Sunteți pe pagina 1din 23

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

CODUL DE PROCEDURA FISCALA: STINGEREA CREANTELOR FISCALE PRIN EXECUTARE SILITA DISPOZITII GENERALE

Stagiar Andrei Mihaela Irina

Bucuresti, 2012

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

BILET NR. 324: CODUL DE PROCEDURA FISCALA: STINGEREA CREANTELOR FISCALE PRIN EXECUTARE SILITA DISPOZITII GENERALE

In situatia in care contribuabilii nu si-au executat obligatiile fiscale la data la care acestea au devenit exigibile, ia nastere la aceasta data dreptul statului de a trece la executarea silita a creantelor fiscale. Datorita caracterului executoriu al titlului de creanta fiscala, procedura de executare silita desfasurata de organele financiare nu este precedata de o alta procedura cu caracter judiciar. Actul normativ care reglementeaza executarea silita a creantelor bugetare este codul de procedura fiscala (art. 136-174). Actele normative anterioare care au reglementat aceasta institutie au fost: OG nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare si OG nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare. Prevederile Codului de procedura fiscala se completeaza cu cele ale Codului de procedura civila, in masura in care acesta nu dispune altfel. Conditiile declansarii executarii silite Pentru a se putea trece la executarea silita a creantei fiscale este necesar sa fie intrunite cumulativ urmatoarele conditii: a) Sa existe titlul de creanta fiscala devenit titlu executoriu1. Acesta reprezinta actul juridic prin care se constata si se individualizeaza obligatia contribuabilului de a plati o anumita suma catre bugetul de stat. Ad validitatem, titlul executoriu trebuie sa indeplineasca din punct de vedere al formei conditiile generale cerute de lege pentru actul administrativ fiscal 2, la care se adauga urmatoarele elemente de forma: codul de identificare fiscal, domiciliul fiscal al contribuabilului, cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului. Conditia titlului executoriu (adica a titlului de creanta devenit titlu executoriu) este prevazuta expres in art. 141 alin. (1) C.Proc.Fisc., potrivit caruia: executarea silita a creantelor fiscale se efectueaza numai in temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prezentului cod de catre
1

Titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevazut de lege (art. 141 alin. (2) C.proc.fisc.) 2 Actul administrativ fiscal cuprinde urmatoarele elemente (art. 43 alin. (2) C.proc.fisc.) a) denumirea organului fiscal emitent; b) data la care a fost emis si data la care isi produce efectele; c) datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei imputernicite de contribuabil, dupa caz; d) obiectul actului administrativ-fiscal; e) motivele de fapt; f) temeiul de drept; g) numele si semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal, potrivit legii; h) stampila organului fiscal emitent; i) posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestatiei si organul fiscal la care se depune contestatia; j) mentiuni privind audierea contribuabilului.

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

organul de executare competent in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul, sau al unui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu Pentru obligatiile fiscale ce au ca obiect de impozitare, taxe, contributii, amenzi, majorari de intarziere si alte sume datorate si neachitate la termenul legal de plata, titlul executoriu il constituie actul emis sau aprobat de organul competent prin care se stabilesc aceste obligatii. In lipsa acestui titlu, obligatia ce revine contribuabilului nu este individualizata si, prin urmare, nu se cunoaste intinderea acestei obligatii de plata. In aceste conditii este evident ca nu se poate trece la executarea silita atat timp cat nu este stabilita cu certitudine intinderea obligatiei ce urmeaza a fi executata. Prin urmare, isi va gasi aplicarea si in aceasta materie principiul stabilit in art. 379 C.proc.civ., potrivit caruia nu se poate executa silit o creanta care nu este lichida. b) Creanta fiscala sa fie exigibila. Momentul exigibilitatii creantei bugetare este reglementat in acte normative ce instituie venituri fiscale (cele mai multe sunt reglementate de catre Codul fiscal), pentru fiecare asemenea categorie de venituri. Consideram ca o creanta fiscala poate deveni exigibila inainte de termenul fixat in acest sens de actul normativ ce o reglementeaza in ipoteza in care contribuabilul este un comerciant impotriva caruia s-a declansat procedura insolventei, potrivit legii nr. 85/2006. Conform Legii nr. 85/2006, in cazul falimentului, creantele bugetare vor fi platite ulterior creantelor izvorate din raporturi de munca, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii, dar inaintea celor garantate cu ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare, ori drepturi de retentie de orice fel. Desi legea nu prevede expres, consideram ca odata cu momentul incetarii platilor debitorul va pierde beneficiul termenului, iar creantele impotriva sa vor deveni exigibile, chiar daca sunt afectate de un termen suspensiv. In masura in care intre momentul emiterii titlului de creanta fiscala si momentul in care actul normativ prevede exigibilitatea obligatiei fiscale exista un termen, creanta fiscala va fi afectata de un termen suspensiv prevazut in favoarea debitorului (contribuabilului). Consideram ca in lipsa unei reglementari exprese si in aceasta materie isi vor gasi aplicarea prevederile art. 1025 C.civ., astfel incat debitorul insolvabil (in situatia precizata comerciantul aflat in stare de incetare de plati) va pierde beneficiul termenului, iar creanta fiscala a statului va deveni astfel exigibila inanite de termenul stabilit de actul normativ ce o instituie. Articolul 177 C.proc.fisc. stabileste ca organul de executare este obligat ca, pentru creantele bugetare datorate de comercianti, societati comerciale, cooperative de consum ori cooperative mestesugaresti sau persoane fizice, sa ceara instantelor judecatoresti competente inceperea procedurii insolventei, in conditiile legii. Aceste cereri sunt scutite de consemnarea vreunei cautiuni. Masurile intreprinse de organele de executare in conditiile Codului de procedura fiscala nu se suspenda ca urmare a declansarii procedurii insolventei. Astfel, in vederea executarii silite a bunurilor urmarite, creditorul bugetar poate solicita judecatoruluisindic luarea in posesia acestora. Judecatorul-sindic poate dispune ca administratorul sau lichidatorul sa predea creditorului bugetar bunul in vederea valorificarii.
3

