Sunteți pe pagina 1din 11

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

March 13,

2017

CURSUL 2:

ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE ALE PROCESULUI DE PREDARE-ÎNVATARE LA DISCIPLINELE DE SPECIALITATE PRIN APLICAREA METODOLOGIEI CURRICULUM-ULUI

CONȚINUT: APLICAREA CURRICULUM-ULUI LA DISCIPLINA DE

SPECIALITATE (PLAN DE ÎNVATAMÂNT, ARII CURRICULARE,

TRUNCHI COMUN, CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII, PROGRAMA

ȘCOLARĂ, PLANIFICARE ANUALĂ, PROIECTUL UNITĂȚII DE

ÎNVĂȚARE).

În ultimele decenii abordările teoretice în domeniul pedagogiei au acordat un loc

important noii viziuni asupra conceptului de curriculum în peisajul general al științelor

educației.

Actul educațional (în varianta lui formală – ca activitate cu obiective educaționale

explicite, realizată în instituții special destinate educației, de către profesioniști ai domeniului,

Lect. Dr. Ana-Maria Bolborici

1

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

March 13,

2017

în varianta lui non-formală și informală) implică actori, context, finalități sau consecințe,

metode și mijloace educative (R. Niculescu, 2001).

Cele mai multe abordări și analize s-au realizat pentru educația formală și în acest

context, punctele de raportare sunt pe de-o parte cele care se referă la sistemul instituțiilor în

care se realizează sctivitatea de educație formală, iar pe de altă parte sunt cele ce se referă la

modul în care are loc desfășurarea procesului educațional.

PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT IMPLICĂ:

1. elevul – acesta fiind beneficiarul direct al activității educaționale, dar are și

un rol de actor și partener activ al profesorului;

2. educatorul – prestatorul serviciilor educaționale;

3. finalitățile

activității

educațioanle

-

raportate

la

produsul

final

și,

respectiv, la produsele parțiale ale demersului educațional;

4. obiectivele educaționale – categorie pedagogică corelativă finalităților dar

raportată șa procesul educațional care duce, în general și pe secvențe către

produsul final sau către produse generale, secvențiale; de aici și diferitele

nivele de formulare a obiectivelor educaționale generale, specifice (obiective

cadru și / sau de referință);

5. metodele de învățământ;

6. mijloacele de învățământ;

7. evaluarea;

8. contextul educațional (numit și dispozitiv educațional) – acesta leagă

elementele menționate mai sus într-un sistem cu o funcționare extrem de

complexă și care presupune, în mod necesar, comunicarea (în varianta sa de

Lect. Dr. Ana-Maria Bolborici

2

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

March 13,

2017

comunicare cu valențe educaționale) și cu aspecte particulare în actul

didactiv, propriu-zis.

ANALIZA CONCEPTELOR: CURRICULUM, ARIE CURRICULARĂ, CICLU

CURRICULAR, CONȚINUT AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI, ACTIVITATE

CONCEPTUL DE CURRICULUM; TIPURI DE CURRICULUM.

Curriculum se definește drept ansamblul proceselor educative și al experiențelor de

învățare prin care trece elevul pe durata parcursului său școlar.

Curriculum-ul

școlar

constă

în

toate

activitățile

preconizate

sau

încurajate

în

contextul organizațional al unei unități școlare, cu scopul de a promova dezvoltarea elevilor în

plan intelectual, personal, social, moral și fizic.

Curriculum-ul școlar include nu doar programul formal al lecțiilor (adică partea

didacatică), ci și programul informal, respectiv activitatea extracurriculară, dar și alte aspecte,

ca de exemplu: calitatea relațiilor, preocuparea pentru a se asigura șanse egale elevilor,

angajamentul organizației față de sarcini (misiunea), gradul de organizare a școlii și aspectele

ei manageriale (HMI Hguide, 1985).

Curriculum-ul, pe de altă parte, este reprezentat de acele lucruri pe care elevii le

învață la școală datorită modului în care este organizată, concepută, planificată viața școlară,

dar care nu sunt incluse in planuri (Kelly, 1982).

