Sunteți pe pagina 1din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu privind asigurarile in comertul international

CAPITOLUL I CONSIDERENTE GENERALE 1.1. SCURT ISTORIC Istoria atesta faptul ca inca din timpuri stravechi, oamenii au fost preocupati de prevenirea si mai ales de existenta unor posibilitati de a suporta in comun pagubele generate de producerea unor evenimente nedorite, incerte. Modul unitar de colectare a rezervelor banesti ntr-un fond comun reprezinta un principiu de baza al conceptului de asigurare. Se poate spune ca asigurarile se constituie ntrun sistem de relatii economice, care implica aportul unui numar mare de persoane fizice sau juridice la constituirea unui fond banesc, n conditiile n care, fiind amenintate de asemenea pericole, n existenta si activitatea lor, concep si recunosc oportunitatea prevenirii si nlaturarii pe baze mutuale a prejudiciilor generate de producerea acestor pericole n viitor, probabil, posibile dar nesigure. Sub aspect juridic, pentru a fi operanta,asigurarea trebuie sa capete o anumita forma, evidentiata printr-un anumit contract. Alaturi de contractul propriu-zis de asigurare intervine legea de organizare a activitatii de asigurare, emisa de puterea legislativa, ca izvor de drepturi si obligatii n materie de asigurari. Pentru prima data se vorbeste despre conceptul de asigurare ntr un document cu o vechime de circa 6500 de ani, referitor la mestesugarii taietori de lemne din Egipt, care au constituit un fond de ntrajutorare, format anticipat, prin contributia tuturor pentru acoperirea pagubelor provocate de diverse nenorociri care i loveau pe membrii colectivitatii. Membrii caravanelor din Babilon, Fenicia si alte tari stravechi se constituiau n organizatii, suportnd n comun pagubele din jafuri si de alta natura, suferite de unii dintr ei n timpul transporturilor.De la romani a ramas un Regulament al colegiului funerar din Lavinium,care grupa membrii colegiului intr-o asociatie de inmormantare ce functiona pe baza unor cotizatii.

Pagina 1 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

La nceputul secolului trecut existau n lume 30 de firme de asigurari 14 n Marea Britanie, 5 n SUA, 3 n Germania, 3 n Danemarca, 2 n Franta si cte una n Olanda, Elvetia si Austro-Ungaria.In jurul anului 1850 numarul lor s a ridicat la 306, cu sedii n 14 tari iar n anul 1969 activau 9700 de institutii de asigurare n 71 de tari. Pe teritoriul Romniei, forme incipiente de asigurare sunt cunoscute cu mult nainte de secolul al XIX lea. Prima organizatie de asigurare propriu- zisa a fost ntemeiata de catre Asociatia Meseriasilor din Brasorv n anul 1844, sub denumirea de Institutul General de Pensii din Brasov, avnd caracter de societate de asigurari de viata. Intre cele doua razboaie mondiale activitatea n domeniul asigurarilor sociale s-a intensificat si s -a diversificat avnd loc o patrundere a capitalului strain n sectorul asigurarilor din Romnia . In anul 1920 s a constituit la Bucuresti societatea Steaua Romneascacare n 1936 a preluat portofoliul romnesc al societatii Phonix din Viena , ajungnd la un capital de 20 milioane lei. Dupa cel de-al doilea razboi mondial , n urma nationalizarii principalelor mijloace de productie, a bancilor si a societatile de asigurare din iunie 1948 , activitatea de asigurare a fost organizata pe baze noi. Societatatile de asigurare au trecut n proprietatea statului cu toate activele si pasivele lor. Atunci a intervenit un element de noutate: capitalul sovietic s -a infiltrat in diverse ramuri ale economiei romnesti, inclusiv n asigurari si a fost creata societatea Sovrom asigurari. In anul 1952, a fost organizata Administratia Asigurarilor de Stat ADAS cu capital integral romn, institutie specializata n operatii de asigurari, reasigurari si de comisariat de avariere. Crearea ADAS-ului marcheaza instituirea monopolului de stat n domeniul asigurarilor . Acest lucru a durat pna n momentul revolutiei din decembrie 1989 care a generat modificari structurale n toate domeniile vietii social-economice din tara noastra, inclusiv in cel al asigurarilor si reasigurarilor.

1.2. CONCEPTUL DE ASIGURARE

Productia bunurilor materiale a constituit dintotdeauna baza existentei si dezvoltarii societatii omenesti. Ca proces permanent si neintrerupt (oamenii nu pot sa produca, dupa cum nu pot inceta sa consume) productia de bunuri materiale presupune in mod necersar si obiectiv raporturi permanente de interconditionare intre om si natura prin intermediul carora
Pagina 2 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

aumite obiecte sunt desprinse din mediul lor natural si sunt apoi prelucrate in conformitatea cu necesitatile oamenilor. Desi omul a reusit sa patrunda tot mai adanc tainele naturii, pe masura dezvoltarii stiintei si tehnicii activitatea sa economica, patrimoniul intreprinderilor create de acesta si chiar integritatea sa fizica, existenta sa ca persoana, continua fie amenintate de o multitudine de fenomene ale naturii cum sunt cutremurele, inundatiile, alunecarile de teren, grindina, inghetul, seceta etc. Asemenea calamitati pot provoca pagube insemnate agentilor economici si societatii in general. Importante pagube materiale pot fi provocate prin insesi activitatile oamenilor in mod premeditat sau independente de vointa lor. Dintre acestea amintim pagube determinate de incendii, furturi , explozii, greve sau conflicte militare locale. De-a lungul timpului agentii economici au cautat sa descopere si sa aplice diverse mijloace de protectie impotriva riscurilor generatoare de pagube potentiale la care erau expuse activitatile lor de productie si de comercializare , precum si persoanele care exercitau asemenea activitati, fiinta umana in general.Asemenea mijloace, menite sa asigure protectia impotriva riscurilor generate de fortele independente de vointa omului, de fapta altuia sau de insasi fapta persoanei expusa riscului, se bazeaza pe prevenire , asistenta si prevedere. 1. Prevenirea apare ca cel mai bun mijloc de protectie daca permite suprimarea riscurilor. In realitate s-a dovedit ca are destul de rar un effect radical, indeosebi cand riscurile sunt generate de fortele naturii. 2. Asistenta este actiunea altuia si face parte dintre primele moduri de reparatie a daunelor. Chiar si tara noastra a beneficiat de asistenta din strainatate dupa Revolutia din decembrie 1989, dupa cutremurul din 1977 sau dupa inundatiile din 1975. In general, asistenta este incerta si de cele mai multe ori, insuficienta. Ea nu poate repara decat partial si momentan si-l pune pe cel asistat, de regula, intr-o pozitie de inferioritate. 3. Prevederea proprie persoanelor amenintate, implica prelevarea de resurse actuale pentru nevoi viitoare . Asigurarea s-a dovedit a fi forma cea mai reusita si mai eficienta a prevederii. Un act de prevederea al statului nu este tocmai o asigurare. Ii lipseste caracterul imdeiat al protectiei. De exemplu in crearea unor rezerve extraordinare trebuie avut in vedere faptul ca economiile necesita intotdeauna un timp pentru a acumula o rezerva, rezerva care ar trebui cheltuita in modul cel mai eficient cu putinta. O alta forma de protectie care se aproprie de institutia asigurarii din zilele noastre o constituie asa numita autoasigurare. Ea consta in crearea de catre fiecare persoana fizica sau juridical in partea unor reserve proprii care sa fie utilizate numai in cazul producerii evenimentelor generatoare de pagube, pentru acoperirea acestora din urma. In fapt, aceasta
Pagina 3 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

forma de protectie este denumita in mod impropriu autoasigurare intrucat nu indeplineste principiul mutualitatii- principiu obligatoriu de asiguare. In plus, aceasta forma de protectie , desi bazata pe prevedere, este total neeconomica, greu realizabila si de multe ori insuficienta. Practica a dovedit ca unitatile economice, indeosebi cele mici si mijlocii si indifferent de forma de proprietate asupra mijloacelor de productie, au posibilitati materiale limitate. Chiar si intreprinderile mari si foarte mari, din punct de vedere economic nu-si pot constitui reserve atat de importante incat sa se considere la adapostul oricaror consecinte materiale si financiare nefavorabile, oricat de mari ar fi ele. In multe cazuri paguba prin proportiile sale, se poate dovedi mai mare decat fondul de rezerva acumulat pana la momentul producerii acesteia. In plus, aceasta practica s-a dovedit neeconomia intrucat priveaza agentii economici de fonduri foarte importatnte care ar putea fi folosite in mod eficient pentru dezvoltarea productiei si comertului, a altor activitati sociale utile.Cu alte cuvinte, suma fondurilor de rezerva individuale, privite la scara macroeconomica, se dovedeste a fi mai mare decat necesitatile reale de protectie oferite de institutia asigurarii prin administrarea fondului de asigurare. Asigurarea are la baza principiul mutualitatii, potrivit caruia fiecare asigurat contribuie cu o suma modesta numita prima de asigurare, la crearea fondului de asigurare, din care se compenseaza pagubele suferite de cei incercati, platind un procent realtiv mic din care se compenseaza pagubele suferite de cei incercati. Platinnd un procent relativ mic din acoperirea exercitata de polita de asigurare persoanei care isi asuma riscul (asiguratorul), asiguratul primeste in schimb o garantie de despagubire impotriva pierderii posibile si viitoare . Intrucat in cele mai multe cazuri riscul asigurat nu se produce in perioada de asigurare si paguba nu se materializeaza , cel care a asigurat protectia riscului (asiguratorul)este capabil sa acopere paguba si atunci cand acesta s-a produs. Invers, administrand riscul prin intermediul asigurarii, orice paguba este suportata in comun de mai multe persoane si nu-si exercita impactul asupra unei singure persoane si nu-si exercita impactul asupra unei singure persoane (fizice sau juridice). Asigurarea poate fi definite ca un acord de vointa (contract) intre asigurator si asigurat, pein care asiguratorul ofera asiguratului protectia pentru riscurile ce si le-a asumat, obligandu-se sa acopere asiguratului contravaloarea daunelor (suma asigurata) in caz de producere a acestor riscuri, in schimbul platii de catre asigurat a unei sume de bani numita prima de asigurare (premium).

Pagina 4 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1.3. PROTECTIA IMPOTRIVA RISCULUI SI NEVOIA DE ASIGURARE Fiecare tara, mare sau mica, dezvoltata sau in curs de dezvoltare, este preocupata sa-si sporeasca exporturile pentru ca, pe aceasta cale, sa-si poata asigura valuta necesara achitarii bunurilor din importuri de care are nevoie pentru productie, pentru consumul populatiei ori pentru investitii. Adesea, bunurile de natura mijloacelor fixe de mare volum si complexitat, ca de exemplu echipamentele industriale, se livreaza treptat, pe parti componente, pe masura realizarii investitiei, se incorporeaza in opera de catre achizitor. In aceste conditii, apare necesitatea esalonarii in timp a platii furniturilorde catre importator. Necesitatea esalonarii platii produselor importate apare si in cazul in care mijloacele fixe nu se livreaaza pe parti componente, dar au o valoare mare si o folosinta indelungata, ca de exemplu masinile de lucru si de putere, mijloacele de transport si telecomunicatii etc. Pentru numerosii agenti economici, ca de pilda agentii mici si mijlocii, ar fi greu, daca nu imposibil, sa achite dintr-o data intreaga valoare a mijloacelor fixe importate avand o valoare mare si o durata de functionare de 5 -10 ani sau mai multi. Problemele financiare se pun chiar si pentru agentii economici care se aprovizioneaza din import cu materii prime si materiale, piese de schimb, produse de completare, marfuri alimentare ori nealimentare destinate aprovizionarii populatiei. In astfel de cazuri, adesea importatorii au nevoie de o pasuire de una sau mai multe luni pana isi procura resursele valutare necesare achitarii importurilor. In astfel de cazuri, producatorii convin cu furnizorii lor ca plata produselor sa fie esalonata in timp. In situatia in care plata urmeaza a se face intr-un timp scurt, furnizorul acorda un credit comercial clientului sau extern. Uneori, insa, furnizorul nu dispune de resurse financiare proprii pentru a acorda clientului sau creditul solicitat nici macar pe o perioada de cateva luni. In astfel de cazuri, cumparatorul solicita credit unei banci din tara furnizorului pentru a putea achita la scadenta produsele comandate la import. In felul acesta, creditul devine un instrument care favorizeaza schimburile comerciale internationale, extinderea cooperarii economice si financiare dintre state. Dar, efectuarea exportului prin mijlocirea creditului antreneaza multiple riscuri pentru exportator, ca si pentru banca finantatoare. De altfel, risurile inevitabile legate de livrarea marfurilor pe credit apar si atunci cand furnizorul si cumparatorul sunt rezidenti ai aceleiasi

Pagina 5 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

tari, iar tranzactia se realizeaza in moneda nationala, adica atunci cand actul de vanzarecumparare pe credit sau prin mijlocirea imprumutului bancar se produce pe piata externa. Cand tranzactiile comerciale constituie operatii de export-import, lucrurile se complica datorita distantelor adesea mai lungi dintre furnizor si cumparator, a termenelor mai indepartate la care se efectueaza platile, a monedelor diferite folosite in tarile participante la contract, a reglementarilor la fel de diferite de la o tara la alta si insuficient cunoscute de furnizorii externi etc. Riscurile exportului vizeaza: neancasarea contravalorii marfii livrate pe credit sau incasarea acesteia cu intarziere; refuzul cumparatorului de a prelua marfa ajunsa la destinatie; denuntarea contractului de catre cumparator in timpul desfasurarii procesului de productie la furnizor, avariera sau distrugerea marfii in timpul fabricatiei sau al transportuilui; imposibilitatea repatrirerii masinilor, utilajelor, materialelor si a alttor bunuri deplasate peste granita pentru realizare unor lucrari de cooperare pentru diversi beneficiari externi; raspunderea civila legala a furnizorului fata de terti etc. Asigurarea este un mijloc de a acoperi o parte a ricurilor cu care se confrunta firmele in activitatea lor de zi cu zi. Asiguratorii nu acopera riscurile speculative care pot conduce la castiguri financiare. Riscurile asigurabile caracterizeaza acei asigurati care pot suferi pierderi. Asigurarea compenseaza financiar efectele unui eveniment nefavorabil. Fondurile pentru compensarea financiara a asiguratului sunt create de asigurator din primele platite de organizatiile care au cumparat asigurari . In schimbul primelor alocate acestor fonduri, asiguratorul accepta riscul unor despagubiri semnificativ de mari, in cazul in care detinatorul politei va suferi un prejudiciu. Astfel, se poate deduce ca asigurarea reprezinta o metoda de transfer al riscului, iar asiguratorii sunt aceia care isi asuma riscul.Fiecare detinator de polita trebuie sa contribuie la fond in mod proportional cu probabilitatea de risc, precum si cu valoarea probabila a efectelor acestuia. Protectia riscului se constituie astfel intr-o marfa specifica (un serviciu) care se vinde si se cumpara ca orice alta marfa, pe o piata specifica, numita piata mondiala a asigurarilor. Aceasta piata este constituita din totalitatea pietelor nationale ale asigurarilor privite in interdependenta reciproca a legaturilor lor. 1.4. CLASIFICAREA ASIGURARILOR

Pagina 6 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Evidentierea principalelor forme de asigurare nu se poate realiza decat pe baza unor criterii de clasificare representative precum : modul de realizare a raporturilor juridice; domeniul asigurarii, obiectul asigurat; teritoriul pe care se acorda acoperirea prin asigurare; natura raporturilor dintre asigurator si asigurat s.a. A) dupa modul de realizare a raporturilor juridice de asigurare deosebim 1)asigurarea prin efectul legii( obligatorie) si 2)asigurarea contractuala (facultativa). 1) Asigurarea prin efectul legii nu necesita acordul de vointa al persoanelor fizice sau juridice vizate. Ea se realizeaza automat, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege cu privire la bunurile sau persoanele care intra sub incidenta asigurarii si are la baza anume interese care apartin societatii in ansamblu ( apararea avutieinationale, asigurarea continuitatii proceselor de productie etc.). 2) Asigurarea contractuala sau facultative are la baza acordul de vointa al asiguratorului si asiguratului concretizat in contractul de asigurare, prin care sunt stabilite drepturile si obligatiile partilor precum si toate celelalte elemente ale asigurarii. Este o forma de asigurare mai flexibila decat asigurarea prin efectul legii si de aceea raspunde mai bine necesitatilor si intereselor asiguratilor. Pe langa asigurarea prin efectul legii si asigurarea contractuala exista si unele asigurari obligatorii , impuse prin lege dar care nu intra in vigoare decat dupa incheierea unui contract intre asigurat si asigurator. In aceasta categorie intra de pilda asigurarea personalului navigant al companiilor e aviatie, a personalului si elevilor din aeronautica sportiva etc. B) Dupa domeniul asigurarii, deosebim 1)asigurarile de bunuri , 2) de persoane si 3) asiguraile de raspundere civila. 1) Asigurarile de bunuri cuprind valori materiale de orice fel care sunt succeptibile de a fi distruse sau avariate de calamitati naturale, accidente sau orice alt eveniment sau fenomen (risc). Principalele subramuri ale asiguarilor de bunuri sunt asigurarile de animale, asigurarile de culturi agricole, cele de cladiri, asigurarile de transport, de masini si instalatii si altele. 2) Asigurarile de persoane au ca obiect persoana fizica, viata si integritatea sa, supuse amenintarii uor evenimente care pot provoca boala, invaliditatea sau decesul. Aceste asigurari cuprind doua mari grupe ( asigurarile de viata si asigurarile de accidente) care la randul lor include un numar mare de forme de asigurare intre care se includ: asigurarea mixta de viata, asigurarea familiala de accidente, asigurarea de accidente Turistetc. 3) Asigurarile de raspundere civila au ca obiect o valoare patrimoniala egala cu despagubirea pe care ar urma sa o plateasca asiguratul (persoana fizica sau juridical ) care a
Pagina 7 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cauzat o paguba unor terte persoane. Principalele forme ale asigurarii de raspundere civila sunt: asigurarea de raspundere civila legala, asigurarea de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente, de autovehicule, asigurarea de raspundere civila a conducatorilor auto profesionisti pentru pagubele produse prin accidente cu aotovehicule apartinanad societatilor comerciale. C) Dupa obiectul asigurat asiguarile pot fi clasificate in : 1) asigurari de mijloace de poductie fixe: cladiri, masini, utilaje, instalatii, mijloace de transport s.a; 2) asigurari ale fondurilor de productie circulante/activelor circulante: materii prime, materiale, combustibili, etc. 3) asigurari ale bunurilor de uz casnic ale cetatenilor; 4) asigurari ale culturilor agricole si animalelor; 5) asigurari de persoane etc. D) Dupa riscul asigurat se pot clasifica in urmatoarele categorii : 1) asigurari pentru inundatii, trasnete, explozii, cutremure de pamant referitor la cladiri , constructii, masini si instalatii, mijloace de transport, obiecte de uz casnici s.a; 2) asiguarari pentru ploi torentiale, grindina, furtuni, uragane, alunecari sasu prabusiri de teren la culturi agricole; 3) asigurari pentru derapari, rasturnari, coliziuni si prabusiri sau alte accidente ale mijlaocelor de transport; 4) asigurari pentru evenimente ce pot surveni in viata persoanelor fizice ( imbolnaviri, accidente, decese); 5) asigurari de raspundere civila in legatura cu prejudiciile provocate tertilor ca urmare a unor accidente. E) Dupa teritoriul pe care se acorda acoperirea prin asigurare, deosebim- asigurari interne si asigurari externe . Deosebirea dintre acestea consta in elementul de extraneitate care este present numai in cazul asigurarilor externe. Acesta poate fi atat domiciliul in alta tara al uneia din partile contractante ori al beneficiarului asigurarii, cat si obiectul asigurarii, ori riscul preluat in sarcina de asigurator, care se poate afla respective se poate produce in afara limitelor teritoriale ale tarii in care se incheie contractul.
Pagina 8 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Asigurarile externe deservesc activitatea de comert exterior, de cooperare economica si tehnico-stiintifica internationala s.a., constituind un mijloc important de impulsionare a acestor activitati. Principalele categorii de asigurari externe sunt cele privind asigurarea bunurilor in timpul transportului, asigurarea navelormaritime si fluviale, asigurarea aeronavelor, asigurarea constructiilor- montajul in strainatate si raspunderii constructorului, asigurarea creditelor pentru export, asigurarea autovehiculelor in perioada care se afla in afara granitelor Romaniei s.a. F) Dupa natura raporturilor care se stabilesc intre asigurat si asigurator, asigurarea poate fi directa si indirecta ( reasigurare). In fapt, reasigurarea este o asigurare a asiguratorului direct, raporturile stabilindu-se numai intre societati de asigurare.

1.5. ELEMENTE TEHNICE ALE ASIGURARII

In vederea cunoasterii modului si a conditiilor in care se infaptuieste asigurarea, se impune, mai intai, o prezentare a elementelor (notiunilor) care intervin in activitatea curenta din acest domeniu. In actele normative privind asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila sunt reglementate: raporturile dintre persoanele fizice si juridice care iau parte la asigurare, in calitate de asigurati, si respective, societatile de asigurari, in calitate de asiguraori; bunurile si persoanele care sunt cuprinse in asigurare; riscurile acoperite prin asigurare; drepturile si obligatiile ce revin partilor din asigurare etc. Cunoscand sensul unor notiuni cum sunt: asiguratorul, asiguratul, beneficiarul asigurarii, contractantul asigurarii, riscul asigurat, evaluarea de asigurare, norma de asigurare, suma asigurata, dauna sau paguba, despagubirea de asigurare,prima de asigurare, durata asigurarii s.a pot fi intelese si aplicate correct prevederile actelor normative care reglementeaza asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila. Asiguratorul este persoana juridical (societatea de asigurari ), care in schimbul primei de asigurare incasate de la asigurati isi asuma raspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate de anumite calamitati naturale sau accidente, de a plati suma asigurata la producerea unui anumit evniment in viata persoanelor asigurate sau de a plati o

Pagina 9 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde-in baza legii-fata de terte persoane. Asiguratul este persoana fizica sau juridical care, in schimbul primei de asigurare platite asiguratorului , isi asigura bunurile impotriva anumitor calamitati naturale sau accidente, ori persoana fizica sau juridical care se asigura pentru prejudiciul pe care il poate produce unor terte persoane. In cadrul asigurarilor de bunuri si de raspundere civila, in calitate de asigurati pot aparea atat persoane fizice sau juridice, cat si diferite persoane fizice. La asigurarile de persoane in calitate de asigurat poate aparea orice persoana fizica care indeplineste conditiile prevazute in actele normative. Beneficiarul asigurarii reprezinta persoana care are dreptul sa incaseze despagubirea sau suma asigurata fara insa ca aceasta sa fie parte la contractul de asigurare. Uneori, terta persoana care devine beneficiarul asigurarii este indicata in mod expres, de catre asigurat, in contractul (polita) de asigurare. Alteori , desemnarea beneficiarului asigurarii se face in cursul executarii contractului de asigurare prin declaratie scrisa, comunicata de asigurat societatii de asigurare, ori prin testament. De mentionat ca beneficiarul asigurarii este desemnat si prin conditiile de asiguarare( de exemplu, sotul, mostenitorii legali etc). Cand sunt mai multi beneficiari desemnati sau mostenitori, ei au drepturi egale asupra sumei asigurate, cu conditia ca asiguratul sa nu fi dispus altfel. Contractantul asigurarii este persoana fizica sau juridica care poate incheia o asigurare, fara insa ca aceasta sa obtina calitate de asigurat. Astfel, de exemplu, un agent economic, poate incheia o asigurare de accidente pentru salariatii sai, care sunt trasportai la si de la locul de munca cu autovehicule apartinand acestuia. In acest caz, calitatea de asigurati o au salariatii pentru care a fost incheiata asigurarea, iar agentul economic este contractantul asigurarii. Intre notiunile de contractant si beneficiar al asigurarii nu exista in toate cazurile o delimitare rigida. Astfel, contractantul asigurarii poate fi in acelasi timp si beneficiarul acesteia. De exemplu, in asigurarea mixta de viata, daca asiguratul supravietuieste pana la expirarea termenului pentru care s-a incheiat contractul de asigurare, atunci el este si beneficiar al asigurarii . In caz de deces al asiguratului inainte de expirarea valabilitatii asigurarii, beneficiar al asigurarii devine asa cum s-a aratat mai inainte- oterta persoana. Se poate afirma ca notiunile de contractant si de beneficiar al asigurarii se intalnesc ca atare numai in cazul asiguraii de persoane. In cazul asiguratorilor de bunuri, asiguratul se suprapune cu contractantul si cu beneficiarul asigurarii, iar la asigurarile de raspundere civila
Pagina 10 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

asigurantul se suprapune numai cu contractantul asiguraii, deoarece despagubirea de asigurare este incasata in toate cazurile de tertul pagubit sau vatamat. Riscul asigurat este fenomenul(evenimentul) sau un grup de fenomene care o data produs(e) datorita efectelor sale obliga pe asigurator sa plateasca asiguratului (sau beneficiarului asigurarii) despagubirea sau suma asigurata. Notiunea de risc asigurat are, de regula, mai multe sensuri . Astfel , riscul asigurat este folosit in sensul de probabilitate a producerii fenomenului (evenimentului) impotriva caruia se incheie asigurarea. O frecventa crescanda a acestui fenomen (eveniment) determina o crestere a pericolului de producere a pagubei si apare mai necesara asigurarea. Un alt sens pe care il are riscul asigurat este acela de disponibilitate de distrugere (partiala sau totala) a bunurilor de unele fenomene imprevizibile cum sunt grindina, incendiul, furtuna, uraganul, seismul, ploile torentiale etc. In cazul asigurarilor de persoane, riscul asigurat este evinemtul neprevazut, dar posibil de realizat, care o data produs poate conduce, de exemplu , la pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca a asiguratului. Fenomenul (evenimentul) asigurat , care a fost deja produc, poarta denumirea de caz asigurat sau sinistru. De asemenea, riscul asigurat mai poate fi intalnit si in sensul de marime (dimensiune) a raspunderii asumate de asigurator prin incheierea unei anumite asigurari. In asigurarea nu pot fi cuprinse toate fenomenele /evenimentele care produc pagube. Cu alte cuvinte, nu orice fenomen /eveniment generator de pagube poate constitui un risc asigurat, ci numia cela care indeplineste cumulativ conditiile ce vor fi prezentate in continuare. O prima conditie este aceea ca producerea fenomenului pentru care se incheie asigurarea- sa fie posibila,deoarece daca un anumit bun nu este amenintat de nici un fel de risc, asigurarea acestuia nu devine necesara . In acelasi timp, insa, este necesar sa avem in vedere faptul ca fenomenul care se produce in mod frecevnt si pe scara larga nu poate fi acceptat drept risc asigurat, deoarece o eventuala cuprindere a sa ina sigurare ar necesita plata de catre asigurat a unor prime de asigurare apropiate sau egale ca marime cu valoarea pagubelor respective. Intr-o asemenea situatie, este greu de presupus ca o persoana ar putea fi interesata sa incheie o asigurare. A doua conditie se refera la faptul ca fenomenul /evenimentul trebuie sa aiba in toate cazurile un caracter intamplator . Aceasta inseamna ca pentru a se putea incheia o anumita asigurare nu este admisa existenta nici unei posbilitati a partilor participante la asigurare de a cunoaste bunurile sau persoanele care vor fi supuse actiunii fenomenului/evenimentului, nici intensitatea acestuia si nici momentul ivirii lui. Daca asiguratii cunosc asemenea elemnente,
Pagina 11 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

au posibilitatea de a selectiona ( in cazul asigurarilor facultative), dinmasa bunurilor de acelasi fel asigurabile, pe acelea neunoscute de ei ca intrunind conditiile pentru a putea fi mai usor distruse sau vatamate de producerea riscului asigurat si ar solicita asigurarea lor. Intr-o astfel de situatie, asiguratorul n-ar dispune de fondurile necesare acoperirii tuturor pagubelor aparute, fiindca practic, la fiecare asigurare incheiata ar avea de achitat despagubiri. De la aceasta cerinta face exceptie u singur eveniment . Este vorba de riscul de deces, care desi se cunoaste ca se va produce in mod cert, totusi face parte din categoria riscurilor asigurabile pentru considerentul ca momentul producerii lui nu se cunoaste dinainte nici de asigurat nici de asigurator. Referitor la selectia riscurilor din punctul de vedere al asiguratorului, trebuie ca acesta sa excluda orice posibilitate de a prelua riscuri care sa-I fie total nefavorabile pentru a-si putea desfasura activitatea in conditii cat mai apropriate de cele stabilite in urma unor observatii statistice si a calculelor matematice efectuate pe baza acestora pentru determinarea nivelului primelor de asigurare. A treia conditie are in vedere faptul ca actiunea fenomenului/evenimentului este necesar sa poata fi inregistrata in evidenta statistica, pentru ca asiguratorul sa poata stabili probabilitatea fenomenului/evenimentului pentru care se incheie asigurarea, pentru a determina volumul raspunderii sale si cunatumul primei de asigurare care revine in sarcina asiguratului. A patra conditie presupune producerea fenomenului/evenimentului sa nu depinda de vointa asiguratului sau a beneficiraului asigurarii. Evaluarea in vederea asigurarii reprezinta operatiunea prin care se stabileste valoare bunurilor in vederea cuprinderii lor in asigurare. Pentru ca un anumit bun sa poata fi cuprins in asigurare, este necesar sa se cunoasca cat mai prcis valoarea acestuia, fiindca despagubirea de asigurare pe care o plateste asiguratorul , in caz de producere a riscului asigurat, se stabilieste si in functie de valoarea bunurilor asigurate. Valoarea bunurilor cuprinse in asigurare trebuie sa fie stabilita in concordanta cu valoarea reala a acestora, deoarece orice exagerare intr-un sens sau altul-poate avea consecinte negative fie pentru asigurator, fie pentru asigurat. Suma asigurata este partea din valoarea de asigurare pentru care asiguratorul isi asuma raspunderea in cazul producerii fenomenului/evenimentului pentru care s-a incheiat asigurarea. Suma asigurata reprezinta in toate cazurile limita maxima a raspunderii asiguratorului si constituie unul din elementele care stau la baza calcularii primei de asigurare. In cazul asigurarilor de bunuri, suma asigurata poate fi egala sau mai mica decat
Pagina 12 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

valoarea bunurilor respective, exclus mai mare, pentru ca asigurarea este astfel conceputa incat sa nu permita, sub nici o forma, acordarea unor despagubiri mai mari decat pierderile efectiv mai mari suportate de asigurati. Norma de asigurare reprezinta suma asigurata, stabilita prin lege, pe unitatea de obiect asigurat, ea fiind intalnita numai in cazul asigurarilor de bunuri obligatorii. Facand produsul intre norma de asigurare si numarul unitatilor de obiect asigurat, obtinem suma asigurata pentru bunul respectiv Prima de asigurare reprezinta suma de bani dinainte stabilita pe care asiguratul o plateste asiguratorului, pentru ca acesta sa-si poata constitui fondul de asigurare necesar achitarii despagubirii de asigurare sau a sumei asiguarate la producerea riscului asigurat. Durata asigurarii reprezinta perioada de timp in care raman valabile raporturile de asigurare intre asigurator si asigurat, asa cum au fost ele stabilite prin contractul se asigurare. Asiguratorul este obligat sa plateasca asiguratului despagubirea pentru pagubele produse bunurilor cuprinse in asigurare de riscurile asigurate sau suma asigurata cuvenita asiguratului sau beneficiarului asigurarii la producerea evenimentului asigurarii. In ceea ce-l priveste pe asigurat acesta are datoria de a plati primele de asigurare la termenele dinainte stabilite, de a inretine si ingriji in bune conditii bunurile asigurate. Paguba sau dauna reprezinta pierderea, in expresie baneasca, intervenita la un bun asigurat, ca urmare a producerii fenomenului impotriva caruia s-a incheiat asigurarea. Deoarece paguba poate fi egala sau mai mica decat valoarea bunului asigurat, intalnim notiunile de paguba totala, in cazul in care bunul a fost distrus in intregime si paguba partiala, atunci cand pierderea intervenita este mai mica decat valoarea bunului. Despagubirea de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului in vederea compensarii pagubei produse de riscul asigurat. Despagubirea de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului in vederea pagubei produse de riscul asigurat. Despagubirea de asigurare poate fi in limita sumei asigurate- egala sau mai mica decat paguba, in functie de principiul de raspundere al asiguratorului aplicat la acoperirea pagubei. In practica asigurarilor de bunuri, se intalnesc trei principii care se aplica la acoperirea pagubelor, respectiv principiul raspunderii proportionale, principiul primului risc si principiul raspunderii limitate.

Pagina 13 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In cazul aplicarii principiului raspunderii proportionale, despagubirea de asigurare se stabileste in aceeasi proportie fata de paguba in care se afla suma asigurata fata de valoarea bunului asigurat. Folosind notatiile : d = despagubirea de asigurare; p = paguba; s = suma asigurata; v = valoarea bunului asigurat, rezulta ca : d/p = s/v, iar d = p*s/v sau d = p*s/v Prin urmare, in cazul acoperirii pagubei conform principiului raspunderii proportionale, marimea despagubirii de asigurare este influentata atat de nivelul pagubei, cat si de raportul dintre suma asigurata si valoarea bunului asigurat. Cu cat marimea sumei asigurate este mai apropiata de valoarea bunului asigurat , cu atat nivelul despagubirii de asigurare este mai apropiat de cuantumul pagubei. La acoperirea pagubei dupa principiul primului risc , despagubirea este egala cu paguba, fara a putea insa depasi marimea sumei asigurate. Deci conform acestui principiu, raportul dintre suma asigurata si valoarea bunului nu mai influenteaza nivelul despagubirii, aceasta depinzand doar de marimea pagubei si a sumei asigurate. Caracteristic principiului raspunderi limitate este faptul ca despagubirea se acorda numai daca paguba produsa de riscul asigurat depaseste o anumita limita dinainte stabilita . Prin urmare, in acest caz o parte din paguba cade in sarcina asiguratului, iar marimea relativa a acesteia (uneori ea absoluta) este stipulata in contractul de asigurare. Partea din valoarea pagubei dinainte stabilita , care cade in sarcina asiguratului, poarta denumirea de frasiza. Ea poate fi de doua feluri: atinsa(simpla) si deductibila(absoluta). In cazul frasizei atinse, asiguratorul acopera in intregime paguba pana la nivelul sumei asigurate- daca aceasta este mai mare decat frasiza. Fransiza deductibila se scade in toate cazurile din paguba , indiferent cat este volumul acesteia din urma. Cu alte cuvinte, in cazul fransizei deductibile despagubirea se acorda numai pentru partea de paguba care depaseste fransiza. Nici in cazul fransizei atinse si nici in cel al fransizei deductibile, nu se acorda despagubiri pentru pagubele care se incadreaza in limitele fransizei. Prin aplicarea principiului raspunderii limitate se evita cheltuielile privind evaluarea, constatatrea pagubelor si stabilirae primelor de asiguare la pagubele de un volum mai redus, care nu reprezinta importanta economica deosebita. Totoadata, existenta fransizei il determina pe asigurat sa manifeste mai multa grija pentru prevenirea pagubelor, deoarece el

Pagina 14 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

stie ca daca acestea se produc, o anumita parte din ele o va suporta singur. Aceste princiu se practica , de exemplu , la asigurarea marfurilor in transportul international.

1.6. FUNCTIILE ASIGURARILOR Principalele functii ale asigurarii sunt: -distribuirea daunelor intre numerosii detinatori de polite, lucru imposibil de realizat in alt mod; -reducerea temerilor asiguratului, prin securitatea oferita de asigurare; Distributia daunelor. Daunele financiare ale asiguratilor sunt distribuite intre toti asiguratii prin compensarea acelora care sufera pagube din fondurile create prin contributia numerosilor detinatori de polite. Distributia politelor este echitabila, deoarece fiecare detinator de polita plateste o suma proportionala cu riscul introdus.. Prin urmare contributiile nu sunt nici intamplatoare nici egale. Functiunea de subscriere din cadrul companiilor de asigurare are rolul de a administra aceste fonduri si de a estima primele aferente fiecarui asigurat. Furnizarea unei protectii. Ori de cate ori se pune problema raspunderii legale, protectia este importanta; de exemplu daca un furnizor vinde bunuri pe credit cumparatorului sau, iar acesta la momentul platii se afla in situatia de faliment, asigurarea creditului acordat il ajuta pe vanzator sa depaseasca momentuldificil in care se afla. De asemenea, o societate care se protejeaza impotriva daunelor asigurabile isi poate mari credibilitatea pe piata. Pe scurt asigurarea nu inlatura riscul, insa distribuie daunele produse, astfel incat nici o persoana (organizatie) sa nu suporte o dauna. Asigurarea reduce temerile asiguratului, oferindu-i securitate. Aceasta ofera incredere si elibereaza detinatorul politei de o potentiala dificultate financiara. Functiile secundare ale asigurarii cuprind urmatoarele: - Societatile comerciale nu mai sunt nevoite sa creeze rezerve pentru acperirea posibilelor daune. In schimb acestea vor plati o contributie fixa, sub forma de prime, obtinand

Pagina 15 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

astfel o protectie financiara impotriva riscurilor asigurate. Fondurile societatii pot fi astfel folosite pentru dezvoltare. - Securitatea oferita de asigurare faciliteaza creditele de export, deoarece, de exemplu, bancile si alte institutii financiare solicita existenta unei asigurari maritime pentru a acorda credite de export. - Fondurile create si investite de catre asiguratori furnizeaza capital industriei si comertului. Asiguratorii au rolul de administratori ai fondurilor de prime pe care le investesc pentru a obtine o dobanda. - Consultanta oferita de asiguratori la evaluare si subscriere sprijina prevenirea daunelor, a prejudiciilor si a pierderilor de orice natura. Asiguratorii pun la dispozitia detinatorilor de polilte cunostintele si experienta lor. De asemenea, metodele de stabilire a primelor incurajeaza minimizarea riscului. -Asigurarile aduc o contributie substantiala la exportul invizibil prin plata primelor externe. Beneficii aduse comunitatii. Beneficiile aduse comunitatii se refera la securitate, transfer al riscului, prescrierea daunelor, investitii si export invizibil. Sa luam in considerare de exemplu situatia in care nu ar exista asigurare.Cine-l va compensa pe furnizorul care a acordat un credit cumparatorului sau extern? In cele mai multe cazuri, aceasta sarcina va reveni statului, iar acesta o va transfera comunitatii prin cresterea impozitelor, taxelor, etc. Asa cum am precizat un dintre solutii este aceea de a utiliza fondurile create de asiguratori in acest scop, contribuind astfel la bunastarea comunitatii in general. Firmele, ca si oamenii, sunt supuse permanent riscurilor de producere a unor daune accidentale. Indiferent de forma acestora, riscurile intervin in cursul obisnuit al activitatii economice, impiedicand realizarea normala a obiectivelor.