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

In ceea ce priveste persoana fizica insolvaobila, va fi aplicata procedura speciala de stingere a obligatiei fiscale prin scadere, reglementata prin art. 176 C.proc.fisc. Astfel, creantele fiscale urmarite de organele de executare pot fi scazute din evidenta acestora in cazul in care debitorul respectiv se gaseste in stare de insolvabilitate. Procedura de insolvabilitate este aplicabila in urmatoarele situatii: a) cand valoarea veniturilor sau bunurilor urmaribile ale debitorului este mai mica decat obligatiile fiscale de plata3; b) cand dupa incetarea executarii silite pornite impotriva debitorului raman debite neachitate; c) cand debitorul a disparut sau a decedat fara sa lase avere; d) cand debitorul nu este gasit la ultimul domiciliu fiscal cunoscut si la acesta ori in alte locuri, unde exista indicii ca a avut avere, nu se gasesc venituri sau bunuri urmaribile; e) cand, potrivit legii, debitorul persoana juridica isi inceteaza existenta si au ramas neachitate obligatii fiscale. Pentru creantele fiscale ale debitorilor declarati in stare de insolvabilitate, conducatorul organului de executare dispune scoaterea creantei din evidenta curenta si trecerea ei intr-o evidenta separata. c) Dreptul statului de a incepe executarea silita sa nu se fi prescris. Implinirea termenului de prescriptie stabilit de actele normative in materie fiscala da dreptul contribuabilului de a se opune executarii silite declansate impotriva sa. Organul de executare va inceta de indata procedura de executare silita in cazul in care debitorul isi executa obligatia de plata a creantei bugetare, iar odata cu aceasta achita si majorarile de intarziere, dobanzile, cheltuielile de executare si orice alte obligatii de plata conexe obligatii bugetare stabilite in sarcina sa conform legii. Subiectele executarii silite Executarea silita a obligatiei fiscale se desfasoara cu participarea subiectelor raportului juridic fiscal-creditorul (statul, prin organele financiare) si debitorul (contribuabilul), la care se adauga instanta judecatoreasca. Statul isi infaptuieste rolul sau prin organele de executare prevazute de art. 136 si 138 C.proc.fisc.: - Agentia Nationala de Administrare Fiscala; - organele de specialitate ale Directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti; - unitatile subordonate acestora; - pentru creantele determinate in vama, unitatile subordonate Autoritatii Nationale a Vamilor;
3

In cazurile in care se constata ca debitorii au dobandit venituri sau bunuri urmaribile cu o valoare mai mare decat obligatiile fiscale de plata, dupa declararea starii de insolvabilitate, organele de executare vor lua masurile necesare de trecere din evidenta separata in evidenta curenta si de executare silita.

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

- organele administratiei publice locale pentru creantele bugetelor locale. Executarea silita se face de organul de executare competent prin intermediul executorilor 4 fiscali . Executorul fiscal imputernicit sa aplice masurile de executare silita va fi considerat ca indeplinind o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat. Competenta organelor de executare Organul financiar care este competent in privinta executarii creantei fiscale va avea aceeasi competenta in ceea ce priveste creantele nascute in legatura cu aceasta (cheltuieli de executare, cheltuieli de judecata, majorari de intarziere etc.). Competenta teritoriala va reveni organelor financiare in a caror raza teritoriala se gasesc bunurile supuse urmaririi, intreaga procedura de executare silita fiind coordonata de organul in raza caruia isi are sediul sau domiciliul debitorul ori unde este luat in evidenta fiscala. Organele de executare ce coordoneaza desfasurarea intregii proceduri vor sesiza in scris toate celelalte organe de executare, comunicandu-le titlul executoriu in copie certificata, situatia debitorului, contul in care se vor varsa sumele incasate in urma executarii silite, precum si orice date utile privind identificarea debitorului si a bunurilor ori veniturilor sale. In situatia in care exista o pluralitate de debitori solidari, organul de executare coordonator va fi cel in a carui raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul debitorul despre care exista indicii ca detine mai multe venituri sau bunuri urmaribile. Organul de executare coordonator va inscrie intregul debit in evidentele sale si va incepe executarea silita, comunicand celorlalte organe de executare (in a caror raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul celorlalti codebitori) titlul executoriu in copie certificata, situatia debitorului, contul in care vor fi varsate sumele realizate, precum si orice alte date utile.
4

In exercitarea atributiilor ce le revin pentru aplicarea procedurilor de executare silita executorii fiiscali pot: a) sa intre in orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridica, sau in alte incinte unde acesta isi pastreaza bunurile in scopul identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit b) sa intre in toate incaperile in care se gasesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum si sa cerceteze toate locurile in care acesta isi pastreaza bunurile; c) sa solicite si sa cerceteze orice document sau element material care poate constitui o proba in determinarea bunurilor proprietate a debitorului. Executorul fiscal poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul sau resedinta unei persoane fizice, cu consimtamantul acesteia, iar in caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instantei judecatoresti competente potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila. Accesul executorului fiscal in locuinta, in incinta de afaceri sau in orice alta incapere a debitorului, persoana fizica sau juridica, se poate efectua intre orele 6,00 - 20,00, in orice zi lucratoare. Executarea inceputa va putea continua in aceeasi zi sau in zilele urmatoare. In cazuri temeinic justificate de pericolul instrainarii unor bunuri, accesul in incaperile debitorului va avea loc si la alte ore decat cele mentionate, precum si in zilele nelucratoare, in baza autorizatiei instantei judecatoresti competente. In absenta debitorului sau daca acesta refuza accesul , executorul fiscal poate sa patrunda in acestea in prezenta unui reprezentant al politiei ori al jandarmeriei sau a altui agent al fortei publice si a doi martori majori.

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

Organele de executare astfel sesizate vor inscrie debitul intr-o evidenta nominala si vor incepe executarea silita, comunicand lunar organului coordonator sumele realizate in urma executarii silite a veniturilor sau bunurilor debitorului. In masura in care organul coordonator, care tine evidenta debitului si a masurilor de executare silita, constata ca a fost acoperita intreaga creanta fiscala, va avea obligatia de a cere in scris celorlalte organe de executare sa inceteze de indata executarea silita. Nerespectarea acestei obligatii va atrage raspunderea organului financiar repectiv pentru eventualele daune cauzate in acesto mod debitorului. Atributiile organelor de executare Organele de executare au obligatia de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau sediului debitorului, precum si a bunurilor si veniturilor lui ce pot fi urmarite silit. In situatia in care debitorul nu este gasit la domiciliul sau sediul cunoscut, organul de executare este obligat sa ceara concursul organelor de politie si sa ceara relatii de la Oficiul Registrului Comertului sau de la orice persoana fizica sau juridica in vederea determinarii locului unde se afla debitorul si obtinerii oricaror date necesare in legatura cu acesta. In masura in care, cu ocazia cercetarii, se constata ca domiciliul sau sediul debitorului se afla in raza teritoriala a altui organ de executare, titlul executoriu impreuna cu dosarul executarii for fi trimise acestuia. Organele de politie, alte organe competente, precum si persoanele fizice sau juridice carora organele de executare le solicita informatii, au obligatia de a pune datele solicitate la dispozitia acestora, fara perceperea vreunei taxe sau a vreunui tarif. Aceeasi obligatie este stabilita si in sarcina bancilor, care, la cererea organelor de executare si cu respectarea normelor privind secretul bancar, vor trebui sa-i furnizeze acestuia in scris datele solicitate, necesare executarii silite prin poprire sau luarii altor masuri privind realizarea creantelor bugetare. De asemenea, organele de executare vor putea solicita sprijinul politie in luarea masurilor de executare silita. Pluralitatea de creditori. Distribuirea sumelor realizate din valorificarea bunurilor debitorului In ipoteza in care asupra bunurilor ce fac obiectul executarii silite se desfasoara si alte procedeuri de urmarire, executarea se va face pentru toate creantele in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala, de catre organele de executare silita reglementate de acest act normativ5. In aceasta situatie, cand pe langa stat exista mai multi creditori urmaritori, o problema importanta o reprezinta disitribuirea sumelor obtinute in urma valorificarii bunurilor supuse executarii silite.
5

Articolul 136 alin. (9) C.proc.fisc.

