Aspecte din codul de procedură fiscală II

Executarea silită -SEPTEMBRIE 2021

Oundjian Hrant
Somaţia
 Executarea silită începe prin comunicarea somaţiei. Dacă în
termen de 15 zile de la comunicarea somaţiei nu se stinge
debitul sau nu se notifică organul fiscal cu privire la intenţia
de a demara procedura de mediere, se continuă măsurile de
executare silită. Somaţia este însoţită de un exemplar al titlului
executoriu emis de organul de executare silită.
 Somaţia cuprinde, pe lângă elementele prevăzute la art. 46,
următoarele: numărul dosarului de executare, suma pentru care
se începe executarea silită, termenul în care cel somat urmează
să plătească suma prevăzută în titlul executoriu, indicarea
consecinţelor nerespectării acesteia, precum şi posibilitatea de
a intra într-o procedură de mediere.
 Urmărirea imobilului, în baza somaţiei se notează la cererea
organului fiscal în cartea funciară, asupra bunurilor imobile
ale debitorului, indiferent de modalitatea dreptului de
proprietate, respectiv proprietate exclusivă, devălmăşie
sau coproprietate.
 Procedura de mediere
 debitorul notifică organul fiscal cu privire la intenţia sa în termen de 15 zile de la primirea
somaţiei. La notificare se anexează documente şi informaţii care să susţină situaţia sa economică
şi financiară.

 În termen de 10 zile de la primirea notificării organul fiscal are obligaţia să organizeze întâlnirea
cu contribuabilul în vederea procedurii de mediere.
Medierea va consta în:
a) clarificarea întinderii obligaţiei fiscale înscrise în somaţie, dacă respectivul debitor are obiecţii cu
privire la aceasta;
b) analiza de către organul fiscal împreună cu debitorul a situaţiei economice şi financiare a
debitorului în scopul identificării unor soluţii optime de stingere a obligaţiilor fiscale, inclusiv
posibilitatea de a beneficia de înlesnirile la plată prevăzute de lege.

Rezultatul medierii, precum şi soluţiile optime de stingere a obligaţiilor fiscale se consemnează într-un
proces-verbal.
În situaţia în care în termen de 15 zile de la finalizarea medierii nu se stinge debitul sau nu se
solicită înlesnirea la plată, organul fiscal continuă măsurile de executare silită.

Procedura de executare silită nu începe de la data la care debitorul notifică organului fiscal intenţia
de mediere.
 Pe parcursul procedurii de mediere organul fiscal poate dispune măsuri asigurătorii

15+10+15 =40
Procedura de mediere
 A se vedea ca model Ordinul
preşedintelui Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală nr. 1757/2019
pentru aprobarea Procedurii de mediere,
precum şi a documentelor pe care
debitorii le prezintă în vederea susţinerii
situaţiei economice şi financiare.
Executarea silită
 Executarea silită se suspendă
 a) când suspendarea a fost dispusă de instanţă sau de creditor, în
condiţiile legii;
 b) la data comunicării aprobării înlesnirii la plată, în condiţiile legii;
 c) în cazul în care după primirea procesului-verbal de sechestru al
bunului imobil, debitorului i s-a aprobat ca plata integrală a creanţelor
fiscale să se facă din veniturile bunului imobil urmărit sau din alte
venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni
 d) pe o perioadă de cel mult 6 luni, în cazuri excepţionale, şi doar o
singură dată pentru acelaşi debitor, prin hotărâre a Guvernului, cu
respectarea regulilor în materie de ajutor de stat;
 e) în alte cazuri prevăzute de lege.

Se suspendă şi la data depunerii cererii de restituire în cazul în care,

ulterior începerii executării silite, se depune o cerere de
restituire/rambursare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau
mai mare decât creanţa fiscală pentru care s-a început executarea
silită.
Executarea silită
 Executarea silită se suspendă sau nu începe în
oricare din următoarele situaţii:
 a) pentru creanţele fiscale stabilite printr-o decizie de
organul fiscal competent, dacă debitorul notifică organul
fiscal, ulterior comunicării deciziei, cu privire la depunerea
unei scrisori de garanţie/poliţe de asigurare de garanţie
potrivit art. 235. Executarea silită continuă sau începe
dacă debitorul nu depune scrisoarea de garanţie/poliţa de
asigurare de garanţie în termen de 45 de zile de la data
comunicării deciziei prin care sunt stabilite creanţele
fiscale;
 b) pentru creanţele fiscale stabilite în acte
administrative fiscale contestate potrivit legii şi garantate.
Executarea silită continuă sau începe după ce actele
administrative fiscale au rămas definitive în sistemul căilor
administrative de atac sau judiciare.
DECIZIE Nr. 2/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție:
MONITORUL OFICIAL NR. 342 din 5 aprilie 2021