CAPITOLUL II PIATA ASIGURARILOR IN ROMANIA

2.1. CADRUL LEGISLATIV REGLEMENTAREA ACTIVITATII DE ASIGURARI N ROMNIA

Pagina 16 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tranzitia economiei romanesti la economia de piata dupa revolutia din decembrie1989 a impus noi forme de oragnizare si conduecre inclusiv in domeniul asigurarilor . A fost inlaturat monopolul Administratiei Asigurarilor de Stat (ADAS), activul si pasivul acesteia fiind preluat pe baza bilantului contabil intocmit la 21 decembrie 1990, de societatile pe actiuni "Asigurarea Romaneasca SA", "Astra SA" si "Carom SA". Totodata au fost create conditii pentru infiintarea de noi societati comerciale in domeniul asigurarilor care sa functioneze, impreuna cu cele existente, pe principiile concurentei specifice economiei de piata. Societati comerciale din domeniul asigurarilor si reasigurarilor se pot constitui cu avizul prealabil al Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare din Ministerul Finantelor. Actele normative n vigoare care reglementeaza activitatea de asigurare sub aspectul organizarii si functionarii sale ct si a sub aspectul dreptului material: 1 . Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor aprobata la 3.04.2000 Aceasta reglementeaza constituirea, organizarea si functionarea organismului de supraveghere a asigurarilor, care potrivit acestei legi se numeste Comisia de Supraveghere a Asigurarilor precum si constituirea, organizarea si functionarea societatilor de asigurare din Romnia. Prin natura reglementarilor sale, Legea 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor prevede completarea acestora cu Normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, potrivit atributiilor ce i-au fost conferite de lege. Legea nr. 32/2000, reglementeaza de asemenea modul de organizare si desfasurare a pietei de asigurari si a actorilor sai. Potrivit acestei legi, pot desfasura activitate de asigurare societati de asigurare constituite ca societati comerciale pe actiuni si societati mutuale de asigurare, sucursale ale unor societati de asigurari straine constituite n Romnia ca societati comerciale de asigurari de drept romnesc precum si filiale ale societatilor comerciale de asigurari straine constituite ca reprezentante ale acestora pe teritoriul tarii. Un capitol important al Legii nr.32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor este consacrat intermediarilor n asigurari, care potrivit acestei reglementari se realizeaza prin agenti de asigurare si brokeri de asigurare. Potrivit programelor Romniei de aderare la Uniunea Europeana, asigurarile constituie un subiect deosebit de actual si preocuparea pentru armonizarea continua a legilor romne n domeniu este n aceeasi masura actuala.
Pagina 17 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

n acest sens si Legea nr. 32/2000 va urma un proces de armonizare cu ultimele reglementari n materie din Uniunea Europeana. Prin aparitia Legii 32 / 2000, se infiinteaza Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, organism independent, autonom, finantat de societatile de asigurare, cu rol de reglementare, control si supraveghere a pietei asigurarilor. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor este condusa de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, format din cinci persoane (un presedinte, un vicepresedinte si 3 membri). Membrii Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor sunt numiti de Parlamaentul Romaniei, la propunerea comisiilor pentru buget, finate si banci ale Senatului si Camerei Deputatilor si sunt alesi cu un mandat de 5 ani pentru presedinte, de 4 ani pentru vicepresedinte, de 3, 2 si respective 1 an pentru membri. Primii membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor au fost numiti in luna iulie a anului 2001. 2. Legea nr. 136 din 29.12.1995 privind asigurarile si reasigurarile din Romnia. Reglementeaza contractul de asigurare si principiile de baza ale principalelor tipuri de asigurari, respectiv asigurarile de bunuri, persoane, raspundere civila, asigurarile obligatorii de raspundere civila pentru pagubele cauzate tertilor din accidente de autovehicule si alte asigurari. Dupa ce n Capitolul I, legea se ocupa de dispozitii cu caracter general, n capitolele urmatoare, aceasta parcurge dreptul asigurarilor, reglementnd raporturile juridice dintre partile participante la actul juridic al asigurarii, definind si stabilind principalele elemente constitutive ale contractului de asigurare, prevederi specifice ale diverselor clase de asigurari, care, n viziunea legii susmentionate sunt cele de bunuri, persoane si de raspundere civila precum si alte asigurari. Capitolul III al Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile din Romnia a fost partial modificat. Astfel, competentele de a reglementa, anual, prin Norme, nivelul primelor de asigurare si conditiile legale de stabilire si de plata a daunelor suferite de terti din accidente de autovehicule revin acum Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor potrivit art. 45 (4) din Legea nr. 32/2000, privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. Pna la aparitia Legii nr. 32/2000, Guvernul Romniei, stabilea, la propunerea Ministerului Finantelor, nivelul primelor de asigurare si conditiile de reglementare si plata daunelor catre tertii pagubiti, prin Hotarre de Guvern. 3. n Romnia functioneaza doua Fonduri de protectie sustinute din contributia asiguratorilor din piata asigurarilor din Romnia.
Pagina 18 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fondul privind protectia asiguratilor se constituie anual prin contributia asiguratorilor romni. Nivelul acestui Fond se stabileste prin Legea bugetului de stat. Fondul este administrat de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. Fondul de protectie al victimelor strazii se constituie anual din contributia asiguratorilor de autovehicule si este administrat de Biroul Asiguratorilor Romni de Autovehicule din Romnia (BAAR). Restructurarea pietei romanesti a asigurarilor este departe de a fi incheiata. Capitalul social minim de 7 miliarde lei impus societatilor de asigurare din Romnia reprezinta n alte tari un nivel redus, nsa, conform opiniei Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, realitatea romneasca este alta: dupa 10 ani n care societatile de asigurare au fost obligate sa detina un capital social de numai 25 milioane lei pentru o clasa de asigurari, iar impunerea "peste noapte" a unui nivel de capital care sa se ridice la pretentiile unei piete ce rivalizeaza cu cea bancara ar nsemna distrugerea ei. Tocmai pentru a evita acest lucru, legea impune o actualizare periodica a capitalului social minim detinut de catre societatile de asigurare si brokeri de asigurare, prin norme ale Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. In acest fel se va realiza o crestere graduala, pana la alinierea cu standardele europene.

In acelasi timp, anul 2002 va aduce, odata cu intrarea in vigoare, prin Ordinul Ministrului Finantelor, a noilor reglementari contabile, posibilitatea elaborarii si aplicarii normelor privind marja de solvabilitate, criteriu considerat de multi specialisti ca fiind cel mai important n aprecierea soliditatii unei companii de asigurari.

Ca urmare, este de asteptat ca, intr-un viitor relativ apropiat, companiile de asigurari sa fie supuse unui nou examen de credibilitate.

2.2.CONDITII

DE INFIINTARE A SOCIETATILOR

COMERCIALE DE

ASIGURARI IN ROMANIA

Societatile comerciale din domeniul asigurarilor si reasigurarilor sepot constitui cu avizul prealabil al Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare din ministerul Finantelor. In vederea obtinerii avizului, cererile se insotesc dupa caz de urmatoarele documente:
Pagina 19 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

memoriu de fundamentare care trebuie sa cuprinda o prezentare a obiectului de activitate si a bazelor financiare ale acestuia. proiectul de contract de societate si statut; declaratia cu privire la capitalul subscris si varsat si la structura acestuia . Societatile de asigurare pot pot practica una sau mai multe categorii de asigurari si reasigurari , potrivit obiectului de activitate stabilit prin contractul de societate si statut. In principal ele pot practica uramtoarele categorii de asigurari (OFERTA DE ASIGURARI): asigurari de viata; asigurari de persoane , altele decat cele de viata; asigurari de autovehicule; asigurari maritime; asigurari de transport; asigurari de aviatie; asigurari de incendiu si alte pagube la bunuri; asigurari de raspundere civila; asigurari de credite si garantii; asigurari de pierderi financiare din riscuri asigurate; Limita minima a capitalului social subscris este de : 25.000.000 lei, in cazul societatilor de asigurare, al activitatilor de asigurare reasigurare si al societatilor de reasigurare, separate pentru fiecare din categoriile de asigurari si reasigurari pe care le practica; b) 1.500.000 lei, in cazul agentiilor de intermediere care negociaza si incheie contracte de asigurare si reasigurare pentru societatile comerciale de asigurari ori presteaza alte servicii privind incheierea si executarea unor asemenea contracte. Capitalul social varsta la constituire nu poate fi mai mic de 30 % din capitalul subscris. Societatile comerciale din domeniul asigurarilor pot efectua operatiunile de asigurare si reasigurare in lei si partial in valuta. Ele isi pot asuma, anual, obligatii din contracte de asigurare si reasigurare corespunzator unui volum de prime care dupa deducerea primelor cedate in reasigurare, sa nu depaseasca un plafon echivalent cu pana la de cinci ori suma capitalului social varsat si a rezervelor de capital. In scopul divizarii obligatiilor ce le preiau prin acceptarea de riscuri, societatile de asigurare, cele de asigurare-reasigurare si societatile de reasigurare pot efectua operatiuni de
Pagina 20 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cedare in reasigurare la alte societati, in reciprocitate sau unilateral, a unor parti din obligatiile asumate prin contacte incheiate cu asiguratii si alte forme de cooperare specifice, se pot asocia in uniuni nationale si pot adera la organisme internationale cu caracter profesional. Constituirea societatilor comerciale in domeniul asigurarilor cu participare straina se poate face prin asociere cu persoane juridice si persoane fizice romane. De asemenea, societatile comerciale straine si asociatiile asiguratorilor straini pot infiinta reprezentante in Romania, in conditiile legii si cu respectarea urmatoarelor cerinte: sa aiba personalitate juridica in tara de origine, sa fi desfasurat activitate in domeniul asigurarilor in ultimii 10 ani si sa nu se afle in stare de incetare a platii sau faliment, ori in alte asemenea situatii; sa depuna la o unitate bancara din Romania o garantie in numerar echivalenta cu limita minima a capitalului prevazut a fi varsat la constituirea societatilor; sa obtina in prealabil, avizul Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare din Ministerul Economiei si Finantelor. Reprezentantele infiintate in Romania pot incheia numai: contracte de asigurare si contracte de reasigurare cu persoane juridice sau persoane fizice straine, ori pentru bunuri proprietatea acestora ; contracte de reasigurare cu societati de asigurare, societati de asigurare reasigurare si societati de reasigurare romane.

CAPITOLUL III FORME ALE ASIGURARII IN COMERTUL INTERNATIONAL

3.1. ASIGUAREA RISCURILOR FINANCIARE

Asigurarile a caror rentabilitate este dependenta de schimbari in conditiile economice, respectiv de abilitatea debitorului de a face fata obligatiilor sale de scadenta, sunt cunoscute sub denumirea generica de asigurari ale riscurilor financiare si politice.

Pagina 21 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Acest tip de asigurare cuprinde in general , asigurarea de credite (asigurarea creditelor interne, asigurarea creditelor de export, asigurarea ratelor de credit si asigurarea creditelor de investitii), asigurarea de cautiune (garantii) si asigurarea de fidelitate.

3.1.1. Asigurarea creditelor de export Asigurarea de credite este o asigurare specifica economiei de piata si care presupune un sistem de credite dezvoltat. Politele de asigurare a creditelor de export acopera, in genral credite pe termen scurt (3-6 luni)dar si credite pe termen mediu (1-3 ani). Polita cea mai uzuala este si in acest caz,polita generala pe cifra de afaceri pe credite, numai ca ea se refera la totalitatea cumparatorilor straini pe credit ce fac afaceri cu un vanzator. Deci principala diferanta fata de asigurarea creditelor rezida in faptul ca in cazul exporturilor pe credit, cumparatorul asiguratului (creditorul) isi are locul de desfasurare a afacerilor intr-o alta tara, deci la subscrierea riscului, trebuie avute in vedere informatii economice referitoare nu numai la cumparator , dar si la tara sa, precum si la dezvoltarea economica , prevederile legale si cutuma tarii cumparatorului, fiindca desi obiectivele de baza ale asigurarii creditelor de export sunt aceleasi in SUA si Marea Britanie, in japonia sau Australia, datorita legilor diferite, exista diferente in definirea solvabilitatii, a politelor de asigurare si a procedurilor necesare recuperarilor in caz de dauna. Intrucat modalitatea de analiza a tuturor tipurilor de asigurari de credit pe termen scurt este apropiata , cea mai populara forma de asigurare din punct de vedere al incasarilor de prime este asigurarea creditelor de export.

3.1.1.1. Termeni utilizati in analiza bonitatii beneficiarului politei de asigurare

In asigurarea de credit, subscriitorul trebuie sa analizeze daca cumparatorul asiguratului va fi in masura, dupa toate probabilitatile , sa faca fata la scadenta obligatiilor sale financiare fata de asigurat (detinatorul polieti de asigurare). In consecinta, asiguratorul trebuie sa examineze solvabilitatea si bonitatea clientului asiguratului, legislatia comerciala din tara clientului si numia dupa o astfel de analiza, va emite polita de asigurare.
Pagina 22 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In prima parte a unei astfel de analize se definesc urmatorii termeni: Riscul: se asigura numai riscuri rezultate din livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, pe credit in strainatate.Asigurarea se incheie pentru a proteja prestatorii de servicii sau producatorii impotriva pierderilor financiare rezultate din insolvabilitatea partenerilor sau neplata prelungita, pentru bunurile vandute sau livrate, sau pentru serviciile prestate, in conditiile normale de credit. Pentru ca asiguratul sa fie despagubit , debitorul trebuie sa devina insolvabil in timpul valabilitatii asigurarii. Valabilitatea politei: polita de asigurare intra in vigoare la: in cazul asigurarii creantelor rezultate din livrari de bunuri, la data la care, potrivit prevederilor contractului de livrare, s-a efectuat prima livrare de bunuri si drepturile asupra acestora au trecut asupra cumparatorului extern; in cazul asigurarii creantelor rezultate din prestari de servicii, la data la care,potrivit prevederilor contractului de servicii , aceasta prestare a inceput. Raspunderea asiguratorului expira astfel: la data ultimei scadente a creditului acordat, daca acest credit a fost complet rambursat; in cazul nerambursarii creditului acordat, ca urmare a unei clauze excluse din polita de asigurare (de ex. Forat majora); odata cu plata de catre asigurator a despagubirii; in cazul neplatii prelungite, la expirarea perioadei de asteptare (la creditele pe termen scurt, in general 180 zile) si plata despagubirii de catre asigurator; in cazul denuntarii sau rezilierii contractului de asigurare. Excluderi uzuale: reclamatii pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii necorespunzatoare; 2)penalizari sau orice alte pierderi in legatura cu neexecutarea obligatiilor contractuale; 3) amenzi de orice fel; 4) pierderi din diferente de curs valutar 5) despagubiri ca urmare a riscurilor politice despagubiri ca urmare a unui razboi declarat sau nedeclarat- razboi civil,revolutie,rascoala, rebeliune, sabotaj sau alte evenimente asemanatoare; despagubiri ca urmare a unor calamitati ale naturii, in masura in care

Pagina 23 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mijloacele tehnice ce se folosesc in lupta cu astfel de calamitati nu au putut fi folosite ori s-au dovedit ineficace. d) Suma asigurata: nu poate depasi valoarea din factura externa, si in general, ea se exprima in valuta in care a fost incheiat contractul de livrare de bunuri sau de prestare de servicii. La cererea asiguratului, in suma asigurata se poate include si suma dobanzilor aferente creditului acordat. In tarile cu o moneda neconvertibila aceasta asigurare se poate practica in moneda tarii respective dar si cu plata primei si respectiv a despagubirii intr-o valuta convertibila. e) Fransiza : reprezinta partea cu care participa asiguratul la despagubiri, in cazul producerii evenimentului asigurat. In practica ea se situeaza intre 10-50 %, in functie de bonitatea si solvabilitatea cumparatorului , ramura economica, tara in care se face exportul , perioada de timp etc, deci si avaluarea riscului. f) Prima de asigurare: se calculeaza potrivit tarifului asiguratorului (in functie de tara cumparatorului, perioada, ramura economica, etc). In general, prima de asigurare se plateste anticipat, in valuta in care este incheiat contractul de asigurare. La asigurarile cu o durata mai mare de un an, la cererea asiguratului, plata primei de asigurare poate fi esalonata in rate semestriale sau anuale, platibile anticipat.In caz de neplata a primei de asigurare, intr-un termen stipulat, asigurarea poate fi reziliata. In eventualitatea in care asiguratul acorda debitorului extern, un termen de rambursare a creditului sau a unei rate exigibile, asiguratorul poate accepta prelungirea perioadei de asigurare, contra platii unei prime suplimentare, calculata potrivit tarifului de prime. g) Conditiile de plata ale despagubirii: se refera la certificarea cu documente potrivit prevederilor legale in vigoare in tara debitorului, a insolvabilitatii sau neplatii din cauze comerciale, a acestuia din urma. Situatiile cel mai des intalnite se refera la: depasirea perioadei de asteptare, pentru plata prelungita; deschiderea procedurii falimentului, inceperea actiunii de intelegere extrajudiciara intre toti creditorii, deschiderea actiunii judiciare pentru intelegere, executarea silita in scopul incasarii creantelor- fara a se fi realizat incasarea,incheierea de catre debitor a unei intelegeri cu toti creditorii- in afara unei actiuni judiciare, intrarea sub incidenta prevederilor referitoare la institutii noi din legile falimentelor gen-reorganizare. In aceste conditii asiguratorul plateste asiguratului, intreaga suma afectata de insolvabilitate, mai putin fransiza, care este in sarcina asiguratului. Incercarile de recuperare, prin regres, sunt efectuate de catre asigurator si dupa scaderea

Pagina 24 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cheltuielilor de recuperare, suma este impartita intre asigurator si asigurat, potrivit proportiei dintre suma asigurata si fransiza. h) Obligatiile asiguratului se refera la: 1) obtinerea, inainte de incheierea contractului de livrare de bunuri sau prestarea de servicii, de referinte si informatii asupra solvabilitatii si bonitatii cumparatorului sau beneficiarului extern (informatii bancare, bilanturi si informatii financiare de preferinta expertizate de societati de specialitate); 2) instiintarea neaintarziata a asiguratorului daca afla ca in situatia debitorului a intervenit, in perioada asigurarii, starea de insolvabilitate sau ca aceasta este iminenta; 3) luarea tuturor masurilor asiguratorii pentru incasarea creantei sau micsorarea pagubei 4)punerea la dispozitia asiguratorului a actelor si documentelor cu privire la starea de insolvabilitate a debitorului. i) Constatarea pagubelor, stabilirea si plata despagubirilor se fac de catre expertii asiguratorului sau de catre expertii angajati de acesta din urma. Asiguratul odata cu cererea de despagubire trebuie sa prezinte si actele si documentele doveditoare ale insolvabilitatii debitorului si cuatumului creditului neachitat. Pentru stabilirea despagubirii, din creditul asigurat dar nerambursat se scad: - platile pe care debitorul le-a efectuat pana la ivirea insolvabilitatii, inclusiv cele neprimite inca de asigurat, dar a caror incasare este posibila; -platile in contul datoriei, efectuate in alt mod decat cel prevazut in contractul de livrare de bunuri sau de prestare de servicii, sau depunerile in cont in tara debitorului, care nu au fost inca incasate de asigurat, dar a caror incasarea este posibila; sumele realizate din vanzarea bunurilor care fac obiectul livrarii pe credit sau cele realizate in orice alt mod in urma valorificarii sau gajarii acestor bunuri, precum si sumele realizate prin incasarea unor cambii ori despagubiri de asigurari, dupa efectuarea cheltuielilor; contrapretentiile, bonificatiile, reducerile si serviciile care pot fi incluse in contul acoperirii creantei; - sumele obtinute din realizarea drepturilor de orice fel (garantii, cautiuni etc); -fransiza; -primele de asigurare datorate pana la sfarsitul perioadei de asigurare. In limitele despagubirii platite, asiguratorul se subroga in toate drepturile asiguratului contra celor raspunzatori de producerea pagubei.
Pagina 25 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Polita de asigurarea individuala,pe fiecare tranzactie comerciala se incheie pe baza delclaratiei de asigurare completata si semnata de asigurat. Declaratia trebuie sa contina: -denumirea si adresa completa a debitorului; -denumirea si adresa completa a asiguratului; -perioada si termenul de realizare a contractului de livrare de bunuri sau prestare de servicii; -suma creditului; - conditiile si termenele de rambursarea creditului; - modul de garantare a creditului; -referinte si informatii aspura bonitatii si solvabilitatii debitorului; - procentul de dobanda asupra creditului acordat, daca se cere includerea acesteia in asigurare; orice alte informatii poate detine in legatura cu creditul; In urma verificarii de catre subscriitor a tuturor acestor informatii, se decide daca limita creditului nu trebuie micsorata, in functie de situatia debitorului si dupa ce se agreaza limita si fransiza, se stabileste prima de asigurare si se emite polita de asiguare.

3.1.1.2. Analiza riscului de credit. Metoda celor 5P.

In analiza riscului de credit pe termen scurt, metoda cea mai folosita atat in sistemul bancar cat si in asigurari , este asa numita metoda a celor 5 P ( in engleza: people, purpose, payment, protection si perspective, respectiv personal, scopul, plata, protectia si perspectiva). 1) People- personalul - reprezinta de fapt, analiza societatii, competentei sale in afaceri, situarea sa in ramura, realatiile sale cu bancile, experienta trecuta referitoare la abilitatea de a fi rambursat la termen creditele acordate. In acelasi timp trebuie realizate posibilitatile de expansiune si performantele din industria respectiva. Purpose- scopul- trebuie definit scopul pentru care se acorda credit debitorului, achizitionare de noi active si daca acest fapt este in concordanta cu situatia financiara ( concordanta cu contul de profit si pierderi si bilanul firmei). Se stabileste daca este vorba de achizitionare de active cu caracter sezonier,active non-sezoniere sau servicii si bunuri pentru marirea capacitatii productive.
Pagina 26 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3) Payment -plata- presupune o analiza a experientei trecute, pentru a avea o baza privitoare la posibilitatile si dorinta viitoare, de a rambursa creditul. Care au fost conditiile de plata din trecut si evidentiate in situatiile financiare, platile la termen sau care este media de intarziere la platile pe credit. Se analizeaza cu acest prilej si calitatea furnizorilor cumparatorului strain si situatia conturilor de debitori si creditori. 4) Protection- protectie- care este gradul de protejare determinat de bilantul societatii cumparatoare , ce alte modalitati de protectie interna sau externa ar exista ( cash flow foarte bun, garantii, avaluri, ipoteci sau bunuri ipotecabile sau gajabile etc.) 5) Perspective - perspectiva- acestui credit, in general pentru asigurarea unui numar mai mare de afaceri dar si risc asumat pentru asigurator. Toate informatiile de mai sus alcatuiesc u portret robot al debitorului : natura societatii , a produselor si serviciilor sale, prezenta sa pe piata, principalii furnizori si clienti , conditiile de vanzare ale produselor sale, capacitatea si eficienta societatii , trendul activitatii, eforturile de dezvoltare, relatii cu bancile. Acest portret precede analiza financiara care se bazeaza in general, pe trei situatii si anume: - situatia veniturilor si cheltuielilor -situatia surselor si utilizarii fondurilor (fluxul de numerar proiectat) - bilantul; Situatia veniturilr si cheltuielilor stabileste rezultatele activitatii de productie, beneficiile ramase dupa acoperirea din vanzari a cheltuielilor de exploatare , amortizarii dobanzilor la creditele pe termen mijlociu si lung si impozite ctre stat , deci asigurarea fondurilor necesare desfasurarii activitatii. Elemente stabilite cu ajutorul acestei situatii sunt preluate in cele doua situatii financiare. In efectuarea analizei, se utilizeaza indicatori ca: "proportia beneficiilor nete fata de totalul vanzarilor " sau "rata de acoperire a dobanzii(proportia beneficiilor fata de platile de dobanzi la imprumuturile scadente ). Situatia surselor si utilizarii fondurilor, reprezinta protectia financiara a principalelor surse financiare si destinatia sau utilizarea acestor surse. Punctul de plecare la intocmirea acestei situatii il constituie valoarea neta a beneficiului sau pierderilor rezultate din situatia veniturilor sau cheltuielilor, valoare ce trebuie corectata cu elemente de costuri ce nu constituie efectiv o cheltuiala. Aceasta situatie constituie in fapt planul de finantare al creditului, aratand in ce masura sursele imprumutate si proprii vor acoperi cheltuielile.
Pagina 27 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Indicatorul cel mai folosit in anazila este "rata de acoperire a datoriilor", care se determina ca raport intre beneficiu + amortizare si rata de rambursare a creditului + dobanda . Necesar este ca acest indicator sa fie oricat mai mare decat 1, pentru a nu determina o lipsa de surse financiare si deci incapacitatea de plata- insolvabilitate. Bilantul se intocmeste dupa principiile cunoscute ale echilibrului intre totalul mijloacelor evidentiate in activ si totalul surselor inregistrate in pasiv. Compararea elementelor de activ se face pe active curente si fixe, iar a celor de pasiv pe pasive curente, pasive pe termen lung, capital si fonduri proprii. Aceasta grupare asigura determinarea capacitatii debitorului de a face fata obligatiilor de plata imediata, precum si cunoasterea permanenta a structuii fondurilor debitorului. Evaluarea bilantului se face se face pe baza de indicatori printr-o analiza de trend. Indicatorii sunt examinati pe baza performantelor trecute si sunt apreciati in lumina normelor istorice. Analiza trendului este suplimentata cu compensarea in cadrul ramurii. Bonitatea firmei nu poate fi evaluata izolat. Analiza economica, atat macro cat si micro economica, presupune evaluarea trendului si a ramurii respective . Pentru analiza bilantului producatorilor , angosistilor, detailistilor si companiilor din sfera serviciilor se folosesc urmatoarele tipuri de indicatori: 1) de lichiditate masoara capacitatea unei societati de a-si onora obligatiile la scadenta. 2) de activitate masoara gradul de eficienta in folosirea activelor firmei; 3) de acoperire (parghii) masoara folosirea resurselor atrase si riscul financiar; 4) de profitabilitate masoara capacitatea firmei de a avea o rentabilitate buna. 1)Indicatorul de lichiditate masoara capacitatea firmei de a-si onora obligatiile pe termen scurt, prin ciclul de transformare al numerarului. Pentru asigurarea creditelor pe termen scurt, acesti indicatori sunt deosebit de relevanti. Cei mai folositi sunt indicatorul activitatii curente si cel al testului acid. Indicatorul curent este raportul dintre active curente si pasive curente, dezavantajul constand in faptul ca in active se include si stocurile sau alte active greu vandabile. Acest dezavantaj nu il intalnim la indicatorul testului acid care se calculeaza ca raport intre activele rapide si acelasi pasive curente. Activele rapide sunt cele care pot fi transformate in numerar intr-o perioada scurta de timp. Este un activ ce masoara mai corect lichiditatea intrucat izoleaza activele cele mai lichide (numerar, actiuni vandabile, alte investii pe termen scurt, sume de incasat), excluzand stocurile, avansurle, alti debitori, precum si postul active curente. Daca acest indicator este subunitar, trebuie analizate cu grija situatia stocurilor societatii.
Pagina 28 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2) Indicatorii de activitate masoara utilizarea resurselor , examineaza eficienta cu care sunt folosite activele, comparand situatia veniturilor cu categoria corespunzatoare din active. Rotatia capitalului circulant se deteremina ca un raport intre vanzarile nete ale societatii si capitalul circulant si indica cererea de capital circulant pentru cresterea vanzarilor. O valoare ridicata indica nevoia de mai multe fonduri pe termen lung. Rotatia fondurilor fixe nete, care reprezinta raportul intre vanzarile nete si fondurile fixe nete, masoara eficienta si productivitatea societatii. Acest indicator variaza mai mult in functie de ramura. Pentru analiza productivitatii si rentabilitatii capitalului se foloseste indicatorul rotatia activelor totale (vanzari nete / active totale). 3) Indicatori de acoperire (parghii) reflecta masura in care se foloseste finantarea prin credite. Sunt indicatori de risc financiar, flexibilitate si capacitate de palta a datoriei. Acesti indicatori se determina ca raporturi intre datorie(sau diverse tipuri de datorii) si capital. 4) Indicatorii de profitabilitate masoara capacitatea conducerii de a controla cheltuielile, de a imbunatati profitabilitatea. Printre indicatorii cei mai folositi se numara marja profitului brut( venituri - costul marfurilor vandute / vanzarile nete) si masoara profitabilitatea procesului de productie. Masura profitabilitatii activelor este raportul intre venitul net raportat si activele totale. Acest indicator nu ia in cosiderare componenta activelor sau mixul datoriei/capital.

3.1.1.3. Riscurile exportului pe credit si modalitati de protejare impotriva acestora. Institutii publice de garantare a exporturilor

Fiecare tara, mare sau mica, dezvoltata sau in curs de dezvoltare, este preocupata sa-si sporeasca exporturile pentru ca, pe aceasta cale, sa-si poata asigura valuta necesara achitarii bunurilor din importuri de care are nevoie pentru productie, pentru consumul populatiei ori pentru investitii. Adesea, bunurile de natura mijloacelor fixe de mare volum si complexitate, ca de exemplu echipamentele industriale, se livreaza treptat, pe parti componente, pe masura fabricarii lor, si tot astfel, pe masura realizarii investitiei, se incorporeaza in opera de catre achizitor. In aceste conditii, apare necesitatea esalonarii in timp a platii furniturilor de catre importator.

Pagina 29 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Necesitatea esalonarii platii produselor importate apare si in cazul in care mijloacele fixe nu se livreaza pe parti componente, dar au o valoare mare si o folosinta indelungata, ca de exemplu masinile de putere si de lucru, mijloacele de transport si telecomunicatii etc. Pentru numerosi agenti economici, ca de pilda intreprinderile mici si mijlocii, ar fi greu, daca nu imposibil, sa achite dintr-o data intreaga valoare a mijloacelor fixe importate, avand o valoare mare si o durata de functionare de 5-10-15 ani sau mai multi. Probleme financiare se pun chiar si pentru agentii economici care se aprovizioneaza din import cu materii prime si materiale, piese de schimb, produse de completare, marfuri alimentare ori nealimentare destinate aprovizionarii populatiei. In astfel de cazuri, adesea importatorii au nevoie de o pasuire de una sau de mai multe luni pana isi procura resursele valutare necesare achitarii importurilor. In cazurile de mai sus, cumparatorii convin cu furnizorii lor ca plata produselor sa fie esalonata in timp. In situatia in care plata urmeaza a se face intr-un termen scurt, furnizorul acorda un credit comercial clientului sau extern. Uneori, insa, furnizorul nu dispune de resurse financiare proprii pentru a acorda clientului sau creditul solicitat nici macar pe o perioada de cateva luni. In astfel de imprejurari, cumparatorul solicita credit unei banci din tara furnizorului pentru a putea achita la scadenta produsele comandate la import. In felul acesta, creditul devine un instrment care favorizeaza schimburile comerciale internationale, extinderea cooperarii economice si financiare dintre state. Dar, efectuarea exportului prin mijlocirea creditului antrezenaza multiple riscuri pentru exportator, ca si pentru banca finantatoare. De altfel, riscuri inevitabil legate de livrarea marfurilor pe credit apar si atunci cand furnizorul si cumparatorul sunt rezidenti ai aceleiasi tari, iar tranzactia s efectueaza in moneda nationala, adica atunci cand actul de vanzare-cumparare pe credit sau prin mijlocirea imprumutului bancar se produce pe piata interna. Cand tranzactiile comerciale constituie operatii de export-import, lucrurile se complica din cauza distantelor adesea mai lungi dintre furnizor si cumparator, a termenelor mai indepartate la care se efectueaza platile, a monedelor diferite folosite in tarile participante la contract, a reglementarilor juridice la fel de diferite de la o tara la alta si insuficient cunoscute de furnizorii externi etc. Riscurile importului vizeaza: neincasarea contravalorii marfii livrate pe credit sau incasarea acesteia cu intarziere; refuzul cumparatorului de a prelua marfa ajunsa la destinatie; denuntarea contractului de catre cumparator in timpul desfasurarii procesului de productie la
Pagina 30 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

furnizor; avarierea sau distrugerea marfii in timpul fabricatiei sau al transportului; imposibilitatea repatrierii masinilor, utilajelor, materialelor si a altor bunuri deplasate peste granita pentru realizarea unor lucrari de cooperare pentru diversi beneficiari externi; raspunderea civila legala a furnizorului fata de terzi etc. In functie de natura lor, aceste riscuri pot fi grupate in riscuri comerciale, riscuri provocate de calamitati naturale sau alte cauze de forta majora, riscuri politice si riscuri valutare. Riscul comercial se refera la insolvabilitattea debitorului, atunci cand intervine una din cauzele urmatoare:faliment, orice masura de execuitare silita asupra proprietatii debitorului care nu a condus la plata integrala in favoarea asiguratului a sumelor facturate,executarea unei hotarari judecatoresti de omologare a concordatului incheiat intre debitor si creditorii sai, concordat fara procedura juridica cu toti creditorii sau cu majoritatea acestora, suspendarea sau moratoriul oficial asupra platilor datorate de catre debitor si alte hotarari similare in conformitate cu sistemul legal in tara debitorului. Riscul comercial consta in deteriorarea situatiei financiare a cumparatorului, care poate fi public sau privat. Cumparatorii publici sunt acele entitati ce nu pot fi declarate falimentare. In aceasta categorie intra administratiile de stat sau teritoriale, municipalitatile, institutile publice si institutiile private ale caror angajamente sunt garantate de un organism public, sau societati comerciale cu capital majoritar de stat. Cumparatori privati sunt considerati acele societati comerciale care pot fi declarate falite in caz de insolvabilitate si pot fi urmarite in instantele de drept comun. Neonorarea, de catre cumparator, a angajamentului asumat fata de furnizor, poate fi provocata de factori cu actiune pe termen lung sau de cauze accidentale sau ireversibile. Nu sunt excluse nici cazurile de neplata a sumelor datorate, determinate nu de insolvabilitate, ci de reaua credinta a cumparatorului, cand acesta reclama defecte tehnice imaginare la produsul importat, pentru a se sustrage de la obligatia contractuala sau pentru a obtine o reducere de pret. De asemenea, riscurile comerciale tin si de neplata prelungita a sumelor datorate, situatie in care debitorul sau garantul lui nu a platit suma asigurata 6 luni de la scadenta stabilita initial, din alte cauze decat cele asimilate riscurilor politice Riscul politic imbraca forma unor evenimente independente de vointa si de solvabilitate cumparatoruluisi care il impiedica sa-si onoreze obligatiile asumate de creditorul extern Este vorba de razboi, revolutie,revolta, razboi civil, greva si alte evenimente asimilate, in afara Romaniei, ce impiedica indeplinirea contractului de export. Masuri cu caracter politic pot fi luate si de terte tari ori de organisme internationale impotriva tarii importatorului, care
Pagina 31 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

il pun pe acesta din urma in imposibilitatea de a-si respecta obligatiile fata de furnizor.In acest context ar putea fi citata instituirea embargoului impotriva unei tari de catre Consiliul de Securitate, ori de catre una sau mai multe tari. In aceeasi categorie a riscului politic intra si dificultatile si intarzierile mai mari de 180 de zile, in transferul banilor din tara cumparatorului, ca urmare al unui moratoriu general, declarat de guvernul din tara cumparatorului sau de guvernul unei alte tari, prin intermediul careia plata trebuie efectuata, toate pierderile rezultate din imposibilitate de a institui proceduri legale in tara cumparatorului datorita lipsei sau proastei functionari asistemului legal sau judiciar din tara in cauza si retragerea sau nereinnoirea licentei de export sau impunerea unor restrictii la export, dupa data inceperii riscului. Caracter politic imbraca si masurile luate de autoritatile publice-guvern, banca centrala, ogane vamale - avand ca efect restrangerea importurilor,limitare transferului valutar, refuzul admiterii pe teritoriul tarii a anumitor produse, sechestrarea sau achizitionarea unor bunuri apartinand unor agenti strain. Riscul valutar apare atunci cand in efectuarea unui export cu plata la termen se utilizeaza doua monede: spre exemplu contractul se in moneda tarii furnizoare (sau in moneda unei terte tari), iar plata furniturii de catre cumparatorul extern se efectueaza in moneda tarii sale. Modificarea raportului dintre cele doua monede, in intervalulde timp de la semnarea contractului si pana la achitare furniturii, poate determina pierderi pentru furnizor si castig pentru cumparator sau invers. Riscurile de forta majora sunt reprezentate de evenimentele de tipul catastrofelor naturale (de exemplu:inundatii, utrmure cicloni eruptii vulcanice ) sau alte evenimente asimilate acestora. Sunt excluse de la asigurare: situatiile de forta majora aparute pe teritoril Romaniei; situatiile datorate contractului grneral sau producatorului de produse cu ciclu lung de functionare, furnizorilor sau subcontractorilor acestora; situatiilor care nu sunt definite ca forta majora in contractul extern; Dupa perioada in care apar riscurile mai pot fi: de fabricatie si de credit. Intre momentul intrarii in vigoare a contractului extern si momentul livrarii, riscurile esentiale la care este expus contractantul general sau producatorul de produse cu ciclu lung de fabricatie:intreruperea contractului din motivce independente de vointa sa si rezilierea contractului de catre cumparatorul strain, ramanand nerecuperate cheltuielile angajate pana in acel moment daca marfurile aflate in curs de fabricatie nu pot fi revandute decat cu pierderi
Pagina 32 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

importante. Acest risc este denumit generic risc de fabricatiesi este acoperit printr-o polita de asigurare emisa in favoarea exportatorului.Asimilat riscului de fabricatie este si cel de refuz al preluarii bunurilor de catre cumparator, cu exceptia cazului in care acest refuz este indreptatit. Dupa livrare, riscul cel mai importatnt pentru contractantul general, producatorul si/sau exportatorul de produse cu ciclu lung de fabricatie este de a nu incasa la scadenta, in valuta convenita, creanta sa asupra debitorului strain. Acest risc poarta denumirea de risc de credit. Asigurarea riscului de fabricatie se acorda, de regula, impreuna cu asigurarea riscului de credit, dupa livrare. Pentru contracararea riscurilor exportului pe credit, furnizorii fac investigatii ample cu privire la solvabilitatea clientilor potentiali inainte de semnarea contractului, iar apoi utilizeaza diferite instrumente si tehnici de lucru financiare si juridice. In ciuda acestor masuri de precautie, furnizorii nu se pot pune la adapost de toaate riscurile exportului, si de aceea ei fac apel la protectia prin asigurare. In unele situatii, nici chiar asigurarea clasica nu poatae oferi protectie deplina furnizorilor angajati in exporturi cu plata la termen sau bancilor care acorda credite cumparatorilor externi. Asa este cazul riscurilor politice , rezultand din masurile luate de autoritatile publice din tara importatorului si care au un caracter neasigurabil. Acelasi caracter, neasigurabil, prezinta si debitorii publici si impotriva carora nu se pot lua masuri de constangere pentru a-i determina sa-si respecte obligatiile asumate. Acolo unde asigurarea clasica nu poate prelua riscurile politice care ameninta furnizorii nationali, intervine statu, n completarea sau n locul acestora,dupa caz. Institutiile care actioneaza din mputernicirea si pentru contul statului mbraca diferite forme juridice: departamente ale administratiei de stat, institutii publice, societati de asigurare cu statut de drept privat. Intr o serie de tari, de garantarea exporturilor se ocupa anumite institutii publice, altele au optat pentru organizarea de societati avnd statut juridic de drept privat In tara noastra, pentru asigurarea si reasigurarea creditelor la export, a fost creata Banca de Export Import a Romniei, nfiintata n anul 1992 cu sprijinul statului romn. Ea este organizata ca o societate comerciala pe actiuni care activeaza n domeniul bancar si n cel de asigurare al creditului de export. Potrivit statutului sau si a legislatiei n vigoare, EXIMBANK desfasoara actiuni att n nume si n cont propriu, ct si n numele si contul statului, ca agent al acestuia autorizat.
Pagina 33 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pentru spijinirea exporturilor, EXIMBANK a introdus o serie de instrumente financiar bancare si de asigurare n concordanta cu practicile intrerne si internationale n acest domeniu, unele dintre acestea fiind pentru prima data utilizate n practica bancara romnesca. Activitatea desfasurata de EXIMBANK n numele si n contul statului sub coordonarea Comitetului International de Garantii si Credite de Comert Exterior s a ncadrat n programul de stimulare al exporturilor prin bonificatiile de dobnzi la creditele pentru export, asigurari de credte de export mpotriva unui pachet important de riscuri, inclusiv cele politice, scutiri de taxe vamale pentru importurile de completare, precum si evaluarea proiectelor si tranzactiilor de comert exterior pe care statul romn e interesat sa le sprijine. In anul 1996, peste 1600 de exportatori romni au solicitat si obtinut bonificarea dobnzilor, pe care le au platit pentru pentru creditele de export acordate de bancile romnesti, n valoare de 189 miliarde lei. Au fost analizate 151 de cereri de scutiri de taxe vamale pentru importuri de completatre, totaliznd 271miliarde de lei. Ca un instrument distinct de activitate bancara obusnuita, aceasta ofera sprijin exportatorilor romni prin asigurarea nencasarilor din export. Activitatea de asigurare de credite derulata de EXIMBANK a continuat sa se inscrie n anul 1996 n trendul si practica internationala din domeniu, relatia cu N.M.C. (Nederlandsch Creditverzerhering Maatschappij N.V.) una dintre cele mai mari societati private de pe piata mondiala de asigurari de credite. Merita amintita si dezvoltarea relatiilor EXIMBANK cu membrii Uniunii Internationale a Asigurarilor de Credite de Export si Investitii Uniunea de la Berna precum si cu institute sau societati similare din Europa Centrala si de Est. La finele anului 1996 EXIMBANK a pregatit cadrul procedural pentru inceperea sistemului de asigurare a creditelor comerciale interne. Pentru contracararea riscurilor exportului pe credit, furnizorii fac investigatii ample cu privire la solvabilitatea clientilor potentiali inainte de semnarea contractului, iar apoi utilizeaza diverse instrumente si tehnici de lucru financiare si juridice . In ciuda acestor masuri de precautie , furnizorii nu se pot pune la adapost de toate riscurile exportului, si de aceea ei fac apel la protectia prin asigurare. In unele situatii, nici chiar asigurarea clasica nu poate oferi protectie o protectie deplina furnizorilor angajati in exporturi cu plata la termensau bancilor care acorda credite cumparatorilor externi. Asa este si cazul riscurilor politice, rezultand din masurile luate de autortatile publice ale tarii importatorului si care au un caracter neasigurabil.Acelasi caracter, neasigurabil, poarta si riscul de neplata, pe care il prezinta debitorii publici si impotriva

