Boala cronică renală 7.

Cauza principală de deces la pacienții cu boala cronică renală terminală sunt:

CS a. Complicațiile cardiovasculare
1. În câte stadii se clasifică boala cronică renală după clasificarea KDOQI: b. Anemia
a. 2 c. Insuficiența hepatică
b. 3 d. Uremia
c. 4 e. Sepsis
d. 5 Răspuns A
e. 6
Răspuns D 8. Ce stadiu de boala cronică renală conform clasificării KDOQI va avea un bărbat cu rata
filtrării glomerulare de 23 ml/min/1.73m 2:
2. Care este motivul principal ce NU ne permite să determinăm cu exactitate incidența și a. 1
prevalența bolii cronice renale în stadiile inițiale? b. 2
a. Lipsa studiilor epidemiologice c. 3
b. Lipsa semnelor și simptomelor la pacienții cu boala cronică renală în stadiile d. 4
timpurii e. 5
c. Lipsa unei definiții clare a boala cronică renală Răspuns D
d. Din motivul că boala cronică renală este o boală tranzitorie
e. Din motivul că determinarea creatininei și ureei serice este o investigație de 9. Pacientul cu boala cronică renală stadiul 4 sau 5 poate necesita administrarea de
laborator laborioasă și mult prea scumpă eritropoietină pentru managementul:
Răspuns B a. Anemiei
b. Neutropeniei
3. Cel mai nefavorabil factor de progresie a bolii cronice renale este: c. Pancitopeniei
a. Pruritul d. Trombocitopeniei
b. Hematuria e. Hipoproteinemiei
c. Proteinuria Răspuns A
d. Bacteriuria
e. Uricosuria 10. Care categorie de medicamente reduc frecvența complicațiilor cardiace, rezistența
Răspuns C vasculară periferică și secreția de renină:
a. Diuretice
4. Prezența cărui semn este cel mai informativ în diferențierea bolii cronice renale cu injuria b. β-blocante
renală acută? c. α1-blocante
a. Proteinuria d. Blocanții canalelor de calciu
b. Ambii rinichi de dimensiuni mici e. Inhibitorii enzimei de conversie angiontenzinici
c. Hipocalciemia Răspuns E
d. Hipernatriurie
e. Hematuria 11. Proteinuria este un factor de risc pentru progresia boala cronică renală:
Răspuns B a. Care poate fi modificat
b. Care nu poate fi modificat
5. Două cele mai frecvente cauze care duc la dezvoltareabolii cronice renale terminale sunt: c. Proteinuria nu este factor de risc pentru boala cronică renală
a. Alergiile și diabetul d. Proteinuria apare doar în boala cronică renală stadiul 5
b. Infecțiile și diabetul e. Proteinuria are un factor pronostic favorabil
c. Diabetul și hipertensiunea arterială Răspuns A
d. Infecțiile și hipertensiunea arterială
e. Nefrolitiaza și hipertensiunea arterială 12. Pentru a calcula rata filtrării glomerulare prin diferite formule în practica clinică cotidiană
Răspuns C este nevoie de a cunoaște următorul indice biochimic:
a. Creatinina serică
6. Cauza exclusiv genetică care duce la dezvoltareaboliicronicerenale terminale este: b. Ureea serică
a. Diabetul zaharat c. Proteina generală
b. Pielonefrita cronică d. Potasiul seric
c. Boala polichistică renală autozomal dominantă e. Sodiul seric
d. Chisturile renale simple Răspuns A
e. Hipertensiunea arterială
Răspuns C
13. Hiperkaliemia, acidoza, hiperlipidemia, hiperuricemia și malnutriția în boala cronică renală a. Bolile polichistice renale
sunt consecința: b. Glomerulonefrita cronică
a. Hematuriei c. Hipertensiunea
b. Oliguriei d. Diabetul zaharat
c. Uremiei e. Uropatia obstructivă
d. Hipertensiunii arteriale Răspuns D
e. Insuficienței hepatice
Răspuns C 20. În ce stadiu al boliicronice renale după KDOQI este necesar de a iniția pregătirea
pacientului pentru dializă:
14. La pacienții cu boala cronică renală avansată, în hemoleucograma, cel mai des se a. 1
determină: b. 2
a. Anemie normocromă normocitară c. 3
b. Anemia macrocitară d. 4
c. Anemia normocromă microcitară e. 5
d. Anemia hipocromă microcitară Răspuns D
e. Nivelul hemoglobinei în limitele normei
Răspuns A (pag. 315) 21. Pe ce cale se recomandă de a administra preparatele de fier la pacienții cu boala cronică
renală complicată cu anemie fierodeficitară ?
15. La care valori trebuie redusă tensiunea arterială pentru a obține efect nefroprotector: a. Per os
a. Tensiunea arterială sistolică sub 120 mmHg, în caz dacă este bine tolerată b. Intravenos
b. Tensiunea arterială diastolică peste 90 mmHg c. Intraarterial
c. Tensiunea arterială sistolică sub 120 mmHg, chiar dacă nu este bine tolerată d. Subcutanat
d. Tensiunea arterială sistolică peste 140 mmHg, dacă este bine tolerată e. Sublingual
e. Tensiunea arterială sistolică sub 90 mmHg Răspuns B
Răspuns A 22. Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este:
a. Sinteza unei cantități mici de eritropoietina
16. Prin ce mecanism se consideră că inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reduc b. Sinteza de anticorpi contra eritropoietinei
proteinuria: c. Sinteza de anticorpi contra receptorilor eritropoietinei de pe celulele progenitoare
a. Dilatarea arteriolei eferente cu scăderea presiunii intraglomerulare a eritrocitelor
b. Scăderea hipertensiunii arteriale sistolice d. Sinteza unei eritropoieină defectă
c. Scăderea hipertensiunii arteriale diastolice e. Răspunsul inadecvat al celulelor progenitoare a eritrocitelor la eritropoietină
d. Micșorarea reabsorției Na în tubii colectori Răspuns A
e. Inhibarea directă a reninei 23. În ce stadiu a bolii cronice renale după KDOQI trebuie de inițiat tratamentul cu hemodializă
Răspuns A cronică:
a. Stadiul 1 KDOQI
17. Rata filtrării glomerulară poate fi calculată după clearance-ul? b. Stadiul 2 KDOQI
a. Potasiului c. Stadiul 3 KDOQI
b. Colesterolului d. Stadiul 4 KDOQI
c. Glucozei e. Stadiul 5 KDOQI
d. Creatinină Răspuns E
e. Bilirubinei 24. Care clasificare se utilizează pentru stadializarea boala cronică renală:
Răspuns D a. NYHA
b. KDOQI
18. Care dieta se va recomanda pacientului cu hipertensiune arterială și rata filtrării c. RIFLE
glomerulare <15 ml/min/1.73m 2? d. AKIN
a. Dieta fără particularități e. Mogensen
b. Dietă hipocalorică Răspuns B
c. Dietă hiposodată 25. Care este cea mai eficientă metodă de substituție a funcției renale
d. Dietă săracă în grăsimi și hipocalorică a. Hemodializa
e. Dietă hiposodată, hipokalemică și hipoproteică b. Dializa peritoneală
Răspuns E c. Hemoabsorbția
d. Transplantul renal
19. Pacienții cu care maladii vor reprezenta majoritatea în departamentul de dializă pe plan e. Plasmafereza
mondial? Răspuns D
 d. După consumarea excesivă de lichide
26. Termenul de uremie desemnează în general: e. În perioada caniculară
a. Concentrația ureei în plasmă Răspuns A
b. Concentrația ureei în sânge
c. Creșterea creatininei în sînge 33. Selectați afirmația falsă referitor la hemodializa efectuată la pacienții cu boala cronică
d. Sindromul clinic care rezultă din pierderea marcată a funcției renale renală stadiul 5 KDOQI:
e. Creșterea acidului uric în sânge a. Se efectuează de obicei 3 pe săptămână
Răspuns D b. Se efectuează, de obicei, în condiții casnice
c. Este necesar de a avea abord vascular
27. Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este: d. Pacienții trebuie pregătiți înainte de a iniția hemodializa cronică
a. Diminuarea sintezei de eritropoietină e. Transplantul renal este mai eficient decât hemodializa
b. Prezența inhibitorilor eritropoietinei Răspuns B
c. Hemoliza
d. Pierderile sangvine gastro-intestinale 34. La ce valori ai ratei filtrării glomerulare trebuie inițiate metodele de substituție renale:
e. Deficitul de acid folic și de vitamina B12 a. <60 ml/min/1,73 m2
Răspuns A b. >120 ml/min/1,73 m2
c. <15 ml/min/1,73 m2
28. Afectarea funcțiilor de excreție, reabsorbție și secreție a rinichilor în cadrul bolii cronice d. <30 ml/min/1,73 m2
renale duce la: e. >15 ml/min/1,73 m2
a. Hiperpotasemia Răspuns C
b. Hipopotasemie 35. Ce preparate se administrează ca terapie hipolipemiantă în boala cronică renală:
c. Hipofosfatemie a. Statine
d. Hiperglicemia b. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
e. Deshidratare c. Sartane
Răspuns A d. Chelatori de fosfor
e. Laxative
29. Hiperpotasemia severă, cu schimbări pe ECG, se tratează prin: Răspuns A
a. Enalapril 36. Cea mai nocivă toxină în boala cronică renală este:
b. Dietă a. Guanidina
c. Captopril b. Creatinina
d. Eritropoietină c. Bilirubina
e. Hemodializă d. Ureea
Răspuns E e. Cystatina C
Răspuns D
30. Furosemid se poate de administrat la care dintre pacienții cu boala cronică renală:
a. Pacienții deshidratați CM
b. Pacienții cu anurie
c. Pacienții cu diureză restantă, >500 ml/zi
37. Pentru a stabili diagnosticul de boala cronică renală este nevoie de una din următoarele
d. Pacienții hipovolemici
circumstanțe:
e. Pacienții cu hipersensibilitate la furosemid
a. Scăderea ratei de filtrare glomerulară <60 ml/min/1.73m 2
Răspuns C
b. Prezența unei leziuni renale demonstrată prin modificări morfopatologice,
imagistice sau de laborator (proteinurie)
31. Dereglarea metabolismului fosfocalcic la pacienții cu boala cronică renală se datorează:
c. Pacientul trebuie să aibă peste 70 de ani
a. Pierderea proteinelor serice în urină
d. Să se determine ureea serică crescută
b. Hidroxilarea insuficientă a vitaminei D3
e. Pacientul este supus unei metode cronicede suplinire a funcției renale
c. Hiperparatiroidismului primar
Răspuns ABE
d. Osteodistrofiei renale
e. Hiperpotasemiei
38. Boala cronică renală terminală este stabilită atunci când:
Răspuns B
a. Rata filtrării glomerulare este < 15 ml/min/1.73m 2
b. Rata filtrării glomerulare este 20-25 ml/min/1.73m 2
32. Scăderea ratei filtrării glomerulare se consideră fiziologică:
c. Rata filtrării glomerulare este 30-35 ml/min/1.73m 2
a. La persoanele în etate
d. Pacientul este supus dializei peritoneale cronice
b. În timpul sarcinii
e. Pacientul este supus hemodializei cronice
c. După efort fizic intens
 Răspuns ADE e. Creșterea potasiului seric
Răspuns ADE
39. Care sunt contraindicațiile pentru a efectua transplant renal:
a. Hipertensiunea 46. Pentru managementul anemiei în boala cronică renală se efectuează:
b. Infecția HIV a. Administrarea Eritropoietinei
c. Cancer cu metastaze b. Administrarea fierului intravenos
d. Vîrsta >50 ani c. Administrarea inhibitorilor enzimelor de conversie
e. Maladii severe care nu se vor îmbunătăți după transplantul renal d. Administrarea potasiului per os
Răspuns CE e. Administrarea inhibitorilor direcți ai reninei
Răspuns AB
40. Într-o sarcină fiziologică, care din următoarele schimbări renale se pot întâlni?
a. Creșterea rata filtrării glomerulare 47. Care sunt semnele hiperkaliemiei pe ECG
b. Creșterea dimensiunilor renale a. Complexul QRS lărgit
c. Scăderea fluxului sanguin renal b. Unda T înalte
d. Infecții ale tractului urinar mai rare c. Creșterea intervalului PR
e. Proteinuria până la 500 mg/zi și glicozuria d. Tahicardie supraventriculară
Răspuns ABE e. Devierea axei cardiace spre stânga
i. Răspuns ABC
41. Factorii de risc modificabili pentru progresia bolii cronice de rinichi sunt:
a. Sexul și greutatea mică la naștere 48. Pentru a încetini progresarea bolii cronice renale este important de a:
b. Factorii genetici a. Controla hipertensiunea arterială
c. Proteinuria b. Micșora proteinuria
d. Hipertensiunea arterială c. Reducere aportului alimentar de proteine
e. Glicemia și greutatea corporală d. Administra soluție fiziologică parenteral
Răspuns CDE e. Administra antiinflamatorii nesteroidiene
Răspuns ABC
42. Factori de risc nemodificabili în pentru progresia bolii cronice de rinichi sunt:
a. Sexul 49. Care din următoarele grupe de medicamente sunt considerate nefroprotectoare:
b. Factorii genetici a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
c. Proteinuria b. Blocanții receptorilor angiontensinei II
d. Glicemia c. Blocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodpina, Nifedipina)
e. Vârsta d. Alfa-blocanți
Răspuns ABE e. Blocanții canalele de calciu non-dihidropiridinici (ca verapamil, diltiazem)
Răspuns ABE