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

Potrivit art. 170 alin. (1), in cazul in care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare au depus si alti creditori titlurile lor, organele prevazute la art. 136 vor proceda la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel: a) creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, facute cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie; b) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor pentru maternitate, pentru incapacitatea temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale de stat, precum creantele reprezentand obligatia de reparare pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii; c) creantele rezultand din obligatiile de intretinere, alocatii pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din allte sume potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale; e) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat; f) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite; g) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produs, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi; h) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; i) alte creante. In situatia in care exista mai multe creante de acelasi rang, suma realizata se repartizeaza intre creditori, proportional cu creanta fiecaruia, in masura in care nu exista o dispozitie legala contrara. Creditorii care nu au participat la derularea procedurii de executare silita a bunurilor mobile pot depune titlul ce le constata creanta pana in momentul intocmirii de catre organele de executare a procesului-verbal de distribuire a pretului. Organul de executare va putea trece la distribuirea sumelor rezultate in urma executarii silite numai dupa trecerea unui termen de 15 zile de la data cand suma a fost depusa, instiintand despre aceasta partile si creditorii care si-au depus titlurile executorii. Creditorii fiscali care au un privilegiu prin efectul legii si care indeplinesc conditia de publicitate sau posesie a bunului mobil au prioritate la distribuirea sumei rezultate din vanzarea fata de alti creditori care au garantii reale asupra bunului respectiv. Daca exista creditori care, asupra bunului vandut, au dreptul de gaj, ipoteca sau alte drepturi reale, despre care organul de executare a luat cunostinta in conditiile legii, la distribuirea sumei rezultate din vanzarea bunului, creantele lor vor fi platite inaintea tuturor creantelor aratate mai sus, cu exceptia cheltuielilor de executare. In acest caz, organul de
7

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

executare este obligat sa ii instiinteze din oficiu pe creditorii in favoarea carora au fost conservate aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea pretului. Creantele accesorii creantei principale (cheltuieli de judecate, majorari etc.), prevazute in titlul executoriu, vor fi acoperite in aceeasi ordine de preferinta ca si creanta principala. Organul de executare va intocmi un proces-verbal in care va consemna modul de eliberare sau distribuire a sumelor rezultate in urma executarii silite, proces-verbal ce va trebui fi semnat de toti cei care au participat la operatiunea de eliberare sau distribuire a acestor sume. Aceste persoane vor putea cere organului de executare sa consemneze in procesul-verbal obiectiile lor in legatura cu modul de eliberare sau distribuire a sumelor rezultate in urma executarii silite. Debitorul va fi contribuabilul (persoana fizica sau persoana juridica de drept privat) in sarcina caruia a fost stabilita in mod unilateral obligatia de a plati impozite si taxe catre bugetul de stat. In situatia in care debitorul nu isi executa obligatiile fiscale, la plata sumelor cuvenite bugetului de stat sunt obligati: a) mostenitorul care a acceptat succesiunea debitorului; b) cel care preia, in tot sau in parte, drepturile si obligatiile debitorului supus divizarii, fuziunii ori reorganizarii judiciare, dupa caz; c) persoana careia i s-a stabilit raspunderea in conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment; d) persoana care isi asuma obligatia de plata a debitorului, printr-un angajament de plata sau printr-un alt act incheiat in forma autentica, cu asigurarea unei garantii reale la nivelul obligatiei de plata. Alte legislatii, cum ar fi cea franceza, prevad obligatia unor terte persoane de a raspunde solidar, impreuna cu debitorul, pentru plata impozitelor si taxelor. Se reduce astfel ricul pe care l-ar incerca statul creditorul fata de o eventuala stare de insolvabilitate a contribuabilului. Conform art. 27 alin. (1) lit. b) C.proc.fisc., pentru obligatiile fiscale restante ale societatii comerciale debitoare rapund solidar administratorii, directorii si persoanele care exercita sau au exercitat administrarea si conducerea societatii si care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin instrainarea sau ascunderea cu rea-credinta, sub orice forma, a bunurilor mobile si imobile proprietatea acesteia. Obiectivul executarii silite Executarea silita a obligatiilor fiscale se desfasoara asupra elementelor active ale patrimoniului debitorului, respectiv veniturilor banesti si bunurilor sale. Acesta va avea ca obiect toate bunurile si veniturile debitorului ce pot fi urmarite potrivit legii. Cu toate acestea, potrivit Codului de procedura fiscala si Codului de procedura civila, anumite categorii de venituri si anumite bunuri nu pot fi supuse urmaririi silite. Veniturile contribuabilului
8

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

Potrivit art. 149 C.proc.fisc., sunt supuse executarii silite orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de catre terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente. Sumele reprezentand credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte nu sunt supuse executarii silite, in cazul in care impotriva beneficiarului acestora a fost pornita procedura executarii silite. In cazul sumelor urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati in valuta, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie speciala sunt supuse urmaririi numai in conditiile prevazute de Codul de procedura civila. Astfel, potrivit art. 409 C.proc.civ., pot fi urmarite silit in vederea realizarii creantei fiscale urmatoarele categorii de venituri ale contribuabililor: salariile si alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate in cadrul asiigurarilor sociale, precum si alte sume ce se paltesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, pana la 1/3 din venitul lunar net. In situatia in care exista mai multe urmariri asupra aceluiasi salariu, in absenta unei dispozitii exprese in sens contrar, urmarirea nu poate depasi din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor. Nu pot fi urmarite pentru realizarea creantelor fiscale ale statului urmatoarele categorii de venituri: a) ajutoarele sociale (pentru incapacitate temporara de munca, sumele cuvenite somerilor, alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, ajutorul acordat in caz de deces etc.); b) compensatia acordata angajatilor in caz de desfacere a contractului de munca pe baza oricaror dispozitii legale; c) diurnele si orice indemnizatii cu destinatie speciala; d) bursele de studiu. Bunurile contribuabilului Potrivit art. 151 C.proc.fisc., in cazul debitorului persoana fizica nu pot fi urmarite silit pentru realizarea creantelor fiscale ale statutului urmatoarele categorii de bunuri: a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala, precum si cele strict necesare exercitarii profesiei sau altei ocupatii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfasurarii activitatii agricole, cum sunt uneltele, semintele, ingrasamintele, furajele si animalele de productie si de lucru; b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel; c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni, iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare pana la noua recolta;

