LICEUL TEORETIC ”NICOLAE CARTOJAN” GIURGIU

COMISIA DE PEDAGOGIE
AN ȘCOLAR: 2019-2020

DESIGNUL UNEI ACTIVITĂȚI MONODISCIPLINARE

(model orientativ pentru proiectarea activităților pe domenii experiențiale de tip monodisciplinar din învățământul preșcolar)
I. DATE DE IDENTIFICARE
Data:
Grădinița de aplicație:
Grupa/ Nivel de vârstă:
Profesor pentru învățământul preșcolar/ institutor/ educatoare:
Profesor îndrumător de practică pedagogică:
Profesor coordonator de practică pedagogică:
Elev practicant - clasa:
Tema anuală de studiu:
Tema proiectului/ săptămânii:
Tema activității:
Categoria de activități de învățare1:
Domeniul experiențial:
Disciplina:
Mijlocul de realizare2:

1
Tipul de activitate3:
Scopul activității4:
Obiectivele operaționale5:

 Cognitive
 Afectiv-atitudinale
 Psihomotorii
Resurse:
a) Metode și procedee didactice:
b) Mijloace de învățământ:
c) Durata:
d) Bibliografia consultată:
II. CONSTRUCȚIA PROPRIU-ZISĂ

SECVEN- OBIECTI- DESCRIEREA SITUAȚIILOR DE INSTRUIRE- ÎNVĂȚARE (S1...Sn)7 MODALI-

ȚELE VELE TĂȚI
ACTIVITĂ OPERA- DE
ȚII6/ ȚIONALE EVALUARE/
TIMPUL  UNITĂȚILE DE CONȚINUT STRATEGIILE INDICATORI
ALOCAT (OO1...  SARCINILE DE ÎNVĂȚARE DIDACTICE (METODE,
OOn)  INTERVENȚIILE PROPUNĂTORULUI ÎN MIJLOACE,
ORGANIZAREA, ÎNDRUMAREA, FACILITAREA FORME DE
ÎNVĂȚÂRII ) ORGANIZARE A
GRUPULUI
EDUCAȚIONAL)8
OO1 S1

OOn Sn

2
 SCURT ÎNDRUMAR METODIC
1
Conform Curriculumului pentru educație timpurie/2019, planul de învățământ prevede următoarele categorii/ tipuri de activități de
învățare la nivel preșcolar:
a) Activități pe domeniile experiențiale (ADE) - sunt integrate sau pe discipline, desfășurate în cadrul unor proiecte tematice/ în cadrul unor
săptămâni independente, vizând unul sau mai multe dintre următoarele domenii de dezvoltare: dezvoltarea fizică, a sănătății și a igienei
personale; dezvoltarea socio-emoțională; capacități și atitudini față de învățare; dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și
scrierii; dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii.
Domeniile experiențiale cu care operează noul curriculum sunt:
 Domeniul limbă și comunicare (DLC);
 Domeniul științe (DS);
 Domeniul om și societate (DOS);
 Domeniul estetic și creativ (DEC);
 Domeniul psiho-motric (DPM).
b) Jocuri și activități liber-alese (ALA): pot fi desfășurate pe grupuri mici, în perechi sau chiar individual, în diverse momente ale zilei, prin
organizarea spațiului educațional pe arii de activitate/ centre de interes: Bibliotecă, Știință, Artă, Jocuri de rol, Construcții, Nisip și apă etc.
c) Activități de dezvoltare personală (ADP): includ rutinele, tranzițiile și activitățile opționale.
Precizăm că îndrumătorii de practică se vor focusa pe activitățile pe domenii experiențiale, în timp ce coordonatorul de practică pedagogică va
conduce și celelalte categorii/ tipuri de activități din planul de învățământ.
În cazul activităților pe domenii experiențiale de tip monodisciplinar, se menționează domeniul experiențial (DLC/ DS/ DOS/ DEC/
DPM) și disciplina (educarea limbajului/ activitate matematică/ cunoașterea mediulului/ educație pentru societate/ activitate practică/ educație
muzicală/ activitate artistico-plastică/ educație fizică).
2
Mijlocul de realizare este modalitatea de învățare dominantă aleasă de cadrul didactic pentru organizarea experiențelor copiilor:
de exemplu, jocul sub diversele sale forme (jocul didactic, logico-matematic, de creativitate, muzical, de mișcare etc), povestirea, memorizarea,
lectura după imagini, observarea, experimentul, exercițiile cu material individual, desenul, modelajul șa.
3
Tipul de activitate este dat de sarcina didactică fundamentală a activității, menționându-se unul dintre tipurile: de comunicare/
însușire de noi cunoștințe, de formare/consolidare de priceperi și deprinderi, de recapitulare și sistematizare, de evaluare și activitatea mixtă.
4
Scopul activității este necesar în proiect pentru a face legătura între finalitățile educației timpurii (o serie de comportamente descrise
în curriculum /domenii/ dimensiuni/ niveluri de dezvoltare, ca premise ale competențelor cheie de pe traseul școlarității ulterioare) și obiectivele
operaționale (ca finalități concrete urmărite pe parcursul unei activități). Scopul va fi formulat în termeni de dobândire/ asimilare/ formare/
dezvoltare/ consolidare/ diversificare/exersare /stimulare /educare /evaluare etc și va exprima o achiziție care vizează unul/ mai multe dintre