43. Pentru estimarea rata filtrării glomerulare în practica clinică se utilizează:

a. Formula MDRD (Modification of Diet in Renal Disease) 50. Care din următoarele medicamente sunt considerate de prima linie pentru controlul
b. Formula Cockcroft-Gault hipertensiunii arteriale la pacienții cu boala cronică renală asociată cu proteinurie:
c. Formula CKD-EPI (Chronic Kidney Disease Epidemiology Collaboration) a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
d. Estimarea indexului masei corporale b. Blocanții receptorilor angiontensinei II
e. Măsurarea eliminării prin urină a inulinei c. Blocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodipina, Nifedipina)
Răspuns ABC d. Diuretice ca monoterapie
44. Managementulbolii cronice renale terminale se face prin: e. Agoniștii α2 adrenergici – clonidina
a. Dializă peritoneală Răspuns AB
b. Hemodializă
c. Transplant renal 51. Din ce cauze inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt considerați
d. Administrarea de hormoni glucorticoizi nefroprotectori
e. Administrarea de insulină a. Reduc presiunea intraglomerulară prin vasoconstricției arteriolei eferente
Răspuns ABC b. Reduc proteinuria
45. Care sunt caracteristicele bolii cronice renale: c. Scad valorile tensiunii arteriale
a. Creșterea creatinei serice d. Reduc hematuria
b. Scăderea ureei serice e. Măresc presiunea intraglomerulară
c. Diminuarea potasiului seric Răspuns ABC
d. Anemia
52. Până la ce nivel se recomandă de a reduce aportul de proteine la un pacient cu boala 58. Care sunt manifestările respiratorii cele mai frecvente în boala cronică renală sunt:
cronică renală? a. Dispnee acidotică Kussmaul
a. La 0,8 g/kgc/zi + pierderile urinare b. Respirație Cheyne-Stokes;
b. Nu se recomandă de a reduce aportul de proteine la pacienții cu boala cronică c. Pleurezie uremică
renală și malnutriție severă d. Bronhospasm
c. La 1,5 g/kgc/zi + pierderile urinare e. Bronhopneumopatia cronica obstructiva
d. La 2,0 g/kgc/zi + pierderile urinare Răspuns ABC
e. La 3,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
Răspuns AB 59. Care sunt manifestările cardiovasculare cele mai frecvente în boala cronică renală:
a. Cardiomiopatia uremică
53. De ce se recomandă de a restricționa aportul de NaCl în boala cronică renală? b. Tulburările de ritm şi de conducere
a. Pentru a optimiza efectul anti-proteinuric al inhibitorilor enzimei de conversie a c. Hipertensiunea arterială
angiontensinei, sartanelor și al blocanților canalelor de calciu non-dihidropiridinici d. Miocardita
b. Pentru a controla tensiunea arterială e. Sindromul Wolff–Parkinson–White
c. Pentru a reduce absorbția de glucoză în tubii proximali Răspuns ABC
d. Pentru a optimiza procesul de eritropoieză
e. Pentru a reduce albuminuria 60. Care sunt manifestările hematologice cele mai frecvente în boala cronică renală:
Răspuns: ABE a. Anemie normocromă
b. Sindrom hemoragipar cauzat de disfuncția trombocitelor
c. Trombocitopenia în boala cronică renală terminală
54. Pentru tratamentul anemiei în boala cronică renală se utilizează: d. Leucopenia
a. Darbapoietina-α e. Eozinofilie
b. C.E.R.A. – Continuous Erythropoietin Receptor Activator Răspuns ABC
c. Eritropoietina recombinată umană (rHuEpo)
d. Chelatorii de fosfor 61. Care sunt manifestările metabolismului mineral și osos cele mai frecvente în boala cronică
e. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei renală:
Răspuns ABC a. Osteita fibroasă, manifestare a hiperparatiroidismului
b. Osteomalacia, manifestare a mineralizării defecte
55. Care din următoarele măsuri se recomandă pentru încetinirea progresiei bolii cronice c. Osteogeneza imperfectă
renale: d. Osteopenia sau osteoporoza
a. Controlul tensiunii arteriale e. Cifoza sau lordoza, ca urmare a depozitării ureei în discul intervertebral
b. Restricția aportului de NaCl Răspuns ABD
c. Abandonarea fumatului
d. Terapie antiinflamatorie 62. Care sunt manifestările neurologicecele mai frecvente în boala cronică renală:
e. Terapie cu corticosteroizi a. Encefalopatia uremică
Răspuns ABC b. Neuropatie periferică
c. Sindromul Ekbom sau sindromul picioarelor neliniștite
56. Care sunt recomandările principale pentru încetinirea progresiei bolii cronice renale: d. Miastenia gravis
a. Controlul tensiunii arteriale e. Sindromul Guillain-Barré
b. Tratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei Răspuns ABC
c. Reducerea proteinuriei 63. Care sunt manifestările gastrointestinale cele mai frecvente în boala cronică renală:
d. Terapie cu alopurinol a. Halena uremică (amoniacală)
e. Terapie cu antiinflamatoare nesteroidiene b. Gastrita uremică cu anorexie, dureri epigastrice, vărsături cu miros amoniacal
Răspuns ABC c. Ulcer peptic datorită creșterii gastrinemiei
d. Sindromul Mallory-Weiss
57. Care sunt consecințele metabolice ale uremiei: e. Acalazie
a. Insulinemie bazala crescută cu tendință la hipoglicemie; Răspuns ABC
b. Scăderea toleranței la glucoză şi hiperglicemii spontane prin rezistență crescută 64. Care sunt manifestările dermatologicecele mai frecvente în boala cronică renală:
a țesuturilor la acțiunea insulinei; a. Prurit uremic
c. Necesitatea dozelor mai mari de insulină b. Chiciură uremică
d. Hiperlipoproteinemie c. Calficilaxis sau arteriolopatia uremică calcifiantă
e. Creșterea acidului uric în urină d. Acnee vulgară
Răspuns ABD e. Dermatomicoze
Răspuns ABC
65. Care din următoarele puncte sunt caracteristice pentru un pacient cu boala cronică renală 72. Care din următoarele puncte se includ în pregătirea pacientului pentru hemodializă cronică:
la examenul paraclinic: a. Crearea abordului vascular
a. Creatinina crescută b. Consiliere psihologică
b. Ureea crescută c. Modificarea dietei pentru o balanță corectă a proteinelor, caloriilor, vitaminelor și
c. Anemia normocromă mineralelor
d. Rata filtrării glomerulare crescută d. Corecția hiperkaliemiei
e. Hipokaliemie e. Reducerea fosfatemiei
Răspuns ABC Răspuns ABC
66. Care tulburări electrolitice pot fi depistate la un pacient cu boala cronică renală?
a. Hipo- sau hipernatremie 73. Abordul vascular pentru hemodializă se poate face prin:
b. Hiperkaliemie a. Fistula arteriovenoasă
c. Hipokaliemie b. Grefă arteriovenoasă
d. Hipofosfatemie c. Cateter venos central
e. Hiperfosfatemie d. Cateter Nelaton
Răspuns ABE e. Cateter Foley
Răspuns ABC
67. Ce efecte adverse pot avea inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei?
a. Tuse 74. Se poate stabili diagnosticul de boală cronică renală atunci când se depistează:
b. Hipotensiune a. Scăderea ratei de filtrare glomerulară (rata filtrării glomerulare) sub 60
c. Hiperkaliemia ml/min/1.73m2 suprafață corporală, persistentă (mai mult de 3 luni), cu sau fără
d. Anemia fierodeficitară leziune renală
e. Pancitopenie b. Prezența unei leziuni renale mai mult de 3 luni demonstrată prin modificări
Răspuns ABC morfopatologice
c. Prezența markerilor de leziune (albuminurie/proteinurie, sediment urinar
68. Din ce motiv la pacienții cu boala cronică renală se depistează un nivel scăzut de fier? patologic sau modificări renale decelabile imagistic).
a. Hemoragii oculte gastrointestinale d. Scăderea ratei de filtrare glomerulară (rata filtrării glomerulare) sub 90
b. Hemoragii iatrogene cauzate de dializă ml/min/1.73m2 suprafață corporală, persistentă (mai mult de 3 luni), cu sau fără
c. Hemoptizie leziune renală
d. Hematurii e. Malformația congenitală fără dereglarea funcției renale
e. Hematemeza Răspuns ABC
Răspuns AB 75. Care grupe de pacienți au risc crescut de apariție a bolii cronice renale?
a. Pacienții cu diabet zaharat
69. Care sunt cauzele mai frecvente ale anemiei la pacienții cu boala cronică renală? b. Pacienții hipertensiune arterială
a. Deficitul de fier c. Pacienții cu unele boli sistemice ca LES
b. Deficitul de vitamina B12 d. Pacienții cu istoric familial de injurie renală acută
c. Deficitul de acid folic e. Pacienții cu spondilită seronegativă
d. Proteinurie Răspuns ABC
e. Hematuria 76. Care sunt metodele de screening la pacienții cu boala cronică renală?
Răspuns ABC a. Determinarea ureea şi creatinina serică
70. Pentru corectarea metabolismului mineral la pacienții cu boala cronică renală se utilizează: b. Estimarea ratei de filtrare glomerulară
a. Restricția dietetică de fosfați c. Ultrasonografia renală
b. Chelatori intestinali de fosfați d. Estimarea eritropoietinei serice
c. Antihipertensive e. Măsurarea hemoglobinei A1C
d. Analogi de vitamina D (ex. Calcitriol, alfacalcidol) Răspuns ABC
e. Darbepoetina-α 77. Pentru un diagnostic corect al bolii cronice renale este necesar de a:
Răspuns ABD a. Identifica nefropatia de bază
71. Care din următoarele preparate sunt chelatori intestinali de fosfați b. Determina stadiul bolii cronice renale după clasificarea KDOQI
a. Sărurile de calciu c. Determina hormonilor tiroidieni
b. Sărurile de aluminiu d. Efectua radiografia craniului
c. Sevelamer e. Efectua ultrasonografia rinichilor
d. Statinele Răspuns ABE
e. Sartanele
Răspuns ABC
78. Care din următoarele manifestări se pot întâlni mai frecvent la pacienții cu boala cronică a. Poate fi efectuată la domiciliu
renală stadiul 3 KDOQI: b. Este cea mai răspândită formă de dializă
a. Hipertensiune renală (de regulă, 50-60%) c. Se efectuează de 4-6 ori pe zi, în fiecare zi
b. Scăderea absorbţiei calciului d. Este superioară transplantului renal
c. Reducerea excreţiei fosfatului e. Metoda nu se utilizează la pacienții cu aderențe abdominale post chirurgicale
d. Scăderea parathormonului în ser Răspuns ACE
e. Creșterea fierului seric
Răspuns ABC 85. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:
a. În boala cronică renală rinichii sunt de obicei de dimensiuni normale
79. Care din următoarele manifestări se pot întâlni mai frecvent la pacienții cu boala cronică b. În insuficiența renală acută rinichii se pot depista întotdeauna modificări de
renală stadiul 5 KDOQI nedializați: dimensiuni și structura la examen ultrasonografic
a. Alungirea complexului QRS pe ECG c. Anemia este frecventă în boala cronică renală
b. Undele T înalte pe ECG d. În insuficiența renală acută apar modificări severe de osteodistrofie renală
c. Retenţie hidro-salină e. În boala cronică renalăhipertensiunea arterială este frecventă
d. Eritrocitoza Răspuns CE
e. Paraproteinemia
Răspuns ABC 86. Tratamentul hipertensiunii arteriale din boala cronică renală se recomandă de a se realiza
cu:
80. Care sunt obiectivele tratamentului înboala cronică renală: a. Blocanții receptorilor a angiontensinei II
a. Încetinirea ratei de progresie a bolii cronice renale; b. Beta-blocante
b. Profilaxia / terapia complicațiilor; c. Blocante ale canalelor de calciu dihidropiridinici
c. Pregătirea pacientului pentru terapia de substituție a funcțiilor renale la pacienții d. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II
cu boala cronică renală stadiul 3 KDOQI e. Dieta normosodată
d. Pregătirea pacientului pentru terapia de substituție a funcțiilor renale la pacienții Răspuns AD
cu boala cronică renală stadiul 2 KDOQI 87. Boala cronică renală cu rinichi de dimensiuni normale sau măriți se poate întâlni în:
e. Plasarea pacientului cu boala cronică renală stadiul 4sau 5 KDOQI în lista de a. Glomerulonefrita cronică
așteptare pentru transplant renal b. Pielonefrita cronică
Răspuns ABE c. Boala polichistică renală
d. Diabet zaharat
81. Tulburările hematologice tipice din boala cronică renală sunt: e. Amiloidoză
a. Diateza hemoragica Răspuns CE
b. Anemia microcitara indusă de aluminiu 88. Alegeți manifestările clinice si biologice declanșate de creșterea ureei sanguine în boala
c. Leucocitoza cronică renală:
d. Leucopenia a. Anorexia
e. Anemia normocitară b. Deteriorarea funcției trombocitelor
Răspuns AE c. Voma
d. Hipocalcemia
82. Tratamentul hipervolemiei la pacienții edematoşi cu boala cronică renală se face prin: e. Diureza crescută
a. Administrarea de diuretice la cei nedializaţi Răspuns ABC
b. Restricția aportului de sare şi apă 89. Alegeți care din tulburările neuromusculare se pot depista la un pacient cu boala cronică
c. Creșterea aportului de apă între dialize renală stadiul 5 KDOQI dializat:
d. Administrarea de diuretice concomitent cu creșterea aportului de apă a. Miastenia gravis
e. La pacienții dializaţi hiperhidrataţi se face ultrafiltrare b. Letargia
Răspuns ABE c. Miocloniile
d. Crampele musculare
83. Complicațiile acute ale hemodializei sunt: e. Sindromul picioarelor neliniștite sau sindromul Ekbom (Restless legs syndrome)
a. Tromboza fistulei arterio-venoase Răspuns D
b. Convulsiile 90. Corectarea anemiei din boala cronică renală se face prin:
c. Malnutriția a. Administrarea orala de eritropoietină recombinată
d. Crampe musculare b. Corectarea carențelor de fier
e. Hipotensiunea arterială c. Controlul intensiv al glicemiei
Răspuns ADE d. Administrarea de eritropoietină subcutanat
e. Corectarea carențelor de acid folic
84. Următoarele afirmații în legătură cu dializa peritoneală sunt adevărate: Răspuns BDE
 c. Se utilizează un diuretic tiazidic dacă rata filtrării glomerulare <30 ml/min/1.73 m2
91. Care sunt funcțiile rinichiului: d. Se utilizează furosemid dacă rata filtrării glomerulare 15-30 ml/min/1.73 m2
a. Reglarea volemiei e. Se asociază un regim alimentar fără sare
b. Inactivarea vitaminei D Răspuns ADE
c. Epurarea plasmatică a toxinelor
d. Reglarea electrolitică 98. Proteinuria poate fi considerată fiziologică în următoarele cauze:
e. Sinteza eritrocitelor a. Proteinuria ortostatică
Răspuns ACD b. Proteinuria în febră
c. Proteinuria după alergarea unui maraton
92. Carența de eritropoietină în boala cronică renală se caracterizează prin: d. Proteinuria din nefropatiile glomerulare
a. Anemie normocromă e. Proteinuria din mielom multiplu
b. Anemie hipocromă Răspuns ABC
c. Anemie normocitară 99. Indicații absolute pentru dializă în boala cronică renală sunt:
d. Anemie microcitară a. Hiperhidratare care nu poate fi controlată cu medicamente
e. Anemie megaloblastică b. Hiperpotasemie care nu poate fi controlată cu medicamente
Răspuns AC c. Semne neurologice ale uremiei
d. Enterocolita uremică
93. Dializa peritoneală se caracterizează prin: e. Anemie renală severă
a. Necesitatea formării fistulă arterio-venoasa Răspuns ABC
b. Trebuie efectuată continuu
c. Se efectuează doar într-un centru specializat Teste insuficiența renală acută
d. Este mai bine tolerată hemodinamic CS
e. Se poate efectua la pacienții care nu au abord vascular 1. Nefropatia interstițială acută care generează insuficiența renală acută, este indusă cel mai
Răspuns DE frecvent de:
a) Analgezice și antiinflamatoare nesteroidiene
94. Care sunt regulile de nefroprotecție: b) Intoxicația cu insecticide organoclorurate
a. Regim alimentar hiperproteic c) Ceaiuri cu plante chineze
d) Litiaza renală bilaterală
b. Controlul proteinuriei < 0.5g/24h
e) Antigene tumorale
c. Controlul presiunii arteriale <130/90 mmHg
Răspuns corect: A
d. Administrarea preparatelor antiinflamatoare nesteroidiene 2. Insuficiența renală acută de cauza glomerulară se manifestă clinic prin:
e. Evitarea medicamentelor nefrotoxice a) Oliguria cu purpură și febra asociată sindromului de insuficiența renală acută
Răspuns BCE b) Anurie, hiperhidratare, febră, sindrom edematos
c) Insuficiența renală acută asociată cu sindrom glomerular
95. Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale în boala renală cronică se utilizează: d) Tromboză bilaterală de venă renală
a. Blocanți ai receptorilor de angiotensină e) Proteinurie, hematurie, anemie și insuficiență renală
b. Inhitori ai enzimei de conversie Răspuns corect: C
c. Imunomodulatoare 3. Insuficiența renală acută organică este produsă de:
d. Diuretice a) Afectarea unuia din segmentele nefronului sau a vaselor
e. Corticosteroizi b) Anomalii reversibile ale perfuziei renale
Răspuns ABD c) Polichistoza renală autozomal dominantă a adultului
d) Consumul de analgezice
e) Tratamentul cu hipotensoare (inhibitorii enzimei de conversei a angiotensinei,
96. Terapiile de substituție a funcției renale cuprind:
sartane, blocanți de Ca)
a. Dializa peritoneală
b. Tratamentul cu eritropoietină recombinată Răspuns corect: A
c. Hemodializa 4. Manifestările clinice ale insuficienței renale acute din nefropatia interstițială acută clinic
d. Transplantul renal sunt:
e. Tratamentul tulburărilor metabolismului fosfo-calcic a) Edem, proteinurie, hipertensiunea arterială și insuficiența renală acută
Răspuns ACD b) Durere lombară unilaterală, febra, polakiurie, leucociturie, hematurie, purpură
c) Tuse, febra, sindrom hemoragipar
97. Controlul presiunii arteriale și a proteinuriei în boala cronică renală se face: d) Febra, rash cutanat, artralgii, eozinofilie, creșterea creatininei serice și diureza
a. De preferat prin inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sau blocanții deseori conservată
receptorilor angiontensinei II e) Epigastralgii, leucocitoza, oprirea tranzitului intestinal, stare generală alterată,
b. Nu se asociază niciodată inhibitorii enzimei de conversie cu blocanții receptorilor creșterea creatininei serice
Răspuns corect: D
angiontensinei II
5. Care semne clinice lipsesc de cele mai deseori din evoluție insuficienței renale acute prin
necroza tubulară acută: 12. Alegeți afirmațiile corecte referitor la funcția renală în insuficiența renală acută :
a) Oligoanurie, febra, creșterea creatininei serice a) Se alterează rapid
b) Hipertensiune, albuminurie sau hematurie b) Se alterează lent
c) Durere musculară, creșterea creatinin-fosfokinazei c) Nu are loc alterarea funcției renale
d) Cele legate de o patologie cauzală d) Nu este însoțită de alterarea structurilor morfologice ale rinichilor
e) Deshidratare, vărsaturi, febra e) Crește marcat
Răspuns corect: B Răspuns corect : A

6. În care dintre următoarele boli, insuficiența renală acută poate să se prezinte cu depozite 13. Care este cea mai frecvent întâlnită forma a insuficiența renală acută după clasificarea
intratubulare obstructive? etiopatogenetică :
a) Diabetul zaharat tip 1 a) Intrinsecă
b) Sindromul Alport b) Prerenală
c) Melanomul c) Obstructivă
d) Hipovolemie d) Toxică
e) Lipodistrofia e) Infecțioasă
răspuns corect: C Răspuns corect : B

7. Sindromul hepatorenal este o: 14. Tabloul clinic a insuficienței renale acute include următoarele stadiile, CU EXCEPȚIA:
a) Formă de insuficiență renală cronică consecutivă cirozei hepatice a) De debut
b) Formă de insuficiență renală cronică prin necroză tubulară acută b) De acutizare
c) Formă de insuficiență renală acută prerenală c) De restabilire a diurezei
d) Intoxicație cu o substanță nefro- si hepatotoxică d) De recuperare(vindecare)
e) Glomerulonefrita la pacienții cu hepatită acută e) De oligurie
răspuns corect: C Răspuns corect : B

