li

Inaltimea piesei si a
dispozitivului

CNSEM - CURS 6 26

Exemple de programare a corectiei de lungime

Echipamente NC clasice cu functiile G43 si G44 implementate

N60 T1 S12 M3 M6 LF schimbare scula

N65 G00 G44 Z1000 D1 LF corectia D1 activa

Scade valoarea corectiei

Echipamente NC clasice fara a avea functiile G43 si G44 implementate

N60 T1 S12 M3 M6 LF schimbare scula

N65 G00 Z1000 D1 LF corectia D1 activa

Semnul corectiei este dat

de semnul valorii memorate
a corectiei

CNSEM - CURS 6 27
CORECTIA PARAXIALA

Programand conturul piesei se obtine deplasarea centrului sculei dupa curba

echidistanda la contur

Programarea:
Prin programarea unor adrese (G43 si G44) se comanda deplasarea sculei
intr-un punct situat, fata de cel programat, la o distanta egala cu Rs raza
sculei (deplasari paralele cu axele)
La unele echipamente se programeaza prin adrese tip M, si apare sub forma
unui decalaj masa-piesa
La echipamentele CNC poate fi programata in plan dupa directii liniare de
orice panta sau arce de cerc

Programarea se face prin plasarea, inaintea axei corectate, a adresei G43/G44 si a

registrului de corectie corespunzator

Are caracter modal

CNSEM - CURS 6 28
 Y

N45

100

N40 N50

90
N35
N30
65 N25
50
N55

30 N20

N65 N60

N15 X
50 130 170

Corectie axa X

CNSEM - CURS 6 29
N5 G90 G17 S800 M3
N10 G00 G44 D10 Z20 corectie de lungime

N15 G44 D01 X50 Y30 corectata axa X

N20 G01 G43 D01 Y50 F200 corectata axa Y

N25 G44 D0 X50 LF anulare corectie axa X

N30 G03 G44 D01 Y90 I0 J20 corectare axa X si

parametri de interpolare

N35 G01 G44 D01 X50 activare corectie axa X

N40 G43 D01 Y110
N45 G43 D02 X130
N50 D01 X170 G43 D02 Y70
N55 G44 D01 Y30
N60 G44 D01 X5000
N65 G00 D0 X0 D0 Y0 anulare corectie paraxiala
N70 M30

CNSEM - CURS 6 30
 CORECTIA DE RAZA

Programarea: G41, G42, G40

G41

G42

G40 anularea corectiei de raza

Tipuri:
Corectie negativa de raza: Rs-Rs<0
Corectie pozitiva de raza: Rs-Rs>0

Raza sculei utilizata in prelucrare Raza sculei considerata la

intocmirea programului

CNSEM - CURS 6 31

Corectia de raza la echipamente NC

Y
piesa VCR Traiectoria programata
Traiectoria corectata
Traiectoria corectata
VCR
piesa

Axa #2
Traiectoria programata

Axa #1 X

Informatii necesare:
Sensul de deplasare a sculei pe axa #1
Pozitia sculei fata de suprafata de prelucrare, G41 sau G42
Valoarea offsetului inscrisa in registrul de corectie D10
Programarea in sistem incremental

CNSEM - CURS 6 32

Corectia de raza la echipamente CNC
Traiectoria sculei este determinata de modul de setare sau de valoarea unor
constante de masina
Adresa G42/G41 se poate modifica pe parcursul unui program
Corectia de raza are loc in planul X-Y, iar corectia de lungime este
compensata dupa axa Z

Compensare Activarea corectiei de raza este programata

pentru o singura axa
pe X
Y
Activarea corectiei de lungime

N10 G0 X50 T1 D1
N20 G1 G41 Y70 F200
N20 Compensare N30 X100
50

pe Y
N10
* Echipamentul considera ultima pozitie a celei
X de-a doua axe astfel incat activarea corectiei are
50 loc dupa doua axe.

CNSEM - CURS 6 33

La strunguri, se poate programa conturul piesei, facandu-se apel la corectia de
raza: XPT, ZPT

Are la baza utilizarea unui cod (cifre de la 1 la 9) care indica pozitia punctului
imaginar P in raport cu S.

1 2 7 8

3 4 5 6
P=S
Z

S- centrul varfului sculei

P- varful teoretic al sculei

CNSEM - CURS 6 34
 SUBPROGRAME

Este legata de cazurile de repetare a aceleiasi operatii in prelucrarea unei piese

Apelare
In programul principal
Utilizand modulul Introducere manuala date MDI

Memoria destinata pentru subprograme poate cuprinde cel putin echivalentul a

200 programe de lungime medie

ENA_SEM CURS 6 1
Y

5xl
2X0

r2 X1
r1
A
X0
l
O

Se repeta in programul principal prin Subprogram pentru

apelarea subprogramului partea identica ce
urmeaza a fi prelucrata
de mai multe ori.

