Sunteți pe pagina 1din 35

CUPRINS

CAPITOLUL 1
NOTIUNI GENERALE PRIVIND ASIGURARILE
1.1. 1.2. 1.3. 1.4.

Necesitatea si localizarea in timp si spatiu a asigurarilor Evolutia asigurarilor in Romania Legislatia si reglementarea asigurarilor Cererea si oferta pe piata asigurarilor

pag. 2 pag. 3 pag. 5 pag. 7

CAPITOLUL 2
PREZENTAREA SOCIETATII GROUPAMA
2.1 Scurt istoric al societatii Groupama 2.2 Grupul Groupama 2.3 Locul societatii Groupama pe piata asigurarilor din Romania

pag.11 pag.12 pag.13

CAPITOLUL 3
ASIGURAREA INTERNA A AUTOVEHICULELOR ASIGURAREA CASCO
3.1 Riscurile asigurate

pag.17 pag.17 pag.18 pag.18 pag.19 pag.19 pag.21 pag.22 pag.23 pag.25 pag.25

3.1.1 Asigurarea CASCO 3.1.2 Asigurarea CASCO + FURT 3.1.3 Asigurarea CASCO + FURT + RISCURI CIVILE
3.2 Prestatiile suplimentare

3.3 Excluderile din asigurare


3.4 Suma asigurata 3.5 Incheierea contractului si plata primei de asigurare 3.6 Constatarea si evaluarea pagubelor. Stabilirea si plata despagubirilor 3.7 Furtul 3.8 Obligatiile asiguratului

CAPITOLUL 4
STUDIU DE CAZ PRIVIND DERULAREA ASIGURARILOR DE AUTOVEHICULE PRACTICATE DE GROUPAMA pag.28
1

Concluzii Bibliografie Anexe

pag.33 pag.34 pag.35

CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE PRIVIND ASIGURARILE 1.1. NECESITATEA SI LOCALIZAREA IN TIMP SI SPATIU A ASIGURARILOR
Oricine are nevoie de protective, indifferent daca ne referim la persoane fizice sau juridice. In timpul unei vieti intregi se acumuleaza o serie de bunuri si valori agonisite cu multa munca care pot disparea intr-o clipa in urma unui incendiu, a unui cutremur, a unui furt, a unui accident sau a unui alt motiv. Pierderea financiara rezultata nu poate fi compensata pe alta cale decat prin asigurare. In acelsi timp, integritatea fizica, sanatatea, capacitatea de munca pot fie le afectate, ducand la imposibilitatea desfasurarii unei activitati si deci la lipsa unui venit. Imprumuturile pentru cumprarea unei locuinte, asigurarea unui venit suplimentar pentru perioada de pensionare se pot realiza tot prin asigurare. Cat despre asigurarea de viata, ea provine, de asemenea, dintr-o nevoie absoluta a fiecaruia, oferind rotectia financiara necesara familiei. Originile asigurarii se pierd in negura timpului, putand fi stabilite numai cu aproximatie. Se spune ca negustorii chinezi isi distribuia marfa in mai multe vase ce urmau sa o transporte pe raurile si fluviile periculoase ale Chinei, reducand astfel riscul ca intreaga cantitate de marfa ce urma sa ajunga la destinatie sa fie supusa pierderii. Acesta este deci doar o forma de dispersie a riscului, nu si portectie. Impotriva riscurilor si a pericolelor care-i afecteaza ori ii prejudiciaza bunurile, asa cum sunt calamitatile naturale sau accidentale, omul cauta permanent sa se protejeze. Este vorba de nevoia de securitate situata de psihologul ameican Abraham Maslow pe al diolea nivel al Piramidei Trebuintelor, adica imediat deasupra trebuintelor primare. De-a lungul existentei omului, stradaniile de prevenire a unor evenimente nedorite, de limitare a pagubelor pe care acestea le genereaza si de inlaturare a efectelor lor au fost variare. Cu toate acestea insa, in fata unor evenimente generatoare de pagube, omul a ramas fara aparare. Intr-un alt context, sttinta si tehnica moderna au conferit pe de-o parte un anumit grad de confort al vietii oamenilor dar, pe de alta parte ele indsele constituie factori generator de risc (poluarea, cresterea accidentelor de circulatie, cresterea ratei bolilor profesionale si altele). Asa atand lucrurile, societatea umana este in permanenta cvasiobligata sa gaseasca metode eficiente de aparare, prevenire si compensare a pagubelor pricinuite de riscuri.
2

1.2. EVOLUTIA ASIGURARILOR IN ROMANIA


Conceptul de asigurare isi are obarsia in cele mai stravechi timpuri, istoria consemnand actiuni de solidaritate a oamenilor in fata unor evenimente nedorite inca din anticihitate, cel mai vechi document scris in acest sens datand de circa 6500 de ani din Egiptul Antic. Dupa trataul de la Adrianopole din anul 1829 s-a creat cadrul necesar dezvoltarii exporturilor de cereal care trebuiau asigurate. Nevoia de asigurare nu putea fi acoperita cu resursele inexistente si, de aceea, unele societai straine au deschis reprezentante la Bucuresti, in portuile dunarene si la Iasi. Activitatea lor consta in asigurari de transport, asigurari de incendiu si asigurari de viata. Ulterior au inceput sa apara si societati de asigurare cu capital romanesc. Pe teritoriul tarii noastre practica asigurarilor este de data mai recenta, existenta unor societati de asigurare datand de circa 129 de ani, incepand din anul 1871. Atunci, prin Inaltul Decret Domnesc nr. 699 din 13 martie, a fost infiintata prima societate romaneasca de asigurari Dacia, avand un capital social de 3 milioane de lei. Printre fondatorii si membrii Consiliului de Administratie erau prezente personalitati marcante ale vietii politice, sociale si economice ale vremii, dintre care amintim: Gh. Cantacuzino, B. Boerescu. Pana atunci in Romania au functionat reprezntante ale unor societati de asigurare austriece, italiene, engleze si maghiare, dintre care representative erau: Anker, Osterreichesher Phoenix, Anstal Versicherung, Assicurazioni Generali. Doi ani mai tarziu, in 1873 a fost infiintata a doua societate de asigurare, si anume Romania cu un capital social de 2 milioane lei. Si de acesta data printer fondatorii ei se numara persoane cunoscute ale epocii: Printul Ghica, Printul Stirbei, Mihail Kogalniceanu. In anul 1881 se creaza societatea Dacia-Romania prin fuzionarea celor doua societati de asigurare, care in anul 1909 a preluat si Societatea Patria. La numai un an de la aceasta, in 1882 a fost constituita societatea Nationala, iar in 1897 la Braila a fost intemeiata societatea Generala si Assicurazioni Generali din Trieste , astazi una dintre cele mai mari societati de asigurare si reasigurare din lume. In 1949 a luat fiinta Intreprinderea de Stat pentru reasigurari, iar in 1952 s-a creat Administratia Asigurarilor de Stat A.D.A.S., care a detinut monopolul statului in materie de asigurari, ponderea insemnata revenind asigurarilor obligatorii pentru culturile agricole si animale propritate cooperatista, asigurarilor de raspundere civila privind accidentele auto si pentru cladirile de locuit din mediul urban si rural. Dupa venimetele din decembrie 1989 viata economic-sociela din tara noastra s-a inscris pe noi coordonate , una esentiala fiind tranzitia spre ecenomia de piata. In acest context, locul A.D.A.S.-ului care si-a incheiat activitatea pe 31 decembrie 1990, l-au luat trei societati comerciale
3

pe actiuni cu capital integral de stat in domeniul asigurarilor si anume: Sociatatea Asigurarea Roamaneasca, Societatea Astra si agentia Carom. Alaturi de acestea au luat fiinta noi societati de asigurare cu captal privat sau mixt, printre care se numara: ARDAF S.A., UNITA S.A., Asigurari ION TIRIAC S.A., METROPOL S.A., ASITRANS S.A., OMNIASIG S.A.. Numarul acestor societati este in crestere, oferind o gama diversificata de asigurari. Alaturi de socitatile de asigurare au luat fiinta organizatii in domeniul asigurarilor care au ca obiective: legislatia, pregatirea si perfectionarea personalului. In locul vechilor reglemetari existente in perioada anilor 1970-1990 au fost adoptate noi regulamente printre care amintim pe cele referitoare la constituirea, organizarea si fuctionarea societatilor comerciale specializate in operatiuni de asigurare, intermediere si alte prestari de servicii in domeniul asigurarilor. In anul 1991 a fost a adoptata Legea 47 privind constituirea, organizarea si functionarea societatilor comerciale in domeniul asigurarilor, potrivit careia activitatea de asigurare in Romania se desfasoara pe trei categorii de societati:
a) Societati de asigurare, societati de asigurare-reasigurare si societati de reasigurare,

toate avand in comunfacptul ca accepta riscuri in scimbul primelor de platite de asigurati sau reasigurati; b) Scietati de intermediere sau agentii de intermediere, care negociaza si incheie contracte de asigurare cu societatile amintite mai sus; c) Societati care presteaza si alte servicii privind incheierea si executarea unor contracte de asigurare-reasigurare, cum ar fi acela de comisar de avarie. Activitatea de asigurare si reasigurare era controlata de OSAAR ( Oficiul de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare) care functiona in cadrul Ministerului Finantelor si ale carui atributii au fost stabilite prin H.G. nr. 574. La finele anului 1995 s-a produs o alta modificare a legislatiei in materie de asigurari odata cu adoptarea Legii asigurarilor si Reasigurarilor in Romania, si anume leagea nr. 136/1995, care reglementeaza continutul si forma contractului de asigurare, drepturile si obligatiile partilor contractante, trasaturile definitorii ale asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila ce se realizeaza pe baze contractuale.tot prin Legea 136/1995 s-au mentionat prevederi referitoare la asigurarea de raspundere civila auto, s-a anulat caracterul oblgatoriu al asigurarilor de cladiri si constructii aflate in proprietatea persoanelor fizice, al asgurarii de raspundere civila pentru pagube produse calatorilor in timpul transportului si al asigurarii animalelor apartinand persoanelor fizice. Prin piata asigurarilor intelegem acea piata care ofera cadrul organizatoric, metodologia si institutiile necesare realizarii operatiunilor de asigurare si, totodata locul de intalnire a cererii cu oferta. Cererea de asigurare reprezinta modalitatea de manifestare a unor persoane fizice sau juridice in calitate de asigurati, fie in baza unui temei legal, fie ca urmare a exprimarii interesului acestora cu privire la asigurarea unei anumite protectii bunurilor sau chiar vietii si a integritatii corporale. In aceste ultime cazuri, cererea de asigurare se concretizeaza printr-un contract de asigurare dupa confruntarea cerereii cu oferta su dup ace s-a ajuns la un anumit accord intre asigurat si asigurator. Oferta de asigurare este exprimata de catre societatile de asigurare care sunt auttorizate legal sa functioneze ca asiguratori pe piata, avand capacitatea financiara de functionare necesara, fiind
4

