Naum 1:1

1. Proorocie. Ebr. maśśa?, „povară”, „dificultate”, sau „rostire” (vezi comentariul la Isaia 13,1).

Ninive. Capitala Asiriei. Pentru o descriere a cetăţii vezi Nota Adiţională la Iona 1; vezi harta de la p.
1002.

Din Elcoş. Un loc care n-a fost identificat cu certitudine. O tradiţie târzie şi care probabil nu este
vrednică de încredere îl identifică pe Elcoş cu Alkuş, un oraş din Asiria, afirmând totodată că Naum a fost
născut de părinţi în exil. Mult mai probabilă este identificarea lui Elcoş cu Elkesi din Galileea. Unii sugerează
că legătura lui Naum cu Galileea este arătată de numele Capernaum, un nume transliterat din ebraică, care
înseamnă „satul lui Naum”. O altă tradiţie este că Elkoş se afla aproape de Beit Jibr?n în câmpia Iudeii.
Indiferent dacă profetul s-a născut sau nu în Galileea, probabil că el a trăit mai târziu în Iuda şi a profetizat
acolo.

Versetele 1-10 au forma unui acrostih. Pentru o definire a acestui procedeu, vezi Vol. III, p. 625.
Primele 15 litere ale alfabetului par să fie folosite, dar cu oarecare inexactităţi.

Naum 1:2
2. Gelos. Pentru a ilustra rolul pe care Dumnezeu l-a avut în distrugerea Ninivei, dreptatea Lui
este arătată în v. 2-6, iar puterea Lui este demonstrată prin stăpânirea Sa asupra lumii materiale. Limbajul
folosit trebuie înţeles în lumina faptului că Dumnezeu Se adaptează adesea la limbajul şi experienţa omenească
(vezi Ieremia 51,14; Amos 4,12; 6,8).

Se răzbună. Dumnezeu nu este motivat de duhul de răzbunare care îl caracterizează pe omul păcătos,
ci de o dorinţă sfântă de a susţine dreptatea şi a-i pedepsi pe aceia care i se opun acesteia.

Ţine mâine. LXX la acest pasaj spune: „Şi el îi prăpădeşte pe vrăjmaşii Săi.”

Naum 1:3
3. Îndelung răbdător. Sau „Încet la mânie”. Vezi Exod 34,6.7. Îndurarea lui Dumnezeu este o
dovadă nu de slăbiciune, ci de tărie. Oamenii pot fi „înceţi la mânie” faţă de nelegiuire din cauză că împietrirea
şi insensibilitatea lor morală îi face astfel. Pentru lucrul acesta ei trebuie să fie compătimiţi, nu admiraţi. Pe de
altă parte, Dumnezeu amână manifestarea mâniei Sale faţă de păcat şi păcătoşi din cauză că El „doreşte ca
nici unul să nu piară” (2Petru 3,9). El acordă timp de pocăinţă. Chiar şi atunci când ofertele Lui de îndurare
sunt dispreţuite, El nu este dispus să pedepsească. „Cum să te dau?” (Osea 11,8) este strigătul marii Lui inimi
pline de iubire. Totuşi, El nu poate să-l lase „nepedepsit pe cel rău”, iar aceia care persistă în nelegiuire
trebuie să culeagă roadele.

Furtună. Puterea lui Dumnezeu este reprezentată ca înfăţişată în elementele naturii.

Naum 1:4
4. Mustră. O demonstraţie a puterii lui Dumnezeu, ca aceea de la trecerea Mării Roşii (vezi Exod
14,21; Psalmi 106,9).

Râurile. Dumnezeu este arătat ca având un control deplin asupra elementelor naturii. Compară Psalmi
107,33; Isaia 50,2.

Basanul. Regiunea aceasta era vestită pentru păşunile ei bogate şi marile ei cirezi de vite (vezi
Deuteronom 32,14; Psalmi 22,12; Ezechiel 39,18).

Carmelul. Un şir de munţi pe coasta Mediteranei, bine udaţi (vezi comentariul la 1Regi 18,19).

Libanului. Renumit pentru cedrii lui.

Naum 1:5
5. Se clatină munţii. Profetul prezintă aici un tablou cât se poate de înfiorător al puterii lui
Dumnezeu.

