mm

TOTUL
DESPRE
PWXXK&&K-&Xg&XM
psrr"{&Ls6t g ApLteATA ?n* lnngcl rut

Editor consultant Jo Hemmings

O EE ITIE LITEFIA
 Penguin
Rarldom
House

How Psychology Works

Copyright O 2018 Dorting Kinderstey Limited
0 companie Penguin Random House

Editorsenior Kathryn Hennessy

Redactori Anna Chiefetz, Jemima 0unne,
Anna Fischet, Joanna Micklem,
Victoria Pyke, Zod Ruttand
D€signeri Phit Gambte, Vanessa Hamitton,
Renata Latipova
D irector a rtistic Karen Setf
Coperti CLare GeLi
Design coperti Sophia I,4TT

*c
Editura Litera
0.P.53; C.P.212, sector4, Bucure5tj, Romania
tet.: 021 319 6390; 031 4251619;0?52548372:
e-mait: comenziOtitera.ro

Ne pute!ivizita pe

Totul despre psihologie

Copyright O 2019 Grup Media Litera

pentru versiunea in [imba romen;
Toate dreptLlrite rezervate

Traducere d n timba engtezE:

lrina Brandabur/0raaL Sof t

Editor: Vidragcu 9i fiii

Redactori: Teodora Nicolau, lties Cempeanu
Consuttant de specialitate: Carmen VasiLe
Corector: Georgiana Enache
Prelucrare copert:: Vtad Panfitov
Tehnoredactare si prepress: Marin popa

Descrierea CIP a B;btiotecii Nationate a RomAniei

Totut despre psihotogie: psihologie apticatt in imagini/
ed. consuLtant:Jo Hemmings. - Bucuregti: Litera,2019
tsBN 978-606 _33_3461 -0
l. Hemmings, Jo led.]
159.9
TULBUR
PS]HICE
 PSIHOLOGIA
VIATA DEZI CU ZI

I
 AUTOR]
IZI Jo Hemmings (editor consultant)
este psiholog comportamental.
A sludiat la universitdlile din
Warwlch qi Londra. Este autoare
a numeroase volume despre
psihologia relaliilor, scrie articole
in ziare si reviste nationale, are
emisiuni la TV si la ndio $i deline
un cabinet psihologic in Londra.
Este consultant psihologic
Ia postul de televiziune lTV din
Marea Bdtanie, unde participd
la emisiJnea Good Momjng Bikin.

Cathedne Collin este psiholog

ciinician, director al Outlook SW Ltd
(IAPT) gi proiesor asociat la Universi-
tatea Plymouth. Domeniile de interes
sunt sendtatea mentald qi terapiile
cognitiv-comportamentale.

Joannah Ginsburg Ganz este

psihoterapeut clinician qi jumalist,
cu o expedentd de peste 25 de ani
in sectorul public qi privat. Scrie
regulat in publicatii de psihologie.

Merrin Lazyan este producdtoare

radio, scriitoare, editoare qi intercretd
de muzice chsicd, absolventd de
psihologie Ia Harvad. A scds cd4i
de flctiune $i non-ficliune cale
acoped o vastd game de subiecte.

Alexandra Black este autoare

fteelancer, care abordeazanumercase
subiecte, de la istoie la afacei.
Cadera de scditoare a putat-o inilial
in Japonia, apoi a lucrat la o editurd
in Australia, dupe care sra instalat
la Cambridge, i\4area Britanie.
 ffi[Ifi,'1,'j1,",
Majoritatea marilor descoperiri din psihologie sunt foarte recente
(circa 150 de ani), insd rdddcinile acestui domeniu se gdsesc in filosofia
din Grecia anticd gi din Persia. Majoritatea abordirilor si a ramurilor
psihologiei au cunoscut o evolulie rapidd, ceea ce le-a oferit psihologilor
un set de instrumente aplicabile in viata cotidiand. intrucAt societatea
a evoluat, au apdrut noi aplicalii care sd rdspundd nevoilor oamenilor.