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzit si pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarna; e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate ingrijirii persoanelor bolnave; f) bunurile declarate neurmaribilie prin alte dispozitii legale. Bunurile debitorului persoana fizica necesare desfasurarii activitatii de comert nu sunt exceptate de la executarea silita. Toate celelalte bunuri, mobile sau imobile, sau venituri ale contribuabilului pot fi supuse urmaririi silite numai in limita valorii necesare stingerii creantei bugetare. Masurile asiguratorii Masurile asiguratorii prevazute in prezentul capitol se dispun si se duc la indeplinire, prin procedura administrativa, de organele fiscale competente. Se dispun masuri asiguratorii sub forma popririi asiguratorii si sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia, cand exista pericolul ca acesta a se sustraga, sa-si ascunda ori sa-si risipeasca patrimoniul, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea, precum si in cazul suspendarii executarii actului adminstrativ dispusa de de carte organul de solutionare a contestatiei in faza administrativa prealabila sesizarii instantelor judecatoresti, prevazute de art. 215 C.proc.fisc. Aceste masuri pot fi luate si inainte de emiterea titlului de creanta, inclusiv in cazul efectuarii de controale sau al antrenarii raspunderii solidare. Masurile asiguratorii dispuse atat de organele fiscale competente, cat si de instantele judecatoresti ori de alte organe competente, daca nu au fost desfiintate in conditiile legii, raman valabile pe toata perioada executarii silite, fara indeplinirea altor formalitati. Odata cu individualizarea creantei si ajungerea acesteia la scadenta, in cazul neplatii, masurile aiguratorii se transforma in masuri executorii. Masurile asiguratorii se dispun prin decizie emisa de organul fiscal competent. In decizie, organul fiscal va preciza debitorului ca prin constituirea unei garantii la nivelul creantei stabilite sau estimate, dupa caz, masurile asiguratorii vor fi ridicate, Decizia de instituire a masurilor asiguratorii trebuie motivata si semnata de catre conducatorul organului fiscal competent. Masurile asiguratorii dispuse de organul fiscal, precum si cele dispuse de instantele judecatoresti sau de alte organe competente se duc la indeplinire in conformitate cu dispozitiile referitoare la executarea silita, care se aplica in mod corespunzator. In cazul infiintarii sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal intocmit de organul de executare se comunica pentru inscriere Biroului de carte funciara. Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispozitie ce ar interveni ulterior inscrierii sechestrului sunt lovite de nulitate absoluta.

10

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

Daca valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acopera integral creanta fiscala a bugetului general consolidat, masurile asiguratorii pot fi infiintate si asupra bunurilor detinute de catre debitor in proprietatea comunca cu terte persoane, pentru cota-parte detinuta de acesta. Impotriva actelor prin care se dispun si se duc la indeplinire masurile asiguratorii, cel interesat poate face contestatie in conformitate cu prevederile legale care reglementeaza contestatia la executarea silita. Formele si procedura executarii silite Premergator declansarii executarii silite, organul fiscal va remite contribuabilului instiintarea de plata. Daca in termen de 15 zile de la comunicarea instiintarii de plata debitorul nu a executat de buna voie obligatia fiscala, organul de executare va declansa executarea silita. Modalitatile de executare silita a creantelor fiscale ale statului reglementate prin Codul de procedura fiscala sunt urmatoarele: - executarea silita prin poprire - executarea silita a bunurilor mobile - executarea silita a bunurilor imobile Declansarea procedurii de executare silita. Somatia Executarea silita incepe prin comunicarea unei somatii in care i se notifica debitorului ca are obligatia sa efectueze plata sumelor datorate in termen de 15 zile sau sa faca dovada stingerii obligatiei bugetare, in caz contrat aplicandu-se modalitatile de executare silita prevazute de lege. Somatia este insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu. Somatia va cuprinde: organul de execuutare emitent; datele de identificare ale debitorului; data emiterii; numarul dosarului de executare; suma pentru care se incepe executarea silita; termenul in care cel somat urmeaza sa plateasca obligatia prevazuta in titlul executoriu, precum si indicarea consecintelor nerespectarii acesteia; semnatura si stampila organului de executare. Somatia este obligatorie si se comunica debitorului dupa cum urmeaza: a) prin posta, la domiciliul sau la sediul debitorului, dupa caz, cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire; b) prin executorii bugetari, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila privind comunicare citatiilor si a altor acte de procedura, care se aplica in mod corespunzator (art. 95 C.proc.fisc.); c) prin prezentarea celui somat si primirea somatiei de catre acesta sub semnatura, ca urmare a instiintarii prin alte mijloace, cum sunt fax, telefon, e-mail, daca se asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Dovada comunicarii somatiei se inscrie in evidentele organului de executare si va fi pastrata in dosarul de executare.

11

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

Dupa parcurgerea acestei prime etape a procedurii de executare silita a creantelor bugetare, organul de executare competent va putea folosi, succesiv sau concomitent, una din modalitatile de executare reglementate de Codul de procedura fiscala.

Modalitatile de executare silita Poprirea Poprirea reprezinta acea forma de executare silita prin care creditorul urmareste sumele pe care o terta persoana le datoreaza debitorului urmarit. Ea consta in indisponibilizarea in mainile tertului debitor al contribuabilului urmarit si in obligarea acestuia de a plati direct creditorului urmaritor ceea ce datoreaza creditorului sau (debitorul urmarit). Aceasta forma de executare silita presupune de regula trei subiecte: creditorul popritor (cel care solicita infiintarea popririi), debitorul poprit (cel care este creditat fata de creditorul popritor). Ceea ce este insa de esenta popririi este existenta a trei raporturi juridice. Se pot distinge astfel raportul juridic existent intre creditorul popritor si debitorul poprit, precum si cel existent intre debitorul poprit si tertul poprit. Ambele sunt raporturi juridice directe, de la creditor la debitor, care au luat fiinta anterior infiintarii popririi. In momentul infiintarii popririi ia nastere al treile raport juridic, cel intre creditorul popritor si tertul poprit. In materie fiscala, calitatea de creditor o are statul, debitorul poprit este contribuabilul, iar tertul poprit va fi un debitor al contribuabilului. Potrivit Codului de procedura fiscala, sunt supuse executarii silite prin poprire, potrivit legii orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitari banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate cuu orice titlu debitorului de catre terte persoane sau pe care acestea le vor datora debitorului si/sau le vor detine tertii in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente. Sumele ce reprezinta venituri banesti ale debitorului persoana fizica, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie speciala sunt supuse urmaririi numai in conditiile prevazute de Codul de procedura civila. Procedura executarii silite prin poprire presupune urmatoarele etape: a) Infiintare popririi este decisa de organul financiar urmaritor, dupa expirarea termenului la care obligatia fiscala trebuia executata si se realizeaza prin comunicarea catre tertul poprit a unei adrese impreuna cu o copie certificata a titlului executoriu. Debitorul va fi instiintat despre infiintarea popririi pentru a i se da posibilitatea exercitarii dreptului sa de a contesta masurile de executare nelegale. Poprirea nu este supusa validarii, astfel ca ea devine executorie din momentul in care tertul poprit a primit comunicarea de infiintarea popririi. Poprirea infiintata anterior, ca masura asiguratorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, facuta tertului propriu, si instiintarea debitorului despre aceasta.