Toţi locuitorii. Versetele 3-6 descriu puterea lui Dumnezeu şi prin urmare capacitatea Lui de a executa
distrugerea Ninivei prezisă (vezi PK 364). Manifestarea puterii lui Dumnezeu descrisă aici va fi văzută într-o
desfăşurare mult mai mare la vremea celei de-a doua veniri a lui Hristos (vezi p. 109).

Naum 1:6
6. Ca focul. Vezi Deuteronom 4,24; Ieremia 7,20. În loc de „urgia Lui se varsă ca focul”, LXX
spune „mânia Lui face de nimic regatele”.

Se prăbuşesc. Literal, „trase jos”, „sfâşiate”, sau „nimicite”.

Naum 1:7
7. Bun. Că Dumnezeu este „bun” la caracter şi la fapte a fost cât se poate de bine demonstrat de
Acela care a fost Dumnezeu întrupat (vezi Ioan 10,11; Fapte 10,38). În timp ce Naum era un sol al nimicirii
pentru asirieni, el era un slujitor al îmbărbătării şi al mângâierii pentru propriul lui popor, asigurându-l că
Domnul va fi pentru el „un turn tare în ziua necazului” (vezi Psalmi 61,2.3).

Naum 1:8
8. Valuri ce se varsă peste mal. Aceasta probabil reprezintă metaforic deplina nimicire care va veni
asupra Ninivei prin invazie ostilă (vezi Isaia 8,7; comp. Daniel 11,26.40). Tuturor naţiunilor, atât moderne,
cât şi antice, le este adresată exact aceeaşi avertizare de pedeapsă care va coborî mai curând sau mai târziu
asupra acelora care se înalţă împotriva lui Dumnezeu (vezi PK 366). Timpul de probă al Ninivei se apropia de
sfârşit, iar Naum prezicea o nimicire care se apropia repede.

Cetatea. Evident, Ninive datorită contextului (vezi v. 1).

Naum 1:9
9. Ce planuri faceţi? Ebr. chasab, „a socoti”, „a privi”, „a pune în socoteală”, sau a „născoci”. Aici
profetul îi avertizează pe asirieni că semeţirea lor împotriva lui Dumnezeu este mai rea decât inutilă (vezi Isaia
10,8-11; 36,18-20). Naum îşi îmbărbătează poporul cu gândul că ceea ce promite Dumnezeu El va şi împlini.

El le zădărniceşte. Sau mai degrabă „Sfârşit deplin”. Repetarea aceste expresii „sfârşit deplin” (vezi v.
8) accentuează certitudinea distrugerii Ninivei, deoarece pedeapsa pe care Dumnezeu le-o va da Asireienilor
va fi atât de deplină şi permanentă încât niciodată iarăşi, niciodată pentru „a doua oară”, nu vor mai fi în stare
să-l asuprească pe poporul lui Dumnezeu. Cu toate că Naum se referă aici la căderea Asiriei, cuvintele lui pot
fi de asemenea privite ca descriind soarta finală a tuturor nelegiuiţilor, pentru care Asiria este un simbol. Când
în cele din urmă sunt nimiciţi de pe pământ la judecata de pe urmă, ei nu vor mai trăi din nou, nu vor mai avea
o viaţă ulterioară (vezi Psalmi 37,6-11.38; Maleahi 4,1; 2Petru 3,10-13; Apocalipsa 20,12 la 21,5). Atunci, va
fi măreţ de adevărat că „nenorocirea” păcatului nu va mai tulbura niciodată universul lui Dumnezeu (vezi GC
504).

Naum 1:10
10. Spini. Vezi Numeri 33,55; Iosua 23,13. Chiar dacă armata asiriană ar forma un front tot atât
de impenetrabil ca un gard de mărăcini, Dumnezeu îi va putea învinge cu uşurinţă (vezi Isaia 27,4).

Beţi. Experienţa Asiriei urma să fie în unele privinţe similară cu aceea a Babilonului (vezi Daniel 5,1).
În orice caz, nu este nici o îndoială că Asirienii se topeau după petreceri şi băuturi (vezi Diodorus ii. 26).

Naum 1:11
11. Cel ce. Adresându-se Ninivei, aceasta probabil se referă la împăratul ei (vezi Isaia
36,4-10.18-20).