Curriculum-ul este ceea ce se învață de către elevi în contextul activităților didactice,

al celei explicit educative (extradidactice și extrașcolare) și ca efect al culturii școlare.

Un curriculum este un proiect educativ care definește:

Lect. Dr. Ana-Maria Bolborici

3

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

March 13,

2017

I.

finalitățile, scopurile și obiectivele unei acțiuni educative;

II.

căile, mijloacele și activitățile puse în joc pentru asigurarea acestor scopuri;

III.

metodele și instrumentele pentru evaluarea măsurii în care acțiunea a fost

fructificată (L. D'Hainault, 1981).

Curriculum este ansamblul documentelor școlare de tip reglator în cadrul cărora se

consemnează datele esențiale privind procesele educative și experiențele de învățare pe care

școala le oferă elevului; acest curriculum mai poartă denumirea de curriculum formal.

În esență, Curriculum reprezintă ceea ce se întâmplă cu elevii în școală ca rezultat a

ceea ce fac profesorii; Curriculum este reprezentat de efortul planificat al fiecărei școli de a

ghida învățarea elevilor pentru a realiza finalități predeterminate; Curriculum este o serie

structurată de finalități exprimate în competențe de învățare.

În sens restrâns, Curriculum este tot ceea ce reprezintă experiențe planificate de

școală cu scopul de a obține la nivelul elevilor competențe în învățare și ele proiectate

anticipat în acord cu maximum abilităților acestora (Neagley and Evens, 1967).

Curriculum este un domeniu de studiu ce conține propriile programe analitice aprobat

pentru un anume nivel de învățământ.

Potrivit Dicționarului Oxford, Curriculum este un curs studiat în școală sau la

universitate.

Curriculum-ul are următoarele accepțiuni:

1. Curriculum real – înțeles ca totalitate a situațiilor de învățare care au un anume

efect, concret, palpabil, evaluabil la nivelul elevilor;

2. Curriculum perceput – concept ce definește ceea ce înțelege profesorul în relația

cu un Curriculum formal;

Lect. Dr. Ana-Maria Bolborici

4

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

March 13,

2017

3. Curriculum formal – presupune propuneri curriculare aprobate de stat;

i. acesta poate fi o colecție de curriculă ideală sau elaborări aflate la

intersecția acestora;

ii. cuprinde planuri, programe școlare, manuale, ghiduri metodologice,

toate aprobate de către forul competent.

O altă accepțiune asupra Curriculum-ului (de tip formal) este aceea în funcție de

zona de aplicare; astfel poate fi:

A.

Curriculum național – cu rază de acțiune pe întreg teritoriul unui stat;

 

Curriculum

național

reprezintă

ansamblul

proceselor

educative

și

al

experiențelor de învățare oferite de școală într-un sistem de învățământ

național.

Prin Curriculum Național se desemnează, în mod convențional, totalitatea

programelor școlare.

 

Noul

Curriculum

Național

are

un

grad

ridicat

de

flexibilitate,

oferind

posibilitatea

unor

trasee

curriculare

diferențiate

și

personalizate.

Această

flexibilitate se concretizează, în principal, în raportul dintre „Curriculum

nucleu” sau obligatoriu (65-70%), denumit la nivelul planului de învățământ și

„trunchi comun” și cel „la decizia școlii” (35-30%) - prescurtat CDS.

 

B.

Curriculum local sau la nivelul școlii – care răspunde necesităților concrete

ale elevilor și corelează cu posibilitățile reale și concrete de ofertă a unor

situații de învățare la nivelul unei unități școlare.

Cele două tipuri de Curriculum pot cuprinde și aspecte legate de oferte de învățare

dincolo de Curriculum formal; astfel:

Lect. Dr. Ana-Maria Bolborici

5

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

March 13,

2017

la nivel național s-ar putea menționa: competițiile de tip olimpiadă prin

conținutul, organizarea, atmosfera de desfășurare, taberele școlare etc;

la nivel local pot fi inserate activități extradidactice și extrașcolare pe care

fiecare unitate școlară le propune și realizează în funcție de solicitările

elevilor, de resursele umane, materiale, geografice, sociale etc pe care le are la

dispoziție, de necesitățile comunității locale.