Se utilizeaza un anumit tip de

adresa care sa specifice factul ca
este vorba de un subprogram
adresa L, de exemplu

ENA_SEM CURS 6 2
PROGRAMARE PARAMETRICA

Confera programului un grad inalt de generalizare

Are la baza parametrii de care dispun marea majoritate a echipamentelor numerice:

Variabile program (autorizeaza efectuarea tuturor operatiilor cu sau fara a afecta
blocul NC urmator)

Parametri externi (codificati sub diferite adrese: R, P, L si Q):

Parametri la dispozitia utilizatorului, accesibili la citire si scriere

Parametri sistem, utilizati pentru a cunoaste informatiile pe care le poarta

sau pentru a le afecta o valoare.

ENA_SEM CURS 6 3
Principalele operatii cu parametri:

Definirea
In mod direct
R1=10 R1 ia valoarea 10
Prin utilizarea unor instructiuni
N50 D00 Q10 P01+25 parametrul Q10 ia valoarea +25

Operatii aritmetice
Accepta toate operatiile aritmetice

Asignarea coordonatelor axelor

N10 G1 G91 X=R1 Z=R2 F300

ENA_SEM CURS 6 4
 Salturi neconditionate
Reprezinta un mijloc de modificare a secventei de executare a blocurilor NC.
GOTOB <eticheta> - sari la instructiunea situata spre inceputul programului
GOTOF <eticheta> - sari la instructiunea situata spre finalul programului
GOTO <eticheta> - instructiunea de salt cu verificarea locurilor situate inainte si apoi in
spate
Eticheta destinatia saltului

N10
N20 GOTOF LABEL_0 Salt inainte de eticheta 0
N30
N40 LABEL_1: R1=R1+R3 Destinatia LABEL_1
N50
N60 LABEL_0 Destinatia LABEL_0
N70
N80 GOTOB LABEL_1 Salt inapoi la eticheta 1

ENA_SEM CURS 6 5
 Salturi conditionate
Reprezinta un mijloc de modificare a secventei de executare a blocurilor NC,
dar saltul se executa functie de indeplinirea unei conditii
IF expresie GOTOB <eticheta>
IF expresie GOTOF <eticheta>
IF expresie GOTO <eticheta>

Comparatii si operatii logice

= egal cu
<> Neegal cu
>mai mare decat
< mai mic decat
>= mai mare sau egal
<= mai mic sau egal

ENA_SEM CURS 6 6
Elemente generale

Elementele care diferentiaza un subprogram de programul principal:

Linia de inceput, la cele mai multe echipamente este L
Modul de notare a sfarsitului de program
Se utilizeaza adresa M17 sau RET
Macrourile, subprograme rezidente in memoria de macrouri au in denumire
combinatii de tipul %%n

Apelarea subprogramelor
L2002 subprogramul 20 apelat de 2 ori
Sau
L20P2 cu aceeasi semnificatie

ENA_SEM CURS 6 7
Elemente generale

Elementele care diferentiaza un subprogram de programul principal:

Linia de inceput, la cele mai multe echipamente este L
Modul de notare a sfarsitului de program
Se utilizeaza adresa M17 sau RET
Macrourile, subprograme rezidente in memoria de macrouri au in denumire
combinatii de tipul %%n

Apelarea subprogramelor
L2002 subprogramul 20 apelat de 2 ori
Sau
L20P2 cu aceeasi semnificatie

ENA_SEM CURS 6 8
 Mod de executie
Succesiunea de executie a blocurilor este urmatoarea:
Se executa blocurile din programul principal
Se executa blocurile din subprogram
Se revine in programul principal si se executa restul de blocuri pana la
M02
Exista diferente intre echipamente in ceea ce priveste numarul de programe
incluse, apelabile unul din altul

N10 G0 X0 Y0 G90 T1(deplasare rapida in pozitia de start)

N20 R10=10 R11=20 (asignare valoare parametri R10 si R11)
N30 Rectangular Subprogram Rectangular.spf

N15 G1 X=R10 G91 F500

N20 Y=R11
N25 X=-R10
N30 Y=-R11
N40 G0 X50 Y50 G90 N35 M17
N50 Rectangular (apelare subprogram)
N60 M30

ENA_SEM CURS 6 9
 CICLURI FIXE

Un ciclu standard este definit ca un subprogram avand un nume si o lista de

parametrii

Include pasii necesari in realizarea unor prelucrari care se repeta periodic sau
transformari de coordonate, oglindire, etc memorate intr-o memorie destinata ciclurilor.

Fiecare echipament pune la dispozitia utilizatorului un program suport pentru a crea si

apela cicluri noi parametrizate:

Selectare ciclu
Input pentru setarea parametrilor
Afisare help pentru ciclu

ENA_SEM CURS 6 10
CICLURI DE GAURIRE SI ALEZARE
Echipamentele CNC au implementate doua categorii de cicluri pentru prelucrari
asimilate gauririi:
Cicluri de gaurire, gauri singulare
Cicluri de gaurire, gauri dispuse in structuri liniare sau circulare
Categorii de parametri:
Geometrici
Definesc planurile de referinta si de retragere, distanta de siguranta,
adancimile finale de burghiere absolute si relative
Sunt identici pentru toate ciclurile de gaurire, de gaurire in structuri si de
frezare
Tehnologici cu semnificatie si efect diferit pentru fiecare tip de prelucrare

Ciclurile de gaurire pot fi apelate modal cu instructiunea MCALL

Subrutina apelata este executata in mod automat dupa fiecare bloc care contine
deplasarea
Dezactivarea se realizeaza prin reprogramarea instructiunii MCALL fara un nume
de subprogram.