Cel ce făcea planuri răutăcioase. Literal, „un sfetnic al lui Belial”.

Naum 1:12
 12. Mulţi. Ebr. shalem, „paşnici”, „întregi”, sau „deplini”. Contextul de aici favorizează sensul
„întregi” sau „deplini” decât „paşnici”, afară de cazul că se consideră că Asirienii sunt înşelător de „paşnici”,
îngâmfaţi în mândra lor încredere exagerată.

Vor pieri. Sau „Vor trece”. Vezi Isaia 27,4.

Naum 1:13
13. Jugul. Evident, acesta se referă la faptul că Iuda era tributar faţă de Asiria (vezi 2Regi
18,13-16; 2Cronici 33,11). Cu toate că Iuda a scăpat de soarta lui Israel pe vremea lui Ezechia, el s-a bucurat
de puţina libertate pe care o avea numai prin îngăduinţa Asiriei, iar „legăturile” lui de supunere faţă de Asiria
au fost rupte numai când acest imperiu a fost distrus.

Naum 1:14
14. Împotriva ta. Aici profetul se adresează Asiriei şi prezice nimicirea ei.

Mormântul. Acela al Asiriei (vezi Ezechiel 32,22.23).

Naum 1:15
15. Vesteşte pacea. Sau „Aduce veşti bune”. O exclamaţie de bucurie datorită înfrângerii
duşmanului poporului lui Dumnezeu (vezi comentariul la Isaia 52,7). Naum 1,15 este v. 1 al cap. 2 atât în
ebraică, cât şi în versiunea Siriacă.

Prăznuieşte-ţi sărbătorile. O dată cu restabilirea păcii, va fi din nou posibil ca poporul lui Iuda să-şi ţină
marile sărbători religioase (vezi comentariul la Exod 23,14-17; Levitic 23,2; Deuteronom 16,16). Profetul
Naum insistă înaintea poporului să intre din toată inima în spiritul acestor ocazii solemne pentru ca Dumnezeu
să-i poată binecuvânta şi să facă naţiunea să prospere (vezi p. 26-28).

Juruinţele. Ca recunoştinţă pentru izbăvirea lor, israeliţii vor împlini juruinţele pe care le făcuseră în
timp de necaz şi de primejdie.

Nu va mai trece prin mijlocul tău. Vezi v. 12.

Nimicit cu desăvârşire. Vezi comentariul la v. 9.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

3 COL 177; CT 415; Ed 131; FE 356; GC 627; MH 435; PP 628; 8T 282

3–6PK 364; PP 109

7 1T 245

7, 8 PK 366

9 GC 504

Naum 2:1
1. Nimicitorul. Din nou profetul se adresează poporului asirian (vezi comentariul la cap. 1,14),
avertizându-l de viitorul lui plin de necazuri. Contextul face evident (cap. 1,1; 2,1.8; 3,1 etc.) că în cap. 2 se
descrie căderea Ninivei.

Porneşte împotriva ta. Când oştile asediatoare înconjoară cetatea, locuitorii ei vor vedea şi vor simţi
clar primejdia în care se află.

Păzeşte cetăţuia. Pe un ton uşor ironic profetul îi îndeamnă pe locuitorii din Ninive să se pregătească
pentru asediul final al cetăţii, chiar dacă astfel de pregătiri vor fi în zadar.
Naum 2:2
2. Aşează iarăşi. Ebr. shub, un cuvânt care înseamnă şi „a readuce”, „a reîntoarce”. Ambele idei
par să se încadreze în context. Slava lui Iacov poate fi privită fie ca fiind îndepărtată mai înainte de asirieni,
sau ca acum fiind restaurată prin nimicirea asirienilor.

Jefuitorilor. Asirienii au ucis şi jefuit poporul ales al lui Dumnezeu, iar la rândul lor vor fi ucişi şi jefuiţi
de biruitorii lor.

Naum 2:3
3. Vitejilor. Probabil o referire la asediatorii Ninivei.

Roşi. Poate că scuturile erau vopsite astfel, sau îmbrăcămintea lor de bronz şi de aramă le făceau să
apară roşii. S-ar putea ca sensul să fie că scuturile vor deveni „roşii” de sângele celor ucişi.