I808 Franz Gall scrie despre i.,',.:

frenologie (conform cereia ,.i r''
1879 Wilhelm
formacraniului gi dispunerea .. r;
cca 15oo i.Hr. 'r'l Wundtfondeazi un
protuberanlelor pe scalp ,il '
PaprrusultberS laborator la Leipzig,
dau la ivealdtrdsdturi .l
(papirus medical .' de personatitate)
Germania, dedicat
egiptean)menlio- ,i 16g|in Eseu derpre cerceterii psihologice,
neazd depresia. rr. . inLelectul omenesc, care marcheaze
. John Locle descrie inceputulpsihologiei
FILOSOFI DIN 1529-16:13 Rend mrntea umana, care, expe.imentale formale.
GRECIAANTTA Descartes prezinta la nastere este tdbula
teoria dualisia minte roro ( tablii eoalii )
vs matene (pp. 24-25), ;
470-370 i.llr. Democrit in Tratat desDrc lume
face distinclalntre 1620 Francis Bacon
intelect Sicunoa$tere ::q scriedespresubiecte
senzoriale;Hipocrat otiholoeice. orintre din l685Wundtiiare
introduce principiui Gdckel
1590 Rudolp'r <are naiura cunoa5terii ca discipoli pe Hugo
medicinei gtiinlif ice.
inventeazatermenul l simemoria. Milnsterberg tiJames
,,psihologre". McKeen Cattell, care
dezvolta psihologia l/O
(industrial-organizationale)
387i.Hr. Platon
(pp.176-187).
propune ideea
.onform.sreia 350 i. H r. Aristotel scrie
creierul este sediul despre suflet (De AnimoJ
proceselor mentale. gi introduce conceptul
de tabula rd5a a mintii.
1890-1920 Metodele
cca300-301.Hr. de predare in scoli
Zenon preda stoicismul, 1025 in Cononul se schimbe odate
care a stat la baza medicinei, Avicenna cu dezvoltarea psiho-
TCC (terapia cogn itiv- 705 d.Hr, Primul spital cca900Ahmed ibn Sahl descrie tulbureri logieieducationale
comportamentald) pentru tulbureri psihice al Balkh i scrie tratate de psihice, printre care (pp.166-l7s).
in anii 1960 este construit la Bagdad- boli mentale, care au la halucinatii, man;i,
(Alte spitale se construiesc bazi cauze fizice tilsau insomnie tidementa.
la Cairo, in anul800, psihologice; al- Razi
ti la Damasc, in 1270.) practice prima forma
de psihoterapie 1896 Se dezvolta
cunoscuta. 850Ali ibn Sahl Rabban psihologiaclinicd odate
al-Tabaridezvolti cu deschiderea primei
ideea psihiatriei clinice, clinici de psihologie
pentru a lrata pacienti la Universitatea
cu boli mintale. din Pennsylvania.
 """"iiJily""i?[Lt"i 12.; 13 }l$ffi
-" 'r"'I';rl.i:.:.rf i-: 2O0o La Stockholm are loc Congresul
.r..:,ir':::"
'
::..:.: .r. .r''.,. . Mondialde Psihologie. Diplomatul
. anii 1e2o Med.cJtcart ' anii 1e20 ps hotosut
behaviorisr 1'-"-:l':ti:ll^1*i3T^",
ln care pslnologrd poate
_
Drem fondeala Jn laborator rohn B- wargon incene contr our la r-az.J vare,
oe psrnotogre sporl va sa tu(reze tn tndusrta
,::':'i'' uJo-z?lj ;,;ll;il;; ;;;;;^
L J*ir" ip"p
conrricteror'
"i'
..r
dinaniile2oForosirea
psrhomet, ce
':..i::iHxglilJ:t"' ll -2ooos".uen1i",""
lgeo1erorre BrJner €enomului umdn
tesrelor i"r,;):;;:;i;\:' Meaninq descl' de no; dp
pentrJ Tasurarea publi.a A;ls ol 'ai
inteligenleiiniliazd -.;,.':,, Fo:ur Lectures on Mtnd an; cercetare a creierului
psihologia identitalii i.. r.lri. Cu/fure, ce im bina filosofia, ll Sicorpuluiuman
desineapp.146-153). : :.;,. lingvislicatiantropoiogia .
(Psihologie culturala ;
' I
anii 1930 Psihologul . I pp.214 215).
'
,

social Mariejahoda L i: aniilgSo psihologia

o,,bli.: nrim,,l _
1976-^Richard- _Dawkins l: sanatdlii (pp. t12,it5)
9ludiu de psihologle :: - -
publica Gena e,go\n,.care ... devine o ramuri r-ocl.r
comunitar;
rer6Lewisrermanapli.. roill'ilriJi ,, t':*iJiTlllfi$?:ri;i i noscuteapsihorosiei'

psihologiain sistemul , r:! . :t l :r i ., . . , . i:' .,, , - -. .