8. Din punct de vedere anatomopatologic, leziunea principală din insuficiența renală acută 15. Stadiul de debut a insuficienței renale acută durează:
ischemică/toxică este: a) De la câteva ore pînă la 2-3 zile
a) Proliferarea extracapilară glomerulară b) 3-4 săptămâni
b) Proliferarea tubulară c) 10-15 zile
c) Vasculita d) 2-3 luni
d) Necroza tubulară acută e) 20-30 de minute
e) Infiltratul leucocitar în ansele glomerulare Răspuns corect : A
răspuns corect: D
16. În care stadiu al tabloului clinic al insuficienței renale acute apare sindromul de azotemie?
9. Hiperkaliemia din insuficiența renală acută se tratează cu: a) Stadiul oligoanuric
a) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei b) Stadiul de poliurie
b) Carbonat de calciu c) Stadiul de debut
c) Hemodializă d) Stadiul de recuperare
d) Stoparea administrării de antiacide e) Stadiul de acutizare
e) Nutriție parenterală Răspuns corect: A
Răspuns corect : C
17. Care indice de laborator este caracteristic pentru începutul stadiului de recuperare al
10. Hipocalcemia, complicație a insuficienței renale acute, se poate manifesta prin insuficienței renale acute:
următoarele, cu EXCEPȚIA: a) Normalizarea azotemiei
a) Parestezii periorale b) Normalizarea hemoglobinei
b) Scurtarea intervalului QT c) Normalizarea diurezei
c) Modificări nespecifice ale undei T d) Normalizarea tensiunii arteriale
d) Convulsii e) Ureea crescută
e) Confuzie Răspuns corect: A
Răspuns corect : B 18. Indicați frecvența monitorizării diurezei la pacienți cu insuficiență renală acută în stadiul
11. Care din următoarea manifestare sugerează insuficiența renală acută: incipient:
a) Osteodistrofia renală a) Fiecare 2-3 ore
b) Neuropatia b) Fiecare oră
c) Creșterea rapidă a ureei și creatininei serice c) Odată în 24 de ore
d) Rinichii mici sau cicatrici renale evidențiabile radiologic d) Fiecare 4 ore
e) Proteinuria nefrotică e) Fiecare 12 ore
Răspuns corect : C Răspuns corect: B
19. Care nivel de potasemia prezintă risc vital pentru pacientul cu insuficiență renală acută: 26. Care dintre următoarele antihipertensive ar trebui folosite cu precauție în insuficiența renală
a) <3,5 mEq/l fără modificări ECG acută?
b) >7 mEq/l asociat cu modificări ECG a) Furosemidul
c) 6,5-7 mEq/l fără modificări ECG b) Blocanții canalelor de calciu
d) 4 mEq/l fără modificări ECG c) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
e) 5 mEq/l fără modificări ECG d) β-blocanții
Răspuns corect: B e) Clonidina
răspuns corect: C
20. Indicați măsura cea mai rapidă de a micșora K seric la pacientul cu insuficiență renală
acută: 27. În care dintre următoarele situații este util tratamentul cu plasmafereză în insuficiența
a) Insulină + glucoză, gluconatul de calciu renală acută?
b) Bicarbonat de sodiu a) Insuficiența renală acută prerenală
c) Hemodializă b) Insuficiența renală acută în sepsis
d) Diuretice de ansă c) Insuficiența renală acută obstructivă renală
e) Manitol d) Insuficiența renală acută obstructivă intratubulară
Răspuns corect: A e) Insuficiența renală acută în vasculite ANCA pozitive
răspuns corect: E
21. Tratamentul cel mai eficace al edemului pulmonar acut din cadrul insuficiențe renale acute
este: 28. În care dintre următoarele situații rabdomioliza are un risc mai mare de a duce la
a) Ultrafiltrarea prin hemodializă de urgență insuficiență renală acută?
b) Oxigenoterapia a) Anemie
c) Nitroglicerina b) Hipocalcemie
d) Diuretice de ansă c) Hiponatremie
e) Antibioticoterapia d) Alcaloza
Răspuns corect: A e) Hipovolemie
răspuns corect: E
22. Administrarea substanței de contrast iodate poate provoca insuficiența renală acută prin: 29. Care dintre următoarele medicamente mai frecvent pot duce la nefropatie acută toxică
a) Necroză tubulară acută (necroza tubulară acută):
b) Creșterea ratei filtrării glomerulare a) Digoxina
c) Scăderea ratei filtrării glomerulare sub 15 ml/min b) Aminoglicozidele
d) Mecanisme autoimune c) Bifosfonații
e) Hipovolemie d) Diureticele
Răspuns corect: A e) Preparatele de vitamina D
răspuns corect: B
23. Insuficiența renală acută de cauză renală (intrinsecă) prin afectare glomerulară se 30. Sub aspect anatomopatologic, leziunea principală din insuficiența renală acută
întâlnește în: ischemică/toxică este:
a) Glomerulonefrita rapid progresivă a) Proliferarea extracapilară glomerulară
b) Pielonefrită acută b) Proliferarea tubulară
c) Embolie a arterei renale c) Vasculita
d) Necroza tubulară acută toxică d) Necroza tubulară acută
e) Infiltratul leucocitar în ansele glomerulare
e) Nefrita interstițială acută alergică
răspuns corect: D
Răspuns corect: A
31. În care din următoarea situație se produce insuficiența renală acută prin mecanism
prerenal:
24. Indicați semnul nespecific pentru insuficiența renală acută:
a) Embolie pulmonară masivă
a) Debut acut
b) Vezică neurogenă
b) Oligurie c) Fibroză retroperitoneală
c) Micșorarea în volum a rinichilor d) Sindrom hemolitic-uremic
d) Hiperkaliemie e) Leptospiroză
e) Hipotensiune arterială răspuns corect: A
Răspuns corect: C
25. Care este cea mai frecventă complicație a insuficiențe renale acute: 32. Care din următoarea manifestare sugerează insuficiența renală acută:
a) Hipertensiunea arterială a) Osteodistrofie renală
b) Hipokaliemie b) Neuropatie
c) Infecții bacteriene acute c) Creșterea rapidă a ureei și creatininei serice
d) Insuficiența cardiacă congestivă d) Rinichii mici sau cicatrici renale evidențiabile radiologic
e) Hiperparatiroidism secundar e) Proteinurie nefrotică
Răspuns corect: C răspuns corect: C
33. În azotemia prerenală indusă de pierderi de plasmă (arsuri) se administrează:
a) Concentrat eritrocitar 40. Care mecanism stă la baza dezvoltării insuficienței renale acute ischemice:
b) Soluții izotone saline a) Hipoperfuzia renală cu scăderea filtrării glomerulare
c) Soluții hipotone saline b) Necroza tubulară acută
d) Soluții saline hipertone c) Anuria
e) Diuretice d) Poliurie
răspuns corect: B e) Dereglări hidro-electrolitice
Răspuns corect: A
34. Alegeți cauza de insuficiență renală acută (azotemie prerenală) ireversibilă :
a) Debitul cardiac scăzut 41. Anuria în cadrul insuficienței renale acute se definește prin:
b) Vasodilatația sistemică a) Diureza < 400 ml/24 ore
c) Vasoconstricția renală b) Diureza redusa, relatată de către bolnav
d) Mielomul multiplu c) Diureza <100 ml/24 ore
e) Necroza corticală renală bilaterală d) Diureza < 500ml/24 ore
răspuns corect: E e) Diureza >500 ml/24 ore
Răspuns corect: C
35. Creșterea ureei serice, scăderea eliminărilor de Na urinar, oliguria, sunt caracteristice
pentru care stadiu de insuficiența renală acută? 42. Insuficiența renală acută se definește prin:
a) Insuficiența renală acută incipientă a) Scădere bruscă și importantă a filtrării glomerulare care duce la creșterea
b) Faza de recuperare creatininei serice
c) Oligurie b) Creșterea creatininei serice mai mult de 0,5 mg/dl în 24h
d) Restabilirea diurezei c) Oliguria
e) Insuficiența renală acută intrinsecă cu diureză păstrată d) Creșterea bruscă a ureei peste 100mg/dl în 48h
Răspuns corect: C e) Anemie, leucocitoză, uree > 150mg/dl
Răspuns corect : A
36. Care din următoarea formă a insuficienței renale acute cauzate de hipoperfuzie poate fi 43. Dilatarea pielocaliceală bilaterală evidențiabilă prin teste de imagistică, însoțită de
reversibilă în 1-2 săptămâni, la o terapie adecvată: creșterea bruscă a creatininei serice, poate fi secundară:
a) Azotemie extrarenală a) Boala cronică renală datorată litiazei renale
b) Insuficiența renală acută intrinsecă cu diureză păstrată b) Insuficiență hepatică
c) Insuficiența renală acută incipientă c) Fibrozei retroperitoneale după iradiere
d) Insuficiența renală acută intrinsecă oligurică d) Infarctului miocardic
e) Insuficiența renală acută intrinsecă anurică e) Insuficienței renale acute obstructive
Răspuns corect: B Răspuns corect: E
44. În cadrul insuficienței renale acute obstructive prin cancer de prostată, tratamentul de
37. Care din următoarele complicații a insuficienței renale acute condiționează, în cea mai elecție constă în:
mare măsură, rata mortalității: a) Hemodializa veno-venoasă continuă
a) Complicațiile infecțioase b) Drenaj urinar de urgență prin sonda vezicală sau cateter suprapubian
b) Tulburările hidro-electrolitice c) Ureterostomie
c) Tulburările acido-bazice d) Dializa peritoneală
d) Complicațiile hematologice e) Reechilibrare hidro-electrolitică și acido-bazică
e) Complicațiile cardio-vasculare Răspuns corect: B
Răspuns corect: A 45. Manitolul de 20% are efect favorabil în insuficiența renală acută, mai ales în:
38. Care este cauza insuficienței renale acute cu riscul de mortalitate de peste 80%: a) Insuficiența renală acută prin nefrotoxice
a) Insuficiența renală acută prin nefrotoxice b) Insuficiența renală acută post avort
b) Insuficiența renală acută după arsuri c) Insuficiența renală acută prin arsuri
c) Insuficiența renală acută medicale d) Insuficiența renală acută postoperatorii
d) Insuficiența renală acută post avort e) Azotemia prerenală
e) Insuficiența renală acută infecțioase Răspuns corect: D
Răspuns corect: B CM

39. Dopamina are efecte favorabile, dacă se administrează în primele 24 de ore după 46. Etiopatogenetic, insuficiența renală acută se împarte în :
instalarea anuriei, mai ales în:
a) Prerenală
a) Insuficiența renală acută după operații pe cord deschis
b) Intrinsecă
b) Insuficiența renală acută prin nefrotoxice
c) Insuficiența renală acută prin arsuri c) Postrenală (obstructivă)
d) Azotemia prerenală d) Normovolemică
e) Insuficiența renală acută post avort e) Postinfecțioasă
Răspuns corect: A Răspuns : ABC
47. Necroza tubulară acută, drept cauză a insuficienței renale acute, patogenetic se împarte 54. Insuficiența renală acută mioglobinurică se poate întâlni după:
în : a) Traumatisme extinse
a) Ischemică b) Ischemie musculară (de ex. după obstrucții arteriale la nivelul membrelor)
b) Toxică c) Hipertensiunea arterială
c) Alergică d) Mielomul multiplu
d) Infecțioasă e) Hiperuricozurie
e) Infiltrativă Răspuns corect : AB
Răspuns corect : AB
55. Alterarea funcției renale în insuficiența renală acută duce la :
48. Nefrita interstițială acută drept cauză a insuficienței renale acute, etiopatogenetic se a) Retenție azotată
împarte în : b) Dereglări hidroelectrolitice
a) Alergică c) Dereglări acido-bazice
b) Infecțioasă d) Hipovolemie
c) Infiltrativă e) Hidronefroza
d) Ischemică Răspuns corect : ABC
e) Toxică
Răspuns corect : ABCE 56. Stadiile evolutive ale insuficienței renale acute sunt:
a) De debut
49. Printre semnele de deshidratare se numără: b) De oligurie
a) Turgorul cutanat redus c) De restabilire a diurezei
b) Hipotensiunea arterială d) De recuperare(vindecare)
c) Bradicardia e) Cronicizare
d) Scăderea debitului urinar Răspuns corect : ABCD
e) Creșterea presiunii venoase centrale
Răspuns corect : ABD 57. Indicați fazele stadiului trei al insuficienței renale acute:
a) Faza diurezei precoce
50. Care dintre următoarele manifestări se pot întâlni în insuficiența renală acută obstructivă? b) Faza poliurică
a) Durerea lombară sau suprapubiană c) Faza de debut
b) Oliguria d) Faza oligurică
c) Proteinuria masivă e) Faza anurică
d) Hipertensiunea arterială severă Răspuns corect: AB
e) Hipofosfatemia marcată
Răspuns corect : AB 58. Obiectivele tratamentului insuficienței renale acute sunt:
a) Prevenirea și înlăturarea cauzelor care inițiază insuficiența renală acută
51. Insuficiența renală acută intrinsecă poate să apară în: b) Restabilirea și îmbunătățirea funcției renale
a) Glomerulonefritele acute c) Reechilibrarea acido-bazică și hidro-electrolitică
b) Sindromul Fanconi d) Prevenirea și combaterea complicațiilor
c) Nefropatia toxică sau ischemică acută (necroza tubulară acută) e) Nefrectomie bilaterală
d) Nefritele interstițiale acute Răspuns corect: ABCD
e) Glomeruloscleroza segmentală focală
Răspuns corect : ACD 59. Enumerați principiile de terapie în corijarea dereglărilor hemodinamice la pacienți cu
insuficiență renală acută:
52. Azotemia postrenală poate fi determinată de: a) Hemodiluție artificială
a) Obstrucția acută a arteriolelor aferente b) Ameliorarea reologică sangvină
b) Obstrucția unui ureter, dacă rinichiul contralateral este funcțional c) Diureză forțată
c) Obstrucția ambelor uretere d) Antibioticoterapie
d) Obstrucția unui ureter, dacă rinichiul contralateral este nefuncțional e) Tratament de substituție funcției renale
e) Obstrucția colului vezical Răspuns corect: ABC
Răspuns corect : CDE

53. Obstrucția subvezicală a tractului urinar poate fi produsă de:

a) Adenomul de prostată 60. Tratamentul nespecific al edemului pulmonar acut în insuficiența renală acută include:
b) Carcinomul de prostată a) Bronhodilatatoare
c) Vezica neurogenă b) Menținerea pacientului în poziția șezândă
d) Ligatura accidentală a unui ureter c) Oxigenoterapia
e) Hipovolemie d) Diuretice de ansă
Răspuns corect : AB e) Nitroglicerina
Răspuns corect: BCDE
 d) Amfotericina
61. Alegeți indicațiile absolute pentru inițierea dializei la pacienți cu insuficiența renală acută: e) Spironolactona
a) Hiperpotasemie > 6,5 mmol/l răspuns corect: ABD
b) Acidoză metabolică severă (pH < 7,2)
c) Anuria > 24 ore
d) Hemoglobina serică < 100 g/l 68. Insuficiența renală acută ischemică apare, cel mai frecvent, după:
e) Diureza ≤ 500 ml/24 ore a) Intervenție chirurgicală cardio-vasculară
Răspuns corect: AB b) Traumatisme severe
c) Hemoragii
62. Complicațiile uremiei în insuficiența renală acută sunt: d) Septicemii
a) Pericardită uremică e) Administrarea aminoglicozidelor
b) Encefalopatie uremică răspuns corect: ABCD
c) Anemie uremică
d) Hipercalcemie 69. Nefropatia interstițială acută din cadrul insuficienței renale acute este o complicație tipică în
e) Anurie tratamentul bolilor:
Răspuns corect: AB a) Limfoproliferative
b) Mieloproliferative
63. Factorii de risc implicați în apariția insuficienței renale acute secundară administrării c) Tromboembolice pulmonare
substanțelor de contrast iodate sunt: d) Ischemice renale
a) Boala cronică renală preexistentă e) Polichistice
b) Nefropatia diabetică răspuns corect: AB
c) Cantități excesive de substanță de contrast
d) Hipovolemie
e) Obezitate 70. Care dintre următoarele medicamente trebuie evitate sau folosite cu precauție la pacienții
Răspuns corect: ABCD hipovolemici?
a) Diureticele
b) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II
64. Selectați cauzele renale (intrinseci) de injurie renală acută (insuficiență renală acută): c) Antiinflamatoarele nesteroidiene
a) Pancreatită acută d) Vitaminele din grupul B
b) Septicemie cu bacterii gram-negative e) Antibioticele
c) Nefrită interstițială alergică răspuns corect: ABC
d) Litiază ureterală
e) Glomerulonefrită rapid progresivă 71. Care dintre următoarele măsuri terapeutice sunt indicate la pacienții cu insuficiență renală
Răspuns corect: CE acută în stadiul de oligoanurie:
a) Restricția aportului de sare și de apă
65. Indicați manifestările specifice pentru tabloul clinic a insuficienței renale acute: b) Restricția de glucide
a) Oligoanurie c) Restricția de proteine
b) Debut acut d) Dializa cu ultrafiltrare
c) Hiperkaliemie e) Doze mari de spironolactona
d) Hipovolemie răspuns corect: AD
e) Paratiroidism secundar
Răspuns corect: ABCD 72. Alegeți indicațiile inițierii dializei în insuficiența renală acută:
a) Angina pectorală la oligurici
b) Hiperhidratarea la oligurici
66. În care din următoarele situații inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ar trebui c) Deshidratarea extremă
folosiți cu precauție specială? d) Hiperkaliemia severă la oligurici
a) Stenoza ureterală unilaterală e) Poliuria care nu poate fi controlată medicamentos
b) Stenoza unilaterală a arterei renale răspuns corect: BD
c) Stenoza unilaterală a arterei renale a unicului rinichi funcțional
d) Stenoza bilaterală arterei renale 73. Care dintre următoarele categorii de factori etiologici pot duce la insuficiența renală acută
e) Stenoza pielocaliceală unilaterală prerenală:
răspuns corect: CD a) Hipovolemia
b) Sechestrarea lichidelor în spațiul extravascular
67. Care din următoarele medicamente pot induce vasoconstricția intrarenală, mai ales in c) Scleroza tubilor
condiții de hipovolemie? d) Scleroza glomerulilor
a) Agenții de radiocontrast e) Proliferarea celulelor endoteliale renale
b) Ciclosporina răspuns corect: AB
c) Cefalosporine de generația a IV-a
74. Insuficiența renală acută intrinsecă poate să apară în: 81. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la necroza tubulară acută :
a) Glomerulonefritele acute a) Poate fi determinată de infecții
b) Sindromul Fanconi b) Este, de obicei, cauza bolii cronice renale
c) Nefropatia toxică sau ischemică acută (necroza tubulară acută) c) Poate fi determinată de substanțe nefrotoxice
d) Nefritele interstițiale acute d) Este, de obicei, cauza insuficienței renale rapid progresive
e) Glomeruloscleroza segmentală focală e) Este cauza frecventă a insuficienței renale acute
răspuns corect: ACD răspuns corect: ACE

