';'I: '

Victor Giurgiu
', l - - ;

L - - -·

I
'1
 .On doc. VICTOR GIURGIU

AMENAJAREA .· ·
PIDURILOR· • .
CU FUNCTII
, MULTIPLE .

. I·.·.
1 EDITURA CERES
Bucurepti, 1988
.\ I
Dedic _aceasta carte· . vrednici-
lor silvicultori-amenajisti, ct&-
rora le-a revemt nobila misiun
de a proiecta
. lumina peste in-e
tunerzcul piidurii romdne$ti.

1. AMENAJAREA PADURIL0R IN C0NTEXTUL SILVICULTURII CU TE

LURI MULTIPLE ' . ' (- .,- 7
1.1. Evolutii favorabile in amenajament. Perspective ale amenaj4ri! p4-
, dunllor cu func\li multiple . . . . • 7
1.2. Principii de amenajare a pdurilor cu functii multiple'' ' 11
J.2.1. Pril).ciplul continultii\ii . •. • . . . . •. 11
1.2.2. Principiul eficacitatii func\ionale . . . . ; : : : 13
· 1.2.3. Principiul vaiorificihii rationale a tuturor resurselor forestiere 15
1.2.4. Principiul ecologic 15

2. C0NCEPTIA SISTEMATICA DESPRE PADURE $1 IN AMENAJAMENT 18

2.1. Fundamente eco!ogice pentru amenajarea piidurilor cu func\ii multiple 18 I

2.2. Conceptia si metoda sistemicii !n amenaJament' • 29

3. 0BIECTIVE SOCIAL-ECON0MICE SI EX:0LO.G.IOE Au: SILVIOULTURLI.

34
FUNCTII ATRIBUITE ARBORETELOR SI PADURII • • 34
3.1. 0bie:tive so:ial-e::onom.i:e ~i e:ologice ale silviculturii • 34
• 3.-I.i. 0biective economice . . . . • • ••• 37
3.-1.2. Obiecti,ve eco!ogtce referitoare la caIJtatea -vie\li • • • • •
:l.1.3. -0biect!ve prioritare ale silvicuiturii cu \eluri multiple, oficlalizate 39
in Romania . .• . • . . . . . • • • • • • • 43
32. Functiile social-economice si ecologice ale arboretelor si padurii • 43
3.2.1. func\ii . . . •· . •. • • • • • • • • • •• 45
3.2.l!. ·Evolu\il In privinta, criteriilor de zonare func\ional!I a padurilor
3.2.3. Criterii actuale de incadrare a arboretelor in grupe, subgrupe, 46
• categorii func\ionale ~i tipuri de categoril func110nale • . 54
-3.2.4. Teluri de gospod4rire : teluni de productie, teluri de protectie 61
3.2.5. zonarea func\Ionalll, a :p!ldurilor. Zonari social-economice
64
4, ORGANIZAREA PADURIL0R DIN PUNCT DE VEDERE TERITORIAL 64
4.1. 0colul slivic . • · • • • • • • • • • • •• • • iJ 1 •
4.2. Unitatea de productie sl protectie. Unitatea special4 de protectte. "" - 65.
tatea de gospodilrire . • • • • • • • 67
4.3. Sistemul de parcele, linil parcelare si subparcele
71
5. 0PTIMIZAREA STRUCTURII ARB0RETELOR • • • • • • • j
. · 5.l. Descrlerea a,rboretelor. Principiul opt!miZ!lrh policriteriale a structuri 71
Ti
arboreteior • • • • 74 ..,
,
ii
5.1.2. Pnnclp1ul ,op inu . •
a
ssrereg 3gyp%2%} n±aerie stretiu 'arreioi
t cu structura 1or dup4
5.2. Eficacitatea functional4 a arboretelor In rapor 77
• • . • de regenerare
modul: " · a .arbo'rilor
. • • • • • • Determ!narea
• • • • com- • •
1 81
5.3. Compozitla si eficacitatea functional a arboreteloF . . . . •
81
pozitlei-tel !. • • • • • •
J, 5.3.1. Criterii pentru alegerea speciiloF
i
3
 5.3.2. Determinarea compozitiei-tel . . . . . . . • . 94
5.4. Eficacitatea functional1i a arboretelor in raport ~u structura verticalii a 7.4. Reglementarea procesulul de bJoproductie lemnoas!i in codru gr11dinarit 216
acestora. Tratamente 7.4.1. Domenii si conditii ale aplicabilitatii codrului gradinrit 216
98 7.4.2. Metoda controlului. •
5.4.1. Structura naturala 210
99 7.4.3, P).anuri de amenajament . . . . . . . . . . 226
5.4.2. Structura plurienii 103 7.5. Reglementarea procesului de productie lemnoasa in codru regulat 229
5.4.3. Structura relativ pluriena 108 7.5.1. Metoda claselor de virsta . . . . . . - : 230
5.4.4. Arborete bietajate . 109 7.5.2. Alte criterli pentru stabilirea_ posibilitii\ii cu continuitate pe su-
5.4.5. Structura echiena $i relativ echiena 112 prafat . . . . . . . . . • . . . . . 237
5.4.6. Alegerea tratamentului . . 115 7.5.3. Metode bazate pe volumul fondului de productie normal 239
5.5. Cresterea eficacitatii functionale prin optimizarea consistentei arbo- 7.5.4. Metoda cre0teril indicatoare . . . . . . . . • • . 242
retelor . . . . . . . . . . . . • . . • • . . 125 7.5.5. Procedee bazate pe aplicarza cercetarilor operationale. Folosirea
5.5.1. Reglarea compozitiei prin lucrari de ingrijire si conducere, mij!oc modelelor de simulare pentru prognoze in amenajament. . 247
important pentru cresterea eficacitatii functionale a arboretelor 7.5.6. Adoptarea posibilita\ii 250
125 252
5.5.2. Influenta lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor asupra 7 5 7 Planuri de amenajament . . . • -' · • • : _ •
produc\iei de lemn . . 7.6. Reglementarea procesului de bioproductie lemnoasa in codru cvasigra-
127 dinarit . . . . . . · · • . • • • • · •. • • • • 265
5.5.3. Influenta luerarilor de ingrijire si conducere asupra efectelor de 268
protec\ie ale arboretelor . . . . . .
5.6. Relatii intre structura arboretelor si rezistenta lor la ac\iunea factorilor
. . •. . . . 130 # #±±23 %2.±%3 % 269
externi perturbatori . . . conversiune. •••• ,'5act;i 1 mnoas4 pentru unit1tile
Ren«emenera r9gzp; 1; ."RI"""i."" sci
e
132 273
5.6.1. Structuri ale arboretelor care lmpiedicl'l actiunea daunl'ltoare a 7. sii«ivoi«
soarelui $i a secetei . . . . . . . . de gospod4rire constituite_'+ ,4qurilor . . • · · 273
132 7.10. Reglementarea bioproductiei nelemnoase a p
5.6.2. Structuri optime pentru arboretele aflate sub influenta apei in
exces . . • . . . . . . . . . . . . . . 133 8. CONTROLUL SISTEMULUI DE ORGANZIARE SI CONDUCERE A PA- 279
5.6.3. Condi\ii structurale care impiedica actiunea daunatoare a vin- DURII . • • ' ' ' ' • •
tului si zapezii . . . . . . . . . . . : . . 134 288
5.6.4. Int1irirea rezistentei arboretelor la ac\iunea bolilor si insectelor
daunatoare . . . 136
,. BIBLIOGRAFIE
5.6.5. Condi\ii structurale care impiedica ac\iu!].ea daunatoare a vina-
tului . . . . . 137
5.6.6. Structura arboretelor si rezistenta !or la poluare 138
5.7. Exploatabilitatea . . . . 140
5.7.1. Exploatabilitatea absoluta 142
5.7.2. Exploatabilitatea tehnica . . . . . . . 145
5.7.3. Exploatabilitatea maximului de efect economic . 148
5.7.4. Exploatabilitatea pentru functii economice multiple 150
5.7.S. Exploatabilitatea de protec\ie . 151
5.7.G. Exploatabilitatea fizicii . . 155
5.7.7. Exploatabilitatea de regenerare . . . . . 157
5.7.8. .Stabilirea virstelor exploatabilit1i\ii pe arborete . 158
5.7.9. Diametre maXime (\el) pentru arboretele gospodarite in codru
griidiniirit . . . . 1d4
5.7.10. Urgen\e de regenerare 166
6. PADUREA NORMALA . . . . . . 170
6.1. Conceptul de padure normal4 pentru functii multiple 170
6.2. Modelarea structurii padurii gradinarite 172
6.3. Structuri optime pentru codru regulat 182
6.3.1. Structura pe clase de virsta 183 /
6.3.2. Mrimea fondului de produc\ie normal 186
6.3.3. Ciclul I'
190
6.3.4. Perioada- . 198
6.3.5. Posibilitatea 199
7. REGLEMENTAREA PROCESELOR DE BIOPRODUCTIE SI BIOPROTEC- ,
TIE FORESTIERA PENTRU PADURILE CU FUNCTII MULTIPLE !~
200
7.1. Reglementarea procesului de bioprotec\ie pentru pll.durile supuse regi-
mului de ocrotire . . . . . . . . . . . . . . . . 202
• 7.2. Reglementarea procesului bioprotec\iei forestiere pentrif padurile su-
puse regimului special de conserv:lire 210
.,,,7.3. Metode de reglementare a procesului de bioproduc\ie lemnoasa (metode
de amenajare) . .:. • r
214
1. AMENAJAREA, PADURILOR lN CONTEXTVL SltVICULTURII '
CU TELURl MUUIPLE · . ' •

1.1. EVOLUTII FAVORABILE IN AMENAJAMENT.

PERSPECTIVE ALE AMENAJARII PADURILOR CU FUNCTII MULTIPLE
De-a lungul timpurilor, sarcini'le atribuite silvicuJturi.i au evoluat
con_tinuu in directi'a amplificarii si mai ales a diversificarii lor. Astfel, in
perioada de conturare a.amenajamentului ca stiinta si practica, pe timpul
Im Hartig (1795), a·ccentul principal s-a pus :doar rpe necesitatea asigu-
rarii satisfacerii cu contin_uitate a cerintelor de lemn. Pa:clurea era privita
ca o··resursii naturala de masa lemnoasa. -
A'ceastii concep\ie; cu unele amelioriiri de inteI'pretare a rolului eco-
nomic· al pii_durii (date succesiv de Cott a, 1820 ; ,J, u de i ch, 1922 ;
Wag, I). er, 1935 $.a.) si dezvoltari in • sensul orinduirii in timp si
spatiu a procesului" de productie lemnoasa, a stapinit gindirea amenajis-
tica pina la jumiifatea secolului nostru. Atunci s-a constatat .indeosebi de .
catre Ba ad er (1945), necesitatea urior schimbiiri conceptuale in direc-
tia recunoasterii cerintelor mult mai variate ale societtii fata de padure
$i a rolului stiintelor naturii in amena.fament. •
ln linii mari, aceeasi evolutie a urma't !ii gindirea amenajistidi in
tara noastra, de la cea a precursorilor amenajamentului romanesc
(P. S. Antonescu-Remusi, Th. Pietraru, P. Antonescu,
V. St! n g he), . la conceptia contemporanilor nostri (I. Pope :s cu -
Z e 1 e ti n si N Ruc ii r e an u). Multii vreme, amenajarea padurilor
a fost domfnata .de :conceptfa econoipicii referitoare fa ,producµa de lemn.,
Este meritul incoptestabil al stiintei silvice romanesti de ia fi sesizat
• la timp polifunctii:malitatea piiclurilor ,ti'irii. !nca din anul 1954 s-au
facut primele progrese pentru gospodarirea functionala a piidurilor, in baza
conce,ptului de zonare functionolii a acestora. Chi,a,r ldaca o lung perioada
de timp evolutia in directia amenajarii diferentiate a padurilor in raport
cu functiile multiple• atribuite arboretelor -a fqst impiedicata de factori
subiectivi in cele din urma ea ia fost- impusa de realitatile obiective ale
silviculturii noastre.
1n schimb, la momentul potrivit s-a inteles necesitatea promovarii
conceptiei sistemice in amenajame,nt (Ru care a, nu, 1982). Totodata, in
iocul conceptului ingust de ,producti'Vita'te - refentor doar la productia
· de lemn se dezvolta itleea eficaciti'itii functionp.le (comple,xe), :ca inter-
fat a polifunctionalitatii padurlor. Legaturile amenajamentului cu eco-
7
 Joma • mo d erna- s - au dovedit indispensabile ; amenajarea
· · piidurilor
t Pe. b"az
• a deven1·t o necesitate. 1n paralel,.. s-au
ecoo·l og1ce .. ·ctmreg1s
·1 rat · Progrese .e 111
di,-ectia fundamentfu-ii economic, a amenajarii padurilor ,, elabnc;,ij do
metode de amenajament, pcecum ,, m domemul teone, exploatabtlii,Ui
arboretelor. .
t 1Cu toate progresele. realizate, amenajamentul - atit ca dist,
. I
I ..
El
f_£
Si!vic1.dtura intensiva cu teluri multiple' n.u va putea fi edificata
decit pe baza unor paduri Polivalente, cii.rora sa li se poata atribui funct.ii
.. tific,
~ lll1 si ca activ1tate ,practica - a contmuat
1 I , cit y I· sii f1e dom nat d te
.a. .,
multiple. De aceea, insusi amenajament4] se refera la amenajarea piidu-
nceptia pregnant economica. Faptul se exp 1ca pnn aceea ca mafori- tilor cu functii multiple. ·
1
tatea hetelr si procedelor amenjis±ice _lost tonceput_e •i dezv 11a1e ' Amen:ajarea padurilor, ca ~tiinta, constituie o parte ·a silvologiei, care
in perioada de suprematie a interesulu1 fa.ta de productia de lemn 0 a la rindul. ei ·se integreaza in ansamblul -~tiintelor naturii si economico-so-
padurii, mentinindu-se, din traditie si rutina, nemo~ificate S'au ~·~·artate cia1e. Ca activi.tate practica, amenajamentul se integreaza ca subsistem ~n
cadrul·silviculturii; insa~i ·padurea este inteleasa si tratat in concepti t,"
in prea mica masura la noile cennte refentoare la a~1~urarea ech1librului \.
naturii si a calitatii viepi, mult 'diversificate ~i e.mphtf1cate iata de trecut. sistemica. Dar, prin salI'cinile precizate-economice, sociale, ecologice si in.
In noile ·conditii, runenajamentul modern va trebui sa fie tot mai receptiv
Ia aceste noi si viitoare cerinte. fo tara noastra ele Sint pretizate 'in docu-
formational -7tiintifice - silvicultura constit_uie un subsistem integrat in
macrosisteme de ordin superior : la nivel national, regional sau local. Prn
y~
. }

aceasta, s.e intelege. ca sistemul amenajarea aauriorse egrelgz3 "egg- ~ ~ 't-

menteJe Conferintei Nationale ,a P.C.R., din decembrie 1987, cind intr-o ·i'
conceptie darvazatoare ~i 'Cle larga persipectiva, s-a aratat ca .,In dezvoI- 'l • t e compJexe cum isint cele privind atBenaJarea tenton UI, ges 10 ,,£ '.,..
sis_ emmed1'ul111' ~n•conJ'urator amenajarea bazinelor hidrografice ~.a.
tarea economico-sociala ,a tuturor zonelor tarii se impune Sa acordam o,. narea " • . i:· d' · lina ~t .. (,
aten(i~ deosebita asigurarif echilibrului ecologic, al naturii; sa a:c;tionil.m , Pp sects,ei, sis@rei ii4g,p±.,7",7,,21
mite4 sauo air«fer@fie4 ; P""} j,2??"" "%2,2#;
i, ,/
,.·
cu to~ta hotarirea impottiva fenomenelor de poluare, sa ipastra.m apa l
]impede ~i curata, sa apiiram paduri1e, sa tlezvo!tam noi spatii verzj, s/i distinct ec9omtea, tehnte4sort ecolg2; "?'Ga i#it socia:le. ii
asiguram aerul cocat. Apaca,..,. naturii, asiguracea echillbcu,u; ecologit integratii, tehnico-econom1ca ~1 ecotogl1ca, c echiva1ent in alte domenii :;,
'f' •t t , • amenaJamen u nu are adcrl
reprezinta o parte inseparabilii, organica, de fosemnatate deosebi.ta in Prin spec1 !Ct a -tea.. Jui,
tu· u ale etivitatii
1v1 a 11 practice. · Amenajarea pa• ur or,
opera de constructie sociaJista fo Romania". ale cunoasterii stiintfice Sa . ac
i'[ ta uneori CU proiectarea ori ingineria
· ·

ca activitate practica, este asimila fortata. Amenajarea ~adurilor este

In actuala si viitoarel etape de dezvoltare a Mcietatii noastr~ silvi- tehnologicii ; o asemene~ m:adrare 9?te ecosistemelor forestiere, cu pro-
cuttu,.. .•volue,,za in directia unei actlVita/i complex,, cu telu,; multiple- mai degraba o inginerie i economie -:tifilc trebuie sa i se iI'ecunoasc~ m
economzce, sociale, ecologice $i informational-$tiintifice - in cadrul funde implicatii ostale. 8,7%p,%22"ki. iii«er«i6sre a6 soi&
cO,oca inte...,,.,, fat, de Pcod_uctra de lemn nu disp,;e. Ceea e este nou mod deosebit caracterul..e1 e li . terii. .. . I
8Peren se referla faptl ea "'Ponsabil,tate, suprema a sllvicuitu,h ·'' dobindite in alte domem1 al\~~~:~ranita dintre- ,;;tiintele natun_1_ ;1tif~t:
a
mplicit amenajarii pduril •Prive,te osigucacea echilibrului ecologu,,
pa gr.g2%%i# 5 ipgij ,p2.%
m natura ,, •melwra,ea amb,antei •mane. Aceasta pcesupune In fond get±gpp,z7"%%ta@ iii ii%#n
renun\a,ea la supunerea oarbA fat, de modelele amenajistice !nvechite )' de_mtg?@,, %2,%. itrig@gegg2"?"#.tire
doa, •~arent ln_vo,te, b'.'"'. pe concep\ffi economica ingusta. Se cer act,- pastreaza insa_ind h mata sa cerceteze fogitati!lef estiere in scopun muJ.-
Ui mai ferme in directia bioeconom;{' economiei naturii si a ecodezvol- ocupare stiintifica che • sis atiu a resurselor_ or - fa tul ·ca in trecut
tam. 0 asem:nea >nte,legere a roluJui amenajamentului modern decurge gig pg;/"E$%2% _fj,/.%%4%.lit
cu c!antate dm_ le» sus(inula de F ,. E n g e Is (1690), bare a preci,at_
00 ,%enajamen\ul 1.a 2% ±ii;
f le social-econom1c • t malSura pe tueea.
71.4%»%
l r forestiere, m
Urmatorul adevar -;- pre,. ~utm. luatin seam; pina in pre,ent , ,,Confo~
ncep~e, matemJismuJu, "''""• elementui ultim detecminant al istor,e,
",?te Producerea '1 ':Producerea Vie/ii reale. lVfai mult debit atit nici Man<,
tatii padUTilor, a ±: senor
nct de vedere eco_ o • -
j;z.t de tip agricol sau m-
re modele te no . natural.
si

n,e, eu nu am =!>nut. D_aca Cineva rastalmaceste aceasta, spunind ca ±,±±@$i,#hji; @$;is<%..±,±E

,""et/ economic este singurul determinant, el transforra 'pr6zit1a dustrial, nea ec dema· amenaJarea · 1·ce De aceea, ca 't· c·1· •
rr
de mai sus intr- fra,, hps,ta de <n\eles, abst,acta, !Ora"""··· Ma,x ,, eu
smte'!' '"''"' pa,t,.i de condruunat pentru faptul •• aei mai tineri accen-
•••s.13,
m Ult '
• mo
±%<#j
•
'durilor cau ,
sf<s
t' te emp
is%ff •
scop cerce .
· a e 1ca -
cs ts
t ibmte.
_luea,e pa,_tea !'<"."!mica ma; mult """' .,. t,obui s-o faca. Noi am scos amenajare~ pa a adurilor, m c~re social-econonu~e a r . metode de
m ev,den\a J>rmCTp,ui esen\ial ·Visavi de at!versarli no,trii care H negau pg 931/2222 12$# fi is .jjif; ,12"%.52%$
,, nu amelemente
celelalte avut !ntotdeeuna_
cuprmse 1ntimpuJ, lOCUJ sau posi<bei>atea de a sublinia
mteratitiune". dintre struc .. - ,amenajarea pa rimentalii, prea P.u, rboretelor $1, a
Ca orice qt!mt~, va fi rnetoda ex11_e 'izarea structurn _a entale) carac-
• !7 a0rd cu cele prezentate mai sus, prin amemna3,, plidurilor se·va
o~~~f
cercetare. f'Tiont-ar;arile privind ~tiinti'fice (exp_er;:::.ea pe modele
mteleg: •••nt~ organ~ni Ii condUcerii p/idurilor spre siarea lor de ±.et.2
pa urn • : entu , ck4
23±.3 u1 t rul, se ut s'.int su ±zi
zzf%±±# y
""':''""'$i e!,cac,tate
soczale Polifunctwnaia,
ecologice aOe. silviculturii. potrivit saninilor multiple econcmico- tergs4 agp,2$Ci ii],"iti» $%i£,p%"Gsic rcir
constrgite 2,7£ ' pp;;a avionisie." 9
8 tivii, chiar . a~amodelele determm
(au predo,mma ,
 1 dentlf1careo complexe si stochastice c
bectvelot social - au loc in padure si in s
economice
I temul gospodariei silvice . teledectie s.a. A5adar, nu s +.
I studiate <le amenajament)
I In acelasi scop, pentru <. dern, daca el nu se v'.a ibaz .a putea _vorbi despre un amena ·ame t
I menajarea padurilor cu ale stiintei si tehti. a Pe cunosine i met6ode ii Gk};";;
Fllco reo funcpilor r -.- 1 functii multiple prezinta In viziunea proiectata, ate4LA
cu fungi muiii@ ng pk "}}],,]?2,P?Pa"ti4 de amen«ire aas,
pe _____ J 1
or borete I interes teoria deciziilor •
I multicriteriale. cu ·prof1l
... ult"•-'·mgust.
• • Ea tiobindest
,, e .caracterul
p ita deune·
amenajisti sau
. . de · specialis:ti
Y
I yl ~ Ju1sc1plmare,, oare solicita a . . l preocupan maJore inter-
> 1 Sarcinile amenajamen- rului amenajist, a speciali n . participarea, sub coordonare ingine-
tului pra_ctic sint multipl1:!, inginerie foresttera, st
4,]"!"" ", atiini forestiere, ecoiogie aplicata
Constiluireo : ~ ele refermdu-se la : melor. ' ' ie, ma emahca, informatica si teoria siste-
unitat!or de
g ospodcirire - - - _, ~ ~ 1 - cunQa!iterea struc- Rolul social-economic si ec 1 · al . . .
1 afl au determiat t tara ?", ",""N",_ pidurtor si starea in care ete se
"' ;;, ' turii si a potentialului
- protectiv si productiv al lor gospodarire. Astfel, Hot+# ~""Dortante decizii pentru mai bua
: ~ iii-., 1 pa:durilor in dinamica lor, ale coritet@for P6iii' .{": 1 mat to@@ st 16 oci@mire 1ii
L .. • • . a • • al P.C.R., urmate de adoptarea
Stabilireo modelelo,
de strucluri
opl1me
#3 :2.
..,.. - - - - 1 •~~.:: 1 restiere prin inventarieri
" egnu privind conservarea, protejarea si dezvoltarea padurilor exploa-
tarea lor rational economic& si mentinerea chilibrului ecologic"'(r
9ea 2/1987), reprezinta acte istorice pentru reorientarea si innirea sn-
1 viculturii romanesti, in conforrrutate cu importanta 'Piidurilor 1n viata
~ ~ I succesive integrate ·ale a-
11 ::- a.
no_z cestora; poporului roman. Legea .mentionatii obliga la perfec\ionarea metodelor
)ii procedeelor de amenaJare a padurilor cu functii multiple. In conse-
1
~ :::i - precizarea obiecti-
Elabororeo
, ; (l)f
cin \;ii, este necesar ca amenajamentul sa-si revizuiasca multe din con-
1 0 0 0 1 velor social-economice si ceptele teoretice, sa-si modernizeze mijloacele, in aqa fel incit sa aduca
planurilor de
amenajament - - - - .J L :;:;.~, ecologice ale . gospodariei un aport mai mare la apararea, conservarea si dezvoltarea fondului fo-
,5 I silvice si atribuirea de restier national, la asi:gurarea echilibrului ecologic in spatiul nostru geo-
1 o "'~ a. c l func•ii pe arborete ;
grafic, la cresterea calitatii vietii sociale si individuale.
; _ .:;.I - con,stituirea unita-
Real1zareo planurilar 1 ;·; ~ 1 tilor de gospodarire ;
de omenojomenl 1.2. PRINCIPII DE AMENAJARE A PADURltOR CU FUNCTII MULTIPLE
pr ,n orgonele de - - , E ::: •~ 1 - proiectarea mode-
execut1e ' a 1;,:: 1' lelor structurale optime pe , Principiile de amenajare reprezinta ace1e repere relativ stabile, ac-
- -, s "' arborete :ai pe ansamb1ul ceptate inducti-v, care orienteaza in permanenta atentia spre ceea ce
1 padurii, corespunzatoare trebuie cu' priori'tate realizat sau evitat. Modul cum smt_ defn11te ~!. r~
1
functiilor atribuite si po- pectate aceste ,principii conditioneaza calitatea conceptiei a menajistice
Cc n tr o I
1
si a amenajamentelor insesi. Definirea sau aplicarea or sreita ","}],
l tentialului n.atura1 ;
Mcn,tor,ng
- ---7
1
I
1 - eliaborarea pianuri- oar» scrag zag pd,
aceea,. problema principiilor amen
2"1.%%1.2%.
le
L - -- !or amenajistice, prin care
Ftg. 1.1 - S:hem1i. (slmplificata) privind amena- se urmareste indrumarea tualitate. • d dezvoltare a conceptiei ame_najistice, . ci1:d
jarea padurilor Pentru actu11la ~tapa e . a pii:durilor carora Ji se atribuie
structurii reale a arbore- accentul se pune mai ales pe amen@)%,"" ~tinittii, eficaeittii func-
telor si a padurii spre structurile optime stabilite in vederea cresterii tancji mpg%,,ggf%EE;"%sir frere, ii@jiif egg
eficacitatii functionale ; . {ionale, folosini ratio ~ a t .adauga principiul gospodaririi functiona -
- controh.tl periodic 'Complex al starii padurilor in 1egatura cu ma- logice. ,l;a acestea se ma1 po rinci iul economic. 1n accep\mnea .unor
surile proiectate si aplicate, ceea ce implica monitorizarea parametrilor diferentiate a padunlor fil p , p . ipiul economic se coreleaza pu-
de stare a pii.durilor. · • termen lung, prmc
calcule econom1ce pe . l al eficacitatii functionale.
Schema prezentata in figura l.•1 ilustreaza succesiunea enuntata ternic cu eel ecologic si cu ce • '
mai sus.
In vederea realizarii obiectivelor multiple precizate, amenajamentul 1.2.J. PRINCIPIUL CONTINUITATII . . . . ·u1 continuitatii s-a re-
foloseste cunostinte din cele mai diverse domenii stiintifice si tehnice : , hl .• ·zei de lemn, pnnc1p1 . f tia de produc-
teoria generalii a sistemelor, teolja informatiei, ecologia moderna {,in sens Niiscut sub spectr . en ena ·a111entului numa1 la unc. al XVIII-lea
de sinecologie si ecologie social-economica), informatica, economie, sta- tert ti ,» mg;"#,2%.&@ i fij,gpz «i ii i»
tie a padurilor. Dup 4+;le silvice trebuie s reg
tistica-matematica, cercetari operationale, silvotehnica, fotogrametrie, • de Hartig, ,Administra . 11
10
 pduri in asa fel incit generatiile viitoare sa poata avea de pe urma 1,
eel putin tot atitea avantaJe ca i generatia actual". Desi se refe
numai ia taieri respec:tiv la producµa de lemn, Hartig concepea c~~~
tinuitatea in sens progresiv, lasind sa se inteleaga faptul ca generate mult •din importanta sa ,Pract" . • •
,riitoare au dreptul sa beneficieze de recolte mai man de lemn. Ulterio: clus in insusi cone@pl'a ,[;: "garece fdeea de continuttate s +

principiul continuitaµi a fost deformat, odata cu promovarea conceptulu:. 102),,s-a airs • pi#",jz?}?zg, is@ires»an
economic de rentabilitate. 1 bernetice, padurea amenajata s. de fun,_ct10nare a sistemelor ci
nent in-functiune !fiind to'tod mt· c,crrceptie sistemica se mentine perma-
Totodata, acest prindpiu a fost conceptual incalcat : in locul pre. t·1ma.
a D esigur,
• • principiul
! • . • a a m continua deplas . · starea op-
cuparii pentru recolte de lemn tot mai mar, progresive, a fost acceptat continuitat; t b . _ are spre
al amenajarii padurilor nu nan."""" 'rebuie pastrat ca reper de baa
ideea unor recolte ,permanente, dar care puteau fi $1 in descrester cibernetic, de a gindi, dar si ~ Pina e ne vom obisnui cu acest mod
Aceasta ultima conceptie si-a gasit locul si in tara noastra, atunci cind la proiectarea Sio·realizarea
s ' epoca amenajame
sistemul . "b Tenttului·pp
Iui cibernetizat. Caci, •
1,

in trecut s-au elaborat si oficializat metode bazate pe ideea posibilitat;ii 1., mai acest principiu, iar sistemul d UI_ CI emetic va fi incorporat toc-
descrescatoare, chiar si pentru cele mai valoroase paduri naturale plu-
riene, de inalta stabilitate 9i polifunct;iona1itate, gre$it considerate ca ·ma.gig ii@ire
reper acelasi principiu fundamental si peren.
st2 ".$%.2%%± '
excedentare, tocrnai in perioada avan-sarii lor spre nivele tot mai iualte
de epuizare si desfigurare. Aplicabilitatea lui nu poate fi trunchiata, 'Cle • 1~ toate _i_mpre_jur~ri1e, principiul continuita1;ii exprima solidaritatea
pilda, la perioade scurte de 40-60 ani; continuitatea nu are 1imite, ea , intre generatii, solidaritatea prezentului cu viitorul ; gradul de aplicare
a lui in silviculturd reflect nivelul la care a evoluat o generatie sau un
reflectind perenitatea. Odata cu adoptarea Codului silvic din anul 1962 popor pe traieetoria eticii viitorului.
si a Legii 2/1987, continuitatea este asigurata prin sistemul legislatiei
forestiere romaneeyti. Numai in acceptiunea intelegerii corecte si exhaustive a principiului
continuittii, in sistem cu celelalte principii, resursele forestiere sint re-
!n noile conditii, dnd majoritatea padurfior intleplinesc functii mul- generabile si inepuizabile. ln acest scop, prima sarcina o are amenaja-
tiple, iar efectivul populat;iei umane este in cre$tere, ca si cerintele mentul, respectiv de a organiza si conduce padurea in acest spirit; a
fata de nivelul de trai si calitatea viet;ii, principiul continuitatii re- doua sarcina revine organelor de execu{ie, care au obligatia de a aplica ·
flecta preocuparea sust;inuta de a realiza prin amenajament conditji tot · prevederile prescrise ; a treia sarcina revine din nou amenajamentului,
mai bune pentru ca padurea amenajata sa ofere societiitii cu continuitate care l])eriodic trebuie sa controleze evolutia paduritor in directia data de
prdduse lemnoase si de aftta natura, precum si servicii de protectie si pri11cipiile lui fundamenta:le, , . '
sociale oit mai mari si de calitate superioara. El se refera deci attt- la Principiul continuitatii trebuie sa functioneze nu numai pe global,
continuitatea in sens progresiv a funct;iilor de ,product;ie, cit si la per: dar si pe tipuri ,de resurse (sortimente de lemn, efecte de protectie dis-
manenta iii ameliorarea ce1or de protectie si sociale, vizind nu num~1 tincte etc.). in caz c.ontrar, anumite resurse forestiere se pot epmza, 1ar
interesele generatiei actuale, dar s$i pe cele de 'perspectiva ale,societaf;ll. ambianta umana va avea mult de suferit. Exista exemple evidente de
epuizare a resurselor forestiere: secatuirea resurselor de lemn de stejar
!n conditiile cresterii demografice. apare intr-o noua lumina impor- • f t ,f •• si a celor de lemn de molid cu fnsusiri acus !'ce
tanta principiului continuitatii in deciziile amenajistice. Cad un consum 1
exagerat stabilit pentru sine de generatia actualii, ar implica un consurrt'
•• £"".,I" 3iire ioviii«r iiriis. iviii
de lunca pe bazi'i de steJar etc. . . ' . hilibrului
mai redus . pentru generatiile viitoare care, cu siguranta, vor avea_ un • • lutiile favorabile 'Spre as1gura:e~ e_c . .
efectiv mai mare al populatiei si cerinte superioare sub raportul mve- -In ultimul timp evol ''-_,,, tratare a principiului continui-
ecologic, in natar4, ideamn4 la o "k1,is si aplicat cu consecventa la
lului de trai si al calitatii vietii. Un consum actual supranormativ ar tatii, in sensul ca el trebuie de acum ' si peisaj, la toate bunurile
ramine o certitudine, in timp ce sporul de pro~uctie lemnoasa prognozat t ' • - anli la sol aer, apa , '
itreaga ambi@!%
forestiere moseni e e "atura ssu create de ori.
prm metode inca imperfecte ar constitui un deziderat realizabil cu O'
probabilitate scazuta, mai ales in conditiile in care poluarea si tehnoJ0.:
g_nle. no~-=~~logice. atenteaza cu tot mai mult .succes -asupra stsbilitatn 1 2 2 PRINCIPIUL EFICACITATII FUNCTIONALE .
a
Si eficacitatii functionale padurilor pe mari suprafete, inclusiv asupra • •• • . . . • g.in:direa amenajsca •· t· • este orientatii tn th-_ .
capacittii lor de productie. Este de luat in seami'i faptul ca, deocam- Potrivit acestui pringP";ii, cu urea in considerare E%,p,$. a 1
data, ritmul de crestere a productivitatii padurilor este inferior celui al rectia cresterii eficacit&ti! ??~tor_ componente (Giurg!"; ~i.'
crestem demografice, iar suprafata de pii'dure atferenta i.mui locuitor se
afla pe o curba descrescatoare (0, 70 ha in anul 1900, 0,29 in 1980 $i,
slot as tat
Ruci'ir·eanu~ Le_a
sap; #c±». 5site@if6i ;y$,27.%%,#
' ropus de Popescu •vi-tatii pii'durilor.
cipiul eficientei_ optimal;_!i it cresterea produeti" " ~mite pa-
probabil, 0,21 in anul 2000). Rezulta 'de aici necesitatea ca amenajamen-· Acest principiu urm@F tectie a acestora. Pentru @"" ,e a
tul, in numele principiului continuitatii, sa actioneze ferro pe linia spo- tatii de •pro ervaru spec1
ririi si folosirii rationale a resurselor forestiere.' cit 1?i sporkea ca•pacd1 t"nate ocrotirii 11aturii sa~- c:ns tionale se refei"ii.
duri cum sint cele ' e,s J .• - ·n-cipiu1 eficacitatn unc f u· Pentru
!n ultimul timp a fost exprimata opinia potrivit -careia 'in conditiile ' • factorilor.• d e mediu,_'.,f.prdtatii ra·portata l a a ceste unc- " 1·
calitatii
• l, ·esterea et1ca
amenajarii padurii ca sistem cibernetic, principiul continuitatii ar pierde t.
·r
in primul nnd a er "' , 13
12
 3d • ccentul principal cade fie asupra functiilor de prote
celeJalte P un, 1~ de productie dupa cum e1e sint incadrate in Prin/
rue, fie,pg5wP"a,h«tis
sau a oua gru u •
'i mea deosebit se are in vedere faptual
l +' f t· · t '<b · f '
a. sonae art nostrg, legs"efg,, "2,E"",$","""%,,J$,, "vgiii' In privinta eficaettti fan.
kt@ctie yeitu ioate paare. igpe,"",{3Ji "p,,j2"tie priori
t • p"durile din prima grupa unc,1011 a $1 secun re pen ru pa'du.
lemn, metodologiUe de a4,ale referitoare numat la product±a a
definitiv stabilite intervenin,-' alnfpro~ucti:v1tatu pih.lurilor nu sint inca
U f ' masurariiu directe
con tuzii ori de ·cit
!#!" " ' a dis er@, 'ju est6 depart iiii ind ifarr • n se ace pe b aza• .. e on d e t enninarea ei
.+

durilor tarii Ji se vor atribui functii Speciale de protect1e a ambian~)·

umane.
cu luarea in ·considerare a
calit·r· f't a cresterii curente a arboretelor,
fi ex:haustiv rezolvata numai in ac~~r~lomas:1 ~emnoa~e. Problema poate
La aplicarea princip_iului e~ica_ci~atii_ functionale este insa necesara ghere continua a starii padurilor (mo ·t u_nui siste1:1 nguros de suprave-
respectarea concomitenta a principiului fundamental, al continuitatgi. nz ormg 1orestier). . .
t
Astfe1, nu este admis ca, In n1:1mele prmc;1p1ulu1 productiv_1ta~u padurilor, J .2.3. PRINCIPIU~ VALORIFICARII RATIONALE +t A
si\ se extinda taierile pe man suprafete, cu mult ;peste mtmderea unei A TUJUROR RESURSELOR PADURII . : ;·>1
suprafete periodice normale, afectirrd a~iifel continuit~tea funct_ii~or de
protectie sau chiar si a celor de productie. Exemple dm acest punct de
: -, ~
f'.ri1;-cipiul valo~ificarii ra_tionale a tuturor resurselor padurii - bio-' ~~ ',;
vedere ofera pr.actica amenajarii padurilor din ultimile doua decenii, eochimice, energetice, genetice si ecologice poate fi invocat ori de -2
cind, prin constituirea de ,.subunitati de refacere" a arboretelor consi- cite ori interesele actuale si de perspectiva ale societatii reclamii. intro- r,

-
derate de productivitate inferioara, au fost efectuate taieri rase pe mari ducerea in c1rcu1tul econom1co-socia!l a tot ce po't oferi ecosistemele fo- s
suprafete, chiar si in paduri destina'te sa In·deplineasca functii speciale , restiere ca urma.re a unui mod de gospodari!re ade·cvat. Acest princi,piu
de protectie, producind astfel mari deteriorfu-i ale calita•tii factorilor de deriva nemijlocit din insusi conceptul de silvicultura cu teluri multiple,
mediu si cheltuieli materiale nejustificate. Legea nr. 2/1987, mentionata care obliga la optimizarea structurii arboretelor si a pirdurii, astfel incH ., ,(
+a
anterior, interzice pentru vii tor asemenea practici. !,I sa sporeasca diversitatea potentialului pro:ductiv al acestora. ·:,,
Referitor la productia de lemn, principiul eficacitatii functionale 1m:l.rwnind arboretele si padurea spre structuri optime, polifunc\io- 1'
t
pune accentul principal pe calitatea masei lemnoase. Astfel, in ra.port cu · . nale, creste diversitatea resurselor forestiere apte pentru folosinte mu!l-
tendinte-le preturilor la lemn si ale consumului de produse din lemn pe tiple economico-sociale: As-tfel, devine posibila crearea unei ibaze de re-
plan intern si international - pe de o pairte - si luind in considerare surse multiple, care, pe lin:g.a produc-ti•a de lemn si efecte de protec.\ie,
cuprinde sfera larga a resurselor cinegetice, salmonicole, melifere, ener-
condipile naturale din tara noastra, deosebit de favorabile pentru cul·- . getice precum si a celor privind produc\ia de rasina, plante medici-
tura speciilor de foioase autohtone si de rasinoase apte sa produca lemn ·
de calitate superioara - pe de alta parte -, eficacitatea functionala va
1·, nale ~tc. Sa;rcina de a le descoperi si a asiigura, conditiile necesare pentru
ca societatea sii. le poata folosi cu continuitate ii revine amenajarii pa-
putea fi considerabil marita nu atit prin cresterea productivitatii si pro-
ducµei de 1emn nediferentiata ,pe sortimente, cit prin majorarea substan- durilor. b • • · af
Prin • unerea fn aplicare a acestui principiu nu va tre m msa · ec=
iiala a calitatii masei lemnoase, care trebuie produsa in cantitati tot rrfai
mari. In contextul dat, amenajarea pa•durilor va trebui sa in:drume gos-
a e # fiioniarea ceiriiite prinspii find«met@le a,,,2"";
J·arii pii.durilor. Astfel, org.anizarea paduru_ pent:u rezml aJ val _re u dus
podaTia silvica pe calea producerii lemnului de mare valoare (lemn pe~.
tru furnire, 1emn pentru cherestea de calltate superioara, lemn de re-
• •
as$a fel reahzata '.inc 1 t ~a
•
~u • 'bii. de sufer1t cahtatea emnu uu pro
ai_d .. .r acelasi timp amenajarea padu-
ori efectele de protectie le 4%!";"eresior cegettee cu· cele ale
zonan\a etc.), cunoscind adevarul potrivit caruia trecerea de la c.,intitate rilor este preocupata de, ~r:f;1:~~rioarii.. Totodatii., or,ganizarea baze:
la calitate se .impune ca un obiectiv central al silviculturii romanesti productiei de lem_n de c . - dauneze produc\iei de lemn. Pot fi
actuale (G i u r g i u, 1986).
melifere in paduri nu va trebui sa rind iului enuntat. Uti!lizarea resur-
Principiul eficacitatii functionale, referindu-se la ansamblul func- date si alte exemple i sutin ,$%,£? ;ei sigure genera#ii ; ele aper-
iiilor de productie si protectie, exclude necesita'tea formula,rii de princi- selor forestiere nu este un Pr}?" are ca supori necesar existentei
\in in egala masura ~1 genera11 r . .
pii specifice fiecarei functii. Chiar si principiul estetic, formulat si sus-
tinut ca atare m literatura noastra de specialitate {Ru care a 'Il..l.li 1967; lor. ---=-
Ruc4reanu,_Leahu, 1982)_. se integr.eaza in sfera larga a' princi-
piului eficacitatii functionale. Evident, in acest cadru, el nu trebuie ni- 1.2.4. PRINCIPIUl ECOLOGIC . al si a valorificarii
ciodata neglijat. • .. • Tt" function • e y .
Asigurarea co!)tinuitatn, e!1dcac~_€1,l~ este posibi'lii fii.rii griJ~ pefrma-
• urselor pa: urn n . . sistemelor ores-
plicarea acestui prineipiu necesita ca, in prealabi], s se rehlizeze. t rationale a tutsror "f?}a' ija de st4ilia%g,f{ accinirate .I

evaluarii economice complexe ail.e arboretelor si padurii in ansamblul ei, I. eta ge trebgie,"}iG aa e ecis"",%,,}a' ariroii per-
care sa se refere a tit la sol, fondul lemnos si la alte resurse forestiere, · tiere. O gospod@",5,a. ia aciunea fagtorlor a,condi.tii de ,rise, 91, ca '
cit si la efectele de protectie si sociale. Metodologiile elaborate [n acest sau, uor defer?ti Gia, se def@$%"",%,, kier «tea«itam
scop, _aflate in continua perfectionare si dezvoltare se dovedesc de o • turbaton es e ea • • d 'n privinta conhnUJ a.n f •tatea func\io-
deoseb1ta ut1lttate. ' atare, ofera sanse red"_,,4tatea, riscul, ca si ineficaci
functionale; De pt··wa ' ms a ' 15
14
 ',.
atu vor fi cu atit mai mar cu eit, stretra arboreelor ya,fi mat a.
»rtati de optimul diversitatii ecologie,}},,"""pent@le preen.
zate si aplicate vor fi mai extensive, zu cit ciclul va fi mai redus fan unloe proeminent. Este vorb a.,,
de eel optim sub raport ecologic, cu cit posibilitatea se va abate in Phis. tu1r11 omulu1 .cu natura -. P e normele, inca nescris .
fata de capacitatea de suport a ecosistemelor forestiere, cu cit tehn, song@enudearea ca@iii #j; @ii i iii@$, 1 %2,¢
logille de recoltare si colectare a lemnului vor fi mai agresive din pun¢ faptul ca educatia in favoatea ia;"si a sii&di@rd, cu6#a
de vetlere al suportantei ecologice etc. noase 1acune. De aici s-a nascut ",,"a avut aproape pretutindeni se-
cu natura. De-a lungul tim4,2? "TSiunea mai no, a luptei omult
Esecurile istorice inregistrate pe plan mondial si european, care au '
devenit posibile prin ne.glijarea sau necunoasterea consecintelor ecol.
turn, mclusiv ale paurii, !" "OT au ap4rut astfel desfigurant ale na-
grup. In opozitie cu ace} ,""Pie a unui egoism individual sa 'a
gice, sint pline de invataminte ; ele mdeamna acum la mai multa pru- prim4 o conceptie noua, 4,,«,"Bl&ere dep4sit4, prineipiul ecologic ex-
denta din partea amenajistului in activitaJea sa organizatorica. Si pentru naturii : ,,Omuz nu este' • nu vmai apro~iat~ _de reahtatea obiectiva din
ca o asemenea atitudine sa fie permanenta, ea trebme bazata ,pe un prin- i un arterer fteie'a" ~f ["$" S met@iai@ ii sic@it ci rd@i,
cipiu, numit principiul ecologic (Giurgiu, 1978); il consideram fun. omu1 se va folosi cu scumpatate de bium ·n' De ..pe· a ceas ta pozitie
» >f, 971) . ·
d u--se l'_eg nil or ei,: pe care trebuie sale e vine acen e naturu ' numai supunin -
cunoasca.
damental, fiind tot atit de important ca $1 prmc1p1Uil continu1ta\1i (cu
care, ct·e altfel, se coreleaza, ,constituind o conditie pentru functionarea _ Din cele prezentate se desprind aspectele etice ale atitudinii omului
cclui din urma). Ecologia prezint marele avantaj, de a intui consecin- fo\a de padure, pe care amenajamentul trebuie sa le ia in seama. Idealul
tele inaintea actului decizional. moral,_. asupra caruia silvicultorul si mai ales amenajistul urmeaza sa
reflecteze profund, este modelul uman caruia nu-i este ingaduit s de-
• Principiul ecologic exprima deci obligatia care ii revine amenajarii tenoreze sau sa distruga sisteme biologice, decit sub imboldul unor ne-
padurilor de a asigura echilibrul ecologic, respectiv o ma:x;ima st-abilitate cesitati inevitabile, si niciodata fara a chibzui indeajuns, dar care - in
arboretelor si padurii in ansmbluJ ei, prin optimizarea structurii aces- schimb - este dator sa-i inzeceasca puterile pentru a readuce viata si
tora, astfel ineit sa devina posibila tliminuarea riscului si maximizarea frumuse\ea a-colo de unde ele au fost alungate.
eficacitatii functionale a gospo·dariei silvice. Pentru amenajarea paduril.or Principiul ecologi-c are o mare valoare educativa pentru amenajist ;
cu functii multiple, principiul ecologic prezinta o importanta primor- gindirea cu ajutorul conceptelor ecologice 11 face atent in permanenta
asupra unor consecin\e nefaste pe care le-ar putea avea anumite de-
diala : ,pune in aplicare adevarul potrivit caruia ,,asigurarea echilibrului cizii amenajistice sau fapte pes'te_ care, de mult timp,, se trece cu pr_ea ·
ecologic reprezinta o parte inseparabila organica de insem,natate deose-· mare usurinta. Necesitatea ecologiziirii amenajamentului, respectiv a
bita in opera de constructie socialista in tara noastra, fundamentarii lui pe legile ecologiei, ne indeamna ca intr-un capitol ur-
Nurnai padurile ecologic echilibrate sint in masura sa asigure echi- mator sa ne oprim mai pe larg asupra modului in care ecologia poate
librele in natura. Desigur, la prindpiul ecologic se poate apela si din fi de folos amenajarii padurilor cu functii multiple.
necesitatea asigurarii echilibruhii ecologic 'in afara fondului forestier, a
echilibrelor naturii. AstJfel, pe acest prim:ipiu se var baza : demersuri[e
pentru 'impadurirea terenurilor degradate din fondul forestier si din
afara lui, in vederea reconstructiei ecologice a unor teritorii ; preocupii- • • •• d
*
tale ale amenajarii padurilor enuntate mai sus,
Pnn<;=rI?nle fun ame~ licate izolatt. ,lntercon:diµonirrdu-se reciproc,
rile pentru fofiintarea de zone verzi tin jurnl marilor centre 1..imane ; ele pot fr-de mare utilitateapnumai. atunci cind se aplicii concomitent, in
nu pot fi interpretate $i
grlja pentru asigurarea echilibrului climatic, pentr-u regularizarea cursu- sistem. •
rilor de apa prin optimizarea structurii padurilor etc.
Prudenta maritii la care indeamna princi,piul ecologic se explica si
prin faptul ca ecuatia fundamentalii a raportului dintre necesitatile de
ordin economic si capacitatea de suport a ecosistemelor forestiere, inte-
lese ca un indispensabil capital al naturii, este inca prea putin cunoscuta,
mai ales sub aspectul consecintelor ecologice ce pot interveni pe. termen
lung. Dac pina nu de mult amenajamentul stabilea volumul si natura
taierilor fara un control rIguros al consecintelor ,pe plan eco[ogic, astaz1
Se contureaza cu claritate necesitatea ca orice interventie in pdure,
plaruficata de acesta, sa fie anal1zata nu numai sub prisma e-fidente1
economice, dar si sub raportul eficacitatu ei ecologice. Astfel, avizul eco-
logic in amenajament tlevine o condiA;ie obligatorie ; acest aviz poate fi
obtinut si prin autocontrol.
Aplicarea eficienta si concreta a principiului ecologic presupune o'
inalta con.~tiinta eco1ogica, in cadruO. careia constiinta forestier '(pentru
\,
care a militat savantul silvicµltor roman M. Dr ace a, (1938) detine . _t
16 I
2. CONCEPTIA SISTEMATICA DESPRE PADURE
~I iN AMENAJAMENT

Prin esenta preocupurlor lui, amenajamentul realizeaza integrarea

ecosistemelor forestiere in sisteme ·soczal-economzce (fara a modifica na-
,
i
I
I
tura biologicd a pudurii). Prin aceasta el insusi devine sistem. De aceea,
este necesara, in primul rind, cunoasterea padurii ca sistem ecologic si
in al doilea •rind, int,elegerea modului in care amenajamentul poate fi,
conceput si abordat in conceptje sistemica. .
Mentionam ca, sistemul reprezinta un ansamblu organizat de ele-
mente sau fenomene, identice sau diferite, unite prin conexiuni-intr-un
intreg.

2.1. FUNDAMENTE ECOLOGICE PENTRU AMENAJAREA PADURILOR

CU FUNCTII MULTIPLE

Ecosistemul. ln concep\ie sistemica, pi'idurea este in\eleasa ca sistein

ecologic, respectiv ca ecosistem. 0 de.finitie cuprinzatoare a ecosistemu-
lui a fast data de Odum (1971), pe care o reproducem, pentru ca ea
este cea rnai apropiata de specificul padurii : ,Orice unitate care include
loate organismele (comunitatea) de pe un teritoriu dat si care interac-
\ioneaza cu mediul fizic in asa fel incit curentul de eriergie creeaza 0
anumita structura trofica, o diversibate de specii i un circuit de sub-
stante in interiorui sistemului (schimbul dinire partea biotki'i ~i• abio~
tica) reprezinta un sistem ecologic sau un ecosistem". Potrivit acestei
definitii, padurea trebuie int,eleasa ca un sistem complex format dintr-~
parte nevie (abiota, cadrul natural cu conditiile sale fizice, biotopul) si
una vie /biota, po.pulat,iile diferitelor specii alcatuitoare, comunitatea vie,
biocenoza). Aceste doua parti in realitatea obiectiva din naturi'i nu sint
separate fizic intre ele ; dimpotriva, prin subsistemele lor vii ~i nevii
aflate :in permanenta interactiune, formeaza un sistem deschis, o · uni-
tate functional a biosferei are foloseste eficient, sub raport dinamic
i structural, curentul de energie care se scur,ge prin el (Pu i a, S o - . r_
ran,· 1984). l
Schematic, ecosistemul forestier este reprezentat in fi,gur,a 2.1. I
Pdurea naturala este considerata de ecologie ca prototipul struc- J
tural ~1 func\ional ~l eco~1Stemelor ~aturale, _fiin~ca nici o alta unit~te f
de lucru a biosferei nu intruneste in aceeai masur toate elementele
18

,J
 alca• tu1•t oare •intr-o stare de. maxima
. . stabilitate,
. tocmai
. t · datorita
. .optirne1.
sate, aversti st s»meet4i- 83,2if,,J,3$? 1 1
om]mpie, ti&i
sa aw .t, sot«ate 4$y,$,",],"""" E,$,%2p"at i
teetur Pe care o if@sea4, y ecoistem mat@l !3""" "dry a_au
a evidentiat Em i 1 Pop (1942) ,pad urea este m_am e_ e toate o fiin
colectiva, cea mai grandioasa din cite exista, inviorata de o viata p,_ C.c,
pr:e, inchegata la rindu-i din milioane de vieti individuale, cit se poi
de diverse, contopite intr-o fizica armonica si intr-un duh unitar, ca
impresioneaza coplesitor si intr-un fel unie spiritul omenesc". Acea{j
exhaustiva circumscriere a paduru reprez1?ta, 11:1preuna <_:U definitia Conexitme 'inverse
data anterior de Dr ace a (1938), cea ma cuprinzatoare mtelegere a ·R - D\spozitlvul d& receplie
Cc- Centrul de comando '
padurii. Iata de ce ecologia si silvicultura ecologic privese cu ju_stifi. E - Dispoziti efetor
rata rezerva opinia lansata recent potrivit careia ~padurea amenajat4.
este un sistem economic", sau ideea mai veche dupa care padurea este Fig, 2.2 - Schema auto:ontrolului bazat pe conexiunea inversa In
0 e<cosisteme
-uzinii produciitoare de lem.n", prin care acestei ,,fiin\e colective, celei
;:_ai grandioase din cite exist.a" nu i se mai recunose insusirile naturale si:nt considerate ca mediu. fizic, reprezentind conditiile ecologice, denu-
polifunc\ionale. Desigur, din considerente de ordin social-economic, ame- mite geotop. Pe de alta parte, ra:dia1;ia, apa, •gazele din aer si ionii din
najamentul ,poate include padurea ca subsistem in ansamblul sistemelor sol corustituie ecotopul. 1nsusi solul poate fi inteles in concepl;ie• siste-
de organizare si planificare. Dar, in ori-ce situatie, padurea ramine in mica ; el reprezinta un subsistem. care· poate func1iona ca atare numai
esenta un sistem biologic cu existenta obiectivii. Folosirea padurii in in-· in cadrui ecosistemului dat.
terese social-economice nu schimba cu nimic, natura sa ecosisteanicii. Existenta e·cosistemelor forestiere se !ntemeiaza puternic pe inte-
grarea structural, cibernetica a comunitatii de viata (biocenozei) si a
Asadar, elaborarea teoriei sistemelor si constituirea ecologiei mo- mediului de trai (biotopul). Biotopul este esential influentat si tinut sub
derne (in sens de stiinta a ecosistemelor) au impus si o retonsiderare a control de biocenoza, far de care isi pierde calitatea_de _subsistem.
concep1;iilor despre piidure, ca unitate de viata eyi mediu, dintre viu si Principalele insu;;iri ale ecosistemelor, inclusiv ale padurii, sint ex
neviu. Astfel, natura ecosistemica a piitlurii este din ce .in ce mai re- haustiv prezentate de, 0 id um - (1975) , B4?"t ariuc si Vdinea
, ios»: Kimmi nus
cunoscuta pe multiple planuri $tiin1;ifice $i practice. Pe de alta parte, S • 1982 • s Or an ~1 or c ea , 11 '
se recunoaste faptul ca pa:durea, ca sistem, in plan teri torial, este con- (1982) ; tug re n, .• " .1 f nctii multiple mai impor-
stituita din subsisteme (arborete), care trebuie separate pe teren,, stu- goos» a. Petr,ape;p"~E2%$Z, %die. iii"iii i rs"ii-
tante smt _c~le re~ento~r.e .~5t ro ramelor (programe pentru sine si
diate si gospodarite in mod corespunzator in ra.port cu structura eyi mo- dantii. echzlz.bru dmamzc, exi enzta P 9 b ata· pe conexiunea mversa
dul lor de func1;ionare, 1;inind seama de func1;iile social-economice atri- · • '· • ·) toreg are - az · 1·
programe super10are ' au . 't t ) stabilitate structurare (spatiaia,
buite fiecarui arboret. . .
(@ts, 2.2). heterosepite, "",2,2.la, nii 'ssi. airid sir-
Biocenoza Jorestierii, respectiv comunitatea de' viatii este formata tmfodlna1ruca - fig. 2.3 -:- le vom· insista in expunenle dm ca.p1to-
din populatii de organisme cu func1;ii ecologice multiple si complemen- tanta. ·etc. Asupra unora dmtre e. . -
tare (producatori, consumatori, descompunatori), legate printr-un sistem • • "to
lele urma are. • • • • rtanta existentiala sub
1• temelor forestiere are O rmpo t · Destructurarea
speci_fic de relatii. 1n cadrul acesteia se disting. : fitocenoza si zoocenoza. r·apo~tt~f~~~~fu~~ ;i efi'cacita~ii fudenzc~~ta~~ea:! ~:-urmare srrabirea
La rindul ei, fitocenoza este constituita din : arboret (in sens restrins, ca biocenozei
•
prm aoiium
4{ antrop1ce
Populatia arborilor) format din etaje (superior, inferior $.a.), iar acestea
din urma din populatiile speciilor componente ; subarboret cu popula-
tiile lui; semintis cu populatiile aferente; patura vie constituitii_ din
populatu s.pec1fice ; microflora si alte plante inferioare. Pe de alta parte,
700cenoza este reprezentata 'de zoocenozele supraterane si subterane, cu
populatule lor, precum si de microzoo2enoze. Intreaga biocenoza este deci
structurata etajat, supra- si subteran.
Stafiunea forestiern (biotopul) reprezinta mediul in; care se afla bio-
cenoza ; din ea, organismele isi extrag materia si energia necesare vietii.
Erin descompunerea
1
materiei organice moarte, ea primeste inapoi ma-
/ t:na ~ _energ:a eliberate in procesul intretinut de descompunatori. La
rindul ei, statiunea poate fi inteleasa ca subsistem al ecosistemului dat
care poate func\iona ca atare numai in relatie cu biocenoza, In cadrul ,·
sta\iunii forestiere, asezarea, reliefu], substratul litologic aerul si solul
20 I I 'f
 t bTtT pun.ind in pericol insasi existenta padurii si a e_chilibrelo~
s a "Kfidstugerea pri piunat a subarboretului favor.} 1
natura. s 'a1a· a moultor paduri de stejarid; · acela91 con1pensarii lipsei mecanismelor A .
uscarea anorm t · · efect
t Dpoate fi ·Pro - ecosistemele naturale sau cvasii,,$""?P?rare (cu care stpt tzestrate
dus i de eliminarea subetajului de carpen lin stejarete. e aceea, abit asigurat. Asadar, asigurarea prin ni,,"" ca reusita sa fie_totdeaua
1a aenajarea padurilor, cit si in practical trebuie sa se acorde ,, sistemelor forestiere constituie 0 • ct"· . mena3istic,: a stabzlztatu eco-
, im ortanta tuturor componentelor structural-fu_n~t10nale ale ecosisten. t" ·rr· f •· • conditie fundamental pentru garantarea
1 pf contznu a. ii u?-ctiilor -~ultiple protective.!ii productive atribuite padurilor:
. l descrierea
or ores ti ere. Din acest punct de vedere z · tx arboretelor
t d
la ame.
f - Conceptul de s~ab1litate s-a imbogatit odata cu dezvoltarea teoriei ca-
najarea padurilor va trebui substantial ame tom u, urm,n Su ie aye. tastrofel'or (Nave h, Lieberman 1984 ·o Woodcock > Davis •
zatii pe baze ecologice. . . . . . . . .. , 1978), • • I -

Pentru optimizarea compozitiei si a densitatii arboretelor este h+. Din cele pr_ezentate mai_ sus rezulta ca stabilitatea este o proprietate t
portant de cunoscut legita.tile fundament~~ care liXiJ:rill;,a rela~hle ~tn~rP esentiala a ecosistemelor, prin care acestea isi mentin - in limite date - , ... ;..'II

multimea de indivizi si multimea de specn : a) cu l:llt smt ma1 variab1le

conciitiile de existenta ale unui biotop, cu _abit este mai mare numaru]
de specii din biocenoza respectiva; b) cu cit se abat conditiile de exis-
integrahtatea structurala si functionala, permi'\[n'du-lle ca, 'in urma ori-
ca-rei perturbari, sii revina la stari de echili!bru. Aceasta insusire se ma-
ni.festa numa,j in limitele pragurilor de suportantii specifi'ce fiecarui tip
d'e ecosisterri. b'ac~ pertur,barile dep~esc anurnite limite, se pot produce e$

-
tenta ale biocenozei fat de optim, cu atit va fi mai mare bogatia d modificciri ireversibile cu toate impli-ca-tiile ce decurg de aici (de pilda,
l
±
indivizi ai specii4or respective.
dupa tiiierile rase sau cvasirase efectuate in· paduri). in sch~T.l1b:· inte:- J
Asadar, in raport cu bonitatea biotopului, multimea de indivizi esfe ventiile efectuate in limitele capacitat;ii de suport, cum sint ta1erile gra-
invers proporµonala cu multimea de specu. in s'tatmm~e cu c~nd:tu de dinarite, se incadreaza in' categoria actiunilor gospodresti care produc :'
viata extreme domina. speciile strit:t specializate ecologic (de p1lda, mo- modificiiri reversibile trecatoare. Asadar, bazele de amenajare si planu::-
lidul la mari altitudini, stejarul pufos in silvostepa etc.). • re de amenajament 'vor trebui astfel staJbilite int'ft ele sa nu produ~a
~ertur.biiri peste suportanta ecosistemelor. 1n acest'scop se impunP,%
Stabilitatea ecosistemelor este in legatura directa cu echilibrul eco- cercetari de ecologic forestiera, prin care s4, e stable@ya.P27$,"",,",$
logic; el este definit drept expresia stabilitatii unui ecosistem, realizata
printr-o multipla homeostazie a interact;iunilor din cad.rul acestuia. Ho- .we.go,pg,ates±,g"El AP""±.5..2%a.
1nsa61 pos1b1htatea, cmd es _e s a I. e su ortanta.
.cc- .
meostazia se fundamenteaza pe perenitatea in timp si spatiu a struc- I' eiee. iideplieste roisl anut aitentiP%% ;du, a al carui
turlor si a ener,giei, precum si pe relati•va constant;a a producti•,~ita~i ~ Un <leosebit interes prezmta ecotlogb .1;1"1n viitor sa se preocupe nu
unui ecosistem. Mecanismul esent;ial al asi•gurarii echilibrului ecologic •
punct de ve d ere amen ajamentul
. va
. ..resu·lll aterane a arbo ril. or, c1. 91.
. de
~i al stabilita.t;ii este organizarea rel,at;iei trofice din ecosiste:m. •Ecos1ste- numai' de product;ia [emno~a a. p~I~a a~osistemelor forestiere, luind
mele stabile a:sigura. echilibrele naturii. S-a precizat {So r a n, B o r c e a, . intreag3 _producetie de mat" P"fl# iomasa iemnos4 a tr%"%"
1985) ca sub denumirea 'Cle echHibre ale naturii se int;elege mult;imea .a@egg+,2,1.."i.,@ sijrii,Pi.
proceselor de natura biologic si fizico-chimica (meteorologica, hidrdlo- lui riidacm1 or $1 r . nima!l.a etc. n aces . t' . in
gica, geologica.) a caror directa 'I'ezulbanta. este ment;inerea t-iclica a unbr • i - •
b10ma:sa "tGrii erbacee
pa t" ' bwmasadea eco 1 ogie
·omplexe . !i i auxologie • fores iera,
stari cvasistat;ionare de lunga durata pe plan local, tlar mai ales glob~l ; • nple cerce an c .
a5adar, este vorba despre echiliibrul sistemului terestru' format din at- s~re :al • • d ecosisteme foreshere. . ·d "nfonnatii referitoare
difente bpun e roductie vor cuprnae i d mentele ecologice
mosfera, biosfera, oceane si sol. Echiliibrele naturii sint condi,t;ionate de
echillibrele ecologice; de aceea s-intagmele : echilibrele naturii si echili-
t vto, ate %cir i6rifir, "2i fr@ire
la intreaga biomas% ,3-iivitatii complexe in i multidisciplin1re, c~
brele ecologice sint considerate uneori ca sinonime. La asigurarea echi- ale biogcumulart $ "!i siintifig@ i"T, fir@ sa isss
hbrelor naturu un rol pre:Iominant il au ecosistemele forestiere echili- sint evidentiate prmn , ·nt cele publlcaJe
b_rate .; in t;ara n,oastrii. acest adevar este 'legiferat (Legea 2/1987), rez.ul- rezultate inedite, cum s1 , , . biomasa totalii a eco-
tmd pentru amenajarea piitlurilor importante obiective de urmarit.
Ecosistemele forestiere naturale sau cvasinaturale manifesta o per-
manenta tendinta de maximizare a stabilitatii si, implicit, a polifunct;io- .
"3.22»EE±%?
• f stiere se e - durilor e .a a subterana
is
sistemelor ore • capacitatea pa f 1 biomasa lemnoas r • functii an-
nalitatii lor. Aceasta tendinta, de regwii., se realizea,za prin : optimizarea aces«a, getp," Gi&ii- ,%ki«rs ii"pp %2 ii-
Structurii biocenozei, majorarea complexitatii relatiilor biocenotice, cres- economic0-so"",, eosistemp cu unele @P" ~ aoasterea
terea diversittii genetic a populat;iilor din. cadrul fiecarei lbiocenoze,
Sporirea eficientei ecologice a ecosistemului, cresterea controlului exer- coreleaza ,{2 isin "r "ha.was Totodat ' fera solutii
tierozionale , 10, d a exercita funo '.1 e a ecosistemelor o resur- .
citat de biocenoza asupra hiotopului. In schimb, ecosistemele forestiere temelor forestiere_ : legilor de functw:a~aze ecologice a tuturor
a7:tific1ale, suborganizate, cu sLructuri simplificate de tipul monocultu- biomasei totale ey1 1 "rii rationale p - .
rilor, manifestao tenclintii inversii,· de sciidere a stabilitatii, ele fiind in- • ofgaruza
pentru • rea fo os1 .
capab_ile sa ti~ii sub control mediul anibiant. Pentru ment;inerea for in . se1or forestiei:e. 2:3
func11une, soc1etatea trebuie sa investeasca multa energie in vederea
22
 (i

t
111
I genera1 ecos1s·ste ele forestiere se incadreaza
1.3 f tu] cele 'a
. printre 4 •.
n • b. '. t ne terestre ceea ce se exp tea prm ap ca Proctu
rd1et1g "$%"?"2], i k&ii@ jiern de z--46 iii iii.}"
4r Pf,"; "pk, 3nine . iaietr. • h ultara nonsia, " c:ele privind co'mbate~ea, artificiala·· . _ .
q un volum e s ''t .• _ a- etc. Aceste masuri sint de regul- a ~~u"natorllo_r, fertrlizarea culturJlor
~ tul roductivitatii primare nete tota1 e, pe pnm _ . 1oc se s1 ueaza st~ . energie. • - ' • a, cos lSitoare 91 mari consuma:toare de
por p orunetcle, fagetele si amestecurile de rasinoase cu fag (tea. Prin str.u;ctur,a 9i modu} de functio b· . .
J~rete!e, gductii medii de 10-12 t/,an/ha substanta uscata supraterana)··· racterize.aza.nu nun:uii Prin aut ,_are, iocenozele forestiere se ca-
hzeaza pro ... ~., (d 'ld" lt · s:i , ,
• t t ~ , t. • • • oaparare $.l autoregenerare dar si printr-o
·n1 • !or cu ecosisteme artif1c1a:i.e e p1 a cu un pure ue 111cilid faccen ua a ac iune antientropica generatoare de ·d· ' ..,
1 ocwrea • 't"t" t t l t b'J' '
sau pm1) s e soldeaza" Cll• reducerea productivita
. . t 11'f' 0- a e, a ·S ta 1 1tam •·· 1 era capacitatea -- a fine si control. biotopul. Din
v ·t t de • 01 me, ceea ce ,e can-
aceasta insusire iz-
eficacitatii functionale. in plus, act1V1tat_ea _ro 1ca a ecosstemelor fo,1 vordste capacitatea ecosistemelor forestiere de a indeplini funct' ±nu4
restiere este deosebit de complexa, consbind mn captarea din · mectLu, ple de
protectie a calititu fcu:torilqr de mediu.
acumularea ~i transformarea de.,a lungul lantunlor trof1ce a substantei lasificarea ecosistemelor forestiere. In vederea organizarii si 6n
si energiei cu o eficacitate ridicata. ducern padunlor ·spre starea lor de maxima efa:acitate functiona:la este
necesara cunoasterea acestora sub raport ecologt avind in vedere atit
cee doua procese contradictorii • care au loc in ecosistem~[~ f?res- statiunea, cit si biocenoza. in acest scop, dat fiind numarul mare de uni-
tiere - de producere a biomasei vegetale_ (proc_esul de organiczzare): ~i ta.-ti existente in natura, amenajamentul a fost nevoit sa 'a.peleze la tipo-
de descompunere a acesteia (protesul de mmeralzzare) - s'int deopotrwa logta vadurilo1°•• Ac1;asta din urma, in scopuri stiintifice si practice, a
de importante. Primul proces asigura o productivitate de 515 t/an/ha, folosit .di.ferite metode si criterii de dlasifkare : station.ale, fitocenotice,
eel de al doilea reuseste ca aprox1n1ati.v 900/o dm b1omasa formata anual combinate (stationale si fitocenotice) si ecosistemice.
in ecosistemele naturale sa fie descompusa, . ceea ce. asigura fertili,tatea 1n tara· noastra tipologia statiunilor forestiere a ajuns la un nivel
statiu:-iii si exercitarga cu continuitate de catre ecosistemele respective a evoluat, • odata -cu el.aJborarea lucrarii de_sinteza ~Statiuni forestiere"
unor functii multiple economico-sociale. Lipsa acestui ultim proces ar (Chi r it s.a., 1977). Ea este larg folos1ta in Iuc ar1le de. arrnenaJare a .
face icnposibila viata vegetala. lntreruperea sau dereglarea procesulm de pwdurilor, pornindu-se de la determinarea tipulu17 de_ slB:trnne t p~nti:i
mineralizare a materiei organice poate pro'duce deteriorari importante iiecare unitate amenajisUca elementa:a. _Dar, cu toaull. tatit~por ~?pr~~
ale echilibrului ecologic. De aceea, nu este indica'ta extragerea din pa- •
tip0logia • statiunil
t ti lor· for-estiere
. n-a .dreusit
il r-sa fapt
rezolve m
explicabil mneaavem m
dacii .
<lure a necromasei, indeosebi a litierei, a ramurilor subtiri, pturii er- bleme solicitate de amen4jar"a P,{ ±drare interconaiii±area
bacee s.a. Iata de ce procesele de onganilcizare !ii mineralizare trebu1e vedere ca ac.easta con,cept1e nub~ . lt'mul fimp se cauta sa se eX']Jltce
sa stea la baza ·alegerii criteriilor pentru clasifrcarea ecosiotemelor fo- dintre biocenoza si biotop. De abia Ill u_
Produdivitatea apboretejor .pnn - IDSlLfi l~. t , .
ile
statiunii asa -cum incearca
,. . .
restiere. Insusi amenajamentul trebuie sa fie interesat in desfasurarea • • ' rezinta Un ,mare lil eres. .
normala a procese1or de mineral1zare, evitfod toate, mii.surile care le-ar L atis (1986), ceea ce P . . 1 al' treilea al secolului nostru
putea incetini sau s-topa (de pilda, introducerea rasinoaselor in statiuni Pe de ala rare.,_ tcepin@ $,,} aoG@if a iiiri@r, care
improprii, reducerea ciclului, pasunatul s.a.). s-a ,dezvoltat 6 ampla actrn~e de bli-carea iucrarii .,Tipuri de paduri din
s-a finalizat in anul 1958 prin pu d r- u 1958), la elaborarea careiadst:
R
Ecologia demonstreaza ca ecosistemel forestiere sint sisteme des- • ·PR" ·•(Pa"covsch1, -~e~n 'otic
· e. alui .Su_kac,1ov. 0 a ..
chise, informationale. Datorita moduli.Ji lor de or.gani-zare; ele au capa- • • • "' t· logiei biogeocen • - d ·1 in amena-
citatea de autoconservare, autoreproducere, autoreglare i autodezvoltare adoft rm«if,j?3. 1 .rjis ifs,7%%$"di
cu ·e1ab9r~rea,_~ces e+-? •ie de amenajare dm · anu a unor cercetiiri
de la_forme simple s_pre cele complexe de organizare, dispunind .totoda'ta_
Se un comportament antientropic i finlizat, care le asigura stabilitatea pg, gr pg2/"#ii&ii@r.e,g,".±di ii%is
tjpologic4 a pdr"" ;4.'ta labor@rea "$"" fie tgi-
m relatule lor cu alte sisteme. Teoria raportului dintre stabilitate si di- desfasurate
,\ versitate structurala, potrivit careia optima diversitate• determina o ma- d t• pe
t·e
plan "%S',,ja biocenozei foresher .' i·zare ~i mineraliwre
ntia pnnct• le de orgamc " · ntelor
xfm~ stabilitate ~i, In consecinta, O maxima eficacitate functionala, pre-
zm_ta un deosebit interes amenajistic, aratirrd necesitatea ca prin ame-
s-a
tarts acor
necesare "?k,
a a • b' t . ul cu procese .
rs risindein
d . • intregime exrge .
a substantei. Astfel."" <ntelor practice-_, contributie merito
hajament sa se conserve si proiectez arborete optim structurate, de. h'P
natural si cvasinatural, pluriene, -cu lanturi trofice neintrerupte, capa-
cosset ecostnh, a.itsigee 3g.%
Cele doua
%#iii
concep,n_: a fenomen comp e ~izat o autentica c as1 ..
s,<%%
bile de auotreglare. ln cazul culturiior a·rtr.ficial.e, de pilda al culturilor 1
• pure de plopi euramericani,. ,proiectarea amenajfstica va .trebui sa in- ri'• e la 0:nte
• eger.ea ,pa:dum c
padurmor. D.e~i• nu s-a defimttv.
• d''tat re . . 'd ~ead transpuneru
1 - fie' folo-
litate la amenaiar:ad. ilor ele au a~re I anesc continmn sa
• 1 •• a a pa ur , tului rom ' b
cluda suficiente masuri 'de mentinere artificiala a staibilitatii, cum sint care eco og1c • • a.menajamen . cestuia. . . entru ela o-
pe be ecologic %,c»eye,7#it gs"g"."% sci-
5
•. Opttm/1 este acea diversilate structurala, care perrnite lntr-un ecos!s"tem. site la rezolvare~ m e f.ac efortu~t a padurtlor, e . de Don 1 ta
iore lie_r dat, fo!osirea cu maxtm/1 eftctent/1 a energiei de clltre biocenozll in statlunea
, resrcltv/1,5(1-stfe!, 0 monocultur/1 forestler/1 Va fo!osj energia incident![ ma! "neef!cjent .·
PJn r_u eco isteme, declt un arboret amestecat si plurien · in acest ultim caz pro-
1.4pg2.RR
rarea unei c1as •
te±$54gs.. t i,
O prima re te, conceput ca n
f"ct isi
,_
..2?" hum i sifairiir vie a ii'srfr 6a'ck a'io-
ceptiei ecbs1st_emr~~ ecosisteme es . 2J
$.a., (1985). Tipu .
 , • I
ul~· •1 de ecos1s
• t eme co11crete ' suiicient
. • de el
asemanatoare
· d ft din-· ·PUnct·JJl- - ,
mm" lift"' ecotopurilor si biocenoz lor $i lefinit prin cara -
de vedere < cal a_ufunciionale esin\iale ale acestora. Crite,riiie de ct· Amenajamentul si ecologia ,3,

telere structurale $i concordan\a cu procesele fundamentale care a. el d , sociala. Pr, ] .

ac omenrn al cunoasterii t . " TIn ecologie social se intelege
yea,[p"",
loc m ecos1s em ?k if rsii«ires i6 »iii ?j is#'· iunilr dintre societate si #,, ";di?z4 diferitel aspecte ale ilea.
nerea acesteia. . . l ·r· · apropi_
t• • t ate de cele mest@e a»$"
t ea social-economic
•
",pg,es cuprind probleme m _ ult
E t d isteptat ca aceasta noua directie de clasificare hpologica- a actuvra si naiuamen: u1 cum sm
+nrj
· t :_ 1 egaiurile
· dintre
turali sau modificati asupra i&;}"2"a facirlr ecoi6@i na-
pa~, uri or ""sa co rise mat eficient la. o• • autentica d · ,,1fund-amentare
• • d
ee
-· · raport gnoseologic, ecologia soci 1.- 11 1
~<hv~duale sau soc1ale. Sub
logic3 a amenajamentului. Reusita actiunii va depinde insa de amp]if avinci ca obiect studierea relatiila a ,J.eprezinta a_tit o ramurii a biologiei
SN cercearu
carea ~arilr referitoare la cunoasterea
. texhaustiva
:. ; a ti
legl'lor•
de alca. nitati umane si factrii de an.,,,,,""}, grganisme._populatij si cm-
tud v , 01
t •
ures • functi·onare a ecosistemelor mca-ch-a e ln 111ecare 1p, 111 vederea
le s •iaza raper t·un-1 e dmtre
v· • grupurile 91 o ~-ramura a1 socwlogiei
soc1·a1e a·_ b" care
t bill• .. tructurilor optime de adoptat, a telurilor si masuri or 4e gos-
j 4 +a. ,
umana. 'rin urmare, sub raport gnoseologic• eco!ogia
• p • ., 1 resursesocialii
e m este am 1antain-
s ad• •ru sca r·ci simpLa dasificare a ecosiste1ne~or,
. 1 d · · d' b'1
i~a., nu
po ame. f ,,,e~i.. in ispensa
1 · terdisciplina aflata la contactul dintre stiintele naturii si stiintel social- O
poate rezoLva probLemeLe compLexe ale undamentarii ecologice a ame- economice. Ea apartine ambelor grupe de stiinte, avind_o mietodologie
najamentuLui. proprie zvorita din doua unghiuri de vedere a:parent diferite, dar care
conduc spre o viziunesistemica asupra societatii si a ambiantei sale.
tn mod concret, pe masura perfectionarii,. tip?logia ecosistei_:n~or fo. Prin 1111odul cum este inteleas si dezvoltata, ecologia sociala va putea
restiere va trebui aplicata la : constituirea unitatilor de gospodanre, de- a'duce o contributie esenti-ala la ecologizarea amenajamentu!lui. Princi-
limitarea unitatilor amenajistice (subparcelelor) si descrierea lor pe baze pala influenta a ecologiei sociale asupra amenajarii piidurii se evidentiazii
ecologice, zonarea functionala a piidurilor, fixarea telurilor social-eco- in domeniu1 elaborarii de prognoze pri·vind transformiirile posibile ale
nomice, stabilirea bazelor de amenajare, formularea de restnctu eco1o-_ ecosistemelor forestiere sub impactul diverselor variante de organizare
gice la stabilirea posibilitatii, alegerea tehnologiilor de regenerare si ex- ~i reglementare a procesului de folosire si reproducere a resurselor mul-
ploatare etc. tipl.le ale piidurii. Se intelege ca e.ste vorha despre prognoze ecologice si
Tipologia descrisa are in vedere pii'durea naturafia, sau numai cea economice pe terrrien lung ; ele se preteazii la modelari matematice si
informatizare. Totodata ecologia social va contribui la o mai corecta
putin modificata de om. Pentru padurile care se abat mult de la starea stabilire a obiectivelor social-economice si ecologice ale gospodariei sil-
normala sau pentru situatiile in care pii'durea a disparut este necesara o vice si a functiilor aferente acestora pe arborete. . .. . ct· .. unor
tipologie- distincta, -baza,ta pe ideea boniitarji stationale.
Conceptul de ecodezvoltare vine si el In spnJmul re!l;n 1trud. e-
Zonarea ecologica a padurilor. Teritoriu1 R. S. Romania, datorita • • •• tul • Acest concept a aparu m n
modele invechi-fo .aile amen'a~amen t u~. dezvoltare capabile sii asigure
reliefului si pozitiei pe care o ocupa pe continent - la inter:ferenta _ma- voia de a ei,abora strategii concre e ., e ecologic a resurselor na'turale,
• rilor zone dimatice continentale - se caracterizeaza printr-o divers1tate · 1 d und de veuere c •
o utilizare rational lin P n lung a cerintelor societatii.
accentuata de ecosisteme forestiere naturale, at'it sub ,raporh.4 :biotopu- in scopul satisfaceru pe terme .g . nt derivii din faptul ca el
lui, cit si al biocenozei. Aceasta variabi.lita'te se manifesta in raport cu oltare si amenajame . . .
• Legatura dintre_ecodezv d lit'fl de d'olosi·re rationalla a rnsu9m1 or
altitudinea, latitudinea si pozitia pe macroversantii lantului carpatic. _In este chemat sa stabileasca modal"%'[,Gari optime _ale biocenozelr fo-
asemenea condi\ii, solutiile adoptate de amenajament ....,.. ca si masurile
de gospodarire a pa.durilor in ansamblul lor -,- urmeaza sa fie a'daptate
ecology ate pau,4,gp2%#ii csri ff@y
restiere 'in -vederea as1gurar!{ d~ functionare a ecos1stem or e .
1;z%
la particularitatile ecologice locale. Se degaja tot mai• mult necesitat~a a acestora !in acord cu legiue . t pdurii in sisteme economic;",
unei silviculturi zonale (G_i u r g i u, 1968 ; 1982), care sa ia in co~si- ' • enaiamen a • t u1 fundamen
derare amt particularitatile ecologice, cit si cerintele multiple social- Dr mctuaera ,2," iii#iii in mis,gag"kit«ice. are
economice diferen1iate regional. ciale, dupa cums-a ;3!r!3-· '. de mare complex1 a e • omisiurte a ame-
gt pdurii ca sister 9,%%"~a. oie necumon;z,3" arsenic ff-
In acest context, in ,tara noastra s-au efeduat ample ce-rcetari pen- functioneazii dup legile t de vedere se pcate a de inviitammte ;
tru stabilirea teritoriilor omogene din punct de vedere ecologic, rn cu.-.· Y
najamentulm dm •
ace st punc. • menajamentu • l UI• este P 1n
, f"' la destructurarea $l
·
pnnsul carora insusirile ecosistemelor forestiere sa se mentina aceleia!il, tre cete mat grave Is9""is vor,9,Erie rfiici
in anumite ~imite de variatie (G i u -r g i u $,a., 1968 ; D n i ta ·$·a.; •este suficient sa • a-mmtlm
O • • a ecos1·stemelor naturale structun S! .a+ultrasimplificate si
1980). Prin ultima cercetare citata, tinindu-se seam-a de experienta acu- substitmrea mas1va . artifidale dotate cu ul zavoaielor si al unor
mulata pin4 la acca data, s-a realizat o zonare ecologic exhaustiva. S-a stabilitate cu arboretele ulturi de plopt m loc. unetelor, sau culturi
folosit motoda indicatorilor ecologtei sintetici. Aceasta zonare se impune in consecinta• ms_ • t a bile (-monoc ui-turi de pin1· ·m.• locul gorpluriene, culaun , · ar ti-
a ft luata m considerare la amenajarea pa:durilor. ·. , paduri de stejan, monoc .-· substituirea f«get%" 1 ~iaisurilor naturale
Zonarea ecologic a stat la baza elaborarii zonlirii social-econornice 1• ate pnn • 1111 as1va•a • af a ra ca-
n pidurilor (Gi u_r g i u _$.a., 1978), utila pentru precizarea obiectivelf pure de moli'd rea17 ~ substituir°' ,utati situate in
ficiale de molid efectuate pte st.abilirea de po 27
Social-economice si ecologice ale ospodariei silvice, ' asa cum se va arata
mai departe. _ de limita optim • st
tructura ,
26

/
•
• ... d e supo_rt 'a ecosistem121lor. forestiere
Pac1tatn tit' etc.).t E!iecurile
· 1 . 6~.. Cott
ac:est
ceptii.. •si• practici:
t· ' sint edificatoare si constituie
reflexii si invataminte pentru vu
q4
or.
pe ermen ung })nleJ'ur' Tid- 2.2. CONCEPTIA I METODA sis
f
pro un e d • t .. . . . .t
t
si
Fundamentarea ecologica a silviculturii implicit 1 a amenajament4+,
t• s· practic au devemt o necesutate. 1n acest cadru, ecologiza
• • . • . •
. Silvicultura in ansamblul • ei • i .
MICA IN AMENAJAMENT
. . , ,
eoretc ,, ·+Ab·4 g, . confrunt4 cu un mare numar a2;_""Plicit, amenajarea paduror a
m najamentului nu este O moda, Cl O cenn,a O 1ec !Va !ZVon a_ din ins~·
i, are4
leaz4 si interconditioneaz in ma{},$"9logiei si sociali, care se core. .,
k' ii#ii a pduni, pin mite pets de elere, amen,,2], cietatii s-a produs un ine,vitabil si b' ~ertte. Pe masUra 'dezvoltii.rii so-
pidurilor, ca activitate practica, va putea fi definita ca o_ecologie a4?' dependentelor si interactiunii","]""SSTproces de multiplicare a id,
tura• • ce1e'l_, a·1te domenii •social-econore -s. o·c1etate ~1· pa. -d u:e, mtre silvicul-
cat@. Cunostintele dobindite pina in prezent sint insa insuficiente pen}4, $$"
si

mult mtens1tatea interactiunilor, 1

U ersp@ctiva va crest@ si mat
asigurarea succesului deplin in aceasta directie, fiind necesare nj{ ne apare ca fiind provocarea es±ti ,'#;;±,$duerea comp@xii
ample cercetari de sinecologie, pentru : in consilCie·r.are a ,acestei .comple'xitati 'Cresctn:dului u\sfilv1cultur_ii.. Neluare?
- cunoasterea naturii intime a ecosistemelor foresti.ere sub •raportul impos-~bilita<tea de a raspunde cer·+ts f ,_, e ar siua amenaJamentul m
organ1za • • con d uce• • Jpadurile
• • . sprerm,ei starea um. lor1amentale,
de mav.:ma·care este aceea de· a
modului de structurare si functionare a ecosistemelor forestiere, pentr al• ' $inf =
f' ·t t f
evidentierea specificului lor trofic, energetic si informational ; aceste n a, n cod • orm1,a e cu sarcmile multi,p1e_ socicle e·conomi·ce s· e unct10-
al 1
.
""' t • • • , e 1cac1 a 1 ·.
cunostinte vor putea fi utilizate pentru aezarea pe baze ecologice mo.
0 . e gospo •are • • silvice.
·1 • -,
Intr-adevar, . ,
conceptia tiraditionalii. ~1 ~co og1ce
unilaterala si
derne a descrierii arboretelor in scopuri amenajistice ; . pregnant econo mic4 a amenajamentului, bazata doar pe necesitatea a{
guraru continuitatii productiei de lemn si pe cresterea productivitii.tii
- stabilirea potentialului silvoproduetiv si ecoprotectiv pe 'tipuri de padurillor in conditiile unei maxime eficiente economice, este incapabilii.
ecosisteme, inclusiv a legitaµlor auxologice privind dezvoltarea ecosis- sa faca fata 'sarcinilor menponate mai sus. Funcpile multiple attibuite
temelor forestiere in conditii naturale si modificate .ant-ropic ; padurilor obliga la o noua abordare a prob1ematicii amenajamentului.
- monitoriza,rea parametrifor de stare a ecosistemelor ,forestiere ; .'in ultimul deceniu, in .contr,ast cu a!bordarea analitica, care segmen-
- determinarea capacitatii de raport a ecosistemelor forestiere· .la teaza artificial complexitatea problematicii amenajamentului si a rela-
interventiile umane, inclusiv la tele planif.icate prin .amenajament ; tillor acestuia ·c_u ,,mec;l.iul -exterior", au aparut preC!Cupari promi(:atoare
de _aboJ.Odare sist.emica, care interpreteaza complexitatea data ca un intreg,
- stabilirea telurilor social-economice, a bazelor Ide amenajare si a avun:d un comportament si insusiri de totalitate, care nu se 1:1amfesta in
complexului
zonare ecologica.de masuri silvotehnice pe tipuri de ecosisteme si unitati de componentele sale consi1dera>te izolat. Pe aceasta cale moderna se promo-
veaza O viziune sistemica totalizatoare m amenaJament, prm mter~edm~
I I ln acest scop va trebui sa se apeleze in mai mare masurra' la metode careia rezolvarea proble melor amenajistice are loc in contextul ,amiantei
moderne de ce_rcetare, furnizate de ecofiziologie si genetic ecologica. sistemice". • . . · d
Deoseb1t de utile se dovedesc tibernetica si modelarea matematica, ma1 d la teoria genevala a S}Stemelor elaiborata e
De regu:la se porneste e , Sistemul este 1nteles ca un com-
ales pentru stabilirea dinamicii ecosistemelor forestiere. S-a ajuns la Ludwig v o n Ber ta I anf'!:, 4anent4 interactiune. Sistemele
concluz1a_ ca, deocamdata, nu este posibila cuprinderea 1ntr-un model,. plex de elemente care se afla intr-o P ultatii. id.in faptljl cii. once s:stem
matematic a intregli complexitati a dinamicii ecosistemelor forestiere. constitute o ierarhie organina""£;g,hi coon&cite si ii mgr@ci
De aceea se opereaza cu modele de simu!lare simplificate. Pe tnas~:a este ,a1catuit <lm part1 (515teim~ ~ t m) al unui sistem supenor. As.tfel,
elaboraru lo~, vutoarele modele per!ectionate ise var integra in macro- sau este iparte, component·a (suus!S . , , stee un sistem biologic alcatuit • - ·t lin
d" sub- b
modele de simulare de interes amenajistic, privind reproductfa resur- arrboretul !(In sens larg-ecologic) e ulatia de arbori, populatiile faunis-
selor complexe productive si ecoprotectiv ale ecosistemelor forestiere. sisteme afiate i interact"9}_El'arte componeiti a sistem@iui de
tice s.a ) • la rindul lm, aii?do - (un1·tatea de gospodanre). ral
1 T~todata, J?entru amenajament 1se degaja importanta prognozelor .,. • ' te pa urea t · gener a a
ecologice. Ca sistem de gin<lire, ecologia permite sii se intuiasca con- or;din superior, care es ' bazeaza pe de o parte, pe e~na( i"bernetica
secintele inaintea d f • ·t • - .. l . , xL , • • temica se • • . . le acesteia c '
c • .. . eJnttivurii p anunlor. Prognoza ecologica poate arata Abordarea sis , Ita pe teoriile a1utatoare .a ale teoria catastrofe-
e interventii si presiuni economice si pe ce durata pot suporta ecosiste- sistemelor, iar pe ", ,fly cereerlor opera1}?""""Gae aisttoars
, teoria informatiei, me o fectiva a acestor teo\a\istemicii. nu prezmtii.
mele forestiere, fara sa •se ajunga la dereglri ireversibile. .Aceste prog- lor say. Fama ep]jg3,pi anenjsmeif eon"?", a ataoio»re ca
noze au :nerurea de a alege Pentru viitor mo<llele de arborete cu structuri incercarea de a m ro • iru'nd doar la mvelul u _ ·t· de finalitate. [n
• ram • f 1ps1 a
biocenotice autonome, polivalente, de mare sta:bB.itate Iii efircacitate func• !janse de succes, ea - . glndi•ri specula JVe 1 t al il ocupa cibernetica.
tionala. De aceea 1 nu incape n· 5dial; . ; end- d .d tic a[ une1 . nloc-cen r . entului ca sis. t e m ,
1c1 o m 01 a ca incorporarea in am •caracter 1, ac , .' •amentulm u
•
Ja~en~ ~ prognozelor ecologice, se va impune in viitor ca o necesitate
:.. amena) amenajam€ .
o biectiva fara. de t . . . . a,bordarea sistem1ca a b t .ti·al intelegerea due informatiile inapo1
d - • b, • • care eona $t practica amenajarnentului nu vor putea Aceasta 1mbogateste SU""],,Averse care ""?h" ae reeiai de care
id e conexi • mecanis
""" arierele solutiilor economiciste, caracteristee atnant amena,iis" prin teoria :Sa espr . trare (cauza). Prm 29 •
tee c,asice. Pe aceasta l ·· . . ·' · a de la iesire :(efect) la in
eytiintif - • • • ca e amenaJarea padurilor va deveni o disc1plln ·
ica ey1 activ1tate practica cu Profunde fundamente ecologice.
. - '

28
 d'lSpuna ::11s
_. t emuu! eibernetic se autoregleaza, isi mentine stahUitat
.. f' l't"t" • · ea - ,
• ' lit
functiona a e ,t a in vederea realizarn ma
. . l ayn impuse.
il · u1 • ~1
, I
\ 1n ultimul timp, in majoritatea tarilor cu o silvicultura avansat _. Conexiunea irtversa 't•
if -tat un 'deosebit interes pentru aphcarea • /neaz_a pe tot p~rcursul apHcarii act1o-
mamtest ti cl teone1
• . sistemelor
d 1 in 8llie.'<t
amenajamentului. Acestuia ii }
• t, fara sa se ajunga la o concepue .ara $1 mo e e operation 1 •
na3amen , , • R D G - d f t· · ae vme sarcmna de organizare si con
Mai avansate s111t ·cercetarile m . . 1ermana, unde functioneaza m, d_ucere strate¥1'ca !ii tac.tica, elabo-
delul simplificat NAREWA (Kurth, D 1 t tr 1 ch, 1986). -1n ,tara noastra rind conceptia de organizare si I
au formulat propuneri Le ah u {1973, 1984), Ta m a$, (1975), Gate. conducere structural-functional I

I
i Tam a~ (1976), Ru care.an u si Le ah u 1(1982, 1985). l pidurn ; totodati amenajamentul I

La amenajarea padurilor, trecerea la conceptia sistemica reprez isi exercita functia de urmarire st I

un moment semni'ficativ in evolutia gindirii de specialitate. S-a ajuns i, control asupra modului de reali- I

concluzia potrivit careia conceptul de sistem aplicat la padure_ -modifica

zare a obiectivelor planificate. i
Dael in analiza se introduce si
-i- - ·_ - - - - - - - - - - -.-
insusi intelesul atribuit acesteia ca obiect de amenajare (R ':1 care.an u, mode1ul procesului condus atit la : · y2 Modelul structural ±.
I

Le ah u, 1985). Se aJ)reciaza ca se modifica si rolul amenajamentului nivel startegic si tactic, cit si la al padurii
( xz} ·operativ
la nivet --_",
cadrul crospodiiriei silvice. lntr-adeva,r, amenaJarea p_adun1or nu mai este nive1ul operativ, atum::i se o,b1ine -- I
inte1ea~ ca o sarcinii independentii in ·cadrul ,gospodariei silvice, ci ca mode1ul relatiei ,,conducere-proces Decizie uz I
ac\iune care isi indeplineste misiunea numai prin integrarea ei tu acli-0 condus", asa cum rezulta din fi- ' [Conducee_operative I

vitatea de cultura si exploatare a padurilor, intr-un proces cunitar pus in gura 2.4. Mo·delul prezentat asi- Culture si exptoatar
slujba obiectivu.!lui comun. Pornind de la f.aptul 'Ca interactiunea dintre gura legafura dintre sistemul de- 1 . piidurilor
_
1
partile componente este specifica sistemelor, amenajamentul este che- cizional (conducerea strategioca, L .J
mat sa asigure aceasta interactiune prin control si conexiune inversa. t-adka' ~i operativa) Iii sistemul
Arboretele sint privite ca subsisteme •ale paidurii ; de aceea, implica si functional, respectiv cu sistemul Fig. 2.4 - Legatura organica dintre sis-
temul decizional (conducerea strategica,
ele din partea amenajamentului preocupari cu privire la organizarea si condus. ta:ticll ~i operativll) ~i sistemul func\io-
conducerea lor spre structuri optime in raport cu functiile ?lultiple atri- A,men_ajarea padurflor este nal (procesul condus) (L e·a h u, 1984)
buite. ln concept;ia sistemica, padurea amenajata se afl intr-un con- angajata mai mult in conducerea . .
tinuu proces de evoluti.e spre starea cea mai corespunzii.toare acestor' strategka ~i ta:ctica. Dar, in mai mica masura, amenajamentul este 1m-
func\ii. Dar, cum aceasta stare nu este practic cunoscuta, ea nu poate . plicat si in conducerea operatlva • • (-a t un_ci• cm • d indepline-')te
.. ti d functia tle con-
ditre organele
fi determinata si atinsa decit prin irrcerciiri (exiperimentari, prin insasi twit or gto ae or,z,%%2$,%7rs
de execuµe). Dupa cum rezu, d In '
sifie
aplicarea amenajamentului pe termen lung), ex'perimentari bazate pe un • ,· nii inverse secunclare. . l
control organizat si pe conexiune inversii. De -aici deiriva continutul nou ,prin intermed1u1 conexiu. . luzia pok1vi;t ciireia amenaJamentu
al notiunii si actiunii de amenajare succesivi'j. (revizuire) a amenajamen- Din cele prezentate decurge cone! , bl' .. d ca• prin amena-
•t 'bernetzc comp ex, su mun .
tului. Acest mod de a in1;elege amenajamentu1 constituie contriJbu ia cea poate fi inteles ta sstem c srul ecosistemic al pi.i:durii. Dar _aceea_1;1
1.1:1a1_ 1mportan!a _a glndirii _sistemice la perfectionarea practidi amena- 1 iare nu se schimba cu 1:1rrr_i1c caras~ ire a sferei amenajamentul~1 : pnn
Jistice. El deriva din adevarul conform daruia atit padurea, cit si ame- ·conceptie sistemtc4 oblig4 la 0? trebui conectat-la toate exosistemele
najamentul sint sisteme adaptive si instruibile. Caracterul experimental intermdiul gospodariei silvice, "~anrea se afa in legatur4 de gyrg";
social-economice si ecologice egg"{tgiie i iteraturi de sPiali"°
al amen111amentului va trebui insa corect linteiles astfel [ndt ~ sub ,pa-
ravanul incercarilor -: sa nu se ado·pte solutii insuficient studiate, con-
venab1le doar pe moment sau dintr-un anumi,t •consirderent conjunctur,al.
.3if@ii±zscstcs
zolva corespunzator pr _ _ - - - -1 , _
Sub acest aspec~ -:de~lararea tuturor amenajamentelor ca experimental~ r- -- S ,,
este legata de riscuri. S pecificul amenajamentului obliga ti.a solut;ii tra:· I R
nice, de I Decizie tacticd
1 1 durata, tiintific fundamentate as'tfel fodt sa fie necesare ci
ma,_ :11 c modi.fidi,ri in vi_itor. Putem oare modifica ,periodic ciclul, com Model Plonuri I
PO+ta-tel, tratamentul si alte baze de amenajare sub pretextul carac- $tructuro amenajiSlice - I
I
erului _experimental al amenajamentului ? Ni trebuie lAsat pe seam@a 1I '2z, -~ - - "" _ _.J
•/
vnt~arelor amen~Jan ceea ce este posibil si trebuie solutionat temeini
"2!"are amenajire. Acolo unde cinostintle stiintifice int fnsuficiente
renuie adoptate solutn acopentoare pentru viitoare' evolutii. De pilda · "
± c:., _,- - - - .J
a~enaiamenM nu trebuie sa modifice s'tructurile ecosistemelor forestiere 1 Sg' -----
·(L • j_ - - - - - - - a Leahu, 1984)
,22",le ispud pienae Iii la cerintele viitorului ; ciclurile tr~- -, -• - - - - - -
d con du-ere
- operat .
uue sa fie suficient de mari ; fa calculul -posi•bilita,tii se impune consti Fig. 2.5 - Slstem e • . 31
tuirea fondului de rezerva.
30

, I
'----.,....:,:,.
• • um si ale interrela1iilor dintre sistemele vii ~i Sist •
d%""%??""#,
umane h1~ , , ace«sis iris• t,-- iiid, ameiior@rgjie
val f ±je. __, le prognoze pe termene foarte m . r . . .
f• • ~cura· ca lll viitorul apropia , sa a uca Te e • oloase ,,.,.,., . -....
va I m mas
•
ca, +1 +,a

t u 1 w• teoretic .,"i .practic.. Deocam ata msa tEs adt

a· . - '""''1ena,
lU1 nnplernent· ;r
ciclului), ceea ce favorizeaz~ arl?-lU In cazul codrului regulat de--a ·u g·"·
• t u lUl• cu ce1 e • ale planifica nerea de. acor d a· Drevederilor, n LU
Jamen arii naJamen ·· 1 amc-
b d•• --1·steiru·ce in domemul dat nu reprezm a ec1 un rnodest . 1 , principiul continuitatii. rn Pe Perioade lungi, in conformita
a or t aru Reall·z~rea de procrrese depm e e mo u1 m care se va action in,·
s . d d d •
cepu • " .. . ';' . A . ·a . .a
linie de cercetare stiintifica, cu luar:,a mn cons1terare unor element in
. a ·Pe· . Sub ,rapor_t euristic, _simularea constitui
f
si de descoperire a unor noi relaiii. Model O sur~a de movare a ideilor
. . .
noitoare cuprinse,in teoria ge7llerala a sistemelor vii Miller, i@i ipoteze·prm relevarea de stii.ri nepr-ev· tee de simulare pot genera noi
Totodata, va trebui avuta in vedere neces1tatea _pune~u 111 apl1eare a conl . care apar in• Procesul simuliirii mod azu . ed a uno r s1·tua111 t.. pro b lematice,

ceptul·ui de sistem mare. Acest concept se refera la s1~temele ~omplexe ca najate. Astfel, teoria sistemelor, dp,{[,1"" gmrortare a padurii are-
citii 1 de gindire speculativa, devin,,""a ramine obiectal unor exer-
structura si objective, compuse din mai multe subsisteme si un sist, ,,.
amenajistului. Operarea •cu• model dn ms. rument· Ill r 1 a 1n,
de a c,rnne · d .erina
·
coordonator 1 interconectate prmtr-o structura de interactiuni si a can • • •1_ viitoare
•• .. . e eamenajamentuhi
sim are cu calculatorul, cu r~fe-
rire la starile posibile, ofera ; s;ijjj4ii
comportare cade sub i~ciden\a~ pri_ncipiului de __incerti_tudin~.. Fara indo~ cunoastere, care alaturi • • de experienta, . si intuitie, u1 no1 pos1 la1 1 fund
contribuie a ,1 e
iala ca sistem1ll amenaJarea padurzlor cu functn multliple, fond deosebit mentarea stiintiifica a deciziilor.
de comple.x ca structura ~i obiective, nu poate fi aborc;lat decit in lumina In multe tari se manifesta un interes crescind fata de modelarea
teoriei sistemelor mari. Intr-adevar, o analiza - chiar sumara a p. matem_ati-ca a sistemului amenajarea pudurilor, obtinindu-se soluti; pentru
durilor cu functii multiple, care genereaza interactiuni concomitente sia .amenaJamentul prachc. ln tara noastra, modelele de simulare au fost
lunga durata cu un numar mare 'de exosisteme (industriile de exploatare recunoscute oa instrument de mare eficacitate; intr-adevar, normele
si industrializare a lemnului, gospodarkea apelor, sistematizarea terito- tehnice pentru amenajarea padurilor din anii 1980 si 1986 obligii. la folo-
riului, asigurarea sanatatii publice, protectia mediului inconjura-tor etc.), sirea lor ; so[utiile practice au intirziat fosii. sii. aparii.. 1mportanta acestora
arata ca mijloacele actuale sint incapabile sa cuprinda acea,sta mare ·corn- impune • intensificarea cercetarilor' in materie, cu luarea in consi-derare a
plexitate aflata in sfera incertitudinii, mai ales in privinl)a evolutiei functiilor multLple ale padurilor, caci modelele de simulare axate doar
e obiectivul economic ingust (al productiei de lemn) _nu pot decit sa
sistemului pe 'termene lungi. Schemele simplifo:ate .care pun patlurile pcon duca la conduzii contraref asteptarilor si posibilitatilor oferite de
in interactiune doar cu un numar 1imitat de exosisteme sfot riscante odelarea matematica si de in ormat·1ca.. . . d' ..·
pentru viitorul padurilor si sub raportul implicatiilor economice, sociale Modelarea matematica si simularea cu calculatorul se dovedese indis-
~1 ecologice. In plus; trebuie a'VUt fo vetlere ca sistemele mari mlilti- • •• • • • "f' d" d meniul optim1zam struc uru
dimensionale, de inallta complex.itate, cum este eel referitor la amenajarea vensable mssi ereet4rfi $7%j"{& "t es'fin&fie soi@i-see-
pdurilor cu functii multiple, isi schimba comportamentul fo timp, pri_n arboretelor $i a p4durii "" %"";""jG istori amenajamentului se des-
nom1ce
chrd atr1bmte,
largi Pentrupentru
perspe'Ctive p_n
o au't en mca cercetare stimtif1ca
. proprie.
modificari de structuri,- prin schimbari <le obiective ' prin multiplicarea
interdependentelor.
Succesul abordarii sistemice 1n amenajament depinde nu numai _de
acceptarea conceptiei ca atare, ei si de rea!lizarea modelelor matematice
adecvate, de informatizarea lo, luind in considerare pr.og-resele realizate
ercetarea dinamieii sistemelor. Prin intermediul elaborarii de modele /
~ e regula. nedetermm1ste) ~i simularii cu calculatorul (V a d u v a, 1983)
,,P?} "P?'ing progress real& operind cu modale si simulari cu calcu-
f r~ul
O!e ale d_ifentelor stan ale ejbsistemelor
a amenajamentulu; jj+#4; in djnamica lor r, cibernetica
:
1
eficacitati' • l"f • nm posi 1 1tat;1 de afirmare in directia cre!;terll
foe ~ "%,[gpionate a padurilor. Avem in vedere unmatoarele
tare,'a ],,]""]" matemate : descripttya, espiiceativa, de eerimen-
mare viitor +,]]; "Uristic4, prospectiva. Functia experimentala este de
n Tu amenajamentul t ti · ·· 'f1'-·
carea d e 1poteze
• de lucru • • . eore c !ii pracftc '• ea permite veri
siste mu1Ul• condus (padurea)
• ' Prevemrea
fa • · asupra unor comporta'ri -'posibile ale ·
mularea cu calcul t ' ra a implica experimentari in natura, Si-
\inerea de inform:t~·rul se dovede$te_ deosebit de eficienta, permitind ob-
lui acestea sup,,,,"ra modulot a comJ?ortai:e in viitor a sistemu~
' mn uneon obse v F·1 · •
natura. ratiie $1 determinarile concrete, ,n
Ceea ce este foa;te . , t :
delele de simulare 1· f 1m~ortant de retinut se refera la if.aptui ca mo-
n ormatizate const ·t • · ·t
32 ru1.e in concepti,e sistemica , perm1
3 OBIECTIVE SOCIAL-ECONOMICE $1 ECOLOGICE
• ALE SILVICULTURII. FUNC"fllLE ATRIBUITE ARBORETEo,
SI PADURII nat cresterea continua a important; , , · ., ·... .
solicitata sa produca tot mai multa otn~mice_ a _paduru, ea fnnci acun1
•
de mdustrn • • ,d e cea mai• mare
• importan1•a
ma ere
pentru prim pentru
•rlezv lt o gama larga ·
social1
a - • •
tarii, cum' •
sint • ••
industriin
ener-getica, ahmentaxa, farmaceutica s.a. : 1 ' •
mo.bilei, celu!l.ozeio siarea
·
econom1co-
hirtiei, chimiei,

In pri<~inta. pmduc~iei de lemn, • studiile de prognoza, tendintele pe

plan mond1al l)l potent1alul economit al statiunilor for.estiere arata ca
sil,viculturn din tara noastra trebuie orientata in directiile : a) prodi.lcerii
de lem1;i de dimensiun,i mari, de calitate superioaru (lemn pentru furnire,
demn de •rezonanta, lemn de cherestea ~.a.) ; .b) sati.sfacerii cererilor mereu
crescinde de lemn pentru industria celulozei ; c) aprovizioniirii economiei
national~ cu lemn pentru constructii, energetica, industria miniera si
pentru alte utilizari. .
3.1. OBIECTIVE SOCIAL-ECONOMICE SI ECOLOGICE S-a ajuns .la· conduzia potrivit ciireia Romania ii va rpute_a _sat1sf_ace
ALE SILVICULTURlf cererile interne de lemn, iar produsele forestiere vor deveni in viitor
foarte_competitive pe pi4ta mondiala, daci isi ya consera %,%Pd""a
padurile naturale si cvasinaturale, constitmte din specn a~tr 0_ _
Amenajarea padurilor reprezinta o parte distincta a silviculturii.; ten.,sen, oie,ra fgzip,"""1.2 %%7% •0
Aceasta din urma este definita ca un complex de actiuni si mijloace prin duca 1em intr-o to4a gap4, ",$"2# ii industriei celulozei
care se urmareste realizarea cu continuitate de produse si servicii utile 1Austria mob)g±
(G 1 u r g 1 u, 1962 , 1
",g2.,7"#$,",
• romo .
r iii ri@nice aici
r lente constitmte din spe-
societatii umane, pentru cresterea nivelului de trai si a calita,tii vietii
individuale si sociale. Se intelege ca amenaja,rea padurilor tre:buie sa ril.s- multtpte, azata pe geoststeme "2%",,2,,E??" anise ii sf ska
punda acestor sarcini. . . cii autohtone, gospo~ar1te ~ :~~r;rit va asigura intreaga diversitate a
Obiectivele social-economice si ecologice ale silviculturii decurg" din •in codru regulat or1 .cva~1~ra 11:_ !.tor.· de la..lemnul pentru furnire si
sortimentelor de 1 e mn sollc1tate m Vilsi energetic.
directive politice, programe naponale privind dezvoltarea ramurii, din legi- 1 1
chereslea, la fitomasa pentru ce""""", nulate i alte orient4ri. Ast-
~i alte_ acte normative (fig. 1.1), care au la baza prognoze economice $i · 1 iteratara de spei@lits,2; sii@dira @r ire# %£;
ecologice pe _termen lung. Aceste obiective se stabilesc prin modele previ-
z10~ale la mvelul economiei nationale si in profil teritorial. Economia e.gs".%%.£2a=j±ires
duca lemn e lemnulw este
i a . -rr· ea unor ut1- ID
nat1onalil., ca $i cea in profil teritorial este orivita ca sistem cibernetic,
Trebuie insa eviden\iat specificul' esential al silvkulturii referitor seas%,gt.ri O %j, iz:c.i676-
la faptul di obiectivele social-economice nu pot fi stctbiJiite fara 'sa se tina se va merge pe • • ul comlbinelor va _ 1 c tul ii:nhlor, mai ales in ce
laje comp_lexe de tip ai mare U!Ili:fo1:m1taJ~/ A!dd tarea acestei strategu,
seama de Potentialu! natural al ecosistemelor forestiere. De aceea, ame.- zarea lor va cere o ll; ·arn:etre relativ micr'. . Pontrare intereselor de
na.1amentul ~ste chemat sa PUnii. de acord cerintele social-economice cu priveste grosime4, g?:, icie nefir$"""Ga de i naiari
aest potential. Astfel amenajamentul particij¢ nemijlocit la stabilirea
0 ar inidrum'a s11v1cultura ecesita - dimpotriy%,, gospodarite in regm
~zectzvel?r soczal-eco~omzce
sa ?r~~:izzeze
soczetatu
st $i ecologice ale gospoclliriei silvice, cautznd
v.mane.rategia natv.1ii (a ecosistemelor forestiere) cu strategia
% .al@$pg.p%:"2fir
., see.mg% ;g;ii
eesm%pt?# cs#is@if% size:. jig%.#"-
de coqru ~r 1 re enerare, ipn? -~ar u se pot subordona ;:_nului ,prin corn-
3.1.l. OBIECTIVE ECONOMICE oade lungi de l gmu1tiple• .Caci, nel.or de ,recoltare a/~- lia struotura op-
a ins9, "2 ls iii . ire i%pk2#. z devina scop.
star4,g "2,2%%"##is je pg#"iikci ii,1. are i-
1emnoase
Sub r~portu
St ne l emnoase
l nivelului
ale de
padutrai. . sint vizate
'd in primul rind pro'dusele
bine; dm con f hle a:tribmte pa . descrise ma1 sus, / celuloza, con-
tectie ale padu u • _ru. _1nc1udem aici si unele efecte de pro- tum4 s la fun""",, .ailar $%,
'a Gisin@ _ PE Gie, ie
wi« @e +a,z.,z; "gia nem1Jlocitii. cu nivelul de trai eco·
najate in scopur· ,a e ec e/ de Proteoti.~, a lacurilor de acumula-re ame- .
0 a14 son}?Gui s9g
f• • +"'rea e 30 50 am,
~Sissie ?%",a,arr tor-
onduce a · altor
zeaza in 1_tnll"". scu:r.te de -asta ac\iiune arc unor gorunete $1 a "duri
comunicatie etc) \ energe tee, 1a ~f~ctele de prote·ctie a ciHlor de duse la ciclur ,"",4pie. Ace@ ia pinizarea lea a multor pa_ .
gezvotar sia]""""?j' de sitiniiai este insa faiii ci, e nasura er,g;ht%kif@ipp%:##ii;"% is@@j$
lemnoase si nelem ~,,","} JUai consumil si cererea'de produse tata a multor ~ precum $1 a ratat ca aceas il ·cullturii romane~ ,
accentuata diversificare a ~te ~e l;J~dure, darr, totodata, are loc o tot ~at patluri de cv;rc;~~~ cu ,fag. s-~-:J.e,conomice ales ,v1 ·35
(G i u r g i u 1982) D, 2!Furii produselor si serviciilor forestiere amestecate e . majore sOCJ
COlllUil Cu obiective1 e ,
cale industrla!a di~ 1e:~rs_1t t1tarea progreslva a· produselor obtinute p
34 • ll a e resurse ale tfondului forestier a determi-
 ea afecttnd profund stabilitatea si polifunetionalitatea ecosisternelor f '
tiere 1(G iur g i u, 1982). Problema lemmului pentru celuloz {J""S-
s4 se rezolve pe cai firesti : specializarea in producerea acestui so{:]$"d
a arboretelor de produchv1tate mfenoara, folos1rea m mdustna ceiu1 n~ ln privinta productiei d materie ri V -

a lemnului extms prin rarituri si curatiri, adaptarea urn _mai, mare mash~~ amenajamentul v,a manifes-ta • t Pd ma ~e rlichita _pentru impletituri
a industriei celulozei la _lemnul altor specii (fag, cvereinee, carpen j i,ndt prin extinderea ciii,"]"";,kg; Prudi dose6a, astfel
• d. l ·u • • d ,._ e rac ita sa nu se m1C!ioreze suprafata
folosirea deseurilor de lemn si a maculaturii etc. Nu trebuie adm; "; 2%, uple te protectie fgptui
m",,,",""9zig i res=iii&ie cirri n@ i iii'f#ii
si product;e.
falnici codri ai patrulaterulu1 carpatic sa fie tr.ansform~t1 m ,,Pa.dun d
de$euri". Evident cu totul altfel se pune problema culturilor spectale' •Pe _de ·a~ta parte, .s!1vkultura noastra trebuie sa mianifeste pmdenta
necesara f.ata de cererile crescinde pentru rli.$inii, fapt explioobil dad
tru celuloza pe terenuri plane, in lunca Dunarn $1 m lll!!l1e1le PlUrilor inte. avem m veder:e : 1) 1,ncompatibilifatea extinderii 'in cultura a spedilor
rioare, unde culturile de plopi si saleii selectionate pot aduce ll!D. a,port, producatoare de raJiina {res.pectiv a pinilor) cu obiedivele majore social-
important in aceasta privinta ; d·ar, $i ait:i situ~tia raamne deschi.sa pentru economiice ;;i ecoprote'ctive ale siviculturii romane"1tt; 2) daunele mari
rezolvarea problemelor referitoare la: 1) existenta unor terenuij apte ecologice si economice aduse de rezinai in ,padurile de molid.
pentru asemenea culturi; 2) ehc1ent.a econonuca; 3) stab1htatea ecologicii.. In conc;litiile tii.rii noastre nu se poate pune problem.i amenajarii pa-
durilor pentru pratic1:1ltura,
1n consens cu 0.rogumentatia litiintifi'ca prezenbata mai sus, in anu1 Silvicultura este chemata de imprejuraI'i economice sa-si diversifice
1987, ,,Legea privind conservarea, protejarea i dezvoltarea paldurilor preocuparile, astfcl inmt sa contriiquie lia satisfacer.ea gamei tot mai largi
e..'-ploatarea lor ra\ionala economic si mentinerea echiliibrului ecologic'! de nevoi n11ateriale ale societatii, in afar; celor vizind produtia de lemn
stabile!ile ca principalul \el de productie lemnoasa al padurii romanesti este Aceste solicitari se refera la vinat, ciuperci, fructe de pd"re plnte
obµnerea de sortimente de lemn gros,de calitate superioara, apte pentru medidnale culturi <le rachita. plante de interes industrial. salmoniul
furnire, cherestea si instrumente muzicale ; lemnul pentru industria celu- tra. ' ·1
ffazanilor tc. Va f trebui
t . de insa avut in VPderr> ca in Pn-
lozei !ii construc\ii se obtine ca sortiment complementar. ·.:· cresterea
e silviculturii si re deucerea OD e1
munca disponibila pentru dase-
s11,icar a • • • • • • • . 'b'Ht~tile de reco1tare a acestor pro use
Cererile indu.striei energetice privin:d producerea si livrarea de fito- menea activitai vor reduce P?%";; • I consecintii. va creste interesnl
masa energetica nu vor putea fi satisfa'cute pe oalea : si
din fauna flora spontani4 pd" a % " ~jate de iaure, precum si
- recoltarii litierei, ierburilor din pduri, a cra'Cilor subti.ri sau a pentru infiintarea de cultgri, $Peca"f,, ""?Zar de'ii idsfriar etcj.
radacinilor, acestea avind un rol primortlial in mentinerea fertilitatii sta- pentru cresc4tori de animale("a$";;i ar ii sic. ire arv@f-
Dar toate aceste acti'\'ttat1, onCJ , . 'b" de suferit bum gospoda-
tiunilor forestiere, a stabilitatii ecologice a padurilor si functiilor de pro- ate tn iiit@ rezoniile. astfe7%2 "}""#aij&iii»ii@rs
tectie exercitate de acestea ;
- infiintarii de culturi Speciale cu crcluri scurte in locul .pa!duriJor
actuale polivalente sub raport functional. ' .
±±± •
d.e
re'd,cu un pr
ucerea c ocentului de.
impadurire; de faced
biectivelor de
±ts
ea, Jo sil\~ictilturii (la liziere,
fond ale
In schimb, asemenea solicitari vor putea fi satisfacute prin efectuarea acolo unde nu cq.n_!~avllll1;. e de i;nalta tensiune etc.).
o taluiuri, sub linii elect ice
de culturi energetice terenuri din afara fondului forestier, inaipte ;Pentru
in

agncultura, cu cond1\1a as1guraru gratlului necesar de rentabilitate. · Pv \ • RITOARE LA CALITATEA VIETII

3.1.2. OBIECTI\/E ECOLOGICE ~EFE ': .. ,. reviin sarcini sporite, de
Totodata, silvicultura nu va putea neg1ija ceI'erile de a asigure lemn
• • • • vietii silv1cu1turu 11 erirea si punerea
de foe, care va continua inca multe decenii sa prezite interes economic
pentru
t unele
1 • zone 1
ale tam. Dar acest sortiment de 1 . · 1 mnul so» raver#l g%%"%a
importantii prirrnord1a a.
be s cg;g.,"" • ii«r "-
1oneronomice de. ~zvo le
extrem de rmpor-
pen
·a1 ru 1p -ac1
·1 ag
• omera
lt ••
te $1• f"b
··t .1 ro1 emnoase nu var co:
• ' - ns
emn,
·tit
1 ' ob'
u1
ca $1t· .e spe-
1ec 1ve in valoare a unor _resurse1,ilatii vietii, reprezmta o ~ontext, ecosistem~le
c1 e a e s1 v1cu urn vu oruuui; 1 in conditiil {3..3 · t t via,tii., de i.mbuniitii.th!J a .ca fata um.anitatii. _in ~ces~are· vialorificate _ra\o-
obtine ca sortimente com:p:J.ementare 1 d. . . .aru noas re, e 1 e se• po
trebuie axata pe realizarea • ln p · a• pro
al uctra lemnoa sa• d e b aza, • ca-re uni are e ge%," ±.p;
iijiii if%%i. i»
dimensium • • man,• prec1zate• ,
anterior. rmc1p , de sortim en te v al oroase, de ore=erg j.4 fig,,pm.di@@@@gz;".
nal, devm o ~ • de calitate a.. % vie ermiol%"?: or iii-
\ Dupa unele dezorientari conceptuale s '. 'f'
1985 protluctia de lemn de calitate supe peci_ ice ,perioadei ainHor 1960-
·
derea com:~ptuilm ·nta doar o s1;111~la 'predominant econ_mm va contribui
! , • si• de durata• pe plan european (Lenoara culrturii nu repr_::_1 locul obiective or itatea vietii. ma~i.:ra
il major d ta redevie n1·t o preocU,P= ~"'e-
1985 ; Sch ii t z, 1985). n e , l985 ; 1 C 1 i ch e ,r o u x, ace ctr, %#+ifig;"kit esp,pp a are?
I
uga obiect1ve eco. larga a J,inahta II tor' precizalri, se co are le ofera, pr1n
I
in conditiile social-economice si ec] • .. 1a o iyelegere","~, are a.3%£¢'ricijr,2,, G iair ecponieorje, #
sarea, dimensionarea si profilul ind@si,'," ale tarii noastre, ampla- Din punctu, • a pro'dU5 or. numai mv~ u. tandaordull,1t
trebui stabilite ~i la nevoie readaptate la \ Pr~lucrare a lemnului vor
structura pe sortimente a volumului de 1,,"fialul de productie si la e if %h,2.%£, 4i@jig#"#iv%j,is % sii
uterea, gg <2" n4 <jet], ' isisle 2],Z.
rile respective,· in acceptiunea unei Silvrcu~~~s~bil de. re.coltat din piitlu- d.ar contnbu1e . la sati~facer@ tarii 1Ul de san 37
tiple : economice, sociale, ecologice Iii infonn /1 lnte~~tve cu teluri mul- de viatji. a omulm, i ameliorarea S
akonal-stiintife. pina)a conservarea ~ . .
·3 6
 Indiferent de amploarea bogatiilor de care dispune prin ind,4
li a e aaricultura rndustnalJ.1zata, prin informatizare si robotizare rta,
muz rva' putea
" trai fara verdeata, • t
d t 1·linistea, -
racoarea · ·
_$i_oxigenul ' 0l'l1u]
pad43, tonia, st1persimplifhcarea structuril.o. b" . .
far4 apa si maretia muntilor impaduriti, fara mediul ambiant ech;jji,]; se afla in evidenta ,contradictie nu I' nu:~:notice ~1. ~ltraspecializare -
fatii de care s-a adaptat intregul lui organism. De padure omu} va at ral romanesc deosebit de diversificat. 'cl 1 ~u spec1fi~ul cadrului .natu-
tot mai mare nevoie si in ."!itorul indeparta\ cehiar s
5_ ipy6tee ""g poporului nostru. Totusi, culturii +,
•
trial, cl. • ,
"?
: elimitatii.
$i cu structura sufleteasea a
ores 1ere
pe de tip agncol
,; ·· sau indus-
ts tare pt pr?3?j},<z3"cg jimteriving f4ii@ 1; U e!:)1 olvar ocupa o suprafata
d l· 1· • ,... • . .
teritor'ul t
.,...rn, vor pu ea
avea n r de OC neg 1~ai~1.1 m Sllv1·cultura viitoru!lui, dar care, oricum,
1
si de alte produse ale pa un!. a_ urea a ecva _ re~reze_:1.ata $i rational
asezat in fiecare colt de tara, opbm structurata, as1gura bunastarea _ nu va fi decit secundar i complementar tat de importanta padurii •
ciala, garanteaza calitatea vietii ; este exact ceea ce nu
se poate deocarn_.
50 , autenti~e. Ana lor de. raspmdire va ram!ne Lunca si Delta Dunarii,,
terenun abandonate din' fondul agricol, terenuri degratlate din zona de
data miisura in bani sau :ictuce pe valuta din strainatate; este aportuJ. cimpie. Dar, chiar si in asemenea zone, culturile respective vor trebui
inegalabil al paduni de a infrumuseta peisajul, de a proteJa aerul, apele sa indeplineasca concomitent mai multe func1ii, a~a incit se va evita
solul, clima, mun\ii, flora si fauna, siinatatea omului, echilibrul din natura superspedaliza-rea lor.
Dar, calitatea vietii cere cbntinuitate. De aceea, permanenta si calitat . Ecologia avertizeaza amenajamentui asupra faptului ca activitatile
padurii trebuie asigurate pentru posteritate, pentru ca dreptul la aer curat bine intentiona'te ale .geneticienilor fore:stieri, de a pro_mova o ,silvicul-
si apa limpede, ca si accesul la izvorul de sanatate al munti:lor impa- turii donalci", bazata pe inmultiri vegetati-ve ale spec1ilor forestiere in
duriti sa fie garantat pentru fiecare nou nascut pe meleagurile, pakiei vederea cresterii rapide • a productiei, de lemn, ingusteaza baza enetica
lui, fie ca cl se va naste astazi sau in oricare secol al mileniilor urma- si ecologica a ecosistemel.or forestiere, reduce stabilitatea si elasticitatea
toare. Toate aceste precizari sint motive pentru promovarea in amena~ ~adurii, afocteaza polival~~t~ silviculturii iii capaci'tatea ei 'de a se atlapta
la viitoare cerinte imprevizibile. . .. . _
jament a conceptului de calitate a vie\ii ; acesta largeste, peste limitele
conceptjei actuale, valabilitatea iprincipiului continuitatii. , Artor.a»nose 4,genre±,"$21."".$27°
in moclelul realizat de ea $_i veri1i:at de-l~ia g ofrivit careia in viitorul
Caiitatea vietii este influentata nu numai de intinderea pa'durilor,
Din cele, prezetats e magi degg%, %";a.i cite,soi&fie iii-
ci side eterogenitatea lor structurala, caci numai optima 'diversitate gene-
tica si ecologic le asigura trii.ini'cie, forta antientropica· mrita si fru-
previzibil si chiar indepur tat, da",;_,,J,"~Genii, a@riculturi ids-
dustrializtrii_ accentuate si inform"f",,~i i artel cu cresterea @ra-
musete fara asemanare. Din acest punct de vedere, amena.iamentului ii trializate,. urbqnizi'irii excesive_ $h _in g viatii , omul va avea nevoie mai
revin sarcini deosebite. ' dului de artificiaHzare a mediului de j tip natural $i cvasinatural,
Includerea conceptului de calitate a vietii in strategia de dezvoltare
T)
iult de piiduri autentice, na~ur~le sau e 'ne asa fei structurat~, incit el~e
a s1lv1culturii este de natura sii. determine o reconsiderare a obiectivelor -
multifunctionale, • t te.J si
rezisten f .frumoas , • •
c ··a sortimental diversi•t·'.ca ta ' de ca
d" i-
actuale ale aceste!•a, in sensul suprapunerii !or peste preocuparBe <le fond sci procluca. muitii biomasa_ o1 es ~ee,ficient ,calitatea factorzlor de meau.
: • ± protejeze ma f'c si ecologic,
refentoare la mai buna ,gospodarire a padurilor fo scopuri multiple,,, tate superwara $l sa t· diversifrcate sub raport ge_ne ifa~a oricarei
••ct ·1 ·auten ice, D . ea este m a
urmind ca accentul principal sii. fie pus pe valorificarea rationala a apti- Doar pa: urue • - . te deziderate. e ;:ice , roductive robuste,
tudinilor de protectte ale. fondului forestier si. deopotriva, pe cresterea vor putea idepli, %%2 ~die si cast@t%{Gia o riifur.@
productiei de lemn de cahtate superioara ~i de alte produse. In acest indoieli ca aria padur b raport ecoprote?tw, vo ntial al calittii vietii
cadru: protectia _$i ameliorarea ambiantei wnane prin asigurarea echili.~ stabile $i eficiente_su . ·t are i un indicator ese '
brului ecologic, in natura va constitui obiectivul central al silvicultur~t bunisturii generatiilor vtoa tiere devine conditie
vitorului. Asadar, di c_ele Prezentate mai sus rezultii. ca, fatii _in fatii cu individuale· $l soc1ale. . l"fatea ecosistemelor tore:~eMta din urma con-
lJ 1 Asadar, p6lifunctio""" @eiri multiple."a,Si@ate a conditijlor
_ci:m~tele so~ al-econom1ce tot mai diversificate 'si in continua cre$tere, - ,, • ·l • !turii • Marea 1-v ad · ~1
sine qus· non .a sz v'.cu n iala a viitorulu,, .a realizarea de .P 1 :~fel
szlvzcult~ra ~ste _co~nteresatii de imprejurari si'i-$i. revizuiascii obiectivele.
De la obiective
81 limitate la product d lemn, sau la unele functii de pro-
t~ctie,. ! vzcultu,:a clobincle$te teluri multiple : economice, sociale, ecolo-
es serg
tzieo-geogra",
2l «iris,1%3iujis±jjj
aerife ;W"" ~ sos 1 2g%'i kiri
z ii