. ... . .

armatd), .
.
. - .
judiciaipo ilie si
fondand astfel psihologiu
E,,it3:?9,
.,,, ,.,. -'--:,-'-"
,, ,r ,, ,
,....,:t,
.,t,
judiciare (pp.l94 203). nsihotogia .,ir din 1l:s
b ologrca apare
. 1935 Kur t Ko"ka 1971 0 tomoErafie

I publrca ca drsarDlrn.l
Pnncp
*^i;i?,,in""i{rii
le L-_-::'^^l_
\pp 22-21) 1965Are locConferinla r,, comPuterizai;

i:f.'}jtrJ# :,;:Tli::,1::""
. lgl3John B. public;
Watson
Terapia
1938 psihologilor comunitatii il
psihotooia asa cum a vdtl , . electro-convu siva ,'
-:.':i. (pp 147 143)este . 1960 Te' dpia srslem ca
' l'l ,\ behovrorntii, undp pune :' | : _, -_'_
bazele behaviorismului
folosita,pentru anii1960 lnteresulcres.rl ,. (defamilie)ianagtere
(pp. 16-17). orirra data 'ata de p.ihologra (a dor-lenlu de cTud
'r
(PP 138141)
I.i.;., i comunitalrr(pp 214-2:3) ".
:: .r r] duce la migcari politice- :ii
: l.l.1ll1yl9Llllr. ,j rere erinorogi"",go_:',o...ir 'r,r le6oAaronr Beck
no."i(pp.iea t"93) r,f.
.... ..
l9s6ceorseA. Mitter .,. P'":,!"1"J!c-
sedezvoltein alDoilea Lr aolca osrholosicoenrtiva te rapla cogn ltlv-
l
l913 CarlJJng rupe nirU. V""ai"i"*,r,
legaiurile cu (blesul ,:li"i, '" ;;;:r;";;;" (pac. r2s).
sauFreudt rtidezvolta construiJsca -ri"i;r, p" i;;
teoriidespre iisa opeleze ,. sau miinus doi.
::
.

'''iii. propriile armamenisi masinirii ij: i:,1

irconsLiert{p.
rlrconlLrerrt\P 120).
rzul comDtex-" i:
complexe. .
,t.tl:;,..,.,...,.!,,_.,,.._. .......
PSIHOLOGIE
din1909aparepslhologiai.l'....:'.,nrunopstxoLoett].. t6tiiirv:i-
.i dezvoltarir(pp. 146 153). .- ----.-
care se bazeaza pe sturdi:le 1954 Abraham Maslow
lrerdiene asupra impor tanter anii 1950 \eurologur pubhca Molivdlre
experienlelo r din copilarie. :,i1 Wilderc Penfleld si personalitate, in carc
anii 1950 Sunr . ' in studiile sale despre considere umanismul
delvo tare pnmele : epi epsie. lace legatura a treia to'la in psihojogie
medicam-"nte i:r intre activitatea chimice (pp.l8re).
,:. t:l 1900 SrRmund Freud
--- psihoactive; acreieruluisifenomenele
oslhoacllve: acrelerululsr Ienomenele
I"tiJl" i.""" psiholarmacoiogia psn ce (po. :l-:l; , pstfolitcte

lnteryretareaviselar ment pentru boli

til:...
1pp. ia-ts). mentale (pp. 142143).
1952 -
. ,^-- Este publicata prima edifie
ajir.l9s4.Gordon
...i identifice stadiile
Allport
,. .-,- ,.-..,,::...,-,..... .i:., din Diagnostic and Statistical _1,- rej udecAlilo r sociale, p

PSIHANALIZA I ' :.. Manual af Mental Disorders :,.iJ" relevante in psihologia

ffireoria
ffipsihanaliticd
Aceastd teorie psihologicd sustine cd, de fapt, conflictele
inconstiente ale minlii determind modul in care se dezvoltd
personalitatea Ei dicteazd un anumit comportament.