12

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

b) Tertul poprit are obligatia ca in termen de 5 zile de la comunicarea infiintarii popririi sa instiinteze organul financiar de executare daca datoreaza sau nu vreo suma de bani debitorului. Poprirea se considera infiintata la data la care tertul poprit, prin instiintarea trimisa organului de executare, confirma ca datoreaza debitorului suma de bani ce urmeaza a fi indisponibilizata, sau la data expirarii termenului de 5 zile in care tertul poprit trebuie sa comunice aceasta instiintare organului de executare. In cazul in care tertul poprit nu face aceasta comunicare sau sustine ca nu datoreaza nimic debitorului urmarit, precum si in situatia in care nu indisponibilizeaza sumele ce fac obiectul popririi, orice parte interesata va sesiza judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul tertul poprit. Judecata se face de urgenta si cu precadere. In masura in care se constata ca suma datorata de tertul poprit debitorului urmarit este insuficienta pentru acoperirea creantei fiscale si daca exista bunuri mobile sau imobile ale debitorului ce pot fi urmarite, se va renunta la executarea silita prin poprire, urmand a fi folosite celelalte forme de executare silita. c) Dupa infiintarea popririi, tertul poprit este obligat sa faca de indata retinerile prevazute de lege si sa vireze sumele retinute in contul indicat de organul de executare, comunicand totodata in scris despre existenta altor creditori. In cazul in care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai multi creditori, tertul poprit ii va anunta in scris despre aceasta pe creditori si va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinta prevazute la art. 170 C.proc.fisc. Pentru stingerea creantelor bugetare, debitorii detinatori de conturi bancare pot fi urmariti prin decontare bancare. In acest cazm odata cu comunicarea somatiei si a titlului executoriu facuta debitorului, o copie certificata de pe acest titlu, va fi introdusa la banca unde se afla deschis contul debitorului. Din momentul indisponibilizarii sumelor si pana la acoperirea integrala a creantei, banca nu va putea folosi nicio plata care ar putea diminua aceste sume. Daca debitorul face plata in termenul prevazut in somatie, organul de executare va instiinta de indata in scris bancile pentru sistarea totala sau partiala a indisponibilizarii conturilor si retinerilor. In situatia in care banca nu poate acoperi in aceeasi zi creanta bugetara din sumele indisponibilizate, va urmari executarea creantei din incasarile zilnice realizate in contul debitorului. Contestatia la poprire Organul de executare si orice alta persoana interesata pot invoca in fata instantei judecatoresti, in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau seediul tertul poprit, orice neregularitati in legatura cu drepturile si obligatiile partilor privind infiintarea popririi. Pe baza probelor administrate, instanta va putea mentine poprirea, stabilindu-i limitele si masurile de executare ce pot fi intreprinse, sau o va putea desfiinta. Judecata se va face cu precadere.
13

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

De asemenea, este reglementata posibilitatea instantei de a aplica tertului poprit o amenda civila, in cazul in care acesta nu-si respecta obligatiile care-i revin privind efectuarea instiintarilor, retinerilor, precum si pentru neindeplinirea oricarei alte obligatii ce-i revin in legatura cu poprirea. Pe aceasta cale, se poate invoca lipsa titlului executor, faptul ca poprirea a fost infiintata peste cota urmaribila, precum si nelegalitatea masurilor de executare silita. Pe parcursul judecarii contestatiei, instanta poate suspenda executarea, chiar fara cautiune. Pe baza hotararii de mentinere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate incepe executarea silita a tertului poprit, in conditiile Codului de procedura fiscala. Executarea silita mobiliara Urmarirea bunurilor mobile ale debitorului reprezinta o modalitate de executare silita indirect a creantei bugetare. Bunurile mobile ale debitorului sunt valorificate prin vanzarea la licitatie sau prin alte modalitati, suma de bani astfel obtinuta fiind destinata a acoperi obligatia de plata ce revine contribuabilului urmarit. Procedura executarii silite mobiliare cuprinde urmatoarele etape: - somatia de plata. Organele financiare urmaritoare vor declansa procedura executarii silite mobiliare prin somatia de plata adresata debitorului in sensul indeplinirii obligatiei bugetare; - identificarea bunurilor mobile urmaribile. Prin identificare, organele financiare vor selectiona bunurile asupra carora se va aplica sechestrul, in functie de valoarea necesara acoperirii obligatiei bugetare. - aplicarea sechestrului asupra bunurilor mobile selectionate se face de catre organul de executare printr-un proces-verbal de sechestrul, care va cuprinde, potrivit art.152 C.proc.fisc.: a) denumirea organului de executare; indicarea locului, a datei si a orei cand s-a facut sechestrul; b) numele si prenumele executorului bugetar care aplica sechestrul, numarul legitimatiei si al delegatiei; c) numarul dosarului de executare, data si numarul de inregistrare a somatiei, precum si titlul executoriu in baza caruia se face executarea silita; d) temeiul legal in baza caruia se face executarea silita; e) sumele datorate pentru a caror executare se aplica sechestrul, inclusiv cele reprezentand dobanzi, penalitati de intarziere, mentionandu-se si cota acestora, precum si actul normativ in baza caruia a fost stabilita obligatia de plata; f) numele, prenumele si domiciliul debitorului persoana fizica ori, in lipsa acestuia, ale persoanei majore ce locuieste impreuna cu debitorul sau denumirea si sediul debitorului, numele, prenumele si domiciliul altor persoane majore care au fost de fata la aplicarea sechestrului, precum si alte elemente de identificare a acestor persoane;
14

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

g) descrierea bunurilor mobile sechestrate si indicarea valorii estimative a fiecaruia, dupa aprecierea executorului bugetar, pentru identificarea si individualizarea acestora, mentionandu-se stare de uzura si eventualele semen particulare ale fiecarui bun, precum si daca s-au luat masuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se afla, sau de administrare ori conservare a acestora, dupa caz; h) mentiunea ca evaluarea se va face inaintea inceperii procedurii de valorificare, in cazul in care executorul bugetar nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesita cunostinte de specialitate; i) mentiunea facuta de debitor privind existent sau inexistenta unui drept de gaj, ipoteca ori privilegiu, dupa, caz, constituit in favoarea unei alte persoane pentru bunurile sechestrate; j) numele, prenumele si adresa persoanei careia i s-au lasat bunurile, precum si locul de depozitare a acestora, dupa caz; k) eventualele obiectii facute de persoanele de fata la aplicarea sechestrului; l) mentiunea ca, in cazul in care in termen de 15 zile de la data incheierii procesuluiverbal de sechestru debitorul nu plateste obligatiile bugetare, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate; m) semnatura executorului bugetar care a aplicat sechestrul si a tuturor persoanelor care au fost de fata la sechestrare. Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sa nu vrea sa semneze, executorul bugetar va mentiona aceasta imprejurare. Prin aplicarea sechestrului bunurile sunt indisponibilizate, debitorul neputand dispune de ele decat cu aprobarea organului de executare. Bunurile sechestrate vor putea fi lasate in custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare, sau pot fi ridicate si depozitate de catre organul de executare. In ipoteza in care custode este numita o alta persoana decat debitorul sau creditorul, organul de executare ii va stabili o indemnizatie in functie de activitatea depusa. Masura sechestrului poate fi aplicata si odata cu somatia de plata, care reprezinta actul incepator al executarii silite. In situatia in care nu au fost luate masuri asiguratorii pentru realizarea integral a creantei bugetare si odata cu inceperea executarii silite se constata ca exista pericolul evident de instrainare, substituire sau de sustragere de la urmarire a bunurilor debitorului, organul urmator va dispune de ridicarea bunurilor si incredintarea unui custode. Aplicarea sechestrului odata cu inceperea executarii silite reprezinta o masura de exceptie si, p rin urmare, competent aplicarii ei nu va mai apartine organului de executare, ci va fi necesara autorizarea data de instant judecatoreasca, si in aceasta materie vor fi aplicabile prevederile Codului de procedura civila referitoare la ordonanta prezidentiala. In lipsa unei mentiuni exprese, vor fi aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila in materie de competenta, si prin urmare instanta de competenta sa acorde autorizatia de infiintare a sechestrului va fi cea de la domiciliul debitorului.

