Sunteți pe pagina 1din 58

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE FINANE BNCII BLAJ SPECIALIZAREA: FINANE BNCI

LUCRARE DE LICENTA

COORDONATOR: Lect.Univ.Dr. BERCEAN RADU

ABSOLVENT SUCIU MIHAELA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE FINANE BNCI SPECIALIZAREA: FINANE BNCI

LUCRARE DE LICEN STUDIU PRIVIND PIAA ASIGURRILOR

COORDONATOR:
Lect.Univ.Dr. BERCEAN RADU

ABSOLVENT
SUCIU MIHAELA

CUPRINS INTRODUCERE / 4 Capitolul 1 Evolutia pietei asigurarilor in Romania / 5


1.1. Scurt istoric / 5 1.2 Piata asigurarilor in Romania / 7

Capitolul 2 Notiuni de baza privind asigurarile / 12


2.1. Conceptul de asigurare / 12 2.2. Elementele tehnice ale asigurarii / 14 2.3 . Funciile asigurrilor / 17 2.4. Premizele asigurrii / 17 2.5.Contractul de asigurare / 18 2.6 Caracteristicile contractului de asigurare / 20 2.7. Clasificare i categorii de asigurri / 20 2.8 Prima de asigurare / 22 2.9 Actorii pieei de asigurri / 24

Capitolul 3. Supravegherea asigurarilor / 25


3.1. Comisia de supraveghere a asigurarilor / 25 3.2. Autorizarea societatilor de asigurari / 28 3.2.1. Autorizarea brokerilor de asigurari / 30 3.3. Registrul asiguratorilor i brokerilor de asigurare / 31

Capitolul 4 STUDIU DE CAZ / 33


4.1 Prezentarea EUROBROKERS GROUP BROKER DE ASIGURARE S.A. / 33 4.1.1 Broker de asigurare / 33 4.1.2. Profil de broker / 34 4.2. Politica SOCIETII Politica n Domeniul Calitii / 35 4.3 Realizri EUROBROKERS GROUP / 36 4.4 Parteneri n intermedierea asigurarilor de viata / 41 4.5 Studiu de caz privind organizarea unei societati de brokeraj / 44 4.5.1 Echipa manageriala si resursele umane / 45 4.5.2 Segmentul de piata si promovarea produselor / 46 4.5.3 Prezentarea unor tipuri de produse asigurari de viata / 47

CONCLUZII SI PROPUNERI / 54 BIBLIOGRAFIE / 58

INTRODUCERE
Activitatea din domeniul asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila, desfasurata in tara noastra, se intinde pe o perioada de peste 130 de ani, care poate fi impartita in trei etape distincte: In martie 1871 a fost constituita prima societate de asigurare "Dacia" cu un capital social de 3 milioane de lei si avand ca membrii fondatori personalitati marcante ale vietii politice, sociale si economice: 1873 a fost infiintata societatea de asigurari "Romania" cu un capital social de 2 milioane lei. . 1881 cele doua societati "Dacia" si "Romania" au fuzionat si au creat societatea "Dacia-Romania" care a devenit una din cele mai puternice societati de asigurare din tara noastra din acea perioada. 1882 a fost infiintata societatea de asigurari "Nationala" cu un capital de 3 milioane lei. 1897 a fost infiintata la Braila, societatea "Generala", de cercurile comerciale din Braila si Galati, cu colaborarea bancii Marmorosch, Blank & Co. 1907, a fost infiintata societatea "Agricola", care practica asigurari legate de agricultura si alte tipuri de asigurari; in 1930 a fuzionat cu "Fonciera" - Cluj, devenind astfel "Agricola -Fonciera". 1920, s-a constituit societatea "Steaua Romaniei", cu un capital de 2 milioane de lei, care in 1932 a fuzionat cu "Ancora", ajungand la 12 milioane de lei capital; in 1936 a preluat portofoliul romanesc al societatii "Phoenix" din Viena, aflata in lichidare, majorand capitalul la 20 de milioane. 1923, a fost infiintata societatea "Asigurarea Romaneasca", cu un capital de 4 milioane de lei; extinderea activitatii sale in asigurarile de viata fara examinare medicala (asigurari populare) i-a adus bune rezultate. Conform datelor din acea perioada, societatea se afla in anul 1937 in topul societatilor de asigurari.

In iunie 1948, activitatea de asigurare a trecut in proprietatea statului cu toate activele si pasivele lor. Institutiile publice de asigurari au fost incorporate si ele in noile structuri organizatorice ale economiei nationale planificate. In domeniul asigurarilor, a fost creata societatea "Sovrom-Asigurare". In anul 1952, a fost organizata Administratia Asigurarilor de Stat - ADAS, cu capital integral roman, institutie specializata in operatiuni de asigurari, reasigurari si comisariat de avarie. Crearea ADAS marcheaza instituirea monopolului de stat in domeniul asigurarilor. Pe teritoriul Romaniei a functionat un singur asigurator, in locul multiplelor societati private de asigurari, cate fiintasera in deceniile

Capitolul. 1 Evolutia pietei asigurarilor in Romania 1.1. Scurt istoric

nc din cele mai vechi timpuri au existat o serie de riscuri, pericole care au ameninat viaa i integritatea corporal a oamenilor, au distrus total sau parial bunurile i produsele agonisite de acetia. Ne putem referi aici la catastrofele provocate de forele naturii: furtunile, cicloanele, uraganele, inundaiile, seceta, frigul, ngheul, seismele sau riscurile provocate chiar de ctre om: accidente rutiere, feroviare, aeriene, de navigaie, accidente de munc etc. n tot acest timp, oamenii au ncercat s se pun la adpost, devenind preocupai de identificarea unor modaliti adecvate de atenuare a efectelor financiare negative generate de aceste pericole. Astfel au luat natere primele forme de asigurri. Primele forme de asigurare se practicau n Grecia Antic i erau legate de procesiunea nmormntrii, de grija oamenilor de a-i asigura o nmormntare decent, de ai proteja sntatea i familia. Asigurarea aa cum este ea perceput n zilele noastre are ca izvor de apariie Marele Incendiu din Londra din anul 1666, cnd au fost distruse 13.200 de case. n urma acestui dezastru, Nicholas Barbon a deschis primul birou pentru asigurarea cldirilor. n anul 1680, englezul a nfiinat prima companie de asigurri de incendii din Anglia, denumit ,,The Fire Office. La sfritul secolului al XVII-lea, creterea importanei Londrei ca i centru comercial a dus, de asemenea, la apariia unei cereri reale pentru asigurare (mai precis de asigurare maritim). La finalul anilor 1680, Edward LLOYD a deschis o cafenea care nu peste mult timp a devenit cel mai popular local printre proprietarii de nave, negutori i cpitani de nave i automat, o surs de informaii n domeniu. Acesta era locul principal de ntlnire dintre prile care doreau s-i asigure navele i cele care dispuse s subscrie riscurile aferente. Astzi, LLOYD`s of London reprezint, ca structur, liderul pieei de asigurri maritime i alte tipuri specializate, ns activitatea este destul de diferit fa de segmentul mai comune. n Statele Unite, prima companie de asigurri a demarat activitatea tot prin ncheierea asigurrilor pentru incendii, cu sediul n Charles Town, (oraul Charleston de astzi, Carolina de Sud), n anul 1732. Istoria asigurrilor n Romnia, a nceput s fie scris anterior anului 1871, prin manifestri ale proteciei pe baze mutuale, ce au aprut n Transilvania nc din secolul al XIV-lea. n anul 1744 a aprut la Braov, Casa de Incendiu, organizat prin fuzionarea a mai multe asociaii mutuale. n anul 1848 ia fiin Institutul General de Pensii, organizaie ce i face apariia tot la Braov, ca asociaie mutual care asigur membrilor o pensie anual. Anul 1871 este un an de referin pentru asigurrile din Romnia, prin faptul c n luna martie, printr-un nalt Decret Domnesc s-a nfiinat prima societate de asigurri romneasc, DACIA, cu un capital social de 3 milioane lei. n anul 1873, a fost creat a doua societate romneasc de asigurri, ROMNIA, cu un capital social de 2 milioane lei. Aceste societi romneti de asigurri, aveau ca membrii fondatori i ca membrii n consiliile lor de administraie, personaliti marcante ale scenei politice, economice i sociale din acea vreme. n anul 1881, cele dou societi romneti de asigurri au fuzionat i au creat o singur societate, DACIA-ROMNIA, care a devenit o societate puternic. Un 5

an mai trziu, s-a nfiinat, tot de ctre mari personaliti ale vieii socio-politice i economice, societatea NAIONALA, care avea un capital social de 3 milioane lei. Urmare a crerii acestor societi de asigurri i a dezvoltrii pieei locale de asigurri, rnd pe rnd reprezentanele companiilor strine de asigurri au nceput s se retrag, cedndu-i portofoliile societilor romneti. n anul 1897, prin colaborarea cu Banca Marmorosch, a fost ntemeiat la Brila, Societatea GENERALA, care era specializat n asigurrile pentru transporturi maritime. Compania italian ,,Assicurazioni Generali din Trieste a participat la subscrierea capitalului Societii GENERALA, ajutnd-o s obin recunoaterea polielor i cedarea n reasigurare pe pieele internaionale de asigurri. n anul 1932 a luat fiin Societatea ASIGURAREA ROMNEASC, cu un capital de 4 milioane lei i care era specializat n asigurri de via far examinare medical. n anul 1952 s-a creat cu capital integral romnesc, ADMINISTRAIA ASIGURRILOR DE STAT ADAS, instituie specializat n activitatea de asigurare, de reasigurare i de comisariat de avarie. Odat cu apariia ADAS, asigurrile au devenit monopol de stat, aceasta fiind singura instituie din Romnia care a practicat activitatea de asigurare/reasigurare. ADAS avea n obiectul de activitate asigurri obligatorii (prin efectul legii) i asigurri facultative. Asigurrile prin efectul legi, practicate de ADAS erau asigurri pentru bunurile care aparineau de cooperativele agricole de producie, asigurri pentru bunurile care aparineau persoanelor fizice, asigurri de cltorie pentru cazurile de accidente, asigurri de rspundere civil pentru pagube produse prin accidente de autovehicole. Asigurrile facultative ncheiate de ADAS (n lei sau n valut), n completarea celor prin efectul legii, erau asigurri de bunuri pentru riscurile de avariere, distrugere, furt; asigurri de persoane pentru riscurile de invaliditate, deces, supravieuire sau altele; asigurri de rspundere civil, pentru riscurile de vtmare corporal sau deces de persoane, avariere sau distrugerea unor bunuri i alte pagube pentru care exista rspundere potrivit legilor n vigoare la acea dat. Dup anul 1990, au aprut importante schimbri legislative care au condus la nlturarea monopolului statului prin apariia mai multor societi de asigurare i la stabilirea climatului concurenial pe piaa asigurrilor din Romnia. n ultimii ani acest domeniu al asigurrilor a suferit schimbri importante ca urmare a complexitii crescnde a vieii ntr-o er tehnologic care a adus permanent nouti, cu piee care au aprut brusc sau piee globale. Natura acestor schimbri implic: modificri n cadrul companiilor de asigurri i modificri intervenite n piaa de asigurri. Nu a fost niciodat mai necesar ca i astzi s nelegem importana asigurrilor i rolul pe care l joac n viaa noastr. Este o tem care merit cu adevrat s ocupe un loc important n topul prioritilor cu care ne confruntm n aceste vremuri marcate de schimbare i nesiguran economic. n esen asigurarea ne furnizeaz opiuni importante pentru a ne proteja pe noi i viitorul nostru n cazul unor evenimente neprevzute i mai mult ne ofer serviciile necesare pentru economisire i investiie util, odat cu pensionarea. Societatea romneasc i-a dezvoltat n ultimii 15 ani simul proprietii, iar marile companii au intrat masiv pe pia, simind potenialul unei cereri n formare. Cu ct vom nainta mai mult n economia de pia, cu att va crete i nevoia de asigurri.

Piata asigurarilor in Romania

In locul Administratiei Asigurarilor de Stat, care si-a incetat activitatea pe data de 31 decembrie 1990, au luat fiinta trei societati cornerciale pe actiuni in domeniul asigurarilor: -Societatea "Asigurarea Romaneasca S.A.", care a preluat activele aferente asigurarilor facultative de viata, cele aferente asigurarilor obligatorii, asigurarilor facultative de autoturisme si altor asigurari in suma de 1 000 milioane si, in limitele acestora, pasivele corespunzatoare, precum si bunurile imobile apartinand ADAS, incluse in capital; -Societatea "Astra S.A." a preluat activele societatilor mixte, cu participarea ADAS din strainatate, cele aferente asigurarilor si operatiilor de reasigurare in relatiile cu strainatatea, in suma de 3 000 milioane de lei, si, in limitele acestora, pasivele corespunzatoare; -Agentia "Carom S.A." a preluat activitatea privind constatarea daunelor, stabilirea si plata despagubirilor in cazurile de pagube produse in Romania, cand raspunderea revine unor asigurati la societati de asigurari din strainatate. In anul 1991 a fost adoptata Legea nr. 47 privind constituirea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor iar in anul 1995 Legea nr.136 privind asigurarile si reasigurarile. -In luna septembrie 1990 a fost infiintata prima societate cu capital integral privat din Romania, UNITA S.R.L cu sediul la Timisoara. -Guvernul Romaniei a infiintat Banca de Export Import a Romaniei S.A. - EXIMBANK, avand capital integral de stat. Aceasta societate practica asigurari pentru credite la export impotriva riscului de neplata. -In anul 1992 s-au infiintat societatile AGRAS, ASIGURARE REASIGURARI ARDAF, ROUMANIE ASSURANCE INTERNATIONAL. -In anul 1993 s-au infiintat societatile ASIGURAREA ANGLO - ROMANA, GENERALA ASIGURARI. -In anul 1994 cel mai mare grup de asigurari si servicii financiare din lume, AIG American International Group a venit in Romania prin divizia de asigurari generale. -In anul 1994 a fost infiintata UNSAR - Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania. -In anul 1994 s-au infiintat societatile ASITRANS, ASIGURARI ION TIRIAC - ASIT care in anul 2000 si-a schimbat denumirea in ALLIANZ TIRIAC ASIGURARI. -In anul 1995 s-au infiintat societatile ASIGURAREA POPULARA ROMANA, OMNIASIG, SARA - ASIG (care in anul 1996 si-a schimbat numele in SARA MERKUR). -In anul 1996 s-au infiintat societatile ASIBAN SOCIETATE DE ASIGURARE SI REASIGURARE, ATLASSIB SOCIETATE DE ASIGURARI. -In anul 1997 s-a infiintat societatea Nationale Nederlaneden Asigurari de Viata care in prezent are denumirea ING Nederlanden Asigurari de Viata, GARANTA. -In anul 1999 a fost infiintat, in Craiova, brokerul de asigurari ROMASIG INVEST S.R.L. -In anul 1999 s-a infiintat AIG Life Asigurari Romania S.A., divizia de asigurari de viata si pensie privata a companiei AIG. -In anul 2001 s-a infiintat CSA - Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. - In anul 2002 au avut loc urmatoarele evenimente: - Comisia de Supraveghere a Asigurrilor a initiat un proiect de modificare a Legii nr.32/2000, act normativ care a fost adoptat de Parlamentul Romaniei la inceputul anului 2003, respectiv Legea nr.76/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.193/26.03.2003. - Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a acordat autorizatii de functionare unui numar de 4 societati de asigurare: BCR ASIGURARI S.A., ALPHA INSURANCE ROMANIA S.A., MEDITERRANEA ASSICURAZIONI S.A., UNIROYAL INSURANCE S.A. (toate aceste societati depunand documentatiile in vederea autorizarii la sfarsitul anului 2001). Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a acordat, in 2002, si doua autorizatii de constituire ca 7

asiguratori societatilor ABG INSURANCE S.A. si OMNIASIG ADDENDA S.A., astfel ca la data de 31 decembrie 2002 in evidentele autoritatii de supraveghere erau inregistrate 52 de societati de asigurare. - Doua societati de asigurare au fost sanctionate cu retragerea autorizatiei de functionare: ADAS ASIGURARE SI REASIGURARE S.A. Si GRUPUL DE ASIGURARI ROMAN GRUP AS S.A. - In ceea ce priveste activitatea de brokeraj in asigurare Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a acordat 47 de autorizatii de functionare si 5 autorizatii de constituire, astfel ca la data de 31 decembrie 2002 numarul total de brokeri de asigurare autorizati (atat pentru functionare, cat si pentru constituire) a fost de 150. - 3 societati de asigurare si-au schimbat denumirea, astfel: COMMERCIAL UNION ASIGURARI DE VIATA S.A. in AVIVA ASIGURARI DE VIATA S.A.; SOCIETATEA DE ASIGURARE SI REASIGURARE FORTUNA S.A. in CERTASIG S.A. SOCIETATE DE ASIGURARE REASIGURARE; ASIGURAREA POPULARA ROMANA S.A. in ASIGURARE REASIGURARE AGI - ROMANIA S.A. - A fost inregistrat un singur transfer de portofoliu, aprobat de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, de la societatea PHOENIX BEST S.A. (societate autorizata in baza vechii legislatii, dar care nu a mai fost autorizata in conformitate cu prevederile Legii nr.32/2000) la societatea OMNIASIG S.A. - In anul 2003 au avut loc urmatoarele evenimente: - De o importanta deosebita a fost elaborarea de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a proiectului de modificare a Legii nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, in vederea realizarii concordantei cu acquis-ul comunitar. In 2003 au fost emise si implementate totodata norme privind controlul intern si norme privind managementul asiguratorilor, fiind astfel transpuse in practica inca doua recomandari ale Comisiei Europene. Prin aceste norme s-a asigurat desfasurarea unei activitati de asigurare eficiente si prudente. - A intrat in vigoare Legea nr.76/2003, care modifica si completeaza Legea nr.32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. Aceasta lege este deosebit de importanta, intrucat sporeste atributiile autoritatii de supraveghere si defineste, in concordanta cu legislatia comunitara, anumite notiuni specifice asigurarilor. Prin Legea nr.76/2003 au fost introduse totodata prevederi care asigura protectia juridica a personalului Comisiei, fiind astfel indeplinita cerinta Comisiei Europ realizata concordanta cu principiile de supraveghere elaborate de International Association of Insurance Supervisors (I.A.I.S.) referitoare la organizarea unei autoritati de supraveghere. - S-au acordat autorizatii de constituire si/sau functionare urmatoarelor societati: DELTA ASIGURARI - autorizatie de constituire si functionare, OMNIASIG ADDENDA autorizatie de functionare (aceasta societate avand autorizatia de constituire din anul 2002) si ASIMED - autorizatie de constituire. - Au fost sanctionate cu retragerea autorizatiei de functionare 5 societati de asigurare: ANGLOROMANA, UNIROYAL, COMPANIA INTERNATIONALA DE ASIGURARI (CIASIG), PRIMA si MONDIAL ASSURANCES, iar societatea EUROASIG a fost sanctionata cu limitare de operatiuni, fiindu-i interzisa subscrierea riscurilor de catastrofe naturale. - S-a dispus limitarea operatiunilor si in cazul METROPOL, societate de asigurare la care, urmare a cererii unui creditor, a fost declansata procedura prevazuta de Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului. Dizolvarea societ??ii a fost dispusa de Tribunalul Bucuresti - Sectia Comerciala prin incheierea din 24.04.2003, pronuntata in dosarul nr.850/2002.