Pagina 34 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

carora nu se pot lua masuri de constrangere pentru a-I determina sa-si respecte obligatiile asumate. Acolo unde asigurarea clasica nu poate prelua riscurie politice care ameninta furnizorii (creditorii) nationali, intervine statul, in completarea sau in locul acestora, dupa caz. Institutiile care actioneaza din imputernicirea si pentru contul statului imbraca diferite forme juridice: departamente ale administratiei de stat; institutii publice; societati de asigurare cu statut de drept privat. Astfel, in Marea Britanie departamentul de garantare a creditului de export (Export Credit Guarantee Departament ), reprezinta o divizie a Ministerului Comertului (Board of Trade); In Japonia , de asigurarea creditului la export de ocupa o divizie (Export Insurance Division) din cadrul Ministerului Comertului si Industriei (International Trade Administration Bureau-Ministry of International Trade and Industry ) Intr-o serie de tari, de garantarea exporturilor se ocupa anumite institutii publice . Asa este si cazul agentiei guvernamentale din SUA, denumita Export-Import Bank of United States (EXIM Bank); al lui Office National du Ducroire (OND)din Belgia; al lui Instituto Nazionale della Assicurazione din Italia. Alte tari au optat pentru organizarea de societati avand caracter juridic de drept privat. Din aceasta categorie pot fi luate in considerare cu titlu de exemplu, Companie Francaise dAssurance pour le commerce Exterieur (COFACE), al carei capital este detinut aproape integral de banci sau de societati de asiguari nationalizate.Osterrichische Kontroll Bank din Austria si Companloa de seguros de credito a la exportation din Spania si-au procurat capitalul, parte din sectorul public , parte din cel privat. In schimb, capitalul lui Hermes Kreditversicherungs Aktiengesellschaft (Hermes) din Germania si cel al lui N.C.M din Olanda sunt integral private. In ceea ce priveste modul de interventie al statului in asigurarea creditului la export, practica internationala, cunoaste situatii diferite. In tari ca Germania, Olanda, Belgia si Elvetia, asistam la o colaborare intre stat si sectorul privat. Astfel, societatea privata N.C.M din Olanda asigura riscurile comerciale pe termen scurt pe contul sau propriu, fara vreo garantie din partea statului, iar riscurile comerciale pe termene medii si lungi si pe cele politice le asigura pentru contul statului. OND din Belgia- in calitate de institutie publicaasigura toate riscurile politice si toate riscurile comerciale emanand de la tari extraeuropene. In schimb, riscurile comerciale decurgand din tranzactii curente realizate cu tarile europene industrializate raman in sarcina unei societati private, care le reasigura partial la OND.
Pagina 35 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In Germania, asigurarea combinata a riscurilor politice si a celor comerciale este de competenta statului si se realizeaza prin compania privata Hermes, acre actioneaza ca mandatar al sau. In alte tari, ca de exemplu in Marea Britanie, nu exista o veritabila colaborare intre autoritatea publica si societatile private de asigurare, intrucat statul s-a substituit totalmente sectorului privat si asigura direct responsabilitatea si gestiunea riscurilor. In alte cazuri, intre stat si beneficiarii garantiilor sale se interpune un organism autonom si specializat, care poate sa fie o agentie guvernamentala (EXIM Bank), ca in SUA, sau o societate de drept privat (COFACE), ca in Franta.

3.1.1.4. Forme ale asigurarii creditelor de export Asigurarea creditelor are menirea sa ofere protectie agentilor economici impotriva riscurilor specifice expotului. Un contract de export poate avea ca obiect livrari de marfuri, executari de livrari sau prestari servicii, inclusiv cesiuni de licente sau brevete, in favoarea unor cumparatori sau beneficiari rezidenti in strainatate. Cand partile contractante convin ca furniturile, lucrarile sau serviciile care fac obiectul contractului de export sa nu se achite la livrare (executare sau prestare ) ci dupa scurgerea ci dupa scurgerea unui interval de timp de la aceasta, furnizorul acorda cuparatorului extern un credit comercial.Consimtind la o asemenea modalitate de plata, furnizorul isi asuma, pe de o parte, riscurile exportului pe credit, iar pe de alta, efectele de trezorerie ale operatiei de export cu plata la termen. Intrucat exportul pe credit blocheaza pentru un timp resursele financiare ale furnizorului, incorporate in produsele livrate (lucrarile executate sau serviciile prestate ) pe credit, acesta se vede obligat sa si le completeze apeland la un credit bancar. Creditul furnizor constituie un instrument de promovare a exporturilor prin facilitatea -plata pe credit - pe care furnizorul (exportatorul)o acorda cumparatorului si se utilizeaza, de regula, pe perioade scurte de timp dar si pe termene mijlocii si lungi (5-7 ani). In cazul exportului de valori mari, furnizorul nu-si poate bloca resursele financiare pe perioade lungi de timp, fara a-si periclita propria sa gestiune financiara. Drept urmare, cumparatorul se vede obligat sa-si procure singur resursele de care are nevoie pentru achitarea la livrarea produselor de catre furnizor. In acest scop, el se adreseaza unei banci de pe piata tarii furnizorului solicitandu-i imprumutul de care are nevoie si care poarta denumirea de creditPagina 36 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cumparator. Acesta este o forma a creditului financiar, caracterizaa prin aceea ca este legata de o operatie de export. Creditul furnizor nu depaseste, de regula 80-90% din valoarea marfii, diferenta fiind achitata de importator sub forma avansului sau platii la livrare. Bancile comerciale conditioneaza acordarea creditelor exportatorilor de asigurarea acestora la o institutie de asigurare. Polita de asigurare emisa in favoarea furnizorului este cedata de acesta bancii care a finantat exportul. Astfel polita de asigurare serveste drept garantie bancii pentru creditul acordat exportatorului pe toata durata valabilitatii sale. Costul asigurarii sub forma primei de asigurare platita de exportator, este totdeauna suportat de importator, fie direct prin evidentiera ei separat in contract, fie indirect prin prin includerea in pretul marfii. Creditul furnizor presupune asadar trei documente: contractul comercial international (exportator-importator), conventia de creditare (exportator-banca) si polita de asigurare (exportator- institutia de asigurare). Asigurarea creditelor se realizeaza de banca exportatorului la o institutie de asigurare din tara sa. Costul asigurarii este suportat de regula de importator (uneori si de exportator). Deci si in cazul creditului cumparator apar trei documente: contractul comercial international (importator-banca exportatorului), conventia de credit (importator-banca exportatorului) si polita de asigurare (banca exportatorului-institutia de asigurare). Exportul se realizeaza, asadar, fie prin mijlocirea creditului comercial, acordat de furnizor partenerului sau de afaceri -cumparatorul extern -, fie prin intermediul creditului creditului-cumparator, acordat de o banca cumparatorului extern. Ambele forme de credit de export urmaresc favorizarea schimburilor comerciale in interesul partilor contractante si se acorda de operatori privati (furnizori, banci) in conditiile apropiate de cele de pe piata (rata a dobanzii, durata, mod de esalonare a rambursarii etc.) Alaturi de aceste forme de credit, se intalnesc si altele avand caracter de ajutor, acordate de catre state, prin guvernele acestora sau prin institutiile specializate. Creditele externe din resurse publice se acorda in conditii mai ajantajoase decat cele acordate de catre operatorii privati (dobanzi sub nivelul pietei, termene de rambursare mai lungi, perioade de gratie, etc). Creditele-ajutoare din resurse publice se acorda pe baze bilaterale sau multilaterale, dupa caz, si urmaresc dezvoltarea economica a tarii beneficiare. Creditele-ajutoare bilaterale, de regula, sunt legate, adica nu se pot folosi decat pentru achitarea unor importuri de bunuri din tara donatoare. In mod obisnuit, creditele-ajutoare nu sunt garantate de asiguratorii de credite, ci raman in sarcina statului.
Pagina 37 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3.1.1.5. Forme de asigurare premergatoare si posterioare incheierii contractului de export Pentru a patrunde cu produsele sale pe piata, un agent economic este obligat sa prospecteze in prealabil acea piata, pentru a se convinge daca si in ce conditii ar putea sa exporte pe acea piata. Perspectarea pietei externe reclama cheltuieli importante din partea exportatorului potential, fara sa existe certitudinea ca actiunea sa va fi incununata de succes, adica va face posibila incheierea de contracte de export.Chiar daca in unele tari exista practica suportarii de catre stat a unei parti din cheltuielile de prospectare, totusi pentru cheltuielile care raman in sarcina agentului economic, riscul insuccesului comercial al actiunii de prospectare nu poate fi neglijat. Pentru protejarea sa impotriva unui asemenea risc, exportatorul potential poate incheia o asigurare de prospectare la un organism specializat in astfel de asigurari. In cazul unor obiective importante vizand livrari de produce, executari de lucrari sau prestari de servicii peste granita de valori mari, concurenta internationala capata forme deosebit de ascutite. Pentru a se plasa pe o pozitie cat mai avantajoasa in competitia la care participa, unii agenti economici prezinta oferte ferme valabile o anumita perioada de timp. Modificarea conditiilor economice (referitoare la pret, dobanda, curs de schimb valutar, modalitati de finantare etc.) in perioada de valabilitate a ofertei ferme, fata de cele avute in vedere la intocmirea acesteia, poate sa antreneze, pentru agentul exportator , in cazul adjudecarii comenzii, o pierdere ca nu poate fi recuperata de la importator . mai notam ca ofertantul este obligat sa depuna o cautiune in favoarea cumparatorului care sa-I garanteze acestuia din urma ca ofertantul, in ipoteza adjudecarii tranzactiei, va semna contractul extern in conditiile prevazute in oferta prezentata. In astfel de situatii, se pot incheia asigurari impotriva riscurilor pe care le incumba remiterea, de catre exportator, de oferte ferme pe perioade indelungate de valabilitate. Dupa incheierea contractului de export pot sa survina doua categorii de riscuri, si anume: a) unele in intervalul de timp cuprins intre momentul semnarii contractului de export si cel al livrarii la extern a produselor comandate, insotite de documetele legale si b) altele in perioada de la livrarea pe credit a produselor si pana la incasarea contravalorii acestora.

Pagina 38 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In perioada producerii propriu-zise a bunurilor care fac obiectul contractului (fabricarea bunurilor ce urmeaza a fi exportate, executarea unor lucrari de constructie montaj, amenajari teritoriale, foraje de exploatare sau de exploatare, lucrari agricole sau forestiere, realizarea unor obiective la cheie, prestarea unor servicii etc.), pentru exportator subzista riscul intreruperii contractului din motive ce-I scapa de sub control. In masura in care bunurile, lucrarile sau serviciile comandate au caracter de unicat si deci dupa terminare nu mai pot fi valorificate de alti beneficiari, intreruperea contractului genereaza pierderi pentru exportator. Riscul inregistrarii de pierderi pentru exportator poarta denumirea de risc de fabricatie. Daca exportatorul a depus o cautine in favoarea cumparatorului care sa garanteze, in caz de necessitate, restituirea avanasului achitat la perfectarea contractului sau o garantie de calitate, atunci exportatorul pierde dreptul asupra garantiei. In cazul lucrarilor de cooperare economica internationala (executarea de catre exportator a unor obiective la cheie in strainatate sau a unor lucrari cu ajutorul echipamentelor, masinilor si materialelor sale si care si care urmeaza a fi repatriate dupa executarea contractului), exista riscul ca acele valori materiale apartinand exportatorului sa nu mai poata fi readuse in tara de origine din motive politice. In sfarsit, in decursul contractului comercial, perioada de fabricatie se poate intinde pe o perioada indelungata de timp. In conditii de inflatie, cresterea rapida a preturilor interne ar putea sa ridice intr-atat costurile de fabricatie ale furniturii, incat contractul sa inregistreze pierderi in loc de beneficii. Riscul majorarii preturilor interne poate fi protejat printr-o garantie a riscurilor economice. Dupa livrarea produselor (predarea lucrarilor executate sau prestarea serviciilor) catre partenerul extern, pentru furnizor apare riscul de neplata la termen a contravalorii acestora de catre clientul extern. Societatea de asigurare clasica sau un organism de asigurare specializat, care actioneaza din ordinul si pentru contrul statului (exemplu COFACE, Hermes, Ducroire etc.), poate sa protejeze exportatorul impotriva unui asemenea risc. Garantarea riscului de credit se acorda de catre asiguratorul creditului fie exportatorului ( in cazul creditului-furnizor), fie bancii (in cazul creditului cumparator). Cautiunile depuse de exportator in favoarea cumparatorului, prin care garanteaza buna calitate a executarii contractului sau restituirea avansului primit de la cumparator, in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre furnizor, pot fi valorificate in conditiile stabilite.
Pagina 39 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In aceasta faza a derularii contractului de export, mai poate surveni, in afara riscului de neplata a furniturii, si riscul schimbului valutar. Chiar daca clientul (debitorul) extern si-a onorat la termen angajamentul asumat fata de furnizor (in cazul creditului-furnizor) sau fata de banca (in cazul creditului-cumparator), asupra exportatorului poate sa planeze riscul inregistrarii unei pierderi rezultate din diferenta intre cursul valutar existent la incheierea contractului si cel practicat la achitarea creditului. Impotriva riscului de schimb valutar, exportatorul poate sa incheie o asigurare care sa-l protejeze in astfel de imprejurari. Pana aici riscurile creditului la export au fost abordate prin prisma momentului cand acestea se manifesta. O alta abordare vizeaza natura riscurilor respective, care face deosebire intre riscurile comerciale, riscurile politice si riscurile valutare sau economice. Riscurile comerciale - denumite si riscuri de plata - sunt legate de comportamentul cumparatorului fata de furnizorul sau. Cand cumparatorul extern este o persoana fizica sau juridica privata, aceasta prezinta riscul de neplata. Impotriva cumparatorului privat se poate introduce actiune in justitie, pentru a-l obliga sa-si respecte angajamentul asumat prin contract. In schimb, impotriva cumparatorului public, care se derobeaza de la indeplinirea obligatiilor contractuale ce si-a asumat, nu exista cale de atac in justitie. Din aceasta cauza, riscul de neplata din partea cumparatorului privat este considerat risc comercial, in timp ce acelasi risc, provenit din partea unui cumparator de drept public, este considerat ca fiind risc politic. Riscuri politice. Notiunea de risc politic are o sfera larga de cuprindere, in care intra: riscul politic propriu-zis, ca si riscul de neplata din partea cumparatorului public, si riscul de netransfer al valutei catre furnizor (creditor). Riscul politic propriu-zis se refera la razboi, razboi civil, revolutie, rebeliune etc., ca si la actele (deciziile) autoritatilor publice (nationalizare, rechizitie, sechestrare, interzicerea sau restrangerea importului anumitor produse, limitarea transferului valutar, interzicerea repatrierii activelor apartinand unor persoane straine etc.), care impiedica executarea contractului. Caracter politic poarta si masura luata de o autoritate publica din tara exportatorului, de a interzice exportul unui anumit produs contractat si aflat in perioada de fabricatie. Adesea, executarea unui contract poate fi zadarnicita de masurile luate de o tara terta. Unele organisme de asigurare (COFACE s.a.) asimileaza riscul de neplata a unui contract de export incheiat cu un partener de drept public, u riscul politic. Riscul de netransfer al valutei catre exportatorul care a acordat un credit-furnizor sau catre banca creditoare ( in cazul creditului-cumparator) apare atucni cand furnizorul nu poate
Pagina 40 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

intra in posesia valutei reprezentand contravaloarea exportului sau, intrucat autoritatea monetara nu transfera suma datorata de agntul importator furnizorului sau (sau bancii sale) si pentru care el a depus echivalentul in moneda locala. Acest refuz de transfer de valuta, in ochii furnizorului (creditorului), capata caracterul unui risc politic, fiind generat de o masura luata de o autoritate publica, iar nu de incapacitatea de plata a clientului sau. Riscurile catastrofale. Unii asiguratori de credite la export asimileaza catastrofele naturala (cutremur de pamant, inundatie, ciclon, eruptie vulcanica etc.), produse pe teritoriul altei tari (decat cea a exportatorului), riscului politic. In cazaul unei catastrofe (cutremur de pamant, inundatie, ciclon etc.), un asigurator obisnuit acopera disparitia sau avarierea bunurilor asigurate, iar un asigurator de credite la export acopera imposibilitatea cumpatratorului de a intra in posesia bunurilor comandate sau de a le achita la scadenta. Riscurile valutare sau economice. Alaturi de riscurile comerciale, politice, catastrofale sau de forta majora, mai descifram aici riscurile valutare sau economice, in care intra: riscul de schimb valutar; riscul cresterii costurilor de fabricatie alerodusului care face obiectul exportului si riscul fluctuarii ratei dobanzii. Riscul de schimba valutar apare atunci cand moneda tarii exportatorului si moneda tarii importatorului nu sunt legate intre ele printr-un raport de schimb fix. Din aceasta cauza cursul la care se efectueaza schimbul celor doua monede poate sa se modifice de la o perioada la alta, provocand, dupa caz, efecte pozitive sau negative pentru exportator. Pentru a se proteja impotriva riscului de schimb valutar, exportatorul care vinde cu plata la termen, ca si banca creditoare care a acordat un imprumut importatoului, poate sa recurga la diverse solutii. Este vorba de urmatoarele posibilitati: a) sa efectueze tranzactia in moneda sa nationala; b) sa contracteze un import in moneda clientului sau sau intr-o alta moneda, astfel incat riscul de schimb valutar aferent angajamentului de plata exprimat intr-o alta moneda decat cea nationala sa compenseze riscul de schimb aferent creantei sale. Ca sa reuseasca, aceasta solutie trebuie sa opereze cu sume identice (de incasat din strainatate si de platit catre strainatate), scadente la aceeasi data si sa prezinte acelasi risc de schimb valutar sau unul apropiat; c) exportatorul sa vanda produsul sau la un curs dinante fixat. Procedand in acest fel, exportatorul evita riscul inregistrarii unei influente negative din fluctuarea cursului valutar, dar si cel al realizarii unei influente favorabile. Fiecare dintre aceste solutii prezinta avantaje si dezavantaje si uneori intampina dificultati tehnice de aplicare. De aceea, exportatorul se adreseaza adesea unui asigurator de
Pagina 41 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

credite la export, pentru a-i oferi protectia necesara impotriva acestui risc. In plus, exportatorul este supus riscului de schimb valutar nu numai atunci cand vinde cu plata la termen, exprimata intr-o alta moneda decat a sa, dar si atunci cand incheie el insusi contracte de subantrepriza cu plata la termen in moneda tarii subantreprenorului sau intr-o alta moneda. Asiguratorul de credite la export acopera riscurile de schimb valutar ce apar in ambele imprejurari. Riscul cresterii costurilor de fabricatie ale produsului care face obiectu exportului apare ca urmare a fenomenelor inflationiste ce se manifesta pe piata tarii exportatorului. La produsele cu ciclu lung de fabricatie, acest risc este deosebit de de pronuntat si poate face ca cresterea costurilor sa fie atata de alerta incat sa depaseasca marja luata in antecalcul, iar afacerea sa se soldeze cu pierdere. Daca exportatorul, din motive de prudenta, include in costuri o marja mai mare, poate ajunge la un nivel al pretului de oferta care il face necompetitiv. Daca exportatorul solicita includerea in contractul comercial a unei clauze de revizuire a pretului, aceasta solutie s-ar putea sa nu-i convina importatorului. Pentru protejarea intereselor sale, exportatorul solicita asiguratorului creditelor la export o asigurare impotriva riscurilor economice. Riscul fluctuarii ratei dobanzii subzista atat la creditul-furnizor, cat si la creditulcumparator. Cand se fixeaza rata dobanzii pe care importatorul o va plati exportatorului pe perioada valabilitatii creditului-furnizor sau bancii creditoare pe perioada valabilitatii creditului-furnizor sau bancii creditoare pe perioada valabilitatii creditului-cumparator, furnizorul (respectiv banca) trebuie sa tina cont de nivelul dobanziila care acesta (aceasta) va putea sa-si procure banii necesari pentru refinantare. Daca dobanda pietei manifesta tendinta de majorare, de lucru acesta trebuie sa tina seama de incheierea contractului de imprumut cu dobanda fixa. La un contract cu dobanda fixa, exista riscul ca dobanda pietei sa fie superioara cele fixe prevazute in contract, lucru care il dezavantajeaza pe exportatorul-creditor sau pe banca creditoare. Pentru protejarea exportatorului si a bancilor de riscul fluctuarii dobanzii la creditele acordate de acestia, se aplica solutii diferite. In unele tari, mecanismele de refinantare a exportului cu rate ale dobanzii fixe sunt administrate de institutii publice. In asemenea imprejurari, statul suporta o parte din dobanda pe care trebuie sa o plateasca exportatorul cand se imprumuta pe piata pentru a-si completa resursele sale financiare; o alta solutie consta in stabilizarea dobanzii percepute de banci de la clientii lor externi. Diferenta dintre dobanda pietei (mai mare) si dobanda fixa, incasata de la clientul extern se suporta de catre stat pe toata durata de valabilitate a contractului de credit.
Pagina 42 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Indiferent de formele organizatorice si de statutele lor juridice, organismele specializate in asigurarea creditelor de export-import, la care ne-am referit mai sus, incheie aproximativ aceleasi genuri de asigurari, folosesc aceleasi tipuri de polite, practica prime de asigurare diferentiate etc. Indiferent de formele organizatorice, prin activitatea pe care o desfasoara, prin formele de asigurare pe care le incheie, prin facilitatile pe care le acorda, organismele specializate urmaresc promovarea exportului tarilor lor, patrunderea produselor tarilor lor pe noi piete, furnizarea sprijinului de care au nevoie agentii economici din tarile lor pentru cresterea competitivitatii si sigurantei exportului pe pietele externe etc. Asigurarea creditului la export are anumite limite, adica acorda protectia cuvenita asiguratului in limitele si in conditiile stabilite. Astfel, pierderea suferita de asigurat trebuie sa rezulte dintr-un risc cuprins in asigurare; indemnizatia cuvenita asiguratului se achita acestuia la expirarea termenului de asteptare, deoarece neplata creantei poate sa fi fost provocata de cauze care nu tin de incapacitatea de plata a clientului, ci de dificultatile tehnice, trecatoare; o parte din risc (de ordinul catorva procente) ramane in sarcina asiguratului; operatia de exportimport trebuie sa se fi facut cu respectarea reglementarilor de comert exterior ale tarii exportatoare, ca si de cele ale tarii importatoare; asigurarea creditului la export nu acopera pierderile decurgand dintr-un litigiu existent intre furnizor si cumparator sau intre imprumutator si imprumutat. Asigurarea creditului de catre stat se poate face numai atunci cand operatia prezinta interes pentru economia nationala.

3.1. 2. Asigurarea creditelor de export de catre EXIMBANK Banca de Export Import a Romaniei este autorizata:a)sa asigure creditele acordate exportatorilor si importatorilor pentru operatii de comert exterior; b) sa asigure creditele acordate unor persoane fizice si juridice straine, de catre banci si societati financiare din Romania; c) sa asigure creditele acordate de banci si societati financiare straine pentru finantarea operatiilor agentilor economici din Romania; d) sa asigure investitiile in strainatate efectuate de catre societatile comerciale si banci cu sediul in Romania si , respectiv, sa asigure investitiile efectuate in Romania de catre societatile comerciale si banci straine. Potrivit reglementarilor in materie, asigurarea creditelor si garantarea investitiilor de catre Banca de Export Import a Romaniei, in favoarea societatilor comerciale, bancare si
Pagina 43 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

financiare romane si straine, acopera riscuri comerciale romanesti, riscuri politice si valutare si cazuri de catastrofa sau forta majora. EXIMBANK isi desfasoara activitatea in numele si contul statului, in calitate de agent al acestuia, pe baza de conventie, precum si in nume si cont propriu si/sau in colaborare cu alte societati comerciale sau institutii financiar-bancare, in conditiile economiei de piata. In activitatea de finantare, garantare si asigurare a creditelor de export-import, realizata in numele si pe contul statului, EXIMBANK actioneaza pe baza orietentarilor, hotararilor si in limita plafoanelor stabilite de Comitetul Interministeriarl de Garantii si Credite de Comert Exterior. In vederea stimularii activitatii de comert exterior, prin operatiile de finantare, garantare, asigurare si reasigurare, ce se efectueaza in numele si in contul statului, se constituie un fond special in lei si in valuta la dispozitia Bancii de Export Import a Romaniei. Acest fond se alimenteaza din primele de la bugetul de stat si se utilizeaza pentru acoperirea despagubirilor cuvenite asiguratilor. In activitatea de finantare, garantare si asigurare a creditelor de export-import realizata in nume si cont propriu, EXIMBANK actioneaza dupa regulile economiei de piata, potrivit deciziilor organelor proprii de conducere, iar rezultatele obtinute se reflecta in bilantul si in contul de profit si pierdere. In faza de inceput a activitatii sale, EXIMBANK isi concentreaza atentia asupra asigurarii, in numele si in contul sau propriu, a creditelor pe termen scurt. Asigurat poate fi orice exportator roman, care accepta conditiile asigurarii. Sunt primite in asigurare creantele rezultate atat din exportul de marfuri, cat si din executari de lucrari in strainatate. In activitatea de asigurare pe care o desfasoara, EXIMBANK utilizeaza diverse tipuri de contracte (polite), in functie de dimensiunea protetiei pe care o ofera asiguratului. Astfel, cand asigurarea protejeaza creditul acordat unui singur cumparator, pentru o singura tranzactie, asiguratorul emite o polita specifica; cand livrarile catre un anumit client capata un caracter de regularitate, de permanenta si se mentin la un anumit nivel, la incheierea asigurarii se utilizeaza polita revolving; cand in asigurare sunt cuprinse toate creditele acordate de un asigurat cumparatorilor sai externi din diferite tari, atunci asiguratorul foloseste polita globala. Contractele de asigurare se deosebesc si dupa riscurile pe care le acopera si care difera in functie de tara cumparatorului (importatorului).

Pagina 44 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Astfel, pe asiguratii care au creante de incasat de la cumparatori din tari membre ale O.C.D.E., EXIMBANK ii protejeaza impotriva riscului de insolvabilitate si intarziere in plata din partea clientilor lor externi. In schimb, pe asiguratii avand creante de incasat de la cumparatori din alte tari, EXIMBANK ii protejeaza impotriva neplatii si intarzierii la plata, determinate atat de cauze comerciale, cat si de cauze politice. In acceptiunea asigurarilor incheiate de EXIMBANK, riscurile comerciale imbraca doua forme, si anume: a) insolvabilitatea cumparatorului (debitorului) si b) imposibilitatea cumparatorului de a plati bunurile acceptate. Insolvabilitatea est5e provocata de una din urmatoarele cauze: a) faliment; b) orice masura de executare silita asupra proprietatii debitorului care nu a condus la plata integrala in favoarea asiguratului a sumelor facturate; c) executarea unei hotarari judecatoresti de omologare a concordatului incheiat intre debitor si creditorii sai; d) concordat fara procedura judiciara cu toti creditorii sau cu majoritatea acestora; e) suspendarea sau moratoriul oficial asupra platilor datorate de catre debitor, f) alte hotarari similare in conformitate cu sistemul legal in tara debitorului. Neplata prelungita intervine atunci cand debitorul sau garantul sau nu a platit o suma asigurata in decurs de sase luni de la scadenta stabilita initial, prin contract, in afara cazului in care debitorul sau garantul acestuia nu si-au putut indeplini obligatiile din cauza de: forta majora, dificultati in transferul banilor, insuficienta devizelor convertibile sau din alte cauze politice, dezastre naturale, epidemii sau a oricarei forme de violenta in societate. Nu se considera neplata prelungita situatia in care, urmare a imposibilitatii de comunicare dintre Romania si orice alta tara, nu se poate stabili daca debitorul sau garantul nu si-au indeplinit obligatiile fata de creditor. Riscurile politice cuprind o gama larga si variata de evenimente, cum ar fi: a) dificultati si intarzieri (mai mari de 180 de zile) in transferul banilor din tara cumparatorului, ca urmare a unui moratoriu privitor la datoria externa, declarat de guvernul din tara cumparatorului sau de guvernul unei terte tari, prin intermediul careia plata trebuie efectuata; b) orice alte actiuni ale guvernelor straine ce impiedica indeplinirea contractului de export sau determina intarzierea in transferul
Pagina 45 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

banilor; c) razboi, razboi civil, revolutie si alte evenimente similare, produse in afara Romaniei, ce impiedica indeplinirea contractului de export; d) toate riscurile privind cumparatorii publici; e) toate pierderile rezultand din imposibilitatea de a institui proceduri legale in tara cumparatorului, ca urmare a lipsei sau a proastei functionari a sistemului legal sau juridic in tara in cauza; f) retragerea sau nereinnoirea licentei de export sau impunerea unor restrictii la export, dupa data inceperii riscului. Incadrarea unor evenimente in categoria riscurilor politice sau a celor comerciale se face in functie de tipul cumparatorului, care este public sau privat. Astfel, sunt considerati cumparatori publici administratiile de stat sau teritoriale, municipalitatile, institutiile publice si asimilate, institutiile private ale caror angajamente sunt garantate de un organism public, precum si societatile comerciale cu capital majoritatr de stat. Entitatile publice nu pot fi declarate in stare de faliment si, ca atare, nu pot fi urmarite in justitie. Sunt comsiderati cumparatori privati acele societati comerciale care, ajunse in stare de insolvabilitate, pot fi declarate in stare de faliment si pot fi urmarite de instantele de drept comun. Riscurile de forta majora cuprind evenimentele de tipul catastrofelor naturale (inundatii, cutremure, cicloane, eruptii vulcanice etc.), precum si alte evenimente asimilate acestora. Sunt excluse de la asigurare: situatiile de forta majora aparute pe teritoriul Romaniei; situatiile datorate contractantului general sau producatorului de produse cu ciclu lung de fabricatie, furnizorilor sau subcontractantilor; situatiile care nu sunt definite ca forta majora in contractul extern. Asigurarea poate fi incheiata de exportatori Romania din sectorul de stat ori din cel privat, pentru exporturi de produse originare din tara noastra, intr-o a numita proportie din valoarea creditului acordat. In functie de perioada de timp asupra careia se intinde valabilitatea asigurarii incheiate, distingem asigurarea pentru prelivare si asigurarea pentru postlivrare. Asigurarea pentru prelivrare (fabricatie) acopera riscurile exportatorului, legate de contractul de export, in perioada de fabricatie a produselor care fac obiectul livrarii catre cumparatorul extern. Cu alte cuvinte, polita pentru prelivrare protejeaza exportatorul pentru o
Pagina 46 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

perioada cuprinsa intre momentul semnarii contractului de export si pana in momentul semnarii transferului de proprietate, asa cum este acesta definit prin acel contract. In acest interval de timp, exista riscul intreruperii contractului din motive neimputabile exportatorului (producatorului de produse cu ciclu lung de fabricatie) si rezilierii contractului de catre partenerul (cumparatorul extern). Acest risc- denumit risc de fabricatie este generator de pagube pentru producator in masura in care el s-a aprovizionat deja cu materii prime si materiale si a inceput fabricatia propriu-zisa. Daca produsul face obiectul contractului are caracter de unicat si ca atare nu mai poate fi vandut unui client, cheltuielile de productie incorporate in produse finite si in productie in curs de fabricatie se transforma in pierdere pentru producator. Daca produsul in cauza nu esteunicat si poate, deci, sa fie oferit altui client, in forma respective sau cu unele modificari , intre pretul de contract si pretul obnetabil, poate aparea o diferenta care se transforma in pierdere pentru producator. Pierderi pot aparea si din lichidarea materialelor aprovizionate pentru contract si ramase in stoc, daca acestea nu se mai pot vinde sau se vand la preturi inferioare celor de cumparare. In cazul unei polite de prelivrare, asiguratorul plateste asiguratului o despagubire care acopera pierderea inregistrata de acesta in proportia prevazuta in contractul de asigurare. Asigurarea pentru postlivrare protejeaza interesele exportatorului din momentul transferului dreptului de proprietate (care se produce, de regula, la data livrarii) si pana la rambursarea creditului. Asadar, polita pentru postlivrare acopera riscurile exportatorului care survin in perioada de dupa livrarea in strainatate, pe credit, a produsului. Dupa livrarea produsului, pentru contractantul general, producatorul sau exportatorul de produse cu ciclu lung de fabricatie poate sa survina riscul de a nu-si putea incasa creanta de la partenerul (cumparatorul) extern, in valuta convenita. Acest risc poarta denumirea de risc de credit. De obicei, cele doua polite pentru perioada de prelivrare si pentru perioada de postlivrare- se completeaza reciproc. Este insa posibila si incheierea unei polite care sa acopere numai perioada de postlivrare. Asigurarea se incheie pe baza cererii de asiguarare,semnata de asiguarat, si care se depune cu cel putin 30 de zile inaintea datei la care urmeaza sa inceapa riscul asigurat. Prin data inceperii riscului se intelege data semnarii contractului in cazul politei de prelivrare -, respective, data transmiterii proprietatii in cazul politei de postlivrare.

Pagina 47 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Daca in urma examinarii cererii de asigurare, asiguratorul ajunge la concluzia ca aceasta nu intruneste conditiile necesare pentru acceptarea asigurarii, atunci el poate emite o promisiune de asigurare , care cuprinde conditiile si garantiile acceptabile pentru el. Promisiunea de asigurare exprima angajamentul asiguratorului de a emite, in numele si pentru contul statului, polita de asigurare la data semnarii contractului, in masura in care toate conditiile initiale isi pastreaza valabilitatea. Emiterea politei de asigurare se face de catre EXIMBANK, in baza hotararii Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior. Contractul de asigurare se considera incheiat in momentul incheierii politei de asigurare. Polita de asiguare se incheie pentru pentru o suma egala cu un anumit procent din valoarea creditului de export si care poarta denumirea de procent asigurat. Proportia acoperirii creditului prin asigurare, de catre EXIMBANK, variaza intre 75% si 85%, in functie de natura bunurilor care fac obiectul exportului. Diferenta de 15%-25% din risc, neacoperita prin asigurare, ramane in sarcina asiguratului. Aceasta parte din risc neasigurata(fransiza)nu poate fi asigurata la alte societati de asigurari; ea poate fi insa cedata, cu acordul scris al asiguratorului, subcontractantilor exportatorului atat in cazul perioadei de prelivrare, cat si in cel al perioadei pe postlivrare. Asigurarea poate fin incheiate pentru contracte de export ce au ca obiect exporturi complexe sau produse cu ciclu lung de fabricatie. Nivelul primei de asigurare , datorate de asiguarat, este diferentiat de catre EXIMBANK in functie de: tara cumparatorului ; statutul juridic al cumparatorului; garantiile disponibile; durata perioadei de fabricatie si de credit; conditiile de plata si procentul asigurat. Contractul extern trebuie intr-o valuta convertibila cotata la BNR. In anumite cazuri pot fi acceptate si contracte in moneda locala a tarii cumparatorului extern. La incheierea unui contract de asigurare se analizeaza , intre altele, si elementul strain .Aceasta reprezinta costurile tuturor produselor si serviciilor achizitionate din strainatate, necesare executarii contractului extern, inclusive cheltuielile suportate in tara debitorului si comisioanele de platit in strainatate. Ponderea elementului strain nu trebuie sa depaseasca 50% din valoarea contractului de export. Pe langa exigentele asiguratorului roman, un contract extern trebuie sa respecte si cerintele acordurilor Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica si recomandarile Asociatiei Internationale a Asigurarilor de credite si investii de la Berna, care prevedea urmatoarele conditii:

Pagina 48 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

15% din valoarea contractului extern trebuie platita in avans pana in momentul livrarii (de obicei 5% se achita la intrarea in vigoare a contractului si restul de 10 % la livrare.) Prin aceasta masura se urmareste ca vanzarea pe credit sa nu depaseasca 85% din valoarea contractului; partea de 15 %, reprezentand vanzarea pe credit, sa fie rambursabila in transe semestriale egale, incepand cel tarziu la sase luni de la livrare; durata creditului sa fie corelata cu natura bunurilor. Astfel, pentru bunurile de capital perioada maxima este in general de 5 ani, iar pentru proiecte de mai mare anvergura durata creditului poate sa mearga pana la 10 ani; durata creditului trebuie sa fie corelata cu valoarea tranzactiei. De exemplu, valoarea unui credit pe termen pana la 3 ani trebuie sa fie de minimum 75000 de dolari SUA; valoarea unui credit pe termen pana la 4 ani sa fie de minimum 150.000 dolari , iar valoarea unui credit de pana la 5 ani sa fie de minimum 300.000 de dolari; costurile locale sa nu depasesca nivelul avansului. Pentru nave, avioane, centrale nucleare si centrale elctrice, altele decat cele nucleare, sunt prevazute conditii speciale, care urmeaza sa fie luate in considerare la analiza contractelor in vederea asigurarii. Contractul de asigurare al creditelor de export se deruleaza potrivit regulilor prevazutede Conditiile generale si Conditiile particulare ale acestui tip de asigurare. Astfel, in caz de neplata a unei rate de prina in termen de cel mult 30 de zile de la scadenta, asiguratorul poate suspenda asigurarea deupa trecerea termenului de asteptare; el o poate reactiva , in termen de 24 de ore de la data platii primei restante si a penalitatii de intarziere. Daca asigurarea inceteaza inainte de expirarea teremenului de valabilitate a asigurarii sau contractul de asigurare se denunta ori se reziliaza, primele de asigurare platite, aferente perioadei ulterioare incetarii asigurarii ori denuntarii sau rezilierrii contractului, se restituie asiguratului. Pe perioada de valabilitate a asigurarii, asiguratul este obligat sa comunica asigutratorului toate evenimentele survenite si care au o legatura cu executarea contractului de asigurare. Daca asiguratul a comunicat asiguratorului date inexacte sau incomplete, ori daca nu I-a facut de indata comunicarea cu privire la schimbarea imprejurarilor esentiale privind riscul, acesta este in drept sa ceara modificarea corespunzatoare a contractului de asigurare
Pagina 49 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sau sa-l denunte. Daca asiguratul nu consimte la modificarea conditiilor contractului de asigurare, aceste se reziliaza. Dupa producere ariscului asigurat, asiguratorul este in drept sa reduca despagubirea cuvenita corespunzator raportului intre prima stabilita si cea care, cunoscandu-se exact imprejurarile, ar fi fost cuvenita, sau sa refuze plata despagubirii, daca fata de acele imprejurari contractul de asigurare nu s-ar fi incheiat. Raspunderea asiguratorului incepe la data semnarii contractului in cazul politei de prelivrare- si la data la care s-a efectuat livrarea si dreptul de proprietate asupra bunurilor care fac obiectul exportului a trecut asupra cumparatorului extern- in cazul politei de postlivrare. Raspunderea asiguratorului inceteaza: la data ultimei scadente a creditului acordat, daca acesta a fost rambursat integral; in cazul producerii riscului asigurat, adica a nerambursarii creditului asigurat, o data cu plata despagubirii cuvenite asiguratului; la data renuntarii sau rezilierii contractului de asigurare. Plata de catre asigurator a despagubirii la care este indreptatit asiguratul, in cazul producerii riscului asigurat, se face cu conditia ca: asiguratul sa-si fi indeplinit integral si la timp obligatiile contractuale fata de debitor; intre asigurat si debitor sa u mai existe nici o disputa cu privire la paguba respective; riscul produs sa nu fi fost cauzat de greseala sau insolvabilitatea vreunui agent al aexportatorului sau a unei banci colectoare; neplata sa fi depasit 180 zile de la scadenta sau de la data incetarii productiei la cererea EXIMBANK , dupa caz. Pe masura dezvoltarii si consolidarii sale, EXIMBANK va primi in asigurare si riscuri comerciale pe termene medii si lungi precum si riscuri politice si valutare .

