UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT SI INGINERIE ECONOMICA

IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

REFERAT PEDOLOGIE

POROZITATEA SOLULUI

INTOCMIT DE STUDENTI:

INDRUMATOR

ANUL UNIVERSITAR:
2010 2011

POROZITATEA SOLULUI
Porozitatea solului, se apreciaz prin observarea cu ochiul liber sau cu
lupa, a diametrului si frecvenei porilor, pe o band uniform tiat cu cutitul
de-a lungul peretelui profilului de sol.
POROZITATEA SOLULUI
Starea de asezare a particulelor solide ale solului poate fi reprezentata nu
numai prin densitatea aparenta ci si prin porozitatea totala a solului, care reflecta
volumul total al porilor exprimat in procente din unitatea de volum a solului.
Porozitatea totala (PT) reprezinta insusirea fizica a solului care cuprinde
totalitatea porilor capilari si necapilari din sol.
PT- porozitatea totala (% v/v);
Vt-voiumul total al solului (cm3);
Vs-volumul partii solide a solului (cm3);
Vp-volumul porilor (cm3).
Porozitatea totala poate fi determinata prin calcul folosind valorile densitatii
si a densitatii aparente a solului:
DA - densitatea aparenta (g/cm3);
D- densitatea solului (g/cm3).
in cazul solurilor scheletice Canarache 1990 propune cunoasterea
porozitatii edafic eficienta, definita ca raportul procentual dintre volumul porilor si
volumul total al solului (inclusiv scheletul, prin definitie lipsit de porozitate).
Ptee -porozitatea edafic eficienta (% v/v);
PT pf - porozitatea pamantului fin (% v/v);
S-continutul de schelet (%v/v).
In general solurile luate in cultura prezinta valori ale porozitatii totale de
50-54% la Kastanoziomuri, 49-53% la Cernoziomuri, 44-48% la Faeoziomuri, 4252% la Luvosoluri, 44-48% la Preluvosoluri, 48-52% la Vertosoluri, 55-65% la
Gleiosoluri. Aceste valori depind in mare masura de factorii care determina valorile
densitatii si densitatii aparente. In solurile minerale densitatea aparenta este putin
variabila iar porozitatea totala este influentata numai de acest factor. Totodata
porozitatea totala este mai ridicata la solurile cu un continut ridicat de materie
organica.
Valorile ridicate ale porozitatii totale indica o capacitate ridicata de retinere
a apei, permeabilitate mare si o aeratie foarte buna in sol. Pentru a interpreta
porozitatea solului trebuie tinut cont de textura solului. La aceeasi valoare a
porozitajii totale solurile nisipoase pot avea insusjri fizice foarte favorabile, in timp
ce la un sol argilos insusirile fizice pot fi nefavorabile.
2

Porozitatea totala reprezinta insusirea fizica care exprima proportia porilor din sol,
ocupati cu apa si aer.
In practica, porozitatea totala se calculeaza in functie de de valorile densitatii si a
densitatii aparente:
PT = (1- DA / D) * 100 = [(D DA) / D] * 100
Unde:
PT = porizitatea totala
D = densitatea
DA = densitatea aparenta
Cunoasterea valorilor porozitatii totale ale solurilor, nu reflecta intodeauna
marimea spatiilor lacunare. In functie de marimea porilor Canarache (1990),
distinge trei componente ale porozitatii totale:
a) porozitate drenanta (PD) alcatuita din pori cu diametrul cuprins intre
10-30 p. prin care circuit aerul;
PD = PT-CCxDA
b) porozitate utila (PU) care cuprinde porii cu diametrul 0 , 2 - 1 0 u, in care
este retinuta apa accesibila, plantelor;
PU=(CC-CO) x DA
c) porozitate inactiva (PI) care cuprinde porii cu dimensiunile cele mai
mici (< 0,2 u) in care este apa retinuta este inaccesibila plantelor;
Pl = CO x DA
PD - porozitatea drenanta (%);
PT - porozitatea totala (%);
CC - capacitatea pentru apa in camp (%);
CO - coeficient de ofilire (%);
DA - densitatea aparenta (g/cm3).
Valorile celor trei componente ale porozitatii totale, variaza de la un tip de
sol la altul, fiind corelate cu textura si structura solului. La solurile in care cele trei
fractiuni granulometrice sunt echilibrate, cele trei componente ale porozitatii totale
sunt sensibil egale, asigurandu-se conditii optime de inmagazinare si circulatie a
apei si a aerUlui in sol.
Cunoasterea porozitatii de aeratie la solurile afectate de exces de umiditate,
3