- La 31.12.2003, autorizatii de functionare ca asiguratori detineau 44 de societati, din care una functiona cu limitarea operatiunilor (EUROASIG) si una se afla in procedura de lichidare (METROPOL); alte doua societati detineau, la aceeasi data, numai autorizatie de constituire, respectiv ASIMED si ABG INSURANCE. - S-au constituit 39 de societati de brokeraj in asigurari, din care 26 au obtinut si autorizatia de functionare. Totodata, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a acordat 19 autorizatii de functionare unor societati care au devenit brokeri de asigurare prin schimbarea obiectului de activitate conform dispozitiilor legale in vigoare. - Numarul brokerilor de asigurare autorizati a fost de 204, din care 191 cu autorizatie de functionare si 13 cu autorizatie de constituire. - Societatile AIG ROMANIA, ALPHA INSURANCE, ASIRAG, CITY INSURANCE si PETROAS au prezentat documentatii in vederea aprobarii subscrierii riscurilor de catastrofe naturale, iar BCR ASIGURARI si R.A.I. au solicitat aprobarea subscrierii riscurilor de catastrofe naturale la clase noi de asigurare. Aceste societati au primit aprobarea sa subscrie riscuri de catastrofe naturale la clasele de asigurare solicitate. - La 31.12.2003, din numarul total de 44 de societati care detineau autorizatie de functionare ca asiguratori, 29 aveau si aprobarea de a subscrie riscuri de catastrofe naturale. - O activitate importanta s-a desfasurat pentru aprobarea majorarilor de capital ale societatilor de asigurare care nu se incadrau in noile limite de capital impuse prin Ordinul nr.6/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, emis de presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, care avea ca termen limita data de 15.05.2003. Astfel, au prezentat documentatii pentru majorarea capitalului social societatile: GENERALI, SAR TRANSILVANIA, PROVITAS, ALPHA INSURANCE, ASIRAG, MEDITERRANEA ASSICURAZZIONI, LUKOIL ASITO, CECCAR-ROMAS, CERTASIG, ATLASSIB, SARA MERKUR, GRAWE, ABC, GERMAN ROMANIAN ASSURANCE (GERROMA), CITY INSURANCE, IRASIG, ASIGURARI GLOBAL, AIG ROMANIA, NATIONALA si EUROASIG. - Societatea ASIRAG, avand in portofoliu atat asigurari de viata, cat si asigurari generale, nu si-a majorat capitalul social pana la limita minima prevazuta pentru a avea dreptul de a practica cele doua categorii de asigur?ri. In aceste conditii, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigur?rilor a hotarat retragerea autorizatiei de practicare a asigurarilor de viata, societatea ramanand raspunzatoare pentru obligatiile decurgand din contractele in vigoare la data respectiva. - Pachetul majoritar de actiuni al societatii CONCORDIA ROMANA a fost cumparat de societatea ASIROM, noul actionar semnificativ procedand ulterior la majorarea capitalului social al societatii nou achizitionate. - Documentatii pentru aprobarea majorarilor de capital au prezentat si societatile: ASIBAN, ASTRA, AVIVA, CROMA, UNITA, ALLIANZ TIRIAC, ASITRANS, AIG LIFE, R.A.I., GARANTA. - Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor a aprobat fuziunea, prin absorbtie, a societatilor CERTASIG - societate absorbanta si AROCA - societate absorbita. - In anul 2004, au avut loc urmatoarele evenimente: - Cadrul legislativ aplicabil autoriz?rii societatilor de asigurare si brokeri lor de asigurare a fost completat si modificat prin: 9

Legea nr.172/2004 pentru modicarea si completarea Legii nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania; Legea nr.403/2004 pentru modicarea si completarea Legii nr.32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor; Ordinul nr.3110/2004 pentru punerea in aplicare a Normelor privind informatiile si documentele cerute pentru autorizarea brokerilor de asigurare. - Comisia de Supraveghere a Asigur?rilor a acordat, autorizatii de functionare societatilor A Reasigurare ASIMED S.A. si ABG Insurance S.A. (acestea avand autorizatia de constituire din anul 2003, respectiv 2002); - La 31.12.2004, erau autorizate sa functioneze 44 societati de asigurare, din care: ABG INSURANCE nu isi incepuse inca activitatea, ASIGURARI GLOBAL avea activitatea suspendata pentru o perioada de 12 luni (conform Deciziei nr.3238/ 18.02.2004), iar EUROASIG functiona cu limitarea operatiunilor de subscriere a riscurilor de catastrofe naturale. - Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a retras autorizatia de functionare unei singure societati de asigurare, respectiv COMPANIA ROMANA DE ASIGURARI - SOCIETATE DE ASIGURARE - REASIGURARE (CROMA) S.A. - S-au constituit 52 de societati de brokeraj in asigurari, din care 38 au obtinut si autorizatia de functionare. De asemenea, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a acordat 19 autorizatii de functionare unor societati care au devenit brokeri de asigurare prin schimbarea obiectului de activitate, conform dispozitiilor legale n vigoare. La data de 31.12.2004 numarul brokerilor de asigurare autorizati era de 266, din care 253 cu autorizatie de functionare si 13 cu autorizatie de constituire. - Societatile AIG ROMANIA, AGRAS - Grupul Wiener Stdtische, BCR ASIGURARI si UNITA au prezentat documentatii in vederea aprobarii subscrierii riscurilor de catastrofe naturale. Aceste societati au primit aprobarea sa subscrie riscuri de catastrofe naturale la clasele de asigurare solicitate. La 31.12.2004, aveau aprobare sa subscrie riscuri de catastrofe naturale 29 de societati de asigurare. - Pachetele majoritare de actiuni la societatile ASIRAG si AGI au fost cumparate de societatea de asigurare OMNIASIG. - Pachetul majoritar de actiuni al societatii ASIGURARI SI REASIGURARI EUROASIG a fost achizitionat de societatea VGB IMPEX S.R.L., iar aportul in natura la capitalul social a fost transformat in aport in numerar. - Documentatii pentru aprobarea majorarilor de capital au prezentat urmatoarele societati de asigurare: ASIBAN, ABC ASIGURARI REASIGURARI, AGRAS - Grupul Wiener Stdtische, ALPHA INSURANCE, AVIVA, ALLIANZ - TIRIAC, BCR ASIGURARI, BT ASIGURARI TRANSILVANIA, CERTASIG, UNITA, GARANTA, NATIONALA, OMNIASIG AGI, ING ASIGURARI DE VIATA. Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigur?rilor a aprobat transferul de portofoliu de asigurari de viata, insumand 185 polite, al societatii OMNIASIG ASIRAG la societatea OMNIASIG ASIGURARI DE VIATA. Alte modicari ale documentelor si conditiilor aprobate/avizate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor in cursul anului 2004 s-au referit, in principal, la: 10

practicarea unei clase noi de asigurare: BCR ASIGURARI, CERTASIG, INTERAMERICAN, GERMAN ROMANIAN ASSU RANCE, ABC ASIGURARI, OMNIASIG, DELTA ASIGURARI; schimbarea denumirii: Asigurare si Reasigurare Industriilor Arges ASIRAG in OMNIASIG ASIRAG; ASA Asigurari ATLASSIB in CARPATICA ASIG; Asigurare Reasigurare AGI Romania in Asigurare Reasigurare OMNIASIG AGI; ING NEDERLANDEN ASIGURARI DE VIATA in ING ASIGURARI DE VIATA; Institutul Roman pentru Asigurari IRASIG in IRASIG Asigurari Reasigurari S.A.; SAR TRANSILVANIA ASIGURARE REASIGURARE in BT ASIGURARI TRANSILVANIA schimbarea sediului INSURANCE, UNITA; social: ARDAF, ASIBAN, CERTASIG, CITY

schimbarea componentei Consiliului de Administratie si/sau a directorului general si/sau a persoanelor semnicative ale societatilor: ABC ASIGURARI, ALLIANZ TIRIAC, ARDAF, ASITRANS, ASIBAN, ASIROM, AVIVA, CERTASIG, CITY INSU RANCE, CONCORDIA ROMANA, DELTA ASIGURARI, EUROASIG, GARANTA, GENERALI ASIGURARI, ING ASIGURARI DE VIATA, IRASIG, LUKOIL ASITO, MEDITERRANEA ASSICURAZIONI, OMNIASIG, OMNIASIG ASIRAG, OMNIASIG ADDENDA, OMNIASIG AGI, PETROAS, SARA MERKUR, UNITA. actionari semnificativi noi: CERTASIG, EUROASIG, OMNIASIG AGI, OMNIASIG ASIRAG. - In anul 2005, cel mai cunoscut broker de asigurari din Oltenia, ROMASIG INVEST srl si-a schimbat denumirea, devenind astfel ROMASIG BROKER DE ASIGURARI srl.

11

Capitolul 2 Notiuni de baza privind asigurarile 2.1. Conceptul de asigurare


Noiunea de asigurare cunoate o multitudine de definiii fiecare dintre acestea incercnd i reuind, ntr-o msur mai mic sau mai mare, s surprind caracteristicile eseniale ale acestui serciciu financiar. Iat cteva dintre acestea: Asigurarea este ,,...o aciune de punere n siguran; garantare. Un raport juridic izvort din lege sau dintru-un contract, n temeiul cruia o persoan este obligat s achite, n schimbul unei prime pltite de ctre o alt persoan, o sum de bani n cazul producerii riscului asigurat (ex. incediu, inundaie, moarte, accident). (Dicionar Enciclopedic, Editura Enciclopedic, Bucureti, 1993, Vol I, pag.124). Asigurarea este ,,...att un sistem de transfer de risc, ct i o combinare a riscurilor. Prin combinarea unui numr de uniti mare de uniti de expunere ntr-un grup, asiguratorul poate estima probabilitatea de daun legat de evenimentele nesigure cu un grad rezonabil de exactitate pentru un grup ntreg, mprind astfel dauna, n mod egal, la tot grupul. Gradul de incertitudine pentru grup este redus, ns simpla combinare a unor persoane ntrun grup nu modific n nici un fel incertitudinea pentru o persoan. Prin cunotine despre probabilitatea de producere a daunei pentru grup, asiguratorul poate oferi fiecrei persoane oportunitatea de transfer de risc. O persoan i poate transfera riscul unei posibile daune ctre asigurator prin plata unei prime, transformnd incertitudinea unei posibile daune ntr-o ceritudine a unui cost anual mai redus, dar fix. ( C. Bennet, Dicionar de asigurri, Editura Trei, Bucureti 2006, pag. 57) Asigurarea este ,,...operaiunea prin care un asigurtor constituie, pe principiul mutualitii, un fond de asigurare, prin contribuia unui numr de asigurai, expui la producerea anumitor riscuri, i i ndemnizeaz pe cei care sufer un prejudiciu pe seama fondului alctuit din primele ncasate, precum i pe seama celorlalte venituri realizate ca urmare a activitii desfurate Un aspect esential in viata si evolutia omului, inca din cele mai vechi timpuri l-a constituit grija fata de viitor, teama combinata cu precautie si intelepciunea cu siguranta unui lucru implinit. Asigurarea exprima in principal o protectie financiara pentru pierderile suferite de oameni sau companii datorate unor diverse riscuri. Acordul de vointa este primul principiu de baza care permite realizarea unui contract intre asigurat si asigurator, prin care asiguratul beneficiaza de protectie pentru riscurile pe care si le-a asumat asiguratorul. Asiguratorul printr-un contract de asigurare se obliga sa plateasca contravaloarea daunelor in cazul producerii unuia din riscurile asumate. Un alt principiu pe care il are asigurarea este principiul mutualitatii prin care fiecare asigurat contribuie cu o suma de bani, numita prima de asigurare, la crearea fondului de asigurare din care asiguratorul acopera daunele suferite de asigurati. Contractul incheiat intre un asigurat si asigurator este denumit contract de asigurare sau polita de asigurare. Asigurarea transfera riscurile si totodata daunele unei persoane catre o societate de asigurari oferind securitate financiara.

12

Transferul riscului prin distributie a fost determinat in antichitate de catre navigatori si transportatori ai bunurilor pe apa prin impartirea marfurilor pe mai multe nave, acesta fiind un mod de protectie. Metodele de asigurare s-au dezvoltat o data cu nevoile de protectie existente la un moment dat pentru oameni si afacerile acestora. Astfel oamenii de afaceri au inteles sa foloseasca asigurarea pentru a micsora riscurile ce pot aparea in tranzactiile comerciale si cele legate de protectia In contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, asigurarile au un rol fundamental, de protejare a bunurilor si persoanelor impotriva diferitelor riscuri In acest scop, asigurarile contribuie la crearea produsului intern brut, au calitate de ofertant pe piata capitalului de imprumut si realizeazq plasamente pe piata financiar-bancara. Transformarile structurale de pe piata asigurarilor, vizeaza atat castigarea ; segmentelor de piata, cat si fructificarea prudenta a resurselor de capital. Din punct de vedere conceptual, asigurarea prezinta trei aspecte: juridic, economic si financiar. Abordarea juridica trebuie efectuata prin prisma contractului de asigurare si a legii cu privire la activitatea de asigurare, care, in calitate de generatoare de drepturi si obligatii in materie de asigurari, se completeaza reciproc. Contractul de asigurare este un act juridic care prevede obligatia asiguratului de a plati prima de asigurare, precum si obligatia asiguratorului de a achita indemnizatia de asigurare la producerea riscului asigurat, fie asiguratului, fie beneficiarului asigurarii, in limitele si in termenele convenite. Potrivit Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, ,,prin contractul de asigurare, asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea unui anumit rise, sa plateasca asiguratului sau beneficiarului, despagubirea sau suma asigurata (indemnizatie), in limitele si la termenele convenite". De fapt, asigurarea propriu-zisa este o operatiune prin care un asigurator, organizand pe principiul mutualitatii un numar mare de asigurati, expusi la producerea anumitor riscuri, ii indemnizeaza pe aceia dintre ei care sufera un sinistru, pe seama fondului comun constituit din primele incasate. Pentru ca asiguratorul sa poata indemniza efectiv toate sinistrele garantate, el trebuie sa organizeze mutualitatea riscurilor dupa reguli matematice riguroase. In sfera asigurarilor directe, pe langa asigurarea propriu-zisa intra si coasigurarea, care acopera situatia in care data fund valoarea bunurilor asigurabile si numarul lor, riscurile vizate, fiind greu d.e asumat de catre o singura societate de asigurare, asiguratul incheie contractul de asigurare cu mai multe societati, care participa la acoperire fiecare in cota-parte, aferent aceleiasi perioade. In cazul coasigurarii se pot intalni urmatoarele situatii: a) asiguratul nu poate incasa o despagubire mai mare decat prejudiciul efectiv, consecinta directa a riscului; b) intre asigurat si fiecare asigurator exista raporturi de asigurare distincte; c) intre asiguratori nu se practica solidaritatea conventionala. Activitatea de asigurare se desfasoara sub forma asigurarilor facultative si a celor obligatorii. In asigurarea facultativa, atat raporturile dintre asigurat si asigurator, precum si drepturile si obligatiile fiecarei parti se stabilesc prin contractul de asigurari. In asigurarea obligatorie, raporturile dintre asigurat si asigurator, precum si drepturile si obligatiile fiecarei parti sunt stabilite prin lege. In Romania, asigurarea obligatorie se practica numai de catre asiguratorii autorizati de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, fiind obligatorie asigurarea de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule. Dimensiunea economica a asigurarii vizeaza indeosebi constituirea unui fond de asigurare avand ca scop acoperirea pagubelor provocate de anumite fenomene (evenimente). Fondul de asigurare se formeaza in mod descentralizat, prin incasarea de prime de asigurare sau cotizatii achitate de acele persoane fizice sau juridice, care sunt interesate in inlaturarea eventualelor pagube provocate de anumite fenomene (evenimente) 13

viitoare si nesigure. Din acest fond nu sunt suportate pierderile determinate de folosirea si consumarea normala a acestora sau de diminuarea valorii lor din diverse motive. Fondul de asigurare se utilizeaza in mod centralizat pentru: a) acoperirea pagubelor provocate de fenomenele (evenimentele) in cadrul asigurarilor de bunuri si de raspundere civila, respectiv plata sumelor asigurate la asigurarile de persoane; b) finantarea unor actiuni legate de prevenirea pagubelor; c) constituirea unor fonduri de rezerva care sa fie la dispozitia societatii de asigurare sau a organizatiei mutuale de asigurare etc. La societatile mutuale de asigurari, fiecare membra are calitatea atat de asigurat, cat si asigurator, iar contributiile acestora se regularizeaza la sfarsitul fiecarui an in functie de anumite criterii. La asigurarile de viata, sub aspect financiar, avem de-a face cu o activitate de intermediere fmanciara intre persoanele fizice asigurate, care achita prime esalonat si solicitantii de resurse financiare suplimentare. Ca urmare, asigurarile de viata ofera persoanelor fizice nu numai o protectie ca atare, dar si un instrument de economisire si de fructificare a resurselor banesti. Totodata, societatile de asigurari, atunci cand dispun de resurse banesti, apar pe piata financiara cu o oferta de capital, atat pentru plasamente, cat si pentra acordarea de imprumuturi, fie pentru acoperirea unor deficite bugetare, fie pentru finantarea unor investitii.