3. 1. 3. Asigurarea creditelor interne

Acoradrea creditelor pe termen scurt (max.12 luni) constituie un instrument de ridicare a gradului de competitivitate in conditiile cresterii concurentei pe o piata nationala. In aceste conditii, vanzatorul se vede nevoit sa-si protejeze contul de debitori prin cumpararea unei polite de asigurare a creditului acordat. Asigurarea de credit se refera la riscuri din toate etapele productiei pana la distributie, cu exceptia vanzarii finale catre consumator, caci desi asigura obligatii comerciale, ea nu asigura creditul de consum. De asemenea, nu garanteaza
Pagina 50 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

plata unui debit la scadenta. Despagubirile se acorda numai ca urmare ca urmare a neplatii prelungite a cumparatorului sau a insolvabilitatii sale. Tipul de polita emis in cadrul asigurarilor de credite interne variaza in functie de legea si uzanta din fiecare tara. Generic, ea este destinata sa asigure fie o tranzactie individuala fie o relatie de afaceri continua (cifra de afaceri). In cazul tranzactiei individuale , polita emisa asigura un singur contract. Asigurarea se incheie in timpul negocierilor , iar riscul incepe cand bunurile sunt livrate sau incepe prestarea de servicii. Este de la sine inteles inteles ca administrarea unor astfel de asigurari este scumpa si necesita un volum mare de munca, acest tip de polita fiind recomandat numai in cazul unor tranzactii de valori mari, ca de exemplu vanzarea unor echipamente mari de constructii sau masini unelte. O alternativa ar constitui-o polita speciala, care asigura un numar de tranzactii cu unul sau mai multi cumparatori desemnati, pentru o perioada de 12 luni. O alta posibilitate o constituie polita generala pe cifra de afaceri pe credit( cel mai des intalnita) care asigura toate afacerile vanzatorului, pe o perioada de timp, in mod uzual 12 luni. Inainte de emiterea acestui tip de polita, societatea de asigurare solicita de la vanzatorul ce doreste sa se asigure , informatii privind experienta trecuta referitoare la credite in suferinta sau neplatite, plus o lista cu principalii cumparatori cu limitele de credite acordate de furnizor. Societatea de asigurari se va informa in prealabil asupra solvabilitatii si bonitatii acestor cumparatori. El isi rezerva dreptul sa exculsa din polita anumiti cumparatori sau sa reduca unele limite de credite acordate. In cazul vanzatorilor care au tranzactii numai ocazional si de valori mici, in polita se va prevede o limitamaxima, in cadrul careia vanzatorul poate acroda credit fara a-l mai supune analizei societatii de asigurare. Principalele avantaje ale acestu tip de polita sunt: administrarea relativ usoara, costuri reduse si evitarea de catre asigurator a antiselectiei , toate contractele pe credit fiind oferite spre asigurare si nu numai cele cu un risc mare, iar pentru asigurat verificarea inca o data, prin specialistii societatii de asigurare, a solvabilitatii si boitatii clientilor sai. O caracteristica comuna tuturor tipurilor de asigurari de credite este faptul ca niciodata ele nu acopera 100% din pierdere, asiguratul fiind obligat prin prevederile politei sa participe cu cel putin 20 % la pierdere. Cu mici exceptii , mai ales in SUA , cotatiile de prima sunt hotarate individual in functie de ramura economica a debitorului si vanzatorului, structura clientilor asiguratului si de termenele de plata. Prima se calculeaza fie pe baza cifrei de afaceri , fie pe baza creditelor neachitate lunar.
Pagina 51 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

La baza, asigurarea ratelor de credit a fost o ramura a asigurarii creditului comercial, dar datorita dezvoltarii accelerate, a devenit o ramura independenta . Acest tip de asigurare este specific unui numar redus de ramuri; de exemplu in ramura vanzarii automobilelor. Pe aceasta cale se asigura pretul ce urmeaza a se plati in rate pentru bunuri neperisabile, noi, intr-o perioada cuprinsa intre 24 si 36 de luni. In general este recomandat ca asiguartul sa-si retina in co-asigurare o suma de pana la 25% din valoarea bunului. La acest tip de polita asiguratul este detailistul sau producatorul (cand vinde consumatorul), iar tipul de polita este cea generala pe cifra de afaceri ce se vinde in rate, pentru a exculde posibilitatea antiselectiei. La acesta asigurare problemele de lichiditate sunt mai ridicate, caci dauna se plateste la scadenta si nu in caz de insolvabilitate. Ca garantie, se foloseste retinerea titlului de propietate pana la achitare. Asigurarea creditelor de investitii

Asigurarea creditelor pentru bunuri de investitii serveste detinatorului politei la asigurarea contului sau de debitori pe teremn mediu si lung (in genral pana la 60 de luni), respectiv asigura plata furniturilor de bunuri de investitii, de catre clienti, potrivit cu o esalonare agreata. Chiar si in acest sector al asigurarilor, polita generala pe cifra de afaceri pe credit, este foarte raspandita; uneori se agreaza asigurarea unor tranzactii individuale. Acest tip de asigurare se foloseste la protectia nu numai a exportului de bunuri, dar si a exportului de capital, fie sub forma de imprumuri , fie sub forma de investitii de capital. In ultima vreme se observa tendinta generala in ceea ce priveste asiguarea tranzactiilor de leasing. La baza analizei riscurilor ce degurg din aceste activitati sta analiza cost-beneficiu.

3.2. ASIGURAREA DE CAUTIUNE

Prin emiterea de actiuni (bonds), asiguratorul (garantor) garanteaza ca debitorul isi va indeplini obligatiile legale sau contractuale ce le are fata de creditor (beneficiar), Cautiunea este un serviciu similar cu cel oferit de banci cand garanteaza pentru clientii lor. O cautiune angreneaza urmatoarele relatii :

Pagina 52 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- relatia debitor - creditor (stabilit fie prin contractul de livrare de bunuri sau servicii , sau prin lege, de ex. oBligatia de a plati vama ); - relatia debitor - asigurator ( dubla, pe de o parte plata primei de la debitor catre asigurator, pe de alta parte dreptul la recurs al asiguratorului asupra debitorului; - relatia asigurator- beneficiar (garantia de sine). Beneficiar ---------------------Contract -----------------------Asigurat (creditor) Asigurator garantor Cautiune; 2- Plata primei; 3- Drept de recurs Din cele de mai sus reies urmatoarele: - creditorul este beneficiarul cautiunii, fie ca obligatiile din contract sunt indeplinite , fie ca prin cautiune se plateste o anumita suma; in toate imprejurarile beneficiarul este protejat; - debitorul ( asiguratul) est eresponsabil, pe de o parte, de indeplinirea obligatiilor din contractul dintre el si creditor si garantate prin cautiune, iar pe de alta parte, in caz de dauna trebuie sa plateasca asiguratorului sumele pe care acesta le-a platit beneficiarului; - asiguratorul (garantor )este partea care se alatura debitorului in scopul garantarii fata de beneficiar a indeplinirii de catre asigurat a obligatiilor acestuia din urma. Cele mai utilizate forme de cautiune se refera la garantia pentru licitatii (bid bond), garantii de restituire a avansului (advance payment bond), garantii privind asigurarea serviciilor de intretinere (maintenance bond), garantii pentru vama, garantii de indeplinire de obligatii fata de diverse organe oficiale etc. Acestea sunt cele mai populare forme de cautiune care se inscriu insa intr-un evantai foarte larg de forme, mai ales pe piata americana. Subscriitorul trebuie sa determine daca debitorul va fi in masura, dupa toate pobabilitatile sa-si indeplineasca la scadenta obligatiile financiare fata de creditor. In acest scop el trebuie sa examineze solvabilitatea si bonitatea debitorului, sa examineze daca debitorul , la scadenta va fi in masura sa-si indeplineasca obligatiile fata de creditor, iar in cazul in care cautiunea este chemata la plata, daca va putea face fata pretentiilor asiguratorului (regres). In evaluarea riscului la subscrierea unei cautiuni, se foloseste metoda celor 3 C (character specific, capacity- capacitate, capital-capital ).
Pagina 53 din 135

(debitor)
1 2

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prin specificul debitorului se intelege situarea sa in ramura in care activeaza , caracterizarea sa din punct de vedere al vechimii, daca este sau nu o forma de traditie si caracterizarea conducerii firmei. Desigur, subscriitorii vor prefera sa emita cautiuni in cazul unor firme vechi , cu renume deja stabilit pe piata si cu manageri cu reputatie. Prin capacitate se analizeaza know-how-ul firmei si inzestrarea sa tehnica. Se analizeaza de asemenea contractul dintre debitor si creditor si conditiile in care acest contract trebuie realizat. Prima ce se emite pentru emiterea unei cautiuni este proportionala cu rata dobanzii de pe piata respective si in competitie cu spezele bancare percepute pentru scrisorile de garantie. Si in aceasta ramura de asigurare se cere asiguratului sa-si retina o participare la risc, in general de 20-30% din dauna asigurata. Principalele riscuri garantate de cautiuni sunt : -garantia de participare la licitatii , acre garanteaza ca debitorul, in cazul in care castiga licitatia, va semns contractul si va furniza cautiunea de buna executare a contractului. In cazul in care nu va incheia contractul sau nu va adduce cautiunea de buna executare, castigator este desemnat urmatorul la licitatie, iar societatea de asigurare va plati diferenta dintre valoarea licitata de debitorul garantat si valoarea celui caruia I s-a acordat ulterior licitatia; -garantia de restituire a avansului, se practica in cazurile in care creditorul prefinanteaza debitorul prin plata unui avans. Aceasta plata se garanteaza - de fapt rambursarea ei- printr-o cautiune, a carei valoare descreste proportional cu valoarea lucrarilor; -garantia de buna executare a contractului garanteaza indeplinirea la termen a contractului, in concordanta cu programul si specificatiile, etc. Aceste asigurari sunt similare cu serviciile bancare de garantare . Ele sunt parcticate de societati de asigurare, specializate, tocmai pentru ca presupun o munca complexa de evaluare si entru a proteja cat mai bine asiguratii, printr-o administrare corecta a riscurilor ce pot ajunge la cumuluri, apreciabile de daune posibile.

3.3. ASIGURAREA DE FIDELITATE

Pagina 54 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prin asigurare de fidelitate se presupune oferirea protectiei unei societati impotriva unor prejudicii in calitatea activelor datorate actelor necinstite ale personalului sau. Deci, scopul asigurarii de fidelitate este cel de a proteja asiguratul impotriva unor daune ce ar rezulta din increderea acordata unor persoane ce administreaza o parte din activele sale . Polita de asigurare de fidelitate protejeaza o societate impotriva daunelor determinate de acte frauduloase sau necinstite ale personalului sau, indifferent daca acestia au actionat singuri sau impreuna cu alte persoane. Asiguratorul plateste numai dauna propriu-zisa nu si daunele de consecinta. Sunt excluse de asemenea din despagubire costurile asiguratului pentru stabilirea pierderii porpriu-zise. Garantiile de fidelitate se emit fie pentru anumite posturi, fie pentru fiecare persoana in parte , fie sunt generale pentru toti angajatii unei societati ( in cazul institutiilor financiarebanci, intermediari, uniuni de credit etc). Acest tip de garantii este obligatoriu, prin ele asigurandu-se riscurile impotriva: - fraudei si necinstei angajatilor Riscuri de asigurari legate de lumea interlopa:-furtului in timpul transportului; inselaciunii si valutelor contrafacute (false) si chiar rapirilor.

3.4. ASIGURAREA RISCURILOR POLITICE

In vorbirea obisnuita denumim riscuri politice toate riscurile legate de actiuni impotriva persoanelor sau proprietatii determinate de legatura cu, sau desfasurate sun auspiciile unor puteri politice, in asigurari sfera de cuprindere a denumirii generice de riscuri politice este, in mod obisnuit mult mai mica. In principiu, asigurarea de riscuri politice denumeste acoperirea de care dispun societatile comerciale dintr-o tara pentru sustinerea activitatilor lor de export , contractare, investitii in strainatate . Deci, desi riscuri cum ar fi furtul de persoane cu solicitarea rascumpararii, santajul si alte amenintari la dresa individului sunt riscuri reale, de cele mai multe ori politice si uneori chiar asigurabile (la rate de prima considerabile, desigur) in lumea asigurarii riscurilor politice, ele ocupa un loc minor ca pondere. In aceste conditii apare necesitatea delimitarii riscurilor politice de altele care se pot confunda usor (si din care, de fapt s-au despins). Riscurile politice difera de :
Pagina 55 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- riscurile de credit, prin faptul ca desi ambele sunt riscuri financiare , riscurile politice implica interventia unei puteri politice din statul cumpratorului ( in gneral guvernul), sau un cumparator public, in timp ce riscurile de credit se exclud ( cauzele insolvabilitatii fiind pur comerciale); - riscurile de razboi, prin faptul ca , desi ambele sunt legate d intervantia unor putei politice sunt, dupa cum am aratat de natura finaciara, abstracta ( exropriere, frustrarea contractului etc.), in timp ce riscurile de razboi sunt in general de naura fizica (implica avarierea bunurilor asigurate). Principalele polite de asigurare impotriva riscurilor politice se refera la : asigurari politice pure pentru exportatori (cele mai uzitate), asigurari politice pentru importatori, asigurarea investitiilor in strainatate (confiscare, expropriere,nationalizare), asigurare impotriva razboiului civil, asigurarea riscurilor politice pentru banci, asigurarea barterelor, asigurari diverse (rezilierea inaugurarii unor expozitii, rapiri si rascumparari , forta majora), asigurarea valorii reziduale, finantarea exporturilor, etc . Mentionand ca prima majoritara pe plan mondial este produsa de primul tip de polita , deci ca in general detinatorul politei de asigurare de risc politic este exportatorul, iar tara purtatoare de risc este tara importatorului, putem aminti printre cele mai de intalnite riscuri asigurate urmatoarele : 1. Daca cumparatorul este o organizatie sau societate de stat (cumparator public) : CONTRACT FRUSTATION -frustrarea contractului, nerespectarea lui, datorita evenimetelor politice (sau de forta majora) in afara controlului asiguratului si al cumparatorului. - CONTRACT REPUDIATION - repudierea contractului de catre statul cumparator fara vina vanzatorului; - DEFAULT / NON PAYMENT - imposibilitatea sau refuzul statului cumparator de a plati munca , serviciile, lucrarile prestate de vanzator, fara o vina a acestuia; -ARBITRATION AWARD REFUSAL -imposibilitatea sau refuzul statului cumparator de a respecta o hotarare de arbitraj; -EXPORT RESTRICTION - anularea autorizatiei de export sau instituirea unei legi care sa impiedice exportul respectiv, facand posibila respectarea obligatiilor contractuale de catre vanzator; este printre putinele cazuri in care tara de risc este a exportatorului si nu a importatorului ; -IMPORT RESTRICTION -anularea autorizatiei de import sau restituirea unei legi care impiedica importul respectiv;
Pagina 56 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-UNFAIR CALLING OF BONDS/ GUARANTEES - retragerea titlurilor de credit sau garantiilor (stabilite prin contract) de catre cumparator fara ca exportatorul sa-I fi dat motiv sa o faca; - EXCHANGE TRANSFER/CURRENCY INCONVERTABILITY - instituirea unei legi sau reglementari care impiedica, restrange, ingreuneaza excesiv sau controleaza transferul fondurilor in valuta catre tara vanzatorului; - CONTRACT NON-RATIFICATION - neratificarea contractului datorita unei cauze politice. 2. Atunci cand cumparatorul este o organizatie privata (neguvernamentala) se elimina din cele de mai sus riscurile: repudierea contractului, neplata si refuzul de a respecta o hotarare arbitrala, adaugandu-se insa in CONTRACT CALCELATION - anularea contractului din ordinul guvernului. 3. Atunci cand detinatorul politei, exportatorul, este in fapt un exportator de capital ( investeste capital intr-o tara sub diverse forme), el se poate asigura impotrive urmatoarelor riscuri : -CONFISCATION,EXPROPRIATION,NATIONALISATIONconfiscarea, exproprierea, nationalizarea patrimoniului din tara gazda, de catre guvernul acesteia; - CURRENCY INCORVERTIBILITY inconvertibilitatea monedei, respectiv interzicerea transferului dividendelor, profiturilor etc., din tara gazda catre tara celui carea investit capital. In ultimele decade, caracterul cat mai complex al activitatii economice cu elemente de extraneitate, instabilitatea climatului politic general si generalizarea practicarii activitatii de asigurari comerciale si financiare, au determinat o dezvoltare accentuata a asigurarii riscurilor politice , desi in cutumele comertului international, aceasta nu are inca popularitatea asigurarilor din transporturi . Datorita complexitatii analizei, cotarii si evaluarii acestor riscuri, precum si datorita implicatiilor ce decurg din promovarea de catre un organism statal a exporturilor spre o regiune sau alta, in general acese tipuri de riscuri sunt acoperite / asigurate de organisme de stat, sau societati comerciale ce activeaza ca agenti ai statului. Institutii care practica de mult asigurarea de riscuri sunt : Departamentul de Garantii pentru Credite de Export (Export Credit Guarantee Department ) din Marea Britanie, Exim Bank- SUA, COFACE din Franta, HERMES din Germania, DICRPORE din Belgia, SACE din Italia etc. Pe langa riscurile politice, aceste organisme emit si polite de asigurare a riscului commercial, respective de insolvabilitate.
Pagina 57 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Datorita dezvoltarii comertului international , piata asigurarilor s-a largit, iar in ultimii 20 de ani, pe langa institutiile de stat amintite, au inceput sa subscrie riscuri politice si societai specializate de asigurari printre care:American Insurance Group, diverse sindicate Lloyds Insurance Corporation of North America. Riscurile politice sunt cele mai imprevizibile datorita caracterului incert al caracterului unor tari cu o situatie apparent stabila care peste noapte pot deveni tari-problema. In fapt, nu se poate concepe o economie moderna, fara cel putin o instituitie de stat care sa nu-I asigure aceste riscuri pentru promovarea propriilor exporturi. Avand in vedere acste institutii si dezvoltarea pietei private a asigurarii riscului politic, putem aprecia ca aceasta piata este in plina expansiune. Cauzele acestei expansiuni rezida, pe langa necesitatea evidenta a acestui tip de asigurare, in avantajele oferite, si anume: - pentru detinatorul politei (asigurat): - siguranta sporita in legatura cu existenta mijloacelor financiare pentru productia viitoare; - promovarea exporturilor; - pozitie mai competitive pe piata datorita facilitatilor de credit. -pentru asigurator : - prima de asigurare mai mare decta pentru alte riscuri (datorita in special complexitatii evaluarii riscului, dar si relativei noutati pe piat privata); - posibilitati mai mari de recuperare decat in alte domenii. - pentru cumparator : - obtinerea mai usoara a importurilor pe credit, chiar daca se afla intr-o tara cu conditii politice instabile sau cu posibile restrictii comerciale din partea guvernului. Din cele aratate ar reiesi ca exista numai avantaje din toate partile. Trebuie de aceea sa subliniem ca este o subscriere deosebit de periculoasa prin posibilitati facile de cumul a riscului de tara. Singurii subscriitori care pot obtine efectiv profituri din asigurarea de riscuri politice sunt aceia care , pe langa un profesionalism ridicat, dotare tehnica moderna, o reasigurare correct dimensioanta, dispun si de surse de informare sigure si rapide. Principalele informatii solicitate la subscriere se refera la : - detalii complete asupra activitatii asiguratului (inclusive bilant pe ultimii ani); - detalii complete asupra cumparatorului( adresa, statut, activitate, bilant, alte informatii privind bonitatea, incadrarea sa in ramura economica din tara sa, etc);

Pagina 58 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- natura marfurilor exportate si scopul ( daca sunt destinate reexportului sau pietei interne); - valoarea contractului si durata acestuia; - termenele si mecanismele de plata ( inclusive banile implicate); - detalii complete asupra experientei din trecut in legatura cu importatorul respective si tara acestuia; - pentru proiectele cu predare la cheie, un studiu de fezabilitate amanuntit; - pentru asigurarea impotriva riscului de confiscare etc. se cer detalii asupra tuturor cladirilor si echipamentelor folosite.

3.5. ASIGURAREA MARFURILOR PE TIMPUL TRANSPORTULUI 3.5.1. Asigurarea Maritima Asigurarea maritima este prima si cea mai veche asigurare, existand intr-o forma embrionara inca din antichitate . Fenicienii, grecii si mai tarziu romanii, natiuni maritime in acele vremuri, care practicau un intens comert pe mare-utilizau o forma de asigurare cunoscuta sub numele de imprumut maritim (foenus nauticum). Armatorul contracta un imprumut pecare-l garanta cu nava sa, si pe care il rambursa creditorului numai daca nava ajungea cu bine la destinatie. Dobanda ridicata ( 25- 30 %) pentru suma imprumutata de armator cuprindea, pe langa dobanda propriu-zisa si o remuneratie, asemenatoare primei de asigurare, pentru riscul pierderii imprumutului in caz de naufragiu al navei. Aparitia timpurie a asiguarii maritime se explica inainte de toate prin faptul ca activitatea de comert international este legata din cele mai vechi timpuri de navigatia maritima. Aceasta din urma este expusa intr-o masura mai mare manifestarilor stiintifice ale naturii , navele si amrfurile au valori mari, iar pierderea lor totala sau partiala aduce, de regula, propietarilor prejudicii insemnate. Toate acestea au determinat pe proprietarii marfurilor si ai navelor comerciale sa descopere cai si mijloace diferite de compensare a pierderilor posibile. In epoca moderna asigurarea maritima cunostea deja o dezvoltare importanta in orasele comerciale din nordul si centrul Italiei (Florenta si Genova). La Genova a fost emisa, de fapt, in anul 1347 prima polita de asigurare pastrata pana in zilele noastre.

Pagina 59 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In perioada de inceput a dezvoltarii asigurarii maritime era caracteristic faptul ca una si aceeasi polita de asigurare acoperea atat marfurile cat si nava, cu ajutorul careia acestea erau transportate. Cumaparatorul era cel mai adesea proprietar si al marfii si al navei si, de aceea, expresiile propritar de marfa si proprietar de nava aveau, practic, acelasi inteles. Odata cu progreul comertului maritim si al navigatiei , marfurile au inceput sa fie transportate tot mai mult cu nave apartinand altor persoane. Aceasta a dus la delimitarea intereselor in proprietatea asupra marfurilor si a navelor si la aparitia a doua forme distincte de asigurare : asigurararea navelor (casco) si asigurarea marfurilor (cargo), fiecare dintre acestea fiind acoperita prin polite diferite, distincte. Pe masura deplasarii centrului de greutate a comertului maritim din Marea Britanie spre tarile europene de la Marea Nordului , asigurarea maritima s-a extins in Franta , Anglia, Germania si alte state. In Romania , epoca asigurarilor este considerata a fi perioada secolului al XIX-lea , desi primele forme de asigurare au aparut cu mult inainte. Dupa Tratatul de la Adrianopole din 1829, cand Principatele Romane isi intensificau exporturile de cereale , dar si cele de alte produse primare, societatile de asigurare straine incep sa-si deshida agentii si reprezentante in Romania si sa concureze direct firmele autohtone de asigurari .Prima jumatatea a secolului XIX si perioada pana la inceputul primului razboi mondial au reprezentat epoca de proliferare a societatilor autohtone, cele mai importante dintre ceastea fiind Transilvania ( 1866), Dacia (1871), Romania (1873), nationala (1882), Generala ( 1887) s.a. Perioada interbelica si indeosebi anii 30 , au marcat perioada cea mai ferila din istoria asigurarilor in Romania antebelica, cand s-au practicat toate ramurile de asigurari si toate formele cunoscute ale acestora. INTERESUL ASIGURARII MARITIME : NAVA SI MARFA Dupa cum este cunoscut, scopul contractului de asigurare il constituie acoperirea daunelor, iar acestea din urma pot imbraca urmatoarele forme: A) - pierderea dreptului de propietate (totala- naufragiul navei- sau partialdeprecierea navei-). B) neobtinerea dreptului de propietate sperat care in mod normal ar fi fost obtinut daca calatoria s-ar fi terminat cu bine, asa cum este cazul navlului sau al profitului sperat din realizarea marfii la locul de destinatie.
Pagina 60 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

C) - aparitia unei obligatii patrimoniale nedorite , cum ar fi, de pilda, obligatia armatorului de a compensa pagubele rezultate prin incalcarea contractului de transport. Interesul asigurarii maritime (existenta lui( conditie necesara pentru incheierea contractului de asiguare ) - il constituie acel drept patrimonial pe care asiguratul il are in vedere sa-l pastreze sau sa-l obtina, ori acea obligatie patrimoniala a carei aparitie el ar dori sa o evite. Obiectul asigurarii maritime il constituie interesele de propietate legate de activitatea comerciala, adica de activitatea si utilizarea navelor pentru transportul marfurilor, pasagerilor , bagajelor si a postei, pentru pescuit , extractie de substante minerale utile din mare, pentru alte scopuri economice, stiintifice si culturale . Principalele interese in asigurarea maritima sunt: navele inclusiv cele care se afla in constructie in santierul naval ; marfurile care fac obiectul transportului maritim ; navlul , in cazul navlosirilor pe voiaj; chiria , in cazul navlosirilor in time charter ; plata calatoriei efectuate pe baza contractului de transport maritim de pasageri; profitul sperat din realizarea marfii ; contributiile la avaria comuna si riscul asumat de asigurator. A) Prin asigurarea navei se intelege asigurarea corpului acesteia , a masinilor si instalatiilor sale. La cererea asiguratorilor ,corpul, masinile si instalatiile navei pot fi asigurate prin contracte separate. Interesul in asigurarea navei apartine aceluia( proprietarul navei sau administratorul) care poarta riscul pierderii intamplatoare sau al avariei acesteia. Interesul poate apartine si navlositorului in cazul in care la contract exista o clauza prin care se specifica faptul ca acesta ia asupra sa riscul pierderii intamplatoare sau al avarierii navei . In practica comerciala internationala se asigura adesea navele aflate in constructie in santierele navale. Conditiile de asigurare ale acestor nave ( Institute Clause for Builderss Risks- refrenece from Marine Insurance Clauses, London 1967) existente in redactarea Institutului Asiguratorilor Londonezi din mai 1963, subliniaza raspunderea asiguratorilor pentru toate daunele produse navei in constructie din momentul punerii chilei si pana la terminarea probelor de incercare finala. Limitarile de raspundere ale asiguratorului sunt putine. Nu sunt acoperite prin asigurare : daunele aparute ca urmare a greselior de proiectare (faults in desing); materialele necesare constructiei navei se asigura numai din momentul ajungerii lor in locul unde se desafsoara constructia; in timpul curselor de incercare este interzis navei sa se departeze la o distanta mai mare de 250 de mile marine.

Pagina 61 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Interesul in asigurarea navelor aflate in constructie il au santierele de constructii navale, deoarece ele sunt cele care poarta riscul pierderii intamplatoare sau al diverselor avarii inainte ca nava sa fie livrata beneficiarului. B) Marfurile. Marfurile transportate in baza unui contract de transport maritim constituie cel mai raspandit obiect la asigurarii maritime. Interesul in asigurarea marfurilor il are orice persoana care poate suferi daune din avaria totala sau partiala a acestora. Acest interes se naste in momentul in care asiguratul este interesat ca marfurile sa ajunga cu bine la destinatie, in caz contrar, el suferind un prejudiciu financiar. Persoane interesate in asigurarea marfurilor : 1) proprietarul (deoarece el este acela care poarta riscul de avarie intamplatoare , totala sau partiala. In momentul trecerii dreptului de proprietate al marfii de la vanzator la cumparator, asupra acestuia din urma va trece si interesul asigurarii. Ca regula generala, primitorul marfii devine proprietarul acesteia in momentul primirii conosamentului, desi partile contractante pot conveni si asupra altui moment. 2) depozitarul , in baza conditiilor contractului de depozitare , ia asupra sa riscul pierderii intamplatoare sau al deteriorarii marfii. Daca depozitarul este o intreprindere de stat, de obicei acest risc apartine depozitarului de drept, prin efectul legii. carausul , imputernicit sa nu elibereze marfa pana la incasarea drepturilor sale banesti si alte persoane cu drept de gaj asupra marfii. Legat de problemele specifice ce pot aparea in legatura cu asigurarea marfurilor transportate in containere, in timpul manipularii conatinerului si transbordarilor acestuia de pe un mijloc de transport pe altul , marfa din interiorul acestuia de pe un mijloc de transport pe altul , marfa acestuia se poate deteriora, fara ca pe container sa apara semne vizibile in acest sens. In acest mod containerul impiedica descoperirea la momentul oportun a avariilor suferite de marfa in timpu transportului. In plus, carausii nu poarta raspunderea nici pentru diferentele cantitative in livrarea marfii (containerul, avand sigiliile intacte, se presupune ca s-a livrat intreaga cantitate la expediere), nici pentru daunele rezultand dintr-o ambalare necorespunzatoare, pentru deplasarea marfii din locurile unde a fost stivuita, cu exceptia cazului cand se poate dovedi ca dauna s-a produs in timpul transportului si din culpa carausului. In conosament , armatorul are insa grija sa precizeze ca determinarea cantitativa a marfii containerizate a fost efectuata de expeditor (predator) intrucat, conform regulilor de la Haga, armatorul nu este obligat sa

Pagina 62 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

confirme sau sa mentioneze in conosament numarul, cantitatea, marcajul etc. daca nu a putut sau nu a avut la incarcare mijloacele necesare acestei verificari. Din aceasta cauza, se pune problema in ce mod poate sa primeasca proprietarul marfii containerizate acoperirea pentru aceasta prin asigurare. La prima vedere, solutia ar aparea destul de simpla :marfa se asigura de catre expeditor (predator) cu atat mai mult cu cat din punctul de vedere al acestuia, transportul containerizat sporeste viteza de circulatie a marfurilor, asigura o protectie mai buna a acestora in timpul transportului etc. In realitate, situatia este cu mult mai complexa. Asiguratorul , care a platit asiguratului ( in cazul nostru predatorului) dauna acoperita prin asigurare, capata toate drepturile acestuia fata de cel care a pricinuit paguba (de regula carausul). Dar predatorul este lipsit adesea de posibilitatea de a fi despagubit de caraus, intrucat stabilirea culpei acestuia din urma si proba indubitala a culpei sale sunt extrem de dificile daca la destinatie containerul are sigiliile intacte.In aceasta situatie apare acum asiguratorul , care l-a despagubit pe predator pentru daunele incercate. Asiguratorul este lipsit, la randul sau, de posibilitatea de a recupera suma platita drept despagubire de la caraus. Din aceasta cauza, acoperind prin asigurare marfuri transportate in containere, asiguratorii nu pot sa nu tina seama de faptul ca despagubirile , o data platite asiguratilor, sunt aproape imposibil de recuperat prin subrogare. Solutii ar putea constitui sporirea primelor de asigurare in conditiile in care raspunderea carausului ramane neschimbata -ste solutia cea mai simpla dar ea nu poate da satisfactii, dupa cum s-a aratat , nici proprietatului marfii si nici asiguratorului- sau modificarea raspunderii carausilor si stabilirea unor reguli de drept uniforme pentru toate modurile de transport care contribuie la deplasarea containerelor. In ultimii ani in practica comerciala internationala se utilizeaza tot mai mult conosamentul asigurat (insured bill of landing). Un asemenea conosament dovedeste nu numai primirea marfii, ci si asigurarea acesteia. Pentru a stimula traficul de marfuri in containere, armatorul este acela care se ingrijeste de asigurarea marfii. C) Navlul. Interesul asigurarii navlului apartine armatorului sau proprietarului marfii, respective aceluia dintre ei care poate suferi o dauna din pierderea navlului, sau, dimpotriva, din neincasarea lui. Aceste imprejurari depind de conditiile de plata a navlului stipulate in contractile de navlosire (charter party, conosament).

Pagina 63 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Navlul poate fi platit anticpat, in portul de expediere, inainte de inceperea transportului (freight payable at port of loading) sau poate fi platit dupa voiaj in portul de destinatie (freight payable at destination). De obicei, in contractile de voiaj se prevad conditii combinate de plata a navlului: o parte a acestuia se va plati in portul de expediere (avans) iar restul in portul de destinatie, dupa descarcarea marfii. In navigatia de linie conditia de plata cea mai raspandita este plata anticipata in portul de incarcare, inainte de acceptarea transportului.In acest caz conosamentul contine de obicei o clauza potrivit careia navlul este datorat chiar daca nava si marfa au fost pierdute in timpul transportului (conditia lost or not lost). Cu alte cuvinte, navlul odata platit nu va putea fi supus returnarii in nici o situatie. Conditia potrivit careia navlul paltibil la destinatie precizeaza de fapt locul unde urmeaza sa fie facuta plata, iar aceasta trebuie facuta in orice conditii daca opereaza clauza lost or not lost. In consecinta, purtatorul interesului asigurarii navlului in conditia lost or not lost este proprietarul marfii. In acest caz armatorul nu suporta daune din navlul si nu are interes in asigurarea acestuia. In cazurile in care navlul urmeaza sa fie platit dupa livrareea marfii in portul de destinatie, purtatorul interesului asigurarii este armatorul, deoarece in caz de nelivare (datorata de pilda , naufragiului navei in timpul voiajului) el este lipsit de dreptul de a primi di partea proprietarului marfii acea suma pe care ar fi primit-o in cazul in care aventura maritima s-ar fi terminat cu bine. Suma acoperita prin asigurare in asemenea cazuri trebuie stabilita astfel incat sa poata compensa armatorului daunele reale generate de riscul asigurat. Aceste daune se compun din doua parti si anume : 1) navlul pentru distanta efectiv parcursa de nava pana in momentul naufragiului; 2) diferenta dintre navlul pentru partea ramasa din drum (de la locul naufragiului pana in portul de destinatie) si acele cheltuieli de exploatare (salariile echipajului, combustibilii pentru aceasta portiune de drum etc.) care ar fi trebuit facute de armator, dar practice nu au mai fost facute din cauza incetarii voiajului). In cazul in care navlul se plateste in portul de incarcare si diferenta in portul de descarcare, purtatori ai interesului asigurarii sunt atat armatorul cat si proprietarul marfii: armatorul pentru partea de navlu ce urmeaza sa o incaseze la destinatie si proprietarul marfiipentru avansul de navlu platit in portul de incarcare. De acela care interes in asigurarea navlului depinde si modul de asigurare a acestuia. Daca interesul asigurarii apartine proprietarului marfii, navlul se asigura in acelasi mod ca si marfa (este inclus in pretul

Pagina 64 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

marfii). Daca interesul apartine armatorului, atunci navlul se asigura la fel ca si nava, pentru un voiaj sau pentru o anumita perioada de timp.) D) Chiria pentru navlosire pe timp (time charter). In cazul angajarii navei printr-un contract de tip time-charter , armatorul are interesul asigurarii pentru chiria ce I se cuvine din partea navlositorului. Contractul de navlosire pe timp prevede de obicei plata anticipata a chiriei pentru o perioada determinata de timp (luna, trimestru , etc) si la prima vedere armatorul n-ar avea interesul asigurarii chiriei. In realitate in caz de naufragiere a navei armatorul suporta o paguba egala nu numai cu valoarea navei pierdute. La aceasta paguba se adauga si sumele pe care le-ar fi obtinut din inchirierea navei in perioda de valabilitate a contractului, dupa producerea sinistrului. In asigurarea chiriei (hire) poate fi interesat chiar si navlositorul in "time charter" atunci cand el plateste chiria anticipat dar nava naufragiaza inainte de scurgerea perioadei de timp pentru care a fost platita chiria. Daca insa platile in avans nu sunt supuse returnarii, atunci navlositorul nu suporta practic o dauna . Daca insa platile in avans nu sunt supuse returnarii, atunci navlositorul suporta o dauna egala cu marimea chiriei platite anticipat pentru perioada de la producerea sinistrului si pana la sfarsitul lunii, trimestrului etc. pentru care a efectuat plata anticipata a chiriei. In aceste conditii, navlositorul este interesat in asigurarea chiriei platita anticipat armatorului. E) Plata calatoriei efectuate in baza contractului de transport maritim de pasageri. Armatorul are interesul asigurarii si in acest caz. Desi plata biletului de calatorie se efectueaza anticipat, inainte de inceperea calatoriei (in momentul obtinerii biletului de calatorie). In cazul intreruperii calatoriei , suma incasata trebuie returnata platitorului proportional cu distanta care n-a fost parcursa. Carausul suporta in acest caz o dauna sub forma sumei pe care ar fi obtinut-o daca calatoria s-ar fi terminat cu bine pana la destinatia initiala. In plus, in asemenea situatii armatorul este obligat ca pe propria sa cheltuiala sa-l transporte pe pasager, la cererea acestuia, in portul de expediere si sa suporte daunele pricinuite pasagerului prin neexecutarea contractului. Armatorul este interesat sa tina seama de asemenea cheltuieli posibile si sa actioneze pentru acoperirea lor prin asiguare. F) Profitul sperat din realizarea marfii. In practica asigurarilor, prin profit sperat se intelege profitul pe care proprietarul marfii il poate obtine din vanzarea marfii la locul de destinatie. Conditia obligatorie a asigurarii profitului sperat este existenta dreptului pe care asiguratul il are asupra marfii din a carei sosire la destinatie asteapta un profit.
Pagina 65 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

De aceea, de cele mai multe ori profitul sperat se asigura o data cu marfa si se include in valoarea ei asigurata, care este considerate a fi pretul pe piata al marfii in locul de destinatie. Daca pretul de piata al marfii respective este supus oscilatiilor, nu are nici un caracter cat de cat stabil, profitul sperat din realizarea marfii la locul de destinatie se calculeaza de obicei cu un procent de 10 % din pretul marfii in portul de expediere ,in aceasta proportie fiind inclusa valoarea asigurata a marfii. Dar prin intelegerea dintre asigurator si asigurat , profiul sperat poate fi stabilit si printr-un alt procent. De asemenea, el se poate asigura si separat de marfa. In acest din urma caz, profitul sperat se determina ca diferenta intre pretul de piata al marfii in locul de destinatie si pretul acesteia in locul de expediere sau sub forma de procent convenit de comun acord intre asigurator si asigurat. La marfurile de import profitul sperat nu se include in suma asigurata , in principiu el putand fi asigurat separat. In acest caz, profitul sperat se poate determina ca o suma aproximativ egala cu rabatul comercial. G) Contributiile la avaria comuna. In principiu, armatorul are drept de retentie asupra marfii afalate la bord, pe care poate sa o retina pana la incasarea taxelor de transport si accesoriilor ce I se cuvin, inclusive contributiile sale la avaria comuna. Dreptul de gaj poate fi exercitat numai atunci cand nava si marfa au ajuns cu bine la destinatie. Pierderea totala a navei si a marfii in timpul voiajului anuleaza si dreptul de gaj asupra marfii. (De exemplu, daca nava la bordul careia se afla marfa esueaza pe un banc de nisip, iar marfa este apoi transbordata la bordul altei nave - nava salvatoare aceasta din urma naufragiind in drum spre portul de destinatie, armatorul navei esuate va trebui sa plateasca serviciile navei salvatoare in baza contractului de salvare maritima,atat pentru partea care priveste nava, cat si pentru partea care priveste marfa). In portul de destinatie insa, proprietarii marfii disparate vor refuza sa plateasca serviciul de salvare de care au beneficiat pana la naufragiul navei venite in ajutor. H) Riscul asumat de asigurator. Situatia acoperita prin asigurarea, care compenseaza daunele suportate de asigurari, reprezinta totodata o dauna pentru asigurator. Acesta este interesat in compensarea sumei platite asiguratului. In acest scop, asiguratorul (deja in calitate de asigurat) incheie cu un alt asigurator (resigurator) un contract de reasiguare.