Fulgeră. Ebr. peladoth, un cuvânt care apare în Vechiul Testament numai aici şi cu un sens incert. Unii,
dintr-o comparaţie cu araba şi persana, sugerează înţelesul de „oţel”, expresia fiind astfel tradusă „cu focul
oţelului”. Totuşi, derivarea este îndoielnică. Printr-o modificare în ebraică, se poate obţine traducerea „Carele
lucesc ca o flacără”. Duşmanul biruitor nu va căuta să pună mâna pe cetate prin vicleşug, profetul zugrăveşte
impresionant o scenă de strălucire scânteietoare. Referirea ar putea fi la podoabele carelor, la armele
ostaşilor, la harnaşamentul cailor, toate strălucind în soare şi urmând să dea înfăţişarea unor „fulgere” de foc.

Pregătiri. Referirea este probabil la Dumnezeu, care este prezentat ca adunând armata pentru luptă
(vezi Isaia 13,4; vezi comentariul la Isaia 13,6). Unii consideră că este vizat comandantul forţelor duşmane.

Suliţele se învârtesc. Ebr. beroshim, identificat ca ienupărul fenician, la fel cu chiparosul. O schimbare a
unei singure consoane în ebraică (vezi Vol. I, p. 25, 26) dă exprimarea „cai de călărie” „fugari”, „cai de
război”. Schimbarea aceasta este susţinută de LXX, care spune aici: „Caii vor fi aruncaţi în învălmăşeală”.
Ebr. ra?al „se învârtesc”, poate fi redat „tremură”. Într-o altă traducere găsim şi varianta „caii de război sar în
două picioare”.

Naum 2:4
4. Carele. Ebr. rekeb, vehicule cu două roţi de diferite tipuri, trase de cai. Carul era folosit în mod
exclusiv pentru scopuri militare (vezi comentariul la Exod 14,9) şi pentru ocazii statale (vezi comentariul la
Geneza 41,43). Cu toate că există dovezi arheologice că se foloseau carele şi pentru a transporta slujbaşi
guvernamentali în misiuni statale, nu există absolut nimic care să indice că ele erau folosite şi pentru transport
particular obişnuit.

Duruiesc. Literal, „a se purta nebuneşte”, de la o rădăcină ebraică însemnând „a fi lovit de lună”.

Unele peste altele. Sau „Unele împotriva altora”. Aici este indicată forţa copleşitoare a armatelor care
atacă Ninive. Vehiculele de război se vor năpusti „unele împotriva altora”. Întregul context al acestui capitol
arată lămurit că Naum zugrăveşte aici într-un limbaj viu cucerirea Ninivei.

Făclii. Ebr. lappidim, cuvântul obişnuit pentru torţe sau lămpi (Geneza 15,17; Judecători 7,16 etc.; vezi
comentariul la Naum 2,3).

Naum 2:5
5. Oamenii lui cei viteji. Literal, „puternicii lui”. Evident împăratul asirian le ordonă comandanţilor
armatei sale să apere zidurile cetăţii. Într-o grabă confuză, sau într-o stare de parţială trezie, „se poticnesc în
mersul lor”.

Apărarea. Ebr. sokek, însemnând „o baricadă”.

Naum 2:6
6. Porţile. Aici fie o referire figurată la asalturile inamicului fie o referire la inundarea literală a
cetăţii. Totuşi, amănuntele sunt puţine. Unii susţin că profeţia şi-a găsit împlinirea în incidentul descris de
către istoricul grec Diodor (ii, 26, 27), care raportează că Ninive a fost capturată datorită unei revărsări
neobişnuite a Eufratului (Tigrului?), care a distrus o parte din zid şi a deschis cetatea înaintea Mezilor şi a
Babilonienilor.

Se prăbuşeşte. Literal „Se topeşte”. Probabil „se topeşte” trebuie luat figurat, însemnând că palatul va
fi slăbit, incapabil să opună vreo rezistenţă substanţială inamicului.

Naum 2:7
7. S-a isprăvit cu ea. Sau „Şi Huzzab este dus prizonier”. Înţelesul cuvântului transliterat
„Huzzab” este incert. S-au propus diferite interpretări. Unii îl traduc ca verb, „a decretat”. Alţii îl consideră
un substantiv, „doamnă”. Alţii, la rândul lor, îl consideră un nume propriu, fie al unei regine asiriene, fie ca un
nume personificând însăşi cetatea Ninive. Genul feminin este indicat de verbul ebraic cu care el este asociat.