@€e_si informationale. Este o consecinti a integrdrii tot mdi accentuate arborete :de op tm :n•elor ment10na t•c' nu se pot re en
in intimpinarea ceTl"?"" t si cel prac I , !
~ silvzc:ilturii in szstemul economico-socia'l atit pe ansamblul tarii cit $ -
amenaJa• m·entul, teoretlc,, •
in Profil teritorial pin.a la niuel de arboret.' ' ·
cu functii 7:1-ultiple. • TELURI MULTIPLE,
Proces Evolut!a
leg1" • .ineadi;e•
se ctia silviculturii
l - cu · teluri
· multiple reprezinta,, un
d • • ALE SILVICULTURII CU •
s ,
ecosisteme
e d~r~s
t'lpil e, gospo iere
9eleaza cu neces1tatea conservrii si crearii e
e hp natural sau cvasina'tural cu functii mul-
• CTIVE PRIORITARE -
3.1.3. OlllE ATE TN ROMANIA -
- I
. .
.. eflecta ce-
le silviculturi~ r . Aceste
ante pe baze:ecologice. ' _ OFICIA~I~ - . i ecologtc:. a ite de padun. i
.%. 1..,2,%zg gr mpg pea g » • • l-econom1ce, ~ . serv.icnle ofer nationale, planur
obiectivele, 9,%?'G redusele iii#ce. programe
de ii fig@iii ,"<,2"2"}; pl se if sit«itra unidirecijon4ti rintele ·societatn _fa\ prin directive, p
solicitari se stab1les ,
, 39
agricultura prof1lat e '.""" ,a care _nu este altceva decit
' ro Uc11a e b1omasa forestiera. ~ prin mono-
°
38
II!!

econom1ce• de ,perspectiva privind

. dezvoltarea
d" d social-economic~
- . . . a ta
. . •·
legi si alte acte normative, stu u e prognoza, zonan econoini r11,
•e a..
c1a durilor si
,
productiei• forestiere.
• ,
Pentru
. t perioada de inc "eput
co-so. a .pardurilor,, in asa fel init el sa ajunga i .. .. . .
constructiei socialiste in Romama, un ro 1 1mpor ant 1-au avut : L a d"'nti1at neces1tatea ipromova·r • • u
0
11 . li generatnlor vutoare. S-a evi-
pentru apararea patrimoniului farestier (1947), H.C.M. 114/ 1954 ~i Ce~<!a aliziat /in fu'trc\ie de Jlloile orJentarinu1
... •
1n prog,rnm national al
sHviculbura. pa· d ur ilor reac tu-
silvie (1962). 1 anul 1976 a fast adoptat prn: lege u?- ,,Program nati~n~i • Au unmat momente istorice in evolu:t'i'a silvicullurii romanel)ti : la
pentr-u conservarea $i dezvoltarea f ondului . forestier pentru Perio d nivelul Comitetului Polite Executiv al C.C. aJ. P.C.R., la g mai 1986 ~i
1976-2010 (Revista pdurilor, nr. 2/1976) prin care s-a urmarit #{"" 16 octombn~ 19_87, a,u. fost adopl!ate hotal'iri de mare importanta pentru
tierea obiectivelor social-econo1mce_ ale s1lv1cu'.tum_ pe ter1;1~n lung, cu staib'iliireia ob1·ectl'Velor complexe soci!al-econom!lce ale silvicultUTii pen,tni
precizri mai concrete pentru perioada mentionata. In spiritul a4, mai blllJlla gospoda:rire a padurilor'. Pe baza acestor hotariri s-a' adoptat
program national au fast elaborate programe in profil teritorial, p .iudete Legea privind conservarea, protejarea si dezvoltarea padurilor, exploata-
si ocoale silvice, care au fast luate m cons1dcrare la intoqfl11rea amena. ~ea lor rationala economica si mentinerea echilihrului ecologic"... Potrivit
jamentelor in perioada 1976-1986. · legii, asigurarea echilibrului ecologic prin conservarea si protejarea pdu-
rilor constiti.ue o problema de· 1111,teres n.at10nal, parte mtegranta a acti-
Elaborarea si adoptarea pr,in lege a programului men~ionat preziinta vitai;ii gene11ale de dezvo%are ec0inomico-sociala a tarii. Au fost stabilite
o inalta semnificatie, e>biedi•vele social-economice ale silvitulturii fiind principalele cai prin care se realizeaza conservarea si protejarea paduri-
oficial ridicate l'a ni,velul celor de interes navionaJ major. .Lntr..:a'devar lor in scopul asiRurarii echilibrului ecologic si satisfacerii nevoilor econo-
prin rolul lor multtplu pe plan economic, ecologk, cultural ~i soda~, IPadu: • ale societtµi in produse forestiere de caHtate supenoara (lemn
rile sint multi'.lateral angajate in via\a poporu1ui roman, avin'Cl legatun
~tiintific dovedi•te cu destinu1 nostru :national (Pa. p, 1942), cu istoria
Ef"±±j%±jzfsjs@ii.
lege>a preve • • • f tuia . si&tarea taierilor de pro use
(G iures cu, 1975) si viitorul popomlui roman (G i u r ,g i u, 1982, vegetet t@reg£,",%#%si ca «»iiri ssii ice-
1986), importanya lor cresdind odata cu iinain,tar.ea societaitii naastre pe princ1pa'L'e ~n penoa rnct\l['i o time su:b raportul compo-
riorat : realizarea de aroreg, },"ires±ere aitoiii@e yai6-
calea civilizatiei si progresului. ·La o recen'ta com;fabuire organiizata de zitiei, prin promovarea m_ culture , a raeyinoase, a salcimului_si
Academia Republicii Socialiste Romania s-a demonstrat a'devarul potri- roase cu interzj,ce,rea extinderii speci o ·unulm . asigurarea dens1tat11
vit caruia marile cuteriri ale stiintei nu vor reduce, ci - din contra -: l ·1' ·1n zonele favorabile steiarului si 8%"},, de taiere a arboretelor,
vor determina o spectaculoasa cr~tere ~ importantei 1pak:lurilor in vittorul P opi or d t ' a de virste op tme ovarea
optime a arboretelor ; ~ ?P are . al-economice memtionate ; _prof ' . a
poporului roman, e1-e avind funci;ii mul'ti:ple ca stilpi de rezistenta in eco- sore-gvayasrg a»egg; Z. ska ypi%,"",:
1986). naturii si mijloc de prop4sire a economlei mai;ionale (G i u rgi u,
nomia tratamentelor intensive, p . limitarea colielor de ta1ere , . colectare a
nucyor at9pit pg2di±isior @; Go»ir- mi,,2
La elaborarea amenajamentelor nu s-a reusit sa se surprinda tot- bilitatii padunlor ·,, tat eohilibrul ecolo_g1c '~- tabili.tate'a ver-
deauna adevaratel obiective majore si de perspectiva ale gospodariei sil- teat p ,,,z.2Ciisrj.if"," ' Girres
vie~. ac~stea fii~d orientate ,prin programu] mentionat si in unele directu r»,pp2kn#dscc iii@ipp co «sou«
nefiresti, cum smt cele privind : inrii$inarea fortata a ecosistemelor fo- santilor $1 ec • . b'ater,ee bohlor ~1 a . . rmla a resurselor
restiere de steiari si fag in dauna acestor specii · infiintarea de culturi spe- curai;ire a pii'dunlor
(b• I Ogice
"..o,
s1 e ' '
»rte sy,pg.. .reconst,uc-
. • rnse1 emm '
ciale pentru celuloza cu ciduri sourte, insta'.bile sub r.aport ecologic si PolU!ante !'O • • ,
in
• economJJSirea n •· in jurul loca-
• ul n,nd prm de zone verz1
lipsite de efectul economic scontat ; suprasolicitarea padirilor, ceea ce a torestiere,2# riorta rm cg," de perdele forestiere de
afectat continuitatea funci;nlor· acestora ; promovarea de tehnologn non- tia ecologic rn pt •-·~erilor ; iieallzar . deotadate, maipte
ecolog1ce, cum sint cele referitoare la exploatarea flrborilor intregi ; refa- ~ • 1ntrepnulU -1 r e:x--ces1v ,, .
liJtatilor urbane $1 ·•ctmirea terenun o ... stiintifice la as1gura-
cerea arboretelor pr,in taieri rase si aplicarea altar tnataanente exten- p:i;oteotie climatiic~ ; imp:erea aportului cercetam de noi metode pentru
SIVe etc. Totodata, nu a fast in, suficienta masura promovata aoi;iunea de entru agricultura ; cres clusi•V prln e1a:bor8:e_a area tu.turor oamemlor
reconstructie ecologic a zone1or cu terenuri deg;rardate inapte pentru
agriculture, iar o parte din fondul forestier a ramas dispersat pe diversi r
rri es8%, ,pt ile :,".a iasrifs. sos
"dlllfi-Ior cu u var,ea s1 pro
detin4tori incapabili sa gospodareasca padurile in mod corespunztor. Cum :amen.aj1area P? .. populatii Ia conser· tiintei ecologiee. ronate· m,ai
era si firesc, aceste neajunsuri an fost evidentia'te in literatur,a de specl'a- muncii, +my3p}~! iorem".sci» 1,2,".cs
]?e _Giirgiji, 198, 1so, is6i, ii&s;'i ii, is&s? iid, ce implica actiun' ,,Ate politice f'±, , fast adopta e 1 o noua
[.,,,$,} 3 s0)si de2bitrte pe un, pan larg, ictsii i cadru! iin raJPort cu ho"" , 'sicul"", torestier, pentru
cademiet • S. Romania (1905j cind aten,tia oamenilor de ljtiimta ramani '"US la nivelul
M' 1 nisiteiru . . :f on: us
$4.},j"%;ghat4 asrs 'ire@ifsiii, preietif i irr&ii ad@rilo; " , i tuna gospodarire a
masuri pentru ma · . 4/1987.
conj,,, "?"Ta cu interesele noastre nationale; s-au desprins atunc' 2/1986, ~• nr.
St orientari pentru o mai deplin4 cunoastere stiintific a ecosis ' . ta piidiLrilor, nr. -l/1988. -
• Revis . ·aurilor, ,nr. 41
~:melor for~shere li~ a obiectivelor pe terme[l lung aole silvkulturii, in • • Revista pa ·
derea une1 autentice fundamentari ~tiintifice a modului de gospodarire
40
 rd• t hnico-economica in si 1v:kultura (Ta .r•h on, ·1935 19 ).
1

ozuindu-se .. ·r· • t
me e _pe baze $tiintifice_intreg sistemu ·ul d de norme t tehnice
+o h' . 88f' ' rev·
ultur" (Tabaras, 1987), inclusiv cele privind amenajarea Pad. : Vt,
limite -ac~tia pot !i. ameliorati. ln aceste co d' .. .. . .. . ..
uvrcu.tura a fast astfel orientata ferm in
siia <id directia realizarii {",""Vive
"}lo±· misiunea de a partieipa nemiijlocii fa."]},p"g@iistali n re±e
~t:r;~~:~~-
4

ei social-economice traditionale, majore st de1 larg perspectiva. Rf;; t ale gosipadariei siliviice cautind Sa . O l~O !Ve or soc1al-'eeononuce
la amenajarea padurilor, in recentele norme tehnice s-a prect4" thJJ1ul n1atur•aG al fiec~j arbore't Cenntele SDcietatii cu poten-
a o...,,,x activitate it.rebui'e sa rasipum.da la ob1ectirvele prwmd : a""xra a
cc.=l<1 dul • f t· . '1"<1 rea Parti·c_ulariza!·ea oqiectivelor 'S?Gi1¥-economice pentru fiecare unitate
conservarea si dezvoltarea fo!1i _u_1 ores 1,e~, as:gurarea, echH:iibru.1ui de _amenajat (unitate de gospodarir, ~ubparcela ~.a.) se rea:lizeaza prin
ecologic pe zone geografice ; valorificarea rational a resurselor f2"" stabilirea telurilor multiple de protectie Si d productie. lri acest scop
tiere ; promovarea in cultura a specular autohtone valoroase ; ev1tarea dez- este necesara
departe sta'b1ihrea furrc1;1ilor pe arborete, asa cum se va arata mai
(cap. 3.2).
golirii solului si apliarea de tratamente corespunzatoare; respeot,
riguroasa a principiulu1 continuitatii progresive a productiei de lemn si, !n- vederea cunoa"iterii exhaustive a obiectivel'or social-economice ale
efectelor de protecne ; reconstruot,~ eoolog1ca ipr.un m13loace sHrv1~e a gospodariei silvice; respectiv pentru 'fiecare ocol sil,vic, este necesar ca,
zonelor cu terenuri deg,r'atlate exces1~; Sll!pl.1$e procese1or de eroziune ~i antedor inceperii lucrarilor de amenajare a piidurilor, sa se elaboreze un
studiu introductiv, de catre speciali~tii ocolului silvic, in colaborare cu
alunecare, inap{e pentru agricultura ; imibinarea armonioasa a funetiilor ganele compei:ente .de amenajai:e. 1n ace.st studiu trebuie evidentiate
economice ale padurii cu cele de protect,ie a med.iului inconjUJrator etc. !in ,Ranai obiectivele referitoar la productia lemnoas4 si nelemnoasa 3
acor<l cu aceste dbiective, sarcina fundamentala a amenajarii padurilor - cl •ii dar si la cele care derivii din toate legatur/_le silviculturii cu viata
este aceea de a organiza i conduce pa.durile spre starea lor de maxima pa .u~ - ' culturala si economic a regiunii date. Ev!'dent, acest studiu tre-
eficacitate functionala, in conclitiile respectarii principiilor : continuita.tii, so~Ja .a, . • 't cu anali'za critica multilate-rala a modului de gospodarire in
ecologic, valorificiirii rationale a resurselor forestere. buie intregi • d ··l pe o penoa • d"a 01it mai
· · indelungata s1, cu deo,ebire pen-
trecut a pa un or.,._ d la intocmirea ultimului a,menajament. - . . .
Stabilirea obiectivelor social-economice si ecologice pentru fiecare ocol· tru penoad,a scursa e . " . . ecolo ice ·ale gos,_oodar1e1 s11-
si!vic de amenajat nu va fi posibila fara luarea in considerare si a preve- Studiul obiectivelo;r soc1al-e_con~ce ~Jmenir;a de a orienta pe rune-
derilor, in profil teritorial, ale altar programe nationale si planificari pe. vice completat cu analiza ment1_ona , :;fe padurilor si asupra masurilor
termen lung, referitoare la : amenajarca bazinelor hidrografice, sistema- najist asupra functiilor cg trebf$,%$"$; air si sure principala pentru
gospodresti de adoptat: El consti Ule e
tizarea teritoriala, zonarea turistica, protectia mediului inconjuriitor, dez- elaborarea temei de proiectare. _
voltarea sau punerea in functiune a unor noi obiective industriale • . ' .
(lacuri de acumulare, unitati industriale, $0sele si cai ferate, orase si1
munici.pii, statiuni balneoclimatice, sanatorii, rezervatii $liintifice $i 3 2 FUNCTIILE SOCIAL-ECONOM ICE
II SI
. ECOLOGICE
naturale, parcuri nationale, parcuri naturale etc.). Armonizarea multi- •• AlE ARBORETELOR SI PADUR
ple1or mterese ale ramurilor si tuturor acti;yitatilor soci•a'l-culturaile rapor-
ilate la paduri poart:e fi realizata in catirul unei 'zon<iri economico-sociale a
padurilor, prin care sa se delimitez zone omogen·e sulb raportul condi- 3.21. FUNCTII ., ste angajata o padure sau
talor ecol?g.1ce $1 al relat1ilor dint,:e cererile societatii fata, de padure. Pri- • e actiunea m care es . ale gospodariei sil-
Prill functie se mtelegbiectlvele social•E:cono~t:aspunzind sarcin'.lor
mele
1 lucrari de zonare ~onomico-Socia.ila (G i u •r g i u $,,a. 197•8) au aratat un arboret, in raport hi @ mmepg2au'@- functie social-
m?ortant~
no1 cercetan.?1. persp~ct1vele acestei actiuni, care trebuie sustinuta · prm· cs De,rgi4z,g2 .re i@ii!%2c «rs ijiff,2,
0
s are.fecare "p,di cs @fr; $'#l erg%?? ~
v La fixa:ea ?i:~tivelor social-economice $i ecologice trebuie · avut _in economic nu s%,""" are se refer4 ;}.4 ±eia de a"%"%"# i
~dere ~articulantat1l~ proceselor de bioproduct[e $i bioprotectie din sil- «err fgg2'cir y,#"Gissnisee,]" • sci
vicultura. ~pre deoseb1re de productia industriala, pentru care mi,iloacele · de captare $1 a =tat ca functiile ,·stemele fores I
• 1 S-a ara d are ecos , ..
de productie se creazii in funct[e de obiectivele economice stabilite, in· ecos1steme or._ , logidi., fara e c . tarea realitatu
5 cele de natura eco! bazata e aegP, mai •multe
pr~~~~tia for~ liera organizata cu continuitate, care face obiectul ame- ca atare. • • in amena·J·ament·d linesc co ncom1ten . ales in vu"to r ,
a14rii pdurilor, mijloacele de productie, re~pectiv conditiile stationale Noa ore@;;a idvf _2,"".sid _,pp% iieris
$1 padunle exista • u - d . ·· e obiective potrivit ca • ia o amp o era noi msu~m. ·n scopuri mul-
• • de indruma
ca1le ' • rmeaza
t t .. oar ca Pnn amenajament
· sa se prec1zez
• tone soi«lagmp g3"ii6r $Et iii; "% 3tics ii»
bl • • re a s rue urn reale a arboretelor $i a piidurii in ansam-
ul e1 s?re structurile cores.punziitoare obiectivelor stabilite. . f• tma 22'ii@g 7±ii."ti±ri@in ;
al ~~ _mt;le~: de'ci ca Slabi!lirrea obiectivelor multiple sociail-eoonom:ice ores •ier e , pe c terea nvel
• [wUl 4turale, lil
• tnsec1 -
ea si. mentine'ulun. incon·
tuple pentru"pg' Gs&fr],,2"sing"pf"irs nii
e suviculturii este conditionarta de factorai naturaai. Doar in anumite se9te pentruf s'.m la capac1_ta ~nf,luente favora . 43
tiere ; ne re. e_n de a exerc1ta I
•• #4;7,2; gg#miler • spy so, inn natural specific, ,
v. a"" urtlor nr. 3/1987. ·
42
• _ duce biomasii vegetal si animal, de a inf.ru ·
8
gag.·a mai mare parte a genofontdului, ~i a ecofo'11ltse\a ·
pe>saJul, de • al ; lpcal etc. Majodtatea acootor prodUSe ,; ef~dU!u; · tiilor secundare. yi. tertiale 'indepli.nite co
r•1·-rii functional . . . . '
ploneta:, ,egm;; ,1ta natura (informa\ion"!-,tiin\ifice, estet;ee ,.,}' ,de diferentiate· a pa"dur.ilo nc?mitent. Pnnc1p1ul gospoda-
prot~c1;led sm~:lure in exclusivitate; ele smt nesuibstit.uiibile. ct cercuri de • specialisti $i• data pub)ii4gt~ r respmge teza stinuta
g;8 t· t· ·in nj
ofente e pa . el f t' 1 r lTiaj • _ 1• d- • • lei a .n, potrwlt care1a padurea ame-
naJ ?ta 9 _ gospo ..anta pentru produ_ctia de Iemn indeplineste in conditii
gas pt «gm,,"%,22,,22,92,22}EZjpppp.eii,#; optime si functiile de protectie, prin insasi existenta'ei. Fiecare id}
in natura din toate punctele de eg;pl %M## 1 _ro og~c, :?eologic· . implica o_anumita struetura_a arboretelor si a paddrii 1s4sf; 1
biologic, estefie sa.), acestea constituind o,%[$g primorfielf e,] cinta, padurea va tre bui astfel condusa (gospoditj, incit sa devina po-
asigurrea echilbrului social-economic pe plan local dar mai alesii, sibila _reah~area structuru~ ur~ante, ·corespunziitoare functiei (func iilor).
Cai_ este adevrat ct nu e patg c$",7, 223"jpe
toasa, prospera, intr-o natura bolnava, ezec 1 1rura, a.
o societaie"a?": atribu1te (hg. 1.1). in legatura cu aiceasta problema trebuie insa preci-
zat urmiitorul a:devar : arboretele $i padurile optim structurate sub ra-
1
port ecologic i stabile in acelasi tin sint, de regula, polivalente func-
Dupa p O p es c u - z _e 1 e ti n• . ,,Conc_ep;ul de functiu~e ca rever. tional. Indrumarea arboretelor i a padurii spre asemenea strueturi de
al unei insusiri s-a cristalizat numai atunci omd raportul dmt:e ceea ce inalta sta bilitate si polifunctionalitate constituie sarcina primordiala a
insusirea ofera si ceea ce soc1etatea cere a devenit sau s-a mtrevazut a:inenajarii padurilor din -tara noastra, unde majoritatea lor mdeplinesc
a fi deficitar situa1;ie datoriia direia s-au 1mpus masuri de gospu.:larire, functii •multiple.
in vederea unei folosiri cu contiuuitate". De-a lungul timpuriUor, aces(
raport a devenit defieitar in ceea ce priveste productia de biomasa 1. 3.2.2. EVOLUTII TN PRIVINTA CRITERIILOR DE ZONARE FUNCTIONALA
A PADURILOR
noasa de calitate ; 1n ultima penoada este si se intrezareste a fi tt mm
deficitara apa, provenitii din paduri sau protejatii de ace:stca. Pe de altii • • l iidurilor a fast recunoscut inca din antichi-
parte, ca urmare a despii.duririlor ~i a,gospo'daririi neadec'_',ate a padu- t ,t Ralul
p l i de
n i protec1;1e
u c e l B ':a trp,I n ara'ta . ca- " dupa distrugerea piidurilor s-au
rilor, s-a redus capacitate.a de protectie a solului. In anumite zone, din a e. ·ct· • ve santi''
aceleasi cauze au apiirut dezechilibre climatice si hidrolog'ce, Jar aerul format torenti primejdiosi pe r . ; . • .. adurilor in raport cu functiile
este t~t mai greu de suportat din cauza rpoluarii. In acelasi timp geno- Diferentieri in pnvmva gosp~~anr~ !asura cresterii interesului feu-
lor se fac ip.sa de abi~ in evul me..iu,. Pe etice. 1n capitalism, in scopuri
fondul si ecofondul planetar si local sint progresiv siiriitite, eJ-..istind pe-
ricGlul unor pierderi masive irecuperabile. er.ea.er.u±2%hiss. #?
militare sint zona e_ lemn de valoare pentr~ cons ruc.~e fac in secolul
Alia incit, astiizi, atit la noi, cit si pe plan mondial, sfot tot mai clar destinate _4pr,9d,#" nicres ififer ,PE,"Edi Gisi
conturate func1;iile : a) de produc1ie (vegetala si animala) ; b) de protectie tare. Pnmel~ im1a Progrese s-au realizat de a?1~for societii1;ii fatii de
(hidrologica, a solului, dimei, genofondului si ecofondului etc.) ; c) de al 18-le,a 'in ana • aduririlor §i cr~~rea cerm.
recreare. ln sens larg, aceas'ta u!Hma functie este consi!derata de pro- cu· accentuarea desp f •t de pa.dun. . ntate ad-
tectie, piidurea protejind sanatatea popu3.a1;iilor umane. Un loc aparte vro4rte sssrs@le"~.' iii 4e gee,1,#, ""ei
ml in tara noastra, fu~d n es cu de 1 a .1? r: a ·ne seama de legile de
1-a avut l}i inca il mai are func1ia de aparare (militara), care trebuie asi-
milata celei de protectie. Evident, func\ia de recreare, denumita ey~ f_unci ·rabil de carturarul fl' ca omuL f~ra ~ µt totdeauna prm_ a pn-
\1~ so~~ala, se refera l}i la rolul sanitar-igienic si estetico-peisagistic Din scrienle • aces t ~1·a i' asiam '." - .. bai 1sprav1
ale soc1e~atu ea climatul.u1,. secare: iale"·zvoa-
e%"
al

Padurii.S-au exprimat si op;nii potrivit ciirora de o ifunctie estetica •atn nestramutat ale na"%; a@nlor perturbar uterii bogatiei
buita padurilor de interes social n-ar putea fi vorba (Ru ·c are an u,
Le_ ah u_._ 1982) ,,pentru simplul motiv ca lumea nu cautii in padure
at epg.mg% ifjz" #di±in.,zt.ct
relor, stirpiciunea . mele vatama o ...elm o garan1;1e e
·il absorb mias) . eel al orase
satisfactii de ordin _esteti. fstor4 cerin\cle societatH contemporane ~~ ,,Padun e - rul o1mpunlor ~1 . . ii'dlirHor si ne-
literatura de spec1al1tate demonstreaza ind-ubita:bU di padurea este sol pent_ru_ lucra!o fericire". . ii!func\;ionalitatea p luate in con-
citata si pentru remarcabi!lele ei insul)iri esteti'ce. . de sanatate si de in ,tara noa:str~ p~ntiate a lor au fojtiplu al pa·du-
Prin msa~i natura lor, ecosistemele forestiere naturale sau cvaSl 1 mod off$%%;"toil,%,7$%" Asif ro\,", ii, a
naturale sint f1_1nc\ional ipolivale'nte, unul si acelasi ar,botet putiTI<l 10; ea gee2?iii.p c is..gf %"" .i dis.
dephm concom1tent mai muHe functii. De pilda, unui arboret situat 'P si,derare mca cut oficial rle pn s inainte se reahze_azde 1egea padu-
un
1 versant foarte lnclinat eu scurgere direct in'tr-un lac de acurmulare, rilor este re~unos anul 1910. Un pa rotectie, urmata s ecialitate
se_ pot atrib~i urmatoarele functii, in ordinea importantei lor : de pro- de ce!l promulgat-~n ,padurilor de_ P, la. In literatu~a ~~e Pnul 1952,
tectie a solului, hidrologia, n, "°'""•d, ptoducti,. .; eta este adoptat "%$5, ~~a,area mat"" 4.. ace ata m a
••1 de protectie • pen r , e aceas t-a tema ·
Pohf~~c\ionalitatea arboretelor ~i a pii:durii in ansamblul ei nece·s1t u or . tiintif1ce ,p
o gospodanre functionala diferentiata (Popescu - Z e 1 et in, 1973), r .. c apar dezbateri $ -1939.
d ·rt anii 19.36.
cu luarea in considerare a func~iei priorit.a.re, tdar - fiira negUjarea func· t • •
* Revista padv,rllor , 45
• Revtsta pl!durtlor nr. 7/19 1.
7 [,.
44
dupa ample studii documentare $i investi,g~tii ~tiintifice efectuafe
Popescu-Zeletin, 1952, 1954), s-a ajuns la o_conceptie 4,,, Se Tabelul J.1
si la un sistem inchegat de zonare functional a padurilor, of·ii,,,8ri
IJ c i\'l 114/1954. Padurile au fost impartite in doua grupe fun. Pin Criterii pentru incadrarea arboretelor
Cl, • • . .. 'nl ,.l lOllal de categorii functionaJe in grupe sub
_ grupa I-.a : paduri cu functii speciale de protectie ; · e:
' grupe, categorii ~i lipuri
_ grupa a II-a: paduri cu functii de productie si protect. Slmbolul gru-
Functii de protectie sint atribuite oficial tuturor paduriiJ.or tari··1 pcl, subgrupel
• • al _ s t e pus pe functiile
dc-osebire1 ca in a doua grupa• accen tu!l . ·~rmc1~ 1, dcu si categoriei Tlpul
produetie. Inc de atunci au fost sta
7
bilite criterii de incadrare 44
runc\lonnle Crt tori I de tncadrare de ca-
tegorli
retelor pe grupe, subgrupe (zone) si categorii functionale. Aceasta im# 1 I
funetlo-
n::de
tire a ,padurilor µe grupe funct1onale este legilferata m anul 1962, odata
cu adoptarea prin lege a noului Cod silvic. In anul 1963, prin instructj, 1. I 3
1.1. Grupa 1: Padur eu (unc/ii spcciale de protec/le
nile interne ale ministerului de resort (nr. 3134/1963), criteriile de zo_ 1.1.n Subgrup_a 1.1. _Plldun cu (unc/ii de protec/ie a ape/or
nare si prevederile referitoare la modul de gospodarire funcHonala au Pdurl situate in perimetrele de protec\le a lzvoarelor, zdcilm!ntelor
St surselor de ap4 mineral4, potabila si industri41
fost modificate, ceea ce a contribuit la extensificarea siaviculturii padu-, 1.1.b
Puduri de pe versantii dtrecti al lacurilor de acumulare existente II
rilor cu functii speciale de protectie (G i urg i u, D is s es cu, 1987). sau !\probate 11 al lacurilor naturale:
1.1.c Ill
Pa?uri de pe versan\ii rluri!or 11 ptra!e!or din zone!e montand ~i
Odata cu adoptarea prin lege a ,,Programului national JJentru con- colmara, care allmenteaza lacurile de acumulare existente sau a
servarea si dezvoltarea fonclului forestier in perioada 1976-,2010", pro- caror amcnajare a !ost nprohat/i, situate la distan\a de 15 km plna
blema zonarii functiona1e a padurilor este readusa in actualitate. S-a la 30 km tu amonte de limita acumuJ:\ril !n runc\le de voiumul !\'·
lacului si suprafata sa, de transportui de alU\iuni ii de torentiali-
prevazut imbunatatirea criteriilor de zonare, in asa fel inc'i,t aceasta ,,sa tatea bazinultii•.
1.1.d Piidurilc din Lunca $i Delta Dunarii (ostronve· ~i maluri li!ri\ zoni\
ai.ba prevederi corespunzii.toare cerin-telor actuale si de perspectiva ale !I'
dig-ma!) precum si benzile de pudure de-a Jungul rlurilor,nelndi-
societatii". Ca urrnare, s-au intreprins noi cercetari {G i u r g i u, P ii. guite. (Ilenzilc de p1otcc\ic a malurilor se tree l_n T-11) .
trasco i u, 1976, 1978), cu luarea in considerare a celor finalizate de 1.1.o Piidurilc s:tuate In albia major:\ a rlurilor, padurile de protectie a Ill (Ii)
Po ip es cu - Z eletin s.a. (1973). Criterii:le de incadrare a padurilor rualurilor cursurilor de apa, inclusiv a celor din zona de munte
(Benzllc de protec\ie a malurilor sc tree In i: r_-U). .
Pe grupe, subgrupe si categorii functionale au fost oficializate odata cu 1.1.t Padurilc situate In zona dig-mnl din lunca Dunrii si luncile rlur,Ior 11'(11)
elaborarea Normelor tehnice pentru amenajarea pi'i.clurilor (1980). Cu intcrioare. ' t · de
toate acestea, criteriile a'doptate oficial nu au corespuns in 111tregime cer- 1.1.g Plldurile din bazinele torentale sau cu transpor exces,v c Ill

cetarilor intreprinse si cerintelor crescinde ale societatii fat de patlure; 1.1.h aluvjuni. onstituio surse de alimcntare
PAdur de proteetie a izvoar"%,$;ae e versa direct a
multe paduri, cu functii speciale de protectie, au fost nejustificat men- cu ap4 a pastruv4riilor si pi ur, e ' .
tinute in grupa a II-a functionala, iar modul de gospodairre nu a fast pilstravariilor. . ·
1
Jncpenijttrilc din jurul golur,Jor a pine. . II
i:i.1
<liferen\iat corespunzator importantei functiilor atribuite arboretelor. De
1.2. Subgrnpa 1.2. Pclduri _cu runc,/'i de. profec/ie--a lereuunlor
aceea au devenit necesare noi analize si cercetari stiintifice, care s-au si solurilor . .
finalizat cu propuneri concrete (G i u r g i u s.a., 1982, 1987), oficiaH- .. hotljUri pc terenuri cu erozrnnc
zr.te
1.2.ll Padre sate e sf";";%" i e is sids pg1

Hl88.prin norrnele tehnice pentru silvicultura ~aborate in anii 1986 ~i, In adineime, pe terenU",, tetrisuri cu tnclinare mai mare
t de llij, ms,pun ,, . II
substrn e vlrfurj de dune. . . nteres deosebit \i dilor
1.2.b 30 gm",pg2,ai icsririior p$,$, or ii ii&sis-
3.2.3. CRITERII ACTUALE DE lNCII.DRARE A ARBORETElOR IN GRUPE 1%.% fez%a. es it- sis
II
SUBGRUPE, CATEGORII FUN(TIONALE $1 TIPURI 1 re grorstet "";" me s in"", _ soo •
DE CATEGORII FUN(TIONAlE de 25 grade $i per . cu Ja\1m1 e .
1.2.c ct· jurul golurilor alpine, .. de stareu de vegetatie
Plldurllc in : • terenului, precum 11
t • de panta si natura . II
Sis emul actual de clasificare functionala a ar.boretelor ela:borat !n fuoct1e
n pi\durilor respe
ctive••
truc\iilor drotehnice S'
. e i industrjo.lc, pe o
, In functie
baza cercetarilor mentionate, a primit ultima f' . r . '. Normele Plidurilc din jurul co~s u inn ximtl. care se determ, •
tehnice pe t 1 o 1c1a 1zare prm . ,,
sint i • P ru al egerea si aplicarea tratamentelor (edi1ia 1988). Pdurile raza minim de 50 m si0,, qaneeare a terenutu».
II
Il
,_""PP@rite in doua grupe functionale, asa cum s-a precizat anterior de peri i i a soma",' executate pe ,en",, ,
"gj3gt«tye sii preenttet.aeii 31. 1.2.e Pia nta\iilc (orestiere • I". hidrologicc (arborete dln
t Ate arrete cu u""".,, gr1 s.a.0.
oa .,, arboretele
""" Pdrilor cu functiit 'specials de protectie (grupa I euprind
=

destinate · · .. o- tionnlli se tad",%'iarocere P,Ganie«cent«one.

m•1ce $i• social-culturale, • t ace,a cates04""?"! .~a tr+ "%E%,'Gau«es iton«rs"
• protejarii.. unor importante obiective econ · aztnete tarogratee cu notet tune
ca"";;;}

lor ocrotir"11 tu .. . ' precum si cele puse in slujba sanataN oamen1- " Aceto pduri tndepl · '47
, na T $1 cercetarii stiintifice (tab. 3.1).
46
 Tablul 31 (contimare)
) '

l•
I I --r-;-
-+------------+----Lr----.. .J
Tabelul 3 (contlbnuare)

1 I
1.2.I Pildurilc situate in zonclc de lormarc a a valanselor si pe
culoarclc accstorn.
I 3
Pd# Ht/me ma-
1.2.g Pil.durilc situate pc nis'puri mobile. II <le rccreare xilnl1 a 7.0nc1
Cutegorli de localltiip
1.2.h Pdurile situate pe tercnuri alunccutoare. II la 1 000 circuhn·c
1.2.l Pdurile situate pe terenuri cu inmlistinare permanent4. lJ ' locultorl a padurllor
u » "g"
1.2.j nenZ:le de pi\dure din juruJ minelor la supra fa \il. ~i c:nierclor, pc
0 - Municipiul Bucuresti
Itime de 100-300 m, In raport cu pericolul de eroziunc. - Celelalte municipii si orase, precum $;
30 50
1.2.k Pi\durilc situate In zouclc de cnrsl. 11 comunc
1.2.1. Pudnrile s:t11atc pc tercnuri cu substraturi litologicc foarte vulne-
IV --'- cu peste -100 mii locuitori 20 40
- lntre 20-100 mii loeultori 17 25
rnbi!e la eroziuni si alunecri de tercn (cu pantc sub cclc indicate - sub 10 mii loeuitori 15 15
la 1.2.u)
JV
1.3. Sub.grupa 1.3. Pdduri cu func/ii de pro/cc/ie contra {aclorilor 1.4.c Pildurile .cf!ri jurul sui\iunilor balneoelimateriee ~i elimatice ~l nl
climatici si industriali ddundtor sanatoriior, de intensitate [une\ionarn ioartc ridicatli_. . , _ II
1.3.a 1.4.d Pdurile din 'jurul statiur:;Jor balneoclimaterice si climatice si al
Pil.durilc de step4 si silvostep si alte pl\duri situate In zone cu sanatoriilor de intensitate hinc\ionala medie si ridicat. • . III
echilibrul clima lie fragil. 1.4.c Padurile de interes peisagistic din jurul monumentelor de culturi-
1.3.b III arheologica, de nrhiteeturli, istorice si de nrtli p!asticli, stab,hte In
Pudurile situate In vecinutatea Muri Negre $i a lacurilor litorale, t ·mpo-tan\a obieetivulu, de cultura. II

1.3.c
pc o distan\ii ,de 15 km.
11 1.4,1 Rk ii iriii@vi@. icm._ep;",
·stice campingurilor si taberelor de pionieri permanente, 1 ,
Puduri valoroase de stejari din zonele de clmpie, supusc rcgimu- JI
lui special de conscrvare pc tcrmen lung ieiass»sear,"z""
1.3.d 11 Pxd ·1 din i·urul tntreprinderilor agricole de stat ~•. \ ..
Benzilc de padure conslituile dinlr-un rind de parccle situate In 1.4.g aqurte de un kilometru $i 1n
+a

juru! bazinelor de relcntic, n iazurilor si helesteielor. essara ssnwtr,""$,"%,,$,"h ass s.nos

1.3.e III supra la tu°maxima de 50 ha, In siua .ii 11
Pcrdelcle forcslicrc de protectie n tercnurilor agr:colc, cailor de co-
speciale de agrement.. n a de plna la 2 km Inti\ de comunclc din .
municatic, obicctivclor industriale si a localitatilor. II III
1.3.! 1.4.h Pdurile situate la o d,sta_ \ . In suprafa\a de plni\ la 50 Im.
P5durilc situate fa nnre ultitudine in conditii foarte grele de re- regunea de ctmpie si coline 10%% A comunicatie de interes tu-
generar~ (,,giiuri" de ger, statiuni cu vlnturi rcci). d de-a lungal cm or 11
1.3.g 11 1.4.1 Benzilo de pad" ,Ate din parcele Intregi-
Trupuri\e de pildur"e dispcmte, cu suprafe\c ·sub 100 ha situate I ristlc deoseb1t, cons_t, etic deosebit
»+
In zona de clmpie. Pil:duri de lnteres c,ncg . - eciale. . II
1.3.h III 1.4.j
Pdurile situate In zone cu atmosfera poluatl, puternic si medlu 1.4,k Paule ears rotetav %%," 2'a» ace coresw
vt4mate. ·tunte e-a '' . Ill- rv
II 1.4,1 Benzile de pi\dure s,. I cndrate In 1.4,1. '
1.3.I , clusiv cele n .
Padurlle situate In zone cu atmosfera poluutil, slab vutil.matc. tcres turlstic, ex . . liinfific §i de oc~o/Ire
1.3.j III 1. 5. Pduri de inter$ ",z~autai forestier
Benzile de pi\dure din vccinututc:i depozitelor de steril, cenu~il. ~I 1.5. Subgrupa •• a geno(ond11_l111 ~ eco o . de ape (din
f , de teren $1
alle reziduuri, delimit.ate In ruport cu pericolul pe care aceste dc- ' cuprind supra e,c 1 natural cu flora $1
.1.5.a parent aroma"" """,_a neaoaneat.""" ~aaonae ts
pozite II prczinta pentru mediul inconjuril.tor. Il ..
1.3,k londul forcstier) ce p crv1irii ecofondulm. ~ 1u· constituitc po-
Lizlerele situate de-a lungul trupurilor de piidure din zoneJe de d stinntil cons •· si turismu ,, I . la
JI fauna S9., c .. wnpncc, recrca,101 . lnconjuriltor (se re era
cimpie si coline joase (ltimi de eel mult 30 m,) fer cercetiiru ~ •·a mediulm rv In rczerva-
1.3.J reS U., qmnd protec# ., Agra, respecti
44

legii uui is I
PAdurle de stejari din zonele de clmplc, exclusiv celo lncadmte in ' tr;it Pl' de ocrotire

ea legoria 1.3.c. zonelc supusc reg, urlle na\ionale).

in pare
1.4. tile incluse - --- rimctrului c:onstrui
Subgrupa 14: Pdduri cu (unc/ii de recreare tc de 1 timita P Aeclt cea nece
1.4.a
PMuri-parc ~i alte paduri de recreare, de lntcnsltale II - -:
,a. «rer·?#2as
adur1lo ~ c1rullii\1
e".".«isos
cop. lnco
(oarte ridicata functional et etrcutare ",,, srtuate ",oare acestui
• Lpimca 7 tata pdu".{at eorespun 11
1.-1.b
·Pildurile d!lt iuruJ munieipiulul »nu an1onus+-P?"}rcrec' ,a n we«4rate t T-
Bucuresti, al cclorlalte municipli,, sans, s sob"",,kn ~a au «st« m""
oraselor si comunelor, care se delimitcaza tlnh1(\u-sc seamn de sl supratata P" y,ttticate u ,
49
urml\toarcle criteril : •• In cnzur.! _. ,

48
 Tabelul 3.1 (continuare)

1.5.b
I 2 k Jn grupa pi'iduritor de pr;·ductie si t , .• .
Pareuri naturale care cuprind suprafete de tcrcn (din fondul fores.
tier) In C'.\rc se urm4reste mentinerea peisjului natural existent s7
arez4 toate arboretele destinate z,,{{""
,(orpa a n-) n»a. e
folosin\elor actuate cu posibilitll.\i de restrlngcrc a acestor lolo-1 unuri materiale si s4 tndepiieas, # ~.]"" de ten, sis de i
t·ti (hidrologi , 1 • ' -1 Imp, 1mportante functn
1.5.c
sin\e ln viitor, constituitc potrivit legii privind protectia mcdiuluJ
lnconjurator. de,p,2,} a; ii."2,jf ii,
neglist !P""%;;;""""3,cam4 aceste pdri de ii are a
iii is.%
Rezerva\ii naturoJe ce cuprind suprafc\e de teren si de ape (din l!J la protectiaapei,
londu] lorestier}, de lntlnderi variate, destinate conservi\rii unor ecologic, m natura.climei, solului si peisajuhuj, la asigurarea echilibrului
medii de vin\11, n gcnolondulul ~i ccofonduiul forcstier, conslituite
1.5.d potrivit legii privind protec\ia mediului lnconjurdtor. Lafunctionale
grupe rindul ei, :prima ~u:pa fonctionala cuprinde urmatoarele sub-
Rezervatii stiintifce ce includ supralc\e de teren si de npc (din
1 Paduri cu functii 'de ,proteotie a apelor ;
fondul forestier) de lntinderi varia tc, dcstinn tc cercetarilor ~tiin.
2 Pduri cu funetii de IJ)roteotie a terenurilor si solurilor ;
Wice de specialitate ~i conservll.rii fondului tfenctic nutohton·, con·
stituite potrivit lcgil privind protcc\ia mediului lnconjuri\tor. 3 -- Pduri cu .funct;ii de protec1;ie contra factorilor climatici si indus-
1.5.e • triaH nocivi ;
Rezcrva \ii peis'.\gistice In care slnt cuprinsc asociatii de vegeta \le
4 _ Paduri cu func1;ii de recreare ;
S'.\U forme de relief de mare vn!oare cstetici\ (din fondul foresticr)
prin a ciror conservare se urmareste integritatea frumuse\llor na- 5 _ Paduri de interes stiintific si de ocrotire ,a genofondului si ecofon-
dului. •
3 turU, constituite conform .lcgii privind protcctJa mediului lncon-
jurator · P .... • adurile cu functii de pwductie ~i protec1;ie nu a fest ne-
1.5.! u u P rea de• subgtupe functionale, I n vuor
Monumcnte ale naturii, reprczenttnd asoc:a\il sau spccll de plante cesaraenconstitui, "t · a ele·,se±
1ns° vor
$i de anlrnaJe pc C!lle de dispari\ie, arbori seculari, fenomene-
geologice unicc, prccum ~i locuri fosllifere din londul foresller, impune. • d ·ile destinate sa indeplineasca furrc1;ii speciale de pro-
tPentru
f tpa untituite
e - ... j nctionale iar pentru cele cu func-
1.5.g constituite potrivit legii privind protec\ia mediulul tnconjurlltor. 57 categorn u. . ' . f
Pil.durile In care _sint amplaslte suprafc\o experimenta!e pentru cer-
tectie au os cons • . . 3 (tab. 3.il). Prin rcategone unc-
tii de productie $i de protectie, nu"%,_,at de clasificare functionela
1.5.h cet.ari lorestlere de durata (ncconstituite ln rezervatii stiintitice) , 1 ult'ma venga a sis em s·nt
Plldurile sta,bilite ca rezerva\ii pentru producerea de seminte tores- 4ionala s-a inteles u""_ aortul functiei date si pentru care sin

tiere si conservarea genofondului forcstier, neincluse tn rezerva \iile a ariboretelor, ortl•ogena sub r@PS arboretelor pe functii (grupe si
•
stabilite criterii precise de mcaurare • a. . .
constituite potrivit legii privind protec\ia mediului tnconjurator
(categorlile a ...f).
1.5.t ti
Sll!bgrupe func,wna le).• . 'dente· ameliorari fat fat de eel · aphcat
29 1 an-60.
Padurile destinate ocrotir!i unor specif rare din fauna lndigend sau II Sistemul prezentat aduce evl! . ale a fost majorat de la .. a
colonizatll.
1.5.j • •• ul tegoriilor function • . . . d lineasca functu spe-
Padurne sccuiare de valoare deoscbita, precum 1 por\iunne de 11 tenor. Numar ca lo destinate sa indep b bil va de-
padurilor 87 si, pro a , · ·
1
pdure cu spccii lorestier.e rare (tisil, ztmbru, castan comestlbil, Pe -baza lor, ponderea l peste 40% in anul 19 .a toate paduri'le
alun turcesc, lil:ne ~.a.). • t +ie a ajuns a - , . . perspectva
1.5.k dale de pr-0 ec, , • el ileniului d01 ; m • I hunatatirea in aon-
Parcurne dendro!ogice 1i arboretum-urne. ' II • • la fin e m - . 1,llilane ' mu
1.5.! psi 0%/ pin4 tei ambianei U" ",,aeeit pe baza unor
~~durn~ constituite In zone de protee\ie (zone ta·mpon) a rezervn- II art vor n destinate P"""]"~ e a ts"37%",' e ct«tee
\ulor din parcurile nationale si a altor rezert. tinuare a criteriilor pre7e"" ,e ceuantifice 1" ,,, e pentru .fiecare
Grupa a -a. Pddurt cu funefit de productie $i pro4 Ill • care a d ospo anr . .
2.0.a cercetari temeiice P"",{asca miswi " 5 nu sit 1mutative
Pllduri destinato sd producA ! . . • de 'proteo\ie $i sa se s te Criteriile pre
lItate I principal, arbor foarte grost st d
• alii , in pllf • ocial-econo-
ca n e superioarll pentru ob\Inerca de furnJre cstetice ~i tehnice categorie funetiona ,an+ea eluri,"" "; ,,ar si
2.0.b J)recum ~I !emu de rczonan\il. ;i claviaturd '
Pllduri destinate sil. produca
1
. . •.
V
mti etde._. ace. acts.pp, s
ies %"""~lace
2.0.c
de clitate super ,
.
" "U Principal, arbori grosl si foarte gr]
l'IO'.lru Pentru cherestea.
1n scopuri pra"",, au fost "", age 1uate " a n-
• ·ze junction , i de pro •vinte ace
Pa<lun destinate sa produca In . .
pentru ccJulozA t . • Principal, arbori mijlocil sl supt+ VI mice, category
ta functiilor
" protect° ,~~5'
'a ,1 •
n
unel P""",,
" tu! pu in
ace unele
ale
]

Va fi supusa zoMril func\tonat ·

.
constructii rurale si alte utilizgr;
. vI
importanta
ta. 3.1. 3%) ""
G i u r g i u li· +,a1, amenaji' _,,a4qe stationale
comm"," ricul%""4
ca!drare are si un car. altuD. in raper :,oceptia trecern \
rTe
londuJui loreslier. e ~• vegctn\ia !orcslierll din alara tr n t,ip -Ill ' ·te (cu e
arborete din -u tiei atribUl ,
50
arboretului
si invers).
•
si ale func . 51

'
 Tabclul J.2
30
T"pizarea
I categoriilor func\ionale

Tipnldc
catcgorli
------
Cntcgorii' func\ionnlc (confoun .
25

---
Scurti\ caracterizare_
[unc\io· simbolurilor din tabchil 3,l)
nalc '
T-l Puduri destinate oorolirii integrale a
naturii, potrivit legii 1.5.n., 1.5.c., 1.5.d., 1.5.o. 1.5.1.,
.j' T-ll Pl'lduri supuse regimului special de 1.1.a., 1.1.c., 1.1.h., 1.1.i., 1.2.a.,
conservnre 1.2.b., 1.2.c., 1.2.d., 1.2.c., 1.2.r., 10
1.2.h., 1.2.i., 1.2.j., 1.3.b., 1.3.c.,
1.3.e., 1.3.f., 1.3.h.,, 1.3.j., 1.~.k.,
1.4.a., 1.4.c., 1.4.c., 1.4.f., 1.4.g.,
. 5
1.4.i., 1.4.k., 1.5.g., 1.5.h., 1.5.i.,
1.5.j., 1.5.k
T-III Piiduri cu lunctii spcciale de pro- 1.1:b., 1.1.e., 1.1.g., 1.2.g., 1.3.n., 2 3 L • 6
tcc\ie de nurc important 1.3.d., 1.3.g., 1.3.i., 1.4.b., ·NumOrul de. tunc.fii , m
1.4.d., 1.4.b., 1.4.1., U.b., 1.5.1
T-IV • paduri dup numarul de
Paduri cu lunctii specialo de pro-
tectic de importanta medic
1.1.c., 1.1.d., 1.1.f., 1.2.k., 1.2.1.;
1.3.1., 1.4.j., 1.4.1
ro "1.#"%..die sirs
T-V Paduri cu !unc\ii de produqie ~i pro-
• • • - . ·t t unui arboret se poate
tec\ie, destinate sa produeii sortimente
- - f ctiilor a:tribmte concome"; aza acestuia devine
Dupa
• numarul
• dul poll'-;tl , pe
ifunc'cti'onaLitiitii . darbor-ete_, ,n ti'ona'litate • stab1lind
- - poli.func
de calitate superioara 2.0.a determma gia • • tregii paduri dup@ ~j;functionalitate pe ar-
T-VI Paduri cu lunc\ii de productie si pro- l ospa erater@".4j' gride; %; Eder sssrs t-
tec\ie, destinate sa produeil sortimente r media pondera.ta , cu . orii efectuate arata ca -
obi~nuite {lemn pcntru : cherestea, rte cesJ,,2"ii iif"a.dee eE.mpg2%#;
;#zjjss
I cclulozii., construc\ii etc.) 2.0.b., 2.0.c
"En,Ea±is±.±ii5.
ape tr,,"s5iii %j
De fiecare data se irnpune identificarea tuturor functiilor social-
economice la care este antrenat arboretui\. respectiv ; dupa o atenta $! functionale,_care ?" nil@ 3? #a a efee";aiaie, co-
multilaterala analiza, ele se ierarhizeaza, precizindu-se : fun,ctia pr~0:1 i respectiv. EI_se_P?ii atri
wt@rot
b9j",,4 de categg?
,3.iii@,g
oret care
ij$;j1±±iisj
tari'i, functia secundar6., functia tertiaru s.a. La baza acestei ierarhiz@T' ±i
sta tipizarea func\iilor • pe categorii functionaie (ta!b. +1. 3%),p; materie, se po .' lor inversa 1n 1 Lib, 1.2.a 51.};" functionale a '
stdera cu val9@",,p,Gt iipgjj ;h ieistd" a rateat
mara va fi acea funotie care poseda eel mai inalt tip de categ?r~e · unn·
•
!
I fionala ; acelasi principiu se foloseste si pentru stabiltrea functiei $%""?}, indeplineste_co"Sj i T-1iI, S ,a va fi cu a .. - e ar·
dare si a celei tertiare. De pilda, pentru un ai'boret care indepline fi • tipurile T,-lil, • • ·tatea funct.1 ill.or stab1hte P . t u
I m • 1 1) 11 6 1ntens1 • baza valor tionale penr
concomitent functiile 1.1.c, 1.1,a $ 1.5.a, _ierarhtzarea acestor3, ,"? mo[+;+;l" • tmp, " hi.if@jj 1%"22Ge"
urmatoarea : primara - functia 1.5.a, fiirrdca se inca'dreaza m " i- 3 • • dicator es e dul rne.d•ru . . onderate cu
u cit aee "?il ",,1i ridiei % a Rei st
cundara - functia 1.1.a, deoarece face parte din T-II; tertiara u _
borete se pg"" fjosind foT ~,proc. Unele rotectie a
~ia 1.1.c, intrucit apartine la T-IV. Pentru arboretele apartinind ..act. mtrgaga _pidw,1. .le"?RR4j,,E" cis-
luiasi tip de- categorii funotionale functiile se • ordoneaza as-tfel : stiin retelor com pone • ti • pro?""
• • se tt· - 'iia
'rap"; s ' sani·tara
fici:i., ,pedologica, hidrologka,• sociala,
' •
climatica. Hotaritoare vor fi. in
• sa. cei 49j,%"?#hi ,,, #k&ii6id a« 1a no
particularita\ile functionale ale fiecarui arboret. .. d ii;g! ivies .am,, sis
Unele functii nu pot fi atribuite concomitent aceluiasi arboret, fun solului se core , a ia",a acestor un .
incompatibile. Astfel, nu se pot a·corda functii de productie arboretel0~ tic s.a. «a a tut %_,ks» Asam so
Combinatn e tin (1951
incadrate
n ' d 1 •in • tipurile~ T-1 si T-IL. Functia stiintifica si de ocrotire a ge . Popescu -Z e-1 e
d l • . • •
OOndului si a ecofondului (tipul I) este incompatibila chiar cu a:1te__
func\n speciale de protectie, cum sint cele privind rezervatiile sem
logice (1.5.h) sau recrearea (incadrate in categoriile 1.4.a, 1.4.C,$,a.). ·
52

I
,......._:__.
inregistrat si luat in sea_ma in toate _imprejururile. In mod de,,
·impune atentiei faptul ca, pentru pa:durile dm grupa a II-a fu.,.. ~· it se
este necesar • sa se ia in cons1sideerare ,
m mat
, mare masura "tion,
• ro1ut lo a,
protectie, care trebuie _sa se reflecte nu numai sub aspect stat;" de tectia izvoarelor de ap[l mineral" . • .' · . ·
si in modul de gospoda_me a padurilor respective, avind in vs&,,,"3 -t
corespunzatoare •in
• Jurul
• ora!ielor<)., !icrearea
a p . unei· amb'1ante umane cit mai
ele au un apart deoseb1t la as1gurarea ech1hlbruh11 e~ologic, in na~ ca efectul economic urmarit prin g44,"""} !' de rot@fie se iieize
Caracteristica esentiala a sistemului romanesc de clasificare .. ra. 11atura -~1 felul pr_oduse1or de realizat (le a unei paduri, exprimat prin
nare functional4 a ptdurilor, ofcialeat prin importante lei ii' %%; industna celuloze1, lemn pentru chereste mn pentru furnire, lemn pentru
a, resurse mehfere etc)
normative, se bazeaza pe prtncipiul generaltzarn ifunctiilor de Prote· ~e • lA. Stiabfilirea telurilor de gospodarire pentru _ d i1 • ·•
pentru toate padurile tarii, ceea ce imprimii silviculturii u.n pronu ctie functii S'Peciaile de Protectie pa ur e cu
caracter multiobiectiv. In consecinta, este gresitu considerarea aa,,"?" In continuare se prezinta so1ut4; pe tipuri de categorii functio!l,ale.
incadrate in grupa a I-a functional ca paduri de productie, 1 i#,,"" Primul tip (T-I) cuprinde categoriile functionale referitoare la arbo-
ele, ,prin natura functulor atnbu1te m acord cu legislatia in vigoare . <le retele destinate ocrotirii mtegrale a naturii, fiind aflate sub jurisdictia
deplinesc obiective multiple de productie si protectie ; ele au un ~~n- legii privind protectia mediului inconjuriitor. Evident, pentru aceste ar-
aport la asigurarea echilibrului climatic. re borete se fixeazii., in exclusivitate,, teluri de ocrotire a genofondului si
Amenajamentul mo'dern, bazat- pe idee-a formarii de arborete ~i pa" ecofondului forestier, in conformitate .cu obiectivele ~tiintifice avute in
duri cu structuri 'POlivalente pentru functii multiple, nu poate adopta vedere la constituirea lor legalii. Dar, prin ins1i.!ii existenta lor, ele inde-
teza, depasita astazi, potri1vit ciirei,a amenajarea padurilor tie proteqie plinesc si alte functH de protectie (hidrologica, antierozionalii, climaticii),
precum $i unele functii de recreare. _A;-ceste functii. comple1:1entare nu _yor
dupii principiile proprii .pa>durilor de produc-tie asigura de la sine rea.· f insii luate in considerare la stab1hrea. structun!or _ophme, ele fiind
lizarea de arborete si paduri cu structuri atlecvate functiilor de protectie. destinate tocmai ocrotirii structurilof naturale. Padunle respective smt
Criteriile de zonare functionala elaborate in tara noastra ~i preze~~ ' supuse regimului de ocrotire integrala. . . .
tate in tabelul 3.1. sint, 'in general, muilt mai analitice decit icele apli- Al doilea tip (T-11) se referii la arboretele, car~/ dm d~valerdse motive,
cate in alte ;ari. Existii deosebiri in ceea ce priveste clasificarea func- recast o,gygager,"2""
b;=
,,2a"." ·ti regim specz
ii»it ire»rorisi
e conser-

ferite fiicind
tiilor, tari. imposibila compararea corecta a datelor
· statistice pentru di- vare, ele m~eplmm~ 1;1n~.n ~ rotectie conform criteriil?r de_ cla-
consecinta lJ se atnbme wt %;r# fiirii sii se stabileasca su:
sificare functionalii. a arbore~elor - a ~t~ins~ indeplini concomitent mat
3.2.4. TELURJ DE GOSPODARIRE·, TELURI DE PRODUCTJE; plimentar teluri de pr~duct1ef ~le fuiretele situate pe terenuri c,:1 ~a~te
TELURJ DE PROTECTIE mote,tant de proteetie,,,% "" i#& in@ iiersiig, ],";;
mari (-categona funct10n~ahid••al O'g,·ce la'care in anum1te zone, se a
in conditiile silviculturii intensive, functiile de productie i cele de Plinesc de regt1Ja- ~1• funch1 · ro ' • . _
protectie se stabilesc pentru fiecare arboret in paite. Pentru fixarea lor,
am~naJame_ntul ,a- m cons1derare : a) obiectivele social-economice ~i eco-
tan«ti ae rgr%, +y arena agree,
Al treilea t_ip
,,p"h. ti' speciale
Aki#e sec-de pro
• ciirora, pe Jmga fun_c~1 ii a arboretelor, li se
logice, atit cele locale si regionale, cit si cel de interes national, actuale teetie de mare import";%; 4 iasificare funeti%%,j a ceisiea_sa
~i de i::erspectiva ; b) conditiile stationale si caracteristicile de· baza ale tive definite prin er,"!4@n a rout;," intensive (codru
fiecarui arboret; c) criteriile d incadrare a arboretelor pe grupe, pot· atribui semnir,,j",, aor iraamn"g ; 140-180 ani). Aceste
~~t,
_in

Sbgrupe_si categorii functionale (tabelul 3.1). Pe accasta cale gospoda- poata fi atinse rn 3p2!aai s, iii "ml.a. sii influenteze
grii.din,ii.rit, codru _cva_s1graomplefnenta,re ~1 nu e:ii lui. In aceste con tri~
n_a silvica primeste comanda sociaia, pe care o concretizeazii pinii la
nivel de unitate a~enajisticii elementara. Importanta actiunii 'rezida in teiuri ae proauefie "? ii sen! "3%"""ii»we ca eie i@
pra nivelulm de g?spdevin in mare masuI . Pneasca
faptul ca prm stab11irea _functiilor ynei piiduri se <lefine$te implicit struc-
ra-tel a arboretelor si a padurii insasi (fig. 1.1.), respecti; modelul tetsrte de productie ace desting, pp,h
starii ce urmeaza sa se realizeze in vecferea exercitiirii cu maxima efica- tectie. IV) cuprinde a1;bo relativ redus~, c se justifica
citate a functilor atribuite. Model1 odatii stabilit se precizeaza apol Al patmlea £
tenet@ s;stag de.£,,2<aie,,"£"jfi;
Ee ii@smfjpa, tr" consecmltne cu inde-
%G riii
masu
sens uln~e_ ~e gospodanre
md1cat de acesta. necesare indrumarii arboretelor "c:j a padurii
. in.,
p • f' ea,ore a,,, . or pg%£ 1%j2
atribmrea ,g} retie fl#ii %,
+pie
carst etc. '
,g
a
d nn _?'_area functiilor pe arborete se stabilesc, implicit, si telurile plinirea funcvn}_or de clasificare u~ tia terenuri or
pe. gospodarire, respectiv : telurile de protectie si telurile de producti~- chiar din criter11le umuJare, prote a telului de prot;
TIn tel de protectie se intelege efectul social ecolocric ori c:tiin+ific,. ur-
marit pri a· · ' o• ., Y tectia lacun• 1 or de ac , •ainarit, arn~
- on1zare
fara dific;ulta.- •·\1'. aceas
adinii-"
t l • n ospodarirea unui arboret sau piiduri de protectie fixat ca lul 3.1). •• codrului gra za. de regul 'arul structurn gr ·
..22], "z,"$"mt via in tnsis ndi«ores iii @ rs-
uIte (protectia unui la de acumulare, Protectia solului, pro~
1 am! pl%;" se rg%%,%' s. ad
ductie cu cel de pro plica prlll
compatibilitate ,se ex
.
cs
54
 r1·t e - re alizata sau in curs de realizare
F
-,d't'recoltele de lenin nu ate f.
teaza esential functiile de protectie, cu conditia ca volumul 1 1 taieri1 "
depaseasca nivelul posib1l!tatu, iar tehnologule de exploatare sa sa
nu ·,
pecte restr'ictiile necesare. t·n consecmn«,
«ta, se pot '.stabili teluri
l · .d e Produe.'
res.
tie dupa modelul padurilor cu f unctn de productie si protectie (grup ,
II-a functional.a). . _ . . .
!n cazul arboretelor incluse in unitati de gospodar1re de codru
gulat sau de codru cvasigradinirit, compatibilitatea celor dou& tel#"$,]
gospodarire, aparent contrad1ctorn, se r~alizeaza potnv1t urmatoarei so.
lutii de principiu : se va alege acel sortiment-tel, care _v_a ~~rmite con-
ducerea arboretelor respective pma la virsta exploatabilitatii de protec-
iie. Astfel, pentru arboretele de fag de productivitate superioara, situat
in bazinele de receptie ale lacur11or de acumulare, pe hnga telul princi-
pal (de protectie a lacurilor de acumulare), se va fixa ca tel de productie
' ·d (iel secundar) producerea de lemn pentru furnire (derulaj). Prin aceasta,
arboretele respective vor fi conduse pina la virsta de 140-160 ani, tn ca-
drul cii.rora func1iile de protectie atribuite se pot exercita in conditii sa-
tisfacr.toare, dadi structura arboretelor va fi corespunzatoare functiei dJ
protectie. Aceeasi solutie este aplicabil si la arboretele de cvercinee apte-
' '
sa proluc lemn pentru furnire estetice ; si de data aceasta, virsta exploa-.
tabilitii.tii tehnice, corespunzatoare sortimentului-tel mentionat (160-
200 ani la gorun ~i stejar), este compatibil5. cu virsta exploatabilitatii· de
protectie.
Alt e.xemplu poate fi oferit de arboretele de molid de productivi-
tate mijlocie ; de data aceasta, ca tel de productie se va alege lemnul
(busteni) pentru cherestea de dimensiuni mari (de peste 28 cm), astfel
olicite conducerea atbo~etelor iii a pad .. ,
ia cicluri mgri, compile cu "",}; "rg,ale exptoaaat
~espunzatoare functiilor deprotectie ati, "Ploatabilitatii si ciclurile co-
Hili tel {1 uIte.
B. Sta 1 irea te un or de gospodarire pent . "d .
cu unct u e product1e ~1 'Protectie ru pa. , un\e
f • • d •• . -.
Tipul al. cincilea (T-V). Se refer la arboretele #- d t · ·
• • . d • •d •f • -. .. · . • . n_ca ra e m grupa
padurilor e pro uce i protectie, destinate sa produca lemn de calitate
superioara (lemn pentru furnire, lemn de rezonanta). Data fiirid impor-
tanta si valoarea deosebita a lemnului pentru furnire si a celui de rezo-
nanta, pentru .care se constata o puternica crestere a consumului in•viitor,
·asemenea teluri de productie se_ vo:r fixa in toate caztjrile in care condi-
tiile stationale sint favorabile acestui scop. 1n tara noastra, realizarea de
arborete capab1le sa produca lemn de mar:e valoare este st1mulata prm
Legea 2/1987. . .
Valoarea economica deosebita a lemnului de calitate superioara, cum
t el pentru furnire, nu este rezultatul unor factori conjuncturali, ci
es_ e c_ 0 realitate economica. de lunga durata, ceea ce 11 confera o 1m-
expf1mt deosebita sub raport amenajistic. Pentru acest tel de productie
por an .a t furnire) vor fi avute in vedere urmatoarele specii : gorun,
(lemn pen ru . . _ . . ltin frasin te1, plop1 eurame-
tear pedunculat, girt4 si ",2g", 'i se immune i privinta
ricani, salcie selectionata s.a.%,:, de productie: ln genera~ vor f'.
alegerii statrnmlor adecvate. a~e\ 'nferioara (clasele de productie IV si
evitate statiunile de p1:_oductiv1tac~r~a zonelor Jioarte favorabile acestu1
V). 0 atentie deosebita se va a i u $.a., 1978) :
scop dupa cum urmeaza (G l
ste1·ar : • Botosam,
a note. van- Ra.can, Bolin-
Cmrea . . J" l . Timis Satu-Mare.
. .

.
••
incit virsta exploatabilitatii tehnice sa fie de eel putin 130-140 ani. tin Lund.le mfenoare a1e -Olh1lm
. $1 )JU Dorohoi
Ul, ',
- Boto$aru,· I a$1· -. . Cm-
Ba-
Arboretele conduse pina la aceste virste isi indeplinesc functiile de pro- , (Ron1$oara , b atii Munten1e1,
Gorun : Maramurbe$ fi de la curbura, Su carp . a - Birzava -
tectie cu suficienta eficadtate. 1n schimb in cazul molidisurilor de pro- rea Podu\.!.lloaiei, subcarP!"; poesa, Fget ipov
ductivitate superioara, sortimentul-tel compatibil cu functia de protec- , i brae4amt ,,<2?"»asi rim@) aea de veaere
tie hidtologica va fi lemnul foarte gros, cu diametrul la capatul sub.tire_ Savirsin, Oradea ma . deosebit interes dm ace .
de peste 34 cm. . .., , l • un' e q . •
ln privinta c~ru uitul tarii. , . vercinee pentru furnire
locie,
Exemplul urmator priveste arboretele de fag, de productivitate mi.i-
inapte sa produca lemn de derulaj. in acest caz, telul de produc-
prezinta ceretele am" ~a.er, 1emmi, Gd sir g;"
1 start@t ayer EEi in ",".$' s.,gt gpg:,,'
1I t e refentor la lemnul (busteni) pentru cherestea cu diametrul mai mare se intilness: ·tnsa. 111 _tot nordu1 Dobro},,4 posibilitatile ei
I
• I
de 0 cm poate fi, de regula, satisfacator, fiinct compatibil cu exigentele
functiei de protectie. ·. uneie exceptii %$]%Ria i« ms«m ta , a ace sa-
I lui este aceeae a afar, tavorab!! ,%]ioo ani 1a
Din cele prezentate mai sus rezulta ca : . aceasta pnvmta. . de fag, gorun ~1·1a virste mar1 (de 160 la fag etc.)
• - pentru arboretele incadrate in tipurile I iii II, destinate sa inde: tw avui iempp g}.. rig"% ;o ii er!"%ac. is mare
plineasca inalte functii de protectie, nu este oportuna fixarea unor teluri tiuni care permit co 160 la girm\a, b • te. cu structur
de productie, acestea intrind in incompatibilitate· cu functiile speciale de gorun ~i sfejar! ~2~~alizarea de ar ore , ul pentru furnire
protectie atribuite. ln cazul tipului II se admite recoltarea de masa lem- · si care fac posibila r , +ta de le""",,,44a@i i vederea
noas::_numai prin Zucr/:iri speciale de conservare i ingrijire tpct. 5.4.B) ; .., tehmice "! • posibl "g, fi evi-
stabilitate. f g e:iigentele e existind mar: sortiment. or celor
pentru arboretele mcadrate in tipul III armonizarea intereselor Roteritr. g," soi rd?a#if +g i·Pk%airs
,,2gie
10 cu gele ecologiee se poate realiza cu 'conditia gospodaririi p~- - test«ice s pp",g,iime!zE iirep;lie ± i arr
uJ 1r respe~tive. 111
codru gradinii.rit sau in codru cvasigradinarit· (in
ca ru unor c1clur1 de 140-180). orgazrft pr? a rodg""; a ",{£G is@"",iii de
tie ts4 st@492"{i6is Ff @ is"is isia
de productivitate ,, tot mai """ {fuenfa 57
P ro t-t.in cazul arborete1or inciuse in 'tipul IV armonizarea telurilor de . la unf 11 urnar
ect1e cu cele de producti
urmatoarele d
r - '
dji e se rea tzeaza prin respectarea uneia i
· din furn1re te redus), nu va
rul lor ·este oaf
area ck",Z""""" sosgo@irfre, ior'i sir er@iri; s!};
u a sau cvas1gradmant cu teluri economice, care• 5
 lemn pentru cherestea. Acesta din urma, printr-o rational co»a,, . .
b tel
ar ore or, se ,,a • ob+ine
~ ca sortiment complementa1
1 · actal
t · d •.in• Propor+·· re a
~11 sur· ment' trebuie avut in vedere ori de ·r · . . ..
cient de mari, corespunzatoare consumului 1 $de viitor. , ,, arboret nu sint favorabile d pr6a4."," com4tie statonale < a,
Referitor la lemnul de rezonanta, amen_aJamen u va a__v:? in "ed rezonant4. Exceptie de la ageasti re4"kh""Pru furire< in
d nele favorabile acestw tel de productie, conform zonaru econ :re is4si natura lor, nu pot s produce a."}"}"arboretete. care, r
oar zon 7 ). ci
elaborate (G i u r g i u $,a., 1 ii78). ge mat faavora 1ii4,,,
estatiuni siiPomi,
i

cifice amestecurilor de fag cu rasmnoase, amestecurilor de mj;a""

,,2% @ egg,pi @i Si@$ kc@@, 2"..1%."$.ff
care urmeaza sa fie Profilate P~ Productia unor sortimente de lemn de
'b,ad, precum si unor molidisuri la altitudini de 800-1 20 . m, Pe YersanU dimensiuni mai reduse, 1 cum est lemnul necesar industriei celulozei).
in general nordici, in_locuri foarte adipostite, lipsite deci de _infi.,]" Ramme m d1scuy e C/3'.Ita~~a letpni,llui de c)1erestea; in primul rind,
dereglatoare ale vintului, pe s_olun de troficitate mijlocie si mijloci ;; se p'une problema dimensiunii bustenilor, avnd 1n vedere Japtul ca,
potrivit standardelor internationale si celor romanesti, aet sortiment
superioar, cu regim de umiditate constant, pe terenuri cu pante re{{2, prezinta o amphtudme foarte larga a d1ametrului (in general, de la 14 cm
(de 5-25 grade), in depres1uru cu u_n regtm ~~ma_tic c1~ ma1 stabil. Ase- • in sus - la' foioase si de la 12 cm la ri'i$inoase). Cu toate ca bustenii
menea conditii se intilnesc frecvent m Carpatu Onental1. In aceasta zona ntru cherestea pot avea diametre atit de mici, preturile la acest sor-
se afla si cele mai favorabile statiuni pentru producerea lemnului de {{1 se foarte puteric 6data cu hairari disiui. ± i.
brad de rezonanta (claviatura). Ce! mai bun lemn de rezonanta se Poate , b'l nu numai prm cre$terea valorn de mtrebumtare, dar si prin redu-
obtine din arborj de molid cu 3-4 contrjl!orti, cu coroane inguste $i cerea clleltuielilor
ca . 2 in intlustriile de exploatare $1 prelucrare
de productie
simetrice, zvelti, ajunsi la virste inaintate - de peste 140 ani :--, c!ezvoJ- l mnului (G 1 u r g 1 u, 1 96 ). .
tati in conditii stationale specifice si in arborete optim structurate sub a e T dinta de crestere a diferentei dintre valoarea lemnuluid f~ar~
raport ecologic (arborete amestecate de molid, brad si fag, pluriene « en
gros $1 cea a e
mnului subtire constituie o realitate cu o putere e egi
- , • ctiva ·de care amenajamentul nu poate f_ac_e
relativ
de marepluriene, etajate, cu un polimorfism accentuat) $i, in consecinta,
stabilitate. tate economic4as Ir,],P,2"air ire gros este de perspechva.
al:Jstractie
Le in mc1 un e • ~a _ar entru constructii sau de mina, prin
Tipul al $aselea (T-VI). ln acest tip de categorii functionale se inca- mnul pentru celuloza si cel p d putind fi ohtinut din arbo-
·t- dimens1uru re use, ' masa lemnoasa- recolt a ta
dreaza marea majoritate a padurilor destinate sa indeplineasca functii de
productie si protectie. Sub raportul productiei de lemn, in vederea fixarii
telurilor de productie, intra in analiza urmatoarele sortimente : lemn
• S8$i natura !or, neces1 a . .
@E@Si#jjjis&£.in#
$i din