2.2. Elementele tehnice ale asigurarii


In asigurari se intalnesc trei principii: 1. Principiul raspunderii proportionale In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare se stabileste in aceeasi proportie fata de paguba in care se afla suma asigurata fata de valoarea bunului asigurat. 2. Pricipiul primului risc In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare este egala cu paguba fara a putea depasi nivelul sumei asigurate. 3. Principiul raspunderii limitate In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare se acorda numai daca paguba produsa de riscul asigurat depaseste o anumita limita dinainte stabilita. Partea din valoarea pagubei dinainte stabilita, care cade in sarcina asiguratului poarta denumirea de fransiza. Ea poate fi de doua feluri: atinsa si deductibila. -In cazul fransizei atinse, asiguratorul acopera in intregime paguba pana la nivelul sumei asigurate - daca aceasta este mai mare decat fransiza -Fransiza deductibila se scade in toate cazurile din paguba indiferent cat este volumul acesteia din urma. Existenta fransizei il determina pe asigurat sa manifeste mai multa grija pentru prevenirea pagubelor. In cadrul asigurarilor se opereaza cu notiuni proprii domeniului respective :: a.Asiguratorul - este persoana juridica (societate de asigurari) care, in schimbul primei de asigurare incasate de la asigurat, se obliga: sa acopere pagubele produse bununlor asigurate de anumite calamitati naturale sau accidente, sa plateasca - suma asigurata in cazul asigurarilor de viata, sau o despagubire pentru prejudicial de care asiguratul raspunde (legal) fata de terte persoane. 14

b. Asiguratul - este persoana fizica sau juridica care, in schimbul primei de asigurare platite asiguratorului poate sa incheie o asigurare prin care sa-si asigure bunurile, respectiv propria persoana sau sa se asigure pentru prejudiciul pe care il poate aduce unor terte persoane. Asiguratul este titularul interesului asigurat, deoarece riscurile la care este supus vizeaza patrimoniul sau persoana sa. c. Benetlciarul asigurarii - este persoana care are dreptul sa incaseze despagubirea sau suma asigurata, fara sa fie insa parte contractanta in asigurare. d. Contractantul asigurarii - este persoana fizica sau juridica care incheie o asigurare, fara insa a avea neaparat si calitatea de asigurat. Deci, contractantul asigurarii este titularul interesului asigurat, si purtatorul asigurarii, in sensul ca riscurile vizeaza patrimoniul sau persoana sa. e. Privind asigurarile, riscul este un element obligatoriu, esential, deoarece constituie un eveniment viitor, posibil, dar incert, la care sunt supuse bunurile (patrimoniul), viata sau sanatatea unei persoane. Riscul asigurat este fenomenul (evenimentul) care, in eventualitatea producerii sale, datorita urmarilor pe care le-ar putea avea, il obliga pe asigurator sa plateasca asiguratului (sau beneficiarului asigurarii) despagubirea sau suma asigurata. Pentru a incadra un eveniment in riscul asigurat, trebuie ca riscul sa lipseasca in momentul incheierii contractului de asigurare, dar sa fie posibil producerea lui in timpul derularii acestuia. Pentru ca un fenomen (eveniment) generator de pagube sa poata constitui un risc asigurat, acesta trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: - producerea fenomenului (evenimentului), pentru care se incheie asigurarea, sa fie posibila, deoarece daca un anumit bun nu este amenintat de nici un fel de risc, asigurarea acestuia nu devine necesara; - fenomenul (evenimentul) trebuie sa aiba in toate cazurile un caracter intamplator; ; - producerea fenomenului (evenimentului) trebuie sa nu depinda de vointa asiguratului sau a beneficiarului asigurarii; - actiunea fenomenului (evenimentului) trebuie sa poata fi inregi strata in evidenta statistica, astfel incat, datele din evidenta statistica referitoare la un anumit fenomen (eveniment), trebuie sa permita stabilirea pe o perioada cat mai indelungata a frecventei si intensitatii producerii acestuia. Riscul apare ca un element obligatoriu, esential, deoarece: - este un eveniment viitor, posibil, dar incert, la care sunt supuse bunurile, patrimoniul, viata sau sanatatea unei persoane; - producerea lui nu se realizeaza prin fapta intentionata a asiguratului; - fara acest element nu poate exista un raport de asigurare valabil. f. Cazul asigurat (sinistrul) - reprezinta fenomenul (evenimentul) asigurat care s-a produs deja, iar pentru inlaturarea consecintelor lui s-a incheiat asigurarea. g. Suma asigurata - reprezinta partea din valoarea de asigurare pe care asiguratorul urmeaza sa o plateasca in cazul producerii fenomenului (evenimentului) pentru care s-a incheiat asigurarea. h. Indemnizatia de asigurare - reprezinta suma de bani pe care asiguratorul o achita asiguratului atunci cand survine cazul asigurat. Prima de asigurare - reprezinta suma de bani dinainte stabilita, pe care asiguratul o plateste asiguratorului si din care acesta din urma isi constituie fondul necesar achitarii despagubirilor sau a sumelor asigurate (precum si.alte fonduri prevazute de lege) si isi acopera cheltuielile de constitute si administrare a fondului de asigurare. j. Paguba sau dauna - reprezinta pierderea evaluabila in bani, intervenita la un bun asigurat, ca urmare a producerii fenomenului impotriva caruia s-a incheiat asigurarea. Caracterul aleatoriu al daunelor este dat de faptul ca volumul daunelor nu se poate cunoaste dinainte, dar se poate aproxima prin calcule bazate pe teoria probabilitatilor.

15

Asigurarile de pagube (daune), avand esentialmente caracter de despagubire, reunesc asigurarile de bunuri si de raspundere civila si au ca scop repararea prejudiciului care ameninta patrimoniul asiguratului. k. Evaluarea in vederea asigurarii - reprezinta operatiunea prin care se stabileste valoarea bunurilor in vederea includerii lor in asigurare. l. Despagubirea de asigurare - este suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului in vederea acoperirii pagubei produse de riscul asigurat, fiind, in limita sumei asigurate, egala sau mai mica decat paguba. m. Durata asigurarii - reprezinta perioada de timp in care ramari valabile raporturile de asigurare intre asigurator si asigurat, asa cum au fost ele stabilite prin contractul de asigurare. Etimologic vorbind verbul a asigura are dou accepiuni relevante: - a-i lua msuri de precauie, prevedere; - a oferi o siguran, o garanie n legtur cu ceva. Aceasta se refer la evenimente nedorite, independente de om datorate forelor naturii sau dependente de om, legate de comportamentul inadecvat n activitatea sa. Viaa n toat complexitatea ei este supus unor riscuri care pot fi evitate sau limitate prin metode i mijloace de control. Modaliti de protecie sunt: Evitarea, reducerea probabilitii producerii riscului, limitarea consecinelor sale, asumarea lui, transferul riscului ctre societatea de asigurare. Avantajele asigurrii este faptul c membrii comunitii afectai de producerea riscului asigurat primesc de la fondul de asigurare, cu titlu de indemnizaie(despgubire) de asigurare, suma care are la baz principiul mutualitii, adic la constituirea fondului particip toi asiguraii, dar se repartizeaz numai celor care au suferit prejudicii de pe urma producerii evenimentului. Formarea i utilizarea fondului de asigurare presupune fluxuri bneti ntre participanii la asigurare n etapa de plat a primelor precum i n cea de plat a indemnizaiilor. Asigurarea exprim relaii de distribuire i redistribuire a valorii adugate brute, care apar n procesul constituirii i utilizrii fondului de asigurare. Din punct de vedere financiar asigurarea, reasigurarea are rol n intermedierea financiar, este participant la oferta de capital de mprumut pe piaa financiar fiind un activ financiar de reducere a incertitudinii.

16

2.3 . Funciile asigurrilor


Functiile asigurarilor sunt : a. Funcii principale 1. Funcia de repartiie se manifest n procesul de formare a fondului de asigurare prin care plata primei de asigurare, precum i n procesul de repartizare a acestuia prin plata indemnizaiei de asigurare, finanri, plata obligaiilor legale, constituirea de fonduri; 2. Funcia de control, este o component principal pe parcursul procesului de asigurare; 3. Funcia de compensare a pagubelor; 4. Funcia de prevenire; 5. Funcia financiar care rezult din decalajul n timp, ntre momentul ncasrii primelor i momentul plii despgubirilor, rezultnd anumite sume care pot fi plasate pe piaa de capital n scopul obinerii de venituri suplimentare; b. Funcii secundare - facilitatea accesului la credite; - contribuii la export prin plata primelor externe, etc.;

2.4 Premizele asigurrii


Pentru stabilirea raporturilor de asigurare trebuiesc s existe anumite condiii subiective i obiective. Premize subiective: - interesul; - suportabilitatea financiar Premize obiective: - posibilitate de ivire a evenimentului - regularitatea evenimentului ntr-o anumit msur; - natura aleatorie a evenimentului; - acesta s poat fi evaluat; - s apar pe un teritoriu ct mai ntins; - echidistan fat de evenimente a fiecrui membru din comunitatea de risc; - evenimentul s fie viitor. Despgubirea de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul o datoreaz asiguratului pentru repararea pagubei produse. Aceast despgubire poate fi mai mare sau mai mic n funcie de principiul de rspundere stipulat n contractul de asigurare respectiv: a. principiul rspunderii proporionale, potrivit cruia despgubirea de asigurare se determin n aceeai proporie cu paguba potrivit raportului d s --- = ---n care d despgubirea de asigurare p v p paguba s suma asigurat v valoarea bunului asigurat Acest principiu se aplic mai cu seam n agricultur si n transportul de mrfuri. 17

b. principiul primului risc, se aplic n cazul pagubelor care se produc mai greu, cum sunt cldirile cnd paguba se determin ca valoare maxim ce s-ar putea produce, acesta fiind un principiu mai avantajos dect primul dei implic prime de nivel mai ridicat. c. principiul rspunderii limitate, potrivit cruia se acord numai dac nivelul pagubei produse pe riscul asigurat depete o anumit limit stabilit prealabil iar o parte din pagub denumit franiz cade n sarcina asiguratului. Franiza poate fi: 1. atins sau simpl 2. deductibil (absolut) n cazul celei simple asiguratorul acoper n ntregime paguba pn la nivelul sumei asigurate dac aceasta este mai mare dect franiza. Franiza deductibil se scade n toate cazurile din pagub indiferent de volumul acesteia iar despgubirea se acord numai pentru partea de pagub care depete franiza.

2.5.Contractul de asigurare
Contractul de asigurare este un contract civil cu unele particularitati specifice, care contine urmatoarele parti: 1.Conditii de validitate 2. Incheierea contractului de asigurare 3.Efectele contractului de asigurare 4. Incheierea contractului de asigurare. 1.Conditii de validitate In conformitate cu prevederile codului civil contractul de asigurare devine valid daca indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: - capacitatea partilor de a contracta - consimtamantul partilor - sa existe un obiect determinat sau determinabili - cauza prevazuta sa fie licita. Contractul de asigurare se incheie de personae juridice prin reprezentanti, precum si de catre personae fizice care au capacitatea de exercitiu, respective au implinit varsta de 14 ani. Consimtamantul este valabil daca nu a fost dat prin eroare, smuls prin violenta, sau surprins prin dol(inselaciune). Obiectul contractului il reprezinta bunul supus asigurarilor, respectiv interesul financiar pe care o persoana il are in legatura cu obiectul asigurarii. In unele situatii pe langa bunurile supuse riscului este inclus si profitul potential. 2 Incheierea contractului Incepe prin declaratia de asigurare data de asigurat pe un formular special prin care se manifesta vointa de a incheia contractul. Declaratia intra in vigoare sub efectele juridice dupa acceptarea ei de catre asigurator care o supune unei analize privind riscurile solicitate a fi asigurate, primele de asigurare, si valoarea despagubirilor. In urma analizei asigaratorul are trei variante: - sa refuse incheierea contractului - sa faca o alta varianta de oferta - sa accepte varianta de asigurare si sa incheie contractul de asigurare Obligatiile asiguratorului: 18

Asiguratorul nu poate refuza incheierea contractului decat in anumite situatii cand acesta poate fi motivate.El are interesul de a incheia acest contract sis a emita polita de asigurare. Momentul incheierii contractuluui este o data cu emitera documentului si plata primei de asigurare. Doua momente sunt esentiale si anume cel al incheierii contractului si cel al intrarii in vigoare al asigurarii. In functie de aceste momente intra in vigoare raspunderea asiguratorului. Continutul contractului este reprezentat de drepturile si obligatiile partilor si cuprine doua parti: - prima parte cuprinde conditii generale sau clauze imprimate care atrag atentia despre drepturile si obligatiile asiguratului. - a doua parte cuprinde clauzele manuscrise care se refera la indicarea partilor, specificarea riscurilor, a primei de asigurare, a sumei asigurate, durata contractului, data intrarii in vigoare. Contractul se intocmeste in doua exemplare fiind alcatuit din polita de asigurare, conditiile principale si aditionale, anexele. Proba contractului consta in consimtamantul partilor care se exprima in scris pentru a putea fi probat si a se dovedi existenta lui. Interpretarea contractului presupune definirea clara a elementelor esentiale mai ales a riscului asigurat.Clauzele sa nu fie susceptibile de doua intelesuri sau ambigue. 3. Efectele contractului de asigurare Efectele contractului de asigurare sunt efectele produse reprezentate de drepturile subiective si obligatiile care dau nastere.Acestea sunt in functie de perioada supusa asigurarii, data platii primei de asigurare etc. Drepturile si obligatiile partilor Asiguratul are principala obligatie plata primei rate a asigurarii precum si intretinerea bunului si sa comunice asiguratorului noi situatii privind agravarea riscului.Pe parcursul executarii contractului asiguratul poate cere modificarea acestuia.Poate incheia asigurari suplimentare, poate sa ceara rascumpararea, poate participa la tragerile de amortizare Asiguratorul are dreptul de verificare a modului de intretinere a obiectului asigurat si de aplica sanctiuni daca asiguratul isi incalca obligatiile. El are obligatia de a elibera documentele contractuale sau doscumentele de certificare, dar principala obligatie a asiguratorului consta in plata indemnizatiei cuvenite aiguratului. Exista situatii in acre asiguratorul se poate subroga in drepturile asiguratului in limita despagubirii platite. 4.Incetarea contractului de asigurare Contractul de asigurare inceteaza cand ajunge la termen reprezentat de periada pentru care a fost incheiat si care a expirat.De asemenea inceteaza dupa producerea evenimentului asigurat.Acestea sunt modalitatile obisnuite de incetare a contractului, insa exista si modalitati neobisnuite cum ar fi: - denuntarea - rezilierea - anularea. Denuntarea intervine in situatii unilaterale din cauze legale. Rezilierea reprezinta incetarea pe viitor a contractului datorita neexecutarii obligatiei uneia dintre parti din cauze imputabile. 19

Nulitatea contractului intervine in cazul declaratiilor inexacte sau incomplete facute de parti la contractare sau prin disparitia riscului asigurat. Spre deosebire de denuntare si reziliere, nulitatea opereaza si pentru trecut nu numai pentru viitor.

2.6 Caracteristicile contractului de asigurare


Contractul de asigurare este un contract consensual, sinalagmatic, unic, cu executare succesiva, oneros, aleatoriu si de adeziune. Caracterul consensual rezulta din faptul ca se formeaza prin acordul de vointa al partilor. Are un caracter sinalagmatic intrucat partile se obliga reciproc:asiguratul sa plateasca prima, iar asiguratorul sa suporte riscul; aceste obligatii fiind interdependente si reciproce. Contractul de asigurare este unic pentru intreaga sa durata.Impartirea contractului se refera la termene si la modul de plata al primei. Contractul de asigurare este cu executare succesiva intrucat nu are loc printr-o singura prestatie ci prin stabilirea unor termene de plata al primelor si de acoperire a riscului. Caracterul oneros al contractului consta in aceea ca fiecare parte urmareste un anumit avantaj sau o contraprestatie. Caracterul aleatoru al contractului consta in faptul ca depuinde de un eveniment incert.