75. La un pacient cu insuficiență renală acută, proteinuria de peste 2 g/24 ore poate sugera: 82. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la hiperkaliemia din insuficiența renală acută :
a) Toxicitate tubulară după administrare de digoxină a) Acidoza metabolică poate exacerba hiperkaliemia prin scăderea fluxului de
b) Glomerulonefrită acută potasiu din celule
c) Necroza tubulară acută b) Hiperkaliemia sub 6,0 mmol/l este, în general, asimptomatică
d) Mielomul multiplu c) Hiperkaliemia este mai redusă în insuficiența renală acută datorată rabdomiolizei
e) Toxicitate tubulară după administrarea aminoglicozidelor d) La pacienții cu hemoliză și sindrom de liză tumorală hiperkaliemia este severă
răspuns corect: BD e) Apariția modificărilor la ECG se înregistrează în cazurile de hiperkaliemie severă
răspuns corect: BDE
76. Elemente clinice care sunt în favoarea diagnosticului de insuficiența renală acută prerenală
pot fi: 83. Alegeți măsurile terapeutice considerate a fi utile în insuficiența renală acută:
a) Setea a) Nu există măsuri profilactice specifice
b) Hipertensiunea ortostatică b) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei trebuie utilizați cu precauție la
c) Presiunea venoasă jugulară crescută pacienții cu boala reno-vasculară
d) Vertijul ortostatic c) Diureza alcalină forțată poate agrava leziunile renale datorate metotrexatului
e) Turgorul cutanat scăzut d) Este indicată restricția aportului de proteine la aproximativ 0,6 g / kg / zi, dar cu
răspuns corect: ADE utilizarea proteinelor cu valoare biologică mare
e) Aportul caloric trebuie redus în paralel cu creșterea azotemiei
77. Medicamente responsabile de producerea insuficienței renale acute intrinseci prin necroză răspuns corect: BD
tubulară acută sunt:
a) Cisplatina 84. Alegeți indicatorii cu prognostic rezervat din insuficiența renală acută:
b) Trimetoprim a) Oliguria (sub 400 ml/24 ore) la prezentare
c) Peniciline b) Vârsta înaintată
d) Acyclovir c) Insuficiențele poliorganice
e) Aminoglicozide d) Prezența unor deteriorări subclinice ale funcției renale
răspuns corect: ADE e) Creatinina serică sub 70,3 mmol/l la prezentare
răspuns corect: ABC
78. Următoarele afirmații referitor la complicațiile insuficiențe renale acute sunt corecte:
a) Alcaloza metabolică poate exacerba hiperkalemia 85. În insuficiența renală acută postrenală se indică următoarele explorări imagistice:
b) Acidoza metabolică este severă în intoxicația cu etilenglicol a) Ecografia renourinară
c) Anemie severă în absența hemoragiei poate sugera microangiopatie trombotică b) Ultrasonografia Doppler
d) Infecția poate complica 50-90% dintre cazurile de insuficiență renală acută c) Urografia intravenoasă
e) Potasiul seric crește cu 2 mmol/l/zi în insuficiența renală acută oligoanurică d) Puncția-biopsia renală
răspuns corect: BCD e) Tomografia computerizată abdominală
Răspuns corect : ACE
79. Indicațiile absolute pentru inițierea dializei în insuficiența renală acută sunt:
a) Hipocalcemia 86. Următoarele anomalii biologice pot fi întâlnite în insuficiența renală acută:
b) Hiponatremia a) Retenție azotată
c) Semnele sindromului uremic b) Hiponatremie
d) Hipervolemia severă c) Hiperkaliemie
e) Hiperkaliemia rezistentă la măsurile conservative d) Acidoza metabolică
răspuns corect: CDE e) Hipokaliemie
Răspuns corect: ABCD
80. Rabdomioliza în cursul insuficiențe renale acute este sugerată de:
a) Creșterea creatin-kinazei serice (izoenzima MM) 87. Cauzele insuficienței renale acute prerenale sunt:
b) Hipercalcemie a) Hemoragii
c) Hiperuricemie b) Tratament cu aminoglicozide
d) Hiperkaliemie c) Exces de antihipertensive
e) Hiperfosfatemie d) Vome
răspuns corect: ACDE e) Tratament diuretic excesiv
Răspuns corect: ACDE
 d) Anemie renală
88. Indicați cauzele care provoacă scăderea ratei filtrării glomerulare în insuficiența renală e) Hipotensiune arterială
acută: Răspuns corect: BC
a) Scăderea nivelului de Na la nivelul maculei densa
b) Ischemia joncțiunii cortico-medulare 95. Alegeți complicațiile respiratorii datorate sindromului uremic din cadrul insuficienței renale
c) Scăderea eliminării reninei acute:
d) Majorarea fluxului sangvin renal a) Respirație Kussmaul
e) Depleție energetică celulară cu creșterea consecutivă a adenozinei și inhibarea b) Edem pulmonar acut
reacției feedback tubulo-glomerular c) Dispnee
Răspuns corect: BE d) Hemoptizii
e) Bronhopneumopatia cronică obstructivă
89. Care sunt situațiile în care apar edemele generalizate în contextul oliguriei din insuficiența Răspuns corect: ABC
renală acută:
a) Exces de aport lichidian perfuzabil 96. Indicații pentru inițierea dializei de urgență în insuficiența renală acută sunt:
b) Insuficiența renală acută dezvoltată pe fundal de glomerulonefrită cronică a) Edem pulmonar acut rezistent la tratamentul medicamentos, encefalopatie
c) Insuficiența renală acută dezvoltată pe fundal de pielonefrită cronică uremică
d) Insuficiența renală acută toxică b) Hiperkalemia > 6,5mmol/l sau evidentă pe ECG, acidoza metabolică severă,
e) Hiperproducție de apă endogenă > 400ml/zi uree > 40 mmol/l
Răspuns corect: ABE c) Hiperhidratare cu volum circulant redus
d) Hipernatriemie cu deshidratare
90. Insuficiența renală acută cu diureză păstrată se dezvoltă în următoarele cazuri: e) Insuficiență cardiacă congestivă severă
a) Insuficiența renală acută pe fundal de glomerulonefrită acută Răspuns corect: AB
b) Insuficiența renală acută din pielonefrita acută
c) Insuficiența renală acută pe fundal obstructiv 97. Principalele cauze ale insuficienței renale acute obstructive sunt:
d) Insuficiența renală acută prin nefrotoxice a) Adenomul periuretral (de prostată)
e) Insuficiența renală acută postoperatorie b) Cancerul de prostată
Răspuns corect: DE c) Litiaza urinară
d) Fibroza retroperitoneală
91. Care funcții renale se recuperează cel mai greu după insuficiența renală acută: e) Polichistoza renală autozomal dominantă a adultului
a) Funcția de concentrare a urinei Răspuns corect: ABCD
b) Funcția de acidifiere a urinei
c) Rata filtrării glomerulare 98. Cele mai importante cauze ale insuficienței renale acute funcționale sunt:
d) Secreția de eritropoietină a) Deshidratarea extracelulară prin pierderi lichidiene
e) Secreția de renină b) Perturbări ale hemodinamicii renale prin medicamente de tip inhibitorii enzimelor
Răspuns corect: AB de conversie a angiotensinei, sartane, antiinflamatoarele nesteroidiene
c) Politraumatismul
92. Care din medicamentele de mai jos, în condiții de hipoperfuzie renală cronică, pot provoca d) Tratamentul cu rifampicină la persoane alergice
insuficiența renală acută: e) Intoxicația cu ciuperci
a) Gentamicina Răspuns corect: AB
b) Substanțe de contrast iodate
c) Indometacina 99. În stadiul de oligoanurie a insuficienței renale acute principiile de tratament includ:
d) Cisplatina a) Forțarea diurezei
e) Penicilina b) Reglarea homeostaziei
Răspuns corect: ABCD c) Antibioticoterapie
d) Tratament simptomatic
93. Factorii predispozanţi pentru dezvoltarea insuficienței renale acute sunt: e) Tratament imunosupresiv
a) Hipotensiune Răspuns corect: ABCD
b) Boli aterosclerotice
c) Utilizarea necontrolată a antiinflamatoarelor nesteroidiene
d) Bolile renale preexistente
e) Consum excesiv de legume
Răspuns corect: ABCD

94. Alegeți complicațiile cardiovasculare datorate sindromului uremic din cadrul insuficienței
renale acute:
a) Hipertensiunea arterială severă
b) Pericardită uremică
c) Aritmiile cardiace
 d. Staphylococcus aureus
NEFROPATIILE TUBULOINTERSTIȚIALE ȘI INFECȚIILE TRACTULUI URINAR e. Escherichia coli
CS e
1. În nefropatiile tubulo-interstițiale sunt afectate preponderent:
a. Țesutul interstițial 8. Următorii factori contribuie la eliminarea rapidă a bacteriilor localizate la nivelul tractului
b. Tubii renali urinar inferior, CU EXCEPȚIA:
c. Glomerulii renali a. Fluxul urinar normal
d. Țesutul interstițial și capilarele peritubulare b. Proprietățile antibacteriene ale urinei
e. Țesutul interstițial și tubii subiacenți c. Proprietățile antibacteriene ale secrețiilor prostatice
e d. Staza urinară
e. Polimorfonuclearele din peretele vezical
2. Care dintre căile de propagare enumerate este modalitatea cea mai frecventă de infectare d
a parenchimului renal? 9. Care este tabloul clinic caracteristic pielonefritei acute:
a. Calea hematogenă a. Debut insidios
b. Calea ascendentă b. Febră, frisoane, lombalgii
c. Calea limfatică c. Edeme palpebrale
d. Prin continuitate d. Nicturie
e. Calea descendentă e. Manevra Giordano negativă
b B
10. Care dintre următoarele semne și simptome NU este caracteristic în pielonefrita cronică în
3. Care NU este circumstanța care favorizează recurența infecțiilor tractului urinar? acutizare:
a. Activitatea sexuală a. Febră
b. Sexul feminin b. Greață
c. Dereglări de pasaj urinar c. Bradicardie
d. Litiaza renală d. Sensibilitate la palparea unghiurilor costo-vertebrale
e. Igiena intimă riguroasă e. Diaree
e C
11. Care test ne permite aprecierea funcției de filtrare a rinichilor:
4. Care dintre următoarele situații reprezintă factori predispozanți extraurinari ai pielonefritei a. Testul Neciporenco
cronice: b. Testul Zimnițki
a. Refluxul vezico-ureteral c. Testul Reberg
b. Litiaza renală și urinară d. Proba cu trei pahare
c. Anomalii intrarenale congenitale e. Pierderea nictimerală de proteine
d. Diabetul zaharat c
e. Golirea incompletă a vezicii urinare
D 12. Proteinuria în pielonefritele acute este:
a. ≤1g/l
5. Cel mai frecvent factor ce predispune la dezvoltarea pielonefritei la gravide este: b. masivă
a. Compresia ureterală de către uterul mărit c. ≥2 g/l
b. Scăderea reactivității organismului d. ≥3 g/l
c. Dilatarea ureterală din contul schimbărilor hormonale e. 2-3 g/l
d. Anemia gestaţională a
e. Anomalii de dezvoltare a rinichilor 13. Selectați afirmația corectă referitor la urografia intravenoasă:
C a. Oferă date generale despre structura rinichilor, bazinetului, ureterelor, vezicii
urinare
6. Pielonefrita cronică mai frecvent este cauzată de: b. Nu oferă date despre funcția renală
a. Escherichia coli c. Este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului de pielonefrită cronică
b. Streptococul beta-hemolitic d. Nu este contraindicată în boala cronică renală stadiul 4-5 KDOQI
c. Mycoplasma e. Nu este contraindicată în caz de alergie la iod
d. Proteus mirabilis A
e. Bacilul piocianic (Pseudomonas aeruginosa)
A 14. Cantitatea microorganismelor depistate într-un ml de urină NU depinde de:
a. Frecvența micțiunilor
7. Agentul cel mai frecvent implicat în etiologia pielonefritei acute și pielonefritei cronice în b. Diureză
acutizare este: c. pH-ul urinei
a. Proteus d. Viteza multiplicării microorganismelor
b. Enterobacter e. Leucociturie
c. Serratia E
 d. Citostatice
15. Aprecierea sensibilității florei la preparatele antibacteriene: e. Tratament antibacterian
a. Are o semnificație clinică majoră A
b. Nu are o semnificație clinică importantă
c. Are o semnificație clinică importantă numai în pielonefrită 22.  Durata tratamentului cu antibiotice în pielonefrita acută necomplicată la femeile fără date
d. Are o semnificație clinică importantă numai în nefrită interstițială clinice de calculi renali sau boli urologice asociate este de :
e. Are o semnificație clinică importantă numai în glomerulonefrită a. 3 zile
A b. 7 zile
c. 14 zile
16. În cazul pielonefritei cronice, la examen histopatologic, permanent se depistează: d. 21 zile
a. Atrofia epiteliului canalicular e. 6 săptămâni
b. Infiltrat limfohistiocitar al interstițiului c
c. Afectarea vaselor renale
d. Glomerulonefrită invazivă
e. Scleroză periglomerulară CM
B 23. Selectați care dintre următoarele afecțiuni renale sunt incluse în grupul nefropatiilor
tubulointerstițiale:
17. La o gravidă este prezentă bacteriurie ≥105 U/ml. În acest caz se indică: a. Nefropatia tubulointerstițială prin agresiune medicamentoasă cronică
a. Tratament antibacterian, indiferent de tabloul clinic b. Nefropatia tubulointerstițială prin hipersensibilitate la medicamente
b. Tratament antibacterian numai în cazul prezenţei disuriei c. Pielonefrita cronică
c. Tratament antibacterian numai în cazul prezenţei leucocituriei d. Nefrite tubulointerstițiale asociate cu boli imunologice
d. Tratament balneo-sanatorial e. Sindromul Goodpasture
e. În absența tabloului clinic nu este indicat careva tratament A,b,c,d
A 24. Care sunt indicațiile pentru tratament chirurgical în pielonefrita cronică în acutizare:
a. Pionefroză
18. Selectați afirmația corectă referitor la creșterea stabilă a tensiunii arteriale la un bolnav cu b. Paranefrită
pielonefrită cronică: c. Abces renal
a. Poate avea loc d. Carbuncul renal
b. Nu se întâlnește e. Chist renal neinfectat
c. Se întâlnește numai în cazul dereglării funcției renale A,b,c,d
d. Are loc numai în cazul duratei bolii mai mari de 3 ani 25. Şocul bacterian din pielonefrita acută se caracterizează prin:
e. Are loc numai în cazul duratei bolii mai mari de 5 ani a. Prăbuşirea tensiunii arteriale
A b. Scăderea diurezei
c. Acidoză metabolică
19. Afirmația ”existența mai multor abcese renale cu tendință de confluare şi de formare a d. Alcaloză metabolică
cavității comune” descrie : e. Hipertensiune arterială
a. Abcesul renal cortico-medular a,b,c
b. Necroza papilară acută
c. Carbunculul renal 26. Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din grupul nefropatiilor tubulointerstițiale:
d. Pionefroza a. Nefropatia tubulointerstițială acută medicamentoasă
e. Perinefrita b. Nefropatia de reflux
C c. Necroza tubulară acută toxică
d. Nefropatia cu leziuni minime
20. Pacientă, 40 ani, diagnosticată cu pielonefrită cronică de mai mulți ani. La următoarea e. Nefropatia obstructivă
acutizare au apărut lombalgii, subfebrilitate, disurie; proteinurie 0,066 g/l, leucociturie 40- ABCE
50 c/v, bacteriurie. Urocultura a determinat E. coli în titru 107 b/ml. Funcția renală păstrată. 27. Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din grupul nefropatiilor tubulointerstițiale:
Care medicament este cel mai util în acest caz : a. IgE nefropatia
a. Ampicilina b. Pielonefrita cronică
b. Eritromicina c. Pielonefrita acută
c. Cefalosporine d. Tuberculoza renală
d. Co-trimoxazolul e. Sindromul Goodpasture
e. Ciprofloxacina ABCD
E 28. Afecțiuni asociate frecvent cu nefropatii tubulointerstițiale cronice sunt:
a. Hepatită cronică virală
21. Măsura de tratament obligatorie în nefrita interstițială acută postmedicamentoasă: b. Diabetul zaharat
a. Anularea medicamentului care a provocat reacția alergică c. Amigdalita cronică decompensată
b. Administrare de antiinflamatoare nesteroidiene d. Refluxul vezico-ureteral
c. Transfuzie de sânge e. Vasculitele sistemice
 b,d c. Refluxul vezico-ureteral
d. Litiaza renală
29. Caracteristicile afectării interstițiale, care permit, de altfel, și diagnosticul diferențial cu e. Vârstele extreme (copii, vârstnici)
glomerulonefritele sunt: AE
a. Absența proteinuriei semnificative 37. Factorii favorizanți locali (reno-urinari) ai infecției de tract urinar sunt:
b. Absența hipoproteinemiei a. Litiaza renală
c. Hipertensiunea arterială severă b. Diabetul zaharat
d. Absența edemelor c. Refluxul vezico-ureteral
e. Prezența piuriei sterile și a cilindrilor leucocitari d. Sexul feminin
ABDE e. Sarcina
AC
30. Elemente sugestive pentru prezența nefropatii interstițiale sunt: 38. Care dintre persoanele de mai jos prezintă riscuri crescute de infecții de tract urinar:
a. Absența retenției hidrosaline a. Gravidele
b. Prezența hipertensiunii arteriale b. Transplantații renal
c. Absența proteinuriei c. Pacienții cu litiază renală
d. Proteinurie marcată (peste 3 g/zi) d. Bărbații sub 20 de ani
e. Hematurie marcată e. Pacienții cu diabet zaharat
AC ABCE
31. Elemente sugestive în favoarea diagnosticului de nefropatii interstițiale cronică sunt:
a. Debut insidios 39. Dintre circumstanțele care favorizează infecțiile tractului urinar fac parte:
b. Evoluție fulminantă a. Sarcina
c. Valori modeste ale proteinuriei (sub 1-2 g/zi) b. Sexul masculin
d. Absența hipertensiunii arteriale severe c. Refluxul vezico-ureteral
e. Edeme marcate d. Disfuncția neurogenă a vezicii urinare
ACD e. Cateterele uretrale permanente
32. Formele etiologice ale nefropatii interstițiale sunt: ACDE
a. Infecțioase
b. Alergice
c. Medicamentoase 40. „Vârstele de risc” pentru pielonefrita cronică sunt:
d. Asociate cu boli imunologice a. Copii în primii 2-3 ani de viață (malformații congenitale)
e. Vasculare b. Persoanele de sex feminin în perioada vieții sexuale active
ACD c. Bărbați în perioada vieții sexuale active
d. Femei după menopauză,
33. Din grupul infecțiilor urinare joase fac parte: e. Bărbați cu adenom de prostată
a. Pielonefrita acută ABDE
b. Pielonefrita cronică
c. Prostatita 41. Predispoziția pentru infecțiile tractului urinar superior în timpul sarcinii rezultă din:
d. Cistita a. Reducerea tonusului ureteral
e. Uretrita b. Creșterea tonusului ureteral
c,d,e c. Scăderea peristaltismului ureteral
34. Din grupul infecțiilor urinare înalte fac parte: d. Bacteriuria asimptomatică
a. Uretrita e. Toxemia gravidică
b. Pielonefrita acută ACD
c. Pielonefrita cronică 42. Modificările tractului urinar în timpul sarcinii sunt:
d. Carbuncul renal a. Estrogenii favorizează refluxul vezico-ureteral
e. Pionefroza b. Progesteronul inhibă peristaltismul căilor urinare
BCDE c. Prin dextrapoziție uterină apare compresia ureterului drept
35. Din grupul infecțiilor urinare înalte NU fac parte: d. Întinderea ureterelor favorizează refluxul vezicoureteral bilateral
a. Uretrita e. Progesteronul favorizează stagnarea urinei
b. Pielonefrita acută BCDE
c. Pielonefrita cronică 43. Etiologia pielonefritei acute poate fi:
d. Urolitiaza a. bacteriană Gram-negativă (Escherichia coli, Proteus spp., Klebsiella
e. Glomerulonefrita pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter, Citrobacter etc.)
ADE b. bacteriană Gram-negativă (Staphylococcus spp., Streptococcus spp.,
Enterococcus spp.).
36. Factorii favorizanți generali ai infecției de tract urinar sunt: c. fungică
a. Diabetul zaharat d. virală
b. Sexul masculin e. chlamidiană şi mycoplasmică
 ACDE
51. Care sindroame clinice pot fi prezente în pielonefrită cronică:
44. Bacterii gram-negative care pot cauza pielonefrită acută sau acutizări ale pielonefritei a. Urinar
cronice: b. Algic
a. E. coli c. Toxico-infecțios
b. Stafilococcus aureus d. Nefrotic
c. Enterococcus saprophyticus e. Nefritic
d. Pseudomonas aeruginosa ABC
e. Enterobacter
ADE
52. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se întâlnesc în pielonefrita cronică în
45. Germenii incriminați cel mai des în infecțiile urinare sunt: acutizare:
a. Pseudomonas aeruginosa a. Febra
b. E. coli b. Tahicardia
c. Chlamydia trachomatis c. Disuria și polakiuria
d. Proteus d. Adenopatia inghinală
e. Streptococcus saprophyticus e. Sensibilitate la palparea unghiului costovertebral
B,d,e ABCE