prin lucrari de ingrij ft • tel de productie principal p

..cf Prin Legea
i
'l
pentru cherestea, lemn pentru celuloza, lemn de mina, lemn pentru con- pate pre ,%22$ @ 5riifiii,j"%. +G
< structii, lemn de foe (tradi\ional), fitomasa energetica $.a. de rsinoase, fag si t' ul'ata infiintarea de cul unf'ntifice (G i u r g I u,
Evident, pentru fixarea telurilor de productie, trebuie avute ln ve- /19s7 _no man ;hi&i y gr9mp,,z"2"kick er«iii •
dere nevoi!e de viitor, respectiv sortimentele pentru care studiile de · celuloza, ceea ce se roducerea lemnulut de producerea lemnu-
prognoza pe termen lung. arata evolutii favorabile ale consumului de · 1982) Pentru silvicultwrd,Eh ta de cea ofenta - . . cazul cultunlor
lemn. Aceste studii, la nivelu! cuno$tintelor actuale, arata : • mica re usa • multe tan, m . il au
rentabilitate econo tivul pentru care m l de ·vegetatie, c1c ur 1i85)
- cre~terea valorii absolute a consumului de lemn gros si foarte lui gros. Acesta este _mo f ra arealului natura · (C1i ch er o u x,1 .
gros apt_ J::en~ru claer~stea de -calitate superioara. Cherestetia va continua e,po@ etetgp%"# i ii1,",'!i.iv,, ; ;
sa detma mca mult tunp locul prioritar in consumul mohdial de produs!! toe matrate @",, .a, @ cpl%! jif,#.#2
lemnoas~: Dtfi•cul~atile pe plan energetic, care frineaza dezvoltarea de
tehnologii energointensiv neces1re producerii de inlocuitori ai che-
Asa cum s-a "aa a&icomerate
precum si cel rent"" , ,,# "!", ikerite de ca :ara posibil
seciaie : acesroductie comple~~oara' a fusu-
restelei, vor favonza mentinerea pe termen lung a tendintei mentionate ' stituie teluri de prod ( sufkiente,_ ca p , din partea si:P de exploata:e,
•• -
triei de cre11terea
celuloza ; in ritm sustinut a consumului
' de lemn
· necesar indus- 99rd,rz4,1,p?"" c rip; "j" s 5%ls" f@is;
de obtinut din1mg,,2 4ki sf!" "#if@j, ; # @ri f@@%,
- reducerea moderata a consumuhui Jemn penfru mfna, ca ur- lui arborilor gro!jl, _d~ de prelucrar_e t 1 de product1e logice ale padurtlo
mare a promovarii de tehnologii avansate in industria miniera · @escurt ale 1pg4y,,3"i @,Mk"##iii ,A
masa energet1ca n fiind incompatmic. . nal sa se ceara rt cu
mentinerea la un a
nivel relativ constant consumului 'de_lemn de
"% (din cauza dificultatilor din domeniul energiei, acest consum nu va
forester. ace,!"!'eris", e a±. 2 ii±if,%%k'
scadea lil ritmuJ Prognozat anterior) ; , . !ii deci neoportun s , • de produc ie,:;, el poat~ magi u 1962, d 'tivitate
~ lemnul Pentru constructii continua sa prezinte'interes. , • La fixarea ,telulu1
. statiune) ce ea dispune
ce (G 1 u r , • d pro uc
boretele e . producerea
fiecare arbo~et (sauductiV de care firesc ca p.r 1 de product1~~rnire, lern_n
3!"",},,le gr4tate se degaj concluzia potivit areta tenna entru potent@tat s9%7"iii %}h.g,/krki
In raport cu aces • sii li se s a±mens"",, mari si
sit-
2,$"a riming tn gontiniar, pe termen lung, un principal tel de pro-
sil f e 1fentru sil_vzcultura. Concluzia este cu atit mai importanta pentrU •
super1oara "' mijlocie
si roase $1• de man
tea de dirnens1u . ~9
de sortimente' va 1 O de cheres
",""Epm
oar e avorapg@nai,
ila in vedereacit ind tara ..noastra exista ambianta natural"
t de de rezonanta, lemn
inalta calit t • • .. pro uceru 1 emnului pentru cheres ea . ·
a e, m conditu de maxima eficienta, econoffifca. Acest sor.U~
56
 • - b pentru arbqretele de productivitate inferioara .,. .
oara) • m SC111m , . . d d t' ..,1 lt\iil
• ' • -~ •• a· eel mai potrlVlt tel e pro uc,1e este lemnul . ., .o ..
c1e sprc uuenoar < ( 11 · r:: 15) s li Pent
el 1 a, mina, construetii $.a. tab. 5 • • ~1 ;J, . • e rea zeaza astf. ru
c u iali oz , 'arboretelor •111 pro d ucerea de so 1·t1mente variate · in el · o
spec1 izare a • 1 I il d ·ti d Tapo# exemplu se refera la extindere~ b .
b • t·vele ecotlomice si potenha u, SI/VOprouctiv e care a • l'f' "' Ur aniz· "
cu o 1ec 1 ., •• te, so 1 Uv1a
t· d t· . ceste· cita amp 1 Icarea zonelor Verzi din . l ar11 care, cu certitildine v r
d • • D'tpa cum vom vedea mai depar a a sabsface .; a
ispun. ' f t"'l d t t· 1 .
,
.,81 tnte •• 2/1967». Destgur. penirs, nj,#l".,"ggr@a,gr er,
resele referitoare la e.xercitarea uncvll or e protectte, la asigurarea j tuate.m zone de cm1p1e 91 coline Pree . Pa urilor din grupa a 11-a si-
librului ecologic. se justifica atribuirea de functii cli;:. ~1 Pentru multe paduri de minte,
Pentru conditiile social-economice din tara, noastra nu poate fi a,li. de gospodarire trebuic luate- in conside:i:· 1:~;dar, ..la stabilirea 1;elurilor
cat ideea potrivii careia asezarea telurilor de produetie pe clase d 4," arboretelor. e lil unctnle de perspectiva ale
Chiar l')i fara aparitia in viitor de noi obi·e· t·· , .
ductie sa se realizeze in asa fel incit virsta exploatabilitatii tehnice sa • • tea • pa~ dur1·1or• d'm grupa • a 11-a • functional'c lvea·dsoc1a1 -econom1ce ma-
suprapuni peste virsta exploatabilitatii absolute, corespunztoare "jOnta . '.d
duetivitatii maxime. Transpunerea in practica a acestei conceptii ar 44. rabil • 1 a as1gurarea
• ec·hlbr A • hidrologic
1 1 rului • " uc
• climafic geomun aport.
f • cons1• e-
gistic,• l la conservarea
• f , . national
genofondului ' · ete., ,functii orcare o1 og1c,
nu pe1sa-
pot fi
semna O reducere a virstei exploatabilitatii arboretelor de produdrvitate
neghJate la stabilirea telurilor amintite. Dm acest punct de vedere este
superioara si mijlocie, pin la 60-75 ani la molid, 80-90 ani la fa, necesar sa se mteleaga continutul profund ecologic al legislatiei forestiere
65-80 ani la gorunul din sammta, 75-85 am la steJarul din saminta s.a., in vigoare, de altfel pe deplin justificat si sub raport economic, potrivit
ceea ce ar atrage dupa sine scurtarea ciclurilor, cu tot ansamblul de con- caruia absolut toate padurile trii sint considerate, prioritar sau in secun-
secinte negative ecologice, silviculturale, economice si sociale ce decurg dar de protec\ie. in consecin\a, stabilirea de teluri ecologice si de protec-
dintr-o astfel de masura. Aplicarea in acest caz in mod izolat a princi- tie devine o obligatie de prima importanta a ·amenajamentului pentru
piului produc_tivitatu ar· conduce, dupa cum se vede, la neglijarea nu toate padurile noastre, deci inclusiv pentru cele incadrate in grupa a II-a
numai a principiului eficacitatii functionalc in ansamblu1 lui, dar chiar functionala. .. . · .
$i a principiulni economic ; eficienta econornica maxima se obtine la Pe de alta parte, in cazul padurilor cu functii speciale de protectie
virste cuprinse intre 100 si 135 ani la molid, 100 si 150 ani la fag., 100 si ste necesar ca la stabHirea telurilor, amenajamentul sa acorde t%"
180 ani la gorun si stejar. ;rioritatea func'tiilor de protectie atribuite, productia de lemn. cons1 ea
Fiina destinate sa indeplineasca concornitent functii multiple, de pro- rindu-se ca tel,secundar. . . ru stabilirea func1;iilor lii a 1;elu-
ductie si protectie, rolul padurilor incadrate in grupa a II-a nu poate· fi Din cele prezentate, re~lta ca, pen\ si pe ansamblul piidurii, ame-
ingustat prin indicarea numai a telului de productie. Limitindu-se la rlor (de prod&tie si progefie) Pg,2"""",knai ccerintee so«iii-econe-
funct1a de produc1;ie, amenajamentul nu numai ca nu ar respecta regJe- najamentul tr~bme sa I~ m cons1t er:rintele locale de produse lil sery1c11
mentarile lega!e, dar ar indruma arboretele :;:i padurea spre structuri
adecvate unor teluri unilaterale. Aspectul sesizat este cu atit mai impor-
..ct.2/%%.±,4.%..±sf
a e pa u , . . • li ·nd cu rigurozitate st! ft tdeaua, ,.hotaritoare
tant ·c~ ·cit in viitorul nu prea indeparlat - in numele caruia actioneazll. melor forest1ere, ap c1 l amenajirii pudurilor. 1tot e transformarea
amenaJamentul - o parte tot mai insenmata a actualelor pad,uri cu principii fundamentale a e omice de perspectiva, deoaredcecu necesitiiiile
• ·1 on1al-enon
var fi sarc1m e s '" . '". ederea puneru ·· !or de acor
. duratii" (Ru ca-.
functii de productie si protectie var fi destinate sa indeplineasca fµnctii structural a paasrilor "a u_ proses d,,"""ff .oiarea eff;
sp~ciale de protectie. Rezulta, asadar, necesitatea ca, inca de acum, ame-
naJamentul 5.~ stabileascll. teluri de protectie secundare la toate arbore- sostat-economise
re an u, Leah u, .-
$
rs ii.s, in%%,22 i, eri«jfj. "E}
cele ecolog1ce, re dul, peisaJul :tc), ace - .
tele cu functii de productie si proteciie, cu mentiunea ca aceste telun sll.
"lg late in considerare ta r,>recizarea structurilor - tel, in sensul ;1iver- er sso«gpt. 5ii. ,ii if±ij; z:;
SIcarii lor si a masurilor de gospodarire. Se vine -astfel in intimpmarea • factorilor de m",r s sem%,2%"" cu fw1ctii spec1ale / lemnoasi\
~ntorului, :.IBcul necon~or~antei dintre viitoarele cerinte si structura ar-
armonizare nu
va re at daca la, padun e ocesului de pr~duc ~~l codrului
oretelor fiind cu certitudine mai redus. Aceasta necesara masura de t nu van "p%
isms"; "?aiii sj3,1ii»is
precautie1 rezida in adevrul, deja formulat, potrivit caruia arboretele pntr ere g%$" ii#. is@ii e ,p%%iii
i rs
~~~; f v~r
1
5
ificate smt, Sn ·general, polivalente sub raport functional. De
t p u, ? ~apart cu cele mentionate, apare ca justificata masura ca,
(tipurile III si__{qarit, se or",Stele esP oa
regulat si cvasig%<'e, respectiv c
cu telurile eoprote l I
pe:;, r.u. maJdontatea padurilor de munte si dealuri - chiar daca ele sint. teetie.
astazi inca rate i 1 d.+ «««tnd 'i

inca u b' • n .rupa Padurilor de productie si protectie, neexisti . oURILOR,

sa se ~atiecti': soc1a1-econom1c care sa oblige la o attl::& incadrare. -, ' I ONALA A PA • , . de delimi-
fond a a il:~sca.ca ~el protectia regimului hidrologic · justificarea de ·2s zoA"Aioi , .oees %. icGji is
fioar .5]3$7"ndi misuri se bseaha pe faptul ca, po'trivit ,',Programului n~; ZONAREA' aduri"%' , jiieas"d, fiarea fune-
• "t p amenajarea in scopuri muitiple a bazinelor hiclrografice ·' rs s. 5%,gSf;jct ii
2,""po -
r an rena m sfera lor eel
vor amenaja peste 1 4.00 lacuri de acumulare, car
• . . . . Alt·
-
tar,e a supra
:..:
f El"'
Prilor t.·e .NceaJta zoiborete. Rezu
+duC+urilor pe ar 1
61
1 padun
e mai multe din zonele ammt1te. . I protectie $i P? E •

60 tiilor si stabiirea
 l , b d·ferite forme : tabelar, cartografic, combinat. Prin 1ns •
.2
"}$%3%;2 "in iii fictionaie ±is i»idsrfo, pe on"]j%ht
3%,322""<",#i & ii sfifife si rite, .}]!s
aceasta industde, sau a celor a1n l ,
nului de mina. ldeea regibni1rii pr~~nel~ _carbonitere tn p d ·
. ,

;t~
ssoiii se po

.!
i
'f
l
ju
zonaa Sr--
~~-ial.izate pe funciii: hidrologice, a-ntierozionale, climatice 'h~ra
sises, pe gpde de pore, e l d 9ducttaf "!gs,dg d r iit' <t :be
e, ec- Pe
data este indicat sa se foloseasca lasificari ale arboretelor sub rapo7
, l'~,sa,
't functie de amplasarea, Profilarea $i
etry reg!gerarea teriiii,se &bi2"?p2pi eisfii
::t
area producerii unui arumii s44,,""Si foresiier ..";"mg le-
·d~ lemn Pe tirnp ind~~~~ local:-
if,k?'
l r.ale $I soc1al-econom1ce ale Romai)iei A nap'.1cab1Ia m conditiile t _
otenti'alului de productie ~1 proteot1e al acestora. Dm punot de Vede • • 1 eco1 o g·tc, cu • ce 1 al eficac1
,
~l produ.c~iei de Iemn se ,pot folosi cniteriHe dia:te de taJhelel,e ~e .proctlll,,ct
Princ1pm ·ta·t·• 1· ceasta
r' . ide e es· t e• mcompatibila
. na cu
u
are repercus1.• um• negative • pe plan ec~n1 unctianaJ. · . e $i, in Ultima analiza
(Giurgiu, Decei, Arm4sescu, 1972). Dup4 acelasi rod, , cheltuielilor de trans,port al masei lemn~:ica-social. AvantajuJ reduceril
inpune bonitarea arboretelor din punct de vedere hidrologic, anti, silvkultura, economia attonaa i econ ],"22gr4 dis» pe care.
zional climatic recreativ (inelusiv peisagistic) etc., in care scop percetarea tind si transpunind in practica ideea regi,,"!Urii le-ar suporta accep-
stiinti
iic4 ureaz4 s4 r4spund4_la aceste hecesit4ti obieative. Vii#] oase a padurilor. 1n adevar, conceid $}.}i";2" + prid@cf«ii-
• 1 a rea 1·1zarea d e ecos1steme
• ra cu ,e un multiple
apropi'at va aduce - fara mdo111la - solutii stiintifice si pentru evaluarea obllga forestiere polivalente - f '
cancom1dt en·t 1;,1t• ,pe t ermen ne 1·umtat
• , care sa d.o ere.
,I-
economica a tuturor efoctelor de productie si protectie, pe arborete ~i nu numai avantaje economice,
pe ansamblul padmii. ,.. · , efecte . e PrOtectie • 1 1•
t• si• social-culturale .
necesare mentinerii c , ar si
si ameliorajj
Prin sinteze la ni'Ve'l reywblican se pot elabora zoni'iri economico- calitatii vietii. In aceasta acceptiune, industriile de Prelucrare a lemnului,
sociale ale piidurilor, care pot orienta amenajamentU!l pen,br,u cuno'.ruj/1:erea ca sisteme econom1ce cu ·un malt grad de flexibilitate ~i posibilitiiti de
obiecti-velor de pers,pootii,va !ii sta:bilirea telurmor de gospodarire.' Primele restructurare pe termen relativ scurt, urmeaza sa fie a<laptate sub rapor-
tul amplasamentului, dimensionarii si profilului lor ia potentialul in-
cer.ce.tari efectuate fo acest domeniu, qel.im'i-tind pe teritoriul tarii patr,u dustrial al ecosistemelor forestie_re a.inenajate in scopuri multiple. Desi-
ma1ii zone social-economice, au evidentiat ur,rpatoarele recom1a.ndari mai gur-, in limitel'e -ansamblului de restrictii ecologico-silviculturale, telurile
importante sub raportul stabilirii te1urilor social-economice si ecologice in de productie pot fi adaptate cerintelor economice regionale, cu conditia
1978) : lucrarilor de amenajare a pii.durilor (G i u r g i u !i,a., 1968 ;
cadrul ca prin aceasta sa nu fie barate viitoare optiuni economice. Asa incit,
pentru conditiile din tara noastrii, singura solutie acceptabila pentru ame- ·
aJ Prima zona cuprinde m:ajori,taue-a padurilor de munte si dealuri ; na ·area majoritafii padurilor' din grupa a ]l-a _functzonala est: aceea care
are un prof.ii comp1sex : prod.ucfia de lemn, ;protectia apei, proibectia solu- pr~moveaza ideea. stabilirii telului de productie pe arborete m raP_ort :
lui si a terenurilor, protectia climei. Nu sint excluse functiile_ de /ecreare potentialul productiv al acestora, cu obzectwe3e generale economice,
$1 $biin1;if-1ce, care se mamfosta· local. Aceasta zona are eel :rrna1 mare aport restrictiile de ordin ecologic $l silvicultural. .
la asig.uTar.ea eohiHbrulu'i ecolog.ic in sipati,ul noofou geografic. :
<.
) In a doua zona, ca-re se refera la pdunile de dimipie, ,priepontlerent
este prohlul trifunctional : protectia climatica, de rec'reare, productia de
lemn. Conservarea pald:urilor din aceasta zona de alltfel foiwte slalb funpa-
dunt~, devi~e obiec'tiv:ul cellltral al amenajar'nerutului ; in acest .scop, in
aumite perioade, este necesar sistarea recoltelor de produse principale,
ceea ce contribuie la redresarea de ansamblu a starii padunilor respective,
care se c_araoteri.:reaza prmlr-un ritlicait grad de epuizare fu1 a 'borete
exploatabile. 11

c) Cea de a treia zona, refe'rin:du--se la pad'uriiQe ddn jurul mar,filor

:u~
1 1e1iiilit$l o~a$e, .Prec~m l)i la alte teritorii de mare interes social (sta-
run_
P,P""
eocll!IIlatrce $1 balneoclimaterice, zone turisMce $,a.), au un
ponderer de recreare, i care se adauga, ca secundare, diferrte
e functii. Partial vor fi amenajate in reg,im special de conservare, fara
a neghJa masurile necesare Pentru ameliorarea structurii $i i:Jg-enerarii lor.
d) Zona a palt • ti • · ' fa
arte d' 818t . ra cuprin e ansanilblul tei;iltoriilor forlest'iere caTe c
PEv-1:den.tm, aceasta
emulzonaViutoarelor
va ave parcun nationale
f'l ' destinate
. ocrofirii
, n'a/Vl.11Ui.
a un pro 1 predo.mm,an,t de ocrotire a· geno-
fondulu·1 li1• a ecofondulu1• foresltier.
Sub rapor,t economli.c $i Q . .
justific proflarea pd,: $Ol9sic, in conditiile tarii oastre, nu se
cansumataare'de lemn nor In apropierea unor mari un<i.lati indtIBtnaJ:e
satitlment. Astf~ 'le:r:u Praducerea cu ,precadere ti. unui anumi
lor iii tic...$%jpep;ii sscisiires no±si s ias-
e ce u oza in producerea d lemn pent,ru
62 ! I

.,
4. ORGANIZAREA PADURILOR ~
• DIN PUNCT DE, VEDERE TERI I ORIAL
i,rii de ocoale, Un<irt:ati-le de prod,ucr . • '
tectie nu trebuie scindate; j,"S Pl protectie sau cee 4 3

ttstrattve (distrite, ri&a "?"Pia ors.iei ii.2Pe

puna peste una sa:u doua U!llita•i dea ace astfel inci't aces ,"ti aa-
re.
Li • t • 1
vor delimia m oadr_ul 1:celeia~i
• Procluot<ie
unitati . e) . ~~• ;protectie; cantoanele se supra-se
cwt pos·}b1l, nu tr-ehu1e sa inl)a].ce limht i d h~itele de ocoale silvke pe
ute s4 gosPgd4reasca oate riduk ,2;3e;j o@ii sii •
pa;unile impadurite. - "ein teritoriul dat, inclustv
,Cr,i,terule ment1onate rnai SUs referito ..
lelor si1v,ice, urri'i:e·a-za sa fie ~tiin•~i:fic fuf\·d~ar: lat m t arn:nea optima a ocoa-
fil. Pe aceeasi• • b aza• se LII1l
• pun optimi,zii.ri
••, ~iamenta
in ri e _,"""n
,,._.. cernet· . d e pro-
. -:- -~n.
Jar brigazilor si cantoanelor si1vice . 5 P Vl~'\a manmu d1str,1cte-
ca ' d,istrnote
• - 1 e sa• a,levina
• • unitati
. • . a:clrrn1m.strative
'. ~ va aveacumlavedere - tnecesitatea
. .
1 l • , , r1ga au anomie in
cadrul ocolului, in care scop ele trebuie conduse de cadre tehnice cu pre-
O padure arnenajata trebuie sa functioneze ca sistem biosocioecona: gatire super1oara, capa:bile sa ridice calitatea gospodariei silvice la nive-
mic, cu continuitate si la parametrii maximului de eficacitate functiona\a lul exi,gentelor actuale ale silv,icu1turii intensi,ve cu teluri mu1Uple.
in vederea realizarii obiectivelor multiple social-economice $i ecologi~ .Pe de alta 1Par,te, necesi:tatea oorelar:ii amenajarii paduriJop cu alte
stabUite. In. acest scop, in J)rirnul rind, sistemul trebuie constituit,· dupa acti:vlta1i economice si social-culturale care se desfasoara pe teritorii mat
care este necesara org.anizarea $i conducerea lui. intinse decit cele ale o·coalel'{)lf si1vice, jus.tifiica amerrajarea concomitenta
si dupa o conceptie unitara a padurilor situate in aceeasi unitate de
ln ceea ce prive:;,te consti.tuirea sisitemului, pentnu amenajarea pii'du- onaTe social-economic (Giurgiu sa, 1978). Aceastii propunere se
rilor sint de rezolvat probleme1e clasice, reforito'are la seipararea partilor relaza cu idea exprimata anterior de Milescu (1957), care justi-
de padure distiillcbe, dupa criterii ecologi'ce, biometrice, functionale si sil- fica amenajarea pad'lm)or pe ocoale silvice in cadrul unor unitati de raio
v,iculturale. Prezinta in'teres, al!it unttatile teritoriale forestiere naturale ·, • Din aces't punct de· vedere, conceptul de mare umtate
{masivul forestier, pad\llrea, trupul de padure, b'azinrul forestier si arbo- fnar: !~;~S.t(;-,~- p es IC u-Z e 1 et in, 1955), delimitatii duipa Cl'ite~ii imb_u-
retul), cit si unitatile teritoriale amenajistice, delimitate dupa criterii sta- or s~i • " • :U'l..tiiple . cxmform: cercetadlor recente (G I u r g I u
bHLte prin norme tehnice perntru aimenajarea patdul'ilor. La acestea, e ate
$.a., 1978; "OP""
sip oni;a 9. ·,
rob», ±one in actualitate. •
• •

adauga _u~itat(le terhtoriial'e admi1tistrative (cailltoane, brigam, distriicte,

ocoale silvice, inspectorate silvice jud'etene).
2 UNITATEA DE PRODUCTIE SI PR0TECTIE. UNITATEA SPECIALA
4•• DE PROTECJIE. UNITA'.l'EA DE G0SP0DP,RIRE .
4.1. OCOLUL SilVIC
• rea trimonhtlui forestier (1947)
•,t·, Legii pentr.u apar.a . pa . •mµ't nevoia lmpartir:1
I O<laita ,cu ia~an,~,a . , liZare a padunlor, s-a s1 , ·1v·ce 1n subd1-
1~ co1:ditii~e tarii noastre, a,chlvi'l:atea de airnenajaire a pMur:Hor
organizeaza pe ocoale silvice; acestea au un rol dublru :, adrrniru~t:r'a~e
~! si apoi a actului_de nafi%%#5rj s'@iierior a geog!°
mnarilor unitati forestiere "
i ae a4
~#a,i de productie !%}; ~,ii neomogene
$ amenajistic. Din motive organizatorice o parte din ocoalele de iP viziuni mm• nuc1, • • d enrnmte
. 'al un, r
undrtiitile cons tit'ite
1 ui
fun as · , b
cu o activitate cinegetic mai accentuata, sint denumite secti1 szlv?ci~ adopta't a fost eel ter1to~1 '1 ~i silvicultural. ! . ul 1954 legal,
• func\10na ~ ... - ca din an •.
getice' ele msa, sub__rapor.t amen'ajistic, vor fi triatate ca ocoale sil%; sub raport ecol og1G, . . . fast nepotr.iwta • in. ale, de productie ; n~
De altfel aceste sec\11 nu prezinta o mare statbili,ta,te in timp, ele avin Denumirea atribuit4 a auii monofunc$!%",, piiduri cu func\11
un caracter efemer, conj'\lil'lc!tura!l. .. . . ii, pie von "pg.2%.Ge,if sf2? semi g
• C t't •
ons L u!rea ocoa:lelor s,ilvice intra in atritbutiile adimintlstra~i~~ :1 r · · s11- i i 4lnrite. afgge{ti if@$,%pie mii$1".
"";;""sismenit@i ese i
s preocupat de ojifii±area cost43,%; sect@le de
punza:toare stan_lor
rot"%2ff e8}pg;jg z iii; g,p2,".5ii
otectie; unita '.. . e ca subdivizrun
p l_u
ame car,ecemotiv,
1orare se impla flecare
d' amenajare ' stu.di'aza toate pos~b1hta,
. onSll t1l 'de-
de • unitii.ti speczale de pr t;; de gospoclarir , . l teri-
rare urm. _un .. m acest punet de vedere. S'J.a1,t lua;te 1n
ocoal 1 atoarele entern : a) in regfuni[e de m:unte si ,coli-ne, _1,1111 te o
°. Ltelc •
r-ic, ele pot fi denurrn
·te sec •• . . •mine ce
. , estor unit#fj eciale s
+,$ "e vor suprapune Be linii nraturale. La c'impie se urmare~· s~ si1vic. tru consti,tutrE? aoteciie, ca si cebine determ1-
1 p f zare optima a truipurilor de patlure pe ocoale. fara ca acesteflele
f·e Cl'iteriul de az4 P; ~raveie %%,"k geosrafiste1mice pentru
ra!§mentate • b) -.r + • ·toar or@i. • is«dar, i,"r Geiss i-7,
1• •1 • • sup,<1.l.ata ocoalel'Or sa fiie cuprinsa 111 ur.rna
im1, e : 5 000-B 000 ha l • · · . 7 0 00
.,, • • uni
d tpil!
+y}"ace
,un ~ ,ven;1 in4 mJI
15 000 h ' .a <:im,ip1e; 6 000-12 009 ha, Ia dealun' . se protectie, cupnr_: . . staibiliite con la 01un,te, 2- • 1 65
nat; ele au mar"p?}., [4_6 mii ha
am·t 1· a,• la munte. Penta-u ocoailele de Cll'"mp·1e cu pmf'l 1
c1·,...,..,egetic,•w-
amenajarea padunlo ( • ,
a , L im1tele de 3 000-5 ,000 ha ; c) in cazul or,ganizarii ~i reconst1
64
 -
i"I ha la clmpie). Astfel de1in:itate, aces_te Unit~ti au n'lai· . ·
2,5 m d • ·strativ. la munte smt deoseb1t de utile ac:tivi,ta·t~'lllt ,
caracter a trum ' • ·t t 1 1 . . ,1 Or" .·•
vmd• • 1 t ·ea forestiera. Neomogen
1 expoa a1
_ l a· ··,
t·t ea or decol og1ca l ' ft.tn ct10·
1 . ·Pt1,
11
• • lt a 1a· ar·atii necesi,batea oons 1: ·deu1m m oar As ru ,o:r de ,,,., ·t~ llata
$i silvicultural ede '"%itai$"" - ort cu princfp~l:Ie f.~ctii d~ .Prote<lfie atri!bu-ite ; astfel se pot forma
"gospo aa • omogene din aceste
P f• dart re • ·. ,puncte
A, e dve· ere. • emenea . . Un-'t· ~ at1. i.e #toar@le serii : seria pdurilor supse regimetii d _
•t se,..;le de gospodanre. n!Cest_e a m urma reprezint
ot 1 .ec1unitatilor , " de productie si• proteetie, •· a unitatilor ·t· •il speoiaj ,2""di-
" nu
SUbct· - a
vare. seria pdurilor de protectie apei, si, padurilor de recreare s.a.
ln mod obisnuit, pentru conditiile dj tara noastra se justifidl cons-
t rune
iziu
a atlo {${j
, {j nasui, dep
•1· sau direct a ocolului silvic, cit mai omogena s raport ~0010 . - •tuire.a de unitati de gospodartre, delimi.tate :ln principal du,pa criterii
ecre ~unct,ion-ale; ecologice si silviculturale (tab, 4.-1.).
silvkulturalu,
si functional, cons stitaita
"±
1 u1 a prm
gruparea
rin
l r a scriptica a sub,'
4{$' log

celeloc avina' cacactedsticl apropiate din punet de_ vedere aj <'ri\erti; Tabelul il.l•
alese. Nu este necesar ca subparcelele respective sa fie alaturat AltfeJ
pus, seria de gospodarire reprezinta o suprafat de padure cu a." Unitil\i de gospodllrire cons_tituite la amenajarea Jladurilor din R. S. Romania

afie social-economic4 distincta, omogena sub raport naturalistic j$,""

rmnd obiectul unei reglementar-i d1stmcte a iproceselor de prodruc~ie ~i.
bioprotectie. ,. . . .
Crl I crl ul de comti l ul re•

'· 1 Regimul $i
I Unl\hji tle gospodlrirc pontru :

_ codru gridinrt
1
' tratamcntul _ codru cvnsigril.dinil.rit
Potrivi.t ultimilor norme tehnme ,Pentm amen'aJ1area padurilor (1986) · _ codru regulu t
serille de gospodiirh-e constitu-ie in cadrul unitatilor de productie si pi' - cring
teetie sau in eel al uni,tiitUor s:pe:ciale de protectie sunlt denUJmi-te subu- _ conversiune ,
nituti de productie sau de protectie. - culturi de plopi si sleil selectlonatc

ln mod practic nu este indicata farimitarea padurii de amenajat in- '2. Telurl de productie] - producerea
- ,, de lemn valoros (lemn de rezonan \ll lenm pentru
tr-un numar prea mare de serii de gospodarire. Caci, din dorinta de a lurmre ~.a. de lemn pentru cherost:3
creste gradul de omogenitate a lor Se mareste numarul seriilor, aparind -
_ producerea
producerea d e lemn pcntru celuloza_
serioase dificultati din cauza ames'tecului prea mare dintre ele pe teri- ,-
urse melilere ..
_ res
pro d ucer ea de risin (la pini) _ $.a.
torii restrinse. De aceea, ser'iile de g,o-sipodarire s·e constituie numai a-tunc-i
ci:nd apar deosebiri insernna:te . sub raiport'lll conditiilor ecologice, al - ocrotirea integ~la ;,. ~naturii*•
3. Teluri speciate de _ onservare special4"
functiilor atribuite sau al moduluj de /lOSpoda,i,e, pe. suprafete suficient protectie _ protecpa apl~lui***
de mari. In acest scop, po.trivit normelor tehnice actuale, suprafata mi- , _ protcctia so_ . . a•••
nima este de : 400 ha ia codru regulat (in:clooiv codru cvasigradinarit), - protect_gimatie
p>duci cu functii de pcodu.c\ie a apei, soludui Ii citmei, paduci cu lunc\u - recrcure • a*** ·stcmc
de cecceace; 300 ha la codcu gcadin.idt, 100 ha la · cdnguci, indus,: ----;-----1-=- ~•~ ih~•o~c~
·,n~cgt
'e~
•
ti~
e~ ~;,e,,t~~
pi lorestiere s1
u grupe de tipuri de c~o::cnuri,
. ostecuri de Ing
la· culturUe de plopi sele<:ti'Onati. in cazuri justificate, este necesara insa , _ dilerite lor~~lidi~uri, briidete, am . . .
"0stituirea de' serii de intinderi si mai miei, indeosebi pentru codru 4. Ecologic !orest,ere _( ) , . mbillnte (de p1id•
zvoaie etc • ospodrlre dup criterli co
gradmant, pentru care trebuie sa se constituie ser,ii chiar si in cazul unor ------· -• ., t comtltui u01til\i deg
supra~~te sub 1-?0 ha. Paduriile su,puse re,gimUJ.lru.i de ocro,tire integrala a • Se tntclcgc ell se p:lat goruncte). duc\le lcmnoasll.
fA ete codru reg cesulul de pro Jemnoas~.
naturn sau celui de conservare deos·ehi:ta se constiiture in serii, indepen-
dent
codru regulnt f ~lemcntnrea pro Jui de produc\le d perma-
cazul de supriafata
cind se impunelor.: Ser.ii!le de gospodarire se constituie ' de regula,
., ia • • ;Filr r entnrca procesu . trebui in mo de
••• Cu reglem odanre v'a . ·tatii pe grupe
- adoptarea unor teluri de ,Productie diferite (lemn pen.tru furnire, constiituirea
.r
!L,a
un-1·ta:tilor
·n , vedere n
de gosfrrmarii
ecesi-t-atea as..,- continw .
"""de rezonanta,
care determma c1clurilemin pentru
d-istincte · cherestea, lemn pentru' celuloza etc) n€!Ilt avuta .1 te
st
aparte;
- abilirea unor \:elmi d~ p~otectie care nece:sita g.ospodarirea lor specii si sortimen • PARCELARE
- adoptarea unor Perioade de regenerare distincte · ARCELE, LINII . in parcele
- alegerea unor regime de Rospodarire diferite · ' 43 SISTEMUL DE p • -a,riioc, hnpii~"" 1
_?"@irea unor pidgini in sistemui re,ii,,, SI SUBPARCELE _ .. te,itociole ' pa ,rananeot • fo~::;i~
sau _{b.1:;iervarea
P??P X)l4 recoltareadeoseb1ta
de masa aier
paduriJor
o. Dentru care nu este admisa
. organizarJJ cu caracter -~e ~i protec\ieitoriale.
arbore~ mj:el;ge c_~, in :azu] sectiilor de gospo<liirire constituite atit din
.Eh$iii, • asp..
$.$$5$
detine un ro :re inteleasa 1 aei, ";; oil %"dumires
%

Prod"c ),'~. unotu )Pecrn!o de p,ote,,\ie, ~I si din acbocet, ou lunctu .d~ pk

forestier, ."±i%.±if#pi35ii
"°,, eciale " ,£@i i in ,
funqio~al .1 proti:e., se var constitui serii de gospodarire dupa cri>tenu unei unitati s artire a pa
e rot,"""%l
1
1 resectaii
1 res@iii de srai. sf aisiicte Sistemul de nlllP
G6 c tar ~ m cazu] unitiitnor Speciale de· ,protecj:,ie, in ra-
 Impartirea piidurii tn parcele se realizeaz4 prin fixar ·
1
parcelare Acestea au rolun multiple, ser'Vind p
l' .. d~clr
%z;$"#ii.j@if$iii@ks/pig?
en are
Jemnulul, efecluarea cu usurinta a 1
"i • •
t'"" i5' ~'~.
," · l
or
· ·
1
Colee, "
PO•ctica,e, ~""i
torii, izolarea unor eventuale incendii, accesul vizitatorilor a.4 ,, na.
b Za•, ramin caracterfsti~ile biotopului ln, cons · t• .
siunile lor sint stabilite polrMI normolor tehnilc:e Pentru •nu,.:"1, a •
delim1tare a SUbparce
• 1eIOr,
1 se impune
• •studierea
, ecm d, •Pentru
ate, a celor o corecta
doua com-
• ponente ale ecosistemului : biotopul si bi6ce,,,
paclurilor. . . . . tea
S o condi\ie esentiala pentru realizarea unui inalt mve! al go,pedi,- . Pentru dehmitarea suiqparcelelor nu sint suficiente oriteriile tie omo-
enitate s'1iaiionala, bi~cenoti~a 9i f~1:c!ionala. Intervine tn plus criteriul
'h,;ce este pastrarea neschimbata a sistemului parcelar, ,1n~Usiv a 1e1
fiic, care, tn scopuri practice, soi&k unele concesii sub raportul omo-
•• parcelelor si bornelar. .Dee aceea, pe Cl iste
rotarii este posib
cit
ij , Paroeiaru1
s;; }um,- e nitatii, ,in favoarea crearu unor contlitii priielnice executarii masuril;ir
sprijin; pe linii naturale, ceea ce ete lljor de realist la mute , g·5 ~votehniice propuse. De aceea, an 1Pradica se includ uneori in aceeasi
folosind culmUe, va1le, limitele transante dintre stati,lln.i etc. La o1tn . , ':.Spane!, rpai mul<e aooor,te, <are dup0 caract,ru;u,11, foe sta\ioo,le
se lo!osesc, de reguta, linii ar.lUJciale, dar 1). natural, (CU,suJ liutjJ!~ • tructu;rale, nu \Se deosebesc esenti1al intre ele. Se creaza astfel mai
In acelasi sop pot li folosite si drumurile, c_aile let'ate, can,,IeJe JJerni,. %a dependent fieca:rei stt'b.parcele fata de subparcelele ~ecme. D1,:1
m ct de 'Vedern 'sU!bparcela este o notiune mai cuprinzatoare decit
nente, caile pemnanente de transport forestier s.a. Parcelanj poate fi
deci, natural, artificial sau mixt. ' acest punde acbocet (in sens ecoln,icj; in aceeasi subparcela "
notmnea • multe • a11borete cu contli~ia ca deose'b:irile dintre e e sa
'°l'"'!
u depa'?easca anumite tolerante
include_ma'_ . . stabilite conventionail prin norme teh-
Mii.rimea parcelelor nu a fos,t incii optimiza.tii pri,n cerce_tiiri de profit
Se apreciaza insii ca optime paroeelele cuprinse intre 20 si 30 ha. •if>entru n amenajarea ,padunlor. . . . . .
mot,ivele deja mentionate, in general, trebuie mentinute pareelcle cam mce pen, ru • • , mai mici cu cit este mai ridicat _m-
Tolerantele admise, sf %"", "3;; ' eiae de dervitare sociai-
dep~esc aceste limite, avantajele schimbarii fiind inferioare dezavan-
tajelor produse in amenajament si la aplicarea lui. .zgiz%.%g
economoc:a a aces esm
• mari exigente
3ii.i,if;
•• t • rnurse prin ultimle norme tehn ce pen
Jrm,--
In mod ,pdeose'bit
11umerotiirii arcelelor.se· subliniaza neces'iitatea piistriirii neschimba1e a ~aj'.,,,.,a pMudlor (ecH\if 1986). . • ii!, tie delimi\ace a ">QpMcel~nc,~;t
D11ipa modul de ~onstituire, par'C€lele sfot de regU!la neomogene §Ub ±a,el.a. %5 • pg±,hi f±.
raiport ecologic, stru{ltural, silrvkulturai 9i funcyiorual. Intr-adevar, in g urmatoarele : • a) s. Jere stational, bio11;etn:, func~o~~arlre ; b) supra-
aceeasi parcela pot fi intilni,te diferite ti,puri de statiune, ca si diferite ' gen4 di punt,g$, ".3. sees nsii %, 4..#i» ti@. 52,
care, in 0onsecmta: re i este de 0,5 ha: pe_n r. ~a de 0,5 ha, pma la
portiuni de pii.duTe distincte dupa compozi,tie, vfrs'ta, consistenta, produc-
"S'ate, struetura verticala, miod de regenerare, interventii antropice, gm±
0goluri
1
z,p,p%in aceeasi
si terenuri
si5ii.".,i i±re
su pare 'din puniet de ve ere I
vataman cauzate de factortl diferi<ti, functii de inde.plinit, natura lucrarilor ha (ele pot fi gru?&,,a.. it aceleas) : c) 't te echivalenta s~u _m_au
executate sau necesare etc. Operati:a de separare a acestor portl'Uni de , ·;1 d gospouarire t . omogem a . t pnr,c1p1
Piidure din cadrul Parcelei se num~te delimitare a subparcelelor. · daca masun e e 'trebuie sa prezm e o ecosistem). Dupa acesdific tinul
tiona!, s:u,bparce,Ia 1u· de statmne (sa\ tiile in care, se I~~ ec'lsistem.
Prin subparcela se intelege o portiune distiirmta din cadrul unei par- mare,4egg1t 3, ",%".ii@ieel;7"I"a iii? z. a#i
cele, delimitata ca lllnitate iamenajistica independenta de stUJdiu, de pla~ se delimiteaza subpa de statiune. tipy! , care se mo?t I~) panta te-
nificare, de ap1icar'e a luicrarHor shlvilce, de explo:atare, de' evklenta JI
•mtroI. _Pe?'ru a fodepllni acest <ol muitiplu, ,ui,pac,ela frebuie s! '''.
g.gs dg3 !2p"hr if"%.i
Se cl elimiteaza. ~u
ff;it' sirs
mame, filr~un, devine o co_n , nisi:puri ~1. p1e-
omogena di punct de. vede.re ecologi'C, functional si gospodares, res.
1
toge pg?Jg %@iii3;s;,2"@ff iii
PC" sub raportul statiunii (biotopului), caraeteristteii structurale ma' remului, id"%},, 'i Gier3;; kiri " ~Siii· tu!
mportante ale biocenozei forestie frunctiilor atrilbuite ..9i al masurilo a7reeler,i,,".i 4j;"i is;, fij,1£,%
8ospodaresti a plicate si necesa A;t,,1 °""'• ,ut,porc,le ,epcezin" : mgr gez "?:• @is"2.£.,$j%$pi,"3.#
po,oune de _P'<iure1 ca,, d""; mactedsticile el, se deosebe,;te d,st,n,_ tirce (zo_ne vl~~tinar! slirMUI'I, sli contima ; de aceJaqi ti_P e roportia sDe-
carii, 1nm a' -ela trebuie structur ozit!e, iar P i de 2 uni-
de eel, " Jr, avind un potential silvoproducti; si eoprotectiv deter-
e'>n" de ita\rnnea >n "" ,., afl>, bioceno,a dato putlnd !ndeplim fonj biocenozei, suibpa~ sa prezinte : O ) arrasgg;7q. ri "%.. rria)
H!' deosebitede cele atribuii ,portiuni:lor de padure vecine si constituind, toga tttar.,%,, s ;Grieg?",lie jp,£is
ir, c-Jnsec1nta,
5
ob1ect independent de g-ospodarire. echien. relat1v plu ajoritare sa 2 ha; v:rsta ring. plopt e doua clase de
• • • • ipale sau m inimum . 5 ant la c . cPl mult . . urmarmd
A lfel definita, notiunea de subparcela se apropie de conceptul de cter prmc. t' dere de .m ctulat ~1 , tivitate ' lt 2 zec1m1. con-
"'""• cu de~seb;rea c! sut,po""1a este o notiune '"'""'Fstic>, iar ac·
b0cetul. repre,,nta un concept <cologi<o-,;iJvicuLtu:ra,. Aroocetul,
1
."
ca ecos_istem, este omogen din punct de v.edere stational si biocenotie,
'* tati pe o m m. la codru re; de prod~c e eel mu un hectar. cu past~
mult de 20 am • cate_E!orte variati1 d . mari de ·ar dara nr
rap; p".cij 'ifjr, sit
gate;agg$' rip"ii ?"i roe
~o~tatind ast~el un 91",iteriu esentiul pentru delimitarea subparcelelor', ins1l delumtar .• de 0,8 , lor de ,
Se mt,I,g,, ca pecrt,u t•eenu,,, 1'r! vege,,ti, foresu,,,, cnteci"1 de sistenta mai• mica 1 exem plare '
68 este mix • t·a, numaru
 • ult· d/300/o pe o suprafata de minimum un ha •·eel"'
cu mai m • • • . , t d· • .' "ult
de aceeasi natura de vatamare, in raport cu diversi daunati,,'Ra
diere, de preiudiciere produsa prin_dezinai neorganizat sad j,""} in,'
vii.ta.mare provocata de emant11 mdustr-1ale noc1v~, de. uisrcare a Ill.at, de s, OPTIMIZAREA STRUCTURil ARBORETELOR
' .
tul • si de starea cioatelor la arboretele proyeru.te di.n Jas,tar') a11bore,
Unuct
i ~de vederoe functional, subparcela tre1bu1e sii 'iprezinte ·ac1 · e~. din
di<iiaj "Peak}
losinta a ,terenului, iar ar.boretu sa andeptieasca aceeasi funii"%
pure

ritara. " . . , IO-

Prin marea ei important pentru planificarea $i_aplicare, 4,
tic4 a masurilor preconizate, delimitarea subparceleloi rani,,",P@-
blema esentiala a amenaJamentulu1 ; Slnt 15a necesare cercetii g."""
cialitate prin care sa se fundamenteze stiintifie (ecologic si silvij,"];
tolerantele admise la includer-ea_ in aceeasi sbparcela a mai mii ,,j}
strudurale existen:te. iln acela~1 timp, se 1mpun -amehorar•1 esenti!a.le i
domeniul tehnicii folos\te la delimitarea S'111bparcelelor, in sensul de ~,
apHca in mai mare masura realizarile tehnicii de virf, in prim.ui r.ind 5 l DESCP.IEREA ARBOP..ETELOR. PRINCIPIUL OPTIMIZ/.\RII
ale microelectronidi, fotogrametriei si teledetectiei ; din acest uJtim • • POLICRITERIALE A STRUCTURII AR~ORETELOR
punct de vedere,, folosirea ifotogramelor in culori si a ice1'or spe,ctrazo-
nale a devenit o stricta neces-itate. Se desohid langi persipective pentru 51 1. DESCRIEREA ARBORETELOR . .
folosirea aeroprofillograirnelor a:>e baza masuratorilor 1a·ser cu .inregistra-
• • • • .. • • l t definit ca o portmne de ya-
rea informatiilor• pe benzi magnetice i preluerarea lor eleotronidi. 1n -termeni ame<naJ1stici,. arbor~u ~o:tul conditiilor sta1;ionale s1 de
0 alta problema inca inesolutionata se re'fera la asiJgu;rarea concor- dare atstint4, u speet uni,,,2, { 6n ii idepgt
dantei in timp a subparcelarului tons-tituit fa amen•aja,r-i suocesive.
Schimbarea lui, de altfel inevJtabila, fa:ce, de regul-a, imposi'bila -compa-
reg,zfp; ;/%..@±@, ijiii;g;
de gospqdanre i? Rikki iii i5ii@in "a de arbo-
rarea datelor fa serie cronologica. Solutia problemei va trelbui gasita in- car€ este organza 3, , este constituita dmt:-un a;·ior asa cum este
tr-o amelicirnre a calitatii 'lucrarillor de teren, coroborata cu implicarea La rindu! ei, pd"}"";zG a site de ori Pp ' Ga reaiiia
, d' t; on ate 01u1•1» ta din urma "' a,
tehnicilor modern -oferite de informatiica, :prin care s se puna la punct rete in teiicon 'l ', • Pen'tru ca a:ceas . e fixate, este neces .:
as1gararea concordantei [ntre sUJbparcelele de1imiltate succesiv i-n cadrul unitatea de ·gospo~a~i1 e. biectivele social-e_cono~ eficacitai1ia padu~1
aceleiil!ii parcele. Permanentizarea unitatilor ,stationale, prin executarea
un_or cart~r•i ~e rn_,are profunzime, ba21ate ;pe me'todologi-i stabile, consti-
tuie o alta imasura care ,poate contribui la so}utionare'a probleme1 men
t1onate.
u maxima eficaic1_ta e_ ~ mod coresplJflza~or.
±,#jj
(unitatii de gospo
jsj:
• ·1 , com'Ponen '
;iii
. , astfel nee..=
ortul adus de su -
@±±@jz
te se imtPune ca iru ""'ra sta,bilirea s rue
.
rt±
un,ita·t1 e e1 t • ·Rarte. Devme ·aceste structun. tim/'i. pre-
fieca1re
time Da
a,2 is»rsip;; a!'boret la _star~~ oJedere atit
a
;pe ar:bore ~•• codducer.e f iaa rdi@, avg , realizeaza
·r pr,ocesul de" d rcunoa~terea st asta· caracter1zarel re) ·Scopul
• • uil nn • • ace . .. parce a ·
upune i .PP";Z, _f raj,hide id=rig;",# kio; ice-
•
statiunea. 1oc it,ni'tat"
Cdit $i rie1;ii ii 1
amena
·n vederea• plam 1car roem·t e sa tinind
runilor puna
in • e1adrul esc ea arborete or \·espeotiv a ac \:niv al acesto~~• rinci-
e.g% 3gr#ii,2..f i ft ± e
sare norm otentialul s1 ':o -econornice, ,in realizeaza as
in v,aloare ~b. ectirvele soc1,al . ecologic. Se etodologi.a
seam.a, de i a celu1 , i multiple, m ui regin-
o0

ii, spgpp%J,23p2#}%
.

2or
..

.= e !Gr + if"i
care indivi ua ' 'l,vicultunl 11ll ajistiCe a ar. a tuturm
1n con textul. s1 scopuri amen. ten•ia necesar
• • re in Md a '
de caractenz~.1 • 1·ce acor_ b\topuhti; ·n considerare
• • • direc~ .a • • ecolog ' i iii 1 luind 1 otec ·
dita in d entarii e1 1 biocenoze terizare, tiv si ecopr -
- fun arn • ·pale e. e ' de carac , roduc i .
-· m;ponentelor prin~1 , dicatorHor tentialul bioP 71
CQ I 1istel !D • 8 p0
lrgirii
0 etermin
• ••
prindpali1 fac tori .care .

--sea7a.
 • a 1 aces t Oia.
t!V
,., Avem in vedere
inventarierea integraUi a res·,,...rsezo .
. t" . t
t• • p
res zere m r imul rind a celor care prezm a m eres econoinic, ·~-,,1· ec l'·Jo..
1 .
in prezent sau viitor. . moderne 0 0 ~le
.._ aplicarii exhaustive a metodelor iStat~tico--niateoriati ulori la scara mare,. •prQfi!lografe l;iser st . . '
de inventariere. . . Ce _ c ijloace te<hnke pcntru permanentizar•~a s~reo,/~aie moderne_ por_t_abile,
• Caracterizarea arrestor tretute itesra"%,j,/F53, a9ffun ~- mortaJbile pentru prelucrarea auitornata a dak°t
te
P lii:rcn te " ~1• rmc1
• • ocal cu 1lat 'lor (in
pr de prob4, miiioce
a oare la sediile echipelor declusiv
am terminal
.. t·) p "tm-·
re.mate.gral rev4 moor@re,Pg3,,,# "g,,9,sr? a G "
inventarieri• • •pe spatii
• •·: mari• se deschid
, larg1. Posibilitati deena11~ 1.. a entele-
folosire ru
rilor in sensul supravegheru ,con, mue a \Jd..11 C1Jv,1 ao on or de "" d' - 1988
detectiei
onitoring(Rforestrer.
usu, , · Sele, On, 1985), mai ales pentru lucrari de
a •
Este ' necesara elaborarea une1• :me t o d o_1 ogn" uni• t are 'd e •lniVentariere'eliu
turor daunelor aduse fondului forestier de polua,re, e,qploatari, rezlna· ~ Se intelege ca sistemul infornw.tic al amenajiir.ii piiduri!or va tre- ' ... ~- ., '
vint, zapada, daunaton, boli si de alte -cauze cunosicute sau necunoscut l: bui sa includ prelucrarea si stocarea tuturor datelor referitoare Ia· in- 4%
-, .... )'
metodologia va trebui integ.rata in sistemul general d'e i~ventariere su~~ ntarierea statrs11co--matem'!tica a anboretelor, cu evidentie!'ea attt a :~:r.~
cesivii $i continua a piidurilor sub toate aspectele. Tendm.tele ~timtifice veorilor <le re,prezentati,vitate, cit si a corelatiilor multiple existente in- :;~~f
manlfestate pe plan internationaO. se impun atentiei noastre in Vedere,
re diferite cara-etocistid ale e·cosistemelor forestiere. .
elaborarii sistemului romanesc de monitoring forestier, care .sa !Pt'imnita La nivelul actual de dotare tehnica si al posibilitatilor de reattzare, is
t11
caracterizarea dinamicii arboretelor si a pa!du.rii an ansanniblul ei sub d rierea arboretulu1 se lim1teaza la un numqr relativ restrins de ca-
esc - fd1 <lar care se va majora treptat pe masura cresterii exigen- •
raport auxologic, ecologic .'ii al sanat1i1ii lor, indusiv d-in pun.ct de \re- racter~ a 'dotarii. Datele se inregistreaza in fisa unitatii amenajistice, %:
dere ~l daunelor aduse fondului fores-tier de factorii no'Oi,vi mentionati telor ? na cu cele referiitoare la descrierea ,profilelor de sol si la -#
mal sus.. Legea nr. 2/,1987 prevede imstitutionalizare-a monit'oringu'1ui
forest:er• care, !1.mpr~u tituie documentele sursii ale sistemului infonnatic al l.,t

venta;"$g,$pg"& igi it eic@racier icier@i 6tr4; «l;

amena1arn pa u : d ctie si rotectie sau umtate spec1 a

Va trebui realizata o retea unicii de inventariere fo care sa se · efec-
tueze masuratori pentru majoritatea caracterrsticilor (de interes amena-
vs,_a, sf;3,,23,2}2",$.22
de protectie, unitae e
a% is. irr5sf@.
, a i catecroriile functionale, acceS1-
e-
'Il
jistic) ale biocenozei si biotopului. In luminia conceptiei ecosistemice re- -tegorie de folosinta, _grnpa,_ sff\UfiJprtind statiunea, biocenoza, lucra.-
.•j
feritoare la iinterdependentd dintre stati'llltle eyi vegetatia forestierii, atit b"litate ~.a.) se imeg1streaza a el e rivinta statiunii sint necesa:e nu
biotopul, cit si biocenoza tre:buie caracterizate in baza determiniirilor hie recite sf ceje,mg,3; ,Salis. fs ids gyp
efect~~te in acelea~i suprafete de probii, a plicind si metoda sondajulu!' ii i@@rpzij;$]%2t±ii #iii.j"zz"
subdivizat (pentru anumite caraoteristici): Inseeyi profilele principale si tip de flora 1_nd11Ca 03: de relief, configuraha tere~~ito~re la· sol (pro-
secundare de sol vor trebui as-tfel a:rnplasate inol,t ele sa se suprapuna stratul litolog1\ ~-or1~itudine'a, .litiera, unele date ~~!atea drenajul, con-
Peste suprafete de probii destinate desor-ierii biocenozei. · clinarea terenu w, a . \d(tatea aciditatea, , P{lake sie era-
l
' : funzimea, 'texturia, ~m- • soiu'bile, ,procese : . o; za se inregistreaza
•In viitor, bon-itatea statiuni,i. va trebui caraderizata complex, aitit pi,t cg.g2 %,zk."iii,pp "%$.ff@,ij
Sub _raport bioproductiv, cit si ecoprotectiv. In privinta bonitiitii pro- teristic:i de ,72G sip"};" Lt ff@; j};#
ductive prezinta interes si metodele combimate de· detenminare, bazate
atit Pe pr?~uctivit~te~ biocenozei Iemn:oase cit si direct, in functie de as,zag,re #z Sri jg.#ii.-
re1tulu1. Pe e em ·enia) v.iu:sta,1, vo umdiaroetrul mechu, n are ·elaga-
C@acteristicile statiunii. Aceeasi retea a suprafetelor de prob va trebui regenerare (proverur<\;' a de pa1ctidJ?ar~ !ut.a) modul de g~ d;aradare
!a f~rmzez: mtormatJi priv-ind semintiJliul, st11bainboretul, prezenta boli- de ldensitate. pr:\Je (relativa qi a! oalitatea, proce6e e ·nti utili-
st Si dauntorilor s.a. Dar, chiar si ii pdvinta pr•oductiei 'nete a eco-
9r 10
fie, claa de ?]# a acvolar_,,j, ~er±istie prez1 roduci;ie, •
~, em_: ~ forestiere, mvenitarierea va tre'bui treptat extinsa asupra jU!l vitalitatea, sta 'p ansarrniblul ,umta . tenta clasa de P •t·mare
I intregii biomase acestora ; 1n :Primul rimd se _v,or a'Vea in. vedere fito- ' tc) e ••• cons1s , d de Vo. a '
(us•care, daune e_ • la : compoz1t1e'. . cre~tere, gra , .. dividuale
:l masa f_ohara, f1tomatoasa sistemului de tnradii.cinare, fitomasa din cra.c.r
la rdsinoase, car este ramasii. in afara evidentelor) etc. In acest scoP
tate datele referitoar, volum reg... »ii"%, ea
- rt· ala wrs o., t m ve sare a •
Se elaboreaza tabele biometrice si eoatjj de regresie exhaustive. structll!I'a ve ic .' i u1 fauna e c. . ent int neces e de protect1e
,' t b~omtonngul la nivel de oco1 si'lvk (sau un'itate de gospodat'ire) v~ subarboretul, semi"",, a aroenaJaiJlllul de goSiPod8:1'\a fondul op-
T@Vi corelat cu monitoringul forestier national. A&k{ tre'buie con- si a ela:borarii planm1 •ructura-tel, _te diametrttl-lirrIH .' e eirncutate
~ep_~t ca parte mtegranta a actiunii de mare importantii national, re- ., ·,1-• +e1 su
regimul, compoz%"oatabili"" 4are sil"
•t'+'t sau . tehn1c
1 etodele de ingr1-
.
""]7re,lg supravegherea coniiG? a .resUrselor natur!lle regeneralb1le roar%, ",Ge reg;'«rip« ;;
i
onatmediul~i mcon3u_
acestu1 cop rator. Monitor-in.gul ·amenajistic va fi astfel sUlbor-
major.
e rcoat"".Gii. pp%p2.a.g" ..
~i cele necesare, tra prin -taierr d ot fi tip1zate, a,ate compleme
...""""" r@port tehnic se impun 1mbunatttrt sutan+at ma! ales _in foe indici de rec_oltare atiile care nulp se tree Ia . 73
tr c~ Prtve~te aparatura necesara. As-bfel &int utile dupe cu inreg1s-
p1us, inform
·r1·care :;;1. c ontro ,. , ,
##.."".hi,"pf<ii iii±@kick##fir'ii;
UI, relascoape si telerelascoa fotograme aerlene n
var:e' etc. in
f

interes .pentru Plan!.

72
 1 b ta tuturor acestor informatii _de teren prelucrate
ateii ii irii si stiaifor mention«ate _mii suss,$",,
• ntelor anterioare se elaboreaza sinteza de ansamt ~ an,
najamen Pen&,,,
te'n·,,a,·ea dinamicii ecosisteme eloor fo ores stietere in cadrul u.,.
a ; "-
)< u cq_
criteriala,_ in al doilea policriterila. M,, . .
ractza Aestas,,j ,
gospodiii·ire $i al ocolului dat. ceasta sin eza cupnnde evident tz de
"it, najrii pdurilor a urmi4rit optima. [,,I;"2"P Peoria st praetta a..
durii dupa criterii unilaterate, ref,, {""Ji arboredir i , pa-
ties (strucetura p#durii pe clase de virst4, clase de produei,","3«. sortimente lemnoase, fara. sa impuna re,$ " o gam4 rest#ts'a
de consistenta s.a.), caracterizari sintetice, diagnoze, precum si #,""Pi ilit4ii _si rezistentei arboretlor {i a ad#?","?"_ in,mrvii -
oospodarire corespunzatoare conditiilor ecologice date $1 funatiilo l de secole tde amenaJare • a pa·a un·1 or $i aplicare 1•pracf1ca
O p C •· !'
Sue,· a e-a
am lungUl
. a doua
t1
buiie fiecarui arboret si padurii in ansamlblul ei. r atrt. •
respeo Lve, m • Eur a enura a s-a aJuns . enaJamen
l:a o destructurare masivae ora
padurilor naturale, cu toate consecintele ecologice si social-eco
In acest studiu de sinteza, referitor la desorierea _statiunii, g
ce decurg dintr-o asemenea actiune nechibzu;ta4 mari proportii. lntre
cizeaza caracteristicile geomorfologice, climatice, hidrologice, ]?
timp obiectivele social-economice si, implicit, functiile at±butte Adi.
gice, tipurile de soluri si tipurile destatiune. 1 pnvmta descrierii bio. ilor s-au amphd'1cat $1 dwers1f.icait. A a.pa.rut asbfel o neconcordanta evi-
cenozei se fac refenri sintetice privind : specnle corniponente, distribur . dta intre madul cum sint structurate a'Ctualele arborete si functiile
$j modul lor de dezvoltare in raport cu regimul de gospodrire <i $ pe care acestea trebuie sa le indeplineasca: Cum, in tara noastra,' ma-
tiile naturale, cu prec1zarea an.vatammtelor ce se despnnd pentru vHtor•, • oritatea covirsitoare a a11boretelor sint ohe:mate sa l'lldeplineasca con-
tipurile de padure si tipurile de ecosisterne ; reg~mul de gospodarir~ J 'mitent mai mu\.te fonotii, - optimizarea -tI'ebuie fa cuta lufod in consi-
1

din trecut si influentele acestuia asupra staril :patlurUor ; efectele dife- , ansamblul _acestora, precum si conditiile naturale de vegetaµe,
erar "procesul de optimiizare nu poate fa<:e aibstraotie. Actuala struc-
riti:lor agenti vatamaltori de natura climaiti:ca, vegetaHi, animala cau an- f~rf•~earboretelor 9i a piidurii oonstituie un factor de care este necesar
tropica ; caracteristicile fondului de pro'ductie lemnos insusirile eco- • F • seama'. ,_ . -
protective ale vegetaUei lemnoase ; masu.ri ce se impu'n pentru norma- sa se ,ma • • • , tara noastra se manifesta o tendmta
lizarea structurii arboretelor si a padurii. tAtit pe plan momilal, cit si in • t '·tur· de tip natural si
• • tructurii arboretelor spre s ruv 1 . . , li1 . .
La elaborarea acestui stU:diu se iau in consi<lera["e, pe lin:ga infor- de r~rumalre ~- sn J·ustificata din considerente coloste %,,]{z%
ovasmatura
al , acmune t economic. !n tara noastra exista 0
matiile mentionate mai sus, lucrarile de cercetare si proiectare · execu-
an iza • convenabila si sub raporla s tr uctun. natura1-ifundamentale,, ceea
...gr± E%,z@ts.
• tate in teritoriuI <lat, Si'tudiile de sinteza referitoare la diferite as,pede ,t venirea ve-
a)e go~podar-irii padurilor,-hartile geologice, hair.tile ,pedologice, zonarea
S1 regionarea ecologka a paduI'ilor (Don it a s.a. 1980) clasifiic~ri-le ce • 1 ·s,teme care sa . t timlp s-au
acre rev«emir,,,2" .±iis. ei @@mi % #"%a%% a-
ofidalizate privind solurile si statiunile (.Chi r it a' ~.a., 1977), tipurile natu,rale nu este m~·v·1 naturale respect1v b1otopul. tului de struc-
de padure (Pas co vs ch i, 1958), tipurile de flora in,diicatoare (Be I- modlfica t insesi conditiile ice se a~or<la pri?riitate conctorete cu struc-
di e, Chi r it a, 1967), tipurile de ecosisteme (Don it a !;i.a., 19 ),
4rut reconstrue4fl9r_g"5;" sic rear tiir iii6j!
86 turii natural-poten_twlad. c 1 naturale, pe masur~l p destinate oorotm1
zonarea economico~ocia1a a pii<lurilor (G i u r rg i u s.a., 1978). uni,qt mat_aria,g;
modificat. Pe de_g#%,%ii r@fr@ff,
%?"«sci»,%.Ee, nor@is
h
sf»ji er
Realizarea practica a studiului se face dupa recomandaI'ile cu'prinse
Normele tehnic pentru amenajarea 11adurilor (ultima editie, 1986) si in ma;p".,,3$»,ii
naturu, parcun , .structun du?a
±i,5±ii,l
teri de la struc , ufi-
indrumari tehnie de detaliu emise dednstitutul de profil, norme ce se .
Tezuiesc
cetar.e periodic, npe masura obtinorij de noi rezultate pe linie de cer-
~tiintifica.
pare» ds rt7,,"Sica sin" iiere f"",
turale, virgine. ~s; .. de suport a ecos1st~ erii social-econom1ce. !1~
tn limite1e ca:pac1rtat11 tiuni bazate pe cri~oturii padurilor naturial-
51 2
u • • • PRINCIPIUL OPTIMIZARII POLICRITERIA,LE
A STRUCTURII ARBORETELOR
a mere z2"2. • si,1hip
dar, nu esten voir. a ne pe cunoalitere_a lor 'ci in cons_eW:fundamental,
A
virgine. cce tul se puu actiona ')J!l1potnva
• , pn·ndp1u conduce 1 a
acestui
:. +

,Est
Jcosiste~ele _natuira:le, funq:ionind dupa princiipii cibemetice, tin~ • entru a n , potn<Vli, ale" vor .
econom ice, P • 1 efe.ctuate ,..,,cturii natur '. tural relativ
spre ructuri optime sub raportuI strategiei lor fundamentale, .care1 ur t•imizarile po lr cri-tena e
legii de aur a s,, ~ I
. natural ~1 · cvasma '
structuri de tip
mare.<ite maxima stabiliitate, autoconservare autoperfeotionare. Padur~a bazat pe apliicarea " • paduri de tip. ·arboretele cub etele cu struc-
amenajata, <levenind sistem biosocioeconomfc este ohematii sa in<leph- d borete $I iza:rn ca, ·nt ar or 1 func-
neasca fun v· lti 1 , . ' !n realizarea e a\e naturale. Pree ecosisternice) s1 ort cu cerint~ ed ded
• 1 c~u
consecin•a mu JP e • Social-economice
arboret si ecologice impuse de 1orn.true- aprnpiate de ce_ tural (arborete rnelioT'ate in r:roducere, pui~a,te !n-
1 -d •
• : • e e $ functionala
Pa urea 1n ansamblul ei trebuie in asa fe 5 natural si cvas1na ele naturale, a alire ~i auto~ I o cornpati;b I
turate, lnc1t eficacitatea sa fie maxima. turi apropiate de c ·1 de autore" 'alizea.za as e 75
In acest scop, mai intii, trebu,ie sta!bilit criteriul de optimalitat tiei aitribulte, capa bile
, deschise. Se re ·
care poate fi simplu sau complex. 1n primul caz optimizairea va fi um- • teme
fun'a(:iona ca sis_
74
 l • • economie ma-i ales ca ex-perienta ~i iprevi~iun·i ·
tre ecologte $1 , ; 4; 1 e ~t··
c dovcde adevarul potrivit caruia si criteriile 1 econom; 9tiin
fice t dovcdese ail#r a 4, "le, a,k]
lung Pledeaza pentru stabi
pe ermen , ~· . 1r-ea e s ructuri opt·lllle dtcate operatiiva ifevine silv,iculturii iar , .d
• t d',1-• ... ,,. con ucere st .
·
..
,
cr1•t eru.. ec olog·,ce • Acest
. , . proces . de optimizare
al" presupune
de
fun<la baza teoretic si experimental4. pe care, deocamdat, an!"?>
larg· . llJla.
O .,8st
• ,
sarcina ~a 1,10na:1a a airnenajamentu1u1 rt .
Tategic si tactic ramt
este 1Co;1tmuu, .'Pe tot ipar,cll.rsul Vier· • ' estgur,. PrO<'esul de con,duicere
tul nu O are pe masura neceslta1iJor. Se desdh.1d astfel la1ig· Ja- l de _imbunat4ttrj periogie "3"?"lit, ti4 asifei s@&.
{ ii 'sitiifine di domeniil amenairii id.,% sis. stintific_ i tehnologic. Exemple d',," "alivri, posible pe ia
arboretelor sint multiple, de la simp """;; structural-funeitai 4
Arboretul ecsistemic tinde spre_ strueturi optim diversitiea , •pozitiei, la aotiiunJ. complexe referitoa {""Ari ale consistentei si o-
tate cu O maXll!na soo.b1l!tate ecolog1ca. Dar, max.mul staib1Ittatii si re t e lor • . • recoMtructia, e'ieolocrica
o a ar'bo-
ximul eficacitatii functionale nu se al4 t leg4tura direct4 cu vi~."; ln sen.<; larg, procesul de optirrnizare a structurii a ,.__ t 1 tr
maxima a diversitatii structurale, existind un optim_ al acesteia. A.ceas~: •· • -. · nwre e or nu e-
.buie sa faca
tiere :respective. ab's-tractie de 8S!J)ectele structurli genetice a 1biocenozei fores-
legi\ate are o important covirsitoare pentru organizarea $i condu.,
prin amenajament a arboretelor si a padurii in ansamblul sau. T,,, In ,ansamlblu sau, struotura arboretelor este unicii. Problemele struc-
punerea ei in practica m!impma msa senoase d1f1culitat1 determinate de
Hpsa unor cunostinte rezultate din cercetari compl-exe referitoare la co." turii nu -se pot rezo1va seiparat, ci nll'!nai fa complexitatea lor. De pilda,
5
relaµa dintre strnotura ~i eficacifatea functionala multipla. Prill')ele ,tructura •compoz•itional~ este strins cbrelatii cu structura verticala a arbo-
cercetari efectuate in tara noa:stra (G i u r ,g i u, D is s es cu ~.;i., 1987) retelor, iar densitatea deipin'de ~i influen:teaza dir~t atit compozitia, cit i
au aratat nu numai utilitatea ·lor, dar si caile de urmat. stabiliricl fot~ esalonarea pe vertiicala a anborilor din aceeasi biocenoza for·estiera. Sta-
odata unele rezultate concrete in aceasta priivinta. S-a demonstrat ast- :bilirea de comipozitii Ide viitor este lipsita de sens daca ea nu va fi aso-
fel ca arboretele de tip natural i cvasinatural, plu.riene, amestecate, c1a • ta· ."'Ul
... 'ndi◊area densitatii si etajarii anboretelor, precum ~1 ·a modulu1 ·a ..
• cu subetaj $i subarboret, in care este priezentii intreaga diversitate a flo- de , rUJJare a ,ar,bori-lor. in am_emajament, structura arboretelor si a padurii
rei si faunei de ipiidure in proport# optime potrivite f.9tatiu.nii, sint de • g blul ei atit cea optima finala cit si cea corespunzat0are diferite-
maxima stabilitate si polivalente sub raport social-economic, pu.tind - m ,ansam1. t • 'ec1iare se define!)te iprin sta!bilirea bazelor de amenajare , .
in consecintii .- indeplini fu.nctii multiple in conditii de maxima efica- lor ,.etat!')e m enr:11 • ~ditii de realizare a sifrm:t1,1rii arboretelor si a
citate.a'.r:\)orete1or.
Este un exemplu de optimizare dupa oriterH multiple a struc- a,cestea reprezmta 'CO b te veste conditii se refera la : modul
turii · Padurli. In principal, pe_ntru. arore %",_a, upul si forma de struc-
+- ·~]o compozitie, consist 1a, WP'
• Arbore'tele actuale au, de reg,ula1 &tructuri mul!t diferite de mod-elnl de regenerare ·a. aruon or, ., . 'atabilitatea ·(exprimata prin virsta
optun. Rezulta necesitatea unor vaste ac-tiuni organizatorice si de con: tura verticala (tratamentul), exploz . diametrul lilnita ls codru gra-
ducere, destinate realizarii, mentinerii sau readucerii arboretelor la stari stoat«wig oar,1Eg3"?~!2..a. ii@. » fig%,%"
structurale optime, a:deovate functulor comjplexe altribuite. Prin orga- d• - ·t) " a in cazul urntat1lor • - . - - duirea in spatiu $.a. 'p
man _.,. • clase de v1rsta, orm . ·. lent de obiec-
area si conduerea unui arboret se intelege aducerea sa printr-o ju- distributia arboretelor ,pe ate Ji. realizata mde,pend . - durii
dcioasa_ imbinare de arbori de diferite specii, form si ma±imi, tinind mizarea structurn pe -. • • arborete nu po
bl 1 • din care ele fac P ' arte respechv pa
. din nsa~i
.
eama de conditiile stationale date, in starea cea mai corespunzatoare tivele ce se 1mpun • an_sam • ud Illgospodarire), ceea- c e rezu 11. a 1
des~natiei ;u1 (Ru care a :nu, Le ah Ill, 198-2). Cum al'l:ioretel-e ccmstitme : (unitatea e
Pd"fi ale padurii (unitatii de gospod4rire), rezult ca optimizarea
turii pe arbo:ete_ contrrbuie nemijlo:cLt la normalizarea padurii insru;i in
strue- ce se amenaJeaza
aphcarea principiu ui . • • 1 •
.
mtegr
·alittii.
1 "
,
·
RAPORT
7P?t cu obiectivul comun. Trebuie precizat ts ca, in conditiile' p- • OREULOR IN ,
Ur-ilor cu funct11 multiple, optimizarea struicturii arboretelor nu se poate 5.2. EFICACITATEA FUN CTIONALA , DUPA MODUL A ARB DE· R EGENERARE
limita doar la imbinari judicioase de a-nbori de diferite spe,cii, forme si STRUCTURA· LOR · • · - ,
m1inm1. tctmnea va trebui. extinsa asupra inbregii struduri ecologlcc CU • bo iior ,(pe cale
a anbore ului, lun!d _tn considerare subarboretul, ptura erbacee, fauna A ARBORILOR I u1 ·-' re'generare a al' /aza esential
supraterana, •• a ar,boretelor dup 3mod. d
sau pin samlint
pa) ifluen~ea
. atit slllb rapo
,,
tele d te • fauna• dm sol li,a. De pilda, ' lipsa
.,., subarboretului in arbore- •a , .Structur• . dajoni lor forestiere
e stejari atrage dup sine absenta ornitofaunei iar inexi en, veg.etativ:a • • - 1a·sta-n ' r. ale -a ecosiste.rne . iprovem1•+·
acestera determ• x d· ·· . . ' ' 5t· ale
-- • •t" fUillJC\!OU d' atbofl ' a1
x.·.
stcu Ina gra•ve • tezeoh1hbre trofice, insotite de deteriorifrt
· d ro- · asupra eficac1tat11_ oteoti"I,. nstituite rn 'ti din sarmni
d • lI de sanatale a ecosisteme 1
or forestiere res•pective favorizin bioproduct1v, ant st e9";, ~oretel ", ~or provem +e de 5-200/o,
1 ucerea sau a"'"'lif' • ' I'P ·a xolog1ietssre
, Jor• c , diferent
lb •
Umbricofaunei ...,.,
are• icarea
aceleasiunor
efectefenomene
negat# de l.16<:ar•e anormala ; ,p, Sub raport "",
• vegetativa :.· sint loataibilitar,n
"a#ave
+inre&
+
pe cale , '
Phineinteles, aceast conducere structural-Runco#a1 A al'boretelor (tab. 5.1.), la vrrsta exp ·
Seo sarcina comuna a silviculturii si a amenajarii pdur1r. Conducere?
• 76
 'rabelul s.1
d• max·iml\ a arboretclor
Creterea medie 1a. ' t· provenite
' ( 3/ /1din) llls!ar
din sl\min\a penlru unele specii forestiere 'm an ta Tabe/u/ 5.2

-
I
Compara\ic_ intrc Produc\ja niedie· In. . . . -
Spccla Clasa de produc\~
medic Ia v1rsta exploatabilitll\ii de ·re Virsta exptaatabiJitat" · . ·.

Slcjar, samln\i't 12,7

I
11
10,L
I 111 r;-r----.. pedunculat generare l>rin lastar··"1 absolute .~i Jlroduc\ia
1
• a arboretele de stejar

- -w- -±±
8,2 6,4--c-- --:V.-::-...
Stcj~r, h\sto.r
Gorun, si\mln\i\
11,3
10,5 sr
8,9 7,0
sa -±£
a !ER
Clasa Vlrsta cxploalabllit~\il Cresterea mea;
,..

I
G,7 de protluc\ie • ab,olute, anl 1 e a ProUuctiel totnle
Gorun, lil.st:u ---- ~.ila • • ·, • · tn'fnn/h.n
10,3 8,4 6,6 cxpl'oatauilitu\ll abiolute «,"t
Cer, si\mln\il.
Ccr, lastar
10,8
sa ai-
-u-
8,9 7,0 3,6f (&rborctc din ,uintntd) 35 nnl (arboretc din.

F Ir.star!),
i:k,,
@

--
10,8 8,8 7,0 ' ..:.,rt
Glmi\A, sil.mln\i\ a# IIll iO 12,8
Girni \il., lastar
9,8
9,4a- R -u-
-u--
8,1 0,6 ·--=----:
5,0
I[ ?
y!]
90 10,7 Le
Gs
+'

-
H

Salclm si\min\a
Salcim lilstar
19,2a= 7i;? a> 10,7
4,6 4,9 3,3
·rr.'
f,
Salcie reni~
18,3
29,324,0 -u-
1ST a7
13,3 9,3
19,2
• 5,1) , Arboretele din lastar, parourgitnd mai repede fazele de dezvoltare
formeaza arbori de dimen.siuni reduse. ln <;onsednta, calitatea productiel
~ .. l-
. ~-
t•..,

Salcie, li\star din srnun

27;1 a.o
-u- 17,3 12,8 este infenoa,ra. Lemnul for are utilizi'iri industrrale' restrinse (lemn de
construe-tie, lemn de foe ~.a.) ,(fig. 5.2.).' Defectele famnului sint freovente,
%

'
cu toate ca in tinerete cresterea curenta ,es-te mai mare la ;primele ,(f.ig.. p.O..). mai ales putreg-aiul ipornit de la .cioatii. In. consecinta, stejiiretele eyi igoru-
netele din lastari nu ;pot fi ,gospodiirite in scopul prqducerii lemnului
Explicatia acestui fonomen, este de na'tura fiziologic si ecologic. pentru forni re ; exist ins si arborete din lastari foarte viguroase, res-
:tn cazul gospodar'irii anboretelor in crung tdevine o.bli,gatorie aiplicarea peotiv cele din prima generatie provenita din lastari. Unele dintre aceste
arbbrete, daca vigoarea de crestere si sanatatea lor permit, pot fi conduse
vtl.rstei ex,ploatabilita"tii de regenerare ,(30-40 ani) care se ,realizeaz.a .ina- ina la v'ir.sla de 100140 ani, cu conditia ca ele sa atlba un subetaj for-
int~a an_ax~izarii produ:ctiei medii. Astfel mcit, ~i !Pe •aceasta cale, se in- ~at din L51pecii :de umlbra ,(tei, car.pen, fag). d
registreaza msemrnate pierderi de crestere (tab. 5.-2.). · • d' 1 t ti' majoritatea arboretel
1or
Cu exceptia celoi: jprovemie m IJJ an a_ u, ele d nie au arborile
t • !11.a·1 ales
cvercinee din tara noastra, • D
cele, dmea zon e cnn;,, adecvata
:prin •eseleotarea ' a
0
amt din lii.stari cit si din sfumnta. e ace ' ·
• I C

' %
5 60
1
~- -'-- S6min!6
610
z Lo star so'
'
·.;
i·B
''
,
,, '' LO
0 ''\
0.
, ,,
e6
' \ ,,
, ,.
•O
zdu ''
3° ''\ 20 I
I

- 5mint@
£. ''
___ Lostar
•l
- . '.f
I
·vi-2
u
e ' 10

lOO l20 . 1l0

60 virsto ,cn
'20 20
60 80 100 120
LO
1 ui gros
• ocentu!Ui lelll~: de pro-
Fig, 5.1 - Varia\ia t ··
Virstc, on1 • • • ca cu vlrsta aatclin cla,sa ~;(e
arboretcle de sl5,12k"3E"reg
+,rease ooe la
Fig. 5.2 - Dina~ejar pedun:~dul de regene
la arboretele ~e !n raport cu
,
79
due, i rat"la dm clasa a 1'I-a de pro- du2tie,
r cu modul de regenerare ·
78
 • d" x--.11,x st· printr-o atenta ingrljire, ~nA la ,n:rsta e~l
a:11b Qn1or m 5cu,u ,a , , . "b'l"t•+· t ..l' oata
bilita{ii silivicullorul dispune de n:_an pos11 1 1ta pentru a ameliora str - lniplicatiile pozi-tive ~i negative 'al . ·
tu acestor arborete, in asa fel mclt ele sa poata ficondse i ",$; telor pe oa 1 e vege,a .. t·l va.
• ,De aceea e noulu1 m o a . d e regenerare b
mam, ,a t e, Corespunzatoare
r ua produetiei lemnuiui
• •ta+· s1.1iperioara· ' te
de calitate
·
denta nece"•~a r a· fat·
ia d e aceasta
. • noua· ,·t amenaJ'am
h el)
tu} va manifesta a ar ore"
['0 todata se va avea in vede.re ca, mn aceeas1 s vmne, product· . v
neclare, re f en·t oare la sta'b11itate
• ~i ef:e1 nologi
. e, ,Pma· . O!nd pr6blemele
1 es pru-
. .
ltz d. e ls.s
1 la alta • rnuri ,pe ca 1e experimentala,
• • prinY cu,Jtur·
cac1tate p. ol"f unctionala,
. se vormca
tatea arboretelor scade de la o generalie t· .a.,_ ~ri. Fiaptulvi.se Hi-
1- explica prin imbatrimrea cioatei $i a sistemului de m~ad1:_cm~re. Iata de ·pentru -amenaJarea padurrilor din v~ cornparat~ve pe termen lung:
ce arboretele din lastari din a II-a sau a [II-a generatie sint intr- sta Jogidi. a arborete.1or cu a'l'lbori provenir J.a 7?ast~a, reconstructia eco-
avansata de degradare. Ele nu pot fi conduse decit ip'ina la virsta rei!: rnajora, in special pentru padurile de e"}" listari est de importanta
G:ompuse in ,prO,)ilOr-tie de ckca 2/3 din aJ.1bo~~nee ' ~n!:-ad_evar, acestea sint
tiv mici, de eel mult 70-100 am, la steJan. ~eme;1e~ arboret~ s'int free. \1erare mentionat. . ,. 1 1 prin modul de rege-
rezuitati
vent supuse fenomenelor de uscare anormala, mai ales atunei cina slnt
pasunate si apar factori naturali dereglatori (secete, igerun puternice, in-
gheturi tirzii, imlastinari, defoliatori $a.). 5.3. COM'POZIJIA $1 EFICA<;ITATEA FUNCTIONALA A ARBORETELOR
ea urmare a slabei lor stabilitati ecologice, ariboretele constituite din . DETERMlt-ilAREA COMPOZIJIEI-JEL • .
arbori regenerati pe cale vegetativa din 1liistari sau drajoni nu sint in
masura sa 1ndeplineasca eficient functii specia-le de protectie, iindeosebi 5.3.1. CRITERII PENTRU ALEGEREA SPECIILOR
cele hidrologice, climatice si de recreare. ln schimb, arboretele din rpl'i- . . .
mele generatii de lastari indt:1plinesc in conditii satisfacatoare functia anti- Pentru padurile cu functii multiple, asa cum sfot majoritatea celor
erozionala, tocmai prin bogatul sistem de lnradacinare de care dispun Ji,n tara noastra, .optimizarea ccimpozi·tiei arbor-etelor nu poate fi decit
arborii respectivi; cu timpul insa acest sistem se degradeaza ~i, implicit, policriteriala. Intervin <leci criterii multiiple ecologice, economice si
arboretul ii reduce eficacitatea functionalii.. 1 sociale. ·
ln cazul ar-boretelor tratate in crlng, reducerea eficacitatii sulb rapor-
tul funcµilor de protectie este determinata de •cicluri'le foar-te mid im- 5.3.1.1. CRITERIUL ECOLOGIC •
puse de virst1:1 exploatabilitatii de regenerare (de 30-40 ani).
Fata de cele prezentate mai sus, se desprind unmatoarel:e • conduzii
ors carneratt• egos gs
-natural-potentiale, oi,t mai apropia~:
"1,22.2 .%, ' ··1 • mpozitiile
s· rele pe care se merge in
pentru amenajarea ;pa<lurilor : -in conditiile ta,rii noastre, padurile trebuie
gospodarite in -r-egimul codrului. Aceasta orientare, oficializata prin
reset4, ,cane rest
siivuculturas (Dr4cea,,
"%,g""!
",ta
a i r' soiiii@s «sisic-
efcaitate functionala. ,
Legea 2/,1987, se bazeaza pe llllSll§irea biologica •a 5:peciHor noastre fores- melor fores'tlere in con,;d11;u de I . . iteriul fundamental la sta-
tiere, care in mod na;tural s-au regenerat cu prioritate din sattnlinta, rege- Migurarea stab:.1ul·t·~·
a1t11• ecolog1ce tdevme er .
v(Jffi su'blinia doua aspec
te.·
nerarea vegetativa fiind doar accidentala. Bste insa fireasca apfa:area wires cogeozter vosr",", "]Z seer,retire,";
cringului in statiunile si formatiile for-estiere in care nu se poate aplica - dnd vorbim despre s t i turii si a modului de fu_l).~t10:1a~ ~idro-
regimul codnrlui. Regenerarea din lastari mai este atlmisa la culturile de rim nu numai la mentinerea strue clima struetura solului, regim
rachita. Mai !P(late fi luata in considerare la gospodarirea unor eventuale masei, ct st 1a conditile a"%%}j";a e siii«ea io";; u n-
ci.µturi energetice pe terenuri degradate.
logi-,caret mare m4"%',, , »oceozei fore;2iisa sit
A.rtbor-etele constituite rnajoritar sau par-tial din arbori .proveni,ti din - struetura comp9zi%, corfmicro%n;a sf aie fore
lastari urmeaza s fie supuse prin amenajament unui regim de reccmstruc- treg ansamblul bioceno"",,,a steran4 si cea supr • ,
tie ecologica, care va cuprinde : a) promovarea prin Jucrari de ingrijire a arbustii, patura erbacee, 1a ~ Aaante sanatoase 9? r99"$;
a.:borilor din sarrunta in t-0ate arboretele in care se afla exemplare atit d • t •• • • nmnai pa .. rii statiumi
dm lastari cit si din saminta, astfel incit treptat structUJra a•cestor a11borete, e via1a. • •• de regula? . a·n specn prop l" '·tciri r,wlt
sa se amelioreze, far sa fie necesara ref.acerea !or prin taieri de rege- Treuie presim@}, site %" #erein lg "?jf# i-
st
ner-are la virste ffilCl ; b) conversiunea prin -im:batrinire a arborete1or de corespunzator _ ruct . nalitate st1,peno:::ozional, igi~m9t;8~e economicli
cring sanatoase, aplicind tratamente intensi.Ye · c) refacerea arboretelor seine 4e,of,,"" i@rt%,i. i i@, 1$1;%,""
< ii ij-
ifunctional necorespunzatoare pri.n metode silvotehnice adecvate (taierl tile ae orain egg,"~" 'aci4 +"",,,{ riteri ,22a nisit-
sagistic in conditii ·nor numa1 d p. singure pro r m economic si la
5 ochiuri, benzi, in margine de masiv etc). ln cazul arboretelor cu fu~cti~
in
riaicc. iesere@ "P"""~.iarea 9] i vifie erig
P~tale de protectie este necesaril majorarea .pe cit este posibil a perioa
dei de refacere, astfel ino1t structura viitoarelor arborete sa fie optirn arc»a.svein, i @jg e geegzl. t±.ii,gt
divernificata; d) ameliorarea structurii calitative a anboretelor. nea celor pe care ,eurii Pa" ~lsiie. 89 oozifjg; EN,"k.iii
' • ln ~tim~l limp, 1pe plan genetic, se mili-teaza ,pentiu inmultiri veg%
s uniformizare a "" @i"5,G naff;#ae aswra in
lung dintre care une tnsearnna nu rnodifical'I pr . 81
tative prin micropropagare, urmarindu-se obtinerea de material de l:mpli int&dcerea altor? ,p;"iierod -
durire genetic ameliorat din celule si tesuturi. Ingineria genetica pro; de ar,bori din ecos1s "
mite si ea !progrese remarca:bile. Deocamdata ins nu sint cunoscute toa
80 •
 • h; ba structura biocenozei in an$amlblul ei, elhnina _
"g» ,"""",]Ni nere si 1 eergie
specu. m ,,LU~
eistejte i adi
. • d' . • dif .,._ t'' .·
.Pe. ·
e p,. ""
fluen1eaza1 evJ
• ·•··de11t asupra b10topu UJ LU 1recv1f enLe, uneor1 .a,fe·rJ. ,,_ rea in considerare a cerintelor . econo . -. . . .. _
•t t b' · d . '-·Leaz· ozitii-tei pe aI1borete d . . mico-sociale. Se slabilesc astfel
hilib colocric subminintl capac1 a ea 1ocenoze1 e a tine sub' a
ec 1
tro ac om
at#ts» A'ceasta cu atit mai mult cu dit relaitiile int"r con,
• • 1 t · b' " - •·
co_rnp , . 1espre care ne vom ocupa mai departe.
La transpunerea m practica a princion'iulu· l • . . .
• tu ificeu din biocenoza
• •
forestiera si a e aces e1a cu 10topu1 sint d yl • • • • • _ • ,- 1 eco og1c- se mtimpma une-
m braspec1
·t d complexe ~i foarte putm • cunoscu. t e. Tot o dat¢ tat:
a a, mutatiile in c leo- ori dificultati din cauza necunoasterii compoztt{ natura\e, mai ales
sert de 8l @feet 3l(' com. pentru arboretele dezech)hbr.ate ecologic sau-:pentru suprafetele Mlmpa-
oons•ti in d
e i s

•
poz1ya •t· naturala a ecosistemelor ,,provoaca fj ~1 e4i«,
ec e e,V'Q u ive,,,
;;2"

in modificarea corelata, adaptatwa a speCll ·or sut actiunea selectiei na+
rale (Botnariuc 1979). Asupra acestor aspecte amenajamentul ,
indreptat atentia in prea mica_masura, producind modificri in conk
zitia specific4 a padurilor, far ca in prealabil sa fi cunoscut, pe baa
-cercetarii relatiilor dintre componentn ecos1stam.elor forestiere in din4.
mica lor, implka1iile ecologice, economice si sociale pe termen lung in
toata amploarea acestora, Asa se expluca, de pilda, usurinta cu care unele
fagete au fast substituite prin culturi de moli'd sau de pini, ill ti-mp ce
asemenea schimbare atrage dupa sine indepartarea multor• s,peoii din flora
si fauna padurii de fag, alunga bogata fauna din solul fagetelor, aetdj'
durite. ln asemenea situatii se face ape! la reconstituiri ecologice, in baza
unor profunde cercetari . a insusirilor statiunii. Chiar daca rezultatele
as!Jfel obtinute sint orientative, ele ev-ita luarea unor dedzi( contrare
,cilor firesti ale naturii". >
S.3.1.2. CRITERII FUl'lqlONALE
I arhizarea generala a speciilor dupa riterii economice: Din acest
c:~e\ vedere intereseaza in primul_ r.in.<l productia de lemn_. ~entru °
",,}are general4 a speciilor forestiere in raport cu productivitatea 11or
1er ., analiza crestereamedie a pro'ductiei totale la virsta exploata-
in

fica solul, exipune terenul la erozmn1 m urma taierii rase a. veahrnlui intervine i b 5 ·3 ) Dw a acest cri.teriu rezultii. ~upenontatea.
arboret. In acelasi mod au fost substi:tuite majoritatea arhorete'lor natu- bilitatii absolute (tab. l IP .. euramericani, sakilmul, sakia ~.a.),
speciilor repede c~es<:atoare p op11
.0) (

rale (zavoaie) din lunca Dunarii si luncile riurilor- interioare, efectu[n-

du-se culturi de 1plopi euramericani de redusa oomjplexitate biocenotiica;
astfel marea diversitate floristica si faunistica a disparut, peisajul a fost Tabelul 5. 3 ; _ . exploalabilita\ii absolute (m1/nn/ha)
afeot~t iar culturUe smt acum freovent afectate de boli, daunatori si • --med"
Cre$terile ii
ale produc\iei totale la virs 1 a •
a ,

inundatii. Pinizarea for1ata a unor gorunete, lnlo:cuirea unor- stejarete

de lunca cu plopi sau sakimizarea altora sint tot atit de edid'icatoare.
Cele prezentate permit sa se evidenVieze adevan.ll potr1viit carui!), nu
Nr I' Specla I· • II Cl•;• d:l:roduc\Je IV
V
pot fi concepute piiduri stabile fiira cornpozitii de tip natural i/ sau crt. • I ' 8,3 ·-·~
cva.sinatural, constituite din specii autohtone rezistente i adaptate de 14,0 ~
milenii la condiµile de mediu respective. Fiecare specie brebuie cult1vata
-~i promovata in statiunea ei favorabHa, an proportii $tiinti.fiic s·tabilite.. In ]
[
[1
2 2ee
Brad
a_p
13 1
u
l0,0
a nu
--'- --- 30
~ -
'
% _·_
7,_
8 __
5,9_ _

rapor,t cu zonalitatea vegeta,tiei forestiere~ s:peciile de baza a1e paidunlor 3 Pin silv,estru ~ 66 4,6 __,_
tarii noastre vor ramine in continuare molidul, bradul, fagul, gorunul, 4 Pin negru
11,4
-:--
~~- ~
stejarul, gfrni1a, cerul, salciile, aninii $i ;plopi-i, fara a neglij,a nici una din 11,9 9 8 7,8
_!----
~
~
restul~ speciilor autohtone componente ale tezauru'.lui biologic existent, 5 Fag -- 8,1 ~~
materializat in marea <li'Versttate a ecofondului si a genofondului forestier 6 , Mestcaci\n NT
• 85
a.s s_,
_2-- --
""
51
national. Alegerea speciilor dupli criterii ecologice nu vine in contradicfie 10,6 _ _!-- . ?5 6,2 _:.,__
cu interesele economice ale viitorv.lui. La .puneriea in aip1kare a. aic~tui 7 Gorun
5,I?'ts
prmcupm, dciar prezentul este asociat cu une1e dificultMi oibiectirve $1 ,su: ~ . 10,2 _!-------: 5,7
biective, dificult~ti legate de cauze organizatorice, tehnice sau, pur $1• 12,8 - 92 7,2 -
. I
- 11,5 _!-- -- 3,7
simplu, de bariere psihologice posibil de inlaturat. Ultimul a'Sipect se re- g 14,0 - ?0 5,3 -
fora la efortul intelectual ce tre'buie facut pentru intelegerea rolului eco- ·
logic !li economic al tuturor s.peciilor autohtone cliiar- daca unele au fost
10
-,-
Tel
.: ·-
-
,_1 " 89
98
_!---,----
-~ - .
3,6
«s e
,
6,6 ~
11 Ccr • _.!...-- 47 10,5 4 8
pe nedrept neglijate, cum sint : mesteacanul, carpenul, salcia, cerul, gir --
12 ,.,_,,,,ali. ·___--, 2 l, - 78 _!.....-
nita, stejaru1 brumariu, stejairul pufos, carpinita s.a. Un rol ecologic ,Gm "1 [1ur,
, +
-- ~-••'"' • __- 209 ~ '0 ,13,0 -
deose:bit til au speciile rare valoroase : ciresul, frasinul, paltinul. Poma- 1a,sale
'r tauget'
'
4=, si,
s021,,' [
i
42_
' 3
Li
--

ceele (marul, parul, corcodusul etc.) nu trebuie neglijate niciodata, ele 14 ~ -

avirrd un exceptional rol ecologic, mai ale·s sUJb raport sUvocin~geti~.

, --
wm
,,,, ramerica"
1»_,Psi
• 24,
_ 0,3_ g3

,d ¥ata Qe com,pozitiile ecosisoteimeJor nahll'al~, in limitele capadtatii d~ , 16

si,ipor,t a acestora sta:bilite- prin eetcetari, sint posilbile ovtimizari cu Iua-
82
'-- '\
I

·,
 substituirea stejarului in favoarea teiutui; salmntzarea mu!or a,
favorabile1 stejarilor ; molidizarea unor fagei _etc. Pe baza, unor asemenea
tomparat,~_ , care nu tin seama de calitatea si valoar, lemnului prodµs,
a si de llffiP?rt_'.11:ta exceptionala a ,unor specii penhu mentinerea echili
gruh,1i eco1c[g1c 1~ patrulaterul _nostru carpatrc; in privinta fagului s-a con-0
siderat opcirtur:ia ,,~edu!cerea. ,pro~or,tiei lui, in i).Vantajul altor specii mai
valoroase", respectiv a molidulii, bradului si pinilo r, dupa ce, si fara
ceastii_ te,c~l;!.andare_, _ponderea fagulll'l :m padunle tam, mtr-o penoada
1Gica relativ scurti (1o29--195j4 scazut de la 40 la 300/o. . . ,
s Fa,t1i de cele prezentate rezulta necesitatea ca, chiar si pentru ierar-
H'1 iri cu caracter general, cntenul volumetnc al cresterii medii produc
0
a
• 2(a!t taie sa fie inlo-cuit cu oriterii bazate pe ?iomasa, calitate si valoare.
tie~ .t riu potrivit dar im;uficient 'de ex,pres1v, estepreterig"a ?
fl"#
due .ia .:·
if$kiri@jsi@ijpf,,,,%,2,
·n eviden1ii -importanta: deoseb1ta a fagului ·,
gegas4,[;g72%%,%%%,##. #iii·jiff»Sr?ofifij
pg"jS@@i@iii@iii jiff z
1314j1$s@5i ;
10b t/an/ha). Dac!1 se are m f
fz.is pp.#?#±ii
stejaretelor, gorunetelor si a
Specil repede crescii.-
toare si de productiv1ta-
te superioara
Q'
Speci~ repede_
'
,
crescatoa(e.~1
de productivitte _
si arbustilor), suprematia
er acee • • • 1-Vn ev1den1;a.
. •
.
. ~
diti•a ca sa
lor apare si mai mu. 1 ·, decisiv va fi oriteriu~ valonc,_ ~,co;rspectiva a
Sub fa-port econom1_c, - le atura cu mentierea,s "!k baa pro-
mijlocie si inferioara iste sufficient4 gar@rf; ,pi inii e iiferi "", Giera-
Specii relabv incet
crescatoare si de
~ Specii relativ incet
crescatoare side fiif@jrj,,p; #Gil ii@ii pp$%%2$% Sf@%,
productivitate superioara prgdu~tivjtat~ : ductia inedie _se exprf atoarea ierar.hizare genl~d brad girnita, cer, i,
• ' ·unge la t1!1lil f ·n) fag mo 1 , '
x Va lori probabile m1Jloc1e s1' scazuta 1;ional, se aJ (icires p.altin, ras1 , i ;alcie. , ul de

\I
Fig, 5.J - Clasificarea s_peciilor forestiere din R. S. Roma•
nia dupa productivitate si rapiditatea de crestere
1.%%%5%535cf@EE;
. I U,3 g!#?}"dti@ ijf,,h"Gerig$.%&ii
I viitor al lemnu.1 ,.i·n+ele ev1!clen\;ia .. dar mai ales D e (molid si
cu conditia ca ele ,, fie cul1ivate in sta\iuni de bonit.te supedo,;, ; di~; pe ter-men h~mng.:t Tendini de speC!l,
, to.ate grupe ,lee 1t· fr,asin ~.a. ) ey i rasinoas .
I po_triva, in__statiuni de bonitate interior4 produc chiar miai putin de"i
I • • ului. pen ru • 5 pa m, r lei:ie-
unele specu cunoscute ca sla'b :imnfocttve. Combmrrnd cr1terml pr-educ consum - • ri fag, cir~., . .. tului ca la 11 .
I de vare_,,3"ii ~ mp %ij f@if; I
\· vitap.i cu eel al ra,rpid~tatii de erestere (vrsta eXiploataJbilitatii aibsol_ute]!-'
speciile forestiere din tara noastra se clasifica as1Jfel (d'-ig. '5.,3.) : specu
brad, ma1 ,putrn- nii acum aten 1 uie sa se lase_ in1trodueind, ne?
Egret_dz,%"j ii ?is@; stir@ji; ;
repede crescatoare si de productivitate superioarra ; specii itrcet c~~scr --1 r amenaJ de nevoi care pr , teme1ez~ ~1
toare si de pr'Od_uctivitate sup~l'ioara; specii ,re.pede cresciitoare $~ e rea specn o ·unicturale, 'i forestiere rite mult sa ID 1 r multiP.le,'
productivitate mijloeie si scazuta ; specii relativ incet crescMoare $\d e ecouorr;ice ~:3tr na.turii,_ ~fo~ul risdi. foaortul funct!ilor ;poi, ~ncerti-
productivitate mijlocie si scazuta. lnformaitiile ipre~entate in· tabelul b:/
~i figura 5.3. l}._U au dee.it o valoare relativa, fiind o.portuna o deos: ~ct
3
im-potI'lVa le_,
c1• direasca pa un 1ugg
t" si1ivc1c . te sub rap : ade de timp. . este foarte
'tate pe moroe~ '. inefic1en • mari :peno a cu faptul· caa ten'.iintele
.ore",'is d ; tul ca
\
. t
prudenta la in1enpretarea lor. Este necesar sa se tina seama in prrmu g?s·pose manifest~ d-e-d~n 1 silvic;:u1tura viitoare _va. demonstr;da-i;aea ie ofer.~ l
rind de iaptul ca fiecaI'e_ specie are arealul ei' de vegetatie, ceea ce_ nu· care , zelor. ·oltarea • j estiera e pa ur ·tati-1
ppg3,P,22 4±j jig13Si zit@. ii
pertr1ite comparatii compat~bile sub rnporl ecologic, de genul : · steJar-:
mestec).dn, brad!.. plopi euramericani, steja.r-Jilolird; lbrad-salcim 9.a. 1n al
doilea ·rind trebuie sa se .tina seama nunumai de volum, ci $i de calit?,-
tea Iii valoarea masei lemnoase. Fara aceastii analiza supliimentarii se pot·
d1f1c1l, e. p R rologia ff irle %
trecutu1~~- - e an e Jg;z%,z e Psi~
sag] cpi %iii 3,# cs_
•• soc1etatu. b ra,portul •. di•vers1,tate
<pi e?% ii dec1

~..
_ . va\aminte a, -
r a i;i
proteo '.·
I \
\
• paicforilor sUI ; aceasta +uleaz+ "
adopta decizii eronate. De pilda(slllb raportul ore$terii medii in :7cilu_m : resul • VIL
• .. t'Ol.mlUQ -..a ,'· $tiin\8 care· O 85
se pot lua decizii eronatepentru : inlocuirea stejarului cu plopi eurame- , •, • - . in\elegeJJ\ \
• Prin retrolog1e ·" . ·Il
Tcani sau salcim ; introducerea pinilor in statiuni favorabile gorunului; trei:utuluL A

84
• / /
',
1' ' I

\
I
Promovarea 1in cultur'- c1
a tuturor speciilor cuprinse•
in• ecofondUl
• -
~or_est1 ·
•'
+·
napona. 1 M 1au• m'ult deoit abi-t studiile de prognoza<{))nv1nt1 consu:rn,,
bi ,,,<;
1
"l _ er _
le»
1 • evidentiat adevarul potrwtt ICaruta m vu or Va creste cere1 1 - 'tiona1a a unor arfuorete naturale este su 'r .. , .
nurur au • f' a· t 1 •
lemn pentru orice specie foresl:iera! iec_are Ill re ele rispunzind 1, Una .
- a de n
fz~16 m inrtrapopuliati:on,al (cazul fa,getelor !flt\ ",a dg agentat poor-
• ulte "ereri din marea diversitate de sohc1tan la care e~~..., altituiume
4; s.a.).
.,. • • " . Ire, . molidisurilor
. i · pure de mare
sau ma1 m ,. D · • it· - ·
va fi tot mai mult supusa, p_adur_ea. e ate rezulta ca nu este at k'
"lit! ~1
Este cunoscut faptul_ ca nu orice arnest~c este ,. d ·d 1 t
necesar ca ar boretele constituite din specii forestiere considerate asta,j 3 sub raport ecologic 1 • si• economic.• Amestecuri productive o so1Uvte e a •Opca
(si stab;le) 'ti
mai mid importanta economuca, cum sint stejarul brumariu, cerul, gf umai acelea care permit realizarea de skutturi ecosistemice, bazate pe
nita carpenul, mesteacanul s.a., sa fie masiv substituite. Este 1nsa ~- conexiune inversa (amestecuri de_ bra:d cu fag, gorun cu fag ~-a.; fara
sar ~a aceste arborete sa fie adm;e la starea l~r. normal~. As.pectu1 11sesi- conexiune rnversa: smt ame'itecunle de stejar cu s1tlcim, stejar rou cu
zat este de O importanta hotar'itoare pen tru politica speciilor ; el da Posi- girnita etc.)._ Ar.boretele am-esteoate, constitui_te din s:pedi incompatibile
cologic linfiintate in statiuni extreme, de regula, produc mai putin.
bilitatea imbinarii armonioase a cerintelor economice cu cele ecologice.
La definirea politicii de adoptat in privinta aleger.ii S1Peciilor tforoes-
dot arboretele pure. Acesta este caz\.!Jl arboretelor amestecate infiintate
•n statiuni. de bonrtate inferioa:a 1:entru cer. In statiunile.. polivalente
tiere mai este de folosit inca o imprejurare deose'bit de fa.vorabila inte- · ~ egula cele de bonitate supenoara pentru mai multe specn, este mar_e
reselor noastre econc:imice. Este vorha despre principiul valorificarii con- ~ ~aibilitate·a ca a'rlboretele o_ptim ameste<:ate sa produca mai mult decit
ditiilor naturale favorabile pent,y produ_cere~ de lemn de calitate supe-' • pro Astfel in statiunile de bonitate superioara si mijlocie pentru
1
celed P1:17~g ·anbo~etele ame.stecate co.nstituite c\,in aceste specu produc cu
rioara, prin care produseie fo:,estiere roma~e$ti_ pot ra17;ine pe termen lung bra $ • • ult deciit anboretele pure, fie de brad, fie de fag, cu con-
competitive pe planul relatiilor economice internationale. Intr-a'devar,-. 10,30%,"32,N i'rore iniii de ii«rji'so+j_$
Romania intruneste conditii stationale apte pentru iproducerea de lemn ditia ca agu • , t· • • ul amestecur1lor de mo 1
de calitati -exceptionale, rar intHnite, tot maJ solicitat si din ce in ce mai t sosrorate raggetf4,g,g",,";'$. iidike, ii@ fig
scumpe pe plan european. Romania este unica in Europa din punctul • in cemlbr'a, moliid cu ance n_ . a cu cer in sleauri, zavoaie si in a te
de vedere al posibilitatilor pe care le are de a oferi eel mai bun lemn de
fag pentru derulaj si cherestea, lemn pentru furnire i cherestea de gorun ·. am
zsi;sf$±±fa"is
• exiuni i;rwerse cara ens_ i_ ortiile pe specn vor
$i stejar. Nicaieri fo Europa nu exista atitea statiuni favoraibile, pentru' se formeaz%,
cu integralitate.
$?"Ga. etru somsite%.p2,22E22.ii. uneori
' ele ale compozipei ~.u:. u ort a respec- .
cultura ciresului, paltinului, frasi.nului, nucului si a altor foioase apte sa trebui sa fie •aprnprate de ocmic in Jimitele oapac1ta1;11 de sn:i.il in gorunete
produca sortimente de ,va-1-oare economilca -tot mai mare, cum ·esite lemnul • b r<>nor.t econ d estec (carpe ..
amel10rate ~u ....,,., S eciile ajutatoaf'e ~ am t· uite in proportii conve-
.penfru fornine estetice. Conceptia referitoare J.a orientarea silvi.cu1turii tivelor ecosisteme.. ?l,,,trul s.a.) trebuie _men lil m ortiei molidului in
romanesti in direotia producerii de lemn valoros de mari dirrnensiuni oferit iseirete, araru, ]"; exagerat prin maJorarea ~o:Ortiei gorunulm on
de speciile autohtone {stejari, fag, cire.!i, frasin s.a.) este arum •conf.i,rmata nabile. Nu ;ya tre'bu1 ns ,1 ori cu bradul, sau ia ~orete de amestec_ eco-
pe plan e_uropean (C 1 i ch er o u x , 1985 · Lend et J.985 ; Schutz, sat 4e+moss,"],p l is«of,,i s iris s ii-
1985; Polg,e, 1984). ' ' ' ,, · ' a stejaruJ.ui [n toa!e er<al proport1a ac d
l • ec,hilibrate ; in gen ' . . priin formarea e
fuiadar, silvicuLturii romane$ti ii revine sarcina sii valorifice eficient
potentialul natural deosebit de divers $i bogat al fondului forestier natio-
'PogLC
a~easca 60 (7tOO,,o, ). • . <l 5-200/o se po t obtine 5'.
din etajul fa4l lll,· in con-
· d roductie le ik:l • stat1um
nal, fara a copia modele din striiinatat'e neadecvate realitatilor noastre, ' eporun e pr de fag cu mol _in•• ecologi.ce: - zi inauste,
ci creind imodele proprt.i ale padurilor viitorulu~ dupa legile naturti $i ce- arorate ame,";~akei6r re"""",' Macy au i be s
nntele economico-sociale de larg/5. perspectiv/5.. di,tiile respeclarn • re gm«at ,"or es6iosi· a, sea Q0--400/o
..Crite1ii economice1 pentru stabilirea compozitiei pe arborete. Analiz~ _ a1mest:cul..s~ incompatibil sll! . a. a y "pg%;a 1 sta-
ipreze~tata anterior s~a referit la 'ierarhizari de ordin general ale speiciilor. mestent imp "as ,pp2?"ti@is pp,$ ii%pz£;
forestiere. Pentru rezo1vari de probleme conarete este necesar sa se ras- ,- pr!g.z"tiff,7i±.,pi $%5iij
punda la intrebarea : car-e va fi com,pozitia arboretului caipaibi,l sa valori- ii tty %z, ceijgap%"iii %"Ge.. ii
fo:e
unei opttm,
statiuniLndate
diferite
?, SCO!pUri economice ' ipotentialul sil<v-opro'dudtirv, al tunile de,P?$rei .m! kiri e"~if "".Ga die
economic intr%° $ iiate $",,aia a", 4i mire
ul
Pentru marea majori_tate a tiiJ)l.U'ilor de statiuni din• tara noastra, lemm lui• de fatg aficil
1 . moll'd u 1u1 es
de mentl•• ·t aces tu'1a
natura, prin programele ei de optimizare, a ajuns la solujiia arborete ames • • Itural este • 0port1a u pemu . . f g
silvicu. ' u -cit pr _1 • . oare n b'litatu la • •
tecate, diversitatea compozitional fiind dire<:t, pmportionala cu poliva- lui. in general c_ rle fag ; • • stati"%;,, eioa""!"~tut 3in
lenta statiunii. Numai in statiuni extreme, monovalente, s-au format coma«imp%," Gs,mpg&i j74i.$j. '#±±,jg?
arborete pure sau aproape pure ,(de pilda molidisuri pure la altitudini - yd, p? nijg"reg,mt ip% a ssrs iii"
man,· unele fagete pure, cerete si gorunete p1.11re ~.a.). In rest, arboretele, p4 Jg, "ifie,,, i$ff% ,6ii
pure au aparut spomdrc, in urma unor calamitati ca faze ·ale unor succe- sau la ;'il_rls e 1 finala, - f1ln t punct de '
siun1. Marea suprafata ~adualelor arborete pure este si o conseclnta a compozitia-el,,, Din aces
lucrari de ingI"lJlr •
modului de gospoda_rjre a padurilor. De regula, slalba diversitat'e cornpo-
86
 • olidului in compozit.ia-tel finala r,e ar?~re~e-in maj-01:it~tea- fa •
~!ad~:l, mai ales in cele din Subcarpatii sudici si sud-vestici ; .in Pl.lif~~el.~r
tatea lemnului de molid va avea de
suferit din cauza putregaiii?'.%li- espectiv acolo unde constituie ecosist,
t tiv de a forma amestecuri stabile de molid cu fag, pnµ intr•od1.t _ en. 1
·mpadurli;ea tere.nurilor de'.gradate forrnu ,"3,Jr@le state; ) Bentru
!oli~ului in proportH de 40-700/o in statiuni de deal de bonii ],$jg •u • c) in propQDtie de 10-30 + 4, """ Cukuri ceu caracter provizo-
drl b, onitate 111 • f enoara
• «inestec
(•pe Unele sti:nc~ •· hcu speciile
. . · leau,, ,_ m · ,Gat 1;·rnni·
oara•taipentr·u fag, rdee lipsita
• . . de1 fundamentul
. .d stiintific
. t necesar,
: . , . ,eris.
"!i e celor mai• potrivite
, ,gerli • • • •· form
• genetice.
• wrn, gro OtIBun
_ · s.. a)· , cu cond·1;·
1 1a _a_1 e-
• sub raport econom1c s1 ecologtc . e acee_a, m a<:es, e. stat1uni arn •
can
•• tul nu va recomanda compozitii a . .
-~.. le regene~are m care mo1·tdul :..ena. ..i···· - '1n iceea ce prveste cultura plopilor .eurameri'ca,ni fata de unele ne-
Jll:i •
tin4 proportii mai mari de 20-30%. 0 PPe de_ala
d al.... parte,t in_ · scopuri · 5<1 i?
ue- 'reufiite ale acesteila., a':1e,naia-rea padu·ri-lor se vede co nstrinsa de impre-
1

gice, este necesar ca proportia fagului sa fie mentinuta la 10-30ij,, jurari :reale de. a man!f.esta :TI:3i mu!ta atentie, promovind numai a;cele
-lone care, s-au doved!t potnv1te condi1;ulor date.- In baza cunostintelor
toate tipurile de padure <lm etaJul moh'C1111iurnlo1, 'in icar:_e fagul,~te: l'llt.ilnit. °cumu:liate pi'na in proezent, sint indicate culturi multh;:lonale formate .dii)-
in mod natural. ·
\onele I-214, Sacrau 79, I- 69/-55 -ey.a.,'m de;fav-oarea·clonei R 16 care nu 3.
ln_scopul cresterii productivitatii fagetelor montane, o solutie •• ~at deplina satisfactie mai,ales in luncile marilor riuri_interioare. van
venabila sub raport ecologic si economic este mtroducerea broad-ului, ·tn, ecesa,rii con~ervarea a:rboretelor de tip natural eyt ~vasmatura~ de plopi
statiuni potrivite, in propontii de 20-400/o, in amestecuri intime si bi. 11: nini precum '$i a sii.lc€telor naturale,.ele prezentind avantajul stabil-
1
$:+~· ·n'.con.tlitii de ·efitcadtate functionala ridi:cata. In multe situatii, cul-
grupe. Aceste ame.<;tecuri, comparattv cu cele de fag ·cu molid, sint mul_t ta•vll, to·r specii va trebui. extinsa in dauna plopilor euramencam, care
mai stabile sub raport ecologic, putind fi coniduse ca atare pLna la vitste turn:
au fost ~cesult'
c . rvati si. 1n sta1;iuni nefavoraibile,
. d . unde formeaza anborete neren-
corespunzatoare exploatabilitatii fu.gului. In etajul molidului, bradul va t 11..·1 si cu efiicacitate de protect1e re usa. . . .
trebui mentinut si promovat, in proportii de 10-200/o, in toate statiunil~ 8!ul e • • •1 • ltu tra inclus1v amenaJa-
in care aceastii ultimii specie poate vegeta in mod natural. Culttvat in h,rt@ pnor pg"g, 13"." asssiis
• mentUl, au manifestat mu t op im:!~elliSitei depline a culturii salcimu-
afara arealului natural, -bradul nu poate <fi condus la virste Jna•intcjte. d·e expedenta practrca. Cu excepti t' a· penbru inlocuirea unor s,pec11
.. Laricele prezintii interes pentru cresterea rezistentei arboretelor din • f t a:dus m tara noas r · · ase-
etajul molidisurilor si pentru cresterea productivitatii unor arborete de lui - dar ca_re n-a os i adurirea de terenuri degra:1-ate, ms1pdoe luat
tone. a9pg%3%,2.5..g±@i,j ii
fag si gorun situate in statwni de bonitatie :i:ruferioara sau in:ferioara sipre 1n cultu:ra SP,ecu or tm precfoiarea umami 9%,%" % Sivie.i
% + mijlocie. Este contraindicat din punct de vedere ecologic ~i eicon_omic ca in considerare Pg"", {jnta duglasului erde "7?%} '.aj, pi:n'1.llm
{;l
•• aceastii specie sii si
fiefag.
introdusii in statiuni de bonitate superioara si mijlo-
I j
cie -pentru grun constatat nere~~te t11! afara zonelor stab1hte ur::n~E' cu.no~tin\.e ~tiin-
care a fost cu 1,ya !na la acumularea ui:-or ~ t~:i cu caracter de pr:o-
Valoarea economicii a mu1tor piiduri din spatiul nostru geografic, in- stro'b ~.a. De -aceea,/' • extintlerea• Jar pnn ct tuate in one favor@bilg
deosebi la deal si cimapie, poate fi sulbstant[-al miiiri,tii, nu· atit prin intro-: ye. nu este gpg?"} eso.jig! ","Cir@r,$ip7y¥
ducerea fortat a rii$inoaselor in ,stati_uni nefavoralbi1e, ,dirt prfo prom;ov,are~ du·ctie -cu ex,ceptia_ cu ii -· verde in sud~ves_ adate el putmd orert
:l ·". ,.1 speciilor de foioase valoroase de amestec, cum sint ciresul, paltinul y @e ijai. gaiuia 4ugg"2Eh de iegmp,$""iii6 c apa,
fi localizat pentru imP ,joase fertile,, ~jle stejanlor. :
frasinul, in a':1estecuri intime si grupate, in proportH de 1'0-25°/9, )ff terenun tafuni ·vind
te funct1e de statrune. Cre$terea pretw•ifor la lerrnnul ,pentru 'f-µrnire produ~- ·
ca
de ac:ste..specii, si la cei- de- gorun si stejar, riimiihe o evolutie. de _l~n,ga,
V•a l

prodetii mgr_E,,"
•

rii iii1"".a es
.Il!b

mid_necesarae"""",lase rat 52,"" ~ii6r ei$f"

!fiaVOra!

j] hG
G
. •·

2.
a"l
durata, fom:J. ou -atit mai iputernica cu mta'tesursele Ide fum'n ex,ploata,biI al_ • ln acor<).•.CU cl,G .ssj t.lie;i fl%i.'ii« cu
--.#
·~ . ,
acestor specii vor fi tot mai -re'dtrse. Evohitiile economice pe plan euro,., prom1ovarea in_cul"""?{it sure'%f,,i iii de sptenta sporita l_a

R
pean atesta acest adevar (C lichero u: x, 198-5). · .
• ~eintroducerea gorunului ih muJt/statiwni de deal de urnde···a tf.o:St
'

ehmmat_, a stejaru1ui pedunculat ii.n St8!tiu-nile. favorabile Itir - ocup~~-e

·..
±:±ff±;%$j$
gs e,7%%.ii $i i' kiri@gj;@ ij;"
de :nlopi e~ra~eri<:ani sau salo1m -, ccmstituie alte actiuni de mare _efl- boli, dauna_ton~ i_ sii realizeze e •aienico-sanitar eisajuil ~.a-); sa a autoh-
cacitate functionala, care tre:buie s·a stea ,in atentia amenajam~ntu1w. P ate.ugg%2 .ier?pp'iii.; %G ijiris$,%
pg%$
it
Preocupredeosebit este necesara pentru mentinerea si reintroducere, 1? stet.pr2iir is iriser pp2..ii @iii" er±
sta_tmnile !or, ·a steJarului brumariu, S:tejarului ;pufos, ~frnitei i;;i cerulm, deze oahtatea sau ex1s .,4rul rosu P . fost dove ·nee.put res-
peste tot
cmm, pini unde
s.a. aceste valoroase spedi·au fost eliminate prim-
· cuJturi de sal-
in ye±teo1 rez!egg,{ ,5 j %%, Ior sa fie sU'prafete !fah
ce se pot
tona ge 44,,Pp2 a erjg"zk extinsetJa1eior ca1am1
aspect)·; stabil1tat de durata' \tal'ea even . cu creqterea
~eferitor•_ la pinul silvestru si pinul neg,ru, amenajare~ padurilor va tari ex,perimenta~ 'posibila Joca rn.~diU, corelata i padurilor
manifesta mai multa prudenta decit pin3 acum. Rezultateie obtinute prm
extinderea lor, in ~ulturi pure sau iln amestec, sint in general ne:gati"-'.e,.
trtnse pentru
•
a - actorilor ,, ~ooretelor ·&
+

produce. • arii ta1·taiti1- •tatea pas

1 • tr"ri R9
reflectind carente conceptuale sub raport ecologic si economic. De aceea, Evolu,tia'.degria arata neces1
eultura lor va fi mentinuta numat { UJnmataarele ca2uri: a.): in statiu nile I •gl:'adulm
• : d,e Poluare, . _ ,
m care pinii vegeteaza in mpd natural (Yalea 'l',rotll.'jului, Vrancea :fi.a.),·
88

1
 • •• aturale si cvasinaturale, ele fiind llllai rez~,te .·
cu strugturi (gorp%,i8!},,' ii de@it culturile de rasinoase ef,,,}
decit arboretele ~rtiftcia le,d vecretatie al acestora. • e
f realultu natura e O ,. · • compozitionale 1aipropia-te de eel~ al~ ecosistemeior na'tu . .
in a ara. a • •• retelor amestecate, fiec,are, speoie coinponenta St! tun • l , • r- • t • . . ra e se mscne
,fo cond1t11le ar_?O. ndi-'ii de a.nboret pur, farp;t exphcabil da • 4,, categora _Ce4or mai_eficiente masuri pentru mentinerea 1si crester&4
apa,r intre specn.. re l a t·.
..,. altfel deett co caz ·r· c" 'j4iii hidrologic al padurilor. Caci, tinerea sub control a reginiului kid,
• • Inimul V
compo,,,a 11 S·Pec1, ice slste
avem in_ ve'd~re ~:z~/r e integritate. Astfel, in amestecurile de gor ro ic se in.ca<l-reaza m s.trat~1.a genera.la a naturii, PU:Sii in aplicare prin
melor biologice • • mafre•te :·tunizarea tuturor structurilor naturale biotic si abite, inclusiv prin
tei pnma specre 1$1 " productivifutea. pe seam·a
d ~t teiu1lui, pe b ansa~,.,. ,ptimizarea compozitiei arboretelor, · di,ferentia.t pentru fiecare. zona fito-
cu ' bo tu! • produc'tivitatea fiind mai mare em cea a ar oretuJui 1 op • • ' biotop.
Pblu'l ar re "", climatica $1 ' , . . • • · ,
, m • estecurile
urlidde ] goruneali . de. fag cu molid
' fa,ct·
1ornbi1e ultimei specii
· · ·· ·· . ' 1
mo u va r "'" = ·produc•ii m'aJorate pe·il seam-ad •t · 1mmuar11f- · cre.!i•teru in
Potriv1t teze1 prezentate mai sus, este lipsit de sens ince.rcarea de
volum si a calitatii fagului ; in amestecu~1 e e s eJar _cu rasin, product4 -, clasifica speciile forestiere dupa efectul 1r hidrologic. _Pot_ fi clasi:
si calitatea primei specii are de suferit din cauza frasinului, care in an4. a_ tei'numai. ecos,stemele. Astfel, molidisurile de mare altntudme, ca !it
mite statiuni se manifestii cu multa agresivitate fata de steJar•, amestecui ~ica eni/iurile, fodeplinesc un rol hidrologic excep~ional, in timp ce cul-
intim intre aceste doua i,pecii devenlnd incompat~b.il tsub r3iPor,t ecologk. 22,#. a m6id erect@ate ± etajul. fiiJgetelor _de deal au un efect hidro-
Alt exemplu se referii la ai,boretele ame'Steoate de gorun (sau fag) cu ,tu • 11Je~ativ prin retiner.ea in coron11ment a 20-300/o din precipitatii,
Jarice ; aceasta ultimii specie va realiza, de regula, productii superioare pe r 11 • tntr-o zona cu un regim pluviometric. rel.ativ same. dn schimb,
J,ogic
seama diminuarii cresterii in volum si a calitatii arborilor a3 gorun ,(fa:g).
Stejar ro~u. In amestecuri inti.me cu cvercinee, autohtone afecteaza pu-
t~ ti de deal indeplinesc cu maxima eficaci.tate foncpa hidrolo~1ta,
fa:?e erfn inteoceptia redusii a ziiipezii, cit eyi pnin formarea de soluri cu
ternic productivitatea si calitate acestora. Pe ansamblu insa se poate sub- . atit .'Palt grad, ail infilitratiei. Mult mai accentuat este efectul hidrologic
Jinia superioritatea arboretelor arnestecate, ecologic compatibile ~i raµo~ un m_ 1 introducerii pinilor in etajul gorunetelor sau in stejarete, ce-
nal conduse, fat:a de arboretele pure. Din contra, in cazul arbore-telor ames- negativ a» Amestecurile naturale de fag cu rasinoase functioneaza
te:3te, c?ns_ti~uite _ din specii incompatibi!e ecologic, productia poate fi rete ~1 g1rm_teteb_ logic de mare eficac:itate functionalii atit pnntr-o ~nter-
chiar mai mica decit cea a arboretelor pure.
ca u~ orgamsmbi{t a precipitatiilor in coronament, cit si prin capade1tatea
Teoretie a fost l_ansatii ipoteza potrivit cilreia, ,,Jn gen~ral, i-n con- ceptie convenal in s-traturi adiind, l)Jroces favon;mt te_vo-
ditii stationale date si 14 un fond de ,p1ioductie comparalbil, ore.!iterea unui ridicata de mf1ltrare 'cl apei . . · de adincimea mare ipma la
arboret amestecat echien nu Va depasi cresterea speciilor sale cele mai lumµI
Ca e:d afic ridicat al so~ull:id_piecuta/}agului si bradului. Molidizarea
re se dezvolta sistemul de mra _alcmadr fag cu ras · inoase ca $i ale celor
re1:1e crescatoare m _a~borete pure ~i nu va fi ma'i mica dec;tt cr~terea • etaJu• 1 ames tecur1 or e ' • v asupra
' · · n1u1·
1
PP?%"lor sale cele mai incet crescat6ares (piss6su, 1980), ee sVapunilor dm . fluenteazii negati- regim
1$ a$ eapta conf1rmarea • deocamt1 t· .. ' . ' . .. din etajul fagului, int?itleaun'a '.~tw-ii i scii:lillll'<I pe cele de etiaj. R_e- ,.I
$i in conditiile men • t' a a, ce,rcetan 1 e demonstre;aza ca, chiar hidrologic, ma.rind ?:'b1ite'le de v1~e d: molfd efe.ctuate lin aceste_ etaJe,
PUre. twna e, llnele ar,borete amestecate s11nt suiperioare eel-or troducerya tagutsf gr%$"" iiiio if@jis. pp,p%;
• Uneori, produotivitatea , i ca]" ~-- . proportie arroiate ,k a sf gig£,," ~?'
bilesc in -baza info.rmap.iJo ? . ita~ arborebelor ann·eisteoate se sta- • • Id cea mar mare v • · etelor 1m1m, ,
pentru arbofete Pure. A~~l;Pnnse. 1~ tabele'le de produ'otie 'in'tocmiite .%%"it 'd $jiffs;
Ite ove.rcmee.
ii#j;
m
d i$fi#$iii
. l ·._unle de p opt
de: goru,n1. sau
t e azitiv . . • •ie
v :, sii!lcet-ele ~1 P opi.,.
l amenajarea padriir; ij,, "halitate de calcui treeent aplic'ata ee
1ll1ii.
1 aninisuri
074 est@ lipsita de find,,{""!determinari cu caracter de prog- trebu1 reeva· U1a e po t pa malurilor. . .. al arbore-
obtinute putina fi in confoad· • 1rtuif11(,~fuc ne~ar, rezultatele astfel indigeni, ihcl\-1-siv-pentru pro ec t hidrologlc, compozi~nle+tcar:a de ta-
7"mai_prin experimia," 3."[,]?_S ,realitatea ; adearui va i staiiit ,,..• 'a tie sub rapor, • u ,implite ap 1 . . .
Pe de alta p r, ' taibilite in'ait •ele sa_ n. te cullturile de pmt .71
comparative, pre si ames.";; drata, i111fiin1Jind senii de arboriete' tetor vor trebsi, a,gt sni #sf4, 1,%%"i cisii. sir e
$,"$,gg3gie d@vies@is.,,,23de iifiife i ai ierj rase la exploatabili • raJSe, in statJUm av e se pot regenera prm
d,"mtg,iii fir#i,"lgif's @nor see isz molid, care fanphca t_:11~1 i gorunetelor, car r'ioadii lunga sau
hectar Pe sau PiloUri in ~mestec cu 1~ e la ar:?<Jri Uzol!ati sau gru,pa,ti in goer s g,era"%Z
1
'aplicarea de tratamen e
@jnf]; k.%± iii»
atib'ile cu functia om ozitiile-tel ~ ~ ._
?if
- Cri ·.t er11•• referitoare la fu • .. a e 5Pecn, e:xitria,poJiind dia-tele la icontiruua de regenergr%.gE E or @,sg#," T skis @,
p1na
P in Preze t • nctule de Protecti- hid iboretelior. Cu ,aoeeruii. neces~ici ale exploatabi 1.· r~~la!ndare se bazea~e
aduri·i· ·_tat
,,. • restring
n multe cuno•tin•~
,, •ti·· .,.,. ,ie 1 rologica. S-au acumulat
' le $tiintific rge,are scares4 ""?i..6isrfr9g.ii@is,p,,"%
arboretelor du, {{'% sint cel referitoare 1' Pnva1'd _roluI hidrnJo-gic al cluri reduse re units"?ii; %resier4 :j,, ~ks ta mvelul_ virse r i n a
!"e<:ente permit ,"pozitie si eftj hid a corelatia dintre srtructura ipe cer-cetiirile de. hi?rolog virstei m1bor'.:te la vurste ~an furile vor
in consider ,"?glares unor recon~~""ie I al ace.stora. Cercetij,rile reste odata ICU maJorarE:3 care· se realizeaz 8 1987). Cu cit c1 u rafata
"mnew ii&..2,""pi@if@iii"#,pg@i@, @re i i ii& 'Plbata;bilitatii Ide 1]Jrotect1ei982 ; Gas
~-a. 1973 • G i u r g I u, 1 ·-'e protec,,e,.
p! r, cu ainit se reduce ~b Praport
'neiiciente su
ice. !fezuJtat ca indnuna e ar 0rete Pentru padurile • ' • ·t le ce or u • tmere ' cu functJ:• · de pro-
, fi mai mari, fo l!ITT1t e t si cultur t !or
90 rea arbor-etefor SlpI'e strut- ,~ Piidurii acoper1ta • • OU wbore e " .
. [n compoz1ti_a
. atibore e 1
91
functional. Se intelege ca

I I
 • sa IP articipe speciile necesare fonmarii SUl:ieta·Ju-
tectie a a,pei• va trebm • b"
·b le componente a I e biocenozei ,. avinc
· d nu nu.,, • aoordatii nu numai Sipeciilor, dar si ecotipur b"le .
lui si subarboretuli
I %%"{#a i#portata hidrologica. To.todata fa" a_i bu1e 1in conditii t .- 1 precare. De pild4,
• • • stationale • · ,, r cap& 1- sa vege-
rol eco og1c,, • dar !ii o eose : vd
·a1 1 bricofauna va trebui in mo · :eoseb1t Prot.
<. d . • "na
apter4 i,7£2,%% "le ii fib@rfir@fbsti • : teze • a· crit-eru •• •
productologiice nu corespund pentru , m11impad,,
genetic ameHorati, ,
Jata,
nerea easi consti"" ",,jfilor hidrologice si antierozionale ale ·&'
ameliorarea insu$1 . .. - d,up•• degradate, pentru• care $/I,nlt • necesare furme genetice denn • m. , dere-_
•'""
temelor fores ti ere. .. . . "· ·1 f • nun t aces to,r co n,d"_ltn. •• pm1 a ap
t '.i\fa1 treuu:e
• :i.. • lam
" uritii pozitia amenajarii · Sy paduri ··1 orti .atad de specin 1 ta e d +· 1 t·
ifo C011C01' an~a 'CU Ce e. men IOnate :antenior, se precizeaza a, in
.s;

exo •Iice n rap ort ·cu ,rolul !or hidrologic.· t·ipeciile

a
·
d" exo ·t ice te '-'rasinoas
• ·
d erde pin sbrob' larice !j.a.) prezm a m •a,ces rpunc u,e -Ved•er'e scopul protectiei climatice, sint indicate arborete constituite at q
.#4frii@'ii@ii6 d,_sre·ii su.""K'
fiintate in statiuni favorabile speciilor _autohtone (fag, stejari),
rol hidrologic inferior acestora din urma, tocmai prin proportia rid14{&
a ,,, it mai longevive, potrivite statiunii, m cornJb.iJna,tii aJ.Jr'o;piate de ccimpo-
,a arboretelor naturale. 1 conditiile din tara noastra, mdose; e,
a ,precipitatiilor de iamii rntin.ute 'in coronament si prin degradarea «. tru regiuni1e de cmmpe si dealuri, rezmtenta la seceta constituie un cn-
lului ; la exploatabilitate implica taieri irase, nefavora1b1I•e S,UJb raport teriu fundamental la alegerea speciilor. Astfel, in silovostepa se va da
hidroJogic, aceste arborete neputindu-se regenera pe cale natural 4};
travamente cu perioada lunga sau proces contmuu de reg,enerare·;.:,p.r.i:n prioritate stejarului brumriu si stejarului .pufos, ifata de salcim, p1ni.,
virstele recluse ale eX!ploa·tabilita\ii, aDborete!e re.sipectiv-e sin,t inforioare stejar petluncu!lat sau plopi. _ . . .. . .
celor constituite dun specii rautohtone locale. fo mod aseunanator se com- tn cazul pii'durilor aflate sub mfluenta poluam mdustriale nu, se
porta si de
natural culturile
vegetatie. de 1•,¾imoase
• autohtone efectuate lin afara arealtiluf · , 'feC::tua culturi de rasinoase in aiiar-a arealelor ni.turale de vegeta-
vor
• 'ae1 e acestora ' dedit in cazuri justificate prin .. .,
cercetaru • l"tat
...e 1specia 1 e..
Criterii referitoare la funcfia de protecfie a solului si terenurilor. tie . It
C_riter_iile precizate pentru functia hi.drologicii sint, in ,general; aplica-: Criterii referifoare la funcfia de recrearc. Ca si in celela e cazur1,
bile si pentru stabilirea compoziti!ilor-tel Th. arboretele .destinate siit in- cnte' enu l de baza·. ra:mJine eel ecologic, urmiirindu-s_e rrealizarea ·• t·der arbo-
deplineasca functii de protectie a soluiui si terenuri-lor. Pentru arbore- • te cu compozitii -adaptate ronrli ti-ilor naturale, care sa poata 1 t con--
tele care IJJil'?epl~esc in mod special ,aceast~ fruntjie, exigeritele sfnt_:insa ~e. .J, 'rste cit mai inaintate si sa :pePmita iformaI'ea de arborete cu
mult mai mari sub raportul gradului de indepartare a compozite;-tl use a Yl • • . • • i relatirv p!,urien. 1n acest context,
f~ta de compomt1a arboretelor natural-fundamenlta,te sau natural-po'too- structuri vertr'ctlle de tip plurien $ . ·nter.es deose'IJ,it (stejarii, ul-
Avem
0 n
fiale. 15 in vedere faptul -ca anajoritatea acestor iarborete sint situate ,sipeciile de mare longevitate prez,mta un I .
m ?. d.itu
pectJv latio1'.ale
pe terenur1 cu deosebit
ipa t de dificile ,pentru veget,a+ia forestierii ,res.:.
Ln l g '
mu!, bradul, :fagul $.a.). denta suiperiori.tatea unor
consecmta :.. ele trebu·nte mari,d"pe• grohoti,;;uri ' pe terenuri eroda,te etc.· Cercetarile intreprinse au.
• scos in EWlu n,
oductia de oxigen; absorbtia
.
Principiul de i4,4 ,"? _Sospodarite in regim special de conservare,
ecologic, a ,PP?"Jabil_pentru stabilirea comoziii1or-tei fiid cel
specii, dupa urmatoarele crite"?_,"",,, +dve so NO, etc);
enaji'@ ikit2?"" @;a, msjimci <ff4ii iucikie dioxidu!ui de car b on !i1• a gazelor. m us I. 1atm ferii inclusiv ,p ulbi · enI e ,
obiectiv se ,poate realiza lin ' a_nivelul actual al cunostintelor, acest oapacit·ate.a de a fi<1tra tore ",%;etas ionizarea
1 rale sau de tip natural D cb~ditule .~'Or ariborelte cu structuri natu- radioactive • insusirea antifonica; pro _uc, a asi•gu.rarea calitiitii apei
1
• Referito r a ,•Il!ipadurnea • • _eose t' de eficiente ·1 sint
· fagetele si gorunetele. ·· favorabila ' a aerului;• • • insusir• • rile ,eS'betice
t te ; de • fag cu rasmnoase,
• · ca
t I e ames. ' . eca·J·oni~are favora'biJa
• a aeru_Im '•
nlor cu nisipurj mobile 1 1 erenun _or de.gradate, inclusirv a terenu- potabile s.a. Astfel, arborete
1
in vedere cle care i a{$"S P"ga si asocierea speeiior se vor avea Si• $leaurile de gorun si• stejar, t ·ar a:s1g,u.ra O inii a produc mu lte f£tonc1de . ;
aim4 eficacitate ,, j;" pd'ion4le date, pot veg@ta si finti6a cu •
Unele ra.;;inoase indeoseb"1 ienuperul b:le si pi
pentru persoane le cu. bob. car- d
gfjunii, pot fi fol6sje G4.}"! "Pgi Jung. 1n iaport ci pariiairiatiie ' • si'nt 1
siilc1oara, ciresuJ :nJopi··I ~-a. p e• ann~·tPmuJ s1lvestru ' ipinul negru ' saLcimul, arboretele de rasinoase nu n favoraferat gorunetele $i• am estecurile . f 'bilee
, •• , -, ' ,,- . • •
d10-vasculare, in soh"1111ib. sint de :pre . due" apa cu cele mm lb avora
b et
Specii• vor avea un caract er prov1zo . """• 1 e f" terenur•
· 1 ' culturile cu aceste 10
amehorarea conditi!ilor stationaJe .
1
riu, . llnd mentiniute doar pina 1a 'a• cu putine rasinoasei" fii!getele ,4,,,pamestecate, eta]%",_..
t . te .cu s1.1~oretele
ar or ,

de anborete cu co"'poz·•·· 1111 d e tip ' n nt contmuare insusiri potabile ; ianbor1etele_ op 1 t u oreducerea zgo;111otelor 'd·u pentru
• •• .., l . Se urmareste.., realizarea 1 f• ient pen r4turii constituie · un reme
@ditiilor stationate,,,,
0 "a'Ural. De pilda, dupa im bunatatrea Fprezinta un mijloc efi""_[ .,,tructurate
1
• , "" un e de · • ~ ,
m etajuJ gorunulu1• s·v1 d"in etaJul . 'P1lll e,ec'tuate pe •terenuri degraclate armonios structurate lupa legive
d n •
, s·zvoterapia in pa"d ~1· armon10s ultor ,boli. Cerce-
ritate Prin 1 culturi 'Pe baz· .,,,
f 1 •
agului vor 'fi inlocuite Ia exploatabi-,
· bolile sistemului nervos " cecaors+ "33, -corelatiiJe
d1
la u • a de gorun resp t· d . • t m-pozitional s-a dove ·t foar.
co_ e Jiificate pen t r- u a eVJ . en, .
•enico-sanitate
n nive superior functiile m . ' e<: 1·v e fag, care vor indeplm1., •arile
- vor trebui -contmua • te ~1 aml]J .
t ]or ~i insU!i1 •.·rile Jor ig1
Ja•iilor umane.
92 '4.ltiple atribuite. 0 deosebita atentie tre- ex,I• Stente
• !ntr'e compoz1, .,.1a. arbore .. _e dintre sana . xtatea popu , ,
8l 1ecreative, unoasterea relatiilor 4
 ~ problem4 prioritar4 a corcetarii stiintif'ice (M,
si pdure a deveni' ,ks
urinareste ca, pe calea _optimizarii ,, •
tie forestierii, compozitla-M Se stabilete A A ,
is:: Gisrgiu"";"is deosite, prin folosired_],%?? + +,

zi\iei sii se reahzeze ",{h"a

' • • vana tll
e, coorit, iaina si umbra,
, • • ·
ia}
il
ta • al-economice !ii conditiile stationale. • s, ???", /" ,mnee de rtete
!or respecfav prm t face fa\ii plopii euramericani sau s:alcia Se! • " apar diti@iii econiie .,$"8 piir@ riii
la acesie ceriite "9, E?' 3 i. i zoneie de un deosebit interes p:· el,
amenaJ··a 1 nentul va tr'ebui sa tina
, scam a. ICO-orgal"\lzatonce, de care
\ionata
ti peQtru
mai ales pro•m.uc\ia
caz ul pa·durilor-mar,c,
.,., compozitLa. arboretelor
· v::a l~: st
.sag1s_ ic, • • • 'troducerea de spedi ornamenta 1 e, inclusiv specii ea Valentele ationale, ca ii; /Iliisura Valorif.icarii acestui potential sta-
~eliora_ta
t1ce p~1~ m
cu Il1Sll.'ill'l
1
estetice deosebite ('in zone de mare intensitate func. pional de ctre biocenozele existente, se stabilesc cu usurint prin 4tent
descrieri ale arboretelor ; cu mult mai difieil stabilesc cerintele social-
\ionala). • . . . t . l · Oh· • economice, tocmai datorita faptului ca pen-tru compozitia-tel prezintii in-
Solutia arboretefor ,pure, din principiu es e exe usa. tar 1~ et.ajuJ
molidului sau in cel al fagului, unde in mod natural se fonmeaza a+ teres doar n_evo1le d~ perspect1va, 1n sensul _unei perioade de prognoza de
rete pure, speciile disemmate n:1?resc e~ectul est:tic , _de p1lda, este Jlls- Iungii durata (uneon de peste un secol). Orientarea dup4 cerinte de mo-
tificata introducerea unor specii de foioase (mesteacanul, fagul, so#, ent poate conduce la solutii efemere, In d1scordanta cu obiectivele de
sul s.a.) in arborete de rasinoase si specii de rasinoase (brad, molid, 14. jf.'cmd aceste cerinte na pot fi definite cu sufieient certitude s
rice $.a.) in arborete de fag. Pe de alta parte, potrivit principiuhut , plic.1 princip1ul ecolog1c, potr1v1t caru1a compoz1t11le naturale sau cele
contrastelor se va evita repetarea aceleiasi compozitii pe suprafete mar~ • ~e tip natural oferii cele mai mari sanse ca, la virsta exploatabi!itatii, ar-
de aceea, p;opor\ia speciilo-~ in amestec se va modifioa de la un loc la boretul sa riispunda solicitiirilor multiple_ productive si ecoprotective...
altul, in limitele admise de condiJtiile sta•\ionale. Din compozitia anbore- Dar_potrivit legilor biologice de dezvoltare a arboretelor, compozitia
telor cu functii de recreare nu vor lipsi speciile necesare pentru for- sc modifica de-a lungul existentei lor. Unele spec11 din compozitie sint
m-area subetajului si a subarboretului, care :pe lijn~ii ililSlli)lrile lor eco- mi J'ongevive, altele, din contra, in mod natural nu pot rez1sta pina la
logice, prezinta un deosebit interes peisagistic, ridicind nivelul de n. t mari De pildii in cadrul unui arboret amestecat de fag cu mo!J_d
v1rs e tat iirl• etaju:l fagetelor•
iinf" ' de deal de protuctviaed :tt inferio ._., · arii , ' molt ·
expresivitate si intimitate al biocenozei, Totodata, compozitia, arboretelcir
va fi, pe cjt este posibi!, modelatii si la formele de relief sau la construc-
&, j"" i#dis pentri.satisfacrea_unor eerinte de lemni pentru celuloz4
tiile ce trebuie puse in evidentii. • u • t j mult de 50-80 a111, m tunp ce fagul - m m
- nu poate r~z1s ~ ma • • va fi condus pina la virste inaintate de
• In privinta pudurilor destinate ocrotirii integrale a naturii (coristituite tergse_economice $i 8$",,urea starii de masiv a arboretutui, din
120-140 am. Apoi,_ pm~ . . are uneon necesitatea de am-
In rezervap1 naturale, monumente ale naturii, parcuri nationale), ca sin- cosiderente ecologtee st_191""E,"E,,,," a€ j@tor iii in cit
~ura solu\ie se impune cea bazata pe compozitiile naturale, ca ~i in •situa· ,traduce an q:nnipozrtie specl! am:d t opor•ia unor specii trebuie sii
lta arboretelor destinate ocrotirii florei si faunei rare (Don it a 1·982)°". • ) • d celeasi consi eren e, pr ~ b•
In cazul parcurilor naturale Ii • . . · ' • · <le molid s.a., , m a .1 . . ii la maturitate sau la exp 1oata I-
rele cvasmaturale
• 1 - l -1, Pe
d . nga compoz1tiile
. · naturale ' se admit si fie mai mare la regenera_re ~ mai nuc mitii. specie sii. fie introdusii
0 • t·. va fi necesar ca o anui in subetaj intr-un ar b ore t
P ate varia • ncu
• •in raport pac w-z e cercetiirilor.
scopuJ e znteres $tzintific, ,compozitia
. arboreteloi: litate. In alte situatii Brad
1d • • troducerea ta u 1u . · m · tr-u n
pe parcurs, de p1 a • m . t . formarea subetaJulw
, I
5.3.2. DETERMINAREA COMPOZIJIEI-JEL de fag, a fagului ori a carpenului P"""" , ate mart pentru produ-
arboret• pur de gorun, care tre b: uiie .con . t us a arboret de pin etc. Rez wt·a
Definind o conditie ce -t b • . "' I
cerca de lemn de f urmre, • a fagulu1 m . r_-un a compozitie-tel, ci· mai· multe
lurii arboretelor s· 4, _"ePuie realizata pentru. normalizarea struc- I
deci ca amenajistul nu va stabili O smgu;e mai caq1cteristici mome~te
• .1 a paturii, compoziti \ 1
Jare. Prin compozitic-tel 1.'
. . -
,Ia- e constitme o baz_a de amena- asemenea , compozitii, • .. avir•nd in vederesi cecerintele economic • e .,si ecologice
. .
j
un ar.boret care arm • se _ntelege combinatia de specii stabilita pentru I
• • mnonzeaza amest l d .. . . sau etape ale dezvo • !ta rll,. lui • precum mpozitiei vor fiI c u atit ma1 tpreclS bT- ;
1 I
~1 al modului de grup . . cu e specii sub raportul proportiei de vii tor. Starile finale sa» rs"%, ate as vars esp9@
social-economt, .""",°
• • • $
1
1
Ir, tinind seama deopotriva attt de ceintele
le exigentel
tente1 •lu1. Este vorb a d espre pun,
O
, ·
ecologice
d
. . '
in orice moment al exis-
·
determinate, cu cit
' ,,
tatii; dar, in aceeasi ma
• virs • t .a arboret
. .. sura vor I
_ f' uitot mai recluse P osibi1Itat1Ie e mo
' . la anumite cerrnte. .
.
_ compozitii-tel
t
'
cu
, cenn\ele social-e "conomice,• ere e aco::d. a compozitiei
in 1pp{4 • arboretelor · delare a compozitiei arboret"",', sa sa st@bi" a none-
1
,. d e9I• nu ·va It re va avea m vedere
.. . cefazau de pari~ .')I.
Ponal ; b) compozitia mitele admise de : a) potentialul sta- •
• • .,.i s area !or r A p
sq ,,'
Amena31stul,
• In lucrarea Pa, ea a. -entru Suprafetele
- far vege- pentru
t I • toate stadiile de d_~-.zvo_ : ~e masiv, treceru 111 omente definim
• .. • • • hiden1 star t u aceste m
•• In lu .,. u Urile noastre • · · . e e 1nteme1eru, me , .. ·r· ln rapor c ·egenerare; com-
vs+es""#,in" iii $"pipe ersr«rs, rooo atingerii virstei exploatabilita/1. e} . compozitia-tel 1 a 1 ozitia-\el in sta-
urmatoarele compozitii-tel (OP""_Ai de masiv; comp .
• • Unle de protectie ( G i u r g I u.
Pozi\ia-tel In rnomen tu l I inch1der11 f' la
diul• de puris ; compozitia-t ·.- tel ma 95
•• I
 In cazul arboretelor existente, indeosebi pentru cele treeute 4
• r • t· compo;:itia fmala poate diferi de compozitia optin Taelul 4.4
"".
P_
iiifs@, @,iii jiff@@ii"#%?.
• fritoare la reducerea posibilitatilor de modelare a com ozi\ii de regen'erare ~i compozi\ii-M finale .
ma1 sus, re en O l f t· · . . '"P0zi- $%%'lG .twdr@iii@ 'iifs @r G!}]",pee s@pee «oa
tiei la virste inaintate ale arborete or. i:i.prao ica, . ~ompoz1t1a optiina
s, t abilit
1 a
in asemenea conditii
, esteb"ldenum1ta
• ·t·compozitze la- exploatatz·z z-·
tate • ea reprezinta cea mai favora l a compoze 1 la care ajung arboretj
-
I ·egenerare a padunlor (Minister ul $
de 1
,- Grupa cco1ogic?'l
'; sc eme $1 tehnoiogii
1 v 1 cu 1 tu r H, 198 )

I
7

la virsta exploatabilitatii, tinind seama de : compozitia lor actual; 4,_

·b·i·t· tile de modificare a acesteia prm masun stlvotel::mtce sensui
Dcnumiren j Simbol Bonitatca
sta\lunif Compozilin
de rcgcncrarc Compozilla-
s1 1 t a
compozitiei t si· ffunetiilor
• • • d late
optime, corespunzatoare statiunii · ·1 111atrib44 ,- . \
I
\cl (llnala)

Mont., n-pi-emonta n de fagete, XVIB s

fiecarui arboret. Dupa necesttatt pot ft stabt~1te comp~z1t11-tel_ ~1 pentru soluri brune-brune luvice. 6-8Fa 4
2-4 Br, Mo 8-10 Fa+
finele primului cteceniu de aplicare a amenaJamentulm, precum i;;i Pen- Volum edafic mare 0-2 Br, 1'lo
tru alte etape intermediare de dezvoltare aarboretelor. Se inteleg& g Deluros de fagete, soluri XXIVA m
pentru arboretele tratate in codru gradinarit, prezinta interes doar com- bru ne Zuvice, cu drenaj im- 6-8 Fq +1-2 Mo, 7-SFa +
pozi\ia-tel finala (compozitia optima), care poate fi realizata pe etape, Br, La+ 1 Pa,m, 2-3 Pa,m, Fr, Ci '
perlect. Volum edafic mijlo- Ci, Fr
prin control. Pentru perioacla de transformare se stabtlesc !;,I compozitii- ciu-mare ,
tel intcrmcdiare. '
• Evident, la fiecare nou amenajament solutiile privind c"ompozitiile-
Dcluros de gorunete ± fag, xxvmc m. 6-7 Go+ 2-3Fa 7-8 Go+ 2-3Fa
soluri brune luvice-luvisoluri. + 1 Pa, Fr, Ci, Te, :z:Fr, Cl, UI
tel se, pot ameliora, in raport cu noile imprejurari. Schimbarile radicale Volum edfic mijlociu-mare La '
nu sint insa indicate; de aceea, se impune mai mult discernamint Ia Dcluros de gorunete, iuvi- XXX B i-m 5-6 Go + 2-3 Fa 6---7Go+
stabilirea initiala a ei. In raport cu co.mpozitia optilma (finala) se poa·te soluri acide. Volum edafie Ca+2La 3-4 Fa, Ca
mijlociu ,
intocmai harta pli.durilor de viitor pe unitati de gospodarire si ocoale.
;,
! •
Din cele prezentate mai sus se poate constata ca atit compozitia-tel .. viito-
..
finala, cit si cele inlermediare constituie obiective silviculturale, care se • • .. • • ind searna de functia atribuita
I a particularitavlor statmm1_ $1 tm utea stabih urmiitoarele compoz1-
,, infaptuiesc prin lucrari de regenerare, ingrijire !;ii conduce:re a...arborete- ,aster«t gr"E$,,272.%iii$jg; 4;%.
'I tii-tel ; la regenerare , a1 3d,or:9Fa + lMo; fmala. _a , _
I 'I iI
3
lor. De aceea, in amenajament va ft necesar sa se planifice toate ma-
surile pentru realizarea compoziiiilor-tel stabilite. De cele mai multe ori
±Mio. 1a icepatal fgzei " %;£ iii coif %;ii 1g;
1o Fa. Petr exemplalg3; P?%sire s sari d6 ma,,,2."".
tnsa intlicarea com-poziµei;-tel va trebui insotita de precizarea modului de • • 1 , ai gra ruca 1 tu ala a ar or ·
grupare a spedilor in arboret si de etajare a acestuia.
nerare aJuta ,a ? n:1 d a regenerarea na ~ . in rijire, astfel
rares _gotar,,esd"";a Gisi ii "pg.%~#+@i
ln mod practic, compozitiile-tel se stabilesc prin amenajament in Parcurs, mohdul se va . compozitia .va cupr . date neputmd
indt, la virsta ade 70 -80 • am 'ie, in cond11;
• , 1•u e .stationa1e pinii
.· himb, , la virs-
-
baza unei multilateralc analize a conditiilor stationale a starii fiecarui ,.
de mold 10)._acest4,% i2o ii an};" ,ii: ij corpie-
arboret, in raport cu functiile atribuite.' In ultimile decenii au fost ela- rezistag pi1a virote "2,%,a inactini,fund",z. necessr ifs-
borate $i solutii tipizate si oficializate prin instructiuni, ci:im sint· com- tele/de 70-80 an_1 mo riis,"," ins pnontara
pozitiile stabilite prin ~Idrumurile tehnice pentru compozitii, scheme si tarea golurilor eXlStent ' - acestea sa f1: .
tehnologii de regenerare a padurilor" (Ministerul Silviculturii, 19.fl7). So- triei cel\:llozei, fa~a ~~ P~~retului in cauza.. . e mdrumiirile_ tehni~:
lutiile sint date pe grupe ecologice ; acestea reprezinta ansambluri de orot«cents a» an. .airs sf#pg"%iGirs "%,,2.
tipuri de ecosisteme forestiere relativ omogene sub raportul potentialu- Cu toati'i ,posibilita~~ nu pot da solu\~~r. Sid.v(cultura, t(regional).
lui stational'. Recomandarile se refera atit, la compozipa de regenerare, ' mention@te ab,,°%~a isir,%,3"Greif@e " ass
ecologic4 it@nit3 ",r de cg9?h"A@i fir; sirs sis
cit si la compozitia-tel finala. Citeva exemple se prezinta in tabelul 5.4. geografic imphca m 1 din ,l\'IoJdoV 'tia de regener_ um s-a ara-
Solutnle date au un caracter general, lasind · oarecare libertate penttu • De iiii, positru, fg"Ph ,3 sppp? } ii,%ye%# cs.ma y
adaptarea compozitiei concrete la particularita\ile fiecarei statiuni. Ast- psi@@i». igate.,"Si! ,,4i sf;$Si @jg;
fel, in cazul unei sta\iuni din zona de deal de bonitate superioara pentru tipuri de egosist",i coP""i scmg%, {ii sea p2%;a
fag dm grupa ecologica XVI B; in baza recomandarilor din tabelul 5.4, tat,. la rezolvarea,P%Gk +r re," iiiti; •
de f.unctia a,tribU1ta 11_ fiecare c_az • factorJlor de pia de cele ale
• • Analiza actualetor grupe ecotogice arata ca in multe cazuri acestea prezintii
jistul este chema:t ca, Jn multLtudinJa el se vor apro 97
oomogenizurii
accen!ua~ eterogenitate
lor. ecologicll, ceea ce necesit
. viitoare ameliorilri in vederea trivi.tii, tinind s~futii!e adopta1e e. ,
n,u va gresi daca so ' ,
96
 • • • aturale cvasinaturale sau natur~l-.poten{ia1e, trectp:d Pri .
pozitiei n • al viitorologiei toate itendmtele lra mo:da, e,f,~ere n f1l.
" at#"%Gitt@n ii c@viii@ "rei"ilia, bilA conducerea structural-funqionala a a.c=~ ta , t
l
natura e ~1: soc1ial-economice
- ale. tarn noastre, a11bo.retele
It indi-e
pure. nu sint:.'
·
~"' ct uate (G i, u r g i u =,ora
• baza cer,ceit"ar:1• 1 or efe Di s spre s •r. ea optima
) ·• n
t 1
0
or a 1:mu_laite Pe P 1 an mon:d1al,
. • pr•2zentiiim
5 es cu ~.a., .~ 1 a
cate, cu exceptia unor statiuni extreme apte pentru cu1 tUrii. 1?.Ure de Sal. cuno!j t"illte 1987
in cele ce urmeaza
• au plopi • dar si in acest ultim caz, dm motive ecologirce ~i a°' jaloane1e de baza utile .pentru orientarea amenajistului la stabilirea tipu-
I l cun
tice, sse just,Hica, solutia
., cultunlor muutuet l
lti3lonale. &ene. lu1 de structu~~ pe arbo:ete. Odata stabilita ca optima, aceasta structura
l • devine o cond1\)1e de reali,zat, respectiv baza de amenajare.
I ' Arboretele amestecate, avind compozitii naturale, natural-potent,1 IRealizarea structu.rii necesita un anllmit tratament motiv pentru
sau de· tip cvasinatural, ameliorate dupa criterii economice sau de Pro. care, frecvent, in loe sa se apeleze. la notiunea de struct~a, se folos~te
tectie in limitele ecologice admise, sint compatibile in cel ma; in-alt g.ria,i:J expresia de caractenstici ale tratamentului de aplicat. P.rin itra\ament -
ou functiile multiple atribuite padurilor, ceea ce se justifica astfe] : posecfa 111 sens larg, - nu se, in1elege doar metoda de regenerare, ci sistem~ d_e
un grad mai ridicat de polivalenta functionala, putind raspunde in asuri silviDulturale ce trebuie apHcat lntr-un ar.boret de-a lungul vietii
mai mare masura multilplelor ceren economice si solicitri tsoc1ale schirn- f\ Cunosoind stru:cit.Ul'a, deteriminata de functiile social-economice atri-
bu :t devine pos~bila stalbilirea tratameritului necesar realizarii acesteia.
batoare ; prezinta o rid:i:cata stabi1itate ~i efrcacitate f~c~ionala, cu con-
ditia ca amestooul sa fie compatibil sub raport ecolog1'C ; toto:data s<lnt ~ ';; own vom vedea mai cleparte, el'_ se stabilete in functie de condi-
iDII.. 1eP naturale ' de telurile
•
social-economice
.
si ecologice, precum si de posi
d e api1care a lo r.
capabile sa se regenereze pe cale nartura:la in conditii superioare, permit bilitatile tehnico-orgaruzatonce
cu usurinta aplicarea de tehnologii intensive de iregern:!rare, •prin care
se asigura permanen1a starii de masiv si a exercitiirii functiilor de pro-·
tectie, precum si perpetuarea fornnelor genebice create de natura ; soli- 5.4.l. ST,RUCTURA l'IATURALA . . . . ' . 54
cita consumuri energetice minime din partea sooietatii ; penniit adaiptarea P • optima lor dirversiiate structural ecologte4 st genet%,";
unor virste ale e)Gploatabilitatii ridicate si, in consedruta, a unor dcluti rm • • • ltii. ta'bihtate ceea ce e
s5.5. e), P«durile maturate pre?i"%,",J,";; re recarie siinfifie
mari, adecvate exercittarii in donditii supenioare a funotiilor mu1ti,:ple atri-
buite padurilor•. Chiar si numai din punct de vedere pur economic, ar-
insusiri ec@protective de %,%,, " devar izvorut din insa~l strat~-
efoctuate pina in prezenlt_co t~r:ade-a lungul mileni:lor, a s~ectai a:e
'i
boretele amestec-ate consti,tuite din spetii potrivite statiunii asi,gura econo- i•a naturii. Se intelege ca ~-a ' . eel mai inailt grad i-a asigurat e -
miei nationale produse lemnoase intr-o structura sortimentala diversifi-
cata, in concord.anta cu multiplele opµuni ale viitorului.
fe structurale ale padurn, cadre wh1"drolo<ric geomorfologic, al protec-
dt de ,ve ere ,,. • • t• t· · umane care
lib'""rul dinamic• •
din P"", act aspect strategia sci""%y"},, ~ad
Compozitia-tel nu treibuie sa se aibaita esentiai de l'a eompozitiile tiei solunlor $1 _chme1. !1uiasi echili:br.u, como1~e cu_~tra;:gnaturala sint
arboretelor naturale, cvasinaturale sau natural-potentiale. Includerea ur reste mgpt"%g2,f &ie ni fr<veife
l·-e-gula tipurile strue'
P%? cir si ii&
in compozitia-iel a unor specii exotice sau de specii autohtone cultivate • • lativ 'P ur iene ': pe -suprafete mici
in afara arealu1ui lor natural de vegetatie nu se poatte !faoe deait pe baza cele pluriene si re , . - . temelor forestiere .
unor cercetari experimentale de lunga durata si a experientei d6bindite forme structurale. ·or,iitate ecoproted1va a_ ec::!ne ne ofera cer-
de gospodaria silvica. Optimizarea compozitiei prin modelare matematica Un exemplu de%rice c,in"" his @s molid
este pos1bila numa1 mn conditiile unei autentice fundamentari auxolog1ce, pluriene nat:urale fata B :t n di u si Ce n_ U$ Disses cu $-~·• 1987)~
includerii in model a tuturor restr1ctiilor• ecologice si silvieulturale nece- tadle ef«tuate de area : G I u r g I U ,pea rin regimul ter
sare,_ ~1. alegern une1 funotii-obiectiv muiticriteriale. A.plicarea far dis- %5. "ii@ijs %2y, "%. ii, ; az4± <if# e;
cernammt a unor solutii ,tip, stabilite la nivel iepuJblican pr,in indrwnari
cu caracter general, nu poate oieri riezu1tate sati\sfacatoare. De a,ceea, EE#Er±ifs@±ii?
nismelor din so • •rv- rispectiv me tf 1 pentru un caz 80/o mai
amenajistul este chemat ca, de fiecare data, sa ia dec.izia :ce'a rnai cores-
Punzatoare, tinind seama de ansamblul factorilor de influenta, dar far mt oca _ me,222 ii@rs,2"k'tic;i,,1 .ak 2
ra1e.
sa se abata esential de la compozitiile arboretelor naturale si cvasinatu- litiera, ceea ce "#?ii ssh@ @ iii,i; ss Si@ii6
Mans, eez:,i& esien2?2ii @r ipt ii#a ,
mare demt in } Giii ;P&ii 4 ,,,"ii iii@is
gen'eral sulb_ 10/o ·, l S~a observa . sint in totaht,i.ee mare altitudine
5.4. EFICACITATEA FUNCJIONALA A ARBORETELOR TN RAPORT rep g,pa,±
epenisuriior • ·tat ca
j%; ij ,ii. ±iiji;
oo·nara un t . d aei' rece .
CU STRUCTURA VERTICALA ~ ACESTORA. TRATAMENTE kt#jj,,ff %$$ iif s" i
unrleplinesc ,in \~~~dini mai JO~S~ scungerHor pre trudur.i (eohiene, re_a-
Arboretele pot fi structurate in mod diferit pe verticala. Din aces padurea de la a l de a:iipada, tele cu alte s% , 1 motiv al llp-
Punct de vedere se deosebesc ma~ mulite ti:puri de structura : naturala, culme, a avalan""",, ,aimt, a"P%hf,, etru simplu
~~~:~ena, ~elat_w PlUr1ena, relativ echiena, eohiena, etajalta. Pentru ame- , t.. • a eroz1unu. ~ . • ace.site f: 99
pitatii $i t indeplini
1
{" 1 1
PP?dUrilor este forte important de cunoscit reatia dintre strus- ti,v echiene) nu P .
~ e cac tatea funct1onala a anboretelor, a:stfel incit sa devina posi-
92
 sei . lor de sta:bilitate, . fiind
decimate de complexul fa
torilor naturali nefavorabili.
S-a ajuns astfel la urmiitoa-
rea concluzie : ecosistemele
forest1ere naturale prezintii
structuri ?Pti1~e sulb taport
ecoprotectiv, fund rezultatul
unui indelungat proces de
adaptare si autoperfectio-
nare. Ele sint .ca,pa:bile sii
indeplineasca Junctii multi-
ple, care nu, se ,pot exercita
plenar decit in prezenta tu-

Gast±ii
turor barierelor de rezis-
tenta create de natura intre
golul alpin si padurea de la Fig. 5-6 - Ciclul fazelor de dezvoltare !n.codrul
secular Giumaliiu (Ce nus, 1986)
altitudini mai joase (jnepe-

••
• :,. - Structura verticala a
s2@@a2$3.%
unui arboret natural 1
"-...,'
nisurile, raristea de arbusti de climat rece, raristea fragmentata in bio-
grupe, molidisul ecotonic, molidisuri de limitii internii) ; fiecare biostruc-
tura mentionata reprezinta itrepte succesive de -adaptare la impactul cli-
S:atioara P urien din :::odrul secular matic alipm, care nu poate lipsi din lantul ecologic echilibrat de naturii.
Cercet'arile efectuate de Cenusa (1986) in codrul secular Gitima-
n liiu evix:le-ntiaza diversitatea, fazele de deZJvolt-are (fig. 5. 6), stabilitatea si
polifunctionalitat~a supe;ioara ale padurilor naturale de molid. Alte
exemple sint cif~rite de Dis.sescu (198.7) (fig. 6.4).
a. Cercetar•i e;f•eduate in ecosisteme naturale de fag si molid pe oarsturi
din Munt1i Apuseni si in nordJul O}teniei,_ efectuate de D ec.u, Ra ca-
vi ta !'i.a. (in lucrarea : G ·i u r g iu, D 1 s s es cu ~.a., 1987) d~10ns_-
ti treaza staibilitatea eyi ieficadbatea functionala ridicatii a .. acestor p_ad•:11'1•
n • Toto.data au fost e;videntiate influentele ecologice negative ale taierilor
b, n rase de refacere" asupra regimului hi.drologic, eroz;un11 solulu1 ~1 struc-
turii
. •. 'iaunisbice..
. ., -rt•,..;·• .• e care explica . insusirile
. 1 ecopro-
Dupa principiul stab: I a,,1 max1':11t 't. functioneazii tqate tipurile de

-
tective d!;l, mare i1:1portanta pentru soci~e\it atit de elocvente, ca si cele
ecos\steme forest!ere na~rale._ Exe~!~ nahlrale din silvostepa, cele s1t_u-
prezentate mai sus, ofera ecosiseuri cu pante mari s.a. Padurile
ate pe grohoth$Ur-i :pe stiincarn, ,pe . e 1 -d fag prezinltii -o exteptwnala
&mesltecate de fag ' cu • ras1n
• • oase ca . 1ct·ce daunaitori
e e ' biotici e tc •,) iar
• P adu -
rezistenta la adversitati (vint, zapa a, proceselor de uscare ancrunaHl..
riile de tip sle&u sint eel ma1 rar sub~iouirea ]or cu 'ecosisteme tores-
Distrugerea paaurilor naturale s% , aut consecinte ecologig $5;]
I ' . . . . . taJbile totdeauna a 1 maitetice-~i
man. -o,o a a,
tiere artificiale 1 inst ' fta distante temporale igienico-
nomice gave imediate %""",j poseda alese insusir !pa al turismu-
arboretele cu strutpg%.ii cress@a ye ls,p2,"" ia»rile natu·-
sanitare. Asa se exPli"""; }lie naturale : slvote"""",, a4&itific impor-
hut si mediinet pent,E2a consid,erare. Sub ~flnalii. Se ~tie cu cla-

Ee.'-
mle es,te tot mai mult u turi naturale es'te ex-c:)icii inaMa lor polifµnc-
tanta arboretelor cu str";", coststeme, gr {naii lor structurale
ritat-e ca ,stabihtatea ~ces orte O consecinta a. LV
vionali-tate_ e~oprotectl'va, es, 101
/bJ, Pluriene grad· :;ic_turu arboretelor e·h·
narite (c) si . "Irene mono-
cvas1griidiniirite (d)
 1 • • genetice • tn acest cadr'll diversitatea stru'Oturii pe Verr •
eco1gee%!' 6ozitionala, de{in _un_rol hotaritor. Dua ,,"
ip, },"};" 5 e'coirii ad-ifiteran a sir@ii' #!zi ectiv important re_al_izarea. de soi'timente valoroase de lemn in ca-drul
ma1 ara a , n t du] d st. tu Ur1, pad,urii rational cul<tivate,. m ca,re scop amenajarea pdurilor are un rol
lor naturale; este vorba de a le cunoaste mo le . I uc r~re ~i. fune, jn,portarut. . .
+· are, in scopul unei rationale gospodarm a patlunlor cultivate. L ®cosi-stemele naturale virgine sint in intregime supusc strategiei
ona2/1987
nr. e, +,
obliga la efectuarea de cercetari in aceasta sta 4; i.
direcfie, respCea aturii, care tinrde. sa sonstru'iasca sisteme ecologice natural-echilibrate
pentru cunoasterea structurii si a leg1lor de functionare a ecos1sternelor n ib raport termodmanm::, ceea ce le confera peremtate i maxima sta-
5
forestiere naturale. 1;1irItate. Dar r-aportul dintre produ:etia primara a procesului de fotosinteza
b_i onsumul intern de substanta organic asimilata este aproximativ egal
<Sub raportul biomasei totale, arboretele naturale nu sint infer4, :jl c ·tatea • tot ceea oe se produce este consumat _pentru mentmerea rnte-
altor forme strudura'le; in statiuni comparabile, pe man penoatle, au
0
productivitaite eel putin egala cu cea a arboretelor altfel structurat
%hi±ii i sidis rcirri ii@if i,pg;
gn a ~uc'\,i'ei prim.are nete lemnoase este atnibmta soc1e!at1. . i(taieri
"2,3,,2%27
Daca analiza se refera numai la productra anuala de lemn, in hteratur'a a pro. , deteriora dacii. se vor aplica tratamente m ensive
de specialitate constatiim afirmatii contradictorii. Ele provin din corn- ecologic nu se_ 'a • .. d e loatare rationala prin care sase recolteze
gradinarite)
• biomasa dm trunc n aroru r, restii fitmasei rimiintd in eco-
si tehnol8"!"?%,$,4Gr
pararea necorespunzatoare a datelor. [tr-adevar, daca, in conditii s4. numai • la a sU1bstante1 1
tionale identice, se compara cresterea medie a productiei total la vi.rsta sistem pen~ruceree
lorLC,menona
I'e +; ate mai SUS ' amenajamentuil, prin mijloace e
exploatabili<tatii ar,boretelor echiene cu indicele de pro{luctivitate al ar- -· P.otriv1t
boretelor naturale aflate :in faza de ,.im1batiinire", cre/;>terea acestor,a cl.in lui propr-ii, va urman : ib rete naturaTe .in sistemul rezer-
urma este inferioadi fata de cea a anboretelor eohiene. Dim.po:tri-va, corn-
parativ cu fazele mai ,,tinere" ale padurii naturale, rezultatul nu ma_i este
osore ger pgz;
t le si de a a na
2]2z";"a •
sii±ifie iegg,eh:
· · ind protectia
in favoarea arboretelor eohiene, Im:poltant de retinut esite faptul ca arbo- var,p22%""$.ire iii@are,ii$,p.% ti rciii is
in :bene l'<;lli. Alte paduri naturale po J borntelor in grupe,
retele naturale, poseda un exceptional potential silrvoiprodu'Ctiv, ,care prin
mii.suri de !ration-ala gospodarire a lor, poate fi folosit in scopuri econo-
+,me%j" i,fi siijsr,
valoare e~seatea'orii funot,ionale (tab. . , m
efz33 si r ii»

mice, in conditii de maxima eficaditate funtctionala. Astifel. inrterventii·le sulbgrupe ~1 c • "' 'al de conse!"\J'.are. tuturor arbore-
rationale in plafonul superior al al"lb.oretului plurien natural, axate pe podarite lin reg1~ sp~t iJrn specie! de co~serva:e ~e turrctii speciale
1 ( e:Ktmgerea arborilor imbatniniti cu coroarie mari si defectuosi, declan- ·b) Gospodanrea in {e~estinate sa indeplm~~\; de categorii func-
"· l. telor ou structuri naturale, tan:ta (tncaclrate in tipu
$eaza fortele prodUlotive latente ale e·cosi•stemului. 1n, consecinta, a:cu-
mularile de biomasa lemnoasa se majoreaza, prin contritbutia auxologica de prote'ctie de m_are impor ·n regim de. codru gr~-
a arbonlor eluberati de urrnbrire. !n aceste noi condiij;ii, chiar si exem- ti'onale ; tab. 3.1 si 3.2). 1 • de paduri natur?1ed1 tipul de eco:;istem) .f
plarele aflate o perioada foarte indelungata sub acoperis (la fag 10 9,c,nip2 %54@" fij.%ii jz
0 ani : la brad 50-80 ani) intra intr-o faza de crestere normal si susti-
nuta Pilla la virste foarte inaintate. De aceea intro<:lucerea lor in circu-
an a",die rig@pip %,2 #6riff
cadrul carora?',=ate conditiil%,"g,me aminarea te
"%222 iiro-
itul economic nu va trebui realizata prin aplicarea de tratamente caredis- in
l
care nu ex1s
• tu 1sive, ca SD
· ig ura solutie
.
tr~g a~easta structura de o exceptjonala iniportanta. !In trec_ut, majonta_tea bamente tn ,e!1! . '•tul economic.
padurilor naturale au fost amenajalte 'in regiim. de codru reg.ulat, care d,ucerii.lor in circui -
lillplica structun de hp echien sau relativ echien de stabilitate si func- • URIENA • ·t qi in cele
• d • naturale, oli-
'tionalitate redusa. Inse9i fagetele, astfel echienizate, au si vor avea mult
de suferit din cauza adversitatilor, cum sint seceta si atacurile de· 0 r-
a sour"",
luriena se
....c
•
,pp
ai ales m
pt$ i@rip,z,222
bradetelor,
Cl

·steme
e hes t es fag i. Continuarea procesului de echienizare a pii.durilor. spg ?± gi@;g
gospodapte m tecurilor de "ins,
,".%i«rii ,,Ge
wag s
naturale ar f interpretata ca o mare greseala savirsita constient, cu a.tit
atsurt1or. ,22;2 3airer;ti ier$jirirs,pp2'G-
mai grava cu cit astazi avem la indemina cunostinte stiintifice de necon- - neto-fage
gorur e • du-pa prtn
,ct· amk:e, ti ,(frg. 5 . 7) ' pnn
. dispunere a srnluriene
em sm . t in
testat ce dovedesc SU!Perioritatea polffunoti-onalii. a aicestor paduri naitu- OI\gamzate, m_l • componen •. (fig 5.8, c) ~1 rboretele p mice. Arbo-
rale, care, pe drept cuvint, pot fi denumite tezaur national viu ; prevederile a vrstei srb"],,,,, « erig!!" sits4pi:#ics"", ~are
9 1 r aces o t etaJe . silVlC plunen
Iegii nr. 2/1 87
$1 conserva. in intianrpinarea cer-intelor obiective. de a le o.crot'-i coroane o n,ai mul e " ecolog1°
a , de cele .,a~fice struc-
radacinare pe ·aente avantaJe d osebeSC ;fata 1 cauta sa mo I lltoare
posesia UIJ.Or evt • dinarite se e enajarnentu . ume. coresP""" deci
• Cit priveste calitatea lemnu1ui, pina 'ln prezenlt in tara noastra- cele retele plurien.e gra. iprirnele, arn . structuri op , adinarite sin
mai valoroase sortimente de lemn s-au obtinut <tot:mai din•padurile natu- prin faptul ca, pentru • rea boretele
"rind realrza une1 p1uriene gr • 103
rale,_cum este cazu1 lemnului de rezonanta de molid l?i al lemnului ipentru tura naturala, u~ma arboretelor. Ar
fu.rmre det stejari si fag. 0.data ou reducerea suprafetei pdurilor natu- l, furrctiilor atribmte
rale, aces e resurs au scllzut p1na aproape de epuizare. Rmine ca obi-
102
 0

•nr
• rffflffl
50
neluat in seama in cercetarile comparative efectuate pina in prezent.
40 E te vorba despre un plus de lb1omasa acumulata la nivelu1 stratului de

,
JO

10 recs., \u~ti ~i de patura erbacee ; acestea sint mai abundente si consistente

10 •boretele •pluriene, comparativ cu cele echiene. :Prin continutul ridicat
?r

d_e
a;ubstante organice. Qpi;otein:e, zaharuri, lipide, vitamine $.a.), aceasta
asa constituie baza nutritiva pentru fauna cinegetica, contribuind
fit~l 'la icre~terea . pq:>ductivita,tii secundare a ecosistemel_or foresttere.
l
10
A2A8\@.MM42 as e • ele iforestiere li.lpsi te de arbusti vinatul aduce man daune arb_o-
In mas"",4r
r1lor pe 'Pl si culturiior
. silvice, ceea ce nu se constatii in piidunle

40 tO 120 160

Fig. 5.7 - Distribu\ia arborllor pe

200 240 280
Virsta an1
cc
CPass.. &?®:> ~
Fig. 5.8 - T1puri de profile ale arb.
•
•
s.ace@e 4e .» ggeczngep,f@mg27";Z
a a cum a demonstrat recent Sch u i: z
lor pludne21e,_n ~ceste arborete majoritatea :productiei de lembnt_se r~od;
lntr-a evar 1 - • • f
• pe seama arborilor grosi si (oar e . r
t grosi, care permit o mere
1 1
•

