Indicii hidrofizici ai solului

Sunt anumite valori ale umiditatii din sol, exprimata in procente sau
valori pF, la care se petrec modificari evidente in ce priveste retinerea,
mobilitatea si accesibilitatea apei pentru plante. Pe curba caracteristica a
umiditatii au fost stabilite anumite puncte conventionale, care corespund
unor indici hidrofizici. Principalii indici hidrofizici sunt:coeficientul de
higroscopicitate; coeficientul de ofilire; capacitatea pentru apa in camp;
echivalentul umiditatii; capacitatea totala pentru apa a solului.
Coeficientul de higroscopicitate sau coeficientul maxim de
higroscopicitate (CH), reprezinta cantitatea maxima de apa pe care o proba
de sol, uscata la aer, o poate retine la suprafata particulelor atunci cand este
asezata intr-o atmosfera saturata in vapori. Valoarea coeficientului de
higroscopicitate depinde de textura, de continutul de humus, de continutul in
diferite saruri si de natura cationilor din sol. Astfel, cu cat un sol este mai
bogat in argila, contine mai mult humus, are saruri si cationi ce se
hidrateaza puternic, valoarea coeficientului de higroscopicitate este mai
mare. In general, valorile CH-ului (in procente de volum) sunt cuprinse intre
1% si 14%, fiind de circa 1% la solurile nisipoase, de 8% la cele lutoase si
14% la cele argiloase. Se determina in laborator folosind o solutie de acid
sulfuric 10%, care creeaza intr-un mediu inchis o saturare in vapori de 94%.
Indiferent de sol, pe curba caracteristica a umiditatii, coeficientului de
higroscopicitate corespunde la un pF = 4,Acesta prezinta importanta,
deoarece serveste la aprecierea texturii si se foloseste la calcularea
coeficientului de ofilire (CO =CH 1,5) si echivalentului umiditatii (EU - CU
2,73),
Coeficientul de ofilire. (CO). Reprezinta limita minima de apa din
sol la care plantele se ofilesc ireversibil. La aceasta apa se poate ajunge fie
prin scaderea umiditatii solului datorita evapotranspiratiei (pierdere prin
evaporatie si consumul plantelor), fie prin umezirea solului uscat pana la
satisfacerea totala a apei de la suprafata particulelor de sol. Valoarea CO
depinde de aceeasi factori ca si CH si este de aproximativ 2% la solurile
nisipoase, pana la 12% la cele lutoase si pana la 24% Ia cele argiloase (in
procente din volum). Umiditatea la CO caracterizeaza tipul de sol si este
independenta de planta. Aceasta umiditate depinde, ca si la CH, in primul
rand de gradul de maruntirc a solului. Cu cat solul are o textura mai fina cu
atat, CH si CO au valori mai ridicate.
Coeficientul de ofilire se poate determina pe cale biologica, folosind o
planta test, sau prin calcul, in functie de CH, cu relatia: CO = CH -1,5.

Pe curba caracteristica a umiditatii, indiferent de sol, corespunde unui pF

=4,2.
Prezinta importanta mare deoarece indica cantitatea minima de apa pe
care trebuie sa o aiba solul pentru ca plantele sa nu piara si in acelasi timp
se foloseste la calcularea capacitatii de apa utila din sol, a normei de irigatie,
a normelor de udare si a plafonului minim, parametri indispensabili lucrarilor
de irigatie.
Capacitatea pentru apa in camp (capacitatea de camp
- CC). Reprezinta cantitatea maxima de apa pe care solul (saturat cu apa) o
poate retine in spatiile capilare o perioada mai lunga de timp si care o poate
pune in mod treptat la dispozitia plantelor. Se determina numai in teren prin
metoda ramelor metrice, umezind in exces o parcela de 1/1 sau 2/2 m si
stabilind cantitatea de apa ramasa dupa ce s-a pierdut gravitational excesul
(1-3 zile).
Solul umezit la capacitatea de camp contine apa retinuta la suprafata
particulelor de sol (apa higroscopica si peliculara) si apa retinuta in porii
capilari. De aceea, valoarea CC depinde de textura (care determina
cantitatea de apa retinuta la suprafata particulelor) si de structura (care
determina porozitatea solului). Astfel, la solurile nisipoase este de circa 6%,
la solurile lutoase de pana la 32%, iar la solurile argiloase de pana la 42%
(procente din volum). Pe curba caracteristica a umiditatii capacitatea de
camp corespunde unui pF = 2,5.
Cunoasterea CC are o mare importanta, deoarece reprezinta limita
superioara a apei utile pentru plante Solui aflat la capacitatea de camp se
gaseste in conditii optime de umiditate, plantele gasind cele mai bune
conditii de dezvoltare. Cresterea umiditatii, peste capacitatea de camp
creeaza in sol un excedent de apa, iar scaderea acesteia creaza un deficit de
umiditate.
Impreuna cu coeficientul de ofilire, capacitatea de camp participa la
calcularea normei de irigare, a normei de udare, a plafonului minim si a
capacitatii de apa utila a solului.
Echivalentul umiditatii (EU). Reprezinta cantitatea maxima de apa
pe care o proba de sol saturata cu apa o poate retine atunci cand este
supusa unei forte de centrifugare de 1000 de ori forta gravitationala. Se
determina in laborator prin metoda centrifugarii, intrucat determinarea
capacitatii de camp in teren este dificila, cerand mult timp, in multe cazuri
aceasta este inlocuita cu echivalentul umiditatii, care se determina, mult mai
repede, in laborator. Valoarea echivalentului umiditatii este aproximativ

egala cu a capacitatii de camp la solurile lutoase, fiind mai mica la solurile

nisipoase
(deoarece acestea au o capacitate mai mica de retinere pentru
apa) si este mai mare ia solurile argiloase (care, avand multa argila retin o
cantitate mai mare de apa).
Capacitatea de camp mai poate fi inlocuita prin umiditatea la 1/3
atmosfere, care reprezinta cantitatea de apa retinuta de o proba de sol
saturata, dupa ce a fost supusa unei presiuni de 1/3 atmosfere. Se
determina tot in laborator, folosind aparatul de presiune cu placa poroasa.
Capacitatea pentru apa capilara (Ccap). Reprezinta cantitatea
maxima de apa pe care o are solul atunci cand toti porii capilari sunt plini cu
apa Se realizeaza numai deasupra panzei freatice, in 'franjul capilar', unde
porii capilari se umplu cu apa prin ascensiune, mentinandu-se in permanenta
plini Se poate determina in laborator pe probe recoltate din teren in cilindrii
metalici. Marimea capacitatii capilare depinde, ca si capacitatea de camp, de
textura si structura solului, crescand de la solurile nisipoase spre cele
argiloase si de la cele nestructurate la cele structurate. Pe curba
caracteristica a umiditatii corespunde la un pF = 2 Prezinta importanta
numai atunci cand franja capilara se ridica pana in profilul de sol, de unde
apa poate fi folosita de plante.
Capacitatea totala pentru apa (CT). Reprezinta cantitatea maxima
de apa pe care o contine solul atunci cand totii pori (capilari + necapilari)
sunt plini cu apa si se determina in laborator pe probe recoltate din teren, in
asezare naturala, cu cilindri metalici. Marimea capacitatii totale depinde de
porozitatea totala a solului, in functie de care se poate calcula:
PT

CT%=-----------------

DA

Pe curba caracteristica a umiditatii corespunde la un pF= O, deci

suctiunea solului la aceasta umiditate este nula. Cand umiditatea se gaseste
la capacitatea totala, in sol se creaza conditii de anaerobioza.