15

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

In masura in care printre bunurile sechestrate se gasesc si bunuri ce fac obiectul gajului ce garanteaza executarea creantelor altor creditori, organul de executare va trimite si acestora cate un exemplar al procesului-verbal de sechestru. Bunurile debitorului pot face obiectul mai multor urmariri silite, asupra lor putand fi instituite mai multe masuri de sechestru. Astfel, daca organul de executare, cu ocazia aplicarii masurii sechestrului, constata ca bunurile respective fac obiectul unui sechestru anterior, va consemna aceasta situatia in procesul-verbal de sechestru, la care va anexacate o copie a proceselor verbale de sechestru respective. In situatia in care organele de executare constata ca in legatura cu bunrile sechestrate s-au savarsit infractiuni, va consemna aceasta in procesul-verbal si va sesiza organele de urmarire penala. Odata cu aplicarea sechestrului, organul de executare va face si evaluarea bunurilor ce fac obiectul acestei masuri, prin intermediul unor organe sau persoane specializate. Din momentul aplicarii sechestrului, bunurile sunt indisponibilizate pana in momentul valorificarii lor. Valorificarea bunurilor mobile sechestrate se face pe calea vanzarii prin licitatie publica sau prin alte modalitati ce permit realizarea sumelor necesare acoperirii creantei bugetare. Inainte de a trece la valorificarea bunurilor, organulde executare va avea obligatia de a verifica daca bunurile sechestrate se gasesc la locul mentionat in procesul-verbal de sechestru, precum si da nu au fost substituite sau degradate. In masura in care, cu ocazia acestei verificari, se constataca bunurile sechestrate nu sunt suficiente pentru realizarea creantei bugetare, organul de executare va trebui sa identifice alte bunuri ale debitorului ce pot fi urmarite, bunuri ce vor fi sechestrate. De la data incheierii procesului-verbal de sechestru debitorului I se acorda un termen de 15 zile in care isi poate executa obligatia bugetara. Daca in aceste termen debitorul nu isi executa obligatiile constatate in titlul executoriu, organul de executare va proceda valorificarea bunurilor sechestrate. Nu se va putea trece la valorificare in situatiile in care, in urma formularii unei contestatii in executare, instant judecatoreasca a dispus desfiintarea sechestrului, suspendarea sau amandarea executarii. In vederea respectarii in cadrul procedurii de executare silita atat a interesului legitim si imediat al creditorului de a-si realize cat mai repede creanta, precum si a drepturilor debitorului, prin art. 159 C.proc.fisc. s-a instituit posibilitatea organului de executare de a valorifica bunurile supuse urmaririi in una din urmatoarele modalitati: - intelegerea partilor; - vanzarea in regin de consignatie; - vanzarea directa; - vanzarea la licitatie; - alte modalitati admise de lege, inclusiv valorificarea bunurilor prin case de licitatii, agentii imobiliare sau societati de brokeraj, dupa caz.
16

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

Alegerea uneia dintre modalitati se poate face prin intelegerea partilor. De asemenea, este reglementata posibilitatea debitorului ca in termen de 30 de zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru sa procedeze el insusi la vanzarea bunurilor sechestrate, dar numai cu acordul organului de executare. Astfel debitorul va trebui sa instiinteze in scris organul de executare cu privire la continutul ofertelor de cumparare primate, indicand numele si adresa potentialului comparator, precum si termenul in care acesta din urma se ofera sa consemneze pretul propus. Daca a fost aleasa ca modalitate de valorificare a bunurilor debitorului vanzarea la licitatie, aceasta se va desfasura cu respectarea procedurii instituite prin art. 158-160 C.proc.fisc. Cu cel putin 10 zile inainte de data fixate pentru desfasurarea vanzarii, organul de executare va face public anuntul de vanzare, care cuprinde: - denumirea si sediul organului de executare; - numarul dosarul de executare; - numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului; - bunurile care se ofera spre vanzare si descrierea lor sumara; - pretul de evaluareori pretul de pornire al licitatiei, in cazul vanzarii la licitatie, pentru fiecare bun oferit spre vanzare; - indicarea, daca este cazul, a drepturilor reale si a privilegiilor care greveaza bunurile; - data, ora si locul vanzarii; - invitatia, pentru toti cei care pretend vreun drept asupra bunurilor, sa instiinteze despre aceasta organul de executare inainte de data stabilita pentru vanzare; - invitatia catre toti cei interesati in cumpararea bunurilor sa se prezinte la termenul de vanzare la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare; - mentiunea ca ofertantii sunt obligati sa depuna, in cazul vanzarii prin licitatie, pana la termenul de vanzare, o taxa de participare reprezentand 10% din pretul de pornire al licitatiei; - data afisarii publicatiei de vanzare; - semnatura executorului bugetar si stampila organului de executare. Anuntul de vanzare va fi facut public prin intermediul presei, precum si prin afisarea sa la sediul organului de executare,al consiliului local in a carui raza teritoriala se afla bunurile sechestrate, la locul stabilit de organul de executare pentru a se face vanzarea, precum si orice loc public. Debitorul si custodele, daca a fost desemnat unul, vor fi instiintati cu privire la data, ora si locul vanzarii. In situatia in care bunurile sunt sechestrate sunt supuse degradarii sau alterarii, vanzarea lor se va putea face imediat dupa instituirea sechestrului. Dupa adjudecarea bunului, adjudecatarul este obligat sa plateasca pretul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, inlei, in numerar, imediat sau prin decontarea bancara in cel mult 5 zile de la data adjudecarii.
17