2.7. Clasificare i categorii de asigurri


Conform clasificrii , asigurrile se mpart n dou mari categorii: A. Asigurri de via B. Asigurri generale A. Asigurrile de via cuprind: - asigurri de via care includ: asigurarea la termen de supravieuire, asigurarea de deces, asigurarea la termen de supravieuire i de deces (mixt de via), asigurarea de via cu rambursarea primelor pltite; - asigurri de via suplimentare : asigurri de deces din accident, asigurride vtmri corporale, asigurri de incapacitate permanent din boal, asigurri de incapacitate permanent din accident, asigurri de incapacitate temporar din boal, asigurri de incapacitate temporar din accident, asigurri de spitalizare, asigurri de cheltuieli medicale, asigurri de boli grave. B. Asigurrile generale, pot fi: - asigurri de accidente (inclusiv accidente de munc i bolile profesionale), pentru care se acord: despgubiri financiare, despgubiri n natur, despgubiri mixte (financiare i n natur), despgubiri pentru vtmri corporale suferite de persoane n timpul transportului; - asigurri de mijloace de transport terestru (altele dect feroviare), care acoper: daune survenite la mijloacele de transport terestru cu motor, daune survenite la mijloacele de transport terestru, altele dect cele cu motor;

20

asigurri de mijloace de transport maritim, lacustru i fluvial, care acoper: daune survenite la mijloace de transport fluvial, la mijloace de transport lacustru, daune la mijloace de transport maritim; - asigurri de bunuri n tranzit, care acoper: daune suferite de mrfuri, bagaje i alte bunuri transportate; - asigurri de incediu i alte calamiti naturale, care acoper: daune suferite de proprieti i bunuri cauzate de: incendiu, explozie, furtun, alte fenomene naturale n afara furtunii, energie nuclear, surpare de teren. - alte asigurri de bunuri, care acoper: daune suferite de proprieti i bunuri atunci cnd aceste daune sunt cauzate de grindin sau nghe, furt; - asigurri de rspundere civil pentru toate categoriile enumerate mai sus; - asigurri de interes financiar, asigurri care presupun acoperirea unor pierderi financiare generate de evenimente precum: nerealizarea profitului preconizat, nerambursarea mprumuturilor de ctre debitori, neonorarea n mod corespunztor a clauzelor contractuale de ctre partenerii de afaceri. Asigurarea de rspundere civil ofer protecie clienilor prin faptul c, n situaia n care asiguratul produce o pierdere financiar unui ter (prin distrugerea unui bun sau vtmarea corporal a acestuia), compania de asigurri este cea care va acoperi valoarea despgubirilor solicitate de ctre partea vtmat. Adic, printr-o astfel de asigurare, se conserv patrimoniul asiguratului, acesta nefiind obligat s-l reduc sau s-l lichideze pentru a onora preteniile terului afectat. Unul dintre cele mai rspndite produse specifice acestei ramuri este asigurarea de rspundere civil pentru pagube produce din accidente de circulaie. Din punct de vedere al naturii raporturilor care se stabilesc ntre asigurat i asigurtor, putem distinge: Asigurri directe: n cadrul crora asiguratul i asigurtorul interacioneaz direct, nemijlocit, n procesul de perfectare a relaiei contractuale. n aceast categorie putem include : asigurarea propiu-zis i co-asigurarea, operaiune prin care, n cazul riscurilor foarte mari, sarcina oferirii proteciei financiare revine mai multor companii de asigurri care i mpart ntre ele obligaiile fa de asigurat; Asigurri indirecte: ce presupun interaciunea a doi asigurtori prin una din urmtoarele modaliti: - reasigurarea- ce reprezint o asigurare a asigurtorului, prin care acesta cedeaz o parte din obligaiile asumate fa de clienii si unei alte companii. n situaia producerii riscurilor preluate sub protecie, asigurtorul i despgubete clienii, urmnd apoi s-i recupereze banii de la reasigurtor, astfel asiguraii benefiaciaz de operaiunea de reasigurare indirect, fr s fi fost implicai ntr-un raport juridic cu reasigurtorul; - retrocesiunea este procesul prin care reasigurtorul, la rndul lui cedeaz n reasigurare o parte din riscurile preluate de la compania iniial de asigur

21

2.8 PRIMA DE ASIGURARE


Prima de asigurare depinde de specificul marfurilor, de varietatea riscurilor, de frecventa actiunilor si de daunele posibile pe care aceste riscuri le-ar genera. La stabilirea primei de asigurare societatile de asigurare se bazeaza pe analiza urmatorilor factori:

sfera de cuprindere a asigurarii; valoarea asigurabila; suma asigurata; natura marfurilor si ambalarea lor; felul expeditiei, specificul ei; statistica daunelor anterioare; conjunctura pietei internationale; etc.

Sfera de cuprindere a asigurarii este reflectata prin conditiile de asigurare: A, B si C, iar cea mai scumpa este conditia A, care este si cea mai cuprinzatoare. Cotele tarifare sunt stabilite in procente, care se aplica la suma asigurata, iar in functie de anumite clauze se aplica majorari sau reduceri. Suma asigurata poate fi formata din:

valoarea bunului - potrivit facturii si, in lipsa acesteia, valoarea de piata a bunului la locul de expediere, in momentul incheierii contractului; costul transportului, al asigurarii si alte costuri legate de transportul bunurilor si necuprinse in valoarea facturii; cheltuielile si taxele vamale; supraasigurarea de 10 % din valoarea bunului pentru acoperirea acelor cheltuieli care nu pot fi prevazute la incheierea asigurarii.

Durata asigurarii : In contractele de asigurare a marfurilor pe timpul transportului maritim nu exista o limita de timp bine precizata ca durata a asigurarii, ci se aplica principiul duratei transportului de la depozit la depozit. Acest lucru presupune ca marfurile sunt asigurate din momentul in care au parasit depozitul din localitatea de expeditie mentionata in contract si continua pe toata durata transportului, inclusiv a transbordarilor, pana cand au fost descarcate de pe nava in portul de destinatie. De asemenea, asigurarea continua in cursul obisnuit al transportului, al intarzierii, care este in afara controlului asiguratului, al devierii, al descarcarii fortate, al reexpedierii in 22

cursul schimbarii voiajului, intervenite din exercitarea unui drept acordat armatorilor sau navlositorilor in cadrul contractului de navlosire. Raspunderea asiguratorului incepe in momentul in care bunul asigurat paraseste depozitul indicat in contractul de asigurare si inceteaza in una din situatiile de mai jos:

cand bunul asigurat este livrat la depozitul destinatarului; cand bunul asigurat este livrat la alt depozit, pe care asiguratul se decide sa-l foloseasca pentru depozitare; cand contractul de transport se termina in alt port (loc) decat destinatia indicata in contractul de asigurare sau transportul se termina in alt fel, inainte de livrarea bunului la depozitul destinatarului; la expirarea a 60 de zile de la terminarea descarcarii bunului de pe mijlocul de transport maritim in portul final, intermediar sau de refugiu.

Principiul existentei acoperirii prin asigurare pe tot parcursul transportului este justificata de faptul ca, de regula, vanzatorul preda marfa spre expediere transportatorului, care se ingrijeste de manipularile, transbordarile si eventualele reexpedieri, astfel incat, in toata perioada, proprietarii marfii sa aiba siguranta continuitatii asigurarii. Pe acelasi principiu este acoperit si eventualul voiaj de deviere in caz de forta majora si descarcare fortata intr-un alt loc, pe parcurs, pana la destinatie. Locul asigurat (la asigurarea de transport) este oriunde se afla bunul asigurat in timpul perioadei de asigurare (transport). Asiguratul are obligatia sa-l anunte pe asigurator ori de cate ori intervin elemente noi, necunoscute in momentul incheierii contractului, cum ar fi:

schimbarea rutei; schimbarea locului de transbordare; schimbarea locului de destinatie; incarcarea unor marfuri pe puntea navei in loc de hambare, etc.

Daca asiguratul ascunde asiguratorului o serie de elemente, pe care, daca acesta le-ar fi cunoscut, nu ar fi acceptat primirea in asigurare a marfurilor, contractul este lovit de nulitate. Despagubiri: Pentru compensarea pagubelor, asiguratorul plateste o despagubire care insumeaza atat prejudiciul direct cauzat prin avarierea sau distrugerea bunurilor, cat si cheltuielile, judicios facute, pentru salvarea bunurilor, pastrarea resturilor ramase dupa eveniment si cheltuielile facute in vederea reconditionarii bunului asigurat. Marimea daunei se determina in functie de urmatoarele elemente:

valoarea bunurilor distruse in intregime; volumul cheltuielilor ocazionate de reconditionarea bunurilor distruse partial; volumul cheltuielilor facute pentru salvarea bunurilor si pastrarea celor ramase, din care se scad: - valoarea recuperarilor care mai pot fi valorificate, 23

- franchiza - potrivit conditiilor de asigurare. Asigurarea marfurilor in timpul transportului se incheie pe principiul proportionalitatii. Pentru acordarea despagubirilor, asiguratorul desemneaza un reprezentant, care va fi denumit comisar de avarie, ce va constata si va stabili valoarea daunei si va lua toate masurile necesare pentru limitarea pagubei. Comisarul de avarie va intocmi un raport de expertiza, denumit certificat de avarie, in care sunt descrise atat detaliile transportului, cat si cauza si marimea daunei.

2.9 Actorii pieei de asigurri


Evoluia pieei n asigurri este influenat i n acelai timp determinat de ,,totalitatea cererilor i ofertelor de asigurare privind persoanele bunurile i rspunderea civil...dintr-o ar sau din mai multe ri. Cererea de asigurri provine de la persoanele fizice i juridice care au nevoie, doresc i i permit s cumpere protecie financiar pentru posibile riscuri: clienii sau persoanele asigurate; iar oferta de asigurri, provine din partea unor societi specializate, autorizate numite n literatura de specialitate asigurtori. Astfel putem defini pionii principali ai pieei de asigurri. Asigurtorul este persoana juridic (societatea de asigurri) care, n schimbul primei de asigurare ncasate de la asigurai, i asum rspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate pentru anumite calamiti naturale sau accidente, de a plti suma ncasat la un anumit eveniment intervenit n viaa persoanei asigurate sau de a plti o despgubire pentru prejudiciul de care asiguratul rspunde, n condiiile legii, fa de anumite persoane. Asiguratul este persoana fizic sau juridic care, n schimbul primei de asigurare pltite asigurtorului, i asigur bunurile mpotriva anumitor calamiti naturale sau accidente; este persoana fizic care se asigur pentru anumite evenimente ce pot aprea n viaa sa; persoana fizic sau juridic care se asigur pentru prejudiciul pe care-l poate produce unor tere persoane. Promovarea produselor, a programelor financiare oferite de societile de asigurare este posibil doar cu ajutorul persoanelor care intermediaz ncheierea unei asigurri. Intermediarii n asigurri se regsesc sub dou forme principale: ageni de asigurare i brokeri de asigurare. Agenii de asigurare, conform legii ,,sunt persoane fizice sau juridice mputernicite, n baza autorizrii unui asigurator ori reasigurator, s ncheie n numele i n contul asiguratorului sau reasiguratorului, contracte de asigurare ori reasigurare cu terii, conform condiiilor stipulate n contractul ncheiat. Altfel spus, agenii de asigurare reprezint, ntotdeauna interesele companiei de asigurri pe care o reprezint n baza unui contract ncheiat ntre cele dou pri. La rndul lui, brokerul de asigurare reprezint interesele asiguratului, fiind un intermediar specializat, care are ca principal activitate oferirea de servicii, pe baza unui standard rezonabil de experien i competen prefesional. Brokerul ofer consiliere i ncheie asigurarea n mod normal ca agent al asiguratului, dar este pltit printr-un comision al asigurtorului. Conform aceleiai legi brokerul de asigurare ,,...negociaz pentru clienii si ... ncheierea contractelor de asigurare sau reasigurare i acord asisten nainte i dup durata derulrii contractelor ori n legtur cu regularizarea daunelor, dup caz.

24

Capitolul 3. Supravegherea asigurarilor 3.1. Comisia de supraveghere a asigurarilor

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) este autoritatea administrativa autonoma de specialitate, cu personalitate juridica, al carei scop principal este apararea drepturilor asiguratilor si promovarea stabilitatii activitatii de asigurare in Romania. Reprezentantul de drept al Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor, ca autoritate administrativa autonom, ca persoana juridic de drept public si in raporturi de drept comun, este presedintele. Cu incepere din anul 2006, urmare intrarii in vigoare a Legii nr.113/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 201/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor este format din 7 membri , din care un presedinte si 2 vicepresedinti, numiti de Parlament, in sedinta comuna a celor doua Camere. Pentru indeplinirea atributiilor prevazute de lege, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor adopta avize, norme, decizii si circulare, sub semnatura presedintelui, dupa deliberare in sedinte. Normele sunt puse in aplicare prin ordin al presedintelui. Potrivit legii, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor delibereaz valabil in prezenta a cel putin 4 dintre membrii sai, incluzand presedintele sau, in absenta acestuia, unul dintre vicepreedinti. Hotararile sunt adoptate cu votul majoritatii membrilor prezenti, iar n caz de balotaj, votul presedintelui sau, in absenta acestuia, cel al vicepresedintelui care conduce dezbaterile este decisiv. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor consulta colegiul alcatuit din reprezentantii asociatiilor profesionale ale operatorilor de pe piata de asigurari. Comisia se finanteaza din resurse proprii, iar veniturile membrilor Consiliului si ale personalului de conducere si executiv sunt echivalente veniturilor realizate pe posturi similare din piata de asigurari (art.4 alin.30 din Legea nr.32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare). Bugetul CSA este auditat in conformitate cu prevederile legale. In conformitate cu prevederile legale, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor are ca atributii, in principal, urmatoarele: elaboreaz i/sau avizeaz proiectele de acte normative care privesc domeniul asigurrilor sau care au implicaii asupra acestui domeniu, inclusiv reglementrile contabile specifice domeniului asigurrilor, dup consultarea cu asociaiile profesionale ale operatorilor din asigurri, iar n ceea ce privete reglementrile contabile, i dup avizul/informarea Ministerului Finanelor Publice; de asemenea, 25

avizeaz obligatoriu toate actele administrative individuale care au legtur cu activitatea de asigurare; autorizeaz asigurtorii, reasigurtorii i brokerii de asigurare i/sau de reasigurare s desfoare activitate de asigurare, reasigurare, respectiv intermediere n asigurri i/sau n reasigurri, dup caz, i aprob orice modificare a documentelor sau condiiilor pe baza crora s-a acordat aceast autorizare; aprob, n vederea acordrii avizului prealabil pentru nregistrarea ca asigurtor sau reasigurtor, acionarii, direci i/sau indireci, n baza prevederilor normelor emise n aplicarea legii; autorizeaz practicarea asigurrilor obligatorii stabilite prin lege i ncaseaz ca venituri proprii o contribuie procentual din valoarea primelor brute ncasate, aferente asigurrilor respective, n vederea exercitrii supravegherii i controlului activitii de asigurri obligatorii; aprob i, dup caz, retrage aprobarea, n condiiile legislaiei n vigoare i ale normelor emise n aplicarea acesteia, pentru persoanele semnificative ale asigurtorilor, reasigurtorilor, brokerilor de asigurare i/sau de reasigurare i avizeaz i, dup caz, retrage avizul, pentru membrii Consiliului director al Fondului de protecie a victimelor strzii; aprob divizarea sau fuzionarea unui asigurtor/reasigurtor/broker de asigurare i/sau de reasigurare autorizat n Romnia, n condiiile prezentei legi i ale normelor emise n aplicarea acesteia. Aprobarea se d, de la data depunerii documentaiei complete, n termen de 90 de zile pentru asigurtori/reasigurtori i n termen de 45 de zile pentru brokerii de asigurare i/sau de reasigurare; aprob transferul de portofoliu, inclusiv pentru sucursalele societilor de asigurare din Romnia, aflate pe teritoriul altor state membre, ctre un alt asigurtor romn sau ctre un alt asigurtor ori o sucursal stabilit pe teritoriul Uniunii Europene, dup consultarea autoritii competente a statului membru al sucursalei, precum i pentru sucursalele din Romnia ale asigurtorilor cu sediul social n afara Uniunii Europene, n condiiile prezentei legi i ale normelor emise n aplicarea acesteia; aprob, la cererea asigurtorilor, reasigurtorilor i brokerilor de asigurare i/sau de reasigurare, limitarea, suspendarea sau, dup caz, ncetarea activitii, dup verificarea situaiei financiare a acestora; supravegheaz situaia financiar a asigurtorilor/reasigurtorilor/brokerilor de asigurare i/sau de reasigurare, precum i activitatea altor intermediari n asigurri i/sau n reasigurri, persoane fizice sau juridice, conform prevederilor prezentei legi i ale normelor emise n aplicarea acesteia, inclusiv a sucursalelor acestora stabilite pe teritoriul altor state membre, n conformitate cu dreptul de stabilire, dup consultarea autoritii competente a statului membru al sucursalei; n vederea aplicrii principiilor de supraveghere prudenial i preventiv, exercit un control permanent asupra activitii asigurtorilor, reasigurtorilor i a brokerilor de asigurare i/sau de reasigurare prin analiza i evaluarea, prin direciile de specialitate la sediul Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor, a informaiilor cuprinse n rapoartele, informrile i documentele transmise acesteia n conformitate cu prevederile prezentei legi, ale normelor emise n aplicarea acesteia, precum i n conformitate cu avizele i deciziile emise de Comisia de Supraveghere a Asigurrilor; n vederea protejrii intereselor asigurailor i a potenialilor asigurai, efectueaz controale periodice sau inopinate la sediile asigurtorilor, reasigurtorilor i ale intermediarilor n asigurri i/sau n reasigurri, persoane juridice, face investigaii 26