De aici derivii alte

1
clase de virsta. Arboret plurien de
molid rete!or: a) profil continuu; bJ profil
in t,epte; cJ profil dantelat; dJ pro-
2
so •
vi@rer. phi,i@fi,,4p "1,2 2"GG'» iiii»
onomice respectiv • pre. rt e lemnu!UI. randa-
fil ondulat a:7~nta_Je ;iltuieli m'a'i mici in procesul de e_xtoata:e ;ub raport ~ilvicul-
pie1ort CI in industria de cherestea si furnir . . . naturale si al
ecosisteme forestiere de tip cvasinatui-al, modelate fo Sfopuri social-ec.o- mai mare 1 • • ooare regeneran d ·ti
men
tural, ele prezmn_,• ta avantajul une1 ceea
fitosanitare, ma1 ce
u~ reduce ch e ltuielile de pro uc,1e
nomicc in baza legilor de structurare si functionare a padurilor naturale. • mai bune s an ult . . .
Pornim de '1a 'Premiza potrivit careia arboretele "pluriene gradinarite une1 de munca in silvic urn. , , oductie mai man 11;
se afla intr-o stare structurala optima fo raport cu functiile atribuite. si consumul • al unor cosiun de pr . · este numa1
in consecinta, pina la noi cercetari, arboretele gradinarite nu trebuie sa Dsaantsf! Egg".a i sir;f7cc •
rocesul de exploatare • cum s-a demonstra ara o unitate de
se departeze prea mult de arboretele naturale pluriene, atit sub raportul papar ent • lntr-adevar, • dupah .• t z 1985) • dacafht"ta
se comp
I•
distributiei descrescatoare a numarului arborilor pe categorii de dimen- 970 s c u , numa ·1 din arboretet
siuni (diametre, inaltimi), cit si din punct de vedere al compozitiei si 1968 ; R o c h e s, 1 oret~ pluriene cu una c:!t~ul1 cub de '1emn e'.'tft~e
grnparii.
ggggrr,}2.di; @ii; !'iii@pg gj;"%" -
Sub raport economic {al ,productiei de lemn) in literatura de specia-
ehenego" s iii g.iii yr;« Cine
sint chiar mat ridicate la recola" 4spodarire cu ar ' mici fat
litate predomina afirmaµile potrivit carora, in conditii stationale identice, ex,ploatare_ f_o~rte_ ~pecifi.ce 'Unitat)l de .g mice egale ~au mat ·nta ex-
la compozitu egale, arboretele pluriene produc mai •·mult decit cele echr-
ene. Mitts ch er 1 i ch (1963) si Kern (1966) au 5:onstatat un u~or
msrwre st sf; a or,efer 22""
Dar chi?,r ~1 m ipboretele «e,22 »ii %%j,""2""irii¢
ii@pg; ,2"#G-
spor de productivitate, de 2-50/o, in favoarea padurii tratate in codru
regulat; tlar aceste mici diferente sint statistic neasigurate, ele incadrin-
du-se in intervalul erorilor -de 'determin.are a cresterilor. Pentru tara
±±%.±.±±5$±;ff±is
nalii. Evaluarea. e la un mv~l _a_ 1 __ conducerll ar o
no1:_stra, Diss~ s cu (1968) atesta superioritatea arboretelor pluriene
fat de cele echiene (sub raportul productivita{ii lor), 'Ceea ·ce se justifica
pluriene le-Ar °""; 6itunit4fii a tee pure.
orice at4jg_P;"?ii6 r" accvg,%$hirii@!$,g¢;
pnn
metrev1tahtatea cm. ridicata a arborilor de dimensiuni mmari, cu dza-
de 60-80 foarte rest in,,e, jig;"., s;±2"%.ii jpi%
Aroretel%,""N; iazy,is sppk ii@ ,{ks.
Alte cercetari auxologice intreprinse in tar·a noastra (G i u r g_ iu,
1~7~, 1979) au 'Permis sa se ajunga la urmatoarea concluzie : in <Statt,unz
co4ii +pp,2"
5j% ii 2,7iire,ii
szmzlar1;, la aceeasi compozitie, procluctivitatea arboretelor pluriene e e roe z;"#: 5ire,7@z% 5sj, .ii-
rmpotriva. vm • mar1 cu 1 ierip} %"j"Rios "%"" ~4Gide <s.
cel putin egala cu cea a arboretelor echiene cu conditia ca cele dintii stsa ai::estuia smt mar ·neralizare a , coriiii%?ii ma,p,, iierni
fie optim structurate sub raport biocenotic. 'Ulterior ia aceasta concluzie er.roe de "Z 4f is,o!'ii%!~djg"%kiss
ajung~ ~i Sch Utz (1981) in Elvetia. 1n ipoteza unor comparatii efec-
tuate m tone de substanta uscata, ar.!:ioretele pluriene au, un avantaj in
as raem.zi@i.fa%i is, z%% % zveltete s dea
plus, legat 'Cle dens1tatea mai ma.re a lemnU'lui arborllor crescuti in con- my.mg4,,"if@i% is" ,»egg;z2
ronamen u elor de aer . c en~•. G u r g I u,
ditiile biocenotice specifice acestor arborete. Se infirma astfel ipoteza de frinare, a mas • \nt aduse /e protec\ie ' I .
emisa de Ass
arboretelor man n (1961) care sustine
echiene. · superioritatea auxologica a • ta - prtvln\li
pentru.s padurile e . 105
• Dovez1• cturi
in aceas
• apli111e
lucrarea ,,Stru
Daca arboretele pluriene se compara cu cele echiene dupii· · criteriul +a, 10870.
biomasa totala,. atunci primele arborete au incii un avans 'important,
104 + '
 • • ·a· ala a fusului arborilor se coreleazi'i ,cu o rezistenta superi . ,
nicitatea rid",,i si a zapezii • in interiorul a,rboretului umiditat Oaru
la actmnea vm u u v ' • 'd' .. e 1 f" d
' tbs rbti; dioxidului de carbon sint mai ridicate, a ru lln mai san
ea ca a
i
fie formarea pe cit este cu
putinta a unor. biocenoze forestiere stabile.
portan~a crel\cmda a padum pentru economia apelor, fi\trarea aerului
argy3, (c.oncentratia de ioni negativi mai mare) ; prin structura o_s 1
"reare, in regiuni industriale vadit ostile condi\.iilor de viata, uw-
1mar pacut sq; hi1ii. el

a
G ,, +i
os,

adurea pluriena constiluie un me iu vm, armonio '. ec 1 .1 _rat, comp~ !il • stradaniile silvicultorilor plini de_ raspundere pentru formarea nu
'i ii de fore atragatoare (alternante de umbre si Jumini, desijk ""?$;'j unei puduri cu produetie bogat, dar si sin4tose si fr»noise i
• timp". Or, tocma1 pa.durea 1)lunena,. d1v~rs1f1cat structur~ta, supe-
,i cu perspe~ctive agreabile , . contraste
_ prin . a·
. colorit ·
si diversitate biocenot;&.
t t
structura plurienii. favonzeaza o mar mare arersita e genetica si ecol
t· - . , a~e
nor ~or.ganizata,
.. raspunde plenar la toate aceste exigen\e ale timpunlor
astre si viitoare. , .
gicii. in cadrul aceluiasi ecosistem, ceea ce exp.1ca 111 mare masura stabi.
litatea a:rboretelor respective. ,no 1 11 . sinte-za celor prezentate. mai sus, subliniem urmatarele avantaje
telox luriene : 1,) asigura o productie de lemn. cel putin to
Arboretele pluriene, ca ~i cele naturale, poseda un gr_a'd avansat de ale .arbore cap~i arboretele echiene ; valoarea productiei este insa tot-
integralitate, autoreglare, stabilitate si autoconservare. Sint, in conse. abit de :ma~~- : icdicata:· 2) corespunde eel mai mult I~ spec1f1cul epo~u
cinta, mai rezistente la bolt, daunaton Iii la alte a~,~ers1tat1_ - lll'cl~1v la deauna mu m~1 \ elor ~iitoare caracterizate prin deficitul bratelor e
temporane $1 a c • . • ' . d b' asii lemnoasli. nu este pu-
poluare; dar arborii imbatriniti, cu coroane neeficiente sint sens1bili la connra· in silvicultura, cact product1a le· 1ormll1c,rar ·i <ilviculturale costi-
poluare si secete. Aceste arborete se regenereaza ma1 U$or pe ca.le natu- mu • - deperrdenta- d e vo lumul • mare . a unob t ea daunatonlor,
- . f er t'li -
1
rala cu specii autohtone valoroase si tin sub un eficient control cali_tatea
factorilor de mediu, asigurind permanenta padurilor si a functiilor atd-
EE±zjffii.j5$%±±z?
zan .ey:~-) ' • _) 'i • 4) costurile de product1e fa ex~ rriari decit in cazul
buite acestora. Daca ne vom referi la rezistenta impotriva vintului, ,Pre-
cizam suplimentar ca, in padurea pluriena - !,ii amestecata in acelasi ror! 5%?"? ' i@re me, ii 3 %.Ga arr iii-
ansg_mblul p • • -din arborete echiene, ) s . . este conservata $1
timp - arborii sint mai putin dependenti de sprijinul vecinilor lor, asa +a4srf1or, 91%j}"""aiGr egists,gs,"2 .ri« ikir i»
incit vinturile nu actioneaza neapi:1rat pe suprafete inbre.gi, ci doboara le, cu toata 11er ·..,· 6) posed o rezisten!" ,AA. avalanse £,,

mai frecvent arbori izolati, ,predominanti. Dupa relatarile lui Tr e pp· Gs#ii «serif1. .'5is.jjj%$ iii
(1974), i:n Elvetia, nicaieri nu s-a inregistrat doborirea integrala de catre natural s
antrgp ,le ii&rijif 4iemm%%?' func:\ii de protec-
vint a vreunei paduri pluriene, gradinarite. Aceeasi rezistenta superioara poluare s.a):)%"$ erita riai bing cP",
+aiieiia o coma-
la vint s-a constatat si in padurile noastre pluriene (ex. pi'i.durea Slatioara). estetice ale padun1 '. ) • ala climat1ca ey.a.) , 1) ospodariei cmegeh~~'
Prin insu$irile enumerate mai sus arboretele gri'i.dinarite nu se deose- e.rps,a,%3ifit$E ii;
besc esential de cele naturale. Datoriti'i. acestor insusiri, arboretele plu- way,,{g,"f.iii ii6 z".sir@rg=,p"22 • Si-
riene (si amestecate) sint dotate cu o mare putere de a tine sub control 10) prezinta 1 silvicultur\i ; 10,P%. a±i rim@." iit Pu-
nu numai propriul lor biotop, dar si mediul inconjuri'i.tor, indeplinmd
astfel in conditii superioare multiple funt:1;.ii de protectie si productie .. De
exemplu, in arboretele pluriene este mai mare· in terceptia precipitatillor ·
econom1ce. -a e
gees+ ,5±if
ara o retea
±,zz..
citata de gasp~ a gospodarirea _s1 _v Uurii ecologtce .
· pa.dun m co
±ii" 1
r'ene se
is
.
tern spune dec1 t c obiectivele silvicu. . - - luzie_: arbore-
in coronament si infiltratia a,cestora in stratud mai adinci, iar viteza de
topire a ziil)ezilor este redusa ; prin aceste insusiri superioare, arboretele suprapune pes e 'nde urmatoareat cop~durii $i a poli·
1988). •• •• te se despr1 . d ermmien a . cu cele eco-
plurien_e au o contributie mai mare la men\inerea regimului .hidrologi~
tr-o stare normal. Daca analizam modul de organizare a sistemului
Fa de cele pg""$ #ii ep ic soi"; a ii-ii
de mradacmare al arborilor, ne explicam calitatile superioare antierozwnale
Y
te!e pluriene as igura
,• <.
n
binind armo mnios . tara noas t ra, • .careconservarea <i ' rea-
ale arboretelor plunene. tn mod similar se poate explica superioritatea lor eito«ti , @4in, gig""Giii;gig%Pe;
sub raportul functiilor dimatice $i de recreare. Sub raport ecologic ma! woe. Dy +pp2.E iii@e ;"%s %; i ii %i{""
trebuie adaugat faptul di de structura pluriena ($i relativ pluriena) eSte cu precadere un ~ cu structurn_ in prirnul_ '(I e potrivite ac mare im-
legata reahzarea de arborete sanatoase cu brad. tires de t gr"pine"%, ""Ai 'ii%;at Gris "iii«ra
Fata de insusirile precizate mai SUS, chiar si cei mai aprigi adepti a.i rea cen r ala a di.Uile
a1
sta,10+onalel padurt or cu nativa
.pq ·- pe care
. . +
in privm,a
arbore_te_lor cu structuri echiene sint constrin$i de argumentele ofer_ite de deal,
D and
l ," 6i.i gag,"er a alter sau intJrz1erea ai·arnentul
e ma1 mt t· es e crerea ' amen .
cercetan recen,t_e sa recunoasca superioritatea anboretelor pluriene, s~I~ e ce • ta solute • Neinte 1 e,,_ . ate pune _. stau m
raportul functnlor de protectie. Astfel Ass man n (1961) afinna_ · portanta, aceas la indemma. , . orientart, po aspundere ce i codru
• - 0 are • es tel mare ,r lor in
,,E$alonarea pe verticala inseamna siguranta mai mare in timp ce inch -;- romane~sca nsec;venta a ac arcinllor de . amenajarea. silviculturli.,
1
dere_a pe orizontala (la a:boretele echiene), din contra, primejdii mai aplicaril cu co , u raspunde s pJuriene pnn me tehnice in . grijorator
mar1... Furtuna, zapada si calamitatile provocate de insecte impiedica in si tua tia de a n aorete" aa sol%?",a + scazut in
desfasurarea planificata a gospodariei. Pe linga scaderea evidenta a bene- fata. Destructurar", cam P",, aawril 1or
ficiilor, provocata de arborii doboriti si calanitati, se mai ivesc si pier- regulat trebuie , oprita i
•t pondere ·a !or 1
deri de productie pe mai multi ani pe suprafetele deteriorate, precum ;?1 cu atit mai. m ult ,CU Cl
d11nmuan de cresteri in arboretele invecinate ... Tendinta -generala trebme
106
 • • .. re rezentind de abia 5°/o (ICAS, 198~). Dotarea- . f ,
m ulhmele_ decenn, pte <le trans-port constituie o con di tie n,,P
) cu cih permanen
1
. - .., rta , Eficacitatea ridicata a padurilor constituite din arborte cu strue±an
! ort
n • ea codrului gra'dinarit, pnn care se poate conserva "i r,. ~ta t'v pluriene se explica si prin faptul ca acest tip de structura favon-
f t t~
)en ru ap 1car
strudura gra·a·mar-1·ta· a arboretelor. Dar,f ex t·111'd erea
t or,.a
· Y · -=a 1z
t a x a. gra"· ,1 a.
u1nar-
relat' a) realizarea !=le ar~orete optim • amesteca,te ; b) adoptarea unor
zeazat • ale exploatabilitatii si cicluri mari (de 120-200 ani) in cadrul
tului in conditii improprii poate avea e ecte con rare a~ eptctrilor. . 1- v~rS e 'nSU$irile ecoprotective ale arboretelor se manifesta la un mvel
car?",''jromovarea regenerarii naturale si a speciilor valor6ase po-
5.4.3. STRUCTURA RELATIV PLURIENA. s~p~nor tatiunii ~i a <liversita\ii genetice ,existente ; d) constituirea de
I
tr1vite st
s ruicturale eficiente sub rapor\ e.stetic. Arboret_ele cu structun
I Structura relativ pluriena fig. 5.5, d ; fig. 5.8, b) se realizeaza a'lit forme • ne ot fi usor transformate in arborete plur1ene. .
.ll rela>tiv plune l ~ilvicultura bazatii pe arborete i:!e _tip r_elativ plurie_n :~
in arborete naturale, cit 'Ii in cele cultivate, respectiv in cele :gospodiirite [n gene.ra 't • 'lviculturii ecologice, iespectind in 'TlUl;re_ ~ t
in regim de codru cvasigradinarit. Se poate realiza usor in arborete a#,_
ace@re@.",2,"" is ii iirjrfsiis4if"!4,$°
tecate constituite din specii de umbra (brad, fag. molJ<d), dar si in ar:borete·
de amestec din specii <le lumina si de umlbra (in stejareto-sleauri, gor.
neto-~leauri, gDruneto-fiigete etc.). . · ·.
In general, eficacitatea funcµonala a a~boretelor__relativ pluderye este
I doctrtna aces1eu.. , vatii in tarile cu o silvicultura avansata, c~ (D ~ -
tot mai
(Le 1
mult :prtom~975),, Austria (Mayer, 1977), Cehoslovac1a
'bundgu,
1969) $,a. ' .
·
na·amenhil va trebui sa
l e z a l ~.a., u cele mentionate mm sus, ame J boretele care au deja
-

foarte apropiata de cea a anboretelor plunene, nefnn,ct necesar,e multe fo acord c tura relativ plurienu pentrg,";" aiiiie necesars
argumentari in plus pentru dovedirea ei ; aceasta afirmatie· este insa vala- romo,2;;"i hi@re,ii,,%2% %ie'if@ii@
bilii numai in cazul in care amplitudinea de variatie a virstelor arborilor J. asemenea Ss ru tura' superioar4, de i ,%";ti de transforma,~
regrit Pa29,pd car@iitte, m%"%h,2he'jig@
componenti este sufident de mare 1(40-70 ani). In baza unor cercetari ca forma struc • si ,relativ ecluene m a1 eteaza pentru formar_e -
efectuate pina in prezent (Mitsch er 1 i ch, 1970) pentru etajul ames- rboretelor ec,hiene , rin natura lor nu se pr ·aretele, ceretele, _gu:_
tecurilor de rii:;;in'oase cu fag, se pot concluziona urmatoarele : volumul si
cre~terea arboretelor de amestec constituite din fag :;;i brad, cu structurii_re-
%Ci@ ir$if,%.£%d i$ff is@iii.%$.&f $ iii
».gengz,,2.#'2 is jiifizz2"@ iinf,<;"
lativ pluriena depii~e~te cu mult volumul si cresterea arboretelor pure de eeeyep);2 ire pgrid iii.p,"
rii.$inoase care au fost puterni,c afectate de vint si zapada ; numai cind m
I arboretele exploatabile proportia fagului este mai mare de 60¾, ~tructura
Nu este• aplica
putermce : actiuni
, ii auto one si, exotice repete
daunatoareht
t vente ~1 ·1 fectuate cu &pee ' t in literatura,
'it echiena este mai avantajoasii sub raportul produotiei totale. S-a seas ast-
fel in evidenta necesitatea ca, la regenerarea arboretelor ameste!cate de tru c_ultun
l • e epin strol;> ~a..) '
"lfestate . Iin . prezen
<pma_ £ r de tratamelli
;tul

rii$inoase cu fag, sa se actioneze hotarit pentru asigurarea unui numiir su- colon, ! pf@ye is6ff±,$,2% l# dGs@s@,
, Asadar, cu f ta de str,uctura_ de structura va \te paduri cu func.
f!cient de exem'J?lare de brad l)i moliid de ma.re vigoare. Cu aceasta men- de specialitat~ _acf arite, acest tip t ·oasa. pentru mu
tnm~, autoru~ c1ta_t, in baza experientei indelungate acumulata in pro: taierilor ,cvas1gra l~ ca soluti~ avan aJ
tat de amenajamen
ductie, conchide ca structura relativ pluriena este o forma structurala
eficie~ta, favorizind reali~rea tie arborete de mare productivitate in vo- multiple. , ica si
,l l~m_ $1 v_alo_are, foarte rezistente la doborituri si rupturi pmduse de vmt
$1 zapadii. $1 care exercita in acelasi timp O influenta favorabila asupra ,
- importan(:a !or
. econom1
tudiate. Ele
9lului. Bineinteles, functiile hidrologica, antierozional, estetica si igie- a AeoEre s ETAJATE
asp4, 99,%"#iii jy!pp%, f ?
ruco-samtara sm~ ment1nute la un nivel ridicat. Chiar si A s s m a nn, 1a.gpg j$i,z%re;@?a s ski»
ecologi~a, arborete e ala (de exen 'lda arbore e
?de~t _al .struc~ur1lor echiene cu inchidere. pe orizontala, dupii ce arata, cale natur •f' iala ~de p1 , - li. ele pot fi :
m v1zmnea lu1, superioritatea auxologica. a arboretelor e'ohiene, atunci apar fie 9 l artifiei or comgg"jg;'4teie
cind trece la o analiza pe un plan mai larg, este nevoit, sii recunoaJaii. su- subetaj). fie pe' "' .aesta ar?lie. F3",1 6rice
prematia arboretelor de ti,p relativ plurien ca model ideal indicind arbo- de fag). anraori@rieg%:,£,$j;?k 4j4e-
retul amest~at, neomogen, mozaicat in buchete, grupe $i pilcuri. · . s» mp, #ijg?@,i$,sir is
echiene sau re1 aonoetajate, e crimp a wrii"; a cu a spec1e
• Acest hp de structura asLgura permanenta pdurii si a func,tiilor atri- ,
Puite arboretelor. 1ntr-adevar, permanenta fan«{ antiecozionale poat• echiene pure ",, oniinuare te cu spec'.1 a.) se com in ic, se obtin
cit s ecolosi,,1_ e ares", sti,,2,,t. romp; • dies
fi asigurata numa1 m conditiil~ unei perioade continue sau foarte lungi Arborete b1etaJ • ce pin, go -en), dist~ d Iumina ',r-ope-
de regenerare (de eel Putin 30 sau 40 ani), prin care se formeazii ,arborete \ mina (lan '. tei, carP '. spec1a e regula m
de tip plurien sau relativ Plurien, asa cum a demonstrat St o i cu- o specie de " aa, mol% al eta), natural, de 09
de umbra (f_ag, distincte : in ~ artificial sau , 1
l e sc u ,.a. (•I 986) penteu unete fagete din \«ca noastca ; Ia remit•'.' arborete etaja"° _, introdusa '
apropiate ajunge Mitsch er l i ch {1971) pentru arboretele cu functii itaj, specia de um .
hidrologice si antierozionale din Europa Centralii.
108
 \

rioada uiterioara infiin~i\rii prlmului etaj. Un asemenea amestec est 1

sebit de avantajos, cad specia din al doilea etaj nu stinjenest ".,eo- tertilitatea stattunil este conservat; • , .
apare si teiul. Lipsa etajului in-ferioa, mai ales atund cfnd
•
6 . , hi
din primul etaj, dedt la virste foarte inaintate. iDeei4
arborete pure de goi•un (Sau stejar) rp,a·! subarb_oretului,1n'·c~nditii~i ~aJ.
Sub raport auxologic, dacri acest amestec este rational alcatuit ad · l
tribuie .a or f ma e b' ,unate
r a ambiantei favorabile lit prov ·•- •
'ente din la.star con- or
an spor de productie evident, prin contributia suplimentara ]$? n cvercineelor. Ca:ci, in asernenea co ~-~._Pr~ceselor
1 11
de, uscare in' masa,
de-al doilea etaj. Binemteles, densitatea primului etaj va fi totdea Ut. latii biocenotice care sa contriibuie 1~ • . ' biocenoza este saracita in re-
mai mica decit in situatia arboretului unietajat, tocmai pentru a oufn~ atinei cind apar defoliatori, see, ,"?3Jara rezistentet ei. mai ales
lumina nccesara• spec1e1• • afl a t e •m su b e t aJ.• 1 n• pad ur1·l-e noastre inUl er• iumai in condiyii de arboreie am esi,{],"},, "ii, inmasunani et«e.
amestecuri naturale bietajate de gorun cu fag. gortun cu carpen, sen." aus fara riseuri pin4 la virste tiiintae" 4,"2"$};"rum!
pate f eon-
tei, stejar cu carpen ~.a. Unele dintre ele reprezmta forme degradate a~~ 1emnului pentru .furnir-e. Crei;terile in volum se . a t·iaiorarn volu:n~lu1
drste • taintate. Cresterea. medie ia vrsa ei]]]3;";ggrga
amestecurilor naturale cunoscute sub denumirea de goruneto-$1eauri 0; pin@,Jg
d • • 1"" 11 es ·e ·ce putm
stejareto-sleauri. l tot atit le mare ca $1 cea a arboretelor pure de gorun. • •
Una dint.re parlicularita{ile esenHale ale amestecurilor din specii de Dinamica cresterilor este diferit : gorunul se dezvolta normal, favo-
lumina cu specii de umbra consta in aceea ca subetajul acumuleaza cu rizat de prezen:ta_ subetajului de fag. I schim9, fagul creste stinjenit sub
intirziere fat de etajul superior cresteri din ce in ce mai rnari la virst<> influenta putermca a gorunulm. Dm .aceasta cauza, dinamica crejterilor
subetajului de fag se deosebeste esential de cea a arboretelor pure de fag.
inaiptate ale speciei de lumina, res,pectiv atunci cind aceasta inregistreazi
Cresterile se activeaza de abia 'la virste mai mari, atunei cind beneficiaza
o dinamica descrescatoare a cresterii medii. Diminuarea cresterii speciei de mai inulta lumina odata cu scaderea in:dicelui de acoperire a etajului
de lumina este in mare msura compensata de cre:'!terea 'in -ascensiune a superior. Culminarea cr~;terii mfdii la virsta exploatabilitatii intregului
etajului inferior format din specia de umbra. Prin aceasta, • amestecul arboret se realizeaza mai t.irziu dedt culminarea acestei cresteri la arbo-
ofera posibilitatea adoptarii unor virste mari ale exploatabilitatii cores-
·I
l punzatoare producerii unor sortimente valoroase (lemn pentru furnire),
retele pure de gorun. Acest fenome11 se ex,plica prin aportul adus_ cu mtir:
ziere, dar din ce 1n ce rnai mare, de subetajul de fag. Tocmai aceast+
fara d1mmuarea product1e1 totale a arboretului. particularitate ofera posi:bilibatea adoptaru unor virste mari de taiere,
Cele mai spectaculoase rezultate au fast obtinute in cazul amestecu- de 1-60-200 ani, fara ca productivitatea arboretelor sa scada. . .
lui bietajat : gorun in priinul etaj, fag si tei in al doile-a (fig. 5.9)'. S-a
doved1t ca a~eas~a f~rm~. de amestec bietajat este mai avantajoasa decit
senor wees ompg.z.#±. %%:%%1 %2
de mare important si perspectva P?' u furnire sau pentru asigura-
amestecul unietajat si echien de gorun cu fag. Este free.vent folosit pentru nului, destinate rproduct1e1 lemnult y.e alizata prin introducerea intir-
arboretele destinate productiei lemnului de furnire. ln acest scop, arbo- rea stabilitapi arboreteior. Ea P%"_'. @ea de a ameiora actuatelg
retele sint conduse pina la eel putm 160 ani. Subetajul de fag are mul- ziata a fagulu1 m gorunete. 0all%, 4 sau de alte specn (car.pen, tei)
tiple _rol~n : amehoreaza statiunea ; asigura calitatea fusului la gorun ; ·· un subetaJ e tag
gorunete care au d eJa ..
contribuie la formarea productiei totale de biomasa. Rolul ecologic este sau de .fag :cu aceste specll. , l' a amestecurile bietajate de
cu precadere aprec1at. Pencolul uscarii in masa a gorunului este re_dus, Pe aceeasi baz se .pot form:~ sa_u a:n~-~:te pentru sta\iunil~ de pro-
doarece arborii de gorun, distantati unul de altul, isi formeazu coroane , · lte specll· Smt m 1 • • 1 mnulm pentru
stejar cu tei, carpen si al -4 destinate productie!
..a ! de 140-
'1ouroase, iar etaJul inferior asigura protectia trunchiurilor si a solulu1.
activate sourisari $ %2g! ti4 ts vive %,%p,". raitonal
furire, prin conducere" %tee pare de stejsr ;;klia rs es-
J.'b C.orun
200 ai. comparativ %},i :majoreaz4 er%",", saoptarea wno
condus, aduce un apor bilitatea biocenozet .'. I . nului ,pentrµ frn_:mre:
ploatabilita•tii ; mareste "%;~atoare producer!%"" in rnare masura
virste de taiere mari, core5P ,ral a stejarulU e ' I
a·i ·i uscarea , ti de amestec prez rnta . o
•
ln asemenea con 1~.1 •
evitata. . , fa cu Brad. Aces' ",a. Else bazeaz4 P?
Anaestecuri bieta5ate " "fate d
ta pentru c • • . d ine un
E2,Ni rirjrea e3)}%"
. de a pro uce
deosebita impor1t an.
· de • a su. porta o penoa_
- a1nta t e cu destinatia .181 5e dezvo it·a lent·
d
insusirea bradulu1 dus la virste m dul care init • ta odatii cu
superior · FaI!Ul
~ este· con (14 O - 160 ani). Bra ·ostere' a...,ctivii !ii sust1nu ··ro....,., ·fie
• fe uni ,,..,
a
lemn pentru furn ire_ t in foza de er . ate fi realizata i tecat in. plina
i foaite divers, va "%; a ie gyp, p,' arr, pp"?$ re=iere
rarirea etajului _su~e:10 fagului, ranun fectul este tnP de ~rad; b) se
in ochiuri. Dua r@n"% de or 5
",karat ad '
crestere. Fata de ar9?%' ri aportu. • • 111
ductivitatea a_rboretu
Fig. 5.9 - Arboret bieta]at de gorun si fag

110
 mare$te valoarea produc~iei ca urmare a promovirii unei s-pecii de ra . in general, arboretele echiene sint , .. .
noase; c) creste productia lemmului pentru furnire (de fag) prin e,}}]" !I.
·~col, care •mn max• mca • •
masura are ino bicrea1; i ·i1e a sillViculturii
·· 1 de tip
cerea arboretului pina la virste inaintate, fara diminuarea product a"!1tor. Ligicutride, incisiv ,$""" potecfia me&in.-
totale. . . . $ks cion«i€ sit eerie mt re2.],,p; pf$ ii6.iii-
Sub raport ecologic stabilitatea biocenozei este asigurat, cu conu· . j e up agricol, de redusa stabilitate si ingusti fin@, "]?$""re echiene
alegerii adecvate a statiunilor favorab1le pentru brad*. Fata de un arb 1t1a • ecoprotec t·wa. • I ngmena • • ,genet1ca • - va trebui ,pusa y,onain sl1 a'be productiva . . ..
$l : ;tr ·t lee, •a s stabilit4ts lujba asigurarii
pur de molid, amestecul b•iet ta·ja! t d le . f ag c:1 b ~-a d m_ai• ·prezm
• t·a _lll
• plus '.oret
inca ·-
d I' v ersita1;n s -rue ura a r 1tat11 si polifunetionalitatii
• r
pad'urilor.
·+1
un avantaj : diminueaza pericolul doboriturilor si al rupturilor produs De regula arboretele echiene si relativ echiene se ob\in prin impadu-
de vint si zapada ; siguranta gospodane1 este ma1 mare. ~omparativ ·cu •• •sau regeneran • naturale m urma taierilor rase sau dupa aplicarea de
arboretele unietajate amestecate de fag cu_ brad . sau molid, amestecu
Ir1
tamente ou ·penoaua
4a

f>cur ·taa d e regenerare, care in ultimul secol au

tra
f t extinse .pe man supr e ,e. "'-h· • af t • • b
teluene sint si ar oretele realizate prin
bietajat de fag cu brad prezinta si avantajul unei conducen mai U$oare
a arboretelor. Solutia poate fi adoptat si pentru refacerea unor ar.borete .os • du:riri iri afara fondului forestier. Astazi, suprafal;a arboretelor
slab productive de fag aflate in statiuni favorabile bradului. Bineinteles nnJ.a ne 'fii relativ echiene insumeaza circa '2/3 din intinderea padurilor
e"" easta proportie fiind incomparaibil mai mare dedt cea specifica
de data aceasta fagul nu se va mai conduce pina la virste inaintafe. ' ia! ll, ~l . naturale. Aceasta imprejurare ridica acum l)robleme de amena-
Extinderea culturii laricelui in paduril.e noastre este stri'Ct conditio~
nata de formarea unor arborete bietajate amestecate: larice, in p1imrul
pd"""" deosebit complexitate, fiind necesara organizarea unei am-
jamen . de reconstruc1;ie ecologica, care sa conduca la diversificarea
etaj si specii de umbra in,al doilea etaj (fag, brad, molild $.a.). Exista po-, ple act1~_n1_ directia celei pluriene si relativ pluriene, corespunzatoare
sibilita\i ca pe aceasta cale potentialul productiv al unor statiuni fores- structurn m t .
telor ou func1;ii multiple. . .. . al
tiere sa fie mai eficient pus in valoare. Se pare ca amestecul de larice cu arb ore • Id' ele rezentate amerior, in conditii station le
fag ar ,putea da mai multa satisfactie, dar numai in statiuni foarte po- ' Dupa cum rezultah. me cnu pro p d uc mar. mutIt decit
ev+
arboretele ,plunene
itat
aentice, arorgel 1 2Z2""Ti produs nu este intotdeauna _de call ade
trivite ladcelui :;;i de :productivitate scazuta pentru · fag. Experientele • relativ plunene. 1c1 e . • oltare a tehnicii, silv1cultura e
instalate in R. F. Germania arata ca arboretele amestecate, bietajate de ~1 . ra Dar, in actuala etapa de de"_,a ai domeniul stiintelor de
larice cu fag (in proportie de 30-4QO/o) produc mai mult decit un arboret s'.lpeno_a • imileaza in scurt timp cucerrue eneticii forestiere ; pe
pur de larice. Cresterea laricelui este pozitiv influentata de amestec. tip a~nct _as cele din biologie, m spec1a\ ale ~aterial de reproducere
Cum era de asteptat, calitatea lemnului de fag este mai slaba decit in virf, inclusiV ·ile forestiere efectuate cu . are celor specifice ac-
arboretele pure de fag. Subetajul de fag aduce un.spor de 1-2 m3/an/ha. aceasta baza,_ cultur ealiza productiv1ta1;1 super~o •mine de -partea cul-
genetic ameliorat pot T Eident, acest avantaj Ta netica forestiera nu
Apoi, activizarea cre!')terilor fagului la virste inaintate ale laricelui favo- tualelor arborete pl'.1nenelcol numai atita tunp _c1~ ~~turale ~i conduceru
rizeaza. adoptarea unor virste de taieri foarte mari, de 100-140 ani, fara turilor echiene de j p, %${a asupra regenemmi
ca prin aceasta cresterea medie a productiei1 totale sa scada. 1n plus,, se isi va indrepta ateny,a . . p'us . a) avantajul
obtin astfel sortimerJ,te de dimensiuni mari. Acest tip de structura nu este • • ofera
arboretelor. t· e arborete echlene m ' '1 •
[ploatabilita, tii; b) _P?i51"bili-de
indicat pentru staµunile de bonitate superioara si mijlocie pentru fag sau
gorun. snvteutara bi at re4use a p, soar4 +.if,G
1n anumite statiuni de bonitate inferioara pentru fag se pot forma de a produce em""ire eesias±re @ea,kic.rs
tati de orgamzare, p a arboretelor, ~~- mai bune pentru lemnului;
arborete bietajate de pin (in etajul superior) cu fag. Reconstructia eco-
logica a pinetelor artificiale create in etajul fgetelor se poate reallza reg.nerare.sg""~.ii.,%7%$% 5i s,c ii
lemnoase destina a ··'tura padur1_0 ! cu ,person_a in .
prin introducerea fagului in subetaj. • atit la cul .= silvice »hnice
Sub raportul efa:acitatii funotionale, toate anboretele bietajate con- a unor lucrar1» a realiza lucr%"}, , otutiilor _; silVice axate pe
d) sanse sporite de . ii cu ueyunn1;a . l gospodane1 aza dezavan-
,,l shtu1te dm specii ecologic compattbile se apropie de ar.boretele relativ cat: e) avantajul tip"" ,, aeavan"dl%",,7 an se Si"",, profunde
pluriene. 1n consecinta, ele vor trebui promovate prin amenajament pe • • ri s1 fn pri + • ezm a
Cu mult mai _"; echiene. "" , a analiza ;pr ,
masura necesitatii si conditiilor stationale. : si rela u ultim ,
,. dar care 111
<
arborete ecluene tarea arbore:
1
5.4.5. STRUCTURA ECHIENA $1 RELATIV ECHIENA ajete de or4 0l8";e .Aa a 1""%p,"~a cw
peats economise;' ,av e"""4.tam,"actor ts,
Dupa modul de intemeiere, ·arboretele eohiene sint artificiale sau Structura echiena ase (a,pllcare l in viata ec acestor tipu11
naturale ; dupa speciile componente ele sint f.ie pure, fie ameste.cay~ ' au cvas1r .. brUta e . eauzarea . cvasi-
dupa modul de alcatuire pe verticala ele sint de regula monoetaJar telor, taieri rase s . ste interventn tiala pentr.u r taierilor rase ;11 elatiV
(fig. 5.5 a), cu profil continuu (fig. 5.8 a), sau usor ondulat (fig. 5.8 a». de regenerare) s f,, aria "p", 4cstie ale tip echien ~1 r
cele ce urmeaza ne vom referi mai mult la arboretele echlene pure, mono tiere reprezinta insa,;1 te iinplicatll et ucturilor de 113
etajate. - 6.cadar, toa . ale 5 r
de structura. •"'f vantaJe
I rase sint totodata deza
. • In sta\iuni impropii, cum sint cele de la Anina sau Ma ginea, brlldeteleaf;;t •
ficlale au un comportament instabil, fiind supuse fenomenelor1de uscare prem
112
 echien. Ele izvoresc din faptul ca acaste taieri intrerup brutal penna:nen
Pii.durii "i implicit a functnlor multiple atnbuite arboretelor. Deza ta economic !)i social ; c) pentru men1;inerea stabtta•..
tajele lor..,,sint multiple,
• dar cele mm..unpor1,on
•~t e sm
·t urma,·toarele (G ivan
u r: fa.ca.tor reclama interven1;H ·silvrculturale ~-1. iu lor la un nivel satis-
g i u (1982) : . _ . (pestidde, fertilizan1;i chimici ~tc.). d) nu 5:1:ost 1:5itoa;e ~: ene~goin~nsive
Sub contro 1 ef•1c1en
• t ., e ) 1mplica
• . . eel' mai frecvent
n In ci
masura
·clu sad tin4 . biotopul
_ in procesul de regenerare, pina la formarea noului arboret, care • t d d . .
-
1 r re use, mcompa-
sa preia in intregime functule celui exploatat, se produc importante de tibile dm Pfil:C_ . ~ ve ere ecologic si economic ; f) nu se pot efeclua cu
glari hidrologice prin sistarea interceptiei, reducerea infiltratiei, maj. usurinta modificari ale telurilor de gospodarire, fa de eventuale schim-
rarea scurgenlor de suprafata, scaderea consumului de _apa :;;.a. Deosebit ri in timp ale obiectivelor social-economice ; g) stabilitatea arboretelor si
a gospodariei silvice in ansamblul e1 este redusa.
de mari sint scurgenle ,de pnmavara provocate ·de topirea brusca a za- 1 Totodata reahzarea, conducerea, protectia si exploatarea arboretelor
pezilor. Dereglajele hidrologice sint cu atit mai puternice cu cit este mai • chiene si relativ echiene sint mai costisitoare.
mare ponderea pe bazine hidrog.rafice a suprafe.telor paduroase taiate e Fa1;a de1 cele prezentate se desprin:d urmatoarele concluzii si reco-
ras si a arboretelor tinere ineficiente sub raport hidrologic. La virste ndari pentru amenajarea padurilor : .a) structurile de tip echien ~i
mici ale arboretelor echiene situate in munti la mari altitudini se reduce mf tiv echien sint incompatibile cu functiile multiple specifice majori-
cantitatea de precipitatii captate din ceata. In anumite conditii se '.pro~ r:_ ~-11
boretelor ce alcatuiesc pa:duri:le µ.rii noastre; b) in mod exceptio-
due, in consecintii., fenomene hi'drologice grave, cum sint : debi'te de vii- la\ ~r, t fi luate in consi:derare doar pentru stal;iunile nefavorabile
tu.ra responsabile de inunda\ii, debite de etiaj recluse pe timpul secetelor, nal eae rvorete cu structuri pluriene si relativ pluriene (statiun!
secarea de izvoare inclusiv a unora de interes terapeutic, inml~tinari, form r~~le culturilor de iplopi, salcie, salcim s.a.) ; c) cultur1le echielnr~
degradarea calitatii apei etc. ; favoral 1stinate sa produca lemn de rasinoase pentru ce '-1: oza,
ciclun_ scurte, dest ca si alte asemenea ecosisteme artificiale destinate
- in aceeasi perioada au loc eroziuni si alunecari de teren, care sint cultunle ,,ene11getrne ' . . • . nilaterale, sint doar cazuri particu-
cu atit mai grave cu cit panta terenului este mai mare, iar substratul lito- sa indeplineasca fun.ctn leco~~1:11c~~ii din tara noastra ; d) cum maion-
logic mai favorabil producerii acestor ,procese. Taierile rase :;,;i cvasirase lare si complementare _a e ~r 'VlCU • ne si relativ echiene, in mare parte
constituie principala cauza a dezechilibrarii versantilor, torentializarii ·atea actuaielor arborete "2}," e, reconstruefi@ ecologic a a
rovenite din lastan, monoe aJa . ' a ~menajamentului. ln co1:5ecm,a,
unor bazine hidrografice si reducerii fertilitatii solurilor forestiere. Din
punct de vedere energetic, aceste taieri produc mari pagu,be economiei a ya consist 9raos;,,222# sic sf rjiifie1,"
nationale, tocmai prin faptul ca energia chimilca acumulata de milenii Zucriirile de transform@re a%",adv pluriene sau_ •b1etaiate ~~nc a peri-
in humusul de pii.dure este irosita in procesele de eroziune si alunecare re as stggm p2]j",2"iieiiii rs@g p",3.
o caractenst1ca ese • t marele silvicultor roma: l~ noi amenajamen-
6sis»
a terenurilor. Gravitatea este cu atit mai mare cu cit ele contribuie la
colmatarea !ii eutrofizarea unor lacuri de acumulare ; oaa. Pe dret ;"?} c«ere st@area mdsr3%, {a ii de sic-rffii,
observase ca ,,avm •uni-i si transform@r, . si creaz1i una noua ·
- taierile rase si culturile forestiere tinere au o contributie impor-
tanta la deteriorarea calitatii peisajului. Cu cit ponderea arboretelor ii« res egg;e #22#%4£ s viip""Seri.,ig;
grea, tndelung~ta, ' - adeverit. Acum, pen tiunii de reconstruc1;1e de
echiene, in special a celor tinere, va fi mai mare in padurile noastre, cu
am va fi mai -afectat potentialul turistic al multor zone fqrestiere ;
iceasta previziun° ",aauraru piemare %,%" rc»ii sistat ,procesul
- sub Taport clirnati:c, dereglarile se caracterizeaza prin : cresterea son@nor, as;;g,"soi«i-.J pg%%ices
logi:ce. devme o sa telor pluriene s1 re a -
vitezei vintului, rnajorarea albedoului, cresterea daunelor a:duse de tnghe- echienizare a arbore
tllile tirzii, majorarea P.agubelor produse· de secete. ln anumite conditii
sta1;ionale, cum sint cele de la mare altitudine sau tn silvostepa externa, ENTULUI e in\elege u~
reimpadurirea devine foarte dificila. 5.4.6. ALEGEREA TRATAM - 1 rg tratag,'a were "
.1 . . • are. ln sens generare, me o timizarii struc-
Sub iraport genetic, arboretele echiene create prin plant~tli dupa Precizarl pr~li.rmn. ale (metode "{e m seopg%?%a nasiring-
taieri rase, prezinta o tliversitate genetica redusa, cu toate consecintele ce seer iswin ""ii pp"%ii± ii%.. ri@P,
decurg de aici pentru stabilitatea 'Pi'idurilor. conducere s4)%a rao" "jack side , aoref)% .£"
'I,,t ln general, arboretele echiene si relativ echiene sint afectate mai
frecvent si puternic de vint, zapadii., seceta, boli, daunatori, vinat, po-
art asst9tg,"%iie + %2?" a reg?"" a»siii
re. iii«a4,,".$ ior " ii%ii@",a.is
27-
luare etc. °
tratament se i%},tcetuni ,""±e ""%, aeig" "er4fit
care se realizea# omice %},fl#ct4 g"4 condifile rnblul lui.
A$adar, :gospodarirea silvica bazata pe formarea de ar-borete echien:
$i relativ echiene nu este, in general, compa:tibila cu doctrina silviculturu sip2%%iii@gjzii@ii sh.. ,1a rgpf,
ecologice, deoarece : a) nu este asigurata continuitatea flinctiilor eco- vicu!turtt cu re t" a pol1",~.utui fore t deci in ve structurn-te
protective ale padurilor. Este afectata integritatea si diversitatea geno- aura res",Gui es09," nere,%'a resivare"
fondului si ecofondului forestier ; b) arboretele cu asemenea structun si ameliorarii ,ctui t"?"d un mi 115
simplificate nu sint organizate dupa legile naturii, referitoare la struc- La alegerea tratam p in sine, C
turarea si functionarea sistemelor biologice cu autoreglare (cibernetice). rarea nu este un sco
ln conse<:int;"l, ·sint instabile si, in ultima analiza, inefidente sub raport
114
si de asigurare a unei eficacitatii functionale multipl~. Tratam
indicat va fi deci acela care prin intermediul structurii,
realizarea obiectivelor multiple soc1ale, econom1ce $1 ecologke~Ura
.,"Pl nu se va alege. tratamentul taieril~r gra"d' . . • •
•
mndeplineste f functii
t" speciale
• de protectieInarite. •i daca
d' arbore tu1 respect1v ..
maxima eficienta economica pe termen lung, avind in vedere cu
atit exploatarea cit mai avantajoasa a lemnului sau a altor res,' teritor cvasigr4din4rite, ceea ce est€ ,,}"%g! este_ tratametii
al exploa'tarii lemnul:1~-- aios ~1 m punct de vedere
cit regenerarea paduru 111 condi1;ule exerc1taru cu continuitate '
func\iilor atribuite, . ceea ce presupune mentinerea permanentei ae' Ansamblul conchtnlor ecologice este tlefinit d~ t· 1 d •
teia, conservarea si ameliorarea potentialului produetiv si ecopr. Pina• la dof: ·ti
et1nuvarea • t l · tipologic
s1stemului . . al ecosistemelo
·- 1pu f e ecos1stem.
t' .
tectiv al tuturor factorilor naturali aferenti. Evident, fiecarei me. masurilor le gospodrire in 1c_ate pentru fiecare tip de ecosistem, pot~1 fia
• d d" • • d' • r ores 1ere
avute in vedere conditiile stationale si formatiile rnari de paduri, cu di-
tode de regenerare (tratament) 1 se asoc1aza anurmte tehnologii de ex- ferentieri pe cate:goru de borutate a statiunii si tipuri de structura a arbo-
ploatare ra1;ionala, economica a lemnului sau a altor resurse, corespunza- • retelor. Evident, unitatile ecologice d€ grad inferior vor fi luate in con-
toare cerin1;elor ecologice si criteriilor silviculturale specifice tratamen- siderare la precizairea tehnicilor de a']Jlicare a tratamentelor.
tului dat. Tratamentul, fiind stabilit dupa criterii silviculturale, ecologice Se intelege ca pentru stabilirea structurii-t;>l se va tine seama de
soliale $i economice in viziunea termenului lung si in interesul general al ansamblul functiilor atribuite fiecarui arboret, potrivit criteriilor preci-
societaµi, determina tehnologia de eaploatare si nu invers. Uneori din te in capttolul 3 (tab. 3.1). ln scopuri ipradice, tratamentele se pot
necesita•tea rentabilizarii si mecanizarii procesului de exploatare, dar' prin !fa,bili pe ti.p_uri de ·categorii functionale, asa cum sint ele definite in
neglijarea celor mai elementare cerin1;e de ordin silvicultural $i ecologic, elasi capitol (tab. 3.2). . , . t .
au fost justificate masive taieri rase 9i cvasirase in regiunile muntoase ac Princip:1lele tratamente aplkabile pentru p#durile di_tara,na
- • 1 (tab 5 5) • G - tratamentul codrulm gradmant (me u-
!""
accidentate. De aceea, la alegerea tratamentului nu trebuie de apelat la sint urm_atoare e'," gradinari): Co - tratamentul tii.ierilor
concepte imprumutate din strainatate; dimpotriva, decisive sint caracte- siv tierile de transtormare spre _ trata'mentul taierilor progresive
risticile fundamentale ale silviculturii nationale, izvorite din o_biectivele evasigr4din4rite _(jardinat@"";i, ',4 tierilor succesive in mar&ine de
ei social-economice si din particularitatHe cadrului natural al fiecarei (ta.Jeri in ooh1ur1) ; Sm - .X:8 ~me u . . B _ tratamentul tii.ierilor
• . S - tratamentul ta1er1lor succes1ve ' hete (mici) .
tari sau regiuni date. Iata tle ce in tara noastra ,,Legea privind conser- mas1v ' t r taierilor rase pe pare . . -. '
rase m • benzi •, R - tratamen . . luu . Cz _ trat amentul cringulm cu trtaien t
varea, protejarea si dezvoltarea pa'Clurilor, exploatarea lor ra1;ionala eco-
nomica $i men1;inerea echilibrului ecologic" (Legea nr. 2/1987) introduce C - tratamentul cert#ii pp%iaa cu taieri in scaun; Cg - . at a-
. • • • . Cs'_ tratament crng f avute fo vedere . ra_-
, reglementari de cea mai mare importanta pentru definirea raportului
dintre tehnologiile de exploatare si metoda de regenerare : sint interzise
%44 iii%j • Es b%
tehnologiile de recoltare si colectare a lemnului care afecteaza echilibrul • tomcat aterr re%z"ii @sir g,2 "".
ecologic. wire iii·rite ra,2"%di.Ski+ roer=iv6 f mg;". iii ass
m'asiv cu tratamen u , l r nu este corespunza o_ 1 taieri, ci la un
Din cele prezentate rezulta ca principalele criterii pentru alegerea Denumirea tratamente otu·l nu se 'refera num~1 ·tal se caracterizeaza
tratamentului sint : structura-tel corespunzatoare func1;iilor multiple tr tamen : dinar1tu! A+4tiri
tora; intr-adevar, ·ra lturale. Oare cvas1gra tr bui aduse imbunaco. r
atribuite arboretului ; structura acbuala a acestuia ; ansamblul corn:iitiilor'_- complex de urari si!%Gant, in viitor vor re
ecologice. Bineinteles, nu pot fi evitate criteriile economice si posibilita- doar numa1 pnn ta1en • • . t urmatoarele . ,
\ile tehnico-onganizatorice necesare pentru aplicarea tratamentului, in- •
terminolog1ce. .. au masuri ce se I·mpun sm . de conser-
1ucrari spec1.ale
clusiv cele privind exploatarea lemnului, dar fara ca acestea sa detina Alte interventn s . "ntegrala ; Le - . '. -
rolul decisiv. im de oorotire 1 ··erilor cvas1gra-
Structura-tel poate fi exprimata indirect prin tratament. Astfel, vare , H
_"Skl Ge ieiet _.e t«tug,,{iii«iii«r «
parer1or gradin%" #potriv4. ""_,, e regcnerare)
structura pluriena si compozitia-tel, bazata ;pe asocierea bradul:ui, fagu- Tratamentul "%.,ae intent" ~ eroad4 ;ki tr'amenf°
lui si a molidului, se poate realiza prin tratamentul codrului gradinarit. awaie gt gii»r suss";$ gig ace sf%¥;:
Structura relativa pluriena, la aceeasi compozitie, devine realizabila prin • rase, ca ice},".,ecora tvat"? a fer3,2£?#e. com etetra
adoptarea tratamentului taierilor cvasigradinarite. Pentru realizarea de sint cuprmse 111 5t
c •.ve cum e e_, fie relatlV e .
structuri relativ echiene sint suficiente alegerea si aplicarea de trata-
mente cu perioada de regenerare de 15-30 ani (tratamentul taierilor
sit ie retaiv", aep". A

rilor succesive 1n rn in benz1 ingtl •wiculturl!, la . e spre deoseP"

aeceres rag;;
progresive, tratamentul taierilor succesive etc.). In sfin;;it, •pentru str:1c:
turi echiene ar fi suficiente ,1lratamente extensive : taieri rase, tii.Jen
inventtater"?~. arsomg,2 cir mp,".sci 7
1 actuals epP, acor44.Pp}'a ere!g, com,%]. re-
succesive cu ·perioada scurta de regenerare etc. ~ etor, potrtvit Je ~tut 19%%,£'rs a"%.ai ry~ode-
Structura actuala a arboretelor conditioneaza in mare masura alegerea de etapa anter10ar~ 1·nstrucµun1l ·au·tate a . pee deverusera :?aerare. la
tratamentului. De pilda, pentru un arboret plurien nu va fi indicat alt sive promova t P.•rm tura d e . 5pecI asiras ·n
1 cons1
tratament, decit eel al :taierilor gradinarite, prin care structura data poate atunci $1. prm• e l!tera
h te n1ar1 • si
~
t"'erile
alnerare cvnu erau 1uate 1 17
fi conservata si ameliorata. Dimpotriva, pentru un arboret echien de fag rile rase pe Pare e
. perioada d rege
e .
in virsta de 150 ani, din cauza structurii actuale si a rvirstei lui inamtate, rente. Metoda $l

116
stabilirea posibilitatii de codru regulat, iar conceptul d~ sqprafata
riodica in rind (de regenerare) a fost abandonat. Consecmtele ecol ~e- forestiere respective. Totodata ele ind1i
l • • a arboretelor
t c1-· ecoiog1ca ' n fep t1;'
mesc un ;mportant
•
$i social-economice n-au intirziat sa apara. "Ogice reconstruct1e mijloc de
puse regimu1ui special de conservaire. un ional necorespunzatoare, su-
Normele tehnice pentru amenajarea padurilor (1986), ca $i cele . Tratamentul codrului griidiniirit co t't • .
vind Alegerea $i aplicarea tratamentelor (1986, 1988), elaborate • mai avansat4, capabil sa armonizez 4{2"]"; deoamdata, sotutia ea
mare a deciziilor superioare mentionate mai SUS, traduc in fapt conc~pr t 5 4 2) D • . . e econom1ce cu cele ecolo-
moderna potrivit careia regenerarea arboretelor nu inseamna. doar in.l~ g ice, ( pc • •. • • "e aceea, in conditiile silviculturii cu teluri mu'tiple,
poate deveni solutia optima pentru amenajarea multor ad • ~· t
larea seminti$ului ; ea presupune ma.i presus de toate reproducerea noas t ra,• -111 S'J)ecial
.
a c~l ~r d'm f ormatiile amestecurilor de un "m ara
P ra$in-iase· cu
ditiilor necesare asigurarii echilibrului ecologic dinamic al ecosistemelor fag, amestecurilor de rasinoase, bradetelor, molidi$urilor, goruneto-fage-
forestiere, Jara de care se ing-usteaza polifunctionalitatea i, uneori, s telor ; conditii optime pentru aphcarea gra:dinaritului sint oierite de arbo-
submineaza insai baza existentei lor. retele accesibile din formatiile amestecurilor de fag cu rasinoase, asa cum a
Caracterizarea silviculturala a tratamentelor este prezentat!t in tra-' aratat experi.enta elvetiana (Sch ii t z, 1981, 1985). 1n viziunea 'extin-
tate de specialitate precum si in Nonnele tehnice pentru alegerea i apli- derii in viitor a gra•di•naritu1ui sint necesare, inca de acum, ample lucrari
carea tratamentelor. Sint insa necesare preciziiri suplimentare, izvorite .din de transformare a struc'turii actualelor arborete, echiene si relativ ech1-
cne indiferent de virsta lor. Tiiierile de transformare (de regenerare) vor
specificul amenajarii padurilor cu functii multiple, in conditiile accentuiirii • c~pe insa de al;>ia dupa 80-90 ani, prin efectuarea, pentru mc7p_u!:
importantei rolului ecosistemelor forestiere in asigurarea echilibrului
ecologic. In primul rind ne vom referi la regimul de ocrotire integrala
f extractii moderate cu caracter de insanatosire si ameliorare a calitatii
\oretelor (in limita indicilor de recoltare de 10-140/o). Astfel conceput;,
si la lucriirile speciale de conservare. Ck,ie @ ins»i@rm»rs winier pg,1,27 "2},$2%3
Regimul de ocrotire integrala se aplicii tuturor arboretelor constituite
in rezervatii de diferite ca,tegorii, potrivit legii privind protectia mediu-
arnor espontane naturae a4a
generatie de silviultura lasa libere,
?p,2.'k
±a s
ears visor@is
indeplineste un autentic
Jui inconjurator. Sint interzise toate activitiitile economice care pot in-, generatii in vederea gospodaririiaces or pa un, • -
fluenta asupra echilibrului ecologic ; sint admise doar interventiile con- act de etica profesionala si sociala. . t ditiile necesare apli-
statate ca necesare prin cercetari de specialitate, aprobate de forul legal. t bu' prevazute toa e con
·in amenajament vor re . l rlnd dezvoltarea retelei cailor perma-
Conceptul de lucrari speciale de conservare a fost in'trodus recent in car acetot ratament. in,pp"h~a n ii«et@ sch}z,,]
literatura noastra de specialitate (G i u r g i u, 1981, 1987) ; se referii la nent,e de transport. Expere"",are este foarte indelung3%,,kZ Ai.
piidurile supuse regimului special de conservare, pentru care nu este admisa i05 araa ca periods,de " 7,2 aereg, @er im@};" arc6
sau posibila efectuarea lucrarilor obisnuite de regenerare (arboretele inca- aceste lucrari trebuie inceP realizeaza cu dificult~t1, !11J1 :Semenea eco-
drate in ti·pul al II-lea de categorii functionale ; tab. 3.1 si 3.2). De regula transformarea ,qatsuri : in multe upu,r\-~ Despre o apli-
Prin lucrari speciale de conservaTe se. intelege ansamblul interven- f4gete, goruneto-fagete ".]"j ariatnirite nu este Pg"P"" ate ii vorbs
tiilor necesare a se aplica in padurile cu functii de protec\ie, scoase sisteme, realizarea de,5"";;~,te pure de cverein° ""ari chiene,,sr"
definitiv sau temporar din circuitul ·economic, 'in scoµul : mentinerii ~! care a gradin+ritului "",' 4care in arborete,""a st m Eletia
Din cauza dificulatilor " ,ere relativ restr"!_n a tz (1981). ,!~
realizarii de structuri optime ; pastriirii nealter.ate ::;i ameliorarii starii dinritul es'e extins Pe "!], cum preizg?" ,, adoretele cu funct"
de stabilitate. ::;i de siinatate ; desfasurarii proceselor de regenerare in-
tr-un ritm lent, astfel incit sa fie asigurata permanent;a padurii ; 1- as
gurarii continuitatii si imbunatatirii fu'nctiUor de protectie si a potentia-
i ±.±.,±
vu or,
Pg"E}}aa.
sectate de +
2cE. ·tie, ca si in Ce!_
aid_g,:E%
~aere numai 'UP' ~izat pentru
nae 1.,,2"f"Gs or
lu1ui silvoproductiv. Ele includ : lucrarile -de ingrijire a arboretelor '
ingrijirea nucleelor existente de regenerare natura1a ; impadunrea dent de functia ""4ar dacs gr4di,jute care, a";'it-scone-
precizate antenor. 1 constituie. ,Bile si obiecti ,, taierilor de
golurilor existente; efoctuarea de extracti,i de intensitate .foarte :e.: toate pdurite noas"° ,late sint fa"% 4inta extind:,, meperea
dusii (2-60/o), in raport cu st.area arboretelor !ii necesitatile regenerarn de cite ori
arboretelor, vizin:d arbori cu defecte grave, arbori ajunsi la limita •lon- - con4ff%,,"
• fl 1m, " issgeran% • in
ENie fr%;Ririe
• terven,,
de
•
mice si ecologl"° .reielor echie°,, - a unor m . ele fagete, sint m-
gevitatii, unele exemplare din spec1i de valoare ,redusa. Prin aceste ex- transformare a a~ inte de go0 de " ,to-fagete si " . a a ecosisteme-
tractii, denumite taieri de conservare, se creaza con'ditii pentru dezvol- prea devreme - ma . ..,,,0udi$ur1, goru h'librarea ecologic .. de exploa-
, • d osebi 1n .., aezec 1 tehnologu .
tarea seminti~urilor existente eyi dupa necesitati se formeaza chiar no1 peste 140/o) m e 35«and duce 1 "° ,a;tile unor noastrii (D's-
nuclee de regenerare. Pot fi executate si alte interventii strict necesare sotite de an riser;p?"; a ates i ]ate m ""%,a.ae t arborete
atingerii scopului mentionat (combaterea bolilor !ii dauniitorilor prin lor• forest1ere
. ·espective, Cerce@'
r_ pile el.a4mnarite po,fi , apl •
nztaoare, , .. ·1e gra d
metode biologice, drenari, irigari, introducerea subarboretului ::;i a sub- tare necoresp U ta a taie"" ,a 30 gra e. 119
etajului etc.), Fara asemlnea interventii, piidurile supu.se regimului spe- s es cu $,a., 1987) ara te de cel m
cial de conservare pot evolua spre forme avansate de degradare, sau spre situate pe terenuri cu pan -
dezechaibre ireversibile care pu.n in pericol insai ezistenta ecosistemelor

118
 La elaborarea planurilor de amenajament trebuie avute in v3
variantele silviculturale clasice ale gradinaritului : pe fr (in an..""
intim) si pe bnchete. Pentru arboretele const,tmte dm specii de um\~,
este mai potr1vit gradiniiritul in amestec intim (de pilda in brad,"%
amestecuri de fag cu brad). ln celelalte cazuri, de pilda in fiigete $i
disuri, este mai indicat griidinari'tul pe buchete sau in pilcuri, mai111
:J
ai
1

in perioada de transformare.
Unii autori au propus realizarea de arborete cu structuri mozaicate
pe grupe si pilcuri mari, cu suprafete intre 0,1 si 0.2 ha (uneori chiar
pinii la 0,5 ha), ·cu virste 'de 1-120 ani sau 1-140 ani, asa cum s-a pro-
cedat la elaborarea amenajamen'telor pentru piidurile Ocolului silvic VA-
liug. Structurile concepute si partial realizate, chiar dacii nu corespund
doctrinei griidiniiritului clasic, apropiindu-se mai mull de slructurile
cvasigradinarite, se inca'dreaza in eforturile pentru mai buna gospodarire
a piidurilor prin aplicarea de tratamente intensive. Tieri succesive in margine de
mas,v •
Tratamentului tiiierilor cvasigriidiniirite va trebui sa I se acorde
toata atentia cuvenita, el avind a:pti'tudini apropiate de cele ale codrului
gradinarit ; in plus poate fi aplicat chiar si la ecosistemele forestiere con-
stituite din specii de luminii (stejiire'te, gorunete $.a.) pentru care codrul
gradinarit nu este posibil de aplicat (pct. 5.4:3).
M##;±±..set
1n cazul arboretelor echiene si relativ echiene, structura relativ plu- Taeri cvasigr@din&rite si progresive
riena obtinuta prin aplicarea tratamentului taierilor cvasi'grii:dinarite,
poate constitui si o -etapii de tranzitie spre structura pluriena. Asadar,
acest tratament poate constitui un mijloc eficient de transformare spre
gradinarit a multor arborete cu structuri echiene si relativ echiene, in-
deosebi a celor cu virste inainta'te. ' .
Pe de alta parte trebuie reconsi:derat tratamentul tiiierilor pr-0gresive,
inlaturat de pe scena silviculturii romanesti de pseudotratamentul taie-
#Ratte.a Tiiieri griidin~rite

rilor combinate. In actuala etap de dezvoltare a silviculturii noastre el

poate fi aplicat ca solutie satisfii.catoare pentru multe arborete cu structuri
echiene si relativ echiene, incadrate in grupa a II-a functionala ;_varianta
moderna a tiiierilor progresive in margine de masiv prezintii mare interes
i eficienta functionala, asa cum a demons'trat experienta din Europa etelor obtinute
Stru:turi ale artborta01ente diferite
Centralii. (Mayer, 1977). In aceea.')i varianta superioara (in mar.gme Fig. 5.10 licrii unor ra .
de masiv), tratamentul tiiierilor succesive poate fi adoptat ca solutie co- ap . b'l pentru a in-
respunzii.toare pehtru multe arborete cu functii multiple din tara noastra, . «ate on de,z.2%fide- $.5%#2.
,. mai ales pentru moli'di~lll"i. Chiar $i tiiierile rase in benzi 'inguste (de 20-::- a1rear veri@", ci 4 wk"idie.
deplini functii multiple. u vasnatural "%?r ari amp"ar
pi;£ i
l 50 m), aplicate in margine de masiv, contriibuie la diversificarea structur!l
orizontale a arboretelor, constituinrd o solutie aplicabila pentru unele iv one, sgnap,ii@, ,,"cs; i» , +ii
molidisuri cu functii multiple pe intensitate mai redusa. Prin lege~ _taie- nar aoestor cennte,t"l snvotehn1ce ca <le arborete echamenajament~
rile rase sint interziS€, cu exceptiile ce se vor preciza mai departe.Cringul fie evtate iterven"?" ; au ta tormg;;<,, 'in shim coniribuie la
cu taieri in scaun la salcie este util pentru apararea malurilor. procesul de regene",, aport funef? tturale care t 1n aceasta
in figura 5.10 se prezinta scheme ale structurii arboretelor parcurse
va trebui sa promoveze
$,
echiene, ineficiente " ate msuri ~um structura e. ientatii. in
borete stabile _ permanents or
cu diferite tratamente moderne, acceptabile pentru amenajarea padurilor . f rea de ar trebUJ m
cu functH multiple. conservarea si form° ,+stului va ~. gradin4rite
Recomandari practice pentru alegerea trat'amentelor. 1n legatura cu conceptie, a t en~tja amen . ('tratamen tu1 ta1en
·ve . "'
,il', stabilirea tratamentului indicat, trebuie av•ut in vedere ca particularita- di ·ti;] tensive :. ~tens
tile conditiilor naturale si importanta obiective1or ecologice si social-eco- recnte : ~Amente i""' ; relativ 121
- alegerii de ti a a . radinar1te) ~1
nornice ale silviculturii din tara noastra impun ca majori'tatea.arboretelo: :
tratamentul ta1er · ilor cvasi&
s fie conduse spre structuri optim diversi'ficate sub raportul compoziVe1
i
120
 _ promovarii lucra.rllor de transformare, prin care sa ise ;eal' ,
in timp trecerea de la arbo. rete cu strucur.... t • ecruene
h• ze
si• re l ativ echiene sive • in ti,pul V nu sint indicate <lec1t t ta
' ; •·m t·1pu l VI , pentru actuala etapa ra mente
.
inte ?nSrve
· si· relativ in-
arborete cu structuri pluriene si relativ pluriene, amestecate, nat@,$] tensive d a,
au cvasinaturale, cu arbori proveniti din saminta. Sfera acestor lu "~ sint admise in mod Provizortu, si tratam," _2zoltare a sil:viculturii,
zarea ca, ori de cite ori este posibil se voe .rf ativ extensive, _cu preoi-
de transformare trebure • sa- cuprnaa
• d" mnreg
• ...._ ansamtbl tu 1 arboretelor. indi-
Cfdri
ferent de virsta lor, pregatmd astfel conditiile necesare generali.zarii .. adoptarea_ primelor facindu-se . .
<loar i~ cazurr· a egt~ tratarnente intensive,
1 par'tculare.
1
viitor a aplicarii de tratamente intensive ; in Dupa cum s-a precizat, in cazul arboretelor u t t . . .
• •• • t • d' t
relativ plunene, sm m 1ca e numai tratamente intensive . c s ructurida - pluriene
t d ..si
_ conservarii actualelor arborete en strn.cturi pluriene $i relativ recoltarea dte P . roduse p in • I .
rucipale ; pnn aceasta se va evita deteriorarea , ca es e a m1sa
plnriene. Ace t obiectiv se poate realiza numai prin alegerea $i aplicarea tocmai a structurilor optime spre care amenajamentul este chemat sa
de tratamente intensive. Astfel, pentru arboretele pluriene nu trebuie tndrume toate arboretele.
aplicat alt tratament decit eel al taierilor gra<linarite. • ·' Potrivit •principiului economic si tinind seama de conditiile pentru
In legatura cu aplicarea principiului ecologic $i al eficacitatii func- aplicarea practica a tratamentelor mentionate rnai sus, este necesar ca,
tionale, la alegerea tratamentelor se va avea in vedere promovarea tutu- in actuala etapa de dezvoltare a silviculturii si a tehnologiilor de exploa-
ror lucrarilor de reconstructi,e ecologica necesare. Ne referim in primul tare a lemnului, sa se admit mai multe variante, diferentiate sub rapor-
rind la refacerea arboretelor functional necores,punzatoare·: acest scop se t 1 posibilitatilor de aplicare. Dmtre aceste vananate, arnenai1stul va alege
va realiza prin aplicarea unui ansamblu de lucra.ri de refacere, care in- jftecare data solutia indicata, pe cit este posibil dind ins prioritate va-
clude in primul rind : tratamente cu regenerare sub adapost (taieri in riantelor care asigura in conditii superioare exerc1tarea functnlor mul-
ochiuri, coridoare si benzi, taieri succesive in margime de masiv, taieri tiple atribuite arboretulm respectw. _ . . .
progresive sau cvasigradinarite etc.); impaduriri in comple'tarea regene- i ederea rationalizarii alegerii tratamentelor dupa- o conceptie uni-
rarii naturale, folosind s·pecii valoroase de foioase si rasinoase corespun- .a''ii eorat& o schem4 a@cvau acsiiiop.hara"22,2
tar matoarelor caracteristici factonale (GI u r g I u $.a., •
zator conditiilor stationale si compozitiilor de regenerare stabilite ; lu- derare a ur . . rin forroatia sau grupa de for-
crari de ingrijire adaptate scopului urmarit. Taieri rase de refacere pe conditiile ecologice, exprima!%_!",a arboretului dai (o solutie
supra.fete foarte mici se admit numai in cazul culturilor de salcim, plop\ matii• forestiere,
• b om·ta-tea 1,statmm1 ~1 s ru tipul de ecosisteme}
in considerare • ) ,. ..
$i salcie si in unele molidisuri sau al arboretelor puternic, degradate care avansata va fi cea care va ua 1 , b t flec•ate in tipul de categorn
nu se pot regenera sub adapost, cu respectarea marimii si a perioadei de - functe trite fear ",$?"Z sv ». i1 s 32
alaturare a parchetelor, ce se vor mentiona mai departe. In acelasi cadru, functionale in care se mcadr~aza d'f ·ari a fost oficializata prin No~le
se impune alegerea ce1or mai adecvate metode pentru reconstructia eco- Schema elaborata cu unele_ mo ±et«or eaije 1io., meal;;;
ea i aplicarea
logica a arboretelor cu arbori proveni-ti din listari si a arboretelor artifi- tehnice pentru al tegere " at de instructiunile tehnice !eh
1 anterioare, n
sive ecologice.
ciale improprii statiunii, avirrd in vedere necesitatea evitarii taierilor rase. du-se un remarcabil PS",nZ, 4 are·ta silicuttarii in", ~aeie in-
gnu! 1966. S-a avansat as"%%,, aroata sre all+tam iteva
Principiul ecologic mai indearnna la alegerea acelor tratamente care In editia a doua a ace",,""l,a mineari tab ?%. ~are@ie reattv
evita expunerea arboretelor la actiunea factorilor naturali daunatori cepind cu anul 1988, au os 51"d rare si ,panta terenu U; '1 de aplicabiliia\e
(vint, zapada, secete, ingheturi tirzii etc.). Acelasi principiu orienteaza exemple : a' f ost 1ua ta in con d" f ct. e s-a• !um • ·tat domemu . pentru arbore'te !n -
la alegerea de tratamente prin care este posibila infrumusetarea peisa- iuriene au test tratate."""C C' it simie ",p ?kr cs siege g}
jului ; caci tratamentul - inteles in sens larg - defineste arhitectura a tierior rase i v,,,aka sis"g,,g,iii a siv#sitar£
padurilor unui tinut, a unei epoci. Din acest punct de vedere, tierile rase cadrate •m grupa a II-a tr uactuala v •
etapa• de liez 'rii tratamentuI ui taieridort
mult 25 ,grade ; pen 11 limitare a ap ca i fost recoman a
$i cele cu perioada scurta de regenerare sint neindicate.
Totoda'ta, la alegerea tratamentelor si a altar masurl silvotehnice se
considerat necesara o oarecare exceptii,
1d5 cu une!
e . . e'l nu a ,+
<+e de pest
ma 5 grade ,11 sc·himb
2 .
gresive
gradinarite (de pi la terenuri cu pane tului taierilor PrO se
va aplica principiul gospodaririi funo1;ional-<liferentiate a arboretelor. pentru arborete situate P,,mutate a tra1a""4ror de ms%,
Aceasta diferentiere se realizeaza pe tipuri de categorii functionale :.. f·a de aphc or si am .. mijlocie
ia briidete O
s

a fast larg1ta s er uperioara ~1 t moli-

(tab. 3.1 s1 3.2). Aplicarea princiµiului enuntat se exemplifica dupa cum
urmeaza : in tipul I sint admise numai masuri de ocrotire integralii a na- '
i Pei. car t ea%;"1. casp.cacao£pg"~
cu tag retat@v lurer$,2.et ti""", a. asso.a",are e
turii ; in tipul II sint indicate si se pot aplica doar lucri'iri speciale de adm1s ra . u pan e aJta mo . .
asemenea, a fos t terenun c ,nonanta O 1eim, plopi sl
conservare; in tipul III ·sint recomandate numai tratamente intensive,
iar in lipsa conditillor necesare aplicarii lor se recurge la solutia lucr-
awn puree s"?a.a «","sci«,","""
boretele destinate sa J?f rec1enerare gorii funct10n
1
rilor speciale de conservare, mai ales in cazul arboretelor situate pe tere- refera la excluuer·ea de. atipul"' II1 de cate • 123
nuri cu pante foarte mari ; in tipul IV, pe linga tratamente intensive, in a zavoaie1or incadrate in
mod exceptional si provizoriu, se pot alege si tratamente relativ inten-
122
Tabelul 5.5 La alegerea tratamentelor dn
• • vor t trebui
posibil, b • evitate
• Pa (4aceast·"a ultima
variantele · schema, , _
Alegerea tratamentelor si a altor modalitati de interventie pentru padur
din R. s. Romania (dupa .,Normele tehnice pentru alegerea i aplicarea orete cu structuri inferioare ei ]}j""amentele) pr a' {".,£?} ete
tratamentelor", editia 1988) (extras) int : tratamentele taierilor proan" arboreteor de reg,,,]" "r-
1 •
retele . plurrene; • t t 1ve "s1 cva3sigradinarite
• 'd· . cum.
pentru , arbo-
+
.:tratamentul taieril r progresivs
Grupa functlonalil. -- succesive m margme de masiv (P p .. S e lil tratamentul tiiierilor
pluriene ; tratamentul tierilor su,,'; ?) pentru arboretele relativ
Catcgoria de I I ~
Tlpuri de
,tructuri
Catcgorll de
productivl lllto
pantll (In
grade)
lll
a II-a
Ti purl do catogorl i func\ionalc
IV
-- arboretele relativ pluriene. Nu es«e }"},argine de masiv pentru
: +dimante ;pentru molidis ucaa
taierilor cvas1grn ±.

luriena. Pentru arboretele destinat

. h' adopta rea t ratamentului
"!"" "
}@r dacu structura 1or este
4;"$}
1 2 3 4 I 5 I
V
6 I
VI
7
- iratamental gptim este cel al tieriior
uat t considerare cercetare @iss
ct·t" es "t d . . . •· ·•
Jmn de rezonan4,
";",,P,ma tt de
, potrivit carora
1 MOLIDISURI in condu cor Spunzatoare le accesibilitate, tratamentul taierilor grdi.
' narite poate fi aplicat si in arborete situate pe terenuri cu pante d g6
- 30 grade. In schimb, acest tratament nu este indicat pentru arboretele
Superioara 5i Plnll la 25 G G G G echiene si relativ echiene de molrd, neparcurse anterior sistematic cu
mijlocie 26-35 Le Le - Le; Cv lucrari de ingrijire adecvate ac'estui scop, sau situate in zone frecvent
Pluriene lnferioara periditate de vint. Lucrari de conservare se· impun pentru toate arbore-
Pina la 25
26-35
G
Le
G - G
tele pluriene, atunei cind nu sint inc create condi\ille necesare apli'Ciirii
Le - Le; Cv
tierilor gradinarite. In privinta arboretelor de saleim si foioase moi,
Superioara sl Pina la 25 ·c G; Sm; B G G, Pm; Sm; incadrate in tipul Ill de categorii functionale, poate fi admisii regenera-
Rclativ B
mijlocie 26-35 rea lor prin tratamentul taierilor rase in benzi (inguste). Referitor la
Le Pm; Sm; B - Pm; Sm; B
regenerarea teisurilor, omise din norme1e tehnice ammti te, se recomanda
1
pluricne lntcrioarll Pina la 25 G G; Sm; B - Pm; Sm; B tratamentul taierilor progresive.
26-35 Le Pm; Sm; B - Pm; Sm; B
Schema de alegere a tratamentelor cuprinsa in actualele norme teh-
Echiene $i Superioara si P1n11 la 25
relativ G Pm; Sm; B G Pm; Sm; B; nice are un caracter general, fiind susceptibila de imbunattiri pe baza
echicne mijlocie R de noi cercetari, prin luarea in considerare a tipului de ecosisteme, pre-
26-35 Le Pm; Sm; B - Pm; Sm;B '
cum si a specificului regional. Acesti factori• au o important
• 't ta si mai mare
lnferioar11 Pina la 25 G
4

Pm; Sm; B - Pm; Sm;

la diferentierea tehnicii de aplicare a tratamentelor.
B;R
26-35 Le Pm; Sm; B Pm; sm :
2
MOLIDETO-BRADETE, MOLIDETO-FAGETE, BRADETE, BRADETO-FXGETE,
AMESTECURI DE RA$1NOASE CU FAG
ss gs n4My,fl?"±ee±
PRIN OPTIMIZAREA O 'oicR 4 4oRTEoR
LUCRARI DE INGRIJIRE ~) \
Superioara si Pina la 25 G
mijlocio G G G n 'RARI DE INGRIJIRE
26-35
Pluriene
Cv;Le Cv, Le - Cv; Pm 5.5.l. REGLAREA CONSISTENTEI PRIN LUC T
lnferioara Plnll la 25 S1 CONDUCERE, MILOc 1MP""oNA A AeoRErOR
G G - G; Cv; Pm
26-35 Cv PENTRli CRESTEREA EFICACITATII FU ·eacitatii functionale
Cv - Cv; Pm a

Superioara Pina la 25 G; Cv
'
G; Cv . • in vederea cre!ilern e '1ui mai adec-
$i mijlocie G; Cv G;Cv;Pm Optimizarea consistentei , amenajament a ce _ _
26-35
Relativ lnferioarll
Cv
........_ Cv - Cv; Pm; P d tarea pr .
a arbotetu lui presu,pune a op ... e si conducere aces or: '.. r de in-
t . a care sa co
Pina la 25
pluriene 26-35
G; Cv
Cv
G; Cv
Cv,
- G; Cv; Pm;P
Cv; Pm vat sistem al lucraruor
- •z • • de ingrzpr r
gr
• t m al lucran 1 o
s~lice. Prin sisten yperatiunilor
. spodariel talitatea 0, s

Superioar4 .si Plnl'l la 25 G; Cv G; Cv; Pm G; Cv G; Cv; Pm; respund obiectivelor go8R "" qi se intelege to 1ucrarilor de
Echiene $i mijlocle 26-35 boretu Ul . • 1 inceperea
relativ p grijire si conducere a ,, 4stalarea lui pin%" 4 +el de gospod4rire
echiene Cv Cv; Pm - Cv; Pm; P silviculturale aplicate de 1 . logice, in funcfe _,'emintisurilor, de-
lnferioar11 Pina In 25 G ;Cv G; Cv; Pm baze ecol {tu·ilor si se "
26-35 - Cv; Pm; P Tegenerare, efectuate Pe" igrijirea cul"U', agajul, emondai
qul

I
Cv Cv; Pm - Cv; Pm;
Sm stabilit. n sistem sint incl ,,le de igie" ~#ti masivului $%
• st@rile, al :area mar
gajarile, curatirile, rar"" {retelor, ingri
NOTA: Arborotelo lncadrato In tlpul I do categorll lunc\lonnlo slnl supuso reglmulul de ocrotlrl 0 125
lnlegru!d (E), lar cola lncadratc In llpul II de catc;;orll functloonlc 50 gospodarcsc In realm special leschiderea tehnologica a ar
de conservare. Simblurilo stnt o:tpllcate la paglna 117.

124
Intro viziune integratoare, acest ansamblu de lucrari este integra_t i
sfera larga a tratamentului. ceea ce atrage atentia asupra faptului n 5.5.2, 1NFLUENTA LUCRARILOR DE INGRIJ ilr. . ,...
, ASUPRA PRODUCTIEI DE LEMN I • A ARBORETELO
majorareJ eficaciti'ltii functionale a arboretelor nu este posinii a.,
prin aplicarea rat;ionala a tuturor luerarilor integrate in sistem. Omite; Cercetarile efectuate in tara ·
unor verigi din inlantuirea acestor operatiuni reduce, uneori pint j • t
un interval 1 optum t· al l d lensitatii,
• - noaStra. $i. in a.It e tan
cores • · arata di exista•
anihilare, eficacitatea restului de luq-an executate. Gisrgiu, 1987; _Asman, },pi,profs@iv@i m«sine
ln cele ce urmeaza ne vom opri asupra aspectelor ce prezinta im- tipul de ecosistem, virsta arboretulut sf {4,,"a"ca optima depinde de
portant;a majora pentru amenajament, respediv asupra relatiei dintre In cazul arboretelor pure si eh,,""" sospodarire.
clicacitatea funct;ionala $i consiste:ita, in legatura_ cu lucrarile de tngri- este, in general, influentata esential a ,",""Odutia total4 de lemn nu
jire si conducere a ariboretelor. Pnn reglarea consistentei se modifidi nu
lc de
cazur1or , e re ucere a consistentei sub liu it
·di: " ucrarile de " . , c ·u exceptia
·i ingrijire, ti
numai structura orizontala, ci, de cele mai multe ori, si structura verti- cercetrite efectuate pe plan esis6pea a.]",";",Peru asest ras.
cala, putind influent;a chiar si asupra structurii de ansamblu a biocenozei tara noastr4, primele cercetari efeetgate i ii""2dictorii:,7%"
• • • 198 . n eX'pertmen a e e
forestiere. dura!a (G 1 u rgiu, 37) demonstreaza ca densitatea nu trebuie sa
In contextul amenajarii padurilor cu funct;ii multiple, scopul esent;ial scada sub 0,9 la molidisuri si bradete si sub 0,85 la fagete, la arboretele
al lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor este acela de a realiza trecute de 3540 ani. De acee_a, Normele tehnice pentru ingrijirea $i
condncerea arbor etelor nu. adnut reducerea consistentei (a gradului de
sau favoriza formarea de arborete cu structuri optime sub raport ecologic inchidere a coronamentului) sub 0,85. Mehtinerea aPboretelor la consis-
si genetic, in conformitate cu legile de structurare si funetionare a ecosis- tenta normal (plina), de 0,901,0, garanteaza o productivitate maxima,
temelor forestiere, in vederea cre!}terii eficacitat;ii funct;ionale multiple care in anumite condi1ii stationale si de a:rboret, poate fi cu 3-50/o mai
a padurilor. ln mod concret se urmareste : cresterea gradului de stabili- mare decit cea a arboretelor neparcurse cu ,lucrari de in,grijire. Reduce-
tate si rezistenta a arbqretelor la act;iunea agresi·va a factorilor externi rea consistentei sub limitele crltice mentionate mai sus, are ca efect di-
si interni destabilizatori (vint, zapad, boli, daunatori, 'linat, poluare s.a.); minuarea productiei totale la virsta ex,ploatabi'li1aµi. Interventiile puter-
pastrarea $i ameliorarea starii de sanatate a arboretelor si a padurii in nice in tinerete in arboretele de rfuiinoase pot provoca cresteri suplimen-
ansamblul sau ; asigurarea calitatii factorilor de mediu (apei, aerului, tare dar de cele mai multe ori, aceste sporuri repr·ezinta reaotu de hp
solului peisajului $.a); cresterea productivitatii arboretelor si a padurii feed-back trecatoare ; la virste mid ele sint insa necesare pentru cres-
in fategul ei ; imbunatat;irea calitatii product;iei de lemn ; marirea capa- tera stabilitatii arboretelor, indeosebi la moa. I,rasort,cu remul?""};
citatii de fructifi'care a arborilor si ameliorarea condi,tiilor de regenerare ; «ri«niter rise « reg%p,pz2"222%.2 1.#±:
curat;iri forte si foarte ,_puterice, ""E""?'ate in arboretele ajunse in
recoltarea biomasei lemnoase in vederea valorificarii ei, care, altfel, prin
paris, moderate in stadiile de cod"?~, curatiri moderate si moderat-
eliminare naturala, s-ar recicla in cadrul ecosistemelor forestiere respec- stadiul de codru (mijlociu) ; pen"",,1$} is si moderate in stadiile de
tive. Cind acest scop secundar este transfor,mat in mod subiectiv in obiec- forte rarituri modera-t-forte m s,aultuj e e arboretele de fag sint destl·
• • .. 1 • ) In caz n car b •
tiv priorrtar, lucre.rile de ingrijire si conducere a arboretelor' pierd sensul codrisor si codru (m1J oclll • f . 1·ntensitatea • rariturilor tre we
!or adevarat, devenind actiu.ni de deteriorare a padurii. nate sa• produca• 1 emn pentru urmre, a
1 la virste inamtate'·· •d e 75- 85 ani-
mentinuta relativ riJdica-ta (8-::lOO/o) P ~\i si'i nu se intervina puternic mn
Opera1;iunile de ingrijire si conducere a arboretelor se incadreaza tot- cu conditia _ca solul sa ramin4 a0P"4tea : reducerii treptate a in%";
, d stra nee ' • • • • ta · sistar
odata si in ansamblul lucrarilor de transformare a siructudi arboretelor plafonul inferior. S-a 1emo" • arboretele inainteaz4 in """,ka in
echiene si relativ echiene in a!'borete cu· structuri pluriene si relativ sitati[ rariturilor pe mas_ura ci vital al arboretulu1,. tre:me s :ral nein-
pluriene. ior in si@ma retie a %?ka. Rariri@ iore ;
functie ·,de virsta exploatabl I tele trecute de 40 ani s1 ne
",,%. aie-
Concluzion1nd asupra celor prezentate, este de retinut faptul di lu- d• • l pentru ar ore. ,
1cate, ma1 a es . .. decvate. . a arboretelor
crarile de ingrijire si conducere a arboretelor constituie un mijloc efi- rior cu lucrari de ingrijre "_,, aeci ca produetis gal% sens negativ,
cient la indemina amenajistului pentru in.drumarea biocenozelor' fores- ], foctuate ara! .s ·~lr. mai ales mn, ·ti
Cercetan e e ec . s·tatea rantur1 •. da "ndelun<>ata de imp.
tiere spre structuri optime, corespunzatoare telurilor de -gospodarire atri- poate fi infuenta de "]"?di ire re o per,,, aura roayeti
buite. Scopul lor principal nu este acela de a obt;ine suplimentar biomasa atunci cind se aplicinter' , influenta raritur", a scazut de la
lemnoasa pentru valorifa:ari economice imediate d€$i acest obiectiv nu ca mutt mai puterife de, med,2%phi mo@erat-torte
poate fi neglija"t. Dimpotriva, prin aceste lucrari s~ urmaresc scopuri mul- principale. Astfel, la ,", 7ss mi?/ha in,,aaie s-a red4s ";;
1 028 m/ha la martor, Pi" ,gte a produ! !lgaerea productiei med
tiple care .se finalizeaza, de regµla, pe termen lung. De exeimplu, degaja- (tab 5 6 a) iar creqterea "", 4o,8 m"/an/ha-..,,, -or atrage atentia
rile si curatirile, desi aparent si pe termen scurt sint neeifiden-te su!b raport • • • de
pectiv ' la' 14,6 m 3/ 8 n/ha . ad 'intensrta . 't ea ran un ul al pos1b1 . "lit·•·.
a~ll
economic, isi demonstreaza oportunitatea si inalta lor eficadtate economidi ' •m funct1e e proce d eeJot de ca I c ' '
la exploatabilibate . ale
si ecologic pe termen lung, ele conditionind in mare masura structura :. eniente i 127
asupra marilor incon
de vii-tor a arboretelor.

]26

I 0.
de produse principale, bazate pe criteriul cresterii medii la exploat+
litate sau al cresterii indicatoare, stabilite dupa tabele de producu/- 1-
tocmite pentru un grad de rari'tura diferit de eel preconizat pentr, "-
I. Talul $.6.
Jnfluenta diferitelor grade de rliritur· .
tatea de gospodarire respectiva. Elaborarea de tabele de productieuni-
gr• ade de rarituri inlatura acest mconvement. Fondul de produ p.e --
prodiselor principale in doua
• ,
,,""Pra structurii dimensionate
xperimentale (G i u r fl i u 1987) .
normal este, de asemenea, in t pu te'
··+fl'uenat ermc d e intensitatea
'te Ce
rariturj,
<
Produc.tln prlnc.ipnl!i, %
1 Bloeul experimental • \
practicate, asa cum se va arata la locul potrivit. or sl perioada Vnri'anto. ' Dlamet~l.l tcm!l
de observatie

'.7
medlu gros gro Lcmn Lcrnn
cm 1,in mtots sub\lrc
Tabelul 5.6.a ~
Influen\a diferitelor grade de rllrituri asupra produc\iei principale si totale
- Limb;el Martor 27 4 49 25 2
la un orboret de molid (Blocul experimental Susai) (G i u r g i u, 1987) • 1958-1987 Moderat 36 24. 46 11 -
Periodn de
observn \le, ani
I Grndul de rilrilurll
Produc!in prln-
elpalil., m'/lm
I
Produc\ln totnli'l
1113/hn. ... ' Plalul SU$!!.I
Moderat-lorte
Martor
38
28
30
5
43
49
8
25
-
1

40-70 I i\lartor
i\loderat
1 028
930
1 222
1 292
1958-1982 :Moderat
Moderat-forte
30
32 14
9 51
50
19
10
1
1

I Modernt-lortc 758 1 289 Asadar, prin rarituri se obtin efecte economice remarcabile la arbo-
tele destinate sa produca lemn 'de mare valoare. De asemenea, aroeho-
ln privin{a efec'tului lucrarilor de ingrijire si conducere la arborete,le re mpozitiei arboretelor in -favoarea speciilor valoroase aduce un
rarea co • - · - - • • • · -~ l La aceste
amestecate s-au efectuat putine cercetari. S-a putut, totusi, stabili ca are aport la cresterea calitatii si a valorii productiei de 1em - ,
aceste arborete trebuie conduse la indid de densitate optimi, care .difera m ' se adau ·a valoarea masei ·lemnoase, care fara 'lucran de i~gr1
de cei specifici arboretelor pure. Efectul cantitati,v este, de regu1a, mult avantaje ' ,,,,, chimic al ecosistemelor forest1ere.
jire s-ar recicla in circuitul "%98,_, ~ curatiri si rarituri se pot
mai mare, ceea ce se explica prin faptul ca, datorita acestor- lucrari, de- Astfel la nivelul economiei nation pd ·itatii arboretelor sub nivelul
vine posibila proportionarea amestecurilor in f.avoarea speciilor mai ' ·1 3 Reducerea ens1 +v· .... 1l
realiza anual 4 5 m. m • . mmai asupra ;productie1 tota e,
egativ nu nu •
productive si valoroase, bineinteles, in limitele admise sub raport ecolo- densitatii eritice influenteaza °, .
·1;-44' ecosistemelor
forestiere. Pentru evitarea unor
·b
gic. De exemplu, iprin ameliorarea compozitiei unui arbor.et de stejar cu dar si asupra stabilittu " enfyu. i.ngrijirea $i conducerea aroo-
carpen, de la 7 Ca 3 St in tinerete la 7 St 3Ca la' virsta exploatabilitatii, . t" Norme le tehmce P , . . -..- ·riturilor pnn
asemenea situaf! , ontrol al intensitatii Ta! ;lest
productia se poate mari cu cel putin 30%/4. retelor eala ioo owe " %h} iiss,es as sr+","??
ln ceea ce priveste aportul lucrarilor de ngrijire si conducere a arbo- votam si cresere in",,"] we set, ists ""N"aa
retelor asupra calitatii productiei de lemn la exploataibili-tate, se preci- numirul critic de arbori la' , }]ii la determinarea prn
zeaza ca majoritatea ·cercetarilor au evidentiat sporuri semnificative, atit • • de alta o ""
vltate .(tab. 5.7), iar, pe
prin majorarea -dimensiunilor -arborilor, cit si prin modificarea favora- desimii optime.
bila a structurii calitative a arboretului. .tn tabelul 5.6 b se prezinta doua
exemple. in privinta structurii calitative a productiei totale, avantajele
rariturilor sinrt in mare masura estompate de ponderea ridicata a sorti-
mentelor inferioare recoltate prin aceste interven1ii de-a iungu1 ciclului
vital al arboretului. Pentru acelasi motiv, valoarea produetiei totale la
arboretele pure nu este infiuentata puternic de rarituri, dec'it in situa\ia
in care, prin aceste lucrari, creste substantial ponderea . sortimentelor
de mare valoare, cum sint lemnul pentru furnire si lemnul pentru che-
restea de calitate superioara. Dimpotri<Va, in cazul iin care preturile la
produsele lemnoase secundare, la aceeasi specie si dimensiune, sint cu
mult mai mid deoit cele ale produselor principale, ·rari·turile, in:deosebl
cele moderat-forte si forte, influenteaz5. negativ asupra valorii produc\iei
totale pe picior.
5.5.3. INFLUENTA LUCRARILOR DE INGRIJIRE SI CONDUCERE
ASUPRA EFECTELOR DE PROTECTIE ALE ARBORETELOR_ Cs. ,
s i
In conditiile amenajarii padurilor cu functii multiple se pune pro- • 200 - ,IHI
blema stabilirii consisten\ei optime, care sa corespunda maximului de " sL
eficacitate func\ionala. -Din acest punet de vedere prezintii interes, in
primul rind, relatiile dintre consis-tenta arboretelor si efectele de iprotec- ft0 (,

tie hidrologica, antierozionalii, climatica iii sanitar-peisagisti'ca,

Dar, realizarea acestor efecte este posibila numai in conditiile in care
arboretele se afla in stri corespunzatoare de stabilitate. De aceea, ame-
najistul va trebui sii indice acele lucrari de ingrijire care pot contribui
eficie11l la realizarea de structuri optime sub raportul stabilitatii ecosis-
ternelor forestiere. In acest scop, va avea in vedere aptitudinile lucrarilor
de ingrijire si conducere pentru :
- ameliorarea compozitiei arboretelor, inca din stadiile de dezvol-
tare infexioare, in sensul apropierii ei treptate de compozi\ia naturalii sau
natural-potentiala. Astfel, in plantatiile tinere de rasinoase, efectuate in
afara arealului natural de vegetatie al acestora, va indica promovarea
speciilor de foioase valoroase potrivite statiunii; in culturile pure de
cvercinee va promova speciile necesare formarii subarboretului si a
subetajului ;
- optimizarea consistentei in toate stadiile de tlezvoltare. Astfel :
in culturile dese de rasinoase va indka reducerea corespunzatoare a de-
simii in vederea formiirii de ar;bori cu indici de zveltete su:bunitari, care
se coreleaza cu o rezistenta sporita la vint si zapada. Dimpotriva, la ar-
boretele -trecute de- 40-50 ani, arboretele vor trebui mentinute la con-
sisten\a plina ;
- imbunatatirea starii de sanitate a arboretelor prin extragerea
treptatii a arborilor uscati si in curs de uscare, bolnavi, cu potential
fiziologic redus (arbori din lastari, cu coroane neeficiente) etc. -
- arneliorarea structurii -genetice in directia promovarii .formelor
genetice cu insusiri superioare sub raportul rezistentei lor la adversitati;
- formarea de arborete cu strU'cturi verticale diversificate, pluriene
si relativ pluriene, de stabilitate ridicata.
. In ceea ce priveste functiile de protectie a apei, solului, terenurilor si
'climei, in plus, vor trebui avute in vedere urmatoarele :
Rarirea forte si foarte putemica a coronamentului reduce inter-
cep\ia precipitatiilor, produce in\eleniri ale solului, creind astfel conditii
nefavorabile pentru patrun:derea apei '.in stratur.i adinci. ln plus;, cerce-
tarile efectuate au aratat ca intre ,structura arboretului, exprimat prin
densitate si compozitie, pe de o parte, si dinamica procesului de ero-
ziune a solului, pe de alta, exista o corelatie semnificativa (M o j a,
Diss es cu, 1987. In lucrarea ·: G iur g i u, Disses cu $.a., 1987).
• Cu cit <l.ensitatea este mai midi cu atit eroziunea solului este, mai mare
• (fig.- 5.11), ceea ce atentioneaza asupra necesitatii conducerii arboretelor
la consistente mari (pline). Evident, influenta structurii arboretelor asu-
pra eroziunii solului creste cu inclinarea terenului (f ig. 5.11). Prin astfel
de
int erventii forte se_ produc de"zechilibre ecologice, <lintre care mal
importante sint urmatouele (G i urgi u, 1987) : arbo'retele de rasi-
noase trecute de 40 ani sint expuse la ac\iunea· distrugartoare a vintului ;
in arboretele de stejari este· favorizata actiunea factorilor care provoac

--130
 in zonele de mare interes social.. rn:versificarea structurii compozitionale e 4scare la brad si indicele de ariditate de'Martonne. I anul secetos
i vet•ticale constituie un obiechv important al amenajarii acestor pa- d 87 au aparut fenomene de uscare_ ch1ar ~~i tn paduri de f g fl t
~uri, care se poate infaptui si prin mijloace oferite de s1stemul luc_ranlor 19 • - atealul • I," '1d' • - a a a e 1a
de ingrijire si conducere a arboretelor. irnita in_fenoara a !J_(de pilia in judetele 1asi si Vastt. !n anii , I
1 seceta, poluarea amplifica si intensifica pro1:esele de uscare.
de • d l • t f' · .
5.6. RHATII TNTRE STRUCTURA ARBORETELOR $1 REZISTENTA LOR Ohiar daca au_ne e_ nu po _1 eV1tate, amen:aiistul le va putea dimi-
LA ACTIUNEA FACTORILOR EXTERNI PERTURBATORI actionind in d1rect1a conservarii ~i tealizarii de arborete dupii mo-
Desfasurarea normala a proceselor naturale de productie si protec-
jn structural al celor naturale, resp@ctiy prin : evitarea introducerii tn
tie este frecvent pertu11batii de actiunea unui complex de fa.cton natu;:ah • pozitiile de regenerare a unor specu alohtone si autohtone m statmru
9i antropici nocivi, cum sint : soarele, vintul, zapada, ap.a ,(mun<latnle,
g!ii
1 reintroducerea speciilor potrivit statiunii (de pilda a stejaru-
inmlii9tinarile), vinatul, bolile si insectele dauna_toare_, poluarea, p~i,ma- ~prufos ~i a stejaruhii brumariu in statiunile lor, prin substituirea salci
tul, turismul s.a. Recunoasterea factorilor mentionati, evaluarea efecte- ""_ care au de suferit in perioadele de seceta): folosirea ecotipurflor
lor si, mai ales, sta'bilirea masur>ilor ce pot fi luate pentru prevenirea, rn- - tente la secete {de p1lda, pen'tru 1mpadunrea terenunlor degradat7
diminuarea si inlaturarea consecintelor provocate de acesti factori repi;e- "ff4a si silvostepa cum sint cele din Dobrogea, trebuie alese nuai
zintii o preocupare importanta a amanajamentului. Aceastii ,preocupare di~ . • ente rezistente la seceta - de exemplu pinul negru de Crimeea -,
este cu atit mai oportunii, cu cit in ultimul timp si potrivit progno- P%?"} pma in preen: avtnd sanse re±use de resit) : formarea de
zelor ecologice efectuate - in viitor pe plan mondial, vor fi ·to,t mai frec- cebe '-'le cu structuri verti·cale. corespunziitoare, de tip plunen si relativ
vente daunele aduse piidurii de factorii enumerati, fapt explicabil daca arb u subetaj si subarboret bogat; mentinerea ~rboretelor la consis-
"3°.
of

se are in vedere starea de dezechilibru in care se afla ruajoritatea eco-

sistemelor forestiere, ca $i cresterea agresivitatii unor factori antropid,
g!";;a.
ten .a , •
ii@d raritsrie fr@
•
s forte if@rice; elide+g,
ele cu deficit de umiditate ; _ev1tarea ._men or
c-wn este poluarea. rilor rase may ales in 7" nareini de masiv ln biitaia soarelm ; cres-
Desigur, in sarcina amenajistului intra numai problemele legate de prin care se tormeaza mu4 _,,, attind structura lor sub raportul mo-
_relatia dintre structura si rezistenta apooretelor, in masura in care el terea vitalrtatn arboretel~, ~rib~na antinerea subarboretului sau remtro-
poate .actiona prin alegerea corespunzii:toare a bazelor de amenajare 'ii dtt de regenerare a arr"",i,Giute erclus.
prin intocmirea planurilor de amenajamenrt. • ducerea lui (m a:cest scop pa~ • . • . • deri de biomasii si us-
La elaborarea solutiilor de adoptat se porneste de la ipoteza verifi- - • • ·d ii cele mat man pier •f
Trebuie avut m ve e,re c . ·f!ati in marea perioacUi de crestere
catii _in foarte multe situatii, potrivit ciireia ecosistemele naturale si cele cari anormale se produc la a:bon la :L. De pildii secetele dm anu
casinaturale au cele mai mari sanse de reusita in conditiile actiunii • . . . ·ve ~1 pre ung1,e. . . ' . 25 .
foctorilor dereglatori. surprm91 de secete . exces1 '.. . ini cti virste urtre 15 qi am. , -~
1986-1987 au afectat cu precade1e p .--
R_=dres?rea--:chili-bi:ului ecosistemelor forestiere de'teriorate presu-
pune mn primul rind mventarierea, arboretelor prejudiciate. ln acest scop 5.6.2. 'STRUCTURI OPTIME PENTRU ARBORETELE AFlATE_..-Y --
U

est: _necesara elaborarea ..de clasifLcari ale arborilor si arboretelor -pre-

J~dicia-te _; ~ctualele solutn -0ate ln ln;drumanll pentru amJ"najarea padu- • SUB INFLUENTA APEi TN EXCES - _.--.-fl •e negative nu numai
• • n -factor ctt m ~ei_~, il riurilor inte-
rilor (referitoare la arborii si arboretele afedate .d_e poluare, vinat, vlnt,
zapada etc.) nu au o fundamentare stiintific severa, fiind necesare cla-
,Apa in exces consttty,,,ii, pea punarii,14 4.i i munte
sificari pe haze fiziologice si ecofiziologice (Kram er 1986), . ty stajtmi de 1mn,a.a ae_ire nj,2"iG.. +trite sit
rioare) dar si in z9pa"?""ause. Ecosistemel !"?"ti de saicie, plopi-
5.6.1. STRUCTURI ALE ARBORETELOR, CARE TMPIEDICA pe terenuri cu inclin@},,, treme ; asa sint: 7%"? ieii ins4, maio-
ACTIUNEA DAUNATOARE A SOARELUI $1 SECETEI
adaptate la aceste condi .turile s.a. 1 lip,, ,-umitei actiuni
uri cu plopi autohtoni, ""kt aestiintate in a%,le. de cele ma1
Cel • f · . . ritatea acestor ecos1s • te me. ' aulab productive, f" d m oc , -
IN"} +4 dealuri si munte 1!1-
•
b - • -1e mai _recvente daune aduse de soare 9i secetii slnt · uscari de de refacere" a· pii,dun:lor 51 • euramerh::anL, 1a' _,. ·te culturi do rasi-
1%2; "mp arare solului, plrlirea scoartei, reducerea productiei "
murte ori, prin culturt • de p op1 •
acute si parti%} l rea ,a , cu.Iturile de. p1op1·
1za • r
i, }? 2,ctslor de protectie, deres[ari asupra faunei de pad@re &ie.
suprafete ind:~e~~ ~xces1v? se pot produce uscari ale arborilor pe mari
locul aninfsurnor au fos,7"{ iisrtat s.%%, a
noase. Con~ecintele ecolog1 e int frevent afe"" 4,, 1uncile interioare
iudati ighe-
orunetele. b • o e I mn ecosisteme dezechilibrate cum - sint stejiiretele, , , •• 1 Dunarn - t . cele ul . · e
euramericani dm ~':1c8:. i de la plan are'. .. stationale nepne1 rue :
fuate in af radetei\ s_al-cimetele, culturile de pini, dugl-as !,ii molid efec- \uri, mai ales in prim1i "",,, eauza conditiilo ,Ara asteptarilor si
anori."$1,%"",pg,ra de vegetape, cii@rii6 fe piooi. scariie vegeteazii. necorespu nzator 1 Illmn nu a cres,eut• •petecfe ma au sciizut.
matie. Geam.,"f}?dg secetoas4 1985-1987 confirmia aceast afir- 'In consecin1;ii productia de . e . , efectele de pr? . ". . a in considerare
$ ( 88) a stabrht o corelat1e puternica lntre procesul ' duct1e, iar treblll sa 1
• Revista pi'iduri/or nr. ·2ll9BB, • • • • a costurilor mari de pro • pnajamentul va_ ecosisteme cu struc-
t aceste 1preiwr@rt ";norarii ult""?""_tonate: 1 » reve-
1-32 necesitatea : a) conservaru 11. ndHiile staµona'
turi naturale, inc ex1s • tente 111 co 133
 l
• _ • • natural In, toate situatiile in care cuH_uz:ile ·artlfi- lo
nirii la_ atbore:te de tipd t, rezult:ate satisfiiciitoare i , c) folosirii, pentru • rane r particularita, ·st3jtilor• sis-temului
t . · de inradii.cinarn,. A. rb ,. oru.. d'm ar-
ciale dm luncl nu au a •
•1 'd • Jo i euroamericam, • numai a-clonelor· doved1te ca rez1stehte· cor le echiene rezisa a Vint numai in masa compact : cedea7 insa la
cuJtur1 e e _P p • • le lu. ga durarti'i). . •. ,, . . . . . , - - .: boretel •intreruperi ale coronamentuh1i; ' ·
·me e . . · . ·
(dupa experiment/in db ,";{e prin amenajament toate interventin pri _ consiste_nta arboretului. Deosebit de expuse la actiunea vintului
Toto4data. or ""%N , de#ii bi6i6eie si se provaci inn,. boretele de pes-te 40 am, rparcurse cu rarituri puternice fa.di ca in
silvotehnice prin ",,4is dupataieri_ rase sau vasirase _in sleaurid ",{ ie sa fi fost pregatite prin lucrari de igrijire adeaie. pine
tinar1, cum smt ce e P lafouri_- sau pe ,alte terenµri cu. ~ndmare... redusa
lunci'i, m an%z,,£2eretie. uiori. ii asemena con<liµi, chiar pre a due qi in arboretele ech1ene aflate in curs .de regenerare prin apli-
e 1 us?""; };;"?<$#'a regenerare rea msri pose prov6ca ski
5 deschzder • D e aceea ' in · toate aceste cazuri,
se ,prode taieri succesive, progresive, grii.dinarite, rase in benzi alterne, mai
care~
ales in molidi$uri. Reducerea puterr:uca · a consistentei in tinerete intiireste
cu exces <le apa. · numai
J · arborete)e b tcu· • t nta arborete 1 or ; , ·
structuri naturale si cvasinaturale, pluriene, relativpluriene, cu subetaj
i subarboret pot da deplina satisfactie. .Pen tru realizarea si mentinerea rezis_:_ starea solului. Cele usoare, superficiale, imbibate cu apa sint mai
acestor structiri vor fi necesare tratamente cu regenerare continua sa abHe unor daune frecven:te ; .. . . .
e perioade foarte lungi. In statrnqzle cu fenomene de inmlastinare pu- favo~ pozitia arboretului pe versanti. Astfel, pe versantu malt1, .,m
tp • • 1•'n' t indicate numai lucriiri de conservare, prm care trebuie ur • " :pr6-duc mai rar dobontun mas1ive; . .
,,I ermca, s
miiritii ameliorarea •
struoturii in scopul mentinerii .. si· amplificarii
]'f• • ·1 p
roe es u- vmt se t • fitosanitarii a arboretelor. Arborii de molid cu putregai
lui de drenare biologicii. • t
osu - acma .,a ce cu putregai de tulpina sint mai frecvent
de ra'"3"%. · · afectati
· free ;
r ductivitatea arboretelor. Se produc daune mai mari sf_,
5.6.3. CONDITII STRUCTURALE CARE IMPIEDJCA ACTIUNEA DAUNATOARE - pr.a • • 'ct rti-v'itate superioara (pure si echiene), ma, a es
A VINTULUI SI ZAPEZII vente 1,arbgree_%€,E?"?"j aji amsecuriior de fas cu fioase:
la molidisurile artificiale b t lui Pagubele sint mai mari in arbore-
Factori de influenfl!. Vinturile obisnuite, cu o viteza de pina la - iniiltimea medze a arvoretu · .
11 m/s, nu p,oduc- in .general. mari pagube. Cele ,putern1ce, °:-' viteze lele cu inaltimi medii de peste 20 (22) m • ral daunele sint mai free-
intre 11 Si 15 mis produc daune mai ales in arboretel~ cu solun _umj?de.
cu arbori avind inriidiicinare slab <lezvolta•tii, cu putregai. Furtunile, .res- - caracteristicile formei a_rbort!odr. I~ gdi ~n1· e de' zveltete supraunitari
pectiv vinturile ,cu ,viiteze cuprinse intre 15 si 26 m/s, provoaca dobori-
•
vente in arbore e e t 1 u e arbor1 avm , anei fata de . inaltimeato
m c . t t a I'a. .
tori si rupturi In masii, chiar Iii in piiduri saniitoase, daunele ,pu_tmd f1 (d/h > 1), cu proportn reduse ale cordo
b't de mare a aune or
I p. roduse de vint a impuls10-
..
chiar catastrofale in cazurile in care sint intrunite $i alte conditii favo- Amploare<a d ease 1 _ . . modelare matematica. . _
rabile lor (arborete echiene si pure de mo11d, solun uroede dupii .zapez1 nat efectuarea .de cercetan prm d ·nadi'i s-a constatat ca pericolul
abundente, soluri scheletice ek). Uraganele, respectiv vinturile cu 'viteze • d l r provocate e za.r f a a un strat on-
maimari,de 29 m/;;, .proc;J,uc pagube -importante chiar i;;i in cele mai rezis- I privinta daunelT ", roanele arborilor form%a7 eltete supra-
este cu a.tit ma1 mare cu_~. •. t mai zvelte (md1c1. e zv af nul infe-
tente piiduri. " ,. - ; -- , . , , ,, ,
Prin miisuri amenajistice, unele cu efecte de duratir, se poate ac;tiona
, · zontat.rat aes. tar ml,pp,2' +irisrifer
unitari). Procentul eel ma.I -~r .. ,t ariborii predommai:t1-
"z2?#. p in timp ce
it
impotriva vintui-,ilor -'ii-Jur,tunilor cu ;viteze de pinii la, 21 m/s. Ele pro- •nor ; ce 1 ma1 • • pu ti,m vatamati sin . f uri ma1 groase,
• t 'la arbori cu us .. ubpri. Spre deo-
dµc-cel.e-mai fre0venite daune, nu numai in arborefele de molid, ci si in
alte paduri (fagete, briidete.. culturi de, plopi etc.), ' ,
In coroana se prodve frec""},, ~i feevent la ar,; de iad
rupturile ·de tulpma e P?3," g i, rsmirfj; £,,7 m din clasele
r , Cunostint~Ie. -'itiinJifi~e dob'.in'<lite .pina, in preze_nt, ca si studiile ba- sebire de dobotiturile pro utsel cu inaltimi medn SU la 'timp cu lu-
zate pe date statfotice arata di,daunele-produse de vint--depind de; • mai frecven t e •m arbore
sznt • p en,tru
e arbore teI e neparcurse daune pro d use d.e
compozitia arboretului. - Arboretele pure constituite dinspecii de de virsta. a II-a si a III-a. "; r6abilitateaunor_, mai putin ':at"::
slabii rezisteritii. (rii-'iimiase, in··speciahnolid) sint eel •ma! puternic -'ii 'free:. rini @e mgtnre ete m% " .Gi ,,2,""Gr 6ii
verit a.feet-ate. Stabilitatea arboretelor creste, dac in compozitie parti- 7.iipada. Evirdent, arbore\ele_ din tinerete in di",, restere pentru fie-
cipa_specii mai rezistente (fag, larice s.a.), cu conditia ca proportia lor sa niate. Trebuie actionat mca . spatiu mai mare .
fie de minimum 309/. Rezistenta 'ridicatii a unor molidisuri pure de:- mare indiv!:duale, prin crearea unui · b turi si rupturi pro-
<iltit-udme este exphcata de o ac_cen.tuata diversitate genetic interioara. care arbore • at masivele do ~n molid sint corelate
Gradulpure
borete de periclitate
-'il echjene ;
creste,,. cu .marimea suprafetei complexului
· -, · de ar-
'rsfurrne are z"2g22# if?$,, #recs. i@is
duse de zapadii din u1trr1;1e!e ecosistemelor fore de 'ci'itre vint si zipad
cu destructurarea ecologzca a t t· d viitamarea ezinti'i douii procese
.,,""7ictura vertical4. Mai rezistente sint arboretele natrate
si
Din cele prezentate se consa aecologica a - -a -JorT• repran,pla ac,mn e de re-
ele de tip natural pluriene si relativ pluriene, ceea ce exp1ica prin se a arbore'telor • ~i dezeohilibrar:tor daune necesz a O
+·
faptul ca arborii crescuti in aceste conditii de structura au re±istent in-
vis corelate. Reuer",%hf actrucurate.
dividuala, 'c'a··unnar:e: a unor valori optime ale in'<llcilor de zveltete, formei c_onstructie ecolog1ca a pa
134
• R~tsta piidu.rilo;, nr. 6/l979• 135
 Masuri de prevenire. Multe din cauzele enumerate mai sus, cum Asadar, solutia de fond pentru cresterea . . ,
sint vi teza vintului, relieful, caraeteristicile _solului, nu pot fi evitate. 1,, ·unea bolilor si daunatorilor constii in ~ons;·:!15tente1 a:bo_re_telor la
schimb, structura arboretelor poate fi modificata si indrumata in_asa fe]
incit efectele daunii.toare ale vinturilor si zapezilor sa fie r2duse. in acest
%le
res
naisrale si evasirsisriie. ise ea
• to •. t" - T
,,2,gg2ppglr
rrect1onate e auto-
f-
aparare $1 au nom1e energe ica: !?toda:ta:, se cere re-constructia ecolo icii .I
scop, amenajistul poate actiona pentru : . . .
turor arboretelor cu struct-un deteriorate Evident .. t lg
_ realizarea de arborete option amestecate, in asa fel 111-nt proportia 'a tu • • • t f . • , amenajistu va
speciilor rezisten.te in compozitia arbore-tului (de pilda a fagului in arbo- trebui sa actioneze s1 pen r:1-1 ormarea de noi arborete cu structuri apro-
, I
I 'I rete de molid) sii. fie de eel putin 30°/o. Nici chiar arboretele pure de brad piate de cele naturale, optim structurate sub raport ecologic si genetic,
: I
sau fag nu sint indicate ; amestecate; multietajate, multicolonale (acolo unde este cazu:l) cu sub-
- asigurarea unei diversitati genetice avansate, dupa modelul struc-
: l•I
I turii genetice a arbcretelor naturale, ceea ce se poate realiza prin prorno-
oret bogat, promovind provenientele locale rezistente la boli i,;i dilu-
natori. Sub raport tehnic, aceste arborete se pot realiza prin aplicarea de
varea regenerlirii naturale. La impaduriri trebuie recomandata folosirea de tratamente intensive $i lucrari de ingrijire adecvate. De asemenea, este
J Ii material de provenienta strict locala, aplidnd scheme de· plantare lavgi ;
necesara proteJarea $1_ r:1'.1-troducerea faune1 _entomofage corespunziitoare
- formarea de arborete pluriene si relativ pluriene, murti- sau bie-
•, tajate, cu subarboret ; se impune in primul rind conservarea arboretelor pa.durilor naturale (p_asan entomofage, furn1c1 etc.). Vor trebui evitate
cu asemenea struoturii ; toate actiuntle· antrop1ce care afecteaza. rezis-ten\;a arboretelor : pii$unatul,
I rezinajul, tehnologiile ·de exploatare nonecologice, poluarea s.a.
;1 - parcurgerea arboretelor cu lucrari de ingrijire; puternice in tine- Masurile mentionate mai sus se integreazii in coordonatele de bazii.
.,
{. rete, apoi moderate si slabe la virste mai mari. Se vor evita rarituri
ale silviculturii ecologice, promovarea careia scuteste pe silvicultor sa
puternice si moderate in arborete de molid trecute de 40 ani, neparcurse
anterior cu lucrari de ingrijire sistematice. Formarea de arbori cu indici apeleze la masuri de combatere (.pma nu de mult, combateri chimice anti-
de zve,tete subunitari constituie o conditie fundamentala · ecologi'ce). Cincl smt necesare, se vor planifica combateri numai prin me-
- aplicarea tratamentului codrului gradinarit. Pentru molidisuri se tode biologice si integrate, prin care sa nu fie deteriorata structura faunei
recomanda adoptarea tratarnentelor taierilor succesive si progresive in de padure si calitatea altor factori de mediu sau a resurselor ahmentare
margine de masiv ; taierile gra:dinarite se pot aplica numai in arborete si medicinale din fondul foresher.
suficient de rezistente. In perioada de regenerare trebuie extrase in pri-
mul nnd exemplarele mai pufin rezistente. Portiunile de ar.boret riirnase 5.6.5. CONDITII STRUCTURALE CARE IMPIEDICA ACTIU_NEA DAUNAT0ARE
dupa doborituri trebuie conservate si integrate in viitorul arboret ; , A VJNATULUI
. - evitarea tuturor actiunilor care favorizeaza formarea putregaiu-'
lm de radacina si de tulpinii• (rezinajul, exploatiirile neingrijite PA!iuna- 111 ecosistemele forestiere dezec 111Tb t cum sint cele pure si echi-
1' -~~,~ ·_ung la dimensiuni conside-
tul p.); f;d $1• b ra d , daunele aduse
. 1 det r·ie-~i
v1=aJ semintisurile natur ale, d ar
. ' .
ene d e mo.-,.,. , .
- formarea de liziere rezistente. Actiunea de consolidarG! a marginii rabile. Sint calamitate nu numai plan'%! kumai in judetul Suceava, in
arboretelor este necesar sa se extinda pe o distantii egala cu 1-2 inltimi $i multe arborete tmere rin roaderea%"%}"#. at era de peste 50 mii ha
de arbore. Aceasta banda, inc dm tmerete, va fi riiri"tii. in mad in'tens anul 1973, suprafata arboretelor vat4m@"f amitate se extinide peste
Ph'Tu ca arborii s-si formeze o inradacinare puternica si coroane bine (I chi m, . 1987)'. Pe plan eurqpe.a;,.-~ci lipsite de echilibrul ecolog1_c
ezvoltate. Smt contraindicate benzile de lizierii dese nepene'l:rabile · ' tot, unde pr.edominii. arborete arti icta _e .. . . . ..
U aest aspect, este necesara revizuirea recomandarilor facute in tratate
i:ate,; potnVJt carora marginHe 'Cle avboret trebuie sa fie dese
e spectialb
necesar. -,, + oate mndica in vederea diminuarl
Masurile pe care amenajistul le P_,,~al la reconstructia ecologic+
nepene rabile , • pagubelor aduse de vinat se refera m prmc • . ,
organizarea succesiunilor de taieri (R A4 a padurilor, actionind pentru : Juciene $i relativ plu.r_:iene, cu
1982). ucare an u, Le ah u, • de arborete amestecate, P .. preferate de vmat. Se
- f ormarea titr it din specu a unei
n forte ogat sutar5oret co%j; ooiirie de regg"3Eta
nnpune cu neces1tate· 111trop.uce,r . ecii. De asemenea_,_ prm t ~dnstitui
5.6.4. TNTARIREA REZ!STENTEI ARBORETELOR LA ACTIUNEA BOLILOR Proportii mai mari de asemenea sp Jatele din specule ce po
SI INSECTELOR DAUNATOARE ' ~t· : nu ._ treluie
curairi b . ex·t rase toate exemp- . . • • mul-
hrana• pen t ru Vlna • t; . . irase prin care 5 e favonzeaza
. .
111
dezechilibru
Optimizarea structurii ecolog·t • . :. ] rase '$i _cvas1perioada d e vegetatie, in
o miisura eficienta pentru • t· . 1 e $1 genetice a arboretelor conshtuie - evitarea tierilor. o • ' ,
lor si daunatoilor. s. st
"Parrea rezi entei acestor4 la aotiunea boli- 1;irea ba:zei trofa:e pentru vinat In ' t· si consu-
amesteeae, pi@rie ? ,22$}j? c4 arboreteie naturale si cvasinatarale cu lipsa ei pe timp de iarna ; • . necesar intre _rap! on Tbrului
1lui ecologic
i 1 i br {Bil realizarea echili I
tente decit eel ure • ~ P unene smt, m general, mult mai rezis- - mentinerea ech1 I ru te indispensa_ a ·ea lupiloi:_ a favo-
este justificata. p $1 echiene; sub raport ecologi'c aceasta consta.tare tnatorii primari. De exemplu, esd -ervide (d1struger
intre popula'(:iile de lupi si cele te et • •

136
• • Revista pddurlor, nr. 4/1987 137
 • • • • • ·itoare a cerbilor si caprioarelor I chi m,
rizat mmu}t1rea rngtlJO~a optimiziiri ale struduru de ansamblu .ale
1987)". Este deci var a esl?rfeme Efectele miisurilor preconi:iate se var j
arboretelor, intelese ca ec%""{inn ati: reducerea artificiala a efecti ]
realiza in timp. Pina atun!";lie a culturilor si arborilor de val6ar.
Jr de vat, gg5,},",3;";i iii, amen;jiii iii@ hen k
oIncunoasca
aceasta privinta .e
si sa Q prevada .
111 p 1 anun
·ie de amenajament.

