Sunteți pe pagina 1din 2

Truică Ionuț-Andrei

Facultatea de litere

Anul II

Traducere și Interpretare

Tipuri de Mușchi

Oameni au peste 650 de tipuri de mușchi ce diferă ca mărime în funcție de comanda pe care o
îndeplinesc.Acești mușchi reprentă 40 % din masa corpului. Funcția specială a țesutului
muscular este contracția. Există trei tipuri de țesut muscular:mușchi striat, mușchi neted, și
mușchi cardiac. Majoritatea mușchilor corpului sunt alcătuiți din mușchi striat care este
mușchiul skeletului. Este de asemenea numit și mușchiul voluntar deoarce poate fi controlat
în mod conștient prin intermediul sistemului nervos central. Mușchiul neted este mușchiul
organelor interne și este numit involuntar deoarece nu este sub control voluntar.Mușchiul
cardiac este un tip special de mușchi ce se găsește doar în inimă. Este compus din fibre legate
care se contractează la unison producând bătăile inimi.

Celulele mușchilor striați, ce reprezintă aproape 40 % din greutatea corpului, sunt voluntari.
Aceștea sunt în mare parte atașați de oase pentru a mișca scheletul și acționeză rapid și
puternic. Mușchi voluntari sunt în trei serii:Aceia mai mult sau mai puțini dispuse în jurul
scheletului axial (cap, gât și trunchi) și cei nesegmentali dispuși în jurul scheletului
apendicular (brațe picioare), și cei ce au legătură cu scheletul visceral (branhiomeric). Toți
mușchii au în principiu aceeași structură. Fiecare mușchi are un punct de atașare la ambele
capete, numit originea si inserția, și o parte musculară alcatuită din proteine contractile
numită corp muscular.Punctul de origine este punctul de fixare unde muschiul este prins de
os. Punctul de insertie este punctul de fixare al mușchiului pe care îl mișcă. Mușchii aceștia
sunt prinși fie direct sau indirect (prin tendoane) de mușchii, și funcționeză în perechi
opuse( o perechie de mușchi se contractă în timp ce celălat se relaxează ) să producă
mișcările corpului.
Mușchi lucrează împreună ca să producă mișcarea articulației, și să prevină mișcarea în
direcția opusă celei dorite. De regulă doar osul de inserție se mișcă.
Scurtarea mușchiului pe măsură ce se contractă atrage osul de inserție spre osul de origine.
Osul de origine rămâne pus, ținând ferm în timp ce osul de inserție se mișcă spre acesta.
Acești mușchi obosesc întotdeauna din cauz utilizari continue și necesită odihnă.
Datorită aspectului lor în dungi încrucișate sub microscop, acești mușchi sunt numiți striați.
Există două tipuri de mușchi striați: fibre închise și fibre ușoare. Fibrele întunecate au o
culoare roșie profundă și produc predominant o mișcare tonică lentă. Fibrele ușoare au o
culoare mai deschisă și produc în mod predominant mișcări rapide și contractate. Fiecare fibră
musculară este încorporată într-o membrană subțire și transparentă numită sarcolemă. Fibrele
sunt subdivizate longitudinal în fibrilele minute și miofibrilele înglobate într-un fluid numit
sacroplasmă. Celulele musculare sunt structuri tubulare alungite cu mai multe sute de nuclei și
sunt de fapt fuziuni de celule (sincitie). Mușchii sunt legați împreună în mănunchiuri de țesut
conjunctiv fibros alb numit perimie. Mușchii striați care nu sunt sub control voluntar includ
mușchii cordului vocal și diafragma.

Celulele musculare netede nu sunt atașate de scheletul uman, insă pot fi gasite in peretii
vaselor de sange, tractul digestiv, cât si in stratul dermic al pielii. Acestea reactioneaza ușor la
stimulii din sistemul nervos autonom si efectuează actiuni precum forțarea hranei prin
intestine, transportarea urinei spre rinichi si pulsarea sângelui prin vasele de sânge.
Musculatura este nestriata(adica ii lipsesc striatiile) și este alcatuită din celule uninucleare, în
formă de axă, nefiind legate între ele, precum în mușchii scheletici.Muschii netezi, la fel ca
cei ai scheletului, au fibrile dar fară striații. Muschii sunt involuntari, actionând incet,
neobosind.

Musculatura cardiacă este un muschi involuntar de culoare roșie care se contractează automat
si ritmic, precum muschiul neted, insă acesta este striat și multinuclear, precum muschiul
scheletului. Acesta actionează rapid fiind putenic. Este sub controlul sistemului nervos
autonom și se contracteaza continuu relaxandu-se pe toată durata vieții.

Mușchii scheletici se contracta rapid în a raspunde la mesajele venite din partea sistemului
nervos central. Fiecare grup de cateva fibre primește o alimentație cu nervi care permite
contracțile voluntare ale mușchilor. Mușchii ajuta la miscarea catorva părți ale corpului în mai
multe direcți cât și a altora care se pot mișca doar in două direcții. În mare parte, direcția
parților corpului depinde de formele oaselor la nivelul articulațiilor. Stimulii pentru
contracțiile musculare încep de la cortexul cerebral și coboara catre măduva spinării, iar
radacina nervului la jonctiunea dintre fibra nervoasă și suprafata musculară. Acest gol, numit
placa de capăt, acționează ca un fel de amplificator, mărind efectul curentului mic care se
apropie de fibra nervoasă pentru a stimula fibra musculară mult mai mult. La sosirea
impulsului nervos, o substanță chimică numită acetilcolină este eliberată din nervul motorului
care se termină și trece prin spațiul liber pentru a stimula membrana fibrei musculare. Această
stimulare se prezintă sub forma unui curent electric care trece de-a lungul suprafeței
mușchiului, determinând contractarea acestuia. Trecerea curentului de-a lungul suprafeței
fibrelor musculare necesită o milisecundă (1/1000 de secunde).

Muscultura cardiacă difera ușor de cea a scheltului întucât are o constructie in mecanism ce
mentine contractia ritmului necesar independent de unele legaturi nervoase. Muschii netezi
reactionează mult mai incet la stimulare decat muschiul scheletului. Nervii, atunci când sunt
prezenți, schimbă activitatea mușchiului, în loc să o inițieze. Aceasta actiune este oarecum
similară cu musculatura cardiacă. Contractiile sunt ritmice fară sa iasa din controlul sistemului
nervos central. Impulsurile pentru contracție provin din interiorul mușchiului.

S-ar putea să vă placă și