detaliate privind condiiile de desfurare a activitii de ctre acetia, ntre altele prin colectarea de informaii i solicitarea de documente privind activitatea lor; n vederea asigurrii unei pregtiri profesionale unitare a persoanelor care lucreaz n domeniul asigurrilor, aprob, n conformitate cu prevederile prezentei legi i ale normelor emise n aplicarea acesteia i prin hotrri adoptate de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor, programa cursurilor i tematica examenelor de absolvire pentru entitile care organizeaz astfel de cursuri de calificare, pregtire i perfecionare profesional, postliceal sau postuniversitar, inclusiv pentru profesia de actuar, cu excepia instituiilor de nvmnt superior acreditate de Ministerul Educaiei i Cercetrii, precum i cerinele minime de abilitare a lectorilor pentru aceste cursuri; asigur o supraveghere suplimentar, potrivit modalitilor prevzute n norme emise de Comisia de Supraveghere a Asigurrilor, a urmtoarelor entiti: 1. orice societate de asigurare care este o societate participativ n cel puin o societate de asigurare, o societate de reasigurare sau o societate de asigurare dintr-un stat ter; 2. orice societate de asigurare a crei societate-mam este, dup caz, un holding de asigurare, o societate de reasigurare sau o societate de asigurare dintr-un stat ter; 3. orice societate de asigurare a crei societate-mam este un holding mixt de asigurare; solicit prezentarea de informaii i documente, inclusiv cu caracter statistic, referitoare la activitatea de asigurare, managementul acestei activiti i conducerea executiv a acesteia, att de la asigurtori, reasigurtori, intermediari n asigurri i/sau n reasigurri, ct i de la oricare alt persoan, fizic sau juridic, care are legtur direct ori indirect cu activitatea acestora, inclusiv informaii referitoare la bazele tehnice utilizate pentru calculul primelor de asigurare i al rezervelor tehnice; ia msurile necesare pentru ca activitatea de asigurare s fie gestionat cu respectarea normelor prudeniale specifice; aplic msurile prevzute de lege privind redresarea financiar, reorganizarea sau, dup caz, falimentul asigurtorilor i reasigurtorilor, precum i a/al sucursalelor i filialelor acestora; ndeplinete calitatea de administrator al Fondului de garantare; aplic msurile de sancionare prevzute de lege, inclusiv n legtur cu exercitarea unei influene directe sau indirecte, care este incompatibil cu principiile de conducere prudenial a activitii asigurtorilor, stabilite prin norme emise de Comisia de Supraveghere a Asigurrilor; primete i rspunde la toate sesizrile i reclamaiile privind activitatea asigurtorilor, reasigurtorilor i intermediarilor n asigurri i/sau n reasigurri; particip, n calitate de membru, la comitetele sau organismele specifice domeniului asigurrilor de pe lng Comisia European, la asociaiile internaionale ale autoritilor de supraveghere n asigurri i reprezint Romnia la conferine i ntlniri internaionale; informeaz autoritile competente din statele membre pe teritoriul crora sunt sucursale ale asigurtorilor, reasigurtorilor, brokerilor de asigurare i/sau de reasigurare ori a agenilor de asigurare romni sau unde se presteaz de ctre acetia servicii, despre orice msuri sancionatorii luate mpotriva acestora, inclusiv despre retragerea autorizaiei de funcionare; deschide i menine Registrul asigurtorilor, reasigurtorilor i intermediarilor n asigurri i/sau n reasigurri; 27

3.2.Autorizarea societatilor de asigurari


n vederea obinerii autorizrii de constituire asigurtorul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: 1. resursele financiare s fie suficiente i s i permit desfurarea activitii conform celor propuse n studiul de fezabilitate; 2. obiectul activitii s fie exclusiv activitatea de asigurare, cu excepia activitii de intermediere; 3. numele asigurtorului s nu induc n eroare publicul; 4. asigurtorii care au n obiectul de activitate i activitatea de asigurri de via s prezinte i calculele specifice pentru rezerva matematic; 5. capitalul social vrsat sau, n cazul unei societi mutuale, fondul de rezerv liber vrsat s fie depus; 6. acionarii semnificativi, respectiv acionarii care, dein singuri ori prin intermediul sau n legtur cu alte persoane cel puin 5% din totalul drepturilor de vot n adunarea general a acionarilor trebuie s respecte urmtoarele criterii, n vederea aprobrii lor prealabile: a) s nu fie acionar semnificativ al unui broker de asigurare; b) s prezinte Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor documentaia oficial din care s rezulte orice participare la capitalul unei societi de asigurare sau la alt entitate din domeniul asigurrilor din ar sau din strintate; 7. persoanele semnificative sunt administratori i/sau directori generali trebuie s respecte urmtoarele criterii n vederea aprobrii lor prealabile: a) n cazul n care o persoan fizic este aleas sau numit administrator i/sau director general al unui asigurtor, aceasta trebuie: - s nu fie acionar semnificativ al unui broker de asigurare; - s aib onestitate i probitate moral i s nu fi fost condamnat pentru gestiune frauduloas, abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune n dauna avutului particular sau public, delapidare, mrturie mincinoas, dare sau luare de mit, primire de foloase necuvenite, trafic de influen; - s nu aib sau s nu fi avut interdicie s lucreze n bnci sau n alte instituii financiare; - n cazul directorului general este necesar s aib o experien managerial de cel puin 3 ani n domeniul asigurrilor; b) n cazul n care o persoan juridic este aleas sau numit administrator al unui asigurtor, aceasta trebuie: - s aib ca unic obiect de activitate conducerea i managementul societilor comerciale; - conducerea executiv s aib o experien de cel puin 3 ani n activitatea de management al societilor comerciale, cu precdere al celor din domeniul asigurrilor sau financiarbancar; - s nu fi condus la ncetarea sub orice form a activitii societilor comerciale gestionate sau la nerespectarea vdit a unor obligaii fa de teri. n acest sens persoana juridic n cauz prezenta Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor copii de pe bilanurile ncheiate pentru cel puin dou exerciii financiare ale societii pe care le-a administrat;

28

8. programul de reasigurare prezentat s fie satisfctor n raport cu studiul de fezabilitate propriu sau s rezulte din studiul de fezabilitate prezentat c nu este necesar un astfel de program; 9. n cazul unui asigurtor strin acesta s fac dovada c n ara n care este nregistrat s-a constituit legal i desfoar o activitate de asigurare de cel puin 5 ani, similar cu cea pentru care solicit autorizarea n Romnia; 10. din studiul de fezabilitate prezentat s rezulte c asigurtorul dispune de marja de solvabilitate legal. Autorizarea unui asigurtor se face parcurgndu-se urmtoarele etape: 1. pentru obinerea autorizrii de constituire, n vederea nmatriculrii la registrul comerului, asigurtorii vor depune la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor urmtoarele documente: a) cerere standard de autorizare; b) proiectul actului constitutiv; c) copie de pe documentele care atest vrsarea integral n numerar a capitalului social; d) condiiile generale ale categoriilor de asigurri facultative incluse n obiectul de activitate, iar pentru asigurrile de via, calcule specifice pentru rezerva matematic i elementele de calcul pentru tarifele de prim; e) studiul de fezabilitate; f) copie de pe documentele care atest viramentul taxei de autorizare. 2. pentru obinerea autorizrii de funcionare pe baza creia asigurtorul poate exercita o activitate de asigurare, cu excepia activitii de intermediere, acesta depune la Comisia de Supraveghere a Asigurrilor urmtoarele documente: a) cerere standard de autorizare ; b) copii de pe documentele care atest constituirea societii de asigurare, respectiv nregistrarea modificrilor care au intervenit fa de documentaiile avizate, i anume actul constitutiv autentificat, hotrrea judectoreasc de nfiinare, certificatul de nmatriculare la registrul comerului, codul fiscal, respectiv certificatele de nscriere de meniuni la registrul comerului; c) copie de pe documentele care atest existena capitalului social; d) condiiile generale ale categoriilor de asigurri facultative incluse n obiectul de activitate, iar pentru asigurrile de via, calcule specifice pentru rezerva matematic i elementele de calcul pentru tarifele de prim; e) studiul de fezabilitate ; f) programul de reasigurare, care trebuie s fie satisfctor n raport cu studiul de fezabilitate propriu sau din studiul de fezabilitate prezentat s rezulte c nu este necesar un astfel de program. 3. documentele sunt prezentate n vederea obinerii autorizrii de funcionare numai dac exist modificri totale sau pariale care s determine o nou analiz din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor. Comisia de Supraveghere a Asigurrilor poate solicita prezentarea de informaii i documente att de la asigurtori, ct i de la orice alt persoan care are legtur cu activitatea acestora, n vederea fundamentrii procedurii de autorizare. Dup obinerea autorizrii de funcionare orice modificare a documentelor sau a condiiilor pe baza crora s-a acordat aceast autorizare se face cu avizul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor.

29

3.2.1. Autorizarea brokerilor de asigurari


n vederea obinerii autorizaiei de funcionare ca broker de asigurare i/sau reasigurare, solicitantul trebuie s ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: a) s fie persoan juridic romn n a crei denumire s fie cuprins n mod obligatoriu sintagma "broker de asigurare", "broker de asigurare-reasigurare" sau "broker de reasigurare", dup caz, n limba romn ori ntr-o limb uzual pentru domeniul asigurrilor i s nu induc n eroare publicul; b) s aib un capital social vrsat n form bneasc, c) s aib n vigoare un contract de asigurare de rspundere civil valabil pe ntreg teritoriul Romniei, cu o limit minim de acoperire de 450.000 euro/eveniment i sum agregat de 750.000 euro pe an, fr franiz; d) s aib ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare i/sau de reasigurare; e) s aib un sediu permanent unde se va transmite sau se va primi corespondena de la Comisia de Supraveghere a Asigurrilor i de la alte instituii sau autoriti; f) din documentele prezentate s rezulte c nu este acionar sau asociat direct ori indirect al unui asigurtor, reasigurtor sau al unui agent de asigurare ori de reasigurare i c nu are ca acionar direct sau indirect ori ca administrator un asigurtor, reasigurtor sau un agent de asigurare ori de reasigurare; g) asociaii ori acionarii semnificativi i/sau persoanele semnificative s nu aib cazier judiciar pentru infraciuni contra patrimoniului sau infraciuni prevzute n legislaia financiar-fiscal i cazier fiscal; n situaia n care au desfurat activitate de intermediere n asigurri ca ageni de asigurare s nu fi fost radiai din Registrul agenilor de asigurare ca urmare a nclcrii prevederilor legii, iardac au avut calitatea de asistent n brokeraj, s nu le fi fost anulat procura din motive imputabile; h) conductorii executivi s aib studii superioare i o experien de cel puin 3 ani ntr-o funcie de conducere operativ n domeniul asigurrilor sau de cel puin 5 ani ntr-o funcie de conducere operativ n domeniul financiar-bancar; aceast prevedere se aplic i administratorilor, atunci cnd acetia au atribuii similare conducerii executive. Prin funcie de conducere operativ se nelege inclusiv cea de ef de serviciu/compartiment a crui activitate este relevant pentru specificul domeniului asigurrilor sau cel financiar-bancar, precum i funcia de director de agenie sau de sucursal a unei entiti care opereaz n aceste domenii; i) conductorii executivi s nu dein aceast calitate la o alt persoan juridic romn sau strin dup obinerea autorizaiei de funcionare; j) s achite o tax de autorizare Persoanele juridice romne care solicit obinerea autorizaiei de funcionare ca broker de asigurare i/sau reasigurare vor depune la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor urmtoarele documente: a) cerere standard de obinere a autorizaiei de funcionare; 30

b) copii de pe documentele care atest constituirea societii: actul constitutiv autentificat sau atestat de avocat, n care obiectul unic de activitate este definit conform legii, hotrrea judectoreasc de nfiinare, certificatul de nmatriculare i cererea de nscriere de meniuni de la oficiul registrului comerului, codul unic de nregistrare; c) copie de pe documentele care atest vrsarea integral n numerar a capitalului social; d) un studiu de fezabilitate care s cuprind cel puin urmtoarele informaii: 1. scurt prezentare a activitii ce urmeaz s fie desfurat, din care s rezulte c resursele financiare sunt suficiente s i permit desfurarea activitii; 2. structura organizatoric, regulamentul de organizare i funcionare, cu precizarea rspunderilor i limitelor de competen pentru persoanele semnificative din cadrul societii; 3. bugetul de venituri i cheltuieli estimat pentru urmtorii 3 ani financiari; e) copie de pe documentele care atest plata taxei de autorizare n contul Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor; f) copie de pe contractul de asigurare de rspundere civil profesional, cu respectarea prevederilor legii, dovada privind plata primei de asigurare (integral sau a ratelor); g) lista acionarilor sau asociailor direci i indireci, inclusiv ultimul acionar sau asociat semnificativ indirect persoan fizic, certificatele de cazier fiscal i judiciar, n original, ale acestora, precum i certificatele de cazier fiscal i judiciar ale persoanelor semnificative; h) copii ale crilor de munc, diplomelor de studii i curricula vitae semnate ale persoanelor semnificative; i) curricula vitae semnate pentru acionarii sau asociaii semnificativi persoane fizice; j) bilanurile pe ultimii 3 ani ale acionarilor sau asociailor semnificativi persoane juridice, n forma n care au fost depuse la autoritatea fiscal teritorial; k) copii de pe contractul de nchiriere sau de comodat, al sediului ori al sediilor secundare/punctelor de lucru existente sau care se nfiineaz, nregistrate la administraia financiar teritorial sau, dup caz, copie de pe actul de proprietate al sediului social ori al sediilor secundare/punctelor de lucru existente sau care se nfiineaz; l) declaraie autentificat, pe propria rspundere, c se ndeplinesc prevederile legii; m) declaraie autentificat, pe propria rspundere, a conducerii executive c va ndeplini prevederile legii.

3.3. Registrul asiguratorilor i brokerilor de asigurare


Societile comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare i de reasigurare, societile mutuale, filialele i sucursalele unor asigurtori strini, denumite n continuare asigurtori, respectiv reasigurtori, precum i brokerii de asigurare care au fost autorizai s funcioneze pe teritoriul Romniei n conformitate cu prevederile legii se nmatriculeaz n registrul asigurtorilor i brokerilor de asigurare. Registrul se ine de Comisia de Supraveghere a Asigurrilor, n sistem computerizat i pe suport de hrtie, datele nscrise n acesta fiind permanent accesibile publicului la sediul central al Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor - Serviciul relaii cu publicul i massmedia, precum i pe site-ul Internet al autoritii de supraveghere. Registrul asigurtorilor i brokerilor de asigurare cuprinde urmtoarele rubrici: a) numrul i data nmatriculrii n registrul asigurtorilor; b) denumirea asigurtorilor i brokerilor de asigurare, nsoit de forma juridic sau, dup caz, de meniunea "societate mutual", "filial" sau "sucursal a unor asigurtori strini"; c) adresa sediului social, precum i a sediilor unitilor legal nregistrate teritorial la Oficiul registrului comerului; d) codul unic de nregistrare, atribuit de Ministerul Finanelor Publice; e) numrul de ordine n registrul comerului; f) data emiterii autorizaiei de funcionare de ctre Comisia de Supraveghere a Asigurrilor; 31

g) data radierii nregistrrii din registru (seciunea B); h) observaii. La aceast rubric se vor meniona situaiile de limitare a operaiunilor, interzicerea temporar sau definitiv pentru asigurtori a exercitrii activitii de asigurare pentru una sau mai multe categorii de asigurri, iar pentru brokerii de asigurare, interzicerea temporar sau definitiv a activitii , de retragere a autorizaiei, de redresare, administrare special, reorganizare, lichidare, faliment al societii, fuziune, schimbarea denumirii, precum i alte situaii similare. nmatricularea asigurtorilor i brokerilor de asigurare n registrul special constituit se face n ordinea cronologic a autorizrii acestora de ctre Comisia de Supraveghere a Asigurrilor. Editarea registrului asigurtorilor i brokerilor de asigurare va fi efectuat n dou seciuni: - seciunea A; - seciunea B. Seciunea A a registrului cuprinde asigurtorii i brokerii de asigurare care dein, n condiiile legii, o autorizaie de funcionare emis de Comisia de Supraveghere a Asigurrilor, iar seciunea B cuprinde, n ordine cronologic, asigurtorii i brokerii de asigurare a cror nregistrare a fost radiat ca urmare a retragerii autorizaiei de funcionare. Departamentul autorizri-reglementri din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor comunica fiecrui asigurtor i broker de asigurare numrul i data nmatriculrii n registrul asigurtorilor i brokerilor de asigurare. Comisia de Supraveghere a Asigurrilor publica cel puin o dat pe an n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, precum i ntr-o publicaie de larg circulaie evidena societatilor autorizate.