lansata in temeiul legilatiei existente in cazul asigurarilor obligatorii sau in temeiul unui contract in cazul asigurarilor facultative. Analizand piata asigurarilor putem vorbi de de fapt de doua tipuri de piete: piata concurentiala si piata neconcurentiala. Piata concurentiala se caracterizeaza prin existenta si functionarea unui numar mare de societati de asigurare pe un anumit teritoriu si care sa fie comparabile din punct de vedere al fortei economice si care in conditii de concurenta cauta sa ocupe un segment cat mai mare de piata. Aceasta se intalneste in economiile de piata si este factorul determinant care hotaraste locul agentilor economici pe piata respectiva. Piata neconcurentiala este specifica economiilor centralizate si se caracterizeaza prin existent monopolului exercitat de catre o singura societate de asigurare care de obicei are capital de stat. Aceasta pentru a atrage clientii de obicei opteaza pentru promovarea mai multor tipuri de asigurari obligatorii. Cadrul institutional in care se desfasoara efectiv activitatea de asigurare sip e care se sprijina practice piata asigurarilor a inglobat de-a lungul timpului urmatoarele tipuro de societati de asigurare:
1) Societati comerciale de asigurare si reasigurare au un cadru legal de functionare si

urmaresc obtinerea de profit;


2) Organizatii de asigurare de tip mutual urmaresc intrajutorarea membrilor si

obtinerea de profit; 3) Asociatii de asigurare constituite de catre un grup de persoane fizice pe o perioada de timp bine stabilita; membrii contribuie annual cu o suma ce variaza in functie de varsta la un fond comun; 4) Organizatii de asigurare specific functioneaza pe plan international Lloyds din Marea Britanie, Casa Nationala de Prevederi din Franta; 5) Societati de intermediere (brokeri de asigurari) incheie contracte asigurare si reasigurare si presetaza servicii pentru societatile de asigurare.

1.3. LEGISLATIA SI REGLEMENTAREA ASIGURARILOR


Pe baza H.G. nr. 1279/ 8 decembrie 1990 s-au infiintat primele societati comerciale pe actiuni in domeniul asigurarilor, ca persoane juridice ce realizeaza obiectivele de activitate pe baza de contracte incheiate in conformitate cu Codul Civil si Codul Comercial precum si in baza actelor normative din domeniul asigurarilor. In iulie 1991 apare legea 47 eprivind constituirea, organizarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor, conform careia, in Romania, activitatea de asigurare se desfasoara prin societati de asigurare, asigurare-reasigurare si reasigurare. Acesta lege a fost inlocuita cu Legea nr. 32/ 03.04.2000 privind societatile se asigurare si supravegherea asigurarilor, prin care se doreste o mai buna reglementare a activitatii de asigurare, actualizarea capitalului
5

minim necesr pentru acordarea avizului de functionare si realizarea unei supravegheri mai eficiente a asigurarilor. De asemenea, in 1995 apare Legea nr. 136 prinind asigurarile in Romania, in care sunt prevazute in mod expres formele de asigurare-reasigurare care pot fi practicate in Romania, si anume: asigurari facultative, obligatorii si reasigurari. Pentru supravegherea asigurarilor, pentru prevenirea satrii de insolvabilitate a societatilor de asigurare si apararea drepturilor asiguratilor s-a infiintat Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, care are o gama larga de atributii. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor nu poate dezvalui informatii obtinute in timpul exercitarii atributiilor sale. Oblgatia de confidentialitate nu se aplica in cazul in care informatia este data: a) Cu acordul scris al asiguraorului implicat; b) La solicitarea instantei judecatoresti; c) In interesul asiguratilor. De asemenea, ea va prezenta Parlamentului in termen de 6 luni de la expirarea fiecraui exercitiu financiar, un raport asupra pietei asigurarilor din Romania, precum si o informare privind activitatile desfasurate. Activitatea de asigurare in Romania poate fi exercitata numai de : a) societati pe actiuni, societati mutuale , filial ale unor asiguratori straini, constituite ca persoane juridice romane, autorizate de CSA : b) sucursale ale unor asiguratori, persoane juridice straine autorizate de CSA Un asigurator nu poate fi inmatriculat la registrul comertului fara autorizatia prealabila emisa de CSA. CSA va decide in termen de cel mult 4 luni de la inregistrarea cererii de autorizare, asupra autorizarii de constituire sau asupra resingerii cererii de autorizare. CSA poate acorda autorizatia de functionare daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii : 1. din studiul de fezabilitate prezentat rezulta ca societatea va dispune de marja de solvabilitate legala 2. capitalul social varsat la o banca autorizata de BNR sau , in cazul unei societati mutual, fondul de rezerva liber varsat, este in conformitate cu prevederile legale 3. societatea prezinta un program de reasigurare satisfacator pentru activitatea sa de asigurare sau justifica ca nu este necesar un astfel de plan 4. societatea prezinta calcule specifice pentru activitatea de asigurari de viata 5. numele societatii nu induce in eroare pulicul 6. societatea va desfasura numai activitati il legatura cu asigurarea 7. in cazul unui asigurator strain, daca face dovada ca in tara in care este inregistrat s-a constituit legal si desfasoara de cel putin 5 ani o activitate de asigurare cu cea pentru care solicita autorizarea in Romania.
6

Fiecare asigurator trebuie sa mentina cumulativ : capitalul social varsat si marja de solvabilitate. Capitalul social varsat si fondul de rezerva liber varsat se vor actualize periodic prin norme de CSA. Asiguratorii pot investii sau fructifica capitalul social , rezervele de capital si rezervele tehnice in bunuri mobiliare si imobiliare, precum actiuni , obligatiuni, depozite bancare, cladiri si altele. In legea 32/2000 este reglementata, de asemenea, si activiatea de intermediere in asigurari. Astfel, intermediarii in asigurari se impart in agenti de asigurare si brokeri, agentii putand lucra pentru maxim doi asiguratori, iar borkerii pentru un numar nelimitat. Partea finala a acestei legi cuprinde prevederi referitoare la trasferul de portofoliu, procedura de lichidare a unui asigurator, normele si regulamentele ce pot fi emise de autoritatea de supraveghere, sanctiuni si scutiri de taxe. Plecand de la deficientele existente ale cadrului legislative de dupa 1989, noua lege a supravegherii pietei de asigurari vizeaza stabilirea unui cadru statutar modern pentru supravegherea solvabilitatii asiguratorilor, incurajarea unei cresteri solide si profitabile a pietei de asigurari, stabilirea unor standard de supravegere recunoascute pe plan international.

1.4. CEREREASI OFERTA PE PIATA ASIGURARILOR Operatiile de asigurare , realizate pe baze contractual, se desfasoara intr-un cadru pe care il numim piata a asigurarilor. Folosim acesta denumire pentru ca aici se intalnesc cererea de asigurare, care vine din partea persoanelor fizice si juridice asigurabile, dormice sa incheie diverse tipuri de asigurari, si oferta de asigurare, sustinuta de organizatii specializate, autorizate sa functioneze in acest domeniu si capabile, sub raport financiar, sa desfasoare o astfel de activitate.

Agenti economici

Societati de asigurare

Societati de asigurare reasigurare Societati de reasigurare Tontine Persoane fizice

cerer e

oferta

Asociatii fratesti

Denumirea de piata este valabila atat pentru tarile in care opereaza mai multe organizatii de asigurare, cat si pentru cele in care, in virtutea monopolului de stat, fiinteaza o singura asemenea organizatie. In primul rand avem de-a face cu o piata cocurentiala, in sensul ca fiecare organizatie de asigurareeste preocupata sa-si adjudece un segment cat mai mare sin cererea de asigurare. In cel de-al doilea caz, existand o singura oferta de asigurare, organizatia de asigurare nu se mai afla in competitie cu alte organizatii similare in ceeea ce priveste conditiile asigurarii oferite. Aceasta piata, aparent neconcurentiala, in realitate prezinta elemente de concurenta de un fel deosebit. Organizatia unica de asigurare este preocuoata sa convinga presoanele fizice si juridice asigurabile sa accepte conditiile de asigurare oferite si, in felul acesta, sa aduca cererea de asigurare la dimensiunea ofertei sale. In lipsa mai multor organizatii de asigurare, persoanele fizice si juridice asigurabile au optat intre a acepta unica oferta de asigurare existenta pe piata si a o respinge. Cele care nu accepta oferta organizatiei de asigurare sunt preocupate sa gaseasca o alternativa viabila, reala sau aparenta. Pentru persoanele care doresc sa incheie o asigurare de viata, care sa le ofere concomitent protectie de asigurare ( securitate in caz de deces, accident) si posibilitatea fructificarii economiilor, alternativa consta in depunerea la Casa de Economii a disponibilitatilor lor banesti spre pastrare si fructificare. Aceasta, pe considerentul ca suma incasata la o asigurare mixta de viata, la expirarea termenului de asigurare, de catre asiguratul supravietuitor, este mai mica decat cea pe care ar fi incasat-o daca ar fi incredintat, unei case de economii spre pastrare si fructificare, o suma de bani egala cu totalul primelor de asigurare platite. In realitate, nu este vorba ca organizatia fructifica mai slab economiile populatiei decat casa de economii, ci ca ea acopera riscul de deces al asiguratului, pe perioada de valabilitate a contractului, pentru care este indreptatita sa perceapa o anumita prima de asigurare. Unitatile economice si gospodariile populatiei, interesate in protectia bunurilor lor, in locul locul asigurarii prin intermediul unie organizatii specializat, au la indemana solutia autoasigurarii, cu toate limitele sale. In lumina celor aratat, rezulta ca forme ale concurentei pot aparea intre o organizatie de asigurare si o casa de economii, respectiv intre asigurarea propriu-zisa si autoasigurarea (autoprotectia). O alta problema legata de piata asigurarilor se refera la dimensiunea acesteia. Elementul hotarator, care defineste dimensiunea unei asemenea piete, il constituie cererea de asigurare, determinata, pe de o parte, de puterea economica a persoanelor fizice si juridice asigurabile, iar pe de alta parte, de convingerea acestora de utilitatea asigurarii mijlocite de organizatiile specializate. Cererea de asigurare se concretizeaza in contracte de asigurare dupa confruntarea ei cu oferta. Este posibil ca toate persoanele care au solicitat oferte de la organizatiile de asigurare sa incheie contracte cu acestea, fie pentru ca nu gasesc convenienta sperata, fie deoarece conditiile solicitantilor nu sunt acceptatea de catre ofertanti. In final marimea pietei de asigurarese exprima cu ajutorul mai multor indicatori, printre care numarul contractelor incheiate in perioada de referinta, numarul politelor active, valoarea anuala a primelor de asigurare, cuantumul sumelor asigurate in perioada de referinta si valoarea totala a angajamentelor asumate de societatile de asigurare la un moment dat.
8