CONCEPTE CORELATIVE CELUI DE CURRICULUM

CORE CURRICULUM (sau Curriculum de bază, trunchi comun)

se referă la Curriculum formal național și cuprinde planuri, programe, ghiduri

metodologice, toate aprobate de către forul competent și valabile pentru toți cei care

sunt cuprinși pe un animit palier școlar;

asigură o cultură generală unitară pentru reprezentanții unei generații și, respectiv

pentru cei ce se pregătesc în același profil.

DEZVOLTAREA CURRICULUM-ULUI

este fundamentată pe studiul acestuia și reprezintă un aspect aplicativ al acestui

studiu, scopul acesteia fiind îmbunătățirea activității școlare prin creșterea calității

predării și a învățării;

dezvoltarea curriculum-ului și acordarea acestuia cu necesitățile reale ale evoluției

socio-profesionale are drept principal scop scăderea gradului de incompatibilitate

între deziderat și realitate în ceea ce privește curriculum.

Lect. Dr. Ana-Maria Bolborici

6

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

March 13,

2017

ARIA CURRICULARĂ

este reprezentat de un domeniu al cunoașterii abordat în scopul pregătirii

elevilor fie la nivelul culturii instrumentale, fie la nivelele superioare, al

culturii generale sau al culturii de specialitate (profesionale);

 

poate

reunească

mai

multe

discipline,

zone

interdisciplinare,

module

tematice care urmăresc realizarea acelorași finalități și care, în procesul

educațional se raportează la același obiective cadru;

 

cuprinde discipline legate între ele prin faptul că uzează de concepte și

principii generale și ”orientate” comune.

CONȚINUTUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI

este deosebit de important și reprezintă un mjloc de realizare al unor finalități

clare ale demersului educațional exprimate în termeni de competențe ce

urmează a fi evaluate la fine de ciclu școlar, de ciclu curricular;

 

elaborarea

conținuturilor

constituie

un

aspect

important

al

designului

curricular, este expresia acestuia în final însă nu se confundă cu conceptul de

curriculum.

ACTIVITATEA

desemnează orice demers educațional care se realizează prin intermediul unei

activități care, în sine, capătă conotații specifice în funcție de nivelul școlar

care o presupune;

este, în sine, o unitate de situații de învățare subsumate unor finalități

instrucționale și unor obiective operaționale definite, derulată în baza unui

Lect. Dr. Ana-Maria Bolborici

7

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

March 13,

2017

conținut precizat și restrâns, cu o metodologie adecvată atât finalităților, cât și

specificului de vârstă și individual al celor ce învață.

STRUCTURA CURRICULUM-ULUI FORMAL (OFICIAL)

Elaborarea unui Curriculum formal presupune elaborarea mai multor categorii de

materiale:

1. Planul de învățământ / curriculum policy – pentru un ciclu, an școlar, disciplină

2. Programele școlare (sau analitice) / programs of study – pe discipline sau ari

curriculare

3. Capitole din programă (unități tematice din aria curriculară) / study units –

acestea sunt unități bazale ale Curriculum-ului ce preconizează:

a.

obiective specifice corelate unor competențe ale elevilor (competențe cu

valoare de standarde sociale și profesionale sau la un nivel mai concret,

standarde de formare sau educaționale),

b.

Situații de învățare / course - cu un context didactic mai larg cărora le sunt

coroborate metodologia și materialul didactic necesar, precum și formulele de

evaluare preconizate.

4. Unitatea didactică, subiectul unei lecții / instrucțional unit – cu cerințele derivate

din

materialele

anterioare;

la

acest

nivel

Curriculum

prevede

standardele

instrucționale și acestea stau la baza formulării obiectivelor operaționale în proiectarea

lecției;

5. Proiectul didactic / lessons plans – al lecției ca aspect strategic pregătitor al

implementării la vinel curricular care nu se confundă cu proiectul didactic al lecției,

realizat de către profesor la clasă.

Lect. Dr. Ana-Maria Bolborici

8

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

March 13,

2017

PLANUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT

denumit și plan-cadru, este un document oficial, aprobat prin Ordin al Ministrului,

stabilește:

o obiectele de studiu și numărul minim și maxim săptămânal de ore pentru o

anumită clasă (plaja orară),

o structura anului școlar.