5.6.6. STRUCTURA ARBORETELOR $I REZISTENA LOR LA POLUARE

Efectele negative ale poluiirii Jndustriale a_supra_ e:cosistemelor fores~

tiere au luat proportii ingrijoratoare". Cercetarile privind evaluarea dau-
nelor produse de poluare in paduri si economiei forestiere sint tot mat
frecvente, _mai ales in tarile din centrul si apusul Europei si din America
de Nord. lnire poluare si fenomenul ,,mor\11 padur1lor s-au stabilit co-
relatii statistic asigurate. Cedeazii mai repede arboretele artificiale, cu
structuri simplificate, cum sint cultunle de rasinoase efectuate in locul
padurilor naturale. 1n tara noastrii, poluarea afecteaza suprafete de pa-
dure din ce in ce mai rnari; local, intensilatea ei este uneori foarte puter-
nicii. 1n viitor Insii daunele pot creste atit ca urmare a poluiiru mterne
pe masura dezvoltarilor industrial (de pi'l<dii, punerea ,in fun::µune a unor
termocentrale .pe ciirbune inferior}, cit si a celei de ,,import". Cencetiirile
$i observatiile efectuate pinii in prezent au inclus poluarea in !is.ta facto-
rilor care produc fen.omene de uscare intensii in pii:durile de stejari, brad,
molid $.a. In conditii de sec·etii excesivii, poluarea devine tin factor ex-trem
de periculos pentru existenta piidurilor. ·
Poluarea - action.ind ca un fa'ctor extern ex-cesi-v de agresiv afec-
teazii in primul rintl procesele biochimice si chimice din plante, animale
i sol, urmate de sliibirea organismelor vii {de pildii, acidiificind solul,
po]uarea distruge micoriza si afecteaza echilibrele biologice aferente) ; se
declanseaza, in lant, dezechilibre ecologice, ecofiziologice si chiar gene-
tice, cu consecinte nefavorabile asupra polifunotionainatii padurii, afec- ,
tind aiit produqia de Iemn $i alte produse ale ecosistemelor forestiere,
cit si functiile ei hrdro!ogice, antierozionale, climatice, igienico-sanitare si
peisagistice., In ce priveste productia anualii de lemn, pierderile se inca-
dreaza in limitele 1-100¾, ele fiind in fun•ctie de zona de va-tamare in
care se afJa arboretul prejutliciat, de compozitia $i '>'irsta acestuia, de
compozitia chimi"ca a noxelor si concentratia lor. In conditiile de· poluare
foarte puternka se produc usciiri in masa. In zonele slab $Lmediu poluate,
pierderile de biomasii lemnoasii sint de 5-20¾. Pentru unele· zone cu
pojuare din tara noastra, informatii in aceasta privinta prezinta I a n Cu-
i e SC U (1977, 1987). ,
1n aceste imprejurarJ, r~unoa$terea starilor de degra:dare prin po-
luara,- res,pectiv a efectelor in privinta productiei de lemn si asupra fune_
tiilor de protectie, precum si stabilirea miisurilor ce pot fi luate pentru
atenuarea daunelor trebuie sa constituie o preocupare majorii a amena-
jamentului.
g.___·et%GF
In acest sop
,
sint
'
necesare
1'
cercetari temeinice pentru el413
i's'jf

• In anuI 1987 supratat,a pl'!durilor din Europa Central4, ateetate de poluare,

era de circa IO ml!. ha, afllndu-se pe o curb/! crescatare. ;if;; s' ,
138
 •• - 1 oxelor A'ceste re·coman:dari se •refera nu numai ' bilitapii. Ea. se refera la arborete gospodr ,
la concentratii mar ,,,k" ia si ia viitoarele zone in•duslr,iale ale t1irii el% Gita si pentru arbors@i& ea"; ,",go@r regular,
1a actuarele_gd;; Pp?",K i marsii ii coniaci cu ariile tores&'
care se voz: extm e $_ oluate in care fenomenul de uscare se manifesta '.&ii#is;ii,jzgiffjiii sis.2"#hi
in minus din considerente obiective sa subiective. De aceea, este
• Padunle puterficbpi excli.:se de Ia reglementarea dasica a procesului l'l
,2,",,"."T.
d_e
10 a. rise riiii&,iii.iiri a prori
/?ro ult d e 111 ediul padurii ' in ve·derea regenerarii
sau ra· c:i notmnea de vu sta de tazere (vfrsta de exploat )
ecesa ., • tu 1 1
n intelege v:1rs a rea a a care un arboret este programat la taiere· sau
.
are, pnn care
cit mai mu • • • · t bei sub
t l adapost. ".ae efectiv se exploateaza ; abaterea exprimata in ani fata de #k
Pro ramarea taierilor niti nu este posibila, caci starea arbore e _or s_e mo-
dififa puternic la perioade foarte mici. Reducerea consistentei prin hu_ ,tatabilitatii se numeste sacrifictu de .~x_ploatabilitate, care poate fi
criiri de ingrijire nu este indicata. Pentru asemenea zone puternic po-
luate este necesar ca pdurea existenta sa fie mentinuta cit mai mult
f";ks sau in_plus. In
literatura de specialitate se f6loseste si ojiune
in irsta optima de taiere• Ea se suprapune pes_te notiunea de virstii a
cu putintii in stare de vegetatie prin toa'te mijloacele posibile. Peisajul
cu coloritul ei inc verde ofera un plus de optimism pentru cei care sint
",5,ntitatii ; ambele notiuni se refer la aceeasi stare optima a a-
exfului in raport cu ~elurile .de gospo?anre_stab1lite. Yltima notiune tmde
nevoiti sa infrunte un rnediu artificial agresiv si ostil sa_natatn lor. In 51',j3euiasca
11 pe prima, pentru motivul ca este mai aproape de putinta
asemenea si-tuatii sint indicate lucriiri de conservare; pentru arbaretele • ~ ~ +elegere a ei de catre o sfera mai ,Jarga de specialisti din domenii
aflate in i.ntregime in cura de uscare se planifica lucrari de refacere. de·ferite,
Ie nd dirurectct starea
exprim1111 sta
optima ja care se retera.
fj i,, . .
Evaluarea economicii a pagubelor produse padurn de ,poluare tre-
buie si'i constituie o preocupare majorii a amenajamentului, avind in stabilirea virstei optime de tuiere pe arborete (a virstei exploatabi-
vedere nu numai pierderj]e de rnasa lemnoasa, dar :;;i intregul ansamblu • •t") constituie o problema fondamentala a amenajamentului, integrin-
11
lita ans·amblul celor mai importante baze de ct· amenajare,
· · ·1 · de care
de deterioriiri ecologice care afecteazii profund polifunttionalitatea eco- -
du-se m •
sistemelor forestiere $i deregleazii activitatea economicii a intreprinderi- inde· maxim'izarea efo::acitatii funrct10na'le a gospodariei silvice.
lor silvice si a celor de exploatare si industrializare a lemnului: Incerca- dep p· i; prezent, in amenajamentul romanesc .s_-au folo;at urmatoarele
rea de a evalua acest ansamblu de daune, doar prin intermediul pier- • ma in p
• • exploatabili tatea fizicii ,(naturala), ei..,;p ploatabilita
a "$ ".,
oa 1 1 ateea de e reegene .. -
derilor de masa lemnoasa si a preturilor la lemnul pe picior, este lipsitii notmm • I t bilitatea absolutii, exploatabiilila-tea tehnica, exploatabilita-
de fundamentul $tiintific ne::esar, denaturim:l profund realitatea. rare, exp o~ ~ pioatabilitatea celei mai mari rente forestiere, exploa-
.tea econom1ca, ,~x • . .· . Ru care an u 1967). -lnca dm
Pe planul cercet~rii $tiintifice se ,iust4rficii preocupiiri exhaustive
privind fiziologia, biochimia, ecologia si ecofiziologia ecosistemelor fo-
tabilitatea rentej1 mas4me a
1
z},, {'
1
loatabilitate a 1maximului de
restiere af!ate sub iniiluenta poluiirii. Ameliorarea arborilor forestieri la anul 1962 s-au mtrodus ~. n?t un \ • alurHe 'din grupa I functionala,
efect (randament) e<;onorruc,_ d-Ur p~n ru ~-u l962, 1976; ·1987). _
rezistentii impotriva noxelor industriale prezint~, de asemenea, mare in- exploatabilitatea de protectie (G 1 u r S!" trebuie insa pus fo legatura
teres. Dar, pentru ca a·ceste cercetiiri sii se soltleze cu rezultate conclu- Ansamblul notiunilor enumerat7 mai ~bus •·te ·arboretelor. In iaceastii
dente, este necesar ca mai intii sii fie cunos'Cute legile de structurare si, d • s1 proteetie
•• <le• produce atri U1 . b"litat ea
cu fonot111e , 4 de productie si exploata 1
functionare a ecosistemelor normale, sii.niitoase. Dezvoltarea ceJ:1cetiirilor acceptiune distingem : exploatabilitat
P

. . .
de ecologie si auxologie foreslierii, va oferi fundamentele stiintifice ne-
, cesare stabilirii bazelor de amenajare pentru piidurile afl'ate sub influenta de proteotie. . . - .. rocluctie cleosebim : exploa:abilztatea
poluiir1i industriale. La amcn'aj-area piidurilor se vor putea astfe1 elabora ,In cadrul exploa,tabilitatii Ide_ l ~~tailitatea maimlui de efeet
absoluta exploatabilitatea tehnc@, e+Pl0 """, (forestiere si a solului).
prognoze privind dinamica acumulari'ior de biomasa si a efectelor de pro- •economic, ' exploatabilitat~~
• • lei , dmai mar ' ti. trebuie
;e__e - protectie, starea. opuma, .pa-
tectie ca urmare a poluarii industriale. Pina la finalizarea a·cestor cerce-
tiiri nu se justificii redll'cerea ciclurilot. In sc'himb se va manifesta multa definita
1n cazul exploatabt.:lztatzz • e (hidrologica, antierozional4,
pentru :fiecare funcµe • •111 parte genofondului
1 ' ~1• a ecofondu LU o-
el f
.
prudent la stabilirea posibilitiitii prin metode bazate pe prognoza cres- t• • t ·nse1warea ·
terilor dupa tabelele de iproductie clasice ; in acrnt scop vor fi mai indi- 1ca, de Tecreare, rpen ru cq . . - acceptiim
cate metodele bazate pe su.prafatii. . \'P.Stier). , , . . mnctii multiple, v_a_ trebu1 ~ru funcJ:ii
• Reducere~ g:adului de polU'are industriala pe plan intern si interna- • Cum arboretele indeplinesc fu ,de exploatabzhtate pe in eel mai
In limbajul amenajistic si notiunea ldeparte, corespun:de
tional se fnscr1e 111 ansamblul ce.lor mai necesare miisuri pentru apararea
$i conservarea padurilor.
, • . arata mai ·
Pultiple, care asa cum vom ",manesti..,, <erloata-
alt grad specifiaiui snviculturi' ,atuaate sii$€,_~$!'.
I ' , c~n rmuareabilitatea tle mar fizzca. . , 'I n cazul
tarii arla ore , ..
• • n ,plus, riimin m care a:rborn
5.7. EXPLOATABILITATEA Oilitated
P 0 d• • de regenerare si eaploa""",_ eunoasterea $ ··m). Atit -vfrsta
ante -in codru ,gra'• d.mar • it , ,,,...,en tru • diam.etru 1
·z Z mzta. (maxi
·ta la co·dru gra. d.1-
Intr-o_acceptiune generala, prin exploatabilitate se intelege starea de aiung la exploatabilitate se folos'f~ ~t si diametrul_ lmu stiintifica si ame-
maxima eficacitate functionala, 1a care un arboret (sau ar.bore) devine Pgpasta»ii@ii j «odfu reel;;;2'ks sere2 k
exp~o~tab1l_ m raport cu telurile de ,gospodarire urmarite. Virsba expri- na;it, constituie baze tle a~en Jat importanta ce t eneral : exploa-
mata m am, la care un arboret devine exploatabil se numeste virsta er- naJamentul romanesc le-a ator:
, . -:~!Ii_ sint necesare. u_rma·toarele . de regenerare pr
eciziiri cu car_ac _er ~aracteristic1 de
co nstitme .
140 abilitatile absolutu, fizica si + 14L
 natura predominant biologic4 ale ecosistemelor forestiere, amenajist4y . s~xempiu. Pentru ar.boretele d,e fag , . d •
ve coef•1c1en~11
putind in mica masuru influenta asupra momentului realizarii 1or; e. , t'" d e • regres1e
. au unnat
·inca rate• 1n cl_asa a II-a
• J
ue pro-
ploatabilita(ile tehnica, ecc,nom,ca ~1 de prot_ect!e smt, In general, 1mpuse
prin natura. functiilor social-economiceatribuite arboretelor, n cadru] 0,=
i
dUCrl 4228 • b= 0,029. N,a incit
' ,'
oare 1 e valori: bo =0 20065.
't ;

restrio\iilor de ordin 1biolog1c.,E)~ au d.ec1 un, caract,:: social-.:cori.011;rc, dar

iimita t biologic. , . , . • · ,, " ·• '. • J(0,20005 :z:l,'2,a e·0.02t,) d:z:
I.,,= o
I + (5.5)
5.7.l. EXPLOATABJLJTATEA ABSOLUTA, Maximul acestei funqii se realizeazii pentru x =
• ·rsta exploatabTt·t" 11 a111 a bsO 1 ute pentru arboretele 86 , teea ce demon-
Exploata-bilita·tea absolu~ exp'rima starea la care un arboret devine .streaza ca· VI· '. exemplifl-
exploatabil dupa criteriul prodm!tiei tbtale' de ·_Iemn. Se considera reali-. cate este ,de 86 am. . . . .. .
j1
• ! zat-d in ·momentul in care cresterea medie a productiei totale a deven;£ Virsta exploatabilitatii absolute se poate determina si prin interme-
1• I 4

+i' maxima. • •i. - ' :

1
_• • • ••' ":. .- diul tabelelor de productie. Urmrind variatia cresterii medii a productiei
1n termeA'i matematic'i. ea se determina dupa cum urmeaza: tqtale in functie de virsta, gasim in dreptul valorii maxime•, virsta exploa-
!'
I
Fie - • '· -- • · abilitatii absolute. Intrucit 'Va!oarea maxima se lilentine pe O perioada
I J,,-f(X} f , ,.(5.1}' mai Junga de timp, se il'o'lose$te suplimentar !ii valoarea tr~terii curente
fn care : I,, reprezinta cresterea curent4 a productiei totale ; x virsta a produotiei totale virsta exploatabilitatii va fi realizata in momenfull1
arboretului. in care cresterea medie este egala cu cre§terea curentii. Pen.tru· arbore-•
Prin integrare se optine expresia matematic a productiei t6tale : tele de gorun dfn c!asa a 'II-a de productie, dup'a acest procedeu stabilim
ca virsta exploatabilHatii absolute este de 65 ani. Ea,reprezintii b valoare1
,., • ; .. Y~ ='f {.(x)d;r . . (5.2) medie ,pentru artboretele de gorun incadrate in aceastii clasii.di!''pr6ductie,
, I , . ; , _ 0
supuse unu'i tra'tament similar cu eel -Juat in corisiderare :la intocmirea
Cresterea medie a productieitotale va fi :
•• - ,J

tabelelor de productie. . .. ,, ., ., ,
f'iecare arboret va avea ins_a partic4lilritatile stationale $1 de culttira,
•: , 1f(r)d:r .'..• atingind mai devreme sau mai tirzi:1 virsta exploatabilitatii; ease poate
l % . ,{5.3) stabili cu precizie numai prin urmamea dinamicii cresterilor in blocuri
, ,. .,. --. - t ., ~ . experimenta:le de durata, instalate pe tipun de ecos1steme. .., .. _.
V.,. V • Valoarea· maxima, a acestei expresii O alta cale este aceea de ·a efectua determinari ale crei;t:ru:curente
reprezinta virsta exploatabilitatii abso- in volum la arboretele de diferite virste cu consistenta normal4incadrate
lute ; se obtine punind condiµ'a ca pririia in acelasi tip de ecosistem din unitatea de amenajat,
• •
P,
l!$terii curente a pruuuc-11e1 ·,o
2?3, $?$",
,
-- derivata a functiei i'i.3) sii ·ne egala cu se stabile;;te eq!'atia de regres1e a er . d t rminarea virsteii•exploata-
1
• zero, ..Totodata,- 'se pocjte demorisfra • ca , eventual dupii. modelul ,(5.4), ca,.e.pcrrrut_e_ e e - ..
la aceeasi virsta se produce intersectia
, ,, •. • curbei cresterii medii .cu cea a cre$terii
bi!itiitii absoi'ufe pe baza expresiei (6.). t' prezinta 'r~ 'tabe1\i1''[(a,
Pentru determinari cu caracter oriental"?],,, arboretele pure si
•' ;,,1,, ·,curente.: 1,,=.Lm, (fig. 6.12):·.Pina la v1rs_tele medii ale exploatabflit4ti abol!$ ,{] astra, staJ:iiliJe dupa
,vks1a exploatabiitatii I,, I, ; dup
>
> echiene la principalele specn~forestie_r_e d t . CORAL 4030. Rezulta-
acest moment I, I" . • , ·: •
r ,,1 • , • Cre$terea, cur.enta, a productiei fa-
modelul (5.G), rezolvat la eateutatorul e,""doe
tele ob1inutie sint aiprojJiate de.::ele o~ent\ e chiene sau relativ, plunene ,
a@r&iiie rora-
, X tale poate fi exprimata prin ecuatii' de ne_$ti. Pentru arboretele an:iesteqate i;;i ~~1;.1[a!are. • •
regresie corespunzatoaie. Pentru arbo- on pluriene ele nu pot oferi rezultatep%"~, +rebuie satisfacuta pentru
1:.
retele din.tara.noastra s-a folosit'··ex-
presia: vs,, •. «+;
In baza conditiei Ia = L(fi&;>',a«abilitatii absolute, se obtine
a dec!ara ··un arboret - ajuns la virsta exp O '

,. . . , ,. r - -..._lmt =. Ia=ba%er ' (5.4) J • ••ii,; l ' ,-, •' •

~galitatea :
, '
. V _.,_ ·:Eu
• ,.I .. , ,, .. , T,Ia= , , . ~ .. , lute Te) pm\fusu;
,. ., , · ,(5,/)

- • '; a I , .b r - .un_de :a
I reprezinta virsta arboretu-
] < ,.. -ceea • ce' inseamna ca, la virsta •' v-nloata·b1hta\p absoeste
·tei totale _ •. ega ( Ja cu • , insasi
·
t in ani; Ia cresterea curenta a
lui d'1 • • •
eP j ,
1· a pruuuc,
ntre virsta $i cresterea curen a. . Da'cii produsul T. '' es!. tabilitate ; 1 te"mai mare
Ft9. s.12 DIamla produ4 Productiei totale, in m?/an/ha ; b,, b, si Pr.oductia.totala la virsta respectiva. • nu •a ajuns la--exp oa . rbo-
totale _V+ 2o), a cresterii cure} 2- coeficienti de regresie stabiliti pe get pr6a@en toiai, ore "pg%E it rods«fie o@I"--
a. ptoducpei· totale (Ia) sia cres- Specii si clase de prod t; (G · · ·u
«» ova» i r@ii"is@G a.». isr.""" """""TS"" n situatia incare acestprodus es,_ ' '· · ·' .·:
·retu_l· a,rlepa;,i t v:irsta ·exj)l?_a~bihta;r recom:andi\ folosir~=-virsta exploa-
relatiei·, (5.7)
- r." In. literatura .de speciaJitate• arbor.et a ?juns sau nu
•Pentru a.stabili.. pe teren daca un · · , '143
 • ezentativitate sub ±5% la o probabilitate de c .
Tabelul 5.8
a>,y%5;5,j; 2 tabelele de prodietie si corespua" ,$}2pie de cel
Virsta exp on tabilitlijii absolute a arborelelor echiene ~j pure ,,$,\in 3) sa° se' tin4
• " seama d le variatiile
• t··i ciclice
• . ale cresterl.'
con 1 1 or sta\10nale
Clnsa de productie d° , necesara inca o precizare important • starea de m . - f'
Spccia Este ..., +, 1axima efica-
I I
,y ,

I II III IV V , oroductiva se mentmne pe o perioada relativ indelungata, uneori de

Molld 59 05 73 81 92 i". fn scopuri practice, se recomandi folosirea 1imitei superioare,
-,-_ 10 .~nd o garantie suplimentar4 sub raportul folosirii potentialului
Brad 78 84 90 99 109
~ ea ~fer\ cu atit mai ,mult cu c-it la virste mai inaintate se obtin avantaje
PJo sIJvcstru 66 60 06 67 69 stat°",,,44i ealitatii masei lemnoase si al efectelor de protect.
Pin ncgru
Fag
Mcstcacdn 39
56
85
59
86
43
63
90
47
07
07
52
-
• 73
100
60
sub rap .amenajamentul practic, exploatabilitatea absoluta este mai rar
!1'. consklerare la stabHirea virstelor optime de taiere pentru arbo-
ua"% " productivitate superioara si mijlocie, care la virste inaintate
re!! +n de calitate superioar si efecte de protectie mai mari. Ea
Gorun (simintl) 66 70 80 83 96 pr9",,,t ins un rol restrictiv : nu se admite exploatarea arboretelor
Gorun (hlstar) 61 64 60 63 65
mdepimne ele sa fi ajuns la starea de maxima productivftate. La acest
Carpen
inain"° ",,~@abili virste optime de taiere pentru arboretele destinate sa
48 53 57 63 70 iv"!% {_, de caitate inferioara (demn pentru constructii rurale, 1em
Stejar (silmln\il) produc
77 83 85 89 92 pentru ce Lloza).
u , ceea
. ce
. corespunde
IV arboretelor mcadrate m dasa de
Stejar (lilstar) 55 56 59 65 68 productie a V-a, mai rar m a -a. .
Tel argintiu 57 64 71 76 80
Cer (sillnintil) S.7.2,. EXP.LOATABILITATEA TEHNICA .
66 70 76 78 • 79
Cer (Jilstar) 58 64 • • ·.bilitatii tehnice se ia in considerare
69 73. 75 Pentru determinarea exploatabll" de oroductie; lemn pentru
GIrnit4 (s4mint4) 79 82 84 87 95
numai sortimentele de 1emn stabilite "[ dioi sa, fictida-se
Glrni\il (histar) 70
furire, lemn pentru cherestea "P,{~sidera realzati i momentul
73 I 76 80 85 abstractie de restul masei lemn@"?%,,e, calculata numai in raport cu
Salclm (plantape) 27 30 37 40 42
cind cresterea medie a productiei to1 :

Sa!clm (lilstar) 23 25 27 28 37
sortimentul-tel, a devenit maxima. ,,«abilitatii tehnice sint necesare
• :: virstei exp10a a 1 · t -
Plop alb si negru 22 25
In vederea determinarii vi ,q ·lo elaborate in tara noastra
sor t·unente
_ ' de genu ce or ). Pentru sortimente l e m-
.
26 27 '32 •
Plop euramerican (3-5 m') tabele de productie pe
14 15 16 18 21 (G i u T g i u, D e c e i, Arm a !i es cu, 1972
Plop euramerican (6-9 m') 15 {
16 18
Salcie (sminti)
22
----
25
19 21
dustriale ele se revizuiesc
28 31 33
Salcie (ldstnr)
10
periodic in raport cu evo-
12 16 18 21 lutia restrictiilor calitative
stabilite prin standarde.
tabilitatii absolute. Metotla prezinta o aplicabilitate redusa, pentru mo- Metoda a fest conceputii
tivul ca volumurr prodi.Jctiei secundare (2v) este necunoscut, neexistind in U.R.S.S. ; s-a avut ins4
evidente in aceasta privinta. Sub raport ,.teoretk: metoda prezinta insa un in vedere numai productia
deosebit interes. , , Principala a arboretuluI;
0 modalitate mai precisii este compararea cresterii curente (Ia) In tara noastra, aceast
efectiv masurata pe teren, cu cresterea medie (I mt) data de tabelele de metod a fest introdusa in
productie locale. In situatia in care I.a> I,, se poate aprecia' ca arbo- anul 1958 sub o form per-
retu1 dat nu a ajuns inca la ex:ploa1.abiHtatea absoluta ; din contra, daca fectionata in sensul adap-
a<I, exista un indiciu auxologic care permite sa se afirme ca arbo- tirii ei pentru productia 120 1L0 . 160

retul dat a ajuns la starea de a fi declarat exploatabil in raport cu crite- totalii• (G i u r g i u, 1958, 60 Virsto. oni ..

riul ales. Procedeul 1Poate ,fi folosit numai in uqni'itoarele imprejurari .: 1959, 1962, 1976). 1n tabe- •
exploatabilittii
, narea virstei " foarte gros"
l) cresterea curenta sa se poata deterrnina cu suficienta precizie (erori lul 5.9 si figura 5.13 se 5 13 - Determl ntul-\el ,.Jernn 1· a n-a
Prezinta un exemplu de Fig. • tru sortimh,, , de productie
tehnice pen ro) Molid, c as
144 calcul pentru arboretele (d>3457 145
I
 0 (continuarc)
Taetut s.s 1 ehmcfoarte
: pentrugrosarboreteJe de molid din clasa rabt/111 5.1 I ·- . --
dDeterminarea
1 Ivirstei cxploafabilitiitu pcntru cherestea a

[1Ji]y,[iy
ductie destinate sli produca lemn

e Pr/o c •, Yolumul
sortimen-]
I I I Yolumul sortlm~ntulul
din product
Produc\ln
total ]c..
1• - -l---------1-----......__
---- 14 [ 05- 75 75- 90] 85-10o po5--10s __
+oz_+a
Vtr.iln
ani
Producpn lndlcele
i cJpalil de sbrlnrc
prml/ha
n %I
lulu! din ProducJI~
d Ii
pro uc n
prlnclpalti
secundnra
m'/hn
sccundnra

pc per I oa dil I cumu-

I t
pcntru
sortimentul
dnl
n>e<lfc
,,
"ltl /nn111a.
. -
ll]5
•
10
60- 70 70- 80 80- 90 90-too,; 95-,tto

I [nea
] mvms %. a
en m'/ha
l
-
27 71
i.a... ha lH
50
60
671
772
4
11 85 75
---- -- 3 0,5 '
• llifl II
a ----
1, "o
, 170 79
---- "
- 170
'd
34
1 iz]sleet-

::!~~ sl o»- al o»-al

282 70
282
l la C

~~1·~
381 63 1
100 990 /~ ---- __,__
381 •
1 •
l------------------- I 75- 4 s»- sol so-19\1%1"]

--
475 58 14
---- 475 4,8

-
550 52 10 70--- 80
__
1 ___.1_· 80- 90 90-110 100-110 100-120
---- '«
130
120 1 039
I 056
59
03 •
613 77
665
45
---- 3 l
1
2
~-±±
551
1e 65- 75 75-85 85- 95 95-105 100-110

1i 695
35
30
----
5 2
6 2
4
6
9e tu
' fag
Lemn pontru furnlrc •140 150 140 150 140 150
701 • 5,0 125_145 _1._
40 40_-_150 __- -__ ___
de mplid de clasa de productie I, destinate sa produca lemn foarte gros I---'------ I 105 115l 115-125l 125-135
pentru cherestea (lemn cu diametrul la capiitul subtire mai mare de 24 '
34 cm). Se constata c starea optima· dupa criteriul luat in considerare se 90--110l 95--105 110-120 125-135
mentine pe o perioadii relativ lungii, intre 120 si 130 ani. ' l-----
20~-- I~ 90-105 100-120 110-130 ~
Pentru principalele specii forestiere din tara noastra, in tabelul 5.10
se prezintii virstele exploatabilitatii tehnice pe clase de productie si dife- 16 80 95 80 • 100 95 110] 100 110 105 120
12
rite sortimente-tel. Ele se refera J.a arboretele pure si echiene, cu · un
75- 85 ' 80- 90 85- 95 90 110 95-110
comportament auxologie si regim de cuttura apropiate de ce_le avute in
vedere la elaborarea tabelefor de produetie si sortare. Fiecare arboret
prezinta insa particularitiiti aux0logice si de tratament; asa ineit, datele [. _n
t......7Ee l co-»l -
1»-awl-
I-
-
Tabe/u/ s.10 140-180 140-180 --- -
«4mt) 4o _E To_10] 136-100] ,
VirsteJe expJoatabilitafii tebnice Pentru nrboretele echiene si pure din R. s. · Romfinia 1------- 125-140 1 ., --- 150 135-150

I
(extras : G i u r ll i u, 1976, cu compJetiiri ulterioare) - 24 - 130·1"5-140 130- -
100-120 110- ----. 120-135 130-150
20 110 100-125

I
- Bnl - 1,----- - , 90-105 ~ ---_ 105-120 120-135
Specfa •!!ortfmentul tel. Lemn 16 - 85-100 100-110
de, lucru cu dlnmetrul CJasa de productle
mnl tnare de ... CDl 1---:,----- 75,- 90 75- 90- 95-110
r
I II 12 1 l,rd o- ss
Ill IV 1------ • 60- 70 - --_-·
l
I 2
I I /· V

--kl -
I 3 5 ____-,--- - e
I I

I
Molid 4
5 [[ y[
Lemn de rezonant I 6 I 7 Gorun
' Oi!star) 40 - - -
34 150-1s/ 150-1s/
·--
_
--...:.._ - - 1------ ll0-130~---=-

24
20
i 5
I.]is
110-130 115-125

85-- 95 90
-

110 95 105
- 125-130
110 120
'
[.,

1-,
,---
24

-
o-1]""]
_] l

ls s-',
-

',,_;
120

- - 55- ;o 5o- ,.__.'

- _
sol
_,«o] so-1104.r° 1
-
60- so,
146 • 10 •
___.:--- 50-
60 50- 65
~
~
.-- , 12 , .L--- J.--- 147
Prezentate trebuie folosite cu rezerva necesar. Intervalul dat ofer 4,,
posibilitatea unor adaptari la aceste particularitti. 'Astfel, pen,,,
arboret de molid din clasa de productie I, cu tel de producµe lernn foarte
gros, a carui vitalitate este viguroasa. cu o stare calitativ coresp44,k_
toare, virsta exploatabilitati1 'tehmce se va stabili la limita superioar ,
intervalului dat, respectiv la 130 ani.
Vrstele exploatabilitatii tehnice pentru lemnul de calitate superioa
sint in concordant cu rezultatele recente obtinute de Dec e i (1986), care
demonstreaza ca numai la diametre mari, realizabile la virste inaii,
se pot obtine proportii ridicate de lemn valoros.
Rezultatele obtinute prin cercetari pentru arboretele ,Pure ~i echiene
(tab. 5.10) nu pot fi folosite fara rezerve pentru stabilirea virstei exploa-
tabilitatii tehnice la arboretele amestecate si de alta structuru vertik
Procedeu1 folosit in practica, potrivit caruia arboretele amestecate si 114
riene sint analizate pe ,,elemente de arboret", cu stabilirea virstei exploa-
tabilitatii pentru elementul predominant, contravine conceptiei ecosis-
temice despre padure; in sistem fiecare element component are un alt
comportament dedt eel specific lui (in cazul dat, decit eel prevazut in
tabelele de productie). •De aceea, c-ercetarile viitoare vor trebui sa aduca
elemen):e noi in aceasta problema, tratind arboretele amestecate ca in-
reg. De exemplu, arboretele amesteate de gorun cu fag var ·aJunge la
exploatabilitate mai tirziu decit arboretul pur de fag sau decit ce-1 pur de
gorun. Cresterea preciziei este posibi'!a nw11ai prin elaborarea de tabele
de productie pe sortimente, pe tipuri de ecosisteme, cu caracter local. La
elaborarea lor amenajistul isi poate aduce o contributie reala prin ampla-
sarea i efectuarea de masuratori auxologico in suprafete de proba per-
manente in fiecare unitate de amenajat; datele astfel inregis•trate pot fi
stratificate pe tipuri de ecosisteme in raport cu tratamentul aplicat si
prelucrate ln mod corespunzator prin mijloace infqrmatice.
Pentru stabilirea virstei e}..--ploata:bHitatii tehnice, viitoarele cercetari
var trebui sa patrunda mai adinc cu analiza, p1na la procesele tehnologi:ce
din industri.ile prelucratoare de leunn. De pilda, pentru exploatabiUtatea
tehnica referitoare la lerpnul pentru celuloza, criteriul maximului creste-
rii medU a productiei 'totale exprima:ta volwnetric va fi insufident. In
analiza va trebui sa intervina cre9terea medie in tone de celuloza, folosind
ind.id de consum corespunzatori proceselor tehnologice de perspectiva i
in aceasta viziune, virsta exploatabilitatii tehnice se va majora justificat:
fapt explicabil daca se are in vedere ca lemnul arborilor de 'Virste man
are un continut mai ridicat de celuloza. Irr •ace1lli)i sens va evolua virsta
exploatabilitatii '1a lemnul pentru •cherestea. 'lntr-adevar, cercetarile au
aratat urmatoarea dinamka a randamentului caritiilativ la prelucrarea
lemnului de : fag• ln cherestea, in functie
g i u, 1962) . de diametrul bustenilor (G i : u r--
- diametrul, cm I 16 I 241• 30 I 40 I
-nan zo«-s. li
lil la
48
Fag
5.7.3. EXPLOATABILITATEA MAXIMULUI DE EFECT ECONOMI<:; Gorun
Stejnr
ln conditiile cre~ferii importantei eficientei economice in silvi-cul- Girl@a
tura nu Pot fi neglijati indicatorii economici la stabilirea virstei exploa- Ccr
tabilitatii economice. O prima modalitate simpla consta in exprirnarea Sa!chn
148 [Pore»ram«era • 149 ,
 Cu tot caracterul lor orienfativ, cercetarile intreprinse au scos t t-. cale continui11!atea tuturor acestor . ·
evidenta legititi de exceptional important@ pentru amenajarea pa,' eas a • al • b f' • resurse Pnn a .
" secton e in _. ene 1·c1ul economiei nationale nnonizarea-inte-
lor si cresterea eficacitatii in silvicultura si economia forestier pr;j rese •ncipiului ecologic. Pentru rezolvarea p bi • c~ r~spedtarea stricta
in ansamblul ei. Precizam citeva : sub raport economic arboretele' a, ·!",,a i nevoits aneleze 1 id.,""""i ridisiie, aj
exploatabile mai trrzm, comparat1v cu v1rsta exploatab1htat11 ·absolute """a&iii pois1ii4 &@r@rs@rare i#."??"2}, inter±ifi rt
i tehnice (rapor.tata la sortimentele- tel de dimensiuni mijloc;;j ; sta. %," mention#ti anterior, prii care e ; trefi- Y

rea optima sub raport econorn1c se mentme pe o penoada foarte in<lelun- sita I • ne t mediu. •
neficiulm - . . "i maximizarea be-
gata, de 40-50 ani la molid, brad si fag, de 7080 ani _la gorun ~i stejar,
de 10-15 ani la salcim si plopi euramericani. Aceasta constatare ofera 5 EXPLOATACILITATEA DE PROTECJIE
s7>
largi posibilitati pentru optimizarea virstelor .de. taiere in raport eu cri-
teriile tehnke, silviculturale si ecologice. Recent, legitatea evidentiata Problema stabilirii pe baze stiintifice a virstelor expfoatabilitaµi de
• tectie cores)?un~atoare une1 anum1te functii sau' unui complex de
de noi a fost confirmata de Lei b u n d g u t (1984) ipentru silvioultura {+it atribuite arboretelor, _mu a constituit o preocupare majra a
Elvetiei ; sub limita inferioara a perioadei optimului economic, efectul ercetare $i a amenajamentului practic, Solutnle date pma m prezent
scade brusc, ceea ce determina ca a:ceasta limit4 s fie considerata pra c rin diferite norme tehnice si in tratate de specialitate au un caracter
critic sub care nu este indicata exploatarea arboretelor. · p ovizoriu. Prin analog1e cu ex-ploatab11itatea absoluta sau cea tehnica,
Recoltarea arboretelor la virste inferioare pragului critic es-te insotiita pr loatabilit:itea de protectie este in\;eleasa -ca starea optima la care u_n
de o majorare evident.a a costurilor de creare, conducere si administrare exg ret devine ex,ploatabil in raport cu functia (functiile) de protectie
a padurilor, in -paralel cu o crestere si mai accen'fua,ta a costurilor si ar -~uite. Virs-ta exploatabilitii.tii de protectie corespunde momentului in
micsorare a veniturilor in sectorul de exploatare a lemnului. Variatia in atn f tul mediu de protectie devine maxim. Trebuie sa se_ faca_ msa
timp a tarifelor, preturilor de vinzare si a al-tor indici economid nu mo- ;[. + itre iomeritr de main@ii enciaie incitinia cu-
difica concluziile generale mentionate ; pot influenta - dar nu esen- k <i homentul in care efectul mediu de protectie este maxim.
tial - anumi.te limite. Oricw:n, aprofundarea cercetarilor in aceasta Matematic, rationamentul este -urmatorul :
directie este de dorit, cu atit mai muli cu dt se manifesta un interes Fie
~tiintific
1983). sporit !ii pe plan european (Moise e v, 1980 ; Mura ht an o v. - Y=f(x),• . . (5,9)
' gfunctia efectului curent de _p_rotec ti ~' tere
exercil:at an· de
runctia de ,in. Prm x amtele-
acumulare efec-
Din istoria amenajarii padurilor retinem si notiunea · de exploatabi- em timpul in seruml func1;JeJ de er ~ • • • ( 9)
litate corespunziitoare rentei ma.xim,e a p{idurii. Se bazeaza pe formula : , f' t· d •
tu\ui de protectie va- i data e m tegrala expresiei 5• ·
ecr de protettie va · 1 :f'
R.P.± PL P,, + ... -(c + ra)
In aceasta acceptiune, efectul m JU ·

unde:
free
- 0 (5.10)
j=, • ·it arboret
P, este valoarea produselor principale ; , d' protecloi: • exerc1
• ·tat'de
•• un
. anU!Ill
uatii defineste
P,1, P,2••• • valoarea produselor secund-are recoltate anual; unde ii reprezint4 efectul me",,a maxima a acestei ec unot de inter-
Petru o amuyit funefie. " %? ? 'rie ii sie%? ,#"ikiri@,
c cheltuielile de regenerare si conducere, anuale ; arsta exploatabilitatii de protect . ecuatiHor (5.9) si ( . ulat in sensul
a cheltuielile de administratie ; etie al curbelor corespunzd""?"",ti protector cimu t
r ciclul. dac va fi cunoscuta expresul ia re) de forma · (5.11)
Efectuind cakule pentru diferite ·valori date lui r, se poate surprlnde • - lta:re (cum a • . .
unei curbe de dezvo • , F (x) . , func-
s1:area maxima (optima) a lui R. Metoda a fost parasita, considerindu-se Y dat de maximu!1
r

ca fiind specifica sistemului Ci'J.pitalist de gospodarire a padurilor. Apli,ca.t/i· , , • • protectie va fi ntru ilustrare,
corect si intr-o interpretare judicioasa in spiritul economiei ·socialiste, me- atunci virsta exploatabilitatii de :· ta' a acesteia. Pen ,,+
toda nu poate. decit sa aduca un element e·conomic suplimentar pentru : ima deri va • . • ca, anallza a
solutionarea problemei virstei exploatabilitatii. itei ~ , egalind cu zero prl . la functia hidro 1 0~ia predpita:
.x:
Ptezentam ,
urmatorul exemp 1µ refentor tiei. de
tul intercep_lita Interc_
BuE;P11 er, variaza
5.7:4. EXPLOATABILITATEA PENTRU FUNCTII ECONOMICE MULTIPLE pp vein«ii wri
[or in oron@mental ar?"
g,z.&fig,,
,1eana in P
i2. so [
Principiul folosirii rationale a tutuTOr resurselor padurii indeamna n functie de virsta, dupa cUJl1 I 50· ]
20
I I
la definirea unei noi notiuni referi,toare la complexul de produse ofe-
Tlte de padure (lemn, resurse melifere, produse cinegetice, rasin s.a.).
Vtrst,i, a.nJ ' j O I I 27 I 17

, Punmd astfel problema, amenajamentul 'es,te chemat sa asigure sl pe , To T 151

,, 150
 30
Pentru aplicarea metodologiei mentionate, 1n baza acestor date ta % - Efett protector curent
25 - - - Etect protector rnediu
bilim urmatoarea ecua\ie de regresie : ' S i-

log y = -4,97 +4,4850 log x - 0,0269 x ' (5.12) 20

unde x reprezinta virsta arboretului, iar y interceptia in coronament .

procente. Dupa aceasta ecuatie s-a calcu1at efectul protector pe ani efetn
15
.,
- ---
,,
t
tul protector cumulat si efectul protector mediu (tab. 5.12, a), ' • c- 10
/
~ 5 I
/ -

Tabelul S.12 a I
I I
Stabilirea ,1rstei exploatabilittii de protectie hidrologica pentru fgete, 20 40 60 80 100 120 11.0 160 180
1, 1I sub raporlul intercep\iei in coronament a precipita\iilor (0/o) Virsto, •oni
Fig. 5.14 Determinarea virstel exploatabili\a\ii de
Efectul protector Eleclul protector Efeclul protector • \ Vlrsta c:qiloatablll- protec\ie
f'
# t
\ Vli:stn ~nl\ curcnt
\ cumu\at
\ medin tll\li an\
stabilirea unei virste unice a exploatabilittii, ca o virsta medie ponde-
% 0 0,0 0,0 - - t dupa anumiti coeficienti ponderali, variabili de la o functie la alta,
k; 10 0,2 0,1 - '- ra a chiar de la ~ categorie func\iona:la la alta. Astfel, daca un anumit
20 2,1 8,1 0,4 -
,,{« indeplineste mai mute functii, media virstelor exploatabilitatii
(T ,) va fi data de expresia : •
30 7,0 50,5 1,7 - ,,n,+e,R,+ ... +e,R, (5.13)
40 13,8 153,7 3,8 - T, R,+R,+...+R,
50 20,2 325,1 6,5 -
un·d• e ·• • ·+4tii
60 24,6 552,1 9,2 - . ta irstele exploatab11tta ,n cor :espunzator func-
e1, e2...e, repreznt ? •

70 26,4 810,6 11,6 - ,heres«wt re tad»

80 25,ll 1 074,9 13,4 - R,, R...R, - coe 1c1e , . . . dale . de protectie, din care
:. 1tr padurile cu functii spe 4derare si functia de
90 23,6 1 324,3 14,7 - Evident, pen u va fi luata in cons durile cu
este admisa .recoltarea de lemni are va fi adoptat si pentru P •
100 20,4 1 545,4 15,4 - productie. Acelasi. mod : detectie.-
rezo!° 1, fectele de
i10 16,8 1 731,8 15,7 110 functii de productie si pro teitc re la el
ale functiilor ref~n oa tituie in sine o
e

120 13,4 1 882,7 15,7 ' 120 Stabilirea formelor conc" ,aerare mentiong ?"}ea instalarea
130 10,3 2 000,8 15,4 - protectie si 1a coefcientii ",N?"
iaga dumat% "?i aoate cu, a,
probleia complexa de ceT,,,ente de mari dim""?",,e-a tungul ma!
140 7,8 2 090,6 14,9 - unor suprafete de _prob P9""5 oema s",p;" ~ ires tritoriul
• p, ·eastd c , ,,, .. • exInt P prac- iza

15() 5,7 2 157,2 14,4 - ratura moderna. e ac t- . mu1tidisc1plinare tari pentru a _f1:1_rru nsta
I 160 \ 4,1 2 205,6 13,8 - multor decenii de cercetaF' 4aemenea cer" {{ substituirii. Ea "?' ,
ii. i« iiarea pe ivies ,or or@f-
lntersec\ia seriilor referitoare la efectul protector curent si la eel teii sotuiu prov4nor"or ori ,pi# @e ire " ii@rs-
mediu se realizeaza la virsta de 114 ani, cind ul<timul indicator detine in evaluarea efectalui "", raportul e"%"""T Giera pen"!i sa). 1
valoarea lui maxima in raport cu virsta arboretuliui (fig. 5.14). ln inter- arboretului, importante 5 iomasa folio?% { protectie a 5% , -3rtanta
valul 110-120 ani efectul protector mediu ramine practic la acelasi nivel, tivei functii de protectie " tea fun("" ,4tie, prezint4 i""" ,ei
far sa scada esential pin la virste mari. logia : biomasa subteran4 P qnetie de P"%<, e arboretelor %,,,a
" t aceea$! stational ·aracter1s
Dar, in conterl'ul silviculturii cu functii .multiple, unul si acelasl cazul in care pent,, +tometrice s@? -3ntru fiecare , medie-
arboret poate indeplini mai multe func\ii, impunindu-se deci stabilirea mai multe caracteristici patabilitat"" ".+a apoi o virs
virstei exploatabillta\ii de protectie pentru fiecare func\ie in parte. Evi- .st ale exp! . deter -
se pot stabili ,,vir'S· e din urrna, se • 153
dent, in sinteza, va fi necesara luarea unei singure decizii, caci arboretul ln Parte. Pe baza acestora
in cauza va putea fi exploatat o singura data. ln consecin\a, se impune

152
► ti

in raport cu anumiti coeficienti de ponderare stabiliti dupa import4,, Spedile molid, brad, fag, gorum, +«. .
ficcarei caracteristii. De pilda, pentrt functia de
protectie a sol1ii , tru , ' TUE eJar, girnit
pen 1 zie , concorda cu r~zultat_ele cerceLl.rilor ' bl'
S
$1 cer, Aceasta
zinta interes, in ordinea importantei : fitomasa sistemului radicilar, j, 87u in lucrarea Giu r g 1 u - Dis 5 es cu pu !{!ate de Gaspar
cone
gImea total a acestwa, fltomasa fol!ara, s1..lprafata
foliar s.a. . laterala a aparatului (19 • te cu cit pad urea ste mai bit6ii, , "?7)y aoi cercetarile
g"jiitri 'sin ii iii, @"#",,} ii@r?ii
Metoda substituirii se va exemplifica mai jos prin folosirea seriei ",&,' ceca e infirii 6is chi.."4]pip4 ie
referitoare la dinamica fitomasei foliare la fagetele de productivitate
mijlocie•, pentru evaluarea efectului hidrologic. Aceasta fnlocuire se jusc.
2"srici€ tinere +r f iii fife
carora •
tie a sorulu1; . n'
4
,2"""?z±; pf
functiei de •
tifica prin aceea ca fitomasa foliara conditioneaza direct ~i efioa'Ce : in- """_ starea optima :>6 ·,mentine o_ Pe:i?ad~ relativ indelungata, aten-
terceptia precipitatiilor in coronament; fonnarea li-tierei care are un rol • • ·n<l asu,pra faptulu1
(ion1 +. dc ca nu este Just1f1cata,
1 .. · grabirea exploatarii arbo-
determinat in retentia precipitatiilor cazute la sol; transpiratia ; forma- retelor imediat lupa rea zarea va OTI! maxime a efectului prote.to,
rea de soluri cu porozitate ridicata, respectiv cu o mare capacitate· de
infiltratie a apei in str,aturile adinci ale solului. Pentru arboretele men- medi~; p~evederi.le referitoare la virsta exploatabilitaµi de protectie, cu-
iionate s-au stabilit urmatoarele date (tab. 5.12, b) : •• se • in normele tehnice pentru amenajarea padurilor (editia 1980),
Tabelul 5.12 b • z% carora la arboretele destinate sa indeplineasca funetU hidrologice
'~1 n~. ozionale exploatabilitatea de _protectie se realizeaza aproximati_v
~ a~ ier exploatabilitatea tehnica, nu corespund starilor de fapt, contri-
YJrstn nnl

1-10
I
J
Tone/ha substanti uscat

0,8
I
Vtrsta. ant
ITon, /ha suh;tnnja useat6
odata cu tf 1 la scaderea eficadtatii func1,ionale a gospodariei silvice. Ult-
mele norme
bum<l as e t e hnice , din anul ·1986 ' ca si· legea nr. 2/1987, inliitura acest
neajuns ; •st; exploatabilitatii de protectie se apropie de virsta exploa-
80-lOQ
11-20 3,7 ' Vr a : sortimente supenoare (lemn
0,9
ssi tee rep,,""%17" "h""ii is» jr ±
21-40

41-60
1,5
101-120
121-140
.3,7 J pentru furnyre, 1emn d,%pk;
conditii, exista o campa 1' 1 e Gk · iifia· de pro«fie si iii i
3,6
2,7
productie ; • lid brad, fag si stejari la virste
\ 61-80
141-160
- ccm.ducerea c\ll"horetelor de """,,~.ii de protectie atribuite,
mari de peste 130 am,• .corespu
• nzatoare
· ·ctuunct iilor · respectiv
· adecvate, · ar bo re te
• ' • de biocenoze cu stru n · . , .
nnpune reahzarea .. . state cu subadxi.ret, hi . cu
In baza acestor date s-a stabilit ecuatia de regresie corespunzartoare,
J)Otrivit • modelului (5.9), iar prin aplicarea ecuatiei (5.10) s-au calculat ws cg zpg,gjp.2 i @is, r"1".
valorile cresterii medii a fitomasei foliare pentru diferite virste. Aceste
valori reflecta efectu1 protector me<liu ,pentru functia hidrologic'a. ·In-
fnetit de protectie tratate "?""
- in consec1_nta, ra • . odru regula-t smt _cele cu P. luriene (in
ireere 14 $""", R?
de regen'erare ; acestea perm" "~aitii optime ,pentr:u exe.r
tersectia ourbei efeotului eurent cu cea a efectului mediu se realizeaza COdru gradinarit), care asigura c . • ' . . · · d st al unor
la virsta de circa 180 ani, cind efectul de .protectie mediu este maxim. ,.. 1 t i-" • • • putul mo es
S-a observ.at ca efectul de protectie curent este maxim la virnte · mult 11I or de pro ec~1e. • • • rezinta decit ince li ·ustificate.
, Rezultatele prezentate nu"!',4, dar pe deplin J .
mai mici, de 100-120 ani, incepind sa scad de la aceasta perioad~. Se ample • si profunde cerce tar·1 COS Sh •
constata un apreciabil decalaj intre momentul maximului de efect pro-
tector mediu si momentul de la care efectul de protectie incepe sa scada,
cee.a ce arata ca pre•cizarile· din literatura de specialitate, potrivit carora "6 xoenuarA nucA ~a. soot4ijg";3?
ex,ploatabilitatea de protectie se realizeaza atund cind efectul de pro- • d altfel impro .. '·c sau fizic. Prm e ret
tectie incepe sa scada, trebuie reconsi'derate. In ciuda denumirii el! 1 e: dedt runenaJ1St1 . arbore sau ar1?<> e~
Metoda substituirii a fost aplicata pentru diferite specii si clase de
·productie, folosind informatiile privind biomasa foliara si a sistemu}m
%ei@ gr so»egg %i.iii·,
9pate ii"se,if$, 2Gi;e.pi fii ,z,%%.
y"
i@4 ,g%%22
de inradacinare furnizate de literatura de specialitate si cele obtinute determinata dupa starea or tel; exploata iazii cu incepu u ocesului
in cadrul cercetarilor,noastre (G i u r giu, Disses cu $.a., 1987). Pe
aceasta baza s-a ajuns la urmatoarele concluzii : '
%; peg@ij€ f@ @vii "?RC ii $@ if#pp,, ."-
n functie de acele procese_ ~ra realizata atunune peste sta !~logic, virsta
- virsta exploatabilitatii de •protectie (hidrologica, antierozionala iii $gear&rs s$ se%;~esp2%i 'Gs@r; #2ki ii
climatica) se realizeaza la virste relativ i'nari, respectiv la 130-180 ani a
de degra'dare este evident, de codru bat; cirid volwnul roductlei totale
tare cunoscut sub denumire rzeazii atunci curenta a P
locie • (Dec
Prelucrare dupa datele biomasei foliare pentru fiigetele de productivitate mij-
e i, 1984).
"ploatabiiititii fizice se "%%"", cresterea
Egle depaseste in mod sistema' ·. 155
(fig. 5.15).
i54
 -, !

I'
250, molidete 180-230 ; fi'igete 20 _
0 25 . . t. ete1 1o_3,,, ·. -.
1!,area arboretelor ' $,hf;ri
I -- Cre1lereo turenlo a produ(!Tei tolole \. actie, 'a4pa : stagn4re4 cresterii in ii,","P?ti
£," .P? eXploataijj,}, f ".I
""0. mo •

i,
I - - - Crestereo medie o producl1ei tot ale "%%?' j'coroane turtite si_ rare, i," '_"@Joritatea 46"$,";
3-.- Vlumul elimindr natural area • 1• ,, ' . acopente , -
!' ~, culoare anormal4 a frunzelor, sea#e q,,,," Unstrat gj
., "";"Ginni
nan ?' bilitate s.a.
f,4,,
"Ii h irrisi
0
Exploatabi 1 ea izica se refera la aroo t · . . .
±
0 I ·ene mai rar la cele relativ pluriene. -1n Pri~fn~"e. 1 e;:hiene ~1 rel_ativ
C
ec 1linarite
' nu se poat e vo Ori b' d despre o virsta
. Hd arboretelor #plurien
a exploatajjji{{ .
oarau
boret • m "'· b , aceas,t·a no,lllne
• _sc,lJJln, +· are. $ens ~ntru arbo '"' 1 "' · I tizice·a pe
ar,
• dividual , sau pentru pilcuri-1 • d de arbori aflat in· faze de dezvolta
Jrele
1 consideratdif -
m d't"l d b t 1 . b re e
rite. in conditiile e ar, ore ,P_unen, ar orii oaJung la exploatabilitatea
fizicii la virste mamta.te, uneon de pE,<;te 300 am.
, ' .
S],7. EXPLO~\TABILITATEA DE·REGENERARE

Rezolvarea problemelor complexe ,eferitoare la· exploatabilitatea ar-

boretelor pornind numai de la factori sodal-economici, este insuficienta.
20 60 F ctorii de natura biologic impun restrict;ii importante care se cer cu-
80 100 120
6cute si luate in considerare. In acest cadru distingem e:irploatabilitatea
160 180
Virsta,ani
Fig, 5.15 - Dinamia cresterii curente a proctu:tiei totale, a cresterii medii a
200
i #@enerare. Ea este definita ca exploatabilitate arreteii di
·t • l recr-enerarii. Se cons1dera reahzata :. pentru arboretele de codru
productiei totale si a volumului eliminat natural, pentru arboreiele de gorun ~ri elr !Ut • "' omentul in care ele au ajuns in stadiul de dezvoltare optuna
(din saminta) de casa a II-a de produtie ' regu raportal
a m m reproducerii , • pe cale natural4
sub 1- d'din s4mint4;
· · +· • pentru
1
arbore-
+!""",
tele de cring, -la virsta de la care regenerarea din lastan sau drajoni le-
Virsta exploatabilitatii fizie prezinta importanta pentru gos,po'da- vine nesatisfacatoare. - . . . . , ta deosebitii pen-
rirea arboretelur cu functii speciale de protectie :;upuse regimului de ocro-, • • d e _,:eg enerare prezmta o impor,an. . ..m
tire integral si conservarea deosebi<ta (tipurile I si II de categorii func-. Exploatab1htatea _ ilvicultura este reorientatii
tionale). Nu este vorba despre o exploatare a acestor arbcirete ; dimpo- \tu amenaja,mentul romanes·c, , deoarec_:, ~I de .transformare a arbore-
triva, atenjioneaza asupra urgentarii actiunilor de asigurare a perma-
deetta regenerarii naturals ""7".. sf±re nu it
lelor echiene in 1rnborete ~luriene. b'lit"tii de regenerare. De fapt, in
nentei lor prin lucrari spedale de ocrotire si conservare, inainte de a-fi fi incepute inaintea virste1 esploa "%,"%ade regenerare con5fie
prea tirziu. Totodata, virsta .ex,ploatabilitatii fizice consti-tuie un Prag cazuJ taierilor <le- tr,a,nsforrnare; eJcploa {{j inceperii acestor lucrari. Ea
critic superior peste care nu este indicata stabilirea unor virste ale ex- fa:~tor,ul ,prind•pa-1 care detenmna • • 'momenw
_ borilor component;,,· :b -
001
ploatabilitatii tehnice, economice sau de protectie. depinde de specie car:acteristicile ereditare a 1 et a~ arboretului. In -tabelul
Din cele -prezentate se des,prinde co·nstatarea ca, e:icploatabilltatea tatea •
stat;iunii, modul de go_spo arire, di struc
de orientare asupra vi _ei la
ura .
irst
ei

5
fizica isi mentine importanta si individualitatea ,ei in ameruaj•amentul .13 se <prezinta• 1nforma1ll-
• , , +" ou carader • . . .Acest momen . . t nu trebu1e
. .
romanesc. Ea nu trebuie confundata cu· exploa-ta'bilitatea d_e protectie. care, lncepe ,procesul de· f ruc- otificatie
v c .. in·+;·masIv.
a·e·-reo-enerare. " De regula. ' pn-
Cercetarile stiintifice nu sint insa in masura sa ofere informatii suficie.nt ,hsa confundat cu vi.rsta exp 3latabilitatii
oa "
de precise in privinva virstei la care se realizeaza eX1ploatarbilitatea fizica. · .- Tabe/u/ s. 13
Ea depinde de Specie, ecotip, structura anboretului, conditiile stationale,
modul de regenerare, influenta factorilor nocivi. Virnta exploatabilitatn Vir$ta lnc_!!perii fructificatiei in masi'v
Bregn
arborilor individuali este cu mult mai mare decit cea refetitoare la arbci- -----;--------ID .'13),IYnnscl·ow·J
Murathnno,•
• (19S&)
' !·•· (1983)
ret. De reg,u1a, in li-teratura de s•pocialitate se ,prezinta informatH refe- ·svccta N Cg u I C s C ll ~-·· ( , ,

ritoare la aI1bori, confundindu-se cu cele privind longevitatea speciei. Sub 40-50

' 50-60 45-55
50--60 50--60
raport aux0logic si amenajistic, ,problema ,poate fi rezolv,ata numci prm 40-50 o--70 50--70
60-70
elaborarea -de tabe'le de productie care sa se refere si la stadii de dezvol- 60-70
60-80 50-60
70-80
tare inaintate ale arboretelor. Ou titlu de orienta.re, se prezinta urma- 60-;-70 70-80
toarele date (ani) : stejarete $i gorunete (din sfuninta) 250-280, bradete 50--60
157
 mele fructiiicatii sint incapabile sa asigure o regenerare corespunzato _ · unga durata ale. economiei nationale I • ' • ' . . •
Astfel, dup:'I cerC€tarile efectuate de V 1 as e (1987) In padurile Oco1it· \ rent, efemere; b) respectake., ";"ind abs«a+ de . .
silvic Sucele, regenerarea naturala este slab in arborete cu virst ,"; # exploit4iiitii maid, #?"Eli &if #k.,,Jpgee ae
vi clit' ei referitoare la explci t b' . e efect economic. lefinit de
mica de 80-90 ani. In subunitatea de gradinarit din acest· <>col silv:ic
in arboretele mai tinere de 80 am, semintisul natural ocupa eel rnUilt &o/
ct°
.tkf ii@iii@ s's"t $iii$ is."j?
din suprafata; valorile cresc insa la 19,4% in arboretele cu virste enicscitatea economic4 a gospodariei Si""" peniru a nu a,
81-90 ani, la 38,00Jo in cele cu virste intre 91si 100 ani si la 44,8y{{ ·. · ,rn[oatab1litatnt •absolute• :poate fi. de,pa~·t· "•· 8 a aratat 'deja.. ca Vlrst a:
-,1 a 1n plus rn -
cele cu virste de peste 100 :mi. Prin urmare, <laca se -tine seama ~i d!'na- 4e e.~,..
cata sub ra-por econo:111c, ~col~g1c ~i silvicutt l • "asura fiind justifi-
litatii aleasa, sa nu fie ma1 mica decit vi t ura , d) virsta exploatabi-
mica regenerarii naturale, taierile de transformare 'ln arborete neprega-
t tite anterior ar trebui sa incea•pa dupa virsµa de 80 ani. nerare (la anboretele care Se regenereaza rs a ~xploatabi~1ai!i de rege-
}, d
4lg { Av'ind in vedere virstele inceperii fructificatiei in masiv (tab. 5.13)
si mai mare decit ac·easta la cl des@a.",a matraii ii simiii»
+,3 Oum· toate padurile noastre, 1ncadrate in g se r_egen ere~e din. liistarL
considerate ca orientative, cit ~i caracteristidl~ dina-tnicii ,procesului d~ d t
.functii e pro ec t•ie, op t·irrmzarea
~ • \ I
• nu poate sarupa 1 1 -a ' •·rndephnesc
faca aabst d . $1·
fructificatie indeosebi sub raportul calitatii semintelor, se poate afirma exploatabilitatii de protectie.c Irv«ti f@ a ..."""" " pl
ca limita inferioara a intervalului optim al eXlJ)loatabi'1itatii de regenerare • primul
• 1 fi • t • ~ ·, C1,e nu se a pe
este de 80-90 ani la rnolict, brad, fag, stejar si gorun, cu fluctuatii man P an, vor avu e 10 V€.dere eel Putin limitele inferioa 1
de la arboret la arboret, in functie de f.actorii mentionati. Limita supe- perioadelor optire sub :aportul _Protec\iei, men\ionate anterior.reT~I=
odata, prmc1p1ul ecol-og1c: m~ea~na la _o (!legere a virstelor exploatabili-
rioara a acestui interval prezinta aceeasi mare importanta, mai ales pentru tritii pe .arborete, astfel mc1t sa nu fie subminata stabilitatea lor si a
# arboretele destinate sa fie conduse, ln virste mari, in vederea realizarii pdurii insasi. Virstele mici ale exploatabilita1ii conduc la ciduri reduse,
$kl
%
+4l
unor \eluri de gospodarire speciale (1-emn pentru furnire, protectia hidro-
logica s.a.) sau ,pentru cele echiene de virste foarte inaintate, pentru care
nefavorabile sub raportul s-tabilitatii pii'durii in ansamblul ei si a arbo-
retelor componente.
j se pune problema transformarii lor spre griidinarit. Pentru stabilirea
/ a.cestei limite nu s-a efed:uat cercetari speciale in tara noastra. Dar,
potrivit observa1iilor de teren si a unor cercetiiri efectuate in Elvetia
In privinta legaturii dintre calitatea sortimentului-tel si productivi-
tatea ar:boretelor, in amenajam,ent s-au conturat doua concepµi :
± id - prima conceptie ado.pta un sortiment unic pentru toate clasele
.:1
(Lei bu n d gut, 1984), capacitaitea de regenerare naturala din saminta de productie. In consecinta,, virstele e{[ploatabilltatu cresc de la clasele
d arboretelor se mentine pina la v:i:rste inainta-te, apropiate de virsta de productie superioare spre cele inferioare. De exe mplu, pentru sorti-
$ i+ ex;ploatabili-ta\ii fizice.
rr.entul-vel reprezentat pnn • 1 emnu1 d e lucru f cu
. d1ametrul la capatu
~loatabilitatea
t
.t
subtire, mai mare de 16 cm, arboretele de 9 .7 1 o ii.
5.7.8. STABIL\~EA VJRSTELOR EXPLOA'.ABILITATII PE ARBORETE Mmica dupa cum urmeaza (ta>b. 5.IO); clasa de pr~ llt\ .' 120-140 ani'.
clasa <le productie III : 100-120 ani ; clasa de pro uc iet· • ntului •el cu
Virsta e::-..sploa:tabilitatii constituie o caracteristica indi,vi'cluala a fie- • d ord calitatea -sor 1me -1
- a doua conceptie pune le ac ctiv cu productivit.atea arbore-
crui arboret. Ea se stabileste in raport cu func\iile atrib,ui~ (tot- indi- potentialul de ,productie al statiunij, "e%P fiate si ealtte supe--
viduai), potentia'lul silvoproductiv si ecoproteetiv al statiunii, starea fie- telor, cerind specializarea arrg%,, "hii nsii sf @e vi6re
di.rui arboret - respectiv ou urgenta de regenerare. rioara pentru productia de sortiment., in productia de sorhmente
,a
'I

idigati st a ceior de rodetivitate in!"3p?%""di sorient!rl 4

Sub raportul functiei de productie. Se .fixeaza. ini{ial \elul de pro- .,!'
·,
de dimensiunj' miei si mijloeii. Dimensu"",;4 iegatura dintre virst@ls
ductie. In privinta produc\iei de lemn el este reprezentat pr-in sortimen-
scact odata cu dasa de pro d uc,•ie • 1n . consec1 ' ' fa\a• d e cea spea
este invers icct
de ro-
tul-tel. Ca tel de productie ,poate fi luat in considerare si alt obiectiv :_ ploatabiiatu si clasele de Prod!"""",,4#iaii scid de l,a cla_sa P
produc\ia la nectar ; .productia la rasina s.a. . f
conceptiei anterioare ; virstele exp oa ). - . . ntru i
Referitor la productia de lemn, dupa cum s--a 'sublin\at • anterior 14 I
duct1e I la clasa de productie V (tab. noi prin instruc\1_um_le_n~nele
(cap, 3), telul de productie se fixeaza pe arborete nu numai in func\le • • • f t adoptata· a
0
t aplicatii ~I I
Prima conceptie a . os .. 1948-1953. Ea estde al dmlea mod e
d l
de obiectivele economice ale gospodariei silvice, dar si in raport cu po- "menajarea pdurilor _din a! .{5#.ss. sa). Ce . manesc actual; ,[,,
len\ialul stational si starea fiecarui ar.boret. Deciodentul '(amenajistul) are \ar1 europene (R. D. German ' 'f' amenajamentului "" .ta, Mi- i
in fat o problerrui de optimizare, respectiv o multime de solutii posi- Solutionare a problemei este speci 1~' •rJ. tara es%@,Mase ta
bile, d\ntre c'are, in raport cu cerinta economico-s-ociala data, numai una "et« »et e sretame e",";'is, i,,3"; • Ml
reprezinta solu\ia optima. Problema poate fi astfel abordata in sensul 1 '
_es cu, 1958 ; G i u r g 1 u,
• 195 in tabe u ·
. 'ndte anterior, 1 d tie si sortimente-
~_,; f'4
• progr'amarii matematice. Optimizarea urmareste maximizarea productyei 1;lej adoptate si restrictiilor mentio' c]ase de pro u: Ele se refera la i{
t. 1 )'
de lemn, avin.d in vedere urmatoarele restrictii : a) realizarea unei str.u-c- Zi n t·a Virstele exploatab1•utatil tehmce t' reP din pra noastra· .. . '
turi Pe s-orttmente care sa corespunda cerint;elor obiective si de foarte tel Penfru principalele spec!!, forestier , " •
5g
;

158 1
Tabdul S.14
boretele pure si echiene ; aplicar . .
Virste optime de tlliere a arboretclor ne specii si clase de productie ar ·,v pluriene nu se recomad. &,j}, 1 la art»ore

-
{2?

(G i u r g i u, 1976, 1978, cu, completllri ulterioare) (extras) oiifinite ; de aeea i"",,".recd ~,eme,«
Sorl!mcntul - \cl 1
"a, 'pri yirste optime d di.."mite @i al,pro,
ilaiiitatii tehnice _coresu.a,,, "reteio {~;" 1ier@.
- Spcda
Clasa de
productle
d!nmctrul
minim la VIrsta opting s
ii si lase de prods&ti@, at&i
• lem a <'
3", "primeice±"2$,Zeis
Sa le asirn,~ '" 1 I e pe
dcnumlren cnp:ltu! de 11\lcrc ima de masa :- no_asa In structura sort "!Tata o productie ma
subtire al
busteanului,
llUl atonala pe termen Jung, in conditiiie r,,7"72""$, cerut de econoni
critice ale exploatabilitatilor economice, ah&j,"" "!Suroase A pragurilor
cm Limitele inferioare s'int adecvate ~ent et de regenerare.
2
Mo/id
3
4 restere redus4, cu consistenta subnorik"{"?}els cu vigoare a
I lcmn de rezonnn\a ~i chereste.1. arboretele cu arbori in majoritate di i&,","""e inferioara. Pt
!emn foarte gros pentru chcreste.1. 34 150--180 distinete (G i u rgiu, 1976, 1978) rI au fost elaborate soluµi
II lemn de rezona n \a ~i cherestea 34 110-130 • fo baza cercetarilor prezentate Normele tehnic t . ·
lemn gros pentru cherestca 34 150-180
24 durtor edytta 198) stnese sieie eno±ii4.,$$"1,""irea
I\'
lcmn
lemn
de rezonan\a ~i chereste.'\
gros pentru cherestea 34
20
105-115
150-180 ell 5.15. Ulterior (d987), ele au fost adonate a
2/1987 d • 'b· - •
."$,"$,di ta-
aiere prm
lcnrn mijlociu pentru cherestea ~i celuloztl. 100-105 Legea , cu. eose trea ~~• P:ntru unele·arborete incadrate in dasa
lemn mijlociu pentru cherestea ~i celulozi1 20 100-105
V 14 a V-a de productie s-au sta bilit virste ale exploatabilitatii cu 10 ani hat
lemn mijlociu pentru celulozu si cherestea 96-105
n11c1, a~a cuun rezulrta dm coloana 8 a tabeJ.ului 5:15. Dimensiunile sorti-
Brad 10 95-105
I mentului-tel' sint cele aratate in tabelul 5.14 (coloana, 3). l'entru fiecare
lemn de rezonanta si cherestea specie si clasa de productie es-te in.dicatii. de regµla o singura solutie, fara
lemn foarte gros pentru cherestea 34 150-180
II
lemn de rezonanta si cherestea 34 125-135 precizarea intervalului firesc de varia1;ie. De aceea, amenajistul va trebui
lemn gros $i foarte gros pentru chercstca 34 150-180 sa analizeze atent toate caracteristicile reale ale fiecarui arboret si sa
lemn gros pentru chercstea , 24 110-130 justifice eventuale abateri in minus sau in plus fata de valorile prezen-
20
lemn mljlociu pentru cherestea ~i ccluloza
14
105-120
100-110
tate. Aria'liza va fi mult usurata daca se va· baza de masurarea creste- °
lcmn m.ijloeiu pentru celulozu si cherestea rilor radiale din u1timii 5-10 ani si pe ·stabilirea s1:arii fiziologice si
Fag 10 100-110
I de siinatate a fiecarui arboret. • .
lemn pentru furnire si cherestea
lemn foarte gros pentru ehcrcstea 40 140-150 ' Normele tehnice in vig.oare precizeaza di virsta exploatabilitatii se
II 40
lemn pcntru furnire si cherestea 120-145 stabileste in raport cu specia preponderenta, corespunzatoare compozi-
lemn gros pentru cherestea i furnire 40 • • • •
111 24
140-150 tiei-tel la exploatab1hta-te, ,cu con diti . ca proportia
1,ia · . . speciei
. respective Sil
lemn pcntru furnire si cherestea 115-130
lcmn gros si mijlociu pentru chcrestea 25 140-150 nu scada su'b limi,tele in'dicate mai dos :.
lcmn mijlociu pentru chcrestca 20 110-120
lemn mijlociu si subtire pentru celuloz4 si 12 100-110
chereste.'\ Vtrsta arboretului, ani
g,el 5,
[[ 90-110 41-60 I pcstc 60·
I lemn pcntru furnire si cherestea Compozltla 1 40 ' I • , .
40 160-200 ndcrenti'i clnd participii In proportie
ll lcmn foartc gros Plmlru cherestea si furnire seta printest· """Flaa. %.
lcmn pentru furnire i cherestea 40 140-180
40 160-200
,"?},,," to«rte sros ntru cheres.ten
Ill 25 30
40 - doua specii
IV
lcmn pentru furnire si cherestea
lcmn gros pcntru chcrestea 35
24
140-180
100-200 - trci specii ~i pestc
15
10
15
20
f
£.
lcmn mijlociu pcntru cherestea si constructii 125-140

Slejar
V
lcmn mijlociu pcnlru cherestca !}i constructii 14
10
110-130
105-125
#
I
ealelor naturale de ve- }

11
lcmn pc.ntru furnire si cherestea
lemn foartc gros pcntru cherestea si furnire 40
40
160-200
130-150
g t •
Pentru arboretele• de molid• d $1• brad din afara
d lemn pen u
av virste
cherestea ,, le optime de
I$
lemn pentru furnire si cherestea
lc.mn gros ~i foarte gros pcntru cherestea si
furnirc -
40 160-200
SHatie destinate sa produd , 4 78).
~aJere sint de 80-100 ,ani (Gmrga-u, 9 . s .ifltelege ca, pen
tru arboretele
d- ite ln !
Ill
lcmn pcntru furnire si cherestea 40 130-1/iO • d protect1e. e b rete gospo ar
lcmn gros pcntru cll.crestca 35 160-200 Sub raportal functiilor d",,, il rotectie, ",, oatabiitatii t, 1· ~;:1··
IV
V lcrnn mijlociu pcntru cherestea si constructii 24 110-130 destinate s maeplineasca funs"!} _{ 4a6ta ""_,; 31
letnn mijlociu pcntru cherestea si constructii 14
10
110-130
110-120
er..,
varu regulat sau cvasigr4_• '"dinar1t' se . (pct " 5. . • ·.
• d t anterior ±}
d e protectie, potrivit recomandanlor a e
161
l
160
 - "
~ tr § ~....__
....._ • .. . i:--
> -5? ~ ~ ~. 0 o' s--
:, C t:: "- •
'$- " "' e e e ~
C·, o' 8'
U U II), Ill• 0
~ ~ .,, .,,
0 0 0 e 0
::,
- I I
0
l'- 0

= ..,.
0 0
3 0
s ,...~ -
±>
t~
+z"
il 5
;
"
0
s 0
£
0
<.:I
0 0 0
..,.
--
., ~. =
q) 0
"' 0
2
,: 3 s,-;
- -a

E
~
Gs=?z
gi?±:
2z ±
~ 0 CJ - te! 0
9. 3 .!
<0
0
00

I
0
...I
00
I I I
:*
0
g
I
8
- 0
0
0
:::
5 ......... ;., '"'""' C:
.,,,...
0 0 I ""I I <'I
I
t
·o
I
.., C. I I 2 0
C: ;:: 0
;; 0
s s I

.,
g
i .!l
:s 0
...s
- p£3
;;
"' ;;
=
0 0
'O ti " "'
0
00
0
..,.
0 0
0
g
0 0
00
:::
.,,_
C. t' .Q

" ! 0
3 44
-::,
C:
;:
C.
a
U
z z
I
s s±±
sss5=
?<=% ...
0
00
0
...
00 0 0
"'
·#
4.
0
I I I 2 0 0
0
I I 0 "'
.... ~ I,.
- ,._,
11> 1,.,
0
C: 0
:'.;
0
I I I I "'I I "'I 0
.I J l$ "'I "'I
::: I I 2 2 0
;; 0 s ,,.,

"' "'
0 !-'
... ~
:=i s
::i
5 5
·- :i £ 0 0 0,
l:l)
"' 3 00 0 0
.,,
...:, ! I Q)
2
0 0
2 £ 0.
2
·-S -
.:l
gs5
±±± 0 0
00
~ .,,
0 0 0
a??e=;
s&=se "' I I· I I I I
0
0
"'I
0
'O
N
;;
I
s
.., 0 I I I
I I
:'.; £ 0
;::; 0
;; 0
I 0
~
0
00
:e
il
ii ... 0 0 0
b ¥ g 00 0
['-. g 0
.,,
0 0 0
..."'
I
0
"5 ! ;"!; ~

1 •
.:
"'"'
.
0,

·.:CC.
8"
C,

"'
C>
a .
z e" aii "'
.
';)! E
z z = s
£ ± . "'" :a" :a z
'O
5 'O
e Ii:;" p;; ]" 3 " " :;;
::a " g 3 t:>£ t:>£ "E
tl:
i:Q
VJ
 Pentru arboretele gospodarite in regim de _ocrotire integra}a lii d
conservare deosebita amenajistul va lua in cons1derare exploatabilitat e
fizic, care il atentioneaza nu atit, , pentru stabilirea
stabilir virstei de tat,2'
5,
a«i" tea
Pentru luarea din timp a tuturor masurilor necesare in vederea ad,,"
rarii pe rmanentei padurii si functiilor atribuite ei.
In cazul arboretelor pentru care se reglementeaza procesul 4 Pro-
"
E7

uctie, respectiv al arboretelor incadrate in tipurile IIIsi IV de cat~,

functi,onale (tab. 3.1 ~i 3.2), m 1poteza 1prpos~b1htat11 gospodaririi ·10r in
codru gradinarit, potrivit Legii 2/1987 se pot adopta urunatoarele solutii :
aJ pentru arboretele destinate sa produca lemn de calitate superioara
(lemn pentru furnire, lemn de rezonan¼), virsta exploatabilitatii de Pro-
tectie se consideru egala cu virsta exploatabili:tatii tehnke (tab. 5.15). 1885 1895
bJ pentru restul arboretelor, fata de datele curprinse i:n tabelul 5.15, c~ · 1905 1915 1925 1935 1945 19 S 1965
virsta a exploatabilitatii de protectie se considera cea tehnica majorata 150 16O 1io 180 1o 25 210 220 23
cu 10-20 ani, in raport cu starea arboretelor si intensitatea functiei a VirstQ ,oni
0
protectie. (In cazul arboretelor de plopi, salcie si salcim, major•area nece- Fig 5.16 - Vanai,1a. cre~terij radiaie !n raport cu v!rsta la un arbore crescut
• in conditii de arboret plurien
sara este de 3-10 ani). Prin lege s-a av-ansat in directia recuno~terii
conceptului de exploat/rbilitate pentru functii multiple, aplicabHe pentru b ·-'a-post. Caci ceea ce s-a consitlerat .,anormal" nu este decit o nece-
ambele gmpe functionale de paduri. Dar, ,pentru o deplina f.tim:Iamen- su·t teau J·ustificata • ecologic. Cu• cit <lezvoltarea In• t·tunerete
+- b
tare stiintifica a conceptului propus i;;i a modului de aplic-are a lui in a unui· arbore
a • se produce mai lent, cu atit
saniitos
SJ t· se realizeaza
l' - · mai ttirziu
i c uJmina. r ea
Practica sint necesare inca ample cercetari pe multiple planuri·.
resterii in diame.tru (sau in suprafata sectiunii, ori m volum) si cu
•~ • • terii vor fi mai mari in momentul acestei culminari.
5.7.9. DIAMETRE MAXIME (TEL) PENTRU ARBORETELE GOSPODARITE afrt val_?nle =1t I ta • tinerete este o garantie a unor cresteri
TN CODRU GRADINARIT Totodata, dezvoltarea en m . 1+<£ti este data de Aeesti

ntate O confirmare a acestei legitat

,.

sustinute la vu-ste mam e_-.

<r

Se 'd ti - stabilitatea si pro-

Diametrele maxime conditioneaza structura de realizat, marcind pra- reprezentarea grafica din flg,ura 5.17. . leVltee~ at~ rnere+o. ;dezvoltat sub
gul superior al categoriilor de diametre si numarul de arbori la hectar b c:i 1 • u cresteri ten in 'e,
ductia foarte mare a rauu Ul c . . tate de 240-260 ani).
din categoriile respective. Dupa cum vom arata mai departe, el se stabi-
leste prin control, in procesul de aplicare a amenajamentului, pe baza adapost (cresterea culmineaza • - 1 a viEste . +mam
• . foarte ·ete nu .pot fi conduse
de masuratori si studii scomparative periodice. Invers, exemplarele cu creii t en' rapide . in d tinere ' si molidului din afara
la virst.e -inainrtate. Speci•r·le est e cazul bra u 1Ul ,
La stabilirea lui trebuie avut in vedere ca ar,borii din a11boretele plu- arealului natural.
riene au un comportament diferit. Aici cresterile in diametru sint recluse
atita vreme cit ar,borii se afl sub acoperis. Asa cum s-a mai arii.tat,
bmdul Poate suporta aceasta stare mulrte decenii, realizind cresteri ra-
diale de numai 0,1-0,2 mm/an. Dar indata ce conditii:le de luminii. devin
favorabile, cre!i'l:erile se activeaza, urmind o linie sinuoasa cu mai multe
maxime si minime, care se desfalloarii. de~a hmg,ul unei perioade lungi,

.
masurata uneori in secole. La ar1boretu1 exemplificat in fig. 5.16 o readi-
vare a cresterilor radiale s-a produs chiar si la virsta de 200 ani, in ,pe-
rioada 1928-19B7, cind probabil a obtinut un plus de luminii. prin elimi- b

narea unui arbore vecin rnai inalit. A!ia incit,' nici dupa depasirea perioadei
, " - 2.... ,
,!: I '- ,,_ #
de umbrire din tinere1;e, arborele crescut in conditii de arboret plurien I
nu urmeaza legitatea de variatie a cr~terilor, specificii. ar,borilor din arbo- s 10o I #$

retele echiene. In perioada de ,,educare" sub 'ada.,post se produc acwmu- ••& -'
I
I
JOO #h1,
Uiri calitative cu consecin¼ semnificative asupra intregii evolutii ulte-
rioare a arboretului. Pe aceasta • baza. trebuie respinsa ,,teoria" virstei
1 1\ ~{
,, l'
u a In raport cu
economice, potrivit carei virsta arborilor din arboretele pLw-iene se deter-
20
fa\a de ~az arboret pl~- ±l
mina Prin eliminarea anilor cuprinsi in perioada ,anormal de crestere
164'
Fg.s.1; - pa@,G •
virsta, la doi brazi
re'erg"~"a
is 'in.is»
rien, cu o crestere le de arboret
ino
a
terii ln supr~n condi\il 1~at In condilil i
165
 Cele prezentate _demonstreaza ca diametrele-tel in _codru_gr#an,,,,
Pot fi si trebuie sa fie fixate in zona superioara a amplitudinii de _," . functional. 1n c-azu1 unui ex,cectent de b e
fie a diametrelor, dupa ce se realizeaza maximul cresterii in vn"" c:itate Ior pe urgente de regenl:lrare • devine far. ore , ,exploatabil
_ .
· e, 1erar-
arborilor. Normele tehnice pentru amenajarea padurilor (1986) in4j&"~,"
lorile -din tabelul 5.16. ""k±rare iii6ir@ @ @
de a logica 9i, in consecinta, cele dotate
id,"$, ];gii#ii.
Teele le inalt4 stan.
Tabelul 5. 16 tionala.
ate eco" 'o ridicata eficaetat n4,
• Pentru staibilir:,ea Ut'gentelor de regenerare· se f . ..
Diametre limita pentru arboretele de tip radinarit (dupa •
ice, auxologice, ·1 • 'lit l si• economice.
silviculturale . Pentruo 1arboretele
osesc cnteru i4ecolo-
•
Normele tehnice pentru amenajarea piidurilor, 1986) $;ie s-a propus folosirea diferentei di .,, _
ll'-'' f ti • ta erea curenta
ductiei tota_le, erectiv masurati pe teren, si productivitat, potentialii a pro-
Grupa Suhgtupa Clasa de boni late stabilita prin studii de cartare stational (¢ i urg i u, )_ '
functional functional Specia 1967pad#a, 4,
Modelul OPTINUZ, elaborat si aplicat la amenajarea
II III
I.
Diametrc Lirnit5(cm)
lV
R D. Germana, cauta sa .rezolve acea'Sta prdbJema prin,mijloace auxolo-
gice si informatice (IUFRO 1986).
1 Br-Mo 76 . 72
Fa 68 64 60 In cautarea unor modalitati perfectionate de rezolvare a problemei
1 2 3 64 60 56
Br- Mo 68 64 56 52 analizate urmeaza sa se mearga pe linia aprofundarii aspectelor economice
Fa 64 60 56 i ecologice, folosmd metode matematice moderne.
1 4si 5 60 56. 52
Br-Mo 100 , • 52
Fa 90 's o 70 •
48 oriceum ,eriteriul auxologic se impune a;tentiei in mod deosebit, chiar
2 92 94 60
Br -Mo 92 76 .. 68 i pentru arboretele aflate in curs de regenerare. Din acest ultim punt
84 76 60
84 76 68 60 de vedere este elocventa reprezentarea grafica din figura 5.18. Se' •
68 60 stata ca reducerea densitatii arboretului de fag exemplificat prin lucrari
• 52
d enerare cu pina la 25-300/o influenteaza asupra cresterii cu numai
8,,";a#ere tcontinuare a densitatii p i4 1a 0,5a generat o dimiare
Se intelege ca nu va trebui sa se aidopte diametre limit exagerat
de mari, ele prezentind inconveniente sub rapor.t fiziologic, tehnologic 200/. Sub aceasta limit oricare scadere a densi-
• a 1cresterii curente cu
%;1 +%' ,4
)%/. 5 +5 4144 roductivi:tatu. Rezultii
$i al posibilitatilor de regenerare exploatare. Asadar, problema dis4 tatii atrage dupa sine o reducere proportionala p e superioare a tutu-
tata ramine deschisa pentru viitoare cercetari. Merita interes ideea grii- • d •
de aici necesitatea mclu em m ur• •• gente de
f· . regenerar
•n+i~ Totodata se justificii
diniiritului lejer cu diametre-tel relativ mici (de 6080 em) deosebit· de • • t te sub
tor arboretelor cu consistent
ara sem1
. , O.' 6f arte lung y,.,.,. '
de regenerare ,.
prm care
griidiniiritul traditional 0aracterizat prin diametre-tel ma;ri (de pes-te. aplicarea de tratamente .cu pen_oada 0
100 cm) r(S chi.it z, 1981 ; 1985) (fig. 6.3 b). Dar, diametrul-te1 nu poale
fi stabilit dupa cr,iterii subiective ; el trebuie f.undamentat prin cercetan
5itiinti'fice ~i experimentari pe,ariborete, urmarin'd maximizarea eficacitatii
functionale· a 11Tboretelor gospodarite in codru gradinarit.

5.7.10. URGENTE DE REGENERARE

Ca'litatea arboretelor de a fi ex;ploatabi-Ie este determinata de starea

lor. Aceasta este uneori determinata de anumiti factori perturbatori, in-
fluenta cii.rora este adesea atit de mare inci,t le pericliteaza insasi existenta
sau le Teduc potentialul de productie si protectie. In asemenea situatii'
este desigur necesara regenerarea lor inainte de virsta normala a exploa-
tabilitatii. Recoltarea se im-pune cu atit mai degraba c-u dt este mai mare
deca:lajul existent intre potentialul productiv si ecoprotecti; al statmnu,
Pe de o ,Parte, 9i efectele de productie si protectie al arboretelor res-
pective, Pe de a1ta. In raporl cu marimea aoestui deficit functional se
stabilesc
toare. urgente de regenerare pentro toate arboretele necorespunza-

Dar chiar si in categoria arboretelor normal eXJploatabile, este nece-

sara o esalonare a lor dupa urgenta de regenerare, astfel incit in prima
urgent sa fie regenerate cele ca.re prezinta eel mai mare deficit de efica-
166 ·167
 densitatea 'la prima taiere nu se reduce cu mai .:mult de 10'-25o~, (d _
care potentialul auxologie este mentinut. pupa cum _s-a arata 4"Pi • • ·;te in plus. Aceasta ultima Precizare d . _ .
reducerea consistente1 afecteaza si funetiile de protecj1e. r, al9j},aiiine mentionate sf'iii;" gm neha a
Pina Ia elaborarea de criterii bazate pe cercetari muitidisciipUn le arbore.<.•
git!E:.
d ·t·+· 'iPrineti G
pentru codru regulat, se : recomanda urmatoarea clasificarQ a arboret!~~ re arborete cu tensiati de 0,7 si Peste echien . .
pe urgente de regenerare d +aiitte el putin normal4, de prod@tu."",,3},""y el
e vit cu eel putm • ' 20 d e am• d e virsta
• explo·atabili-tatr . noara ~1 m1ilocie ,
Urgenta I-a. In aceast urgent se incadreaza toate arborete
hn raport cu starea lor de vegetatie si
sanitate, nu
mai pot fi me4j,,y " b ee 'i densitifi de iii.' run •••
·.ta,bilitate eel putm normaia, de productivitate superioa - • ..
pe p1c1or ma1 mult de 10 am fara nscul degradaru lor tota'le ~i al unor d: vi·unse la virs-ta expLoatabilitatii; ra si mij -
influente negative @supra padurii insasi. Suprafata si voluma] acestor, 10
"~orete cu densitati de 0,7 st pan echiene ii relativ echiene de
arborete constituie elementele de baza pentru calouiul indkatoruJui de italitate ,eel Putin normal4, de productivitate superioara si hij
posibilitate dupa starea arboretelor. In cadru] aces•tei Urgente se includ re vor ajunge la exploatab1htate pma la fmele perioadei de amenajare
de exemplu, urmatoarele categorii de arborete : '
adoptata ; ' <l ·"'x+· d · O 7 . t I . . 1 t· 1 .
- arborete fM.rte puternic vii:tamate de factori biotici ~i ·aibiotici ne- _ _ arborete cu tens1tati le , si pes e, DIuriene si relativ p unene
gativi (incendii, vint, zapad, vinat, poluare, rezinaj etc.), incadrate in cel d tip sleau, de vitalitate cel putin normal, indiferent de producti-
mai ridicat grad de vatamare si uscare ; s~u
vitate,t. e considerate admitca explo·atab1le. (in mas_ura in care ele nu sint amena-
• t in codru gra man . , . .
- arborete neexiploatabile degradate cu ·consistent;a de 0,1-0,3;
- arborete constituite predominant (peste 80¾) din -e.rbori -cu cioate
{Gk rdine_de urgente are un caracter orientativ; de 1
• • oate adapta • 1a particulantaµle padum de amenaJat, tmmd
a» 1
foarte puternic degradate (cu putrega_i, ;=;corburi mari, au vitalitate foarte caz, ea -se_ p 1 d functi.He de protectie atribuite, de caracterul actual
scazuta etc.), cu
de importanta conditia; ca ele sa nu i:ndepHneiasca functii de protectie
deosebita seama mai ales le d erioada de regenerare adoptata, de starea semin-
al tipului de ,padure, De l· . , - data solutia aleasa va fi justificata prin
tisului instalat etc. )e fiecare .. ecoio ··ce . in acest scop, determi-
- arborete exploatabile parcurse cu taieri de regenerare, cu con- analize tehnico-economice si restrict! "3;#, tectfve se dovedesite
sistenta sub 0,4, fara semin¼? utiliziabil, cu condiµa ca ele sa nu inde- narea cresterii curente m volum prm ma . .
plineasca functii de protectie deosebita.
deose.bit
Se de utila. efacere arboretele de productivitate
Evident se pot adauga si alte arborete care necesita urgente, lucrari inteleg
' e ca nu se • mclud latrur care nu s e intrevad solutii certe,
• •
de refacere, dupa starea lor de sanatate ~i productivitate. inferioara situate in statiuni pent turale date. Totodatii, se _are ·m
Urgenta a II-a. Se incadreaza in aceasta categ_orie toate arboretele emcee esp.rent,p,"%,"".2 1di±is, fifiji,z.,
vedere ca multe arbore_te e I? Jentru care oportunitatea si asemenea,
explc,atabile neincl'I.J.Se in urgentele intiia si a treia de regenerare. De
pilda, se au in vedere arboretele exploataibile care, in raport cu dinamica ste fueti ge prateefie.,%Wadi keii, is
refacere yr n
snazaje %.22 iii d; ;$7","Gk-
hC P
procesului de regenerare, impun un ri-tm acceler-at de exploatare. Mai
sin t luate in consitlerare unele arborete neexploatabile aflate intr-o stare nu vor fi prevazute la re ace e pot fi ameliorate prm ·tamati etc.) sau
de vegetatie precara sau avind o productivitate mult inferioara celei po- functional necore&punzatoarebca~·lor din lastari, a celor v~ ten+ei prin se-
.. (extragerea
Jre • tat a-
treptata a arboril 61urilor, impl3linirea
i ir consist 1{e.
<
ten\ia1e, neincluse in prima urgenta, de regenerare•. !n cazul in care, pe-_
Prin impa:duriiri (impadunrea go . or aduce ele-
I ansamblul unitatii de gospodarire, acest anbore<te se afla in excedent, se
\ manaturi). _ .1 operaµonale li1• informaticaerare. v
admite ca posibilitatea de produse principale adoptata s depaseasca ni- Pentru viitor, cercetar\~ .. • urgentelor de regen
' 1 mente noi in domeniul stabilirii
velul normal, cu eel mult 20/. Aceasta masura est justificata in numele
principiului productivitaµi.
Urgenta a III-a. ln aceasta urgenta se incadreaza arboretele ajunse
sau trecute de virsta exploatabilitatii, precum si cele pluriene si relativ
ti pluriene considerate ca exploatabile, care prin consistenta; structura, vita-
litatea si starea lor de sanaitate pot la nevoie suporta sacrificii de exploa-
I
I • De Pildll, pot fi incluse in aceastll urgentll numai arborete neexploatabile
cu virste mai mari decit juml!.tatea virstei exploatabi!itlltii normale, cu consistente
de 0,4-0,6, fara semintis utilizabil si care nu pot fi redresate prln impadunn, cu
conditia ca exploatarea lor prematurll sll nu afecteze exercitarea functiilor_ de
tectie atribuite. Se incadreaza aici si unele arborete artificiale sau prov,zoru e
z
Productivitate inferioara, situate in statiuni favorabile speciilor locale valoroas '
cu respectarea conditiilor ecologice si de virstll mentionate mai sus.
168
 6. PADUREA NORMALA *
0 del programat de gospodarire· .in_ sco ul ,. • .. .
unun Il; nale. Prin ·modelul Pe <':are il ofera ·epa· c· crt~~bte~u: eficacitatii ·ei
ct10 • •t • 1
f ·\tl i inconJrura or !il a o 1os1rea • ration.ua-f . , · ontribuiela
. 3 •
_' Optimizarea
JlledI -~ Modelul paidurii normale Ya,.fhtreptat,~~?guizat1;ta a resurselor
natur~ •
te1 umane. _ • .. ,.. _, . : . ..ra,, ·:m modelul
. am-
bian Structura padur~i (~ormale sau• reale) este data,ae modut de , . .
, • raport cu- prmc1palele :e\emente componente·-I t . . . alcatu1re
a e1 't·
.in pe concepua t· ecosis • t em1ca,
• • ·structura · padtlrii trebu;
< Intro - viziune
+n..noua _'!
baza ·a de • • • I t ad - -. . • r . 1e ml"' easa ma1
!arg cit • pma acum, n T- levar,++.3.
toti:ti padurea,,nu
.
'Va• fi:considera" ir
"' s mp s
t
• a o colectivitate s a4s1ca constituita din elemente nelegate ii«}'
c • potriva, ea reprezinta un sistem ce trebuie caracteriz{ pr.in metode
Dt~ifice lui. Un exemplu :locv~nt· al ID\l'di!lui _ne<:orespunzatbr ·in care
i3
•
inteleasa structira_ pdurii este cel refenitr i aisihin #,
mala 'Pe s,pecn a pa'dur1for .constitu1te d1rr-arbotete··ameste<:ate;' peii-
6.1. CONCEPTUL DE PADURE NORMALA h;" i&care specie este tratata independni, aka ar constitui
PENTRU FUNCJII MULTIPLE • arborete pure. . - •••.. '~ :·; ·, - =:· -·~. . . , .
• Paidurea ca sistem este ea mnsasi constituita din subs1steme, respectiv
1;itiinta amenajarii padurilor a avut in vedere modelul padurii nor- a· osisteme forestiere elementare 'delimit-ate pina la nivel de arboret
male (optime) sub ra'Portu1 producµei de Iemn. Dar, in conditii<le in care kj iriai aceste unit4ti, _iiitrsi1 j6r,_poff.ii@ Gk.
f%,"! j caracterizarea de ansamblu a structurii padurii. th a
fiecare ·arboret in parte si padurea in ansamblu ei indeplinesc functii
s1~~rare e ariizarea Sll!Prafotelor pe clase de v.1rst~,:.<1cqpate i!~. ~fi_:nte
multiple, iar in Viitor cu precaldere vor indeplini functii de protectie si vwzuune, repa ", stituita din arborete _amestecate, este lipsita de
in secundar functii de Productie, modelul padurii normale anterior con- speeit dintr-opdure"9""""1{ 'de de sa,lase de prod@tie
ceput va trebui regindit si adaptat la aceste noi si viitoare imprejurari. ems_st, de import@g%,"Z irtiia riisroree tiii«ei
Devine
multiple.necesara el•ahorarea modelului pentru padwrea norm:a.za cu functii

0 solutie mai veche dar actuala rii.spunde in mare masurii noilor -

:±.".es.
Teo,etic, sta.rea,-nor-mal.a a::u_n:\Pi:e;; .. toWitateaa11b9rHor·satrarboc
cerinte ; este vorba despre modelul padurii gradiniirite. Dar, codrul regu- fond@ de productie._Acesta es",""f;dis r6ii de rijioc de
lat continua sa prezinte interes nu numai pentr.u ca nu existii toate con- retelor
P unei paduri, in masura"!""",,jj edi si estedata de volumul
ditiile necesare generalizarii codru1ui gradinarit, dar si din motive .bio- ro·duc•ie. Marj.mea lu1-.se· ~xpnmadi:11 i;n_d_ur. ea•· . :uata in: ~ns1der-are. Co.°:~
logice, legate de spedficul unor tipuri de ecosisteme forestiere care in tuturor·~ •arborilor si al arborete
b • t lor - extins
n pa ' si asupra·1 - · .pa\;lur1·1 or · _c u functn
...
moa natural nu pot fi organizate durpa mo:delul piidurii griiJdinarite (ste- , ae, toa ero, ;p%,ij$@,gz";
jarete, gorunete, paduri 'a molid in zone periclitate de furtuni $.a.)'.
De aceea, amenajamentul teoretic va tre:bui sa se ocupe in continuare
de problema padurii normale de codru1 regulat in accepµunea polifunctio-
specistle de protectie (Jl, var%i .rsiisei.,pi,]; insa de
a) servicii[e aduse deg2" G
Speciale de rote-tie stt,92gr or#j,pp"I
s @ giif "
i.
fi

nalitatii ecosistemelor forestiere, De asemenea, este necesara elaborarea analizat, in ce masura, dupa v norma'da a padunl?r. f~ndului hidromi-
I ' modelului Piidurii norm.ale gospod.iirita. in codru cvasigriidiniirit. garaeterizat, de exemlu 5!3,,pi s pro!",;; n6ieil
S'chema Pii.'durii normale, asa cum a fost ea conceputa in trecut, re- ocrotirii genofondului forestiP_,, nou etapa. pen devine o fnna m
•I·' I flecta conceptia timpurilor in care codrul regulat cu taieri rase era inte- ileraJ AmanaJ· amentul trece m - , oducµa de Jemn,
ie 4 les ca forma ·superioara de cultura forestiera. ParclurHe naturale, cu struc- , • normale, concepu• t· pentru pr
Padurii . _ - · • +"
meaza distributil
turi pluriene, erau considerate necorespunzatoare si trebuiau cit mai ct· • isti
bin Irea amenaJIS· 1ca.
cr· d' .. de product . - constitu1e clase , (de.
3d vctie se for · · il
grabnic lichidate spre a putea fi iniocuite cu paduri .,itleale" asemenea 1 i
•
Pentru caraoter1za,:ea .,• fon
., u'amfost • necesar sa ivfzhini
se a 1 e .5 ·1stemu
· uc1 m,
·e.
I•
:
celor considerate atunci ($i, din pacate, unii autori 'le considera si astazi)
ca normale. SubEurropei.
lozinca .,padurii normale" au fost desfigurate majori-
,pg; ,«retie iii!%%%,3 #if i."ii@,,
Vfrsta, de 'diametre _§.a.), ele ior com»on";.~ ,an%"",#2iii.
%2%11
tatea padurilor
de g,rupare statistica a elemente e poate carac · tica teoria 1, , ,
In contextul actµal, prin stare norm.ala (optima.) a pa.durii intelegem Pg,64 dis#ii6r off%,$ ?a iiie" . a
starea ei de maxima. stabilitate $i eficacitate functionalii. Padurea nor- Patiurjj rprin mij'loace oferite e . ·. f.' · n{lor de pro ecv1itoare
mala va trebui privita ca sistem deschis cu caracter dinamic, constitumd t eor1a
• • sigurantei:, .. • • • • ..-, · tul iuncv- . - pentrua6teris-tid
1 sub raper a~sch1sa
l Problem a .. paidurii norma e.. a· robe, alte car
• •, In. expunerile ce urmeaza prin piidure se ln\elege uniiatea de gospodiirtre. a functiilor multiple ram - ine ins ;:, .• ·a , -se aca ape .,... 17.l.
• •
c:ercetari fundamentaie. a • V treuu 1 5 , _ !
170
 ale ecosistemelor forestiere, cum sint biomasa si stabilitate. Sub r
statistico-matematie vor_trebui puse in functiine distributine 'i;3?rt
multidimensionale, _ele fiind_ singurele care pot modela _ecosi,,,,
restier ca intreg. Distributiile unidimensionale, atit de frecvent ij,"?
e 80

70
mn teoria amenajamentului, au o putere relati redusa _de caracte,~,,,
Cresterea stabilitatii si a eficacitatii functionale ale padu±ii, ""? 60 •
posibila prin majorarea gradului de organizare, respectivprin mA,,
diversitatii si complexitafii lor structurale. Trebuie ins de preciz {
at.it stabHitatea, cit si efectele multiple social-economice ale Pii.durii n~
cresc necontenit
amenajistul odata cu majorarea diversitatii. Exist un optim 'Pe care
rtrebuie sii.-1 Surprindii., y=a%a
=283,{004sa
Mii.:surarea gradului de organizare este posibiiii. prin aplicarea adee
vata a teoriei informatiei. S-a propus folosirea expresiei mateni atice a
e.ntropiei de structura, dupa Sh an no n - W i e n er : 1

n
H = - P
i=1
to P,
in care: (6.1)

P, este iposibilitatea de aparitie a eveni.tnentului i;

n
k numarul de everiimente di-ntr-un exiperiment ;
constanta.
Sub raport ecologic, aplicabilitatea acestei ex,presii este limitata la
sisteme in ca-re lipsesc interactiuni puternice i.ntre specii. In ecosistemele
forestiere insa, de cele mai multe ori, interactiunile interspecifice si.nt Fi 6 1 - Modelul padurii griidlnlirite _\ilistrlbu\iat teore-
foar-te intense, ele avind un rol important in edificarea si mentinerea u a numarului de arbori pe categorii de diarietrej
pdurilor ca sisteme stabile, cu autoreg1are. Or, lformula Schan no n-
W i e n e r, in forma ei actuala, nu reflecta !ii relatiile dintre specii, pu- Toate analizele si caracterizarile se refer la hectarul
.....:e
. ale de ilare.
padure,structura
solutia
tind conduce la rezultate nepotrivite cu realitatea. Deschide insii. largi conditii stationa simil
. ea- ·te istica de baza ·a arbo-
• • °·a e,

perspective pentru stimularea gindirii in vederea elaborii.rii unor indi- fiind justificata de faptul ca, m
atori adecvati pentru masurarea gradului de organizare a arborete at
•
trebuie sa fie aceeasi•
pe once•
suprafata,. .'d. ract er
diametrul._ Alte compo-
• _ • -
rilor din padurea gradinarita a -~~ fost cons1 "- era.
a Piidurii in vederea cara'Cterizarii lor sub raportul stabilitiitii. 1n acel~i
-scop prezintii -interes, dar Cu aceleasi rezerve, si aiPlicarea teoriei energiei nente ale biocenoze1• nu au fos t luate. ..in seama. tegorii de diametre mai· potri-.
informa.p.orw.ze, dezvo1,tata de On ices cu• : · ·
Sub raportul modelarii structurii pe cat rt (1898); functia expo-
• s-au dovedit : legitatea
v1te • s t atistica LIO CO .U ..
(6.1, a) entiala
• Meyer {1933) • rtitia arborilor
. pe categoru de
Respectiv dupa 1 ° court,' repar
Li
t keI descresca-atoare :•
6.2. MODELAREA STRUCTURII PADURII GRADINARITE diametre este de forma progresiei geome r (6.2)
A
A;;-.''~ -I
A. A-
In codru griidiniirit fiecare arboret (subparcela) constituie qbiect de
normalizare (optimizare) a strudurii. Se intelege ca piidurea in ansamblul a 4 1)
ei v.anorma.lii.
tura fi optim structuratii, dacii · fiecare arbor et component va avea struc-
D upa• Meyer • _, madelul
• este de forma (fig. 6• (6.3)
' I
lj- •·• _ k -ax sau ·
Pentru elaborare modelelor de structura optima s-au aplicat legile Y= e ..'
de struct'..lrare a padurii natural pluriene. Ca elemente de anali'zii au
fost consi'derati ar-borii individuali, acestia fiind interpretat just ca. cele log y= log k O , 434 • et. x,. log k=a, se liniari-
mai expresive componente ale ecosistemelor forestiere natural pluriene. care, Prin transformarile Y = log y, 0.434
'
ab $l ( .4)
zeaza astfel : . _ b ;z:. 6
tice, •18.O nice s cu, 0., 1966 : Energta inform.ationalii. Studii $i cercetiiri matema-
y
a- 173
172
 Semnifica\ia simbolurilor este urmatoarea : . . . . .
4 reprezinta numrul de arbori din categoria initial • te functia exponential Meyer +, ,,,__
q ratia progresiei geometrice descrescat, ; rs dis£fbiiifi6r reiie th,723,]"zag or n.,
n me"5 isind procedee cunoset tn statisr ) se reahzeaza cu•llilu-
nnumarul
= (l - i) categorulor
I h + 1. de d1ametre, P.otrivit relatiei imp!%:,kid4 sir,mi4j,iii$id"h,:,z; es{m i?#d,
unde: in baza relatiei 6aj, iprin colllipens
Ge e folosesc si procea
l sill11,P \ ica (fig. 6.2) sau ,Prin ProcedeuJ. a douaare grafica Pe h!lrtie semi-
y
este categoria limita, i categoria initiala, iar h - marim
categoriei de diametre ; ' , ·a
%;% 0
" s@,ti@rjfir@r@ska
sern! ecunoscute (a iii b din expresia 6.4).
4,3ii
G•
e doua ecua'.tii cu
k !ii :x numarul de arbori dintr-o categorie oarecare x ; ;±ii atgmatte al pdirti gaan,a,, nu are in . ·r· d ·
parametri dependenti de caracteristicile ftecarui arbo. tiintifici'i, mat• ates>
l 1 • Dinamica
sub ra apo ott ecologic._ • ca O un arnentare
structurii ,~,
ret, fiind, i
nprimul rind influentati de Specie (specijy lestecate gradinrite va putea fi exprimata numai pr di',l"
conditiile stationale si modul de cultura.; ' 1
anatice bazate pe o pr,ofund~ cunoa11tere a legiti'itilor ecologice de structu.
e 'baza logaritmilor natura'li (2, 7183).
rare a ecosistemelor
b r· t· Modelele
. forestiere. _ actuale Pot frina desfi½urarea
Cele doua expresii se deosebesc ca forma, dar in fond Tepr~zinta ace- • unor procese iologice . . firesti, care nu se pat impaca cu linii!e drepte ale
easi lege, ceea ce se poate U!iOr demonstra matemati-c. Mo'delele prezen- raficul:ui semilogar1tm1c, sau cu alte constructii matema1ic~ simpliste.
tate se dovedesc uneori mult prea rigide pentru a putea caracteriza Inulti- ·retarile viitoare vor aduce elemente de autentica fundaea ,4
tudinea de forme structurale intilnite in ·naturii. De aceea, ·modeleie mai fica in aceasta privinta. Chiar in patr ia de origine a gradinaritului, an
'I
20
' complexe, cum sint cele autori au renuntat la modele matematice rigide, acordind o atentie mat t
oferite de distributia pectelor ecologi-ce si siJiviculturale (fig. 6.3 a $i 6.3 b).
mareProhlema
,as .' • • -· . . •~ Ii - t El corespun unde
1.8 Pe arson ·'tip beta, func- diametrului-limit necesita o analiza aparte.ll
tia W e i b .u I -1, sau fonc- .L ' • • Ii im ita , res,pectiv categoriei in care la arboretul
htegoriei f" • dat, ·se- mai poate
r
·tiile--R, o l-1 et, ca ii distri- •intilni
• • •inc• ce l • putin
• un arbore · la hectar · cu sta re . iziologica
. 1 norma
· . 1 a.··
l6 butia gamma, se ,ppt do- Dar, cu t oa ta- 1·mportanta . pentru st11,.b ilirea structurii
. ophme--a
. ,. arboretum,
,
vedi mai eficiente (G i u r-
giu, 1979): Primele incer-
clirf ale 'apliciirii teoriei ow,,,,rrrrrrrr[
200
.o informatiei, precum si ale log N
2 • teotiei •sigurantei de func_'-
I.GrOdinO.rit legercu -
, -tionare .a sistemelor (Le a- 100
-.h.u, 1984; --.Disse.s:cu
'i s.a.,
0
.
1.0 1987) 1as4 de infeies
ca sint posibile progrese
Si pe aceasta cale. Simu- ·
0
'
" ·Q8
larile cu calculatorul, de 20
I\
.asemenea,' sint- utile. Ex- ,·
Perimentul in natura nu
va putea fi insa..ev1tat. 10 1 t
I'.'
torL,-L-l-+-Hrtti-rJ' \1,7,1 11
'• In vederea amenajarii
Si gospodaririi padurilor in s I\ Cl
codru g,radinarit este nece_: ( ..l - 5,1

sara cunoasterea structurii 3 -, •

' +1 TT,
0.2
optime .(normale), care sa ,
2
asi,gure o eficacitate func- ..

tionala maxima. Ea se sta- '

s 15 2L 32 LO Ls 56 6 72 80 88. 96 10L
bileste dupa modelul pa-
durii naturale pluriene,
IL I\ 0' , ...«
. . .
--·.---·so-
.
10 18 26 34 42 50 58 66 7L 8 2 so ss GRaa» ' • . .
ilibru privind

reale
metre a,pentru
n.um11-ru1u; de ar-bori
un arboret
otametre ,"cm

'Pe ·categorii
plurien de" brad,de"dupa
dia-
prin experimentari in fie-
Ftg. 62 - Compensarea aaiua a atstrtu+tel care padure si model4ri
matematice de tipul 1· celor
se
g, 3.-
num11ru1
ct'ni:1 •
econ ge_en9mg,2;
arbori ,,pe ~\linlirit
,de
e d1ametre "la un a-rboret gr l)
Pg. 5? a
- cur ?ii
sry EE,"Guiski ii
a@ is

n-umdrµl douA varla11-acii~ional (2)

metre, in.' grA'dinArlt
functia exponen\iala Meyer ' mentionate. De! reg.u a din ;ElJ.vetia (Sch ii t z, . 19B 0) 175

, j.
 ,1 se det;,,minii cu dificultA\i, inte<venind aspecte subiecttve. II<,
''roduce un procedeu bazat pe ideea ca arborii din ultimele 4_ ! er
diametce sint cezultatul unu, feencmen de e di,specsare,
i s "?ii da
et, reprezenijn,i
!apt pe cei care lipsesc din ca\egociile antecioace. In con,secinta, Prin af
ficii matematice, sint asezati la locul 1or presupus ca potrivit. 'Pi!"
tivismul sau, pcocedeul poat, denatura realitatea, afectind ampiia,,z,;
de variatie a diametrelor, si prin aceasta insasi structura-model',,"""
tului. De aceea, procedeul bazat pe anali,a atenta a slam fi21ologice ,·
"Uologice a celor mai grosi arbori din arboretul dat va conduce i4,,,%
"de mai apropiate de natura lucrurilor, de potentialul stational, ji{{""
Pai obiectiv structura model. Desigur, diametre-1in~4g exagecat de mar
de P,,\e 100 cm, nu sint indicate, deoacece la aceste dimensiuni aN>ocij a~·
stari fiziologice pcecace ,, un potenl\al auxologinedus. Dae nici diame-
lce-limita ceduse nu sint potcivite sub capoct auxologic ,1 ecologic, d'cit
in anumite cazuri particulare, cum este eel prezentat 1n figura 6.3 b.
In funetie de distcibu\ia nocmaI; a acbociloc pe categocii de diame-
tce astfel modelata, se tcece apoi la determinareo mQ,-;m;; /ondului de p,o_
dueµ, nonnaz. El depinde nu numai de specie, ci si de bonifatea Sfa\iunti.
Aceasta din urma se stabileste dupa sisten,] de clasificace a acb0ceteloc
pluriene pe clase de pcoduclie (P o ,p es c u-z e 1 e ti n, D isses cu; 1962,
1966 ; G i u r g i u, Dec e i, Armases cu, 1972). Ou rezultate bune se
poate aplic:a procedeul seriilor de volume intocmite pentru arboretel•
pluriene, stabilite la rindul lor dup inaltimea indicatoare (@nltime 4 _
die a arborilor din categoria de diametre 50 cm). De exemplu, pentru un
acbocet de bead incadcat !n. secia de volume 36, '""Pectiv !n cla,a de pco-
duc\ie I, cacactecizat pcintc-o cepacti\ie nocmat; a numacului de arooci pe
categorii de diametre, data de expresia (fig. 6.2).
n = 182 e -o.os21 a
ob\inem (la hectac); fondu} de p,oduc\ie noqnal 637 m"; suprafata de
baza normala 42,3 m2; numarul total de arbori ·418.
1

face In
pe mod
clase obi~nuit, caracterizarea
de diametre, delimitate structurii
astfel : reale si a celei normale se

Clasa de arbori Categorii de diarnetre, cm

arbori subµri 16, 20, 24
ar,bori mijlocii 2.8, 32, 36
arbori grsi 4, 44, 48
arbori foarte gro!ii 52 !)i peste.

Modelele matematice obtinute in modul aratat mai sus sint in mare

Tisura ipotetice, desi nu se indepartea2a pie mult de structura reala a
padurii pluriene naturale. Verificarea si ameliorare lor se face numai prin
control periodic, in procesuI aplicarjj prevederilor din amenajamente, ur-
4rind maximizarea cresterii curente, mentinerea si amelior4+ starii de
stabilitate a acbocetului 5 desfasurarea normala a procesului de regenerare
naturala. In general, un fond de productie exagerat de mare, i'm:piedica
eSfisurarea procesului de regenerare ; invers, un fond de prod4A 43B-
••.\ normal afecteaza productivitatea ar.boretelor.. Starea · optima poate fi deci
UFPTinsa numai prin experimentarea directa in practica, anal ae pro-
' 176
ductie normal dat prin instructiuni, constituind doar un reper ce 4,,,
$1 el periodic ajustat, Cu prilejul fiecarei amenajari se stabiles "_?}}ie 8 1 Argesului, Le a h.u (1984) prezint· - _ -
arboretului la interventiile efectaate, cautind sa se surprind n.{",,"% rior \ rivind distributta normal4 a iun"33 Pree eeuaa a, re-
@supra cresterii curente, calitatii si regenerarii naturale. r gres~e
ae diame• etre ( d) ; _. • e arbor1 (71,) pe categorii
Structuri-model. In oazurile in care padurile sint ipentr-u Pviirn'a d t' tipul' de structwra ecuatii de regresie
amenajate in codru griidiniirirt, devin necesare repere de orien:tare in ~-a
rectia structurii optime. Din aceasta necesitate s-a nascut ideea unei ~4] I • n =
138,2 e·o,os21 a
ri a structurii normale a ar boretelor pluriene. Au fost luati in c63, • II T= 228,3 o.oa
rare urmatorn facton • spec1a, conditiile stationale si functiile atribuite ~. III,. n=392,9 e·o,01ou
boretelor (Meyer, 1933 ; Schaeffer, Ga z in, D'A 1 v er n y IV 7=7195 -owsa
1930; Popescu-Zeletin, 1959; Popescu-Zeletin, Dis~ V /• ,i = 1453,5 e -1,221 a

sescu, 1962; Dissescu sa., 1968 1987; Rue4reanu, 1g$. O comparatie intre fondurile de productie recomandate in I±e.4,,
de specialitate pentru bradetele gospodarite in _codru gradinhit, •
Le ah u, 1984). Au fost elaborate distributii-model (distrilbutii-ti,p). l\lfo~ In
inta in tabelul 6.2. Elvetia, patria gradinaritului, fond±rile de productie
delele cu caracter general sint mai Putin incli-cate, ele neputirid riispunde 6time se incadreaza in intervalul 300-500 m?/ha, pentru ark i
particularitatilor zonale si locale ale piidurilor. fotr-a'devar, distributiile- pro ductivitate mijlocie
. (Schutz,
, 1981, 1985). , I
model trelbuie sii se siprijine pe reali'tii\li : in f.iecare piid,utr-e s'au zona .se pot Tabelul 6. 2
giisi arborete care, dupa structura, pot fi luabc> in considerare ca model de
gospodarire. Fonduri de productie normale (m?/Ha) recomandate de diferi\i ·autori
i norme tehnice pentru bradete .
Sp-re exem/Plificare, in tabelul 6.1 se iprezintii struetprHe - model pe
functii atribuite arboretelor de fag, Potri-vit Normel•or te/-1,nice pentru ame-
ajarea pidurilor (editia 1980). Tipurile de s<tmcturii pentru molidisurile
I Sursa
- I I II
Clase de productie

I lll IV V
I I I

naturale sint reprezentate in figura 6.4. Pentm fi'igetele din bazinul supe- Normelc tclmice pentru amenajarea
piidurilor (1980), flinctia : I':
protectia apelor 564 430 313 217 155 '
n
V protectia solului 395 308 262. 217 178 1l

200 de recreare 365 265 180

600 470
340 250
i
de productie si protectie 550 445 1u_ ,.
35Q .270 190 "1
Rucareanu (196'7) 550 450

Lealiu (1984)· 730 540 410 300 220

I ,V Tipuri de structura,
Leahu (1982) r
Normele tebnice pcntru alegerea $i
~
471
'
349
-
242 165 «,.

10
apJicarea tratamentelor
cditia 1986
editia 1988
ms
--~
609 -
- -e
v
o_I
I
--~ 492
•
385
320
284
240

.. . , - , de structuri-mo
• • din n:wnar - ul cu mult male'ai. mare -·. r • fotre
saµ grafilnante.nditiilor
5 S-au prezentat e1teva etele pluriene ~at~in diversitat~a c~ercetare
4 • <lel elaborate pentru arb9"? licate at%$P?"" ~ekalului de
3 ge exist deoiiri gen"%#ciiiet+ ma "",
2 naturale la care se refe ri'i • cl , ., . ." foarte ITUCI, · · neJUS d -
• • - tre-lim 1"' d- · le 4.r-
date e
de care s-a dispus. • . t ante di0" ,Recoman""""""
In unele situatn au fos_ le din ·tara noas ,niate de adevar. 1 din-
'+' ••1 • staµona
•
hicate fata de conditiil' aeram mai. aproaP't experunen1tal·· Une. eastfel,
+a

Ru car e a• n u -(19 67) le co ~,ce never!•ficaode te foarte r eduse ,

Fig. 6.4 - Tipuri de structura in molidisuri pluriene na- tatea -modelelor sint doar teorel-'s fonduri de P 3Gluc{ U79
turale (D i s s e s c u, 1987)
tre ele indruma arboretele spre . '
178
Potrivit Normelor tehnice pentruamenajarea ptdurilor (1980),
de tag gradmante cu !unc\n hltlrolog,ce, mcad~ate m clai,a a Ill-a /
a,,,
productie, trebuie sa aiba doa, 251 m 3/ha, ,especuv JumMate din voJun, j
arboretelor echiene no,male la vi,sta de 120 ani, la aceeasi clasa de ~""
duc\ie. Se in\elege ca ,iscuJ detecio,,,u a,bo,eteJo, prin extinderea
drului grdinarit in padurile tarii noastr, in conditiile structurilor __
model mentionate, este mare. De aceea, _la elaibor_area rec_entel?r Nor-me
tehnice Pentru_amenajarea pddurilor (editia 1986) si Norme tehnice 4;
alegerea $i aplicarea anienajamentelor (editia 1986), constatindu-se .liJ.)Sa
unor date sigure in acest domeniu, s-au adoptat valori mai mari ale fon-
dului normal de productie, suficient de acoperitoare (ta!b. 6.3), astfel indt -Tolat
--- Mo
de la acest nivel superior :,ii se poata ajunge treptart, prin control Pe -•-· Br
10 ...... Fa
p,;1rcursu1 aplicarii amenajamentelor, la valori tot mai apropiate de so- - Curbo de echiITbru
lutia optima specifica fiecarui arboret. Se evita astfel riscul unor taieri de
intensitate exagerata, dereglatoare. Mentinerea arboretelor la densitiiti
atit de mari ar impiedica, pe alocuri, desf~urarea normalii a procesului
de regenerare. Trebuie insii precizat f.aptul cii starea de echili'bru nu poate
fi realizata !ii mentinuta fara desfffiiurarea normala a procesului de rege-
nerare ; ,,normalitatea fondului de productie trebuie controlata deci si prin
semintis. 1ntr-un arboret griidinarit normal constituit, semintiJrul este peste
tot prezent, fiira sa se poatii dezvolta insa, din cauza umbririi, decit pe
mici buchete" (Ru c ii r e a nu, 1967). Acestui scop raspund mai bine fon- 12 20 28 36 4 52 60 68

durile de productie din tabelul 6.3, varianta 2, propuse prin prezenta lu- , 6 Distribu\ia numarulu.i de arbari la he:tar pe
Fig,specu ~1 cat egorn.. de diametre Ja un arboret plunen
• -~.-:
crare si adoptate
aplicarea ca oficiale
tratamentelor 1988).Normele tehnice pentru alegerea si
(editia prin
·,
• •Tradinarite se dovedeste
a struc-
Tabe/u/ 6. 3 formare. Aplicarea tratamentului
i
1a
taierilor cvasi@rd"";
l de transf ormare. Ahia dupa re zare , d'
deosebit de utilii in procesu
1 ective vor putea fi conduse, .. m
Valori orientative ale fonduJui de Productie pentru arboretele gradinarite (m /ha) •• t' pluriene ar boretele respe tructuri optime specifice ,, '
turii relativ 'rifi control periodic, spre st cu virste mai mici
3
codrului gradinarit. Ar ore #
aproape -in aproape, p b t 1 echiene nermbatrmite,
+omni if condused irect
di t spre gra-
sn
·1?
,,
' ~ I

Spceli
Vnrlantn 1 : dupa •Nonnclc tchnlcc
mu ssr » sc,
I
Vnrianta
d
" """"
t' la clrlul
2d : cnlcu1ate dupadetnbelele
130
de
d 140 ani, de vi
ta
lttate eel p . ta in vedere #, ,,
•• ·t . d 1-va tr.ebUi avu t ,._

Clase de producpe man • • • • structunlor'.'.10 e , la intocmite pentru ,c

[n ]nr [ r La aplicarea in practica a ""nta : ele !l'hnd de r~gute Ecltllibrul dma-
Molid
1
V II I I II III lV V urmiitoa<rea :1mpreJ·juraref' import
or ar arbore ,e1 or_ amesteca
licate . treit ·In consecml"',
: +3 re. - ,
847 697 548 405 268 arborete pure, nu pot_ 2n3Gris@jij ; %sr@nm@jji,jg }l
Brad
712 587 461 342 227 mic se reattzeav4 nm
",,Ci sf," "2hlaiif<nit • ~ i,I
' .~
cakularea numiirului de • 'denta nesocotire a ~- afirmaµe: de$! pe
729 609 494 385 284
614 513 416 324 239 '
gestee este ms6tit, de,8%"""3irssn ";cg"Gori its pp;; ",':,_.·1
Datele reprezentat~ •m ftgura tecat ,•v
distrilbutm •
nsare), re,a
numar .. e cons deci ,,
samblul arboretului amest dreapta de com~ ompensa~?are. e dele ale '\'.
598 478 372 279 197
Et
503 402 312 234 166 Piata de c;ea norm,g".'.'1iris 1
@1.%$iii
mari fluctuatii ~i a~t~r. cercetarilo:, _m se intreg, in consens
g"4%
,
' l ' l
Structurile-model ale piidurii griidincirite nu pot fi folosite ca reper
necesitatea aprofun arn borete pnvite c:a
str'ucturii optime pentru ar .
· ledeaza in
nt in plus care Pdiniiritu!ui Alt
in Primele faze ale l])rocesului indelungat de transformare· a arboretelor
cu structura echienii sau relativ echiena in 'arborete cu structura pluriena.
asst«enti is-rs"a y pp2'@sg,, z,,2- , 1 I
Apes! mentomg"2k #re ii pg23$"k±diicir-
A'Ceste tipuri de anboh~te sint im::ompatibile cu ideea unui model unic. Sint
p;pare i@jg rsffjy,%4cry,p.' ii""iii s a»- I#I
ti
deci necesare modele dinamice de structuri optime specifice perioadei de 1:rebuie sa aiba mai mu rborilor de ec "tirea ·structurii .. de diametre. 4]
transformare, prin care se urmareste mentinerea potentialului productiv tate moderatii pe seama" ,4 +bunt"" ., categorii mult prin f.'
~i ecoprotectiv, ca l)i stabilitatea •arboretului, pe intreg procesul de trans- anti, urmarind deci d • " 1wi :mu ructura a bcestu=
.. trebuie pr·vit· mat i
i', !
180 retului decit ,o anumtta f" gradinaritu 1 181
L a aceste
' prime 1Il • terveni11, ;.1 f
!c ~ if
,, '
' ):
 , I

'
\:
I I
l, Prisma calitatii si regenerarii si mai putin prin aceea a_structurii an,,,, ulat creste data cu majorarea cicluhui (4,, +,
sionale. Intre timp, vor avansa atit experienta locala, cit si cercetanjj{ i_"; aoori ecologic si economij. f .,' "j" mer@oaa a.
materie, pe baza carora va fi posibila elaborarea in conceptie, ecosist 11: time ?i specific, pentru a put i@,]", "",necsi or4
mica, a modelelor de structuri_ optime_ pent_m _arborete;e gradinarite. I~~ 5,d de mediu (ideosebi ate ii,2!ilor ertar..
portanta modelelor nu poate fi negata ; prin intermediul 1or se ,,,", ale fac
1982). ucareanu, Leahu,
s4 se realizeze arborete pluriene cultivate de tip cvasinatural, de ij,
eficacitate functional, prin care este posibila armonizarea intereselor .,, 6.3,1. STRUCTURA PE CLASE DE VJRST.c..
logice cu cele economice, ceea ce constituie tocmai obiecti,vul principal a]
amenajarii padurilor cu functii multiple.
Conditia fundamentala a normalitatii unei puduri gospodate +, •
Pe viitor, modelele de structuri optime vor trebui sa se refere nu nu- egulat este repartizarea in proportii egal a arboretelor componente
mai la distributia numarului de arbori, la fondul normal si la suprafata d • de virsta, 'Prin recoltarea succesiva de arborete 'exptoatabile, in
%j,{ venita unui an sau tunei lase de irs, se rseei ii
baza normala, dar si la compozitia arboretului, ca si la cresterea curent4 1
pr tnuiitatii. Se produce un pr.o-ces continuu de intinerire si deplasare a
in volum pentru diferite variante de culitura, punind in aplicare modele con • • arboret dintr-o clasa in alta de vfrstii. IDe la arborete cu un nivel
matematice multidimensionale. Aspectele privinid structura ecologica a flr-artde org,anizare, cum s_lnt cele exploata:bi'le, se trece la o noua gene-
arboretului nu vor mai puitea fi neglijate. $anse mai mari de reusita vor · e arbori suborganizata si cu insusiri functionale reduse, generatie
avea ace]e modele care se vor elabora pe tipuri de e:cosisteme, in profil ratie
1 care pnn culltura poate fi indrumata spre forme structurale
alt tot mai evo-
teritorial, pe cit posi bi1 locale. 1n acesite conditii, Structurile-model inde-
a 3 a, ,

a:sura ce trece dintr-o clasa e vrsa in · a.

plinesc un rol organizatoric important, indemnind pe amenajist sa urma- luate pe m - f meaza dase de virsta de 20 ani (I : 1-20; II : 21-
reasca prin control relatia dintre modificarile structurale intervenite ca 40 P,,8",1 1- . .. .
"". 't' t saoa si sii« rarr al ciser io
urmare a lucrarilor efectuate si influenta lor asupra productiei ~i efecte-
lor de protectie ale fiecarui arboret gospodarit in codru graJdinarit. 10' ~~i,Fatasaudedinstarea
5 in 5·ani). l" ·tatiile de gospodarire se abat frecvent,
normala, unit w adurii normale de aproape doua
chtar st_in tare care pat$ "p,";Ni, e corid@rs is@ls @-
6.3. STRUCTURI OPTIME PENTRU CODRU REGULAT secole. Ceea ce s-a considera "? ",,, a marea majoritate a_ p4durilor
dinµi. 0 analiza a star1lor rea.~e ti uri de structura (G 1urg1u,
In codru reguliat fiecare arboret in parte si padurea in ansamblul ei nostre se incadreaza _in urmat0% attire tip i), iefire
posed o diversitate relatLv redus, si in consecinta o distributie a s_ub- 1982) : <lesoresca.J;or def1c1~r~ (tip L}, .. c (tip U) si relativ normale (N}
la extremitati (tip IT), deficitare '1a miJ 1O .
stantei si energiei pe canale putme dar largi. Pii:durea este lipsita de un (fig. 6.6).
echilibru ecologic intern, necesar functionarii ei cu maxim de folos pentru
societate. De aceea, pentru mentinerea ei in stare de echilibru dinamic
este necesar interventia uman permanenta sub raport organizatoric si
silvicultural. In acest cadru, amenajamentului ii revine· un rol hotar.itor,
pentru rezolvarea a doua probleme fundamentale :
- normali.zarea fondului ·de productre ca marime si structura ;
- naturali
torilor asigurarea stabilitatii fondului de producµe fata .de actiunea fac-
deregliatori.
Desigur, o -conditie esentiala pentru asigurarea stabilitatii si a efica_;-
citatii functionale pe ansamblul padurii est ca arboreteie componente sa
fie optim structurate ecologi-c dupa compozitie ~i, pe c'.lt posi-bil, sub rapor-
, tu1 virstei ~i consistentei, ~a cum s-a aratat in capitolul anterior. Cu
aceasta conditie, codrul regulat isi mentine atributul de ,,!Jatural", c~f:
toate me·canismele prin care in ar.boretele componente se scurge energrn,1 ·
circula substan1a 9i in parte se transmit infori-natiile, sint naturale .. Cu
toate acestea, fata de codrul gradinarit, codrul regulat ramine la un nivel
inferior de organizare, tocmai datorita faptului ca prin structurarea obliga- • . de distribU\ii
torie a padurii pe clase de virsta, este constituit predominant din ecosis- Fig. 6.6 e_arboretelor
Tipun Pe clase de
teme (arborete) tinere suborganizate, de sfabilitate redusa si ineficiente reale al trsta
functional. Padurile conduse la cicluri mici in loc sa protejeze mediul, ele
tnsele au nevoie de protec1ie, in care scop soli'Cita,dln partea societatii marl
consumuri de energie. Dar stabilitatea si eficacitatea functional a codru- 183
183
 ,Pentru arboretele Pure si de aceeasi clasa de productie, pro±
structudi no,male se <ezolva simplu, •• pune conditia ca fiecare #,, Q,
sa fie egal reprezentata ipe suprafaµi.
I •.
In_cazul padurilor constituite din _arborete pure de product4,,,
diferita, s-a cons1derat ca distributia arboretelor pe clase de vii va fi
normala, daca suprafetele aferente <lifentelor tlase sint m:vers 'Pr'bpor-
tionale cu productivitatea lor. .
Aceasta conceptie are insa o valabilitat: 'limit?ta, ll'eferindu~e la
Pidurile destinate si product lemn. Deocamdat, folosirea unor clas$]
ca suprafata este soluµa cea ma1 potnVJta. Se cere ~nsa :constitu1rea de
unitati
tialului de gospodarire omogene sau relativ omogene sub rapor,tul :Poten-
stational.

Cazu} urmator, frecvent intilnit in padurile •noastre, este eel al uni-

tatilor de gospodarire constituite din a11borete amestecate ~i de difetite
12
I3 I. 5 6 7 8 g 10
productivitaµ. Prnblema se complica •prin aceea ca, de data aceasta, in
analiza intervin doi factori variabili pe dase <le virsta ; compozitia tii Clase de virstci
productivitatea fiecarei specii. S-a propus constituirea de distributii • lase de virslo.
67
,,normale" cu suprafete inegale pe dase de virsta, variabile in functie - Distributia normal4 a arboretelor pe lasede virsta; a) nor-
Fig, • malii dreptunghiulara; b) normala- obli:a
de volumele medii la exploatll!bilitate aferente fiecarei dase · de virsta,
folosind infonnatiile oferite de taibelele de rproductie actuale intocmite
pentru arborete pure. Solutia da,ta prezinta trei lipsuri : a) nu poate fi b retelor din unitatea de gospodarire. Se obtine ast- 1
tabili tatii tuturor ar oz- dreptunghiularii. 1n realitate insa,_dupa c_um_ se ±4
luata in considerare <lecit in cazul padurilor destinate sa :produca exclu- fel o repartitie norma a • la ex, loatabilitate la virste difente,
siv le.mn, ,ceea ce nu este cazul pentru tara noastra; b) in arborete ames- va arata mai 4gig2pg"",2g""t s#ikii»iii sr '' 1

tecate, speciile au un comportament iauxologic diferit de eel specific arbo- cu a:bateri justificate fat le me _ legi de repartiµe statistico-rnate- l-
retelor pure ; cJ nu se poate admite ca productivitatea si compozitia arbo- ciclu. Distributia_abaterilor, ",$"<, ~tte esoerimieti i conse- i·
retelor tinere ramin neschimbate pina 4a exploataJbilitate. matice care d 1 pot fi stab1liite teolret1c buie adaptat la aceastii ImpreJurare •,·t
i
1 padurii norma e re ?) a cum a demon- . r..
De aceea, solutia corecta consta in formarea de units.ti de gospodarire cinta, mo e ~ tit" normal oblice (fig. 6 · , a5a (1981).
cit mai omogene sub raportuI amestecului de specii ~i al productivitatii, reala. Se obtm astJ+el repar ", (as8o), Anders si'Luc as . j,
strat Jansen {1981), Luc ·. Arboretele naturale pluriene,
respectiv de unita·ti de g-0spodarire relativ omogene din punct de vedere
e.~ologic, ceea ce 'Permite constituirea de clase de virsta ncrmale cu supra- •
itn final se _1mpune inca padurile,noastre, a·mfost
ecut oinmen.µune. necesitatea mte-
formal decla- :J :i ,._
fete
\iiloregale. Aceasta solutie este convenabila din punct de •vedere al func-
de prntectie. care au predominat in tr 1 ale codrului r~gulat, ~u t· Astfel, pentru #
grrii 1or 1n formele structura ein ultima dasa de virs ro falsa stare de
rate ,,exploatabile" l'll trecu .e time (normale) s-a£%"" i mumele
Sub raport ecologic este de retinut ca modelul padurii normale pe
clase de virsta nu trebuie denaturat prin artificii de calcul. Pii.durea tre- asemenea ,paduri ,,322" ,is gii$ c a±i, » id

buie privit si caracterizat4 folosind unitati naturale de iclasificare, care anormalitate, de ,,_e::c .. en. ale a arboretelor pe c ntii mai intii in padu- I
nu sint altele decit tipurile de ecosisteme, tipurile de padure s.a. Asadar, prinaipiului repartJzarlJ norm.. aplica•ta cu consecve 'tul de padure nor-
d
PP clase de virsta se repartizeaza arborete mtregi, 'llrmarind insa consti-
tuirea de serii statistke (serii de g-0spodarire) .omogene din ',punct de
lichidata Pe baza acestei teom, de s-a nascut co~cetepmelor natural~ plu-
• din •Europa Cen t ra Fa - tra
rrle un majontatea ecosIs turala au fost innre 2gimen-
ulti-
) ; •.
-:q
+

vedere ecologic.
»pi,,prep f ijj, ",2%1"4iii,g;
Pentru caracterizarea gradului de anormaHtate a structurii padurii
1 7re ii rd&st inf@gj,% 23 i$ff%%%.jg%"%"%3 1
in raport cu virsta arboretelor, se poate •folosi urmatoarea formula : tate in ti parele rigide alede preveder1le Lefe pe clase de ".11°da de trans- 1£
.1A lateral colectiv, st1mulat aduri struc~ra asinatural, P:r10 !- de avan- il l
1 1

A
S-k<
= ~ 100
\
,(6.5)
, efidente de trecere "%"ts nirig
gadinarte cu strueturi%_~aae si mu P??%, ; prea mar '
a posib1la. Fetadaca el va l
1,
I'
11

unde : S reprezinta suprafata padurii (h a) ; :Es - suma abaterilor ,pozi- formare va fi lunga, cos _1s_1 un efort nu va .. t••t"ror arbo- hi
b •
. t a conserva"ritt· ~in~ scheme l e
! I'
tive de la suprafata normala a dasei de virsta (ha). Pentru stare': nor:,-
mala, A100. Cea mai necorespunzatoare structura •se caractenzeaza
prin A=0.
tajele ce se vor o tme,
fi indreptat in aceasta di""
•IllCIfe
a neg;"
z inca r
fe!"iii s
•

tl
'I
Din cele ,prezent~ t_e ma1 re • codru
renuntind_ a acestora in . de adoptat. I
Modelele pi'idurii normale in raport cu virsta ar.boretel-Or, prezentate r~telor naturale plurzene, t. Amenajared _ a solutie • " i

mai sus, se bazeaza pe conceptia egalitatii dintre ciclu si virsta exploa- l"lgide ale codrului regul,a • riimine 5i1l!J . 185 I)
• regim special de co nservare
in
184 ''
ti
 I
'\ II I 6.3.2. MARIMEA FONDULUI DE PRODUCTIE NORMAL
\ I 6.3 2.1. TEORIA Pi'IDURI\ NORMALE iei principale pentru virstele indicate in tffbele . . . . . .
du~t1 ·t"tii luind m icalcul suprafata padurii (sj, .,,Pi la Vlrsta exploa-
. La baza teoriei padurii normale sta principiul continuitatii pro4 t~~ ~ (;.1 ~i intervalul (i) dintre virstele we ",2pi
exploatabi- •
tiei de lemn. Pe aceasta baza Heyer (1841), perfectionind conce il "}%;i i rid&tie roriiesi cs i4""$,gi ti Ck
propus anterior de Hundeshage n_ (1826), considera ca o pi'idure es~ calctulele se ,pot sistematiza potrivit formulei
in . · evidente .., de 5 ani (i5)
in stare normala, daca asigura anual $1. permanent recolte egale de riiat _
rial lemnos. Un secol si jumatate teoria padurii normale astfel for},
V n = 5 ( V +V 10
• •
t V 15 t .
,
+J±
2 r (6.8)
a dominat gindirea amenajistica. Astazi se simte nevoia unej noi teori'
respectiv a teoriei plidurii norm:ale cu functii multiple, aplicin-d concept1' Cakulele se efectueaza pe specii si elase de productie, api rpr1n 'in-
ale teoriei sistemelor si mijloace matematice moderne. e are rezulta volw;rnl fondulm normal <le <prodU:ctie pe unitatea de gos-
s~~arir~. Pentru arboretele amestecate se folo_sesc, tabe_lele de rproductie
Potrivit teoriei clasice, padurea normala se caracterizeaza prin: crel)- istente elaborate pentru arboretele pure. De aceea se tine seam4 ae r
tere normala, succesiune normala de virste, res.pectiv clase de virsta nor- i,ia de parhc1pare a fiecarei specii in compozitia arboretelor. Pentru
male sub raportul suprafetei si amplasarii lor teri-toriale. Aceste conditii porpuri pra-otice tabelele rde rproduci,ie rpot fi completate cu valori privind
odata indeplinite, determina : un fond de productie normal si o posibilitat scol nul fondului de ptoduci,ie normal la hectar. . '
normala. Sohematic, modelul este reprezentat in figura 6.8, unde : r este V-0 Ul • • t· • lt · d t d te . 1
Jn literatura se prezinta $1 a e procedee pen ru . e rmmarei\_ vo u-
virsta exploata!bilitatii ; V 1, V2, ... , V, volumµl anboretelor • la virstele 1 ului fondului de productie normal, cum s1_nt : .,
2, ... ,
r;I, cresterea normal a padurii ;V - marimea fondului de pro- m: _ procedeul bazat pe cresterea medie la exploatabilitate (I,)
ductie normal ; P • - posibilitatea normala.
Pe aceasta baza se pot scrie urmatoarele relatii fondamentale : • = kr (6,9) :,·
#

I,=I,+I,+...+ I,=V, unde k • • rectie stabilit dupa ta:bele speciale, intocmite

reprezinta un coebcient de cor al are valabilitate teoretic ;
"!