46. Care sunt componentele de virulență și uropatogenitate ale E.coli: 53. Tabloul clinic în pielonefrita acută poate include:
a. Antigenul O a. Febră
b. Antigenul K b. Macrohematurie
c. Antigenul H c. Disurie
d. Hemolizinele d. Dureri lombare
e. Ureaza e. Sindrom nefrotic
ABD ACD

47. Care sunt componentele de virulență și uropatogenitate ale tulpinilor de E. coli: 54.  Enumerați acuzele posibile prezentate de bolnavii cu pielonefrită cronică în acutizare:
a. Hemolizinele a. Febră
b. Aerobactina b. Slăbiciune generală
c. Ureaza c. Diminuarea ponderii
d. Proteaza d. Durere lombară
e. Adezinele e. Disurie
ABE ABDE

48. Care sunt factorii de virulență bacteriană care influențează infecția tractului urinar: 55. Triada clinică clasică pentru pielonefrita acută sau pielonefrita cronică în acutizare include:
a. Fimbriile a. Febră
b. Pilii P b. Polidipsie
c. Producerea de hemolizine c. Lombalgii
d. Producerea de kinaze d. Piurie
e. Rezistența la acțiunea bactericidă a serului uman e. Urină hipercromă
ABCE ACD

49. Care sunt factorii care favorizează menținerea microorganismului patogen în căile urinare: 56. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se întâlnesc pielonefrita cronică în
a. Prezența de protoplaști și L-forme acutizare:
b. Fenomenul adeziunii bacteriene a. Febra
c. Obstrucția căilor urinare b. Tahicardia
d. Sinteza anticorpilor urinari c. Disuria si polakiuria
e. Poliuria d. Adenopatia inghinală
ABC e. Sensibilitate la palparea unghiului costovertebral
ABCE
50. Care sunt factorii de apărare ai tractului urinar:
a. Flora periureterală saprofită 57. Ce modificări în examenul sumar de urină se întâlnesc în pielonefrită cronică:
b. Fluxul urinar a. Cilindri hialini
c. pH-ul bazic vaginal b. Bacteriurie
d. Valvele vezico-ureterale c. Leucociturie
e. Activitatea sexuală d. Eritrocite dismorfe
ABD e. Proteinurie >3 g/l
 BC ABD
58. Sindromul urinar în pielonefrită cronică în acutizare se poate manifesta prin: 65. Care sunt semnele ultrasonografice caracteristice pielonefritei cronice:
a. Cristalurie a. Dilatarea calicelor și bazinetului
b. Cilindrurie leucocitară b. Deformarea calicelor și bazinetului
c. Leucociturie și bacteriurie c. Modificarea structurii parenchimului renal
d. Proteinurie > 3g/l d. Îngroșarea peretelui vascular
e. Uneori microhematurie e. Îngustarea peretelui vascular
BCE ABC
66. În pielonefrita cronică în acutizare, la ecografia renală se pot determina:
59. Pentru confirmarea diagnosticului de pielonefrită cronică este necesar de efectuat: a. Dimensiunile renale normale sau micșorate
b. Micșorarea indicelui parenchimatos
a. Examenul sumar de urină c. Micșorarea ecogenităţii parenchimului
b. Examen ultrasonografic al rinichilor d. Dilatarea pielocaliceală, deformarea sistemului calice-bazinet
c. Urografia intravenoasă e. Bloc renal (calculi, cheaguri de sânge, tumoare, strictură, etc)
d. Cistografia ABDE
e. Biopsia renală 67. Care afirmații sunt adevărate pentru scintigrafia renală dinamică:
ABC a. Se poate efectua în azotemie
b. Mai puține reacții adverse decât urografia intravenoasă
60. Din punct de vedere microbiologic, există infecție a tractului urinar atunci când se c. Determină dereglările funcționale precoce
determină: d. Nu este necesară o pregătire specială pentru investigație
a. ≥100.000 bacterii/ml la pacienți asimptomatici e. Nu este contraindicată în caz de alergie la iod și sarcină
b. 100-10.000 bacterii/ml la pacienți asimptomatici ABCD
c. Orice recoltare pozitivă obținută prin aspirație suprapubiană 68. Care afirmații despre scintigrafia renală dinamică sunt adevărate:
d. ≥1000 microorganisme/ml, la o pacientă gravidă a. Se poate efectua în azotemie
e. Specii multiple de microorganisme, indiferent de titru b. Este pe larg utilizată în diagnosticul pielonefritelor
ACD c. Determină dereglările funcționale precoce
d. Nu este necesară pregătire specială pentru investigație
e. Este contraindicată în caz de alergie la iod și sarcină
61. Urocultura este considerată pozitivă, dacă germenul detectat este în cantitate: ACDE
a. ≥ 106 (indiferent de agentul patogen şi de existența simptomatologiei clinice) 69. În pielonefrita acută, examenul cito-bacteriologic se realizează:
b. ≥ 105 (indiferent de agentul patogen şi de existența simptomatologiei clinice) a. Înaintea inițierii antibioterapiei
c. ≤ 104 (indiferent de agentul patogen şi de existența simptomatologiei clinice) b. La 48 ore după inițierea antibioterapiei
d. ≥ 104 şi triada clinică prezentă c. La 48 ore după oprirea tratamentului
e. ≥ 103 și manifestările clinice complete la pacienții cu infecție urinară complicată d. La 1 lună după oprirea tratamentului
(diabet zaharat, sarcină, obstrucție infrarenală etc.) e. La 3 luni după oprirea tratamentului
ABDE ACD
62. Termenul bacteriurie asimptomatică presupune: 70. Diagnosticul diferențial al pielonefritei acute care se manifestă cu sindrom algic abdominal
a. Titrul diagnostic în urocultură și febril, dar fără sindrom de cisitită, se realizează cu:
b. Urocultură negativă a. Sarcina ectopică
c. Prezența clinicii de infecție urinară b. Apendicita acută
d. Lipsa simptomelor clinice de infecție urinară c. Apoplexia ovariană
e. Bacteriuria ≤103 bacterii/ml d. Infecțiile urinare joase
ACD e. Diverticulită
ABCE
63. Piuria sterilă poate indica: 71. Care sunt măsuri generale în tratamentul pielonefritei cronice:
a. Infecții cu agenți bacterieni neobișnuiți a. Repaos la pat în perioada febrilă
b. Nefropatie diabetică b. Hidratare adecvată
c. Infecția cu Mycobacterium tuberculosis c. Reglarea tranzitului intestinal
d. Infecții cu fungi d. Regim igieno-dietetic
e. Amiloidoză renală e. Glucocorticosteroizi
ACD ABC
72. Tratamentul medicamentos al pielonefritei cronice include:
64. Proteinuria în nefropatii interstițiale este: a. Regim la pat în toate cazurile
a. De tip proteinurie tubulară b. Antibioticoterapie
b. De tip β2-microglobulină c. Corticosteroizi
c. Constituită din proteine cu greutate moleculară mare d. Fitoterapie
d. Constituită din proteine cu greutate moleculară mică e. Uroseptice
e. Este tot timpul prezentă BDE
 BCE
73. Regimul hidric în pielonefrita cronică în acutizare:
a. Se restricționează 80. În tratamentul pielonefritei cronice, acutizare ușoară, sunt adevărate afirmațiile:
b. Se suplimentează (diureza+500ml) a. Durata tratamentului 5 zile
c. Nu se modifică b. Durata tratamentului 7-10 zile
d. Depinde de gradul hipertensiunii arteriale c. Monoterapie antimicrobiană, administrare perorală sau parenterală
e. Depinde de temperatura corporală d. Mono sau biterapie antimicrobiană, administrare perorală sau parenterală
BDE e. Nu necesită tratament simptomatic
BD
74. Care sunt indicații pentru spitalizarea pacienților cu pielonefrită acută:
a. Vârsta ≤60 ani 81. Profilaxia recidivelor pielonefritei cronice presupune:
b. Sarcina a. Sanarea focarelor cronice de infecție
c. Nefropatia obstructivă b. Profilaxia constipațiilor
d. Diabetul zaharat c. Dieta hipoproteică
e. Vomă incoercibilă d. Restricția de lichide
BCDE e. Igiena intimă riguroasă
ABE
75. Care afirmații sunt FALSE cu privire la tratamentul etiologic al pielonefritei acute și al
pielonefritei cronice în acutizare: 82. Măsurile igieno-dietetice de profilaxie a infecțiilor tractului urinar sunt:
a. Se începe înaintea recoltării uroculturii a. Reglarea tranzitului intestinal
b. Se așteaptă rezultatele uroculturii b. Aportul hidric adecvat
c. Inițial empiric c. Igiena zonei perianale și periuretrale
d. Terapia parenterală este mai efectivă d. Micțiuni rare
e. În toate cazurile se preferă monoterapia antibacteriană e. Antibiotic conform antibiogramei
ABE ABC

76. Care afirmații sunt adevărate cu referință la tratamentul etiologic al pielonefritei acute și al 83. Profilaxia infecțiilor tractului urinar include:
pielonefritei cronice în acutizare:
a. Se începe după recoltarea uroculturii a. Tratamentul bacteriuriei asimptomatice
b. Se așteaptă rezultatele uroculturii b. Tratamentul refluxului vezico-ureteral
c. Inițial empiric c. Utilizarea contraceptivelor orale
d. Terapia parenterală este mai efectivă d. Micțiunea postcoitală este recomandată
e. În toate cazurile se preferă biterapia e. Golirea vezicii urinare la necesitate
ACD ABDE

77. Care antibiotice sunt utilizate mai frecvent în tratamentul pielonefritei cronice: 84. Factorii de prognostic nefavorabil în pielonefrită acută sunt:
a. Penicilinele semisintetice a. Agentul patogen Proteus
b. Cefalosporinele b. Agentul patogen E. coli
c. Fluorchinolonele c. Infectarea pe cale urinară ascendentă
d. Aminoglicozidele d. Ocluzia acută a căilor urinare
e. Carbapenemele e. Hiperuricemia
ABC AD

78. Preparate contraindicate în tratamentul pielonefritei la gravide sunt: 85. Factorii de prognostic nefavorabil în pielonefrita acută sunt:
a. Fluorchinolonele a. Agentul patogen Proteus
b. Cefalosporinele b. Agentul patogen stafilococul plasmocoagulant
c. Penicilinele semisintetice c. Infectarea pe cale urinară ascendentă
d. Tetraciclinele d. Ocluzia acută a căilor urinare rezolvată
e. Imipenem e. Imunosupresie
AD ABE

86. Sunt indicații pentru tratament chirurgical în pielonefrita acută:

79. Care sunt preparatele de elecție în tratamentul infecțiilor urinare la gravide : a. Paranefrita
a. Tetracicline b. Abcesul renal
b. Peniciline semisintetice c. Dereglările de pasaj urinar
c. Derivați de nitrofuran d. Rinichiul ratatinat
d. Fluorchinolonele e. Rinichi dublu
e. Cefalosporinele ABC
 94. Care sunt afirmațiile adevărate în pielonefrita acută obstructivă:
87. Care sunt indicațiile pentru tratamentul chirurgical în pielonefrita cronică în remisiune:
a. Corecția malformațiilor congenitale ce dereglează pasajul urinar a. Este o urgență medico-chirurgicală
b. Corecția complicațiilor postchirurgicale ce afectează pasajul urinar b. Necesită spitalizare
c. Abcesul renal c. Hidronefroza este întotdeauna prezentă
d. Paranefrita d. Indispensabilă - nefrostomie percutanată
e. Carbuncul renal e. Înlăturarea obstacolului în regim de urgență
AB ABE
88. Care sunt complicațiile severe posibile ale pielonefritei cronice bilaterale includ:
a. Hipertensiunea arteriala 95. În pielonefrita acută, la examenul obiectiv se poate determina:
b. Ratatinarea rinichiului a. Sensibilitate la palparea lojelor renale
c. Boala cronică renală b. Punctele costomusculare dureroase
d. Tuberculoza renală c. Punctele costovertebrale nedureroase
e. Amiloidoza renală d. Manevra Giordano pozitivă
ABC e. Durere întotdeauna bilaterală
ABD
89. Complicații acute ale pielonefritei acute pot fi:
a. Șocul toxicoseptic 96. În caz de pielonefrită acută, la examenul clinic durerea poate lipsi mai frecvent la
b. Necroza papilară acută următoarele categorii de pacienți:
c. Hipertensiunea arterială secundară a. Copii
d. Carbunculul renal b. Gravide
e. Abcesul perinefretic c. Diabetici
ABDE d. Etilici denutriți
e. Transplantați
90. Din grupul complicațiilor acute ale pielonefritei acute fac parte: CDE
a. Pielonefrita emfizematoasă
b. Nefroscleroza secundară
c. Insuficiența renală acută 97. Care dintre următoarele criterii, caracteristice pielonefritei cronice, permit diferențierea ei
d. Chisturi renale de glomerulonefrita cronică:
e. Hipertensiunea arterială a. Febra cu frisoane
AC b. Asimetria afectării renale
c. Simetria afectării renale
91. Care dintre următoarele sunt complicații posibile ale pielonefritei cronice: d. Proteinuria marcată
a. Tromboza arterelor și venelor renale e. Leucocituria marcată
b. Boala cronică renală ABE
c. Hipertensiunea arterială
d. Nefroscleroză secundară 98. Tratamentul patogenetic în pielonefrita cronică în acutizare include:
e. Insuficiența renală acută a. Antiinflamatoare nesteroidiene
BCD b. Antispastice
c. Antibiotice
92. Pentru pielonefrita acută apostematoasă (abcese renale corticale) sunt adevărate d. Antiagregante
afirmațiile: e. Fitoterapie
a. Prezența focarelor mici multiple purulente plasate în stratul renal cortical ABDE
b. Prezența focarelor mici multiple purulente plasate în stratul renal medular
c. Mai frecvent este cauzată de o septicopiemie enterococică 99. O leucociturie aseptică poate fi sugestivă pentru:
d. Mai frecvent este cauzată de o septicopiemie stafilococică
e. Mai frecvent este cauzată de o septicopiemie streptococică a. Infecție a tractului urinar decapitată prin antibioterapie prealabilă
AD b. Vaginită
93. Enumerați afirmațiile corecte despre pielonefrita acută la pacienții imunosupresați: c. Tuberculoză uro-genitală
a. Incidența crescută a germenilor patogeni polirezistenţi d. Hidronefroză
b. Frecvent implicați agenți bacterieni comensuali e. Chist renal supurat
c. Scade riscul dezvoltării și al recidivării ABC
d. Fluorchinolonele, cefalosporinele de generaţia III-IV, aminopenicilinele protejate
şi carbapenemele sunt antibioticele de prima linie
e. Fluorchinolonele, cefalosporinele de generația II, aminoglicozide sunt de primă
linie
ABD
 e. Dificultate a actului micțional
Simptoame și sindroame renale A
CS
1. Indicați care este răspunsul greșit referitorlaexamenul sumar de urina: 8. Care din afirmațiile de mai jos definește poliuria:
a. Reprezintă un examen microscopic a. Creșterea anormală a numărului de micții timp de 24 ore
b. Reprezintă un examen macroscopic b. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c. Reprezintă un examen fizico-chimic c. Emisia involuntara sau inconștienta de urina
d. Se recoltează prima urina de dimineață d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urina
e. Reprezintă o investigație bacteriologica e. Dificultate a actului micțional
E Răspuns B