Ce este aceasta?
Elaborate de neurologul austiac
Sigmund Freud la inceputul
secolului XX, teoda psihanalitice
spune ce personalitatea si compor-
tamentul uman sunt rezultatul
conflictelor neincetate din mintea
umand. in general, individul nu este
constient de acestea, ceci au loc Ia
nivel subcon$tient. Freud sugereaza
ce aceste conflicte iau nastere intre
trei componente ale minlii umane:
sine, supraeu gi eu (dreapta jos).
Freud credea cd personalitatea se
dezvolta de Ia nastere in cinci etape,
pe care el le numeste psihosexuale,
cdci imphce atat dezvoltarea sexu-
alitelii, cat
qi procesele mentale.
In fiecare eiapd, mintea umane
se concentreaze pe aspecte diferite
ale sexuautetii, de tipul plecedi
orale a unui bebelus cand suqe
degetul. Freud considere cd etapele
psihosexuale genereaza un conflict

Vise
MOdgl tOpOgfafiC visele sunt considerate canate

mjnlii.
Freud descrie trei niveturi de conrtiinta ate til::":il[1]
Mintea conttientA nu este decat o mica parte din intreg. il::"ffffi:l:
mintea
Degi nu este deloc constienta Je ganaurile d in ....: ... ..
caci majoritatea sunt Prea
incongtientd, ea afect""ra .o,npo'rti.nln;i ' -' tulbu ratoare pentru a fi gestionate
de mintea conrtienta.

.:tli
.:: I Con;tient
Contine.ideile
', :,.

::: si emoliile de care

', ,

: ' i, I con$ienti I
..:-.-.
-, .- . ... __- _]l oamenii sunt

,;. Preconstient
,' (subcoigiient)
.r Stocheazeinformatii
.r: despre copil5rie, de tipul
Psihanalizri .:; amintirilor, care potfi
accesate prin psihanaliza.
In acest tip de terapie
(p. 119), clientulii povestegte
psihanalistului amintirile
din copildrie givisele sale,
pentru a debloca mintea
incongtientA gi a revela modul
in care controleaza sau
declangeazi un com-
portament nedorit.
 * "fiJ:'#.,",:ff,lf: / 15
14 lln
intre biologie si asteptedle sociale,
iar mintea trebuie sd il rezolve
inainte ca persoana sd treace h Ce este acesta? Cum funclioneazd?
o dezvoltare mentale sendtoase. -c:-::.IlPr.r-li!
Freud suslinea cd Eulfoloselte mecanis- Negarea este un
oameniifolosesc me de apirare pentru mecanism de aparare
Evaluare mecanisme de aperare a-iajuta pe oameni sA des lntalnit pentru
Deqi modelul lui Freud a avut incon$tient, cand ajungd la un compro- ajustifica un obicei
o influente incontestabile pdvind se confrunte cu anxie- mis mental, cand au care il face pe individ
rolul subconstienl,ului (psjhanaliza. tate sau emotii nepld- de-a face cu lucruri se se simtA prost, de
p. 119), s-a dovedit controversat, cute. Aceste mecanisme care cauzeazd conflicte tipul fumatului. Cand
ceci se bazeazd pe sexualitate ca ii ajute se facd fald interne. Mecanismele cineva spune cA este
'ite motor al perconalitelii. Muti cdtici
amintirilor $i impul- care deformeaze ,,fumator ocazional",
surilor resjmlite ca realitatea sunt negarea, i$i permite se fumeze
cred ca modelul este subiectiv stresante sau neplAcute, deplasarea, reprimarea, din cand in cand,
qi prea simplist, neputand explica ,,pacelindu-i" se creade regresia, i ntelectualiza- fere se admita cd este
rele natura complexd a minlii cd totul este bine. rea ti proiectia. dependent de fumat.
.ict si comportamentului.

Lle
le,
Model structural
I, Mintea congtiente este doar vdrful
aisbergului, o mica parte dintr-un
nate lntreg. Teoria psihanalitica se bazeazi Conttient
pe id-eea ci inconstientul este structurat
in trei componente: sine, eu ti supraeu.
Aceste trei componente ,,discute'
intre ele pentru a rezolva conflicte
emolionale si impulsuri.
Supraeu Eu
Dorette se faca Vocea rafiunii,

ffi
ceea ce este care negociaza
corect. Este cu eul5i supraeul.
con$tiinla
morale care
) Complexul de infeforitate - preia rolul unui Sine
stima de sine este scizute Si parinte sever. Cere satisfaclie
impiedice functionarea normaltr. imediatd, este
ldee dezvoltata de psihanalistul ca un copil
neof reudian Alf red Adler. impulsiv
) Principiul plicerii determind cu care te
funclionarea sinelui - oblinerea intelegi
plecerii ti evitarea suferin!ei. greu.

w ) Neofreudienii au dezvoltat
noiteorii pe bazele psihanalizei
freudiene. Printre ei, CarlJung,
Erik Erikson siAlfred Adler.
lnconttient
@[ Abordare behavioristd
Psihologia behavioristd ii analizeazd +i ii trateazd pe oameni pornind
de la ideea cd, de fapt, comportamentul este ,,dobdndit,,prin inter-
acliune cu lumea, iar influenta subconstientului este irelevantd.