(6.6) in baza ta:belelor de productie. Proced?"" _i epoatabile Disses cu,

do
V,=V,+V,+...+ V, %}
_ groce<leul inMi,imii medu a arorer r
I, = P, {6.7)
d 1 a·
~ ,I
1976) ;• trului mediu al aiiboretelor (Le ah u, 1984);
Volumul fondului 'Cle ,productie normal se poate determina cu apro- - proce eu '. L~me m 0 1 e z a 1 !l,a., 1967). -
ximaµe dupa procedeul tabelelor de productie. Se insumeaza volumele pro- _ procedeul S 1 n g er ,~ . • t· . deo·sebi'Ui aratind fega-
• • • tanta teore 1ca. , . al
m?/o
Relai,ia {6.9) iprezmta o 1mpor . fondului de productie norm . •
,
tura dintre cresterea norm ala si
., marimea
. osibilitatea, P,, este eg a_cu creste- - '-/
erala
,,
$tiind ca pentru padurea norn:ala, 'Pd entala
rea I,, in baza ei obtinem relatia fundam · (6.10) _

v. = krP. ii
1
''•r,
de unde : ;:
v. t '}
P, = kr d t
, 1
• f +; de volumul fon u-
Vr
Exprimind posibilitatea normata
lui normal de productie, rezulta •
1 • in iprocente al"

100
.
·
·
..
(6.12) .:+#ri
_------------_
_.
-
le •
p.=,;, -
, . normala. • ·I#f
t
• t padurea • <prin . re-
I7
• Ullde P" este pr.ocentul de reco Ztare·.pen
n • . • • t· aces
ru
t procent se poate expr1ma. ,
. .
I \ ;; f
-------------
- - - - - - - - - -·- -
16
lntr-o forma simplificata, · · · (6.13) :lr
latia : 200 ,
---------------------
------------- - p. = -;,
------------ --
•••••• <-3
-
r-2 r-1 r
Fig. 6.8 - Modelul pdurii normale (pentru productia de lemn)
• Revista piidu.rilor, nr. 4/1976, 187
186
admitind ca valoarea lui k 0,5. La elaborarea ei s-a admis ipoteza :va, va trebui privita ca un fenomen . .
,ia\iei liniace a volumului in raport cu virsta arboretelor, cee c ,'2 4,f; Aceisis inseimi i #"<,,9"?@bntst., , ,
confirma. "2%# r@jjii@rs@ fries"?a iii@ii# .],,ag; g »
Analiza critica a teoriei padurii normale. Rezultatele obtimn4 ,,,__
as8sr ii defis <iii$, ,gs""$?}gie
I{ o-male elabora
' t d e aces t autor "e bazea
- aceasta ,, d."}tie.. Modin rate #j de ..
modelul pii.durii normale prezentat mai sus sint aproximative, 'Pentru cupa i rejf@re i@if,_fiji a@#4$.[pp2l$ iii$#;%%
motiv ele nu au o importanta practica deosebita. Caracteristicile lui n are ii de prod@ctie cehoslovace. f a..,,]",{}!",Farson_sG;
tive sint, in principal, urmatoarele : se ,bazeaza pe conceptia conform~~- Ill e - • '.M vcitate hi\ lirectie ej ~' e
• in alte tan. I aJon a ea mOdelelor elaborat . vo ueaza cercetarile
ria pdurea ar fi uni fenomen determinist; este constrait pe con,,,, fiadamentri stiinfifte a pro$",2 "yorit din #4.
tierilor rase, care au o aphca'bihtate dm ce m ce mai redusa in maj' iirg.,f$id$,r@ ies a",,2Zepf@ isii
tatea tarilor, dar mai ales in tara noastra ; are in vedere mai mult arb. peincipiul modelulu1 determinist unic _ care a~ ia_antenoara, •bazata pe
retele pure. Pentru ar,boretele amestecate, se ,bazeaza pe informatii au $@sjisiii ,iijeijjifeif@i nk '12pp; @iii#
logice insuficiente, respectiv pe cele oferite de taibele de producti~ elaibo- rodele de tip stohastic. 1n 1cul unui singur nj!]; "%rares G,
sa
rate ,pentru arborete pure. Or, la ar<boretele amestecate mersul cresterilo lii este nevoie de le un sistem
i ·iste de e mOde!e fiecare
;"" made! Pretentie
t· f" univ,
d
este diferit de eel indicat in aceste tabele. De aceea, procedeele actuale tiat 'cu o anumiitaa probobabilit4ti, ,,ad condiiii. Modeleie
abilitate in functie ? 'Partial 1nufiind
pot as.
face
pentru determinarea volumului fondului normal de iproductie nu pot da abstractie de functiile social-economice date ·
rezultate satisfacii.toare ; neexistind modele pentru arboretele supuse uno, _ Dezvoltairea cer;::etiiril?r de aux~logie forestiera devine indispen-
.tratamente diferite (rarituri slabe, moderate, forte s.a.), nu poate fi fo- sabila pentru punerea 1n aphcare a noilor modele ale Pifdurii normale.
losit ca reper pentru gospodarirea silvica reala ; •porn~te de !la ipoteza Sint necesare taibelele de productie si modele matematice pentru arborete
falsa potrivit careia virstele exploatabilitatii arbore,telor sint egale cu ci- amestecate, conduse prin diferite •tratamen_te, pentru diferite ieluri so-
clul unitatii de gospodarire ; productia secundara nu este luata in consf- cial-economice. Cu acest prilej va trebui rezolvata ~i rproblema includerii
derare (,propunerile fa.cute pina in iprezent nu au fundamentul ~tiintific ne- in volumul fondului de productie normal a produselor intermediare. Ta-
cesar) ; este unilateral, Teferindu-se numai la productia de lemn nediferen. belele de iproductie elaborate recent pe plan european iau in considerare
tiata pe sortimente, facind def abstractie de telurile social-economice ; nu aceasta necesitate, oferind date atit •pentru arboretul inaintea rari.turilor,
tine seama de influenta faotorilor dereglatori cu actiuni permanente sau
in timplatoare. cit si pentru eel ramas dup aceste interventii.. . .
- Modelul padurii normale nu poate fi conce_put in afara ecologiei.
6.3,2.2. PERSPECTIVE De aceea vor fi_ necesare modele ecologico-economic_e pentru dirijarea op-
tima a •proceselor de valonf1care
• • a resurse 1or gomplexe ale natum, modele
Cu toate dezavantajele lui, codrul regulat va continua sa fie aplicat InspIrate
• • atit din ecologie • cit• •si• din
• economie, • bineinteles modele rnate-
la amenajarea multor paduri din tara noastr, dar cu precadere in varianta •
matizate. Folosite _ la :comparatu.. cu pa··a urea re. a Iii ' m:este modele vor
• EI ave
or putea
tratamentelor cu Perioada lunga de regenerare. kiadar, amenajamentul • si contra . . e se v .
funcfo multiple, pentru diagnoze, prognoze . atural de :biopro-
nu 'P<>ate fi lipsit de o teorie a padurii normale, in acord cu noile cerinte integra 'in modele complexe de simulare a procesu UI n
si mijloace oferi-te de !itiin(a moderna. De aceea vor trebui amplifkate efor-
turile de cercetare in mai multe directii importante, dintre care mentio-
niim citeva: ductie a unei paduri. ,,, supuse ecosistemele fo-
Cercetarea proceselor sto h as t•ice la care sm • • noi teorii a piidum..
In viitoarele cercetari va trebui pus in aplicare conceptul padurii restiere a devenit o necesitate pent ru e laborarea une1 sii . fie luatii in con-
.. t buie
cu functii multiple, :in care scop se cere elaborata teoria piidurii normale •
ormale. • • • •
Imprevizibilitatea, ca J e ge a naturu,W re cl-cock Davis, · 1978)
cu functii multiple. Un singur model universal nu va fi suficient. • Siderare.
• 1n acest scop, teoria
, ca tas trofelor· { 0 0 ' .
- Viitoarea teorie a padurii normale va trebui sa raspunda paduri- ,
lor gospodrite in aceptiunea tratamentelr cu perioada lunga de Tegene- "siseste o 1arga aplicabilitate. ,,,,,eui sa i se acorde o ma
• norma z (optun
Fondului de productie . d vacodru regulat, raper tu! 1·dm- re
la
rare (20-30 ani), urmind sa faca fata si pentru padurea tratata in codru
cvasigriidinarit. Modelul simplificat elaborat de Korf, expus in lucra- •
Hare important la amenajarea padidurilor te
d n criteriu t t de anaaza
importan . de pro-
rea
aceastaDolezal
directie. ~.a., 1969, Iasa de 'inteles ca •sint posiibi'1e -progrese in·
"qt risiisai«iii cons" Gisi»ii 1%%,";~..
fu n d amentarea deciziilor
• .. amen aJ'ist1ce.
..- spre starea op tima. ar, e vor rea-
- Modelul padurii normale va trebui sii ia in considerare a:bateri .:
due{ g
tie-tel, pentru perioada- dee tranzitie . ' • de de progr resele ce s
1
normale ale virstelor exploatabilitatii arboretelor fat de ciclul unitatii d1 caracterizare a acestor ma1c di atori
, depin .
si ecologice- ,
de gospod1\rire. . Za Pe planul cercetarilor auxologice
- Pentru elaiborarea modelului piitlurii normale va fi necesara apli- ~
• Lesntctvi, nr. l0f,1983.
carea conceptelor matematice moderne, teoriei sistemelor si ecologiei. Pa- 189
188
6.3 3: CICLUL

6.3.3.1. CONSIDE~ATII GENERALE. RAPORTUL DINlRE CICLU It arborete care nu se incadreaia in S!)e(:'f' 1

SI VIRSTA EXPLOATABILITATII n_f

c1a! al unitaWstfel de 8ospodarire.
st4Bj]42
"UUl ecologic si economt.,,
Media as e sab1lita se rotunjest, q _ .
1... l
In esenta lui cidul caracterizeaza structura padurii normale Pe ui ciclu muitplu cu 10, 20 sau .3ode -~ ' i,
e regula in 'Plus,
1 .in• accept±4#.
@e a. rrr@iii ofi de1pp
boretelor pdurii respective,
pzp3,p3frmi f@4" """z
1
conceptia actuala, ciclul nu mai es {",7
u ·ng Evident fixarea c1clului la cifre rot adcodru regulat ~i 5 sau 10 la
er! •
f ctionaila .. d
a ,,Pa!-idux11, • eoa['ece : flee.are ,~bun et nu afecteaza_- ef1cacitatea
.
.a
, corespunzatoare
un t _
_exp 1 0atabi
t bTt· •• '"" ore se va exp1o. a1 ta 1a
I atn adoptate; eficacitat ;f la virsta
gat de necesitatea revenirii cu taierile pe acelasi loc, asa cum pre,,
prec.ursorii _amenajamentului (Cott a, 1820). 'ase ractic constanta pe per1oade mici, de genuJ eel ea t1:1ct1onala ramme .
~fectuarea rotunjirilor. • or 1 uate m cons1derare ta
Stabilirea lui se sprijina in primul rind pe media virstel exploata-· La stabilirea ciclului pot fi luate in considerare "i alt •t ...
bilitatii, stabilite pe arborete in raport cu functiile atribuite acestona.,,,, g,ce,
• socia • le , =onom1ce
~~ • ' ~ e en em . ecolo-
mediile nu se pot stabili decit pentru colectivitati statistice omogene{{
ciclu unic devine posi bil numai pentru unitati de gospodarire cu un jjj Ciclul ?dat~ fixat, trebuie s_a ai?a un caracter stabil. Modificarea lui se
grad de omogenitate sub raport ecologic si functional. · , justific4 doar prin profunde schimbari ale obiectivelor social-econoi
gospod4ririi silvice, ori prin variatii semnificative ale conditiilr s£iii
ln conditiile acordarii importantei prioritare productiei de lemn, me- (de p1lda, dupa schimbarea regimului hidrologie 1n Iunc1, produsii odata cu
dia se calculeaza 1;inind seama de vol~nul sau cr~terea medie Ia exploa- indiguirea riurilor). Schimbarea lui se impune oh de cite ori a fost sta-
tabilitate ale anboretelor
potrivitii. este urmatoarea componen-te.
: In aceasta i-potezii. formula cea mai bilit eronat fa amenaJanle anter1oare. Trebllle mereu avut in vedere ca ci-
clul reprezinta cadru_l general, de lunga durata, al gospodaririi padurilor si
ca el nu poate fi modificat periodic prin plan. Dimpotrivii., el trebuie sta-
e_gr_es_+... +€,i,s, bili t corect, pe termen lung, de aceea se impune luarea in considerare a
his, + is, + ...+ i,s, (6.14) tuturor criteriilor importante sub -raport econormc, social IJI ecolog1c.
unde: Ciclul adoptat constituie o importantii. bazii. de calcul pentru determi-
narea posibilitatii si totodata cadrul general de organizare a padurii in ra-
1, e2..., e, reprezinta virstele exploatabilitatii stabilite pentru aribore- port cu obiecti vele social-economice ale gospodariei silvice, respectiv cu
tele 1, 2, ... , n ;
, i...., i,- cie.,;terile medii ale productiei principale pentru ariboretele• functiile atribuite arboretelor componente. . if _ rl .
respective ; In raport cu ciclul adoptat, unitatile_ ~e gospodariretase clas ,ca , upa
Si, 82, •• , ., s. - 'SUprafetele acestor arborete. • urmeaza : oormale, ,1n as te ·p t ar e, '. deficitare,
cum : . ' exceden
alii a re.
arboretelor pe
Cu aproximatie, virsta medie a exploatabilitii.tii este data de o formula
simplificata, respeotiv de media 'POnderata prin_suprafata :
P aurte orat e re4t4_o 4/%%"$,,2"C
clase de virsta. llntinderea f1ecare1 ·c ase e vrr a »orii. es
mata de relatia :
e _Pg_+es, +...+ e,s,
8+s, +...+s, ,(6.15) S = -a,
s (6.1•6)
• r
ln pra_cth:a s--a folosit frecvent media virs.tei eXJpl1oatabi1itaµi stabHi!i'l
pe specn ~1 clase <le produc\ie, facind abstractie de realitatea, conform ca- unde : ala a unei clase de virsfii ;
reia, in cazurile arboretelor amestecate, speciile componente sint integrate Sn reprezinta intinderea no"""" itatii de gospodarire ;·
in sistem (arboret) si, i consecinta, se exploateaza arboretul si nu o anu- S - suprafata totala a . ta fa ani. .
mita specie din cadrul lui. Evident, procedeul nu este corect. , a - marimea clasei de vrrs borete lincadrate in ultima
• t cele care nu au ar
Formula ·(6.15) este potrivita si pentru arboretele destinate s indepli- Piidurile'in Q$tep~re sm O . . rin deficit
lleasca functii multiple de protectie, cu collldiit;ia ca virstele exploatabili- cdas de vtrsa, respitiv%-_,",, aane se araterg" EN,,"~ii-
tatii e1, e2, ••• en sa se sta'bileasca in conformitate ,cu cerintele spedfice PiiduriZe deficitare in aro",,, A. virstii, respectiv [Jr
functiilor sau ansamblului de functii de protectie atribuite. Media ponde-. Itima c asa
<.

de arborete incadrate m ur ntru care se

rata prin suprafata se justifka prin faptul ca functiile de iprotectie a me-- tatea S
r
< S •
'
.
in arborete
t 'biitrine sint cele pen
.
diului se exerdta pe suprafata si nu sint functional dependente de volumul · Piiclurile excedentare 1 • . :. ·· plus si in m-
la exploatabi!itate al arboretelor respective. . - • •
constata megahtatea ' s S >• •
ati se abat fat f t" de ciclu, 1n
~aardre sub rapor tul
In calcule, si respectiv la 'Stabilirea ciclului, se iau in considerare numa Cum 'Virstele exploatabJli ta·. a unHiitilor de gasp rb:retelor sa devina
arboretele norm.ale, caracteristice statiunilor date :;;i telurilor de gospoda- nus o caracterizare mm• c-orec
• ~-a ,de timpu 1 necesar a '
rire sta<bilite, bine reprezentate in unitatea de gospodarire respectivii:. Si~t normalitatii lor se face m funcfie
·s, "
deci excluse din calcul arboretele de functionalitate redusa, provizorii sau exploatabile.
190 '191
 6 3.3 2. FIXAREA CICLULUI

1, Media virstelor exploataibilitatii nu constituie singurul factor' d . • In tara noastra, revenirea la O situa+·
fluenta la fixarea ciclului. Se iau in considerare si alte elemente " • Stat, ilmin "Fe normal
decizii de s ·_, :~re ~u cu nat IPrin adoptarea ~_necesitat importante
s-au avut in vedere la stabilirea virstelor exploatabilitatii pe ad," a restructurari in sistemul de norme en.",$!
c •ritul legii, posibilitatea-artificial maj,","", llvicultra. ii in
nr. 2/is&i,'{Z
Astfel, dac in cazul padurilor cu functii de productie si protectie, {],""
drate in grupa a II-a functionala, s-a luat in considerare numai ej, !nae a trebuit reasezt in$.]" rest pe sci h.
•,ne reac tua lizar ea Planurilor
' t . , in. care _scop a fast
1 ·1 din arnenajam e1 normaJ.
tabilitatea tehnica, rotunJ1rea med1e1 v1rstelor exiploatab1htaµi •se ecesara
efeetua in plus (de plda, de ta 115 1a 120 an), Justifieindu-s e .., nanu l m• 1987. . . . en e1e mtocrrute anterior .
functiei de protectie atribuite in secundar, chiar si majorari cu 5_1j,,2, In al doilea rind, conceptia romaneasca4 +p,
(de exemplu, de la media virstelor exploata1bilitatii de 110, Ja un ciclu d~ bazii ipoteza, mereu co nf Irma • t·a, potrivit
• careia enin oare'it la cicluri ar e_ la
120 ani). Alt exemplu se refera la padurile constituite .din avborete cu
P·ortanta ri consu mul de lemn de dimensiuni mari $i ~; c~;it~r CTe§t:
0

R•edres area conceptiei amenajistice ~i economice pe plan ea e supenoar!;; 1

n:-
arbori proveniti din lastari ; cum virsta exploafa'bilitaµi tehnice pentru +:, •C ,i 1• h
aceste arborete este mai mica decit cea a arboretelor normale rpotrivite aceeasi• tendiinta ( O ..
,c er u x,_ 198_6; Schutz, 1985). Se eauta insa
uropean arata
solutii
lemn degenetice
cahtatepentru reducerea ciclurilor 14 pil.durile destinate sii .produca
supenoara.
stat[unii,
male. ciclul se va stabili mai aproape de eel corespunzator stiirii nor-
In consecinta, d:clurile optime - in general relativ mari - adecvate
Rotunjirile in plus se justifica ori de cite ori .ciclUrile mai m:X.i sint cerintelor economice ale viitorului, sint justificate. Dupa cum vom arata
favorabile regenerarilor naturale, stalbilita(iii padurii 111 ansam:blul ei, con- mai departe, ele corespund si sub rnportUl functiilor de protec ie ~i al con-
servarii potentialului stational, ·exerdtarii in conditii supertoare. a func- siderentelor de ordin ecologic. Cicluri mici, la nivelul virstelor 1 exploata-
1;iilor de protectie ~i iproductie atriibuite. Rotunjirile in minus sint mai rar bilitatii absolute; se justifica numai pentru padurile cu functii prioritare
indicate. Se va recurge totusi la acest procedeu pentru paduri constituite de producµe, situate in statiuni de bonitate ili:ferioara.
din arborete daunate de Fames annosus, pasunat si de •alt[ factori pertur-
batori. J.n al treilea rind, in cadrul conceptiei noastre, s-a desprins adevarul
conform caruia num.ai ciclurile suficient de mar asiguru stabilitate i mo-
La staibilirea cidului trebuie avute in vedere o serie de elemente sti- bilitate economicd. jntr-adevar, odata cu cresterea ciclului creste si fondul
intifice de ordin economic, ecologic 9i silvicultural, dintre care mai impor- d productie. In acest cadru eventualele cereri ale_ viitorului, neprevazute
tante sint cele care se prezinta in continuare. Reprezentind perioada de fiikea hen4jameniter, or ifes fi siisfie ei maim@ 7;
timp necesara pentru obtinerea de arborete exploataJbile, ciiclul devine ca- anti. ports,_di rs@ires iv $,%2%/,""22..£
drul de organizare a padurii in rnport cu multiplele functii ipe care ea le e magi poate readapta la noi cerinte eco9""€h,,,' aasi la iiuri sGi-
are de indeplinit. El determina structura padurii pe dase de virsta si, prin e retera ta soriniente v4lo00% 2"",mg "ih""Gae sic sriiis-
ace_asta, influenteaza nemijlocit asupra cantitatii si calitatii de bunuri ma- clent de man se poat_e adapta. la ~cob inut la cicluri optime, are intot-
teriale si servicij pe care este chemata sii le realizeze. Totodata influen- nomice. Lemnul de dimensiuni mari, tin in comparatie cu eel de di-
teaza. esential stabilitatea padurii sub raport economic olii ecologic. Ca atare, deauna o gama variata de utyzari es9g%"CG asciri scurie. Ass-
fixarea ciclului constituie in sine o problema complexa de mare importanta
social-economica. mensiuni mici ;;i mi9locit, pro4us in.Py%j,P ri sint polivalente economic ;
4gr, nriiidrie cs t&turf"$,"","C Gisi sirs,it;
Considerente economice. 1n .pr-itrnul rand se mentioneaza ca prin inter- , z' • optime,
ccturile • l
relativ
.ti mari consi solicit/i
«. ,
, •
prezentu l $l· mai
. ales_ .vzt oru,
. _
mediul telurilor social-economice ce se fixeaza pe arborete, ciclurile sint cultura cu teluri multiple, ~a cum i nu sint indicate, caci etle m
o expresie a cerintelor economice de foarte ly,ngii duratii. itn consecinta, ele Desigur,' nici ciclurile
• l ·le exagerat
.: '~+atiide, mar1
functionale a pa4d u rii sub raporpinaeco-
nsata la
nu trebuie stabilite sau modificate in functie de cerinte economice de mo- Inteszi nsaiyapg;i";al@ii,gef"Gi si&
ment, conjuncturale, efemere Sau denaturat prezentate. Urmatorul exem- nomic. De regula insa, re ucer ~lorii lemnulw ?~0 us, tinuare.
Plu este semnificativ. i1n perioada 1960-1986 sub influenta unei i-poteze o anumita limita, ~e cre~terea irora ne vom opn m co\ influen eaza
referitoare la scaderea importantei lemnului de mari dimensiuni, de cali::- economice si ecologice, asupra c tab'lite la nivelul lor op 1~~i dupa 1 cum
tate superioara, s-a insis.tat pentru reducerea ciclurilor, astfel incit ele sd I
corespunda cererilor crescinde de lemn subtire si mijlociu. · 1n consecinta, Intr-adevar dclur1lee mari • s blu de ind1ca d' tori econom lumului• lemnu 1 u 1
• • '
pozitiv asupra unui in r • • t eg ansam
. ,valorica prm:. er ·esterea vo
ortimente de mare va- ,,
s-a angajat o ampla actiune de extindere in 'Cultura a rasinoaselor in sta-
.f
urmeaza : a) mares product,,, producerea de iculturii; cJ scad che ,
tiuni favorabile fagului si speciilo de stejari, in conditii stationale priel-
n1ce producern de lemn gros '<:le foioase de calitate Sl.1/J)erioara. in sco,pul de calitate superioara apt pencultura in :r;amura "±ii;@is
loare. b) reduc cheltuielile detr" de exploatare a. industrializare a ura
z;;
mentionat, muJ.te arborete de fag si stejari au fast declarate necorespun-
zatoare, fund exploatate la virste relativ mici ·ceea ce a contr1bmt fa gee r@ii<fief,j%2 a Seise,pp!'Giii@f
majorare artificiala a posibilitiiiii. in plus, a fost necesar sa se efedueze0 ductivitatea muncii In m us ~vena'bil intre v~mf) educ consurnurile en
taieri rase pe mari suprafete. Jntre timp insa s-a constatat ca scaderea in- nului • eJ asigura un raport co t e de lemn, r
• • ' nsuma oar
teresului fata de lemnul gros a fast efemera. Hlviculturii si in cele con +g3
getice.
192
 Trecerea de la cicluri mari la cicluri mai mici este intotdeau.na ins
i I iita de o majorare de moment a posibilitatii. Acest fapt a constituit t - • rea gra;bnica, in Uuinai 80 de ani, ·a . . .
0
ate permanenta pentru cei care au inteles padurea ea pe o resuii',,%"} O ""divs«e rod<fish&7",, "gr ear,
rala mepwzab1la, ca o .,mma de lemn', ca o resursa ide materu prime P uneina un regres in evolutia Iireasca a lucr:r~t arborete echiene, ar in-
lru sat1sfacerea cu precadere a cerintelor unei_ sing~re genera{ii, respec~~- .le,
eco
O
eorgiie $i soi@le. bra];; Profunde implicatii
d 'a griibi lichidarea lor • dim=tri - on car_e se ridica nu este
a generatiei pusa in imprejurarea de a -<?rgaruza padurea in interesete 1Y ceea • e • • ,~ va, cu neces1tate s · .
De aceea, pledoarii si mari presiuni pentru reducerea dclurilor au fest ei: a • uarea ritmului de exploatare a acestora in vede t e Impune di-
lara indoiala vor fi mereu prezente ; ele apar de-a lungul timpur, ,,} "ire ii sis@rife fr@i gr@ ! "12",e,ii
tire integra 1•a.
sl1 . - .. , ' . ,., ose I a, ocro-
ales in perioade de acute dificultati economice. AvantaJele reducerii ciclu-
rllor sint seducatoare pentru moment, dar trecatoare, lasind in urma dere- 0data cu adoptarea Legii nr. 2/1987, tendintele de misora a an.
glari economice si perturbari ecologice cu consecinte pe termen ~ung. J,us- rilor au fost stavilite. Decretul nr.
382/1987 a avut acelasi rol pozitiv pen-
tru padurile destinate sa produca lemn de calitate superioara.
tificate prin calcule economice ipe termen scurt, ciclurile reduse nesoc.
tesc 9i sint incompatibile cu interesele de viitor. =-- Considerente ecologice. Din aceste puncte de vedere, problema ci-
Solutia ciclurilor mici, la nivelul exploatabilitatii absolute, a fest to-
clurilor se refer4 la aspecte de
mare complexitate, cu implicaiidin#
tusi admisa teoretie si pentru conditiile 'din tara noastra, fo Qoua irnpre- a· profunde asupra sta:bilitatu ~1 funct1onalitatn multiple ale padurilor.
; -~cipiul ecologic, cete ca cidurile sa fie optime sub raportul interdepen-
jurari (R uc are an u, 1967, 1982: a) pii.duri de productivita.te mijlocie ~i d n telor dintre ibiocezoza 9i biotop; este deci necesar ca ciclul sii fie astfel
mJerioa,ra (clasele de i)roductie lll-V); bJ ;paduri naturale, virgine. 8
~tilit indt puterea de control a biocenozei asupra biotopului
.ma.X•lma,
devina s
in primul caz, cicluri mici, la nivelul virstei exploatabilitatii absolute .- C a si
. influenta
I pdurii in ansamblul ei asupra mediului inconju-
s-ar putea adopta doar pentru paduri de productivitate lfoarte slabii (clasa
a V-a de productie), cu conditia ca ele sii nu aiba de indeplinit funetii de ", retat se schit oa a dclul, Se prezint in continuare
protectie. Oricum, chiar si in acest caz, ciclurile nu trebuie sii scada sub
I00 ani la molid si brad, 120 la fag, gorun, stejar si girnita, 100 la cer,.
Adoptarea unor cicluri mici, la nivelul ex,ploata:bi11itatii absolute {75 ani la
molid, 90 ani la 'brad, 80 ani la gorun, 85 ani ,la stejar s.a.), pentru padurile
"..a g er±.
tele vii ale ecosistemelor, ereseg9%°!iiiii .biologic asu-
integrarea s ,fie tot mai pronuntata, ca ansat determinii, o pronunµta sta-
de productivitate mijlocie ar afecta eficacitatea functionala de ansamblu a
r factorilor de boto, 40190"%%"",h, iiie, sfie in ioe e-
padurilor respective. In general, trebuie evitata specializarea ingustii a pii-
bilitate a ecqsistemuiUI. Evident, p nente acest control scade.. In pa-
durilor Pe zone, in raport cu interesele unilaterale ale unei anumite in- lo4tabilitatii fizice a arboretelr,""?"h,,"hi irsire afate ii fie
dustrii locale. In profit teritorial, ca $i pe ansamblul tarii, se impun aten-
durile cu cicluri reduse predommad a integralitate, instabile, cu o sJaba
tiei noastreadoptarea
ce implica ansamblulunor
functillor
dcluri multiple
mari. de productie si de protectie, ceea
me gezgeage.%%.#% ±#±
capacitate de a tine "",l{ii anibant. A_stfel, ar ~\e ~e protectie ale
iii 7
In al doilea caz, cel al padurilor naturale virgine, cicluri relativ miei,
au fost Justif1cate din necesitatea accelerarii taierilor in vederea sponru chiar negative asupra m • eia in intregllile funcfy e . eroziunea so-
productivitatu•. S--a consi'Cl.erat ca in piidurile virgine toate arboretele sini 2a01. nu reg,pp? is»ii@r d j%}" ?'t i i
exploatabile in egala masura si ca ele nu produc in intelesul obisnuit al yechnlor arborete, favor??%"Gren fa_%gTi"Go i, i de
lului producerea alunecari • e1·c1urile man, e
cuvintului, ci se mentin in aceeasi stare, dind '1a ex:ploatare. un volum in- , __ • • - numa1 · bil
ferior volumului ce 1-ar avea Ili::;te arborete regulate (cultivate) la virsta zona montana supeno1'.1'a, - ic i climatic. . _ influente nefav?ra_ e
atistgctte su» rapport,hid"%!%%3"@t' Gisi,pm%},"# ii s@ii ii 1
de 100 ani. In continuare s-a ariitat necesitatea ca tiiierile sa se accelereze
Totodatii piidurrle con. t es cinegetic, ta"%" _tala si biocenoza
in asa masura, -incit in 80 de ani sa se parcurgii toata padurea.! ,Avantajul m erbiocenoza •
ar fi dublu : 1) se pune mai devreme in circuitul economic un material ne- @supra faunei'. natturale dein tre forestlera
iale.'ve i mai
productiv9 ; 2) Pe masura griibkii ex:ploatarii arboretelor exploatabile se mstar@re uni p;nr fig$%%,,22%"a gz,%.£
grabe~te i punerea in ·valoare prin oultura a fa1etorilor naturali, marin- cmegetica, so4sf5%p%$ i4if@if4,4 +iins%;qia
du-se productivitatea paduri Formal, solutta ana:l.iJzata are o inlantuire I plus la cicluri 1 ciclur1le s bilii a ecos1s
logic. In fond, realitatea este alta. In primul r-in'Cl., dupa cum am arafat n - •. f tat. In general, ,utie favora . , ·ilor biocenotice
mare masura a ec ·ibilitatea 1 de evo '-tatea structun . f nctio-
anterior, padurile naturale, virgine, i!)roduc eel putLn. tot alti,t cit iprod1;1c naturii Umiteazii pos1' . fu"esc uniforll)l. due efJcacitatea u
• • t 1• optiroe, m 1· ·ca !ii re
.' :padur1le de ·codru regulat, cu conditia ca inaltul lor potential silvoproductiv
s:i fie Pus in valoare prin tratamente intensive compatilbi<J.e cu structura
naturala de care dispun ; codrul grii•dinarit este singura solutie care poate fi
Piidure spre struc :11' , tlitatea eco ogi . . ei.
ale1 arborete1or, slahes~ ~~'l:adurii in ansantbl'ulai analize de or_ddm are din
- • - • horet s1 a P li - nu num . . in cons1 er
.. econo-

recomandata de amenajamentul modern pentru asemenea situatii. Caci, li- na a a fiecarui arb lului imP ca d ~i Iuarea diH'le runena-
A::;adar stabilirea c1c . - in .prezent, ~ 1 oare in con l
dectt *cea 'mn
mic care au predomin? at pin4' ,
.ecologice si' sociale- 1g 4
S-anormaia
ad.mis I ca suprafa\a !)eriodi•ca in rind sa fie. de doui'i ori mal mare
ce in• ce -mai mult a asp ectelor. •
194
 jirii p«durilor cu funetii multiple, sint hotaritoare. De aceea, ,
mente stiintifice s-a insistat pentru adoptarea de cicluri mai ma ,"-
durile cu functii speeiale de protectie fat de cele proprn padUrilor Pa fabelul 6. 5 .
indeplinese prioritr functii de productie
+ii rodctie ( Giurgiu,
'(G • • 1962 %;1978, 14 care
• entru padurile din R. S. Romania, Ile forma\i' f f
1987). Pentru multe paduri-cu functii speciale de protectie, cum si~t c - ' 4cicluri
-
sortime
P nte - tel · 1 ores •ere, grupe lunc\ionale
incadrate in ,tipurile functionale I si II, nu se mai pune >problema fixae1.:
ciclului ; ele intotdeauna vor fi gospod4rite fie in regim de ocrotire,"]
fie in regim special de conservare (Tip-II). Evident, ciclul nu este re;;' Formatii forcstiere I SorUmcntc - \el principal,
Clciuri In nn! pontru !liidurl ~
nici pentru padurile tratate in codru gradinarit. Ocmn pcntru ... ) lunc\11 prlorit.rc de

Considerente silviculturale. La cicluri mici este redusa sansa d succes productie

I
a regenerarii naturale : aplicarea tratamentelor cu jperioada lunga de re~ - chercstea protecth:.•

generare este ingreunata ; uneori, tratamentu} taierilor .cvasigradinarite - rezonan\u

100-120
J 120-140
"y
nici nu poate fi aplicat (de ·pilda la cicluri de numai 70-80 ani). .-- ' 150-180 150-180
Brildcte - cherestea
Taieri!e rase si cvasirase, asociate cidurilor mid, au implicatiile eco- - rezonanta
l.00-120 120-150
nomice si ecologice cunoscute. Evident, ciclurile reduse ofera foarte putine 150-180 150-180
posibilitati in scopul: a) realizarii de arborete amestecate; b) transformi'irii Fiigete ' - cherestea
100-120 120-140
arboretelor echiene in ar-borete relativ pluriene, in vederea trecerii in viitor - lurnire
la codru gradinarit sau cvasigriidinarit. 1 140-150 140-160
--;;inete (plantatii) - chereslea
Concluzii generale. Problema cicluri'loir are o imjportanta hotiiritoare ' Gorunete
60- 80 80 100
cherestea
pentru viitorul padurilor si al economiei nationale. E trebuie rezolvata 120 140 130 160
tinind seama de un complex de factori de natura economica, social, eco- furnire
160-200 160-200
logica lii silviculiturala. Stabilirea unor cicluri recluse, prin neglijarea sau Stejarete de stejar pedun- cb.ereslea
subestimarea criteriilor de natura ecologica 9i sociala, sau a celor econo- culat 110 130 130-150
mice aplicate pe termen lung, inseamna in ultima amtliza instaJbilitate eco- lurnire 1 160 180 160 180
logica pe spatii mari si mobilitate economica restrinsa, risipa de resurse Cerete cherestea . 90 120
80 100
$i energie. Ciclurile mici intrerup brutal si mult prea devreme procesele furnire 100 140
ecologice din ecosisteme_le forestiere, favorizeaza perturibarea echilibrului 100 140,
ecologic, restring 'POlivalenta functionala a padurii ; ele nu sint proprii Glrnitete chercstea 100 120 110 140
conditiilor natura.Je, economice si sociale ale Romaniei. (urnire ' - 120-160
120-16Q
Cercetarile :intreprinse in tara noastra ,(G i u r g i u, 1959 ; 1962, 1978, Stcj:l.rete de stejar brumriu cherestea . 60 80_,
'
70-100
70-100
1982) au ari'itat necesitatea unor cicluri suficient de mari, optime sub ra-
port economic, ecologic si silvicultural. S-a evidentiat oportunitatea unor
cicluri foarte mari Pentru padurile destinate sa produca lemn de ca!i-
tate superioara ; lemn de rezonanta la molid si brad, lemn pentru furnire
seer
ls lsg
I- Teisuri
charsta
cberestea
8g0-100
-,
80
8-_9_, ,
v
80-100
eg

"
la cvercinee, fag, tei, plopi, salcie, anin •(150-180 ani la molid si brad ; - furnire [ 59- 70
160-200 ani la stejar si gorun ; 140-150 ani la fag etc.). Din pacate, ma- Ilast_cetutoz4_ 1@-
""_ l- '--
J0r0.ra ciclurilor pentru padurile destinate sa prod4 lemn de valoare [de
I- Snlclmete l...
clerestea $i CO" so-«
g-35__["
"
s-a infaptuit mult prea tirziu, dupa ce ele au fos-t epuizate·, ceea ce obliga structit_ ]' _ Ao
acum la trecerea unor uni-ta1;i de gospodarire ,in asteptare.
[.l= _25F ,l

Pentru pdurile eu functu speciale de protec1;ie, au fost recomandate Plopisuri de plop al si _ nerstag [Z_mo '
"
1
cicluri superioare celor specifice padurilor cu functu prioritare de pro- negrn __:...- 80
ductie, cu exceptia unitatilor de gospodarire destinate sa produca lemn de l i a
mare valoare, pentru care ciclurile pentru ambele grupe de paduri
identice. · sint
own
[_-hers
Hi,
o_
la[ 3
L-tarry,,,,] _2-"1 ±s-
.,,_.,,,lati] z@] =i,
In baza cercetarilor mentionate si a experienteiI
acumulate in produc-
' lectionati-
Can 4e oi st«1"
-' p,
[@rrvla i s
f
aI g5- _

Fie, normele tehnice romanesti pentru amenajarea padurilor (editia 198) t,a.
Culturi de salcie
IIc
~
e«cl_
~--
s15-
slk]
30 .!.--'--
sta:bile:.c cicluri in limitele indicate in ta:belul 6.5. In general, aceste solutii
/
se incadreaza in conceptia
Murahtanov, 1983).
statuata pe plan european, (IUFRO, 1986 ; 1-:-----------
- furmr • 1u1ozii I ~
e o--
reg1ementea
• za proccsu
1 de produc•

sale
voi ~
• Pilduri cu .functi i speciale de p
«+
196
lie lmnnoasa. 197
 Viitoarele cercetari vor aduce, desigur, ameliorari. Ele
sint ne..,
ina, prin inlaturarea complet4 a adpo+4, , .
ma; ales in pcivm\a d>fecen\,en, crclurilac in profil teritorial, a lurif },
considerare a tipologiei ecosistemelor forestiere si a fundamentari ..1"" ·una 1u.rn -u~ anumit punct. de regenerare al arbore~f? 1.t de vechiul ar-
nomice necesare. Caci, atita timp cit codrul regulat va fi mentinut ca , "$ is r&err· • ors,4.$,pgjis#.
entru regenerarea intreguif±hi .,$% "erati &,
l ,. gim de gOspodAdce, cicluJ oonstitule o necesitate,_ neputind fi lnlatuc,t d,
cg3pt
_!
P rt6iii sie -iii1$;pp!@
I nki o alta baza de amenajare. Ideea unor amenajamente de codru re@a,, rilor •gra"d"a
rogr"·
rn "rite
" de 4 0 -,,60 am., ,. ,c a ·"'1en or

I l I fa,. ciclu, lansata cecent, p,esupune implicit cenun\ma la conceptul d, «

virsta a exploatabilitati,i, recunoscut prin Legea 2/1987 ; intr-o asemenea se

.4aaa de amenajament creleaz4 cu perioada ae re±e+a~
acceptiune, structura optima !?i cea reala a padurii ar trebui definite in P Lagenerare
arboret. stabilirea posibihtatn
devine dupa procedee inductive, perioada spe-
un factor
I
ciala de re - . important.
raport cu o alta caracteristi-ca ia arboretelor sau a padurii, ide pilda in func-
tie de diametrul-tel sau inaltimea-tel. Dar, timpul, care sta la 'baza virstei
,: 6.3.5, POSIBlllTATEA
exploatabilittii si a ciclului, constituie o realitate o_biectiva independenta
III de volnta noast,-a, impunJndu-se •len\iei faa echivo,. Ciclul, lnb--adSVa,, 'istul este chemat sa stabileasca_ volumu] de material lemnos
este inutil <loar in cazuI amenajarii padurilor in codr.u griidiniirit. %£"4 dintr-o pidure in conditile airiii e
' 6.3.4. PERJOADA posib1l "e_. re~tentialu'lui stational, fara ca ,prin aceasta sa fie afectate insu-
ameliorar P .ttve. 1tr-o formulare cbncisi'i., prin posibifitate se_ inte-
sirile ere@P""~di tenos destint si fie recotat diner- #ad.
Conceptu} de perioadii s-a niiscut odatii cu aplicarea principiului con- lege volumul c e • ent Definitia nu contine restrictiile mentionate mai
tinuitatii 1 codru regulat, in ipoteza tiiierilor rase: In principiu, suprafata faptdeexpllca
stabilit am_e~~a1ui l~aca.·
. se are in vedere ca respectarea for intra in sar-
ce se descopera anual nu trebuie sa fie mai mare de Sir. 1n vederea stabi- sus, • ntulm tal 1
lirii unei ordini de recoltare a ariboretelor se intocme~te planul de recoltare cina amenaja"%"},, 4+aneste in spiritul principiilor fundament ale ate
pentru un timp mai scurt decit ciclul, fapt explicabil daca se are 1n vedere Daca posibilitatea sest • acela i timp, productia padurii si
tr

ca este practic imposibil sa se prevada evolutia arboretelor pe termene gyp, pa»,pg ,,2.1"±%±@gig@iii
foarte ihdelungate. Acest timp de planificare concretii este denumit pe- ape; ae,par,,,"3 Gd±crisijiif;j%2g;
,I rioada. de am.enajament sau, intr-o forrna prescurtatii, perioadii. OCn acest ·
timp urma sa se e:iGploateze padurea de rpe 10 suprafatii periodicii.
wt@_age ,, "# air.grip;2 is
'i rea normal numai_._ teren posrbi1itatea c?~ I'.; JJadurea ci dimpo-
Intre suprafata periodic (S,), ciclu (r), lungimea perioadei (p) si su- stabilita si transpusa P 3, reco1tare nu epmzeaza vedere '
fondul de productie care p • din .toate rpuu'Cte]J! de · 'bilita-
tinuittiipadurii
Prafata : (SJ exista urmatoarea relatie care respecta principiul con-.
«.an«le » me,g",", ..ii6 ii
S-a demonstr,-at anterior . (I} Daca ne referirn ", ln cazul
,,"a
s,-", 1 - u cre~terea • cl principale , ·
de unde
r (6.171 tea (P) este ega: a c - sibilitatea de pro use btine ,posibilitatea to-
principale (p,), rezulta pot .. producµei totale, se o .(P} Acadar, pentru
luarii in cons1"d erare. a ere~ t de produse secunclare , · '""I
. . ern

\'
:_s
p
• • osibzlita ea
talii, care include si p . (6.19)
(6.18)
Perioada (p} con;tituie cadrul necesar pentru· or,ganizarea Iucrarilor de
padurea no.Pmala : I p + P, "f ·•• de cea,
regenerare si exploatare a ar:boretelor pe termen scurt ,(tactica). Oiclul (r),
p = I = 1' virst1i di erI1.<1 _

dupa cum s-a precizat anterior, rconditioneaza structura si marimea fondu- • structura pe clase
, . dee De pilda,
1d pentru . pa-
din
lui de productie normal, servind totodata. pentru stabilirea masuril.or ne- haremit rp"%~ c r"""".'ii «ri"E;'
cesare asigurarii continuitatji pe termen lung (strategia). 2 part normale, relatia ", cazul a+",
Cum pentru una si aceeasi padure, raportul S./r este o marime con-
,
durile .,in ~tep ta+e,re • P,• male chiar .aP,"<"
= O{_
• ' ·n taieri ,, c 1~aiena.tab"le func-
stanta (le), lungimea ,perioadei (p) devine o ma.rime varia1bi1a, intre 1 JI r, ·t· +· subnor
arborete cu densitati • curs• <le use are pr1 rborete ex_plea 1
. t chiar mat.
cu conditia relatia
respectind p = S,,lk.<periodica (S,,J sa varieze in mod
ca ~i suprafata · 'Corespunzator, +·
maj arbori uscati si a • flati m mare exc edent de a 'bilita e
tabili o pos_.. eficacita.ti'
Perioada de amenajament trebuie core'lata cu peri.oada de reaene are. triva, pentru padur e c amenajamen . favoarea ~aJ_·oraru
il u un tul va s cesare pentr_u1
Aceasta din urma are intelesuri diferite ..Se deosebesc doua notium rdrs-
tincte: "omoar gecoresent"; e $,,,1,#is i. et- a
lnare
f det natl ere"~,{ ii",,i a,,Z.
Unctionale a padurii • • cu con _,,;u .""'uxologic r.IJpct• . ,
_,,, de med"" '199
- perioada speciala de regenerare, definita ca_ intervalul de timp op-
Sigurarea
• "t"+.:· factorr or~a ilan!tului a
calitatii
tim, dintre momentu} instalarii semintisurilor si momentul punerli- Ior in
l93 bilitate este surprins de ecua
 In eazul padurii grdin4rite , evident, nu se mai face o distun4,,
tre posibilitatea de produse prmc1pale 1;,1 cea de produse secundare : Po . 1 _ cre9terea anuala a acestora .
bi!ilatea este untea (totala), Int oema,' ca $1• cresterea
mentElaza. t ,n
• VOl. un, ca,, aU.
)si-
p _ numarul ' pe . . ani din 'Perioad~.
1 .
0 A cest mod principial d rezoJ.vare a P bl . _
So!utii de p<incipiu pentrn det"~inarea posibilit;tij. Pentn, POdu,u,
8pod4rite _in codri regulat, posibilitatea se'exprim'in acelef ,,{{$ # conditiile amenajarii pdurilo d ?Toblemei
+; 1 ;£4,,
# +,{Pein . a±.n,

de masu,a folosite ,t la caracterizarea marimii fondulu, de P«>ducl!e. so.
lutia este justiflcata de legatuca dU-ecta dinh-e posibilitate ,i fondui de
Productie. Ea poate fi deci stabilit pe volum sau pe suprafati. 1 }j,{
actual,, amenajamentuI modecn stabileste posibilitatea atit Pe vo!un, cu
control pe suprafata, cit si pe supcafata cu contcol Pe volum. O<iata cu
cce,te,ea hnpactant,i func\iilo, de Prntectie ale padw-iloc, se ci>nstat.; un
inteces deosebit pent,-u stabilicea posi•bllita\U cu continuitate pe supcafata,.
ceea ce se justifica prin faptuI ca echilibi,u} ecologic i;;i protectia mediului
" asigu,; pe ledtocii distinct, ale scoact,i tecesice. In ca,ul codrnlu; g,;.
diOaclt posibilitatea se slahile,te Pe volum si indicect pe suprafat.
In !pote,a taierilor rase, pentru pOducea nonnaia posibilitatea este data
de capo,tu1 dintee suprafata padurii (S) si ciclu (c), cespectiv , PSle.
Reru!tatul ob\inut cepce,inta mHrimea pocch,tulu; anual. Fo,muJa data
,,mine valabil; numa1 in conditlile in care padurea este omogena sub ca-
virste.
POctuJ conditlilo, de P,oductie, iac acboceteJe se exploatea,a la aceleasi
,, '" \ie a continuitiitii de-a longu1 ctcii"{]" "iii6, of±a , a,,
7."G'if iii@if@ ire@bk$.$2"%phi ii@ck#?z;
"hk deiimi si rester6, core denii', pzpi ii."
de vegetafie. .
b! a v ti • e '11uctuat1a conditillor
1ntr-adev4r, asa cum s-a ar4tat, in pt4durea normal P_1,4a.,
a
rezinta cresterea anuala intregii paduri, la fom+,~., ei contribuind toate
retele, indiferent de virsta hr.'hn'4, COnditiile de Pmd0ctie "
ot schimba, uneori in rau, posibilitatea realizinda-e ii'{ G..,,2,
{{ c1 restere s se
!Iva _ • fi• realizat si •ea. potrivit pr{#,] ·
Pentru un1,ta:(;ile de gosipodanre structural neomogene, inca de la im:e-
turile amenajarii padurilor; s-a conceput formula fundamentala cunos-
:::~ snb denumicea de /orn,uzo camerall,tii (ao,kiacii), ba,a~ pe e.~t,.
rea medie anuala in volum la exploatabilitate (I), fond real (v,),fa
mal V,) si pe perioada (a) de normalizare (hch1dare) a diferentei dintre
,siV,:

va fi:
In cazul unitatilor de gospodfu-ire structural neomogene, posibilitatea (6.'23)
Raportu I -
v, - v. este notat cu Q si reprezinta echivalentul in volum
• • • f ta _ din formula (6.20).
(6.20) al Jui Q - exprunat m supra a . . - folos te ca bazii de por-
unde Q reprezinta corectivuI necesar de luat in raport cu starea padurii. Aceasta formula fundamentala a s~t li~~~~:minar: posibilitiitii. Atit
El indepline~te funcµa unui mijloc de control pentru mentinerea si indru- nire Ia el@borarea mgttor prod,P?""".. iiiie eek
marea pii.durii spre starea normala.
ea, cit si formulele derivate :-- c ar ·!nt conceptual important. Atit_ de-
In cazul ceJ mai frecvent, cind arboretele se regenereaza prin trata- ltimutt@mp -6reiint4 n jg?""""~ i i, serieiij
mente Cu pecioad; lung> de ,eg,necace, pcindpiaJ, este mai indicata po- ppi@res Gres&ii,fti3,,%%/2"$ 6rii jimp}; ,2;":
sibilitatea periodica pe suprafata, pe baza careia se trece apoi la posibili-
tatea anuaJa Pe volum. Acest mod de rezolvare garanteaza continuitatea
peg@ire @ff,,iii#"4if j±";".
deci implicit la staib11irea_ pos1 I t'ne;e metoda nu poa e o ·urarile eco-
de-a lungul ciclului, intrucit posibilitatea anuala pe volum este depen- 1
dent de virsta !or inclusivt cele. - la ~xploatabilitate.1mpr~e terilor -
urmatoarea :
denta de posibilitatea Periodica pe suprafata. Solutia de principiu este compartarii normale a aceS ora P:\a dinamicii .normale a determinat ca
9
hie,fee ice de,pp;22"~ifs; ,Gi
cum sint poluarea, daunele_a%} ,~ra cvenit4 e" plan mon-
(6.21) formu1a austriaca s fie privita cu . rezerva se manifes a ploatooilitate. ·
de origine (Gr i es s, 1 986) • Aceea~1 cresterii.. meedii 1a exp
, e cresteri.
• fat de :metodele bazate pe prognozaca p,osib11I
dial Hitatea
a bazata --
~terile ra.uun
unde: (6.22) Nu trebuie niciodata , ","as
1 4.as.i«
0
Prognozate Se Tealizeazii imed1a~ ~orarea sau prest:Prt:rmine majorar_ea
S este suprafata piidurii ;
incertitudine pe itermen lung.· _aJ re nu treuwie %1a ta sorurle
1., n - numarul perioadelor din ciclu ;
t Tea productivitati a,bo,e telor tiner incipale. Numai am""" p,og nozelor, •
V - volumul arboretelor incluse in suprafata periodicii in rind, _in itnectiata a posibilitii.tii de produse pr xploatabile", pe sibilitiitii. Concep a
ordinea urgentelor de regenerare si in .Jimita impusii de exis- d e Productivitate vor devem' si ele ,,e la ca Ic ulul po
'derare
tenta
in arboretelor
perioada deja e,op]oatabile
respectivii ; sau care devin exploatabile •- •
~,,enaJamentul 'le va • '1ua ·n
1
cons1
200 ~
• IDPno, 1986.
201
 potrivit careia posibilitatea este o expresie a cresterii intregii paduri, s., +qte in practica. Probabil, o asemene;
1nt1 n sau nu va fl necesara ; incadrarea a _metoda nici nu se
51st
.
dovedit riscanta pentru conditiile social-economice si ecologice ale silvicul- ce~e, contravine naturii acestora. emelor bioecono~~ P".:_tea_con-
turii romanesti. un1ce . t . .. • ice m tipare
Raportul din re posibilitate $i cota d +¢

De aceea, posibilitatea trebuie inteleasa ca o categorie stohastic• •• • - tab· e a1ere A"'t

Ill'ficarea econom1ca s 1lesc cote de ,t·a· •. w amenajament 1 . .
ceea ce obliga la elaborarea de metode pentru deterrttlnarea ei, adeev Pla .f. -) t
·1 $te (plani tea co a norma 1a de taiere.
. 1ere dm pad .
. ur. Primul insa ta
u cit ~1
proceselor economico-biologice ce se desfasoara in condifii de rise (G i u r~ bt etarea principiilor fundamentale ale ,],pg pis, a.
g i u, 1978). Modelele deterministe sint tot mai putin demne de luat in Pee•ncipiilor b une1. gospo d"arm . .
a acestora in
na3ar11 pad -1
.
•
ur_i or, ,espectiv a
considerare. Solu\ille oferite de matematica moderna, cum smt cercetarile PT,l. economiei ngtionate stt tuate 2"7P multiple. i.ire. l
r doptarea tel ·lc : 2rare le amen "najament odata
1e un or econom1ce l)i a bazelo d
!
<. •

operationale si in primul rind modelele de simulare cu calculatorul, vor a

cutanul economic • s t aJib'l t r e amenaJare D" • - I
aduce contributii importante pentru rezolvarea aceste1 probleme, dar cu 1 e~ e cota de consum in functie de n • . ~potr1va, i
0 singura condi\ie : concep\ia care sta la baza acestor modele sa fie tot a
{ea in considerare cotei normale de aiere ii#kif.]{7"%,er c « . ,!
-it·
attt de avansata ca si mijloacele matematice si informatice folosite. Desigur, anifeat mu,pot si niei mu tret»te confsate sou so.
exista legaturi de reciprocitate. Amenajamentul nu poate prelu f ,;;1 ,
$,"$; 1,
'··
rezultatele nu vor fi pe masura asteptarilor fara o baza solida auxologica si . - .• nice e d •l . . a 'unctule
ecologica. Posibilitatea va fi mai corect stabilita, daca i se va intelege pe planificarn econm . . 1ar preveaerle aceste1a dm urma nu trebuie impuse
deplin continutul ei economic, social si ecologic. Numai amenajistul dotat i elaborarea planificarii amenajistice. in conditiile unor amenajarnente
cu o -profunda constiini;a national si ecologic va reusi sa stabileasca acea tiintifie fundamentale si a unor raporturi interdepartamentale echili-
brate bazate ·pe mteresele generale ale societatii in evolu1;ia ei solutia
posibilitate rcare sa raspunda principiului solidaritatii intre genera\j.i, prin-
ecurge in mod logic : planificarea_economicu, prin cota de ttiere ce o ""
f,.,i•,.
cipiului solidarita\ii prezentului 'CU viitorul. • , stabileste, trebuie sa respecte posibilitatea, atit pe ansamblul fondului fo- ,'

Posibi:Utatea \ii modul de inter,pretare a principiului continuit1i1ii. Va-

loarea stiintifica si practica a metodelor 'de stalbilire a posiibilitatu de-
restier naJional, cit $i in profil teritorial : pe ju.defe; ocpa!e silvice $i tlni-
tiiti cle gospodurire. Dupa o lunga perioada de suprasolicitii.ri, ,,Legea pri-
4
pinde in mare masura de in\elesul ce i se da principiului continuitatii. !n
sensul ei adevarat, continuitatea trebuie extinsa de-a lungul circlului ; li-
vind conservarea, protejarea si dezvoltarea patlurilor, exploatarea lor ra-
tionala economic4 si mentinerea echilibrului ecologic (Legea nr. 2/1987) 44
, ..
I l mitarea ei la perioade restrinse, de 40-60 ani. a avut intotdeauna in timp, legifereaza acest raport firesc intre cota de taiere si posibilitate: in lege 4
implicatii nedorite ; asa s-au petrecut lucrurile in URSS {Mi ha i1o v, s-a prevazut ca Masa lemnoasa ce se recolteaza anual se stabileste in 11 d
1979),• unde, dupa ce continuitatea fusese garantata numai -pe 40 de ani, mita posibilitatii" normale a paduru, • • potrivit • • t amenajamer • ntului silvic"_, , ceea t #
in urma consecintelor economice si ecologice constatate, s-a oficializat re- • • • t ul - durilor pentru asumrarea
cent conceptul de posibilitate neepuizanta, pe termen lung (Mu Ta-ht a-
ce este de eel mai bun augur pentru. Vil ory pa°
echilibrului ecologic, pentru e~ono_rma ~aµon:~:- ~!terul uuui autentic
frea cu strictete a
ii!
l . ~
no v s.a. 1983). ln mod similar, perioatla ·redusa de garantare a conti-
nuitatii. de numai 40 ani, oficializata la noi in anul 1969, a contribuit
pentru inceput fa o maiorare artificiala a posibilitatii, urmat 'la scurt timp
acestor prevederi 1legale trebu~e. sa dobi~dtsi vor fi exploatate resursele
control de stat asupra modulm m care. sm_ • liz" .. unui asemenea con-
1 emnoase ale na\j.unu. • •• Im por ta n.ta institutional . • t ar azii ca volwnul t.aieri or a .. .
, 4 I
de o descrestere periodica a ei, cu toate consecintele ce au decurs de aici \ '
trol este cu atit mai mare cu ett istor@dem9"pf"<«senate visite
pentru economia nationala si economia naturii. De aceea, 'in iJ.un1ina fer- efeotuate in ultimile 7 decenii a depasit cu m vii epuizare a unor paduri,
melor hotamri iJ.uate in tara noastr 'la nivel superi-or, prin care volumul
recoltelar de lemn sint !imitate la ceea ce rpoate oferi padurea in condifiile
padurUor (fig. 6.9), ajungindu-se
iacind necesara sistarea prin Legea %'
sh%a +ii ±±.¢
'±iibrul ecologic afec !"cl
asigururii continuituµi,•• Normele tehnice pentru amenajarea pidurilor, ta1erilor de produse pn:1c1pa e. de-a lilngul timpun.1_or: Laintocmite
-· . . • l in zone cu supraso 1 -
in 'I '
oficializate 'in anul 1986, reacorda creditul necesar principiului continUJ-
suprasolicitarea fondului forestie _, ~enajamentele silvice ( u fost
tatii progresive, precum si metodei amenaiistice romanesti traditionale, tarea rpadurilor au contribuit jnses1 te pe cai multiP e a , 1
care asigura continuitatea 'de-a lungul ciclului, respecti v metodei claselor . • ••~+"" epm.zan ed nt de ar-
de virsta. trecut care au sta:bilit ,,pos1ib1lll,(1v1 -nwnitului exc e l -
' seama a$a f t upraeXP oa
Asadar, in noile conditii, stabiZirea posibiZitutii necesita un control ri- acordate plusuri de postbilitate pe "dur1· pluriene; au os sltu a· a unor
b . • f t erau pa . • •• 'n cu r
puros al continuitafii progresive pe ciclu. Modelele de simulate cu calcu- orete exploatalb1'le, care m ap t lui· introducern 1 _ ·t numai pe
latorul constituie un mijloc necesar pentru indeplinirea acestei cerinte t ate arboretele mature pe b az a efec _
u
ntinuitatea s-a
urmarl
de sub con-
obiective. In plus, simularea oferfi decidentului mai multe variante ~n vde- sp · ioara • co " scoase .
derea alegerii solutiei optime pe ciclu. Aplicarea unei singure metode e ecii de productivitate suPe .,,A« ae refacere .. t a. au fast in-
. avlt a+ifieial
40 • "
subunt "bilita e ' b
stabilire a posibilitatii contravine principiilor de baza ale stiintei condu- ani ; au fost constitu1te P%, 4 protectie 3"%
cerii. Asa cum s-a aratat. amenajamentul teoretic n-a reusit insa sa ela-
boreze o metoda universala, apllcabila la multitudinea de situatii concrete
molt cont@tat, ceea ce am%T;~asee ",,$.
cl • esulm e · • • la s
"?
• e etc. •
,

use la reglementarea proc _. relativ JlllCI ' ale ~i ecologic

luta ; s-au aplicat si vtrste de ti"",_,e sivicultur" 203
n t te restr ..,
u s-au luat 1n considerare oa
 30 m,I m
3 darnentala pentru edificarea silvicultu .. . . .
"P aiie se refer4 la respectre ..}; """nsye mn tara naa. 4
26
- douapupac cum s-a precizat • .
(Giurgiu, or Prevederi
3 " ; - ·
6
L
E#

I\ r
+.E
\ ,
,, ,
p
73) roenoza posibilitatii este necesaa 197 #.""?
1~ • ~ Pina in anul 1969 asemenea prognoze se · liiecare sene de gospo-
19; Dr,, es cu,

- ---
E
/ .I ", ciodei ciaselor de ins. [r, .j., sm@r, kn,
2 \ 1/." ' , , p
""hi 6i@it<re@ re terr@ii{kl," gz; fiii
0 A 1········~ 75.
18 I ---, A E
anu•'stic necesar. i n t r- adev·ar, ,,absen\<! Am
naJl anallze • d ucerea
. • 1la• o sunpla
.
· amenai·amila le • undamentul
-~ reprezentareeng af"
t ' . ame-
e a - unei . aseme-
16 I w E
\ nea sa,u re
·difi tat ei
+.,, ,. .
··ta creeaza 1 1cu!tati actiunii de planificare Be tei-men lung • .1
r 1ca pe case d e
. -
E vrs 3ductiei 4 1 { 'si implica
1L
2- ----- ------ \r v ----- ---- ... _ or.,ganizarea pro!uctiei
• d- 1 -le" emn
N In1 a5at "h"
·""hr-
fel. incit continuitatea st fie asigu- 1
12 y 2 ta pe o penoa a unga • orme e e nice pentru .amenajarea [liidurilor
a;tile 1980 si 1986) introdue obligativitatea acestor pro±.
10
1920 1930
I I
Mai trebuie precizat inca un_ aspect. 1n penoada de trecere de la sil-
19LO 1950 1960 1970 1980 ·cultura extensivii la cea intensiva se produc importante mutatii nu nwnai
1900
2000 2010 10 vita marimii posibilitatH, dar si su
An, b raportul structurii acesteia pe
Fig. 6.9 - 1Dinamica raportului dintre cota de tiiiere (E) si posibilitatea pil.du- ii si sortimente. Se produce o inevitabilii diminuare a proportiei sorti-
rilor (1 ••• 1; 2 ...2; pentru perioada 11920-1960 daltele se !!'eferil. la pro- spec telor de lemn de <limensiuni mari si de calitate superioara, in fa-
dusele principale)
1
P - cota de tAiere stabilita de Programul national (1976) ; "",or de calitate inferioara. Aceste modificari structurale in volu-
'V - prognoza iPOSibili'til.tii. (Gi u r g i u, 1982, cu completil.ri) . voarl ea oltelor de lemn trebuie sa produca restructurari inevitabile in m-
mu rec consumatoare de lemn ( G 1urg1u,
dustriile · · 1982) . . -- -- -
Aa se explica faptul ca, prin Legea 2/1987, se introduce obligativitatea ca
volumul tierilor sa se incadreze strict in posibilitatea normalii a pii.duri- mare «airs .ri»ti ".gcg%2.1..%.£%
duritor prin supraexloatarea,or ",f$pg$%%.h2.Ga ieges :jissi, o-
lor, ,,stabilita prin amenajamentele silvice elaborate potrivit legii", ceea
ce - in contextul restricµilor prevazute in aceeasi lege - es•te de natura Dup redresarea starii pdurilor, acfi
:. ' t r dinamica cresca oar
-P
e pina la nivelul ei normal.
sii. fa-ca imposibile sau ilegale •noi ex,cese de genu'l celor mentionate mai sus: sibilitatea va mreg1s ra _o li t{1 silviculturii intensivii bazata_ pe con-
1
Cum la data aparitiei legii, amenajamentele nu oorespundeau prevederilor In acest scop, va trebui apl ca o T de instaurarea unui regim sever
ceptul reconstructiei ecologice, fnsotita . lemnoase in industrule con-
ei, s-a impus o amplii. oatj:iune de reactualizare a planurilor de amenaja-
de economisire si folosire su 1perioara
•
..
iv a masecu strictete a '!)OSI·ibilitatii
pectiirii 1
pa-
ment {Minister u 1 Silvi cu 1 tu r ii, 1988), prin care s-a avansat -in sumatoare de lemn, in corrtlitu e resp1 - .. .
directia
culturii cunoasterii mai exacte a ceea ce pot da pii.durile in conditiile silvi-
intensive, e.cologice. d
uri• 1 or. • •• • • ulturale.. In cond1tiile
• cerintele silv,c e mari sil-
su-
In scopul limitarii volwnului exploatarilor la nivelul posibilitatii este • • • t • caractenza
?
Relatite attre osibiit@!% 'i kiri rsse sf g,2%":,{ G iii-
+4 ·rimii st per1o , .,,
necesar ca prevederile planurilor de perspectivii, cincinale $i anUf-le si'i culturii extensive,: jte in privinta m%Fi"",',{dent de criteriile
mrafete, tar restrictii de9$P"%;', ~ ii siabiit4 in%E£?";~ii rom4-
corespund cu ceea ce padurea poate oferi er:onomiei nationale, la n_ivel
republican $i in profil teritorial. De aceea inain:te de definitivarea fiecarui
?
rare a parchetetor, posiii@!%2 ii sfie.gp"kiri iri-
proiect de plan cincinal, se justifica react~alizarea posibilitapi dupa o me- tctorate. Ac@gt $4ii,%@e sir #ijif4
todologie unitara. Ea se poate realiza prin modelare matematica si proce- nese in perioada ·1960-1 impune aplicarea e t fi evitate, mar1me
duri informatice, odata cu intocmirea inventarului fondului forestier na- e.sirs coaru resyzz,"#'i@mgz3.. s@iii4pg,2;
tional. Modul de rezolvare a acestei probleme in R. D. Germana (Kurth, ls4 de recenerare.jfy"ins@," pf%4hr Gijiff,"5'
., Di t tr i c h, 1986)° in ,cadrul sistemului NAREWA prezinta un deosebit Parchetelor trebme !;il ea r ansamblulm restabi"lirea ei (G 1 ur g 1,_as' dum.
l
interes. In acela$i scop, in tara noastra s-a elaborat un model de progno- se mai poate stab11i m ·· afara
t • de influen +taa la s melor posibile
• ·z de eztTriodicii 'P
in
I•
. eve»ia top»ray{z"4. s@me??#" I G's@iff#,,#. Gk
\ zare a posibilitii.tii de produse -principale pentru cazul particular al cinci-
In sisterriul silvicultum_ jiecare arbor; ~ se ime_g-,, silvicultu-
nalului 1986-1990, cu luarea 'in considerare a suprasolicitarii fondului de
productie in perioada de aplicare a amenajamentelor (I a n cu 1 e s cu, . S e- citerr seteaurale %i±;i of"ti avj% z?:
iricn-
c e 1 ea nu, 1986). Adaptarea lui la cerintele silvicultu.rii intensive si ale pg sense •pg#di ,pz'iv
1
e,%%s. is».
amenajamentului modern nu prezinta dificultaµ deosebite, ideea iprog- Dbzectiv Intr-adevar, ·t ca atare Kurth, D •~pus cu
hozarii posibilitatii inaintea elaborarii proiectelo de planuri cincinale, de- • !i1• folos1
rale este• apreciat . Gr i e s s, 1986 '• i 1986 !i-3·) · • El s-a ""'
vemnd nu numai necesara, dar si realizabila. . . siva Pri e s o 1, 1986 ' 6 . Ca s t e 11 an '
15adar, s-au creat bazele politice si legislative pentru stabilirea cotei Schmittinger, 198
'I I,
de taiere in limitele posibilitatii padurilor, ceea ce constituie conditia 205
• IUFRO, 1986.
• lUFRO, 1986.

204
t i

duse principale au fcist sistate · t • • •

necesitate si in conditiile turii noastre, odata cu oficializarea Norme , . de p1 i 1n consecinta s-a impus o am it,e~ral sau Par\ial ,
telmice pentru amena3area padtmlor, m anul 1986. r 1%enteior la regtmiui spee#a"? 8 mecssis .,2;Peroae
De reguli, in perioada de trecere de la silvicultura extensiva la ame'_- le conservare legit," adaptare a
a,duri. • -is ra pentru t
"intensiva, se produce o treptat normalizare a posi bilitatii ca rezultat a P posibilitatea ~i accesibilitatea Padur"! aces e
restrictiilor silviculturale obieective, neluate in seam anterior. Diferentil ' carr
e poseda o retea suficient
bile unei bun
de
d
deas "]"E;Aeeesite
2a1tor de trans;
sat ateaa.+
·aaur
in general, in minus fat de posibilitatea anterioara, desi pe moment snk indisP,e'nsa: I e_ . :1_ .. e gospo ariri a fondulu· f 3Port permanent
ecoltarea posibilitatii. In condi\iile in care mt l orestier, inciusiv pen
suportate cu greu de economia national, constituie o conditie indispen.
sabila pentru mai buna gospodarire a padunlor m scopur1 multiple in in~ {kia,
1
posibilitatea ei ramine o ifra abstrag,""e midure este inaccest-
_teresul general al societatii si al viitorului. , sibilitatea treibme calculata ini\ial numai pe. t aceea! m mod normal,
Sensul ecologic al ·posibilitliµi. Orice extragere de biomasa J.emnoasa.
tia totodata dinamfca ei in corei@re a kl,7"e as=iii, so-
rt permanente. ,In aceasta conce-p\ie sparul d "ea retelei de trans-
din ecosistemele forestiere produce o anumita perturbare a echilibrului
ecologic. Extragenle de mtens1tate ridicata, mai ales cele sub form de
ie if@tat economic irest at cf#iii
entru accesibilizarea pdurilor. .
a.%,2.2$""%$;2gis
acu e soc1etate
taieri rase si cvasirase, produc deteriorari grave cu urmari pe termen lung, Importanta dotarii fondului forestier cu di.ipermanente d t t
t . +t fl" l e ranspor
uneori ireversibile. este cu atit mai mare cu cit silvicultura noastra a trecut 1n etapa unei gos-
1n consecinta, posibilitatea va trebui fundamentata si sub raport eco- odaririi intensive a padurilor. Intr-adevar, aplicarea tratamentelor cu
logic. In acest scop, 'in prea\abil, se impun cercetari stiintifice, prin care perioada lunga de regenerare si a gradmar1tului nu este de conceput•fara
sa se stabileasca capaciltatea de suport a diferitelor tipuri de ecosisteme fo- 0 retea deasa de drumun forestiere. •
restiere la presiunea economico-sociala exercitatii. asupra lor prin recolta- Din cele prezentate rezulta con\inutul complex - economic, social,
rea de ibiomasa lemnoasa. Sub raport teoretic, ecologicii va fi acea posi- ecologic !ii silvicultural - al posibilitaiii. Optimi.zarea ei devine o conditie
bilitate, care, prin recoltarea ei cu tehi),Ologii adecvate, nu va .deteriora a
indispensabila pentru mai buna gospodarire padurilor scopulcresterii
in

ech.ilibrul ecologic al ecosistemelor forestliere peste 1capacitatea de suport a eficacitatii func\ionale a acestora s1 o baza economica obiectiva pentru
acestora. Din 1punct de vedere J.egislativ, potrivit Legii 2/1987, la sta:bilirea profilarea si dimensionarea industriilor de prelucrare a lemmului- ,
posibilita\ii in primul rind trebuie sa se asigure : ,,evitarea dezgolirii si IRespeotar.ea ei reprezinta conditia fundamentala a silviculturii in-
protejarea solului, consolidarea func\iilor de protectie ·ale arboretelor, sta- tensive.
bllitatea ecosistemelor naturale, ameliorarea factorilor de <;:lima, mentine-
rea unor debite constante de ap si in al doilea rind, ,,continuitatea pro-
ductiei de lemn. Asadar, in concep\ie romaneasca, i·estrictiile ecologice
constituie caracteristici factoriale importante pentru stabilirea posibilitlitii.
Pe aceste ibaze se pot stabili acele paduri cu functii ecologice de interes
deosebit, care trebuie scutite de sarcini economice, precum si indici de
recoltare pe tipuri de ecosisteme si tipuri func-µonale, pentru restul padu-
rilor. ln iprivinta padurilo'r ce trebuie excluse din considerente ecologice
de la reglementarea procesului de produc\ie, .cercetarile efectuate (G i u r-
g i u ~.a., 1987) au condus la solutia provizorie iprezentata in tabelul 3.2;
este vorba despre arboretele incadrate in tipur.ile de categorii functionale 1
si II, supu_se regimului de ocrotire integrala sau celui special de conser-
vare. ,
\ . Pentru cazul codrului gradinarit echilibrat, m •baza celor expuse an-
I, terior, posibilitatea sta!biiJ.ita a,proxirmativ la ruvelul cr~terii curent~ in
volµm corespunde exigentelor ecologice, cu conditia ca transpunerea el PS
teren sa se realizeze .prin tehnologii de regenerare si exploatare compatibile
cu aceste exigen\e. Pentru codru regulat se impun restrictii ecologice ma
severe. •
ln scopul reconstruc\iei ecologice a padurilor epuizate prin supra- I.
exploatari anterioare si situate in zone cu echilibre naturale deteriorate,
devine necesara sista:tea temporara a taierilor k:le produse principale, ?!ia
cums-a pro;pus·inca din anul 1978 pentru ,padurile de stejari (G i u _r g 1 '.-1•
1978). ln conformitate cu aceasta necesitate, in anul 1986 padurile din
sudul tarii au fost trecute in regim special de conservqre, iar Leg_ea
nr. 2/1987 extinde aceasta reglementare pentru 26 jude\e, in care taierile

206
 7. REGLEMENTAREA PROCESELOR DE BIOPRODUCIE 1 • sa corespunda o.biectivelor so .
kl $1 BIOPROTECflE FORESTIERA I

'
car par»i ~tg« Olal-econ,
3eifice fiecarei unitati de gasp ct· 1 .
-
onnce f/i ce . te
' I
I I I PENTRU PADURILE CU FUNCTII MULTIPLE %$ ii@i@, mer@rm&et'#jg ii a...""I3Mg eeo.
, \ I $"di in sfera sa si pr6bin.",}2%%ht i@ #."};"iti
Ki iemnul. " "ioare ii i 5; sin
I ec • , e orestiere, 'l
', \. 7l REGLEMENTAREA PROCESULUI DE BI0PR i
•• PEN.TRU PADURILE SUPUSE REGIMULJ,JJ ,DOE TECJJE t - 2

. •~ 0CJl.0TIRE
Reglementarea procesului de bioprotecti f . .
ocrotite se refera la parcurile nation±ie, .,],7z," met
te siinpifige. rezervattile peisags@e + n,",, ,,,""mil, ieer.
au,
mite in fondul forestier potrivit legii ind ..$2
• jurator_
'""' ( categorle
t "l funct·,_1onale mcadrate
•
",EI3ii, gs-
in tipul I +la
: 1.me.a, I 1. UJ.c, mcon-
1, .d,
Pina in prezent amenajamentul s-a ocupat cu precadere a regle- 1,5.e ijil 1.5.f , tab. 1 s1 3.2). Ee var, fi recunoscute 5prin 5studierea
3. 5
mentarea procesului de productie lemnoasa. Dar, acum si in viitor multe evidentelor Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei i
padun sint si vor fi destinate si altor scopuri. Astfel, in actuala etapa de R, s. Romania. Uqele dintre ele sint incluse in lista internation'al'a a re- 4
dezvo_ltare a silviculturii noastre, circa 450/o din paduri sint destinate 9i1 zervatiilor biosferei (rezervatiile-Pietrosul Mare, Retezat si Delta Dunarii). •
exerc1te functu Speciale de protectie ; aproape un milion de hectare de Dar, amenajistul, in calitatea sa de participant activ la stabilirea
id
padure, indeplinesc functii de ocrotire integrala a naturii si de conser- obiectivelor ecologice si economice ale go&podiiriei silvice, este chemat sii
l I
\ vare special a calitatii factorilor de mediu*, pentru care reglementarea facii propuneri :pentr,u constituirea de noi rezervatii destinate ocrotirii #,1
. Il Procesulu1 de bioproductie lemnoasa nu mai este oportuna ; ne referim naturii. Este o JClatorie de onoare a actualei generatii de a transmite viito- %3

la arboretele din categoriile functionale incadrate in tipurile I si II rimii cit mai mult din tezaurul natural national primit mostenire de la ma- . lj
•
f i I (tab. 3.1 ~i 3.2). In schimb, pentru aceste paduri, amenajamentul este intasi. Pina la constituirea !legala de noi rezervatii, amenajistul poate pro- }_;,

chemat acum sa reglementeze procesul de bioprotectie, astfel indt struc- pune gospodiirirea arboretelor respective in regim special de conservare. .,
.!

tura arboretelor si a padurii sa fie pusa de acord cu obiectivele ecopro- •

Descrierea unitatilor amenajis.. rice . se va face ' peiziirii
cit este posrbil,aceste
teritoriale dupa ta¢
Ii
tective atribuite. Insa~i reg.Jementarea procesului de bioproductie nu mai , metodologii specifice ecologief: Sub rapor;;:i.org,:stincte. Pentru fiecare
poate fi conceputa fiira a lua in considerare faptul ca toate padurile in- piiduri se constituie in seru de gospodarire ·
deplinesc importante functH de protectie. rezervatie se prezinta obiectivele de protejat.- oltarea 'de masii lem-
: I ,
I
Dar, satisfacerea nevoilor de lemn (si de alte produse forestiere) ale
economiei nationale continua sa ramin un obiectiv important al silvi-
In aceste pduri sint interzise, prin e "f;
noasa, inclusiv tierile de igien4 si de_3"],$~e issuatal, tourismil,
acti_vitiiti
'culturii cu teluri multiple, implicit al amenajamentului. Este insa ne- care ar' putea 'deregla eo h'lib1
rul ec0 og1c activitiiti, pot fi intrep_rm: · e. numa1 lege
cesar ca reg,lementarea procesului de bioproductie forestiera s se faca erst, eref@ a).,92"a. igii pp;"a
far ca polifunctionalitatea padurilor sa fie afectatii, indeosebi a celor in baza_ cereetarilor de sped"""fr iaturii din "; i reg]P-
I'
(
destinate sa indeplineasca functii Speciale de protectie. De la sarcini respectiv de Com1sia ~on;1maceste paduri nu vor _f1 ~n este utilii ela·
economice sint excluse doar arboretele incadrate in cele doua tipun de R. consein!%pp,, ieinoasi. 1 sch"";}; ~ arr#irese:
categorii functionale mentionate mai sus•. rn S.t Romania. In
en area proces ulm• de . pro de ucrlamenaJarnen
. t, prm car . ,.
. temelor ocrol!te
Reglementarea procesului de bioproductie forestiera consta in :_ a) sta- borarea de planuri speciale . dinarnic al ecosrs A este ]ucriiri
bilirea cuantumului normal al recoltelor ; b) elaborarea planunlor de a) asigurarea echilibrului ecologic echilibre deterio_rate. go~e folosind
amenajament. Ea se realizeaza prin aplicarea principiilor de amenajare b) • • a celor cu nurilor '
reconstructia ecologica . aduriri ale . tere_ t localii ; reintroduce-
a padurilor, expuse anterior. Se urmareste in permanenta ameliorarea Se Pot referi la : eventuale_ im: provenienta st~ic ]or forestiere res-
structurii fiecarui arboret si a padurii in ansamblul ei, in vederea cres- umai material de impadurire le • fauna ecosisteme es~ictiilor eco-
terii eficacitatii functionale a acestora. Insasi posibilitatea este interpre- ea unor specii disparute din ..flora cu $1respectarea tuturor r in pa. durei~.
. ublicului
tata ca un mijloc eficient pentru realizarea acestui scop. .
Pentru atingerea telului mentionat va trebui aleasa cea mai p~tr:·
Per aces»iores, g"rs pg. . i«",
logice ; asigurarea pazei si re a regenerarJJ d ocrotire ; cons
vita metoda de reglementare a procesului de bioproductie forestiera, rni ae igrapre st 4i"%",, ecetvelsr e . ,
~are se manifesta procese co ' 209
• La acestea se ad11uga plidurile supuse temporar regimulUi special de con•
servare potrivit Legii nr. 2/1987. de zone de iproteat,ie (tarn,pon).
208
 Este necesara .prezentarea listei si folosirea tuturor cercetaril .. Pentru mentinerea si ame]y .• · •
tfice efeetuate in rezervatiile respective; se pot face propune%in- eesare planuri• d le amenajamentorare "? potentialu]# • •
Care categorie functionala de a,"%iale. _Se ."; protea sint
teme de cerc.etare. Totodata, vor fi mentionate toate celeliaJite funct/ n?1 •~ z .
rire, necesita 'f! anun de amenaj
ore e tnc!
•
V c1zeaza ca
usa in acest . aproape fie-
. ne-
buite concomitent acestor paduri (hidrologica, de protectie a son], i- tucrurilor speciale de consero4,"ent specifice. Comregim de gospoclii-
maticfl, recreativa). • . • 1, ch- nanentei ptdurii, respectt ;;;";} are e ad,]7 Pe ansaa
Se intelege ca studiul privind reglementarea procesului de biop, rotec@ve ale arboreteior, it",a n smeiora+, {"Z"g;ga er-
tectie forestiera se va elabora,pe baze ecolog1ce, cu parhciparea nemn Ii acest ansamblu, planuril d' gen~rarea !or pri insuirilor eco-
cita a specialistilor ecologici. l 0- n • • . e e amenaJament se fn ~tode adecvate.
1ucran '. : · + re era la urmatoarele
a) Taten de conservare in arb t
ore e matu p.
urmareste regenerarea treptata a arboret I re. 'rin aceste lucrari se
7.2. REGLEMENTAREA PROCESULUI BIOPROTECTLEI FORESTIERE abilitatii de regenerare (din sammij" S"",,"Jg in perioad eioa-
tate. foarte slaba, dar strict necesare promp _ :~IC<!, extractu de intensi-
PENTRU PADURILE SUPUSE REGIMULUI SPECIAL regenerare natural si form#rii unor ha."?] mueleelor exi_stente de
DE CONSERVARE tiile vizeaza, in primul .rind, arbori cu defectee regenerare n01. Ex_trac-
i iimita longevitatii. unele exemplare an "?"gemplare afme
Volumu 1 ul d1e rec • t·
e Oltat 1la o intervent ie nuva putea depasia 5
'+' • oaredin scazuta
volumu etc!
Obiectul acestei reglementari se refera la padurile destinate sa in- '
deplineasca functii speciale de protectie de o importanta deosebita, pen- pe p1~10~, iar pentru arboretele apropiate de virsta exploatabilitatii fi-
tru care nu este posibila sau admisa recoltarea de produse principale zice, md.iice1e de recoltare va putea fi majorat i])lna ·la 60/o; la aceste· can-
lemnoase prin taieri de regenerare clasice. Dupa cum s-a aratat ante- titati se adauga volumul de extras prin taieri de igiena. Evident, in cazul
rior, categoriile functionale referitoare la aceste arborete sint grupate in calamittilor si al reconstruct;iei'ecologi,ce a_arboretelor func\ional neco-
tipul II (tab. 3.1 si3.2). respunzatoare volumul extragerilor va fi determinat in raport cu starea
de fapt, putind depasi limitele mentionate mai sus. Devine astfel posi-
Ansamblul acestor arborete este ornogen doar sub raportul regimu- bila refacerea intr-un ritm lent, a ·multor arborete necorespunzatoar_e,
lui de gospodarire, in sensul ca ele s1nt excluse de la reglementarea pro- fara intreruperea functiilor de protectie atribuite. Pe de _alt4 parte in
cesului de bioproductie lemnoasa de produse principale ; in schimb sint arboretele situate pe tarenuri cu pante mru. mari de 40 . pe stincarn,
necesare Zucriiri speciale de conservare, asa cum vom preciza mai de- grohotisuri, precum si pe terenurile aluneciitoare $1 mmla$tinate perma-
parte. Sub raport functional, ansamblul arboretelor supuse regimului , •. . t di pina la nivelul corespunzator
special de conservare este neomogen, incluzind paduri din toate subgru- nent, intensitatea ta1enlor se poa e re uce.. d t . ta de con- _
• di • t 111 • te yentiilor este e ermma .. -
pele functionale, respectiv : arboretele de protectie a izvoarelor, zaca- taierilor de igiena. Perio citatea r •. da speciala de regenerare
mintelor si surselor de apa mineral, pota,bila, in:dustriala, a surSelor de ap~ •
ditiile .. • • t
ecologice si starea arboretelor de perwa nintisurilor . • ,
:' period:-d'
pentru pastravarii si a malurilor (categoriile functionale 1.1.a, 1.1.e $i , . . de dezvoltarea sca.,,....v"' I . _
(pet. 7 .5.7.2.), de cermtele rrn,puse • . _ t ·asfgura rezultate satisfaca-
I.1.h);" arborete de protectie a solului (majoritatea categoriilor functio- citati constante, de pildade 10 ani, nu PO
nale : 1.2.a ... 1.2.f, 1.2.h, 1.2.i, lli 1.2.j) ; artborete de protectie contra fac- toa'l'•e. Unlde es-te' ,pos
· sibil constituie
1 s_e co .. .cupoane. nu. urmaresc recol-.
torilor climatici si industriali daunatori (categoriile functionale : _1:3.b, ' Prin insasi denumirea lor, taierue 1 ·de conservare_
lul lot este acela de a asi-
1..3c, 1.3.e, 1.3.f, 1.3.h, 1.3.1, 1:3.k) ; ar,borete cu functii de recreare. (cate-.
goriile functionale : 1.4.a, 1.4.c, 1.4.e, 1.4.f, 1.4..i, 1.4.k, 1.4.-1) ; arborete cu tarea de masa lemnoasa- ca-• scop . m..smeatribuite
' ro . De aceea, vo-
aceste1a. . _
functii de interes stiintific si de ocrotire a genofondului si ecofondului
forestier (categoriile functionale : 1.5.g, 1.5.h, l.15.i, 1.6.J, 1.5.k).
gura permanenta padurii °'
• ·• • • -a functu1 OJ • . . .
a1 .onsiderat posibilitae
.lumul astfel planificat nu va c • aracter probabili5tlc, tr:_i de censer-
(de produse prm
~ae eviden-
ln acord cu principiile organizarii teritoriale mentionate anterior • d ) • avind un c ' lt t prin lucra!
c1pale sau secun . ar,: , . a· sibil de recola , . nal inclus in grup~
(cap. 4), arboretele enumerate mai SUS se constituie in· ~1:1itati de gospr tiat distinct, ca masa. lemnoas . p el poate fi conventio ~eprezinta cazur1
darire distincte, pe functii sau grupe omogene de functu. Se urmareste 1
realizarea de arborete cu structuri optim diversificate, de tip nat_ural $;
vare. Doar in statistiei gene"a
. • . . . 1 Dupa caz,
re• de cones"""5,ae
ig.radinar
±tensttate
produselor prmc1pa e ,- . . •te sau cvas
cvasinatural, de inalta stabilitate ecologica, capabile sii. indepline8::'c.. • . ·ilc gradinar .
cu maxima eficacitate functiile importante atribuite. In scopul ~lab~r~ri~ particular~ a ta1en or_ d • -regenerare, , cum $Int
planurilor de amenajament, pe lingii. lucrarile de descriere ob1~nw~alor foarte slaba, cu un rite lent """ ~asys»$ gti,$%
unitii.\ilor aroenajistice, devin necesare bonitarea ~i cartarea_ arboret; c- eneere,3392;Ga .%". re P,2"a
• tw est par %%%%. es j»%,$.i ii jg" «ire ""
dupa criterii functionale (bonitari si cartari ale potentialulm de pro-~ cele prevlizute In Legeaute in pJanul 1ncepute, pre
+ie hidrologidi •antierozionala, climatica, recreatlva
' - - $.a.). c ercet a rea stiin4 m.entelor clasice prevlizde regenerareunzAtoare,
continuarea proceselor al necoresP
ill
Y '
tificii. este chematii. sa elaboreze metodologiile potrivite• ,
aces tor lucrar • lent a arboretelor function
• Semnificatia simbolurilor este prezentatA in tabelul 3.1.

210
 I 1

ti r
b) Lucriiri de ingrijire si conducere a arboretelor. Se planif;
·I I
},\ lucrari specifke fiecarei categorii functionale si stadiului de dezvii,'
in care se afla arboretele respective, potrivit normelor tehnice de spr=
..sin, 1975; Rucareanu, Le,
J:" C I • I '
- -
tate in cap1 tolul 5 al 1ucrarii de fata' ur' .1982) , ca $1' precizaril~' P I

i.l \I
ii\, 1
cialitate. e
!n general, intensitatea extragerilor va fi mai redusa, iar periodic•-
zen ·intocmirea
trute
•
,14 iaf
•
ij
. . , o era coo d
P 1 anu 1 m ment1onat Part·ticiparea
":
. rsp onatele
±~j
re-
de baz·a P pen-
de regu a, m 1spensa 1la, mai ales 'i
n . . Peeilistil or de prf]
1#l tatea mai mare, decit 1n cazul arboretelor cu functii de productie si p,
tectie. In actualele conditii economice si de dotare tehnica, nu se Plani-
es;
?%ri a·
Est ••
tru recreare. s e msa necesara aplica
Pia@re i ii ir
privinta A,fl,
4$,9Z,"pi
!'_0arii acestor Paduri
ii@i 3
fica rarituri arboretele greu accesibile sau situate in statiuni extreme ile de conservare (tratamentul) aplicate pd .: n consecinta, lucr-
i\11 .1.7]Ee is
in

respectiv in arboretele situate pe stincarii, pe grohotisuri, pe terenuri {a: @) aierile s ju prodici mifii i
I

i 1 eroziune avansata in adincime, pe terenuri foarte inclinate (cu pante mai

mari de 35 grade), in arboretele destinate protectiei faunei rare, in berr-
zile de padure limitrofe golurilor alpine, in zonele de formare a avalan-
~elor ~i pe culoarele acestora, precum ~i in arboretele situate pe terenuri
b) sa • se as1gure
in •
t
o d'1vers1• t ate structurala opfuna·1 sub
ecologic. Es e necesara- P1 am·r·1carea tuturor dotarilor, necesare
poteci,• te_renun• d e parcare, b"anc1• $1• mese, instalatii
tru campmg, etc.
.
1 e ca rulmt natural
. .:
raper . estetic
d
. sanitare, spa\:ii
. rumun,
pen-
$l
.

alunecatoare si inmlastinate ; in schimb, se planifica curatiri ~i degajari Principiul enuntat mai sus se impune atentiei si pentru celelalte pA-.
chiar si in arboretele greu accesibile. . ' duri constitme on. zone verzi de mteres soc1al, ou deosebirea ca, :pentru
I
Taieri de igiena se planifica pentru toate arboretele in care nu· se cele incadrate in categoriile functionale 1.4.b, 14.d si 1.4.h, se admite
! prevede executarea de rarituri sau lucrari de conservare, indiferent de aplicarea de tratamente clasice intensive.
j stadiul de dezvo,ltare 3al acestor arborete. Se au in vedere indici de_ re- Planul de .gospodiirire a arboretelor constituite in rezervatii semino-
coltare de 0,5-1,0 m / an/ha, cu diferentieri pe arborete, luind in con- logice. La elaborarea planului se au in vedere principalele functii ale
. I siderare ~i posibilitaµle de exploatare (de pilda, este lipsita de sens pla- acestor arborete : 1) conservarea resurselor genetice , 2) productia de se-
nificarea unor indici de recoltare mari pentru arboretele situate pe minte. In consecinta se va prevedea realizarea de structuri optime adec-
stincarii sau terenuri abrupte; In anumite cazuri particulare - de exem- v te acestor functii. De regula, arboretele in_cauza se cons tituie in uni-
plu pe stincarii - nici nu este oportuna planificarea unor astfel de .lu-
crari). a gospodarire distincte (in serii pe ocol sau pet urutat de ~!oi:rr:
rots<ti), Anaza smi iesor zip;J%, 2""" "i ai-
c) Lucrari de regenerare. Prin specificul ecologic si al functiilor I ele si inlocuirea cu altele, pr:cum $I lar~i~ent 'care trebuie solutionatii.
atribuite, in aceste paduri nu se executa tieri de regenerare clasice ; in noloice constitute o problem4 ,p?"?";"Ck~ki neitiost se urrires«e
consecinta, nu poate fi vorba despre un plan de regenerare obisnuit. Se in colaborare cu specialisti de pro • . t in rezervatii seminologice.
planifica do1_\r impadurirea tuturor terenurilor goale si a ochiurilor din transformarea arboretelor surse de $)}% ,,"!j a reeerva#ii seminol6fie
arborete, completarea regenerarii naturale in nucleele existente, intro- Se va avea in vedere necesitatea const ·ta.ti de zonare ecolog1~a i dm
duc;erea subetajului si a subarboretului etc. Se urmareste realizarea de • • adrul fiecare1 uru • . d padur1re e.
pe tipuri de ecosisteme in c ata folosirea de materia 1 e 1~n ameliora-
compozitii de tip natural, cu exceptia unor categorii functionale parti- lipsa acestora trebwe re_coma1:dd -utilizarea biotehnofogulor a cunosclnd
cula_re (arborete c:u suprafete de proba experimentale, unele culturi fo- mroveep strict 1oeal,,3k$acis jfie,22"aiii« i
restiere pentru ameliorarea terenurilor degradate, unele arborete con-
stitwte m rezerva\ii seminologke, paduri-parc etc.), pentru care
rea arborilor se
va_man?{aie ameior4i ,",
adevarul potrivit caruia ml ,4telor locale, m Pt' de seminte dupa
si iior. pi!
arboretele se pot conduce i spre alte structuri compozitionale specifi..: folosirea 1egii de aur a,Pro%?}! iaiiii pod!zai in re@dis-
cate in studii si proiecte de profil. • .
oferi solutii dezirabile. Tot%"#a si rezlta_,~ i prevederile
ln plus va fi necesar planul de dotare a padurilor cu cai permanente • ·etari, u I
indici stabiliti prmn ;;;#'esor rezerva"
tr se ape e
~aa ate acestora, cum
de transport, chiar daca nu se reglementeaza procesul de bioproductie ,
lemnoasa. tie. t prtvnit sos0"",],a wee me"$ sau extragerea
normelor tehmce de speci ·stentei arboretelo p1anificarea ame-
• ln raport cu specificul fiecarei categorii functionale de arborete, vor sint, cele privind re d ucer ea consiluate in consi• derare
r· t bi1·autatii ecologice.
· Se
fl necesare
in planuri de amenajament particulare ' cum sint cele ce se men- utea 'ul s
tioneaza continuare : " subarboretului, nu vor P 1
dic•ie cu princtPI • teaza procesul e pro-
a d
•• •• fiid in 1 contra " eglemen .
• Planul de organizare a piidurilor pentru recreare. Se refera ra pa- naJishca, ele un • aduri, nu se r . te anterior. _ . entru
durile-parc, la padurile din jurul statiunilor balneoclimaterice si clima- else ea, centre a$,£a es mm!%","iii iws,,E"~.
terice, monumentelor de _cultura, arheologice, de arhitectura, istorice si duetie • lemnoasa, - f UllCtiile or4«t de necesGT re sm +neral4 • . S'· pota ~+area
1 , to·
tot a 1
,g

de art plastica, la padurile situate de-a lungul cailor de comunicatie de , de apa si eorec
mteres. turistic special, la alte paduri de importanta social deosebit. De la caz la ca:, te. eze surse 1 e . or degradate , erdelelor fo-
AmenaJarea padunlor de recreare se contureaza tot mai mult ca o ra- Piidurile destinate sa ""5.re. ere" a.smg,P e.cologica a
mura distincta a amenajamentului, ca o disciplina de granit intre arhi- nul lucrarilor pen t r u ame . fintarea, •m gr1J1reade., recon5truc,,eJluri :,peeu·ice.
tectura_ pe1sag1stica, amenaJament $i ecologie. Normele tehnice pentru
amenaJarea padurilor, literatura d1c specialitate (Decourt, 1979;
rentilor, plant pp",o, ""; 1 s a iP1a 13
restiere de protectie a de poJuare, P 2
- ,
Padurilor puternic • afectate .
 , t . specificul padurii si cu telurile stabilit . . _ .
7 3 METODE DE REGLEMENTARE A PROCESULUI ;la si folosit4 ca miiloc de_noraiiar',"""! postate a
•• DE BIOPRODUCJIE LEMNOASA (METQDE DE AMENAJARE} 111\el oncepute ma1 multe_ procedee de ,calcul, in f r,u d_eterminarea ei au
{ost c um un mare numar de metode de r , Iunetie de care se dis-
Reglementarea procesului de bioproductie lemnoasa se realizeazg we,% get denumttg .mefode a .J;Zepp@re±, prose=ii a
prod~ i posib11Itat11, specif1ce d1feritelor meted Jar: ). __Cnternle pentru
prin : a) stabilirea posibilitatii ; b) mtocmrrea planurrlor de amenaJa-
ment. @"!kierea. e regs, posiii6i@a s
mul, dee urmind ca m baza rezultateloi: partiai
#""$,"P
2'
,1gmsf@g, vi-
mai mi@e
Potrivit conceptiei amenajistice romanesti actuale, bioproductia lem-
noasa se reglementeaza pentru : °r
proce s~lutiei de adoptat (optime), ceea ce este .mute. sa se ~ecida
- padurile cu functii de productie si protectie, respecti:v piidurile
sv"? .aucerii. Amenaiamenitul este constnn a"? " ]} ,gu eerintele
incadrate in grupa a II-a functionalii ; 1".ias ire mi# @ psi@ ii± di"T.5."%
{tersala care sa gorespund tuturor particularitatilor de structnri ai
- padurile cu funotii speciale de protecµe, i'ncatlrate in gl'Uipa I fum::-
tionala, pentru care este admisa si posibila recoltarea de produse lem- _ 1·tatilor de gospodanre $1 multiplelor obiective social-economice. Isto-
noase principale (tipurile III si IV de categorii functionale ; tab. 3.1 u_n oferii sufici:ent~ exemple_ care_ demonstreaza ade':varul potrivit carnia
si 3.2). Tl~ de cite ori s-a 1mpus O smgura metoda, principiul continuitaµi a fast
0
~socotit, iar padurile au avut de suferit. .
Din cele mai vechi timpuri ale amenajiirii padurilor si pina astiizi,
modul de reglementare a procesului de bioproductie lemnoasa a fast con- n Metodele. ax ate pe aceasta concep\ie inca domina gindirea si prac-
fundat cu metoda de amenajare. Astiizi insa padurea este privita sub tica amenajistica. cu toate ca, in mare parte. ele sint depasite de muta-
t"le intervenite m favoarea recunoasterii rolului multiplu al padurilor.
prisma polifunctionalitiitii ei, iar amenajamentul teoretic este chemat sa
elaboreze metode de amenajare pentru piiduri cu functii multi:]?le. De b 0 metoda controlului, specificii gradiniiritului cultural, continua sii
aceea, termenul de metod~· de amenajare, limitat numai Ia productia de ~~pundii noilor cerinte. Totodatii, pentru plidurile gospodiirite in codru
lemn, nu mai are sens, im_punindu-se denumirea de metodii de regle- cor lat n•etoda claselor de virsta retine atentia in mod deosebit prin
regu,'
multi lele ei posibilitati de a raspunde erigente • tz- or actl ua e$·1 a e vu··t o-
mentare a procesului de bioproductie lemnoasa, fiind mai adecvata con-
tinutului la care se referii. Elaborarea unor metode de amenajare, in 1
f
rului conceptiq care sta la baza ei ofera multe grade de hbertate ame-
sensul nou al notiunii, riimine un obiectiv major al cercetiirii $tiintifice najistului si practicii sil'{ice. . . .
(asa cum cere Legea 2/1987). ' • • Unii autori considera cii anumite metode specifrce_ cod~rulUi ti .rei!:1:~t
• p 'b'lTf' in aceasta 1rec e ex1s..,,
Pin in prezent, problerria centrala a amenajiirii piidurilor a fast posed deja insusiri cibernetice.__,,",,h,, a coin gradiirit dui
cons1derata tocma1 reglementarea procesului de bioproductie forestierii. dar in primul rind pentru arr:en~Jarea P_ viitoare cercetari sa se elabo-
~n ac_est ca?ru stabilirea posibilitatii a detinut locul prioritar. -De-a lun- metoda controlului. Riimine m_sa ca, rm ajarea padurilor cu funcjii
gul timpurilor, in diferite tari cu traditie in acest domeniu, au fast ela- reze modele cibernetice autentice-pentr amens .,
borate multe metode de amenajare, in diverse variante ; unele dintre ele multiple de codru regulat $1 cvasri:(radman • ·t .. economice cum sint
s1-au pierdut importanta, rammnfnd doar ,puncte de referintii penfru ur- b ·pecnem • meto_de,
U!tima grupa de metode se az~aza • t" la baza acestor
marrea gindirii in matene, m vederea -perfectionarii prin noi cercetiiri cele yrivind renta padurii. Concepfja_gp," ,4i. De acea, s-a fr-
a actualului sistem de amenajare a piidurilor. O analizii de ansamblu a consider4 padurea ca un capital produca . italist. Gindirea e9o~o~uca
lor este data de Ru care an u $i Le ah u (1982).
mat ca ele sint specifice amenafamenti",";"$$" aeife 1umii socialiste-
d "ggee bazate pe repartitie, garactertzeaza in general, prim a etapii nu trebuie 1sa intturata di amen""],,a caie@ii egoomi,,%2,
:a ezvo are
t a ~ffi:e:_1a3amentului. !n conceptia specifica acestor metode, Problema care se ridicii este aceea g
%,"}.6iiriei siiie s"_,
p turea es e pnvrta ca o resursa naturalii constituitii din acumularea najament la ·telurile social-ecwnomrce a e oesar. Se cer insa indepl-
:ret$tenlo:tman1;1ale la ar::iori, avind proprietatea de a se reface dupii :tiiiere •
m r-un n 1mpus prmn amenajan t D ceea ce este nu numa1• pos1'b'l 1 , dar si
• foarte
. nee
valuare• corec·taa a efectelor
..
guratii d - - • men • e aceea, continuitatea este asi- • mai multe conditii• : in prun • ul rmd . o ale doilea rind, e for-tun. mte-
±i is 2$%,,g,"
in 'urma taieri.<""
"pg?re rgarii4ii, pe aii s#rionic t ass
recolte egate, iar crclul sii fie atit de mare, indt,
nite
• . • • d ilor ; m - tf I numar pn
•n'
economice si de ,protect1e ale pa ur 'ae adecvate. De ~ _e_, comensura-
tabila. In cea ~ • urea sa se poata • reface si sa devinii din nou exploa- lectuale pentru elaborarea de me° _,, evine posibil4 di-
,2; ,22gg2mii·
~4,

iii i rein• ii i@@i« : iGki. so- eva1 - • • •• +.f" fun:damen""

Uat,J, economice stiinttc. functii mu I '
Jt'ple Dar, pr1
"torului.
e d a un e amenajate in crmg. «d ·ilor cu ·+ • •'f a a vii
ea e a doua concepµe baz t"
productie, este considerata m;•
'd
a a P_e 4eea normalizirii fondului de "ca eficacitatii functionale a pad"" ,eupare stii"""",,, a osopro-
ca o rezerva de lemn des,,,} evoluata. Padurea nu mai este inteleasa icultatea en, protema pus ramie !$,fJara
-• ' I reg nu
.x
° er0""
3q<ire, con
Re aa
In consecinta se impu ma a exploatrii, ci ca tip mijloc de productie ; Independent de metoda aleas@ nitati de .gospo art ~ odarire c~ re-
ve d erea cresterii
, ne conservarea
productivitati 4A, .},
ing{rijirea
• .. si'· ameli orarea Im,· in
padurii. Se ,pun problem d a 11 paturii. Se recolteazii numai productia·
ductie for'estierii se realizeaza pe "
cum , 4 'In cazu -
.ior",
• ta in 1
hi. ae so-
e e normalizare a fondului de prodtictie -in ra- ~-a aratat in capitolul • . , 1ase de virs '
Partitie anormala ale arboretelor pe c 215
214 \
 . atorie sau la alegere,__durpii-. impor.tan_~ fun .. _ . •. .
tare" pentru produsele principale depinde, ' d,e regula, si de suprafa
@%luri gu pant mai man de io ±i. "hp,,Pftear»re.o,
acestor unitiiti. Cu cit suprafata lor v_a fi mai micii, cu atit se va redu ta Pe ta.ti la aplvcarea .!Im. n Pina lllSa mari difi..
indicele de recoltare ; prin constituirea de unitati de gospodarire ina c.e cul 1 t P I • d ' ,
posibilitatea pudurilor creste in dauna calittii factorilor de mea;' La reglementarea rocesului e bioproductie in d . . . .
Aceasta corelatie se explica prm faptul ca, pe masura ce creste supr . sebesc trel cazuri, care neces1ta solufii amehaji,""Tu grdinarit se
fata unitiitilor de gospodiirire, este mai mare pr<1babHiiatea ca stru:: %£?%?date : a@) arborete cu _structura griidiniiritiiJIS ct ($I ~1lv1culturale)
tura piidurii pe clase de virstii sii se apropie mai mult de. starea -norma!a d~s iene $i relahv plunene, aflate in faza de ince;·ef zatii, • b) arborete
De aceea, formarea de unitiiti de gospodiirire marl constituie un mijl %"!±rare spre gradinari; arborete «ii #,}" ;ni i
de concentrare a taierilor in anumite bazine, fiind o caracteristic a jj
tra
vazute sau a flt. a e m proces uid . e trans formare spre gradinarit.
., Vee ene.pre-
viculturii extensive. Aceasta ultima solutie nesocoteste sarcini!e pe car !. In primul caz se va_ apl!ca metoda controlului, dupa ctim se va arata
Jr., are ammaiamentul pe 1inia asiguriirii echilibrelor naturii, a Protec: in· continuare. In al doilea caz se va aplica aceeasi metoda, ·tiiierile de
tiei mediului inconjurator, care in primul rind se realizeaza pe teritor; transformare prelungindu-se mnsa pe _o perioada de 30-80 ani, in func-
strict delimitate si res_trmse. De aceea, ideea de a urmari continuitatea te de gradul de departare a marimii si structurii fondului de productie
p mar regmru forestJere nu este de natura sa dea satisfactie in condi- ia de caractenstlc1le _fondului de productie normal (optim). !n al
tnle tarn noastre. Pentru aceleasi motive, mi s-a dat curs· propunerii de ~~eilea caz, metoda c_ontrolului in forma ei clasica nu poate fi aplicata.
a se reglementa procesul de productie pe mari unitiiti forestiere ceea • tn prealabil este necesar_a o· perioada intermediara, de 40-50 _de ani, in
ar f
sibile.
dat cale liberii concentriirii tiiierilor pe unitiiti de nroductie ace~:
I
adnil careia se urmare$fe transformarea arboretelor cu structura
1- echiend sau relativ echiend in arborete cu structura relativ pluriena.
Aceastii structura odata reahzata, se_ trece la aplicarea taierilor de trans-
formare spre gradinarit, potrivit metodei controlulu1. Pe ansamblu,_pe-
7.4. REGI.EMENTAREA PROCESULUI DE BIOPRODUCTIE LEMNOASA- rioada de transformare va fi de 70-120 ani. Arboretele echiene, aflate
TN CODRU GRADINARIT la virste inaintate,. mi vor putea supo_rta o_ penoapa de transformaredi-
7.4.1. DOMENIJ $1 CONDITII ALE rectii spre gradinarit atit de Iunga_; de aceea, se 1mpune aplicarea taie-
APLICABIUTATII COORULUI GRADINARIT rilor cvasigil"adiniirite .care vor realiza arborete cu_ str~ctura rela_t~~ pl~t-
i@es. @ i re v+,asset rep #rem2.,1.1%%
Toate arboretele echiene si relativ eclnene , mple lucriiri :de transfor-
d urz.1Codrul fgriid~:.7-i'irit ~onstituie solutia ontimii pentru amenajarea pii-
or cu unctzz multiple Cu • R • · · · drire de codru gradinarit vor fi supue_""",,,$ structuni puriene,,in-
arboretel • • · . • m zn omanza, zn marea lor majoritate mare in vederea trecerii de la aceste S"%, ~arturi, taieri de transfor-
orrai,4,{ """{ Polifnctionale, rezua ci amenaiirii ptdurtor t car diferent • de virsta
• lor (prm •• d e g aJan
_ • - cura
.
1
st
ir1 r
ele in , ansamblul lucran- • ·
cit timum.",e $a i se acorde atentia cuvenitii, cu atit mai mult cu
$$;e "oregiere fecent rite zoneie de munite
mare s.a.). Taierite de transform4r """"j], +latuv iaintate. Mome-
siaci $
! e~se z e avorabzle acestuz mod de gospodiirire. lor de transformare, vor incepe mnsa este cuprins in intervalul 85-
ntr-_adevar, arboretele dotat f d . tul optim de incepere a acestor taier1 - drate in formatiile forestiere
respunziitor celuL mai inalt . e cu un on . ophm de prod.uctie, co- 100 de ani -pentru toate aroret,32$ iijcirite s es"pg"$"
efecte de protectie maxime giv~l :ilvoproductrv, . ofera concomitent si mentionate, el fiind justificat de, consl e iosi». iii«-aaevan, ",2;;
prafata piduri1or amenaia& ~,,1 ea
"?2e acest la nivelul anului 1986 su-
,2dry,gradiarit nu depii$ea 20/o din in-
(G i u r g -i u 1982 • D is s es cu 5%
• • r
ada optima de fructI 1ca,'.e,
• tra m -per10 . , . d, d re economic,
tinderea totalii a fond#ii, Virste majoritatea arborete1 or m . 1 • om · punct e ve e i ' mo-
padurilor, it i le pi,"Z""r- Normete tehnice pentru amenajarea . •
mai ales sub raportul cah a ,II s
·t·r- emmte• uor.este jndicata• •mam • tea sau n
5.8), respeeti
extinderea codrului griidi ,,, gerea si aphcarea tratamentelor, prevad inceperea taieriior de transform%,f,#iii isolug "% 3rocvi-
tabelul ·5.5., avim:lu-se
.dete, molideto-briid t
".R .
pan,pretete, ass cu se arata in
tormatiile forestiere : molidisuri, bra- I
mentgl reaiizjrii virstei ,e"Pp"3"$ kda maim"ha, de pld
- . e e, molideto-fagete b - d t 0 r· . I, inainte ca arboreteile sa fl epai;; ea tirzie a acestor •ie'·care se rea-
rasmnoase cu fag fiigete fii ete _ ' ra e - agete, amestecur1 de tate.. Pe de alta parte, inceperea P"a sau ge pr!}" eail con-
codrului gradinakt ±# a.",,,_amestecate, goruneto-fagete. Aplicarea • d - exploatabihtatea
Iiupa
. h • ii econouu 0 180 anI ,
telm1c, • aintate (de 14 - . d u griidihant a
.
majoritatea formatn,, Teele pluriene a devenit obligatorie pentrn zeaza uneori la virste foarte m rea directa Ia c~ dr transformare
.., yu r meny,onate indiferent d t" I d - di• ... t nsforma fier1 e
v,onale in ·care-se incadre • b ' • e tupul le categorfr func- ,u nefavorabile _pentr~ _ra itate~ primelor 1'., dacii tiiierile inceP
i II). El este previizut daza ar. oretele respective (cu exceptia tipurilor 'I: arboretelor echiene. cum intens" ~ fi afectatii,
t - . ' e asemenea chiar • tr , - mica nu v .
• ra echiena si relativ echi . ' $i pen u arborete cu- struc- nu este mare eficienta econo f rmare ramine 0
1ena din formatiil I 85 ' d trans O • 1 -
d' e enumerate mai sus, ca solutie . a -100 ani. • . i taierilor " 4a ales de particla
• -Prin 1ndiee de recoltare , \ . . _In general, momentul i?ceJe aite criterJI, dar tii .a amenajamenf;ultll,
llnitil\l! de gospod/lrire. se_ lrrtelege raportul dintre posibilitatea si supratata
Un#rime variabila si in functie
r·t· • fiecarui arboret. A $a dar o sar
+,a importan' 217
·21'6 tatile
 ' • '.I' todata, metoda - analiz~ta, dupa cum 1 _ ·,
0
este aceea ca, in baza elementelor de analiza mentionate anterior (cap. 5) ~ permite efectuarea unui riguro _nsru;r denumirea ei 0
izea
r 2nfiilor ~, . • lt l • 9S control • . carac-
sii stabileascii acest moment pentru f1ecare arboret m parte. ·te s11 v1cu d"ura e- mtrepnnse • lntrr-a a.evar In privinta
·, terve t • \<' calitatia 11
Evident, aplicarea codrului g_riidiniirit necesita realizarea unor con- 1!l. ub, influenta 1recta a modificarii st t '..cr~terea curenta se
ditii obiective : existenta sau pro1ectarea $1 realizarea une1 retele cores- ana :- modificare este rezultatul fntervenn~uc u~ arboretului • cum
punziitoare de ciii permanente de transport ; adaptarea tehnologiilor de $%"aoagte cantatea 1or prinins",,q2male et«tie. «
exploatare la exigentele tratamentulu1; cadre tehnke cu pregatire co-
respunziitoare. Aceste conditii sint in parte realizate sau realizabile prin
e
%4aerii. Afirmatia, bazeaa pe tetaia";],}"?
" restere si modificarea structurii arboret 1 ~gica _co~orm careia
,e neatas±-
eforturi intelectuale si economice sustinute. In imprejuriirile actuale in_'.re ·r· dovedita. •• u uI exista o corelatie
condiµa referitoare la pregiitirea cadrelor nu mai trebuie pusii, caci ce~ 4iintfc'
mai nobilii ob!igatie profesionala a oriciirui silvicultor este aceea de a se Pentru ca rezultatele controlului sa fie coriclud ·t .
ectarea urmatoarelor conditii" fundarrient. ale. fo~ndel, ~dste necdesa~a
pregati pentru gospodiirirea piidurii potrivit cerintelor obiective social- res P si cre t erea curent·a sa" r·1e d e termmate . • u e
cu o precizie rt1cata, productie
economice ale prezentului si viitorului ; aceasta este insii$i ratiunea de re al ., . .9 · t f •f • . ·id; 4+
care
a fi a invatamintului forestier, mai ales a celui superior. Conditia exis- A permita as1gurarea sta IS_ 1ca necesara compararii a aoua distributii
tent,ei unei retele adecva.te de ciii de transport este importa.ntii, dar nu cronologrc drstantate (m. a:cest sco_p, aiplkarea metodelor statisticii ma-
e~clusivistii pe'f!_tru am'enaji~t: Da.cli reteaua de drumuri este nesatisfii- ternatice devine . obli~a.torie) ; sa fie eli_minatii iniluenta variatiei ciclice
catoare, amenaJistul va plamfzca dezvolta.rea acesteia in raport cu cer.in- a cre$terilor (G 1 ur g _1 u, 1967; _1~79), m care scop perioada dintre doua
tel: grii_dino.ritului, realizarea ei constituind o obligatie majora a intre- . inventarieri trebme sa fie. de minimum 10 ani. Perioadele mici de 5-
prinderzlor de exploatare forestierii. 7 ani nu corespund acestei cerinte; in' ·caztil _arboretelor echiene si re-
lativ echiene, sii fie eliminatii insuficienta • virstei :,ai-bor_etelor asupra
7.4.2. METODA CONTROLULUI resterii. Structura pe v.irste a fondulµi de- productie. nu trebuie negli-.
jata nici in cazul determinarii cresterilor prin masuratori' periodice in
7.4.2.1. FUNDAMENTE TEORETICE ALE METODEI CONTROLULUI arboretele pluriene si relativ pluriene. ·Fondul de productie optim odata
stabilit se urmareste mentinerea lui prin lucriiri silviculturale adecvate.
Dintre toate metodele de regJementare a procesului de productie Bineinteles, starea optima a acestuia va fi analizat_sub multiple as-
lemnoasa, metoda controlului prezintii cea mai soli'da fundamentare pecte : dupii manme $I compozrtie, dupa functra .de d1Str1but;ie .a )w_ P
stiintifica. Ea se _ir_i.temeiazii pe cunostinte stiintifice din domeniile eco-
logiei $i auxologiei. Autorii ei,_dar in mod special B, i O 11 e y (1921), categorii de diarnetre, dupii calitate etc. . • . . , _
$_ P 01P es cu Zelet In (1959) 1-au <lat metodei c-aracter e:vperimental P compararea rent«oat a reg=terr aw;p,32 3}""%,"" 2}.
csi de control
. , urnnarmd . ca. pe w'·ceste •cai
-· sa• SUI1Pr!h
•• d-a structura optima
0repunzatoare maximului de efect economic. Cr.iteriul de optimalitate
· rare a restrictiior mentionate ma
mat pentru ameliorarea structurn arbore_ · ~-
5,,23,"#". ni i-
J ti n.area amestecu-
es e cresterea curenta a productiei totale. Evident vor fi luate lin conside- ciente sint : reglarea intensitatii eextr~~ertr ; lI~f°:ut raport calitativ,
rare $1 alte criterii : calita:tea Iemnului efectele d
estetice etc. •
te f" • • 1
e pro 0~1e, 111SU$IrI e lui de specii ; imbunatatifea stru_~t1;1r11 artore tu ii ·optime. arboretul. se
fitosanitar si' genetic. Pina Ia realizarea ~ rue ;terea devine constanta,
termi~:tod~ ~ontroJului c?nsta in urmiitoarele operatii ·: periodic se de- an m transformare. t continure %p";Ganie si ie met-
mentalaa manmea
v . t t 1ondulm
• . de. productie
·•. rea 1 , o bf"~mm• du-se sena
· expen-• cu conditia ca prin extrageri rationale ton tim , . ,
nut si el constant la nivelul celUl normal (opti 3) Ji' •. a" posibilitaiea unor
sij a@ eh4.$$] ";8"" amenefamcent, se st«»ijes@ vi@mii pg- tode1 nu e mm • • d ace
obtine astfel seria er ~ e~ '. u;marmdu-se real!zarea lui in practicii. Se
1
Caracterul experimental al1 me alte arborete apart;imn . •
pentru aceleasi +,""?98c4 ', referitoare la volumul efectiv extras ; generalizari a rezultatelor obtmute pentru 4aceeasi stare a fondului de
curente a prod{",,"$ ",egin4 .serfa experimental a cresterii luia$i tip de e.cosisteme. Se adrp\te ipoteza c Pe aceasta baza teoretica se
ziit .. • : 1
• arimea fondulm de productie corespun- . Productie d • va avea ca- efect aceea%'_, s1• cre$tere. . • . 1 a<a cum s-a
conditii stationale ., 3rtant
oare cre$teru maxrme este consideratii optima. Respectiv : • goreaia structri mod6i,,pe ",2,,""seii "y,%,""?Cai@
?tat anterior et. 6.2) Ace%,,, genera pitrp"Na, eserf
v,: v, v. V3 .... v•.... vft re usa,_ ele servind doar, _ca. open ar . radinarit, Numai m roblerha op-
P,: P, P, P•.... P•...,.P. ,amen«ire a aei_id»ri m g%; { sie rg?"~!ii i i-
ti e1?-tala, aplicatii la fiecare arbor_e I derea rna1dmizar11 .• .
I,: Ii 1, 1-•.... I•.... I. b~izarii fondului de productie, .'f! ve 1 _ . . ·tafe~ poate fi
1
Max I,=I,: Vo =; P. = P.=I, •· hrii Pe aceasta bazii a posibilitatiJ.
,ie
. . d de trans
S intelege ca, in perioal?
·rorrnare, .posibili se constata
"q rester%?%,
dupa cum , . . • de
+ului fondului
Compararea celor trei serii cron 0 1 . .. , "pg mare. eja sau, mi mfg$ % nijg,,%ie. i«osrgE,
optime determina ca t , . og,ice m vederea surprinderii starii • peces1tatea mic9orarii mentmer11 este strict 9. i uinite consrderen e
• rac eru 1 experimental al metodei. - - , . Poductie. Desigur, psi1itatea T" ", iterveni an
21.8 Parcursul aplicarii amenajamentulut p ~19 -
l_
 • arboretele·ajunse la starea no ,.
-pen t r U rmala :
de ordin cultural, care obligii la unele abateri justificate. In general, da •• P=I,
mai ales la inceputul aplicarii metodei controlului, nu se recomand ,, • t ·rininarea fondulth de produc~e ·n . (7.4)
tensitati mari ale extrager1lor. Pentru arboretele plunene i;;1 relativ Plu- pet.e • t li t" d I' onna1. In P"d il
riene ele nu trebuie sii depii$eascii, pentru inceput, 14-15%; ulterior trolulm es e ap ca d e multa vrem • . " ur e in •care m
pot creste progresiv, pina la eel mult 1/6 din volumul arboretului. %,,"ii1
rezutta pe ale e»series,"? ,2 ,j"gs is@iii @ •
In functie de intensitate, se stabilei;;te $i rotatia, respectiv timpul duct • adele precedente. Dar, in etapa actu~- d Parmd datele obttnute
1
dupii cara se revine cu tiiierile pe aceeasi suprafata. Ea depinde i;;i de ill P.erioastre, metoda de abia urmeazii sa fie a t dezvo~tare a silvicul-
productivitatea arboretelor. Dacii vom exprima intensitatea (p) prin ra- %,iicsrfy ei, neesf@ ate coniciu&2",$2gee,iii ii-
portul p=PIV,, unde P reprezintii posibilitatea pe perioada si V, vo- ~pu nsiderare. In aceste 1mpreJurari, amenaii"""j"a tea fr iaae
lumul arboretului, iar cresterea periodic prin iv R, unde iv reprezinta in co dupa caz, la unul sau la mai multe din es ·tconstrins sa ape-
cresterea anuala, iar R - rotatia, atunci relatia dintre aceste variabile • Jeze, . , d l l • urma oarele .procedee .
_ procecleul mo e e or de structuri optime stabilite :
pentru starea normalii, cind P =iR, va fi : ' ,.,.,,,,ri de co ndi,'t"
ii s t ariona
+· l e. A cestea sint cuprinse d• 1 e prtn
u1· ,cercetari
peP"' ·. ·d
·ill • e reg a, m norme
p = f,R , sau R = pV, tehnice pentru amena1area paturilor (tab. 6.3); se pot folosi si alte mo-
V, I i, (7.1) dele publicate m hteratura_ de specialitate, elaborate pentru zona in cart
se afla piidure_a de amenaJat. Multe dintre ele prezintii inconvenientul
Rezultii cii rotatia este ilirect proportionalii cu intensitatea taierilor cii sint 1ntocm1te pentru arborete pure, fiind necesare ;irtificii de calcul
si invers proportionala cu productivitatea arboretului, exprimata prin · pentru adaptarea lor. la arbor~te ameste~ate. Oricum, aceste modele· vor
cresterea anuala. Pe de alta parte, se poate constata ca intre rotatie si reprezenta fondul de productie normal m mod provizoriu, pinii la sta-
o
posibilitate exista interconditionare. Rotatia este atit o conditie a posi-
bilitatii periodice, cit $1 o consecintii a ei. ·
bilirea lui -pe caie expenmentala ;
_ procedeul similitudinii. Constii ··in folosirea in mod provizoriu a
Rotatia mai este conditionata si de considerente silviculturale refe- rezultatelor concludente obtinute pe cale experimentalii in alte arborete
ritoare la perioilicitatea fructificatiei si dinamica procesului de regene- cu aceeasi compozitie, situate in condiµi stationale similare cu cele ale
rare. Totodata, la stabilirea ei trebuie luatii in considerare variatia ci- arboretului de amenajat. De pilda, rezultatele obtinute prin aplicarea
clica a cresterilor ; dm acest punct de vedere nu sint indicate rotatii mai pe termen lung a gradinaritului intr-o unitate de gospodrire a unui ocol
mici de 10 ani. Asadar, teoretic, rotatia nu trebuie sa fie egala in timp silvic pot fi extrapolate pen.tru alte unitati ale aceluiasi ocol, care se
Pentru acelasi arboret si nici aceeasi pentru toata padurea. Th practicii amenajeazii pentru prima data in acest regim, respec!_Ind conditiile pre-
ms~ s1: ad~pt~ m mod curent rotatia de 10 ani, ceea ce constituie o so-
lutie simplista, contrarii cerintelor e'cologice de regenerare a piidurii. cizate mai sus ; . . . miitoarele ope-
- procedeul sup' rafetelor indicatoare. El necesita urt _, ~ din
7.4.2.2. STABILIREA POSIBILITATII DUP,11. METODA CONTROLULUI
• d t'f' - b ete sau
ratii: in piidurea· de amenajat se I en_, IC~ ar _ore ecosisteme sau numa1 par tipuri
1

arborete, reprezP.ntative pentru anumite tipuri d timii (normalii), atit ·

Formula de baza pentru stabilirea posibilitatii dedusa logic din cele de conditii stationale, considerate ca avmd_ 0 ~t~e ~~eneriirii. Distribu\la
]'lrezentate anterior, este urmatoarea: ' ' sub raportul caracteristicilor struct~rale, ~it $I a r · stabileste dupa pro-
destituru, arboriior pe categrii de %Ru";'ii@ serif@sinit-
unde: (7.2) ce_deele descr1se anterior (pct.· 6.2), pe c~e lliocourt sau M-eyer.
lv reprezintii cre$terea curentii (anuala) in volum a productiei mica sau analitic dupii una din functnle i'i te relatil riflde nu este
totale; Comditia realizarii curbelor de echtibru du%%,i., asa cu arat4 e-
p
Q
posibilitatea (anual) ; gaisorie, put@id-se idie ale {%,pg. " ±ii6fg,3,322;
gmarime care se _adauga sau se scade din crestere Perienta elvetiana (S ch _il t • 1%8h.~ti se s5»lente P"",h?fa
n functie sensul si de gradul de departare a fondruilui culturale nu pot fi negliJate. D1a~et: . • te oria de diametre m unui
t· de productie real fatii de eel normal at«enie ti arvoreti @@, 4enistir%,""us a%%,a
n mod concret, marimea Q se determini astfel : • care contine un arbore viabil la hecta~ ' ~structiuni, el pu_tin Distributia
1
Sdiametru-limita fixat convent/onal P~?tn r arboretul ·respect. 5vu. prafe\ei de

unde:
---
Q _ V,-V
a
0
(7.3) od ta
ensu] s. <

In care trebme m ruma

dr
a cunoscutii se trece la determ
+tin viito1
inarea voJumu Ill
si a
~1i

t !or pluriene
ute .proprii arbore_ ~- urarea Jil.-
b aza • • cunosc , in mas
V r • t· • (G. , Pnn metode dendrometrice determini'i pr Prin pro-
,"PTint4 volumul fondului de productie normal;
a volumul fondului de productie real ; .. . I u r g, i u, 1979). Timpul de trecere sbeurgliiul pi' es s I e r.punz· atoare
\ltnij • . ase cu IU!Il cores
manmea Pe!1oadei stabilitii prin amenajament pen- • inelelor anuale .pe probe sco . terea in vo t· e"ala 'cu cre.'l-
tru normalizarea marimii si a structurii fondului cede cl ~1 • ere$ . idera a ., ·
de productie. • di,j,"gpossute. se poate_%!±ea cite f eon" z21
7utiei de E!'Chilibru. Posr 1 a
220
 -pentru• arboretele·ajunse la starea normala
_ ..
d di - ultural care obligii la unele abateri jus!ificate. In general, dar •• P-I,
1,hhhi iduisi s6ii@rii mefodei cgnifr@i@it., nu se regomania i4. l"'· d le productie normal, [ a (7.4)
t ·tar mari ale extragerilor. Pentru arboretele plunene $I relativ Plu- • jninarea f ond uiui
rf:~ e:e nu trebuie sii depaseasca, pentru inceput, 14-15¾_; ulterior "ar ese apicai is mi ..",9"".h ae «..
t s4,g;i reziia e giie eeririeii n.4$%p2?if; ore-
po ere,ste progresiv , pina la eel mult 1/6. dm volumul
• t t · arboretulm.
t· · f%,"au precedenie. D@r, ti ea ii i Gs, %%!ie
tn functie de intensitate, se stabileste si rotat ia, respectiv timpul
dua care se revine cu tiiierile pe aceeasi suprafata.. Ea depinde si d ill perID stre metoda de abia urmeazii sa fie apltcat ori se .a]"%"-
ii noa '. .. • tfd d t a a m-
productivitatea arboretelor. Dacii vom exprima intensitatea (p) prin ra tur tul aplicarn e1, neex1~ m . a: _concludente pentru a putea fi luate
portul p-= PlV,, unde P reprezinta posibilitatea pe perioad si V, v cepu ·derare. In aceste 1mpreJura~1, amenajistul este constrins sa ape-
lumul arboretului, iar cresterea periodic prin i R, unde i reprezint4 ill co~sIpa caz, la unul sau la mai multe din urmatoarele procedee :
cre$terea anuala, iar R - rotatia, atunci relatia dintre aceste variabile, Jeze, _uprocedeul modelelor de stfucturi optime stabUite prin cercetiiri
pentru starea normalii, cind P = i,R, va fi : :-- • cle conditii statwnale. Acestea s!nt cuprinse, de regula, in norme
pe ttpuri entru amenajarea piidurilor (tab. 6.3); se pot folosi si alte mo-
p = t,R, sau R = pV, (7.1) tehnice i;ucate in literatura de specialitate, elaborate pentru zona in care
v, ,
dele
5
Pu durea de amenajat. Multe dintre ele prezinta inconvenientul
Rezultii ca rotatia este direct proportionalii cu intensitatea tiiierilor : a:la r:tocmite pentru arborete pure, fiind necesare artificii de calcul
si invers proportionalii cu productivitatea arboretului, exprimatii Prin · ca smt d ptarea lor. la arborete arnestecate. Oricum, aceste modele· vor
cresterea anuala. Pe de altii parte, se poate constata cii intre rotatie si pentru
reprezenat aa f on dul de productie . normal in mod provizoriu, pina la sta-
posibilitate existii o interconditionare. Rotatia este atit o conditie a posi- I ••
.
lui pe cale experimenta 1a ; . .
bilitiitii periodice, cit si o consecintii a ei. · bilirea .edeul similitudinii. Cons ta in folosirea in mod provizoriu a
Rotatia mai este conditionata si de considerente silviculturale, refe- - proc d te obtinute pe ·cale expenmentala m alte arborete
ritoare la periodicitatea fructificatiei si dinamica procesului de regene- rezultatelor conclude',,, • conditii slationale similare cu cele ale
rare. Totodatii, la stabilirea ei trebuie luatii in considerare variatia ci- cu aceeasi compozitie, si"%%?",ii rezultatele obtinute prin aplicarea
clicii a cresterilor ; din acest punct de vedere nu sint indicate rotatii mai arboretului de amenajat._",,"",$[itate de gospodrire a unut col
mici de 10 ani. Asadar, teoretic, rotatia nu trebuie sii fie egalii in timp pe termen lung a gradinaritul" ,4 ·itati ale aceluiasi ocol, care Se
pentru acelasi arboret si nici aceeasi pentru toatii piidurea. In practicii silvic pot fi extrapolate pentru e ~ gim respectind conditnle pre-
insii se adoptii in mod curent rotatia de 10 ani, ceea ce constituie o so- amenajeazii pentru prima data in aces re ' -
lutie simplistii, contrarii cerintelor e'cologice de regenerare a piidurii. cizate mai sus ; . . . e El necesita urmato_areJe _op~-
- procedeul suprafetel_or tnd!cato~\a arborete sau numai parti din
7.4.2.2. STABILIREA POSIBILIT.ll.TII DUP.ll. METODA CONTROlULUI ratii : in padurea de amenaJat se iden~:fi tipuri de ecosisteme sau.tip~~

Formula de bazii pentru stabilirea posibilitiitii, dedusii logic din cele

·roreg, reprezenasve petri """ha sere sriii.
de conditii stationale, considerate,,£,%gi, at siai reener?"
g72%,ck.
a pro-
i;,rezentate anterior, este urmiitoarea:
,.i » rporn carat«ersttenor s r"hi sining,e "2%jg".%%4.-
de echilibru, a arborilor pe cat%g"" ale grafia pe I u Meyer.
unde: (7.2) cedeele descrise anterior (pct. 6d·. ), fpunc•iile
e ll i o court.. 5~,,lde l'lU este
• • sau anahtic
mica • • d upa una tunhilibru dupa acesste relatii Tl um arata ex-
I. reprezint cresterea curenta (anualii) in volum a productiei
totale; Cdttia reaiizarii_curbeler de "";ii re adesag %;{lie si siv-
1
obhgatorie, putin_du-'se ad?,pta $ 1981 1985) ; cr1teriileb~~te prin ob~er-
P posibilitatea (anualii) ;
Q o ma.rime care se adaugii sau se scade din crestere Perienta eivetiana (Sch&".5patrol-imiit4 se";f ~Ghere maxim4
in functie sensul si de gradul de depiirtare a fondu!lui cul\urale nu pot fi neglijate. "hid categoria d dii adaptarea un\ll
de productie real fata de eel normal. Vatii atente in arboretul dat, ep)tar - nu se reco~a~l putind denahll:a
ln mod concret, miirimea Q se determina astfel : care contine un arbore viabil ~a be r~ instructiuni, es ectiv. Distrib_uti:
diametru-iii& fixai coyvent%; {fr arr9,,," er«feet d
0-"r-".
a
a.3» sen~ul in care trebuie indrum: t;minarea voJumu.. arboretelor pluriee
Odat cunoscuta se trece la _e oscute, proP~11 inasurarea la-
unde: .

