ANATOMIE - CURS 3

MIOLOGIE

- stiinta care se ocupa cu studiul muschilor si anexe ale muschilor, reprezinta unul dintre cele 4 tipuri
de tesuturi care alcatuiesc corpul uman
- componenta activa a aparatului locomotor
- sunt o componenta importanta a anatomiei umana, ei reprezinta foarte mult din greutate corpului
(la un adult de 70kg, reprezinta 30% din greutate lui)

Muschii sunt formati din

- corp muscular (sau muschi propriu-zis) - care reprezinta portiunea contractila
- tendoane - forta se transmite oaselor
Anexele muschilor (formatiuni auxiliare care ajuta la activitatea musculara)
Dupa forma lor, muschii se impart in:
- muschi lungi : se gasesc in special la nivelul membrelor (acolo unde sunt oase lungi)
- muschi lati : se gasesc in special la nivelul cavitatilor, trunchiului, acestia formeaza peretii
abdomenului
- muschi scurti : sunt muschi care au dimensiuni mici, de obicei situati profund (ex. muschii profunzi
ai spatelui)
- muschi orbiculari : sunt niste muschi circulari, care inconjoara diverse orificii (orificiu bucal, in jurul
globului ocular)

Dupa numarul capetelor de origine :

- biceps - 2 capete
- triceps - 3 capete
- cvadriceps - 4 capete

Dupa numarul articulatiilor peste care trec, muschii se impart in:

- muschi uniarticulari : muschi scurti in general, de obicei situati profund
- muschi biarticulari : muschi care trec peste 2 articulatii (biceps, muschiul croitor)
- muschi poliarticulari : muschi care trec peste mai mult de 2 articulatii (flexori, extensori)

Dupa locul unde sunt asezati, muschii se impart in:

- muschi superficiali (muschi cutanati, muschii mimicii)
- muschi profunzi (situati aproape de oase)

Dupa modul de asezare a fasciculilor musculare in tendon, muschii se impart in:

- atunci cand fasciculile musculare se insera oblic pe tendon (muschi unipenati)
- atunci cand fasciculile musculre se insera pe ambele laturi (muschi bipenati)
- la unii muschi corpul este intrerupt si este impartit in mai multe corpuri musculare prin fasii de tesut
conjunctiv, printr-un tendon intermediar, aceste fasii se numesc intersectii tendinoase si ele impart
muschiu in mai multe segmente

3 tipuri de fibre musculare:

- struate : are mai multi nuclei asezati la periferia celulei, si prezinta in citoplasma striatii
longitudinale si transversale, sub control voluntar
- netede : prezinta un singur nucleu asezat central, si nu are striatii in citoplasma, controlata
involuntar (la stomac, la vezica urinara)
- de tip cardiac : prezinta striatii longitudinale si transversale in citoplasma si are un singur nucleu
asezat central.

La ce folosesc muschii :
1. Muschii dau forma diferitelor segmente ale corpului( lungimea lor este data de oase dar forma
este data de masa musculara)
2. Functia lor principala este contractilitatea (muschii realizeaza miscari sau fixeaza pozitiile
segmentelor corpului) (realizeaza mentinerea posturii)
3. Intervin in termogeneza (producerea de caldura) - ex. frisoane
4. Favorizeaza circulatia venoasa si limfatica

Modul de fixare al muschilor:

Un muschi este liber la nivelul corpului si se fixeaza de obicei la extremitati prin tendoane. Locul unde
tendonul se prinde poarta numele de insertie. In majoritatea cazurilor insertia se face pe oase, dar
exista si muschi care sunt imediat sub piele (pielosul gatului, muschii mimicii). Se pot prinde pe
membrane fibroase (pe tesutul fibros care leaga cele doua oase ale antrebratului sau ale gambei). Pe
fascii de invelis. Tendoanele se pot prinde si pe alte tendoane (la nivelul mainii).
Muschii se prind intotdeauna pe oase prin intermediul tendoanelor.
Forma tendonului este variabila, in functie de corpul muscular
- poate fi cilindric atunci cand corpul muscular este alungit (pentru muschii lungi) (cordon cilindric
numit)
- poate fi turtit cand muschiul este lat (aponevroza)
- uneori tendonul se prinde pe 2 oase si atunci are 2 locuri de insertie (arcada tendinoasa)

In mod conventional, insertia care este mai aproape de radacina membrului este considerata insertia
de origine (proximala), insertia care este depratata de radacina membrului este considerata insertie
terminala (distala).

Structura muschiului striat:

- format din fibre musculare striate
- are tesut conjunctiv
- are vase, nervi si are terminatii nervoase (formatiuni receptoare)
Fibra musculara striata este formata din miofilamente.
Tesutul conjunctiv al muschiului reprezinta circa 15% din masa musculara. Acesta formeaza o
structura asemanatoare unui schelet cu rol mecanic. Fibrele musculare sunt grupare sub forma de
fascicule care sunt separate prin tesut conjunctiv. Fasciculele pot fi : primare, secundare si tertiare.
Totalitatea tesutul conjunctiv intramuscular se numeste perimisium.
Tesutul conjunctiv care uneste fibrele musculare in cadrul unui fascicul primar se numeste
endomisium, prin endomisium patrund si fibrele nervoase, capilare, vase de sange care ajung pana la
nivelul fibrei musculare. Fibrele conjunctive pleaca din interiorul fascicului primar si il invelesc
spiralat. Dispozitia fibrelor conjunctive are importanta in biomecanica. Mai multe fascicule primare,
se unesc si formeaza fascicule secundare si apoi fascicule tertiare, ele sunt invelite in acelasi tesut
conjunctiv. Suprafata intregului muschi este invelita de un tesut conjunctiv numit epimisium. In
conlcuzie tesutul conjunctiv este dispus sub forma de epimisium la suprafata muschiului, endomisium
care patrunde si izoleaza fiecare fascicul (fie ca i primar secundar sau tertiar) si perimisium. Uneori
intre muschi se poate interpune un tesut conjunctiv lax cu rol de alunecare.
Tesutul conjunctiv are rol mecanic, asigura rezistenta si elasticitate fibrei musculare, mentine forma
fibrei musculare, impiedica ingrosarea prea tare a fibrei musculare in timpul contractiei.
In tesutul conjunctiv sunt vase, nervi si terminatii nervoase la nivelul muschiului. Tesutul conjunctiv
permite alunecare muschilor vecini in cadrul unui grup muscular.