Ce este aceasta?
Punctul de plecare este compor-
tamentul obsewabil al omului,
emotiile si gandurile nefiind luate
in calcul. Aceasta abordare
se bazeaza pe trei presupozilii.
in primul rand, oamenii preiau
comporlamentul prin interactiune
cu cei din jur, nu il dobandesc la
naqtere. in al doilea rAnd, intrucat
psihologia este o stiinla, teoda
behaviodste ar tretJui sd se spdjine
pe date obtinute pin expedmente
controlate si pdn obseryalii. in al
treilea rand, orice comportament
este rezultatul unui stimul care
genereaze un respuns specific.
Odatd ce psihologul a identificat
asocierea stimul-respuns, el
poate prezice comportamentul -
ceea ce se numeste ,,condilionare
clasicd" (mai jos). in timpul
terapiei (pp. 122-129), psihologul
foloseste aceaste prediclie
pentru a ajuta clientul se isi
modiflce comportamentul.
Evaluare
Punctul fofie aI aborderii beha-
vioriste, anume ca poate fi. dovedite
stiintiflc, spre deosebire de psih-
analiza freudiane (pp. 14,15),
a fost considerat si punctul
seu slab. Multe expedmente
behavioriste au fost efectuate
pe cobai si caini, iar umanlqtii
(pp. 18-19) au respins presupo-
zilia ca oamenii reaclioneaze ca
animalele in condilii de laborator.
Psihologia behaviodsta nu
ia in considerare liberul-arbitru
sau factodi biologici (testoste-
ronul Ei alti hormoni) qi reduce
experienla umane Ia un sei
de comportamente condilionate.

Teme ale behaviorismului BEHAVIORISM METODOTOGIC

John Watson a dezvohat psihologia behaviorista in 1913.
Teoria lui Watson se incadra in tendinta stiintifice a seco-
lului XX, sprijinitd pe date concrete, nicidecum pe ipotezele
subiective ale mintii, iar abordarea behavioriste avea
se domine urmatoarele decenii. Psihologii ulteriori au
c Teoria luiWatson a devenit cunos-
cutA sub denumirea de behaviorism
metodologic, datoriti metodelor
ttiinlifice aplicate:

il
interpretat behaviorismul intr-un mod mult mai flexibil, ) Watson considera psihologia
dar dovezile obiective au ramas la baza cerceterilor. o Stiinte alcArei scop era prediclia
5i controlul comportamentului.
) Este cea mai extremdforme
de psihologie behavioriste pentru
cd exclude moitenirea genetice
Pavlov a observat cum cainii salivau la vederea mancerii sau starea mentali a persoanei.
ti a inceput se sune un clopolel de fiecare date cand ) Pornefte de la ideea cA, la na$tere,
ii hrenea. Treptat, cainii au inceput sA saliveze doar

t?
m intea oamenilor est e tabula rasa:
la auzul clopolelului, pe care il asociau cu mancarea.

?
acegia deprind comportamentul
"*-'dk de la persoanele dinjur(condi-

'*' Sffi''
f-!f '
tionare clasicA, vezi stanga).
De exemplu, un copilzambegte
cand itivede mama zambind
Stimul Rdsplns Stimul Raspuns
sau plange cand aceasta lipA.
neutru neconditionat condilionat condilionat

stimulnecondilionat
 *'fffi:Jfs:931i:
16 /17 Dl

Aceaste metodd de modificare a comportamentului, in acest caz dresarea unui caine, implicd actiunj pozitive
sau negative din Partea stapanului, care se incurajeze sau sA aplice pedepse in func_tie de comportamentul cainelui.

