A.1.

Analiza finalităţilor educaţionale, a competenţelor generale şi specifice vizate

şi a nevoilor educaţionale ale educaţilor

Proiectarea curriculum-ului are drept punct de pornire identificarea şi analiza finalităţilor

educaţionale, respectiv a marilor orientări filosofice, morale, etice, ideologice, de care urmează
să ţină cont sistemul educativ. Cuprinzând sisteme de valori identificate şi vehiculate la nivelul
societăţii, acestea oferă sistemului educativ linii directoare, îi asigură acestuia coerenţa şi dau
sens acţiunii educative.

În ceea ce priveşte nivelul sistemului de învăţământ, finalităţile generale actuale relevă

preocuparea pentru formarea intelectuală (teoretizare, conceptualizare, abstractizare) şi, totodată,
pentru formarea abilităţilor şi competenţelor practice şi pentru promovarea multidisciplinarităţii,
a interdisciplinarităţii şi transdisciplinarităţii, în vederea asigurării caracterului operaţional şi
funcţional al achiziţiilor.
Analiza nevoilor educaţionale presupune identificarea, deopotrivă, a trebuinţelor
obiective (derivate din analiza situaţiei-ţintă în care se va derula acţiunea educaţională, ele
putând fi stabilite şi în absenţa subiecţilor educaţiei) şi subiective (exprimate chiar de către
subiecţii educaţiei).
Este necesar ca elevii să fie educaţi în vederea identificării propriilor trebuinţe
educaţionale şi transformării acestora în obiective, pe baza unui schimb de informaţii în legătură
cu rolurile asumate şi cu aşteptările fiecărei părţi.

A.2. Stabilirea obiectivelor curriculare

Obiectivele curriculare se stabilesc funcţie de rolul educaţiei, care, în viziunea lui

Jacques Delors (2000, p.11-12) constă în contribuţia la încurajarea indivizilor să acţioneze în
concordanţă cu tradiţiile şi convingerile lor, dar în acelaşi timp să respecte pluralismul, să-şi
dezvolte mintea şi spiritul la nivel de universalitate şi să reuşească transcenderea propriilor
limite. Acelaşi autor consideră că misiunea educaţiei este de "a-i permite fiecăruia dintre noi,
fără excepţie, să-şi dezvolte talentul şi să-şi valorifice la maximum potenţialul creativ, inclusiv
responsabilitatea pentru propria viaţă şi pentru atingerea scopurilor personale". (J. Delors, 2000,
p.13)

A.3. Selectarea disciplinelor de studiu/ conţinuturilor

În acţiunile de selectare a conţinuturilor, se va ţine seama de faptul că este extrem de

importantă calitatea cunoştinţelor dobândite, a competenţelor formate şi nu atât de mult
cantitatea. De asemenea, este foarte important să se achiziţioneze instrumentele cognitive
necesare documentării şi informării, utilizării şi procesării informaţiei.

După etapa de selectare a conţinuturilor, urmează operaţia de consemnare a lor în

planurile de învăţământ, după criterii logico-ştiinţifice, pedagogice şi psihologice.
 A.4. Organizarea conţinuturilor/ temelor

În interiorul disciplinelor de studiu selectate se realizează o organizare a conţinuturilor şi o

programare a lor, în concordanţă cu finalităţile educaţionale urmărite şi punând accent pe
flexibilitatea şi adaptabilitatea conţinuturilor.

A.5. Structurarea situaţiilor de învăţare, prefigurarea şi articularea experienţelor de

învăţare

Prin curriculum, respectiv prin intermediul unor programe concrete de studiu, proiectate
pentru specializări, discipline, activităţi didactice, ore de curs se structurează şi se propun situaţii
de învăţare, susceptibile de a genera experienţele de învăţare pozitive. Dacă profilul psihologic
al studenţilor este foarte diferit, se pot concepe trasee curriculare alternative şi se va asigura
flexibilitatea în parcurgerea lor.

În structurarea situaţiilor de învăţare şi în anticiăarea experienţelor de învăţare (acestea se

îmbină dată fiind complementaritatea dintre educaţia formală, cea nonformală şi cea informală),
se vizează următoarele:

- formularea obiectivelor educaţionale sau chiar operaţionale

- stabilirea tipului de experienţă de învăţare dezirabilă
- stabilirea formei de organizare a activităţii
- realizarea transpoziţiei didactice a conţinuturilor
- stabilirea unei metodologii didactice adecvate
- stabilirea sistemului mijloacelor de învăţământ, elaborarea/ adaptarea
materialelor didactice
- stabilirea formei de organizare a activităţii elevilor
- imaginarea activităţilor desfăşurate de profesor şi a activităţilor centrate pe
elev, a responsabilităţilor şi competenţelor lor
- imaginarea strategiei de evaluare a programului educativ.