Univeristatea „Lucian Blaga” Sibiu

Facultatea de Medicină „Victor Papilian”

„Etica nu este nimic altceva decât veneraţia vieţii”

-de Albert Schweitzer

Valoriile pun baza societății în care trăim, iar acestea sunt într-o strânsă
legptură cu etica, pentru că în prezent se pune din ce în ce mai mult accent pe
etica aplicată în domeniile de cercetare. Aceste valori sau principii, mai bine
spus ale eticii în domeniul cercetării sunt cele mai înalte standarde care
orientează din punct de vedere moral în această activitate. Ele sunt defapt un
ansamblu general de reguli și principii fundamentale, după care cercetarea se
ghidează. Printre aceste principii se numără:
Principiul respectării demnității
 Trebuie să respectăm toate fiinţele vii şi să le protejăm în
faţa vătămărilor ce li se pot aduce în cursul cercetării, să
asigurăm biodiversitatea, ele fiind sistemele cele mai
valoroase din univers (etica ecologică).

Principiul binefacerii
 Acest principiu obligă cercetătorii să ia în considerare
chiar și cele mai mici riscuri posibile, mai ales atunci când
consecinţele lor pot fi grave şi să evite facerea acţiuni
Principiul dreptății
 Trebuie să existe o sidptribuire echitabilă a resurseleor
cercetării și beneficiile acesteia, și să nu discriminăm
persoanele care participă la cercetare sau care sunt
subiecții acesteia, să le apreciem diferențiat, în funție de
nevoi, contribuție și responsabilitate, ținând cont de
resursele disponibile.
Principiul integrității
 Reprezintă acele căi de acțiune prin care să protejăm de
orice ingerință externă valorile și credințe
Principiul vulnerabilității
 este moral să avem o grijă specială față de cei vulnerabili
(ființe umane, animale), adică de cei a căror autonomie,
demnitate sau integritate este posibil să fie amenințate
prin distrugere sau limitare.

1
Sibiu. 2022
 Univeristatea „Lucian Blaga” Sibiu
Facultatea de Medicină „Victor Papilian”

Etica este o ştiinţă filozofică ce studiază morala ca pe una din cele mai
importante laturi aleexistenţei umane şi sociale.1
Din punct de vedere intelectual, una dintre cele mai pretențioase activități
umane este cercetarea, reprezentând una dintre cele mai plăcute și interesante
preocupări; efectuată în domeniul științelor vieții, iar aceasta folosește
subiecti vii, ceea ce impune abordări etice.
Ca și termeni de specialitate, anumalul este definit ca fiind „ o ființă vie,
heterotrofă și, de regulă, aerobă; practic, cele mai multe animale sunt
organisme pluricelulare, care se hrănesc cu substanțe organice din mediu și
utilizează oxigenul pentru respirație - există animale cu respirație anaerobă,
care trăiesc în medii fără sau cu puțin oxigen”, în timp ce animalul de
experiență este definit ca „ un animal destinat utilizării în procedurile unor
proiecte de cercetare (experimente științifice)”.2
Experimentele pe animale se regasesc inca din cele mai vechi timpuri ale
istoriei. In Grecia Antica vivisectia se practica in scopul observarii structurii si
functiei organelor la animalele vii.
Etica cercetării pe animale presupune stabilirea de la început a relațiilor
om-animal într-un ansamblu de principii, ce trebuie respectate cu strictețe de
către toți actorii implicați în punerea în practică a proiectelor de cercetare,
ce utilizează animale în proceduri, indiferent că este din punct de vedere
experimental sau post-experimental.
Dacă vorbim despre anumal, lucrurile tind să se complice, pentru că este
greu de apreciat că ,,umanitatea intervențiilor suportate” de către animal, fie la
prelevarea de probe și țesuturi, la infecțiile experimentale, fie în ceea ce
privește acțiunea factorilor fizico-chimici, ori „uciderea prin metode umane”;;
sunt aspecte necorcondante cu tot ce ține de umanitate. Ca urmare, dacă
toate aceste practici ,,inumane” li se aplică animalelor, evaluarea etică a
tuturor proiectelor care utilizează animale în proceduri devine obligatorie
pentru împăcarea cu sine și liniștirea conștiinței persoanelor implicate în
proiectele de cercetare.
Comitetul etic de cercetare al Asociatiei Internationale de Studiu a Durerii
(IASP), a aratat ca studierea mecanismelor durerii cronice pe animale este
esentiala, dar ca aceste experimente necesita o planificare exacta in scopul
diminuarii sau evitarii stresului la animale.3
1
Gabriela Grumberg, Generalități despre etică, morală și deontologie. Un scurt istoric; Editura Universitatii
Lucian Blaga din Sibiu, 2015; pg. 25
2
Ioan Huțu, Manual de Bune Practici în unități experimentale, Vol. 1; Ed. Agroprint, Timișoara, 2017; pg. 67
3
Post S.G. (edited by), Encyclopedia of Bioethics, 3rd edition, 5 vol., Macmillan Reference, USA, 2004;

