Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- suprafata inchisa
- structura tridimensionala
- suprafata poroasa
1. GeosalteleTenax Multimat
Geosalteaua Tenax Multimat este o saltea tridimensionala realizata din monofilamente din
polipropilena extrudata cu functie principala de protectie a taluzurilor pentru eroziune.
Geosaltelele Tenax Multimat previn procesul de eroziune prin :
- imbinarea si ranforsarea straturilor solului
- asigurarea protectiei impotriva impactului ploilor si scurgerilor apei de suprafata fara sa
afecteze procesul de revegetatie
- multumita rezistentei de alungire poate face fata scurgerilor de apa de suprafata avand viteza
de peste 4 m/s, prevenind deplasarea particulelor de sol si eroziunea in domeniul ingineriei
hidraulice
- permite retinerea stratului gros de suprafata al unui sol chiar si in cazul taluzurilor foarte
abrupte si impermeabilizate
- retine apa in izvoare, canale si conducte prin dispersarea energiei cinetice si a debitului de
apa
1
controlul eroziunii solului
2
controlul eroziunii solului
3. Elemente de calcul
Unghiul cu care pamantul este improscat, θs este direct legat de rezistenta la forfecare, τ printr-o
relatie de tipul (Weggel, Rustom, 1992) :
θs = 40.5 τ -0.425
Piederea de material prin eroziune poate fi evaluata folosind ecuatia universala a lui Wishmeier
(1960 ;1978) :
E=R x K x L x S x P x C,
Unde :
E – este valoarea medie anuala a pierderii de masa de pamant (masa/suprafata) ;
R – indicele de erozivitate al ploii (functie de intensitatea si durata ploii, de masa, diametrul si viteza
picaturilor de ploaie) ; in tara noastra are valori de 0.08 – 0.16 ;
K – este indicele de erodabilitate al pamantului ;in tara noastra are valori de 0.6-1.2 ;
L – factor ce tine cont de lungimea pantei ;
S – factor ce tine cont de unghiul pantei ;
P – factorul conditiilor de amplasament (de obicei este egal cu 1, in afara situatiei cand
amplasamentul este in terase) ;
C – factor ce tine cont de tipul culturii (egal cu raportul dintre masa de sol pierduta prin erodare pentru
o anume cultura si masa corespunzatoare pentru teren necultivat).
Pentru a obtine E in t/Km2 an, partea din dreapta ecuatiei trebuie inmultita cu 224.6
W = 13.3+9.8 lg I
Unde :
I este exprimat in mm/ora,iar W in J/m2/mm
Totalul annual mediu al valorilor r = WI30 a ploilor cu intensitate de peste 12.7 mm,cazute intr-o
localitate reprezinta indicele de erozivitate annual al ploilor din acea localitate (R) (Henensal, 1987)
Indicele de erodabilitate, K se poate obtine dintr-o abaca din fig. I.33 (Wishemeier, 1978) astfel : se
porneste de la procentul de praf sau nisip fin spre curbele de continut de nisip (0.1 la 2 mm) si apoi pe
dreapta corespunzatoare continutului de materii organice. Apoi se gaseste un nou punct functie de
structura pamantului si de permeabilitatea sa, in sensul indicat de sagetile de pe fig. I.33.
3
controlul eroziunii solului
Atunci cand punctul se gaseste intre doua curbe, se interpoleaza intre valorile existente.
Ecuatia universala a lui Wishmeier se aplica doar pentru eroziunea de suprafata. De asemenea,nu
este aplicabila pentru pante abrupte, zone restranse sau terenuri cu amestecuri de pamanturi. Ea nu
poate prevedea variatiile sezoniere ale eroziunii,deoarece utilizeaza doar un indice anual al
precipitatiilor si curbe anuale de distributie bazate pe valori medii obtinute pe termen lung (Weggel,
Rustom, 1992)
O modificare posibila a ecuatiei pentru a estima pierderea prin eroziune datorata unei singure ploi,
este inlocuirea factorului R cu un termen care sa includa atat valoarea de varf a precipitatiei,cat si
cantitatea totala de apa cazuta :
0.56
E = 2917*(V*Q) * K*L*S*C*P (Gazdaru, Feodorov, Manea, Batali)
Unde :
V este volumul de apa in m3 si Q este debitul max. in m3/s. E se obtine in t/Km2.
Calculul se aplica pe suprafete omogene decupate dintr-un perimetru pe criteriul comportarii in raport
cu procesul erozional.