Se vaită. Ebr. nahag. Cuvântul acesta înseamnă „a se jeli”, sau „a se văicări”.

Turturele. Sau „Glasuri de porumbei”. Adică slujnicele se vor jeli ca nişte porumbei (vezi Isaia 38,14;
59,11; Ezechiel 7,16).

Se bat în piept. Literal, „bătând ca în tobă”, adică aşa cum se bate într-o tamburină sau tobă de mână
(vezi Vol. III, p. 30). Bătaia pieptului descrie în mod expresiv o întristare adâncă şi amară (vezi Luca 18,13;
23,48).

Naum 2:8
8. Ninive. Ebraica v. 8 este obscură.

Naum 2:9
9. Comori nesfârşite. Surse greceşti afirmă că „prăzile” de „argint” şi de „aur” luate de la Ninive
au fost neobişnuit de mari în cantitate şi valoare. Nu este surprinzător ca biruitorii să fi găsit o pradă atât de
bogată în cetatea care îi „jefuise” atât de adesea pe alţii (vezi 2Regi 15,19.20; 16,8.9.17.18; 17,3; 18,14-16;
etc.).

Naum 2:10
10. Jefuită, pustiită şi stoarsă de tot. Ebr. buqah umebuqah umebullaqah, o puternică aliteraţie care
descrie deplina ruină a Ninivei (vezi comentariul la Amos 5,5).

Inima îi este mâhnită. Sau „I se topeşte”. O exprimare care denotă spaimă şi deznădejde (vezi Iosua
7,5; Isaia 13,7; Ezechiel 21,7).

Îi tremură genunchii. Vezi Daniel 5,6.

Au îngălbenit. Vezi comentariul la Ioel 2,6.

Naum 2:11
11. Culcuşul acela de lei. În v. 11 şi 12, profetul foloseşte imaginea unui leu pentru a descrie
puterea Asiriei (vezi Ieremia 50,17; PK 265; vezi comentariul la Ieremia 4,7). El arată într-un mod viu cum
Ninive, prin cuceririle ei, aduna „destule” prăzi pentru poporul ei.

Naum 2:13
13. Pe tine. Sau „Împotriva ta”. Vezi Naum 3,5; Ieremia 51,25; Ezechiel 38,3. Distrugerea Ninivei
a venit după expirarea timpului de probă ce-i fusese acordat fără să vină la o pocăinţă de durată. Răbdarea
divină încetase (vezi PK 364).

Domnul oştirilor. Vezi comentariul la Ieremia 7,3.

Puii tăi de lei. Aici este vorba, evident, de războinicii cetăţii (vezi comentariul la v. 11).
 Solilor. Probabil o referire la aceia care duceau poruncile împărăteşti la conducătorii civili şi militari
(vezi 2Regi 18,17-19; 19,23).

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

10 GC 641

10, 11 PK 364

Naum 3:1
1. Cetatea vărsătoare de sânge. Un loc unde sângele era vărsat din belşug şi aparent fără vreo
mustrare de conştiinţă (vezi Ezechiel 24,6.9; Habacuc 2,12). Monumentele asiriene descriu din belşug cum
prizonierii erau jupuiţi, decapitaţi şi traşi în ţeapă de vii, sau spânzuraţi de mâini şi de picioare pentru a muri
de o tortură lentă. Acestea, precum şi alte practici inumane dau la iveală cruzimea acestei naţiuni. Inscripţiile
lor împărăteşti înfăţişează mereu exaltarea produsă de numărul duşmanilor ucişi, al prizonierilor luaţi, al
cetăţilor rase de pe faţa pământului şi jefuite, al ţinuturilor pustiite şi al pomilor roditori distruşi.

Răpire. Ebr. perez, „un act de violenţă”, denotă violenţa asirienilor în purtarea loc cu popoarele biruite.
Ultima propoziţie a v. 1 arată că această răpire şi jefuire a victimelor ei de către conducătorii Ninivei practic
nu mai înceta (vezi Isaia 33,1).