Cererea de asigurare de persoane, bunuri si de raspundere civila vine din partea persoanelor fizice, care vor sa incheie contracte de asigurare pentru protectia lor si a familiilor lor, precum si din partea unitatilor economice preocupate sa ofere securitate salariatilor lor in caz de accidente sau boli profesionale. Cererea de asigurari de bunuri si raspundere civila vine din partea persoanelor juridice, intreprinderi de tot felul, institutii publice, organizatii fara scop lucrativ, interesate in protejarea activelor de care dispun impotriva pericolelor care le ameninta si a raspunderilor civile legate fata de terti. Oferta de asigurare este prezentata de societatile comerciale de asigurare cu capital privat, de stat sau mixt, de arganizatiile mutuale de asigurare si tontine. Societatile de asigurare, indiferent de forma de proprietate isi desfasoara activiatatea potrivit legii, urmarind realizarea de profit. Aceste societati sunt obligate sa se incadreze in prevederile legale referitoare la: marimea capitalului social minim subscris si varsat; marimea obligtiilor pencare si le pot asuma; rezervele de prime si/sau daune pe care trebuie sa le constituie; modul de tinere a evidentei activitatii desfasurate; forma bilantului si a contului de profit si pierdere care trebuie intocmite si publicate. Societatile in cauza trebuie sa respecte, de asemenea, avizele si normele organului de stat insarcinat cu supravegherea asigurarilor. Organizatiile de asigurare de tip mutual efectueaza operatii de asigurare pentru membrii lor, potrivit statutelor acestora,avand la baza principiul mutualitatii; ele urmaresc intrajutorarea membrilor lor, iar nu obtinerea de profit. fiecare membru al unei organizatii mutuale are o dubla calitate; de asigurat si de asigurator. In calitate de asigurat, fiecare membru al grupului participa la formarea fondului comun de asigurare, cu contributia ce i-a fost stabilita. Din fondul astfel constituit se acopera daunele suferite la asigurarile de bunuri si de raspundere civilasi se achita sumele asigurate la asigurarile de persoane. La finele anului se procedeaza la regularizarea contributiilor in functie de marimea reala a daunelor si, respectiv, a sumelor asigurate, achitate ori ramase de plata, majorandu-se sau diminuandu-se, dupa caz. In unele tari, in cazul in care anumite organizatii mutuale, ca de exemplu cele din domeniul agriculturii, nu-si pot acoperii integral cheltuielile legate de asigurare pe seama propriilor lor contributii, in completarea acestora primesc subventii de la stat. Tontinele sunt asociatii constituite pe o perioada determinata de timp (de exemplu 15 ani), in decursul careia membrii asociatiei varsa la fondul comun o cotizatie anuala, care variaza in functie de varsta.La expirarea termenului pentru care a fost constituita asociatia, suma rezultata din capitalizarea cotizatiei de-a lungul anilor se imparte intre membrii supravietuitori. Asociatii asemanatoare se organizeaza si pentru cazurile de deces. Alaturi de organizatiile de asigurare frecvent intalnite in numeroase tari, exista si organizatiii specifice. Astfel, in Franta fiinteaza Casa Nationala de Prevedei, institutie publica administrata de Casa de Deduneri si Consemnatiuni, avand misiunea sa ofere rente viagere si asigurari de viata. In Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord exista o organizatie de asigurare Lloyds , care cuprinde o corporatie profesionala, o comunitate de subscriitori si o piata de asigurari; este un centru mondial de informatii maritime.
9

Organizatiile fratesti seamana cu societatile mutuale numai ca ele combina rolul de asigurator cu o functie sociala sau de investitii. In primul rand acestea subscriu asigurarile de viata si medicale.

CAPITOLUL II PREZENTAREA SOCIETATII GROUPAMA ASIGURARI


10

2.1. SCURT ISTORIC AL SOCIETATII GROUPAMA


Groupama, este un grup centenar nscut din mutualismul agricol francez, care ulterior a devenit unul dintre principalii asiguratori din Frana. Bazndu-se pe strategia de distribuie prin multiple canale i strategia multibrand (Groupama i Gan), ambiia Groupama este de a ajunge unul dintre liderii pieei de asigurri din Europa. Fiind rezultatul iniiativelor locale ale agricultorilor, Asigurrile Mutuale Agricole au luat fiin n secolul al XIX-lea i s-au dezvoltat datorit legii promulgate n data de 4 iulie 1900. In 1963 se introduc asigurarile non-agricole si non-viata, iar in anul 1972 asigurarea de viata. AMA devine Groupama n 1986, creindu-se astfel un brand care numara azi peste 6000 de centre locale, 11 centre regionale metropolitan i in jur de 75000 de alei. In 1995 grupul incepe sa ofere si anumite servicii catre detinatorii de polite non-agricole. n 1998, Groupama a achiziionat societatea Gan, cel de-al 4-lea asigurtor francez. n 2001, se creeaz Banca Groupama, n partenariat cu Socit Gnrale. Tot in acest an grupul intra pe piata din Vietnam si pune la punct un plan de reorganizare a centrelor regionale si demareaza proiectul pentru cotarea la bursa a Groupama. In anul 2002 Groupama achiziioneaza societatile CGU Courtage n Frana i Plus Ultra n Spania. Apoi in 2002-2003 are loc o dezvoltare a serviciilor bancare oferite de grup. Tot in anul 2003 Groupama patrunde pe piata din China. Intre 2005-2008 grupul face achizitii majore in tari precum Marea Britanie, Spania, Turcia, Italia, Grecia i Ungaria. In decembrie 2007 groupama achizitioneaza BT Asigurari, iar in februarie 2008 semneaza contractul de preluare OTP Garancia. In luna august a aceluiasi an se finalizeaza tranzactia de preluare a societatii Asiban. In anul 2009, luna iunie se aproba proiectul de fuziune de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, iar dupa nici o luna Groupama Asigurari devine societate romaneasca inregistrandu-se la Oficiul Registrului Comertului. In Septembrie 2009 are loc Jivotozastrahovane pe piaa bulgar. lansarea Groupama Zastrahovane i a Groupama

Pe 28 Septembrie 2009 se lanseaza brandul Groupama Asigurri pe piaa din Romnia. Astzi, grupul este prezent n locaii din ntreaga lume, n principal n Europa (Frana, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Italia, Ungaria, Grecia, Romnia, Slovacia, Bulgaria), Africa (Tunisia) i n Asia (Turcia, Vietnam,China). Groupama este un grup cu activiti diverse asigurri pentru diferite daune, asigurri de persoane, produse de economisire, care vin s completeze oferta bancar i dispune de o structur financiar de calitate. Fora grupului se sprijin pe principiile sale de aciune, motenite din mutualismul agricol: solidaritate, responsabilitate i proximitate. Prin activitatea i istoria sa, grupul a fost ntodeauna prezent n domeniile privind responsabilitatea economic i social: prevenirea si gestionarea riscurilor sunt chiar esena termenului de asigurare.
11

2.2. GRUPUL GROUPAMA


Groupama i-a ntrit considerabil prezena sa pe piaa internaional a asigurrilor, activitile Grupului desfurndu-se n 14 ri. n Frana, la nivel naional, Groupama este organizat pe structura a dou entiti: Federaia naional Groupama; Groupama S.A. Conducerea Grupului se bazeaz pe un sistem electiv i de mprire a responsabilitilor. Asociaii - Asiguraii sunt asociai ai centrelor locale; ei aleg reprezentanii la nivel local i regional. Aceti reprezentani iau parte la planificarea Grupului la nivel naional. Centrele regionale i locale - 15 centre regionale i 5 400 de centre locale constitue baza organizrii teritoriale sistemului mutualist. Federaia naional Groupama - Asociaie care regrupeaz centrele regionale, Federaia naional definete i controleaz strategiile la nivel nalt ale Grupului. Aceasta supravegheaza indeplinirea principiilor de actiune mutualista. Groupama S.A. - piloteaz activitile operaionale ale Grupului. Groupama Asigurri isi propune s fie o societate diferita de celelalte de pe piata romaneasca. Viziunea sa este de a deveni cel mai profesionist i de ncredere asigurator, un promotor al parteneriatelor pe termen lung, care pune individul pe primul plan pentru a crea comuniti responsabile, prospere i sigure. Misiunea acestui grup este sa ofere oamenilor si companiilor resursele necesare pentru o viata mai linistita si responsabila, misiune care este posibila prin urmatoarele valori de baza:

Durabilitate planificarea aciunilor pe termen lung, transformnd cunotinele i aspiraiile generaiilor precedente n motorul dezvoltrii societatii; Parteneriat - colaborarea ntotdeauna n parteneriat cu clienii, angajaii i colaboratorii; Respect i Integritate neacceptarea niciunui compromis cnd vine vorba de standardele societatii i comunicarea deschisa i onesta; Proximitate prin multitudinea de centre locale societatea este ntotdeauna acolo unde/cnd este nevoie ; Inovaie mereu orientaa spre progres; Groupama - formatori de pia.