 Admite recursul în interesul legii formulat de

Avocatul Poporului şi, în consecinţă, stabileşte
că:
 În interpretarea şi aplicarea sintagmei "până
la soluţionarea contestaţiei la executare" din
cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, suspendarea executării silite
este limitată în timp până la soluţionarea în
primă instanţă a contestaţiei la executare.
 Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin.
(4) din Codul de procedură civilă.
 Pronunţată în 8 februarie 2021.
 Prevederi derogatorii
cu caracter temporar -anul 2020
 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2020 (M Of nr.
230/2020) privind unele măsuri economice şi fiscal-
bugetare de către autoritățile administrației publice
locale:
„ART. VII alin.3
 (3) Se suspendă sau nu încep măsurile de executare
silită prin poprire a creanţelor bugetare, cu excepţia
executărilor silite care se aplică pentru recuperarea
creanţelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti
pronunţate în materie penală. Măsurile de suspendare a
executării silite prin poprire asupra sumelor urmăribile
reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti se aplică, prin
efectul legii, de către instituţiile de credit sau terţii popriţi,
fără alte formalităţi din partea organelor fiscale.
 (4) Măsurile fiscale prevăzute la alin. (1)-(3) încetează
în termen de 30 de zile de la încetarea stării de urgenţă.
 Prevederi derogatorii
cu caracter temporar -anul 2020
 Art. VII alin. (3) și (4) se aplică
impozitelor și taxelor locale în sensul
că nu încep sau se suspendă
executările silite prin poprire pe
perioada stării de urgență și pe încă
30 de zile de la încetare, cu excepția
titlurilor executorii stabilite prin
hotărâre a instanței, rămasă definitivă
ce a vizat și realizarea de infracțiuni.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ NR. 99/2020- MONITORUL OFICIAL NR. 551 DIN 25 IUNIE 2020
SI Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2020

1) Termenul prevăzut la art. VII alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 29/2020 privind unele măsuri economice şi fiscal-bugetare,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 21 martie
2020, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 25 octombrie
2020 inclusiv.

Alineatul (4) al articolului XII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 16 aprilie 2020, cu modificările
ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Se suspendă sau nu începe executarea silită, prin somaţie şi prin
valorificarea bunurilor la licitaţie, a creanţelor bugetare, cu excepţia
executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanţelor bugetare
stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în materie penală,
provenite din săvârşirea de infracţiuni, precum şi a ajutoarelor de stat a
căror recuperare a fost dispusă printr-o decizie a Comisiei
Europene/furnizorului ajutorului de stat sau a unei instanţe naţionale."
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2020

 ART.XII alin.(5) Termenele de prescripţie a

dreptului organului fiscal de a stabili creanţe
fiscale şi de a cere executarea silită, precum şi
cel al contribuabilului/plătitorului de a cere
restituirea creanţelor fiscale, prevăzute de Codul
de procedură fiscală, se suspendă sau nu
încep să curgă până la împlinirea termenului
prevăzut la art. XIII alin. (1).
 ART. XIII
 (1) Aplicarea prevederilor art. XI şi XII
încetează la 30 de zile de la data încetării stării
de urgenţă.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ NR. 99/2020- MONITORUL OFICIAL NR. 551 DIN 25
IUNIE 2020

ART. VI
Articolul III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2020 pentru
modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor
facilităţi fiscale, precum şi pentru modificarea altor acte normative,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 29 mai
2020, se modifică după cum urmează:
"ART. III
(1) Termenul prevăzut la art. VII alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 29/2020 privind unele măsuri economice şi fiscal-bugetare,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 21 martie
2020, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 25 octombrie
2020 inclusiv.
(2) Termenul prevăzut la art. XIII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 16 aprilie 2020, cu
modificările ulterioare, se prorogă până la data de 25 octombrie 2020
inclusiv."
 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ NR. 181/2020 MONITORUL OFICIAL NR. 988 DIN 26
OCTOMBRIE 2020 SI ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ NR. 19/2021 MOF 315/29.03.2021