2
Sibiu. 2022
 Univeristatea „Lucian Blaga” Sibiu
Facultatea de Medicină „Victor Papilian”

Cercetatorii care conduc studii privind durerea si care au drept modele

diferite specii de animale trebuie sa ia in considerare o serie de cerinte privind
desfasurarea studiului (IASP 1982): 4
sa demonstreze utilitatea si potentialele beneficii aduse de
experimentul pe animale in intelegerea mecanismelor durerii acute
sau cronice;
daca este posibil, cercetatorul trebuie sa incerce stimulul dureros pe
el insusi, in cazul stimulilor durerosi neinvazivi;
sa fie posibila aprecierea unor niveluri de durere prin observarea
modificarilor de comportament ale animalului fata de normal;
cercetatorul sa se asigure ca animalul este expus la stimulul de
intensitate minima care sa faca posibila desfasurarea
experimentului;
animalul care sufera o durere cronica sa primeasca tratament pentru
usurarea suferintei sale;
nu trebuie sa fie conduse in absenta unei anestezii generale
durata experimentului sa fie cat mai scurta posibil, atat cat sa
permita o concluzie pertinenta, la fel si numarul de animale
implicat in experiment
Pentru a asigura siguranta; multe vaccinuri noi sau medicamente necesita a fi
evaluate pentru specificitate si siguranta într-un sistem imun apropiat de cel
uman înainte de a intra în cercetarea clinica pe subiecti umani pentru a
determina eficacitatea primatelor neumane pentru infectii pentru care nu exista
nici un alt model animal recomandat; aceste studii, denumite dovada de
principiu (proof of principie) sunt esentiale în cresterea interesului si dezvoltarea
capitalului pentru trialurile clinice.5
În utilizarea animalelor ca elemente de experiment se ridica mai multe probleme
etice:6
Reproducerea si hranirea animalelor, inclusiv obtinerea animalelor
prin histerectomie
utilizarea izolatoarelor si a containerelor de izolare
recoltari de sânge sau tesuturi, organe si utilizarea eutanasiei
utilizarea animalelor nascute prin histerectomie si mentinerea în
conditii stricte de izolare este considerata o metoda traumatizanta,
4
Zimmerman M., Ethical guidelines for investigations of experimental pain in conscious animals, Pain, 1983,
16: 109-110
5
Conventia Europeana privind Protectia Animalelor Vertebrate utilizate in scopuri experimentale sau cu alte scopuri stiintific
e (1986, intrata in vigoare in ianuarie 1991);
6
Astarastoae V., Trif A.B., Essentialia in Bioetica, Ed. Cantes, Iasi, 1998;

3
Sibiu. 2022
 Univeristatea „Lucian Blaga” Sibiu
Facultatea de Medicină „Victor Papilian”

în Marea Britanie fiind interzisa despartirea animalelor înainte de

patru saptamâni de viata
animalele folosite în scop experimental trebuie sa fie sanatoase si
fara probleme comportamentale, izolarea putând genera modificari
de comportament
recoltarea de organe si tesuturi, ca si eutanasia folosite în
experiment pot genera suferinta, recoltarea secventiala de organe
fiind inacceptabila.
Din nefericire, numai o mica parte din membrii Comitetelor de etica pentru
experimentele pe animale din diferite institutii poseda cunostiinte de cercetare
propriu-zisa. Acest lucru il pune pe cercetator in situatia de a explica cu
minutiozitate ceea ce intentioneaza sa faca in materie de tehnica chirurgicala,
anestezie pentru fiecare animal in parte. Aceasta metoda face ca activitatea de
cercetare sa devina impracticabila7

BIBLIOGRAFIE

1. Gabriela Grumberg, Generalități despre etică, morală și deontologie. Un

scurt istoric; Editura Universitatii Lucian Blaga din Sibiu, 2015; pg. 25
2. Ioan Huțu, Manual de Bune Practici în unități experimentale, Vol. 1; Ed.
Agroprint, Timișoara, 2017; pg. 67
3. Post S.G. (edited by), Encyclopedia of Bioethics, 3rd edition, 5 vol.,
Macmillan Reference, USA, 2004;
4. Zimmerman M., Ethical guidelines for investigations of experimental pain
in conscious animals, Pain, 1983, 16: 109-110
5. Conventia Europeana privind Protectia Animalelor Vertebrate utilizate in 
scopuri experimentale sau cu alte scopuri stiintifice (1986, intrata in vigoa
re in ianuarie 1991);
6. Astarastoae V., Trif A.B., Essentialia in Bioetica, Ed. Cantes, Iasi, 1998;
7. Pence G.E., Classic cases in Medical Ethics - Accounts of the cases that
have shaped Medical Ethics, with Philosophical, Legal, and Historical
Backgrounds, McGraw-Hill, Inc., USA, 1990

7
Pence G.E., Classic cases in Medical Ethics - Accounts of the cases that have shaped Medical Ethics, with Philosophical,
Legal, and Historical Backgrounds, McGraw-Hill, Inc., USA, 1990

4
Sibiu. 2022