32

Capitolul 4 STUDIU DE CAZ 4.1 PREZENTARE EUROBROKERS GROUP BROKER DE ASIGURARE S.A. 4.1.1 Broker de asigurare
Dup anul 1990, n piaa romneasc a asigurrilor, au aprut foarte multe societi de intermediere n asigurri (n anul 2000 activnd peste 800 de societi), care jucau rolul de ageni dar i de brokeri de asigurri (n fapt, brokeri de asigurare fiind numai cteva societi). Activitatea brokerilor de asigurare este reglementat prin Legea nr. 32/2000 privind societile de asigurare i supravegherea asigurrilor aprobat la 03.04.2000 i publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr.148 din 10.04.2000, modificat i completat prin Legea nr. 403 din 11 octombrie 2004. La nceputul anului 2002, erau autorizate s funcioneze 105 societi de brokeraj n asigurri, printre care i civa mari brokeri internaionali ca MARSH, AON, GRAS SAVOYR, etc. Brokerii de asigurare sunt persoane juridice care opereaz ca intermediari ntre asigurtor i asigurat, reprezentndu-l, ntotdeauna pe cel din urm. Principalele caracteristici ale brokerilor de asigurri pot fi enunate astfel: a. Reprezint ntotdeauna interesele asiguratului; b. Cumpr polie de (re)asigurare pentru clienii lor; c. Sunt persoane juridice independente, specializate n intermediere de asigurri; d. Sunt profesioniti n domeniul asigurrilor; e. Pot fi dai n judecat pentru ndeplinirea defectuoas a sarcinilor asumate; f. Sunt remunerai tot de ctre asigurtor printr-un comision denumit ,,brokeraj; g. Au atribuii privind identificarea proteciei optime pentru client, ncheierea contractului i chiar administrarea daunei. ,,n ultimii ani, piaa de brokeraj n asigurri a avut o evoluie ascendent a volumului intermedierilor n condiiile meninerii ponderii acestora n totalul subscrierilor la un nivel constant, de circa 20%. (Revista PRIMM Magazine Asigurri & Pensii, nr. 5/2007 pag.24) Potrivit aceleiai reviste ,,n primul semestru al anului 2007, asistm la o structur a pieei intermediarilor dominat net de asigurrile non-via (93,31% din total), un puternic aport al brokerilor pe segmentul CASCO cu ponderea majoritar n pia (55,55%). De altfel, aproape 40% din subscrierile la nivelul pieei au fost realizate prin intermediu brokerilor... Intermedierea mai slab (7%) pe segmentul asigurrilor de via i are originea ntr-o serie de factori printre care prezena pe pia ntr-un numr redus a brokerilor dedicai 33

acestui tip de asigurri, dezvoltarea unor reele puternice de vnzare ale companiilor specializate n asigurri de via si care au relaii directe cu bncile. Absena unor deductibiliti asociate asigurrilor de via, dar i mentalitatea angajailor sunt principalele cauze ale ponderii sczute a asigurrilor de via. Alturi de aceast motivaie, brokerajul n asigurri de via este mult mai complex dect cel din asigurrile de non-via. Anul 2007, primul an n Uniunea European, pare a fi momentul n care piaa de brokeraj ar face un pas nainte la capitolul cretere, pe fondul obinerii unei felii ct mai mari din totalul subscrierilor realizate de asigurtorii romni, dar, mai ales, printr-o colaborare profitabil cu companiile din spaiul comunitar care vor avea posibilitatea s vnd servicii de asigurare pe piaa romneasc.

4.1.2. Profil de broker


Eurobrokers Group SA este o societate de brokeraj n asigurri romno-american, nfiinat n februarie 2000 prin fuziunea unor firme de intermediere n asigurri care aveau o experien de peste 7 ani n domeniu. Eurobrokers Group SA, cu sediul social n Piatra Neam, strada Ana Iptescu, nr.1, are sediul central n Ploieti strada 3 Ierarhi nr.4. Societatea este prima companie de brokeraj n asigurri din ar, care are certificat Sistemul de Management al Calitii conform ISO 90001 : 2000. Ideea nfiinrii acestei firme a plecat din Piatra-Neam. Astzi n Romnia funcioneaz 13 reprezentane: Cluj-Napoca, Braov, Bistria, Ploieti, Suceava, Sinaia, Piatra-Neam, Botoani, Arad, Piteti, Constana, Bucureti, Timioara i 7 agenii: Focani, Buzu, BaiaMare, Sibiu, Cmpia-Turzii, Gherla, Zalu. Eurobrokers ca societate de brokeraj n asigurri specializat n reprezentarea i aprarea intereselor clienilor si n raporturile cu clasele de asigurri este n msur s negocieze cele mai avantajoase oferte pentru produsele i serviciile de asigurri existente n prezent pe piaa asigurrilor din Romnia. Societatea colaboreaz cu cele mai reprezentative companii de asigurri care opereaz pe piaa de profil din Romnia: AIG Life Romnia SA, AIG Romnia, Allianz iriac Asigurri SA, Generali Asigurri SA, Omniasig SA, Asirom SA, Ardaf SA, Asiban SA, Astra SA, Unita SA, Agras SA, BCR Asigurri SA, Grawe SA. De asemenea, promoveaz produsele i serviciile de asigurri de via i non-via prin dou sisteme de vnzri: sistem multilevel-marketing i sistem de vnzri directe. Societatea este printre altele, i membru fondator al Asociaiei de Vnzri Directe din Romnia (RODSA), acordnd i o atenie deosebit parteneriatelor pe care le are cu casele de asigurri care sprijin foarte mult dezvoltarea acesteia pe canale de distribuie. De fapt, ce poate face un broker? n ce const munca lui? Schim n cteva puncte un portret robot al unui broker de asigurri. n special nelegem c am ptruns ntr-o nou er din punctul de vedere al riscurilor la care organizaia este expus. Credem c viitorul aparine acelora care vor putea implementa i utiliza strategii de management al riscului integrate n viaa de zi cu zi a organizaiilor pe care le asist. Societatea Eurobrokers satisface cerinele de informare a pieei asupra performanelor caselor de asigurri i a produselor i serviciilor oferite de acestea consumatorilor de asigurri, ajut la educarea populaiei n vederea cunoaterii i nelegerii domeniului asigurrilor i serviciilor financiare conexe prin simpozioane i seminarii, armonizm interese i relaii n interiorul pieei asigurrilor, care favorizeaz dezvoltarea domeniului prin iniierea unor canale de comunicare specifice. nelegem c un broker de asigurri este n primul rnd un consultant de risc i n al doilea rnd un consultant de asigurri. Serviciile de consultan pe care le ofer un broker ncep cu identificarea expunerii la risc, cu analiza i evaluarea acestei expuneri i cu 34

propunerea unor msuri de control i administrare a acestor riscuri. Abia dup ce toate aceste lucruri au fost lmurite se pune problema asigurrii. Scopul final al serviciilor oferite de un broker este propunerea unor soluii de minimalizare a expunerii la risc. n mod normal rolul brokerului este s se asigure c fiecare client partener beneficiaz de cea mai bun poli, de cea mai bun soluie adaptat nevoilor sale, dar nu la orice pre. Este bine s economisim bani, dar dac economia este prea mare, polia de asigurare poate valora mai puin dect hrtia pe care este redactat. n rezumat, cu ajutorul unui broker se reuete identificarea pe o pia extrem de agresiv a acelor produse i servicii de asigurare care corespund intereselor i acoper riscurile la costuri optime. Misiunea brokerului este, printre altele, de a proteja consumatorul de asigurare iar acest lucru determin o cretere a ncrederii consumatorului n piaa de asigurri. Alturi de brokeri, care sunt profesioniti, clienii parteneri nu pot s se simt dect n siguran. Onestitatea, stabilitatea, comportamentul etic sunt sau devin trsturi ale brokerilor implicai n acest misiune.

4.2. Politica SOCIETII Politica n Domeniul Calitii


Politica n domeniul calitii face parte integrant din politic general a Eurobrokers Group i mobilizeaz ntregul personal al companiei s acorde ntreaga atenie calitii serviciilor pe care le furnizeaz. Deviza Eurobrokers Group este: ,,Excelen i performan i aceste cuvinte nu reprezint doar un slogan publicitar, dar i o regul pentru tot personalul companiei i asistenii n brokeraj. Societatea i ia un angajament fa de toi clienii, fa de parteneri i acionari de a depune toate eforturile pentru a servi n cel mai bun mod clienii i nevoile lor. Calitatea este piatra de temelie a reputaiei noastre i este primordial pentru capacitatea fiecrei afaceri de a-i realiza misiunea. Liderii companiei stabilesc unitatea domeniilor de aciune ale organizaiei. Ei asigur i menin un mediu de lucru n care sunt complet implicai n ndeplinirea obiectivelor companiei. Acesta conduce la luarea n considerare a tuturor prilor interesate, la stabilirea unei viziuni clare a viitorului companiei i la asigurarea pentru personalul organizaiei i asistenilor n brokeraj de resurse, instruire i libertate de aciune, conform responsabilitilor i n limitele resurselor financiare. Implementarea i meninerea prevederilor Sistemului de Management al Calitii este obligatorie pentru toate reprezentanele organizatorice pe toat perioada desfurrii activitii aflate responsabilitate. inem sub control i mbuntirea Sistemului de Management al Calitii conform SR EN ISO 9001:2001 i permanentizarea eficacitaii sale reprezint pentru EUROBROKERS GROUP garania succesului. Pentru Eurobrokers, anul 2011 a nsemnat, mai mult dect un an de mpliniri financiare, certificarea Sistemului de Management al Calitii, conform ISO 9001: 2000, acest lucru fiind menit s ntreasc ncrederea actualilor i potenialilor clieni n furnizarea unor servicii de calitate. Certificarea reprezint totodat o cale deschis n vederea integrrii n Uniunea European. n primele 9 luni ale anului 2011, valoarea primelor intermediate de Eurobrokers a fost de 11.157.268 lei, din care 7.174.513 lei din asigurri generale i 3.982.755 lei din asigurri de via. Valoarea total a veniturilor din activitatea de brokeraj este de 2.724.947 lei. mbuntirea calitativ i cantitativ a portofoliului de asigurri i obinerea unui procentaj ct mai mare din pia sunt principalele obiective propuse pentru anul 2012. Compania i propune ca realizrile obinute s fie un punct de plecare pentru succesele viitoare i pentru pstrarea unei poziii de top n cadrul companiilor de profil. 35

4.3 Realizri EUROBROKERS GROUP


Activitatea principal desfurat de Eurobrokers Group, o constituie promovarea produselor i serviciilor de asigurri de via i asigurri generale prin dou sisteme de vnzri: sistem multilevel marketing i sistem de vnzri directe. Primul factor care a condus la actuala configuraie a reprezentrii teritoriale a brokerilor de asigurare este dat de mentalitatea zonei, iar factorul secundar este fora economic a zonei respective. Majoritatea companiilor de brokeraj n asigurri au n portofoliul lor, ntr-un procentaj ridicat, clieni persoane juridice. Eurobrokers este o companie de brokeraj n asigurri axat pe retail (peste 90% din clieni sunt persoane fizice) (Tabel)w i un portofoliu echilibrat ntre asigurrile de via (peste 35%) i asigurri generale, din care aproape 40% o reprezint asigurrile auto. Tabel . Portofoliu Clienilor
Nr. COMPANIE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 AON Romnia ASIGEST ASTOP EOS RISQ ROMNIA EUROBROKERS GROUP FARWAY FORUM INSURANCE GLOBAL RISK SERVICES GRAS SAVOYE ROMNIA HSI INSURANCE Persoane juridice % 98,00 94,00 30,00 91,00 3,00 100,00 78,00 88,00 97,00 98,00 Persoane fizice % 2,00 6,00 70,00 9,00 97,00 0,00 22,00 12,00 3,00 2,00

n contextul integrrii europene a legislaiei specifice domeniului asigurrilor, S.C. EUROBROKERS GROUP SA, dispune de resurse umane i materiale favorabile unui nceput ambiios i competitiv pe o pia dinamic accentuat. Din acest punct de vedere S.C. EUROBROKERS GROUP SA i-a stabilit modalitile de promovare i vnzare a produselor, innd cont de evoluia pieei asigurrilor din Romnia, de condiiile colaborrii cu firmele de asigurri, de numrul i calitatea brokerilor instruii i formai n decursul timpului, printre acestea numrndu-se: asimilarea de noi produse cerute pe piaa romneasc; 36

perfecionarea continu a prestaiilor pentru creterea gradului de satisfacere a clienilor; asumarea rolului de educare, formare i nnoire a mentalitilor din domeniul asigurrilor; dezvoltarea i implementarea unui climat de lucru optim care s permit brokerilor exprimarea deplin a abilitilor profesionale i personale; nfiinarea de noi reprezentane teritoriale; maximizarea calitii serviciilor furnizate clienilor i partenerilor notri; extinderea permanent a reelei de brokeri, folosind un personal nalt calificat i motivat.

Piaa asigurrilor s-a consolidat i dezvoltat ntr-un ritm susinut, nc din anii 20042005. Dinamica creterii subscrierilor n asigurrile generale a fost susinut de asigurrile auto (avarii i rspundere civil), care au o pondere majoritar n asigurrile generale. Clasele de asigurri cu cele mai mari creteri din 2005, sunt: asigurrile de mijloace de transport feroviar; asigurrile de sntate; de rspundere civil; de credite i garanii; Industria asigurrilor este influenat n momentul de fa de schimbrile pe plan legislativ, privind alinierea la prevederile acquis-ului comunitar: cerine minime de capital a asigurtorilor, modele de calcul a marjei de solvabilitate, consolidarea regimului de conducere prudenial, introducerea unor condiii privind calificarea profesional, att pentru coordonatorii activitii asigurtorilor, ct i pentru intermediarii n asigurri. n acest sens, o evoluie semnificativ se poate constata i printr-o analiz mai atent a elementelor de activ i pasiv din bilanul contabil pe doi ani consecutivi.
A.

VENITURI n cursul anului 2011 SC EUROBROKERS GROUP SA a realizat pe activiti, urmtoarele venituri: Venituri totale 2.219,57 lei Venituri din activitatea de brokeraj 1.930,28 lei Alte venituri 289,28 lei

B.

COSTURI n anul 2010 SC EUROBROKERS GROUP SA a nregistrat urmtoarele costuri: Cheltuieli totale 2.132,27 lei Cheltuieli privind comisioanele i 1.425,42 lei onorariile 103,48 lei Cheltuieli materiale 6,65 lei Cheltuieli energie, gaze, ap 478,28 lei Cheltuieli cu lucrri i servicii executate 23,28 lei de teri 29,47 lei Impozite i taxe 26,40 lei Cheltuieli cu personalul 17,73 lei Cheltuieli cu amortizrile 21,55 lei Alte cheltuieli de exploatare 37

Cheltuieli financiare

Conform datelor prezentate mai sus, SC EUROBROKERS GROUP SA a obinut un profit brut de 87,30 lei (Pr = 2.219,57 lei 2132,27 lei) pentru care s-a calculat un impozit pe profit de 26,09 lei, rezultnd astfel un profit net de 61,21 lei, regsit i n bilanul contabil alturat.

BILANUL CONTABIL Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 Elemente de activ i pasiv Imobilizri necorporale Creane Imobilizri corporale i stocuri Casa i conturi la bnci Aciuni proprii Alte mprumuturi Dobnzi nregistrate n avans Capital subscris i nevrsat Total activ Capital social Rezerve Rezultatul raportat Profit Repartizare profit Datorii Venituri n avans Total pasiv Mii lei Solduri finale 2010 2011 0,82 0,83 202,92 1155,08 154,02 440,10 886,72 1992,49 9,04 15,50 55,84 7,70 1253,54 3667,54 133,50 200,00 26,25 26,25 20,79 61,21 20,79 61,21 20,79 61,21 1013,61 3180,89 17,81 76,77 1253,54 3667,54

Din analiza datelor prezentate n tabelul de mai sus rezult c n anul 2011 activul i pasivul bilanului a crescut cu 2414,00 mii lei fa de anul 2010. Modificarea activului a fost determinat de creterea n special a valorii creanelor i a disponibilitilor bneti. Obinerea unui venit mult mai mare fa de cel obinut n anul 2004 a condus la creterea capitalurilor proprii ale societii. n primele 9 luni ale anului 2011, valoarea primelor intermediate de Eurobrokers a fost de 11.157.268 lei, din care 7.174.513 lei din asigurri generale i 3.982.755 lei din asigurri de via. Valoarea total a veniturilor din activitatea de brokeraj este de 2.724.947 lei. n 2009, Revista de Specialitate PROFILE Insurance, pag.48, public evoluia veniturilor din activitatea de brokeraj n asigurri, a principalelor companii din domeniu. 38

Indicatori Financiari n Companiile de Brokeraj n Asigurri


Nr. COMPANIE VENITURI 2011 Euro m. Lei m. 5,21 3,93 1,98 1,97 1,94 1,78 1,61 1,15 1,13 1,08 18,38 13,84 6,97 6,96 6,85 6,27 5,67 4,05 3,98 3,82 VENITURI 2010 Euro m. Lei m. 3,19 2,76 1,50 1,97 0,83 1,26 1,43 0,79 0,88 0,84 11,55 9,99 5,43 7,12 3,01 4,58 5,18 2,87 3,18 3,06 Evoluie nominal EURO % 63,63 42,39 32,00 0,38 133,61 40,75 12,46 45,06 28,75 28,34

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

PORCHE BROKER MARSH AON Romnia ASIGEST HVB INSURANCE VBL BROKER ACTIV ASIGURRI EUROBROKERS GROUP EURIAL GRAS SAVOYE ROMANIA

Conform aceleiai reviste din 2009, Eurobrokers Group a nregistrat i n anul 2010, o cretere cu un procent de aproape 18% mai mult dect media pe pia. Valoarea total a primei de asigurri intermediat de companie n anul 2011 a fost de 5,7 mil euro ( Cota din intermedierea asigurrilor de via a ajuns la 30% (Tabel), n timp ce intermedierile asigurrilor auto au ajuns la o cot de peste 64% din total intermedieri realizate de companie n anul precedent. Ponderea Asigurrilor de Via i evoluia primelor brute la principalele Companii de Brokeraj n Asigurri
Ponderea Nr. COMPANIE asigurrilor De via n portofoliu % 100,00 26,62 Prime brute subscrise 2011 Euro m. Lei m. Prime brute subscrise 2010 Euro m. Lei m. Evoluie Nominal Euro % NA 326,19 COTA DE PIA 2010 Euro % NA 10,97