) incurajarea pozitivi Recompense ) Pedeapsa pozitive Stepanul

care incurajeze un comportament
sA face un lucru neplecut pentru
bun. De exemplu, cainele prime;te a descura.ja un comportament
o crochete pentru cd se agazi neadecvat. Cand cainele este
la comandi. Animalul invale cA, in lese titrage de ea, aceasta
prin repetarea comportamentului, ii creeaze o senzatie de disconfort.
va obline alte recompense.

I ) incurajarea negativi Stipanul ) Pedeapsa negativa Stepanul

inlature ceva reu pentru a incuraja priveare cainele de ceva ce ii place.
or.
un comportament adecvat. descurajand un comportament
De exemplu, lesa este lejere inadecvat. De exemplu, iiintoarce
cand cainele merge lange stiipan, caineluispatele pentru a-l priva
invetand astfelse mearga la picior de atentie dace !opeie. Cainele
pentru a evita sufocarea- invatd sa nu mailopiie.

I BEHAVIORISM RADICAL EEHAVIORISM PSIHOTOGIC

ln anI IYJU, ts.F. Skrnner dezvolU

behaviorismul radical, care duce
la dezvoltarea ulterioare a psiho-
logiei biologice:
o Conceput de Arthur W Staats,
behaviorismul biologic a cattigat
teren in ultimele patru decenii.
Este o abordare des folosite,

il T
) Ca gi Watson, Skinner considera mai ales in educalie:
CUNOASTERE
ce abordarea cea mai pertinenta ) Personalitatea este modelat;
se baza pe observarea $tjintificd de comportamentele pe care le
a comportamentului uman deprindem, de geneticd, de starea
ti a factorilor declan$atori. emotionale ti de modulin care
) Skinner dezvolti teoria clasicA a creierul proceseaze informajiile
condi_tionArii ti propune ideea de din Iumea inconjuratoare.
,,incurajare" - un comportament EMOTIE ) Staats a studiat importanla
incurajat printr-o pdrinlilor in dezvoltarea copilu lui.

'' :..:.:
recompensA are j: ,: ..1't., ) Staats a demonstrat ca formarea
:. '|
mai multe tanse lingvistici 5i cognitiva timpurie
de afi reprodus -t'
contribuie la dezvoltarea avansatA
\: (v. conditionarea ..j : ]], a limbajului, iar copiii au rezultate
operante, sus). ...
mult mai bune latestele de
EXTERN BIOLOG{E EXTERN BIOLOGIE inteligente.
@!umanism
Spre deosebire de alte aborddri psihologice, umanismul pune accent
pe importanla punctului de vedere al individului, incurajdnd intrebdrile
,,Cum md vdd pe mine insumi?", nu cele de tipul ,,Cum md vdd altii?,,.
Ce este acesta?
Psihologia behaviodste observe
comportamente extedoare, iar psih-
analiza sondeazd subconstientul,
dar umanismul este o abordare
holistice, punand accent pe modul
in care o persoana iFi percepe
comportamentul si interpreteaza
evenimentele. Acesta se concen-
treazd mai degrabe pe viziunea
subiective despre sine a individului
s.i cum i-ar pHcea se fle, nu pe vizi-
unea obiective a unui obseruator.
Carl Rogerc qi Abmham Maslow
sunt pioniedi umanismului, care,
in anii 1950, oferea o altemativa
la modul in care ar trebui intelease
natura umand. Principala premise
este ce dezvoltarea personale
lnfluenlate de umanism, psihologia
gestalt examineazd modulin care
mintea umanA folosegte mici buceti
de informalie pentru a cladi un intreg
semnif icativ Aceasta abordare
psihologice pune accentul pe
perceplie - legile care guverneaza
modulin care percepem lumea.
O parte din terapia gestalt conste
in aretarea unor imagini clienlilor
pentru a observa cum le percep
acettia. lluzia numita,,vaza lui
Rubin" este cel mai bun exemplu.
Ea ilustreazi legile ,figurii" gi ale
,,fundalului": mintea noastra
caute si distinga figuri (cuvinte,
de exemplu) de pe fundal (o pagini
alba) stabilind astfel ce anume este
prioritar in procesul perceptiei.
,,Via{a buni este un proees,
nu o stare de a fi."
Carl Rogers, psiholog umanist american
si implinirea sunt cele mai impor-
tarte obiective ale omului, iar
sterib emolionale Si mentale de
bine provin din implinirea acestora.
Liberul-arbitru in alegedle perso-
nale este si el o cheie.
Evaluare
Rogers qi alli psihologi umaniqti
propun metode si investigalii
de tipul chestionarelor cu rdspuns
deschis (pentru care nu exista res-
punsud,,corecte"), al interviudlor,
VAZA LUI RUBIN ii ofere privitorului
alegerea perceptive de a vedea doue
profiluri umanesau o vazd albe.
al ut izerii jumaleld personale
pentru consemnarea gandudlor
qi sentimentelor. Psihologii umaniFti
considere ca singura modalitate de
a cunoaste pe cineva este dialogul.
Umanismul susline terapia
centrate pe persoana (p. 132)
-
una dintre cele mai utilizate
in uatarea depresiei. Abordarea
umanista este folosite qi in educalie,
pentru a-i lncuraja pe copii sd
exerseze liberul-arbitru si sd face
aleged personale se cerceteze
qi sd inleleaga motivaliile.
Totusi umanismul ignore biologia,
mintea inconstiente qi influenla
puternicd a hormonilor. CTiticii mai
sustin si ca abordarea este neqtiin-
lifica deoarece scopul realizerii
de sine nu poate fi mdsurat exact.
Calea spreimplinire
Carl Rogers identificd trei aspecte ale
personalitalii care determine shrea
psihologice a unui individ: stima de
sine, imaginea de sine si sinele ideal.
Cand sentimentele, comportamentul
ti experienjele se potrivesc cu ima-
ginea de sine 5i reflecte ce ne-ar
plicea si fim (sinele ideal),
ne simlim multumiti. Dace
exista o incongruenle
intre aceste aspecte,
suntem nemultumili.
 cg gsTg p5&{0}"t}Gllt?
Umalism 1,8 /19 DT