V • reprezintii baza prin metode dendrometr1ce cun se deter~llla pr!Il l e r Prin pro-
V·r
volumul fondului de productie normal ; (G iur g, i u 1979). Timpul ae tr, au Pr"""peccaosre
a volumul fondului de productie real ; timnii• • inelelor
' anuale pe probe scoase• cre~tere~
c in nsiderata
volUill eg ala ·cu cre!i·
marrmea penoadei stabilitii prin amenajament pen- .
ced {t calcula Sl Ate fl co
tru normalizarea miirimii si a structurii fondului d' e~ cunoscute, se poa e "bilitatea poa 221
de productie. • • Stributiei de echilibru. Posi
220
 )

terea, numai daca fondul real este apropiat ca miirime i;i structura de L a doua Si urmatoarele invent,,
fondul normal provizoriu. a formula cunoscuta : . rieri se aplica
azat Pe' " Poe4et ia
eterminarea marimii fondului de productie real. Pentru asigu,,
compatibilitath datelor in t1mp, se 1mpun mventanen integrale . I»- "hi±e
ll
admit si inventarieri partiale intr-un numar suficient de mare de sup se
(7.6)
fete de proba permanente, cu conditia ca suprafata lor totala sii nu~~- und', reprezinta volumul la sfirsitul perioaa . .
mai mica de 3 ha, astfel incit sondajul sa ofere suficiente informatij 4{ V, volumul la in ceputi ,"" gteroar,
pra manm.u $1 $tructur11 reale ale arboretulu1. Inventarierea se face p
categorii de diam.etre de 4 cm, incepind cu cea de 12 cm. Se apUca Pro:
E volumul arboriior e+.."""antenioare,
R rotatia. " in Perioada respect@a.
cedeul tabelelor de cubaj pe clase de bonitate (Popescu Zele tin Determinarea_ cre~terii prin procedeul istorie necesita
1.960) sau pe serii de volume pentru arboretele pluriene (G i u ·r g, i u' 1 (
1972, 1979), intrarea fiind data de inaltimea indicatoare (inaltimea ma;
• t grale sau partiaie
inte f·ti ..m supra
• f ete
t d le prob
.. permanentizat e.) inventarieri
a arborilor cu d = 50 cm, respectiv inaltimea medie a arborilor din ca- Calcul_ele se erectueaza pe categoru de diametre, cu insumari pe
clase de diametre si . pe ansamblul arboretulm. Procedeul este prezentat
'
,j

tegoriile 48 si 52 cm. Pentru prelucrarea automata a datelor sint indi- de Ruciirean_u,$1__ Leah_~ (1982). _ .
cate ecuatiile de regresie corespunzatoare. Procedeul nu trebuie schim-
StabiJirea manmu Q. Evident, pentru arboretele ajunse in starea de
bat de la o inventariere la alta. In· cazul in care asemenea modificari s hilibru dinarnic, caracteristica structurii pluriene gradinarite, Q= o.
impun,
in timp.este necesar sa se faca corectiile necesare comparabilitatii datelor Ic • azul in care marimea si structura fondului real nu corespund fon-
Determinarea cresterii fondului de producfie real. Se poate aplica
kn im, posibilitatea tr ebuie _sa fie asttel stabira sf
b' la normalizarea starn arboretulm. Daca V, este mai mic decit
i-
procedeul procentului cre!)terii in volum pe categorii de diametre, spe- \rt uleosibilitatea va fi, de regula, ,, mai~ mica at, at st a nlhdu s
lecit cresterea, sta 1 mnt 1-se
a

.U
cifice arboretelor pluriene (G i u r g. i u, 1972, 1979 ; Dis s es cu , 1976), Y•• P t rezultatele obtinute din formula (7.2), dar se tme seama ~1
Pe specii, in functie de cre$terea radiaia miisurata pe probe scoase cu m rapor cu b • t lv precum si de necesitatile de dezvoltare
burghiul P r e s s 1 er. In sisteme de prelucrare. automata a datelor vor egg,pg2i2"#!%.#SSS ±ii
1 ire is i#
fi incluse modele matematice c;orespunzatoare acestui procedeu. Un alt a semm~...,, ' - • • V i v., exprirnata procentual fat
procedeu consta in aplicarea formulei : ' in functie de aiferenta dire '',2,,, intre diferenta procentuala
de Va • Se foloseste urmatoarea re _a I alizarii structudi arboretu-
u,-u, 200 1001 (V r - V)/V, si perioada necesara norm -
p=--- lui (a) • '
,+v, t (7.5) f

unde : p reprezin<ta procentul cresterii in volum pe categorii de dia-

metre; v- volumul unui arbore dintr-o anumita categorie de dia-.
(V,
•
;_v.) 100 11..:._25 126-:-5~-
I
51-75 I
I 76_100
5 R
\ peste 100
6-7 R
metre ; Vi - volumul unui arbore din categoria de diametre imediat a (ani) 2. R 3 R 4 R .
inferioara. (Atit v cit si v, se ciltesc din tabelele de cub-aj pe serii de
volume) ; t - timpul de trecere, respectiv numarul de ani necesari pen- unde R reprezinta rotatia • ad°hd ptata aproximative, avm_
;«
- d un
da caracter ipo-
de normali-
tru ca un arbore, prin cresterea in diametru, sa treaca dintr-o categorie Rgzultatete astte1 obting"°fh};ie ii«cvate "%Gi.. fine
in alta de diametre. ln acest scop sint necesare prelevari de probe cu tetic. Sint necesare cercea", @acturg s ""%,,Giiieste di
burghiul Pres s 1 er. Cu aproximatie, timpu] de trecere se calculeaza • zare depinde in mare· ma_5u~a ui arboret. Mai exact, . ta
dupa formula t = N Rln, unde : n reprezinta numiirul de arbori dintr-o Proprie Particularittilor fi"",,44tali.
aproape in aproape, pe ale %%pp?Z Garro P; iiris "",,
~4 aruta postbag;
anumita categorie promovati in c.:ategoria superioara ; N _.:_ numarul
h, mod gocii se _Pr"qi ii as""?2 .iii,"%%%;
total de arbori ; R - rotatia. Rezultatele obtinute se compenseazii g-rafic,
avind in vedere ca procentul astfel calculat corespunde limitei inferioare
?
nu trebuie stabilita me 'C'er@ii z%% aiii»6
~i V n , ci si dup starea fon . u uetre. Evident, ns . ntroiulu1,
a categoriei de diametre. Cunoscind procentul cresterii calculat pe cate- %i calitatii 1ui 'pe clase de_dis' 1med} ??h#, is-
I

gorii de diametre, se trece la stabilirea cresterii in volum, dupii formula •

I.In important .. lor succe si ve. In C3Ul
factor d.e influeni,o• = aproxuna,
cedeul fonduilll· de
procentului : i, = v p/100. Prin insumare se obtine cresterea pe clase
de diametre si pe ansamblul arboretului.
Procedeul aproximaf1iil._ s dup pro e structura afla formula
Posibilitatea se poate determi~~ in conside:rocedeului se
In practicii se admite determinarea cresterii in volum dupa proce- cesive (Le ah u, 1984), a 1; 7 7)
deul tabelelor de productie ; el insa nu asigurii precizia ·necesai-a, mai Productie pe cagorii %%%& s forms' a.
"undamientai (72jP=I- ' , y.-!
ales in cazu] arboretelor pluriene si relativ pluriene. De regula, creste-
rea astfel calculata este subestimata. p.., I.+ a
223
222
terea, numai daca fondul real este apropiat ca miirime l)i stru.ctura de a doua ~i urmatoarele, inventa'. . . .,, ·
fondul normal provizoriu. La e formula cunoscuta : rteri ·se aplica
zat P" " Poe4el a
Peterminarea marimii fondului de productie real. Pentru asigu,
compatibilitatii datelor in hmp, se 1mpun mventanen integrale . a I»-- "-"± ll
admit si inventarieri partiale intr-un numar suficient de mare de sup/e
(7.6)
fete de proba permanente, cu conditia ca suprafata lor totala sa nu /- uncle : v2reprezinta volumul la sfirsitul Perio .
mai mica de 3 ha, astfel indt sondajul sa ofere suficiente informatii as le
v volumut ta tcepuni .,,,prose,
pra ma_~imii li_i !,tructurii reale ale arboretului. Inventarierea se face ~;
categorn de diametre de 4 cm, mcepmd cu cea de 12 cm. Se aplic"ii- Pro-
E volumul arborilor extrast _ei ant:noare; .
R rotatia. " "' In perioada respe+jg ;
cedeul tabelelor de cubaj pe clase de bonitate (P o p es cu Z e 1 et in
1.960) sau pe serii de volume pentru arboretele pluriene (G i u r g, i u' Determinare;, lcre(Jterii prfint prdocedeu~ istoric necesjta inventarieri I
integrale ·sau par~1~ et m suprafete le prob permanent#±a
1972, 1979), intrarea fiind data de inaltimea indicatoare (inaltimea me4j
a arborilor cu d = 50-cm, respectiv inaltimea medie a arborilor din ca- caleulele se efeetua8 P,2i de, fr«ire, gi wsna
tegonile 48 si 52 cm. Pentru prelucrarea automata a datelor sint indi- clase de diametre si pe ans am u ar oretulm. Procedeul este iirezentat
de Ruciireany_!l1__ Leah_~ (1982). " .
cate ecuatiile de reg.resie corespunziitoare. Procedeul nu trebuie schim-
StabHirea manmu Q. Evident, pentru arbore'tele ajunse in s\area de
bat de la o inventariere la alta. ln· cazul in care asemenea modificiiri se
hilibru dinamic, caracteristicii structurii pluriene griidiniirite, Q = o.
impun,
in timp.este necesar sii se facii corectiile necesare comparabilitiitii datelor t • azul in care marimea si structura fondului Teal nu corespund fon-
Determinarea cresterii fondului de producfie real. Se poate aplica
di ti, postbilitatea trebuie si fie astfei siiira hi a
tribuie la normalizarea starii arboretului. Dac V, este mai mic dectt
procedeul procentului cresterii in volum pe categorii de diametre, spe- v osibilitatea va fi, de regula, mai mica decit cresterea, stabilindu-se
cifice arboretelor pluriene (G i u r g. i u, 1 fl 72, 1979 ; Dis s es cu , 1976), P t rezultatele obtinute din formula (7.2), dar se tine seama si
pe specii, in functie de cre$terea radiaia masurata pe probe scoase cu mn raPo "ctura arboretului precum si de neesit#tile de dervoltare
burghiul P r es s 1 e r. In sisteme de prelucrare automata a datelor vor de stare~"i1 • Pentru situatia inversa, aceasta rnarune (Q) se stabileste
fi incluse modele matematice corespunzatoare acestui procedeu. Un alt a semm~""i' 1\11. • • V i v exprimatii jirocentual fata
procedeu consta in aplicarea formulei : ' ln functie de diferenta dintre'} ntre difereta procentuala
de V,• Se foloseste urmatoarea re _a e alizarii structurii arboretu-
v,-v, 200 1001 (V r - V n )IV n !ii perioada necesara norm , -.
p=--- lui {a) : '
v,+v, t (7.5)
Linde : p reprezinta procentul creliterii in volui111 IJ)e ca.tegorii de dia- (V, - V,) 100 11-25 126--:-50', 51-75 l\ 76~100 ·1 p;te ioo
metre; v2 - volumul unui arbore dintr-o anumita categorie de dia-
metre ; v1 - volumul unui arbore din categoria de diametre imediat
inferioara. (Atit v cit si v, se ciltesc din tabelele de cubaj pe serii de a (ani)
•
2R 3R I 4R 5R ,6-7R
•
volume) ; t - timpul de trecere, respectiv numarul de ani necesari pen- • a d Optataat aproximative, avm_
unde R reprezintii rota1;ia_ • d un
da caracter ipo-
de normali-
tru ca un arbore, prin cresterea in diametru, sa trea dintr-o categorie Rgzuttatee astte1 obtinuep2# aev4e, ""%zs iii4
in alta de diametre. ln acest scop sint necesare prelevari de probe cu ettc. Sit necesare cercet4r!_,","Ga rg "% Gsite di
burghiul Pres s 1 er. Cu aproximatie, timpul de trecere se calculeaza • zare depinde in mare· masura . arboret Mai exact,
dupa formula t = NR!n, unde : n reprezinta numarul de arbori dintr-o • •
Proprte particularitatlor f""f;{iaeiiai4.
arUl • ' ~A arts P3%3i
• · W'lit
", tea
anumita categorie promovati in categoria superioara ; N ....:... nwnarul aproape in aproape, pe cale %pp?iG esvarul %; Gicceife din r turil
i mod '@so±eii se_pa"Ta ii egg"E}Zs Gffi»,j%
total de arbori ; R - rotatia. Rezultatele obtinute se compenseaza g.rafic,
avind in vedere ca procentul astfel calculat corespunde limitei inferioare
~u trebuie stabilita num",]; a cruet,,a on»iii-t
si V n, ci si dup starea for% etre. Evident, ms
a categoriei de diametre. Cunoscind procentul cre~terii calculat pe cate-
gorii de diametre, se trece la stabilirea cresterii in volum, dupa formula
~1 calitatii Iui pe clase de.",,
tggort@tfa@ct@rep,{2}"s
aau . ntro!ulut,
re%z "ti, sw-
se. ! Cai s"%3ii y
O
procentului :i= v p/100. Prin insumare se obtine cresterea pe clase Procedeul aproxuna M •08 ~i dupii. proare structura afla formula
de diametre si pe ansamblul arboretului. Posibilitatea se poate determ1 ia in cons1de~rocedeulul se
In practica se admite determinarea cresterii in volum dupi proce- eye teaii, i@),, 2"Z'1i %9pi;; ao
deul tabelelor de productie; el insa nu asigura precizia ·necesai-a, mai Productie pe catgorii %%,}"ci sub for ( •
f1;1,ndamentala (7.2) P = 1 • .-"
ales in cazul arboretelor pluriene si relativ pluriene. De regula, creste-
rea astfel calculata este subestimata. • PI,+ 223
222
 Dac timpul a, in care urmeaz sa se lichideze diferenta dn,,, ! ILIREA POSIBILITATII 1N PERIOAD~ DE TRANStOR ,
• 7 A 2.3., STA~BORETELOR ECHIENE $1 RELATIV ECHIENE MARE
V V, se : exprim in functie de diametrul-'1imita (D), atunci formula
» $idevine
(7.7) - • •. A1N AARBORETE PLURIENE $1 RELATIV PLURIENE
·

P-I • ·um s-a aratat, marimea, structura - i ere t . _ .

+ ". "- 8
- v f(D) ((DJ DP%, areiel@r piurfaerie grid 7 ?", fops •
sau (7.'8) ec1 ic , El d • . ' 1 ua e ln congt-·
malj"",e re in acest eaz.Ele devin aplicabiie di,'{]," 1
'" ca • t • 1 t 1 . pa ce.ar .
P = I. + (m, - m,,) der% ,Gag la structuri evo ua e, ce Putm la nivelul celor relativ- 0
etele J Este necesar sa se elaboreze _modele specifice perioadei de'
(7.9) l"",,",,. Pina atunci, volumul de extras se stabilise a a z
Potrivit
$i m,, procedeului
obtinem : matematic al aproximatiilor succesiv:e, pentru m, iransfor

rneaza • rboretele echiene si relati echiene (imcluse in unitati de gos-

n a) La a odru gradinarit), cu virste de pinii la 80 ani (inclusiv), po-
2: v,, odarire de c fi constituita din masa lemnoasa ce rezulta din lucriiri de
m, i=1
sibilitatea va acter de transforn;w.re. Stabilirea cuantumului de extras
4(n-i+1) • (7.10) ingrijire _c1: ~ar ama de caracterul special al interventjilor, care trebuie
1
se face _ tmm , :e erea treptata a arboretelor spre griidiniirit.
n sa pregateasca re; l echiene si relativ echiene (incluse in unitati de gos-
.-25°_.,·=2
_1
» _
h) La arbore e e aid" - it). cu virste mai mari de 80 am pot incepe
podarie de co'dru jgT mar t ucturii echiene (relativ echiene) 1:1 st~u~tura
.n ~ 4(n-j+ 1) (7.11) , • ierile de transformare_ a Sr ces ce se desfasoara pe o per1oada mde-
unde: f rind s, P""pp%;Eh"Ca ksjiwss @iif@ ii

V ,, reprezinta volumul real al categodei de diametre i;

V n1 volumul normal al categoriei de diametre i;
numarul categoriilor de diametre •
#ii±±ff
centulm de reco
Se urmareste ca, PF"
·n stabilirea volumelor e ex ~ regenerare pe su-
,{«, ori s se declanseze
n 'd 1 • de pro uc 1 ,
j o categorie de diametre oarecare. calitatea fon u Ul • . f mare respectiv
Autor.u1 procedeului ,consi<lera necesar ca in citmui, de reaHzare a prafete man.• • • ut a procesµlm
' • d e translumul
or de• extras sa·
starii normale, imprimat prin intermediu1 expresiei (7.9), sa se reflecte Pentru perioada de inceP";; 4d este indicat ca vo
• 4 5 interven.11, - ·
!ii marimea intregului fond de productie. Pentru aceasta introduce -ra- pentru pnmele
depaseasca valori--
1 e. d a te de formula: . - - (7.13)
portu1
normal (k) dintre fondul de productie real (V,) si fondul -de productie
(V n). Astfel, formula (7.9) devine:
• • p = kV-r . . V _ volumul
maxim
de;P repreta yo%) "dikes@,Pg,{i, i; de g;].i·n m3/:;w. • r d probii
ta
('Z,12) '
real, in m • at prm rieri,j"%p%
deter";a - le 'ae
$ a recitare
tar ·
Dar, pentru ca mediile m, ~i mn sa fie' comparabile, este necesara ranente sg,p2, "%aj;i". are;
luarea in considerare si a suprafetei arboretului (Sy ; procedind astfel, · Testerea pe jumatatea1 a dupj ur%!° "ii
rezulta urmatoarea formula operationala : · • Acesta din urma se determin
. • - {
- numrul interventie'__
P-1. +;[m,-s.] a.12» - posibilitatea (limita m
xima) pentru : 1
1
Indiferent de rezultatele obtinute prin- formule, intensitatea taieri- 6
lor la prima interventie nu trebuie sa ·depa~easca 1/7 din volumul ·arbo- • , 1 a 110 ani
- arborete pma 10
retului. Indici de recoltare mai mari, de maximum '1'/6 din acelasi volum,
1
1
-
2.6
se vor putea stabili numai la interventiile ulterioare, pe masura ·dobin- !s , 6 .a.no a)
ditii de e'xperien1;a pe plan local .,in privin1;a conducerii arboretelor spre t
structuri gradinarite, in conditiile perfectionarii tehnologiilor de exploa- - arborete • de pes e" 11 Q ani
""" . (trecute. 9"a
1oat?","a {runtiirll

tare. Caci, este stiut ca daunele- aduse ·arboretelor in ·procestil ·de e:x;ploa-.
tare sint direct proportionale cu intensitatea taierilor. Se intelege ca, •
1 - cazu 1 ave»reel,
Pentru contro , m
@@"Gs "has
• entara• a_formrocedee, se cu stare a ar ste n~e _
este utila folosirea supllm le doua P •n raport t u vntor e
posibilitatea
la stabilita
posibilitatea totala. pentru arboretele cu structuri gradinarite se refera rez'u1tatelor
d • obtinute prin
, • . :.... coresI
",a" ",
egen
Re" es
efinitiva, cu justificarl cesului de r •. -
224 respective !ii dinamica pro •
 Planul se refera at1t di. la taierile grad· , . ,
!:;ar ca prin cercetari de auxologie si ecologie sa se stabileasca valori1 nsforrnare spre gra mant. Pe Un unarite • .propnu-zise cit .
«. •

optime ale indicilor de recoltare (k) pe tipuri de ecosisteme si teluri de de tra urrnatoarele obiective : ga reahzarea posibiuta,}1 la cele
4resc -- l, Se ur-
gospodarire. La arboretele echiene si relativ echiene cu consistenta sub rn - intretinerea • M
procesului de regene'
• • rare natu al"
0,8 volumul de extras se diminueaza in mod corespunzator in funct;ie de . te in permanena un semintis si un tineret . r " astfel, incit sa
cerintele silviculturale. eJ{!S .. ~i stadii de dezvoltare, pentru a se p t VI!i;1ros,. proport;ionat pe
Dupa primele 4-5 taieri de transformare arboretul va dobindi 0 %%%a procesutst cotimuu, de reroad!]","erg, aoiii«er i
structura relativ pluriena, posibilitatea stabilindu-se dupa metoda -con- ca 1 gradinaritul trebuie privit nu numai ?},7etioare. Jtr-aa&-
trolului, asa cum a fost ea expusa anterior (pct. 7 .4.2.2). v%f A si prin cea a semintisului indispensai""" structurii bome-
trice, ologic dinamic • pen ru as1gurarea echi-
La stabilirea si transpunerea posibiHtat;ii pe teren trebuie sa se aiba 1ibrului ec ... .' .. . . . .
imbunatatirea starii fiziologice si auxologice a arbcilo
in vedere extragerea in primul rind a arborilor uscat;i, deperisan1;i, cu • t · l · - r on or a;m -toate
defecte tehnologice, bolnavi, din specii si forme genetice mai put;in valo- tegoriile de d ia)'.Ile re, prm . ununarea buchetelor sau grupelor ex: -
roase, tinind seama de faptul ca tratamentul taierilor gradinarite, mai ca te degajarea exemplarelsr viguroase si bine conformate etc.. IS
ten .:__ propor\ionarea amestecului de specii in raport cu compozitia-tel
ales la prima si a doua intervent;ie, trebuie privit in principal prin prisma
d si promovarea exemplarelor fenotipic superioare. '
calita\ii !ii starii de sanatate a arboretului, extragerile avind mai mult ar Planul de recoltare se 1ntocme~te pe unitat;i de gospodarire, de re-
un caracter de lucrari pregatitoare. Sub raportul eficacita1;il funct;ionale,
inclusiv al product;iei de lemn mai important este crite:riul calitat;ii, decit gulda ~ pe O perioada de 10 ani, avind in vedere fiecare arboret tratat in'.
gradinarit. Planul se structureaza pe cupoane in ordinea cronolo-
sa se realizeze o anumita distribut;ie a arborilor pe categorii de diametre. c? ! a parcurgerii arboretelor cu taieri. Cuponul constituie o grupa de
Totodata se pune accentul pe promovarea procesullli de regenerare na- g1ca
b te ce urmeaza , a se parcurge cu -" • • -mn ace:1as1• an. N ormele teb -
taler
turala, astfel incit sa existe in permanent;a un semintis si tineret viguros arbo' ,4nesti pentru amenajarea padurilor (edi\ia 1986) stabilesc ur-'
care sa alimenteze continuu procesul de formare a structurii gradinrite.
In acest scop sint necesare extrageri pe buchete si pilcuri, dar si extra-
";;&,,i restrictii 1a constitiirea cupoaneior : 4j 4, ati srat«te eat
m?' .jlibrate si s fie formate din subpareele intregi ; b) marimea unul
geri pe fir. ma1 ec ~ . . 1• cu su rafata celei mai mari parcele, marimea
Fat;a de cele precizate mai sus, intensitatea primelor intervent;ii se
cupon sa fie eel put;m ega a !! ~ducerii taierilor si organizarii eco-
optima a cupoanelor sub r3P%"";$ ia; c) cupoanele si fie formate
incadreaza in limitele 12-140/o, limita maxima fiind potrivita pentru ar- nomice a exploatanlor fiind de tf - 'it taierile sa nu se ras-
boretele cu un procent mai mare al arborilor calitativ inferiori. . b t alaturate as e1 me . - r·
pe cit posibil din ar ore e . . ' distan\ele de scos-apropiat sa 1e
plndeasca pe suprafe\e prea ma ",,a decit cele mentionate immun
7.4.3. PLANUR\ DE AMENAJAMENT cit mai mici. Daca motive de alta n 1etuite din arborete dispersate.
se pot constitui $i cupoane anu@al %"; , a.mareste constftg3
ti si practuce lum e e
%
Esent;a planificarii amenajistice pentru codru gradinarit il constituie Din considerente teore ic_e ;,edere ca in fiecare cup~°:• ~o cit mai
intocmirea planurilor privind : recoltarea produselor principale, lucra- cupoane permanente. Se are m 80 ani sa fie - pe cit pos1f\-;;rborete·
rile de ingrijire si conducere a arboretelor, regenerarea, caile perma-
nente de transport forestier, tehnologiile de exploatare a lemnului. Dupa
eriras at arboretele tree
ropiate. in azt um"a%%~
%, A.oinre t "r "2232pp""". iris4
render%pip re»ivie,
necesitat;i se pot intocmi si alte planuri, cum sint cele referitoare la ame- • lor cu virsta de pma "e pe cupoane de_ gra·nteg,reaza treptat m
najarea padurii pentru recreare, ameliorarea terenurilor degradate si separat, far sa fie repart°' Asta de 80 am se 1
corectar_ea torent;ilor, recoltarea unor produse nelemnoase ale padurii s.a. pe masura ce acestea depasese '' « Aceast solu-
Aceste planuri reprezinta mijloacele amenajistice pentru cresterea efica- .- la de 10 am. · Uvi-
citatii functionale a padurii prin optimizarea structurii _arboretelor. Pr:_in cupoanele respective. ,- este, de regUl" . e ecologice ~1 .5 alt
In practic rotatia tier ,,gator auxolEff; a adopta si "
elaborarea lor, amenajistul este chemat sa promoveze realizarile de virf : d articularaw"- +enajjs
ale stiintei si tehnologiei forestiere, aplicind prevederile din normele teh- tie rigid nu cor.espun e P t De aceea, am on
nice pe specialitati si recomandarile din cea mai recenta literatura. De culturale ale fiecarui arbor~ • un, ecenalii atit pe•cuPda~
regula, se folosesc sisteme informatice moderne, in care trebuie incluse rot«ji, cu fusifiiriie ce se"?]a os»!%ti essei"" G-
$i modele de optimizare. Simularea cu calculatorul poate oferi variante ln planul o.e recoltare se ""Go»parcel% "ea m care %. +sat
. ·ela or 1 r • or . d la regu b
dupa criterii multiple. ' it9i pentru fecare P%{4area cg0mo,g Gists" "nuai e 3,p??
Planul de recoltare .. Pentru unitat;ile de gospodarire cu arborete mdicatii privind : cons d~\ie !}i eventu a1culul pos1 qtarea posibll
ajunse la structura gradinarita sau cu arborete echiene sau relativ echi- trocluse fin planul de pro . ate pentru_ c asigure reco
ene trecute de 80 ani, se intocemeste un plan de recoltare unic, atit pen- rtn norm@le tehnice me"%i ii?%, res, a»,",
tru produsele principale, cit si pentru cele secundare, recoltarea acestora rete; conducerea tieriloF: .4ii precon"° eral ";i, ecologic
realizindu-se concomitent. lntocmirea unui plan de recoltare a produse-
lor secundare devine necesar numai pentru unitat;ile care· includ $i arbo-
tatii fixate si realizarea struc a
x • au ns
un erg"CZ
bute &-
e as"
2.2
7
Aceste recomand arl •nci:P'II tre
rete tinere si de v1rste mijlocii, pentru care nu se planifica taieri de
S-a mai aratat, accentul zm ..
transformare.

226
 Slviculturale, pe ins@natosirea si ameliorarea calit@ti arboretului. A,,
pina la aplicarea tierilor si chiar in decursul aphcaru lor, pot surve ' • elaborind insii planuz de accesibiliza _ ·
schimbari in situatia arboretelor, de natura a mari sau a micsora posijj_
litatile pe arborete, preconizate prin planul de recoltare. %:.,'esii
l plan trebuie consii1; ." Phrtor r.a.
·zarea • o sarcin" . . , rea-
l •• forestzere. Prioritarid a een,
Planul lucriirilor de ingrijire si conducere se intocmeste pentru "i~a tucrartor de erptogtare. Amea,,
boretele tinere si de virsta mijlocie neajunse inca la virsta exploatabiJp
donate de baza _ale - tehnologulor de expld t Ul va Prevedea acele
tiitii de regenerare, dar cuprinse in unitiiti de gospodjirire de codru gra 9% Gasse arborilor, seminitjiii k $_ee in#;
dinarit. Un accent deosebit se pune pe caracteruz de transformare al i i&ors€ reei ii." ex&#""pijii 4..
acestor lucrari. Curatirile si rariturile vor fi de tip jardinatoriu. E!e se
realizeaza pe biog.rupe. Intensitatea riiriturilor este variabila in cadruJ
C",,"Gk Gr6ii@aret : d60hires arij? a..","gae Ca?'
""is sas fingrgt : aduni4fii hater i#$. "3,%2,gii#,
aceluiasi arboret, cu &copul realizarii distributjei spatiale cit mai variate cu + maxrme • d 200 m ,• utzlzzarea cu precadere - a • funicullrlre Pe dis-
a elementelor componente si pregatirii conditiilor de regenerare, in tan1e • e1 • d . .. me or, care
r

asigurii. apropiatu prin suspendarea sarcinii, , IT\_ontarea liniilor1 la dis-

viitor, in buchete, grupe si mici pilcuri. Obiectivul principal al lor este t nta de 100300 m una fat4 de alta _; colectarea cu tractorul numai pe
pregatirea arboretelor echiene si relativ echiene pentru a fi supuse ulte- ~- ·de acces permanente marcate pe teren, cu conditia A panta continua
rior (dupa atingerea virstei de 80 ani) tiiierilor de regenerare-trans- c~i u fie mai mare de 15°/o, aceste ciii fiind amplasate la distante de
formare spre gradinarit. Volumul de extras se va stabili in mod inductiv, sa n • t • z - · ·
80-200 m intre ele ; interzicerea colectarii masei lemnoase s fin
pe arborete, in functie de starea fieciiruia. Indicii de recoltare generali, d arbori intregz. Aceste restnctu smt mca msuf1c1ente sub raportul sil-
cuprinsi in norme tehnice, prezintii o valabilitate limitata pentru aceste v6cultural si ecologic. De aceea, amenajistul este chemat si stabiia
lucrii.ri, care au un viidit caracter specific, de transformare. restrictii mai severe, cu deosebire in privinta utilizarii tractoarelor 1a
Planul lucriirilor de regenerare urmiire$te cu preciidere regenerarea lectarea lemnului, pentru care smt necesare cai de acces (drumuri in-
naturala a arboretelor, realizarea de arborete de tip natural si cvasina- co t ermanente Este necesar sa se prevad conditia ca numarul ar-
turaI, amestecate, de mare stabilitate si eficacitate functionala .. Preve- """4;ti sa nu depaseasca 3% 1ar semintisui si tinereti #
borrlor ,va _a_ • • lt de 50. Delimitarea sectiunilor silvotehnolo-
derile planului se refera la completarea· regenerarii naturale, ingrijirea fie prejudiciate mai ml' ",,5ea proceselor complexe de regenerare
semintisurilor, ajutorarea regeneriirii naturale, impadurirea suprafetelor gice• trebme sa ~s1g1.1re optim1 timizfri, aplicarea tiiierilor griidiniirite
calamitate, refacerea arboretelor functional necorespunzatoare etc. Com- $i exploatare. Pnn astfel d_e op ta d alt tratamente cu regenerare_ sub
pozitia-tel va fi cea potrivita conditiilor stationale, fii.ra introducerea de prezinta importante avantaje, fat $ ",,,7 obligatii!e amenaJ1stu-
s_pecii exotice sau de specii autohtone cultivate in afara arealului natural dost dcPIL. 1cAs, 19)- )1%%;; a # ee i@iii6ii
de vegetatie (cu exceptia padurilor de interes social). Compozitiile-tel lui ca prin planul lucrar1lor de . e _P tab1·1easca toate restnc\ule eco-
standardizate prin norme tehnice generale nu pot da satisfactie pentru avansate' •
de recoltare a l emnu 1 u i si• sa
t s desfasurarea ·aceste1· ac_ti VI·tati· '
fiecare arboret ; de aceea, se va urmii.ri realizarea de structuri· comp.9zi- pgee ,sssorate g2pg .2% if%=i ii, 1
diniiritului.
tionale specifice fieciirui arboret, prin control pe parcursul aplicii.rii 'grii- fara ca daunele produse "%"Ci. ii@eerie @pg biectivii de
Jr tores@ere date Pe ace@p;]% $'ii cg;2 % ii» ?
Planul ciiilor permanente de transport forestier este indispensabil ; tiere var fi averhzate dm imp lt e-colectare la cerm.e e
se elaboreaza la nivel de studiu de amplasament. Elaborarea si realiza- adaptare a tehnologiilor de reco ar ·
$i ecologice.
rea lui devin o conditie esentiala pentru aplicarea grii.dinii.ritului. El se
Hhtocmeste pe sectii de gospodarire (unitati de produtie si protectie, sau
' pe unitati speciale de protectie), acordindu-se o atentie deosebita acce- • • UCTIE LEMt:JOASA
sibilizaril arboretelor incluse in unitati de gospodarire de codru grad;- 7.5. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE BIOPROD ,
narit. La elaborarea lui se var avea in vedere normele tehnice de profil
5i necesitatea colaborarii cu specialist; ~, acest domeniu. 1n pii.durile de TN CODRU REGULAT . . .. a cvasigriidi-
interes social se impune planificarea de drumuri si poteci specifice, in , •. • . ,radiniir1tul~1 $I tia amena-
gistica.
care scop amenajistul va colabora cu specialisti i arhitectura peisa- - • .. are m directs% 4ate in 1%%$, create
Cu toata evolutia viito odrul regulat va sint sau nu po te intew
anti, cs nai4 rs,2?"i %e ?", r,"?ii-
Uneori, adoptarea prin amenajament a gradinaritului este conditio- ?rt pad»nor din far@ "p;"
fig"%,,3 re,,p,,G
ifs-
nata de existenta in momentul amenajiirii a retelei cailor de transport "gate sodjiiie ri@care,,PP?l rime,"%k&is ""Zr
111
e
forestier. Cum multe paduri, pentru care se impune aplicarea acestui SIve. Vor fi avute msa d tie care sa e asupra
tare a procesului de biopro udc. ' reg~lat le ar . ,
regim, la data amenajarii nu au o accesibilitate satisfacatoare, conditia 1
invocata echivaleaza cu abandonarea g,rijii pentru mai buna gospodarire entelor negative pe care co . ru boret ale car Uie
a padurilor. De aceea, amenajamentul este chemat sii promoveze griidi- Protectie exercitate de paduri, • e, portiU;: cuJturii
de ar $'. exploatar
O
ncirituz oriunde el se impune din considerente social-economice i ecolo- ----- ·ca se in\ele;ivitii\i!Or
228 • Prin sectiune silvo tehnologt
. ea optirn § a ac!987 ) • 229
caracteristici asigurii orgamzaA c e a n u $.a
U.C.P.I.L., I.C.A.S., _1986 ; COP
 • Adoptind codrul regulat, amenafistul va trebui sl! 1(1,Se lioer~ su:fi~
ciente optiuni pentru viitoare evolutii in directia unor metode mai inten. t t reale a_ padurii cu cea normal; pe baza acestei ,,,,,,
ua\ie
il 'b'l'tat a m· ·1 d · ra1n, se
sive. Astfel, sint indicate cicluri mai mari, perioade de regenerar mat
tab e.,~te pos1 1 1 ea • t,c ·iteIJ oc
·iul de normali.zare "i Produc•·ie a pa"d urn. ..
s a cum s-a prec1za , en e~1 . . e normalizare, adoptat in cadrul me-
8l "
lungi posibilita-ti neepuizante etc. Procedind in acest mod, pentru multe
pi5.auri., codrul regulat poate fi inteles si ca o etapii de tranziµe spre regime Dup este eel al claselor de virsta (de fapt, asa cum vom arata mai de-
de gospodarire rnai intensive. todei,
parte, acesta nu este. unicul criteriu . folosit
. in .cadrul metodei). ,
Se cere dec1 compararea, In Pnmu 1 nnd, a structurii pe clase de
7.5.1. METODA CLASELOR DE VTRSTA , a padurii reale, cu aceeasi structura a padurii normale. fh +a
"i;;; stidiaz4 aoi raryrtii iinire supra arboretelor exploata-
7.S.1.1. ASPECTE TEORETICE $1 DE PRINCIPIU an"!'~
bile 1 or carede devin exploatabile in petioada data, cu marimea nor-
a a unei clase e virs "· +r s .

• . . .
Din multitudinea de variante ale metodei claselor de Virsta se va mal toda acorda o atentie deosebita alegerii arboretelor explo_a.tabil_e,
prezenta una sin.gura, respe.otiv varianta· romaneasca a metodei claselor Me ur enta lor de regenerare. Aceste urgente se stabilesc m
de virstii, adaptatii la specificul padurilor si silviculturii noastre. Dn, nr3PP%E. tabitiiiisi starei feri Gr&rei as s
functie le t • (capitolul 5). Prin urgentele de regenerare se pune m
cum se va vedea mai departe, ea se apropie de metoda amenajarii pa- rgeizat a,"""rsierii efiaci&ii fnciinaie
aplicare prmncip est .
durilor pe arborete. Metoda urmare~te normalizarea fondului de Produc-
tie dupa criteriul claselor de virsta. Potrivit conceptiei care sta la baza
ei, padurea constituie un mijloc de protectie ; posibilitatea reprezinta ONSTITUIREA SUPRAFETEI PERIODIO: IN RIND
productia padurii. In plus, metoda urmareste si indrumarea fondului de 7.5.1.2. C • , ·Uza sub raportul struc-
d • • durea se poate norma . . . di
productie spre starea normala, ceea ce perm.He cre~terea productivitatii In spiritul metodei, pd , olteaza si_se regenereaza periodic
si optimizarea productiei padurii (posibiliiat;{j t .. ei pe clase de virste!. daca ~e ~eciormala. fo acest scop, ~enaJda-
ur11 1 ·cu o clasa de virst • . iate ca marrme e
Specificul metodei este caracterul ei analitic : S€ lbazeaza pe studiul suprafete ega e • t • uprafete-periodice. cit mru. ap\~P (S ) este egala cu
aprofundat pe arborete sub raportul starii lor, uimarindu-se indrumarea mentul va ~onsti.i1 ~ suprafa\a P,eriodicii norma atru •aeterminarea ei
fiecaruia spre starea normala, cu precizarea tuturor masurilor hecesare cea normal. Eviden de virsta normale. Asadar, pen
in acest scop. Prin sinteza se obtin : imaginea de ansamblu a padurii; suprafata unei clase · (7.l4)
se aplica formula - .E...
masurile generale de organizare si planificare ce se impun. Prin aceasta,
metoda claselor de virsta se deosebeste fundamental de metodele rigide s. - P r
ale afectatiilor. Caracterul ei cultural este cea de a doua caracteristicii
esentialii a metodei, putind fi adaptata la cerintele silviculturale, indeo- unde : • +arul
. . in perioada ;
anilor cuprinsi
sebi la perioadele de regenerare necesare, care pot varia de la un arbo- inta numar d ...
ret la altul. Insesi metodele de regenerare (tratamentele, in sens restrins) p reprez1 prafata pa uru , . »lutie se
S _ SU , . Ultiroa so .
pot fi adaptate la specificul fiedirui ar.boret. La amenajare, supra'fata
arboretelor destinate regenerarii poate fi revizuita dupii nevoi, [n ra,port cictlul
r ..,., ,.1;,; se constJ-,ui a. ae • 2. oase
+ je per1oade
au""aaroes : s. iii94°care or-
cu cerintele spedike 1111omentu1ui dat (in functie de modificarile inter-
-
De regl .,ite, amestecUT!i de ralim
~, g;le de' go spodanre ,n
venite in starea ar,boretelor,, de dinamica procesului de re,generare, de adopta pen_trn "j,"%ii ?j,± .ace ares
schimbarea unor baze de amenajare etc.) ; :prin aceste insusiri, metoda pre-
zinta o accentuatii flexibilitate. Toto-data, ea poate ifi adaptatii $i la cerin-
a4g 1 g?"
mate renfi " #ii
» @ii,%a $fj,,2d@@, jj,
degg%%ice,j "% ejij%%,,'
g
iele n:irmaliziirii piidurii sub raportul-fu71.f:fiilor de protecµ,e, <prin f.aptul tn carat ug,,Gr@ff;,[Ra f; ts4if! pp?3.'
ca analiza si precizarea masurilor
de arboret. · de gospodiiriTe coboara pina fa nI:vel 3.s.En4,,g"%2" 6 #i.j is iyfjz±. ±zig,-
)
i azat %"",3ne 4 de "; rs' <~ivinii»
·'
l
I
ln principiu, meto1fa necesita urmatoarele operatii : a) se stabilesc
struct\]ra reala si structura normalii a fondului de productie pe clase de
de a0a. 1a,g% ti ra,,z in vedere
se stabileste i!";;;4a ciar"".. .
, . . rmal eind
va fr no slnt egal
\ virsta, in raport cu ciclul adoptat (de regula se formeaza clase de virsta or, orind as"%?ii""%p,";hi ae, Py%%$'is;de-
de 20 ani) ; b) se stabileste posibilitate pe suprafatii, fo care scop se mita virstelor explo 't riul ales,_ fo ·n !unct1e de i structura re xploatab1le
\ constituie suprafata periodicii in rind; c) se intocmeste planu] de recol- 1w.gr,pg25Gigi.%i ; sci.. ii
tare si se definitiveaza posibilitatea pe volum. 1 de .~Graf@f%;i6.
v1 ' +;,; De c • supra cr<£,punzaGara!&,,k
, +ei pen -
toate clag}; is;dj 0
Potrivit metodei, posibilitatea reprezint/i atit productia pi'idurii, ~t reprezentate£ ii , 'ii sp,,"Giff. Gisi
$i mijlocut eficient pentru normalizarea ei in vederea cre§terii e:ficaci- ease de_? 6ii j? Grs;%ti sf " " iior"
ti'itii functionale. Recolta anualii (posibilitatea) este interpretata ca o so- este mai ma",,j. in aces roblema far4 con" 231
lutie optimizata pe planul restrictiilor impuse de principiile fundamen- de virsta • norm
d repre zinta o p
. nu e ste posl -
tale ale amerw.ji'irii piidurilor. Cum scopul metodei este normalizarea dice in nn . de multe on, .
' fondului de productie in ansamblul lui, devine necesara compararea si- Formarea ei, ..
prafetelor periodice, fapt explicabil. daca se are in vedere ca pii.durea de • ·t din urmatoarea perioada de, 30 . ' -
amenaja~t este considerata ca sistem, in cadrul caruia oric rnodifi-· • deflc1 d - • d d . - ani sau;a eve t .
care esentiala a vreunei parti din el poate mfluenta a~upra ~lteia sau Jtll atoarele oua penoa e _e cite 20 ani, s~ ;./- .. n Ual~!or deficite
chiar asupra intregului. Desigur, nu este vorba d spre 1~tocm1~e~ unui
a ii sub raport eclots, deii ,",isii ; ar-
7 ; d1n:ipotnva, Prin b0$" {4, arborete incadrate in ultima urge# Putin norma!a, res-
plan general fix, ca in cazul metodelor de rep~rt~tu pectiv !:sta restrictie, unita.tile de gospodariree [~generare (Pct. 5.7.10): _
amenajari decenale succesive, ~u~rafetele pei,:10d1ce dev1_I?, revocabile ; ri {'jje naturale si cvasinatura, stabile sub "Ta surf1us de_ arborete
constituirea acestor suprafete periodice reprezinta doar un mtJloc de calcut feltploa_~erate ca excedentare. - Por eco!og1c nu vor
$i de control in vederea asigurarii continuitii.iJii pe ci:clu prin a<loptarea i cons1 C ·t~t·z d d" .
azul uni a, z or e gospo arire considerate excede t . ,
unei corecte posibilitati perio4ice pe suprafata. In conditiile ae prelucrare • a) •z i pnnc • • • f periodica
. , in rindnnuaretrebu·
n arbo..
automata a datelor, problema se rezolva cu multa usurinta. La constitu- " ete e xploatabzd e. ·itn 5tide
_ 1pm,
Suprafata
A le sa
r_ mai mare 1ect mntunderea normala a unei suprafet Periodice. Dar,
irea ei se urmareste, pe cit posibil, si asigurarea continuitatii Productiei · ,",,{ele _principiului_ productivitatii, se admite totusi dei ".
pe specii principale apte sa produca sortimen te valoroase. Incadrarea eel
in nmu lt 20
. r·.11 .• de mtmderea normala a suptafetei
primelor doua suprafete periodice se face tlupa criteriile aratate ante- urmatoare1 relafata .
periodice, potrivit
rior, referitoare la urgentele de regenerare. Cu toate acestea, metoda nu
reclama un plan general 'de recoltare. ,xcedentul l-10 11-30 31-50 51-?071-90 91-1-10 111-130 131-150 15111
La constituirea suprafetei periodice. in rind se procedeaza in mod ra\ii de
pest,
,diferentiat, dupa cum unitatea de gospodarire este considerata exceden.. normal_% :,:o__ f--,--i---------.-------
taro. sau deficitara in arborete exploatabile. Excedentare pot fi conside- factor mo-
rate numai unitatile de gospodarire farii. restrictii functionale impor- dilicator (k) 1,02 1,04 1,08 1,11 '
1,14
1,19 • 1,20
tante, respectiv cele constituite in majoritate (peste 750/o) din arborete
incadrate in tipul VI de categorii functionale (tab. 3.1 si 3.2) in care Asadar, in acest caz, incadrarea maxlmii a suprafetei periodice in
exista un surplus de arborete exploatabile dupa acoperirea eventualelor rind va fi :
deficite de arborete in urmatoarea perioada de 30 ani sau in urmatoa-
rele doua perioade de cite 20 de ani. !n conditiile mentionate, starea _de (7.15),
excedent si marimea acestuia (E) se determina dupa algoritmul prezen-
tat in tabelul 7.1. Suplimentar intervine inca o restrictie : excedentul de unde:
arborete exploatabiie, ramas dupa acoperirea in ordinea urgentelor de a reprezinta numarul de an
i
regenerare a necesarului normal pentru prima perioada si a eventualu- ai penoade!- , ...
Tabelul 7.1
S - supra:fata padurn; .
Stabilirea starii de excedent
- ciclul. . . r mai adauga ur_matoa:
r
Normele ajarea ,padur1lo
tehnice entmu a].iii@e .·
sii6ii","Cai ·toare sa poata
nor-

condltil
30
Unit8.\i de gospod5rire cu pcrioadc de ... ani

20
me rec:_niecip
fi incadrata cu eel put;n
"p);"
1kiri "%,"%Gs@ii
. da a II-a sa nu. ·-imea excedentul~ ~
lllarimca cxccdcntului condlt.ii
miirimca exccdcntului
ppgey cs.pegs, g%$ #ii ,25@tij "
PrIma cu mai mult de "tii din perioada a adaugii. jumatate
E=s,-s, S,>s, Pentru stabilirea posibilitat afata periodic@i,,aadopt@,,aate i
S 2 > s,, lor incadrate in aceas_ta supr spunzatoare perJOspunzatoare: ~c- in rind
(6, + s,) > 2s, "resproa@@iii rincip,"ft6ii! pg"Z!ii rioii°
> s,
S,
Se in\elege ca arbore se includ in' ent de ar-
6, + ,)> 2s, E = s, +s,- 2s, s,> ••
pr_ima urgenta de regenerare, . rate fiirii exc~d: decit i~"'
8<s,
> s,.,
S3
E=s,+s,-2s.
Indiferent de intinderea lor. aware em9j%,]"i ma "%. are in
6, +5,)> 2s,
p cu 2,%.ii jg."$5iii' ii
mtge
borete ertoataue. 59%;2#sir9%;Gris ;pp?Goin;,,g"
S,> s,
" <s, "ngeres or4ii @ym,"dk±re_+, h?"&sip;""di';
Unde, 6,+s,+s,)> 3s, Vedere $i posibilitatea de • e s fie ma! esive, 1!-1'~-~atea pe ~~1U:a din
3trgr id@re @+,"Pg,",,ii " sip%;4is9j -
•• reprezinta intinderea normala a suprafetei p.eriodice i S1, s2 $i sa - supra- in aplicare principiu! g""le ne?%; # rapor a un· contro
fetele arboretelor care devin ex,pJoatabiie respe<Jtiv n Prima, ·a doua si a treia
1
"mete acel@iasi ring]P", nu; kcifies
perJoada
$i in condi\ii'le
norme tehnice respect/ini vi.rstelor e:xu,Joptabi!lita\ii oficializate {Prin· lege
de speciiali'tate. II-a
• perioada
PFIma • $i urmatoar
. aceas t"a restricti · aas
perioada ; prm ' ,
232 Unuitatii pe volum.
 In suprafata periodic4 in rind se incadreaza numai arborete exp1,
bile sau care devin exploatabile in penoada de valabilitate a amenajam,,_ in primul deceniu, pentru care se calculeaza pc,sibilltatea, poa~ fi
tului. Ca si in cazul precedent, arboretele incadrate in prima urgenpg ,, %,2$,fl''i calculat asa cum s-a ar4tat mai sue. h Gd"C {'
regenerare se in.dud in suipro:fata pen•odka m rlnd, Indiferent de intinderea
[or. ater, indicii de recoltare, referitori la Primul _deceniu, fie st4iii4
P"; enir fiecare arboret eiabii ants i iC #"
1
p~ • e:n rind). Totodata, unele arborete se pot afla in dlferite etape ale
Pentru ambele cazuri, un criteriu mai sever, util la_dimension,
suprafetei periodice in nnd, este eel al suprafetei minime la ezploat;} dica ului de regenerare, fiind necesara introducerea fn calcul numal a
pr~t: 0 rfuna$i pina la implinirea perioadei de regenerare stabilita.
tate, potri'Vit
nuit:ttii urmafurului
J)I'()gresive : algoritm care pune ,in aiplicare
, <principiuJ conti-
aill cu luarea in considerare a acestor precizari, se aplica urmatoarele
a procedee de calcul :
S
meas a mun]•
, [~ S1 + 8:, '.--;...,-'
S1 + 'a + s, , . s1 + So + .. , + 1., ] dou a) Procedeul inductiv (analitic). Se bazeaza pe insumarea volurnelor
a,'a,+a,' a,+a,+a, a,+a,+...+a (7.16 a) p051bil de extras in pritnul deceniu, stabilite pentru arboretele exploa-
unde S., reprezinta incadrarea maxima a suprafetei periodice in rind . • l ·ncadrate provizoriu in suprafata peno • di ca• •m nn• d •, ~ t ~ volume
1, $, 5...s,- suprafetele arboretelor exploatabile in perioadele 1$' tabile l • • e teren in baza indicilor de recoltare (exprimati procen-
••• , m ,S1+s+...+S = S ; m - numarul suprafetelor periodice consti- se determma •p
l entru fiecare ar b ore t m• parte) · Indicii de recoltare se stabilesc .cu
tuite; a,, a2, 0a, .., a,- nurnaruJ, de ani ai !J)erioadelor 1, 2, 3, .. , m; tua p • ·imii rioadei speciale qe regenerare, a peno-
a1+a+a4 4...+a, -r);S- suprafata unitatii de gospod luarea in cons1derare a mar»
- ul •
Per
esar de m erven ,
tu· a marimii si perioadei de
·
Pentru unitatile ae gos,podiirire cu perioade egale (a, a,=a,, -. dicitatii si numar m nee 5 7 2) I ~ padurilor de molid, situate
a), se poate aplica :urmatoarea formula sim(pli!ficata : alaturare a parchetelor (pct. 7•• ; • • i_ ostaerare si restriee
P
!n zone ericlitate frecvent - • ilde vmt, se "
La adoptarea pos1
silitatii
l
definitive valoa-
t'
impuse de succesiunea taier or. . ita, indeplinind rolul de restric,1c
(7.16 ) ea• -~cestui indicator nu poate ft deI)a!il
r aC • •sere ali zeaza,~ ~i un control suplimentar al
Depasirea acestei incadrari, cu cel mult 200,, poat fi justi'ficata silviculturalii. Pnn progn~za nii ale perioadei adopt.ate. '· - e
I numai pentru unitati de gospadfu-i-re considerate excedentare in arborete ~'-uita.+ii pe urmatoarele <lece ta calculele se efectueaza. P_
' (
exiploata:bile, in oonditi,He ;precizate anterior (rpag. 232) ; resipectiv conunv D data aceas , . • d potriVll
b) Procedeul· deductw. e . afa•a periodica m rm '
233.- k S max, ;pentru care k se stabileste dupa relatia tabelat la pagina
SP ansamblul arboretelor me • luse m supr i
formulei:
Criteriul folosit asigura continuitatea pe ciclu. Acest model poate fi
adoptat si pentru controlul continuitatil de volum, folosind criteriul volu- (7.17)
melor minime la explootabUitate (G i u r g i u, 1978). Dar, in acest caz,
calculele au un pronuntat
evolutia auxologica caracter ipotetic; ca urmare a incertitudinii in
a arboretelor.

7.5.1.3. CAlCULUL POSIBILITATII PE YOLUM in care: , ' . . !use in su-

exploatabile, me cu taiert,
v, l arboretelor ";;,j, neparcu"° ,_idica
·.t volumu • di • m rm ' 4a Ior ,,---
reprezn" ~fa per9%,,_{ ii crestep%, 4retelor
Suprafata periodica in rind, stabilita dui,>a cum s-a aratat mai sus, • pr • • at cu juma este numaru
reprezinta posibilitatea periodicii pe suprafatii. In raport cu ea, principial, me9"__,n, se,¢. ws
se poate U!;or calcula posibi!itatea periodica pe volum prin insumarea (iel,~toare lui l • bile inclus_e . . al
corespw= • exploata u taier1 $1
ar
volumelor ariboretelor incadrarte in aceasta suprafata (fn ordinea ur,gente- v., 1umu1 boretelor • • d , parcurse
• • in rm . ·tatecdin cre~terea
.
lor de regenerare), Ia care se adauga jumatate din cresterea productiei
totale -pe perioada Tespectiva. Posibilitatea anuala se obtine prin raportarea
$i@ij.
celor de
pi%$?$"2.
• 1 ..., -rr ' . V ) .
«vi

sumei volumelor respective Ia numarul de ani dnclrn i [n perioada. Acesta I pe riodica (J "F' ' zatoare Iw J ' erare adop--
1 'or telor coresP'.111 ·oadei de regen
este cazu1 eel mai simplu, dar rar intilnit. In, cele mai frecvente cazuri, arbore ai per i
+i re-
1arul de am ) • . i pentru
in analiza se impun atentiei importante considerenie de ordin sil- 10(

vkultural, in primul rind cele referitoare la marimea si perioada de %i;lj,"a

deanI
".±if
n, numaru telor parcursec• •ii!or lcl.--..
,,,..n, ..,,. -
alaturare a parchetelor, la constituirea succesiunilor de virste, la adapta- generarea arborerespectarea restricR 235
rea intensitatii extragerilr la particularitatile arboretelor si ale dinami- • ut· cu
de re fac ' •·
cii procesului de. regenerare etc. In aceste conditii, volumul posibil de
234
 Pentru unitati de gospodarire_cu suprafete periodice in rna ,,, cresteri, care deocamdata nu se pot determ· · . . -
drate numai cu arborete exploatabile neparcurse cu taieri, se po4i ,{ ati Pe ai ales pe termen lung_. De aceea, Pentr~n: cu suf1c_1ent_a Pre-
urmatoarea formula simplificata : ca eizie, m dezvoltare a @menajamentului ran, __"ala si viutoare
ggp%.$is, id1j.,p;pi kt#
silvicu •
P • rea trata1!1,€nt_elor cu perzoade • lungz. de regenerare
an Ofmet1Z(!tµrale
.od 1 $1 ri

'l irsta este pe d el!z in

lica • Justificata
• 'f. - - ca metodd de baz . ' pen4a regle-
C as.-
1
lor tarea procesului de bzoproductze lemnoasa in codru regulat. .
ex rnen - u ma·t a 1 · · · ·
(7.18) Sint insa necesare urn toarele precizari si rezerve : a) meta4 +,
Pe regula, rezultatele obtinute prin aceste doua procedee ta b • aplicata padurilor cu arborete pluriene si re1at4 pluriene, Pen-
tre me e mai adecvata este"'metoda controlului, expusa mai ,inainte. (ln
specifice metode1, sint d1fente ; ca rezultat final este zndicata valoarea _ tru ca~trar asa cum s-au petrecut lucrarile anterior, metoda claselor de
minima. Aceasta solutie asigura deopotriva : a) respectarea restrictiilor g%[!"iriie miijlocii amenajie '& lichi<lare a arboretelor cu
silviculturale referitoare la regenerarea arboretelor prin tratarnente 1
V:L-l"S ~- naturale evaluate, .de transfiormare a lor in arborete echiene
adecvate; b) continuitatea progresiva, garantind pentru urmatoarele de- struct hiene de eficaoitate functionalii redusii); b) aplicarea ei tre-
cenii ale ciclului o posibilitate cel putin egala cu cea stabilita Pentru b relatrv _ect_ u 'adoptarea unor tratamente relativ intensive (tratamen-,
~i • asocra a c • · · · de
primul deceniu ; c) respectarea principiului ecologic, in •sensul ca aceasta U",j progresive, tratamentul taierilor succesive # margm_e .
ofera cele mai mari sanse ca dereg.Jarile echilibrului ecosistemelor fores- tul tarerr or I? d 1 ngi de regenerare astfel incit metoda sa contribuie
tiere sa fie nunime. In plus, metoda necesita prognozarea posibilitatii lmasiv) cu perioade,"",,i 4oretelor in vederea trecerii 1 vitr 1
pentru urmatoarele decenii. Este de preferat ca aceasta prognozare sa se a divers1f1carea structu d- • • pa· durilor .. c) prognoza posibilitatii
• de gospo anre a • b' · ·
forme super10are • • • nindu-se cercetiiri pentru obiectivizarea
realizeze pentru toate perioadele decenale ale ciclului. In acest scop devin
necesare metodele moderne de simulare cu calculatoruL Totodata, nu
are y caraeter_oriep8$";
•• d) calculul posibilitatii le r
3""Ed kn#die v4'rci or@ii sis
ndare in cadrul unm_ mo e
constituie o piedica in ce prive~te orinduirea in spatiu a tAierilor, in
vederea asigurarii stabilitatii padurii in ansamblul ei. kiri iiffy pg%% %1 ff-
ln baza analizelor multilaterale efectuate se ajunge la determinar.ea
as rapp"2 %7'.,'5±@?jj
cesare cercetari pent
##i.±, •
de-a lungul ciclului, fl m ft ie conditie
suprafetei periodice in rind, in functie de care se calculeaza posibilitatea trolul continuitatii _pe _""],id de produetie cons«tu O
(provi~orie) definitive.
posibilitatii ~i se'intocme~te planul de recoltare, care permite stabilirea
pot_,gg,], ""hf is + viii%, a pas»ea»
fundamentala pentru". aracterzeana mp"$%,,,,hike ii
Prin flexibilitatea ei, metoda claselor de virsta poate fi adaptata la Prin flexibilitatea ce o . de aceea neces1ta e or noze; dar, aseme-
imprejurari felurite. Nici nu exista o metoda tip a claselor de virsta. De mgi rd@se de lg1/%%2"; cf@re," %, » ii s
altfel, ii:i diferite tari metoda se aplica in numeroase variante. $i va- •
informatizarea er, maif' a ·1
es·odatii prea mari ' daca .
• or 1 me -
rianta descrisa de noi este inedita,. fiind adaptata la cerintele actualei · nea efortun nu . ~ a osibilitiitii.
etape de dezvoltare a silviculturii noastre, indeosebi prin : largirea posi- mai corecta sta 6 il!re P -
bilitatilor de a raspunde 1 perioade lungi de regenerare ; introducerea
indicatorului de posibilitate dupa criterii silviculturale ; modelarea ma- • STABILIREA POSIBILITATII
tematica a stabilirii suprafetei periodice in rind. 7.5.2. ALTE CRITERII PENTRU SUPRAFATA . 'tit cu mai multe
De regula, metodei claselor de virsta i se ataseaza si alte cri- CU CONTINUITATE PE - . litate s-a imboga,fi luate in con-
terii de determinare a posibilitatii, fie cu titlu de control, fie chiar ca • • • erafura d~ specia rafata,-care. pot dintre acestea.
1y at9mu1,im,""fii,e.2ii ,,{GCii,a-
elemente de baza. Astfel, in tara noastra, s-au folosit suplimentar inci'i prcetee ae _a@pg" £,# st"",: Ga.e,pi$; "cs
5-6 indicatori de posibilitate, bazati Pe cresteri (cresterea medie, cres- siderare 1a stabilire% ",,,, O sci sh,}%ii tor
terea medie la exploatabilitate, Dosibilitatea teoretica", cresterea ind- • • - xzmarzi
Procecleul, apr_o tiilor succe".,cl
• • e al posi'bilita
t · u, l
catoare, fondul de productie normal,. volumele arl:ioretelor exploatabile
~i preexploatabile etc.}. In literatura de specialitate au fast inregistrati tematic al aproxl_l;:u original de · - , +f,)) (7.1
elaborat un proce . 1 (@, +f + .. · 9
peste 60 de astfel de indicatori. In etapa actuali'i, rezultatele. obtinute
ul • • • / • .+ - 1 f - su-
dupa metoda claselor de virsta se confrunta si cu rezultate ale aplici'irii
altar modali_tati de calcul _: procedeul aproximatiilor succesive ; procedee m, .ei • 1 [ n
-! +t • • r .
.
deceniu ; I . ei
bazate pe cercetari operationale, Drocedeul cresterii indicatoare etc. •
p = f +2
r•• • tea pe s . . f - supr
uprafata, pe afata penultun
Din cele prezentate rezulta ca metoda ·se indepi'irteaza de schema • - osib11!ta 10 an1 , 2 ")
in care : p repr~zmta Pde virstii, de . Jul (in decenu . -
rigid a claselor de virsta, astfel incit este pusa in discutie insasi denu- Prafata, ultimer
• • clase ·s.a.m.d. ; r cIc
mrea ei (Ru c ii re an u, Le ah u, 1982) isi pastreaza totusi denumi- • ,
dase de virst de• 10 anI ~- 4u .

rea conventionalii (traditicinalii), indiferent de ponderea ce-i revine cri-

teriului claselor de virstii la stabilirea posibilitiitii. Acesta din urma este . ... tische Fo»rstw. 12/1
-• Sozialistis
intotdeauna necesar, el oferind informatii mai certe decit indicatoru ba-
236
 ,
I '
11'1
I I
Modelul deterrninist prezentat, aplicat in practica amenajarU Padu-
rilor din R. D. Germana, conduc·e la supraestimarea posibilitatii in pr Procedeul OPAL (Lucas, 1978, 1981): Ca . J _ . ·
mele decenii, mai ales la unitati de gospodarire cu excedente de arbo. r ge conceptia potrivit cureia pdarea nomki"_'en, Lue,
rete exploatabile. Alta deficienta se refera la faptul ca nu s-a dat ex-. %2%Gil@ra a arboreiei@r's i@a4,",g triii R
plicatie teoretica folosirii procedeului matematic al aproximatiilor succe:.
O "ad#ii rmale introduce eien6nit& sth±st #ii#.2;im6e-
sive la calculul posibilitatii, el fiind in discordanta ' cu cerintele eco1 _ ' 1ul torilor
P dereg 1 a t on.• ffin aceas ta cauza- recoltarea
• • ' se· produce
c atite actiunea
i . te
gice si ale principiului continuitatii (progresive). De aceea; in~i~i autorii 0 "ff"aa sirsta sorespuz4tore ff@ii iri i'.$.":
procedeului au convenit sa-1 inlocuiasca cu modele nedeterministe Per- ci~ !i matematice !)l ~tatistico-matematice avansate (multiplicatorli La-
fec\ionate care si:i. asigure continuitatea pe ciclu, af)a curri realizeaza mo- to e n g e metoda simplex, metoda celor mai mici patrate, teoria proba-
delul OPAL
prezentat mai (Lucas,
departe. 1'981; Kurth Di'ttrich, 1986), care va fi ff s.a). Modelit nedetermiiist eisorai siabii ii.
b nform principiului continuitatii progresive, pent perioada de prog-
co • egalii· cu ciclul. Are insa o valabilitate linµtata doar la paduri
Procedeul Anucin• .In baza cakulului integra!l, An u ci n, (1962, •• pure, gospodarite dupa conceptia taierilor, rase. Cu toate acestea,
1977) a elaborat un procedeu de calcul al posibilitatii pe suprafata, care ; ace eierente noi care deschid 1argi perspective giii i'
se bazeaza pe urmatoarea formula (pentru paduri cu ciclu de 100 ani) : a • neconformiste 1n amenaJament, in directia modernizarii lw.
toarep$1 cedeuz' romd.nesc al aprorimatiilor
• • • · 1n f orma sa 1m,.
"Z succesive. · '"al"~
P = 0,01(0,2S,7+{0,6S, + S, + 1,4S, + 1,85,) (7.20)
(Rucarer_o a n u , L e a h u • 1982· •' Le ah, u, (1984), procedeul se bazeaza
in care :S,,
mi:i.rimea S....S,
lor fiind reprezinta
de 20 ani. suprafetele claselor de virsta 1, 2, ... 5, pe urmatorul model : . -

Aplicarea formulei (7.20) conduce la epuizarea rapida a padurilor

mature. P,-s.'-i]±?( 1) i.,
(7.22)

Procedeul Moiseev-Komkov. Se ia in considerare necesitatea asigu-

rarii continuitatii pe suprafata pe o perioada indelungata, tinind seama • unde• : P, reprezint4 postbitate4
• • •
lumul la exploatab11itate calculat la 1
% ?"!f
afata.
# k _ raportul
'nae dintre vo-
a@ caracteristiclle
diu la hectar al arboretelor ex-
de suprafata arboretelor incluse in cea mai deficitara clasa de virsta,
indiferent de pozitia ei fata de clasa de virsta expioatabila, a$a cum medii ale padurii reale si de volumu me fate ·it tii de gospodarire;
rezulta din urmatorul algoritm (Moise e v, 1980) ; • • - _1 ~•. .- ciclul ; S - supra a,a um . .
ploatab1le , Sm - r ,, _r ,1 _ d aproximatiilor succes1_ve,
- • alculatii .dupa proce eu 1 • luind insa in cons1de-
%,
- o m4rim7 .f,adupi acelasi procedeu, . ta interes teoretic.
om4rime cal"__ consistenta. Procedeul p_rezm id de !ichidare a
(7.21) , rare suprafat redus% ; deui imprim4 gr"" EK,h
ice ira-
S-a constatat msa ca pr dentare fiind aplica~1 pa De aceea cu pri-
in care-: max P este posibili\atea maxima admlsa ; i numarul de or- arboretelor exploa t a bile exce ' de regen_.
·oadii scurtii • erare · padurilor' (edi,'ti·a
dine al clasei de virsta ; k - clasa de virsta a
minima ; a, - suprafata clasei de virsta i (i = 1,
cu clase de virsta de ci<te 10 ani numerotate <le -la
carei suprafata este
..., k). Se opereaza
cea .rnai_ mare.
lejul elaborarii normelor te i is+ u I Silv 1
1986) el a fost sf,%%'' iski;; %'
r
tamentelor rase sau cu per! hni e. pentru an:iena}are! tu r ii, 1986). S-a
ae i+sores e%;
±ii ijg
Pentru cazul padurilor excedentare in arborete exploatabile se reco- introdus un rtm,,pg,a%,". ii s@r@ii%,p; 'Ci- ii$ j
ploatabile, ier son,""¢..ii @ £care, ope d:rcJg cu
g;
mand.
lemn apeposibilitatea
ciclu. normal, care garanteaza continuitatea productiei de
rent«e op404,222.Efi. i,gpg,2#Gr<#< ii
nate au evidentiat " .~iiul posibil" ,are, tar Pe e
Conceptia autorilor men\ionati, inclusa in algoritmul prezentat, se
incadreaza in orientarile ecologice si economice moderne privind folosi- fe adapt,g"}.Gi iii_g4; ,,$k..crisis
tratarnente avmd per ·gur~rii contmUI .,
rea cu continuitate neepllizanta a resurselor naturale ; ea are asemanari • • ta as1 "
cu cea Proprie procedeului romanesc al SU<})rafe't;ei minime la e,qploata- ameliorat in privun nu E RODuCTEI NORM,..
bilitate (G i u r g i u, 1974, 1978, algoritmu:J. 7.16), cu deosebirea • ca, prin • : UL FONDUL. roducµe
• PE VOLUM • dului de p itul
includerea termenului a•+i in algoritmul (7.21), autorii admit si sacrificii 753. ErosAzAT' caee i"egg,,{"di,1,2%
de exploatabilitate, care in anumite cazuri particulare ale structurii , - metodele • a ·1 amenaJ1irll d ta cu apar1'\maM
pdurii
viitoare.pe clase de virsta, pot majora posibilitatea actuala pe seama celor t, rarer4et@"%;;"ii«cg,%%vis,,gGi@ ii;"
oral au fey gerg?%ii %g% a@is %%ii ie$"id
Procedeuz Jansen (1981). A'utorul a elaborat o modalitate .de calcul secolului al 1%%.3%%ii s; piii;; # ijig, "%" di
• a) ~1de amenaJ·amen · u ~-- Lerinclpiu,
al posibilitatii de suprafata, pornind de la ideea distribufiet normale Inelor tab e1e deai· pro
ta (aust_r1a~ are an 1
a pen-
oblice a arboretelor pe clase de Virsta (fig. 6.7). Continuitatea este urma- metoda earner • ~itatea cartil~~ta de R u c· le aspecte de p 39
rita
dupa de-a Iungu1
modelul ciclului.
taierilor rase.Are insa in vedere numai pii.duri gospodar1te o gasim in maJ? • a lor este . doar la une 2
gnaliza exhaus"""%, ~vom oPri
In cele ce urmeaz
238
tr.u a scoate in evidenta caracteristica lor comuna. Toate pornesc de
conceptul piidurii normale, asa cum a putut fi ea inteleasa in acele 1: u • osibilitatii in cadrul altar metode (de ild· . ·
puri. Normal (ideal) era padurea formata din arborete echiene, regulat 111 Ir,{$f asst scop sit es dC.,";yi meet, aaa,,
gradate dupa virste, cu o succesi'une de la un an la r ani; under este cicluI de ""iula 7.24), s se ia in considerare cre~~ecizan-: ~) este indicat
0 asemenea padure ideal trebuia sa ia locul padurilor naturale, pluriene· {%' or6dieiei vitiate a ff«ii ail2%$7;%e i @id

care erau considerate necorespunzatoare sub raportul productivitatii'. bd: I urma ar fi normal structurati pe lase d ' "Pa ca ea
dceasta conceptie a stapinit gindirea amenajistica doua secole, Iiisi~d mn j;
aensitate_med1e, aceeasi{ proportie
, a speciilor
:; 8l ar avea acea;j.
si a claselor de prji
urme adinci, greu de inlaturat, in piidurile Europei si ale altor continente. a si padurea reala; b) fondul de prductie real s4 se detenii ,
P au lsen (1787), apoi Hun d es h a g, e n (1827), in cadrul metodei • ventanen efectlve, folosmd_ metode statistico-matematice adecvat.
rationale (logice), pornesc de la ideea ca volumul de extras dintr-o piidure fail de productie normal_s se stabileasca du (aie a d'
trebuie sa depinda de raportul dintre, fondul de productie real (V r) si corespunzatoare (nu este indicata folosirea tabelelor de producite int~
rnite pentru arborete pure, daca padurea, este constitmta din arborete
: n ), precum si de cresterea normal (1,),
fondul
pentru de
un .Productie normal (V amestecate).
ciclu dat, respectiv
Fata de metodele bazate Pe normalizarea fondului de productie_ sint
de facut urmatoarele rezerve principiale : a) normalizarea fondilui d
(7.23) roducti,e, respectiv atingerea starii potrivit careia , =V,, nu trebme
p fundata cu realizarea staru normale a padurii ; aceasta stare depinde
Cresterea normala (I) si fondut normal (a,) se determini dup proce- con - • de structura fondului de productie pe clase de virsta si
deul tabelelpr de productie. Nu se tine seama nici de cre~terea reala, nici "p,$"<,",""t.dine. rec, ii i qi@ii ors rtis€
de structura fondului de productie real pe clase de virsta. Unii autori au pe pun • • • • d a doua secole de la initierea lor, nu s-au
inlocuit raportul V, IV n prin raportul dintre, virsta medie reala a arbo- cauza le ignora ; : b.) m~1 • up d entru determinarea cresterii fondu-
retelor si virsta medie normala (egala cu jumatatea ciclului). ~ et@rat ee ,mat ye"pj"%,#g. icii iicir i@ ii&
lui de productie norma • - p ~c d gula se refera la arborete pure $1
ln cadrul metodei cameraliste, l)osibilitatea este data de relatia : este redusa; prin faptul ca e e, e red ~nui· .singur tratament aplicat
et«et echie; p glpg %%,%[Et" ikiagir@fie;
arboretelor pma la virsta exploata ceea ce se poate real!za l)Uma1 crml~s~
pi
(7.24)
o
trebsie stat»it cg mare Pf"? GGd@iif@4 pg4%',$;
in care I. reprezinta cresterea (anuala) medie reala la exploatabilitate a sere stats"ggpj,,22 6#iii#r, i%$#ijg%%%%%.
padurii, iar a este timpul de lichidare a diferentei dintre V r si V n (de de virsta in care sg @ya,ire. mif6ie fin!""; contradictie
regula, a variaza intre r/2 sir). Fondul normal de productie se determina lata cu cerintele srlvrc~tur_ in aceasta conceptie, _ea VI ul metodei came-
in ipoteza (falsa) ca intre crestere si fond de productie exista o relatie uiertor rase: drhpjz; ,3
$ ~. a taierilor ; d) m :z subiectiva ; dim-
liniara, respectiv
se foloseste relatiaV,=r
: I vl2. Pentru volumul fondului de productie real cu necesitatile orm mrn ~d Jichidare este o opera. e t· un timp de
• stat·ilirea
• timpulw , e ste incorpora, t , prin concep,te, .
raliste, ·t ·umatatea c1clu-
d ~·ona a es este ceva mru• 1 un g dec1HJ Yer ·a canst-.
·potrrva la meto a ra1r
(7.25) ' t care · de e
in care : e1, e2 ••• reprezinta virsta diferitelor arborete ; s, s... supra- lichidare aproape constan I b'lire a acestei per1oat' e ca la metodele
• ta sta 1 d xploa ar , d _
fetele acestor arborete 1, ig...cresterea medie la exploatabilitate a aces- Jui (pentru o mai core" ~ului general le e si a fondului de pro u~
tora, pe unitatea de suprafata, avind in vedere compozitia, consistenta si derat necesara intocmir%"""ii cresteril%"%,,, ~orate a creste-
clasa de productie, calculata dupa Procedeul tabelelor de productie pen- • • • ) 1 baza deter . unei dinaJilJ - easta dma-
tru arboretele neexploatabile si direct pentru cele exploatabile. , pe afectatu) ; e • a teze axate pe ideea . realitatea arata ca a: de mare
Metod:a a avut o larga apliica•bilibate in Europa, inelusiv 1a noi pentru tie normal stau .IP~ 1 r de productie. Dar factori perturbat~:1 prognozate
mlo, contort ts""?'diet ","~ Grim PG iii
amenajarea pdurilor din Bucovina (Guzma rt, 1901). In diferite vatiante
imbunatatite, metodele rationala si cameralist4 se aplica si astazi la ame-
najarea padurilor din diferite tari, dar numai sub forma unor indicator1
mica se afla fil su furtuhi «" «,gs
ag,resivitate (poluar5, f) aceste metod dominau padur torale) ce tre-
a un

de posibiljtate suplimentari (Griess, 1986; Schmitt in g er, 1986_; • ara· • ·dpre rep" t' Ga.om
na al"
cu precizia ni «soi"tic e
C as t tel an i, 1986 $.a.).• Metoda cameralista ,Poate oferi informatn
demne de luat in considerare cu titlu de orientare, intrucit, din compara- padurilor de acUill borete ,.eXP~oa donate in tiparul Jui
mare excedent de a~ Jichidate ~I or ' . t esantii jdeea . -
rea fondului de productie normal cu fondul de productie real, se cunoaste • grabnic de- virsta. •
in ce directie trebuie sa evolueze posibilitatea. Metoda, prin indicatorul buiau cit mar . apare c a JJl er(de pro duse. prmJe
ei de posibilitate, poate fi folosita doar cl:l titlu de control pentru stabi- inreeimetat e ];;, esi15iii4 ,"
,,' ~aciii
1n evolutia • gm irjini ca"" al ulul P sterea "uren a 241
• IUFRO, C1986. G e h --r h a r d, de a sps~cundare) pe c ,
cipale si de pro duse ,
240
 1
(I , ), cre~terea medie a productiei totale la v'.lrsta exploatabilitatii (J ) Pentru stabilirea posibilitatii ere te . .
fondul de produetie real (V r) si fondul de productie normal (V ,.), potri~t 5 eructurii fondului de productie ";; Jiatare treble adz2.
formulei:
us necesitatea mtroducerii unui iG pi h sots.
paruia posibilitatea sa fie cind mai mare ~ di icat?' (m_) Prin i.nfurmaifu]_
=•
4"-• cindica toare, di upa cum pad,ur_ea este excedent
cin mai- mica fata
. ·. de_FSter
,.,.. a-
r/2 (7.26) rete exploatabile. S-a ajuns astfel'la formula : ara sau deficitara lll a~
in care r este ciclul adoptat.
Mai recent, Le a h u (1978) cauta o solutie de- normalizare a fondu- , _ P = m c, {7.2:.<)
lui de productie prin intermediul aproximatiilor succesive. Formula cla- in care : C, rep~ezinta cre$terea indicatoare; m _ iactorul modif;,.,.foir.
sica (7.24) este transpusa sub forma : variabil in funct1.e de structura fondului de productie. ' '
Cresterea indicatoare se stabileste in mod practic; astfel : se 'hm,,,_
p =v
I +,
1 (mm,m,
202_s, ) tese suprafetele reale, ocupate de fiecare specie pe clase de produ..";ie,, cu
(7.27) densitatea medie corespunzatoare si cu cresterea, evaluata du t E gg
de productie, a unui hectar de padure normal structutata pe class de
unde :I reprezinta cresterea medie a productiei principale la exploata- virsta in acceptiuriea densitatii 1, 0. In privinta factorului modiiicator (m),
bilitate; S, - suprafata totala (rieredusa cu indicele de densitate) a uni- metoda cresterii indicatoare, intr-o scurta perioada de timp, a sufe,.-ft
tatii de gospodarire ;. r - ciclul ; k - rapprtul dintre fondul de productie modificiiri esentiale. •
real , si cel optim V11•
lntr-o primp. variantii, la stabilirea -acestui factor s-a J?Drnit__d~ !z
Cantitatile m, si m,, determinate in raport cu caracteristicil~ fondu- ipoteza potrivit-careia raportul suprafetelor reduse (suprafata inmultit cu
lui de productie real si ale fondului, de productie optim, se calculeaza densitatea) pe clase de virsta este egal cu rapor-t~l ~~r~punzafo:r" ':
prin procedeul aproximatiilor succesive. volumelor. Ca interval de garantare deplina a continuitatii s-a adoptat
Procedeul elaborat prezinta interes teoretic. perioada de 40 ani. 1n cazul unitatilor de gospod4rire cu ese$
7.5.4. METODA CRESTERII INDICATOARE so rt« as«one rs rat.ig
mat acceterat dectt eg
"%",,%3,"""."
Ph".,1 "#2%..2
i» erisr-ii6coreis
7.5.4.l. FUNDAMENTE TEORETICE. EVOLUTII derata adoptarea unei posibil tul pinii. ce se ajunge la normal.
'%%_;

pe masura ce se mucsoreaza exce9",",Z cit excedentul este si el mai

Posibilitatea inipala este "!%,2,2;kc& esi6iimmii viii#@
Metoda este prezentata exhaustiv de catre autorul ei (C a r c e a, mare S-au cons1derat exceden b telor exploatabile este mai mare
1969). ea incadrin:du-se in grnpa metodelor bazate pe ideea norma'1izarii
de gospodarire ti are surf,2{Ga fr sr@ij fire?
structurii fondului de productie. Modelul padurii preconizat de autor se • decit suprafata normala a ll!le1. c reuna este mai mare decit doua cl ta
bazeaza pe conceptuJ. de crestere indicatoare. A><::easta •este ,,cre·~terea
curenta a unei paduri constituita din arborete de aceeasi compozitie, ace- eea«we
d gr%gpEn1"... G«ii j i%jii.2:.."%
• t· male a a c
• e vrrs a nor • . - din arbore e e
• _ • ' a·
ste constituita _ facii intr-o perioa a
leasi clase de productie si aceleasi densitati ca si cele reale, dar avind
clase de virsta egale ca intindere". Volumul- acestei cresteri, in acceptiu- · unitatea de gospod4nj£? ff}#darea acestor?° ,_Jg,a 6sibiiiaica
nea autorului, este egal cu volumul corespunzator unui parchet normal data aceasta s+,e"Pg} a.a iii.."" .cc amenaJarea
cu arborete exploatabile de productivitate medie, putind deci servi in cu 20 de ani ma1 scur a •• indicatoare. In~~c: ai mari decit cele no:
toate cazurUe ca element de baza la stabilirea posibilitatii. Prin aceas_J;a s@ scad 1a nivelul re3"", Ganis posiil!"f.72? Z. esioiaiie; t
se asigura atit continuitatea recoltelor, cit si indrumarea fondului de pro- padurilor din an! 1%%?,pg. a,isifi"4,"%""ii«ii stabilindu-se
ductie spre starea normal. Asadar, ca si modelul padurii normale, mo- male, indiferent de m;r~e nu a fost respeca ' t in
delul preconizat de Carce a se bazeaza pe conceptul taierilor pe Praia aceasta PE;";Wk. a torelate ",1,}}a
parchete rase sau cu perioada scurta de regenerare. Dar, spre deosebire du torts oriel;; ct ind%pg? f ir <iris ·".#'i-
de modelul padurii normale, eel al cresterii indicatoare are aceleasi carac-
teristici ca si padurea reala (compozitie, clase de productie, densitati) pe
Avantaiele met%; icvr4?"<ii4is p%7 di€ •
fell ortr:99) ""i ii@if?iii isriser
care o reprezinta, cu deosebirea ca situatia claselor de virsta este cea in ce priveste as5ea"; j care , "; +umai a ,,vo nte de la o per1-
normala. ln plus, acest model, dupa opinia autorului, are un caracter pend€it de srb£?ii id,, #cit m%" a±ii iii«e.
dinamic, adaptativ, devenind astfel i;;i un mijloc de control al producti-
vitatii padurilor i;;i implicit al eficacitatii masurilor de gospodarire apli-
expresie a cre:;;ter1 'bilitatea 9,£,la ae control?£ uentatil de mlisu-
cate. Prin modificarea crei;;terii indicatoare de la o perioada la alta, posi- exploatabile ;c) pos1 da oferii pos1b1: tivitatea este rnflsecintil reglemen-
bilitatea se modifica i;;i ea in mod corespunziitor. Posibilitatea pad1;1r1lo1:" oada la alta ; d) m:to a -in care pro ~ere la aJta..~n congoozele deveniserii
• ., 91• masur menaJa ~ pro
gospodarite in codru regulat este deci pusa in legiiturii directa, chiar si
pe perioade scurte, cu eficacitatea masurilor de gospodiirire aphcate m
aratind sens't'- ,n 1.1ca te de Ia O+· a'pe termen Jung 1
rile de cultura a_,.. b'10produc~1e -:
243,. ,,,--
.-'
as
intreg fondul de productie. · tarea procesu 1Ul• de •

24-2
inutile. No\iunea de suprafat periodic in rind a fost exclusa din prac- f
tica amenajamentului romanesc. ! ·.
- Avind in vedere faptul ca, incepind cu anul 1969 si pina in anul 1987 La scurt timp dupa analiza efectuat de lanculescu (19g6 ,
metoda cresterii indicatoare a fost practic unica metoda oficiala aplicata . +turat cea de a treia varianta a metodei cresterii indicatoare, ea +@
" ; favorabile silviculturii intensive Noua Varianta s-a niiscut sub ·
la amenajarea padurilor din tara noastra, in mod firesc au fost necesare· ~ """, directivelor pentru mai buna gospda , piidutilor, odata cu
analize privind : 1) oportunitatea folosirii raportului suprafetelor redus 1mpu rarea normelor _tehmce .pentru amenajarea padurilor, din anul 1986.
ca echivalent al raportului volumelor ; 2) oportunitatea liiChidaxi'j. ,,stu,plu- elaboe·asta varianta, elaborata de Carce a, metoda cresterii indicatoare
sului" de arborete ex,ploata'bile, .toamai intr-o perioada in care cr€$tea f~ec- • ~n !c considerare necesitatea prelungirii perioadei de garantare a conti-
venta unitatilor de gospodarire epuizate sau de'ficitare in arborete exploa. ia :': •· (de la 40 la 60 ani)' si adapteaza intr-un mod inedit calculul
·ta-bile ca urmare a exploatar.Uor excesive ; 3) modul de interpreta,re a
•principiului continuitatii m oondiµi in care s-a aijoptat o perioada scurta
'h}kl
st 1 ceiniiele trannieioi ci pe riosdi fife de
• •P? - • amenajistica a autorului Inregistrind o evolutie favorabila in di-
rgcr,
de garantare a ei, de numai 40 de ani ; 4). modu:J. de oolcuil al cre~terii intli- gin~irea lid itatii cu viitorul si cerintelor ecologico-silviculturale. In con-
catoare pentru padurile cu arborete amestecate dupa tabelele de produc- rectia
tinuare, so se_prezinta
ar int± aceast varianta dupa normele tehnice pentru rune-
tie intocmite pentru arborete pure supuse unui singur tratament sub ra- najarea padur1lor (1986). · .
portul conducerii lor ; 5) stabilirea posibilitatii numai pentru un singur 1
deceniu ; 6) oportunitatea luarii in considerare la stabilirea posibilitatii a 7,5.4,2.
• STAILIREA POSIBILITATII DUPI PROCEDEUL CRESTERI INDICATOARE
efectului, uneori efeiner, presupus a se obtine la exploatabilitate prin in- (VARIANTA 1986) · • .
troducerea in cultura a unor specii repede crescatoare (de pilda rasinoase
• P=mC, unde: C, este cre~-
in fagete, g'orunete sau stejiirete ; grabirea exploatarii arboretelcir mature Se_apiea formula cunosuj ff}kaG ids f rspri gr , viii-
pe seama acestui efect este riscanta) ; 7) oportunitatea neluiirii :in corrsi- • a· .. d re • m -
terea mna1catoar; _ un ~, fac or min primele penoaue
atabilii . ,., ale ciclul111 . Smt
derare a marimii perioadei de regenerare si a altor restrictii silvicultu- mele de masii lemnoasa exp o .
rale la stabilirea posibilitatii; 8) fundamentele auxologice si statistico- necesare urmtoarele elemente ' 'ficatia ariitatii mai SUS ; '
matematice ale controlului productivitatii de la o amenajare la alta, in C, 1 cresterea indicatoare e""""$,1a mg primul deg ent
conditille in care metodele folosite nu pot asigura precizia necesara ; • • are ar pu ea bile ill decem res-
9) ideea lichidarii excedentului de arborete exploatabile in prog,resie geo- ·;- mesa 1emp,pg" ,$ kc@tsr egg;%care ii6iii€
metrica ; 10) caracterul optimist al prognozei cresterilor in conditiile ac- tinia seama de "%"?"3.' iii de reriii¢
centuarii actiunii perturbatoare a factorilor antropici si naturali, care·,. pectiv, de tratamente e ' - ltatii ill primii 20 de ,aru.
abat dinamica acestor cre$teri de la -normele tabelelor de 'productie (relatia 7.29) ; • care ar putea fi reco l atabile in intervalul
(G i u r g i u, 1974, 1978, 1982 ; Ru care an u, 1967 ; Ru care an u, v :rriasa lemnoasa t tal al arboretelo: e;~ o de regenerare adbp-
Leahu, 1982; ,Ianculescu, 1986).
ma soma de """,""• as s de none
In ahul 1980, prin normele tehnice pentru amenajarea padurilor, s-a
adoptat a doua variantii de stabilire a factorului modificator m, ca urmare
a observatiilor exprimate in literatura de specialitate si in ·baza propu-
nerilor formulate de autorul metodei analizate (C a r c e a, 1978). In locul
respectiv, de tratamen •
tate (relatia 7.30) ; oasii care
v•~ - masa deJemn volum
·z...
u1 total al ar. o
li at si de per
rectos t rmn "a,
.iii
ioadele de regenerar
,'
2%;

'
raportului suprafetelor reduse s-a adoptat raportul corect al volumelor. tinind seama ntele de ap c . .. 60 de ani,
d - tratame bil in pr1mn
In privinta majorarii posibilitatii pe seama arboretelor exploatabile s-a respectiv, e t lor exploata e cestui interval.
adoptat o solutie de compromis, lasindu-se mai multa libertate de decizie • 7 31) • bore e • ·tatea a
tate (relatia • '1 total
• _ volumu . . . lor prm al ar . cipale, . ti. se d e t e rminii prin interme-
la iuma
amenajistului. In plus au fost excluse de la aceasta suprasolicita.ce um-
v
tatil e de gospodarire constituite din arborete cu functii speciale de pro-
tectie si cele destinate productiei lemnului de calitate Superioara. S-a.con- plus cre~terea
Volumele e
J
ductie
mas~ Iemnoas
go1,v1 si
-
. , , ,: q,_!:'.L.}
• . (7.29)
siderat necesara prog,noza posibilitatii pentru o perioada de 2-3 decenn.
Analiza intreprinsa de I an cul es cu (1986) s-a finalizat 'cu concluzia
0
• 'l Hilor :
dml re at• •
\ , (.!!.
•"" 10 10 · 20 _
4' !.!- ,:P·so 10n
. }
potrivit careia varianta a doua: a metodei cresterii indicatoare corespunde a ,3 v;
,a D, r-
sub raport stiintific si practice, inclusiv la exigentele silvicultur; intensiv;e.
uf"" 20 { •• ff - er
20'· so
10 n •
• .
• '
A scos insa in evidenµ oportunitatea unui control riguros al productivi-
tatii padurilor pe arborete, elaborind chiar un procedeu propriu de naturii. - , :;::;
pi.±,]
40 -c-
0
;f 10 n
(7.31)
. .
determinista (I an cul es cu, 1987), care, stimulind gindirea in materie, vi
I ' ao de ani, mar ales pentru umta\ile
40
- ,

nu exciude necesitatea unor metode de control bazate pe modele de tip oade la eel3ace
pu\lll
€U
u .necesltate.
stohastic, cu o larga fundamentare 13.UXl(Jlogica, ecologica si statistico- ~acestel
» PrelwP! _ eiclur
i Jll8r1, se
pe:" va inlP , · 245
matematica, in acceppunea conceptului modern de monitoring forestier.
de gosPodiirir'?
244
 doilea din formula poate fi in _m od Practic neglijat (posibilitatea fiind
ln aceste rela\ii simbolurile vl , vl, v}, v? reprezinta volumele al la cup ), mai ales pentru pdurile dezechilibrate ecologic.
arboretelor exploatabile in primul deceniu, care potrivit starii arl;lorete-
lor respective, tratamentelor de aplicat si perioadelor de regenerare adop- eaea 2 (Q ~_ 1). De data aceasta posibilitatea se va incadra in in-
tate ar putea fi recoltate integral in urmatorii 10 ani, 20 de ani, 30 de lul definit de m( C si C,, unde m' reprezinta ,factorul modificator
t~~~flit in raport cu vaJoarea lui Q. Pentn1 deterininarea lui se foloseste
ani, sau, respectiv, 10 n ani, plus resterea productiei 'lor principale pe s • • . .,,
jumatatea intervalului de timp considerat. . relat1a'
Simbolurile vf. v?si v? reprezinta volumele arboretelor exploatabile m' = a + bQ (7.34)
in primii 20 de ani, care, potrivit starii arboretelor respective, tratamen- • oefilcien-tii a si b sint diferentiati in raport cu ciclul, aV1I1d valorile
telor de aplicat si perioadelor de regen!,!rare adoptate, ar putea fi recol- dincarecl
in - constata ca b = 1 - • a 'de un:de m' = a+:(_1-a) Q
tabelul 7 • 2 · Se
tate integral in 20 de ani, 30 de ani, sau respectiv, 10 n ani, plus cres-
terea productiei lor principale pina la jumatatea intervalelor de timp luate Tabelul 7,2 .
in considerare. ln mod similar, prin v~ !ii v~ sint insemnate volumele V lorile coeficientilor din ecuatia
arboretelor exploatabile in primii 40 de ani, care pottivit starii arbore- :, a+b Q
telor respective, tratamentelor de aplicat si perioadelor , de regenerare
adoptate, ar putea fi recoltate integral in 40 de ani, respectiv, in 10 n ani, Valorile coeflcientilor a si•b r; pentrulI1l ciclurlle de... ani [ j

I o.oss I
Coeli• \
I I I 130 140 150 160

I i}i~
plus resterea productiei lor principale pe jumatatea'intervalelor de timp cient

l
80 90 100 110 l20
considerate.

Simbolul n reprezinta numarul de decenii prevazut pentru recoltarea

0,651
0,349
o. 752
o,244
0.82_5
o.m i
°,86'
o,133 .
0,916
o.off
0,931 0,942
0,069
materialului lemnos din arboretele cu perioade mai lung,i de 30 (40) ani, \
dar care datorita intinderii lor reduse, nu au ,putut fi constituite ca uni- • • restrictii functionale (arborete din
tati de gospodarire separate; in relatia (7.31) raportul vi : 10 n se ia in nitatile de gospodarire cu 1i-a functionala apte pen ru
calcul numai in situatiile in care n > 4. · Pentru u • • - i arborete din grupa a ntru furnir.e, lemn de
grupa1 I funcµonala -'1, nte vaioroase {lemn pe depii~i nivelul cre~te-
' • in continuare se stabileste valoarea parametrului Q. Aceasta exprima \J)rod 1cerea unor sortunef"~ a.) posibilitatea nu vadarire cu excedent de
raportul dintre volumele de masa lemnoasa exploatabile in intervalele derulaj, 1emn de_re7on%!%, ifir de$Ch"Ci#ti menii@aji -
de timp considerate si volumele care ar fi necesare pentru recoltarea ' Pentru re ind1catoru . - tre 1 si va-
rii indicatoare. b'le in raport cu . modificatori c~prmey1 1 n ti ii a fac-
arborete exploata I ' ·derare facton
anuala si continua a unei posibilitati egale cu cresterea indicatoare ; se
foloseste relatia evidenta : / d • in cons1 . 1 ul _ se v a stabili valoarea . op m
luindu-se e? ultata din ca c . e tmpreuna
Q = 20 C, + D,, 1oarea,1u ,g,,12ii , cuerenter#.i!";;"7.ii it@i@
20 Cl (7.32) tor0ti mo"! % ,{a %j; i6,gpg,,p,"a rcc«it
[n acea'sita te indus 1n ilirii pos1b1litatu. d le de simulare cu
in care D,. reprezinta minima dintre diferentele : as ate reg;%i 2?
entry gt."4# e 12. Grit;;,
@ jipg, % .iii re-
GRurre fife mpg;g
D=2;-20C; D, = v;-20C; D, =v¢-- AOC,; D, ="; 60C. posibilita\u $,.="#"rspg,%a va aduce ~lemente ~ ~~i
ln functi~ de valoarea raportului Q, se deosebesc urmatoarele doua ii«i@@p,
t
32"ii,"di
- dur1le c lt rea ce ·guros
;%33$ii+g g
c v' v1, tabilir-ii
V2, ~1 •
%,
cazuri : 1) unitati de gospodarire cu deficit de masa lemnoasa exploata: ru ,pa pezVD a 1 mai ri. factoriale ,, •• corecte a
bila (Q < 1) ; 2) unitaµ de gospodarie cu masa lemnoasa exploatabila
normal reprezentata sau in excedent (Q 1. > stabilitate;. un contro teristie1lor onizate. In ve~erea sului fond de pro-
+"f pentru a carac nor prec t tistica a mtreg
corec up,,
"""€,g . tens1ta if" ;ca<jere,licit
une in trol al con e sorrii
Cazul 1 (Q < 1). In scopul asigurarii continuitatii ipe perioa:dele luate port cu 1n.. e imP . un con
in considerare, factorul modificator m trebuie sa fie egal cu eel mai Posibilitat!l, :eeesar ~I •REA CERCETARILOR
rnic dintre rapoartele v}: 10C; f :20C: ¢ :40C, si :60C, Se +· e. Este uC
intelege ca, in acest caz, posibilitatea depinde numai de volumele arbo- tlucyt • At.ATE pE • RE PENTRU PROGNOZE
retelor exploatabile in perioadele respective. In consecinta, se aplica ,oc,%_ orswU
formula: • ' 7° 3$&4j9!of ...-.. entru reglemen-
'i@%5ki" ~a tie_ gb"""ER.a ors-
P=4°.A
, 2/ (7.33) w ape%,$ii rin aim;jg",, ii au ireci fret
• ·ie oP biopro mare de restr1c,n.
Cerc eta(I de. foarte
esultl i .,J11at 24 7
1n care p reprezinta minima vaiorno, %,g,g3.%
3, 4, !!,. diferenta roc . J)v .
10 20 '40 60' tarea P uJJt.ll · .,,.., ,,..,..
dintre resterea productiei totale si cresterea productiei principale :r,e der_are a ;./ . *' /
urmatorii 10 ani a arboretelor exploatabile in primul deceniu. Ternienul v -~
246 ~--·
decenii de la lansarea primelor idei in· aceasti'i directie, modelele elabo-
rate pina in prezent n-au reusit sa se impuna sub raport stiintific si pr4_
Insusi modelul an
tic. Explicatia consta in faptul ca, o mare perioada de timp, atentia prio fl
ritara s-a acordat modelelor de programare matematica. liniara. In uenta factorilor b'ru . normale
. . tre• b u1e
· ~ezat. ·pe ba . ··
deterministe, care sint incapabile sa surprinda complexitatea proceselor
de bioproductie lemnoasa in dinamica lor si in corelatie cu masurile de
rs,@ i@@i$
se desfasoara procesul a;
"$.
22ij±ii@ $. 7%2:-
$a se apropie a mediul .,
±
rea 1 m. care
• - Simula rea nu see Poate
ioproducµe
gospodarire planificate. $anse mai mari de succes le au modelele st. • limita forestiera
d ·
hastice si dinamice, cu conditia ca cercetarile de auxologie, ecologie si Simularea autentica privest a$ _"oar la o parte Tedusa a ciclului
economie sa ofere valori certe asupra coeficientilor cuprinsi in modelel
gegad4 sider@nf&@ }]]";"?"ii,e firs rs
matematice
f definitivata deeit di 4,,"""" Pentru primal decent ,
sebit interes.respective. Teoria deciziilor multicriteriale prezirita un deo- tatii de-a lungul cit@ii, G,,PEP Prtn simuglri a diniamiii #ii.
se respect princiiui ~,] ]""}, e poata constata miii a
Pentru specificul problemelor complexe de amenajament sint cu ge desprtnde di iisisi once#l" .]?7i), _Aest mod de riot
mult mai potrivite modelele de simulare cu calculatorul. Ele permit ex- Metodele actuale care r • ·- 51~- e ica a optata m amenajament.
60 • t ' m:11t~a~a perioada de garantare a posibilitiitii la
perimentari, respectiv stabilirea posibilittii 1 multiple variante, precum am1, nesocotesc acest principiu fundamental. Din acest Punct de vedere
i elaborarea de prognoze pe termen lung (de-a lung.ul ciclului). Prin apare_ I~ ev1d:nJa supenontatea metodei clase!or de virstii. De aceea, ea
simulare, padurea poate fi indrumata spre starea optima, inclusiv sub trebuie inclusa in modelele de simulare cu calculator J p · · u1
• d d
{~?E,gad3de,rggnoz egal4 iii se.redeserj
s - u • ±iaii
rmn sim lare •pe
raportul marimii si structurii fondului de productie. In plus, devine posi-
bU controlul solutiilor aplicate in perioada anterioara in·vederea stabilirii H ai normale in cazul padurilor cu ex.cedent de arborete ex;ploatabile
sanatoase.
celcir optime pentru viitor. In general sint indicate modele globale care
-. -J:'~sibilitat~a de Produse. principale ,se aj'lii intr-o strlnsa corelatie
sa priveasca reproducerea si dinamica resurselor forestiere in ansamblul cu pos1bilitatea de produse secundare. Niciuna din ele nu poate fi stabi-
lor. pe variante, cu luarea in considerare a masurilor de gospodarire apli- lita independent de cealalta. Simularile cu calculatorul efectuate de
cate si a aspectelor ecolog-ice, silviculturale si economice. Ku r t h siG er o 1 d (1978) sint o dovada in acest sens. -
In baza cercetarilor efectuate s-au elaborat modele de simulare in ...:_ Modelele de simulare cu calculatorul au devenit im instrument
mai multe tari : R. D. Germana (Kurth ~i Gerold, 1978; Anders eficient !ii indispe!Jsabil pentru progn_ozarea posibilitii.tii de-a lungul ciclu-
si L u ca s, 1981). Cehoslovacia (Kouba, 1983)*, Polonia (Poznan s k Y, lui in mai multe variante. Acestea .din urma se referii. la : metoda de
1982),** U.R.s.s. (Ko m co v 9.a. 1983),··· Elvetia Schmid-Hass, 1986 reglementare a procesului de bioproductie forestiera, compozitia-tel,
Schmid-Hass i;;.a. 1984). In tara noastra primele incercari in acest • virstele exploatabilitatii, ciclu, tratamente (sub raportul modului de
domeniu au fost efectuate de Dis s es cu si Lovin (1973) si S e c e- regenerare si al lucrarilor de ingrijire si conducere) etc.
l can u (l 975, 1978, 1986). Cercetarile sint in plina desfasurare in majo- _ Prognozarea posibilitii.tii trebuie corelata cu prognozarea masu-
ritatea trilor, obtinindu-se progrese promitatoare. · Ar.e sere, s eziz. j
simuleze planurile de amenajament_si in
z.%• 22%% "a (is&3 aratii utilita-
Mcldelele elaborate, cu toate ca se bazeaza pe ample dezvoltari mate-
matice si informatice, prezinta serioase neajunsuri conceptuale sub raport · litiitii. Ex;perimentul efectuat de Ko m cl o v • . blemei lnse•i orin-
• • • t • mod de rezo vare a pro g
ecologic si silvicultural. Astfel, majoritatea lor sint concepute pentru . tea v'si corectitudinea
_ •
aces
-- ilor $1. s t a b'li
Ul
1 re
a i'nfluentei
• acesteia asupra
·
unitati de gospodarire cu taieri rase si far a lua in considerare modul • duirea in spatiu a taieril ,de rezolvat prin simuliiri.
de reproducere a resurselor forestiere pe haze ecologice. Ele au deschis posibilitatii vor constitui o problema_ letate cu evaluari economice
insa noi orizonturi in amenajamentul teoretic 9i practic, mai ales prin Modelete de simglare treb" """k$$ interpret«ts sj foiosi@ cg
faptul ca permit efectuarea de .experimente, oferind o multitudine de adecvate. Rezultatele astfel
prudenta ce se mmpune, avn
g""?""g a refurie siferi moiiiicani
variante posibil 'de luat in considerare. Experienta dobindita pina in pre-
zent a aratat directiile de urmat ,in cercetare; in plus, -s-au desprins esentiale pe perioade lungi. ., .. d 'transport devine necesara
concluzii de cea mai mare importanta pentru modernizarea amenaja~ • a dotarii padurilor cu cal " {suficienti. Posibilitatea
mentului. Dintre acestea mentionam urmatoarele : ...g.5 Mf@$" ii@ii jf ii·jfk;
- Modelele de simulare cu calculatorul trebuie sa aiba la baza o access»nu 4ere fed,,"2""Co. i- gz."72qi
conceptie amenajistica solid, fara neglijarea considE)rentelor de ordin - Elaborarea $1 aplic~r i ecologice a amenaJamede simulare a pro-
ecologic, silvicultural si economic. Simularea si informatica nu pot suplini para 1argirea tszei avo,$,2k' iog, m,,%%%.. Ar ii ski,
carentele conceptuale ; le pot insa evidentia. bargaj de cuostinte dg, "%; u ver di %; a@ reri ci6se.