3.5.2. Riscurile In Asigurarea Maritima

Pagina 66 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Asigurarea maritime ca dealtfel orice alta asigurare de patrimoniu, nu compenseaza daunele care au avut loc din orice cauza ci numai pe cele care au avut loc din anumite cauze numite riscuri asigurabile. Cu alte cuvinte, riscurile asigurabile reprezinta acele pericole in virtutea aparitiei carora se stabilesc obligatii de asigurare. Sfera acestor riscuri este foarte larga dar , in acelasi timp si foarte limitata. Riscurile maritime au ca effect anumite daune, a caror probabilitate de producere este mai mult sau mai putin cunoscuta, dar in nici un caz nu se aproprie de certitudine. Prin natura sa, asigurarea are rolul de a compensa daunele posibile si nu pe cele inevitabile. Scopul asigurarii maritime consta in asigurarea impotriva evenimentelor care se pot produce si nu impotriva acelor evenimente care trebuie sa se produca. Daunele cauzate marfii e catre poroprietatile organoleptice ale acestora si daunele cauzate de catre procesele fizico-chimice interne, nu sunt compensate de asiguratori. Perfectionarea neantrerupta a mijloacelor de transport ca uramre a actiunii progresului stiintific si tehnic contemporan permite neutralizarea sau in orice caz, diminuarea insemnata a actiunii insusirilor interne proprii anumitor marfuri. ( De pilda, inzestrarea navelor de trasport cu utilaje ce intocmesc conditiile proprice de transport in cazul marfurilor perisabile). Daca insa armatorul nu respecta normele tehnice obligatorii care asigura transportul in bune conditiuni al unor asemenea marfuri, atunci dauna, chiar daca a aparut ca urmare a insusirilor fizico-chimice ale marfii, va fi pusa in sarcina armatorului si va face obiectul acoperirii prin asigurare pentru proprietarul marfii intrucat in acest caz paguba putea fi evitata. Atunci cand insusirile fizico-chimice ale marfii sunt stimulate prin conduita culpabila a armatorului, care nu a manifestat grija cuvenita pentru transportul in siguranta al marfii la destinatie, aceasta va suporta raspunderea pentru daunele produse proprietarului marfii respective. De asemenea in cazul cand nu se respecta conditiile tehnice obligatorii pentru transportul unor marfuri si acest fapt nu poate fi pus pe seama culpei carausului, ci se datoreaza unei cause intampaltoare , cum ar fi de exemplu defectarea instalatiei frigorifice, daunele produse fac obiectul acoperirii prin asigurare deoarece aparitia lor nu a fost produsa de insusirile naturale ale marfii ci caderea intamplatoare a utilajului frigorific, care daca ar fi functionat normal ar fi fost capabil sa preanatampine manifestarea insusirilor fizico-chimice ale marfii perisabile respective. Practica asigurailor maritime pe plan international a consacrat de altfel principiul potrivit caruia marfurile perisabile transportate cu nave frigorifice , sau cu nave comerciale obisnuite care dispun de spatii dotate cu instalatii care asigura mentinerea

Pagina 67 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

unei temepraturi dirijate, se asigura cu raspunderea pentru daunele survenite caurmare a iesirii din functiune a instalatiilor frigorifice din cauze care nu depind de asigurat. In cazul in care dauna a fost determinate de mai multe cauze, este necesar sa se stabileasca (de obicei prin expertize) rolul fiecarei cauze in parte in producerea daunei respective si eliberarea pe aceasta baza a asiguratorului de raspundere pentru acea parte a daunei determinate de cauzele care tin de natura propriu-zisa a marfii. Expediarea navei in stare de nenavigabilitate (unseaworhtiness) pune atat nava cat si si marfa aflata la bord sub amenintarea unei avarii totale, partiale sau comune. Practica asigurarilor internationale a consacrat in aceasta privinta principiul potrivit caruia asiguratorul este eliberat de orice raspundere numai atunci cand starea de nenavigabilitate a navei a fost determinata de defecte ascunse.Daca starea de nenavigabilitate era cunoscuta armatorului si el a expediat totusi nava in voiaj,atunci daunele produse nu formeaza obiectul acoperirii prin asigurare. Starea de nenavigabilitate constituie un pericol real nu numai pentru nava, ci si pentru marfa aflata la bordul sau. In aceste conditii se pune intrebarea daca paguba inregistrata de proprietarul marfii , ca urmare a starii de nenavigabilitate a navei care a efectuat transportul antreneaza sau nu obligatia de despagubire a asiguratorului stabilita in contractul de asigurare a marfii . Pentru a da un raspuns la aceasta intrebare trebuie sa avem in vedere faptul ca in timp ce armatorul poate asigura starea de navigabilitate a navei (seaworthnes) si chiar este obligat sa o faca, proprietarul marfii nu poate exercita practic vreo influenta in acest sens . El nu are nici cunostintele tehnice si nici mijloacele pentru realizarea acestui scop. De aceea normele de asiguare pe plan international au consacrat regula potrivit careia eliberarea asiguratorului de raspunderea pentru acoperirea daunelor generate de starea de nenavigabilitate a navei se limiteaza numai la contactele de asiguarre a navei si nu se extinde asupra contractelor de asiguare a marfurilor. Asiguratorul trebuie sa acopere neconditionat daunele suferite de proprietarul marfii asigurate ( de exemplu prin infiltrarile apei de mare in hambare, deoarece o asemena acoperire nu inseamna in nici un fel amnistierea armaorului aflat in culpa fata de asigurator, acesta din urma avand reptul actiunii in regres impotriva armatorului (prin subrogare dreptul asiguratorului de a urmari recuperarea de la terti a sumelor achitate asiguratului drept despagubire, daca evenimentul asigurat s-a produs din cauze penntru care raspunderea apartine tertilor.)

Pagina 68 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Totusi, daca asiguratul (proprietarul marfii) a favorizat culpa armatorului vinovat de starea de nenavigabilitate a navei ( de exemplu cunoscand starea nenavigabilitate a navei la inceperea voiajului, nu a comunicat asiguratorului acest fapt), asiguratorul va fi eliberat de obligatia despagubirii. Normele de asigurare din unele tari trateaza cu nuante diferite problema daunelor generate de starea de nenavigabilitate a navei . Astfel, normele germane (ADS paragraful 58) il elibereaza neconditionat pe asiguratorul navei de acoperirea daunelor aparute ca urmare a starii de nenavigabilitate a navei. In literature de specialitate germana, se subliniaza ca prin aceasta este instaurata limiatrea obiectiva a raspunderii asiguratorului care nu depinde nici de aducerea la cunostinta din partea asiguratului nici de lipsa de culpa a armatorului. Normele de asigurare franceza il elibereaza pe asiguratorul navei de acoperirea daunelor pricinuite de defectele navei care au fost sau ar fi trebuit sa fie cunoscute de armator. Cu alte cunvinte, daunele rezultate din viciile ascunse (viche cache) sunt acoperite prin asigurare. Pe o pozitie intermediara se situeaza normele engleze care stabilesc reguli diferite pentru asigurarea navei angajata pe voiaj sau pe timp. In primul caz, eliberarea asiguratorului de raspunderea pentru acoperirea daunelor rezultate din starea de nenavigabilitate a navei are un caracter absolut. In cazul angajarii navei printr-un contract time charter, asiguratorul nu este obligat sa acopere daunele decat atunci cand nava este expediata in cursa in stare de nenavigabilitate cu stirea asiguratului (with the privity of the assured) . In litigiile de arbitraj la Londra , asiguratorul, pentru a fi absolvit de raspundere , trebuie sa dovedeasca ca nu starea de nenavigabilitate , in general, ci starea de nenavigabilitate a navei efectiv cunoscuta de asigurat a fost cauza reala a daunelor. Insusirile naturala ale marfii, uzura normala a bunului asigurat, starea de nenavigabilitate a navei si alte situatii care aproprie posibilitatea aparitiei daunelor de inevitabilitate ( de exemplu ambalarea necorespunzatoare a marfii) figureaza in reglematarile asiguratorilor pe plan international printer conditiile care-lelibereaza pe asigurator de raspunderea penru acoperirea pagubelor. Referitor la riscurile pe care le implica radiatiile nucleare, asiguratorii , ingeneral, sunt eliberati de raspunderea pentru acoperirea daunelor pricinuite de consecintele energiei atomice. Acest principiu se aplica deopotriva in contractele de asiguarare a navelor cat si in cele de asiguare a marfurilor.

Pagina 69 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nu se acopera prin asiguare nici daunele produse navei de transportul materiilor radioactive si nici daunele suferite de proprietarii marfurilor transportate cu o nava propulsata cu ajutorul energiei atomice. Un grad foarte mare de periculozitate in aparitia de daune in reprezinta riscurile de razboi. In principiu, asiguratorul este eliberat de raspunderea pentru compensarea pagubelor aparute ca urmare a masurilor razboinice( actiuni de sprijinire a actiunilor , a masurilor militare( actiuni dusmanoase in realtiile dintre state si grupuri sociale realizareprin forta armelor), arestului sau distrugerii navei si marfurilor din dispozitia autoritatilor militare sau civile etc. Asigurarea protejeaza patrimoniul asiguratului dar ea nu-l elibereaza pe asiguart de obligatia de a manifesta grija necesara pentru pastrarea bunului asigurat. Tocmai de aceea asiguratorul nu raspunde pentru daunele care au aparut ca urmare a actiunii intentionate sau a imprudentei grave a asiguratului. In materie de asigurari intentia presupune savarsirea, cu premeditare, de actiuni care conduc la aparitia daunelor . In caz de imprudenta , persoana care incalca legea nu are intentia de a provoca daune. Tocmai prin aceasta imprudenta se deosebeste de intentie. Doar imprudenta grava il elibereaza pe asigurator de a acoperi pagubele. Daca asiguratul savarseste o greseala pe care o putea evita, manifestand atentie si grija necesara , avem de a face cu o simpla imprudenta si aceasta nu-l elibereaza pe asigurator de raspundere. Delimitarea dintre imprudenta simpla si imprudenta grava trebuie solutionata prin luarea in consideratie a conditiilor concrete ale fiecarui caz in parte . Un asigurat a incarcat marfa pe o barja care-I apartinea, aflata in stare de nenavigabilitate, dupa care a scos barja in rada desi existau semne vizibile de furtuna. Este un caz de imprudenta grava, sanctionat si de reglementarile in vigoare din alte tari. In Anglia asiguratorul este eliberat de raspundere numai in caz de actiune intentionata a asiguratului, in timp ce pentru imprudenta de orice grad, obligatia asiguratorului de plata a sumei asigurate ramane in vigoare. Pe de alta parte , asiguratorul raspunde pentru asa numita baraterie (barratary) adica pentru actiunile intentionate ale capitanului si echipajului care au adus prejudicii armatorului, indiferent de faptul daca capitanul a actionat in interes personal sau interesul armatorului ori impotriva instructiunilor acestuia din urma. In colncluzie, ca regula generala asiguratorul se elibereaza de raspundeeea pentru acoperirea daunel or generate de cauze a caror manifestare este certa sau se apropie de certitudine asa cum sunt: insusirile naturale ale bunului asigurat;
Pagina 70 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

incarcarea fara stirea asiguratorului, a unor obiecte periculoase (explosive toxice etc); proprietatile daunatoare ale energiei atomice; actiunile si amsurile cu caracter militar; actiunea premeditata si imprudenta grava a asiguratului, expeditorului, primitorului si reprezentantilor ei; arestul navei. Asemenea limitari de raspundere se extind atat asupra contractelor de asiguarer a navei cat si asupra contactelor de asigurare a marfii. In plus, legat de asigurarea navelor, asiguratorul se elibereaza de raspunderea pentru daunele care au aparut care au aparut ca urmare a astarii de nenavigabilitate a navei, sau a fortarii gheturilor ( cu exceptia spargatorelor de gheata). Limitari suplimentare ale raspunderii asiguratorului, in cazul asigurarii marfii sunt: 1) ambalarea sau impachetarea necorespunzatoare a marfii; 2) expedierea marfii in stare deteriorata; 3) vatamarea marfii prin actiunea viermilor, rozatoarelor , insectelor etc. Trebuie subliniat faptul ca asemenea limitari nu au un caracter absolut. Asiguratorul poate lua asupra sa si raspunderea pentru unele riscuri excluse cum este riscul de razboi. De aceea , prevederile normelor legale privind eliberarea asiguratorului privind daunele pricinuite de anumite riscuri trebuie intelese in sensul ca riscurile respective nu sunt acoperite prin conditiile generale, obisnuite, de asigurare. Totusi, ele pot fi asigurate in conditii speciale, in schimbul unor prime deosebite si prin forme de asigurare specifice. Asa este de pilda, asigurarea armatorului pentru consecintele care rezulta din incalcarea contractului de transport si care face obiectul asigurarii prin intermediul cluburilor de protectie si indemnizare.(P&I). Din punctual de vedere al conditiilor de asiguarare rezulta ca riscurile pot fi grupate in asigurabile si neasigurabile. La randul lor, riscurile asigurabile pot fi generale si speciale. Riscurile generale sau obisnuite (naufragiul, esuarea, rasturnarea, coliziunea s. a ) sunt acoperite de conditiile de asiguarare. Riscurile speciale se trateaza separate de la caz la caz si in forme specifice de asigurare.

3.5.3 Modalitati de acoperire ale riscurilor

Pagina 71 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pe pietele de asigurare maritime ale diferitelor tari se prcatica diverse modalitati de acoperire a riscurilor, cu intindere mai amre sau mai mica. Acesta diversitate corespunde cererii diversificate de asigurari si structurii marfurilor care fac obiectul comertului maritim international. Modalitatile de asigurare oferite pe pietele diferitelor tari au in acelasi timp si multe puncte commune. In functie de anumite principii adoptate, de legislatia in materie de asigurare maritime , clauzele de asiguare difera de la o tara la alta. Unele tari aplica principiul de garantie toate riscurile aceasta insemnand ca toate riscurile fac obiectul asigurarii daca nu sunt exculse in mod expres prin clauze speciale sau prin conditiile generale ale politei de asigurare. Alte tari practica acoperirea anumitor riscuri folosind principiul riscurile numite, respcetiv riscurile desemnate in mod exprs prin clauzele de asiguarare sau prin conditiile generale ale politei. Chiar daca cele 2 sisteme ofera in ultima instanta acelasi gen de acoperire, principiul riscurilor numite- asa cum este el aplicat pe piata Marii Britanii . Sistemul clauzelor de asiguarare aplicat pe piata Londrei este acceptat si aplicat intr-un numar mare de tari inclusive in Romania. FRASIZA. Sistemele de asigurare ale diferitelor tari permit asiguratorului sa recurga la limitarea raspunderii sale nu numai in ceea ce priveste riscurile acoperite prin asigurare ci si marimea daunelor supuse compensarii. O asemenea limitare a primit numele de Fransiza si consta in faptul ca asiguratorul il despagubeste pe asigurat pentru daunele suferite de acesta , mai putin o anumita parte, reprezentatnd un anumit procent, din valoarea bunului asigurat. Fransiza este de doua feluri : deductibila( neconditionata) si atinsa (conditionata) . In cazul fransizei deductibile , asiguratotul se elibereaza in toate situatiile de raspunderea pentru acoperirea daunelor care se incadreaza in limitele fransizei stabilite. De pilda, daca dauna reprezinta 2 % din valoarea asiguarata si fransiza este de 3 %, asiguratoul in general nu este obligat sa acorde vreo despagubire. Daca dauna reprezinta 10% din valoarea asigurata, ea va fi acoperita printr-o despagubire de 7 %, restul de 3 % -reprezentand fransiza- fiind suportat de asigurat. In cazul fransizei atinse asiguratorul se elibereaza de raspunderea pentru acoperirea pagubelor numai in acele cazuri cand acestea nu depasesc procentul de fransiza stabilit. Daca paguba depaseste acest procent, asiguratul va palti integral valoarea asiguarata, fara deducerea fransizei. De exemplu, daca dauana reprezinta 50% din valoarea asigurata a marfii
Pagina 72 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

in conditiile unei fransize de 5%, asiguratorul va plati integral procentul de 5%. Daca in cazul aceleasi fransize de 5%, paguba reprezinta numai 4% din valoarea asigurata, ea nu va fi acoperita de asigurator. Scopul fundamental al clauzelor de fransiza este acela de a da asiguratorului posibilitatea sa se elibereze de lichidarea dauenlor marunte care in practica consuma mult timp si adeseori antreneaza cheltueli care depasesc insasi marimea daunelor. In plus fransiza are si rolul de a-l cointeresa de pe asigurat sa manifeste mai multa grija pentru bunul asigurat (printr-o ambalare corespunzatoare si folosirea unor recipiente cu inchideri etanse se pot evita, de pilda, scurgerile de marfa din timpul transportului). Fransiza se calculeaza pe baza valorii marfii in momentul producerii riscului asigurat ( sinistrului). La determinarea fransizei pentru marfurile supuse pierderilor naturale este necesar ca la inceput sa se deduca din valoarea daunei suma care revine pierderii naturale si numai dupa aceea sa se calculeze fransiza asupra restului rezultat. In cazul marfurilor generale prezentate la transport sub forma de colete, pachete etc. fransiza se aplica de aobicei la valoarea fiecarui colet in parte. O astfel de caluza constituie o garantie esentiala a inetreselor asiguratului care in cele mai multe cazuri nu ar fi fost despagubit daca fransiza s-ar fi calculat la valoarea intregii partizi de marfa. INCEPUTUL SI SFARSITUL GARANTIEI. In asigurarea marfurilor, o importanta deosebita prezinta determinarea perioadei de timp in cursul careia bunul asigurat se afla pe riscul asiguratorului. La inceput, bunurile care faceau obiectul comertului maritime international erau luate in asigurare numai pe perioda transportului lor efectiv pe mare. Polita de asigurare Lloyd din 1779 il considera pe asigurator ca fiind raspunzator pentru marfa asigurata din momentul incarcarii la bodul navei si pana in momentul descarcarii acesteia pe cheiul portului de destinatie. In prezent, termenele in decursul carora se manifesta raspunderea asiguratorului , s-au prelungit treptat , cuprinzand nu numai perioada transportului maritim propriu-zis , ci si o perioada de timp determinata care precede incarcarii si care urmeaza si dupa descarcarea marfii in portul de destinatie. Marfa , se asigura de obicei pentru intreaga perioada de timp necesara deplasarii acesteia din depozitul producatorului si pana la depozitul beneficiarului (door to door) iar aceasta perioada de timp include atat transportul terestru cat si transportul maritim sau chiar aerian.
Pagina 73 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Raspunderea asiguratorului incepe din momentul scoaterii marfii din depozitul din punctual expedierii precizat in polita de asigurare ( nu este obligatoriu depozitul portuar) si continua pe toata durata transportului (incluzand transbordarile si depozitarile in punctele de transbordare) pana in momentul in care marfa este livrata in depozitul primitorului sau in alt deposit final in punctual de destinatie indicat in polita de asigurare, dar nu mai mult de 60 de zile dupa incarcarea marfii in portul final de descarcare. Termenul de 60 de zile este practicat nu numai in Marea Britanie , ci si in alte tari printer care si Romania. In SUA de exemplu, acest termen este de 15 zile din momentul descarcarii marfii in portul de destinatie, iar daca punctul de destinatie se afla in interiorul tarii, termenul se prelungeste la 30 de zile. Este important de precizat faptul ca daunele rezultate ca urmare a producerii riscurilor asigurate vor fi despagubite numai daca ele au aparut in perioada de existenta a obligatiei de asiguarare, deoarece numai in aceste conditii se poate vorbi de un risc asigurat. Locul producerii riscului trebuie dovedit de asigurat cu documente originale indubitabile. Asigurarea se incheie de obicei pe o perioada de 1 an. La cerere, asigurarea se poate incheia si pe o perioada mai scurta, de cel putin 1 luna. Orice luna inceputa se considera luna intreaga. Asigurarea navelor se poate incheia si pentru o calatorie determinata .In acest caz, potrivit conditiilor de asigurare aplicabile in tara noastra precum si in alte tari, raspunderea asiguratorului incepe din momentul pornirii (dezlegarii) navei sau ridicarii ancorei din locul de plecare si inceteaza in momentul acostarii navei la locul de destinatie, daca nu s-a convenit altfel prin contractul de asigurare. In cazul asigurarilor incheiate pe o perioada de timp detrminata, raspunderea asiguratorului incepe si inceteaza la datele prevazute in contractul de asigurare. Daca in momentul incetarii raspunderii asiguratorului, nava asigurata se afla pe mare, intr0un port de refugiu sau de escala, raspunderea asiguratorului se prelungeste pana la ajungerea navei in portul de destinatie sau in primul port din tara de domiciul a navei , aplicandu-se o prima suplimentara. AVARIILE NAVEI SI MARFII INCARCATE LA BORD In timpul trasnportului, atat nava cat si marfa care face obiectul transportului pot suferi anumite pierderi sau vatamari cunoscute sub numele generic de avarie. In general , prin avarie se intelege o paguba materiala, o vatamare a obiectului asigurat care produce modificari in integritatea fizica sau in proprietatile fizico-chimice ale acestuia.
Pagina 74 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In raport de natura obicetului asigurat, de intensitatea actiunii riscurilor si de interesele pe care le afecteaza, avariile pot fi totale (total loss), partiale sau particulare (particular loss) si commune (general average loss) Prin avarie totala se intelege pierderea completa a bunului asigurat sau vatamarea integritatii fizico-chimice a acestuia pana la incetarea de a mai face parte din categoria de bunuri de care apartinea. Avaria toata poate fi reala (actual total loss) si constructiva(constructive tolal loss). O nava este considerata ca pierdere totala reala cand este distrusa complet, este atat de grav avariata ca nu mai poate fi reparata, sau a fost confiscata de inamic in caz de razboi. In cazul marfurilor, pierderea totala reala presupune distrugerea fizica totala a acestora, pierderea totala a porprietatilor fizico-chimce sau confiscarea lor de catre inamic in caz de razboi. Avaria totala a bunului asigurat (marfa sau nava) este constructive cand pierderea acestuia este inevitabila, ori costul salvarii, reparatiilor, reconditionarii si reexpedierii la destinatie ar depasi valoarea asigurata, astfel incat bunul respective este abandonat asiguratorului. Politele de asigurare maritima contin de regula, o clauza potrivit careia asiguratul are dreptul de a considera nava ca o pierdere totala constructive cand valoarea reparatiilor depaseste din valoarea reala sau de asigurare a navei. In acelasi timp, asiguratul are optiunea de a considera oaguba ca avrie partiala, pastrand nava si primind din partea asiguratorului valoarea estimata a pagubei, sau de a abandona nava asiguratorului ca si cum ar fi o pierdere totala reala, primind drept despagubire valoarea asigurata. In acest ultimo caz, asiguratul trebuie sa certifice asiguratorilor abandonarea navei. Prin avarie particulara se intelege orice pierdere partiala suferita de bunul asigurat in mod intamplator, fortuity, din cauza unui risc asigurat. Este de la sine inteles ca acele pierderi care constituie rezultatul exploatarii normale a navei in timpul transportului nu pot fi considerate avarii. Avaria particulara se deosebeste de cea totala prin faptul ca paguba nu se ridica la o sumacare sa poata egala valoarea comerciala sau valoarea asigurata a bunului avariat. In cazul marfurilor, avaria particulara poate lua forma unei pagube materiale rezultate din diminuarea valorii lor de intrebuintare, a unor cheltuieli de reaparatii si reconditionare, a unei lipse, sau a unei vanzari fortuite in timpul calatoriei. Avariile particulare ale navei reprezinta de regula stricaciunile pe care le sufera nava, respective corpul, masinile si instalatiile sale

Pagina 75 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

din cazua furtunilor , cicloanelor, abordajului (coliziunii) esuarii, incendiului si exploziei la bord etc. Avarii particulare pot fi inregistrate si in legatura cu navlul, respective pretul transportului. Acestea privesc insa numai navlul paltibil la detinatie, nu si navlul platit anticipat, care se include in pretul extern al marfii. Daca, de exemplu o marfa are valoarea F.O.B. port de incarcare de 5000 dolari si din aceasta este pierduta in timpul transportului, navlul va pierde tot din aceasta este pierduta in timpul transportului , navlul va pierde tot din valoarea acestuia. Spre deosebire de nava si de marfa, navlul nu poate suferi decat o avarie reala (toatala sau partiala). Regulile York-Anvers precizeaza ca avem de-a face cu un act de avarie comuna atunci cand, din necessitate, in mod intentioant si rezonabil, se face un sacrificiu sau o cheltuiala extraordinara pentru siguranta comuna, in scopul de a feri de primejdie bunurile angajate intr-o expeditie maritima. Aruncarea intentionata din ordinul comandantului a unei parti din incarcatura peste bordul navei, in scopul de a reduce nava esuata in stare de plutire, inundarea unui hambar incendiat in scopul salvarii restului incarcaturii, folosirea unei parti din marfa drept combustibili ori cheltuielile pentru intrarea anvei intr-un port refugiu etc., sunt sacrificii tipice de avarie comuna. Rezulta deci ca avaria comuna este de fapt o avarie particulara care a avut loc in anumite conditii. In timp ce avaria particulara se datoreaza unor cauze accidentale, intamplatoare (incendiu, explozie, esuare etc) si-l afecteaza exclusiv pe proprietarul bunului asigurat, avaria comuna este rezultatul unui act intentionat, voluntary, intreprins intr-un moment de primejdie grava, pentru intreaga expeditie, in scopul salvarii acesteia, si-l priveste pe toti cei inetresati in expeditia maritima respective (armator si comercianti). Pierderile rezultate din avaria comuna se impart proportional intre ei, indiferent daca bunurile au fost asigurate sau nu. Pentru ca sacrificiul sau cheltuielile facute sa fie rcunoscute ca act de avrie comuna, este necesar sa fie indeplinite concomitent urmatoarele conditii: 1) primejdia sa fie reala si grava, iesita din comun (depasind limitele conditiilor normale de navigatie) si sa ameninte atat nava cat si incarcatura; 2) sacrificiul sau cheltuielile trebuie sa fie rezultatul unui act intentionat ( sa fie facute cu intentie ) in scopul salvarii proprietatii commune; 3) sacrificiul, respectiv cheltuielile, sa fie absolut necesare si sa aiba un caracter exceptional, respective sa se detaseze distinct de cheltuielile normale ale armatorului in cadrul obligatiilor contractuale;
Pagina 76 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4) sacrificiul trebuie sa fie real ( sa nu fie o simpla aruncare peste bord a unor obiecte deja considerate ca pierdute si lipsite de valoare) si in acelasi timp rezonabil (nu trebuie sacrificat mai mult decat este necesar in conditiile concrete date). CONDITIILE DE ASIGURARE In perioada de inceput a asigurarii maritime, in epoca corabiilor cu panze, aceeasi polita de asigurare acopera atat riscurile care amenintau nava, cat si incarcatura aflata la bordul sau. In Anglia aceasta polita este cunoscuta sub denumirea ship and goods (S.G) iar riscurile pe care le acopera au fost legiferate pentru prima oara prin Legea asigurarilor maritime din 1906 (Marine Insurance Act). CONDITII DE ASIGURARE A MARFURILOR . Conditiile de asigurare cele mai raspandite, care au devenit traditionale nu numai in Anglia ci si in parctica asigurarilor pe plan mondial, sunt conditiile: Fara raspundere pentru avaria particulara Free from Particular Average F.P.A Cu raspundere pentru avaria particulara With Average W.A Conditia F.P.A acopera numai daunele rezultate din pierderea totala a intregii incarcaturi, sau a unei parti a acesteia precum si daunele de avarie particulara daca acestea erau determinate de riscurile obisnuite ale marii (Acts of God) Conditia W.A acopera daunele rezultate din avaria totala sau partiala a intregii incarcaturi, sau a unei parti a acesteia, pricinuite de anumite riscuri specificate in mod expres in polita de asigurare: incendii, trasnet, furtuna, vartej, explozie, esuare, rasturnare, naufragiu, coliziuni s.a. Cu timpul, ascutirea concurentei pe piata asigurarilor maritime ca si insistentele comerciantilor, care solicitau un mod de protectie mai larg si mai cuprinzator, au dus la practicarea conditiei Toate riscurile (All Risks)- A.R-. In fapt, aceasta conditie acoperea, indifferent de amploarea lor daunele rezultand din avaria totala sau particulara a intregii incarcaturi, sau a unei parti a acesteia, care au avut loc din orice cauza cu exceptia riscurilor speciale enumerate expres in polita de asigurare. Aceste conditii de asigurare au fost perfectionate de-alungul timpului astfel incat sa raspunda cat mai bine intereselor asiguratilor. In forma prezentata mai sus ele s-au practicat pana in 1982, cand Institutul Asiguratorilor din Londra, in baza propunerilor formulate de

Pagina 77 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Comitetul pentru Invizibile si finantare legate de Comert din cadrul UNCTAD, a elaborat noi conditii de asigurare, adoptate si puse in aplicare si de alte tari, printre care si Romania. In prezent, marfurile care fac obiectul transportului pe mare pot fi asigurate in una din urmatoarele trei conditii principale : A, B sau C. Principalele deosebiri ale acestora, fata de conditiile de asigurare folosite in trecut, nu constau numai la denumirea lor diferita, ci mai ales, in delimitarea mai clara si mai precisa a sferelor lor de acoperire. Conditia de asigurare A. Este conditia cea mai cuprinzatoare . In baza acestei conditii sunt acoperite toate riscurile de pierdere si avarie a bunului asigurat, cu exceptia unoe riscuri prezentate separat. Aceste excluderi sunt commune tuturor celor trei conditii si sunt formate din trei grupe de riscuri excluse: a) Pierderea, avaria si cheltuiala rezultand din sau provocate de: comportarea necorespunzatoare voita a asiguratului; scurgerea ordinara, pierderea uzuala in greutate sau volum, ori uzura normala a bunului asigurat; amabalarea si pregatirea insuficienta sau necorespunzatoare a bunului asigurat (in acest sens termenul ambalare se considera ca include stivuirea intr-un container, dar umia daca stivuirea este efectuata fieinainte de intrarea in vigoare a asigurarii, fie de catre asigurat sau de prepusii acestuia); viciul propriu sau natura bunului asigurat intarzierea directa, chiar daca intarzierea se datoreaza unui risc asigurat ( cu unele exceptii prevazute de conditiile comune); pierderea sau frustarea voiajului sau calatoriei; insolvabilitatea sau neindeplinirea obligatiilor financiare de catre proprietarii, adimistratorii, navlositorii sau operatorii navei; utilizarea oricarei arme de razboi care foloseste fisiunea si /sau fuziunea atomica, nucleara sau alta reactie asemanatoare, ori alta forta sau obiect radioactiv; contaminarea radioactiva; atarea de nenavigabilitate a navei, faptul ca nava sau containerul sunt inadecvate pentru transportul in bune conditii a bunului asigurat, daca asiguratul sau prepusii au cinostinta de starea de nenavigabilitate sau de inadecvare in momentul incarcarii bunului asigurat. Pentru aceasta categorie de riscuri excluse nu exista acoperire printr-o asigurare suplimentara.
Pagina 78 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

b) Riscuri de razboi (conflicte militare); c) Riscuri de greve (conflicte sociale); Aceste ultime doua categorii de riscuri excluse (b si c) din conditia de baza pot fi acoperite prin asigurare suplimentara. Conditia de asigurare B. In baza acestei conditii sunt acoperite, cu exceptia excluderilor a), b), c) de mai sus, pierderea si avaria la bunul asigurat, cauzate de: incendiu sau explozie; esuarea, scufundaraea sau rasturnarea navei sau ambarcatiunii; rasturnarea sau deraierea mijlocului de transport terestru; coliziunea sau contactul navei, amabrcatiunii sau mijlocului de transport cu un obiect exterior, altul decat apa; descarcarea marfii intr-un port de refugiu; cutremur de pamant, eruptie vulcanica sau traznet; sacrificiul in avaria comuna; aruncarea marfii sau luarea ei de valuri peste bord; aruncarea apei de mare, lac sau rau in nava, ambarcatiune, mijloc de transport, container sau loc de depozitare; dauna totala a unui colet pierdut peste bord sau cazut in timpul incarcarii sau descarcarii pe si de pe nava, ambarcatiune sau alt mijloc de transport. Conditia de asigurare C . Are o sfera de acoperire mai ingusta decat conditia B si acopera cu exceptia excluderilor a(, b), si c) de mai sus, pierderea si avaria la bunul asigurat cauzate de : incendiu sau explozie; esuarea, scufundarea sau rasturnarea navei sau ambarcatiunii; rasturnarea sau deraierea mijlocului de transport terestru; coliziunea sau contactul navei, ambarcatiunii sau mijlocului de transport cu un obiect exterior, altul decat apa; descarcarea marfii intr-un port de refugiu; sacrificiul in avaria comuna; aruncarea peste bord.