2. Care din următoarele afirmații referitor la examenul bacteriologic al urinei este gresit? 9. Depistarea izolata a cilindrilor hialinici în urină demonstrează:
a. Sub 10.000 germeni/l reprezintă o bacteriurie nesemnificativa a. Glomerulonefrita cronică
b. Între 10.000-100.000 germeni/l - suspiciune de infecție b. Pielonefrita cronică
c. Peste 100.000 germeni/l – infecție urinară c. Amiloidoza renală
d. Sub 1.000 germeni/l, nu se consideră infecție urinară d. Patologie renala fără specificarea bolii
e. Sub 10.000 de germeni/l reprezintă o bacteriurie semnificativa e. Nu are valoare diagnostică
E Răspuns E

3. La examenul microscopic al urinei NU putem determina: 10. Care din afirmațiile de mai jos definește incontinența urinară?
a. Celule epiteliale a. Creșterea anormală a numărului de micții timp de 24 ore
b. Leucocite b. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c. Eritrocite c. Emisia involuntară sau inconștientă de urină
d. Cilindri (hialini, granuloși) d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urina
e. Turbiditatea e. Dificultate a actului micțional
E Răspuns C

4. Alegeți afirmația gresita referitor examenul sumar de urina: 11. Care din afirmațiile de mai jos definește micțiunea imperioasa?
a. Reprezintă o investigație simplă, rapidă, ieftină a. Creșterea anormala a numărului de micții timp de 24 ore
b. Este un test screening obligator la toți pacienții internați indiferent de maladie b. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c. Cel mai corect e colectarea primei urine de dimineața, colectată într-un recipient c. Emisia involuntara sau inconștientă de urina
curat d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de urinare
d. În urgențe se poate colecta și pe parcursul zilei e. Dificultate a actului micțional
e. Se efectuează doar la pacienții cu patologie renală D
E 12. Indicați afirmația falsă referitor retenției urinare:
a. Este definită ca diminuarea incompletă a conținutului vezical cu apariția
5. Ecografia renală este mai puțin utilă: reziduului vezical
a. Pentru a determina dimensiunile rinichilor b. Poate fi completă sau incompletă
b. Pentru caracterizarea maselor intrarenale, cum ar fi tumori, abcese, chisturi c. Poate fi acută sau cronică
c. Pentru a preciza localizarea rinichilor d. Cu și fără distensia vezicală
d. Screening pentru boala polichistică e. Poate fi inițială sau terminală
e. Pentru stadializarea bolii cronice renale E
E 13. Indicați care este afirmația falsă referitor micțiunii rare?
a. Numărul de micții redus la 1-2/24 ore
6. Indicați care este NU tulburarea de micțiune: b. Poate fi însoțita de oligurie
a. Disuria c. Poate apărea în megavezica congenital sau dobândita
b. Micțiunea rară d. Apare frecvent în insuficiența renală acută
c. Micțiunea dureroasă e. Frecvent apare la un aport crescut de lichide
d. Polakiuria E
e. Poliuria
E 14. Incontinența urinară prezentă numai la copii poate fi:
a. Adevărata
b. Falsă
7. Polakiuria reprezintă: c. Inconștientă
a. Creșterea anormală a numărului de micții timp de 24 ore d. Involuntară
b. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore e. Fiziologică
c. Emisia involuntară sau inconștientă de urină Răspuns E
d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urina
15. Cea mai valoroasa metodă de depistare și apreciere a bacteriuriei este: 22. Ce reprezintă chiluria?
a. Examenul microscopic al urinei a. Reprezintă excreția unui număr anormal de eritrocite în urină
b. Cultura urinei b. Prezența de puroi în urină
c. Examenul macroscopic al urinei c. Prezența de limfă în urină
d. Examenul urinei cu bandelete d. Prezența de lipide în urină
e. Calorimetria e. Prezenta proteinelor în urină
B C

16. Aprecierea sensibilității florei la preparatele antibacteriene: 23. Prin noțiunea de lipidurie înțelegem:
a. Are semnificație clinică importantă a. Reprezintă excreția unui număr anormal de eritrocite în urină
b. Nu are semnificație clinică b. Prezența de puroi în urină
c. Are semnificație clinică doar în pielonefrită c. Prezența de limfă în urină
d. Are semnificație clinică doar în nefrita interstițială d. Prezența de lipide în urină
e. Are semnificație clinică doar în glomerulonefrită e. Prezenta proteinelor în urină
A D

17. Definiți anuria: 24. Prin definiția de proteinurie fiziologică înțelegem:

a. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h a. Reprezintă excreția unui număr anormal de eritrocite în urină
b. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore b. Prezența de puroi în urină
c. Emisia involuntara sau inconștientă de urina c. Prezența de limfă în urină
d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urina d. Prezența de lipide în urină
e. Dificultate a actului micțional e. Excreție urinară de proteine <0,1-0,15 g/24 h
Răspuns A E

18. Care din afirmațiile de mai jos definește nicturia: 25. Selectați afirmația falsă referitor proteinuriei tranzitorii:
a. Volumul diurezei nocturne este egal sau îl depășește pe cel diurn a. Apare în stări febrile
b. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h b. Apare după expunerea la temperaturi crescute sau scăzute
c. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore c. Dispare odată cu înlăturarea factorului cauzal
d. Emisia involuntara sau inconștientă de urina d. Nu dispare la înlăturarea factorului cauzal
e. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urina e. Valorile proteinuriei de obicei nu depășește 1g/24 ore
Răspuns A D

19. Opsiuria reprezintă: 26. Selectați metodele care NU POT duce la diferențierea hematuriei din nefropatii cu
a. Eliminarea întârziată de urină față de momentul ingestiei lichidelor hematuria din patologiile urologice:
b. Situația când volumul diurezei nocturne este egal sau îl depășește pe cel diurn a. Proba cu 3 pahare
c. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h b. Microscopia sedimentului urinar
d. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore c. Cistoscopia
e. Emisia involuntara sau inconștientă de urina d. Ultrasonografia rinichilor și vezicii urinare
A e. Renografia radioizotopica
E
20. Care din afirmațiile de mai jos definește hematuria:
a. Excreția unui număr anormal de eritrocite în urină care provin deasupra 27. Selectați afirmația falsă referitor edemului renal:
sfincterului striat a. Are tendința spre generalizare (anasarcă)
b. Prezența de puroi în urină b. Temperatura cutanată este normală
c. Prezența de limfă în urină c. Este moale
d. Prezența de lipide în urină d. Este localizat periorbital, gambe
e. Prezența proteinelor în urină e. Se însoțește de temperatura cutanată crescută
A E

21. Definiți piuria: 28. Care din următorii factori cauzează proteinuria în sindromul nefritic acut?
a. Reprezintă excreția unui număr anormal de eritrocite în urină a. Creșterea afluxului de proteine
b. Prezența leucocitelor și bacteriilor în urină b. Pierderea încărcăturii cationice
c. Prezența de limfă în urină c. Pierderea încărcăturii anionice
d. Prezența de lipide în urină d. Creșterea tensiunii arteriale sistemice
e. Prezenta proteinelor în urină e. Scăderea presiunii intraglomerulare.
B C
29. Care dintre următoarele reprezintă principala cauză a hipertensiunii arteriale în sindromul
nefritic acut? 36. Sindromul nefritic acut se corelează morfopatologic clasic cu:
a. Creșterea nivelului bradikininei a. Glomerulonefrită proliferativă
b. Expansiunea volumului extracelular b. Glomeruloscleroza focală şi segmentară cu hialinoză
c. Scăderea fluxului plasmatic renal c. Glomerulonefrită membrano-proliferativă
d. Proteinuria d. Glomerulonefrită cu anticorpi anti-membrana bazală glomerulară
e. Edemul cerebral e. Glomerulonefrită membranoasă
B A

30. Edemul din sindromul nefritic acut este consecința: 37. Sindromul nefrotic pur se caracterizează mai frecvent prin:
a. Hipoalbuminemiei a. Hematuriei macroscopice
b. Hipertensiunii arteriale b. Hipertensiunii arteriale
c. Retenția de NaCl și apă c. Prezența bolii cronice renale
d. Creșterii permeabilității capilare d. Frecvența foarte joasă la copii
e. Hipovolemiei e. Edeme
C E

31. Sindromul nefritic acut este:

a. Manifestarea clinică a inflamației interstițiului renal. 38. Indicați răspunsul incorect referitor la sindromului nefrotic impur :
b. Manifestarea clinică a inflamației glomerulare acute. a. Hematurie persistenta
c. Manifestarea clinică a infecției glomerulare acute. b. Hipertensiunea arterială
d. Manifestarea clinică a infecției şi inflamației interstițiului renal. c. Posibil asociat cu boala cronică renală
e. Manifestarea clinică a infecției pielocaliciale. d. Frecvența egală la adulți și copii
B e. Este prezent doar la maturi
E
32. Pentru precizarea cauzei sindromului nefritic acut "metoda de aur" este:
a. Ecografia renală.
b. Scintigrafia renală. CM
c. Biopsia renală. 39. Schimbarea culorii urinei poate fi influențată de:
d. Arteriografia renală. a. Caracterul alimentației
e. Tomografia computerizată renală. b. Cantitatea lichidelor consumate
C c. Patologia renală
d. Patologia ficatului și căilor biliare
33. Sindromul nefritic acut este consecința clinică a: e. Fazele somnului
a. Hipertensiunii arteriale maligne ABCD
b. Infecției corticalei renale
c. Inflamației glomerulare acute 40. Care din manifestările de mai jos fac parte din sindromul nefritic acut tipic?
d. Reacțiilor imune față de cantități mici de antigen la indivizii presensibilizaţi a. Hematuria
e. Afectării renale în diabetul zaharat b. Proteinuria
C c. Azotemia
d. Retenție de sare şi apa
e. Piuria
34. Care din cele de mai jos NU caracterizează sindromul nefritic acut tipic: ABD
a. Debut acut
b. Hematurie macroscopică 41. La examenul macroscopic al urinei putem determina:
c. Edeme a. Turbiditatea
d. Hipotensiune arteriala b. Culoarea
e. Hematurie microscopica c. Mirosul
D d. Densitatea
e. pH-ul urinar
35. În sindromul nefritic acut în urina se depistează: ABC
a. Cilindri leucocitari
b. Cilindri hialini 42. La examenul fizico-chimic al urinei putem determina:
c. Cilindri epiteliali a. Densitatea
d. Cilindri hematici b. Proteinuria
e. Depozite de hemoglobina c. pH-ul urinar
D d. Culoarea
e. Mirosul
 ABC c. Rinichi polichistic
d. Glomerulonefrită
43. La examenul microscopic al urinei se determina: e. Tuberculoza renala
a. Celule epiteliale ABE
b. Leucocite
c. Hematii 51. Precizați caracterul durerii în caz de colica reno-ureterală:
d. Cilindri (hialini, granuloși) a. Durere violentă
e. Turbiditatea b. Caracter de torsiune
ABCD c. Intensitate mica
d. Intensitate mare
44. Indicați care sunt tulburările de micțiune: e. De obicei durere continuă
a. Disuria ABD
b. Micțiunea rară
c. Micțiunea dureroasă 52. Precizați care poate fi durata colicii reno-ureterale:
d. Anuria a. Minute
e. Oliguria b. Ore
ABC c. Câteva zile
d. 2-3 săptămâni
45. Tulburările de micțiune sunt: e. Luna
a. Polakiuria AB
b. Retenția de urină
c. Incontinența de urină 53. Precizați caracterul debutului colicii reno-ureterale:
d. Poliuria a. Brusc
e. Oliguria b. Insidios
ABC c. Apare la zdruncinături (trepidații)
d. Apare la administrarea diureticilor
46. Indicați care sunt tulburările de diureză: e. Apare la un aport scăzut de lichide
a. Polakiuria ACD
b. Retenția de urina
c. Incontinenta de urina 54. Indicați care sunt preparatele ce pot ameliora colica reno-ureterală:
d. Poliuria a. Spasmoliticele
e. Oliguria b. Antiinflamatoarele
DE c. Diureticele
d. Antibioticele
47. Indicați care sunt tulburările de diureză: e. Analgezicele
a. Opsiuria ABE
b. Micțiunea rara
c. Micțiunea dureroasa 55. Indicați care sunt preparatele ineficiente în ameliorarea colicii reno-ureterale:
d. Anuria a. Spasmoliticele
e. Nicturia b. Antiinflamatoarele
ADE c. Antipireticele
48. Care sunt indicațiile ecografiei renale? d. Analgezicele
a. Pentru a determina dimensiunile rinichilor e. Antibioticele
b. Pentru caracterizarea maselor intrarenale de regulă tumori, abcese, chisturi CE
c. Pentru a preciza localizarea rinichilor
d. Screening pentru boala polichistică 56. Indicați afirmațiile corecte ce caracterizează durerea vezicală:
e. Pentru stadializarea BCR a. Are localizare supra pubiana
ABCD b. Iradiază spre uretra si perineu
49. Specificați particularitățile durerii în colica renală: c. Nu iradiază spre uretra și perineu
a. Diminuă în clinostatism d. Are caracter de jenă dureroasă, arsuri
b. Diminua în ortostatism e. Nu cedează niciodată după sondaj vezical
c. Iradiază spre organele genitale ABD
d. Iradiază spre flancurile abdomenului
e. Se accentuează în trepidații 57. Care afecțiuni cel mai frecvent provoacă durerea vezicala:
CE a. Cistite acute si cronice
50. Durerea colicativă se dezvoltă mai frecvent în caz de: b. Afecțiuni prostatice
a. Calculi renali c. Tumori a vezicii urinare
b. Cheaguri de sânge în tractul urinar d. Retenție acută de urină
 e. Litiaza uretrala ABCD
ACD
65. Care sunt cauzele retenției urinare?
58. Indicați afirmațiile corecte ce caracterizează durerea pelviperineală: a. Obstructive
a. Are caracter de tensiune/înțepătura b. Vezica neurogenă
b. Are caracter de jena dureroasă/arsuri c. Tulburări de reflux sau a actului micțional
c. Iradiază spre organele genitale externe d. Disectazia colului vezical
d. Nu iradiază spre organele genitale externe e. Nu apare în afecțiuni prostatice
e. Este însoțită de tulburări micționale ABCD
ACE
66. Incontinența urinară la adult poate fi:
59. Polakiuria poate fi: a. Adevărată
a. Cu urine clare b. Ișuria paradoxală
b. Cu urine tulbure c. Accidentală
c. Diurnă d. Involuntară
d. Nocturnă e. Fiziologică
e. Polakiuria nu poate fi însoțită de poliurie ABCD
ABC
67. Care din afirmațiile de mai jos caracterizează micțiunea rară?
60. Indicați care sunt afecțiunile ce pot provoacă polakiuria: a. Numărul de micții redus la 1-2/24 ore
a. Procese inflamatorii a vezicii urinare b. Poate fi însoțită de oligurie
b. Procese tumorale c. Poate apărea în megavezica congenital sau dobândită
c. Disectazia colului vezical d. Apare frecvent în insuficiența renală acută
d. Adenom de prostată e. Frecvent apare la un aport crescut de lichide
e. Insuficiența renală cronică terminală ABCD
ABCD
68. Poliuria poate fi:
61. Conform clasificării hematuria poate fi: a. Fiziologică și patologică
a. Inițială b. Tranzitorie sau permanentă
b. Totală (completă) c. Cauza renală sau extrarenală
c. Terminală d. Acută sau cronică
d. Cronică e. Completă sau incompletă
e. Doar inițială ABC
ABCD
69. Care sunt cauzele poliuriei tranzitorie?
62. Care sunt afecțiunile ce provoacă cel mai des disuria? a. Fiziologice
a. Patologia prostatei b. Patologice
b. Afecțiuni a vezicii urinare c. În urma administrării medicamentelor
c. Patologia genitală feminină d. După expunerea la frig
d. Afecțiuni ale uretrei e. Amiloidoza renala
e. Ptoza renală ABCD
ABCD
70. Care din afirmațiile de mai jos NU definește poliuria:
63. Indicați afecțiunile ce pot provoacă micțiunea dureroasă: a. Creșterea anormala a numărului de micții timp de 24 ore
a. Cistite b. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
b. Uretrite c. Emisia involuntară sau inconștientă de urină
c. Pericistite d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urină
d. Afecțiuni de col vezical e. Dificultate a actului micțional
e. Afecțiuni neurologice centrale ACDE
ABCD

