Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT
Disciplina: ‘'Fotbal''
Orhei-2021
1
Cuprins
2 Fotbalul modern
3 Pătrunderea fotbalului în spațiul românesc
4 Apariți fotbalului în spațiul basarabean
5 Fotbalul în Republica Moldova
2
1.Fotbalul: o istorie a începuturilor
Grecii antici aveau tradiția de a întrerupe războaie și conflicte pe
parcursul desfășurării Jocurilor Olimpice, un lucru pe care doresc să
mi-l asum în cazul Campionatului Mondial de fotbal din Brazilia cu
referință la reflecțiile asupra partidelor și peisajului politic din R.
Moldova.
2.Fotbalul modern
Ca și multe alte lucruri importante, de la forme de guvernământ și
practici politice, la invenții și probe de sport, englezii au dat umanității
și primele forme moderne ale fotbalului. Asta chiar dacă fotbalul
italian, din mai multe puncte de vedere, revendică paternitatea jocului
cu balonul rotund. După cum relatează documentele timpului, în
oraşele Renaşterii din secolul XIII, Florenţa, Siena, Bologna, oamenii
practicau prin centrele urbane şi la periferii aşa-numitul „gioco del
calcio”. În acea perioadă, se mai juca fotbal şi în alte părţi, cu
precădere în Franţa şi Anglia, dar spre deosebire de acestea, în Italia
acest joc era practicat organizat, în dimensiuni bine conturate şi
conformându-se unor regulamente riguroase, stabilite cu precizie.
După cum ştim, chiar şi actualmente, în anumite oraşe din Italia, spre
exemplu Florenţa, se mai practică o dată în an un astfel de joc, care se
dispută în costume de epocă şi respectând tradiţiile de cândva.
În anul 1912, are loc primul campionat oficial, iar în 1921 se unifică
federaţiile din Banat şi Ardeal cu cele din restul ţării, sub denumirea de
„Federaţia Societăţilor Sportive” cu sediul în Bucureşti.Italienii,
austriecii și germanii au fost cei mai activi imitatori ai fotbalului cu
balonul rotund, în timp ce Argentina, Uruguay și Brazilia au adoptat
acest joc în America de Sud. Acest fapt este deosebit de sugestiv
atunci când gândim în timp tradițiile fotbalistice ale acestor țări,
fiecare din ele, cu excepția Austriei, fiind campioane mondiale, unele
din ele de câteva ori.
6
1898-1899 „echipe de muncitori străini jucau fotbal în cartierele din
Bucureşti”.
În anii 1920, multe dintre știrile sportive din Basarabia au apărut în cotidianul
„Comedia“, dedicat artelor spectacolului și sportului. Acest lucru se datora unui
corespondent local, P. Crihan, care semna uneori cu pseudonimul Rex-Ball. Fiind
arbitru de fotbal, acesta prezenta și cronicile partidelor la care asista. Tot P.
Crihan încercase să popularizeze, printr-un articol apărut în revista „Școala“,
mișcarea cercetașilor, ce îmbina pregătirea premilitară cu excursiile culturale și
jocurile sportive.
9
Începând cu anul 1924, echipele basarabene au fost prezente în campionatul
României. La 5 octombrie, cinci echipe din Chișinău au dat startul competiției
regionale: „Mihai Viteazul Chișinău”, „Unitas”, „Sporting”, „Maccabi” și
„Regimentul Căii Ferate Române”, redenumit peste câteva luni în „Fulgerul”, care
a devenit și prima câștigătoare.[4] Ulterior, echipa a participat în fazeze
superioare, iar în ediția 1925-1926 a ajuns până în semifinalele campionatului
României. În acea perioadă în componența Fulgerului erau vedete jucătorii
străini: Mihai Tänzer și Adalbert Ströck. Mihai Viteazul, spre deosebire de
„Fulgerul”, a fost una dintre echipele basarabene autentice. Apărută în 1920, în
1924 ea era deja cea mai bună și cea mai iubită echipă a regiunii. Cu „tripleta
Vâlcov“, formată din frații Colea (1909-1970), Petea (1910-1942) și Volodea
(1916-1952), Mihai Viteazul reprezenta de fapt Basarabia în campionatul
României, organizat pe atunci în sistem cupă și nu ligă. După un meci jucat la
Chișinău contra celebrei echipe Venus București, frații Vâlcov au fost transferați
la București. Apoi, Petea a murit pe front, Volodea a murit de tuberculoză, iar
Colea a devenit antrenor, conducând ulterior chiar și echipa națională de fotbal a
României.[5] De patru ori cluburile basarabene au reușit să ajungă printre cele
mai bune patru echipe românești: în anii 1925 și 1926 – prin „Fulgerul”, iar în anii
1928 și 1930 prin echipa „Mihai Viteazul”.
Mai târziu, echipele basarabene au făcut parte din liga de esta României
împreună cu cele din Bucovina (1930-1932), mai apoi intrând în vigoare sistemul
divizionar al campionatului. Treptat, apar noi echipe, printre care „Mihai Viteazul
Tighina”, „Maccabi Bălți”, „Traian Tighina” ș.a. Mulți jucători basarabeni au
evoluat în acea perioadă pentru echipele bucureștene și selecționatele
Bucureștiului și a României. Cum a fost cazul fraților Vâlcov de la Bolgrad –
Petea, Volodea și Colea – fotbaliști emblematici ai perioadei interbelice.[2]
Bibliografie :
https://www.timpul.md/articol/fotbalul-o-istorie-a-
inceputurilor-%28i%29-60490.html
https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/merceologie/aparitia-si-
evolutia-fotbalului-138737.html
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fotbalul_%C3%AEn_Republica_
Moldova
12