- Modelele determinate sint incompatibile cu natura stohastica a

I cesulut de bioprodufj,"GS ociviii er9,g;;;;"# off@men;gye
ecosistemelor forestiere si ale procesului de bioproducn,e lemnoasa. De ele vor p_titea co nduce la
i inforatearea g"%?G najamentu ajarea padu-
coif@i a $,",32,""or
A»_
"

aceea, anse de succes vor avea numai m'odelele. stohastice si dinamice. Matematizarea 8%,_ solidi, devin f
,3,7 alel· cu dezvoltar ta . de eco•'
auxologica $i eco ogz:fpale De 'aceea, in parunpun ample cerce ri .
rilor cu functij m!" ,g calculatorul, se
{ 24
• Lesnictvi, nr. 10/1983 ; •• Silwan, rir. 5/1983 ; ••,• 11esl}oe ho":·• nr. '10/11983. - in domeniul simularii
9
248
 , I

logie si auxologie. 1n primul rind sint necesare tabele de productie ~i totdeauna se afl i cadrul un . .
modele auxologice matematizate pentru arboretele amestecate, neechiene putea fi stabilit prin metode st~~~~~val de _incredere (P±tp)' ce ar
supuse unor diferite tratamente si teluri de productie si protectie. ' menea procedeu ramine ca obiectiv d matematice. Elaborarea unui ase-
Din cele prezentate se desprinde concluzia potrivit direia amenaja- rea posibilitatii trebuie sa se man+".,"Tetare. Pina atunci, la adopta-
mentul modern nu se poate dispensa de prognoze privind modul de com- de a evita variantele de ate»
stiintifice necesare. •
.17,,,2
" 5
man oen.
e , neacoperite cu argumentele
sensul
portare a sistemului (padurii) in timp, in diferite variante de reg,lemen-
tare a proceselor de bioproductie si bioprotectie forestiera. De pilda, pre- . - ln tal • doilea
•t rind
: este de subliniat ad e v·aru1 , frecvent scapat. . ana
din
zinta interes dinamica compozitiei, dinamica structurii pe clase de virsta llza, porv carua procesul de reproducere a resurselor forestiere e

dinamica marimii, calitatii si cresterii fondului de productie, dinamica care se bazeaza posibilitatea si recoltele de lemn _ se d r· • ~
·t·· d • • es a&oara m
posibilitatii (de proluse princip ale si secundare), in <liferite variante conddti le risc. Aceasta caracteristica a proceselor de bioproductie
ale bazelor de amenajare si de reglementare a procesului -de bioproductie forestiera se evidentiaza tot mai pregnant odata cu accentuarea actiunii
forestiera. Pe un plan mai larg se pune problema stabilirii dinamicii factonlor perturbaton (poluare, secete, vint, vinat. boli, daunii.tori), efec-
tele ci'irora vor fi cu atit mai mari cu cit structura arboretelor si a pii.durii
eficacita\ii functionale in raport cu prevederile planurilor de amenaja- se departeazi'i de struc:tura ecosistemelor naturale. Realitatea data obligii.
ment elaborate in mai multe variante. Prognoza devine astfel indispen- pe decident la prudenta si il indeamna la aplicarea unor coeficienti de
sabila pentru cunoa!;jterea consecintelor pe care le are fiecare varianta si sigurantii, a$a cum se procedeaza in majoritatea calculelor ingineresti
ajuta la definitivarea solutiei optime ; in conditiile actuale, eel mai mare pentru obiective in natura. Pe aceasta bazii. se justificii. constituirea unor
aport al simularii se refera la stabilirea dinamicii posibilitatii de-a lun- fonduri de rezervii pentru acoperirea eventualelor daune ce se pot pro-
gul ciclului, oferind elemente indispensabile pentru adoptarea solutiei duce in viitor. '•
dezirabile. Modelele de simulare pot fi folosite si pentru prognozarea Fata de cele men{ionate este necesar ca, in primul rind, pentru unit4-
posibilitatii in vederea elaborarii planurilor cincinale si de perspectiva iile de gospodarire in care procesul de productie lemnoasa se desfasoara in
ale ramurii siil.vkulturii, aiplicin<l metodologii unitare ; posibili:tartea se ditii de ris (paduri de stejati, paduri in zone cu poluare, paduri cu
reactua,;lizeaza in raport cu modiificarHe surveniite in structura padurilor
si in functie de noile obiective social-economice ale ramurii, redefinite
1de .isci« errs±y ifs,res%jpi g,%.%: .3.2'
adoptarea posiiitati decidental 4se 0%2f,le renteri_ sit mat
prin decizii luate la nivel superior. De reguli'i rezultatele ob1;inute dupa pr?ceerta decit cre&terea). De aceea,
nesigure (suprafata este totdeauna "%_,ki{«tonate. trebuie promovat cu
7.5.6. ADOPTARl:A POS\8\LIU111 metoda claselor de virsta m vari%," ",a or trebui aoiate st,pentr
prioritate. sotutine date d38%2?'orate destinate i igenegi
Dupa cum s-a aratat, pina in prezent nu s-a conceput o metoda uni- unitatile de gospodrire ct"""!"}, bazate pe suprafata se impun prm
versala pentru stabilirea posibilitaµi cu luarea in considerare a tuturor functli speciale de protec1;1e. ~eaf e:durii sint prioritar legate de ~uprr
ca:raoteristicilor structuraQe ale padurii date si a condiµilor naturale si fatal ca functiile de protect1e e_ P:ea mai mare eficacitate fun_c\io~~ ~
social-economice specifice fiecarei unitati de gospodi'irire. 0 asemenea so-
lu\ie unica nici nu va fi necesara ; folosirea mai multor metode si pro-
G .iris«r mi, q,"..C.es
1 analmu pa,ice nosiiatea ante"jg""<,] ii sra-
cg%;u#%
cedee favorizeaza confruntarea de idei, ceea ce permite ca, printr-o aescentt exirat ",[," a. a amenifrea E,EM"?'iavrr:army,
decizie a unui decident colectiv competent, sa se ajunga mai •sigur la aetuaa, dac4 se ,"," ,cite nici de 4?}; +indent otate cg di
solutia optima (G i u r g i u, 1974, 1978, 1982; Ru care an u, I:, ea h u,
1982). Pe aceste considerente s-a bazat hotarirea oficiala luati'i in anul
estimat. Nu se "%,"Wei stuatta id"",di oar entru pity
tele maxime vor. I t Varianta maxuna se "toare cu conditia ca prm
1986 - odata cu aprobarea normelor tehnice pentru amenajarea padurilor permanente de trans?T,,atonal necoresp"%,"Zais.
- de a se reveni la folosirea a mai rriultor procedee de calcul al posibi-
litatii, urmind ca ea sa se definitiveze numai dupa confruntarea rezulta-
Ge au mg"i
aceasta sa nu Te
,z"7.is .si«ices id;".'as «re%%2%
,, celor prezentate m~ tre ele cu mai mul . ta de
telor astfel obtinute. Recenta sinteza a metodelor de ·stabilire a posibi- Anaze de 8?rare se aeosebeg "?+eatara, 4or +P??%%aa-
litatii in diferite tari ale lumii" demonstreaza convingator ca procedura ee iris t " @vie.p,7 sip,pg" gs»is
oficializata la noi este conforma cu teoria si uzanta pe rplan mondial in In caz contrar, . procede ca ci func\11 or
bfnut pnn • prectun , -
acest domeniu. La adoptarea posibilitatii, in primul rind, va trebui luat rezultatul ot a si ecologic° ,4ire . . u va putea
in considerare caracterul ei probabilistic, asa cum s-a mai aratat. icier de "2,R.cit @e
specifice resp
,2 ass»
~a#amen!u""E?iii' m dmnamiea °
#" is
,
1ntr-adevar, cum majoritatea elementelor care participi'i in calcul au un
In cadrul arn~~samblul pos1 1 • • . ·uta\ii I~ t exprirn~ pro- .
pronuntat caracter aleator, rezulta ca si posibilitatea va trebui inteleasa fi luata decit pe . , +Arimii posibi " .
si interpretata ca atare. Ea nu poate fi determinata cu ,..certitudine, dar _ - medie a t) • ,
- .a. e »teiese r?%,{ iiii sen» 251
• Prin P .erire ado _
• Determination de la posibilite des forets en dlfferents pays du monde. !UFRO. babilitatea de ac . _·
S4.04, 1986, Bucharest. •

250
 entru corectarea toren\ilor ameliorarea t .
P{ia padurtor,
-d ·1 •
mecan1zarea . lucrarilor
' _ . silviceerenunlo·
etc r ..
deg ra d_a te , protec-
rece posibilitatea de produse principale $i cea de produse secundare se rogresului stiintifie, tehnic si tehnologic in siii,[];"Pd introducerea
intercondi\ioneaza in mod diferit de-a lungul ciclului. Dinamica posibi-
litatii pe specii si sortimente devine inca un factor important. J.S.7.2. PLANUL DE RECOLTARE A PRODUSELOR PRINQPALE
Mai este necesar de precizat faptul ca stabilirea pos1.bilitatii $i con-
trolul devin doua actiuni intercondi\ionate ale amenajamentului modern. Planul de recoltare este partea din amenajament p · •
- t·· ·1 d rmcaresere-
a$a cum se va arata mai departe. ' glementeaza tater1ue 1e_regenerare (de -produse principale) din cadrul
suprafetei periodice in rmd ; _se. urmare$te recoltarea posibilitiit;ii In con-
ditii avantajoase sub raport silvicultural, ecologic si economic. Acest plan
7.5.7. PlANURI DE AMENAJAMENT
incorporeaza conceptia amenajistului privind buna gospodarire a paduri-
7.5.7.1. PRECIZARI INTRODUCTIVE lor prin alegerea si aplicarea celor mai adecvate tratamente. ln perrna-
nenta se va avea in vedere ca arboretele _indeplinesc func\ii multiple ;
Esen\a planificarii amenajistice pentru codru regulat consta in ela- de aceea, planul de recoltare a masei lemnoase va fi inteles si intocmit
borarea planurilor de recoltare, planului de ingrijire si conducere a ar- ·astfel incit func\iile atribuite arboretelor sa nu fie afectate. Planificarea
boretelor, planului de regenerare, planului de dotare a padurii cu cai de tuturor lucrarilor se face in spiritul bazelor de amenajare adoptate (corn-
transport forestier, planului lucrarilor de exploatare si a alter planuri pozi\ii-\el, tip de structura, virsta exploatabilitatii etc.). . . ..
particulare. Alegerea arboretelor din care urmeaza sa se realizeze posibilitatea
d produse principale se face pe baza cartarn prealab~e a arbo~etelr
1n conditiile silviculturii intensive cu teluri multiple, planurile de e
pe categorii de urgen.e e re n
t d ge erare a$a cum s-a aratat anterior. n
' • de .conditii,le reale de
amenajament trebuie intocmite intr-o conceptie unitara, pe baze econo-
mice si ecologice, pornind de la recunoa&terea polifunctionalitatii ecosis-
fin€fie ae aceste urgente de "$"".a a fe rare c»
regenerare, se stabilesc arboretel planul decenal de recoltare, care
temelor forestiere. In actuala etapa. de dezvoltare a silviculturii, princi- taieri in primii 10 ani. Ele se mswlut ma_ El cuprinde dou prti: prima
palele planuri - de recoltare, de ingrijire si de regenerare - vor purta . • plan de cu ur • zitia
concomitent este s1 un b telor respective {suprafa\a, compo 1· ,-
pecetea lucro.rilor de transformare i ameliorare, in acord cu. conceptul cu date de caractenzare a arpore . a doua, cu elemente__de__P an.
de reconstructie ecologicci. ~
La elaborarea planurilor, amenajamentul este chemat sa promoveze
seisin, vivi @ii @ sjii.ii pi;E
. Acestea din urma se re, era e, erio@a special de re&en,";" con-
in silvicultura realizarile de virf stiintifice si tehnologice, in vederea op- roada genera1a de, re8g""? sairice e aesemi.,"" »s
timizarii structurii arboretelor si a padurii, in asa fel incit sa se realizeze total al interventiilo,g,, actuate anterior, "0""p,]. e stabilesc in
obiectivele social-economice ale gospodariei silvice in conditii de inalta siderare a i~terven\n ~r primul deceniu. Aces_te vo indicii de recoltare
eficacitate functionala. Precizarile prezentate in capitolul 5 se var do- intervente st pe to"%,#Giaraie,, f p_ rel!$ ,aci id@iii. Pf-
vedi utile pentru intocmirea acestor planuri. Var fi avute in vedere functie de cerintele .A1culul posibilitatii duP? E,""; resterile resPe
numai acele tehnologii care au fast verificate in condi\iile naturale si
economico-sociale ale zonei date,· evitind solutiile' la moda, izvorite din ,
iiiii sizzs#ks,$pc.cs+
dent suma vo . . decena1a • 0 ·rile de comp e
:.
considerente conjuncturale, imprumutate din strainatate fara verificari ave 'rerca mg%]".se awn,z.he, iii";
prealabile in \ara noastra. , ajutorare a regenerar t Pentru fiecare ar . sa fie efectuate. Se
1
Se in\elege ca elaborarea planurilor mentionate trebuie axata pe receneriri afra$, "Zga w are ?"Z.a erasr"";
conceptia fundamentala referitoare la strinsa legiiturii dintre tacticii ~ pective se inscriu in .a; 1egatura cu esalo in prima urgen a_
strategie in amenajament. Aceasta din urma ofera cadrul general de a±·i orientative S' .. d -se : regenerarea ditii favorabile
recoman ar li are urmarm u. . crearea de con • . umbrire ~
actiune, pe ciclu ; planurile amenajistice, reprezentind tactica. adoptata,
riu pot fi elaborate in afara strategiei generale. Al;adar, toate prevede- decentotui de %%,]f, Acoreswmid%3,",la. eacetate P ~ans
rile de plan trebuie sa se bazeze pe calcule concrete si prognoze efec- arboretelor func"" ~intisurile u"1" ,pentru foiosi"",rdant4
• .- pentru • al in t1mP • fie m co
tuate pe termen lung, pe ciclu, avind in vedere interconditi,onarile fire~ti de vegetay1e • rii natur e . d regenerare sa
dintre tactic si strategie. Conducerea operativii, prin care se transpun regenera sullll e 1
promovarea durata proce_ ctii atribuite. lanul de reco -
in practica aceste rplanuri, revine organelor de executi,e. ii1or si pentrv",, ,oret si"%""4, tara noas" ,,te a vola-
Amenajameri.tul trebuie sa-si extinda preocuparile pina la nivelu1 :. % + 1 fiecaru1 durilor pe sor
cu neces1tayl enajarii pa la structura
unei lucrari de organizare a insasi gospodariei silvice. Arrienajistul de- ln practica am deri referitoare e dovedeste necores
vine tot mai mult un silvicultor integralist, care in colaborare cu alti . preve e1 dac ea
tare contine 5l < eate ob1ugatori%
specialisti silvici si din afara silviculturii, este chemat sa adapteze or- . omuatea "?'a esolos- 253
ganizarea amenajistica la cerintele silviculturii cu teluri multiple. Insasi • In apUcare, Pt s1iv1cultw'
x'toare sub rapor
planificarea amenajistica devine tot mai complexa, extinzindu-se la pre- punza
ocupari importante, cum sint cele privind accesibilizarea padurilor, sta-
bilirea tehnologiilor de exploatare, nominalizarea lucrarilor necesare
, I
 ani la molid, 3-6 ani la gorun. . :... •
mului de extras. Dar, in conditiile aplicarii de tratamente cu perioada d 5 8
bra , d - culat, 2- 6 am• la pIn • $i. larice. ' girruta Si• cer, 2-4 ani
.
lunga de regenerare (15-30 de ani), o asemenea planificare devine -in _
Pe un • "l t· 1 a ste-
mare parte inutila. jar oate restnctn e menonate mai sus si altel ,
La intocmirea planului de recoltare se aplica toate restricyiile eco.
$' ~entru dlegerea _$i aplicarea tratarnent I cup:inse 1n Nor-m.eze
eh_ 1 dere si la stabilirea posibiliii, , . e or, in Prealabu, shit
logice si silviculturale ce se impun in raport cu functiile atribuite fie- avute. z ale cotei normale de taiere. ' , importante caracteristid-
carui arboret, urmarindu-se asigurarea permanentei padurii si a func- % a recoltare nu poate fi intocmit fa,
tiilor ei de protectie. ln mod deosebit se are 'tn vedere : evitarea dezgo-
lirii solului si a versantnor ; dispersarea taierilor astfel incit sa se evite pier1lo
Kl%' 'decenis cu reteaia exisierfi
·idc dr 4
,";pa
ermanente, evident, m ve erea d1spersarii taierilor.
amass
1 a cailor de t#a,
t -
concentrarea lor pe bazinete ori in zone de interes deosebit sub raport
ecolog.ic ~i social. ln acest scop se impun atentiei urmatoarele res!rictii :
%zs iii iscesii@,ir r@iii@is #if2,2;
arnP nsport. Se mtelege ca planul de recoltare trebuie intocrru·t • .
- Potrivit legii, taierile rase slnt interzise, cu exceptia unor arbo- de1 tra d "d il 1 n core-
.- u planul de otare a pa ur or cu drumuri si cu planul lucrarilor
1a;ieexploatare,
c aces t e d ?ua• .d'~1:1 urma• p 1 anun
rete echiene de molid din grupa a II-a functionala situate pe pante de. - · avmd · menirea s asigure
eel mult 25°, a arboretelor foarte puternic afectate de dobodturi de vint. d d'tiile necesare desfasurarii normale a i)roceselor de recoltare si re-
zo:pada sau de fenomene de uscare an-ormala, inaluse 'tn prima urgenta de ";$,, ftodat, este necesar4 gorelarea amplas4rii taieriir iie-
reg-enernre, precum si a cazurilor cind sint necesare lucrari de refacere--• 9""ii"iocinegetice, ale turismului si ale altar ramun econom1ce.
substituire in arborete slab productive care nu se pot reface prin regene- pigur, prevederile planului de recoltare au un caracter orientativ,
rare naturala sau artificiala sub masiv. Marimea parchetelor nu poate ··d sa fie adoptate si detaliate pe parcursul aplicap1 amena1a- .
fi mai mare de 3 ha cu exceptia culturilor de plopi euramericani si salcie ele ur~m_n l acest scop intra in ·sarcina ocoalelor silvice elaborarea pro-
din grupa a II-a functionala, pentru care se admit taieri rase pe maxi-
mum 5 ha. Perioada de alaturare a parchetel-or este de 3-7 ani, in
mentulu1. n
ieetetor
leasca toate";9,", rare e unitati de gospodarire,' prin care sa se stabi-
de etalllle ~'CS'si
te a·H_?
evideifi peifr soiree er&iris
functie de durata de realizare a starii de masiv .<;,i functiile de protectie planu1ui de recoltare din amenri~ment. (1973) planul de recoltare se
atribuite. La zavoaie, culturi de plopi euramericani si salcie selectionata,
alaturarea parchetelor se face la 2-4 ani. in cazul tratamentului taieri-
Dup4 cum a demonstrat
poate intocmi prin metode ale cerce
',3, riionaie ii i& pre-
. $le· maximizarea veruhilm
lor rase in benzi, latimea optima a benzilor este de 30-40 m, exceptional grafuare matematica limara elabora~ ~~::estric\ii economic:, amena-
70 m, iar intervalul de alaturare a benzilor nu poate fi mai mic de 3 ani
la molid $i 2-3 ani la plopi euramericani si salcie. mm a mar, e rppg,2 ?%"ica i rip%;ii¢
jistice ~i silv1culturale. enor ro 'ramare liniara, uni- s m folosind
- In molidi!)uri sint necesare succesiuni de tiiieri, organizindu-se, tau rope ge rm%; iii iigz"kt.aGi
in prealabil, pe limitele parcelare, linii de izolare si lucrarile necesare
pentru consolidarea marginilor de masiv, lntarirea rezistentei indivi-
t
nale. Cercetanle. m aceaS a um
este teoria deciziilor de programare
metode matematice modere ; Rivarii problem!g ;<,{ de recol-
I; duale de aparare si selectionarea elementelor din speciile si formele ge- $i proceduri informat1ce adecva e ca 0ptiroizarea P anticpilor silvi-
netice cele mai rezistente. Orientarea benzilor si alegerea directiei de maltobiectuiv. Totodata este n%pp,ii±are s tatw,""CC#iis-
inaintare a taierilor se face ti.nind seama de necesitatea realizarii con- tare sa se realizeze cu 1uarea " ~+ sass de SE" de prognoze Pe
di\iHor optime ;pentru instalarea si dezvoltarea semintisului. Organizarea
awrate ecoloci«e. Cg,2%".iris j ala sin;
succesiunilor se face in asa fel incit taierile sa inceapa din marginea ada- dele de simulare cu calcu a isir-o mite ire "E%
postita si sa inainteze in directia vintului periculos, tinind seama si de termen lung, in mai m_ulte var~a ne , planul de r.ecclare a reglen:enDar,
relieful terenului. Se realizeaza grupuri de protectie si se efectueaza
taieri de acoperire (Ru care a n u, Le ah u, 1982). ' pnag, t aces4
distincta dar integrata m m procesului de
3pkkeer@ %g.23ca. iej%iii
?PEnkimiw " ele inter-
- ln cazul adoptarii tratamentului taierilor progresive si al trata- Pe termen lung (pe eiel).g ~ire 5iH9,P??"d Genera
mentului taierilor succesive, perioada generala de regenerare va fi de este firesc ca acest model sa se mm si la plan -
20-30 ani pentru fagete, amestecuri de rasinoase cu fag si amestecuri $i conducere a arboretelor, prect -
de rasinoase si de 15-25 ani pentru arboretele cu baza de cvercinee: In conditionindu-se. ARBORET.ELOR.
cazul special al tratamentului taierilor succesive, pentru ultima inter:;- i
ventie, ·marimea parchetelor va fi de eel mult 10 ha, indiferent daca 7 ONDUCERE A, NDARE. -
.5.7.3. PLANUL DE 1NGRIJIRE $I ~E pRODUSE SECU_ est scoP
acestea sint amplasate intr-una sau mai multe subparcele alaturate ; pe- 1, STABIUREA POSIBILlfATII . • . rijire, 1n a\atea de
rioada de alaturare a parchetelor este de 3-7 ani, daca inalti,mea se-
mintiului din suprafe\ele invecinate parcurse anterior a atins inaltimea
de 1,5 m.
ossuAreA 1otAA ' Rani % "f
ii y""ii&
·d parcurs cu ate arbor sau wai sisten\a,
Alegerea arboretelor ",, aruia "",u cu ," {4ta. co"
- La stabilirea perioadei speciale de regenerare se au n vedere se Va aplica principiul
• c •1 potriv
•
,trebu"%;• pare.t de SPpecie,
caracteristicile ecologice ale arboretelor respective. Cu titlu de orientare, gospodarire de codru reg.ula are indifer.
255
se pot lua in considerare urmatoarele limite : 6-15 ani la fag, 8-15 la cran de ingrijire sau re! »gener .4sau
x. . " pnctie-
u
Stadiul de dezvoltare, structura
254 /
 • '

Lucrari de degajiiri $i curatiri se planifica peritru toate arboretele
care necesita asemenea interventii, indiferent de panta terenuluL Sint
luate in considerare trecerea si iesirea arboretelor din si in alte stadii
de dezvoltare, decit eel in care se afla fiecare arboret in anul amenajarii,
astfel incit prevederile din planul lucrarilor de ingrijire sa corespunda
situatiei reale pe deceniu. Se mai are in vedere ca ele au un rol decisiv
pentru formarea de arborete cu structuri optime, mai ales sub raportul'
compozitiei si al calitatii.
La alegerea arboretelor pentru riirituri se aplica principiul conform
caruia arboretele trebuie mentinute la consistenta optima sub' raportul
eficacitatH functionale. De aceea, a$a cum s-a aratat (capitolul 5), nu se
oretelor se planifica in arboretele tinere, oda ,_.
ederea accesibilizarii lor in scopuri multiple. Cu primele curatirt 1
Pentru _unul 1ii acela$i arboret se planifica toata g d ..
»cure srt nesesare de jiu: «@" @ f.22 #23ge
gnJtrea margmu de masiv). Pentru unele arborete se impune planifica-
rea mai multor lucran localizate, i:e 1:ortiul}i, -de arborete, in functie de
stadtul de dezv_oltare care poate sa difere in cuprinsul unitatii aema
jistice ; astfel, intro anumita portiune a arboretului se impuh di;
in altele degajari sau chiar ingrijirea semintisului. Unele lucrani (ega.
jari, curatiri, primele rarituri s.a.) se pot planif1ca de 2-3 on pe dece-
niu, dup necesitati. 1n acest scop se stabileste urgenta primei inlet-
dtii si periodicitatea interventiilor urmatoare; aceasta din urma de-
0

planifica rarituri in arboretele • cu consistente de 0,8 si mai mici, decit in v~ de d e tipul de ecosistem, virsta si de starea fiecarui arboret.
cazul arboretelor· pentru care amenajistul va aprecia pe teren ca, in pe- pm Pentru ameliorarea planificatii lucrarilor_ a·e ·mgrmre ··· si· conducere
d a
rioada de aplicare a amenajamentului, acestea 1~i vor implini consistenta b telor se impun noi cercetari auxologice, ecologice si economice.
pina la 1,0 (in fagete, pina la 0,95). semenea situatii se pot intflni fn rf w!ma alegeri-i a-nboretelor de par.curs cu aceste lucrari poate fi re- .
cazul arboretelor relativ tinere recent parcurse cu lucrari de ing,rijire ; ijta prin modelri matemattce, ideosebi prin folos1rea modelelor de ,
arboretele mai ii; virsta (de peste 45 ani) cu consistenta de 0,8 pot ajunge
mai rar la consistenta plina in perioada de aplicare a amenajamentului. simulare cu calculatorul. se secundare. Recoltarea de produse
Pentru verificare se pot folosi rezultatele cercetarilor $tiintifice referi- Stabilirea posibilitatilor de produs e d · · · silvice. Ea re-
• ·tit
1 scop principal al gospodarieistructurn·. ar b -
toare la ritmul de tmplinire a clensitiitii dupa parcurgerea arboretelor secundare nu cons me un t · + u normalizarea 0
cu rii.rituri ; astfe1, pentru molidisuri, bradete si fagete se recomanda · fo- prezinta_is un mtfoe impg"";Pk."la in ii«riff is igriir
losirea urmatoarelor ecuatii de regresie (G i u r g i u, 1987) : retelor Pentru· stab11irea vo umu dintre care importante smt- urma-
molidisuri: R3,97 - 0,068T+0,00034 T2 pot. folosi mai multe metode,. deul indicilor medii _de recol-
se . edeul analitic (induct1:7), _proce - .
bri:idete: R = 4,14--:-- 0,047 T+0,00009 T2 toarele • proc b 1 1 de productie. . d xtras din
tare, procedeul ta e e _or - e stabilirea volumului le e tribuite.
fagete: R= 5,16- 0,082 T+0,0003 T2.
unde R repr-ezinta ritmul anual de majorare a dndk:e1ui de densitate,
I treas,egg:.Et iii #
fiecare arboret, rn rap
5
a- instalarea de suprafti .. d seama de telur1le
in su.tirni, iar T este virsta in ani a arboretului.
In acest scop• estebnecesar • • de extras $1. ce1• r amasi· ' 9deu
run intimpina . • ser ioase
.
Va fi necesar sa se planifice rarituri si in arboretele cu consistente se invent@tee "?? Aiiarei, gees,,2??"ii; s ,[
medii mai mici de 0,9, pentru portiunile cu consistenta plina. 1n ultima de, gospod4rfre """#' hormeiti4,am,%3pp Arciije; )" %$;
treime a ciclului de viata a arboretelor, stabilit dupa virsta exploatabi- dificulta1;i, deoarefcet; de ultima sau de "iii icrsi,emf",
situatu • • d"ferite
1 , •
ab a ete neces1 a repetarea bilit in momen +tul amenajarl.
-jt id
f!ii
litatH, nu se planifica rarituri decit in situatii speciale, cum sint arbo-
ceniu anum1te ar ?r ' 1umul de extras sta rboretele care se. ~
retele incluse in unitati de gospodarire tratate in codru gradinarit si ' • otrivit vo li abil pentru a .. de ingr1.11re.
cvasigradinarit, unele $leauri pe baza de stejar etc. nu mai este p , edeul este ap c , .. lor cu lucran . ilare
Luera.rile de igien/i se planifica in toate arborete_le care nu se parcurg,
cs ore «sg,,'.r r%ii ii
ntul op tm bTti pot 1 alti ani ai
cu rarituri, curatiri sau taieri d regenerare, indiferent -de virsta, con- I ' in mome re astfel sta 1 1. mgrijire in "!' aori ale aces-
sistenta sau clasa de productie a arboretelor. Evident, ocoalele silvice Indicii de recol_~ ·aceea$i ·11;1crare- de !tare se bazeaza Pe v cu Juarea m
vor efectua taieri de igiena $i in arboretele in curs de 'regenerare, daca care vor me rig e.Epp",".a« s »-
Procedeul i - ' • cercetan p ductie. Ultime . Jitate se dau
in perioada dintre interventu se impune extragerea ·arborilor uscati, in • a· i stabilite pr~p telului ,de P[re de sec"a a aces
curs de uscare, rupti sau doboriti de vint sau zapada; volumul astfel tor mnd1ch rstei $i a • 1 normele e te insii necesar_ ·ta.µle
extras se preconteaza insa din posibilitatea de produse principale. seep; % ii"? i«rip" is ef""
Lucrari de elagaj artificial se prevad pentru arboretele valoroase de ,
molid, brad, plopi euramericani, stejar pedunculat, gorun, fag $.a. mai
p"3~crisp,"
valon ,me ' 1tare sa fie,
%
tive. De p1
"s G-
de ingrijire . des re-
ales pentru cele destinate sa produca lemn de calitate superioara (lemn at+ de "?~aw "ace sis ii si ir me"
pentru furnire, lemn pentru cherestea de calitate' superioara s.a.). O son«ease.%;"G. iris i- " ~
trecute de slabe cu o i
deosebita atentie se acord in amenajament ingrijirii marginilor de nifica raritur
masiv si a lizierelor, in care scop se prevad lucrari peti.tr'u arboretele petate.
care necesita urgent asemenea interventti. Deschiderea tehnologica a ar-
256
Tabetut31.a. I

lndici de recoltare Drin rilrlt11ri (valori medii in Drocente pentru Plnnificilrl licabile numai a_rboretelo_r Pure i de consistent4 normala (4an de
cu caracter general) la lleriodicitilti medii de 5-7 ani (G i u r g i u, 1987) aP sitate 11,0). Alt inconvenient se refera la faptul ca volumul de extras
' denvazut n actualele tabele nu corespunde necesitatilor fiecarui a#i
Formatia forestleru pre pilda, pentru arboretele tinere de rasinoase sint necesare inten&jig4j
Vlrsta nrboretulut, aui ~e extragerilor mai mari decit cele prevazute in tabe!e. In schimb, la
I 21-30 31--40 a -~ste mari volumul de extras va trebui sa fie mai mic. ·

--- - - -
Molidisuri I •U -so I 51-60
15 12 I 61'-70 I 71-8 vi ·Prin acest procedeu,. rezultatele satisfacatoare se vor obtine odata
Brildete 11 8 e

-
16 7 6 cu laborarea de. tabele
l de · productie pe grade de rarituri, specifice dife-
11. 10 'telor teluri social-economice. ·
Filgete• 10 8 6
15 14 12 "" t,,
ce priveste lucrarile de igiena, normele tehnice pentru amenaja-
9 7
15 6 1: d
12 To s
rilor recomanda indici de recoltare de 0,5-1,0 m?/an/ha, care
rea pa _u a fii diferentiati de amenajist in functie de virsta si starea
•, La nUIIJ..itor
numar<11tor - pentrusint inscrilji
lemn indict de recoltare pentru lernn de derulaj, iar la
de cherestea. urmeaa",,1,1 raportul consistentei si al snaa#ii 1or. Pi ere-
fiecarui arbO" 1987) s-a recomandat un indice mediu de recoltare pe
4ri ?"Eh,"viaeie cercsari are@ii i ieicri e iii G
Pentru stabilirea volumului de extras pe • deceniu vor fi luate in dece_nm e -,,_,°· • 1 acestor indici de recoltare. .. .
considerare periodicitatue specifice lucrarilor de ingrijire adecvate sta- ecosisteme, valori a e . roduse secundare pe specn ~1
• Calculul global al posibilitatii de_£; ieraira de specialitate,
diului de dezvoltare in care se afla sau in care va trece fiecare arboret, • a5a ", se recoman
precum si particularitatile silviculturale ale arboretului ; in acest scop clase de produetie, as fiinda strins
m · u1 i
corelat cu particulari-
nu este aplicab1l, volumul e . . . . , . -
se aplica norme tehnice de specialitate. Pe unitatea de gospodarire, po-
sibilitatea de produse secundare (rarituri si curatiri, evidentiate separat) tatile fiecarui arboret. . ea osibilita1;ii de produse prm_
p "bilitatea totala (P). Prm !nsumar pdare (P,),la care se adauga
rezulta prin insumarea volumelor de extras pe durata deceniului din os1t.. 'bilitatea de produse_ secun lta volumul total al re-
fiecare arboret in parte cu luarea in considerare a numarului interven- cipale (P,) cu po%"",, taieri de igiena (P,), :ezu ltele se pot compara
tiilor, impartit 1a 10. In aceste calcµle se au in vedere si eventualele tre- volumul de extras pn p ) Sub aceasta forma, rec~·r· de gospodii.rire.
ceri lucrari
sita ale unor
de arborete dintr-un stadiu de dezvoltare in altul, care nece-
l:ng,rijire distincte.
coretor P--P+Pt,air i@fie +,Ph."--k
u cre<>terea curenta a P stituita din arborete re intre crestere $l
c ., normala, con o suprapune
·t; ai de

rata
Pentru stabilirea de indici de recoitare locali, amenajamentul va
apela si la informatiile furnizate de suprafetele experimentale de du-
instalate de institutiile de cercetare stiintific si de invi'iti'imint sau
'£, 3a,EE:ff;i@if@jjsfjp
st@sf<},%"G rigg"".$$4 #f
f;if;
- ii.
de ocoalele silvice.
ssstem,g"G k sf@.,f· ej @ygg; ""%Gi is
rela\ia
Dupa
: Zimmermann (1974), indicele de recoltarf! este dat de de un COITI? ex I i p reprezmta ac~alizarii fondul:;11. evitabile (NJ in
atereta dp,Etskerriii " .cir4pip,$"~23"ii' +
ststentei arbore" aetre) P%%"EE, Grin%4,,,: in necromasa).
F
100
F;
100
aa+40", gs_age zpg;z.kz2% t5cir,"$%4.if jig;Si@jins ff;
(7.35) procesul bigPp?'Gase , <; ajjr,}"a rec6ni i
unde : k reprezinta factorul de recoltare (1,4 k < <
1,5) ; tere. constituin (P > I) este ce a_ t justificate e o
c @@g r @normal_! '; Grj el,_?"?}; a gee£ g2;;
a, b, c - coeficienti de
t :..._ virsta arboretului. regresie, pe specii si conditii
· stationale ; snug egg,%~ii6 ,,, cap,
fl• parte m e a ce O odru r
&& ' G
Procentul
(1973) cresterii
este de forma : este dat de functia cresterii, care dupii Wen k • se a Cu a o luarea i·t·,t,;[e
·n considex:ar
de gospodarire
·une) de
estec unn atoare_a : (7 37)
.
• ntru un1a_',6nversiU 4N
logic ~ •• ·t crin,g sau p, + A . (de pilda, in
cvasigr4din4r' ,,,p, + P,' , negal!1 de
= » A ogte ",die 4 valorl ~ma
unde: c,, c si ca sint coeficienti de regresie ;
(7.36) a ii,PE air
In anum1te npreir" excedent 4b"le•te oree "?iiie mp,pp,"ceceri i
o post hili"brata pr
1'-10 il r ·cu sta 1 ~ f' dezec
t = 10 , T fiind virsta arboretului. east pi%",~ ere.,%,%3%#if ~ as.est@ %
regenerare,
) Uneon,• egalitatea par}e din te fi mtro
terea • • lemnoas", p reprezm a . amenajame nt ' poa
x . t· cota
Procedeuz tabelelor de productie foloseste valorile din aceste tabele, gale de masa .,,..p +P,+ ': care prm
referitoare la volumul productiei secundare, pe cincinale. Actu~ele !a- Suma B i " foresttere, 239
bele corespund unor interventii moderate si slabe. Datele respective smt •• a ecOSlS • temelor
g1ca
258
''
dusa in drcuituJ economic, in condi\iile gospoda,1cu lo, "tionaJe·; folo-
sind te,minologia actual<, exp,esia de mai sus (B) ,ep,ezJnta tocma,
ceea ce pudurea poate o/eH economiei nationole. In fo,muJa (7.37) Poate lo ~o,mele_ tehni_ce de SPecialitate. Arboretele se pareurg cu +a4
fi indusa $i masa lemnoasa posibi! de extras prin lucrari de conserv4, numai daca numarul de arbori _la hectar este mai mare deci ii
distincte.
daca ru-bo,etele ,espective nu sint conslituite in untta11 de gospodacfre ritic _stabilit_prin lege (tab. 5.7), iar indicel a densitate este normal
(de pilda : 1,0 la moh?1?un, 0,95 la fagete) ; asemenea verificari sint
In mod
piidurile simi!ac, in
gospodiirite se codru
poate griidiniirit.
Sc,ie ecuatia de bl!an\ auxologio " pent,u utile si in cadrul lucrarilor de amenajare pi'idurilor, in care scop slnt
necesare inventarieri si calcule adecvate.
In toate Situa\iile, amenajistul este chemat sa stabileascg bUan\ul 1 Totodata se acorda o deosebiti'i atentie functiilor atribuite si teluri-
auxologic (al cresterii curente a productiei totale) si s
justifice modul de gospodiirire urmarite, • luindu-se in considerare prevederile din
ln cace a proiectat folosirea acumularilor p deceniu de biomas, tem- ,,uctfunile si normele tehnice specifice, asa este cazul arborete-
ecologice
noasa, in a scopul
piidurii.optimiziirii fondului de productie ~i al reconstructiei i destinate sa product 1emn pentru fur»ire estetice sau i ark,
- functii speciale de protectie a apei, solului, climei ori a peisa;iii.
cuu.
Planu1 lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor. Se intoc- In cazul unor calamitati (doborituri si rupturi· produse.d·t·· e vm $1 za-_
meste pe categorti de lucriiri. Pentru fiecare categorie, subparcelele se r a· , ) pentru. arboretele prevazute cu lucra·n de ingrijire, volumele
iOSctiu Pe ba,lnete, in onliriea lo, cu,enta. In ca,u1 acbo,etelo, cu stmc-
pa a $.a.,
rezuitate se pre@g"3
•
E," eam·a produselor secundare numai daca se
are spins arr€ re-
tura neregulata se introduc in plan numai suprafetele Por:tiunilor ce
urmeaza a fi parcurse in mod efectiv cu lucriiri de ingrijire. In cadrul pla-
' m;cadreaza in limitele indicilor
tive. Eventuatel 4ifer}f&, 2"k" rezultate la produse accidentale con-
a ii ii« e «ire
nului, se indica urgenta de interventie in raport cu crracteristicile arbo- centrate,
respectiva,care afecteatea.za
se precon za • on_
pe ~eama
. produ'selor princHpale.
, - '
retelor (virsta, compozitia, consistenta, productivitatea, lucriiri efec-
tuate ete.) si cu gradul de accesibilitate a parcelei sau a grupului de - ARILOR DE REGENERARE
parcele. Totodata se precizeaza metoda de rarire si intensitatea interven- 7.5.7.4. PLANUL LUCR _ · d situatia terenurilor
tiilor (slaba, moderata; forte, foarte puternica). Pe cit posibil se are in
vedere necesitatea unor grupari de arborete, care sa corespunda cerin-
•
Peary± per%pi%,% f e tinind
."# -seama e
iC rzi@jg $""% . din apli-
telor de organizare eficienta a lucriirilor de recoltare a lemnului, ale gos- gage dp fop4,%2.2 4a$i,iffijP%;2$ &ii
podiiriei cinegetice, ori ale turismului. in contiriuare, se mai stabilei.;te garea ptamuluf,gg,,%.. ii6cite ff1%"
in vedere conditiile
"2.G kif i-
suprafata de parcurs cu lucrari de igiena si volumu] .I (orientativ) posibil PG%!
bilit in deose ~kI eompozitia-tel,
'
as8, ... tuturor terenuri-
. . pa unrn
de recoltat. Celelalte lucriiri de ingrijire a arboretelor (elagajul adificial, amenajare stab!]"" 'GGcrare neceiiaf' J? "#ai forestier parcurse.
ingrijirea marg,inilor de masiv si a lizierelor, deschiderea tehnologica a tolul 5. Se ia mn con , a suprafetelor m retelor; pramav~ea c~
respective.
arboretelor etc.), se inscriu in plan cu indicarea unitatilor amenajistice egg; zap%t.iii,7j..%£@@
cu taieri; a° _rarilor naturale $1 extinderea m __" s
hi?
In final, pentru Tarituri si curatiri, se stabileste posibilitatea acce- preGadere a rege ent deoseb1t pe . . a altar specu vala le mixte
sibilii la data
ceniului. ' intocffiirii amenajamentului
· si dinamica ei pe durata de- .%.%."%ii#fig..±±iii.
fagulw, ras1 d regenerare se e fi asigurata PT", jar regenera-
Dupa stabilirea posibilitiitii se intocmeste o recapitulatie a ,acesteia Dupa modul le ea naturala_ val aduriri mtegra e, tificiala. Prm
.f. • 1 Regener.ar • • la prm mp ta i pe cale ar I ceea
pe natura de lucrari si grade de accesibilitate. Se fac aprecieri ·in lega- $i artificiale. 1 cea artificial ., cu comple • de regenerare. \mar
tura cu posibilitatile de valorificare a materialului lemnos. 0 atentie deo- a tratamente_ or, generari natra,, ompoii"" ,4Gaea campaz1
sebita se acorda tehnologiilor de recoltare a lemnului prin lucrari de rea mixta prm re are$te as1gurar iilar pentru rea . (cap. 5) precum
• ingrijire, facidu-se precizarie necesare privind alegerea solutiilor teh- aceste, lucrari "%'ii«rs rt.'cs sis,, 1. (editia
ce riveste ales",~a de ? astore
nologice prin care vor fi diminuate' prejudiciile aduse arborilor pe picior
sub limitele stabilite oficial. In acest scop, se prezinta o analiza a teh-
nolog-iilor
as rsnear; z,"ii« sf%"aie"...a.. sre-
parcurse cufolosite
rarituri anterior, cuigiena.
si taieri de aratarea prejudiciilor aduse· arboretelor si de indrumar1 e • derare urmatoar: urarea regeneran
1986) se iau in""_, Bentru a7" ,,aanaerea s made-
Se intelege ca Prevederile planului de ingrijire si conducere a arbo- A) Lucrari nece te urmatoarea .ace mar;~2. distrugerea 1 ~'.
retelor au un caracter orientativ. Desi in planul intocmit se dau indi- , tor lucrar1 es a regene usulm r ' barbaretu Ul
catu pentru. fiecare gen de lucrari, organul de aplicare are obligatia sa ""{Gr ii ii"iris,pm7"Si±;"cc.-
analizeze modificarile survenite ca ,urmare a evolutiei arboretelor sau a pa a) , »ase ; m • solu u ' minti~u r-
eVentualelor calamitati produse si sa actualizeze prevederile planului ·rtarea litiere1 g~? V1·1· • mobilizare)a· extragerea s;n·1· in special la a
dupa necesitati $i starea • reala a arboretelor la data respectiva. Oportu- · macer ·turn
Nae r,,g,"rs an ' rea , d -jana •
nitatea parcurgerii arboretelor pure cu rarituri i;;i intensitatea acestora (daca acesta t (neutilizab1 ' . 261
se controleaza .Prin Procedeul volumului $i cre$terii 'ln volum, prevazut tului• preexisten_ »

260 boretele de salcim,

 • '·

--
de 5 J111•1inte, puieti sau butasi, necesaro in raport cu , .
rnpadurit ~1 cu specule prevazute sa fie introtan;11ea suprafete-
b) Lucrari de ingrijire a regenerarn naturale : receparea semintisu- ,,3
• •arll
apozifiei de regenerre. s iiii s .h2,22,,2"" pg, ma
d t"l . • unza oare •
rilor sau tinereturilor vatamate ; descoplesirea semintisurilor ; inlatura- \IP. du-se in ve ere rezerva.n e seminologice si arboretele valo
in b ·tul :"" 1 .. roase 1 o-
rea lastarilor care coplesesc semintisurile si drajonii etc. a adecvate su ,rapor zonam ecologice. Rezultatele culturilor ex-
Luera.rile necesare pina la realizarea reusitei definitive pentru rege- caJe, d • t • t· • ·
rirnentale e proveniente sau cu puieti obtinuti pe cale vegetativa .
nerarea mixta si artificial se stabilesc pe arborete, in raport cu tehno- p! -1onare, nu pot fi luate m considerare, decit dupa ce aceste culturi
logiile prevazute in indrumarile tehnice de specialitate. Se inscriu su- prm f~ ajuns la virste inaintate. Totodata nu trebuie . admisa fo\osirea
prafata total si proportia din aceasta suprafata pe care se vor efectua var material de reproducere provenit din tipuri de ecosisteme mult dife-
lucrarile. d~ d cele corespunzatoare sta\mru1 m care se vor efectua lucrari de
ln cazul arboretelor in care se aplica tratamente cu regenerare sub """,are (de piid, din FM
in subalpin, in moidisurile de limit4 s-
adapost si cu semintisuri in diferite _stadii de dezvoltare, pentru porttu- reg: -) Se dau recomandan privind dimensionarea si profilarea pepi-
nile respective se planifica lucrarile de ingrijire corespunzatoare (depre- peri??",,, aport cu necesitatfie 1mediate si pe termen lung.
saj, degajarl, cura.tiri). niere or d deosebit se mentioneaza necesitatea ca, la elaborarea pla-
B) Lucrari de regenerare. Se refera la urmatoarele terenuri :
a) Terenuri goale din cuprinsul padurii (poieni, goluri, terenuri de-
1n mo
nului de regenerare,
nice, care au un carace'_
r
a ena'istul sa adapteze prevedenle norrnelor teh-
ge~eral la particularita\ile zonale si locale ale
a compozitiile si tehnologiile de rezenerare
gradate) ; terenuri dezgolite prin calamitati (incendii, doborituri de vint silviculturn, ati.t m ce pnve~ - ales sub raportul numrului de puieti
sau de zapada, uscari etc.) ; suprafete parcurse cu tieri rase, prevazute ; cit si schemele de plantare (mai le pe tipuri de conditii sta\jonale, s1;1:~
a fi regenerate pe cale artificiala. la hectar) ; normele tehmce zona , • • . • ._ • a
b) Suprafe\e parcurse cu taieri de regenerare sub adapost, incom- de preferat. . . 1 lanului de recoltare si al pr -
plet regenerate pe cale naturala ; portiuni goale sau incomplet regenerate Ca urmare a araet«er»,pp22'$ shier is4pg,,
din arborete parcurse cu taieri de cring. •• ceselor de regenerare naturala,, prre este. orientativ, planur1le an
• ·1 de rege.nera .
c) Suprafete parcurse cu taieri in vederea inlocuirii unor arborete tice, planul lucraruor d • date actualizate. •
necorespunzatoare (derivate si provizorii, slab productive care nu se pot cincinale elabonndu-se upa
regenera pe cale naturala) ; arborete in care sex executa lucrari de ame- ;URIOR CU CKI PERMANENTE
1iorare in scopul imbunatatirii compozitiei si consistentei. 7 5 7 5 PLANUL DE DOT.A.RE A · • -
De asemenea, se planifica completari necesare ca urmare a unor oe rANsor roEsTER a «ser fore,pp,"!""k
• a.· ermanente e . i- pentru transP 1 este
nier~eri inevitabile la culturile care nu au realizat inca starea de masiv.
Subparcelele care necesita aceste lucrari se inscriu in plan in functie de
modul de regenerare si de compozitiile de regenerare, pe categorii de
Doore» wt4vr ,%'@ii;
tp cs iwriwry,g,,2
Ck. .are!}# G. rep"ics "
;a. gpp2h #i

lucrari, cu indicarea suprafetei totale si a suprafetei efective pe care viata a tuturor. p an tuala retea a c I a art de i!lteres entru : transpor-
urmeaza sa se execute impaduriri. Marimea suprafetelor de impa.durlt, cihemat si aniye,,"canst,".G# rt,kier, reg;
I pentru completarea regenerarii naturale, se determina tinindu-se seama drumuri sau alt° ?¢, aaurior " rote 22 aiii for",a,
i' de suprafe\ele efectiv neregenerate, folosind datele stabilite cu prilejul
descrierii unita\ilor amenajistice.
seres@iii,7a"%,,2, "say,, "ti.dz."sir"i-
fur lemnului. ;a.area prod9f"{a«e m co"%, acrcituna
Planificarea. lucrarilor (plantatii si semanaturi sub masiv ori dupa popuiaiei._ valor"",$iorare. $%" ~6iirta aP" araer
taieri rase, ca si a completarilor dupa taieri definitive ori dupa plantatji in\elege ca, PTl:1 -sociale (turisro, _ restiere _are ~e ansarn-
sau semanaturi) se realizeaza in concordanta cu planul de recol_tare. ramuri economico-- arumur "$'iii P4rig"
Dupa necesitati, planul cuprinde si lucrari pentru .introducerea _subarbo-
retului si a subetajului, cum .este cazul multor arborete de steiari. 0
an miiiere etc),, ,awn,die 1
Problema dot"" la. sg "ii %, P,%" ii e !pk;
toid "}ii#sis, "r pr tit inforroa,ll
deosebita atentie se acorda impaduririi urgente a tuturor terenurilor de-
gradate din fondul forestier, evidentiate cu prilejul descrierii unitatilor ,
. 1 • de ac ' "aorare
1are si compleinizar?
blu pentru acc$? ,az in "" ~la"
·ntre
f±: spec! • de a
cw"~ ae tr;p,
, erm8" +,aces
port

amenajistice. La sfiriitul planului se indica (orientativ) ordinea de exe-

cutare a lucrarilor, facindu-se mentjunea ca, la aplicare, se va tine seama
ii" #if ,g?'
tocmeste 1a ni"° 4tent a P
+iii aaio
.,a
Z +th"as.
pre"? mod "?
4
rind "
de starea de fapt a fiecarui arboret in parte. De asemenea, pentru arbo-
retele cu densitati mai mici de 0,7 se evidentiaza lucrarile care contri- pvt»a aotares %,p4le s",N? ore,, ~.st"
: to, cai fon du" amen ~o1tea7a
buie la asigurarea densitatii optime", estimindu-se si efectul masurilor (drumun au • tape, a i·care a 5e re
. 1· pe e d aP 1 - care
respective. Se mentioneaza suprafata arboretelor cu densitati subnor- zarea integra a, enill e telor din 263
male (sub 0.7) in care nu s-au putut prevedea lticrari din cauze obiective - imul dee arbore ,
(st-incarii, abrupturi etc.). Planificarea se refera si la cantitatile iera la pr ·bUizarea dare-
principal accS',e si sec"
lu \ dle o ' 7-0 ,8 se reallzeaza, de regula,
• Normallzarea arboretelor cu d ensitati
de produse princ"P
prin autoreglare odatli cu tnaintarea lor 1n v1rsta.

262
 cane de t,an,po,t existente se inregistreaza cu lungimile ,, VaJo,ne .
Io, de inventa,; cele apa,\inlnd •Ito, sectoa,e economice se ln,egJst,ea,a
numai cu lungimea lor in interiorul padurii. S fac precizari cu Privire •aucere a arboretelor nu es_te de gonceput tara a£care oor e±».A
la starea de viabilitate si, dupa a, p,opuned de lmbun,ta\i,e a sti\,ii moderne de exploatare a _lemnului,_ prin _care 'daunele ad ;j,,
lo,. In p,ivin\a de,voita,11 ,e\elei de franspo,t existente se p,evad, de arborilor pe pieior si semintisului sa r4min4 _sub limitele i,$,,
-ecolog1ce $1 s1lviculturale, In _spmtul prevedenlor din Legea 211987. Pro-
regula, cai de transport axiale, suprapuse pe cit posibil. pe reteaua hidro- unerile formulate de Cop ace an u $.a: •(1987) ~i instructiunile oficia~
g,afica ln padndle de deal si munte si pe liniile parcelare sj somie,e In fate (dCPIL, 1CAS, 1986)'constituie eiemcite de priors # 5.
plidu,l!e de clmpie '1 coline ioa,e cu Pa<eela, geomet,ic, astfel lnclt fie- ea in aplicare a acestei noi orientari. . .
transport.
care parcela sa aiba, de regula, acces direct la o cale permanenfa de r Ameliajamentul va trebui sa promoveze acele tehno!ogUcare reduc
5
judicille aduse - semintisului sub 7¾, arborilor pe picior sub 5°70 ~i
• priului sub 10/o (G i u r g i u, 1982). Aceste restricfii se impun din con-
Pentru primul deceniu se determina traseele posibil de realizat, Iun-
gimea Si valoarea lor de investitie. La stabillrea acesteia din urrria 'se ?derente ecologice· $i economice (de pilda, in actualul stadm de dezvol-
8
urmareste inscrierea si adaptarea cit mai bine la teren a traseului Pen- tehnologiilor de recoltare-colectc1re, pentru un metru cub de lemn
tare • d radeazii 1-3 tone de sol!). '
tru de.servirea piidurilor de pe ambii versanti, scoaterii de suprafete mi- uneon se er t t amenajamentul va· trebui completat c_u un plan
nime din productie, Utilizarea materialelor de constructie locale, reduce- In aces con ex • •• d exploo.tare a lemnulm, care sa
rea consumului de materiale deficitare si adoptarea de tehnolo,gii de
constructie care sa evite deteriorarea arboretelor.
special,refer@tor_ a_
"?9"},""${" Gade i ii6±, iii±ii.
cuprinda : a) prec1zarea me •de arbori sectionati in trunchiuri
mai tehnologli bazate pe colectarea b rilor se fractioneaza in bucatt
Reteaua de drumuri va fi astfel proiectata, ·incU ea sa, nu afecteze
echilibrul ecologic, respectiv stabilitatea versantilor $i regimul hidrolo- dj#fr iii@2i, ,22 """ sci#ii
@.±ii@@j$ jji.is$Sics
• recolteazii numa1 ramuri e gro_ : b) indicarea retelei de colectare a
gic, respedind astfel prevederile Legii nr. 2/1987. 0 atentie deosebita se ·
va arorda criilor i:nguste per'n?,anente de acces in arborete, accesibile trac-
lemnulu1 cu ffi!J • • anta accentul se pune P . a de culoare man.
toarPJor de dimertsiuni mici, cai care afecteaza in mai mica masura ca-
litatea fact0rilnr de mediu. Permanentizarea ciiilor principale de acces
tural
p Pe terenun 1n p ' nu necesite deschidere
asagere lgravitationale • care ~ai pe ciii de acces per!?~!fere tractoare
te sau tem- f
;_
tn arborete se coreleaza cu ,l:!Pneralizarea tratamentelor cu perioada lunga Tractoare e vor fi admise n ~i teren; :'e vor ·zutii
lanuri avea m .
de rp11ere·rare Si a lucri'irilor de ingrijire Si conducere a arboretelor.
porare dar marcate.p~ pneuri late cu presune sca . {a la o scar conve- '
Petr instalatiile prevzut a se construi in deceniile uriniitoare se cu gabarit r:edus, a" ,,,. a anerimemp,1,7"[;#. isci±is
tabileste
h<":rti numi
rn curbe de lungimea
nivel. acestora; ele se proiecteaza pe planuri sau
Pe hart@ expoatin"?%;u iii: sit@ti"€.,$?";"Gani#re if.
Gradul de accesibilitate a padurii si a posibilitatii. se determina in·
nabilii, avi:nd curb e derecciltare
nrv , a pr? d us:2loriiile
prince1r
de transport
S'
";"!stente#4 si
fonrtip de distant-a medie de colectare a lemnului, de la centrul de l!i:eu-
are geepale g;"ii $"1,p; % f$,,"
tte al fiocroi subparcolo 1 calea ·permanentii de translfort. stabilitii pe · ieii@@ egg,pp2 #rs;i,1%kt.jce , p2%-1a$%:
ro use ; pla orm ( rin sageti)-, actoare $j ,,Z mentyonat
b:'irti si tinind seama de scurgerea naturala a materialului lemnos si de
conficruratia terenului •• In final se Prezinta, in paralel, dinamica dotiidi . #%@Si #$ ski.$$ $% $ @#g#; j21.2@2'
de,agg Np,,"~Gier g"Skar siege%kf Gs#i
"adurilor cu ci permanent de transport si dina#,7. accesibilitatii po-
sihiliti\tii de produse principale si secundare, precum sf piidurii in an-
pf4 Jg 2""?{a&4 %<,} iii
faptul ca o a . oada de iarna, cm
sambJ11l ei. Se intelege ca la stabillrea eficientei economice se vor lua in natului in pen ·iale
considerare efectele multiple ale acestora in sectoarele ,de cultura si ex- aa. k aaa
ploatare
gospodaria a piidurilor,
apelor !/.a.).Precum si asupra altor activitati (tars# zootehnie, • cu za.pa a. Jeteaza cu pla~~~1 statiuni-
: • ·t•,-; •amena1 ·amen tul se comp!
• silvice, amelzora
Dup nee"%E;; ~eces@re 9o ospodiirtei .
7.5.7.6. PLANUL LUCR.11.R!LOR DE EXPLOATARE A L8MJ\IULU! privind• : constr-uctii e etc.
to.rentilor · LEMNOA SA
lor corectarea , • . , PRODUCTIE
ln cadrul silviculturii intensive, amenajamentul este chemat sa-si , _ • UI DE BIO . ·
extinda preocuparile !)i asupra unor aspecte referitoare la exploatarile • A PROCESUL , . adinii- '
forestiere•, in masura in care ele conditioneazii realizarea obiectivelor ggcg"2$;iis ~a.e.,""
7.6. N CODRU •
majore privind mai buna gospodiirire a padurilor. Intr-adevar, promova-
rea tratamentelor intensive si extinderea lucrii.rilor · de ingrijire $i con-
-it
" ~a.,gyp%%
• din! e
prezinta O •• nte sub r Pi
g,2pg%"%Gr@ji,
g
%4
tratamen d structur1
·esci , ..Jor ii1%t"
"' u
depl% #'Cii
de infipzj%
evil < "is· rnajor1ta-

~
privitA in 'sens larg. forestierii rebuie inteleasa ca parte integrata in silviculturA
• EXploatarea ri ~ te ef1c1e tre Je au
dene, fo~ r µrii noas .
• tea padurilo
 • in care : . " -· ····--·-
in cele mai diverse tipuri de ecosisteme, cu exceptia molidi$urilor pure, V I reprezmta volumul arboretelor exploatabile, neparcurse cu taieri
zavoaielor si culturilor cu specii forestiere repede crescatoare (tab. 5.5). de regenerare, majorat cu jumatate di
De multe ori, structura relativ plurienii realizatii prin aplicarea acestui 'Peri,odidi (i = 1 .. ,m) .I e m cr~terea lor
tratament constituie o etapii de tranzitie spre structura pluriena gradi- volumul ~rboretelor exploatabile parcurse cu taieri
narita. Pina in prezent nu i s-a acordat importanta cuvenita. fiind con- precum si al celor de refacut, majorat cu jurna-
siderat mult prea intensiv fata de nivelul silviculturii extensive practi- tate din cresterea lor periodic '(i = ,1 ... m') ; .
cata in trecut. 1n noile imprejurari, specifice perioadei de trecere spre 0 11)( numarul de ani pentru prima suprafa\a periodica, co-
silvicultura intensiva, tot mai multe paduri vor fi amenajate dupa respunzator perioadei de regenerare adoptate ;
doctrina codrului cvasigradinarit. numarul de ani considerat ca optim pentru realizarea
Pentru reglementarea procesului de productie lemnoasa, in tara structurii urmarite, la arboretele cu procesul de rege-
noastra s-a adoptat metoda afectatiei revocabile (Ca r c e <a, Mi 1 es cu, nerare inceput, sau de refacut. Sint evi<lent.e restric\iile
D is s es cu, 1986), care prin modul de adaptare a ei la specificul padu-
rilor si silviculturii romanesti, se apropie de metoda claselor de virsta. 10 <n, <$ a. . . ,
Deosebirea esentiala consta in faptul ca, de data aceasta se formeaza ln baza rezultatelor obtinute dupa cele dou procedee (inductiv st ,
perioade de 40-60 ani, in functie de perioada de regenepre d ·ti) stabileste indicatorul de posib1htate dupa metoda suprafetei
adoptata. Evident, se impun cicluri relativ mari, de 120-180 ani. Metoda ded"""" ~ne. De regut, rezttatee otimute prin cele do Po
permite formarea de perioade inegale. ln cadrul perioadei generale adop- periodice revoc • ezultat final se va adopta valoarea minima. Ea
cedee sint diferite. Ca r . ·u ilviculturale si continuitatea
tate, dupa necesitati, pe arborete, se pot adopta si perioade de regene- • - ectarea restr1cti or 51
rare mai mari sau mai mici, ultima solutie impunindu-se in cazul arbo- • asigura deopotriv, respe r ieate si alte procedee -pe care ame-
retelor functional necorespunzatoare. progresiva. Pentr;u control, pot _f1 ap c; e ibilitatea definitiva, trebuie sa
.. tul le considera corespunzatoare. ", ai mare decit indkatoru1
1n raport cu ciclul si perioada de regenerare adoptata., se constitui.e naJlS ditii • a) sa nu 1e = . - . d
suprafetele periodice necesare reglementarii procesului de productie, ur- indeplineasca ur:rnatoarele c~n cedeul inductiv; ) al mi4to %
marindu-se ca in cadrul virstelor exploatabilitatii admise oficial, supra- bilitate calculat dupa pro . t l +irstelor si cu ar'borete
de po'Sl l - chilibrata sub rapor u . . . ' cazul uni-
fetele periodice sa fie egale cu SIN, unde S este suprafata padurii, iar gospodarire cu structura e . •~ de posibrlitatea normala, :ar mast·a n6rroa.. t
'i
N numarul suprafetelor periodice corespunza.toare ciclului. lncadrarea o sate, • fie aprop1aa . do5seasca ace 1·
mare stabil____itat .:i ·, sat de at'b or ete e=lotabile sa. nu tifi ep . ·c , ·1n rll!"ort
arboretelor in suprafata periodica in rind se face in ordinea urgentelor de ~,., a temem1 .,, cu
regenerare, aiwnd in vedere arboretele exploatabile si cele care devin tat1or cu exced", +, aceste conditii se i .rea positatii Pe
ex;ploataibile in primul deceniu. Procedind astfel se asigura atit continuita- - Eventua'le aibaten e d lui de productie. Prog in acest caz.
tea, cit si cresterea productivitatii padurilor, intocmai ca la metoda claselor
de virsta.. Se intelege ca, in toate situatiile in care exista. un excedent de
structura sstarea ",,, sat ete nes"""_. are un ara
road3 de prognoza e8°{]al posiDl _, .4+Ntatii· prezentat ~eliorarea ....: lU
arborete eJ!IPlotabHe, se va asigura acoperirea eventualului' de'fici:t din per1o q+at pentru a"
urmatoarele perioade, dupa principiile proprii metodei claselor de virsta..
Procedeul de calcu
. . . nindu-se cercet
ari de speciali a °"
. c $i econorruc.
sg impun preci7@T
. dice, precum
Pentru stabilirea posibilitatii se recomanda doua procedee de baza : . provizoriu. imP, csotote, ecol",,a suprate %"",, a reere-
procedeul inductiv (analitic) si procedeul deductiv. mai ales sub rapl . de constiturre _a p e•terilor t per", + codru
. . modu Ul • are a er ?' mnajate
Procedeul inductiv : este asema.nator celui prezentat la metoda cla· in priv1_n\a , sului de form a padurile ame • 0 fiind doar
selor de virsta (pct. 7.5.1). Se bazeaza pe insumarea volumelor de extras,
stabilite pentru fiecare arboret inclus in suprafata periodidi. in rind. ln •
s» rap"!", .a "pg". rear«rad"
rare adopta"%_ e linesc functn rn . esc dupa proce~
prealabil se stabilesc indici de recoltare, cu luarea in considerare a tutu•
ror parametrilor silviculturali mai importanti, si anume : marimea peri- evastgradinarit indePl .#anent, ele se i"9",mentar?
oadelor de regenerare specifice arboretului si fiecarui punet de regene- una dintre aceste~- nurilor de ame1U].j matoarele prec1za;amil a 1ucr~::1or
rare, periodicitatea interventiilor, numarul acestora, necesitatea diversifi- 1 rivinta P" , +eulat, cu ",,area mtre ~ 1a mgriiirea
carii structurii verticale etc. Se recomanda ca, pentru primele interventii,
intensitatea extragerilor sa nu depa~easca 180/o fatii de volumul arbo- a «". "i.
«ERG g.
a m cadrye a evo""arm"~ ae nm a«
ecsare. "??+, re";_. »» ""~set ·2"a.es
retului. Se asig.ura continuitatea pe deceniHe perioadei. •
ProcedeuZ deductiv. De data aceasta, posibilitatea se stabileste potri-
vit urmatoarei formule :
-emitisuro ~at rad"Irina,ma; )
~ modelul co urmare$te ·rsta exploa 267
dupa boretelor. se e pinil. 1a v
cere a ar d dezvoltar
(7.38) toate stadiile e -

266
 In """''' " •Plic> un ,oc~d - . )- -- • -- • -- ··1
lucriirilor de regenerare se mai urmareste realizarea de s_tructuri compo- conformitate cu acest proced "" s1mphficat (Care e a 1959) • .In -~•·; , . ,,, •·
zitionale de mare stabilitate, cu prioritate prin regenerari naturale ; d) o d uru·zor' ~1986 ) prevad urmatoarele
eu - : 0rmele
,, tehnice pentru amenajarea
' • pa- "-" :,-,r,:,
atentie deosebita se acorda planulm lucranlor de ~xploatare $1 planulm
dotarii padurii cu ciii permanente de transport forestier. •
- n Prealab1l se face O anali'z- st
pe clase de virsta si pe clase de
..
a a_ ructurn fondului de produe(ie
4I.
I J·.- _, •-'i~
!
Pentru padurile de recreare, suplimentar, se prevad masuri pentru $i a urgentelor de regenerak ,""?Sgtie. Pe baza structurii determinate {BB9ye.-
asigurarea calitiitii peisajelor si dotarea padur11 m aces,!; scop. jii?jg«si ii sire + pa1%.u2%"%2.%¢.2
use prmcipa]ei se stabile$te • dupa t" s11 1 a ea e pro-
WI.s
t di.5°"
-pe deceniile ciclului in raport cu v~:itar ~zarea prealab1la a arboretelor , f-.-~'1<1
7.7. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE BIOPRODUCTIE LEMNOASA, retelor, asifei : @ ta barcieiaa siii"43]7Egg'a de regengrare aero-
, ·, a4. ' litatea pe suprafata se obtine
!
i.[@:..'sf}
g
LA CRING prm impar~ire~1 a zece a suprafe\ei corespunzii.toare primului deeeniu 1g$%
b) la parchetatia cu continuitate pe volum, posibilitatea pe suprafata se }f@g ·k;
Sub raport ecologic, cringul este rezultatul celei mai grave mutilari determin prin inmultirea supraftei medii a parchetului anual ($)- j[Sid.
antropice a padurii, pentru care insusi amenajamentul a creat o ,,t~orie".' stab11ita ca ln cazul P:ecedent .- cu raportul dintre volumul mediu Ja
hectar, calcul_at la jumatatea primului deceniu (V ) si volumul la heetar,
t i:f;,;_:_~l•"N-
'e ·•' ••
Sub raport economic el este un esec. De aceea, in conditiile tarii noastre,
crlngului i s-a redus aplicabilitatea. S-a stabilit ca el poate fi aplicat doar al parchetului considerat la data taierii (V,) calculat pe baza acelorasi , liq..&
la padurile constituite din specii, care prin particularitatile lor biologice, elemente si aceluiasi procedeu, ca si V .,, Ca si in cazul codurului regulat, ~ i'.;; .! t1 f,t.,
se efectueaza !I)rognozarea .posibilitatii pentru intreg cidul. I; r;, \;.~ ,~t
nu se pot regenera din sarninta in toate conditiile stationale (padµri de
salcim, salcie in scaun $,a.). - In privinta elabor4rii plamurlor de amenajament apar _urm4toa- [if• a1;
Pentru reglementarea procesului de bioproductie lemnoasa cele mai
potrivite metode sint : parchetatia simpla si parchetatia pe volum.
rele aspecte spedfice : marimea parchetelor nu va trebui sii. depii$eascii.
limitele tolerantei ecologice (maximum 3 -ha la salc'im, in grupa I fune-
tionala si 5 ha in grupa a II-a, alii.turarea parchetelor find admits4mumai
I
1
}
,.,
:
t'}
i4 f
~4 ,:-,,
\r~
Parchetatia simplii este aplicabila padurilor cu conditii omogene de dupa ·2-3 ani ; in cazul crlngului cu tii.ieri in seaun mii.rimea pare etelor }
productie. Numai in aceste conditii suprafata constiblie un criteriu al nu trebuie sii. depii.$easca 10 ha cu alii.turare anualii., dar reintinerirea { {j.
posibilitatii, respectiv se pot obtine la exploatabilitate recolte egale de scaunelor se va putea face numai pe parehete de maximum 3_5 ha): i {l
pe o suprafata egala. Parchetatia pe volum se aplica padurilor constituite pentru padurile cu functii speeiale de proteetie de.interes deose]J1t _se va t.
din arborete de productivitate diferita, .pentru c;are reguJa mentionata mai adopta solutia taierilor in benzi lng.uste amplasate m mod convenabil sub t []
sus nu mai este valabila. In vederea asigurarii continuitatii va fi necesar raportul obiectivelor de protejat (in spatele unor zone de acoperire lasate
ca posibilitatea sa fie stabilita dupa volum. dinspre obiectivul protectiei : perpendiculare _pe firul apei .in .MU"!€ {
Parchetaµa simpla este de preferat pentru padurile cu functii mul- riurilor interioare·$i m zona dig-mal in lunca Dun4rii: pe cgrad,'
sau cu inclinii.ri corespunzatoare pe terenuri erozible et). Ure,J"£f,,
tiple, in cadrul carora functiile speciale de protectie detin o pondere im-
portanta. Posibilitatea pe suprafata se stabileste prin raportarea supra- regenerare si lucrarile de ing-rijire se adapteaza la sp_eeif1eul er ng, w. t/·
fetei la ciclu. In cazul parchetatiei pe volum, in vederea asigurarii
continuitatii, se stabileste mai intii volumul la exploatare (V.) al intregii
. , \ ' .

paduri, prin insumarea volumelor la exploatare ale blturor arboretelor 7 8 REGLEMENTAREA PROCESULUI DE sioPRODUCTIE' LEMNOASA
componente : •• LA PADURILE IN CONVERSIUNE -
V,=si +s, +...TS,, (7.39) . . efera la trecerea unei paduri
Preciu ari introductive. convers"""$pf,,$,,'res.unzatoare anti regim
unde s1, s2 ••• Sn reprezinta suprafetele acestora, iar v,, v... v. volumele de la forma speeifica unui regim _la , odri.I In aeest ultim eaz, ea se,
'lor 'la eJOI1].oatare, s'babililte dll.JIPii tabelele de prorluctie. Vo'lumul de gospodarire, d e • regulii. de..
la cnng a c reeonstruc\ia
•
1 privindnerationale.
• • a pa.du-
eco 1og1ea
incadreaza in ansamblul lucrar"";[ice
anual al reco1telor va fi V,lr, unde r es.te ciclul.. Pentru aceeasi
padure, acest raport este c_onstant (K). Dar, posibilitatea pe volum repre- rilor destructurate prm actmru an
S
i strueturii padurilor anten?r
1 conversiunii este norm_a z_area . 1-economice stabilite. Prm
.a

zmta produsul dmtre manmea parchetului anual ( p,) $i volumul mediu

la hectar al acesblia (V ,) ; a$a incit se poate scrie : p1v1 = P2V2= ... = a.a"Ria, iii,pel#z;". #siii ii«or·
p.v •= K. Pe ani rezulta urmatoarele suprafete ale parchetului : p1 =.Kl
li se intelege, 1mP, ci. • . .
norma zare . d ii in ansamblul ei. . • de slaba sta-
1; P2 = Klv2; ... ; p n = Klv •· fo baza arestor relatii, repartizind arboretelor si a pad""},_, \interior, arboretele_de crmg_s~\e fata de cele
Dupa cum s-a araa - rintr-o mai redusa produetJVI ace se eXplicii
suprafetele pe ani, se stabileste posibilitatea ,pe suprafata, concomitent cu bilitate si se caracterizea7 {", ,«ionala este scazuta, ceea ,
intocmirea planului de recoltare. Pradic se frormeaza initial s-upra:fetele de codru. Eficacitatea lor IU
penoclice decenale. Apoi, prima supra:fata, perio'dica se parcheteaza dupa
• ~evista p{ldurilor, nr. 3/1959. 269
metoda descrisa mai sus, inlocuina' ciclul prin perioada. In actualele con-
ditii, se poate renunta la planificarea anuala a tiiierilor. • •
268
 .
·•
atit prin structura necorespunzatoare a arboretelor componente, cit si prin
faptul ca fondul de produc\ie, din cauza ciclului redus (de regula
, ve d

·r.i sa
fa'
ere n:ecesitatea respectarii urmato'arelor rest • ,.. . )
3d ·fi ·ft

. .. ~ t ,
s •

1ri . dica in rm sa 1e c1 ~a1 apropiata de suprafata pe • d' •

rIetu. a suprafata
per!o crificii de exiploataib1litate ln minus. bJ durata d no 1ca normal,
. • e conversiune
mnda starii arr,uore e,or. 1 n cazurile in care starea acestora t
sa
•
~

20-40 ani), este de zeci de ori mai mic decit eel propriu padurilor de oresP 1d ta . d ta d . ; ~ e cores-
unza,toare, se va a op o ura . e conversmne cit mai apropiata de
codru. ln procesul de convertire, structura arboretelor, ca $i marimea si P.. 1 normal .care trebuie si el stalb'ilit. •
structura fondului de productie, se amelioreaza, crescind astfel eficacita- iciU+ " . .. '
Posibilitatea se stabileste dupa formula cunoscutii. :
tea functionala si polifunctionalitatea padurii.
ln conditiile tarii noastre, conversiurl.ea este specifidi padurilor de p =!.. (7.40)
stejari tratate anterior in cring. Ea este necesara insa si pentru alte tipuri n
de ecosisteme deteriorate prin regenerarea lor din lastari (unele paduri .unde V reprezinta volumul arboretelor incadrate in suprafa\a perio-
de fag, anini s.a.). Trebuie avut in vedere ca se considera de codru toate in ,rind, la .care se adauga cresterea adecvata. . , .
arboretele capabile sa se regenereze din saminta, daca sint supuse unui ,dica d' t rul de posibilitate astfel calculat va fi confruntat cu rezul-
tratament specific codrului, indiferent de modul in care ele au fost rege- . In 1ca O - . •
t l obt;inute dupa alte procedee, dupa cum urmeaza •
nerate. Este un nonsens constituirea unor unitati de gospodarire in con- ta e ~ indicatorul posibilitat;ii suprafet;ei periodice normale :
versiune cu arboretele provenite din lastari, dar care au ajuru; la virsta
exploatabilitatii de regenerare (din saminta) si pot fi supuse unui trata-· P,_2 7.4
ment bazat pe regenerare naturala din saminta. Acest aspect a fost neso- ' n
cotit de .practica noastra amenajistica. Apoi, trebuie avut in vedere ca • . . . normalii, v, volumul me:ll~ la he~-
obiectul conversiunii il constituie doar padurile tratate in cring. ,mde S este supra.fa1;a pe1;odica. t cu creljterea adecvata, iar n, nu-
1n teoria !ii practica amenajarii padurilor s-au conturat mai multe tar al arboretelor exp1o~tab1le _maior~derare; . .
metode de conversiune, si anume : a) conversiunea prin imbatrinire ; nan@ ace smi ai senoad],2$,"p," en svswrote 0neg");
b) conversiunea prin refacere; c) conversiunea mixta. - indicatorul de pos1 1 l a e T ebuie avut insli in veder~ f~ptuac~!i
Metoda conversiunii prin imbatrinire. Ea consta in conducerea arbo- creserea iaator;z,} ii s srim,,22$"i»i-
retelor anterior tratate in cring eel pu\in pina in momentul cind ele devin pentru arboretele regenerate precizia necesara, ceea ce I -
indicator nu se determina cu
capabile sa se regenereze din saminta. Este cunoscuta si prin denumirea . _ . matoarele con ditii
1 !1
de metoda a conversiunii prin suspendarea taierilor de cring (Ru c a- iitatii nesigurant4. ,, rebui sa ideplin8g,£,%,4'lea6iiit dup4 eri-
re an u, Le ah u, 1982). Ea poate fi aplicata cu succes in cazul padurilor
cu arborete stabile, sanatoase si viguroase, -a caror compozi1;ie corespunde
ocsntiat4 "2.3'
a) sa nu fie rna1 m~re . ·1 decit eel a
a.ii«ciorsi ,gs @mi"".
$%
G acorie el"%1
•· ·1 • • lturale $1 nic . eXce en· . cu con , ' .
func\iei social-economice atribuite, daca speciile de baza sint reprezentate terii silveule a gospodarire cu tea f mai mar A 15%. Ei-
in propot1ia care sa permita conducerea lor eficienta pina la virsta de b) pentru unit4ti "° ~G6nitatea 2 P%,",lrcu mai "%%;"a ±rbvretg
taiere in codru (1;inindu--se seama si de cerintele referitoare la preponde- cazur_ exception,{ii s nu f,"fE " ke cu e%g?4.a n vimil
renta s.peciilol'), iar conditiile sint favoraibiil.e regenerari.i natura'l.e. Aceste suprafat;a oeriodi?Gi e ecepg"rares ior!#;pi ire"
arborete, potrivit metodei, vor fi ameliorate treptat prin efectuarea de t
dent de la aces e T ,1atarea si " j egala CU vo ,
• impune e» .<A~]itatea va ·~bi-
lucrari de "ingrijire pina la virsta la care se -pot efectua taieri de regenerare a caror stare 1 ,. ora -pos1 1 1 . 5tabilirea posi d
naturala din samin1;a. Pentru Tegenerare se ·aplica tratamente specffice • - cazul
d eceniu, IP a+tla 10. car ecesara d etode e
. trol, este ",,n, folosin m
formatiilor forestiere in care se incadreaza arboretele respective; de regula respective impar' 3gnozare s "}".ga cu eicl' '
taieri progresive. 1n scopuri de P""k;, ae progno .a,4ar cu cele spe
per1oa a . mod siml , ~tea amelio-
1n condiµile actuale, cind padurile indeplinesc functii multiple, pr-0- litatii pentru 01 a1atorul- #tocmes%""~re neces"" int»»
ductia de lemn nu este singura preocupare. Sarcina amenajamentului simulare cu_ "; en«we" in{ ce recs. +er
este, dupa cum s-a aratat la locul potrivit, aceea de a spori eficacitatea Planurt~e ede codru- se2« pi s vis ,
func1;ionala complexa a padurii. ln acest context, metoda conversiunii prin cinice padurlg' ,Areteior.",or din • ~ 'in cazul crln·.
'imbatrinire corespunde scopului precizat, rezervele consemnate in litera-
tura de specialitate nefiind justificate. ±ski sirs4y%,Giere,Ci
1astar. P" an mi"%, %. ";".a h,
Ase"ore.%?csi «tr
s e%
Se int;elege ca pentru conversiunea prin imibatr'inire se vor consti.tui
unitat;i. de gospodarire numai pentru cringurile care indeplinesc condi?ile
de sanatate si stabilitate necesare. Unele cdnguri, cu suprafet;e mai mici,
rarii natura .
coos,"Gooey"irs »
curt1or,g",p£"Ci uerar
prin re! {ecoresP!"_ la virsta r

~at.a pg%p,%;"
. tr»,e
ii inter
. ,
t
vor putea fi integrate in unitat;i de gos,podari<re- de codru. Pentru regle-
mentarea: procesului de product;ie, ca metoda de baza, se foloseste metoda @ ame!pg,2%;' .~ cere mg"}ii5 air - a
din sam» ...4ea pr",,,a cu a"
clase1or de virsta, adaptata la specificul acestor paduri. Se constituie Convers1, inceP
suprafet;ele periodice. In suprafat;a periodica in rind se incadreaza arbo- pim potriva,
rase.-
retele in ordinea urgent;ei de regenerare, urmarindu-se asigurarea unui
ritm de conversiune corespunzator starii arboretelor. In acest scop \ se are

270
de aceea, refacer ea se realizeaza prin aplicarea de metode silvicultu-
rale intensive (taieri in oohiuri, in benzi, combinatii de taieri in ochiuri 7:9. REGLEMENTAREA PROCESU •
si benzi etic.). Durata de conversiune va fi aleasa in asa fel incit ea sa
corespunda necesitatilor de asi,gura:re a continuitatii tuturor func\iilor de
protectie atribuite arboretelor respective. Trebuie de avut in vedere ca
3.%:%2z%%%tu;Egan.
• SALCII SELECJIONATE
unele arborete de pro'ductivitate inferioara indeylinesc cu ridicata eficaci- Sub raport amena·· . •
stituie un caz at Jstie, culturile de plo • . . ..
tate inalte functii speciale de protectie. Ele trebuie conservate. De cele
mai multe ori - cum este cazul padurilor de stejari, fag, - nu este nece-
a aroret@i,, 22j" Sesinert« ii
p tr, ce necesita formarea de q.
.# ;;
"p!geese o»-
Tapitatea de cre$tere
sara constitu'irea de unitati de gos,podarire distin'Cte de ,,refacere", arbo- . . en ru cakuluJ. Positbilitaµi e c ase de virsta mici, de" 5 anL
mmime 1a_ exploatabilitate : se poate aplica procedeul suprafetei
ret~le functional necorespunzatoare incadrindu-se in alte unitati de gos-
podir:re.
Dac totusi se impune constituirea unor unitati de gospodarire dis-,
Pe-st»[, %p,
6
%±l
10 15 r • (7.42)
tincle, stabilirea posibilitatii se face dupii metoda parchetapiei, 'iar ptanu- unde:
rile de amenajament dupa modelul obisnuit.
Reglementarea procesului de bioproductie in conversiune· mix.ta. Me- V • reprezint volumul mediu la hectar al arboretelor ex-
, ploatabile m pri:111 1 5 ani, la care se adauga
toda se bazeaza pe ideea normalizarii structurii padurii pe clase de virsta, . cre$terea curenta a productiei totale a aces-
cu majorarea concomitenta a fondului de productie in directia starii nor- tor arborete pe 2 ani •
male. Este prezentata si sustinuta de Ru c are an u ~i Le ah u (1982), Ss, Si, Sz suprafata arboretelor care devin exploata-
sub denumirea de metoda conversiunii prin restringerea treptcitii a tuie- bile in priµili 5, 10 si 15 ani;
rilor in cring. Dupa cum rezulta chiar din acest enunt, metoda admite S suprafapa total a unitatii de gospodarire ;
continuarea taierilor in cring, in proportie din ce in ce • mai mica pe r - ciclul. , .
masura ce se mareste ponderea arboretelor de cring trecute la codru. Echili'orarea posibilitatii rpe ,primele 3 perioade de 5 ani, asigurata
de relatia (7.42), se va efectua numai cu conditia ca starea arboretelor sa
Metoda prezinta interes teoretic si istoric. !n mod practic, in condi- permita o eventuala aminare a exploatarii unora dintre ele.
tiile silviculturii intensive, care este chemata sa foloseasca rational in"- ln cazul unitatilor de gospodarire cu excedent de arboret_e exploata- ,
susirile multiple ale padurii, nu mai poate fi aplicata, pentru urmatoa- bile care nu suporta aminarea exploatarii conform modelului (7.42}, la
rele motive mai importante : a) continuarea taierilor in cring, pe o pe- rezultatul obtinut dupa aceasta ultima relatie se va acorda un plus de
rioada foarte indelungata, egala cu durata de conversiune, ar insemna posibilitate (p) stabilit dupa relatia :
reproducerea starii anormale impotriva careia se actioneaza scopul fiind
atins numai partial (pentru padurile trecute la codru) ; exploatarea ar-
,
.'«-r
a'
a.4s»
boretelor de stejari trecute la codru, la virste mici (de 65-70 ani), ar
insemna o folosire nerationala a potentialului economic si ecoprotectiv
al arboretelor. respective. !ntr-adevar, arboretele s-ar exploata inaintea in care : b t 1 exploatabile in primii
realizari,i virstei exploatabilitatj.i de protectie, economice si tehnice. v ste vol@mt iswmat3,%2"?""". r6iii 6tie
5 am, la care se a au, '?
De aceea,
i
n conditiile interzicerii taierilor in cring pentru padurile
2 ~; . d lichldare a diferentei (V ll- 5P), care este
de stejari, conversiunea urmeaza sa se realizeze prin metoda imbiitri- a perioada le .
nirii, in cadrul careia o parte dintre arboretele de cring, respectiv cele de 10-15 am. d ibilitate dupa criteril
si indicatorul le posN rehetului si
functional necorespunzatoare cu cioate degradate a caror mentinere nu Suplimentar este necesar t . tiile privind marimea par e
mai este posibila, se vor converti direct prin metoda refacerii, cu con- silviculturale, avind in vedere restrIC
diµa ca durata si tehnologiile de refacere sa corespunda functiilor mul- perioada de alaturare a lor. • • ·
ti·ple atribuite arboretelor. Schema de conversiune va trebui astfel intoc-
PRODUCTIEI NELEMNOASE
mita incit sa se respecte principiile fundamentale ale amenajarii padu- 7.10. REGLEMENTAREA BIO "
rilor, referitoare la continuitate, eficacitate functionala si stabilitate.
A PADURILOR f ra ei activitati care
Posibilitatea de ansamblu rezulta prin insumarea cotelor aierente • . • ultiple cuprinde in s_ e_ alitiitii factorilor
arboretelor convertite prin imbatrinire !ii a celor convertite prin refa- sNvicultura cu teluri "", n si ale protect,,,, ,a t valorif-
cere, cu verificarea continuitatii pe mai multe decenii, folosind 1n. acest ,a4q productiei 1e
depasesc limitele
, Altura este anga1a
tailor, silvic
a pro-
,b denumirea le P
scop modele de simulare. Se intelege ca la intocmirea planurilor de ame- In 1ajoritatea aF "" cunoscute su
najament se tine seama, dupa caz, de reglementarile specifice metodei de mediu. m tiere nelemnoase, 273
area resurselor fores '
de conversiune prin imbatrinire sau a celei prin refacere.

272
d·use accesorii. In tara noastra, in actuala etapii. de dezvoltare econo- Se va tine seama de faptu1 ca· e· . • · ·
mico-sociala, silvicultura are sarcini importante in aceastii. directie co 1 ogzzarea
reasca.:.in dizrec,t;za maz bunez• gospod/irir• .d .silv·
. icult··urzz...
$z evolutia· fi-
stabilite prin legi si programe nationale si speeiale. ' novarea de tratamente intensiee, l,"lo, aare pres a
• 1n contextul dat, este in discutie problema includerii in sfera ame- dintre. cele 7:1-entzon~te. mai sus, oferite de f;zvol_tarea multor re:Urse
:i,aJamentului teoretic ~i practic a acestor activitati ale silviculturii. Se pildi'i., mterz1cerea _taienlor ·rase $i cvasirase v! /~ ~ fauna s~ontano.. De
intelege ca, in cadrul silviculturii cu teluri multiple, amenajamentul nu de padure (zmeura, fragi, mure s a) fo. s ii· \ uce Pro_duct1a de fructe.
Poate face abstractie de realitatile social-economice actuale si de perspec-
uor culturi artificiale, care si ii....$]"?" ,, agion€iii e ii
tiva, referitoare la valorificarea rationalii., cu continuitate, a tuturor re- tee de no9 ais si@nits. S is±ssid'.3"3$,32,%%f
surselor pii.durii, in conditiile respectarii restrktiilor ecolog-ice. Amenaja- busti fructiferi, ciuperci comestibile, plante medicinale, dud pentru ski-
rea padurilor cu funetii multiple ste deci chemata sii. reglementeze cicultura, rachita pentru 1mpletituri, precum $i gospod±fjj speclalizate
P~cesul b1oproductiei forestiere complexe, referitor si la alte produse pentru fazani si alte animale de padure. DI considerente ecologice, pii-
durile cu functii multiple nu trebuie sacrificate in acest scop. Din ace-
decit lemnul. Aceasta prespune : 1) descoperirea si inventarierea tuturor leasi motive nu este oportunii. nici transformarea in pfu)uni a pdurilor
resurselor forestiere (valorificabile sau potential-valorificabile) ; 2) sta- autentice, denumite ,,pa~unj impadurite". ·
bilirea recoltelor posibile, fii.ra ca prin aceasta sa se aducii daune padurii
~i altor factori ai mediului inconjurator. Pe aceasta linie, amenajamentul
In aceste imprejurii.ri reale, izvorite din necesitiiii economico.sociale
obiective amenajamentul este chemat sii stabileascii solutil'optime, adap-
teoretic este descoperit ; el nu dispune inca de metode adecvate pentru
tind structura padurii la cerintele silviculturii cu teluri multiple, cu res-
inventarierea si stabilirea volumului optim al recoltelor, pe baza unor ectarea riguroasii. a principiului ecologic si a principiului continuittti.
indici de recoltare care sa respecte capacitatea de suport a ecosistemelor p st roces de optimizare presupune m pnmul rind apararea $i conser-
forestiere ; nu se cunosc inca toate consecintele ecologice ale recoltarii Ace p ~ durii respectiv mentinerea integritiitii ei. In al doilea rind, se
unor produse ale padurii. Stabilirea fundamentelor teoretice ale \(alorifi- varea pa ' • • t' ale arboretelor $i padum znsa$!, dupa
ciirii cu continuitate a acestor resti.rse ramine o sarcina importanta a eco- cere realizarea de structuri optif, ,,, forestiere. Ex.ista multe solutii
logiei forestiere si a amenajamentului. De pilda, este necesar sa se cu- criteri_ul polifunctwnalztatn tosist~~dictoril Prezentiim citeva exemple :
noasca dinamica in raport cu virsta a productiei de nectar pe tipuri de pentru armonizarea interesel9r co""" ~ dezvolta prin infiintarea de
1) productia de fructe de padure . J.l b liniile electnce de malta ten-
ecosisteme (teisuri, salcimete, sii.lcete etc.), pe baza careia sa se poata
determina virsta exploatabilitatii pe arborete si ciclul pentru unitiitile de eutart e mere. alumni 9£,%phi "
siune etc. ; 2) pentru crest"%. {irarea pdurilor cu functit m n~i
iii@i vi if@is,<
gospodarire destinate productiei rnelifere. Alt exemplu se refera la sta-
bilirea structurii optime a ecosistemelor forestiere destinate dezvoltarii petee as smi,g"#
le In acela$1 .scop se P
ii tgfie p,%.":
• ultura· • 3) culturile de d . Pf. • a afecta
gospodariei silvocinegetice. Teoretic se admite ipoteza potrivit careia • • tru agnc , de diifeeniteelifgenur
structura optima din acest punct de vedere este cea naturala, asa cum degradate mapte pen aliniamente . po' atearafi dezvol-
• f'1 111
- fiintate pe . 4) b za roe era . . I
au demonstrat cercetiirile recente (Alm a$ an, 1987, in lucr_area ,,Struc- cultura pot f dului forest1er_; a ·,aurilor de tei, salO!ITI,. sa -
turi optime pentru padurile cu functii de pr6tectie" : G i u r g i u, D is- cu nimic supraf~ta o:_1 scopuri multiple a pa va fi necesara majora-
tata prin amenaJarea ID • durile de salcim $1 te1 .. su erioare de nectar
s es cu s.a., 1987). Scherzi n j er (1974) prezinta chiar un model
cte etc., De pa4, en"p,a ii one@ii"" pT." i sii@ifif$
de structura optima pentru arboretele destinate ocrotirii si dezvoltarii
coco$ului de munte. Bonitarea ecosistemelor forestiere sub raport silvo-
I
[, ra 4tot4, %pg 22 1 ice "pi2"t Gies. ± ions vs
cinegetic este o initiativa prornitatoare, cu conditia ca ea sa se efectueze
pe autentice baze ecologlce.
ts.pp2%%" #ii,
cre~teru e ic. t tei arboretelor,
ks ii.. aoe
·1vocinegetic. Sup~ tic este !n
Sub impulsul unor cerinte economice presante, amenajamentul p,:-ac- mtzarea cons"{~air de if"g,2"],, a iii«reg4;"".s-
Amenajarea pa a· functli pr10n tul este constrms I onsecinta
tic s-a angajat la o tratare exhaustivi'i. a acestor probleme. Dovadi'i. sint • 111
• d plineasc i·amen d · eniu. n c . d
destinate sa e De aceea, amena. ile in acest 0~. rea padur1lor. e
prevederile normelor tehnice pentru amenajarea piidurilor (1986), care continua crester%y, I,iifce pre9Pp%;," " ~tu amen%),:. cosinte
obligii amenajamentul si'i.:-$i extindi'i. sfera preocuparilor asupra majori- rant_oectye s%,2?iii id£1%, i mare %%", • nu eie
tatii resurselor forestiere valorificabile. Conceptual, aceasta extindere se au tost el4bong"° "" ins ",,in tori4mm""; .as re-
incadreazi'i. in doctrina amenaji'i.rii padurilor cu functii multiple, ri'i.spun- interes cinegeti,__, elemente °""!{i forest"%' ~etor des-
• t- msa ~ . - a fan . - a ar .
zind principiului valorifici'i.rii rationale a resurselor naturale. Se are in empirice. P" ,a cinese",, ~era o",,a casna-
vedere : productia cinegetici'i., productia salmonicola, productia de fructe referitoare laDon"", «it careia e este cea nat rdanta intre ~-
de pi'i.dure, productia de ciuperci comestibile, productia de plante medi- ltati'i. din cereta" !pa cm" , at s""e _. aaesis
cinale, resurse melifere, materii prime pentru colofoniu,opentril impleti- •s iii if@@," ss
turi, sericiculturi'i., industria tanantjlor, industria farmaceutici'i. etc. Dez- rata. pin.
teresele c
ae$
u}tur ll
PD1daor
pa
_ codru gra 10
s
•a·
e
i\r!t ~I
?".sat". ±s
voltarea acestor activitati nu trebuie sa afecteze buna gospodarire a durilor m . ,
padurilor. rea pa «

274
in"alt grad cerintelor comune. Este un exemplu de .armonizare a unor in- ·
terese aparent antagoniste. Starea conflictualii s-a creat odata cu artifi-
cializarea structurii arboretelor si a padurii, odat cu echienizarea !ii sim- de la cartarea padurii dupa bonitatea on.g
plificarea compozitiei arboretelor, • cu extinderea taierilor rase si infiin discrepantei dintre efectivul real i eel ~ a, urrri~nd a_!,enuarea
tarea de monoculturi, in contextul crora fauna cinegeticii a devenit un bileste prin cercetari (Aina&an}4$;""im. Acesta din urma se a
hagtor dun4tor. Ecologizarea silviculturii, care include si realiz4 de Pentru organizarea productiei ·cinegetice se elaboreaza" pl ·
arborete cu structuri apropiate de cele ale padurilor natural, in care fie si ola ri a,, , lanuri spe-
ci ice $1 P anun e amenaJament obi§huite. Cele specifice sint urmat -
s-a dezvoltat fauna cinegeticii ca o componenti'i. fireasca si obiectiv nece- rele :_planul de recoltare a vinattui ce constituie tel de i,a;~.
I planul de recoltare a rapitoarelor ( acest scop nu· sint indicate meta-.
sara a ecosistemelor forestiere, va contribui eficient la atenuarea starii
conflictuale intre cultura padurilor si gospodaria cinegetica. CAci, pad4. dele chimice ; efectivul unor specii de riipitoare necesare men,tinerii echi-
rea ecosistemica este singura_ alternativa oferita de silvologia ecologica, librului ecologic nu trebuie redus sub limita necesarii, cum este cazul
pe care amenaJamentul pract1c este chemat si'i. o aplice, in scopuri mul-, lupului), planul de pr,oducere a hranei (nu trebuie defrisate paduri va-
tiple.
loroase in acest scop),' planul construcfiilor §i instalatiilor viniitore§ti (po- ,
teci, drumuri de acces, ol?servatoare, sciildiitori etc.).
In conditiile actuale, vinatul aduce mari pagube in padurile de
molid, in pii.durile amestecate de fag cu rii.!)inoase, precum si in cele de"
o
• Re1glementar.ea productiei cinegetice va constitui problem de ame-
najament si pentru piidurile aflate m _afara fondunlor de vinatoare de
stejari, in anumite zone populatia are de suferit. Gradul de deteriorare importanµ •deosebita, cu precizarea ca, de data aceasta functia cinege-
a unor pii.duri este at.it de mare incit amenajamentul este chemat ticii este secundara. . . _ . .
sa arate caile de reconstrucne ecologici'i. a lor. Dragostea si grija (.iustifi- !\menajarea piidurilor, de interes mehfer. Pma mn prezent, in _tara
cat) pentru vinat nu trebuie sa genereze excese dunatoare sub raport • ' • ·t e uru•tar.l d e gospodarire destinate apicul-
ecologic, economic sau social. De aceea, intra in sarcina amenajamentu-. noastra nu au fost constrtu1 . 1 . tiiti' fata 'de pro-
' .. t data cu cresterea cerintelor societ , 1
lui sa stabileasca raportul optim dintre gospodaria silvica !ii vl:natoare, turii. Pentru vtor,_o • area de unitiiti de gospodarire de
in dusele apicole, va f necesar+ o%,2"? a ii de inda in ii p.
nu interesul ambelor activitati. h amenajament, tratarea acestei probleme
poate fi ocolitii.. interes melifer, cg deosebire t. P%"",,,,, a imni si funetiiie de pro:
brogei) salcim, salc1e $.a. Des1g1:r, pro bieme de optimizare, care pot fl
In coordonatele mentionate mai sus, se contureazii tot mai clar o tectie ~ti vor fi neglijate. Apar insa pro virstelor exploatabilitatii si a
ramurii distinctii a amenajamentului, specializatii in amenajarea p/i.du-
reeve, e ,gep,%",g4, """aGisi _ii iii@is,
rilor de interes silvocinegetic. Amenajamentul silvocinegetic se referii la
fondurile de viniitoare de interes deosebit. El urmiire$te organizarea atit ieiott a et_pi%; ~ai jigs siiffy gf;,%,".
a fondului ,forestier, cit si a celorlalte terenuri din cuprinsul fondului de area de trat3pg,"Giiiris. care pp; hldC is
viniitoare respectiv ; se tinde spre optimfaarea efectivelor de vinat sub formele genetce a e ca lanurile de amena1ame1: entru organiza-
tar ridigate. Se jf%%%%€ 4nest i a pig yegg F,~air me-
raport cantitativ si calitativ, cu mentinerea proceselor de bioproductie si 'acest tel de product"%;:, s stabileste modi de folosire e le poate !ntre-
bioprotectie forestiera in limitele restrictiilor de ordin ecologic. Trebuie rea productiei de nec"@;_,} a fniiii de albipe "$,,, ire de
insa avut in vedere ca efectivele supranormale de vinat pun in pericol d
insasi stabilitatea ecosistemelor respective. . , lifere aratirr u-se n1;1m~ roductia probabrla e nu · ii si mijlo-
Conditiile de structurii a arboretelor i padurii, constituie in fonduri
tr@ air@i6 @me!",,"
h t de pa ure
a Gc rci«ff;
+;
"E2"""2
de !Illere e
##
.
d1;i v.inatoare cu caraicter S(pecial, se realizeaza prin adoptarea corespunza- pilda, un ec ar • asigurii o productie tului va trebui sa
foare a reg,imului, compozitiei, structurii verticale, tratamentului, exploa- as as re"%"a i, as
Cercetarea $ rm~ t·
mp"
inclus1v mdic1 e,
..ii es-
. .
tabilitatii si ciclului, in raport cu obiectivele cinegetice urmarite, fara ne- , t le teore ice, 'f d e
glijarea obiectivelor economice si ecologice. Prin insasi natura lor, aceste ofere fundamen e • • scopuri mell ere.. ale t punct de ve er.'
paduri se ineadreaza in grupa celor cu functii speciale de protectie. .
Astfel : regimul este eel al codrului (cu exceptia fondurilor de vina- AlmenaJar
35area padurilor in'
tru amenaJ~ 'ea plidurilor pentru
+sin. Din cest
tul • constii in sta I
b'!irea arboretelor c.e f
' ai arboretele e p
,t fi rezi-
ini din
, .
toare destinate cresterii fazanului, pentru care se adopta regimul cringu- • , najamen Ul siderare num 26 cm (din cons1-
lui) .; structura optima a aFboretelor este cea de tip natural cu promo- s~rcma .am_e at Vor fi luate in _con tie med.ii de peste arboretelor de
varea speciilor de interes cinegetic (pomacee in special) ; in mod deosebit rate 2".aiois. cg,"" iii6!p;'. iii
se promoveaza arboretele amestecate cu un bogat subarboret ; se adopta erwe,a"; sos"e.".' rm 1";Gies6
exploatabilitatea de protectie si cicluri relativ mari ; se recomandii tra- , derente eco_n ada de rezinaJ este_ ~boretele care urme coreleaza cu pla-
tamente intensive, iar taierile rase $i ·cvasirase se evita. Aceste ultime mod). Pero includ numa1 lanul de rezinare s': ina se determina
tratamente sint totusi necesare in scopuri cinegetice speciale, de pilda ul de rezmare__ 10 ani ; asadar
[, arm4tori. le rini",, P, Productia de ra~ iruitati din ex-
cad sau re
pentru crearea unor locuri de boncanit ; de aceea, ele se vor adopta pe ta e ltare de pro tabiliti prm
Suprafete foarte mici, far ca prin aceasta s fie afectata structura de , nul de reco .· . de recoltare s
4d indici
ansamblu a padurii. Pentru optlmizaiea efectivelor de vinat se porneste folos"" ea1.
perienta
276
 In plus, amenajamentul este chemat sa evidentieze toate daunele
aduse piidurii prin practicarea rezinajului (organizat sau neorganizat) in 8. CONTROLUL SISTEMULUI DE ORGANIZARE
padurile de molid si pini, aratind miisurile de luat. Arboretele in care $1 C.ONDUCERE A PADURII
rezinajul a inceput inaintea amenajiirii vor fi incluse in planul de recol-
tare de produse principale lemnoase.
>.
I
I
Totodatii, in cadrul amenajamentului se reg,lementeazii productia
salmonicol~, de fructe de piidure, de ciuperci cornestibile, de materii
prime pentru impletituri (rii.chitarii), de plante medicinale, de materii
prime pentru industria tanantilor $i colorantilor, de seminte forestiere,
etc. A:menaja:rnentul va manifesta o de-osebita grijii ,pentru ca dez.vol:tarea
acestor activitiiµ sii nu reduca suprafat;a pdurilor si sa nu afecteze mai
buna gospodarire a fonduilui forestier. In acelasi timp se evi'dentiazii efec-
tele pe care recoltarea produselor nelemnoase ale piidurii le are asupra
stabilitiitii ecosistemelor forestiere, cu deoseibire in ceea ce priveste pas5u-. Legile de strueturare si functionare ale ecosistemelor forestiere in-
nale. si recoltarea fructelor, ciupercilor de padure si a plantelor medici-
natul dividuate (arboretelor) si ale complexelor de ecosrsterrre forestiere (padu-
-.
rea) sint incii putin cercetate. Apoi, in Peete appg,,,1%%,pg'
si de formare a efectelor de protectie ale pidurii partieip fgrji m-
• _ • t f viizuti In plus de la o amenaJare <! a, une-
2±!2f±$?ii#kid
•
consecinta, • schimbjri
intervin hi b - • •?? ",i{
t uctura pe uncsiiie
spdrii 1 · ie pa-'
si fincfii
insesi obiectivele socia -econormce a h" . t vin situatii pentru care
, b"lit M • mult c iar m er ,
durii sint gresit sta I e. a1 . ) 1 a ·boretelor si ale padurii in an-
modelele structurii normale (optlm: da es rnumai ipoteze in privinta !or.
«ambit ei mu stat cuo0"g"""hN", ice a iiii_ye
D aceea starea de maxmma er rin experimente repe a e,
z%if5pf.±$sis
@@ ±;:@ii±j;%,," ±,@isj$.ijig;;
trol. R'u c ii _r_e an k.is er#i ii it@ml.ggz2%2h%# di»

I
one 4; pg2%. air#vr i pep,,7 in scopul fun:
jare, cit ~1 ac ~VI. 1 fieciirei perioade d_e _amen _J ile de organizare si
:f intreprinsii la sfir?1tu ecte a deciziilor privind m@";$a m @ritoarea
j
daetart g 2,2,##ii svpg3gz2 2 air iGr@ii
conducere sr""!'}ii ca amenajarea pidunil' de revizuire a amenaJf
pre,2?l"..i' ±j; a±pa @jj is
".%,#"a & resin@; "a#ivir ifj; .ii cs
men • • t 111 aza •. precum s1 1n . al gos-
o»iii± gii"i.ca± jg.a%
din aplicarea ··te 'in privi '° . adurii nu me nfrun-
seem;;"?a. ms,p % is-rs .i-
Podiiriei s1lv1ce.1· are a amenajam~nttulu ;ealitatea, urmaJdeuri!or in mod
• a de apc
£1732 ± a#st%pi jamen c
Erz
jarea, pa '

adaptar1 a a:es_ un proces contmuu, "durii la starea ei de 'n in struc-

nstitue • t·nerea pa intervi .
firesc, co d ea si apoi men i h "mbiirile inerente_ ce l bioproductiv $l
; nentii con uc~r l~ in acord cu sc i . in pqtenfialt; ,

cac
·tate functionatribuite
a. ·t arboretelor . -$t
, .
• functiilor a . elor forestiere.
tuia . l ecosistem 279
ecop_rotectw a
 Yn_ consens cu cele prezentate mai sus, prin controlul proiectului de
amenajament si al activitatii depusa in baza acestuia se urmareste :
- stabilirea masurii in care amenajamentul anterior si activitatea ijeferitor fa functiile atribui . . .
depusa in perioada de aplicare a acestuia s-au dovedit corespunzatoare
.sub _raportul conditiilor si cerintelor social-economice si 41 nivelului cu-
notintelor stiintifice si experientei a.cumulate in domeniul dat · ·
constate masura 1 •
nr.ii@risk",3zperg,fidi@uj
•

h _gonditttie ii »a,,g,"%, gilof, iefjvi&#Pjiti..

±.a"
te arbore.telor cont' f· .
.a a
social-economice. ,"S, mai ales in perioade de . . e .regu111,
- precizarea
mentuiui expirat. invatamintelor ce se desprind
· din aplicare~ amenaja- amgmnaiare i ,""?@ zirji f@iii€ , um2,} as#at
"edere aparitta '""" es oi
de noi lllevitaibila fu •
~;'."?',_gphiii. .,-u un or
' de~",
la
0
Con~rolul periodic se realizeaza la expirarea valabilitatii a.menaja- hfiintarea de orase sir '~,];;g?' poi 1esi de i..
mentului pentru pdurea respectiva, dupa executare lucrarllor de teren municipiile tarii, organizare ~,$"}", populattei di <C }
pentru noul amenajament. A!;iadar, in procesul continuu de amenaiare a rea suprafetelor de Pii<luri supuse r 1 _ sta;1i.:ni balneo:hmaterice, cre$te-
padurilor. controlul constituie o eta.pa distincta, de tranzitie de la un nelor. cu piiduri Poluate ca urn., "Smului de oerotire, extindre, zo-
amena,iament la altuI. Potrivit conceptiei sistemice, pe baza ·conexiunii faptul ca in periada i9sf ' }4??_!dustratarii etc. Asa se G
inverse realizata prin control periodic, devine posibila apropierea struc- d g protestte res de ia 14ta • proport1a
si iota Padur1lor cu funcµ· •[]?""21
turii reale a padurii de structura optima corespunzatoare functiei atrl- c_es este inevitabila. D aceea, recomandarea data in Jiteratura de sp!cia-
buita de amenaiament
i ecologice in silvice.
ale go_spodariei conform.Hate cu obiectivele social-economice
• litate de a se asigura zonarii _functionale un caracter stabil este inapli-
cabila, fiind contrazis de inruntarea societatii noastre spre pro_gres so-
cial-economic.
ln snh
crltica modraportul
concret,: prin control se efectueaza o multilaterala analiza
, • Din cele prezentate se .desprinde o concluzie importanta :' a'menaja-
silv"ice; obiectivelor social-economice si ecologic atribuite gospodariei mentul romanesc. va, tr.ebui sa aiba in- vedere polifunctionalitatea rnajori-
tatii piidurilor ¼rii,· adopHnd inca de acum structura tuturor._ arborete-
- functiilor atribuite arboretelor ; lor la cerintele viitoarelor fun,ctii multiple pe care le var avea de inde-
plinit,
-or"anizarii
iril unltatilor teritoriale ;a padurilor, indeosebi in privinta cons+q+,
rle gospodarire
brgani~area teritorialii a, piidurilor va fi analizatii sub prisrna rnodi-
- ba1:elor rle amenajare fixate ; ficiirilor survenite in deceniul expirat in ansamblul obiectivelor ~i func:
tiilor soeial-economice. Uneori_apare necesitatea constituirii_unor At
- reglementarii proceselor de bioprotectie si bioproductie lemnoasa
si nelemnoasa. unitati de gospodar1re dupa criterii functionale si ecologice. Pentru ca
1 Analiia rezultatelor aplic rii amenaiamentului expirat se bazeaza pe l
I acest control sa fie efieient, va trebui ins4 asigurata stabilitatea parce-
lsrului st a unit#iior de productie si retie,ca sgunit#fl?r,%;,
o m lltilatPrala informare a.supra modului in care prevedPrile din Proiect
au fost sau nu respectate sub toate aspectele, respectiv in privinta : lo-
j de groger ass di@« ii .gig;%"%2#"%.k
rearondarea ocgoalelor sivice._ in sem%},""",,lase inane pa
•
calizarii tierilor d regenerare potrivit planului de recoltare; virstelor de sratata, t gtga a!ygg,"h recirir «'is
exploat:ibilitii.tii. alegerii tratamentelor, lucriirilor de impadurire (inclusiv mai buna gospodar1re a Paturtor. . t determinate de necesitatea pu-
re,;pectarea compozitiilor de regenerare), lucrarilor de ing-riiire si condu- pus unor schimbari ineV1t~~1IJ,. care ~m. survenite in mod natural in
cerP a arboretel6r, posibilitatji de produse principale si secundare. starii nerii lui de .acord cu mod1f1carile ob:.ectl~~r gospodiire$ti aplicate sau a
fitosanitc1re a arboretelor. lucrarilor de ocrotire sf conservare a arbore- structura biocenozei, ca urmare_ ~ masurti exprimata recent in litera-
telor. hirrarilor de dotare a pdurii pentru recreare, dotarii padurilor
drumuri. tehnologi.ilor de exploatare etc. Analiza se intreprinde tinind
tmaenet, teat@err
tura noastra, de a as1gura
pg;ki.EI# _ silo
ii«iii siii@-
1aturii (dinamicii naturale a
sema do polifunctionalitatea ecosistemelor forestiere. Se scot in evi- 1
ritoriale) a arboretetor contravine J"" ",4A. buna _gospodarire a
denta efectele eventualelor abateri de la Prevederile amenaiamentului t• ) cj stradann or pen
ecosistemelor forestiere) S' .azd sigurii pentru control. .
expirat a.supra eficacitatii functionale a arboretelor si a padurii fnssi.
Se intelege ca se evalueazi'\ masura in care aceste prevederi au cores- padurilor. Parcelarul ramme msa ~ . .. teritoriale este deterrninata__de
puns necesitat!lor de indrumare a padurii spre starea optima. • Uneori, instabilitatea o~g~~~am dului forestier, prin scoateri si in-
In privinta obiectivelor social-economice si ecologic .analiza trebuie sa schimbarile inevitabile ale marimnl f;;86 fostele piiduri date in folosmta
evidentieze : a) masura in care ele au core's:puns orientii.Tifor oficiaJe vala- trari de terenurl.• D e pilda •• in
f anu
dul forestier -administra
. . t t .de . stat, durilor
ceea ce
bile la data into·cmh-ii amenajamen-tului e~pirat ; b) neicesitatea ,punerii de • l elor s-au integrat m on . anizarea teritonala a pa .
acord a obiectivelor anterioare cu modificarile survenite intre· timp tn comun , • - • importante m ox:g . alte terenuri cu ve-
politica forestiera. De. exemplu. orientarile binevenite pentru mai buna a generat modified" _, 4n. Este necesar ca f,5"4, in fondul
gospodarire a Padurilor. oficializate in anul 1987 nrin Legea nr. 2. au • pie si le 1. .R+ fie inc
·i

din zonele de elm • • a unile impadun e, sa unui act nor-

necesitat modificari profunde ale obiectivefor st.abilite de amenajamentele getatie forestierii, cum smttpa \ealiza odata cu adoptarea
ela~rate in Perioada 1976-1986 ; reactualizarea acestor iUilenajamente forestier, ceea ce se va pu e
s-a im-pus chiar Inainte de expirarea lor. ·
mativ adecvat. )
281
 Asigurarea integritatii fondului forestier va constitui O
problema"
distincta de analiza. ·
ln primul rind sn, ,,,
,Pa?le,de amenajare vor fi_analizate sub raportul modificarilor s4, a structurii Padurii . tt luati In considerare ind' .. .
ven' in o iecthrele gospodane1 silvice si in str-uctura pe f
P.adu r ii ,_,ul'l'J:?-:ar~nu~-.se
- • ,,:, .
t"
uncyu a
punerea de a.cord a structurii re.aue a arborete'l.or
tura pe specii si 4,,"Jctura e
iiuri de .],j"" e
garateeter
goru fancionat, ;;"", de specfi, structua pe g eme (padure), struc-
1 a pdurii insasi cu noile obiective si functii atribuite. In prin- srwstara ,je ei."?"Pe ae,ii iisis el.2,2%%pm.s ea.
cipiu, bazelor de a.menaJare trebUJe sa h se asig,ure stabilitate in pe clase de calitate str~ t rametre (a suprafetei $i Volu~~r)V olumuiui),
ti.mp, cu conditia ca ele sa fi fast corect sta:bi'lite anterior. In de productie (ab ' _c ura pe c!ase de cons· t - lll ' structura
caz contrar, ele se revizuiesc: acesta este cazul amenaiamentelor elabo- p
iio@ii lair.l.a.}", ejig is@«is, #" 2gpgr A.

gis ivies, #.3" z mg@ir en# 3.";

r~te in penoada 1976-1986, ale caror baze de amenajare au avut se- pe tipuri de stru«,,,}"rozionala, climatic, reread onitaie fun.
r1oase carente conceptuale, ceea ce a necesitat rea$ezarea lor in raport
c_u ob1ectivele social-economice ale silviculturii ecologice cu teluri mul- \ norare a ecosistemelor forest, etajata), structura pe grade de d t '
1

tlple, potrivit prevederilor Legii 2/1987. • t tu es 1ere - in I • . e e-

s rue ra faunei cinegetice e s .. cIusIv prin poluare, pasunat s.4

. Posibilitatea de produse principale $i secundare se analizeaza sub dist se vor st«ii s k,#h:";z,$ iii@e ' pi..
med1e, consistenta medie ~a) Se f~_ 1rsta ..med1e, clasii de productie
posibil, folosta datete i±.. "3?"g
pnsma : a) corectitudinii cu care a fast stabilita la amenaiiirile anteri-
cronoto«ice cfi mat in«i
ii
oare; _ b) respectarii ei in deceniile. anterioare si cu deosebire in ultimul avind grija pentru ca analiza «a " _9??"e amenaiamentele anterioare,
decemu c) influentei pe care a avut-o asupra structurii padurii si asu- silvic, ins4si supratfata fond? 4,"""Te,la aeeast suprafai Pe ocol
pra continuitatii proceselor de bioproductie si bioprotectie forestiera. Se constitui obiecte de analiza. 5uer st cea acopenta cu padure vor
analizeaza dinarnica raportului dintre indicii de crestere si indicii de re- '
coltare (de produse principale, secundare $.a.), in corelatie cu dinamica In al doilea rind intervine in analiza seria cronologicii a indicatorilor
marimii, cresterii si calitatii fondului de productie. sintetici _de caracte_nzare a potentialului productiv si ecoprotectiv al pii-
durii. Dintre acestia, sub raportul productivitapi piidurii, cea mai mare
Planurile de amenajament se analizeaza si ele, atit sub raportul co- importanta o prezinta cresterea curenta a productiei totale (pe decenii),
rectitudinii elaborarii lor, cit si din punct de vedere al aplicarii si in- care expnma efectul miisurilor de gospodiirire aplicat'e. Este insii necesar
fluentelor pozitive sau negative pe care le-au avut asupra starii si efi- sa se excluda influenta modificiirii in, timp a structurii piidurii pe 'clase
cacitatii functionale a padurii. de virsta sau a inairitarii in virstii a arboretelor componente·; in acest
ln cadrul controlului, o analiza multilaterala se va efectua $i in pri- scop, deocamdata, singura solufie este folosirea: legitiitilor_: auxologi<:_e
vinta influentelor factorilor cu actiuni perturbatoare asupra padurii si referitoare Ia variatia cresterii curente ln functie de virsta ; totodata,
gos.podari:ei siivi.ice. In primul rind vor fi luati in ana!liza faictorii naturali este necesar sa fie luate in• considerare $i variatiile ciclice_ ale cresterilor,
punind • in aplicare solutiile oferite de dendrocronologie (Gi u r g I u,.
cu caracter stochastic : furtunile, secetele, inundatiile, ingheturile tirzii, 1979). In aceste conditii si sub forme imbunatatite de exprimare (asa
vinatul $.a. Apoi, cu aceeasi atentie vor intra in analiza factorii antropici um se va reciza mai departe),_ cresterea curenta ramine deocamdata
cu actiuni dereg-latoare : poluarea, pasunatul, presiunea turistica, delic- ~imrura solufie de rcontrol a produdiv11arpi padum pe pefioade scurte,
tele $.a. .:.. • • lt . • urii comparabilitatea datelor pr!Vlnd co-
de la o amenaJare la a !! '. a_sr~ b i insa determinata prin in-
O analiza distincta este necesara in privinta prevederilor amenajis- drut regutat sf oral gr@inrit Pp,2." ? iii iii6r ie
tice si realizarilor din dorneniul produselor nelemnoase ale pa~uri~, _c~ ventarieri. folosmd meta_ e au.xome \rolului '
evidentierea si a efectelor negative pe care le-a avut asupra eficacitatii productie nu rispunde exigentel,%"}];;~, rsa exploatabilitatii, ln
ecosistemelor forestiere. Cresterea medie a productzez. o; e 'nta :lnsii urroiitoarele inconve-
Ideea de control a sistemului de organizare i conducere a padurii rincipiu este un indicator expresiv. 'rez1 ste cunoscutii deoarec~ pro-
spre starea optima trebuie asociata cu problema monitorizarii in amena- kt :) ie reg«ii rodveffi g2%%,]" iGie @erei@ criris;
jament, respectiv a supravegherii continue a
staru si eficacitatii func-
tionale a padurii aflata sub mfluenta masunlor _de gospodarire aplicate
• dara nu a fost inregstraa modifica in timp, ca ur-
duct;a secunl atabilitatii pe arborete si ciclul se e influenteazii produc-
b) v1rsta ~P. ob_ .. telurilor de gospodanre, ceeat c deceniul expirat, ea
$i a factlorilor pertunbatori. S€ intelege _ ca problema monitori- scb1m arn . . . ·va pen ru
zarii amenajistice a parametrilor de stare a paduru va trebui corelata _cu mare a - d rii . c) este putin expresr . - de la intemeierea ar-
tivitatea. pa u ' . e intreaga perioada sc~:sa ii utile, numai pe
cea a rrwnitoringului forestier, care urmareste supravegherea continua ? incorporind productia P t . dicator poate tent if",p",a aeat «
calitatij factorilor de mediu. La rindul lui, acesta din urma se mteg.reaz
boretelor. D e aceea ' .aces m ditia ca virste I e e.xploata . 1 ]umul
"'· eliminaru...
in rrwnitoringul ecologic national. . erioade foarte Jun~, cu cpdn •ia secundarii (inclus1v vo
Dar Controlul coi monitorizarea prin amenajament a starii padurilor P <t iar pro!uC ..
presupun alegerea "celor mai expresivi si exhaustivi t· • in
• d'rca t O n , ·pnn
.
m-
. "F'
f•1 ra1-mas constan e, ts
. . . ,.;pale nu ras-
ductiei prinCH} .,,,
- • supraveg h erea con tinua a ef1cac1tavn naturale) s fie cung" ~oataiuitate a P"""" ate producetfvi4ti
a,

termediul ciirora sa se poata urman Cre§terea mede " .pros control si monitori 283
function ale sub fofluenta masurilor de gospodarire- • p l am'f'ica te de ame- . ;,..+elor unm rI
punde cern
najament si efectiv aplicate in perioada exp1rata.

282
padurilor. Motivele esentiale sint urmatoarele : a) se refera n-i:imai la Influenta perturbanta a mod"f• - .. . ' -
t r· .
a
Parte productiei padurilor, nesocotind productia secundara; b) 6j 0
•
~1
1· lul •
otale_eau_pis@ii«
1 icaru Vi st 1
a c c u1, poa e I ehminata . f . r e or exploatabilita\ii t h .
i2",,2gigs@if ±iii .1.z
de virstele exploatabilitatii $1 de ciclu, care in timp se modifica odata·
Schimbarile ce intervin in' structura padurii si in natura functiilor a#ii,l' cresterea medie la o virsta repe,, { "? plan european este folosita
arboretelor ; c) are o putere redusii de caracterizare pentru deceniul ex- s-a propus folosirea resterii nk4,"ul4 de 100 ani; in \ara noastra
prat; d) este mfluentata de intensitatea rariturilor, asa cum s-a aratat (G i u r g i u 1961, 1979). Daca ace~t1 v1rsta exploalabilita\ii absolute
anterior. Cresterea curenta a productiei principale este si mai neexpresiva. tati de substanta uscata puterea de O cre1tere ~te exprimata in Uni-
rin eliminargi variaii @rsicir $77,Irie sis@iii. ii
Controlul prin crestere, in forma ei clasicii, poate deforma realita- prin evitarea folosir de indicatori void.j,} cdeii, ts
tea, indrumind gospodaria silvica in directii gresite. UrmtoruL exemplu
este elocvent : pentru o umtate de gospodiirire situata in statiuni foarte Cu toate aceste ameliorari, calitatea lemnului nu este lnca luata !n
favorabile stejarului, inlocuirea acestuia cu plopi selectionati contribuie considerare in suficienta masura. De aceea, pentru cresterea obi4.
la majorarea cresterii, respectiv a productivitatii piidurii, justificindu-se tatii controlului si a lT\OrutonngulUJ, esfe oportuna propunerea de a ex-
astfel actiunea planificatii $i infiiptuitii ; in realitate, aceastii miisurii este prima cresterea (sau volumul pe picior) in unit/1µ, valorice convenµonale,
pagubitoare, dacii se ia in considerare pierderea pricinuitii prin substi- pstrate neschimbate de-a lungul timpurilor ; numai astfel se vor putea
justifica pr.in control masurile pentru mai buna gospodarire a padurilor,
tuirea stejarului, care, fata de plopi, produce lemn de valoare exceptio- care vizeaza !1)romovarea s·P,eelllor autohtone valoroase capabile sa produca
nalii, uneori de zeci de ori mai bine pliitit pe piata internationalii. Pe de lemn cu utilizari multiple, in primul rind lemn cu calitati superioare, cum
alta parte, reducerea ciclului pinii la virsta exploatabilitiitii absolute ar este lemnul pentru furnire estetice, lemnul pentru cherestea de mari di-
contribui la majorarea cresterii in volum, dar, sub raport economic, i1- mensiuni sau lemnul de rezonanta si claviatur. Se in\elege_ ca f~los1re~
vicultural si ecologic este o masurii necorespunziitoare.
In cazul in care cre$terea curenta, cre!;lterea medie la exploatabilitate
9
rm#era
satisfacatorsee ,pg z2% .£%. %%%..2
efectul masun or. gos O y · ,

sau cresterea indicatoare sint folosite, ca elemente de bazii atit pentru telurilor mentionate. . . . .... f nctionale multiple, indeosebi
stabilirea posibilitatii, cit si pentru controlul eficacitiitii functionale, in- Sub raportul controlului eficacit#ii."""",'iii, nu au fast inca ela-
deosebi pentru controlul productivitiitii piidurii, intervine in plus incon- pentru controlul efectelor de ,protect1I al~!a provizoriu, pot fi folos1te
venientul grabirii exploatiirii arboretelor virstnice pe baza efectului une- borate metodologW corespunzatoare. n . _ . ..
ori efemer, al unor miisuri presupuse eficiente sub raportul majoriirii datele referitoare la : .. , t cu bonitatea {unctionala (l;idro1 ogica,
productivitatii (de pildii impiiduriri cu specii de productivitate pretinsa
_ struc
t Paduru m rapor stiintifica . . . ).
superioarii : rasinoase in stejarete sau fagete, salcim .in, stejerete etc.). • •ura1·· atica recre ±ativa, • s.a.)i ,tr cturi polifunc-
»t I cu s uc
Rezervele sint si mai intemeiate, daca cresterea este folosita ca indica-
antierozionala, clim r' \ei, ocupata de arbore e \ bilitate $i eficacitate
- proportia supra e t etajate), de mare s a
• • mesteca e, ' ·
tor al eficacitatii functionale sub raportul efectelor de protectie. tionale (plur1ene, a • . . cum $i" structura ei
Asadar, in conditiile silviculturii moderne, intensive, controlul prin functional4; ~ala a ecosistemetor for,p;iG sii«rari is-
- biomasa to_ a . oasa, biomasa ..
crestere nu poate fi acceptat fiira rezerve, el putind uneori deveni chiar t« (biomasa lemn •
0
frina in actiunea de interes national privind mai buna gospodarire a pe componente 3turii erbacee S.aa. i- de • . factorii naturall ~1. antrop1C1'
solului;
mass tor4pl"pr iii+g %,g,'dis#ji jet i
padurilor in scopuri multiple. Se intelege ca nu se pune problem: exclu-
derii acestor indicatori din amenajament, pentru control ; este msa ne- - dma!Illca economicii per10 ic
:!
- d~na~ca parametrilor de . s a a efectelor de pro
te In volum
cesara folosirea lor cu mult discernamint, sub forme ameliorate sau in -- evaluarea . . a cresterii Cur"? a mom±-
du .. • • sasi dinami,, pentru con o I tr ade-
combinatie cu alti indicatori, asa cum se va preciza in continu~re. .. ru. , numite functu,/na informatil. ut e alitatii •aerului. nr noxe
Puterea de control a cresterii (cresterii curente, cresterilor medii la ' Pentru a • e picior o!%! A protectie a c bolizare a uno !area
sau a votwmu,£Pai im],'tics de%%a sigh
exploatabilitate sub diferitele lor forme) se amelioreaza, daca se exprma toring., Aces!a f2 4 ojge,3 "% cs Pp?#i oriiiie
·. itati de substanta uscata, respectiv de biomasa lemnoasa, folosind i@r. jpg;%"""&, sf? '«ii" .a,nos
m• dium ' ; pentru controlul producbv1
• de densitate a lemnului . ·t·t··
a n es te m - din atmos1 • [emnoa • derilor
1n c1 aplicarea densitatii aparent:e conventionale • ( G 1ur · anuala de biomas~ f O tosintetizatoare. a aplicarii preve
dicata g, 1· u,· 1979 •· r ra obtinute"_mpeurm
cu fitomasa fofiactelor . . ada de aplicare a ame-
D e c e i, 1987). De pilda, sub aceasta forma, controlul prm cr~~~t- ~~ li a e e eaza • ·. per1o
mai justifica introducerea rasinoaselor in gorunete sau a moll m _ 1 Ana"<,rat "e",32in.. iorote" ~l e
amenajam??",, amenais ~ adurii in °
fagetele de productivitate superioara, (m• ultJmu
• 1 caz, farrul
,, poate rea · 11za _ evidene telor S 285
6,5 t/an/ha, in timp ce molidul numai 5,6 t/an/ha). ·amenteI or •' iodic a1 arbore ,
naJ - studiul , per
•
• pup gamete eeregr,_e po_to1osi arm?gvis
o,356 ; fag 0,569 ; gorun o,584 (Dupl! D e c e 1 -
2,2? "?#,,
l - • medii • molid si brad
,
+i iii@n

284
-·
' " --
n.
 Evidente~e amenajistice arata, masura in care prevederile amenaja- b·11ii supraveghe'rea:continui'i a tutl,!ror- resurselor forest1· •
mentelor expirate au fost respectate sub toate aspectele (referitor la po- ) • 1· t" t• • f •
llelemnoase $1, _a ca 1 a.11 actorilor de mediu ln fondul foresti
ere OemnoaseS ~!
s1~11:1tate, tratamente, lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor, lu- h•
4mpune cm1ar $• ddeterminari
t : dele bi2iomasa. O preocupare pi:ioritara
er. este
e vorsi
cran de regenerare, dotarea padurii cu drumuri etc.). · aceea care _se refer la caracteristicile ce exprim modul in care arbor&.
Studiul periodic al arboretelor si al puduri are menirea sa constate tele si padurea in ansamblul ei indeplinesc functiile multiple atribuite. ,,
I
efectele masurilor planificate si executate asupra eficacitatii functionale pesigur pentru rationalizare inventarierilor, se va aplica metoda ,son-
a arboretelor. La fiecare amenajare se efectueaza deci o noua descriere dajului subdivizat, ori de cite ori determinarea unor caracteristiei im-
a unitatilor amenajist-ice; ea are un dublu rol : 1) de control asupra ac- plica cheltuieli sau dificultati deosebite (de pilda, pentru stabilirea pro-
tivitatii anterioare ; 2) de informare, pentru fundamentarea noilor de- prietatilor chimice ale solului). ~. . . -
cizii amenajistice referitoare la viitoarea perioada de aplicare a amena- controlul in cadrul perioadei de aplicare a amenajamentului. Dupa
jamentului. um s-a aratat, activitatea de amenajare a padurilor se extinde si asu-
Teoretic, se admite ca din compararea datelor oferite de vechea si c erioadei de aplicare a amenajamentului. In aceasta perioada este
pra p sever ·control asupra modului in care se aplica planunle de
noua descriere a unitatilor amenajistice pot fi evidentiate efectele pozi- necesa1; u:nt . la nevoie, se adapteaza unele prevederi ale acestora la
tive sau negative ale masurilor de gospodarire aplicate, asupra ecosiste- a~enaJ_am t au' se corecteaza in raport cu starea arboretelor.
mului dat atit in ceea ce prive$te structura biocenozei, cit si sub rappr- 110 1 cer1n,e, s

tul conditiilor stationale. Se mai admite ca prin compararea sintezelor

statistice pe unitati de gospodarire, efectuate la fiecare amenajare, re-
zulta efectul global al masurilor de gospodarire· asupra capacitiitii func-
tionale a padurii in ansamblul ei. Se presupune ca prin asemenea compa-
rari se poate stabili miisura in care fieca,re arboret in parte si padurea
insasi au evoluat sau nu spre structurile optime proiectate, respectiv
spre starea de maxima eficacitate functionala.
Practic I simpla comparare a descrierilor succesive ale unitatilor ame- i -
najistice $i ale sintezelor statistice intocmite periodic pe baza lor nu
conduce la rezultate concludente, daca aceste descnen se efectueaza prm
aprecieri de catre persoane si prin metodologii diferite, asa cum
este
cazul actualului sistem de amenaJare. Evident, m aceste 1mpreJL1:fan nu
poate fi stabilita semriificatia statistica a diferent_elor consta~at~, iar mo_-
delarea matematica si informatka nu pot ,s,chimlba ·cu mrmc natura
subiectivii a rezultateior bazate pe asemenea informatil primare necom-
parabile. . . • • f
Pentru ca monitoringul si controlul in amenajament sa devma_ e 1-
ciente trebuie sa li se asigure fundamentul stiintific necesar, oferit de
statistica matematica. Aceasta presupune efectuarea de inventarieri pe-
riodice intr-o retea statistic asiguratii de suprafete de prob@ Permanente
cu caracter complex, care sii. s.erveascii. la caracterizarea periodica a eco-
sistemelor forestiere aflate sub influenta masurilor de gospodrire PTS
cum si a factorilor naturali si antropici negativi. Numai pe aceasta t ~za
%. ..%.% . )

ecologic si silvicultural. _ <afie -ast-

Este necesar ca reteaua suprafetelor de prob4 permanente s8 _4 sa
• • • realizata incit ea sa devina polifunct10na a, respec 1
fel proiectata si li ~onitoringului forestier complex, corelat cu
serveasca pentru rea zarea f t d probii. pe-
monitoringul ecologic national. Pe baza acelorasi supra e .e e t· .'. c·n
•
riodic si prin metode comparabile, se va contro a, ca 1 litatea
t sta mnn 1
t aspectele
special a solului), structura arboretului (biocenoze1) sub. ?a :te de fac-
·t·· 1 emnului "'"i al daunelor pr1cmm
inclusiv sub raportul cali ta.n t· deosebita se
•
tori perturbatori (poluare, insecte, t vinat s·• a)• • .O , aten • 1e
sii devinii posi-
acordii determiniirilor auxologice $i ecologice, prm care

286 - - . ., - ...
.,.:
-
-~
- ---

..-I
 ./

BIB LIO G RA FIE

Donita, N., s.a., 195s. . .
• _ecosistemice, <, ercetari privind
Dr4cea,_M, i; "usris icas j,,"adrarea tuoloa ·
·Bucovnas ' "Osideratii asuna ""?3. rc a pdurilor b
Ellemberg, H., i{""Srestu. 1omeniului forestte, .. • aze_
. Stuttgard. • Vegetation Mitteleur . al Roman,ei. Editura
GateJ, P., Tama • opas mit den Alpen
976 2 nd
. . , in silvicu1tt};t., ~ :_ Cercetarea O . ' • edition, Ulmer.
Giurgfu. v., is:.",,""P""ersitatea Bra,"rational st catelat«are 4
. . tura A 6
: _. e Ptime de ta· •
0 ·4 ectronice
Giurgtu, +, 'To-silvica Bucures+. ere pentru padurile dm R. s ,,
t·' ., _,;.a., 1968: Contribur· · . . . • • Romania, Edi-
, . Iel'.e dm R s Ron a... HI _privind zonarea iid .
Garcea, v., 1oi 'o7;Jg., Beuresr. PIwrtor s a rs4wet or.
' . . • ~r. 1, .. vrrstelar de taere a arb .
Giurgiu, V., 1978: Conservarea 3a . . oretelor, •Revista padurilor
8,3ij E ±. ii@; zok.."".gee
G' g_ ,. V., 1980: Promovarea regenera ... a padurilor. Manuscris ICAS
es
Anders, B., Lucas, G., 1981 ; Optimierungsmodelle zur Regelung forstlicher. Prog- 2gr&iu, V., 1982 • Pdarea si tori. #$],,""rale. Revis pi@srit6r, s
nosse unter Beechtung von Ubergengswahoescheinlichkeiken. Wiss. zeit. de _ IUrgm, V., 1985 : Problemie actuai """ }? . eres, Bucure,;\i. • •
. Tech. Uruv. Dresden, 30, Hell 4. r. . ._eco]ogice. Ocrotirea natu4, % "l _3° Perspectuv4 aie stviculturt e b
Anucm, N. P., 1962: Lesoustroistvo. Iz. S.L.J,P., Moskva. Giurgiu, V., 198 : Cercetar k?'.? ediului _inconturuior,29. r.2. ate
Assmann, E., 1961: Waldertragskunde. BVL-Verlagsgesellschafe. Mii.nchen
Baader, G., 1945 : Foresteinrichtung als nuchhaltige Betribsfii.hrung und Betrie- .
grgrea s
ICAS, Bucuresti.
cair arbor&ti, ,"".,g2jg,jg,Ji; iire yea
. c ierile le ingrijire. Manuscris,
tbsplanung, Frankfurt a.M. Giurgiu, V 1988 • S'Iv' It . •
Ballard, R.,_ 1985: Forest potentials, productivity and value. Weyerhaeuser Co. •. i6e's i,7,2a romeos«a w owe roars t».E.-
AlL Rights Reserved. • Giurgiu, V, Decei· I Armiil,escu S 1972 •13· ti,·
Botnariuc, N., Viidineanu, V., 1982 : Ecologie. Editura didactic/I $i pedagogic/I Bucu- Romania. Ed;tu,a Ceres. Bueurestu. ' "iometria arborilor si arboretelor dm
resti. " Giurgi, V, Dissescu, R., _s.a., 1987 : Structuri optime pentru_p4durile de protectie.
Carcea, F., 1969 : Metod4 de amenajare a piidurilor. Editura Agro-silvica, Bucuresti. . . entrul de material didactic si propaganda agricola, Bucuresti.
Carcea, F., 1978 : Modalitate de calcul pentru stabilirea posibilitiitH prin interm'ediul Giurgiu, V., Patrascoiu, N., 1978 : Polifunctionalitatea ecosistemelor forestiere si cla-
cresterii indicatoare. Revista piidurilor nr. 1. s,fic_area for funcµonala. In :· Polifuncponalitatea ecosislemelor foresllere. Uni-
ve_rsitatea din Bra.av • •
Carcea, F., Milescu, I., Dissescu, R., 1986 : Determination de Ia possibllite de forets
Hartig, G. L., 1795 : Anweisung zur Taxation der Forste. Giessen.
en Roumanie. In : Determination de la possibilite des forets en differents pays Ianculescu, M., 1986 : Cercetiiri .privjnd aplicabl!itatea metodei cresterii indicatoare
du monde, IUFRO, S4.04. Bucharest. in conditiile actuale ale gospodariei silvice romanesti. Teza de doctorat. Uni-
Cenus4, R., 1986 : Structura si stabilitatea unel piiduri naturale de molid din Codrul • versitatea Brasov. , . ' . • .
s,ecular Giumali:iu. Revista piidurilor nr. 4. . Iahculescu, M., '1987 : Contributii la cuantificarea prin control a marimii efectului
Chiri\11, C. s.a., 1977 : Sta\iuni forestiere. Editura Academiei R. S. Romania. Bucuresti. masurilor de gospodiirfre aplicate, astipra productivitiitii fondului de produc-
Clicheroux, E., 1985 : La proauction de bois de qualite, vue dans la perspective de la tie, Revista paciurilor nr, 1. • ' - . . ,
politique forestiere europenne. Annales de Gem:bloux, vol. 91, nr. 3, JCPJL, ICAS, 1986 : Optimizarea formei si marimii suprafetelor de arboret puse
Copiiceanu, D. s.a., 1987 : Introducere in amenajarea silvotehnologlcii. Revista pii- - in valoare, in scopul reducerii distantelor de colectare si a termenelor limita
durilor, nr. 1. • • de recoltare, Bucure.ti. • , . f t • du monde
Cotta, H., 1820 : Anwelsung zur Forsteinrimtung. ,uml A!bschatzung 1. Teil. Dresden., IUFRO, 1986 : Determination de la p_osibillte des forets en differents pays "
Decei, .r., 1984 : Cerceti!ri privind stabilirea biomasei arboretelor la principalele S4 04. Bucharest (Red .. F. Carcea). . , 1 s
" - dt d te mining al!lowab'le out, baz<!d on age clase
specil forestiere in raport cu structura lor. ICAS Bucuresti. .Jansen_, 1981.: A new metho tor e 2r it+id Con ress S4.04., - '· ,
Decourt, N., 1979 : La foret et la ville. INRA. as@ii. Piere@,22,, ".Sv"icon«see em
Dissescu, R., 1973 : Cercetiirl privind elaborarea modelului matrlcial al planului de Judeich, F., 1922: De Forsteinr1c; ~yok , Macmillan. .
recoltare. ICPDS. Studii si cercetari. Kimmins P. 1988 : Forest Eco)ogy, New 0 ll f"lr. die Nachhaltergelung. Beitrage
rcurth, y.r'., Gerold, D., 1978 : Sunu)abons,:no e e t
d •
a.

Dissescu, R., 1980 : Cercetarl privind determinarea compozitiei-tel ca bazii de ame- f d Forstwirtscbaft, nr. 2. P oduction Lortdon Acad. Press
1
najare. Tezii de doctorat. Universitatea Brasov. Lanasera, i. 1sos: Ecol9ey g,,"" ,£ti-inion@ie i arena#res idwml
D1ssescu, R., 1987 : Variabilitatea structural/I a molidisurilor pluriene naturale, Re- Leahu, I., 1984 : Meto e si moae d chen Rents'ch.
Editura Ceres, Bticu:e,;ti. d W ']des auf die Umw,elt des )Viens •
vista piidurilor, nr. 2. H 1975 .• Wirlhmgen es a
Dissescu, R., $.a., 1968 : Contributii la studiul ef!cacitiltii economice a codrulul Leibundgut, • . ees d'Europe.
Verlag, Erlenbach. . . . de qualite en forets temper
griidlnilrit. INCEF, Studil ~i cerceti!ri, vol. 26. 85 . La production de bms ''tat '
Lendet, A., 19. • d ciences agronomiques de 1;, .tr"ge zum Kolloquim ... Teh,
Dissescu, R., Lovin, M., 1973 : Simularea organizarii bioproductiel ca metodii fle- Gembloux. Fac. e s Jungsmodell OPA•L, or a •
xibilli de amenajare a piidurilor. Simpozion IUFRO, S4 04 lnnsbruch. Autriche.' Lucas, G., 1981 : Das Er.tr:ttoze . . G undlage. G. Fischer VerlM,
Uissescu, R., $,a., 1987 : Tehnologii diferentiate de aplicare a tiilerilor gradinii~lte. Univ, Dres'den. Ban, .f oziologisch-ocologi~cher r
ICAS, Seria a II-a. Bucuresti. 1977 . Wa!dbao au s
Mayer, H,, • , ls: • . w-Yorli:. .
Dolezal, R., Korf, V., Prlesol, A., 1969 ; Hospodarska uprava lesu. S.Z.N. Praha. Stuttgard, Nev.-Yor • :McGraw-Hill, Ne
Donit!i, N., s.a., 1980 : Zonarea si regionarea ecologicii a piidurilor din R. S. RomAn1a. . ;r G 1978 : Living Systems. . 289
Miller, • ·• . . ,
Centrul de material didactic si propaganda agricola, Bucuresti.

288
ze; 3 "$:. ".2.22."±".Ee cg-.a..
Moskva. es resursov.
Lesnala promfslennostt.
z?"3?"3},g.2. 1gas; pesos.trptsyo. ts.eta rons eno. . so.as
Nessi : "SE7p?"g;z, "%3;ii@idi5is @cs@iGj. sjirGri i@-vo.
Cer~s. B~cure$ti. ' ·, orescu, I., Tirzm, D., 1973 : Silvlcultura. Ed!tura
Odum,LF.
onPd.,on-Toronto.
1971 : Fun damentals of ecology, W. B. Saunders Company ' Phi!adelph1a·-
Pascovsch1, S., Leandru, V., 1958 : Tipuri de paduri din R p R Editura Agro-silvici!
Bucuresti. · · · ' 1•,

Pop, E., 1942

telor : Pdurea
Naturu, 9, nr. si1-4.
destinul nostru national. Buletinul Comislei Monumen- ' i
lI
Popesc~-Zeletin,
rilor nr. 3. I., 1954 : Princlpiile zonarii functionale a piidurilor. Revista piidu-· I
Popescu-Zeletin, I., 1959 : Metodi! pentru amenajarea pi!durilor in codru griidiniirit.'
Din realizllrile Institutului de cerceti!ri forestiere. Editura Agro-silvlcil.
Popescu-Zeletin, I., 1973nr.
Revista pi!durilor : Amenajamentu1
2. $i gospodiirirea functionalii a pildurilor.

Popescu-Zeletin, I., Dissescu, R., 1962 : Contributii Ia clasificarea arboretelor plu-

rien_e. Studti $i cercetilri de biologie. Seria biologie general/!. Tom XIV, nr. 1.
Pu.ia, Napoca.
I., Soran, V., 1984 : Agi:-oecologie. Ins'titutul agronomic Petru Groza, Cluj-
'Rosin, P., 1975 : La foret des loisirs. Les presses agr. des Gembloux.
Rucllreanu, N., Leahu, I., 1982 : Amenajar:ea pilduri!or. Editura Ceres, Bucuresti.
Ruciireanu, N., Leahu, I., 1985 : Organizarea si conducerea structural-functional!!
a padurilor prin amenajament. Revista padurilor nr. 2. .
Rusu, Ceres.
A., 1988 : Fotografia aerian si teledetectia in economia forestieril. Editura
Bucuresti.
Schutz, J. Ph., 1981 : Que peut apporter le jardinagc a notre aylviculture? Jour
for. su.isse, 132, nr. 4.
£chi:itz, J. Ph., 1985 : La production de bois de qualite dans la foret jardi~ee.. In :
Annales de Gemboux vol. 91, nr. 3. ,
Seceleanu, I., 1975 : Simuiarea matematici! a organiziirii procesului natural de pro-
ductie forestiera. Studii si cercetri, vol. 33, 1CAS Bucuresti.
Soran, V., Borcea, M., 1985 : Omul si biosfera. Editura stiintifica si enciclopedic6,
Bucuresti. . . _
Sti!nescu, V., Parascan, D., 1982 : Pildurea in conceptia ecosistemica. In: Probleme
moderne de ecologie (coordonator B. Stugren). Editura stiintifica si enciclo-
pedicd, Bucuresti.
Stinghe, V., 1939 : Amenajarea piidurilor. Editura Socleti!tii .,Progresul silvic", Bucu-
resti. a,
Vlad, r., Giurgiu, V., 1986 : Pildurile actuale dupii un secol de gospoudrire : nva-
4,
g

taminte si prognoze. In : Pi'l.durile _noastre - ierJ, astiizl, mllne. Centrul de

material didactic si propaganda agricola, Bucuresti.
Woodcoclt, A, Davis, M., 1978 : Catastrophe theory. Pinguin_ Books, :New-Yorli:.
• • • J)l'orme tehnice ln silviculturil. Ministerul Silvi'cultuni, 1986~1988, Bucure!it!.

--~-
. .•

.-
. c-me--=r<-"
I l
 ,,
J,1

it4
:1 I

i,.
j

\
.t
 '··

Lei 28

.t
,{t

rs
i •
st

,
I
(:,,' --~

"t;)- !
,.

i)
;t
u
I
I
l

I
l
j

t
E,

l f