64. Indicați afirmațiile corecte referitor retenției urinare? 71. Indicați afirmațiile corecte ce caracterizează oliguria:
a. Este definită ca diminuarea incompleta a conținutului vezical cu apariția a. Reprezintă diureza <500 ml/24ore
reziduului vezical b. Diureza peste 500 ml/24ore
b. Poate fi completă sau incompletă c. Poate fi fiziologică sau patologică
c. Poate fi acută sau cronică d. Apare în urma administrării diureticelor
d. Cu distensie vezicală e. Ca efect al vasoconstricției după expunerea la frig
e. Poate fi inițială sau terminală AC
 d. Totală
e. Doar macroscopica
72. Clasificați anuria: ABCD
a. Parazitară
b. Neparazitară 80. Macrohematuria poate fi:
c. Cauza prerenală a. Inițială
d. Cauza renală b. Terminală
e. Cauza postrenală c. Totală
CDE d. Cu urină de culoare verde
e. Cu urină transparentă
73. Precizați care este etiologia chiluriei: ABC
a. Parazitară
b. Neparazitară 81. Precizați care sunt cauzele ce provoacă hematuria:
c. Infecțioasă a. Boli hematologice
d. Idiopatică b. Vasculite sistemice
e. Autoimună c. Boli de colagen
AB d. Post medicamentos
e. Hipotensiunea arteriala
74. Conform clasificării din punct de vedere imunochimic proteinuria poate fi: ABC
a. Selectivă
b. Neselectivă 82. Precizați care sunt cauzele ce pot provoca hematuria:
c. Tubulară a. Glomerulonefrită
d. Inițială b. Tumori renale
e. Terminală c. Polichistoza renală
ABC d. Anomalii congenitale
e. Vârsta înaintată
75. Conform mecanismelor de producere, proteinuria poate fi: ABCD
a. Prerenală
b. Renală 83. Afecțiunile ce provoacă mai frecvent piuria sunt:
c. Postrenală a. Maladii purulente renale
d. Inițială b. Maladii a vezicii urinare
e. Terminală c. Boli uretro-prostatice
ABC d. Hipertensiunea arterială
76. Selectați afirmațiile corecte ce corespund clasificării proteinuriei glomerulare: e. Tuberculoza renală
a. Selectivă ABCE
b. Neselectivă
c. Nefrotică 84. Selectați care sunt caracteristicile edemului renal:
d. Subnefrotică a. Este moale
e. Inițială b. Lasă ușor godeu
ABCD c. Nu lasă godeu
77. Selectați afirmațiile corecte despre proteinuria tranzitorie : d. Este mai accentuat dimineața
a. Stări febrile e. Este mai accentuat seara
b. Expunere la temperaturi crescute sau scăzute ABE
c. Dispare odată cu înlăturarea factorului cauzal
d. Nu dispare la înlăturarea factorului cauzal 85. Anomalii urinare izolate sunt:
e. Valorile proteinuriei de obicei nu depășește 1g/24 ore a. Proteinuria
ABCE b. Anuria
78. Proteinuria poate apărea mai frecvent în care din următoarele situații: c. Hematuria
a. La prezența sindromului nefrotic d. Poliuria
b. În glomerulonefrite e. Leucocituria
c. După un efort fizic intens ACE
d. În timpul febrei
e. După examen ultrasonografic 86. Sindromul nefritic acut tipic se caracterizează prin:
ABC a. Hematurie macroscopică
79. Conform clasificării hematuria poate fi: b. Edeme
a. Microscopică c. Proteinurie nefrotică
b. Macroscopică d. Oligurie
c. Inițială /terminală e. Hipertensiune
 ABDE c. Sunt semne de tromboză arterială
d. Apare tromboembolismul pulmonar
87. Precizați care din afirmațiile referitoare la sindromul nefritic acut sunt corecte: e. Există semne de insuficiență renală cronică
a. Fluxul sanguin renal scade ca rezultat al obstrucției spațiului de filtrare al BCD
capsulei Bowman
b. Rata filtrării glomerulare este compromisă datorită vasoconstricţiei intrarenale
c. Examenul urinei evidențiază mai frecvent proteinurie nefrotică ( >3,5 g/24 ore) 94. Printre manifestările și complicațiile sindromului nefrotic se numără:
d. Hematuria este mai frecvent macroscopică a. Diateza hemoragică
e. Examenul urinei evidențiază în mod caracteristic cilindri hematici şi hematii b. Hiperlipidemia
deformate c. Deficitul de antitrombina III
BDE d. Hipercalcemia
e. Embolismul pulmonar
BCE
88. În forma severă, sindromul nefritic acut se asociază cu:  
a. Inflamația acută a majorității glomerulilor
b. Aspect histologic de glomerulonefrită proliferativă focală 95. Proteinuria din sindromul nefrotic poate fi consecința:
c. Afectarea a sub 50% din glomeruli a. Scăderii reabsorbţiei tubulare de proteine filtrate la nivel glomerular
d. Aspect histologic de glomerulonefrită proliferativă acută difuză b. Alterării încărcăturii electronegative a membranei bazale glomerulare
e. Proliferare celulară limitată la mezangiu c. Concentrației plasmatice excesive de lanțuri ușoare de imunoglobuline
AD d. Alterărilor structurale ale membranei bazale glomerulare
e. Modificării arhitecturii podocitelor
89. Selectați elementele urinare ce definesc sindromul nefrotic pur:  BDE
a. Proteinurie peste 3,5 g/ 24h
b. Lipiduria 96. Frecvent, sindromul nefrotic la adulți este determinat de:
c. Hematuria a. Nefropatia diabetică
d. Cilindruria cu cilindri granuloși b. Glomeruloscleroza focală şi segmentală
e. Osmolaritate urinară < 350 mOsm/L c. Nefroangioscleroza benignă
AB d. Pielonefrita cronică
e. Glomerulonefrita membranoasă
90. Principalele elemente diagnostice ale sindromului nefrotic pur sunt: ABE
a. Proteinurie > 3,5 g/24ore
b. Hipertensiunea arterială 97. Formarea edemelor în sindromul nefrotic este explicată prin:
c. Hipoalbuminemia a. Scăderea presiunii oncotice plasmatice
d. Hiperlipidemia b. Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
e. Hipercoagulabilitatea c. Creșterea secreției de vasopresină
ACDE d. Instalarea trombozei de venă renală
e. În unele cazuri retenția primară de apă şi sare
91. Sindromul nefrotic la adult cel mai frecvent este provocat de: ABCE
a. Boala cu leziuni minime
b. Boala Berger 98. Biopsia renală, în sindromul nefrotic:
c. Glomeruloscleroza focală şi segmentară a. Trebuie evitată în caz de tulburări de coagulare grave
d. Glomerulopatia membranoasă b. Este o metoda valoroasă la adulți cu sindrom nefrotic pentru precizarea
e. Glomerulonefrita membranoproliferativă diagnosticului, orientarea tratamentului şi formularea prognosticului
ACDE c. Este necesară la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic
d. Nu este necesară la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic
92. Tratamentul proteinuriei în sindromul nefrotic include: e. Nu este necesară la adulții cu sindrom nefrotic
a. Tratament imunosupresiv AD
b. Dieta cu 2-3 mg/Kg/zi proteine
c. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei 99. Tratamentul edemelor în sindromul nefrotic:
d. Dieta hipolipidică a. Necesită restricție moderată de sodiu (1-2g/zi)
e. Diuretice de ansă b. Necesita doze mari de diuretice de ansă pentru a reduce edemele cât mai rapid
ACD c. Necesită administrarea, întotdeauna, de albumină desodată pentru a crește
presiunea oncotică a plasmei
93. Preparatele anticoagulante în sindromul nefrotic sunt indicate în caz de: d. Trebuie sa evite îndepărtarea unei cantități mai mari decât 1 l de lichid pe zi
a. Edemul este generalizat cu anasarcă e. Necesita administrarea doar a diureticelor antialdosteronici
b. Sunt semne de tromboză venoasă profundă AD
100. Selectați afirmațiile ce caracterizează sindromul nefritic acut tipic:
a. Debut acut
b. Hematurie macroscopică
c. Edeme
d. Hipotensiune arteriala
e. Hematurie microscopica
ABCE
 c. Hiperstenurie
Teste nefropatii glomerulare d. Tumefiere renală, ca rezultat al inflamației imune
CS e. Hematurie
1. Glomerulonefrita acută este o patologie renală cu afectarea preponderentă a: D
a. Interstițiului
b. Tubilor 8. Veriga patogenetică de bază a glomerulonefritei rapid progresive este:
c. Glomerulelor a. Antigenul este reprezentat de structurile streptococului
d. Întreg sistemului reno-urinar b. Antigenul este prezentat pe membrana bazală glomerulară
e. Arteriolelor eferente c. Activarea sistemului complementului
C d. Activarea mediatorilor inflamatori
e. Afectarea membranei bazale glomerulare de către fermenții lizozomali
2. Glomerulonefrita acută reprezintă afectarea glomerulelor renali predominant prin următorul B
mecanism:
a. Complecși imuni 9. Semnul morfologic de bază al glomerulonefritei rapid progresive este:
b. Autoimun a. Proliferarea mezangiului
c. Bacterial b. Depozite de complecși antigen exogen – anticorp
d. Viral c. Proliferare endocapilară
e. Toxic direct d. Proliferare extracapilară cu formarea “semilunelor” în capsula glomerulară
A e. Edem interstițial, fibroză
D
3. Factorul etiologic de bază al glomerulonefritei acute este:
a. Escherichia coli 10. Semnul morfologic al glomerulonefritei mezangioproliferative este:
b. Pneumococul a. Proliferare endocapilară
c. Stafilococul auriu b. Proliferare extracapilară
d. Streptococul β-hemolitic grup A c. Îngroșarea membranei bazale
e. Klebsiella d. Proliferare mezangială
D e. Neovascularizare glomerulară
4. Peste cît timp după suportarea infecției streptococice se dezvoltă glomerulonefrita acută? D
a. 2-3 zile
b. 4-6 zile 11. Cel mai important indicator al nefropatiei IgA este:
c. 1-2 săptămîni a. Proteinuria
d. 1 lună b. Cilindruria
e. 1,5-2 luni c. Macrohematuria recidivantă
C d. Limfocituria
e. Hipostenuria
5. Cauza de bază a edemelor în glomerulonefrita acută este: C
a. Majorarea secreției de vasopresină
b. Creșterea activității sistemului renină-angiotensină-aldosteron 12. Care grup de preparate contribuie la micșorarea hipertensiunii intraglomerulare în
c. Creșterea activității sistemului calicreinic glomerulonefrită cronică?
d. Reducerea presiunii oncotice a plasmei a. α-adrenoblocanți
e. Retenția primară a sodiului, ca rezultat al modificărilor inflamatorii în glomeruli b. β-adrenoblocanți
E c. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
d. Antagoniștii canalelor de calciu
6. Cauza de bază a hipertensiunii arteriale din cadrul glomerulonefritei acute este: e. Antiagregantele
a. Hipersimpaticotonia C
b. Retenția acută a sodiului și a apei, care duce la creșterea volumului sangvin 13. Ce grup de medicamente reprezintă tratamentul de bază, destinat pentru cuparea
circulant și a volumului-bătaie edemelor în glomerulonefrita acută?
c. Hiperaldosteronism a. Antagoniștii aldosteronului
d. Hipercorticism b. Antiagregantele
e. Scăderea activității mecanismelor depresorii c. Natriureticele
B d. Inhibitorii de carboanhidrază
e. Anticoagulantele
7. Durerea în regiunea lombară în cadrul glomerulonefritei acute este provocată de: C
a. Inflamație bacteriană
b. Proteinurie 14. Nefroza lipoidă (glomerulonefrita cu modificări minimale) se manifestă prin:
 a. Sindrom hipertensiv B
b. Hematurie recidivantă
c. Sindrom nefrotic 21. Terapia patogenetică în glomerulonefrită acută:
d. Sindrom nefritic a. Este indicată în toate cazurile
e. Leucociturie b. Nu este indicată
C c. Este indicată, în dependență de debutul bolii
d. Este indicată, în dependență de gradul proteinuriei
15. În hematuria provocată de boala Berger, în imunogramă, cea mai frecventă modificare e. Este indicată, dacă este crescut nivelul creatininei
este: B
a. Hipocomplementemie
b. Creșterea titrului IgG
c. Creșterea titrului IgM 22. Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector (antiproteinuric)?
d. Creșterea titrului IgA a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
e. Creșterea titrului IgD b. Diureticele de ansă
D c. Antiagregantele
d. Antibioticele
16. Care dintre modificările urinare următoare sunt caracteristice pentru glomerulonefrita e. Ketoanalogi
acută? A
a. Izostenurie
b. Hematurie 23. Din punct de vedere etiologic, glomerulonefrita cronică este o maladie:
c. Cilindri leucocitari a. Poststreptococică
d. Leucociturie neutrofila b. Exclusiv alergică
e. Limfociturie c. Exclusiv inflamatorie
B d. Polietiologică
17. În care variantă morfologică a glomerulonefritei cronice nu se observă modificarea structurii e. Neoplastică
glomerulilor la microscopia optică? D
a. Mezangioproliferativă
b. Mezangiocapilară 24. Care măsuri dietetice sunt indicate în glomerulonefrită, însoțită de Hipertensiunea arterială
c. Membranoasă și edeme?
d. Cu modificări minimale a. Limitarea consumului de sare pînă la 1,5 g/zi
e. Glomeruloscleroza focal-segmentară b. Majorarea consumului de sare
D c. Creșterea cantității de lichid consumat
d. Creșterea consumului de produse bogate în calorii
18. Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector (antiproteinuric)? e. Limitarea consumului produselor bogate în glucide
a. Blocanții receptorilor de angiotensină A
b. Diureticele de ansă
c. Antiagregantele 25. Durata tratamentului în glomerulonefrită cronică constituie:
d. Antibioticele a. Cîteva săptămîni
e. Ketoanalogi b. 2-3 luni
A c. 6 luni
d. De la 6 luni pînă la 2 ani
19. Care dintre următoarele nefropatii glomerulare este proliferativă? e. Toată durata vieții
a. Cu leziuni glomerulare minime (LGM) E
b. Hialinoza segmentară și focala (HSF) 26. Numiți forma morfologică a nefritei, în care tratamentul cu prednizolonă are o perspectivă
c. Nefropatia cu Ig A minimală?
d. Glomerulonefrita extramembranoasa (GEM) a. Cu modificări minimale
e. Glomeruloscleroza focal-segmentară b. Mezangioproliferativă
C c. Fibroplastică
d. Mezangiomembranoasă
20. La tratamentul etiologic al glomerulonefritei acute se referă: e. Membranoasă
a. Prednizolon C
b. Antibiotice
c. Citostatice 27. Care este doza inițială adecvată de prednizolonă la 1 kg greutate corporală, utilizată în
d. Diuretice tratamentul bolnavilor cu glomerulonefrită cronică?
e. Antihipertensive
 a. 0,3 – 0,4 mg C
b. 0,5 – 0,6 mg
c. 0,7 – 0,8 mg 34. Proteinuria, Hipertensiunea arterială, în combinație cu eritrociturie și edeme, este
d. 1 mg caracteristică pentru:
e. 2 mg a. Glomerulonefrită acută
D b. Pielonefrită
c. Nefrolitiază
28. La femeile tinere, glomerulonefrita, de cele mai dese ori, poate fi o manifestare a: d. Cistită
a. Dermatomiozitei e. Amioidoză renală
b. Lupus eritmatos sistemic A
c. Sclerodermiei sistemice
d. Poliarteriitei nodoase 35. Insuficiența renală în glomerlonefrita subacută se dezvoltă:
e. Polimialgiei reumatismale a. Peste 3-5 săptămâni de la debutul bolii
B b. Peste 1 an de la debutul bolii
c. Peste 3 ani de la debutul bolii
29. Indicații pentru prescrierea glucocorticoizilor în glomerulonefrită cronică sunt: d. Din primele zile ale bolii
a. Sindromul nefrotic e. Perioada apariției depinde de gradul Hipertensiunea arterială
b. Sindromul urinar A
c. Hipertensiunea arterială
d. Insuficiență renală 36. Persistența îndelungată a sindromului urinar în cadrul glomerulonefritei acute ne vorbește,
e. În calitate de tratament profilactic în primul rând, despre:
A a. Tendința de trecere a glomerulonefritei acute în cea cronică
b. Păstrarea funcției renale
30. În glomerulonefrita acută, este adevărat: c. Dezvoltarea sindromului nefrotic
a. În perioada inițială majoritatea bolnavilor dezvoltă hipotensiune arterială d. Dezvoltarea insuficienței renale cronice
b. Administrarea de indometacină este obligatorie e. Este o situație normală
c. Cea mai frecventă formă a bolii este cea nefrotic A
d. Poate fi prezent sindromul nefrotic
e. Se asociază permanent cu dureri lombare 37. Care grupă de vârstă este mai predispusă spre a dezvolta glomerulonefrita acută?
E a. Pînă la 2 ani
b. De la 2 pînă la 40 de ani
31. La indicarea indometacinei pentru tratamentul glomerulonefritei cronice, se așteaptă un c. Perioada climacterică
efect pozitiv în evoluția: d. Perioada de menopauză
a. Hematuriei e. Perioada pubertară
b. Proteinuriei B
c. Sindromului nefrotic
d. Hipertensiunea arterială 38. Din nefropatiile glomerulare acute primitive fac parte:
e. Edemelor periferice a. Glomerulonefrita poststreptococică
B b. Glomerulonefrita in poliarteriita nodoasa
c. Glomerulonefrita din LES
32. Femeia gravidă s-a îmbolnăvit de glomerulonefrită acută. Abordarea terapeutică: d. Glomerulonefrita din infecție cu citomegalovirus
a. Inițierea tratamentului cu prednizolonă e. Glomerulonefrita cu depozite mezangiale de IgA
b. Întreruperea cît mai rapidă a sarcinii E
c. Inițierea tratamentului cu antibiotice 39. Antibioticul de elecție în tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice este:
d. Tratament simptomatic a. Eritromicina
e. Glomerulonefrita acută în sarcină nu necesită careva intervenție terapeutică b. Cefazolina
B c. Imipenem
d. Penicilina
33. La o persoană de 35 de ani, a doua zi după suportarea anginei, au apărut edeme, e. Gentamicina
macrohematurie, a crescut TA. Diagnosticul cel mai probabil este: D
a. Glomerulonefrită acută
b. Pielonefrită acută 40. Care grup de diuretice este cel mai indicat în tratamentul simptomatic al edemelor în
c. Glomerulonefrită cronică, acutizare glomerulonefrită acută?
d. Nefrită apostematoasă a. Diureticele economisitoare de K
e. Amiloidoză renală b. Diureticele tiazidice
 c. Diureticele de ansă a. Toate patologiile care afectează cumva glomerulul renal
