Cum construim încrederea copiilor?

Copiii din ziua de astăzi au o multitudine de activități pentru care pot opta: dans, balet, înot,
pictură, limbi străine, dezvoltare personală, teatru… Cum faci pentru a ajuta copilul să își
mențină încrederea în sine cu atâtea provocări? Se presupune că trebuie să fie buni la atât de
multe lucruri. Atât de diferit de cum eram noi la vârsta lor. 

Vara aceasta am decis să o las pe Mara acasă o perioadă: două săptămâni, în afara vacanței la
mare și la munte. În total nu a fost la grădiniță o lună. Am vrut să o scot puțin din rutina
grădiniței de vară, să revină la a sta acasă, la a îți regăsi jucăriile și bucuria de a se juca cu ele
în tihnă. Cred că i-a prins tare bine.

Mara va împlini 5 ani. Începe grupa mare. Apoi școala. Cu asta în minte m-am gândit că
puțină joacă acasă și plictiseală nu i-ar strica. În restul anului are grădiniță de la 8 la 6 seara,
dans, engleză, dezvoltare personală, toate solicitate de ea și desfășurate cu drag  și cu
rezultate în cadrul grădiniței.

Își dorește mult pian. Urmează. Am tras de timp eu…

Ce am făcut în perioada aceasta de vacanță pentru a o ajuta să își construiască încrederea în

sine și pentru a îi încuraja joaca independentă și imaginația?

I-am pus la îndemână activități și jocuri pe măsura forțelor ei, 

lucruri pe care le poate face singură, independent. Ele îi dau mândria reușitei, iar mie îmi dau
timp să lucrez cât ea este concentrată.

Dulap cu jocuri și activități pentru copii

Am făcut activități în paralel sau împreună.

Am stabilit ce urmează să facem și, pur și simplu, am făcut două proiecte la fel sau am
început eu apoi urma ea și tot așa pe rând.

I-am dat responsabilități în cadrul activităților și în casă.

Mara și-a dorit vesela de sticlă la bucătăria de jucărie. Le-am cumpărat. A fost
responsabilitatea ei să le spele și să le așeze în bucătăria din camera ei. A primit și un set de
cești de ceai casabile în care pune apă cu ceainicul și servește păpușile.

Am făcut o parte din curățenia generală cu ea prin casă. A avut responsabilități ca a îmi aduce
diverse lucruri de care aveam nevoie, de a șterge praful, de a așeza în dulapuri farfuriile și
vasele spălate. Ea a solicitat. Când dorea putea merge să se joace în camera ei sau să asculte
muzică sau povești audio. Nu vă spun cât de fericită este acasă pe lângă mine cu aceste mici
lucruri de făcut.
 ”Repetiția este mama învățăturii” era vorba bunicii mele. Și mare dreptate avea. Cu cât
exersează mai mult o abilitate cu atât mai pricepuți devin copiii la ea.

Mara a revenit cu drag la câteva jocuri pe care le avea mai demult: joc de construcție cu piese
magnetice, Lego Classic, joc creație modele din pioni. În fiecare zi le scoate din dulap și le
aduce pe covor în sufragerie. Formele făcute sunt mereu altele și explicațiile sunt uimitoare:
birouri, rachete, bărci…

A redescoperit desenatul cu cretă în parc. Acum desenează țevi ce transportă apă din lacuri
subterane către o floare, rețele de străzi pe care circulă mașini și camioane…

Nu îi coordonez joaca și nu o critic. Uneori, rar, îi sugerez ce poate face pentru a îi lămuri
vreo dilemă. 

Are acces la jucării și poate alege 100% singură ce activitate să desfășoare. Dacă îmi cere
ajutorul îi explic, dacă este nevoie îi arăt și apoi iau distanță.

A jucat și Piticot singură. De dragul de a număra. Cu 4 pioni. A jucat și cu mine apoi a spus : 
-Crezi că aș putea încerca singură? Respect regulile. Eu sunt cu pionul roșu. Dar eu mut și
restul pionilor. Pe rând. Unul e tata, altul tu și unul prietena mea Eva.

Activitățile pe care i le propun, adică pe care le are în dulapul din camera ei, țin cont de ceea
ce îi place să facă acum și vin să îi îmbogățească cunoștințele dar nu în mod covârșitor.

De exemplu are un raft pentru exersat scrisul. Are cărți cu cariocă ce poate fi ștearsă, magneți
și 6 carduri cu cuvinte simple însoțite de imagine pe care le poate forma pe tabla magnetică,
cărți de colorat, caiete, bloc de desen, o lampă care proiectează desene pe care le poate
contura pe foaie. Le scoate singură, le folosește, apoi le pune la loc.

Exerciții de motricitate

Și cel mai important: Nu pun accent pe rezultat ci pe bucuria și efortul depus pentru a face o
activitate.

Cu siguranță nu poate avea talent la toate, dar se poate bucura când face ceva. Cu siguranță
există muncă, pasiune, inteligență și creativitate în orice joc la unui copil. Trebuie doar să le
dăm încredere.

Mara nu va desena prințese frumoase, deși se joacă și cu Barbie cu drag. Dar are și vreo 70 de
mașinuțe ce rămân pasiunea ei. Dar ce frumos gândește și desenează despre țevile care aduc
apa la o plantă și despre intersecțiile cu zeci de mașini, semafoare și despre calea ferată și
gări…

Are 5 ani în curând și nu știe să citească pentru că nu a interesat-o. Numără și citește

numerele până la 30 și uneori și mai departe. A învățat la Piticot. Face scăderi simple din
minte. Și adunări. A învățat în joacă. Cu bulinele de la jocul Montessori, cu mașinuțe… Ne-a
întrebat cum funcționează numărătoarea și ce făcea un copil cu degetele de a aflat ce număr îi
rămâne dacă ia 3 din 5.
Cred în inteligența, imaginația și bucuria de a învăța a copiilor. Nimic nu este mai valoros și
mai puternic la un copil ca bucuria cu care află și se dezvoltă. În ritm propriu.

A privit și la televizor în vacanța asta. La alegere 30-45 de minute de documentare cu

animale sau desene. Nu cere zilnic, nu cere mai mult.

O bucură în egală măsură să asculte muzică, povești și mai ales să îi citesc.

Copiilor nu le lipsește niciodată dorința de a afla, nici bucuria de a face lucruri. Odată cu ele
se dezvoltă firesc și încrederea în forțele proprii.