este utila in vederea aplicarii masurilor de ameliorare a acestor

soluri.
a) pentru solurile cu apa freatica aflata la adancime mica;
PA=PT-CCPF x DA
b) pentru solurile cu apa freatica la adancime mare;
PA = PT - CCPD x DA
PA - porozitatea de aeratie (%v/v);
PT - porozitatea totala (%v/v);>
CCPF - capacitatea de apa capilara freatica (% g/g);
CCPD - capacitatea de apa capilara de discontinuitate texturala (% g/g);
DA - densitatea aparenta (g/cm3).
Valorile celor trei componente ale porozitatii totale, variaza de la un tip de
sol la altul, fiind corelate cu textura si structura solului. La solurile in care cele trei
fractiuni granulometrice sunt echilibrate, cele trei componente ale porozitatii totale
sunt sensibil egale, asigurandu-se conditii optime de inmagazinare si circulatie a
apei si a aerUlui in sol.
Un alt indice foarte important este porozitatea de aeratie, care reprezinta
volumul porilor din sol ocupati cu aer.
a) pentru solurile cu apa freatica aflata la adancime mica;
PA=PT-CCPF x DA
b) pentru solurile cu apa freatica la adancime mare;
PA = PT - CCPD x DA
PA - porozitatea de aeratie (%v/v);
PT - porozitatea totala (%v/v);
CCPF - capacitatea de apa capilara freatica (% g/g);
CCPD - capacitatea de apa capilara de discontinuitate texturala (% g/g);
DA - densitatea aparenta (g/cm3).
Cunoasterea porozitatii de aeratie la solurile afectate de exces de umiditate,
este utila in vederea aplicarii masurilor de ameliorare a acestor soluri.
GRADUL DE TASARE
Starea de asezare a solului nu poate fi interpretata corespunzator cu ajutorul
densitatii aparente, deoarece semnificatia sa practica este foarte diferita de la un sol
la altul in functie de textura acestuia. Din aceasta cauza a fost nevoie de un indicator
care sa cuprinda atat densitatea aparenta, porozitatea totala cat si textura solului,
numit gradul de tasare.
GT - gradul de tasare (%v/v);
PMN - porozitatea minim necesara (%v/v);
PT - porozitatea totala (%v/v);
4

A - continutul de argila sub 0,002 mm (%g/g).

Gradul de tasare pe langa utilizarea lui ca indicator al starii de asezare, se
foloseste direct in practica pentru stabilirea necesitatii lucrarilor de afanare a
solurilor excesiv tasate. Stanga (1978), a stabilit ordinea prioritajilor lucrarilor de
afanare ale solului dupa valorile gradului de tasare astfel:
-urgenta I pentru solurile cu gradul de tasare > 18 %;
-urgenta a II a pentru soluri cu gradul de tasare cuprins intre 11 si 18 %;
-urgenta a III a pentru soluri cu gradul de tasare < 0 %.
Compactarea solului
Compactarea reprezinta procesul in urma caruia are loc o crestere a
densitatii aparente peste valorile normale si scaderea accentuate a porozitatii totale a
solului.
Compactarea solului se datoreaza atat influentei factorilor naturali
(compactare naturala) cat si antropici (compactare artificiala).
Compactarea naturala este determinata de procesele pedogenetice
(argilizarea) si este specifica solurilor din clasa luvisoluri (Preluvosoluri,
Luvosoluri, Planosoluri etc.) unde apare o compactare foarte puternica la nivelul
orizontului B argic.
Compactarea artificiala se intalneste la solurile unde lucrarile agricole nu se
efectueaza in perioadele optime de umiditate sau datorita traficului intens cu masini
i animale pe aceste terenuri. Fenomenul de compactare este foarte mult influenfat
de alcatuirea granulometrica a solurilor, de stabilitatea agregatelor structurale si de
continutul in materie organica a solului.
In functie de adancimea de manifestare putem intalni o compactare de
adancime, care afecteaza orizonturile subarabile ale solului la peste 40 cm. Aceasta
compactare este de cele mai multe ori de origine naturala dar In ultima perioada
odata cu utilizarea unor utilaje agricole de mari dimensiuni se constats o
compactare de adancime de natura antropica. In urma efectuarii lucrarilor de baza a
solului la aceeasi adancime se formeaza un strat tndesat in partea inferioara a
stratului arat, numit talpa plugului.
Acest strat notat cu Ap caracterizeaza orizonturile de tip A din solurile
intens cultivate.
Pentru combaterea compactarii solurilor se va urmari utilizarea unor masuri
agrotehnice corespunzatoare si reducerea numarului de treceri cu utilajele agricole
la suprafata solului atunci cand solurile au un continut ridicat de umiditate.
Compactarea poate fi inlaturata pe cale mecanica prin lucrari executate la
adancimea stratului compact.
GC %=