d. Grupul diureticelor nu are nici o importanță în eficacitatea tratamentului b. Doar patologiile care nu prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
e. Diureticele osmotice c. Doar patologiile care prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
C d. Afectarea glomerulară de cauză infecțioasă
e. Afectarea glomerulară de cauză autoimună
41. Plasmafereza în tratamentul patogenetic al glomerulonefritei subacute este eficace: B
a. Doar în varianta pauciimună
b. Doar în varianta cu anticorpi anti MBG 48. Care patologii glomerulare se includ în noțiunea de “glomerulonefrită”?
c. Doar în varianta cu afectarea prin complecși imuni a. Toate patologiile care afectează cumva glomerulul renal
d. În toate variantele glomerulonefritei subacute b. Doar patologiile care nu prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
e. Doar în tratamentul glomerulonefritei subacute la gravide c. Doar patologiile care prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
B d. Afectarea glomerulară de cauză infecțioasă
e. Afectarea glomerulară de cauză autoimună
42. Tabloul cel mai caracteristic, depistat la biopsie renală în glomerulonefrită acută, este: C
a. Glomerulonefrită mezangioproliferativă
b. Edem interstițial 49. Proliferarea epitelială sub formă de “semilune”, depistată la puncția-biopsie renală, este un
c. Modificări fibro-celulare semn patognomonic pentru:
d. Proliferarea focală a celulelor endoteliale a. Glomerulonefrita acută poststreptococică
e. Glomerulonefrită proliferativă endocapilară b. Glomerulonefrita rapid progresivă
E c. Glomerulonefrita mezangioproliferativă
d. Glomeruloscleroza focal-segmentară
43. Boala Berger reprezintă: e. Glomerulopatia cu leziuni minime
a. O variantă a amiloidozei familiale B
b. O varietate a afectării medicamentoase renale 50. Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector (antiproteinuric)?
c. Afectare renală în vasculită sistemică a. Blocanții canalelor de calciu (dihidropiridine)
d. Glomerulonefrită cu depozite de IgA în glomeruli b. Diureticele de ansa
e. Boală metabolică ereditară cu afectare renală c. Antiagregantele
D d. Antibioticele
e. Ketoanalogi
44. Pentru faza acută a glomerulonefritei acute este caracteristic: A
a. Tahicardie
b. Bradicardie CM
c. Extrasistolie 51. Despre tendința de trecere a nefritei acute în nefrită cronică ne vorbește:
d. Bloc atrio-ventricular a. Persistența sindromului urinar
e. Fibrilație atrială b. Reducerea funcției renale
B c. Apariția sindromului nefrotic
d. Macrohematuria
45. Titrul ASLO în glomerulonefrită acută este crescut maximal: e. Hipertensiune din primele zile ale bolii
a. În primele 3 săptămâni ale bolii ABC
b. În primele 6 luni ale bolii
c. În primul an de boală 52. Modificările urinare clasice, caracteristice glomerulonefritei acute, sunt:
d. În primii doi ani de boală a. Hiperstenurie
e. În primii trei ani de boală b. Hematurie
A c. Proteinurie subnefrotică
d. Cilindrurie
46. Care dintre următoarele pot fi complicații ale glomerulonefritei acute? e. Bacteriurie
a. Edem interstițial pulmonar ABCD
b. Edem pulmonar alveolar
c. Eclampsie
d. Insuficiență renală acută 53. Principiile de tratament al glomerulonefritei acute includ:
e. Amiloidoză renală a. Regim la pat, limitarea consumului de sodiu și lichide
ABCD b. Tratamentul factorului etiologic (infecția streptococică)
c. Terapia simptomatică a edemelor și hipertensiunii arteriale
47. Care patologii glomerulare se includ în noțiunea de “glomerulopatie”? d. În toate cazurile – tratament patogenetic cu prednizolonă
e. Tratament antirecidivant cu medicamente nefroprotectoare
 ABC c. Hipertensiune arterială
d. Hematurie
54. Manifestările clinice mai frecvente ale glomerulonefritei rapid progresive sunt: e. Palpitații
a. Debut fulminant cu edeme refractare, oligurie ACD
b. Hipertensiune arterială malignă
c. În debutul bolii, posibil insuficiență renală acută, cu trecere treptată în boală 61. Care modificări imunologice pot fi observate în glomerulonefrita poststreptococică?
cronică renală a. Titru înalt de anticorpi contra antigenului streptococului
d. Hipertensiunea, de obicei, nu este caracteristică b. Creșterea titrului autoanticorpilor renali
e. Debutul acut cu oligurie sau anurie, dar pronostic bun de însănătoșire c. Prezența anticorpilor antinucleari
ABC d. Hipocomplementemie
e. Hipercomplementemie
55. Verigile patogenetice de bază, ce duc la proteinurie glomerulară sunt: AD
a. Micșorarea sarcinii negative a membranei bazale glomerulare
b. Alterarea membranei bazale glomerulare de către fermenții lizozomali 62. Care dintre următoarele pot fi complicații ale glomerulonefritei acute?
c. Hipertensiune glomerulară a. Oligoanurie în faza acută a bolii, cu dezvoltarea insuficienței renale acute
d. Reducerea presiunii oncotice a plasmei b. Hemoragie renală masivă
e. Hipoperfuzia glomerulilor renali c. Eclampsie
ABC d. Sindrom tromboembolic
e. Insuficiență ventriculară stînga
56. Anticoagulantele în tratamentul glomerulonefritei exercită efectul lor pozitiv prin: ACE
a. Inhibă hipercoagularea intraglomerulară
b. Restabilesc sarcina negativă a membranei bazale glomerulare 63. Care este scopul administrării anticoagulantelor și dezagregantelor în glomerulonefrită
c. Efect diuretic, natriuretic cronică?
d. Restabilesc numărul trombocitelor, trombocitoza fiind toxică pentru glomerulul a. Profilaxia trombozei coronariene
renal b. Profilaxia sindromului tromboembolic
e. Reduc hipercomplementemia, prevenind afectarea imună a glomerulului c. Acțiunea asupra proceselor locale ale coagulării intravasculare intraglomerulare
ABC d. Profilaxia trombozei arterei renale
e. Majorarea perfuziei glomerulilor ischemiați
57. În hematuria provocată de boala Berger, în imunogramă se pot întâlni următoarele ABCE
modificări:
a. Hipocomplementemie 64. Care variantă a glomerulonefritei cronice se manifestă frecvent prin sindrom nefrotic?
b. Creșterea titrului IgG a. Mezangioproliferativă
c. Creșterea titrului IgM b. Mezangiocapilară
d. Creșterea titrului IgA c. Membranoasă
e. Creșterea titrului IgE d. Cu modificări minimale
CD e. Fibroplastică
CD
58. Particularități ale glomerulonefritei cronice cu modificări minimale sunt următoarele:
a. Se manifestă prin sindrom nefrotic 65. Care dintre următoarele criterii permit diferențierea glomerulonefritei cronice de cea acută?
b. Lipsa modificărilor în glomeruli la microscopie optică a. Prezența manifestărilor dizurice
c. Efect bun de la terapia corticosteroidă b. Hipertrofia marcată a ventriculului stîng
d. Mai frecvent se întîlnește la copii c. Reducerea dimensiunilor renale
e. Evoluția nefavorabilă a bolii d. Leucociturie marcată
ABCD e. Micșorarea tensiunii arteriale
BC
59. Forme neproliferative de glomerulonefrită sunt:
a. Nefropatia membranoasă
b. Glomerulonefrita cu modificări minimale 66. Care dintre următoarele criterii, caracteristice glomerulonefritei cronice, permit diferențierea
c. Glomeruloscleroza focal-segmentară ei de pielonefrită cronică?
d. Nefropatia cu IgA a. Febră cu frisoane
e. Glomerulonefrita membranoproliferativă b. Asimetria afectării renale
ABC c. Simetria afectării renale
60. Triada clasică a simptomelor glomerulonefritei acute include: d. Proteinurie marcată în combinație cu hematurie și cilindrurie
a. Edeme e. Leucociturie marcată, bacteriurie
b. Dispnee CD
 AB
67. Indicații pentru prescrierea corticosteroizilor în glomerulonefrită cronică sunt:
a. Activitatea înaltă a procesului 74. Corticosteroizii, în tratamentul glomerulonefritei cronice, influențează asupra următoarelor
b. Sindrom nefrotic fără hipertensiune și hematurie verigi patogenetice:
c. Proteinurie izolată a. Inhibă sinteza anticorpilor
d. Hematurie izolată b. Inhibă procesele inflamatorii
e. Sindrom hipertensiv c. Blochează activarea complementului
AB d. Reduc permeabilitatea membranei bazale glomerulare
e. Reduc hipercoagularea
68. Indicații pentru prescrierea citostaticelor în glomerulonefrită cronică sunt: ABCD
a. Forme steroidrezistente ale sindromului nefrotic
b. Formele active ale nefritei 75. În tratamentul glomerulonefritei cronice se folosesc:
c. Hematurie marcată a. Glucocorticosteroizi
d. Proteinurie izolată b. Heparină
e. Insuficiență renală terminală c. Antiagregante
AB d. Penicilina
e. Citostatice
69. Sindromul glomerulonefritei rapid progresive se caracterizează prin: ACE
a. Insuficiență renală rapid progresivă
b. Insuficiență renală lent progresivă 76. Glomerulonefrita se poate manifesta prin:
c. Leucociturie a. Sindrom nefritic acut
d. Hematurie microscopică b. Sindrom nefrotic
e. Uneori hematurie macroscopică c. Anomalii urinare asimptomatice
ADE d. Sindrom nefritic cronic
e. Lipsa cărora modificări
70. Sindromul glomerulonefritei rapid progresive mai frecvent este caracterizat prin: ABCD
a. Proteinurie glomerulară, de obicei, moderată
b. Proteinurie, de obicei, masivă 77. Care dintre afirmațiile de mai jos, referitoare la glomerulonefrită acută poststreptococică,
c. Hematurie microscopică masivă este corectă?
d. Insuficiență renală rapid progresivă a. Hipertensiunea nu este caracteristică în debutul bolii
e. Insuficiență renală lent progresivă b. Encefalopatia este mai frecventă la copii
ACD c. Evoluția atipică a bolii se întâlnește mai des la bătrâni
d. La bătrâni, în tabloul clinic pot predomina simptomele insuficienței cardiace
71. Nefropatiile glomerulare proliferative sunt: congestive
a. Nefropatia cu Ig A e. Sindromul nefrotic se întâlnește frecvent
b. Nefropatia din lupus eritematos sistemic BCD
c. Glomerulonefrita membranoproliferativă
d. Glomerulonefrita membranoasă 78. Care factori sunt factori de pronostic nefavorabil în evoluția glomerulonefritei rapid
e. Nefropatia din vasculite ANCA progresive?
ABCE a. Semilune în mai mult de 60% din glomeruli
72. Indicații pentru prescrierea citostaticelor în glomerulonefrită cronică sunt: b. Proteinurie marcată
a. Forme steroiddependente ale sindromului nefrotic c. Fibroză interstițială pronunțată și atrofia tubilor
b. Formele active ale nefritei d. Glomeruloscleroză și semilune fibroase
c. Hematurie marcată e. Poliurie
d. Proteinurie izolată ABCD
e. Insuficiență renală terminală
AB 79. Care afirmații, referitoare la nefrita IgA sunt corecte?
a. La majoritatea bolnavilor se dezvoltă sindrom nefrotic
73. La bolnavii care primesc tratament cu citostatice în glomerulonefrită cronică, este necesar b. Cea mai frecventă manifestare clinică este hematuria asimptomatică
de a supraveghea: c. Mai frecvent se îmbolnăvesc bărbații și copiii
a. Creatinina serică d. Există o legătură strânsă cu infecțiile respiratorii
b. Leucocitele sângelui periferic e. Patognomonică este prezența depozitelor de IgA în mezangiul glomerular
c. Colesterolul BCDE
d. ECG
e. Starea mediilor transparente oculare
80. Care manifestări NU SUNT caracteristice pentru glomerulonefrită acută? ACD
a. Dureri persistente în regiunea lombară
b. Febră cu frisoane 87. Dereglările hemodinamice din cadrul glomerulonefritei acute sunt condiționate de:
c. Macrohematurie a. Hipervolemie
d. Alergie la medicamente b. Retenția de sodiu și apă
e. Evoluție ciclică c. Hiperreninemie
ABD d. Creșterea concentrației de prostaglandine
e. Spasm vascular
81. În care din următoarele maladii se asociază cu glomerulonefrită? ABD
a. Lupus eritematos sistemic
b. Vasculită hemoragică 88. Rolul de bază în patogenia hipertensiunii arteriale din cadrul glomerulonefritei acute îl
c. Endocardită infecțioasă joacă:
d. Mielom multiplu a. Retenția de sodiu și apă
e. Angină streptococică b. Creșterea volumului sangvin circulant și a volumului-bătaie
ABCE c. Constricția arterelor renale (mecanism vasorenal)
d. Hipercatecolaminemie
82. Care simptome sunt caracteristice pentru glomerulonefrite? e. Creșterea nivelului de cortizol în sânge
a. Hipertensiunea arterială AB
b. Dureri în regiunea lombară
c. Modificarea urinei 89. În tratamentul glomerulonefritei cronice:
d. Edeme a. Din toți hormonii steroizi, preferabilă este metilprednizolona
e. Dizurie b. Citostaticele se utilizează în toate cazurile
ABCD c. Citostaticele deseori înrăutățesc funcția renală
d. Metodele extracorporale de detoxifiere joacă un rol adjuvant
83. În tratamentul patogenetic al glomerulonefritei cronice se utilizează: e. Corticosteroizii se utilizează în toate cazurile
a. Glucocorticoizi ACD
b. Antiinflamatoarele nesteroidiene
c. Citostatice 90. Care manifestări caracteristice ale glomerulonefritei cronice permit diferențierea acesteia
d. Anticoagulante de Hipertensiunea arterială esențială?
e. Antibiotice a. Creșterea TA, care precedă apariția sindromului urinar
ABCD b. Sindromul urinar, care precedă apariția tensiunii arteriale
c. Dezvoltarea frecventă a complicațiilor vasculare (ictus, infarct)
84. Indicații pentru puls-terapia în nefrologie cu metilprednizolonă sunt: d. Crize hipertensive rare
a. Gradul înalt de activitate a procesului nefritic e. Modificări pronunțate ale fundului ocular
b. Nefrita rapid progresivă BD
c. Criza de rejet a transplantului
d. Hipertensiunea arterială severă din cadrul glomerulonefritei cronice 91. Din punct de vedere evolutiv, patologiile glomerulare se clasifică în următoarele grupuri:
e. Anuria mai mult de 48 ore a. Primitive
ABC b. Acute
c. Rapid progresive
85. Surse ale producerii citokinelor inflamatorii în cadrul glomerulonefritelor sunt: d. Idiopatice
a. Celulele mezangiale e. Cronice
b. Leucocitele mononucleare BCE
c. Trombocitele
d. Leucocitele polinucleare 92. Care din următoarele cauze pot provoca nefropatiile glomerulare acute secundare?
e. Celulele măduvei osoase a. Hepatita virală B
ABC b. Malaria
c. Toxoplasmoza
86. Care dintre următorii factori exercită o acțiune toxică nemijlocită asupra tubilor și d. Depozitarea mezangială de IgA
interstițiului renal în cadrul glomerulonefritei? e. Streptococul β-hemolitic
a. Proteinuria ABCE
b. Eritrocituria
c. Transferinuria 93. Glomerulonefrita acută poststreptococică:
d. Hipoperfuzia cu sânge a tubilor renali a. Se dezvoltă mai des la bărbați
e. Infecția căilor urinare
 b. Se dezvoltă mai des la femei ABCE
c. Nu există prevalență de gen
d. Este cea mai frecventă formă de glomerulonefrită acută postinfecțioasă 100. Manifestările clinice ale facies nephritica sunt:
e. Agentul patogen este Streptococcus pneumoniae a. Edem facial
AD b. Acrocianoză
c. Erupții hemoragice pe față
94. Care sunt indicațiile pentru efectuarea puncției-biopsie renale în cadrul glomerulonefritei d. Paliditatea pielii
acute poststreptococice? e. Turgescența venelor jugulare
a. Glomerulonefrită acută cu oligurie sau anurie AD
b. Persistența hipertensiunii arteriale peste 4 săptămânii
c. Glomerulonefrită acută primar depistată 101. Din punct de vedere etiologic, nefropatiile glomerulare se clasifică în:
d. Persistența sindromului nefrotic peste 4 săptămâni a. Nefropatii glomerulare acute
e. Toate cazurile de glomerulonefrită acută la copii b. Nefropatii glomerulare rapid progresive
ABD c. Nefropatii glomerulare secundare
d. Nefropatii glomerulare cronice
95. Din punct de vedere patogenetic, există următoarele grupuri de glomerulonefrită rapid e. Nefropatii glomerulare idiopatice
progresivă (GNRP): CE
a. cu anticorpi anti mezangiu
b. cu anticorpi anti membrană bazală glomerulară 102. Modalitățile evolutive ale glomerulonefritei acute poststreptococice sunt:
c. prin complecși imuni a. Vindecare
d. cu anticorpi anti podocitari b. Cronicizare
e. pauciimună c. Evoluție rapid progresivă
BCE d. Dezvoltarea septicemiei
e. Dezvoltarea endocarditei poststreptococice
96. Ce trăsături imunologice sunt mai caracteristice pentru glomerulonefrita subacută? ABC
a. Hipocomplementemie
b. Complement seric normal 103. Care din medicamentele antihipertensive au și un efect antiproteinuric, util în tratamentul
c. Hipercomplementemie glomerulonefritelor cronice?
d. Prezența anticorpilor anti membrano-glomerulară a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
e. Nivelul IgA, IgG rămâne, de obicei, normal b. Diureticele de ansă
BD c. Antihipertensivele centrale
d. Blocanții receptorilor de angiotensină
97. În tratamentul patogenetic imunosupresor al glomerulonefritei cronice se folosesc: e. β-blocantele
a. Prednizolona AD
b. Ciclofosfamida
c. Metilprednizolona
d. Atorvastatina
e. Azatioprina
ABCE

98. Dieta în tratamentul glomerulonefritele cronice cu sindrom nefrotic impur trebuie să fie:
a. Hiposodată
b. Hipolipidică
c. Hipoglucidică
d. Hiperproteică
e. Hipercalorică
AB

99. Clasificarea morfopatologică a nefropatiilor glomerulare primitive include următoarele

forme:
a. Glomerulopatia cu leziuni minime
b. Glomeruloscleroza focal-segmentară
c. Glomerulopatia membranoasă
d. Glomerulopatia tubulo-interstițială
e. Glomerulopatia membrano-proliferativă