1 2

SAFE INVEST FINANS BROKER

NA 1,79

NA 6,29

4,6 0,42

16,67 1,53

39

3 4 5 6 7 8 9 10

EUROBROKERS GROUP MARSH GRAS SAVOYE ROMANIA MAXYGO MILLENIUM AON Romnia ASIGEST INTERCAM Total TOP10 Alte companii TOTAL

29,10 2,66 2,10 7,08 4,79 0,41 0,47 1,70

1,66 0,77 0,25 0,18 0,12 0,09 0,08 0,03 4,97 11,35 16,32

5,84 2,70 0,86 0,63 0,42 0,32 0,30 0,10 17,46 40,05 57,51

0,93 0,07 0,05 0,00 0,10 0,06 0,00 0,01 6,24 10,16 16,40

3,38 0,26 0,19 0,00 0,38 0,22 0,00 0,05 22,68 36,73 59,41

78,49 1000,00 400,00 0,00 20,00 50,00 0,00 200,00 -20,35 11,71 -0,49

10,17 4,72 1,53 0,06 0,04 0,03 0,02 0,01 27,54 72,46 100,00

Tabel Ponderea Asigurrilor n portofoliu Eurobrokers Group


Nr. Crt CLASIFICARE ASIGURRI TOTAL ASIGURRI DE VIA ASIGURRI GENERALE Asigurri AUTO -Rspundere civil -Rspundere fa de teri Asigurarea proprietii Alte asigurri Ponderea asigurrilor n portofoliu % 100,00 29,10 70,90 64,00 8,30 55,70 4,60 2,30 Prime subscrise 2011 Euro m. Lei m. 5,69 1,66 4,03 3,64 0,47 3,17 0,26 0,13 20,06 5,84 14,22 12,84 1,67 11,17 0,93 0,45

1 2

Tabel Evoluia nominal a asigurrilor n ncasrile Eurobrokers Group


Ponderea asigurrilor n portofoliu Nr. Crt CLASIFICARE ASIGURRI TOTAL ASIGURRI DE VIA ASIGURRI GENERALE % 100,00 29,10 70,90 Evoluia nominal Euro % 67,84 78,49 63,82

Prime brute subscrise 2011 Euro m. Lei m. 5,69 1,66 4,03 20,06 5,84 14,22

Prime brute subscrise 2010 Euro m. Lei m. 3,39 0,93 2,46 12,29 3,38 8,91

1 2

40

Pondere Asigurri Generale


70,00 60,00 50,00 40,00 30,00 20,00 10,00 0,00 Asigurri AUTO Asigurarea proprietii Alte asigurri

Series1

Ponderea asigurrilor generale (non-via) n portofoliu Eurobrokers Group

29% 1 ASIGURRI DE VIA 2 ASIGURRI GENERALE 71%

Reprezentare pondere tipuri de asigurri n portofoliu Eurobrokers Group

4.4 PARTENERI N INTERMEDIEREA ASIGURRILOR DE VIA


Eurobrokers Group acord o atenie deosebit parteneriatelor ncheiate cu societile de asigurri, companii care sprijin foarte mult dezvoltarea societii noastre de brokeraj, ca i canal de distribuie. Revista de Specialitate PROFILE Insurance, public, portofoliu intermediat de Societatea Eurobrokers Group la societile de asigurri partenere.

Tabel. Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Portofoliu Companiilor de Asigurri n total activitate Eurobrokers Group COMPANIA PORTOFOLIU EUROBROKERS GROUP American International Group AIG LIFE 27,91 AIG Romnia 0,48 ALLIANZ-IRIAC 2,72 ARDAF 5,90 ASIBAN 0,95 ASIROM 0,19 41

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

ASITRANS ASTRA BCR Asigurri BT Asigurri GENERALI GRAWE OMNIASIG UNITA ALTE COMPANII

0,47 4,15 20,40 3,87 2,16 0,01 0,32 28,80 1,67

PORTOFOLIU EUROBROKERS

American International Group AIG LIFE AIG Romnia ALLIANZ-IRIAC ARDAF ASIBAN ASIROM ASITRANS ASTRA BCR Asigurri BT Asigurri GENERALI GRAWE OMNIASIG UNITA ALTE COMPANII

Aceti coloi financiari vor avea tendina de concentrare a ofertelor internaionale, ei vor determina o dominaie i mai puternic i vor crea piaa viitorului cu noile sale reguli, concurena n viitor se va determina ntre aceti coloi financiari i alii, de dimensiuni asemntoare din SUA i Japonia. ntre aceti coloi financiari se distinge de departe, cel mai puternic asigurtor din lume, care la ora actual este lider mondial, American International Group AIG, cu o valoare de pia de 172,24 mld. dolari. n Romnia, pe segmentul asigurrilor de via, clasamentul primelor 10 Companii de Asigurare, conform numrului 2/ 2009 al Revistei de Specialitate PROFILE Insurance, n funcie de cota de pia pe anul 2011 este reflectat n tabel . Se poate remarca de asemenea o evoluie nominal semnificativ a primelor brute subscrise n anul 2011, rezultat datorat n mare msur colaborrii cu societile de brokeraj n asigurri Tabel Clasamentul principalelor Companii de Asigurri din Romnia n funcie cota de pia
Nr. COMPANIE Ponderea Asigurrilor de via n portofoliu % 98,97 100,00 14,67 7,81 100,00 14,25 100,00 Prime brute subscrise 2011 Euro m. Lei m. Prime brute subscrise 2010 Euro m. Lei m. Evoluie nominal Euro % 12,86 38,90 9,61 37,08 87,99 -25,03 34,34 COTA DE PIA 2011 Euro % 37,94 12,30 7,74 7,67 5,68 5,66 5,63

1 2 3 4 5 6 7

ING Asigurri de via AIG Life ASIROM ALLIANZ TIRIAC GRAWE ASIBAN AVIVA

122,38 39,67 24,98 24,73 18,31 18,24 18,15

431,34 139,82 88,04 87,18 64,54 64,30 63,98

108,44 28,56 22,79 18,04 9,74 24,33 13,51

392,92 103,49 82,57 65,35 35,31 88,17 48,95

42

8 9 10

BCR Asigurri de via OMNIASIG Life GENERALI Asigurri Total TOP10 Alte companii TOTAL

100,00 96,78 13,65

14,29 13,42 11,57 305,74 18,58 322,54

50,37 47,30 40,77 1077,64 59,15 1136,79

0,00 15,27 5,71 246,39 40,07 286,46

0,00 55,34 20,70 892,80 145,20 1038,00

0,00 -12,12 102,63 24,09 -53,63 12,60

4,43 4,16 3,59 94,79 5,21 100,00

COTA DE PIA N ASIGURRI DE VIA 4% 4% 4% 6% 6% 6% 8% 8% 12% 37% 5% ING Asigurri de via AIG Life ASIROM ALLIANZ - TIRIAC GRAWE ASIBAN AVIVA BCR Asigurri de via OMNIASIG Life GENERALI Asigurri Alte companii

EVOLUTIE NOMINAL N ASIGURRI DE VIA


ING Asigurri de via 120,00 100,00 80,00 60,00 40,00 20,00 0,00 -20,00 -40,00 AIG Life ASIROM ALLIANZ - TIRIAC GRAWE ASIBAN AVIVA BCR Asigurri de via 1 OMNIASIG Life GENERALI Asigurri

43

4.5 STUDIU DE CAZ PRIVIND ORGANIZAREA UNEI SOCIETATI DE BROKERAJ


Oferta de produse: asigurrile colective (asigurrile mpotriva accidentelor i bolilor profesionale pentru salariai) ; pensiile viagere ( echipa apreciaz c aceste produse vor aduce cel mai mare profit societii); asigurarea spaiilor de producie, comerciale sau de depozitare (se asigur protecia mpotriva incendiilor, catastrofelor i calamitilor naturale, riscurilor financiare, etc.)

In urma studiului de pia efectuat s-a desprins concluzia c potenialii clieni ( n special persoanele fizice) sunt tentate de urmtoarele servicii : - pensiile viagere ( produsul cel mai solicitat) ; - asigurrile de via pentru copii ; Conducerea societii i-a propus s : vnd doar produse de calitate i verificate prin cererea de pia ; atragerea a unui numr ct mai mare de clieni n special; atingerea unei rate de profit ct mai mare ( cu un minim de 40 %) ; instruirea permanent a personalului societii n vederea cunoaterii celor mai noi produse ale societilor pe care le reprezentm ; aplicare celor mai noi tehnici de vnzare i marketing ; Etapele ce trebuiesc atinse n derularea proiectului sunt urmtoarele : nregistrarea societii comerciale la Oficiul Naional al Registrului Comerului, avnd ca obiect de activitate principal broker de asigurare ; solicitarea unui mprumut n valoare de 250 milioane de lei (bnci sau fonduri) ; nchirierea unui spaiu; ntocmirea unui contract de asigurare de rspundere civil profesional, n concordan cu cerinele prevzute de legile n vigoare ; depunerea documentelor de mai sus la Comisia de Supraveghere a Asigurrilor n vederea obinerii autorizaiei de funcionare ; ncheierea contractelor de mandat cu societile de asigurare ntocmirea unui business-plan al afacerii ; achiziionarea de mobilier i materiale de birotic ; selecia i instruirea personalului ; mediatizarea activitii ce o desfurm, apelnd la mass media local .

44

4.5.1 Echipa manageriala si resursele umane


Toate datele referitoare la managementul societii comerciale sunt extrem de importante i utile, ele coninnd informaii att pentru partenerii de afaceri existeni, ct i pentru cei poteniali. n acest sens orice instituie creditoare, investitori, clieni, etc. examineaz cu maxim atenie aptitudinile, calitile i experiena managerial a celor ce urmeaz s conduc afacerea. O afacere slab condus de o echip managerial foarte bun este mai sigur dect o afacere promitoare condus de manageri de mna a doua . Nr. crt Numele prenumele Pers 1 3 Pers 2 Pers 3 Pers 4 Pers 5 Pers 6 i Formarea Profesional Inginer Inginer Inginer Inginer Inginer Inginer Experiena profesional 11 ani 10 ani 10 ani 10 ani 10 ani 10 ani Funcia actual director asociat asociat asociat asociat asociat Perioada de timp 2 1 1 1 1 1

Date referitoare la organizarea activitii i resursele umane ale societii comerciale : - prezentarea structurii organizatorice a societii comerciale : ierarhic matriceal Pe produs Funcional pe divizii de tip reea ierarhic - funcional geografic de tip familial

Numrul total al salariailor : 20, din care : personal productiv = 17 personal administrativ = 3, din care : economiti = 1 funcionari = 1 personal administrativ = 1

45

Politica societii comerciale n domeniul managementului resurselor umane : sunt prevzute concedieri / angajri de noi persoane ; sunt necesare specializri noi ale personalului existent ; se prevede angajarea de personal specializat pentru constatarea daunelor ; se aplic un sistem de motivare a angajailor, dup cum urmeaz : mrirea comisioanelor ; promovarea n alte funcii n cadrul companiei (unit manager) ; lunar celor mai merituoi li se acord o bonificaie ; Sistemul de salarizare practicat n societatea comercial este : procent din vnzri (comision) ;

4.5.2 Segmentul de piata si promovarea produselor


Definirea pieei, n scopul fundamentrii judicioase a strii de spirit marketing, reprezint componenta cea mai important i, n acelai timp, cel mai dificil de elaborat (identificat). Aceasta trebuie s ia n considerare urmtoarele elemente : - pieele int ; - concurenii actuali i cei poteniali ; - strategia de marketing ; - principalele avantaje competitive ale produselor i / sau serviciilor propuse . 01. Date i informaii despre pieele int Definirea pieei int pentru noile servicii ale societii. Ptrunderea pe aceste piee presupune gsirea combinaiei optime a urmtoarelor variabile ale mixului de marketing : produsul / serviciul, preul, distribuia i promovarea acestuia . Produsele intermediate de ctre societate vizeaz n primul rnd agenii economici i persoanele fizice. 02. Date i informaii despre societile concurente : Pentru a ne putea forma o imagine ct mai edificatoare asupra situaiei tuturor concurenilor cu care se va confrunta societatea comercial, este necesar, n primul rnd identificarea acestora. n contextul celor menionate, situaiile concureniale ale produselor / serviciilor cu care se poate confrunta societatea sunt : - concuren frontal direct ( cnd i alte societi vnd aceleai produse ) ; - concuren frontal prin variante (cnd i alte societi comerciale vizeaz acelai client i vinde i aceleai produse) ; Analiza societii comerciale fa de actualii concureni trebuie s rspund urmtoarelor probleme : A) determinarea elementelor care determin succesul societii pe pia : metode de munc avansate ; resurse umane specializate ; dinamismul echipei de conducere ;

B) determinarea principalelor restricii impuse ntreprinderilor concurente : reea de agenii restrns ; - localizarea societii n raport cu piaa ; 46

03. Strategia de marketing : Pentru realizarea unei strategii eficiente de marketing, este necesar luarea n considerare a dou elemente, i anume : poziia societii comerciale n mediul concurenial existent i cel viitor : societatea beneficiaz de o dezvoltarea relativ redus a concurenei pe piaa ; perspectivele domeniului de activitate ale societii comerciale : domeniul de activitate este acelai n permanen ; se urmrete diversificarea produselor ; reacia previzibil a concurenei la apariia noilor produse : scderea uoar a preurilor de ctre concuren, la noile produse oferite . 04. Principalele avantaje competitive ale produselor oferite : Pentru a soluiona aceast problem, trebuie s rspundem la urmtoarele ntrebri: a) cui se adreseaz produsele propuse, comparativ cu concurena ? produsele se adreseaz societilor comerciale ; b) diferene calitative ale produselor oferite ? diferena const n aceea c se poate alege din mai multe produse care vizeaz acelai segment de pia ; c) diferenele de pre ? n cazul n care se solicit o asigurare de o valoare mai mare se pot face reduceri de pre ;

4.5.3 Prezentarea unor tipuri de produse asigurari de viata


Suma asigurat va fi protejat pe toat durata derulrii contractului, rezultatele fiind garantate pe termen mediu i lung. n funcie de resursele financiare i de necesiti, se alege valoarea ratelor, modalitatea de plat (anual, semestrial sau trimestrial) i durata plilor. La expirarea contractului, asiguratul primete suma asigurat. Dac evenimentul asigurat s-a produs nainte de expirarea contractului, ntreaga sum revine beneficiarilor alei i specificai n contract. Asigurri Suplimentare Asigurare Suplimentar de Deces Asigurare de Deces a Contractantului Scutirea de la Plata Primelor datorate Invaliditii Scutirea de la Plata Primelor datorit Invaliditii Contractantului Asigurarea pentru Incapacitate de Munc Permanent i Total Asigurarea de Deces din Accident Asigurarea de Deces i Invaliditate Permanent din Accident Asigurarea pentru Afeciuni Grave Asigurarea pentru Incapacitate Temporara de Munca ca urmare a unui Accident Asigurarea pentru Intervenii Chirurgicale Indemnizaia de Spitalizare ca urmare a unui Accident Asigurare complex pentru accidente de persoane 47

ASIGURARE DE GRUP ASIGURAREA DE GRUP CU ACUMULARE DE CAPITAL Alte beneficii pentru angajat constau n : acoperirea pentru accidente , valabil att la locul de munc ct i n afara acestuia, n funcie de opiunea contractantului , despgubirile nu sunt supuse impozitrii , prin ncheierea unei asigurri complexe pentru accidente ale angajailor, se pot acoperi i diverse riscuri survenite ca urmare a unui accident . Pentru angajator, avantajele acestui program sunt : faptul ca reprezint o alternativ de motivare i fidelizare a angajailor, conferind stabilitate financiar pentru familiile acestora n cazul unor situaii dificile ; primele aferente asigurrii de accidente i celei pentru boli i risc profesional sunt cheltuieli deductibile fiscal . ASIGURRI GENERALE Pentru ca riscul unui accident s fie ct mai mic, se ofer recomandri cu privire la conservarea obiectelor asigurate, prevenirea i limitarea pagubelor. Acopera daunele suferite de automobil provocate de : coliziuni cu alte vehicule sau corpuri ; derapri, rsturnri ; furt parial sau total ; incendii sau explozii provocate deliberat ; acte de vandalism ; calamiti naturale. Asigurarea medical pentru cltorii n strintate Malpraxis - asigurare de rspundere profesional RCA Asistenta Rutiera Pentru persoane juridice Folosind ca instrument de baz noiunea de "risk management", se construiete pachetul de asigurri care s protejeze activitatea clientului. n acest pachet pot fi incluse linii de asigurare precum : asigurarea cldirilor i a coninutului acestora ; 48

asigurri specifice echipamentelor electronice ; asigurarea de avarii accidentale pentru maini i utilaje ; pierderea de profit din riscuri asigurate ; asigurarea mrfurilor pe timpul transportului (CARGO) ; asigurarea de rspundere civil general i a produsului ; asigurarea de rspundere civil a angajatorului ; alte tipuri de rspundere civil ; asigurarea de construcii montaj tip toate riscurile .

Riscuri asigurate incendii i explozii ; inundaii din cauze naturale sau provocate de spargerea evilor ; furturi ; cutremure ; tulburri politice i aciuni teroriste ; defectarea instalaiilor electrice ; spargerea geamurilor sau oglinzilor exterioare.

Analiza economico- financiara a societatiiI


Sursele de finanare : Nr. Surse de finanare crt. 1. Capital propriu 2. Credite bancare interne 3. Credite internaionale 4. Alte surse TOTAL surse de finanare Valoarea nominal a finanrii 50.000 lei 100.000 lei 50.000 lei 0 lei 200. 000 lei Procent 25 % 50 % 25 % 100 %

Capitalul propriu provine din economiile acionarilor .