Planurile – cadru de învățământ reprezintă documentele reglatoare esențiale care

dozează resursele de timp ale procesului de învățământ pe două paliere:

1. ore obligatorii (trunchi comun) și

2. ore opționale și/sau facultative (curriculum la decizia școlii).

TRUNCHIUL COMUN (CURRICULUM COMUN)

corespunde numărului minim de ore pe săptămână prevăzute pentru fiecare

disciplină obligatorie în parte.

acesta cuprinde 80% din numarul total de ore al Planului-cadru, micșorându-se

la nivelul liceului spre 70%.

astfel, școala are posibilitatea, pe intervalul rămas (curriculum la decizia

școlii),

de

a

oferi

trasee

curriculare

personalizate,

curriculare specifice filierei, profilului.

adecvate

ciclurilor

o Orele aferente trunchiului comun sunt repartizate fiecarei discipline din

cele șapte arii curriculare, în funcție de anul de studiu.

Lect. Dr. Ana-Maria Bolborici

9

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

March 13,

2017

ARIILE CURRICULARE

constituie grupări asupra obiectelor de studiu, cuprinse în planurile – cadru de

învățământ.

Sistemul disciplinelor de studiu este structurat pe 7 arii curriculare, stabilite pe baza

unor criterii de natură epistemologică și psihopedagogică; astfel:

1)

Aria curriculară I: Limbă și comunicare = constituită din disciplinele: Limba și

literatura română, Limbi moderne;

2)

Aria curriculară II: Matematică și Științe ale naturii = constituită din: Matematică,

Știinte ale naturii;

3)

Aria curriculară III: Om și societate = cu disciplinele: Sociologie, Psihologie,

Istorie, Geografie, Economie, Educație antreprenorială, Filosofie;

4)

Aria curriculară IV: Arte = cu disciplinele: Educație plastică, Educație muzicală;

5)

Aria curriculară V: Educație fizică și sport = cu disciplina Educație fizică;

6)

Aria curriculară VI: Tehnologii = cu disciplinele: Abilități practice și Educație

tehnologică;

7)

Aria curriculară VII: Consiliere și orientare. 1

Pentru profesori, documentele curriculare pe baza cărora își desfășoară

activitatea și pe care el însuși le elaborează sunt:

1)

planificarea calendaristică anuală,

2)

proiectele pe unități de învățare,

3)

proiectele și/sau schițele de proiecte de lecție.

1 este un domeniu nou în Planul de învățământ.

Lect. Dr. Ana-Maria Bolborici

10

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

DIDACTICA SPECIALITĂȚII – ANUL UNIV. 2016-2017

March 13,

2017

Pentru elevi, în completarea manualelor se cer elaborate și diversificate culegeri de

texte literare, filosofice, culegeri de exerciții li probleme, soft didactic, atlase, crestomații, fișe

de activitate independentă, diferite modele etc.

În

toate

acestea

se

pot

identifica

principalele

elemente

prin

care

definim

astazi

conținutul

procesului

de

învățământ:

cunoștințele, capacitățile și atitudinile.

cunoștințele, capacitățile și atitudinile. TEME PENTRU APROFUNDAREA CURSULUI : 2 1. Ce presupune

TEME PENTRU APROFUNDAREA CURSULUI: 2

1. Ce

presupune

procesul

componente ale acestuia.

de

învățământ?

2. Definiți curriculum-ul școlar.

Analizați

elementele

3. Analizați comparativ cele două accepțiuni ale curriculum-ului: real și

formal. Oferiți exemple.

4. Analizați comparativ curriculum-ul național cu cel local.

5. Ce reprezintă aria curriculară? Dați exemple concrete.

6. Comentați următorul text: "Mâinile copiilor sunt mici, dar educabile.

Este datoria absolută a şcolii de a-i iniţia asupra îndatoririlor pe care

viaţa,

cu

Heussmann)

exigenţele

sale

severe,

2 Temele vor fi realizate pe grupuri de lucru.

le

impune

oamenilor".

(H.

Lect. Dr. Ana-Maria Bolborici

11