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

Organul de executare va intocmi un process-verbal in care va consemna modul de desfasurare a licitatiei si rezultatul acesteia. Procesul-verbal va fi semnat de reprezentantul organului de executare, de debitor sau de reprezentantul sau, atunci cand participa la licitatie, precum si de adjudecator. Fiecarui comparator organul de executare ii va elibera un document, care va cuprinde: organul emitent, data vanzarii, numele cumparatorul, bunurile cumparate si pretul platit. Daca la prima licitatie nu s-a obtinut cel putin pretul de incepere al vanzarii, intr-un termen de 30 de zile va fi organizata o noua licitatie. La a treia licitatie, creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de 50% din pretul de evaluare. In situatia in care in urma desfasurarii acestei procedure bunurile mobile ale debitorului nu pot fi valorificate, ele ii vor fi restituite, iar creanta bugetara va fi stinsa printr-o alta modalitate prevazute de lege. Executarea silita imobiliara La fel ca executarea silita mobiliara, urmarirea bunurilor immobile reprezinta o procedura de realizare indirect a creantei bugetare, presupunand valorificarea bunurilor urmarite silit. Competenta in ceea ce priveste desfasurarea acestei forme de executare revine organului financiar in raza caruia sunt situatie imobilele ce fac obiectul executarii silite iar daca domiciliul sau sediul debitoruli se afla in raza teritoriala a altui organ de executare, acesta din urma va coordona intreaga procedura de executare silita. Procedura executarii silite imobiliare presupune mai multe etape. Prima dintre acestea o reprezinta somatia de plata. Astfel, organul de executare va comunica debitorului, cu 5 zile inainte de inceperea executarii, o somatie care va curpinde datele de identificare a imobilului urmarit, precum si mentiunea inscrierii somatiei in evidentele de publicitate imobiliara. Odata cu comunicarea somatiei de catre debitor, aceasta va fi transmisa si organului competent pentru inscrierea in registrele de publicitate imobiliara. Actele de dispozitie incheiate de debitor ulterior luarii inscriptiei ipotecare vor fi lovite de nulitate. Autoritatile ce au in competent efectuarea publicitatii imobiliare vor comunica organelor de executare, la cererea acestora, drepturile reale inscrise in legatura cu imobilul urmarit si sarcinile ce il greveaza, precum si titularii acestor drepturi. Acestia vor fi chemati de catre organul de executare la termenele fixate pentru vanzarea imobilului si distribuirea pretului obtinut. Ceilalti creditori ai debitorului trebuie sa comunice in scris organului de executare in termen de 30 de zile de la luarea inscriptiei ipotecare titlurile executorii pe care le au in legatura cu imobilul urmarit. Identificarea bunurilor supuse urmaririi. Organul de executare va intocmi un procesverbal de identificare a bunurilor immobile supuse urmaririi silite, proces-verbal ce va contine
18

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

aceleasi mentiuni ca procesul-verbal de instruire a sechestrului asupra bunurilor mobile de executare silita mobiliara. Aplicarea sechestrului si evaluarea bunurilor supuse urmaririi. Dupa comunicarea somatiei catre debitor, care reprezinta actul incepator al acestei modalitatii de executare silita, precum si in tot cursul executarii silite, organul de executare poate numi un administratorsechestru, in masura in care este necesara administrarea imobilului urmarit, a chiriilor, arendei si a altor venitrui obtinute din administrarea acestuia sau apararea in litigii privind imobilul respective. Administrator-sechestru va putea fi numit creditorul, debitorul sau o alta persoana fizica sau juridical. In aceasta din urma situatie, organul de executare va fixa administratoruluisechestru o indemnizatie in functie de activitatea depusa. Administratorul-sechestru va incasa veniturile rezultate din administrarea imobilului si le va consemna la unitatile abilitate, depunand recipisa la organul de executare. Evalurea bunurilor imobile supuse urmaririi silite se va face prin intermediul unor organe sau persoane specializate. Valorificarea bunurilor imobile supuse urmaririi se face prin vanzarea lor la licitatie, vanzarea directa de catre debitor sau prin alte modalitati admise de lege. La fel ca in cazul urmaririi bunurilor mobile, debitorul are posibilitatea ca in termn de 30 de zile de la comunicarea somatiei sa vanda bunurile urmarite, cu acordul organului de executare. Dispozitiile din material executarii silite mobiliare vor fi aplicabile in mod corespunzator. Vanzarea la licitatie Licitatiile se organizeaza de care organul de executare, la locul unde se afla imobilul sau in alt loc stabilit de acesta. Prima licitatie se va putea organiza numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la comunicarea somatiei de catre debitor. Publicitatea vanzarii se realizeaza prin afisarea anuntului privind vanzarea la sediul organului de executare, al primariei in a carei raza teritoriala se afla bunurile sechestrate, la sediul si domiciliul debitorului, la locul vanzarii daca acesta este altul decat cel unde se fla bunurile sechestrate, pe imobilul scos la vanzare in cazul vanzarii bunurilor imobile si prin anunturi intr-un cotidian nationar de larga circulatie sau intr-un cotidian local ori in pagina de Internet, precum si prin alte modalitati prevazute de lege. De asemenea, debitorul, creditorii care au inscrise drepturile reale cu privire la imobilul urmarit si au depus in termen titlurile lor executorii si administratorul sechestru vor fi instiintati de catra organul de executare cu privire la data, ora si locul licitatie. Toate actele de publicitate a vanzarii trebuie indeplinite de organul de executare cu cel putin 10 zile inainte de data fixate pentru tinerea licitatiei. Anuntul de vanzare la licitatie a imobilului urmarit va cuprinde mentiunile aratate in cazul bunurilor mobile.

19

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

La prima licitatie, reprezentantul organului de executare va citi mai intai anuntul de vanzare si ofertele scrise primate pana la acea data. Licitatia va incepe de la cel mai mare pret cuprins in ofertele scrise, daca este superior celui la care a fost evaluat imobilul, iar daca nu exista o asemenea oferta, licitatia va incepe de la pretul stabilit in urma evaluarii. Daca acest pret nu este obtinut, in termen de cel mult 30 de zile se va organiza o noua licitatie, care va incepe de la acelasi pret. In situatia in care nici de aceasta data nu se obtine pretul, in termen de cel mult 30 de zile se va organiza o a treia licitatie, cand imobilul poate fi vandut la cel mai mare pret oferit. Daca imobilul supus urmaririi nu poate fi valorificat prin vanzare la licitatiile organizate, potrivit procedurii aratate, organul de executare va repeta procedura de licitatie cel putin o data pe an inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita. Pe toata aceasta perioada, se va mentine indisponibilizarea imobilului, iar organul de executare va putea lua masura numirii, mentinerii ori schimbarii administratorului sechestru sau va putea proceda la valorificarea imobilului in orice mod admis de lege. In urma desfasurarii licitatiei, organul de executare va intocmai un proces-verbal in care se va consemna rezultatul acesteia si modul in care s-a desfasurat. Procesul-verbal de licitatie va fi semnat de organul de executare ori de catre cumparator sau de reprezentantul acestuia si va fi predat cumparatorului dupa achitarea integrala a pretului. Cu acordul organului de executare si, daca este cazul si al creditorilor care participa la urmarire pentru realizarea altor creante decat cea bugetara, cumparatorii pot solicita plata pretului in rate, in cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din pretul de adjudecare al bunului imobil si cu plata unei dobanzi stabilite conform legii. Organul de executare va stabili conditiile si termenele de plata a pretului in rate. In aceasta situatie, procesul-verbal de licitatie va fi predat cumparatorului dupa plata avansului din pret. De asemenea, acest proces-verbal se va transmite organului de executare coordonator si creditorului. Cumparatorii care beneficiaza de facilitatea achitarii pretului in rate nu vor putea instraina imobilul decat dupa plata in intregime a pretului si a dobanzii stabilite. Interdictia de instrainare a imobilului va fi inscrisa in registrele de publicitate imobiliara pana la plata integrala a pretului. In acest scop, autoritatilor competente in materie de publicitate imobiliara le va fi comunicat un exemplar al procesului-verbal de licitatie. In cazul in care cumparatorul caruia i s-a incuviintat plata pretului in rate nu achita aceste rate in conditiile si la termenele stabilite de organul de executare, se va putea trece la executare silita pentru realizarea restului de pret neachitat. Titlul executoriu il va reprezenta procesulverbal de licitatie. Procesul-verbal de adjudecare constituie titlu de proprietate asupra imobilului adjudecat, in baza sa realizandu-se publicitatea imobiliara. In acelasi timp, incheierea acestui act va reprezenta ultimul act de executare, prin urmare, organul de executare va lua masuri pentru radierea inscriptiei ipotecare.

