UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU BUCUREȘTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

TEME ATIPICE

BAZELE PSIHOLOGIEI SOCIALE

LECT. UNIV. DR. ALINA ZAHARIA

STUDENT
ANGHEL ANDA MĂDĂLINA
GRUPA 1
 Analizați erorile ce intervin în procesul de construire ale realității sociale, pornind de
la relația dintre Chloe (Kiera Allen) și mama sa (Sarah Paulson), în filmul Run (2020).

În filmul Run nu este relatat dar este evident că Diane, mama lui Chloe, suferă de o
tulburare mintală numită Sindromul Munchausen prin transfer. Diane manifestă multiple abuzuri
asupra lui Chloe prin inventatrea și fabricarea unor simptome și boli pentru a o face pe aceasta
complet dependentă de ea. Acestă tulburarea poate fi declanșată de trauma suferită după
pierderea fiicei sale adevărate la scurt timp după naștere. Cea mai mare eroare care intervine în
procesul de construire al realității sociale în cadrul relației dintre cele 2 persoanje provine din
reducerea contactului la minim a lui Chloe cu restul lumii. Aceasta era ținută de către mama sa
într-un „glob de cristal”, Diane fiind singura persoana la care Chloe se poate raporta și reprezentă
instanța supremă care decide ce este bine sau ce este rău. Cum pentru majoritatea dintre noi,
realitatea socială este un construct condiționat de interacțiunile în plan social, cultural cu
particularități personale trăite în plan emoțional sau motivațional, pentru Chloe interacțiunile
pentru construirea realității sociale au fost reduse și condiționate la o singură persoană. Sub
masca mamei perfecte și iubitoare, Diane controla în mod obsesiv mediul în care trăia Chloe, de
la mesele minuțios preparate, studiile, la accesul la internet și tehnologie iar contactul cu alte
persoane era aproape inexistent. Neavănd o interacțiune și o comunicare cu alte persoane în afară
de mama sa, Chloe nu își poate forma o realitate care să se intersecteze cu relitatea din societatea
din care ea ar fi putut să facă parte. Despre Diane pot spune deasemenea că trăiește într-o
realitate socială deluzorie, erorile în construirea acesteia posibil să fi apărut anterior momentului
traumatic al pierderii copilului la naștere. Susțin acest lucru deoarece de foarte multe ori,
persoane supuse abuzurilor pot dezvolta la rândul lor un comportament abuziv față de alte
persoane. Diane își construiește realitatea sa socială progresiv pe măsura interacțiunii cu Chloe la
diferite etape ale creșterii acesteia dar cu un scop clar în minte – acela de a o păstra sub
„protecția” ei pentru totdeauna. Momentul în care Chloe este închisă în subsol și află că în
copilăria timpurie ea putea merge, mă duce cu gândul la faptul că Diane își construia realitatea
progresiv și făcea ajustările necesare pe parcursul timpului, dându-și șansa în același timp de a
experimenta etapele creșterii și dezvoltării lui Chloe. Cum și pentru Diane contactul cu restul
lumii era minimal iar interacțiunea și focusul total era pe Chloe, fără o intervenție din exterior
acesteia i-ar fi fost aproape imposibil să iasă din bula sa.
 Creionați profilul de personalitate al manipulatorului înnăscut, pornind de la
personajul Marla Grayson (Rosamund Pike), din filmul I Care a Lot (2020).

Încă din primele scene ale filmului putem observa o tipologie a manipulatorului accesată
de Marla în sala de judecată și anume cea a „seducătorului”. În relație cu judecătorul aceasta
proiectează imaginea unei perosane grijulii, atente la nevoile celor din jur, altruistă și mereu
disponibilă pentru a oferi ajutor celor vulnerabili. În antiteză cu această proiecție, din
confruntarea pe care o are cu Feldstrom, o vedem pe Marla în ipostaza de „intimidator”.
Demonstrează că e capabilă de agresiune verbală, folosind un ton ridicat, ofense și amenințări.
Din această scenă pare că ambiția sa este alimentată parțial de injustiția și inegalitatea femeilor
din societate și poate susține un discurs impresionant despre feminism. Dar paradoxal și cu o
cruzime teribilă, este capabilă să distrugă viața lui Jennifer, care aparent era o femeie
independentă, necăsătorită și fără copii și reușise să își clădească prin forțe proprii o situație
financiară foarte bună și o viață liniștită.

Un manipilator desăvârșit știe să abordeze o imagine perfectă. Marla se ascunde în

spatele unei imagini de femeie perfectă. Aspectul fizic atrăgător, zâmbetul larg și impecabil,
inteligența, persuasiunea, curajul, iscusința și tenacitatea, toate aceste calități puse în slujba unui
scop nobil ar fi putut să o ducă pe culmi foarte înalte. În schimb Marla se folosește de toate
aceste calități pentru a-și atinge scopurile diabolice. Ea găsește o portiță în sistemul legal și îl
exploatează pentru a atrage banii din vânzarea proprietăților în circuitul propriu fără a ține cât de
puțin cont de viețile distruse sau suferința oamenilor pe care le lasă în urma sa.

Motivația cea mai mare a Marlei pare a fi lăcomia pentru bani, dar mai târziu vedem că
are o dorință și mai mare de a fi mereu învingătoare. Este o fire foarte competitivă și pentru ea
singura opțiune este de a fi în poziția câștigătoare. Acest aspect iese în evidență în momentul în
care refuză banii oferiți ca mită de avocatul lui Roman sau atunci când decide să îl captureze pe
Roman în loc să fugă cu diamantele.

Marla nu adopta codul moral al societății, dar alege să își creeze ea unul după care să se
ghideze. Vedem acest lucru în scena în care se arată foarte furioasă de faptul că Roman a apelat
la metodele unui gangster pentru a o elimina pe aceasta și nu a jucat după regulile ei, de a se
confrunta legal în sala de judecată. Cu toate acestea, ea recurge la o amenința, seda și tortura pe
Jenifer atunci când aceasta nu dorește să coopereze cu ea. Cel mai șocant aspect al personailtății
Marlei a fost pentru mine răceala ei glaciară. Ea nu o urăște pe Jennifer, nu o cunoaștea pe
aceasta în prealabil, așadar acțiunile sale nu sunt conduse de ură sau răzbunare, ci pur și simplu
nu îi pasă câtuși de puțin de suferința și distrugerea vieților celor cu care ea se intersectează.