Naum 3:2
2. Pocnetul. Profetul descrie aici sunetele înaintării armatelor asediatoare, tot aşa cum descrisese
deja înfăţişarea lor externă (cap. 2,3.4). El aude, ca să zicem aşa, pocnetul biciului conducătorilor carelor,
uruitul roţilor carelor, galopul cailor şi înaintarea carelor.

Naum 3:3
3. Mulţime. Atât de mulţi au fost ucişi, încât războinicii vii „se împiedică” de ei, şi înaintează cu
întârziere.

Naum 3:4
4. Curvii. O exprimare folosită figurat cu privire la idolatrie (vezi Ezechiel 23,27; Osea 1,2;
4,12.13; 5,4). Idolatria a fost un alt motiv al căderii Asiriei. Întrucât idolatria asiriană era josnic de imorală, a
o desemna prin termenul „curvii” era de două ori mai adecvat (vezi comentariul la 2Regi 9,22).

Naum 3:5
5. Pe tine. Sau „Împotriva ta”. Vezi comentariul la cap. 2,13.

Domnul oştirilor. Vezi comentariul la Ieremia 7,3.

Îţi voi ridica poalele. Literal „descoperi poalele” (vezi Isaia 3,17; 47,3; Ezechiel 16,37; vezi
comentariul la Ieremia 13,26). Din cauza „curviilor” ei (vezi Naum 3,4), Dumnezeu avea să o pedepsească în
modul cel mai înjositor, ca pe o prostituată.

Naum 3:6
6. Murdării. Ebr. shiqqus, „ceva detestabil”, în general folosit cu privire la lucrurile legate de cultul
idolatru.

De ocară. LXX zice „o pildă publică” (vezi Matei 1,19). Continuând imaginea „curvei” (Naum 3,4),
profetul prezice că Ninive va suferi înjosirea şi tratamentul rău pe care o asemenea femeie ar primi-o de la
mojicime (vezi Ezechiel 16,37-40).

Naum 3:7
7. Vor fugi. O imagine arătând pedeapsa extremă care va veni asupra Ninivei, încât priveliştea
îngrozitoare va determina privirile să se întoarcă de acolo.
 Cine o va plânge? O întrebare retorică arătând că nimeni nu se va întrista după ea întrucât merita să fie
pedepsită (vezi Ieremia 15,5.6).

Naum 3:8
8. No-Amon. Cetatea zeului egiptean Amen; adică cetatea Teba în Egiptul de Sus (vezi Ieremia
46,25; Ezechiel 30,14-16). Această vestită cetate, cu mormintele ei regale, cu coloşii şi sfincşii ei, cu marile ei
temple de la Karnak şi Luxor cu coloanele şi colonadele lor masive, era superb situată pe Nil, precum Ninive
era pe Tigru. Naum o avertizează aici pe Ninive că înaintea Cerului, ea nu este mai bună decât Teba şi poate
cu uşurinţă să-i împărtăşească soarta. Teba fusese distrusă în 663 î.Hr., de Asurbanipal, împăratul Asiriei.

Marea. Termenul se referă aici la râul Nil. În Vechiul Testament, fluviile mari erau uneori numite
„mări” (vezi Isaia 19,5; Ieremia 51,36). Propoziţia finală înseamnă simplu că Nilul cu canalele lui constituiau
„zidurile”, sau sistemul defensiv al Tebei.

Naum 3:9
9. Etiopia. Sau, Cuş, în principal Nubia clasică sau Sudanul modern (vezi comentariul la Geneza
10,6). Regele care domnea peste Egipt pe vremea nimicirii Tebei a fost Tanutamon, urmaşul şi nepotul lui
Taharka, biblicul Tirhaca. În Vechiul Testament este numit „împăratul Etiopiei” (vezi comentariul la 2Regi
19,9), întrucât aparţinea Dinastiei a Douăzeci şi cincia sau „Etiopiană” a Egiptului (vezi Vol. II, p. 52, 53).

Egiptenii. Sau „Egiptul”. Egiptul propriu-zis, al cărui popor, unit cu Nubienii, constituiau o putere care
era „infinită”, sau „fără număr”, ca să zicem aşa (2Cronici 12,3).

Put. Mulţi egiptologi consideră că se referă la Punt, însă asiriologii consideră că este o parte din Libia
(vezi comentariul la Ezechiel 27,10).