ART. 24
(1) Termenul prevăzut la art. VII alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
29/2020 privind unele măsuri economice şi fiscal-bugetare, cu modificările ulterioare,
precum şi termenul prevăzut la art. XIII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, cu modificările ulterioare,
astfel cum au fost prorogate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2020 pentru
modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale,
precum şi pentru modificarea altor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 114/2020, precum şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2020 privind
unele măsuri fiscale, modificarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, se prorogă
până la data de 25 decembrie 2020 inclusiv.
(2) Termenul prevăzut la art. XIII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
48/2020, cu modificările ulterioare, cu privire la aplicarea prevederilor dispoziţiilor art. XI din
acelaşi act normativ, prorogat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2020, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 114/2020 şi prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 99/2020, se prorogă până la data de 25 ianuarie 2021 inclusiv. (buget de stat
TVA)
O.U.G. nr.19/2021 (MOF nr.315/29.03.2021 ART. V Termenul prevăzut la art. XIII alin. (1)
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-
fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 16 aprilie 2020,
cu modificările ulterioare, cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. XI din acelaşi act
normativ, se prorogă până la data de 31 ianuarie 2022.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ NR. 226/2020 MONITORUL OFICIAL NR.
NR. 1332 din 31 decembrie 2020

ART. XXIII
Termenul prevăzut la art. XIII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 16 aprilie 2020, cu
modificările ulterioare, cu privire la aplicarea prevederilor dispoziţiilor
art. XI din acelaşi act normativ, prorogat prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 90/2020 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.
6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, precum şi pentru
modificarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 459 din 29 mai 2020, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 114/2020, prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 99/2020 privind unele măsuri fiscale, modificarea unor
acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 551 din 25 iunie 2020, şi prin Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 181/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare,
pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru
prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 988 din 26 octombrie 2020, se prorogă până la data de 31
martie 2021. (buget de stat TVA)
Executarea silită
Efectele suspendării
 Pe perioada suspendării executării silite, actele de
executare efectuate anterior, precum şi orice alte măsuri de
executare, inclusiv cele de indisponibilizare a bunurilor,
veniturilor ori sumelor din conturile bancare, rămân în fiinţă, cu
excepţia situaţiilor în care suspendarea executării silite a fost
dispusă ca urmare a depunerii unei scrisori de garanţie/poliţă
de asigurare de garanţie caz în care măsurile de executare
aplicate se ridică prin decizie întocmită în cel mult două zile de
la data intervenirii suspendării.
 Suspendarea executării silite prin poprire bancară are ca
efect încetarea indisponibilizării sumelor viitoare provenite din
încasările zilnice în conturile în lei şi în valută, începând cu data
şi ora comunicării către instituţiile de credit a adresei de
suspendare a executării silite prin poprire.
Executarea silită
 Sumele existente în cont la data şi ora comunicării
adresei de suspendare a executării silite prin poprire
înfiinţată de organul fiscal rămân indisponibilizate,
debitorul putând dispune de acestea numai pentru
efectuarea de plăţi în scopul:
 a) achitării obligaţiilor fiscale administrate de
organele fiscale competente;
 b) achitării drepturilor salariale.
 În cazul terţilor popriţi, suspendarea executării silite
are ca efect încetarea indisponibilizării sumelor
datorate de aceştia debitorului, atât a celor prezente,
cât şi a celor viitoare, până la o nouă comunicare din
partea organului de executare silită privind
continuarea măsurilor de executare silită prin
poprire.
Măsuri asigurătorii

 Poprirea şi sechestrul asigurător

 (1) Măsurile asigurătorii prevăzute în prezentul capitol se
dispun şi se duc la îndeplinire, prin procedura administrativă, de
organul fiscal competent.
 (2) Se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi
asigurătorii şi sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile
şi/sau imobile proprietate a debitorului, precum şi asupra
veniturilor acestuia, în cazuri excepţionale, respectiv în
situaţia în care există pericolul ca acesta să se sustragă, să
îşi ascundă ori să îşi risipească patrimoniul, periclitând sau
îngreunând în mod considerabil colectarea. Măsurile
asigurătorii devin măsuri executorii la împlinirea termenului de
15 zile de la comunicarea somației ca act de executare silită,
după caz, ori la expirarea perioadei de suspendare a executării
silite.
 nu se dispun măsuri asigurătorii pentru debitorul aflat în
insolvenţă sau când acesta nu deţine active patrimoniale
urmăribile.
Măsuri asigurătorii

 măsurile asiguratorii pot fi luate şi înainte de emiterea titlului de

creanţă, inclusiv în cazul efectuării de controale sau al antrenării
răspunderii solidare.
 Odată cu individualizarea creanţei şi ajungerea acesteia la scadenţă, în
cazul neplăţii, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii.
Ele încetează dacă titlul de creanţă nu a fost emis şi comunicat în
termen de cel mult 6 luni de la data la care au fost dispuse măsurile
asigurătorii. În cazuri excepţionale, acest termen poate fi prelungit până
la un an, de organul fiscal competent, prin decizie. Organul fiscal are
obligaţia să emită decizia de ridicare a măsurilor asigurătorii în termen
de cel mult două zile de la împlinirea termenului de 6 luni sau un an,
după caz, iar în cazul popririi asigurătorii să elibereze garanţia.