2.3. LOCUL GROUPAMA PE PIATA ASIGURARILOR DIN ROMANIA


Romnia a fost aleas ca int de dezvoltare internaional a grupului francez n 2005, n urma unei analize atente a pieei asigurrilor din aceast ar.
12

La 31 decembrie 2008, Groupama S.A. a anunat o cifr de afaceri de 13,4 miliarde de euro, o cretere de 4,2 % i un rezultat net de 273 milioane de euro. La sfarsitul primului semestru al anului 2009 rezultatele cumulate ale companiilor Groupama in Romania au plasat grupul pe locul al treilea cu o cota de piata de aproximativ 10% .

In prezent, Groupama are incheiate parteneriate cu OTP, Banca Transilvania, BRD si CEC. Asigurarile de viata au o pondere de 9,5% in afacerile francezilor, cea mai importanta linie de business fiind asigurarile auto, cu o pondere de 71% in totalul portofoliului. "Pentru 2011 avem in plan cresterea primelor brute subscrise cu circa 10%, chiar daca piata va stagna sau va scadea. Ne bazam pe mai multe lucruri: am revizuit produsele de asigurare pentru agricultori si avem in plan sa ne crestem puternic cota de piata pe acest segment. De asemenea, avem in plan sa crestem ponderea noastra in vanzarile de asigurari ale bancilor, datorita unor oferte mai bune si unui sistem IT imbunatatit." (Denis Rousset, francezul care conduce operatiunile locale ale Groupama) Groupama si-a bugetat pentru 2011 o crestere de circa 10% a primelor brute subscrise. Anul trecut Groupama Asigurari (companie rezultata din fuziunea Asiban si BT Asigurari in vara lui 2010) si OTP Asigurari, au inregistrat subscrieri de 887 mil. lei (211 mil. euro), in scadere cu 12% fata de rezultatul cumulat al celor trei companii in 2009. Din acestea, 802,6 mil. lei provin din asigurari generale, iar 84,4 mil. lei din asigurari de viata. "Pe asigurari generale non auto am avut o crestere, dar pe asigurari auto am scazut cu 6-7%. In asigurari de viata am avut o scadere drastica, de 40%, deoarece vindem in baza parteneriatelor incheiate cu banci, iar creditarea a scazut." In trimestrul al treilea al anului 2010 Groupama isi pastreaza locul trei in clasamentul general cu un total al primelor brute subscrise de 629.15 milioane lei, si locul 4 in clasamentul asigurarilor non-viata. Obiectivul Groupama este ca in patru ani sa atinga o cota de piata de 20% in asigurarile de viata, 15% in asigurarile auto si 25% in asigurarile generale non-auto, lucru care poate fi destul de greu de realizat in contextul economic actual, insa nu imposibil.

13

Conform Revistei de Specialitate Insurance PROFILE exista dj un clasament al primelor 10 companii de asigurare din Romania pentru trimestrul I al anului 2010, rezultatele fiind insa neauditate:
Top 10 Clasament General

14

COMPANIE

PRIME BRUTE SUBSCRISE RON mil.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

ASTRA ALLIANZ-TIRIAC OMNIASIG GROUPAMA ASROM* ING Asigurari de Viata BCR Asigurari UNIQA GENERALI CARPATICA Asig. Top 10 Clasament Asigurari Non-Viata COMPANIE PRIME BRUTE SUBSCRISE

329,82 274.48 235.12 194.63 178.00 135.99 125.53 114.92 114.48 105.31

RON mil. 1. ASTRA 2. ALLIANZ-TIRIAC 3. OMNIASIG 4. GROUPAMA 5. ASIROM* 6. BCR Asigurari 7. UNIQA 327.09 254.67 235.12 178.62 150.00 125.53 114.92 105.31 93.50 83.44

8. CARPATICA Asig. 9. GENERALI 10. EUROINS

Groupama a subcris de la inceputul anului 2011 prime brute per total asigurari de 194.63 milioane lei ceea ce inseamna o scadere considerabila fata de sfarsitul anului 2010, si ca atare se situeaza pe locul 4, atat in clasamentul general cat si in clasamentul asigurarilor non-viata. Groupama are in prezent 2.600 de angajati si 300 de unitati teritoriale.

15

Actionariat Actionariatul societatii Groupama Asigurari are urmatoarea structura: Groupama International - 99,99999952% Groupama SA - 0,00000048%.

Reasiguratori: SWISS RE, MUNICH RE, HANNOVER RE, ALEA GERMANY, POLISH RE, MAPFRE RE, GEN RE

Asigurarile generale practicate de GROUPAMA pe piata asigurarilor din Romania se impart in doua categorii: pentru persoane fizice si pentru persoane juridice. Persoane fizice:
o o o o

Asigurarea lociuntei cu extra optiuni (ALEXA); Asigurarea obligatorie RCA; Asigurarea facultative CASCO; Asigurarea casco Dacia model;

Persoane juridice:
o o o

Asigurari de proprietate; Asigurari de raspundere civila; Asigurari speciale: cargo (bunuri in transit), transportul de bani si valori, creditele comerciale; Asigurari pentru constructori; Asigurari pentru transportatori; Asigurari agricole; Asigurarea civila a directorilor si a administratorilor.

o o o o

CAPITOLUL III ASIGURAREA INTERNA A AUTOVEHICULELOR ASIGURAREA CASCO


16

Societatea Groupama Asigurari denumita in continuare asigurator, asigura, in baza Conditiilor de Asigurare, vehicule inmatriculate in Romania (autovehicule si/sau remorci, semiremorci), mentionate in polita de asigurare si fata de care exista un interes asigurabil, pentru cazurile de avarii si furt, dupa cum se stabileste in polita de asigurare. Asigurarea se incheie prin completarea unei cereri-chestionar si emiterea unei polite de asigurare, semnata de catre asigurat, dupa efectuarea inspectiei de risc ( verificarea existentei si starii autovehiculului pentru care se solicita asigurarea, istoricul accidentelor si a daunelor) de catre un reprezentant a asiguratorului. Prin emiterea politei de asigurare, asiguratorul se angajeaza ca, la producerea evenimentlui asigurat, sa despagubeasca asiguratul, cu conditia ca acesta sa fi platit prima de asigurare stabilita prin polita. Cererea-chestionar si eventualele anexe ale acesteia, Conditiile de asigurare, comunicarile asiguratului, respectiv ale asiguratorului fac parte integranta din contractual de asigurare. Asigurarea este valabila in urmatoarele situatii: - Chiar daca autovehiculul asigurat este condus de catre alte persoane decat asiguratul, insa numai cu acordul acestuia;
- Atat pe teritoriul Roamniei cat si in strainatate ( Europa, interg teritoriul Turciei,

exceptand Estonia, Letonia, Lituania, Moldova, asigurarea nu este valabila pe teritoriul fotei Uniuni Sovietice) cu exceptia riscului de furt care este acoperit doar pe teritoiul tarii noastre daca nu s-a convenit altfel.

3.1. RISCURILE ASIGURATE


Riscurile asigurate sunr cele corespunzatoare fiecarui tip de asigurare incheiata conform Conditiilor de asigurare ale Groupama.

3.1.1. Asigurarea pentru avarii accidentale ale autovehiculelor - CASCO

Groupama Asigurari S.A. il despagubeste pe asigurat pentru pagubele material directe cauzate autovehiculului descris in polita sau in specificatia la polita, atat in stationare cat si in circulatie, ca urmare a producerii riscurilor de: a) Avarii accidentale cauzate de: ciocniri, loviri cu alte vehiculesau cu orice alte corpuri mobile sau immobile, rasturnari, derapari, zgarieri, caderi, caderii pe autovehicul a unor corpuri ca de exemplu: copaci, blocuri de gheata sau de zapada, etc.; b) Incendiu, trasnet, explozie; c) Ploaie torentiala, grindina, inundatie, furtuna, uragan, cutremur de pamant, prabusire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zapada su gheata, avalanse de zapada;

17

In caz de incendiu se acorda despagubiri si pentru pagubele produse prin afumare, patare, carbonizare sau diverse distrugeri ca urmare a masurilor luate in timpul producerii evenimentului asigurat pentru salvarea autovehiculului sau a constructiei in care se afla acesta. In cazurile de trasnet, furtuna, uragan, cutremur de pamant, prabusire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zapada su gheata, avalanse de zapada se acorda despagubiri si pentru pagubele produse autovehiculului prin efectele indirecte ale acestor fenomene. In caz de inundatie se acorda despagubiri pentru pagubele produse ca urmare a acoperirii locului unde se afla parcat autovehiculul asigurat cu un strat de apa provenind din orice cauza, precum si pentru pagubele produse de actiunea mecanica a apelor curgatoare sau a obiectelor purtate de ape.

3.1.2. Asigurarea CASCO + FURT

Groupama acorda despagubiri conform asigurarii CASCO, precum si pentru riscul de furt. In cadrul Conditiilor de asigurare, riscul de furt cuprinde: a) nsusirea arbitrar a autovehiculului de ctre terte persoane; b) furtul autovehiculului sau al unor prti componente si accesorii din dotarea acestuia; c) pagubele produse autovehiculului ca urmare a furtului sau tentativei de furt;

3.1.3. Asigurarea CASCO+FURT+RISCURI CIVILE

Pe langa riscurile acoperite la sectiunea CASCO+FURT, asiguratorul mai acorda despagubiri si pentru riscuri civile, si anume: a) avariile accidentale suferite de autovehiculele mentionate n polita de asigurare, datorate vandalismului, grevelor, miscrilor civile, mitingurilor spontane, revoltelor si miscrilor civile. b) incendierea autovehiculelor cuprinse n polita de asigurare datorate vandalismului, grevelor, miscrilor civile, mitingurilor spontane, revoltelor si miscrilor civile.