Tendonul este un tesut conjunctiv, fibrele sunt asezate in acelasi mod ca si la nivelul muschilor
( grupate in fascicule), tendonul se continua cu epimisium (tunica externa care inveleste muschiul),
vascularizatia muschiului este foarte bogata din cauza unui metabolism intens, activ. Ramura
arteriala este insotita de 2 vene si de 1 nerv si patrunde in muschi, dupa care se raspandeste in
tesutul conjunctiv. Arterele se continua cu artere mici care se gasesc in tesutul conjunctiv dintre
fasciculele primare si au directe longitudinala, de aici pleaca in unghi drept arteriole care trec
perpendicular pe fibrele musculare; se continua cu capilare foarte fine, venele au o dispozitie
asemanatoare si sunt prevazute cu valvule. Tendonul are o vascularizatie slaba. Inervatia muschiului
se realizeaza de obicei printr-un singur ram care patrunde impreuna cu vasele si se imparte si se
raspandeste in tesutul conjunctiv. Inerviatia este mixta: senzitiva si motorie. Ramul motor reprezinta
cea mai mare parte a fibrelor, contactul dintre fibra nervoasa si cea musculara se face prin cate o
placa motorie; o singur fibra nervoasa se ramifica si inerveaza mai multe fibre musculare formand o
unitate motorie. Numarul de fibre musculare care apartin unei unitati motorii este variabil in functie
de precizia si finetea miscarilor (cu cat miscarea este mai precisa si mai fian cu atat sunt mai putine
fibre musculare). Muschii cu contractie rapida si cu precizie poseda un numar mare de unitati motorii
mici (muschii globului ocular, muschii laringelui).

Fibrele senzitive sunt groase si au originea in ganglionii senzitivi, ele se termina cu fusuri
neruomusculare, care sunt situate la nivelul fibrelor musculare, la nivelul tendoanelor si in tesutul
conjunctiv. Aceste terminatii receptoare asigura sensibilitatea proprioceptiva; ele aduc informatii
legate de presiune si de gradul de contractie ( a fibrelor musculare, a tendonaelor). La nivelul
muschilor exista si o categorie mai redusa de fibre musculare vegetative care inerveaza vasele de
sange.

Proprietati fizice al muschiului :

Muschiul prezinta 3 proprietati fizice caracteristice:
1) Elasticitatea
2) Contractilitatea
3) Extensibilitatea
In plus, muschii prezinta tonus muscular.

ELASTICITATEA:
- un muschi relaxat poate fi intins fara sa opuna rezistenta pana la lungimea initiala de repaus, peste
aceasta limita opune o rezistenta crescand. La incetarea deformarii revine datorita elasticitatii la
dimensiunile de repaus.

CONTRACTILITATEA:
- este proprietatea fibrei musculare de a raspunde printr-o contractie la un stimul care in mod
fiziologic este impulsul nervos
- este proprietatea fundamentala a muschiului, se petrece aproape instantaneu
- contractia poate fi izometrica si izotonica
Contractia izometrica :
- atunci cand forta este prea mare si nu permite miscare apare cresterea tensiunii fara ca muschiul sa
se scurteze
Contractie izotonica:
- in care muschiul se scurteaza, produce miscare, fara cresterea presiunii
Cele 2 tipuri de contractie apar de obicei combinate.

Tonusul muscular este o proprietate a muschiului cu o inervatie pastrata. El este starea de contractie
usoara sau permanenta a muschiului in repaus. Este realizat printr-un mecanism reflex, realizat
datorita propriceptorilor de la nivelul muschiului. La mentinerea tonusului muscular contribuie
semnalele senzorioale exteroceptive si interoceptive (el depinde de activitatea nervoasa). Tonusul
scade in somn, poate sa creasca la frig, la emotii, activitatea intelectuala poate sa creasca tonusul, la
anestezie scade tonusul. Tonusul este o stare de pregatire a muschiului, o usoara tensiune care se
gaseste permanent.

Punctul fix:
- un muschi executa tractiune asupra ambelor capete osoase (practic are doua capete mobile)
- in functie de rezistenta intampianta la cele 2 capete, efectul poate fi:
1) rezistentele sunt egale - muschii se scurteaza si cele doua oase se apropie
2) daca ambele capete sunt fixe contractia este statica, este izometrica si nu produce miscare
3) in majoritatea cazurilor rezistentele sunt inegale, unul din capete este fix si unul este mobil

Muschii actioneaza sub forma de grupe musculare, nu exista actiuni izolate a unui singur muschi, de
obicei este vorba de grupe musculare. Muschii pot actiona in acelasi sens, intr-o anumita articulatei
(de ex, muschii flexori) si se numesc sinergici. Sau pot actiona antagonist (unii fac flexie ceilalti fac
extensie) (rol de frana). Mai multi muschi se pot asocia formand un lant muscular