Pagina 79 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cu alte cuvinte, conditia de asigurare C acopera aceleasi pierderi si avarii ca si conditia de asigurare B cu exceptia acestora de: cutremur de pamant, eruptie vulcanica sau trasnet; luarea de valuri peste bord; intrarea apei de mare, lar sau rau in nava, ambarcatiune, cala mijloc de transport, container sau loc de depozitare; dauna totala a unui colet pierdut peste bord sau cazut in timpul incarcarii sau descarcarii pe si de pe nava, amabarcatiune sau alt mijloc de transport. Desi se deosebesc, ca sfera de cuprindere, conditiile sde asigurare, A, B si C contin si unele conditii commune. Astfel, fiecare dintre ele acopera si: 1) cheltuielile si contributiile la avaria comuna si/sau cheltuielile de salvare platite de asigurat, stabilite potrivit prevederilor contractului de navlosire si/sau legi aplicabile daca acestea au fost facute pentru sau in legatura cu inlaturarea unei pierderi cauzate de orice evenimente; 2) suma ce reprezinta proportia raspunderi stabilite conform clauzei culpa comuna in caz de coliziune, daca aceasta clauza este prevazuta in contractul de navlosire. Asociate cu conditiile de asigurare B si C sau in mod separate, se pot prcatica si urmatoarele conditii de asigurare: Conditia riscuri de furt, jaf si nelivrare. In baza acestei conditii sunt acoperite cu exceptia excluderilor a), b) si c) de mai sus, pierderea si avaria la bunul asigurat cauzate de: - incendiu, traznet, explozie chiar daca traznetul sau explozia nu au fost urmate de incendiu ; - ploaie torentiala, inclusive efectele indirecte ale acesteia; - grindina, inundatie, furtuna, uragan, cutremur de pamant; - prabusire sau alunecare de teren; - greutatea stratului de zapada sau de gheata; - avalanse de zapada si caderea pe cladiri sau alte constructii a unor corpuri; - furt prin efractie. CONDITII DE ASIGURARE A NAVELOR Ca si conditiile de asigurare a marfurilor, conditiile de asiguarre anavelor difera de la o tara la alta in raport cu legislatiile nationale in materie de asigurari si cu uzantele
Pagina 80 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

comerciale practicate in acest domeniu. In timp, ele au cunoscut modificari si perfectionari importante pentru a corespunde cat mai bine intereselor asiguratilor si dezvoltarii comertului amritim mondial. La baza conditiilor de asigurare a navelor practicate in prezent pe pietele nationale ale diferitelor tari, inclusiv in Romania, stau conditiile elaborate in 1982 de Institutul Asiguratorilor din lodra care, la randul lor, au la baza propunerile formulate de Comitetul pentru invizibile si fininatare legate de comert din cadrul UNCTAD. In general, in asigurarile navelor , asiguratorii se considera eliberati de raspundere pentru riscurile excluse. Nu se acorda despagubiri pentru: - uzura normala si deterioararea treptata a corpului navei , masinilor (motoarelor) sau celorlalte parti componente ale navei; pagube produse de fortarea ghetii , cu exceptia spargatoarelor de gheata; - cheltuieli effectuate pentru curatarea, aplicarea grundului sau vopsirea navei, daca nu sunt consecinta unui risc asigurat; - scoaterea sau indepartarea epavei; - pierderi sau avarii la incarcatura transportata in baza unui contract sau la bunuri personale, cu exceptia celor de pe alta nava cu care nava asigurata intra in coliziune; - salariile si intretinerea comandantului, ofiterilor si echipajului, cu exceptia cazurilor de avarie comuna; pierderi de vieti omenesti, daune corporale sau imbolnaviri; pagube indirecte ca : pierderea venitului, desapgubiri datorate pentru intarzierea transportului chiar daca sunt urmare a unui risc cuprins in asigurare. In principal, asigurarea poate fi incheiata in urmatoarele conditii: pierdere totala, avarii si raspundere pentru coliziuni; pierdere totala, avarie comuna si raspundere pentru coliziuni; pierdere totala. Conditia pierdere totala, avarii si raspundere pentru coliziuni. In baza acestei conditii sunt acoperite : pierderea totala, pierderile si avariile la nava , contributia la cheltuielile de avarie comuna si salvare, raspunderea pentru dauenle rezultate din coliziunea navei asigurate cu alte nave, instalatii poertuare sau alte obiecte fixe sau plutitoare si cheltuielile decurgand din acestea. Conditia pierdere totala, avarie comuna si raspundere pentru coliziuni Asigurarea in aceasta conditie acopera pierderea totala a navei, contributia la cheltuielile de avarie comuna si salvare, raspunderea pentru daunele rezultatnd din coliziunea
Pagina 81 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

navei asigurate cu alte nave, instalatii portuare sau alte obiecte fixe sau plutitoare si cheltuielile decurgand din acestea. Fata de conditia de mai sus, nu acopera deci daunele rezultatnd din avaria pariculara decat daca acestea sunt rezultatul coliziunii navei asigurate cu alte nave , instalatii portuare sau alte obiecte fixe sau plutitoare. In baza asigurarii incheiate in una din conditiile de mai sus , asiguratorul acorda despagubiri pentru : a) pagubele produse navei din urmatoarele riscuri: pericole ale marfurilor, fluviilor, lacurilor sau altor cai navigabile; incendiu, explozie; furt comis de catre persoane din afara navei; aruncare peste bord si luare de valuri; piraterie; coliziune cu nava, avion, sau alte obiecte similare, ori obiecte ce cad din acestea, mijloc de transport terestru, echipament sau instalatii de doc, ori portuare; coliziune cu port, doc sau uscat sau alt fel, cala de constructie, cala de lansare, support de carenaj, pontoon, mol, cheu, dig, platforma, geamandura, cablu telephonic sau orice obiect fix sau plutiotor de orice fel, inclusive gheata plutitoare; cutremur de pamant, eruptie vulcanica sau traznet; accidente laincarcare, descarcare sau miscarea incarcaturii sau combustibilului; spargerea cazanelor sau instalatiilor, sau orice defect latent la masini sau corpul navei; masuri de salvare a navei masuri ce se iau de autoritati pentru prevenirea sau micsorarea pericolului poluarii, sau al amenintarii cu poluarea, rezultand direct din avaria la nava; eroare de navigatie; neglijenta comandantului, ofiterilor, echipajului sau pilotilor neglijarea reaparatorilor sau navlositorilor cu conditia ca acestia sa nu fie asiguratul; barateria comandantului, ofiterilor sau echipajului cu conditia ca paguba sa nu fie rezultata din lipsa de diligenta a asiguratului, armatorului sau administratorilor navei. b) cheltuielile necesare si economicoase pentru prevenirea pagubei, micsorarea pagubei produse, stabilirea imprejurarilor, cauzelor , efectelor realitatii si intinderii acesteia; c) salariile de salvare sau asistenta acordate navei, inclusiv cheltuielile cu expertii, avocatii, cheltuieli de judecata sau arbitraj sau altele asemanatoare;
Pagina 82 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

d) cheltuielile reprezentand contributia navei la avaria comuna , inclusiv cele cu expertii, avocatii, cheltuielile de judecata sau aritraj pentru stabilirea contributiei; e) sumele in sarcina asiguratului cand, ca urmare a coliziunii navei asigurate cu alte nave, instalatii portuare , alte obiecte fixe sau plutitoare, acesta este raspunzator pentru: pierdere sau avarie la alta nava sau bun de pe aceasta, instalatie portuara ori alt obiect plutiotor sau fix; intarziere sau pierdere de folosinta a altei nave sau bun de pe aceasta , instalatie portuara ori alt obiect fix sau plutitor; avarie comuna, salvare, sau salvare in baza unui contract , a altei nave sau bun de pe aceasta , instalatie portuara ori alt obiect fix sau plutitor. Se despagubesc si cheltuielile cu expertii, avocatii, cele de judecata sau arbitraj si altele asemanatoare facute in scopul respingerii sau reducerii pretentiilor tertelor persoane fata de asigurat, sau in scopul formularii pretentiilor asiguratului fata de tertele persoane. Conditia pierdere totala . In baza acestei conditii sunt acoperite pierderea totala a navei, cheltuielile de salvare si alte cheltuieli decurgand din acestea, despagubirile acordandu-se se asigurator pentru situatiile mentionate la primele doua conditii de mai sus, cu exceptia cheltuielilor si sumelor aferente literelor d) si e). Asigurarea incheiata in una din conditiile de mai sus poate fi extinsa, in schimbul unei prime suplimentare , pentru a acoperi: inventarul mijloacelor fixe si mijloacelor circulante materiale si cheltuielile in legatura cu exploatarea navei; riscurile de razboi si greve . Desi conditia de asigurare pierdere totala , avarii si raspundere pentru coliziuni ofera protectia cea mai larga, ea este in acelasi timp si cea mai costisitoare. De aceea asiguratul este acela care trebuie sa opteze pentru una din conditiile de mai sus in functie de gradul de protectie al fiecareia si de nivelul primelor ce trebuie platite asiguratorulu.

3.5.4. Valoarea asigurabila, suma asigurata si acoperirea prin asigurare

Pagina 83 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In vederea incheierii unui contract de asigurare, asiguratul trebuie sa mentionezesuma in limitele careaia bunul respectiv se considera asigurat, respectiv suma asigurata. Suma asigurata, comunicata de asigurat, nu poate fi arbitrara. Problema consta in faptul ca suma asigurata este, ca regula generala, limita raspunderii asiguratorului care ia asupra sa obligatia ca, in caz ca asiguratul sufera anumite daune, sa-l punape acesta intr-o asemenea situatie patrimoniala in care el s-ar fi aflat daca evenimentul asigurat nu s-ar fi produs. In consecinta, suma asigurata nu poate depasi valoarea daunelor probabile care ameninta patrimoniul asiguratului.Iar aceste daune se limiteaza la marimea aprecierii valorice a interesului asigurat, respectiv la valoarea asigurabila, de care asiguratul trebuie sa tina seama atunci cand comunica suma asigurata. Astfel, valoarea asigurabila este limita sumei asigurate, iar aceasta din urma este limita acoperirii prin asigurare (limita compensarii daunelor). Modul de determinare al avlorii asigurabile este reglementat in diferite tari prin normele de asiguarre in vigoare la data incheierii contractului. In Romania, conditiile privind asigurarea facultativa a bunurilor care fac obiectul transportului extern precizeaza ca suma asigurata este valoarea indicata in contractul de asigurare si poate fi formata din: a) valoarea bunului potrivit facturii; in cazul bunului care nu are valoare comerciala, valoarea de piata a acestuia la locul de expediere in momentul incheierii asigurarii; b) costul transportului, costul asigurarii, precum si alte costuri care sunt in legaura cu transportul bunului, in masura in care acestea nu sunt incluse in valoarea facturii; c) cheltuieli si taxe vamale; d) o supraasigurare de 10% din valoarea bunului daca nu s-a convenit altfel, pentru acoperirea acelor cheltuieli care nu pot fi prevazute la incheierea asigurarii. Potrivit conditiilor privind asigurarea facultative a navelor comerciale, nava se asigura pentru suma declarata de asigurat si agreata de asigurator, care nu trebuie sa fie inferioara valorii de inlocuire sau sa depasesca valoarea din nou a unei nave similare, la data incheierii asigurarii. Suma asigurata se specifica separate pentru fiecare parte a nvei; corp, masini si instalatii. Suplimentar, in suma asigurata a navei se poate asiura pana la 25% din valoarea navei pentru: cazul de pierdere totala; acoperirea diferentelor ce ar putea rezulta prin aplicarea raportului dintre suma asigurata si valoarea navei, stabilite pentru cazurile de salvare sau contributie la avaria comuna.
Pagina 84 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Practica engleza in materie de asigurare maritima se conduce dupa Legea Asigurarilor Maritime din 1906 care precizeaza ca valoarea asigurabila a marfii o reprezinta valoarea initiala (respectiv pretul pe care asiguratul l-ar fi putut primi pentru marfa respective in momentul incarcarii), la care se adauga cheltuielile de transport si accesorii, precum si cheltuielile de asigurare. In Germania , prin valoarea asigurabila a marfii se recunoaste valoarea ei reala in momentul producerii evenimentului asigurat. Practica franceza determina valoarea asigurabila a marfii ca prt de cumparare sau, in lipsa acestuia valoarea marfii in locul si in momentul incarcarii, majorata cu suam cheltuielilor necesare pentru aducerea marfii in punctual de destinatie precum si cu suma kprofitului sperat. Jurisprudenta americana acorda prioritate determinarii valorii asigurabile dupa pretul pietii in momentul inceperii voiajului. Se considera ca pretul factrat nu ar da o imagine precisa privind cheltuielilereale suportate de asigurat. Datorita greutatilor care apar in practica internationala a asigurarilor in legatura cu stabilirea corectitudinii calculelor privind suma asigurata, se recurge adesea in aprecierea comuna a partilor contractante in momentul incheierii asigurarii. In consecinta, deosebim polite evaluate de polite neevaluate. Deosebirea practica intre aceste polite consta in aceea ca, in cazul politelor neevaluate , asiguratul, in caz de sinistru, trebuie sa dovedeasca valoarea bunului prezentand factura, conosamentul, extrasul de cont sau chair concluziile unui raport de expertiza contabila, pe cand in cazul politei evaluate , asiguratul se elibereaza din aceasta obligatie intrucat valoarea bunului a fost stabilita de comun acord in incheierea contractului. In cazul politelor evaluate, partile sunt obligate sa se abtina in contestarea valorii stabilite. Daca suma asigurata este identical cu valoarea asigurabila, bunul respectiv se considera asigurat complet si despagubirea se acorda in intregime. Totodata , la solicitarea asiguratului, suma asigurata poate fi stabilita sub valoarea asigurabila. In acest caz bunul este asigurat partial. Daca acest bun a fost distrus in intregime, atunci acoperirea prin asigurare va fi egala cu suma asigurata si, deoarece aceasta din urma este mai mica decat valoarea asigurabila, daunele nu vor fi acoperite in intregime, ci doar partial. De exemplu, o marfa cu valoare de 10.000 de dolari a fost asigurata pentru suma de 8000 de dolari si a fost pierduta total in timpul transportului. Asiguratul suporta o dauna de 10.000 de dolari, iar acoperirea prin asigurare reprezinta numai 8000 de dolari. Daunele

Pagina 85 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

reprezentand diferenta dintre valoarea asigurabila si suma asigurata ( 2000 dolari) nu sunt supuse compensarii prin asigurare. Daca in acelasi exemplu bunul asigurat sufera numai o avarie partiala, dauna respectiva va fi acoperita proportional cu raportul dintre suma asigurata si valoarea asigurabila. Concret, modul de calcul va fi urmatorul: -valoarea asigurabila - suma asigurata - valoarea daunei 8.000 dolari /10.000 dolari = 4/5 - acoperirea prin asigurare a daunei : 4/5 x 2.000 = 1.600 dolari Neconcordanta dintre suma asigurata si valoarea asigurabila se poate manifesta si invers, in sensul ca suma asigurata depaseste valoarea asigurabila. De pilda, la stabilirea sumei asigurate pentru o marfa de calitatea a I-a se aplica din eroare pretul pentru calitatea extra. Cu alte cuvinte, bunul a fost asigurat pentru o suma care depaseste valoarea asigurabila. Daca asiguratul ar primi drept despagubire o suma mai mare decat valoarea reala a bunului asigurat , aceasta ar conduce nu la refacearea bunului asigurat ci la imbogatirea fara justa cauza a asiguratului, ceea ce contravine insasi esentei ecnomice a institutiei asigurarii. De aceea depasirea valorii sumei asigurabile de catre suma asigurata nu este admisa. Daca in situatia descrisa mai sus asiguratul ar fi actionat cu buna stiinta, urmarind sa se imbogateasca pe nedrept, contractul de asigurare ar fi fost declarat nul, fiind incheiat sub influenta actului de inselaciune. Depasirea valorii asigurabile de catre suma asigurata poate avea loc si in acele cazuri cand bunul respective este asigurat, pentru aceleasi riscuri si pentru aceeasi perioada de timp, la mi multi asiguratori deodata. De pilda, importatorul asigura marfa achizitionata pe perioada transportului, nestiind ca aceasta a fost asigurata de exportator pe aceeasi perioada. Aceasta este un caz tipic de dubla asigurare. In acest caz, fiecare asigurator raspunde pentru acoperirea asigurarii numai in limitele valorii asigurabile, fiecare proportional cu suma asigurata din contractul de asigurare incheiat de el. Sensul acestei reguli consta in faptul in faptul ca suma asigurata totala pentru contractile incheiate trebuie sa corespunda valorii reale a bunului asigurat . In acest scop, 10.000 dolari 8.000 dolari 2.000 dolari

- raportul dintre suma asigurata si valoarea asigurabila:

Pagina 86 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

contractile vor trebui revizuite astfel incat fiecare asigurator sa raspunda proportional cu suma asigurata stipulata in contractul pe care l-a semnat. Exemplu: Se presupune ca o marfa de 2.400 de dolari este asigurata de exportator (o firma straina) in folosul importaorului (o intreprindere specializata din Romania) pentru suma de 2000 de dolari. Importatorul roman, necunoscand acest fapt, asigura aceeasi marfa in Romania pentru suma de 1.200 dolari. Daca va suferi o pierdere totala in timpul transportului, fiecare asigurator va acorda o despagubire calculata astfel: Asiguratorul strain - valoarea asigurabila - valoarea asigurata - valoarea daunei Asiguratorul roman: - valoarea asigurabila - valoare asigurata - valoarea daunei 2.400 dolari 1.200 dolari 2.400 dolari 2.400 dolari 2.000 dolari 2.400 dolari

Daca cele doua contracte ar fi ramas valabile asa cum au fost incheiate, asiguratul ar fi primit suma totala de 2.000 + 1.200 dolari = 3.200 dolari, ceea ce depaseste in acest acz valoarea asigurabila. In consecinta, contractele vor fi revizuite si sumeel acoperite prin asigurare vor fi diminuate astfel: 2000/3200 x 2400 = 5/8 x 2400 = 1500 dolari 1200/ 3200 x 2400 = 3/8 x 2400= 900 dolari

Suma totala a acoperirii prin asiguare, rezultata din ambele contracte , va fi de 1.500 dolari +900 dolari = 2.400 dolari, sma care este identica cu valoarea asigurabila a bunului respectiv. Pe de alta parte, asiguratorii vor trebui sa returneze importatorului ( asupra acestuia trec toate drepturile si obligatiile asiguratului din contractul incheiat de exportator) partea din primele de asigurare aferente sumei pentru care contractul a devenit nul de drept.

Pagina 87 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Presupunem ca in exemplul de mai sus prima de asigurare incasata de asiguratorul strain reprezinta 3% din suma asigurata, iar cea incasata de asiguratorul roman reprezinta 2%. Recalcularea primei va avea loc astfel: Pentru asiguratorul strain: Suma primei incasata : (3x2000)/100 = 60 dolari Marimea primei aferenta sumei pentru care contractul ramane in vigoare : (3x1500)/100 = 45 dolari Diferenta de prima ce va fi returnata asiguratului : ( 3x500)/100 = 15 dolari Pentru asiguratorul roman : Suma primei incasata : (2x1200)/100 = 24 doalri Marimea primei aferente sumei pentru care contractul ramane in vigoare : (2 x 900)/100 = 18 dolari Diferenta de pirma ce va fi returnata asiguratului : (2 x 300)/100 = 6 dolari Consecintele asigurarii duble se regularizeaza in mod asemenator si in practica din Marea Britanie si franta. Regulile germane de asigurare maritime (A.D.S) fac deosebire intre contractele incheiate in aceeasi zi si cele cu date de incheiere diferite. In primul caz, situatia este identical cu cea descrisa mai sus. In cel de-al doilea ulterior este considerat nul de drept pentru partea corespunzatoare depasirii valorii asigurabile, de catre suma asigurata.

3.5.5. Prima de asigurare. Factori determinanti in stabilirea primei de asigurare

La incheierea contractului , pentru riscurile mentionate in polita si asumate de asigurator, riscuri care ameninta sau pot ameninta bunul asigurat, asiguratul acorda asiguratorului o recompensa numita prima (premium) iar nivelul acesteia depinde de specificul riscurilor, de frecventa actiunii lor si de daunele posibile pe care acestea le-ar putea
Pagina 88 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

produce. De fapt, pentru a decide la incheierea uneo asigurari maritime facultative, ca si pentru a fixa nivelul primei, un asigurator se bazeaza in general pe analiza unui numar mare de factori, dintre care cei mai importanti sunt: sfera de cuprindere a asigurarii valoarea asigurabila si suma asigurata natura marfii si felul ambalajului voiajul si nava care va executa acest voiaj statistica pierderilor anterioare incheierii asigurarii aprecierile obiective si subiective ale asiguratorului starea conjuncturala a pietei internationale a asigurarilor efectele subrogarii 1) Sfera de curpindere a asigurarii. In momentul fixarii primei trebuie sa se tina seama de pericole fata de care se asigura bunul respective. In cazul marfurilor care fac obiectul transportului extern, cea mai ieftina conditie de asigurare etse conditia C , urmata de conditia B care are o sfera de cuprindere mai larga decat prima. Acoperirea toate riscurile garantata de conditia A este cea mai curpinzatoare dar in acelasi timp si cea mai scumpa, indeosebi cand este extinsa , contra unei prime suplimentare, pentru a acoperi riscurile speciale (politice, sociale si cele care tin de natura intrinseca a marfurilor). In cazul asigurarii navelor , conditia pierdere totala este cea mai putin cuprinzatoare , dar si cea mai ieftina intrucat asiguratorul nu isi asuma decat raspunderea acordarii despagubirii in caz de pierdere totala (inclusiv cheltuielile de salvare si alte cheltuieli decurgand din acestea). Prima de asigurarea va fi mai mare in cazul conditiei pierdere totala , avarie comuna si raspundere pentru coliziuni intraucat aceasta garanteaza o acoperire mai larga iar in caz de sinistru asiguratorul va trebui sa acorde despagubiri nu numai pentru pierderea totala , ci si pentru sacrificiile avariei comune si daunele rezultate din coliziuni, antrenand in acelsi timp costuri mai ridicate pentru asigurator. 2) Valoarea asigurabila si suma asigurata . In asigurarea maritima facultativa, prima de asigurare este in functie de suma asigurata, care,in principiu, trebuie sa fie egala cu interesul asigurarii, polita fiind de fapt un contract de indemnizare. Scopul sau este repunerea asiguratului in situatia financiara in care se afla inaintea producerii evenimentului asigurat. Aceasta nu se poate realiza decat atunci cand suma asigurata este egala cu valoarea

Pagina 89 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

asigurabila. In stabilirea nivelului primei de asigurare, asiguratorul va trebui sa tina seama si de cazurile de subevaluare, supraevaluare si dubla asigurare. 3) Natura marfii si ambalajul. Prezinta o importanta deosebita pentru fixarea primei din punctual de vedere al proprietatilor fizico-chimice ale acesteia si a tipului de ambalaj utilizat , care prin expunerea la anumiti factori de influenta, la simplul contact neadecvat intre diferite marfuri sau la interactiunea ambalaj-marfa pot determina aparitia unor eventuale daune pagubitoare, astfel incat sa se poata stabili nivelul primelor si chair la stabilirea unei prime suplimentare. 4) Voiajul si nava care executa voiajul respectiv. In ceea ce priveste voiajul efectiv, factorii cei mai importanti de influenta in stabilirea nivelului primei sunt: durata; conditiile concrete de navigatie clasa navei care efectueaza transportul- ; variatiile de temperatura si conditiile portuare. Functie de aparitia acestor factori se fixeaza dupa caz o prima suplimentara sau diferentiata (cum este cazul influentei climaterice din zonele tropicale , unde variatia temperaturii, gadul de umiditate din atmosfera, posibilitatea formarii condensului etc. influenteaza /determina anumite reactii asupra marfurilor) pentru acoperirea eventualelor pagube ce pot aparea ca urmare a aparitiei acestor factori de risc. 5) Statistica pierderilor anterioare incheierii asigurarii. Reputatia persoanei care prezinta cererea de asigurare constituie un alt factor important care influenteaza nivelul primei. O buna reputatie este asociata inntotdeauna cu despagubiri anterioare uzuale acordate de asigurator persoanei care solicita acoperirea prin asigurare. Faptul ac cererea de asigurare este prezentata prin intermediul unui brokerbine vazut , poate el insusi sa ofere asiguratorului o anumita siguranta. Invers, atunci cand datele statistice nu confirma o buna reputatie a potentialului asigurat sau a brokerului angajat de acesta, riscul de aparitie a unei dauneva fi mai mare si asiguratorul va negocia o prima mai ridicata.

6) Aprecierile obiective si subiective ale asiguratorului. In asigurarea maritima, marea varietate a riscurilor si a pierderilor care ameninta bunurile, precum si influentele diferite ale factorilor mentionati mai sus, fac acelasi risc sa fie evaluat si interpretat diferit de mai multi asiguratori. Din aceasta cauza, in practica internationala a asigurarilor se utilizeaza nu atat tarifele de prime uniforme cat tarifele de prime diferentiate pe asiguratori. Pe anumite piete se practica si tarife uniforme, dar numai ca urmare a intelegerilor intervenite intre asiguratori , sau ca urmare a unei interventii guvernamentale directe.
Pagina 90 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

7) Starea conjuncturala a pietei internationale a asiguratilor. Influenteaza nivelul primelor de asigurare in mod esential. Daca piata se afla intr-o faza de ascensiune, de avnt economic , ca urmare a unui comet maritim intens si a unei cereri de asigurare ridicate si ferme, primele de asigurare vor fi mai mari si invers.In perioadele de criza economica si depresiune economica, comertul maritim international scade, cererea de asigurare scade si ea sensibil, concurenta dintre asiguratori se intensifica la maxim si nivelul primelor de asigurare scade substantial. 8) Efectele subrogarii. In anumite cazuri, armatorul sau alte persoane pot fi considerate raspunzatoare pentru pierderile totale sau partiale suferite de bunurile angajate in aventura maritima. Despagubindu-l pe asigurat, asiguratorul se subroga in drepturile pe care acesta din urma le are fata de tertele persoane vinovate si , in limitele responsabilitatii acestora, poate recupera de la acestia, fie si partial, sumele cheltuite pentru despagubirea asiguratului. Uneori se recupereaza mai mult, alteori, mai putin, iar in anumite situatii neexistand un tert vinovat ( de vina a fost natura) paguba trebuie suportata in intregime de asigurator. Evident, toate acestea vor fi avute in vedere de asigurator pentru stabilirea nivelului primei.

3.5.6. Polita de Asigurare Maritima

La cererea asiguratului, asiguratorul este obligat sa elibereze acestuia un document continand conditiile contractului de asigurare incheiat, atesta cu semantura si stampila sa. Un asemenea document se numeste polita de asigurare. Polita doveste existenta realtiilor contractuale dintre asigurat si asiguratorul sau si determina aceste realtii. In unele tari, contracul de asigurare maritima nu este considerat valabil decat daca este constat printr-o polita de asiguare maritima sau printr-un document echivalent. Este cazul Marii Britanii si a tarilor a caror legislatie este inspirata din dreptul anglo-saxon. In tari ca Franta si germania, contractul de asigurare isi dobandeste valabilitatea prin simplul acord de vointa al partilor contractante. In ciuda acestor deosebiri de natura juridica, polita de asigurare maritima este considerata un document necesar in tranzactiile de comert international.

Pagina 91 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Chair daca continutul politelor de asigurare maritima este determinat de legislatiile nationale, clauzele principale ale acestora se regasesc practic in orice polita si se refera la : 1) numele asiguratului (persoana fizica sau juridica ) care contracteaza asigurarea in folosul sau sau a unui tert beneficiar; 2) numele asiguratorului; 3) obiectul asigurarii (marfa, nava sau orice alt interes asigurabil); 4) suma asigurata; 5) voiajul si / sau durata voiajului asigurat; 6) numele navei, anul constructiei, trb si tdw, incusiv date privind alte mijloace de transport care participa la realizarea expeditiei; 7) riscurile acoperite si excluderile de la asiguare; 8) numele beneficiarului indreptatit sa primeasca despagubirea in caz de sinistru; 9) eventual nivelul primei; Polita este un document unilateral, eliberat de asigurator pentru a face dovada contractlui deja incheiat. Acesta intra in vigoare in momentul platii primei de asigurare, iara data platii precede uneori data eliberarii politei, in baza unui alt document eliberat de asigurator si acre confirma inchierea contractului de asigurare mritima. Daca cererea de despagubire este prezentata dupa eliberarea politei, atuci originalul acesteia nu poate fi inlocuit de nici un alt document eliberat anterior. Avand in vedere faptul ca polita se elibereaza pentru a atesta existenta contractului deja incheiat si ca aceasta din urma intra in vigoare dupa plata primei, asiguratorul este in drept sa nu elibereze asiguratului polita pana la incasarea primei. Din cele prezentate rezulta importanta deosebita a politei de asiguare maritiam care: 1)cofirma existenta si conditiile contractrului de asiguare; 2) atesta plata primei si prin aceats aintrarea in vigoare a contractului de asigurare maritima; 3) este necesar sa fie prezentata in vederea primirii despagubirii. Dreptul de a primi desapgubiri apatine in exclusivitate titularului interesului asigurarii. Daca titularul interesului vinde bunul respectiv unei terte persoane, si acesta este un caz uzual in comertul international, prin actul de vanzare-cumparare intereseul sau inceteaza si se naste interesul noului proprietar. Transferul politei se face prin andosarea acesteia. In acest scop se poate folosi un gir in plin care indica numele noului proprietar, si polita ramane nominativa, sau se poate folosi girul in alb.Primul proprietar aplicand semnatura si stampila de pe verso-ul politei, fara a
Pagina 92 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mentiona numele noului proprietar, va transfora polita intr-un document la purtator care poate fi transferat prin simpla inmanare a acestuia. Reglemantarile in vigoare in tara noastra in materie de asigurari facultative precizeaza ca drepturile si obligatiile din polita de asigurare pot fi transmise altei persoane prin andosare. In functie de interesul asigurat, politele de asigurare maritima pot fi grupate in: a) polite pentru asiguararea navelor si a altor mijloace de transport (casco) b) polite pentru asigurarea marfurilor (cargo) c) polite pentru asigurarea navlului (freight policy) d) polite de reasigurare (reinsurance policy) La randul lor, politele casco se clasifica in: 1) polite de calatorie (voyage policy) , pentru asigurarea navei , respectiv a mijlocului de transport, pentru o anumita calatorie; 2) polite temporale (time policy) prin care nava, respectiv mijlocul de transport, este asiguart indiferent de numarul calatoriilor, pe o anumita perioada de timp; 3) polite mixte in baza carora nava asigurata pentru o calatorie continua sa ramana sub acoperirea asigurarii o anumita perioada de timp de la sosirea ei la destinatie; 4) polite portuare (port policy) , care acopera riscurile in perioada de constructie a navei in santierul naval; Politele cargo se impart in doua mari categorii: 1) polite individuale, care acopera riscurile unei expeditii delimitate strict in spatiu si timp. Cele mai raspandite polite individuale sunt politele pe voiaj care necesita specificarea exacta a voiajului, respectiv a portului de incarcare si a portului de descarcare, precum si a celorlalte mijloace de transport, in cazul expeditiilor combinate( terestru-maritim) 2) polite generale. Prezinta avantajul simplificarii formalitatilor de incheiere a asigurarii si al cresterii operativitatii in derularea tranzactiilor de comert exterior. Printr-o polita generala, pot fi asigurate toate marfurile sau anumite marfuri, exportate sau importate de o intreprindere de comert exterior in decursul unei perioade de timp determinate. Polita generala prezinta practic pentru asigurat un abonament de asigurare in baza caruia toate marfurile exportate sau importate se considera automat asigurate si astfel intreprinderea de comert exterior repectiva este ferita de riscul neacoperirii prin asigurare din diverse motive, a vreunei expeditii de export sau import. Spre deosebire de polita de asigurare maritima facultativa caracterizata ca un document unilateral eliberat de asigurator asiguratlui, dupa incheierea contractului de
Pagina 93 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

asigurare, polita generala este un contract intre asigurat si asigurator. Se precizeaza marfurile care fac obiectul asigurarii, punctele de expediere si de destinatie, de transbordare sau depozitare in parcurs, riscurile acoperite si excluderile de la acoperirea prin asiguare, raspunderea asiguratorului si asiguratului, perioada de valabilitate a contractului s.a. Politele generale pot fi de mai multe feluri si anume: 1) polite flotante (floating policy) 2) contracte de abonament (open cover) 3) polite globale ( block policy) Polita flotanta , numita si de alimentare este emisa pentru o valoare asigurabila care acopera toate marfurile supuse asigurarii . Fiecare expeditie trebuie declarata asiguratorului in timpul util iar valoarea acesteia acesteia este dedusa din valoarea totala asigurata inscrisa in polita flotanta, pana la epuizarea acesteia. Prima este platibila in avans, pentru suma totala asiguarat si nu pentru fiecare expeditie in parte. Orice polita flotanta, ca dealtfel orice polita generala, contine, intre altele, clauzele cu privire la: 1) limita sumei asigurate pentru marfa stivuita pe un mijloc de transport (nava, vagon, etc) si pentru marfurile livarte intr-un depozit sau loc de depozitare in asteptarea expedierii lor in continuare. Acest plafon reprezinta importanta numai in caz de pierdere totala si avariere a expeditiilor neanuntate, intrucat daca asiguratul stie dinainte ca valoarea expeditiei depaseste plafonul stabilit, de comun acord cu asiguratorul , va putea stabili un plafon mai mare.

2) clasa navelor care vor executatransporturile respective. Navele trebuiesc clasificate de institutii de clasificare recunoscute de asigurator, iar clasa lor trebuie sa garanteze o buna stare de navigabilitate. Pentru navele cu vechime mai mare de 15 ani se prevede plata unei prime suplimentare; 3) o scara de prime, aplicabile in functie de marfurile care fac obiectul acoperirii prin asigurare. Legat de fiecare expeditie in parte, asiguratul trebuie sa-l informeze pe asigurator cu privire la : - denumirea marfii, numarul coletelor , greutatea si felul ambalajului; - punctele de expediere, de transbordare si depozitare in parcurs si punctele de destinatie;
Pagina 94 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- numerele conosamentelor, scrisorilor de trasura sau altor documente de transport; - data expedierii, respectiv data plecarii navei din portul de incarcare; - conditia asigurarii; - suma asigurata. Aceste date trebuiesc communicate asiguratorului inainte de plecarea navei. Daca datele sunt obtinute dupa plecare, ele trebuiesc transmise de indata ce au fost obtinute . Aceasta obligatie ramane in vigoare chiar daca asiguratul obtine datele necesare dupa ajungerea cu bine la destinatie . Necomunicarea intentionata a acestor informatii sau comunicarea unor date are nu corespund realitatii, da dreptul asiguratorului sa realizeze polita genrala respectiva. In acest caz el are dreptul la suma primelor pe care le-ar fi obtinut in caz de executare corecta a contractului de asigurare. Informatii privind marfurile angajate intr-o expeditie aflata sub acoperirea unei polite genrale trebuie transmise si altor persoane (importatorului, bancii care a acordat un credit pentru finantarea importului respectiv etc). Pentru a face acestor persoane dovada asigurarii marfurilor, sau pentru a transfera acestor persoane drepturile, asiguratul are nevoie de un document care sa ateste asigurarea. In consecinta, asiguratorul este obligat sa elibereze asiguratului, pentru fiecare expeditie in parte, certificate de asigurare sau polite individuale, pentru marfurile transportate cu anva respectiva. In caz de instrainare a marfurilor , in posesia acestor documente intra noii proprietari care, in baza lor, dovedesc conditiile asigurarii si isi apara interesele in fata comisiilor de arbitraj. Intrucat continutul politei flotante poate fi nerecunoscut noului proprietar in caz de neconcordanta intre polita flotanta si certificatele de asigurare sau politele individuale eliberate in baza acesteia, instantele de judecata acorda prioritate documentelor detinute de noii proprietari ( certificatului de asigurare sau politei individuale ). La expirarea valorii globale asiguarte, polita flotanta poate fi reinnoita. Contractul de abonament este forma cea mai raspnadita a politelor generale intrucat prezinta mari avantaje in comparatie cu politele flotante. S-a dovedit ca este mai putin practic pentru un asigurat sa-si asigure fiecare expeditie in parte sau sa reinoiasca o polita flotanta ori de cate ori aceasta expira. In plus, majorarea plafonului politei flotante nu s-a devedit o solutie acceptabila intrucat suma globala asiguarata trebuie stabilita in momentul contractului.

Pagina 95 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Contractul de abonament se incheie de obicei pentru o perioada de 12 luni si se reinnoieste annual printr-o intelegere tacita, sau paote fi incheiat pentru o perioada nedeterminata de timp. El contine o clauza de reziliere in cazul in care primele stabilite la semnarea contractului devin neacceptabile la un moment dat ca urmare a unor situatii fortuite si imprevizibile aparute intre timp pe piata asigurarilor. Daca contractul acopera riscurile de razboi sau greva, durata prezvizului este in general de 7 zile. Pentru riscurile maritime, preavizul este de 30 de zile, desi pe unele piete esta mult mai scurt ( 48 ore in S.U.A) Contractul de abonament se foloseste pe scara larga si in alte tari europene. El este de fapt o polita generala al carei nume difera de la tara ala tara, dar dispozitiile sale produc aceleasi efecte juridice. In principiu, pentru fiecare expeditie care cade sub incidenta contractului de abonament, asiguratul primeste un certificat de asigurare care nu contine toate conditiile generale, chiar daca acest document este numit uneori polita. Politele globale (block policies) numite uneori si merchandise floaters sunt destinate acoperirii expeditiilor la purtator. In cazul acestora nu se practica o limitare a valorii globale pentru ansamblul expeditiilor. Dealaratiile privind expeditiile acoperite prin polita globala se fac periodic, in general o data pe an. Prima globala se fixeaza ca o suma forfetara care revizuieste in principiu odata cu fiecare reinnoire in functie de cifra de afaceri si de sumele platite despagubire in cursul exercitiului anterior. Nu se elibereaza certificatele de asigurare . Politele globale sunt mai putin folosite in traficul international. Ele se folosesc de obicei pentru expeditiile postale.

3.6. ASIGURAREA AUTO In acest subcapitol distingem, pe de o parte asigurarea marfii care face obiectul transportului (cargo) si asigurarea intreprinderii de transport auto, pe de alta parte. Aceasta din urma cuprinde, la randul sau, asigurarea mijlocului de transport (casco) si asigurarea raspunderii carausului.

3.6.1 Asigurarea Marfii ( CARGO)


Pagina 96 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3.6.1.1. INTERESUL ASIGURARII Scopul principal urmarit de detinatorul interesului in asigurarea marfii care face obiectul transportului auto este ecela de a obtine o indemizatie sigura in cazul in care carausul nu poarta nici un fel de raspundere potrivit contractului de transport si normelor legale in vigoare. In plus, raspunderea carausului auto este inntotdeauna limitata prin lege si prin dispozitiile conventiilor internationale care reglementeaza transportul auto pe plan international (CMR, TIR etc). De multe ori carausul auto nu-si asuma raspunderea sau isi asuma o raspundere minima in cazul transporturilor effectuate in baza unor tarife preferentiale. Un alt risc major consta in posibilitatea carausului de a deveni insolvabil in cazul unei pagube importante. In sfarsit, asigurarea constituie, in general , garantia obtinerii unei indemnizatii in timpul cel mai scurt cu putinta din momnetul in care beneficiarul asigurarii a furnizat asiguratorului un dosar de daune complet si correct intocmit. Incheierea unei asigurari pentru marfa care face obiectul transportului auto nu anuleaza in nici un fel raspunderea carausului. Acesta continua sa raspunda pentru pierderea totala sau partiala sau pentru avarierea marfii in timpul transportului din culpa ca si cand marfa respective n-ar fi fost asigurata. Singura deosebire consta in faptul ca va avea de infruntat ca reclamant nu numai pe expeditorul sau destinatarul marfii, ci si compania de asigurari care a fost atacata in drepturile ei. In aceste conditii, o intreprindere de transport auto nu poate spera sa fie scutita de raspundere reprosand clientului sau ca acesta a contractat o asigurare insuficienta pentru marfa care a constituit obiectul transportului respectiv. Potrivit reglementarilor in vigoare privind asigurarea bunurilor pentru cazurile de pagube produse in timpul transportului terestru, expeditorul este titularul asigurarii iar destinatarul este titularul interesului asigurabil care in cazul producerii unui risc asigurat, urmeaza sa fie despagubit. Cu alte cuvinte, destinatarul este si beneficiarul asigurarii. 3.6.1.2. RISCURI EXCLUSE Anumite riscuri care in mod cert sau cu o posibilitate statistica foarte ridicata determina pierderea marfii sau deteriorarea acesteia in timpul transportului sunt excluse de la

Pagina 97 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

acoperirea prin asigurare. In general, nu sunt acoperite prin asigurare pierderile, daunele si alte prejudicii care rezulta sau sunt provocate de : a) Viciile proprii ale marfii. Societatea de asigurari acopera marfa impotriva factorilor de risc externi si in nici un caz impotriva celor de natura interna. Uzura normala, care este in functie , de proprietatile fizico-chimice ale marfii si de impactul eui cu mediul extern, nu constituie nici ea obiect al asigurarii b) Ambalarea si predarea insuficienta sau necorespunzatoare a bunului asigurat in vederea efectuarii transportului. Bunul asigurat trebuie prezentat intr-un ambalaj commercial si un ambalaj de transport uzual la export. Coletele trebuie marcate in mod corespunzator , conform contractului. Faptul ca in polita de asigurare se mentioneaza un ambalaj din carton si interzice companiei de asigurari sa invoce excluderea de la acordarea depsagubirii pentru insuficienta ambalajului deoarece cauza avriei consta in slabiciunea si nu in natura materialului folosit. Lipsa de etanseneitate a unui container este considerate defect de ambalare si determina de asemenea excluderea de la acordarea despagubirii. c) Scaderea normala in greutate sau in volum. Este vorba de asa-numitele deseuri de drum, respectiv de scaderile normale in greutate sau in volum prin evaporare , uscare, scurgere etc. care afecteaza anumite marfuri. d) Influenta temperaturii atmosferice. Daca marfa, prin natura ei nu poate suporta fara avarii variatiile temperaturii atmosferice pana la locul de destinatie, compania de asigurari este absolvita de obligatia acordarii despagubirii. Situatia reprezinta un caz particular de viciu propriu al marfii. Pe de alta parte, daca schimbarea termperaturii este consecinta caderii instalatiei frigorifice a autovehiculului, compania de asigurari trebuie sa acopere paguba produsa. e) Amenzi ,confiscari, puneri sub sechestru , contrabanda , comert, prohibitii sau clandestin. Compania de asigurari nu acopera amenzile sau platile la care poate fi obligat proprietarul marfii in perioada transportului. Orice amenda terbuie suportata personal de cel care a fost obligat la plata amenzii f) Intarzierea in expedierea sau in primirea marfii. Consecintele unei intarzieri pot fi directe, sub forma de pagube materiale rezultate din deprecierea marfii si indirecte (nerealizarea profitului scontat, daune morale, etc. ).Unele polite exclud de la acoperirea prin asigurare nuami consecintele indirecte ale intarzierii, iar alte polte exclud atat consecintele indirecte sat si pe cele directe.