20

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

Sumele obtinute in urma licitatiei, dupa scaderea tuturor cheltuielilor prilejuite de executare, vor fi varsate la bugetul de stat pana la concurenta valorii debitului pentru care s-a pornit executarea silita. Dupa acoperirea creantei bugetare, diferenta ramasa va fi predata debitorului, la cererea sa, sau se va proceda la compensarea sa cu obligatii fiscale ale debitorului. Procedura de executare silita a bunurilor imobile ale debitorului inceteaza si in situatia in care aceste bunuri nu pot fi valorificate prin niciuna din modalitatile reglementate de lege. In acest caz vor fi utilizate celelalte proceduri de stingere a creantei bugetare prevazute de acest act nromativ, dupa ce in prealabil organul de executare a luat masura radierii inscriptiei ipotecare constituite cu privire la imobilul ce a facut fara succes obiectul executarii silite. Cheltuielile de executare Cheltuielile de orice natura necesare desfasurarii procedurii de executare silita vor fi in sarcina debitorului urmarit, in masura in care nu exista dispozitii legale contrare, Sumele necesare acoperirii acestor cheltuieli vor fi avansate din bugetul creditorilor care au inceput executarea silita. Suma ce urmeaza a fi platita astfel de catre debitor se stabileste de catre organul de executare, prin proces-verbal, intocmit pe baza actelor ce dovedesc cheltuielile facute. Acest proces-verbal va reprezenta un titlu executoriu pentru obligatia de plata pe care o constata. Sumele recuperate de organele de executare in contul cheltuielilor de executare silita se vor face venit la bugetul de stat, la fel ca si sumele ce fac obiectul creantei bugetare executate silit. In cazul in care prin titlul executoriu a fost constatata obligatia de plata a unor majorari sau a altor sume, fara a fi fost insa determinat cuantumul lor, calculul lor va fi facut de organul de executare, care va consemna rezultatul intr-un proces-verbal. Acest act va constitui titlu executoriu pentru obligatia de plata pe care o constata. Contestatia la executare Orice persoana interesata poate face contestatie impotriva masurilor de executare silita luate de organul de executare. Contestatia poate fi facuta si impotriva titlului executoriu in temeiul caruia a fost pornita executarea, in masura in care acest titlu nu este reprezentat de hotararea unei instante judecatoresti sau a altui organ jurisdictional. Termenul in care poate fi facuta contestatia la executare este de 15 zile si va incepe sa curga la urmatoarele momente: a) contestatorul a luat cunostinta de executarea ori de actul de executare pe care le contesta, din comunicarea somatiei sau din alta instiintare primita ori, in lipsa acestora, cu ocazia efectuarii executarii silite sau in alt mod; b) contestatorul a luat cunostinta, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a indeplini un act de executare;

21

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

c) cel interesat a luat cunostinta, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contesta. Daca prin intermediul contestatiei la executare o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit, contestatia poate fi introdusa la instanta competenta in termen de 15 zile de la incetarea executarii silite. Data incetarii executarii silite va fi data efectuarii ultimului act de executare, care va fi momentul varsarii in contul bugetului de stat a sumelor rezultate din valorificarea bunurilor supuse executarii silite. Acest termen de 15 zile in care trebuie sesizata instanta competenta cu judecarea contestatiei la executare este un termen procedural legat imperativ, nerespectarea sa atragand, potrivit art. 103 alin. (1) C.proc.civ. sanctiunea decaderii. Cel interesat va putea solicita instantei competente sa judece contestatia la executare si, implicit repunerea in termen, daca va face dovada ca fost in imposibilitate de a introduce in termen contestatia datorita unei imprejurari mai presus de vointa sa. Cererea de repunere in termen se face in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii, termen in care va trebui formulata si contestatia la executare. Daca instanta admite cererea de repunere in termen, va pronunta o incheiere interlocutorie si va trece la judecarea contestatiei. Daca instanta respinge cererea de repunere in termen (ca neintemeiata sau tardiva), va pronunta o hotarare prin care va respinge ca tardiva si contestatia la executare. Pana la solutionarea contestatiei, instanta, la cererea contestatorului, va putea suspenda executarea silita, prin incheiere motivata. Prin aceasta incheiere, instanta va putea obliga pe contestator la depunerea unei cautiuni, ce nu va fi mai mare decat suma care face obiectul obligatiei bugetare ce se executa silit, la care se adauga cheltuielile de executare. La stabilirea cautiunii, instanta va tine seama de inscrisul constatator al dreptului invocat de contestator, de starea solvabilitatii sale, de valoarea bunurilor supuse executarii, de cuantumul sumei datorate, precum si de orice alte date ce intereseaza solutionarea contestatiei. In cazuri urgente, presedintele instantei poate dispune suspendarea executarii silite fara citarea partilor si fara depunerea unei cautiuni. La judecarea contestatiei, instanta va cita, pe langa parti, si organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmarite ori, in cazul executarii prin poprire, organul de executare in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul tertul poprit. In cursul judecarii contestatiei, la cererea oricarei persoane interesate, instanta se poate pronunta si asupra impartirii bunurilor comune, in masura in care se constata ca bunurile supuse executarii silite urmeaza acesti regim juridic. In cazul admiterii contestatiei, actele de executare nelegale vor fi desfiintate, urmand a fi refacute, sau executarea va inceta cu privire la un anumit bun. Prin hotararea de admitere a contestatiei instanta va dispune, daca este cazul sa i se restituie celui indreptatit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile facute in urma popririi. Respingerea contestatiei are ca efect continuarea de catre organul financiar competent a procedurii de executare, sau reluarea acesteia in cazul in care instanta a decis suspendarea

22

Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Roamania Filiala Bucuresti

executarii.

23