Libienii. Literal „Lubim”. (vezi comentariul la 2Cronici 12,3).

Naum 3:10
10. A trebuit să plece. Puterea Tebei şi resursele ei aparent nelimitate, incluzând ajutorul aliaţilor
ei, n-a izbăvit-o de la cucerire (vezi comentariul la v. 8).

Zdrobiţi. Parte din tratamentul crud aplicat în mod obişnuit cetăţilor biruite în vremurile de demult
(vezi 2Regi 8,12; Psalmi 137,9; Isaia 13,16).

Naum 3:11
11. Şi tu. Profetul se întoarce către Ninive.

Te vei ascunde. Sensul aici este probabil că Ninive nu va da pe faţă nici o putere pentru a rezista.

Naum 3:13
13. Femeile. Bărbaţii asirieni până aici curajoşi şi bravi urmau să fie ca „femeile”, în sensul că nu
vor mai fi în stare să reziste şi să înfrângă armatele asediatoare (vezi comentariul la Osea 10,5).

Naum 3:14
14. Drege-ţi. Adică să întărească acele puncte ale fortificaţiilor care ar putea fi slabe. Profetul,
vorbind cu o nuanţă de ironie, îndeamnă Ninive să facă tot posibilul pentru a se pregăti în vederea unui asediu
îndelungat şi greu.

Naum 3:15
15. Acolo. În ciuda oricăror măsuri luate pentru a întări locurile slăbite ale fortificaţiilor, „focul”
va „mânca” de-a dreptul cetatea. Arheologii au arătat clar că profeţia aceasta a fost împlinită literal.

Lăcuste. Sau „omidă”. Ebr. yeleq, stadiul târâtor, fără aripi al lăcustei (vezi Psalmi 105,34; Ieremia
51,14.27; Ioel 1,4; 2,25). Evident că profetul a folosit imaginea aceasta aici şi în versetul următor pentru a
arăta că distrugerea Ninivei va fi la fel de bruscă şi deplină ca aceea săvârşită asupra vegetaţiei de aceste
insecte.

Te-ai înmulţit. Chiar dacă Asirienii şi-ar îngrămădi oştiri la fel de numeroase ca hoardele de omizi, sau
de lăcuste, nu vor reuşi nicidecum.

Naum 3:16
16. Negustorii tăi. Ninive era aşezată avantajos pentru a face un comerţ extins cu alte ţări. Dar
aceste legături comerciale nu-i vor sluji la nimic. Distrugerea adusă de duşmanii ei va fi rapidă şi deplină.

Naum 3:17
17. Voievozii tăi. Ebr. ţaphsarim, „scriitori de tăbliţe”, sau „scribi” (vezi comentariul la Ieremia
31,27). Termenul folosit aici înseamnă ofiţeri militari de rang superior. Aceşti slujbaşi oficiali sunt adesea
înfăţişaţi pe monumente. După cum lăcustele devin inactive pe vreme de „răcoare”, tot aşa conducătorii şi
slujbaşii asirieni vor deveni neputincioşi în criza cetăţii. Singurul lucru care îi mai rămânea armatei asiriene era
să „zboare”, adică să piară şi să dispară.

Naum 3:18
18. Păstorii tăi dorm. Conducătorii naţiunii sunt reprezentaţi aici fie ca adormiţi faţă de
responsabilităţile lor, fie ca fiind ucişi în bătălie, „dormind” somnul morţii.

Risipit. O dată ce conducătorii nu mai sunt, oamenii Ninivei nu le mai pot opune o rezistenţă eficientă
duşmanilor lor.

Naum 3:19
19. Nu se clatină. Literal, „fără uşurare”, sau „fără ajutor”.

Vor auzi de tine. Ebr. shema?, „un raport” (vezi Geneza 29,13; Exod 23,1; Deuteronom 2,25; etc.). La
vestea căderii Ninivei, naţiunile înconjurătoare sunt descrise ca bătând din palme de bucurie deoarece aceasta
va însemna sfârşitul neîncetatei „răutăţi” şi a asupririi neobosite. Profetul îşi încheie solia într-o notă de
certitudine şi finalitate. Asiria îşi avusese timpul de har, dar acum este în zadar să mai primească îndurare.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1 PK 265

1–5PK 363

19 PK 265