3
domeniile de dezvoltare descrise în curriculumul pentru educația timpurie. Scopul didactic este o finalitate mai complexă decât obiectivul,
sintetizând obiectivele operaționale ale unei activități de învățare și făcând totodată legătura între mai multe activități.
Obiectivele operaționale sunt finalități concrete ce vizează nivelul de performanță al copiilor așteptat la sfărșitul unei situații de
5

instruire - învățare/ al unei activități didactice; sunt organizate pe domenii taxonomice (cognitiv, afectiv-atitudinal și psihomotor) și vor fi
derivate din finalitățile educației timpurii/ domenii/ dimensiuni/ niveluri de dezvoltare.
Obiectivele operaționale vor fi formulate în termeni de comportament observabil și măsurabil , respectându-se următorii indicatori din
modelul lui R.F. Mager:
 Specificarea comportamentului final - ce se aşteaptă de la copii la finalul realizării sarcinii de învăţare/ activității didactice (ex: fiecare
copil va fi capabil să descrie anotimpul preferat);
 Descrierea condiţiilor prealabile sau prezente de realizare a comportamentului final (ex: fiecare copil va fi capabil să descrie anotimpul
preferat, pe baza unui set de imagini);
 Specificarea nivelului de reuşită minimală (ex: fiecare copil va fi capabil să descrie anotimpul preferat, menționând cel puțin trei
caracteristici distinctive, pe baza unui set de imagini).
6
Ca secvențe ale activității, propunem aplicarea într-o manieră flexibilă a modelului lui R. Gagne, cu următoarele momente principale:
 captarea atenției;
 informarea copiilor cu privire la tema și obiectivele urmărite;
 stimularea reactualizării elementelor învățate anterior;
 prezentarea materialului stimul;
 dirjarea învățării;
 obținerea performanței;
 asigurarea feedbackului;
 evaluarea performanței;
 intensificarea procesului de retenție și de transfer.
Etapele activității vor fi adaptate la obiective, specificul disciplinei, tipul activității, mijlocul de realizare, conținuturile selectate șa.
7
O activitate didactică presupune proiectarea coerentă și metodică a unor situații de instruire – învățare, prin crearea unor condiții
optime de obținere a performanțelor. Situațiile de instruire - învățare sunt ordonate temporal și logic în secvențe ale activității. O situație de
instruire-învățare impune o corelație între: obiectivul operațional - anumite conținuturi selectate și prelucrate pedagogic (cunoștințe, abilități,
valori) - o sarcină/ mai multe sarcini de învățare, ca cerințe de acțiune pentru copii - strategii didactice adecvate - modalități de evaluare
specifice. Pentru a da siguranță propunătorului, se recomandă în formarea inițială ca fiecare sarcină de învățare să fie însoțită de indicații
metodice clare cu privire la intervențiile acestuia în organizarea, îndrumarea și facilitarea învățării preșcolarilor.
Strategia didactică este, după I. Cerghit, un mod de combinare optimă a: metodelor/ procedeelor didactice, mijloacelor de
8

învățământ și formelor de organizare a grupului educațional (frontal, pe grupe, individual).

Coordonator de practică pedagogică, prof. Gemescu Mariana