3.2. PRESTATIILE SUPLIMENTARE


Groupama acorda suplimentar despagubiri si pentru:
18

a) acoperirea cheltuielilor legate de transportarea, o singur dat pentru fiecare eveniment asigurat, a autovehiculului avariat, n scopul salvrii sau reparrii lui; b) pagubele produse autovehiculului asigurat de avarii sau distrugeri prilejuite de msurile luate n timpul producerii evenimentului asigurat pentru salvarea autovehiculului sau a constructiei n care se afla acesta; c) cheltuielile fcute n vederea limitrii pagubelor, dac acestea sunt necesare, n urma unor daune produse de riscuri cuprinse n asigurare si justificate cu documente specifice cheltuielilor efectuate; d) cheltuielile fcute de asigurat n vederea recodrii/nlocuirii setului de nchidere a autovehiculului asigurat (butucii yalelor si contactul de pornire) n cazul furtului cheilor acestuia; e) pagube produse pieselor de rezerv si accesoriilor numai dac acestea erau montate la autovehicul si numai dac au fost cuprinse n asigurare, n cazurile n care avariile sau distrugerile s-au ntmplat odat cu cele produse din orice cauza cuprinsa in asigurare.

3.3. EXCLUDERILE DIN ASIGURARE


Asigurarea de avarii a autovehiculelor nu acoper: daunele autovehiculului asigurat, ale prtilor si accesoriilor sale care rezult: a) direct sau indirect din operatiuni de rzboi, rzboi civil, operatiuni militare sau paramilitare, greve, demonstratii,orice miscri populare, actiuni teroriste, sabotaj; b) nationalizare, expropiere, confiscare, sechestrare, rechizitionare, avariere sau distrugere din ordinul oricrui guvern sau autoritti publice; c) din ntreceri, competitii sportive sau antrenamente pentru competitii sportive; d) din influenta direct a exploziei atomice, a materialelor sau produselor radioactive, sau din msuri luate cu scopul de a elimina efectul nociv al radiat iilor, care fac obiectul asigurrilor practicate de POOL-ul nuclear; e) pagubele suferite de autovehiculele asigurate in cazul circulatiei pe drumurile care sunt inchise circulatiei publice si sunt semnalizate la intrare cu inscriptii vizibile; daunele rezultnd din incendiu sau explozie care se ntmpl autovehiculului la care s-au efectuat transformri fr permisiunea autorittilor/constructorului sau improvizatii, ca rezultat al unei asemenea transformri sau improvizatii; pagubele cauzate de incendiu sau explozie datorate folosirii focului deschis, inclusiv lumin cu flacr deschis n ncperea n care se afl autovehiculul sau n timpul reparrii lui; prtile componente ale autovehiculului, accesoriile, piesele de schimb care sunt tinute separat de autovehicul (n garaj, atelier, etc.); daunele rezultnd din suprancrcarea sau suprasolicitarea autovehiculului; cheltuielile fcute pentru transformarea sau mbunttirea autovehiculului n comparatie cu starea lui dinaintea producerii evenimentului asigurat, cele pentru repararea unor avarii sau distrugeri care au fost produse din cauze necuprinse n asigurare si nici cele pentru reparatiile nereusite; pagubele indirecte (de exemplu: reducerea valorii autovehiculului dup reparatie) sau pagubele indirecte produse prin ntreruperea folosirii autovehiculului, chiar ca urmare a unei cauze cuprins n asigurare, cheltuieli ocazionate de deplasarea la locul evenimentului asigurat, costul ngrijirilor medicale de care beneficiaz conductorii auto accidentati n evenimente asigurate; pagubele produse acelor prti componente ale autovehiculului ce erau avariate la ncheierea asigurrii si sunt mentionate n inspectia de risc, care nu au fost remediate si avizate la Groupama Asigurri S.A. ca atare pn la data producerii evenimentului asigurat;
19

partea din pagub care s-a mrit ca urmare a nelurii de ctre Asigurat a msurilor ce se

impuneau pentru limitarea ei; pagubele produse autovehiculului n timpul sau ca urmare transportrii, tractrii sau remorcrii lui; partea de pagub rezultat din impunerea de ctre unitatea reparatoare a nlocuirii unor piese componente, piese a cror reparare este tehnic posibil si nu afecteaz siguranta circulatiei; pentru pagubele produse autovehiculului sau prtilor componente ale acestora prin nerespectarea normelor privind ncrcarea si amararea mrfurilor pe timpul transportului (conducerea autobasculantelor cu bena ridicat, transportarea buteliilor de oxigen, acetilen etc. fr respectarea normelor de siguranta circulatiei, etc.); pagubele produse prtilor componente de rezerv, pieselor de rezerv, huselor, prelatelor (exceptie fac prelatele autovehiculelor cu coviltir), combustibililor, echipamentului suplimentar, sau oricror altor bunuri existente n autovehicul. Prin echipament suplimentar se nteleg obiectele cu care autovehiculul de marca si tipul respectiv nu este dotat n cazul productiei de serie. Asigurtorul este exonerat de rspundere si pentru pagube cauzate de: a) ntrebuintare, functionare, uzare a pieselor si subansamblelor (ruperea amortizoarelor telescopice, a arcurilor, a fuzetelor, a arborelui cotit, a supapelor, a barei de directie si crucilor cardanice, a pinioanelor), deschiderea capotei n timpul mersului din orice alt cauz dect cele prevzute la pct. 5.1. alin a., explozia pneurilor, nteparea si tierea lor, distrugerea lagrelor etc.; b) defecte de fabricatie ale materialului de fabricatie; c) fisuri, goluri, ajustaje si tolerante necorespunztoare, etc. sau de executie a prtilor componente sau pieselor (asamblri necorespunztoare); d) influenta direct a trepidatiilor autovehiculului n timpul mersului, de actiunea curentului electric asupra tuturorcomponentelor instalatiei electrice; Dac ns datorit defectrii din orice cauz (inclusiv din cele prevzute la pct. 6.14. paragraful a,b si c) a unor piese ale autovehiculului, inclusiv anvelopelor ori camerelor acestuia, se produc pagube de felul celor prevzute la art. 5, aceste pagube se despgubesc, mai putin reperele cauzatoare daunei. e) influenta temperaturii asupra motorului autovehiculului sau ca urmare a lipsei sau insuficientei ungerii ori a supranclzirii din oricare alte cauze dect cele cuprinse n asigurare asupra motorului, cutiei de viteze sau diferentialului. f) pagubele cauzate att exteriorului ct si interiorului autovehiculului, de actiunea substantelor corozive; g) arsuri simple care nu sunt urmate de incendiu si cele provocate de fenomenele electrice produse n orice fel, la instalatia electric, cu exceptia celor ce provoac flacr; Groupama Asigurri S.A. nu acord despgubiri dac: a) cererea de despgubire este frauduloas ori are la baz acte si declaratii false sau falsificate; b) n legtur cu dauna avizat a fost declansat o anchet penal, pn la finalizarea acesteia. fransiza prevzut n contract, care va fi suportat de Asigurat, la producerea fiecrui eveniment asigurat. In cazul asigurarii pentru riscul de furt nu se acorda despagubiri pentru: a) dac organele politiei nu confirm furtul sau tentativa de furt, ori dac la acestea nu s-a nregistrat o reclamatie n legatur cu furtul sau tentativa de furt;

20

b) dac, dup comiterea furtului sau a tentativei de furt, paguba s-a mrit prin neluarea intentionat de ctre Asigurat a msurilor pentru limitarea ei, pentru partea de pagub care s-a mrit; c) dac la comiterea furtului sau a tentativei de furt au luat parte persoane din familia Asiguratului sau din serviciul acestuia; d) dac n timpul ct autovehiculul nu era folosit, iar conductorul auto l-a prsit, si: - nu a scos cheia din contact, nu a ncuiat usile, cu exceptia cazurilor cnd autovehiculul se afla ntr-o ncpere ncuiat; - n interiorul autovehiculului se aflau una sau mai multe chei ale acestuia; - n interiorul autovehiculului au fost lsate actele originale ale autovehiculului (certificatul de nmatriculare si/sau cartea de identitate). e) dac n momentul furtului sau tentativei de furt autovehiculul era desfcut n prtile sale componente, cu exceptia cazurilor cnd furtul sau tentativa de furt s-au produs prin efractie din ncperea n care se afla autovehiculul desfcut n partile sale componente n vederea reparatiei; f) pentru nereturnarea autovehiculului nchiriat pe baza unei licente oficiale sau a crui nchiriere a fost mentionat expres printre modurile de utilizare ale acestuia; g) pentru bunurile din autovehicul, altele dect cele din dotarea acestuia, dac nu au fost cuprinse n asigurare, n mod expres prin acordul prtilor; h) pentru aparatura audio montat pe sin sau pentru aparatura audio la care, n cazul furtului, nu este depus la Groupama Asigurri S.A. fata detasabil a acesteia. 3.4. SUMA ASIGURATA

Autovehiculele se asigur la valoarea real a acestora la data ncheierii sau rennoirii asigurrii. Prin valoarea real la data ncheierii asigurrii se ntelege valoarea de nou a autovehiculului, mai putin uzura n raport cu vechimea autovehiculului, potrivit scalei de uzur prevzute n tariful de prime. Valoarea de nou a autovehiculelor la data asigurrii reprezint : a) pentru autovehiculele de productie romneasc: - valoarea de factur (inclusiv T.V.A. si fr a se tine cont de rabaturile ocazionale oferite de productor), pentru autovehiculele cumprate de nou la data ncheierii asigurrii; - pe baza listelor de preturi (inclusiv T.V.A.) pentru celelalte cazuri. b) pentru autovehiculele de productie strin: - pe baza facturilor de cumprare pentru autovehiculele achizitionate de noi de la dealerii din Romnia; - pe baza facturilor de cumprare pentru autovehiculele achizitionate de noi de la reprezentantele din strintate la care se adaug taxele de import justificate cu documente; - pe baza cataloagelor de preturi pentru celelalte cazuri. Pentru autovehiculele comercializate prin sistem leasing valoarea de nou este egal (luata in calculul sumei asigurate): - valoarea DDP (valoarea autoturismului inclusive toate taxele de import existente la data ncheierii asigurrii) sau - pretul CIP la care se adaug T.V.A.-ul aferent. Echipamentele suplimentare se asigur la valorile declarate de Asigurat si acceptate de Groupama Asigurri S.A. sau la valorile de nou din care se scade uzura conform scalei de uzur Groupama Asigurri S.A. Suma asigurat se stabileste, n functie de optiunea asiguratului, astfel: a) n lei; b) n valut convertibil (USD,EURO). n cazul n care suma asigurat este impus de ctre un tert (banc, garant etc.), exist posibilitatea ncheierii politelor la valoarea declarat de Asigurat, caz n care, la daune partiale,
21

plata despgubirilor se va efectua corespunztor proportiei existente la data evenimentului asigurat dintre suma asigurat si valoarea real.