 -se dispun prin decizie ce trebuie motivată şi semnată de către

conducătorul organului fiscal competent iar în decizie se precizează
debitorului că prin constituirea unei garanţii la nivelul creanţei
stabilite sau estimate, după caz, măsurile asigurătorii vor fi ridicate.
Măsuri asigurătorii
 În cazul înfiinţării sechestrului asigurător asupra bunurilor
imobile, un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul
de executare silită se comunică pentru notare Biroului de carte
funciară pentru a face opozabil sechestrul tuturor acelora care,
după notare, vor dobândi vreun drept asupra imobilului
respectiv. Actele de dispoziţie ce ar interveni ulterior notării sunt
lovite de nulitate absolută.
 Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă
integral creanţa fiscală măsurile asigurătorii pot fi înfiinţate şi
asupra bunurilor deţinute de către debitor în proprietate comună
cu terţe persoane, pentru cota-parte deţinută de acesta.

 împotriva deciziei prin care se dispune instituirea măsurilor

asigurătorii, cel interesat poate face contestaţie, în termen de
30 de zile de la comunicare, la instanţa de contencios
administrativ competentă, fără a fi necesară parcurgerea
procedurii prealabile
Termene de prescripție
 Prescripţia dreptului de a cere executarea silită şi a dreptului de a cere
restituirea
 Dreptul organului de executare silită de a cere executarea silită a creanţelor
fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor
celui în care a luat naştere acest drept.
 Termenul de prescripţie se aplică şi creanţelor provenind din amenzi contravenţionale.

 Suspendarea termenului de prescripţie

Termenul de prescripţie se suspendă:

a) în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie
a dreptului la acţiune;
b) în cazurile şi în condiţiile în care suspendarea executării este prevăzută de lege ori a
fost dispusă de instanţa judecătorească sau de alt organ competent, potrivit legii;
c) pe perioada valabilităţii înlesnirii acordate potrivit legii;
d) cât timp debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la executarea silită;
e) în alte cazuri prevăzute de lege.
Termene de prescripție
 Întreruperea termenului de prescripţie
(1) Termenul de prescripţie se întrerupe:
a) în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru
întreruperea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune;
b) pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea
executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de
plată a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii
în orice alt mod a datoriei;
c) pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de
executare silită;
d) la data comunicării procesului-verbal de insolvabilitate;
e) în alte cazuri prevăzute de lege.

 În cazul în care pentru acelaşi titlu executoriu organul

fiscal emite şi comunică debitorului mai multe somaţii,
termenul de prescripţie se întrerupe potrivit alin. (1) lit. c)
doar în cazul primei somaţii
Termene de prescripție
 Efectele împlinirii termenului de
prescripţie -organul de executare silită
va proceda la încetarea măsurilor de
realizare şi la scăderea acestora din
evidenţa creanţelor fiscale.
 Sumele achitate de debitor în contul
unor creanţe fiscale, după împlinirea
termenului de prescripţie, nu se restituie.

IMPORTANT
 Prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie nr. 66/2017, s-a stabilit că
executarea silită a titlurilor executorii -
hotărâri judecătoreşti privind creanţe
bugetare, datorate în temeiul unor
raporturi juridice contractuale care se
fac venit la bugetul consolidat al
statului, se realizează prin executori
fiscali, ca organe de executare silită ale
statului.