Umanismul provine din teoria occidentala a identitatii

personale gi a implinirii de sine, denumit; uneori indivi-
dualism. Colectivismul subordoneaz, individul unui grup.

lndividualism Colectivism
) ldentitatea definite ) ldentitatea definiti prin
in termenii unoratribute grupul ceruia ii aparlinem.
personale - generozitate, ) Familia si locul de munci

ffi ffi
bunetate, deschidere. sunt cele mai importante
) Scopurile personale grupuri.
sunt prioritare fali ) Scopurile grupului sunt
de ale grupului. prioritare.
rigti
de
ul.

r!ie,

gta,

Iai
in-

ffiffi
 Psihologie
cognitivd
Ramurd a psihologiei care considerd mintea umand un computer complex,
abordarea cognitivd analizeazd modul cum oamenii proceseazd informatiile.
dar si cum aceasta le influenteazd comportamentul si emotiile.

Ce este aceasta? faptului cd laptele s-a stdcat,

Odata cu apadtia computerului,
la sfarsitul anilor 1950, Etiinla
compard procesarea informatiilor
artificiale cu modul in care
opereaze mintea umane. Psihologii
considera ce, aqa cum un computer
accepte date si coduri pe care
le stocheazd $i Ie recupereaze,
mintea umane preia informatiile,
le modifice pentru a le inlelege,
le stocheaza, apoi isi aminteste
de ele la nevoie. Aceastd analogie
cu computerul std La baza
psihologiei cognitive.
Teodile din spatele psihologiei
cognitive poi n aplicate oricdrui
aspect al vietii. De exemplu,
creierul primeste si proceseaze
informatii senzoriale pentru a emite
judecati (cum ar f, recunoasterea
dupd mirosul nepldcut); apelul
Ia loqicd atunci cend fiebuie luatA
o decizie (cum ar fl cumpdrarea
unui tricou mai scump, dar care se
va deteriora mai greu); depdnderea
de a canta la un instrument, care
ajutd la formarea de noi conexiuni
Ei la stocarea de noi amintiri.
Dupe ce prjmegte informalii
prin simluri, creierul trebuie
Evaluare
sa le trieze, sa le analizeze
Desi psihologia coqnitive pune
accentul pe procesele interne, ti sA decidA ce anume are
de facut in Drivinta lor
ea vizeazd rigoarea gtiinliflca, Psihologii cognitivisti numesc
deoarece se bazeazd pe expedmente acest proces de,,media!ie",
de laboraior pentru a-Fi susline cici are loc intre (,,mediazd')
teoriile. Totusi, este greu sd aplcam stimulul exterior 5i reactia
experimente controlate in viata creierului Ia stimul. in cazul
de zi cu zi. La fe1, presupozitia ca avariei unei matini, creierul
mintea umand functioneazd ca un analizeaza mirosul de cauciuc
computer nu tine cont ce oamenii ars;i il asociazd cu un hiros
similar, memorat anterior