Pagina 98 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

g) Prohibirea exportului sau importului. Prohibirea comertului cu anumite bunuri prin lege sau prin masuri de ordin administrativ poate cauza pagube care nu fac obiectul acoperirii prin asigurare h) Diferentele de curs valutar . Au la baza cauze multiple si extrem de complexe care nu pot fi controlate si ale caror consecinte nu pot fi asumate d ecompaniile de asigurari . Riscul valutar si-l asuma fiecare companie pe cont propriu, inclusiv companiile de asigurari si reasigurari. i) Instructiuni gresite sau insuficiente date carausului. Pentru ca aceasta excludere sa fie operanta compania de asigurari trebuie sa stabileasca legatura cauza efect intre instructiunile primite de caraus si pagubele rezultate ca urmare a faptului ca acestea s-au dovedit a fi gresite sau insuficiente.Astfel, asiguratorul nu-si va asuma nici o raspundere pentru consecintele rezulatand din trasbordarea marfii in parcurs de pe un mijloc de transport pe altul, atata timp cat in poluta de asigurare s-a prevazut transportul direct pana la destinatie. j)Riscul atomic. Aici sunt vizate pagubele directe si indirecte care rezulta din utilizarea oricarei arme de razboi care foloseste fisiunea si /sau fuziunea atomica (explozie, iradierea, degajarea de caldura, contaminarea radioactiva s.a). Sfera riscurilor excluse poate mai larga sau mai restransa de la o companie de asigurari la alta , de la o etapa la alta, in functie de conditiile concrete ale pietei internationale. 3.6.1.3. RISCURI ASIGURABILE Riscurile asigurabile se imparta in doua mari categorii si anume: a) riscuri asigurate prin conditiile generale de asigurare; b) riscuri asigurate prin conditii speciale. Prin conditiile generale de asigurare si contraplatii unei prime obisnuite, sunt acoperite pierderea toatal sau partiala a marfii si avariile suferite de aceasta in timpul transportului cauzate de : deraparea sau rasturnarea autovehiculului ; coliziunea sau contactul cu un alt autovehicul sau orice alt obiect exterior; incediul sau explozie; prabusirea podurilor, cladirilor sau tunelelor;caderi ale arborilor ; ruperi de diguri , baraje si conducte de apa; avalanse , trasnete, inundatii, cicloane, eruptii vulcanice sau cutremure. Prin conditiile speciale si contraplatii unei prime suplimentare sunt acoperite pierderea si avaria la bunul asiguart cauzate de: furt, jaf si nelivarrea unui colet intreg ; riscurile de razboi si riscurile de greva.
Pagina 99 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Politele de asigurare tipizate cuprind numai marfurile obisnuite care fac obiectul trasnportului auto. Sunt acoperite in conditii speciale bunurile de marea valoare precum si marfurile perisabile , cele periculoase , precum si animalele vii. De asemenea trebuie mentionat ac politele de baza nu acopera ambalajul propriu-zis. Daca acesta are o anumita valoare si aea nu a fost incorporata in valoarea marfii, atunci asiguratul trebuie sa ceara companiei de asigurari sa includa in garantie si valoarea ambalajului. 3.6.1.4. MODUL DE INCHEIERE AL ASIGURARII, SUMA ASIGURATA SI PLATA PRIMEI , DURATA GARANTIEI. Asigurarea se incheie in baza ceererii (avizului) de asigurare scrisa a asiguratului . Aceasta trebuie sa contina toate datele necesare companiei de asigurari pentru aprecierea riscului si intocmirea politei ( (numele asiguratului si beneficiarului asigurarii, numarul de inregistrare al autovehiculului, locul de incarcare si de descarcare, descrierea bunului, numaru si marcajul coletelor, greutatea, felul ambalajului, felul incarcarii - in autovehicul acoperit sau descoperit-, suma asigurata, conditia de asiguarre si altele). Contractul de asiguare se considera incheiat din momentul in care compania de asiguarare primeste cererea de asigurare, in afara de cazurile in care a refuzat cererea de acceptare a asigurarii, in scris, in termen de 2 zile lucratoare de la data primirii cererii de asigurare. Confirmarea incheierii asigrarii se face de catre compania de asiguari prin transimiterea decontului de prime sau eliberarea, la cerere, a politei de asigurare. Continutul politei de asigurare se considera acceptat daca in termen de 2 zile lucratoare de la primirea acesteia asiguratul nu ridica obiectiuni . Suma asigurata este valoarea indicata in contractul de asiguarre si poate fi formata din : valoarea bunului, potrivit facturii; costul transportului si costul asigurarii, daca acestea nu sunt incluse in valoarea afcturii; cheltuieli si taxe vamale ; o supra asigurare de 10% din valoarea bunului , daca nu s-a convenit altfel, pentru acoperirea acelor cheltuieli care nu pot fi prevazute la incheierea asigurarii.

Pagina 100 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Asiguararea se incheie in lei. Daca nu s-a convenit altfel, prima datorata se plateste la primirea decontului de prime. Asigurarea intra in vigoare in momentul in care bunul paraseste depozitul sau locul de depozitare indicat in contractul de asigurare, pentru a fi transportat si inceteaza in una din urmatoarele situatii care survine mai intai: cand bunul este livrat la depozitul destinatarului; cand bunul este livrat la alt depozit, la destinatia specificata in contractul de asiguarare sau inainte de acesta , pe care asiguratul decide sa-l foloseasca pentru dpozitare, alocare sau distribuire; cand datorita unor imprejurari care sunt in fara controlului asiguratului, contractul de transport se termina intr-un alt loc decat destinatia specificata in contractul de asiguraer sau transportul se termina in alt fel, inainte de livrarea bunului la depozitul destinatarului; la exiparea a 60 de zile de la terminarea descarcarii bunului de pe autovehicul.

3.6.1.5..OBLIGATIILE ASIGURATULUI SI PROCEURA DESPAGUBIRII . Asiguratul este obligat sa aduca neantarziat la cunostinta companiei de asigurari orice modificari care apar fata de datele curpinse in cererea sau cotractul de asigurare. El este dator sa intretina, sa ambaleze si sa manipuleze in conditii corespunzatoare siin conformitate cu normativele in vigoare, bunul asigurat in scopul prevenirii producerii evenimetului asigurat. Sub amenintarea pierderii drepturilor de despagubire, asiguratul trebuie sa instiinteze in scris compania de asigurari sau comisarul de varaie indicat in polita de asigurare despre producerea evenimentului asigurat, imediat ce a luat cunostinta de aceasta. Totodata, asiguratul va lua toate masurile , potrivit cu imprejurarile si cu normativele in vigoare, pentru salvarea bunului , pentru limitarea si micsorarea pagubei , inclusiv masuri de reconditionare si/sau valorificare a bunului avariat in conditii cat mai avantajoase. Asiguratul este obligat totodata sa provoace si sa inlesneasca neintarziat interventia expertului companiei de asigurari pentru constatarea si evaluarea pagubei. Raportul de xpertiza al acestuia- o piesa care nu poate lipsi de la dosarul de solicitare a despagubirii- nu constituie insa decat un simplu aviz dat companiei de asigurari si n-are nici o alta valoare pentru celelalte parti implicate.

Pagina 101 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Indeplinirea tuturor formalitatilor necesare pentru conservarea dreptului de regres al companiei de asigurari impotriva celor vinovati constituie o alta obligatie foarte importanta a asiguratului. Daca aceasta nu pune la dispozitia companiei de asigurari toate documentele necesare care ar putea dovedi culpa carausului sau a altor vinovati, el risca sa nu fie despagubit sau sa primesca o despagubire mai ica, pana la concurenta sumei prejudiciului care rezulta din aceasta pentru compania de asigurari. De pilda, daca prin exercitarea dreptului de regres compania de asigurari ar fi putut recupera de la cei vinovati suma de 50.000 dolari, dar nu a recuperat-o din cauza destinatarului neglijent, si daca despagubirea ce ar trebui acordata in mod normal reprezinta 200.000 dolari , compania de asigurari va acorda totusi o despagubire de 150.000 de dolari . Pe de alta parte , daca regresul companiei de asigurari se dovedeste a fi inexistent din punct de vedere legal intrucat carausul nu este raspunzator de paguba produsa (caz de forta majora de exemplu), compania de asigurari nu poate invoca nici un prejudiciu din cazua neglijentei destinatarului. In final, asiguartul trebuie sa intocmeasca dosarul pentru obtinerea despagubirii . Documentele aflate la dosar trebuie sa dovedeasca: interesul direct asupra bunului asigurat (scrisoarea de trasura tip CMR, factura externa, etc); drepturile din contractul de asigurare ( polita de asigurare in original, certificatul de asigurare, decontul de prime); producerea daunei (procesul verbal de constataa pagubei, protestul impotriva caraului si raspunsul la protest); suma reprezentand pretentiile de despagubire ( certificatul comisarului de varie al companiei de asigurari, raportul expertului, chitante si dovezi privind cheltuielile efectuate etc.) Pentru stabilirea indeminzatiei ce va fi platita , compania de asigurari porneste de la suma asigurata. Presupunem ca aceasta suma este de 100.000 de doalri si ca s-a produs o dauna totala. La aceasta suma se adauga cheltuielile facute de asigurat in contul compania de asigurari ( pentru limitarea pagubei, reconditionarea marfii si valorificarea acesteia si se efectueaza eventualele reduceri pentru: declararea inexacta a riscului fara rea vointa din partea asiguratului; prejudiciul cauzat companiei de asigurari prin neconservarea dreptului de regrez impotriva vinovatilor; compensarea evtuala cu primele ramase de paltit; contravaloarea fransizei etc;
Pagina 102 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Suma rezultata in urma acestor corective reprezinta indemnizatia finala. Ea produce dobanzi , chiar dincolo de valoarea asigurata, in cazul intarzierii achitarii ei. 3.6.2. Asigurarea Intreprinderii De Trasporturi Auto

Asigurarea intreprinderii de transporturi auto cuprinde asigurarea autovehiculelor pentru cazuri de avarii si furt , asigurarea de raspundere civila a autovehiculelor cu valabilitate in afara teriotiului Romaniei si asigurarea de raspundere a transportatorului in calitate de caraus pentru marfurile transportate . 3.6.2.1. ASIGURAREA AUTOVEHICULELOR PENTRU CAZURILE DE AVARII SI FURT In asigurare sunt curpinse toate autovehiculele din parcul societatilor comerciale de tarsporturi auto care efectueaza transporturi internatioanale de marfuri(autocamioane, aotofrigorifere, autocisterne, etc, inclusiv remorcile tractate de acestea). Raspunderea companiei de asigurari incepe din momentul in care autovehiculele au intrat in dotarea societatii comerciale de tarnsporturi auto(S.C.T.A.) si inceteaza din momentul iesirii acestora din dotarea unittatii respective. Prima de asigurare anuala,stabilita ca o forma forfetara in lei pentru fiecare autovehicul , inclusiv remorca daca exista este platita in rate trimestriale egale, in termen de 30 zile de la expiararea trimestrului. In caz de dauna, cunatumul pagubei este egal cu costul reparatiilor partilor componente sau pieselor avariate, ori cu costul de inlocuire al acestora, din care se scade valoare eventualelor deseuri, despagubirea(inclusiv in caz de pierdere totala) neputand depasii: a) 80% din valoarea de inregristrare(achizitie) a autovehiculului daca valoarea reala,in functie de starea tehnica in momentul in care s-a produs evenimentul a fost de 80% sau mai mare de 80% din valoarea de inregistrare; b) 30% din valoarea de inregistrarea sau achizitie a autovehiculului , daca valoarea reala in finctie de starea tehnica in momentul in care s-a produs evenimentul a fost de 30% sau mai mica din valaoarea de inregistrare a acestuia, precum si daca autovehiculul a fost complet amortizat din punct de vedere contabil.
Pagina 103 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Compania de asigurari plateste in valuta despagubirile reprezantand costul reparatiilor efectuate in strainatate, costul pieselor procurate din strainatate necesare inlcocuirii celor avariate sau distruse, daca acestea nu se pot procura din Romania cu plata in lei sau au fost absolut nececsare pt. aducerea autovehiculelor in Romania , precum si cheltuielile ocazionate in strainatate, cu constatarea si evaluarea pagubelor in cazul ivirii evenimentului asigurat. Compania de asihurari plateste in lei despagubirile reprezenatand costul reparatiilor efectuate in Romania, precum si despagubirile cuvenite in cazurile cand autovehiculul este complet distrus si nu se mai poate repara sau cand cheltuielile de reparatie depasesc 80% din valoarea reala a autovehiculului. 3.6.2.2.CAZURILE IN CARE SE ACORDA DESPAGUBIRI Compania de asigurari acorda despagubiri pentru pagubele produse prin avarierea sau distrugerea autovehiculelor avariate asigurate,provocate: a)ciocniri, loviri sau izbiri cu alte vehicule sau cu orice alte corpuri mobile sau imobile, caderi( cadere in prapastie, cadere in apa cu prilejul transbordarii, cadere din cauza ruperii podului, cadere pe autvohicul a unor corpuri- ca de ex.:copaci , blocuri de gheata sau zapada, bolovani etc), derapari sau rasturnari; b) incediu, trasnet, explozie( inclusiv explozia rezervoruli de carburanti sau a rezervorului de are comprimat), ploaie torentiala(inclusiv efectele indirecte ale acesteia), grindina, inundatie, furtuna, uragan, cutremur de pamant, prabusire asau alunecare de teren, greutatea startului de zapada sau de gheata, avalanse de zapada, caderea unor corpuri pe constructia in care se alfa autovehiculul. In caz de incendiu se acorda despagubiri prin pagubele prin afumare, carbonizare sau diverse alte distrugeri , precum si prin avarieri cauzate de apa, ca urmare, ca masurilor luate in timpul producerii evenimentului asigurat penrtu salvarea autovehiculului sau a constructiei in care se afla acesta. In caz de trasnet sau explozie se acorda despagubiri si pentru pagubele produse atunci cand tarsnetul sau explozia s-au produs la distanta de autovehiculul respectiv; In caz de inundatie se acorda despagubiri pentru pagubele produse ca urmare a acoperirii locului unde se afla autovehiculul asigurat cu un strat de apa provenit din orice cauza, precum si pentru pagubele produse de actiunea mecanica a apelor curgatoare sau a obiectelor purtate de ape.

Pagina 104 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In sfarsit, in cazurile de trasnet, furtuna, uragan, cutremur de pamant, prabusire sau alunecare de teren, greutatea startului de zapada sau de gheata , avalnse de zapada, se acorda despagubiri si pentru pagubele produse autovehiculului prin efectele indirecte ale acestor fenomene( de ex.: prabusirea unui copac lovit de trasnet, actiunea mecanica a obiectelor purtate de furtuna sau uragan etc); c)Furtul autovehiculului , al unor parti componente sau piese ale acestuia; d) Pagubele de orice fel produse autovehiculului ca urmare a furtului sua tentativei de furt al acestuia , al unor parti componente sau parti componente ale acestuia, al altor bunuri din autovehicul. e) Pagubele produse incaperii(proprieteatea asiguratului )in care se afla autovehiculul , ca urmare , a furtului prin efractie sau tentativei de furt prin efractie, al autovehiculului, al unor parti componente sau piese ale a acestuia, ori al altor bunuri din autovehiculul. Prin efractie se intelege saprgerea usilor, ferestrelor, dispozitivelor de inchiriere, peretilor, tavanelor, acoperisului etc.incaperii incuiate in care se afla autovehiculul. De retinut ca pagubele rezultate din furtul sau tentativa de furt al autovehiculului , al unor parti componente ale acestuia, al altor bunuri din autovehicul se despagubesc chiar daca autovehiculul nu se afla intr-o incapere. Compania de asigurari acorda despagubiri si pentru: cheltuielile de transport al autovehiculului la atelierul de raparatii cel mai apropiat de locul accidentului care poate face reparatii sau la locul cel mai apropiat de adapostire al autovehiculului(daca acesta nu poate fi deplasat prin forta proprie); pagubele produse autovehiculului asigurat, de avarieri sau distrugeri prilejuite de masurile luate in timpul producerii evenimentului asigurat pentru salvarea autovehiculului sau a constructei in care se afla acesta; cheltuielile efectuate in vederea limitarii pagubelor produse din cauze cuprinse in asigurare. Pagubele produse elementelor accesorii special construite pentru autovehicule , se despagubesc numai daca acestea erau montate la autovehicul si daca avariile ori distrugerile s-au intamplata odata cu cele produse din orice cauza cuprinsa in asiguarre, insusi corpului autovehiculului. Pagubele produse anvelopelor ori camerelor autovehiculului (inclusiv celor de rezerva), sculelor, stingatorului, al trusei medicale de prim ajutor, se despagubes numai daca

Pagina 105 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

acestea erau montate ori se aflau in autovehicul si daca avariile ori distrugerile s-au intamplat odata cu cele produse din orice cauza cuprinsa in asigurare, insusi corpului autovehiculului.

3.6.2.3.CAZURILE IN CARE NU SE ACORDA DESPAGUBIRI Compania de asigurari nu acorda despagubiri pentru : a) pagubele produse autovehiculului , unor parti componente sau piese ale acestuia cauzate prin intrebuintare, functionare sau uzare ori datorate unor defecte de fabricatie . Totusi daca datorita defectarii din orice cauza a unor piese componente care ar putea cauza prejudicii majore autovehiculului prin prisma producerii de accidente, deraparea autovehiculului, rasturnare etc .., aceste pagube sunt supuse despagubirii dar nu se despagubesc pagubele produse la bara de directie sau pneul exploadat. b) pagubele produse prin influenta temperaturii asupra motorului autovehiculului si cele produse motorului, cutiei de viteze sau diferentialului ca urmare a lipsei sau insuficientei ungerii ori a supraincalzirii din orice alte cauze decat cele produse in asigurare. c) pagubele indirecte ( de exemplu : reducerii valorii autovehiculului dupa reparatie) sau pagubele produse prin interpunerea folosirii autovehiculului chiar ca urmare aunei cauze cuprinse in asigurare; d) pagubele produse ca urmare directa a trepidatiilor autovehiculului in timpul mersului, cele produse prin actiunea curentului electric asupra instalatiei electrice , a dinamului etc; precum si pagubele produse prin actiunea acizilor sau oricaror altor substante chimice; e) pagubele produse partilor componente de rezerva, pieselor de rezerva , huselor prelatelor , combustibililor , echipamentului suplimentar ( obiectele cu care autovehicululele de marca si tipul respectiv nu sunt dotate in cazul productiei de serie ), paturilor sau altor bunuri existente in autovehicul. f) cheltuielile effectuate pentru transformarea sau imbunatatirea autovehiculului in comparatie cu starea lui dinaintea producerii evenimentului asigurat, cele pentru repararea unor avarieri sau distrugeri care au fost produse de cauze necuprinse in asigurare ( de ex: inghet) si cheltuielile pentru reparatiile nereusite; g) pagubele produse autovehiculului de operatiuni militare in timp de razboi, greve, tulburari civile, actiuni dusmanoase etc; Im afara celor mentionate mai sus, in caz de furt nu se acorda despagubiri;
Pagina 106 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

daca organele politei nu confirma furtul sau tentative de furt , ori daca la acestea nu sa inregistrat reclamatia in legatura cu furtul sau tentative de furt ; daca, dupa comiterea furtului sau tentativei de furt, paguba s-a marit prin neluarea intentionata de catre asigurat a masurilor pentru limitarea ei, pentru partea de paguba care s-a marit si daca acest fapt rezulta din actele de organele de drept (politie sau alte organe de cercetare ); daca la comiterea furtului sau tentativelor de furt au luat parte persoane din serviciul asiguratului; daca in timpul cat autovehiculului nu era folosit , iar conducatorul l-a parasit, nu I s-a scos cheia din contact si nu I s-au inchuiat usile , cu exceptia cazurilor in care autovehiculului sau autovehiculul se afla intr-o incapere incuiata; daca in momentul furtului sau tentativei de furt, autovehiculul era desfacut in partile sale componente , cu exceptia cazurilor in care furtul sau tentative de furt s-a produs prin efractie in incaperea in care se afla autovehiculul desfacut in partile sale componente. Nu sunt cuprinse in asigurarea pentru furt partile componente , piesele si bunurile care nu fac parte din dotarea autovehiculului asa cum a iesit el de pe poarta fabricii care l-a produs.

3.6.2.4. OBLIGATIILE ASIGURATULUI Asiguratul este obligat sa intretina autovehiculele asiguarte si eventualele instalatii speciale de pe ele in bune conditii si in conformitate cu dispozitiile legale , in scopul prevenirii producerii evenimentelor asigurate. Compania de asigurari are dreptul sa verifice modul in care sunt intretinute autovehiculele asigurate In caz de producere a evenimentului asigurat , asiguratul are urmatoarele obligatii: a) sa instiinteze imediat, daca este cazul , potrivit practicii din tara respective , organele politiei sau alte organe de cercetare cele mai apropiate de locul producerii accidentului , si dupa caz, corespondentii companiei de asigurare din strainatate , cerand intocmirea de acte cu privire la cauzele si inprejurarile producerii accidentului si la pagubele produse; b) sa ia, pe seama companiei de asigurari si in cadrul sumei asigurate, potrivit cu imprejurarile, masuri pentru limitarea pagubelor;

Pagina 107 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

c) potrivit cu imprejurarile, sa ia masuri pentru salvarea bunurilor asigurate, pentru pastrarea si paza bunurilor ramase si pentru prevenirea degradarii ulterioare; d) sa puna la dispozitia companiei de asigurari toate actele si evidentele necesare pentru verificarea existentei si valorii autovehiculelor asigurate, precum si pentru constatarea si evaluarea pagubelor si pentru stabilirea drepturilor la despagubiri; e) sa puna la dispozitia companiei de asigurari documentatia privind evenimentul asigurat cuprinzand urmatoarele : S.C.T.A. in care se vor preciza felul, marca seria de fabricatie si numarul de circulatie al autovehiculului , precum si data si locul accidentului; actele intocmite de organele de politie sau alte organe cu privire la imprejurarile producerii accidentului; procesul verbal de constatare a pagubelor ; devizul postcalcul. In cazul in care evenimentul produs este furtul sau tentative de furt, asiguratul mai este obligat: - sa faca deindata tot ce ii sta in putinta pentru pastrarea si paza obiectelor ramase, sa ingrijeasca ca toate urmele furtului sau tentativei de furt sa ramana neatinse pana la cercetarea faptului de catre organelle locale si sa ia, potrivit cu imprejurarile , masuri pentru limitarea pagubei; - sa intiinteze immediate, in scris, organelle politiei sau alte organe de cercetare in raza carora s-a produs evenimentul asigurat sau isi are resedinta asiguratul; - sa comunice organelor politiei sau altor organe de cercetare, orice informatii care ar putea duce la gasirea autovehiculului , a partilor componente sau a pieselor acestuia si sa faca demersurile necesare pentru redobandirea acestora, chiar dupa ce a primit despagubirea; sa comunice imediat companiei de asiguari gasirea autovehiculului, a partilor componente sau a pieselor acestuia , care au fost furate. In caz de neindeplinire a obligatiilor asiguratului, compania de asigurari are dreptul sa refuse plata despagubirii daca in acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat si intinderea pagubei.

3.6.2.5. STABILIREA SI PLATA DESPAGUBIRILOR Pentru executarea lucrarilor de constatare si evaluare a pagubelor, precum si stabilire a despagubirilor , asiguratul intocmeste un process verbal de constatare a pagubelor, devizul post-calculat si, dupa caz, documentatia privind expertiza tehnica.
Pagina 108 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

La intocmirea procesului verbal mai participa, dupa caz, conducatorul autovehiculului si reprezentatntul companiei de asigurari ( in cazul unor daune de o mai mare complexitate din punct de vedere al riscurilor si valorilor implicate). Toate persoanele care participa la intocmirea acelor acte raspund conform legii pentru trecerea de date false sau nereale in actele intocmite. Evaluarea pagubelor produse din riscuri asigurate, precum si stabilirea si plata despagubirii , se fac catre compania de asigurari. Despagubirea pentru pagubele produse , inclusive cheltuielile efectuate de asigurat in contul companiei de asigurari ( pentru deplasarea autovehiculului la atelerieul de reparatii , pentru salvarea autovehiculului si limitarea pagubelor) nu poate depasi suma care s-a facut asigurarea , respective valoarea din evidenta contabila a S.C.T.A. In caz de furt al autovehiculului, al unro parti componente sau piese ale acestuia, daca autovehiculului , partile componente sau piesele acestuia au fost gasite, despagubirile se acorda numai daca la data instiinarii companiei de asigurari au trecut 60 de zile. Daca inaintea platii despagubirii, inclusive inauntrul celor 60 de zile de mai sus, autovehiculul, respective partile componente sau piesela acestuia au fost gasite, despagubirile se acorda numai pentru eventualele pagube ca urmare a furtului. Daca, dupa plata despagubirii , autovehiculul, respectiv partile sau piesele acestuia au fost gasite, dar sunt neavariate ori complete , asiguratul este obligat sa inapoieze companiei de asigurari despagubirea primita. In cazul in care autovehicululelor , partile componente sau piesele care au fost gasite sunt avariate ori incomplete, asiguratul este obligat sa restituie diferenta dintre despagubirea primita si costul reparatiilor ori inlocuirii partilor componente sau pieselor respective.

3.6.3. Asigurarea de raspundere civila a autovehiculelor cu valabilitate numai in afara teritoriului Romaniei

In asiguarare este cuprins intregul parc de autovehicule S.C.T.A. care efectueaza curse externe. Compania de asigurari acopera numai pagubele produse tertilor prin accidente de autovehicule in afara teritoriului Romaniei.

Pagina 109 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In asiguarea respective nu se stabilesc sume asigurate, in caz de pagube produse tertilor se acorda despagubiri in conformitate cu legislatia de raspundere civila din tara in care s-a produs evenimentul asigurat. Pentru atestarea existentei asigurarii, asiguratul va elibera in fiecare an si pentru fiecare autovehicul documentul international cartea verde, in care sunt inscrisi corespondentii din strainatate ai companiei de asigurari care garanteaza , in contul lor, plata evenimentelor despagubiri civile, ca urmare a accidentelor produse de autovehiculele asiguarte. Prima de asigurare anuala este stabilita ac o suma forfetara in lei pentru fiecare autovehicul si se plateste pentru fiecare an calendaristic anticipat si integral . Pentru autovehiculele intarte in asigurare in cursul anului calendaristic , prima de asigurare , se calculeaza proportional, de la inceputul lunii in care autovehiculul este avizat in asigurare pana la finele anului calendaristic si se plateste anticipat. Raspunderea companiei de asigurari incepe din momentul iesirii autovehiculului de pe teritoriul Romaniei si inceteaza in momentul reintrarii acestuia pe teritoriul Romaniei. 3.6.3.1. CAZURILE IN CARE SE ACORDA DESPAGUBIRI Compania de asigurari acorda despagubiri pentru: a) sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de desdaunare si cheltuieli de judecata pentru prejudicii de care raspunde in baza legii civile din tara respectiva fata de terte persoane pagubite printr-un accident produs de autovehiculul asigurat ca urmare a vatamarii corporale sau decesului, precum si avarieii ori distrugerii unor bunuri; b) cheltuielile facute de asigurat in procesul civil , daca a fost obligat la desdaunare . In aceste cheltuieli sunt cuprinse : cheltuielile pentru onorariul de avocat , cheltuielile de expertiza si cheltuielile de transport ale asiguratului, dovedite cu acte.

3.6.3.2. CAZURILE PENTRU CARE NU SE ACORDA DESPAGUBIRI Compania de asigurari nu acorda depagubiri pentru : a) amenzile de orice fel si cheltuielile penale, la care ar fi condamnat asiguratul, precum si cheltuielile de executare a hotararilor privind plata despagubirilor;

Pagina 110 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

b) sumele pe care asiguratul ar avea sa le plateasca drept despagubire conducatorului autovehiculului care a produs accidentul; c) sumele pe care conducatorul autovehiculului care a produs accidentul este obligat sa le plateasca asiguratului; d) cheltuielile facute in procesul penal de aigurat sau de conducatorul autovehiculului, raspunzatori de producerea pagubei, chiar daca odata cu actiunea penala s-a solutionat si latura civila. e) pagubele produse tertilor in cazul in care evnimentul asigurat s-a datorat operatiunilor militare in timp de razboi; Nu se datoreaza despagubiri nici in cazul in care evenimentul asigurat a fost produs de operatiuni militare in timp de razboi , sau pricinuite de masuri de razboi , greve, tulburari civile , actiuni dusmanoase. 3.6.3.3 OBLIGATIILE ASIGURATULUI In caz de producere a evenimentului asigurat, asiguratul este obligat: a) sa ia pe seama companiei de asigurari , potrivit cu imprejurarile , masuri pentru limitarea pagubelor; b) sa instiinteze imediat organele politiei sau alte organe de cercetare, cele mai appropriate de locul producerii accidentului, cerand intocmirea de cate cu privire la cauzele si imprejurarile producerii accidentului si pagubele provocate; c) sa instiinteze neantarziat Biroul Asigurarilor de Autovehicule prevazut in Cartea Verde din tara in care s-a produs accidentul; d)sa comunice, in scris, pretentiile formulate de cei pagubiri si sa depuna orice acte primite in legatura cu accidentul; e) sa se apere in process tinand semaa si de eventualele indicatii inscrise ale companiei de asigurari. In caz de neindeplinire aobligatiilor de mai sus, compania de asigurari are dreptul sa refuse plata despagubirii , daca din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat si intinderea pagubei.

3.6.3.4. STABILIREA SI PLATA DESPAGUBIRILOR

Pagina 111 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Constatarea producerii evenimentelor asigurate, eveluarea oagubelor si plata despagubirilor se fac de catre compania romana de asigurari prin corespondentii sai din strainatate respectiv Biroul Asigurarilor de Autovehicule prevazut in cartea verde , din tara in care s-a produs accidentul . Sumele datorate se stabilesc prin intelegere cu persoanele pagubite si in conformitate cu legislatia de raspundere civila din tara in acre s-a produs evenimentul asigurat. Compania de asigurari plateste in valuta despagubirile cuvenite tertelor persoane pagubite , inclusiv cheltuielile ocazionate in strainatate cu constatarea , evaluarea si stabilirea pagubelor in cazul ivirii evenimentului asigurat. Despagubirile se acorda pentru pagubele produse ca urmare a vatamarii corporale sau decesului persoanelor si avarierii ori distrugerii bunurilor care se aflau in afara autovehiculului asigurat care a produs accidentul . De asemenea, se acorda despagubiri si pentru pagubele ca urmare a vatamarii sau decesului persoanelor transportate in autovehiculul asigurat care a produs accidentul , precum si ca urmare a avarierii ori distrugerii imbracamintei si incaltamintei pe acele persoane. 3.6.4. Asigurarea de raspundere a transportatorului in calitate de caraus pentru marfurile transportate.

In asigurare sunt cuprinse toate autovehiculele apartinand S.C.T.A. inclusiv cele primite un custodie de la alte unitati , catre efectueaza transporturi internationale de marfuri. Asigurarea acopera raspunderea S.C.T.A , in calitate de caraus, pentru pagubele la marfurile transportate in conformitate cu articolele 17 si 23 din Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele ( C.M.R) . Ea este valabila pe terioriul Romaniei si in afara acestuia, precum si pe parcursul terestru si maritim al trasportului , in cazul in care au loc traversari cu linii Ro-Ro , ferry boat sau combinat pe calea ferata, cat si pe cel al transportului executat de la puncte de expediere sau la punctele de destinatie situate pe teritoriul statelor care nu sunt membre ale C.M.R. Raspunderea companiei de asigurari pentru marfurile transportate , in caz de pagube, se situeaza in limita prevazuta de art. 23 din C.M.R. ( 25 franci aur de 10/31 grame de aur fin , cu titlu de 0,900 pentru 1 kg. De greutate bruta lipsa), dar maximum 100.000 dolari SUA sau echivalentul in lei la cursul oficial , de fiecare transport, pentru toate categoriile de marfuri si pentru autovehicul , inclusiv remorca. In cazul in care valoarea marfurilor de
Pagina 112 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

fiecare transport pentru un autovehicul depaseste aceasta limita maxima , asiguratul poate incheia o asigurare suplimentara inainte de efectuarea transportului. Prima de asigurare anuala se stabileste ca o suma forfetara, partial in dolari SUA , si restul in lei, de fiecare autovehicul inclusiv remorca, daca exista. Ea este platibila in arte trimestriale egale, in termen de 20 de zile de la expirarea trimestrului. Raspunderea companiei de asigurare incepe din momentul in acer marfurile s-au incarcat- in vederea expedierii- in autovehicul si inceteaza in momentul in care s-a terminatdecsrcarea marfurilor respective la destinatie. Daca valoarea marfurilor incarcate pentru unul si acelasi transport a depasit limita maxima si daca pentru diferenta in cazul respectiv nu s-a incheiat o asigurare suplimentara, despagubirea se va calcula in acea proportie in care se gaseste suma asigurata fata de valoarea reala a marfurilor transportabile la care s-a produs paguba. Compania de asigurari plateste in valuta despagubirile pentru pagubele produse la marfurile trasnportate, desapagubiri datorate beneficiarilor externi, precum si cheltuielile oczionate in strainatate cu constatarea si evaluarea pagubelor in cazul producerii evenimetului asigurat . Pentru pagubele produse la marfurile transportate si datorate beneficiarilor din Romania, despagubirile se platesc in lei. 3.6.4.1. RASPUNDEREA TRANSPORTATORULUI IN CALITATE DE CARAUS PENTRU MARFURILE TRANSPORTATE In conformitate cu prevederile C.M.R.( art. 17 si 23) trasportatorul este raspunzator pentru pierderea totala sau partiala a marfii sau pentru vatamarea acesteia care se produc din momnetul primirii marfii la transport si pana la predarea acesteia, precum si pentru depasirea termenului de livarare. Transportatorul este scutit de acesta raspundere daca pierderea marfii , vatamarea acesteia sau depasirea termenului de livrare au avut loc din vina persoanei prevazute in contract , din cazua unui ordin dat de aceasta si care n-a fost provocat d eo vina oarecare a transportatorului , d eun viciu propriu al amrfii, sau de imprejurari pe care transportatorul nu le-a putut evita si nici nu putea sa le preantampine urmarile. Pentru a se descarca de raspundere , transportatorul nu poate invoca nici defectiunea autovehiculului pe care l-a folosit pentru transport si nici vina persoanei de la care a fost inchiriat autovehiculului, sau a agentilor acestuia.

Pagina 113 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Transportatorul este scutit de rspundere atucni cand pierderea sau vatamarea marfii constituie o cinsecinta a unui risc special care este indisolubil legat de una sau mai multe fapte mentioante mai jos: a) utilizarea autovehiculelor descoperite si fara prelata, daca acest mod de utilizare a fost convenit in mod expres in contract si mentioant in scrisoarea de trasura; b)lipsa sau defectiunea amabalajului, pentru amrfurile expuse prin natura lor la stricaciuni sau vatamri, atunci cand nu sunt ambalate sau prost ambalte; c)deplasarea, incarcarea, amplasarea sau descarcarea marfii de catre expeditor sau destinatar , sau de persoane care au activat in numele expeditorului sau al destinatarului; d) natura unor marfuri , expuse unor cauze inerente chiar a acestei naturi , fie perimarii complete sau partiale , sau vatamarii din cazua ruperii, ruginitii, descompunerii spontane, uscarii, scurgerii normale sau actiunii parazitilor si rozatoarelor; e) incarcarea sau numerotarea insuficienta sau nesatisfacatoare a coletelor; f) transportul animalelor vii. Daca transportatorul raspunde pentru pierderea totala sau partiala a marfii, cuantumul sumei ce urmeaza sa fie restituita se determina pe baza costului marfii in locul si momnetul primirii acesteia pentru transport. Cuantumul despagubirii nu poate depasi limita maxima prevazuta de CMR (art. 23). In afara de aceasta se restituie taxa de transport , taxeele vamale si celelalte cheltuieli in legatura cu transportul marfii, complet- in caz de pierdere totala si proportional- in caz de pierdere partiala. In cazul depasirii termenului de livrare si daca persoana prevazuta in contractul de transport va dovedi ca depasirea termenului a provocat daune, transportatorul ets eobligat sa platesca despagubiri pentru acest prejudiciu care nu pot depasi cuantumul taxelor de transport.

3.6.4.2 ALTE CIRCUMSTANTE NEACOPERITE PRIN ASIGURARE In afara de aczurile mentioante mai sus cand nu poate fi invocata raspunderea carausului , nu se acopera prin asigurare nici: pagubele indirecte, ca de exemplu: scaderea preturilor marfurilor sau altele asemanatoare;

Pagina 114 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

pagubele produse de operatiuni militare in timp de razboi sau pricinuite de masuri de razboi , greve, tulburari civile, actiuni dusmanoase; cheltuielile facute pentru transformarea sau imbunatatirea bunurilor in comparatie cu starea lor dinaintea producerii evenimentului asigurat , cele pentru reapararea unor avarii sau distrugeri produse de cauze necuprinse in asiguarre si nici cele pentru reparatii, reconditionari sau restaurari nereusite. 3.6.4.3. OBLIGATIILE ASIGURATULUI Asiguratul este obligat sa intretina bunurile asigurate in bune conditii si in conformitate cu dispozitiile legale, in scopul prevenirii producerii evenimetelor asigurate. Compania de asigurari are dreptul sa verifice modul in care bunurile asiguarte sunt intretinute. In cazul producerii avenimentului asigurat , asiguratul este obligat ca: sa instiinteze imediat, daca este cazul , potrivit prcaticii din atar respective, organele politiei, unitatrile de pompieri sau alte organe de cercetare, cele mai apropriate de locul producerii accidentului si, dupa caz, corespondentii din strainatate , cerand intocmirea de acte cu privire la cauzele si imprejurarile producerii accidentului si la pagubele produse; sa ia, pe seama companiei de asigurari si in cadrul sumei asiguarte , potrivit cu imprejurarile , masuri pentru limitarea pagubelor; sa ia, potrivit cu imprejurarile , masuri pentru salvarea bunurilor asigurate, pastrarea si paza bunurilor ramase si pentru prevenirea degradarilor ulterioare; sa instinteze imediat si in scris, compania de asigurari despre producerea evenimentului asigurat; locul unde se afla bunurile avariate sau distruse ; marimea probabila a pagubelor; sa puna la dispozitia companiei de asigurari toate acele acte si evidentele necesare pentru verificarea existentei si valorii marfurilor asiguarte, precum si pentru constatarea , evaluarea si stabilirea despagubirilor . In cazul nendeplinirii de catre asigurat a obligatiilor de mai sus, compania de asigurari are dreptul sa refuse plata despagubirii , daca din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat si intinderea pagubei. 3.6.4.4. STABILIREA SI PLATA DESPAGUBIRILOR

Pagina 115 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Compania de asigurari este cea care constata paguba , o evalueaza si stabileste cunatumul despagubirilor. In caz de paguba, compania de asigurari intocmeste un proces verbal de constatare a pagubelor produse , cu participarea unuitatii asigurate. Despagubirea ce se plateste de catre compania de asigurari se stabileste dupa starea bunului in momentul producerii evenimentului asigurat. Ea nu poate depasi insa suma la care s-a facut asigurarea , nici cunatumul pagubei si nici valoarea bunurilor din momentul producerii evenimentului asigurat. In cunatumul pagubei se include si pagubele produse bunurilor asigurate de avarieri sau distrugeri prilejuite de masurile de salvare luate in timpul producerii evenimentului asigurta, precum si cheltuielile facute in vederea limitarii pagubelor, daca sunt necesare , in urma unor pagube produse de cauze cuprinse in asigurare. Cuantumul pagubei se stabileste in functie de tipul pagubei (totala sau partiala). Prin paguba totala se intelege acea parte din cantitatea totala care a fost distrusa in intregime , cuantumul pagubei reprezentand valoarea, la data producerii evenimentului asigurat, a partii din cantitatea totala care a fost distrusa in intregime. Prin paguba partiala se intelege pierderea de calitate (deprecierea) la acea parte din cantitatea totala care a ramas dupa producerea evenimentului asigurat si care diminueaza valoarea bunurilor respective. Gradul de deprecierea se stabileste in procente, pe baza examinarii bunurilor avariate.