Executare silită
 În cazul contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale
prin care se stabilesc creanţe fiscale, inclusiv pe timpul soluţionării
acţiunii în contencios administrativ, executarea silită se suspendă sau
nu începe pentru obligaţiile fiscale contestate dacă debitorul depune la
organul fiscal competent o scrisoare de garanţie/poliţă de asigurare de
garanţie la nivelul obligaţiilor fiscale contestate şi neachitate la data
depunerii garanţiei. Valabilitatea scrisorii de garanţie/poliţei de
asigurare de garanţie trebuie să fie de minimum 6 luni de la data
emiterii.
 În situaţia în care pe perioada de valabilitate a scrisorii de
garanţie/poliţei de asigurare de garanţie contestaţia ori acţiunea în
contencios administrativ este respinsă, în totalitate sau în parte,
organul fiscal execută garanţia în ultima zi de valabilitate a acesteia
dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
 a) contribuabilul/plătitorul nu plăteşte obligaţiile fiscale pentru care s-
a respins contestaţia sau acţiunea în contencios administrativ;
 b) contribuabilul/plătitorul nu depune o nouă scrisoare de
garanţie/poliţă de asigurare de garanţie;
 c) instanţa judecătorească nu a dispus, prin hotărâre executorie,
suspendarea executării actului administrativ fiscal potrivit legii
Executarea silită
 Executarea silită prin poprire

Executarea silită a sumelor ce se cuvin debitorilor

 Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri şi
disponibilităţi băneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale,
deţinute şi/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terţe persoane sau pe care
aceştia le vor datora şi/sau deţine în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

 Sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanţări primite de la instituţii sau

organizaţii naţionale ori internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte nu sunt
supuse executării silite prin poprire, în cazul în care împotriva beneficiarului acestora a
fost pornită procedura executării silite.

 Sumele ce reprezintă venituri băneşti ale debitorului persoană fizică, realizate ca

angajat, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau indemnizaţiile cu destinaţie
specială sunt supuse urmăririi la plătitorul venitului numai în condiţiile Codului de
procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare. (art 729)
Executarea silită
ART. 729
 Limitele urmăririi veniturilor băneşti
Salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale,
precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării
mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite:
a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie
de întreţinere sau alocaţie pentru copii;
b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

 Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt
destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici
decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii
ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.

 Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor

în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii
legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite

 Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului

bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii
acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie
specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.
Executarea silită
 Executarea silită a bunurilor mobile

 Nu pot fi supuse executării silite, fiind necesare vieţii şi muncii debitorului

persoană fizică, precum şi familiei sale:
 a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor şi la formarea
profesională, precum şi cele strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupaţii cu
caracter permanent, inclusiv cele necesare desfăşurării activităţii agricole, cum sunt
uneltele, seminţele, îngrăşămintele, furajele şi animalele de producţie şi de lucru;
 b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului şi familiei sale,
precum şi obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel;
 c) alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de două luni, iar dacă
debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare până la noua
recoltă;
 d) combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru încălzit şi pentru
prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarnă;
 e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate îngrijirii persoanelor
bolnave;
 f) bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale.
 Bunurile debitorului persoană fizică necesare desfăşurării activităţii în calitate de
profesionist nu sunt exceptate de la executare silită.
Executarea silită
 Sunt supuse executării silite bunurile imobile proprietate
a debitorului
 În situaţia în care debitorul deţine bunuri în proprietate
comună cu alte persoane, executarea silită se întinde
numai asupra bunurilor atribuite debitorului în urma
partajului judiciar, respectiv asupra sultei.
 Executarea silită imobiliară se întinde de plin drept şi
asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevăzute de
Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmărite decât
odată cu imobilul.
 În cazul debitorului persoană fizică nu poate fi
supus executării silite spaţiul minim locuit de debitor
şi familia sa, stabilit în conformitate cu normele legale
în vigoare.
 Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile în temeiul
alin. (5) constituie ipotecă legală.
Executarea silită
 Pentru bunurile imobile sechestrate, organul de executare silită care a instituit sechestrul va
solicita de îndată biroului de cadastru şi publicitate imobiliară intabularea ipotecii legale în
cartea funciară, în termenele şi condiţiile prevăzute de lege, anexând un exemplar al
procesului-verbal de sechestru.

 Biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul comunică
organului de executare silită, la cererea acestuia, în termen de 10 zile, un extras de carte
funciară pentru informare sau un certificat de sarcini, după caz. Titularii drepturilor
reale şi sarcinilor constituite asupra imobilului urmărit trebuie înştiinţaţi de către organul
de executare silită şi chemaţi la termenele fixate pentru vânzare (a bunului imobil) şi
distribuirea preţului.

 Bunurile mobile şi/sau imobile, proprietate a debitorului, pot fi valorificate individual şi/sau în
ansamblu dacă organul de executare silită apreciază că astfel acestea pot fi vândute în
condiţii mai avantajoase.