3.5. INCHEIEREA CONTRACTULUI SI PLATA PRIMEI DE ASIGURARE


Asigurarea este considerat ncheiat numai prin plata primei anuale de asigurare sau a celei dinti rate a primei anuale si emiterea politei de asigurare de Groupama Asigurri S.A., fiind valabil exclusiv pentru autovehiculele mentionate n polita de asigurare si pentru riscurile asigurate. Emiterea politei de asigurare se face n baza cererii chestionar, completat de ctre Asigurat, a actelor originale ale autovehiculelor precum si dupa efectuarea unei inspectii asupra strii tehnice a autovehiculului. Asigurarea se ncheie pe perioad de 1 an. Pentru autovehiculele achizitionate n sistem leasing sau rate asigurarea poate fi ncheiat si pe toat durata contractului de leasing sau a celui de rate. Asigurarea nu este considerat ncheiat, chiar dac contractul a fost semnat, dac nu a fost pltit prima anual sau prima rata. In cazul instrainarii autovehiculului asigurat, contractul de asigurare se reziliaza de plin drept, fara nici o formalitate, daca in termen de 10 zile nu se intocmeste un supliment de precizare in baza solicitarii fostului si actualului proprietar. Dup ncheierea asigurrii, Groupama Asigurri S.A. ia asupra sa riscul producerii evenimentului asigurat ncepnd de la data fixat n polit, dar n nici un caz nainte de orele 24 00 ale zilei n care s-a pltit prima sau prima rata, dac nu se convine altfel ntre prti, data ncetrii contractului rmnnd neschimbat. n cazul n care ratele ulterioare de prim nu sunt pltite n termen de 10 zile calendaristice de la termenele de scadent stabilite, contractul de asigurare se consider reziliat de plin drept, fr punere n ntrziere si fr restituirea primelor de asigurare pltite. Contractul de asigurare poate fi repus n vigoare prin plata ratei restante, ntr-un termen de 20 de zile calendaristice de la termenele de scadent, cu efectuarea unei noi inspectii de risc si cu conditia ca n aceast perioad autovehiculul n cauz s nu nu fi inregistrat daune. Protectia prin asigurare inceteaza la ora 24.00 a ultimei zi mentionata pe polita de asigurare si pentru care s-a platit prima de asigurare. Pentru politele de asigurare care se reinnoiesc pe perioade de cate 1 an, in cazul in care asiguratii nu au avut daune, asiguratorul ofera reduceri ale primelor de asigurare dupa cum urmeaza: - cu 15 % pentru al doilea an de asigurare consecutiv; - cu 25 % pentru al treilea an de asigurare consecutiv; - cu 35 % pentru al patrulea an de asigurare consecutiv; - cu 40 % pentru al cincilea sau mai multi ani de asigurare consecutivi

3.6. CONSTATAREA SI EVALUAREA PAGUBELOR. STABILIREA SI PLATA DESPAGUBILRILOR

22

Stabilirea si plata despgubirilor se fac de ctre Groupama Asigurri S.A., n baza documentatiei complete privind cauzele si mprejurrile n care s-a produs riscul asigurat, precum si ntinderea pagubei. Despgubirea nu poate depsi suma la care s-a fcut asigurarea, nici cuantumul pagubei si nici valoarea real a autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat. Cuantumul despgubirii este egal cu costul reparatiilor prtilor componente sau pieselor avariate ori cu costul de nlocuire al acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente reparatiilor si nlocuirilor, necesare ca urmare a pagubelor produse de cauze cuprinse n asigurare precum si T.V.A. inclus, n cazul reparatiilor efectuate n Romnia, din care se scade valoarea eventualelor deseuri. n toate cazurile, cuantumul pagubei, stabilit conf. Art. 10.3., inclusiv cheltuielile prevzute la pct. 5.6. nu poate depsi valoarea real a autovehiculului la data evenimentului asigurat. La avarierea unui ansamblu sau subansamblu se ia n considerare nlocuirea numai a prtilor componente sau a pieselor care au fost avariate, chiar dac cu prilejul reparatiei s-a nlocuit ntregul ansamblu sau subansamblu al autovehiculului respectiv (de exemplu: n cazul avarierii cutiei de viteze prin distrugerea unor roti dinate se ia n considerare numai nlocuirea acestora, nu ns si a celorlalte piese ale cutiei de viteze care nu au fost avariate, chiar dac eventual au fost nlocuite). Prin prti componente sau piese care se consider a necesar a fi nlocuite se nteleg numai acelea a cror reparare sau folosire chiar reparate, nu mai este posibil din punct de vedere tehnic, datorit gradului de avarie a acestora, ori cu toate c repararea este posibil, costul reparatiei, inclusiv cheltuielile pentru materiale precum si cele de demontare si montare aferente, depseste valoarea de nou a prtii componente sau a piesei respective la data producerii evenimentului asigurat, inclusiv cheltuielile pentru materiale precum si cele de demontare si montare aferente. n cazul n care costul reparatiei inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente depseste valoarea de nou a prtilor componente sau a pieselor avariate, inclusiv cheltuielile pentru materiale precum si cele de demontare si montare aferente, se ia n considerare valoarea din nou a prtilor componente sau a pieselor respective, inclusive cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente. Se consider c a fost necesar revopsirea integral a autovehiculului, atunci cnd prtile avariate, n cadrul aceluiasi eveniment, din cauze cuprinse n asigurare, reprezint cel putin 50% din suprafata total exterioar a autovehiculului respectiv. n cazurile n care cu ocazia demontrii sau cu ocazia efecturii reparatiei autovehiculului au rezultat si alte pagube produse ca urmare a accidentului, ce nu au putut fi constatate initial, Asiguratul este obligat s nstiinteze n scris Groupama Asigurri S.A. pentru a ntocmi un procesverbal suplimentar de constatare a pagubelor, n caz contrar Groupama Asigurri S.A. poate refuza plata acestor pagube. Despgubirile se pltesc de Groupama Asigurri S.A. n lei sau n valut convertibil, n functie de modalitatea n care s-au pltit primele de asigurare. n cazul n care pentru repararea autovehiculului asiguratul a suportat cheltuieli n lei si valut, iar primele de asigurare au fost pltite n valut, Groupama Asigurri S.A. va despgubi cheltuielile fcute de asigurat potrivit modalittii n care au fost efectuate acestea. n cazul solicitrii efecturii reparatiilor n strintate, aceasta se poate realiza numai cu acordul expres al Asigurtorului. n cazul reparatiilor efectuate n strintate sau a achizitionrii unor prti componente sau piese avariate din strintate, cuantumul despgubirii este: a) contravaloarea facturii de achizitie, mai putin T.V.A., cheltuial recuperabil de ctre Asigurat, numai el fiind ndrepttit s solicite returnarea acesteia, la asigurrile ncheiate n valut; b) contravaloarea n lei a facturii de achizitie mai putin T.V.A, prin aplicarea cursului de referint al B.N.R de la data facturii. n cazul reparatiilor efectuate n strintate, despgubirea se calculeaz tinnd cont de costul manoperei practicat de atelierele din
23

Romnia pentru tipul respectiv de autovehicul sau de costurile manoperei practicate pe piata local de unittile reparatoare, iar preturile pieselor achizitionate nu vor depsi preturile pieselor de pe piata din Romnia. La cererea expres a Asiguratului, plata despgubirii se poate efectua direct unittii reparatoare sau furnizorului de piese de schimb. Groupama Asigurri S.A. poate acorda plti de despgubire n baza evalurii Asigurtorului la data producerii evenimentului asigurat si a eventualei documentatii privind pltile efectiv fcute de ctre Asigurat. n acest caz despgubirea se va calcula astfel: - valoarea pieselor nlocuitoare precum si a materialelor necesare, va fi conform cataloagelor, listelor de preturi comunicate de fabricant la dealri precum si a ofertelor scrise, din care se scade T.V.A. si adaosul commercial practicat de unitatea reparatoare (exceptie fac cheltuielile dj facute). - valoarea orar a manoperei este stabilit la 75% din valoarea orei de manoper fr T.V.A. a unittilor care practic cele mai rezonabile tarife orare. Groupama Asigurri S.A. poate acorda un avans de pn la 50% din despgubirea estimat pe baza unui deviz antecalcul ntocmit de ctre un atelier de reparatii autorizat. Suma asigurat se micsoreaz, dup fiecare daun, cu mrimea pagubei. Rentregirea sumei asigurate se face n schimbul unei prime aditionale care se va retine din despgubirea cuvenit la urmatorul eveniment asigurat (pentru primul eveniment). n cazul n care Asiguratul nu accept rentregirea sumei asigurate, despgubirile urmtoarelor daune se vor reduce corespunztor raportului dintre suma asigurat rmas dup plata despgubiri si suma asigurat rentregit. n cazul unei daune majore, cnd aceasta se trateaz ca daun total, Asigurtorul nu este obligat s preia autovehiculul asigurat avariat, n acest caz cuantumul despgubirii va fi redus cu valoarea pieselor ce se mai pot ntrebuinta sau valorifica si care vor rmne n continuare n posesia Asiguratului, a eventualei fransize si a tuturor ratelor rmase de achitat. n caz de daun total pentru autovehiculele gajate bncilor, despgubirea se plteste direct bncii creditoare, Asiguratul fiind nstiintat, n scris, despre aceasta. n cazul producerii evenimentului asigurat dac existau la momentul producerii acestuia mai multi Asigurtori pentru autovehiculul avariat, Asiguratul trebuie s comunice la Groupama Asigurri S.A. numele tuturor celorlalti Asigurtori, n acest caz Groupama Asigurri S.A. va plti numai o parte a despgubirii, care rezult din repartizarea proportional a despgubirilor datorate de ctre toti Asigurtorii, fiind exclus orice responsabilitate solidar, astfel nct despgubirea total pltit Asiguratului s nu depseasc valoarea daunei. n cazul n care, la data platii despagubirii, Asiguratul nu are achitat integral prima de asigurare, Groupama Asigurri S.A. are dreptul de a retine din despgubirea cuvenit ratele de prim datorate pna la sfrsitul perioadei de asigurare. Ratele de prima scadente la data platii despagubirii se incaseaza obligatoriu inainte de plata despagubirii ce urmeaza sa se achite. n limita despgubirilor pltite Asiguratului, Groupama Asigurri S.A. se subrog n toate drepturile acestuia contra celor rspunztori de producerea si mrirea pagubelor. Asiguratul rspunde de prejudiciile aduse Asiguratorului prin acte care ar impiedica realizarea acestui drept. Dac Asiguratul renunt la dreptul de regres sau dac, din vina lui, exercitarea acestui drept nu mai este posibil, Groupama Asigurri S.A. este eliberat de obligatia de a plti despgubirea pn la limita sumei reprezentnd dreptul de regres. Dac plata a fost dj efectuat, Asiguratul este obligat s napoieze despgubirea ncasat.