DA x 100 (Hakansson, 1988)

DA max
5

GC - gradul de compactitate in %;
DA - densitatea aparenta a solului la un moment dat (g/cm3);
DAmax - densitatea aparenta maxima a solului (g/cm3);

Solul este format din particole solide numite granule, care pot fi de diferite dimensiuni, forme
si compoziie chimic. Spaiile rmase libere ntre granule constituie porozitatea solului.
Mrimea porozitii depinde de dimensiunile, forma si aezarea granulelor. Cu ct particolele
sunt mai mari, cu att volumul total al porilor este mai mic. Aceste caracteristici,granulozit at
ea siporozit at ea, influeneaz marea majoritate a proprietilor fizice ale solului.
Porozitatea se definete ca raportul ntre volumul golurilor dintre particulele solide ale
unei roci n stare natural i volumul total al rocii.Se noteaz cu p i se exprim ca fracie
zecimal sau procentual.Valorile curente ale coeficientului de porozitate sunt date n tabelul
de mai jos.Porozitatea depinde de:mrimea(efectiv) a granulelor,de modul de aezare al
granulelor,de coeficientul de neuniformitate i de forma granulelor.

POROZITATEA ROCILOR N STRAT NATURAL

Natura stratului

Porozitatea p
0,45-0,55
0,42-0,38
0,40-0,36
0,38-0,34
0,36-0,32
0,32-0,28
0,34-0,20
0,20-0,10
0,10-0,01

Argil
Nisip prfos
Nisip cu granulaie mic(fin)
Nisip cu granulie medie
Nisip cu granulaie mare
Pietri
Balast
Gresie
Calcar,ist

Porozitatea s: = totalitatea spatiilor din s ocupate in proportii variabile de apa si aer.In

general porozitatea s poate reprezenta intre 40-60% din volumul s.Ea se poate calcula folosind
densitatea: Pf%=100*(1-Da/s)Pt=Pa+Pc (Pa-porozitatea de aeratie- pori mari cu > 10, prin
care apa din precipitatii se scurge in profunzime; Pc-porozitatea capilara- pori cu intre 100,2 prin care apa e retinuta un timp mai indelungat, apa circuland de jos in sus si
invers)Porozitatea s e influentata de textura s (nisip - porizitate escesiva argila - porozitate
scazuta)Textura - s cu structura 1 si 2 Porozitate - s favorabile, unde Pa=Pc. Porozitatea totala
a s scade o data cu profunzimea (adancimea).
PLASTICITATEA
Plasticitatea este proprietatea solului ca intr-un anumit interval de umiditate, sub
actiunea unor forte exterioare, sa isi schimbe forma fara a crapa sau a se
sfarama, si s-o mentina dupa incetarea actiunii si dupa uscare.
Plasticitatea solului este favorizata de:
- forma discoidala a particulelor de argila care in stare umeda pot aluneca unele
peste altele fara frecare;
- prezenta particulelor fin disperse care in stare umeda joaca rol de lubrifiant;
- existenta particulelor coloidale in jurul particulelor grosiere de sol;
- actiunea lubrifianta a particulelor de apa din jurul particulelor de sol.
Plasticitatea se manifesta numai la solurile de textura mijlocie si fina.
Humusul reduce coeziunea si plasticitatea solurilor cu textura mijlocie si fina,
continutul sau ridicat in sol resucand posibilitatea de formare a bulgarilor.
Domeniul de umiditate in care solul este plastic defineste indicele de plasticitate:
Ip = Wl Wp
Unde Ip = indicele de plasticitate
Wl = limita superioara de plasticitate
Wp = limita inferioara de plasticitate.

BIBLIOGRAFIE
- MIRCEA MIHALACHE - PEDOLOGIE geneza ,proprietatile si taxonomia
solurilor.
- www.google.ro