 A se vedea Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 3293/2016

pentru aprobarea Procedurii privind evaluarea şi valorificarea bunurilor sechestrate.
Stingerea creanțelor
 Darea în plată
 creanţele fiscale pot fi stinse, la cererea debitorului,
oricând, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea în
proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale a
bunurilor imobile reprezentând construcţie şi teren
aferent, precum şi terenuri fără construcţii, după caz,
chiar dacă acestea sunt supuse executării silite de către
organul fiscal competent, potrivit prezentului cod.
 data stingerii creanței este data procesului-verbal de
trecere în proprietatea publică a bunului imobil.
 în termen de 90 de zile de la data comunicării procesului-
verbal de trecere în proprietatea publică a bunului imobil,
instituţia care a solicitat preluarea în administrare a
bunului are obligaţia de a efectua demersurile pentru
iniţierea hotărârii de constituire a dreptului de administrare
potrivit art. 867 din Codul civil.
Stingerea creanțelor
 Procedură : organul fiscal transmite cererea, însoţită de propunerile
sale, comisiei numite prin hotărâre a autorităţii deliberative. În aceleaşi
condiţii se stabileşte şi documentaţia care însoţeşte cererea.
 Comisia analizează cererea numai în condiţiile existenţei unor solicitări
de preluare în administrare, potrivit legii, a acestor bunuri din care să
rezulte că bunurile respective urmează a fi destinate uzului şi
interesului public şi numai dacă s-a efectuat inspecţia fiscală la
respectivul contribuabil. Comisia hotărăşte, prin decizie, asupra
modului de soluţionare a cererii. În cazul admiterii cererii, comisia
dispune organului fiscal competent încheierea procesului-verbal de
trecere în proprietatea publică a bunului imobil şi stingerea creanţelor
fiscale. Comisia poate respinge cererea în situaţia în care bunurile
imobile oferite nu sunt destinate uzului sau interesului public.
 Procesul-verbal de trecere în proprietatea publică a bunului imobil
constituie titlu de proprietate.
 În cazul în care operaţiunea de transfer al proprietăţii bunurilor
imobile prin dare în plată este taxabilă, cu valoarea stabilită, potrivit
legii, plus taxa pe valoarea adăugată, se stinge cu prioritate taxa pe
valoarea adăugată aferentă operaţiunii de dare în plată.

Insolvabilitate
 insolvabil- debitorul ale cărui venituri şi/sau bunuri urmăribile
au o valoare mai mică decât obligaţiile fiscale de plată sau care
nu are venituri ori bunuri urmăribile. În acest sens, organul
fiscal comunică debitorului procesul-verbal de insolvabilitate.
 Pentru obligaţiile fiscale ale debitorilor declaraţi în stare de
insolvabilitate care nu au venituri sau bunuri urmăribile,
conducătorul organului de executare silită dispune scoaterea
creanţei din evidenţa curentă şi trecerea ei într-o evidenţă
separată pe baza procesului-verbal de insolvabilitate.
 În acest caz executarea silită se întrerupe. Organul fiscal are
obligaţia ca cel puţin o dată pe an să efectueze o investigaţie
asupra stării acestor contribuabili, care nu constituie acte de
executare silită.
 În cazurile în care se constată că debitorii au dobândit venituri
sau bunuri urmăribile, organele de executare silită iau măsurile
necesare de trecere din evidenţa separată în evidenţa curentă
şi de executare silită.
 Scutirea organelor fiscale de plata taxelor (art.343)
Organele fiscale sunt scutite de taxe, tarife, comisioane, cauţiuni şi alte
asemenea sume pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri pe care le
îndeplinesc în vederea administrării creanţelor fiscale, cu excepţia celor
privind comunicarea actului administrativ fiscal.
 Scutirea de la plata taxelor extrajudiciare de timbru
Certificatele, adeverinţele sau alte documente pentru care legea prevede
plata taxei extrajudiciare de timbru, eliberate de organele fiscale sunt
scutite de taxe extrajudiciare de timbru.

 Înscrierea creanţelor la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare

A.N.A.F. este autorizată ca operator care, prin structurile de specialitate cu
atribuţii de administrare a creanţelor fiscale, inclusiv unităţile subordonate
A.N.A.F., ca agenţi împuterniciţi, să înscrie garanţiile reale la Arhiva Electronică
de Garanţii Reale Mobiliare pentru creanţele fiscale administrate de către
organul fiscal central, precum şi pentru creanţele fiscale administrate de
organele fiscale locale. (art.345)