ENA_SEM CURS 6 11
DEF REAL RFP=102 DP=22 RTP=105 PIT=4.2 SDIS definire parametri cu asignare valori
DEF INT COUNT=1
N10 SDI=3 distanta de siguranta
N20 G90 F300 S500 M3 D1 T1 valori tehnologice
N30 G18 G0 Y105 Z20 X30 pozitionare punct start
N40 MCALL CYCLE81(RTP,RFP,SDIS,DP) apelare modala ciclu 81
N50 MA1: G91 Z20 deplasare la pozitia urmatoare. Ciclu executat
N60 COUNT=COUNT+1 bucla pentru pozitiile gaurilor
N70 IF COUNT<6 GOTOB MA1
MCALL dezactivare ciclu
N90 G90 Y105 Z20 pozitionare in punctul de start
N100 COUNT=1 setare numarator
N110
N120 MCALL CYCLE84(RTP,RFP,SDIS,400 DP,,,3,,PIT,,) apelare modala ciclu 84
N130 MA2: G91 Z20 urmatoarea pozitie
N140 COUNT=COUNT+1 bucla pentru tarodare gauri dispuse in rand
N150 IF COUNT<6 GOTOB MA2
N160 MCALL dezactivare ciclu
N170 G90 X30 Y105 Z20 pozitionare in punct de start
N180 M30

ENA_SEM CURS 6 12
CICLURI DE FREZARE
Echipamentele CNC ofera o gama restransa de posibilitati de apelare a ciclurilor
pentru operatii de frezare:
Frezarea filetelor, a gaurilor alungite dispuse pe un cerc
Frezarea buzunarelor de diferite forme, marimi, inclinari
Categorie aparte de cicluri standard pentru declararea originii, pentru prelucrari
in oglinda, rotatii, scalari, etc
Observatii
Trebuie precedate de incarcarea in memoria program a anumitor programe
specifice
Activarea corectiilor de scula
Introducerea valorilor parametrilor tehnologici (avans, viteza, scula, etc)
Introducerea planului de lucru
Introducerea arborelui de lucru

ENA_SEM CURS 6 13
 STUDIU DE CAZ

Prelucrare prin frezare

Piesa are 10mm inaltime

Buzunarul are o adancime de 4mm

Gaura are o adancime de 6mm

La o trecere, freza poate prelucra 2mm

Nu luam in considerare adaosul de prelucrare

CNSEM - CURS 7 1

Definirea punctelor de pe contur

R3 F
O2 R2
D O3
N O
M P G
L R O4 R4
C K S

R7
B R1
O7 R5 H
O1
O5
A O6
R6
J I
CNSEM - CURS 7 2

Incadrarea piesei in sistemul de referinta al masinii CNC

Definirea coordonatelor punctelor de pe contur

P0
E

R3 F
O2 R2
D O3
N O
M P G
L R O4 R4
C K S

R7
B R1
O7 R5 H
O1
O5
A O6
R6
J I
X
O0
CNSEM - CURS 7 3
 STABILIREA FAZELOR DE PRELUCRARE

Pozitionarea sculei in punctul A, deasupra piesei la 5mm

Intrarea sculei la adancimea de prelucrare (2mm)

N10 G17 G90 G0 XA YA Z5 T1 S2000 M3

N15 G1 Z-2 F500

Prelucrarea conturului (de la A in sens orar)

Intrarea sculei la adancimea de prelucrare pentru a doua trecere

Prelucrarea conturului

Intrarea sculei la adancimea de prelucrare pentru a treia trecere

Prelucrarea conturului

Intrarea sculei la adancimea de prelucrare pentru a patra trecere

Prelucrarea conturului

Intrarea sculei la adancimea de prelucrare pentru a cincea trecere

Prelucrarea conturului
CNSEM - CURS 7 4
 PRELUCRAREA CONTURULUI

N20 G1 XB YB
N25 G2 XC YC IO1 JO1
N30 G3 XD YD IO2 JO2
N40 G2 XE YE IO3 JO3

N50 G1 XF YF
N60 G2 XG YG IO4 JO4
N70 G1 XH YH
N80 G2 XI YI IO5 JO5
N90 G1 XJ YJ
N100 G2 XA YA IO6 JO6
N110 G1 Z-4
.
N500 G0 XP0 YP0

CNSEM - CURS 7 5
 PRELUCRAREA BUZUNARULUI

N510 G17 G90 G0 XO7 YO7 Z5 T2 S2000 M3

N520 G1 Z-6
N530 G0 Z5
N540 XP0 YP0
N550 G17 G90 G0 XL YL Z5 T3 S2000 M3
N560 G1 Z-2
N570 XM YM RNDM=2
..
N600 G0 Z5
N610 XP0 YP0
M30

CNSEM - CURS 7 6