3.7. ASIGURAREA DE AVIATIE

Asigurarea de aviatie acopera doua mari categorii de riscuri si anume: riscurile pentru pierderea sau avarierea aeronavei; riscurile de raspundere civila a companiei aeriene, care se impart in: b1) riscuri de raspundere civila fata de pasageri si pentru bagajele acestora, precum si pentru marfurile transportate; b2) riscuri de raspundere civila legala fata de terti.

Pagina 116 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3.7.1.

RISCURI

EXCEPTATE DE LA

ACOPERIREA

PRIN

CONDITII

GENERALE DE ASIGURARE In principiu, societatile de asigurare nu acorda despagubiri pentru pierderea sau avarierea aeronavei precum si pentru daunele suportate de asiguratul obligat la repararea pagubelor pricinuite tertilor in caz de: 1. detonare in scopuri ostile a oricarei arme de razboi care foloseste fisiunea sau fuziunea nucleara sau alte reactii, forte sau materiale radioactive; 2. folosirea aeronavei in alte scopuri decat cele indicate in contractul de asigurare; 3. pilotarea aeronavei de catre persoane care nu poseda brevet de pilot pentru categoria si tipul aeronavei respective, ori deservirea aeronavei de un personal tehnic nespecializat, care nu poseda brevete corespunzatoare; 4. garare sau parasire a aeronavei in afara spatiilor special rezervate de pe aeroporturi, fara luarea masurilor corespunzatoare pentru securitatea ei; 5. folosire a terenurilor de aterizare neautorizate, cu exceptia cazurilor de forta majora; 6. transport de pasageri si marfuri peste numarul de locuri si greutatea admisa de capacitatea de transport a aeronavei; 7. transport al aeronavei cu orice mijloc de transport, cu exceptia cazurilor in care acesta se efectueaza ca urmare a unui accident; 8. razboi declarat sau nedeclarat, razboi civil, insurectie, rebeliune, revolutie, actiuni ostile ale inamicului, ale unei puteri militare sau uzurpate, greve, revolte, tulburari civile, confiscare, nationalizare sau rechizitionare, masuri dictate de un guvern sau o autoritate publica ori prin lege martiala, piraterie, deturnare sau altele asemanatoare; 9. zboruri de proba dupa constructie sau reconstructie. Asiguratorul nu acorda despagubiri nici pentru: 1. uzura normala, deteriorarea treptata si defectele ascunse ale aeronavei sau partile componente, precum si defectarea sau incetarea functionarii partilor electrice sau mecanice ale acesteia; 2. pagubele pricinuite ca urmare a intentiei sau culpei grave a unui membru din conducerea intreprinderii asigurate; 3. pagubele indirecte, ca de exemplu: pierderea venitului, despagubiri datorate pentru intarzierea transportului, cheltuieli pentru plata salariilor si intretinerea personalului navigant

Pagina 117 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

in timpul stationarii aeronavei pentru reparatii sau din alte cauze, chiar daca sunt urmarea unei pagube cuprinse in asigurare; 4. vatamarea corporala sau decesul persoanelor care lucreaza pentru asigurat sau sub controlul acestuia, inclusiv personalul navigant, precum si pentru pagubele produse unor bunuri apartinand acestor persoane sau asigurantului.

3.7.2. RISCURI ACOPERITE PRIN CONDITIILE DE ASIGURARE GENERALE SI SPECIALE a) In asigurarea pentru pierderea sau avarierea aeronavei asiguratorul acorda despagubiri pentru: 1. pierderea totala efectiva sau constructiva a aeronavei, ori pentru avarierea acesteia din orice cauza (cu exceptia riscurilor excluse prin conditiile generale de asigurare), in timp ce aeronava se gaseste in zbor, in rulare sau in stationare pe sol. Se considera pierdere totala constructiva a aeronavei daca costul repunerii in folosinta reprezinta mai mult de 3/4 din valoarea asigurata a acesteia; 2. disparitia aeronavei. Aeronava se considera disparuta daca timp de 90 zile (potrivit conditiilor de asigurare practicate in prezent in Romania) sau 60 zile (potrivit conditiilor de asigurare Lloyd's - AVN Ia) de la data ultimei stiri primite de la aeronava nu s-a mai reusit a se lua legatura cu comandantul, alt membru al personalului navigant sau vreun pasager al acestuia, care sa dea o informatie cu privire la existenta aeronavei; 3. avariile pricinuite aeronavei de masurile de salvare; 4. cheltuielile necesare si economicoase facute pentru salvarea si conservarea aeronavei, pentru transportul acesteia de la locul avarierii pana la locul de efectuare a reparatiilor, sau pentru micsorarea pagubei, prevenirea extinderii pagubei produse, ori pentru stabilirea cauzelor si a cuantumului acesteia; 5. cheltuieli de judecata, arbitraj si altele asemanatoare facute de asigurat cu acordul asiguratorului, in scopul formularii pretentiilor fata de terti. Avariile aeronavei se despagubesc numai daca acestea depasesc cuantumul fransizei, stabilita potrivit tarifului de prime in vigoare, de acord cu asigurantul. Fransiza se scade din fiecare despagubire in parte.

Pagina 118 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

b) In asigurarea de raspundere civila asiguratorul acorda despagubiri pentru sumele pe care asigurantul este obligat sa le plateasca cu titlu de despagubiri si cheltuieli de judecata pentru: 1. vatamarea corporala sau decesul pasagerilor ca urmare a accidentarii acestora la bordul aeronavei sau in cursul oricarei operatiuni de imbarcare ori de debarcare; 2. pierderea, avarierea sau distrugerea bagajelor inregistrate sau neinregistrate, precum si a bunurilor aflate asupra pasagerilor; 3. pierderea, avarierea, sau distrugerea marfurilor transportate; 4. vatamarea corporala sau decesul persoanelor ori avarierea sau distrugerea bunurilor din afara aeronavei, cu conditia ca acestea sa fi fost cauzate in mod direct de aeronava sau de obiecte desprinse ori cazute din aceasta. Asiguratorul acorda despagubiri si pentru: 1. cheltuielile necesare pentru procurarea obiectelor de stricta necesitate, in cazul sosirii cu intarziere a bagajelor; 2. cheltuielile necesare si economicoase facute pentru salvarea pasagerilor, bagajelor si a marfurilor transportate, precum si a persoanelor si a bunurilor din afara aeronavei sau pentru micsorarea pagubelor, prevenirea extinderii pagubelor produse, ori pentru stabilirea cauzelor si cuantumului acestora; 3. cheltuielile de judecata, arbitraj si altele asemanatoare facute de asigurat, cu acordul asiguratorului, in scopul respingerii sau reducerii pretentiilor la despagubire ori in scopul formularii pretentiilor fata de terti. Contra platii unor prime suplimentare, in asigurare poate fi cuprinsa si raspunderea pentru unele riscuri speciale asa cum sunt riscurile de razboi, greve, tulburari civile s.a. precum si riscurile care apar in cazul zborurilor de proba dupa constructie. 3.7.3. VALOAREA ASIGURATA Asigurarea avianelor se poate realiza la o valoare care poate fi aleasa din mai multe puncte de vedere si anume: 1. la valoarea de inventar a aeronavei, fara plus sau minus de valoare in bilantul asigurantului; 2. la valoarea stabilita in functie de pretul de vanzare al aeronavei; 3. la valoarea de inlocuiere, in functie de pretul care ar trebui platit pentru o aeronava identica; 4. la valoarea de inlocuire cu o aeronava noua;
Pagina 119 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

5. la valoarea financiara stabilita in functie de suma ce trebuie platita inchirietorului in caz de disparitie a aeronavei. Potrivit practicii actuale din Romania, aeronavele se asigura la sumele declarate de asigurat si agreate de asigurator, care nu trebuie sa depaseasca valoarea de inlocuire, dar cel mult valoarea din nou, la data incheierii asigurarii. In privinta asigurarilor contra riscurilor de raspundere civila, acestea se pot incheia la sumele declarate de asigurat pentru pasageri, bagaje si pentru marfurile transportate, precum si pentru terti, in limitele prevazute de legislatia din Romania , in conventiile internationale la care Romania a aderat sau in acordurile incheiate de asigurat cu partenerii sai externi. 3.7.4. Prima si modalitatile de plata a acesteia Prima de asigurare se calculeaza potrivit tarifului de prime in vigoare la data incheierii contractului si se plateste anticipat pe toata durata asigurarii stabilita in contractul de asigurare. In principiu, prima se plateste in valuta in care s-a incheiat contractul de asigurare dar plata se poate face si intr-o valuta convertibila. La cererea asiguratului, in cazul asigurarilor pe o durata de peste 6 luni, plata primei poate fi esalonata in rate trimestriale sau lunare, platibile anticipat. In caz de neplata a unei rate de prima intr-un termen de cel mult doua luni de la scadenta, asiguratorul poate suspenda asigurarea dupa trecerea acestui termen si o poate repune in vigoare de la data platii primelor de asigurare restante, orele 24:00. Daca asigurarea inceteaza inainte de termen sau contractul de asigurare se denunta ori se rezilieaza, primele de asigurare platite pentru perioada ulterioara incetarii asigurarii ori denuntarii sau rezilierii, calculate potrivit tarifului de prime, se restituie, la cererea asiguratului. La asigurarile pe o durata de peste 6 luni, daca aeronava a stationat pentru reparatii sau din lipsa de activitate o perioada de cel putin 14 zile neintrerupte, asiguratorul restituie la sfarsitul perioadei asigurate, la cererea asigurantului, o parte din prima la asigurarea pentru pierderea sau avarierea aeronavei, calculata potrivit tarifului de prime, daca la aeronava respectiva nu s-au produs pagube pentru care se cuvin despagubiri. 3.7.6. Inceputul si incetarea raspunderii asiguratorului

Pagina 120 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In asigurarea pentru pierderea sau avarierea aeronavei, raspunderea asiguratorului incepe si inceteaza astfel: la asigurarea incheiata pentru o perioada de timp, la datele prevazute in contractul de asigurare. La asigurarea incheiata pentru o calatorie determinata, din momentul inceperii operatiunilor de imbarcare sau incarcare pe aeroportul de plecare si pana in momentul terminarii operatiunilor de debarcare pe aeroportul de destinatie. In cazul unei calatorii fara pasageri sau marfuri, raspunderea asiguratorului incepe din momentul pornirii motoarelor in punctual de plecare si inceteaza dupa sosirea aeronavei la punctual de destinatie, in momentul opririi motoarelor. In asigurarea de raspunderi, raspunderea asiguratorului incepe si inceteaza potrivit legislatiei din Romania, conventiile internationale la care Romania a aderat sau acordurile incheiate de asigurat cu paerenerii sai externi. Raspunderea asiguratorului inceteaza si odata cu denuntarea sau rezilierea contractului de asigurare. Daca aeronava se gaseste , in momentul expirarii, denuntarii sau rezilierii contractului de asigurare, in zbor, intr-un aeroport de refugiu sau de escala, sau sufera o avarie, raspunderea asiguratorului inceteaza in momentul ajungerii aeronavei la destinatie. Daca inainte de a incepe raspunderea siguratorului evenimentul asigurat s-a produs sau producerea lui a devenit imposibila, precum si in cazul in care, dupa inceperea raspunderii asiguratorului, producerea evenimentului asigurat a devenit imposibila, contractul se reziliaza de drept.

3.7.7.Obligatiile asiguratorului. Asiguratorul va trebui sa manifeste o grija permanenta si sa ia toate masurile care depinde de el, potrivit cu imprejurarile si cu respectarea normelor legale, pentru prevenirea pagubelor. El se va conforma tuturor regulilor si dispozitiilor date de autoritatile competente privind exploatarea in conditii de maxima siguranta a aeronavei. In acest scop asiguratorul ca urmari ca: la inceputul fiecarei calatorii, aeronava sa se afle in perfecta stare de navigabilitate aeriana; documentele oficiale de la bordul aeronavei sa fie tinute la zi si in perfecta stare, astfel incat sa poata fi puse la dispozitia asiguratorului in orice moment;
Pagina 121 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

angajatii si agentii sai sa respecte in tocmai dispozitiile autoritatilor competente privind realizarea zborurilor aeriene in conditii de siguranta maxima. Daca imprejurarile esentiale privind riscurile se schimba in cursul executarii contractului de asigurare (de exemplu: transmiterea dreptului de proprietate asupra aeronavei, inchirierea acesteia unui alt utilizator, reconstructia, modificarea numarului de locuri, devierea de la ruta prevazuta in contractul de asigurare etc.) asiguratul este obligat sa comunice asiguratorului (in scris) schimbarea, de indata ce a cunoscut-o. Nu se considera modificari care maresc riscul, efectuarea calatoriilor de proba dupa revizii si reparatii si nici devierea de la ruta indicata in contractul de asigurare, daca acesta se datoreaza fortei majore sau necesitatii de a asigura securitatea calatoriei. Daca asiguratorul a comunicat date neexacte sau necomplete ori nu a facut de indata asiguratorului comunicarea cu privire la schimbarea imprejurarilr esentiale privind riscul, asiguratorul are dreptul , inainte de producerea evenimentui asigurat, sa propuna asiguratului modificarea corespunzatoare a contractului sau sau sa-l denunte, in cazul in care, cunoscand exact imprejurarile, nu ar fi incheiat contractul. In caz ca asiguratul nu consimter la modificarea corespunzatoare a contractului de asigurare, aceasta se reziliaza. Asiguratul are obilgatia sa-l instiinteze in scris pe asigurator de producerea evenimentului asigurat, precizand data, imprejurarile si cauzele pagubei, intinderea aproximativa a acesteia, precum si despre pretentiile la despagubiri pentru prejudiciile cauzate pasagerilor si tertilor, in termen de 48 ore din momentul luarii la cunostinta despre acesta. Potrivit cu imprejurarile, asiguratul trebuie sa ia toate masurile pentru salvarea si conservarea aeronavei avariate, pentru micsorarea pagubei si prevenirea extinderii pagubei produse si pentru repunerea imediata a aeronavei in stare de folosinta. Cheltuielile efectuate in acest scop, in limita sumei asigurate, vor fi rambursate de asigurator. Acesta din urma poate acorda, la solicitarea asiguratului si avansuri banesti daca asiguratul justifica necesitatea si cuantumul avansului solicitat si trimite asiguratorului decontul la terminarea lucrarilor. Asiguratul va permite si va inlesni asiguratorului sau imputernicitului acestuia inspectarea aeronavei asigurate, participarea la constatare si evaluarea pagubei si la verificarea lucrarilor de reparatie, punandu-i la dispozitie procesele verbale de constatarea, precum si alte acte ce i-ar fi necesare. De asemenea, asiguratul este obligat sa ia toate masurile pentru obtinerea despagubirilor de la cei raspunzatori de producerea pagubei, cerand

Pagina 122 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

si avizul asiguratorului in cazul in care aceste masuri implica cheltuieli suplimentare, si sa conserve dreptul de regres al asiguratorului impotriva celor vinovati. Avand in vedere faptul ca despagubirile acordate de asigurator in cazul producerii riscurilor de raspundere civila nu pot depasi limitele prevazute de legislatia romana si de conventiile internationale la care Romania a aderat, sau limitele prevazute in acordurile incheiate de asigurat cu partenerii sai externi, asiguratul nu-si va asuma nici o obligatie si nu va face nici o cheltuiala in legatura cu pretentiile pasagerilor sau ale unor terte persoane prejudiciate fara acordul asiguratorului, cu exceptia cheltuielilor pentru asistenta medicala sau interventii chirurgicale necesare imediat dupa accident, precum si a cheltuielilor necesare pentru procurarea obiectelor de stricta necesitate in cazul sosirii cu intarziere a bagajelor. Pe biletul de calatorie pentru cursele externe va trebui tiparit in mod vizibil mentiunea ca asigurarea pentru vatamari corporale sau deces, precum si pentru pagube la bagaje si bunuri aflate asupra pasagerilor este incheiata in limitele mentionate. In caz de neindeplinire de catre asigurat a vreuneia din obligatiile expuse mai sus, asiguratorul are dreptul de a refuza plata despagubirii, daca din cauza asiguratului nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat si intinderea pagubei, si dreptul de a reduce despabugirea, daca paguba s-a marit din cauza actiunii sau inactiunii asiguratului. 3.7.8. Constatarea pagubelor, stabilirea si plata despagubirilor. Constatarea si evaluarea pagubei se face de asigurator, direct sau prin imputerniciti, impreuna cu asiguratului sau cu imputernicitii lui. Constatarea si evaluarea pagubei se pot face si prin experti independenti, daca acest lucru a fost convenit de comun acord de catre asigurat si asigurator. Stabilirea despagubirii si plata acesteia revine asiguratorului. Concomitent cu cererea de despagubire, asiguratorul trebuie sa prezinte actele si documentele necesare pentru stabilirea imprejurarilor, cauzelor, efectelor, realitatii si intinderii pagubei, precum si pretentiile formulate de cei prejudiciati. Despagubirile nu pot depasi suma la care s-a facut asigurarea aeronavei si limitele stabilite prin raspunderi. In caz de pierdere totala a aeronavei, drept despagubire se plateste suma asigurata a acesteia. In caz de avarii, pagubele se despagubesc pana la costul inlocuirii partii distruse sau al reparatii partii avariate a aeronavei.

Pagina 123 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Despagubirile se calculeaza la valoarea partilor sau pieselor inlocuite ori la valoareamanoperei si materialelor pentru partile sau piesele reparate, potrivit facturilor, adaugandu-se cheltuielile effectuate cu transportul partilor sau pieselor care trebuie inlocuite pana la locul unde se face inlocuirea, iar al celor care trebuie reparate, pana la si de la locul reparatie, cheltuielile de constatare, expertiza, demontarea si montarea, pe baza actelor probatorii prezentate. Din despagubirea astfel calculata se scade fransiza stabilita. Pentru raspunderile asigurate, despagubirea se stabileste pe baza intelegerii dintre parti, cu acordul asiguratorului, ori prin hotarare judecatoreasca sau arbitrala, potrivit legislatiei din Romania, conventiilor internationale la care Romania a aderat sau acordurilor incheiate de asigurat cu partenerii sai externi. Din despagubirea cuvenita pentru pierderea sau avarierea se retine prima scadenta sau restanta. In cazuri de pierdere totala, din despagubirea cuvenita se retine si primele de asigurare datorate pana la sfarsitul perioadei asigurate. In general, asiguratorul are dreptul sa participe la actiunile de salvare sau de conservare a aeronavei asigurate sau a marfurilor transportate, ori de micsorare a pagubelor sau de prevenire a extinderii pagubelor produse, direct sau prin imputernicitii sai. Asiguratul poate invoca dreptul de despagubire bazandu-se pe faptul ca asiguratorul a participat la asemenea actiuni daca in raportul cu situatia concreta nu are dreptul la despagubire. In asigurarea de raspunderi, asiguratorul neavand nici un raport juridic cu pasagerul sau tertul prejudiciat nu poate fi chemat sub nici o forma in procesul intentat asiguratului. Despagubirea se plateste in acea valuta in care a fost convenita plata primelor de asigurare. Asiguratorul are dreptul sa plateasca despagubiri si in alta valuta, pentru cheltuielile ocazionate de masurile de salvare, de micsorarea sau prevenire a extinderii pagubelor produse, de reparatii si altele asemanatoare facute in strainatate de asigurat, precum si pentru despagubirile cuvenite persoanelor straine in asigurarile de raspunderi. In limitele asigurarii (despagubirii) platite, asiguratorul se subroga in toate drepturile asiguratului sau beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei. Odata cu plata despagubirii, asiguratul este obligat sa predea asiguratorului toate documentele si dovezile pe care le detine si sa indeplineasca toate formalitatile necesare pentru exercitarea dreptului de regres al asiguratorului. Daca dreptul de regres al asiguratorului nu poate fi exercitat din culpa asiguratului, asiguratorul se elibereaza, in masura prejudiciului suferit, de obligatia platii despagubirii, iar in cazul in care plata despagubirii a fost facuta, asiguratul este obligat sa restituie asiguratorului despagubirea primita.
Pagina 124 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In cazul in care asiguratul a primit despagubirea de la terte persoane asiguratorul va plati numai diferenta dintre suma ce i se cuvine si suma primita de la terte persoane.

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ CONTRACT DE LEASINGVOLVO TRUCK CORPORATION- S.C. ROMLEAS S.R.L Contractul la care face referire acest studiu de caz este un contract de leasing avand ca obiect achizitionarea mai multor articole marca Volvo, respectiv 2 autotractoare Volvo FM12, 4x2 ; 2 semiremorci Schmitz SPR 24/L si un autoturism Volvo S80. Subiectul studiului de caz se refera doar la articolul 3 din prezentul contract atasat , respectiv atutoturismul Volvo S80 pentru care este prezentata si polita de asigurare. Cele doua parti contractuale sunt: VOLVO TRUCK CORPORATION 405 08 Gothenburg, Suedia, numit in continuare Locator si S.C. ROMLEAS S.R.L., Nr. de intregistrare la Camera de Comert J40/12499/1992 Soseaua Chitila nr. 10, Sector 1, Bucuresti, Romania numit in continuare Utilizator Acest contract s-a incheiat la data de 08 August 2000.

Prin prezenta Locatorul accepta sa predea in leasing catre Utilizator, iar Utilizatorul accepta sa primeasca in leasing de la Locator articolul Volvo S80 specificat in Anexa Nr. 1 cu referinta: ROM 185/TW/IM/08 August 2000
Pagina 125 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Urmatoarele conditii de baza se vor aplica cu privire la acest Contract de leasing: Perioada de Leasing: Perioada de Leasing va fi de 4 ani incepand cu Data de Livrare Data de Livrare: receptionat de catre acesta Conditii de plata : avans valoare reziduala valoare ramasa de plata rata dobanzii intervale de plata anuitati data livrarii Desfasurator plati: Balance Period 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Date 01-03-13 01-06-13 01-09-13 01-12-13 02-03-13 02-06-13 02-09-13 02-12-13 03-03-13 03-06-13 03-09-13 03-12-13 04-03-13 04-06-13 04-09-13 04-12-13 Instalment 2.812 2.898 2.986 3.077 3.170 3.267 3.366 3.469 3.574 3.683 3.795 3.910 4.029 4.152 4.278 4.408 Interest 2.262 2.177 2.089 1.998 1.904 1.808 1.708 1.606 1.500 1.392 1.280 1.164 1.045 923 797 666 Total payment 5.075 5.075 5.075 5.075 5.075 5.075 5.075 5.075 5.075 5.075 5.075 5.075 5.075 5.075 5.075 5.075 74.375 71.563 68.665 65.679 32.602 59.431 56.164 52.798 49.330 45.755 42.073 38.278 34.367 30.338 26.186 21.908 Months 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 durata contract :4 ani ( 12x4 = 48 luni) : 13.125 DEM : 17.500 DEM : 74.375 DEM : 3 luni : 16 : 13 decembrie 200 : 12.00% Data la care echipamentul a fost livrat catre Utilizator si

valoare totala autoturism : 87.500 DEM

Pagina 126 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Residual value

04-12-13

17.500

17.500

17.500

Total PRECIZARE:

74.375

24.319

98.700

Contractul de leasing a fost incheiat in anul 2000 in marci germane. Pentru actualizarea platilor in Euro si conform indicatiilor Bancii Nationale, aceasta actualizare se va face impartind 1 marca germana la valoarea de 1.955803 rezultand 1 EURO. Legat de FOLOSIREA SI INTRETINEREA ECHIPAMENTULUI PE PERIOADA DE LEASING, Utilizatorul are responsabilitatea de a asigura inmatricularea autovehiculului la autoritatile locale din Romania cu inregistrarea firmei VOLVO TRUCK CORPORATION drept proprietar al Echipamentului. Utilizatorul va furniza Locatorului o copie a documentelor transmise catre Politie in scopul inmatricularii. Utilizatorul este responsabil pentru prezentarea, in termen de 2 saptamani de la intrarea camionului in Romania, catre VOLVO a unei copii a documentului care atesta dreptul de proprietate a lui VOLVO TRUCK CORPORATION asupra camionului, document ce trebuie sa fie semnat si stampilat de Politie. Utilizatorul va utiliza Echipamentul cu grija si atentie conform tuturor instructiunilor de operare emise in aceasta privinta de PRODUCATOR. Toate costurile privind intretinerea si repararea echipamentului, exceptie facand costurile operatiunilor executate si acoperite de perioada si conditiile de garantie , vor fi in sarcina Utilizatorului Utilizatorul se obliga sa suporte eventualele despagubiri materiale si/sau morale si sa inlature raspunderea Locatorului in limitele maxime premise de oricare dintre legile in vigoare, de si impotriva oricaror si tuturor reclamatiilor, cerintelor sau pretentiilor la adresa Locatorului in calitatea sa de prprietar al Echipamentului, cu privire la orice fel de vatamare, moarte, pagube sau pierderi cauzate persoanelor sau proprietatii, rezultate direct sau indirect din posesia, operarea, transportul sau conditiile in care se afla Echipamentul in perioada de Leasing. Utilizatorul, pe propria sa cheltuiala, se va conforma tuturor regulamentelor legale si va aduce modificari si completari Echipamentului, in masura in care sunt solicitate, in orice

Pagina 127 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

moment, de lege, regulamente, directive, buletine, reglementari sau decizii ale autoritatilor guvernamentale in vigoare. Toate modificarile si completarile aduse Echipamentului vor fi proprietatea Locatorului si subiect al acestui Contract de Leasing, cu exceptia cazului unor stipulari exprese convenite de parti. Aceste modificari si/sau completari si costurile generate de acestea vor face obiectul unor negocieri si acorduri separate. Utilizatorul nu are dreptul sa vanda, sa foloseasca ca garantie, gajeze, ipotecheze sau dispune altfel de Echipament, in totalitate sau partial, si nu va accepta nici o obligatie asupra Echipamentului in totalitatea sau asupra partilor componente ale Echipamentului.

ASIGURARI Pe intreaga durata a Contractului de leasing, Locatorul, in numele si pe cheltuiala Utilizatorului, va asigura Echipamentul cu asistenta brokerului S.C. Leasing & Asigurari Forum Auto S.R.L. Utilizatorul are posibilitatea de a-si alege una din companiile de asigurari acceptate de Locator si recomandata de S.C. Leasing & Asigurari Forum Auto SRL. si poate opta pentru plata trimestriala sau anuala a primelor de asigurare. Plata politelor de asigurare se va face catre firma de asigurare prin S.C. Leasing & Asigurari Forum Auto SRL. Asigurarea va cuprinde Raspunderea Civila Auto Obligatorie, full CASCO (toate riscurile fara fransiza la furt si avarii) si, cand Utilizatorul solicita, polita de asigurare va include C.M.R. si Carte Verde. Copii ale politelor de asigurare vor fi tinute de Locator, originalele fiind inmanate Utilizatorului. Polita de asigurare va fi cesionata in favoarea VOLVO TRUCK CORPORATION, Locatorul urmand sa fie co-asigurat. Suma asigurata este in EURO si este aceeasi cu valoarea Echipamentului din Contractul de leasing.

Pagina 128 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Platile vor fi facute in EURO de catre Utilizator direct catre S.C. Leasing & Asigurari Forum Auto SRL. Prima plata se va efectua cu 10 zile inainte de livrarea Echipamentului. In cazul unei intrazieri in efectuarea platilor de asigurare trimestriale, Utilizatorul va plati o dobanda de penalizare de 18% pe an. In cazul unei intarzieri mai mari de 30 de zile, Locatorul are dreptul sa rezilieze IPSO JURE acest Contract si sa solicite returnarea Echipamentului, conform cu Art. 6 din prezentul Contract. Conform politei de asigurare atasate, suma asigurata este de 40.314 EURO iar prima de asigurare este de 2.376. Asigurarea s-a incheiat pe timp de 1 an de la data de 14.12.2001 la 13.12.2002 , urmand a fi paltita prin 4 rate . Rata I de prima de 594 EURO, s-a platit prin Ordin de Plata. Celelalte 3 rate sunt scadente astfel: Rata II la 11.03.2002 Rata III la 11.06.2002 Rata IV la 11.09.2002 Clauze speciale anexate la polita: plata primei rate se va face pana la 17.12.2001. Despagubirea se plateste in aceeasi suma in care s-a stabilit suma asigurata si prima de asigurare. Autovehiculul achizitionat nu este considerat aport la capitalul social al societatii ci mijloc fix pentru activitatea firmei.

Locatorul va reinnoi politele de asigurare, in aceleasi conditii, pe intreaga durata a Contractului de leasing, in numele si pe cheltuiala Utilizatorului. 5.2 Auto SRL. Apoi, pentru accidentele de pe teritoriul Romaniei, Utilizatorul va adduce Echipamentul in atelierul autorizat VOLVO din Bucuresti, sector 6, Blvd. Iuliu Maniu 632648. Pentru accidente petrecute in afar granitelor tarii, compania de asigurari locala, corespondenta companiei de asigurari din Romania, va furniza Utilizatorului toate informatiile necesare. S.C. Leasing & Asigurari Forum Auto SRL, impreuna cu compania de asigurari si atelierul autorizat VOLVO, vor evalua daunele si vor intocmi dosarul de dauna.
Pagina 129 din 135

In cazul unui accident, Utilizatorul are obligatia de a informa in cel mai

scurt timp, in scris, compania de asigurari, Locatorul si pe S.C. Leasing & Asigurari Forum

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In cazul daunei partiale, Echipamentul va fi reparat de atelierul autorizat VOLVO, compania de asigurari urmand sa plateasca despagubirea direct in contul atelierului. In cazul unei daune totale, compania de asigurari va face plata direct catre Locator epava fiind retinuta de Utilizator. Locatorul va retine din suma primita ratele neplatite si valoarea reziduala, orice surplus putand fi utilizat ca avans pentru un nou Contract de leasing (subiect al aprobarii unui dosar de credit), ori va fi returnat Utilizatorului. Pe parcursul perioadei de valabilitate a acestui Contract, Utilizatorul este responsabil pentru toate riscurile de avariere sau pierdere totala a Echipamentului, neacoperite de compania de asigurari, indiferent de motiv, chiar daca aceste incidente sunt rezultatul unor circumstante neprevazute.

SITUATII DE REZILERE A CONTRACTULUI Locatorul este indreptatit sa rezilieze Contractul fara nici un preaviz in cazul in care: Utilizatorul nu plateste o rata trimestriala stabilita conform desfasuratorului de plati in termen de max. 30 zile de la data scadentei; Utilizatorul nu respecta prevederile acestui Contract si nu ia masuri eficiente pentru rezolvarea oricarei incalcari a clauzelor Contractului, in termen de doua saptamani de la primirea din partea Locatorului a notificarii in scris, cu privire la o astfel de incalcare; Utilizatorul nu respecta obligatiile ce-i revin conform Art. 4; Utilizatorul este incapabil sau recunoaste incapacitatea sa de a plati la scadenta datoriile; Utilizatorul nu furnizeaza documentele de asigurare cerute.

Pagina 130 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In situatia in care Utilizatorul este in culpa, conform celor de mai sus, atunci Utilizatorul va plati imediat Locatorului toate Cambiile ramase si neplatite, precum si toate celelalte cheltuieli privind acest Contract, dupa care dreptul de proprietate asupra Echipamentului va trece de la Locator la Utilizator. Locatorul are dreptul, fara a fi nevoie de nici o alta formalitate, de a se adresa unui executor judecatoresc pentru recuperarea Echipamentului proprietatea Locatorului oriunde ar fi si de a fi pus in posesia si in folosinta Locatorului. In cazul in care Utilizatorul nu plateste Cambiile mentionate si toate costurile generate de acest Contract in termen de 15 zile de la primirea respectivei notificari scrise din partea Locatorului, Utilizatorul va inapoia Echipamentul in termen de 8 zile lucratoare in aceleasi conditii in care l-a primit (exceptie facnd uzura normala) La orice adresa numita de Lessor. Toate costurile vor fi suportate de Utilizator.

ILEGALITATE In situatia in care, in baza oricarei legi, reglementari sau reguli in vigoare sau aparitiei unei modificari a acestora sau in interpretarea acestora, va aparea Locatorul ca fiind illegal din partea sa ca sa mentina sau sa dea curs obligatiilor ce-i revin din prezentul Contract, atunci Locatorul va fi indreptatit sa rezilieze acest Contract fara notificarea prealabila iar Utilizatorul va plati imediat in favoarea Locatorului toate Cambiile neplatite, dupa care dreptul de proprietate asupra Echipamentului trece de la Locator la Utilizator.

TRANSFERUL DREPTURILOR SI OBLIGATIILOR Locatorulare dreptul sa transfere drepturile si obligatiile cei ii revin din acest Contract, in totalitate sau partial, fara consimtamantul Utilizatorului. Utilizatorul nu are dreptul sa transfere drepturile si obligatiile ce ii revin din acest Contract fara acordul prealabil in scri al Locatorului.

Pagina 131 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

OBLIGATII PRIVIND PERIOADA POST LEASING Cu minim 6 luni inainte de sfarsitul perioadei de leasing, Utilizatorul va informa Locatorul despre optiunea pe care poate s-o aiba: La sfarsitul Perioadei de Leasing Utilizatorul va returna vehiculul Locatorului, la data si locul numite in scris cu o luna inainte de data returnarii, de catre Locator. Utilizatorul are posibilitatea sa cumpere camionele la o valoare reziduala stabilita de comun accord. Cand, toate platile de leasing, datorate conform Contractului, inclusiv valoarea reziduala, au ajuns la VOLVO in Suedia, Echipamentul va trece in proprietatea Utilizatorului.

OBLIGATII SI GARANTII Utilizatorul se obliga si garanteaza si va fi considerat ca se obliga si garanteaza pe intreaga perioada a acestui Contract urmatoarele: Utilizatorul are mandat incredintat de compania sa, sa intre intr-un astfel de Contract si sa ia in leasing Echipamentul, sa incheie, deruleze si sa realizeze acest Contract, si a luat toate masurile care privesc compania, sau de alta natura, necesare in scopul autorizarii de luare in leasing Echipamentului conform conditiilor prezentului Contract, si autorizarii de incheiere, derulare si realizare a acestui Contract, ce constituie obligatii valabile si legale in vigoare ale Utilizatorului, in conformitate cu clauzele Contractului. Incheierea, derularea si realizarea acestui Contract nu va incalca nici o prevedere a vreunei legi sau regelementari existente sau a Memorandumului sau Actelor de Asociere a Utilizatorului, sau orice obligatie, procura, Contract sau alt instrument la care este parte sau care il obliga pe el sau activele sale. Toate licentele, consimtamintele, inregistrarile sau aprobarile, guvernamentale sau de alta competenta, necesare Utilizatorului in legatura cu incheierea, derularea, realizarea,
Pagina 132 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

valabilitatea sau intrarea in vigoare a acestui Contract, au fost obtiune in prealabil si sunt in vigoare si in plin efect. Toate declaratiile si toate informatiile, privind Utilizatorul si Echipamentul, furnizate in scris de Utilizator catre Locator anterior datei prezentului Contract, sunt adevarate si corecte sub toate aspectele materiale.

OBLIGATII Utilizatorul se obliga prin prezenta ca pe perioada de Leasing: (a) sa informeze imediat Locatorul asupra aparitiei unui eveniment ce poate

conduce la rezilierea Contractului conform celor prezentate in Articolul 6 din acest Contract. (b) sa depuna toate eforturile sa obtina sau sa determine obtinerea oricarui

consimtamant, sa realizeze sau sa determinerealizarea oricaror altor demersuri sau lucruri care pot fi din cand in cand necesare sau recomandabile, in vederea derularii in bune conditii a tuturor obligatiilor sale ce decurg din acest Contract.

TAXE Utilizatorul va plati toate taxele, taxe vamale sau alte obligatii, in cazul in care acestea exista, pe perioada derularii acestui Contract, prezente sau viitoare, in legatura directa sau indirecta cu Echipamentul (exceptie fac taxele sau obligatiile impuse in Suedia inclusive taxele asupra profitului sau castigurilor Locatorului)

FORTA MAJORA Locatorul nu va fi tinut responsabil pentru nici un fel de pierdere sau paguba ce poate rezulta dintr-o dispozitie legala, interventie a autoritatilor publice, act de razboi, greva, lock-out, boicot, blocada sau orice circumstantesimilare. Remarca cu privire la greve, lockPagina 133 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

out, boicoturi sau blocadese aplica chiar daca Locatorul insusi ia asemenea masuri sau este subiectul unor astfel de masuri. Orice pierdere sau paguba ce poate apare din orice alta cauzava fi compensata de catre Locator numai in masura in care pierderea sau paguba este determinate de neglijenta din partea Locatorului.

ARBITRAJ Orice divergente sau litigii rezultand din acest contract , inclusive acele neintelegeri referiotare la valabilitatea sau inetrpretarea Contractului, vor fi exclusiv si definitive solutionate de catre Curtea de Arbitraj din Stockholm in conformitate cu UNICITRAL / Regulile de Arbitraj ale Comisiei ONU si Legile Comertului International- versiunea 1977. Nuamrul arbitrilor va fi (3). Legea aplicabila va fi Codul Civil Suedez. Limba utilizata in proceduruile de arbitraj va fi Limba Engleza.

VALABILITATE Acest contract va deveni valabil si va intra in vigoare la semnarea Contractului intre ambele Parti. REZILIEREA ACESTUI CONTRACT Locatorul poate rezilia acest Contract in situatia in care Utilizatorul nu palteste avansul la data convenita de parti.

DAUNE In cazul in care Utilizatorul nu isi indeplineste oricare dintre obligatiile acceptate in acest Contract, Locatorul va fi indreptatit la daune pentru acoperirea tuturor pierderilor si cheltuielilor suportate in consecinta.

Pagina 134 din 135

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In situatia in care Locatarul a primit un avans , Locatorulare dreptul sa utilizeze acest avans pentru acoperirea pierderilor si costurilor generate de neindeplinirea de catre Utilizator a obligatiilor ce-i revin conform Contactului. Contractul a fost executat in doua exemplare semnate si stampilate de reprezentantii autorizati ai celor doua parti componente.

Pagina 135 din 135