24

3.7. FURTUL
n caz de furt al autovehiculului, despgubirea cuvenita se acorda dup trecerea unei perioade de 60 de zile de la data nstiintrii GROUPAMA ASIGURRI S.A, dar numai dupa depunerea la dosar a documentului privind stadiul cercetarii furtului dupa aceasta perioada cu respectarea prevederilor art. 9.2 din Conditiile Generale; In caz de furt al prtilor componente sau accesorii din dotarea autovehiculului plata despagubirii se face in conformitate cu prevederile art. 9.2. din Conditiile Generale. n cazul n care autovehiculul, respectiv prtile componente sau accesoriile din dotarea acestuia au fost gsite si sunt neavariate si complete, Asiguratul este obligat s napoieze despgubirea primit, n termen de 15 zile. n cazul n care autovehiculul, prtile componente sau accesoriile din dotarea acestuia au fost gsite si sunt avariate ori incomplete, Asiguratul este obligat s restituie diferenta dintre despgubirea primit si costul reparatiilor ori nlocuirii prtilor componente sau a accesoriilor, n maxim 15 zile de la primirea avizarii.

3.8. OBLIGATIILE ASIGURATULUI


In cazul avariilor accidentale asiguratul are urmatoarele obligatii: Asiguratul/Contractantul are obligatia de a plti prima de asigurare stabilit la data ncheierii contractului, la termenele si n moneda convenit. Asiguratul/Contractantul are obligatia de a furniza toate informatiile si datele necesare cu privire la bunurile asigurate. n toate cazurile n care circumstantele privind riscul, astfel cum au fost ele declarate de Asigurat, se schimb n cursul executrii contractului, Asiguratul este obligat s comunice n scris la Groupama Asigurri S.A. schimbrile, n termen de 48 de ore de la data lurii la cunostint (ex. activitate de taxi, rent a car, paza si protectie, etc). Dac Asiguratul a dat rspunsuri inexacte sau incomplete ori dac nu a fcut n termenul prevzut comunicarea la Groupama Asigurri S.A. cu privire la schimbarea circumstantelor privind riscul, Groupama Asigurri S.A. are dreptul: a) nainte de producerea evenimentului asigurat, s propun Asiguratului modificarea corespunztoare a contractului sau s-l denunte n cazul n care, cunoscnd exact circumstantele, nu ar fi ncheiat contractul; b) dup producerea evenimentului asigurat, s reduc despgubirea cuvenit, corespunztor raportului dintre prima stabilit si cea care, cunoscnd exact circumstantele, ar fi fost datorat, sau s refuze plata despgubirii dac, fat de acele circumstante, contractual nu s-ar fi ncheiat. Asiguratul este obligat s ntretin autovehiculul asigurat n bune conditii, n conformitate cu dispozitiile legale n scopul de a preveni producerea evenimentului asigurat, si s pun n practic msurile de prevenire cerute expres de Asigurtor. Asigurtorul are dreptul s verifice modul n care autovehiculul asigurat este ntretinut.
-

Asiguratul este obligat s transmit n scris, Asigurtorului care administreaz polita respectiv, n termen de 5 zile, urmtoarele modificri: - schimbarea numelui Asiguratului si a domiciliului acestuia; - schimbarea numrului de nmatriculare, a seriei sasiului sau a caroseriei autoportante; - retragerea definitiv a autovehiculului din circulatie; - nlocuirea autovehiculului nou n perioada de garantie;
25

- pentru autovehiculele asigurate nmatriculate cu numr provizoriu, numrul de nmatriculare definitiv. La producerea evenimentului asigurat, Asiguratul este ntotdeauna obligat s ia toate msurile, potrivit cu mprejurrile, pentru limitarea pagubelor. Asiguratul este obligat s comunice la Groupama Asigurri S.A. producerea evenimentului asigurat n termen de 48 de ore. Pagubele provocate de incendiu sau explozie vor fi aduse imediat si la cunostinta unittilor de pompieri, iar accidentul, la organele de politie, cele mai apropiate de locul producerii evenimentului asigurat, solicitnd ntocmirea de acte cu privire la cauzele si mprejurrile producerii accidentului si la pagubele produse. Dac din cauza nerespectrii acestui termen nu s-a putut stabili cauza si ntinderea pagubei, Groupama Asigurri S.A. poate refuza plata despgubirii. Asiguratul va pstra autovehiculul avariat n starea respectiv pn la evaluarea daunei, dar nu mai mult de 5 zile de la data nstiintrii, sau va putea recurge la unele modificri minore n scopul diminurii daunei. Asiguratul va fi obligat s ia msuri pentru diminuarea pagubei, ca si cnd nu ar fi fost asigurat, iar nainte s repare integral avaria va trebui s respecte ntru totul instructiunile date de Asigurtor n vederea reducerii pagubelor. Asiguratul este obligat s conserve dreptul Groupama Asigurri S.A. de a se subroga contra celor rspunztori de producerea pagubelor prin: a) abtinerea de la orice recunoastere fat de terti a responsabilittii n producerea evenimentului asigurat; b) abtinerea de la ncheierea oricrei tranzactii, de la renuntarea la drept sau de la ncasarea oricrei despgubiri, fr acordul prealabil scris al Groupama Asigurri S.A.; c) ndeplinirea tuturor actelor legate de procedura judiciar si/sau extrajudiciar, necesare pentru exercitarea dreptului de subrogare cerut de Groupama Asigurri S.A. Asiguratul are obligatia s pun la dispozitia Groupama Asigurri S.A., n original, toate actele documentare si informatiile necesare constatrii, evalurii si stabilirii despgubirii, precum si s permit Groupama Asigurri S.A. s fac investigatii proprii pentru stabilirea cauzei si mrimea pagubei. Asiguratul are obligatia de a informa Groupama Asigurri S.A. despre ncheierea unei asigurri cu un alt Asigurtor pentru acelasi risc, circumstant esential pentru evaluarea riscului. In cazul producerii riscului de furt, asiguratul are urmatoarele obligatii: a) s fac de ndat tot ce i st n putint pentru pstrarea si paza obiectelor rmase, s se ngrijeasc ca toate urmele furtului sau tentativei de furt s rmn neatinse pn la cercetarea faptului de ctre organele de politie si s ia, potrivit mprejurrilor, msuri pentru limitarea pagubei, ca si cnd nu ar fi fost asigurat; b) s nstiinteze imediat, n scris, organele politiei sau alte organe de cercetare din raza crora sa produs evenimentul asigurat, sau furtul cheilor, telecomenzilor sau actelor autovehiculului asigurat; c) s comunice la Groupama Asigurri S.A., n termen de maxim 24 ore producerea furtului autovehiculului asigurat, a cheilor, telecomenzilor sau actelor autovehiculului asigurat; d) s comunice organelor de politie sau altor organe de cercetare, orice informatii ce ar putea duce la gsirea autovehiculului, a prtilor componente sau a accesoriilor din dotarea acestuia si s fac demersurile necesare pentru redobndirea acestora chiar dac a primit despgubirea de la Groupama Asigurri S.A.;

26

e) s comunice la Groupama Asigurri S.A., n termen de maxim 2 zile de la data nstiintrii de ctre organele de politie, gsirea autovehiculului, a prtilor componente sau a accesoriilor din dotarea acestuia; f) s se prezinte la Groupama Asigurri S.A. cu autovehiculul pentru ncheierea unei noi inspectii de risc n termen de 24 de ore/prima zi lucratoare de la momentul constatrii pierderii/furtului actelor (unui act) si/sau cheilor (unei chei), iar pn n momentul ncheierii inspectiei de risc s asigure paza autovehiculului. n caz in care asiguratul nu indeplineste conditiile de mai sus Groupama Asigurri S.A. are dreptul s refuze plata despgubirii, numai dac din acest motiv nu a putut determina cauza evenimentului asigurat si ntinderea pagubei.

CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ PRIVIND DERULAREA ASIGURARILOR DE AUTOVEHICULE PRACTICATE DE GROUPAMA

27

Prin acest studiu de caz se urmareste punerea in evidenta a modului in care se incheie un contract de asigurare auto-casco si instrumentarea unui dosar de dauna, in cazul producerii evenimentului asigurat, la Groupama Obiectivele urmarite sunt: modalitatea de incheiere a contractului de asigurare calculul sumei asigurate si a primei de asigurare corespunzatoare documentele intocmite in acest caz circumstantele producerii evenimentului asigurat documentele emise pentru certificarea producerii evenimentului evaluarea pagubei continutul dosarului de dauna

Incheierea asigurarii La data de 15.12.2006 BRUZAN AUREL din Ortisoara de Sus , incheie o asigurare Casco pentru riscuri de avarii si furt produse in tara, in baza contractului de asigurare facultativa a Asiban, valabila pana in data de 14.12.2016. Bunul asigurat are urmatoarele date de identificare: Dacia Logan Nr. inmatriculare HD 07 GEI Serie sasiu UU1LSDEJH37050614 Culoare gri An fabricatie 2006 Capacitate cilindrica 1461 Putere 48 Nr locuri 5

In urma inspectiei de risc s-a constatat ca autoturismul are o stare de intretinere buna, deci poate fi asigurat. Stabilirea sumei asigurate si a primei de asigurare Autoturismul se asigura la valoarea declarata de asigurat, valoare ce nu trebuie sa depasasca valoarea reala la data incheierii asigurarii. Suma asigurata se calculeaza ca diferenta intre valoarea de nou a autoturismului si uzura corespunzatoare acestuia la data incheierii asigurarii.