Procesare
a informatiei
Folosind date oblinute ln urma
experimentelor controlate,
psihologii au construit modele
teoretice privitoare la modul
cum mintea gestioneazd infor-
matiile. Potrivit acestora, creierul
uman prelucreazi informaliile
in aceeagi succesiune pe care
o folosegte un computer pentru
a prelucra date numerice - de
la informatie la transformarea
datelor, pane la recuperare.
 gt'tl p$iH:*l*&r];?
1:i.:
Psihologie cognitivA 20 ,'' 21, ;';t:;",'

obosesc sau devin irascibili. Criticii Psihologia cognitiva este impor-

psihologiei cognitive considera tanta si in inlelegerea dezvoltarii
cA aceasta reduce omul la o simpla copilului, cdci permite planifi- Cand mintea face o eroare
masinerie, comportamentul nefi ind carea unor programe adaptate de analizd a gdndurilor, rezultatul
aitceva decat un proces cognitiv fiecerei grupe de varsta si stabi- este o reactie sau ojudecatA
prin care memoria stocheaze lirea celor mai utile instrumente defectuoasa, cunoscute ca,distor
informatii. Ei au araLat si ca aceasta de studiu. in sistemul judiciar, siune cognitivd'. Ea poate fi legatA
abordare face abstractie de biologie psihologii cognitivigti sunt de o amintire trunchiata sau de lipsa
si de geneiice. atenliei, intrucat creierul genereazd
deseod solicitali pentru a evalua
,,scurtaturi mentale" cand functio
Totusi, psihologia coqnitiva declaratiile martorilor si a deter- neaza sub presiune. Distorsiunile
este utila in tratarea amneziilor mina daca isi amintesc corect nu sunt mereu negative - unele
si a tulburerilor de atentie seiecliva. o infractiune. sunt consecinta nevoii de a lua
o decizie rapida, in scopul supra-
vieluirii, de exemplu.
Exempte de distorsiuni
) Accesibilitate a informafiei
Creierulacorde mult prea multa
REZULTAT importantA primei pdti dintr o
informatie.
(comportament 9i emolie)
Eroare de prevalenti Abando
Dupd ce creierul a recuperat suficiente informaiii, poate
lua o decizie cu privire la cum sd reaciioneze, fie la nivel
' narea unor presupozilil iniliale in
favoarea unui nou set de informatii.
comportamental, fie la nivel emotional. in exemplul
cu magina, creierul recupereaz5 amintirile unor accidente
) Efect gregar Abandonarea
propriilor credinte pentru a porni
anterioare, dar ti informalii mecanice pe care le a stocat in directia a ceea ce alli oameni
la un moment dat, :dentificand apoi o listi mentald fac sau gandesc.
a posibilelor cauze si solulii. Creierul iti amintegte cd mirosul
de cauciuc ars indica o curea de transmisie defecta,
) Eroare ajucitorului Credinta
gresitd ca, dace ceva se intamplA
de exemplu. lndividul trage pe dreapta, opregte motorul mai frecvent acum, se va intampla
siverifica sub capota ma5inii. mai rar ln viitor - de exemplu,
dace ruleta se opreste constant
3.i:,ii!::-'-
pe negru, nu peste mult timp
se va opri pe ro5u.
) Decontare hiperbolicA
Alegerea unei recompense mai
mici in prezent, in loc s; atteptem
una mai mare in viitor
) Neglijare a probabilititii
lgnorarea probabilitdtii reale,
de exemplu cAnd evitdm zborul
cu avionul de teama accidenteloi
dar mergem cu ma5ina, desi,
''.:lll i:'.i::;:'..:r'r if :r --r..,':,.iri:.'..:.:r.i', rt,..t ir..:.,
din i:t:lrr':r.r,.
)
statistic, pericolul este mai mare.
Menlinere a status quo-ului
sunt i,;i;:1;r:i:;..t t';r d e Cand decidem ca o anumita
situatie sd nu se schimbe sau
pe il'lt,r:l't"rri:rr: a!' putea jrr:: lr'r]i.,. i;r.i':L,r:t. sa o schimbdm cat mai pujin,
ln loc si ne asumdm riscuri.
5teven Pinker, psiholog cognitivist canadian