Situaia veniturilor i a cheltuielilor previzionate Anul Situaia veniturilor / cheltuielilor 1. venituri din vnzri 2. venituri financiare (total finanare) 3. Alte venituri I. TOTAL venituri ( 1. + 2. + 3. ) 1. cheltuieli directe (1.1. + 1.2. ) 1.1. cheltuieli materiale (I.T. i birotic) 1.2. cheltuieli de manoper direct 2. cheltuieli indirecte (2.1. . . + 2.9.) 49 Anul I - n lei Anul II 900.000 0 100.000 1.000.000 20.000 20.000 0 607.000 Anul III 950.000 0 50.000 1.000.000 25.000 25.000 0 706.000

800.000 150.000 50.000 1.000.000 50.000 50.000 0 680.000

2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8. 2.9. 3. II. III. IV. V. VI.

chirii pt. spaiile nchiriate (100 m2) cheltuieli pentru utiliti (tel, ap, etc) cheltuieli administrativgospodreti Salariile personalului TESA cheltuieli de promovare a produselor cheltuieli cu asigurrile capital social cheltuieli cu dobnzile bancare alte cheltuieli (autorizaii) T.V.A. TOTAL cheltuieli ( 1. + 2. + 3. ) Rezultatul exerciiului (profit) (I - II) IMPOZITUL pe profit PROFIT NET PROFITUL NET cumulat

22.000 120.000 50.000 240.000 50.000 0 150.000 18.000 30.000 0 730.000 270.000 68.000 102.000

25.000 150.000 60.000 300.000 60.000 0 0 12.000 0 0 627.000 373.000 130.000 193.000 295.000

30.000 180.000 70.000 350.000 70.000 0 0 6.000 0 0 731.000 269.000 108.000 162.000 457.000

Anii Bilanul previzionat ACTIV (1. + 2. + 3.) : 1. active fixe (la valoarea rmas) 2. active circulante : 2.1. disponibil monetary 2.2. alte active circulante (stoc + clieni) 3. Pierderile PASIV (1. + 2. + 3.) : 1. capital propriu 2. obligaii curente 3. credite 4. profitul

Anul I 1.000.000 0 1.000.000 200.000 800.000 0 200.000 50.000 0 150.000 102.000

Anul II 1.000.000 0 1.000.000 100.000 900.000 0 160.000 60.000 0 100.000 193.000

Anul III 1.000.000 0 1.000.000 50.000 950.000 0 120.000 70.000 0 50.000 162.000

Analiza i evaluarea riscului privind activitatea viitoare a societii comerciale


Principalele categorii de riscuri pe care i le asum o societate comercial pot fi : riscul de exploatare (riscul economic) concretizat n capacitatea societii de a se adapta n timp i cu cele mai mici costuri / eforturi la variaia mediului economic. Cu ct rata calculat este mai mare, cu att riscul de exploatare este mai mare i invers . riscul de finanare (riscul financiar) reflect variabilitatea rentabilitii capitalurilor proprii sub incidena structurii financiare a societii . Cu ct rata calculat este mai mare, cu att riscul de finanare este mai mare i invers . riscul de faliment (riscul de insolvabilitate), presupune incapacitatea societii de a face fa angajamentelor asumate .

50

CONTRACT DE MANDAT PENTRU BROKERI


ART.1 - COMISIOANE PENTRU ASIGURRILE DE VIA A. ASIGURRI INDIVIDUALE I. ASIGURRI DE BAZ 1. AVEREA asigurarea mixt de via raportat la cursul USD 2,0% * DP, dar nu mai mult de 30% din primele ncasate aferente primului an al contractului de asigurare 0,8% * DP, dar nu mai mult de 12% din primele ncasate aferente celui de-al doilea an al contractului de asigurare 0,2% * DP, dar nu mai mult de 3% din primele ncasate aferente celui de-al treilea an al contractului de asigurare 0,1% * DP, dar nu mai mult de 1,5% din primele ncasate aferente celui de-al patrulea an al contractului de asigurare i anilor urmtori, pn la expirarea contractului de asigurare, dar nu mai mult de anul al zecelea al contractului de asigurare 2. PENSIA asigurarea de pensie viager, SIGURANA asigurarea de deces pe termen limitat, LINITEA asigurarea de deces pe termen nelimitat, VIAA asigurarea mixt de via reevaluabil, COMOARA asigurarea cu acumulare de capital pentru copii 2,25% * DP, dar nu mai mult de 45% din primele ncasate aferente primului an al contractului de asigurare 0,75% * DP, dar nu mai mult de 15% din primele ncasate aferente celui de-al doilea an al contractului de asigurare 0,4% * DP, dar nu mai mult de 8% din primele ncasate aferente celui de-al treilea an al contractului de asigurare 0,1% * DP, dar nu mai mult de 2% din primele ncasate aferente celui de-al patrulea an al contractului de asigurare i anilor urmtori, pn la expirarea contractului de asigurare, dar nu mai mult de anul al zecelea al contractului de asigurare II. ASIGURRI SUPLIMENTARE 1. A.S.D. Asigurarea suplimentar de deces pentru asigurat, A.S.D.C. Asigurarea suplimentar de deces pentru contractant 2,25% * DP, dar nu mai mult de 45% din primele ncasate aferente primului an al contractului de asigurare 0,75% * DP, dar nu mai mult de 15% din primele ncasate aferente celui de-al doilea an al contractului de asigurare 0,4% * DP, dar nu mai mult de 8% din primele ncasate aferente celui de-al treilea an al contractului de asigurare 51

0,1% * DP, dar nu mai mult de 2% din primele ncasate aferente celui de-al patrulea an al contractului de asigurare i anilor urmtori, pn la expirarea contractului de asigurare, dar nu mai mult de anul al zecelea al contractului de asigurare 2. A.D.A. Asigurarea de deces din Accident, D.I.P.A. - Asigurarea de deces i invaliditate permanent din accident, S.P.P.I. Scutirea de la plata primelor datorit invaliditii asiguratului, S.P.P.I.C. Scutirea de la plata primelor datorit invaliditii contractantului (sau a decesului acestuia), I.M.P.T. Asigurarea pentru incapacitate de munc permanent i total, A.A.G. Asigurarea pentru afeciuni grave, A.I.T.M.A. Asigurarea pentru incapacitate temporar de munc ca urmare a unui accident, A.I.C. Asigurarea pentru intervenii chirurgicale, I.S.A. Indemnizaia zilnic de spitalizare ca urmare a unui accident 20% din primele ncasate aferente primului an al contractului de asigurare 15% din primele ncasate aferente celui de-al doilea an al contractului de asigurare i anilor urmtori, pn la expirarea contractului de asigurare B. ASIGURRI DE GRUP I. ASIGURRI PENTRU ACCIDENTE A SALARIAILOR 13% din primele ncasate aferente contractelor de asigurare II. POLIE COMPLEXE PENTRU ACCIDENTE DE PERSOANE 20% din primele ncasate aferente polielor de asigurare NOT: 1. DP reprezint durata de plat a primelor de asigurare. 2. La calculul comisioanelor nu se includ sumele ncasate aferente cheltuielilor de editare a contractelor. 3. Procentajele de comision se refer exclusiv la primele ncasate aferente respectivelor asigurri dac nu se precizeaz altfel (de exemplu, la punctul A.I.2., 2,25% * DP se refer la primele ncasate aferente asigurrii de baz nu i la cele aferente eventualelor asigurri suplimentare, care se comisioneaz separat, dup cum este specificat). 4. INTERAMERICAN i rezerv dreptul de a modifica modul de calcul al comisioanelor. Pentru produsele de asigurare lansate ulterior, modul de calcul al comisioanelor va fi comunicat la data lansrii produselor. ART.2 EXAMINRI MEDICALE n baza cererii de asigurare de via (n condiiile achitrii cheltuielilor de editare), pentru care, n conformitate cu reglementrile Societii, este necesar o examinare medical a persoanei propuse pentru asigurare, Broker-ului i revine obligaia de a ndruma persoana propus pentru asigurare ctre un medic din reeaua de medici cu care colaboreaz Societatea. Dac examinarea este fcut de ctre un medic ce nu colaboreaz cu Societatea, Broker ul va suporta costul examinrii medicale. C. ASIGURRI GENERALE I. Pentru orice tip de asigurare general practicat comisionul este de 15 % .

52

SOCIETATEA POPESCU A Contracte Via Valoare contracte via Total Non Via Rspundere Civil Auto Obligatorie TOTAL ncasri 2 100 200 M 2 100 200 300 I 2 100 200 300 I 2 200 400 ION A 2 200 400 S 2 200 400 O 2 300 500 N 2 300 500 Dec 2 300 500 300 Obs

300

600

600

600

600

600

800

800

1100

Statut agent de asigurare

53

CONCLUZII SI PROPUNERI
Managementul societatilor de asigurari este legat in special de riscuri. Riscul este definit in literatura de specialitate ca un eveniment aleator care genereaza sau poate genera efecte contrare obiectivului scontat. Managementul are ca drept obiectiv minimizarea si imunizarea riscurilor.Riscurile in general nu pot fi eliminate, pot fi controlate, cunoscute si evitate. Riscurile pot fi de mai multe categorii: tehnice, investitionale si alte riscuri. Riscurile tehnice sunt determinate de tipul activitatii de asigurare fiind cunoscute sub denumirea de riscuri primare.Acestea pot fi de urmatoarele forme: -riscul de eroare; -riscul de deviere; -riscul de evaluare; -riscul cheltuielilor de exploatar; -riscul daunelor majore; -riscul de catastrofe; -riscul de crestere; -riscul de lichidare; Riscul de eroare se refera la cuantumul primelor de asigurare care uneori nu sunt fundamentate, devenind neacoperitoare din cauza insuficientei datelor de analiza care extrapolate nu reflecta suficient tendinta de evolutie a riscului asigurat. Riscul de deviere apare cand costul asigurarii si evolutia daunelor au abateri semnificative fata de previziunile care au stat la baza calcularii primelor de asigurare.Acestea pot fi influentate de evolutia neprevizibila a unor factori: rata de mortalitate, preturi, tarife, somaj, calamitati etc. Riscul de evaluare se refera la determinarea mai putin riguroasa a rezervelor de prime, astfel incat acestea pot sa devina neacoperitoare. Riscul cheltuielilor de exploatare se refera la determinarea unor cheltuieli privind fondul de asigurare insuficiente care nu permit acoperirea costului asigurarii datorita fluctuatiei acestora intr-un orizont de timp relativ indelungat. Riscul de catastrofa exista in cazul unor evenimente: cutremur de pamant, uragane care au loc intr-o anumita zona geografica din cauza proportiilor mari nu pot fi acoperite financiar. Riscul de crestere se manifesta in cazul cresterii activitatii unui asigurator care poate genera perturbari financiare. 54

Riscul de lichidare inseamna ca asiguratorul nu poate sa faca fata obligatiilor de plata exigibile putand intra in incapacitate de plata. Riscurile investitionale acestea apar cand asiguratorul isi extinde afacerea si realizeaza noi investitii.Cele mai intalnite sunt riscul de devalorizare, riscul de lichiditate, riscul dobanzilor si riscul de supraevaluare. Riscul de devalorizare consta in pierderile valorice suferite ca urmare a fluctuatiei raportului dinte cerea si oferta pe piata de capital sau pe piata bunurilor imobiliare si cresterea sumelor ce urmeaza a fi incasate de la diversi debitori. Riscul de lichiditate apare cand anumite obiective de investitii nu pot fi terminate potrivit graficului, fiind depasite de obligatiile exigibile.Ele pot fi depasite prin vanzarea unor active si depasirea situatiei de criza financiara astfel ca pierderea credibilitatii poate fi refacuta. Riscul dobanzii se produce atunci cand are loc o crestere a dobanzilor pe piata de capital, iar asiguratorul dispune de un portofoliu de titluri de valoare cu dobanda fixa semnificativa.Acelasi risc poate sa fie inregistrat si in cazul titlurilor de valoare cu dobanda variabila daca are o scadere a ratei dobanzilor. Riscul de supraevaluare apare in cazul cand o investitie este supraevaluata. Alte riscuri: - riscul de participare la alte societati comerciale; - riscul privind garantiile date in afara tertilor; - riscul general al afacerilor; - riscul managerial. Pentru buna functionare a societatilor de asigurari si pentru viabilizarea lor statul trebuie sa organizeze si sa instituie un oficiu de supraveghere. In Romania s-au contituit tot odata urmatoarele fonduri de protectie: 1.Fondul de protejare a asiguratilor in caz de faliment a societatilor de asigurare 2.Fondul de protejare a victimelor strazii, pentru protejarea persoanelor in cazul accidentelor auto. Veniturile sunt sub forma primelor de asigurare, pot fi: -aferente asigurarilor obligatorii; -provenite din asigurarile facultative; -de bunuri, de persoane, de raspundere civila; -venituri din asigurarea si reasigurarea in valuta Veniturile financiare pot fi de urmatoarele forme: -din participatii de capital; -creante imobilizate; -din titluri de plasament; -dobanzi; -diferente de curs valutar. Se pot obtine si venituri exceptionale din diverse operatii de gestiune, provizioane. Cheltuielile societatilor de asigurari se grupeaza astfel: -cheltuieli pentru plata asigurarilor si a sumelor asigurate -cheltuieli pentru constituirea rezervelor tehnice; -cheltuieli pentru constituirea si administrarea fondului de administrare; -cheltuieli financiare; -cheltuieli exceptionale. Managementul trebuie sa asigure solvabilitatea societatii de asigurare adica activele sa fie mai mari sau cel putin egale cu datoriile existente la un moment dat. Important este sa existe permanent o marja de solvabilitate adica surplusul calculat ca o diferenta intre active si datorii, aceasta garantand ca obligatiile catre asigurati vor fi achitate dupa exigibilitate. Marja de solvabilitate cuprinde: capitalul social varsat, rezervele, titlurile de valoare, actiunile preferentiale, diferentele din reevaluarea stocurilor. 55

Managementul activitatii de asigurare are particularitatile sale specifice ce deriva din faptul ca aceasta activitate economica apare, pe de o parte, ca o relatie de repartitie in forma baneasca, iar pe de alta parte ca o prestare de servicii de un gen deosebit care se efectueaza in baza contractului de asigurare. In asigurari managemenrul este influentat de urmatorii factori: - caracterul aleatoriu al daunelor; - forma juridica a asigurarii (obligatorie sau facultativa); - ramura de asigurare (asigurari de bunuri, de persoane sau de raspundere civila); - aria de cuprindere in profil teritorial a asigurarii (asigurari interne sau externe); - dimensiunea fondurilor pe care le poate constitui o societate de asigurari. Caracterul aleatoriu al daunelor este dat de faptul ca volumul daunelor nu se poate cunoaste cu precizie, ci se poate doar aproxima prin calcule bazate pe teoria probabilitafilor. Astfel, sistemul informational de care dispune o societate de asigurari, trebuie sa cuprinda date privind frecventa si intensitatea riscurilor pe perioade de timp cat mai indelungate. Pe baza acestor date se pot efectua calcule privind evolutia in perspectiva a platii despagubirilor si a sumelor asigurate, se poate stabili nivelul primelor de asigurare si se pot adopta decizii privind lansarea pe piata a unor noi polite de asigurare. Un management eficient trebuie sa urmareasca reatizarea unui grad de cuprindere in asigurare cat mai ridicat. De aceea este necesar ca societatea de asigurari sa intreprinda unele masuri, care constau in: ... - studierea si analiza minutioasa a conditiilor economice, financiare si sociale existente pe plan intern si international; - adoptarea unei strategii de marketing adecvate; -incheierea contractului de asigurare in functie de situatia concreta a fiecarei persoane; pentru aceasta este necesara cunoasterea cat mai amanuntita'a situatiei economice si a specificului activitatii fiecarei persoane asigurate; - perfectionarea tehnicilor de vanzare a politelor de asigurare; - studierea evolutiei si intensitatii riscurilor. Evident, activitatea societatilor de asigurari din Romania trebuie sa se desfasoare corespunzator cerintelor armonizarii cu reglementarile internationale in domeniu si in conformitate cu functionarea mecanismului economiei de piata. In acest scop, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (autoritate administrativa autonoma de specialitate, avand personalitate juridica) a elaborat o serie de norme obligatorii in baza caror societatile de asigurari si reasigurari din Romania actioneaza.

56

BIBLIOGRAFIE

Bercean Radu Asigurari si reasigurari, Ed Limes, Cluj Napoca, 2007 Ciurel, Violeta, Asigurari fi reasigurari: abordari teoretice fi practic Internationale, Editura ALL BECK, Bucuresti, 2000. Coama Ion Flaviu, Asigurarile financiare si martitime. Aspecte interne si internationale. Editura MIRTON, Timisoara , 2003. Coama Ion Florin, Aspecte contabile, internationale si legislative privind piata asigurarile si reasigurarile, Editura MIRTON, Timisoara , 2003 Cristina Cimas, Economia Asigurarilor , Editura Casa Cartii de Stiinta , Cluj-Napoca, 2002. Negoita Ion, Aplicatii practice in asigurari si reasigurari, Editura Etape, Sibiu, 2001. Negru, Titel, Economia asigurdrilor, Editura Fundatiei Romania de Mdine, Bucuresti, 2002. Negru, Titel, Asigurari $i reasigurari: sinteze si aplicatii, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003. Vacarel, lulian, Forian Bercea, Asigurari si reasigurari, editia a Ila, Editura Expert, Bucuresti, 1999.

57

58