28

S-a stabilit suma asigurata de 21.198 Ron si prima de asigurare 6.635,23 Ron. Deoarece asiguratul doreste sa plateasca prima de asigurare lunar, suma pe care trebuie sa o plateasca este de 62.71 Ron/luna. Contractul de asigurare se incheie in baza cererii scrise a asiguratului. Asigurarea se considera incheiata cand sunt indeplinite urmatoarele conditii:
-

efectuarea inspectiei de risc de catre asigurator; plata anticipata a primei de asigurare sau a primei rate; emiterea contractului de asigurare.

Circumstantele producerii evenimentului asigurat La data de 25.11.2010 domnul Bruzan Aurel, angajat al Parohiei Romane , utilizatorul autovehiculului) a parcat masina pe strada din fata bisericii din sat si la revenirea la acesta a gasit autoturismul avariat in locul de parcare. Ca urmare a evenimentului produs si a declaratiei prezentate, inspectorul de dauna procedeaza la constatarea si evaluarea pagubei. Au fost afectate urmatoarele parti si piese componente:
-

stop stinga;

Obligatiile partilor la producerea evenimentului asigurat In caz de producere a evenimentului, asiguratii sunt obligati :
-

s ia toate msurile, potrivit cu mprejurrile, pentru limitarea pagubelor; s comunice la Groupama Asigurri S.A. producerea evenimentului asigurat n termen de 48 de ore. Sa pastreze autovehiculul avariat n starea respectiv pn la evaluarea daunei, dar nu mai mult de 5 zile de la data nstiintrii, sau va putea recurge la unele modificri minore n scopul diminurii daunei. Asiguratul va fi obligat s ia msuri pentru diminuarea pagubei, ca si cnd nu ar fi fost asigurat, iar nainte s repare integral avaria va trebui s respecte ntru totul instructiunile date de Asigurtor n vederea reducerii pagubelor. s pun la dispozitia Groupama Asigurri S.A., n original, toate actele documentare si informatiile necesare constatrii, evalurii si stabilirii despgubirii, precum si s permit Groupama Asigurri S.A. s fac investigatii proprii pentru stabilirea cauzei si mrimea pagubei. Asiguratul are obligatia de a informa Groupama Asigurri S.A. despre ncheierea unei asigurri cu un alt Asigurtor pentru acelasi risc, circumstant esential pentru evaluarea riscului. De a avea toate ratele de asigurare achitate la zi.

In caz de neindeplinire a obligatiilor de mai sus Groupama are dreptul sa refuze plata despagubirilor, daca din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat.

29

La data producerii evenimentului Asiguratul se deplaseaza la sediul Groupama la serviciul Daune si completeaza o declaratie cu privire la producerea evenimentului asigurat, mentionand conditiile producerii accidentului. Inspectorul care solutioneaza dosarul de dauna are urmatoarele obligatii:
-

sa verifice daca evenimentul asigurat se regaseste in riscurile asigurate; sa verifice daca producerea evenimentului asigurat este in perioada de valabilitate a contractului de asigurare; sa tina legatura cu organele care constata si cerceteaza evenimentele produse, pentru a actele si datele necesare pentru stabilirea si plata despagubirilor; sa dea toate explicatiile si sa lamureasca asiguratii in legatura cu modul de calcul al cuantumului pagubei, motivele pentru care unele pretentii la despagubire nu pot fi luate in considerare; se verifice documentele de plata; sa rezolve cat mai operativ dosarul de dauna; sa verifice efectuarea reparatiei.

Inspectorul de dauna se deplaseaza la locul unde se afla autoturismul, pentru constatarea pagubelor, in acest sens realizand si fotografii ale partilor avariate. Pe langa documentele de mai sus si a constatarilor facute inspectorul de daune intocmeste un proces verbal de constatare a daunelor in care sunt descrise avariile suferite de autovehicul. Toate persoanele care participa la intocmirea actelor raspund conform legii pentru trecerea de fapte false sau nereale in actele respective. Asiguratul alege ca reparatia sa fie facuta la SC SERVICE AUTOMOBILE S.A.

Stabilirea costului reparatiei si a despagubirilor

Costul reparatiei este de 13, 50 lei. In toate cazurile, despagubirea cuvenita nu poate depasi , nici valoarea reala a autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat, nici suma asigurata a acestuia si nici cuantumul pagubei. In cazul nostru suma asigurata este de 21.198,98 ron iar dauna este de 223,22 Ron .

30

Intocmirea dosarului de dauna

Dupa terminarea lucrarilor de constatare si evaluare a pagubei si de stabilire a despagubirilor, inspectorul din serviciul daune verifica daca dosarul de daune contine toate actele si datele necesare rezolvarii cazului si corectitudinea intocmirii lor in vederea supunerii avizarii si aprobarii.

Dosarul de daune complet trebuie sa cuprinda:


-

declaratia asiguratului; polita de asigurare CASCO; confirmarea platilor aferente politei de asigurare CASCO; document de introducere in reparatie ; copii ale actelor asiguratului : permis de conducere, certificat de inmatriculare, carte de identitate; imputernicire de la proprietarul autoturismului; proces verbal de constatare a pagubelor; comanda de deviz conform constatarii asiguratorului; acceptul de plata dat de inspectorul de daune; factura fiscala; cd-ul cu poze ale autovehiculului avariat; declaratie de acceptare a despagubirii; act de evaluare a pagubelor si stabilire a despagubirilor.

Dosarul de dauna trebuie sa aiba avizul oficiului juridic si viza de control financiar preventiv al comparimentului de contabilitate, urmand a fi aprobat de conducerea sucursalei. In urma primirii despagubirii, asiguratul declara ca a fost integral despagubit pentru pagubele suferite si ca nu mai are nici o pretentie fata de Groupama. Dreptul de a ridica pretentii fata de asigurator, privind plata unor despagubiri se stinge in termen de 2 ani, de la data producerii evenimentului asigurat. Pentru a demonstra tehnica acestei asigurari am anexat lucrarii intocmite dosarul complet de dauna.

31

CONCLUZII
In lucrarea de fata am incercat sa prezint o analiza a pietei asigurarilor pe plan national, cu orientare pe segmental asigurarilor auto, modul in care este pusa in practica asigurarea auto casco in cadrul companiei GROUPAMA ASIGURARI. Am analizat acest segment pe piata asigurarilor deoarece: asigurarea auto este motorul principal de crestere al fondului de asigurare; asigurarile auto reprezinta aproximativ 70% din totalul portofoliului Groupama Asigurari ; grupul isi propune sa obtina in 4 ani o cota de piata de 15% pentru asigurarile auto. Din punct de vedere economic asigurarile reprezinta in esenta o prestare de servicii efectuata de o societate comerciala din domeniul asigurarilor in favoarea populatiei sau a unor persoane juridice. Prin incasarea primei de asigurare, asiguratorul se oblige sa plateasca asiguratului eventualele daune provocate de evenimente viitoare si nesigure si a caror marime nu se cunoaste decat aproximativ. Se deduce astfel importanta deosebita a cunoasterii materiei asigurabile sistabilirea primelor de asigurare pe baza unor calculi ce folosesc metodele statistic-matematice. Acoperirea riscurilor se realizeaza prin crearea unei comunitati de risc iar suportarea pagubelor provocate de producerea riscului urmeaza principiul mutualitatii.

32

Prin comunitate de risc se intelege totalitatea persoanelor fizice si juridice care, amenintate de existenta unor riscuri commune, accepta participarea cu prime de asigurare in scopul formarii unui fond comun respective fondul de asigurare, administrat de o persoana juridical specializata. Utilizarea acestui fond se face in mod centralizat, in sfera lui de utilitate intrand si finantarea unor actiuni legate de prevenirea pgubelor, intocmirea unor fonduri de rezerva aflate la dispozitia societatii de asigurare si acoperirea cheltuielilor aministrativ-gospodaresti ale societatii. Tinand cont de toate evenimetele care au loc in tara noastra si care sunt foarte mediatizate (in special accidente, inundatii, incendii), majoritatea persoanelor fizice, dar si cele juridice nu constientizeaza importanta contractarii unei asigurari, indifirent de tipul acesteia. O mare parte dintre asigurarile care se incheie (referindu-ma aici la toate tipurile de asigurari) sunt destinate creditelor bancare pentru persoane fizice sau juridice, iar o mare parte dintre acestea nu se mai achita sau se achita cu mare dificultate datorita lipsei de resurse financiare. Deci raportandu-ne la acest fapt putem concluziona ca o mica parte din populatie incheie o asigurare din proprie initiativa pentru a-si proteja bunurile, familia sau chiar viata. Chiar daca fata de anul trecut primele brute subscrise de toate societatile de asigurari au scazut considerabil, Romania reprezinta in continuare o tinta cu potential ridicat de dezvoltare.

33

BIBLIOGRAFIE:

1.Coana Ioan, Asigurari si reasigurari comerciale. Tehnici interne si internationale. Editura Gutenberg, Arad, 2000 2.Dan Anghel Constantin si colaboratorii, Tratat de asigurari, Editura Semne, Bucuresti 1999 3.Seulean Victoria, Barna Flavia, Asigurari comerciale, Editura Mirton, Timisoara, 2001 4.Vacarel Iulian, Bercea Florin, Asigurari si reasigurari, Editura Expert, Bucuresti, 1998 5.Conditii generale ale Groupama Asigurari privind asigurarea de avarii a autovehiculelor 6.Conditii specifice ale Groupama Asigurari pentru asigurarea riscului de furt al autovehiculelor 7.Conditii specifice ale Groupama Asigurari pentru asigurarea riscurilor civile 8.www.1asig.ro 9.www.zf.ro - Ziarul Financiar 10.www.groupama.ro

34

ANEXE

35