Pedagogie II - anul II, sem I / 2009 - 2010

Teoria si metodologia instruirii si evaluarii

TRUE/FALSE
1.

Procesul de invatamant este singura forma de organizare a activitatii

instructiv-educative
ANS: F

2.

Obiectul de studiu al didacticii este formarea personalitatii elevului.

ANS: F

3.

Intentionalitatea procesului de invatamant se concretizeaza obiective

instructive si educative.
ANS: T

4.

Principiile procesului de invatamant constituie normativitatea activitatii

didactice.
ANS: T

5.

Principiul insusirii active si constiente mai este cunoscut si sub

denumirea de principiul intuitiei.
ANS: F

6.

Principiul insusirii temeinice a cunostintelor este un principiu care vizeaza

continutul invatamantului.
ANS: F

7.

O metoda de invatamant poate deveni, intr-o situatie noua, procedeu al

altei metode.
ANS: T

8.

Metoda explicatiei se bazeaza pe demersul rationamentului inductiv (de

la exemple, cazuri particulare, la definitii).
ANS: F

9.

Prin utilizarea metodelor cu caracter expozitiv, activitatea elevilor este

redusa.

ANS: T
10.

Invatarea prin descoperire se bazeaza pe mai multe tipuri de

rationament.
ANS: T

11.

Problematizarea este o varianta moderna a conversatiei euristice.

ANS: T

12.

Modelul utilizat in metoda modelarii poate fi un obiect concret, la

dimensiuni reale.
ANS: F

13.

In activitatile bazate pe actiune directa (operationale), sunt utilizate ca

metode invatamant observarea si modelarea.
ANS: F

14.

Descoperirea pe cale deductiva utilizeaza ca procedeu metoda

explicatiei.
ANS: T

15.

Asigurarea conexiunii inverse este o etapa a lectiei mixte.

ANS: T

16.

In conditiile evaluarii formative (continue), proba de evaluare scrisa

trebuie sa realizeze clasificarea elevilor dupa notele obtinute.
ANS: F

17.

Evaluarea formativa se realizeaza prin verificarea tuturor elevilor din

intreaga materie.
ANS: T

18.

Un test poate fi utilizat in toate metodele de evaluare (orale, practice,

scrise)
ANS: T

19.

Principiul conform caruia procesul de predare in sensul traditional al

cuvantului nu este decat unul dintre instrumentele care pot fi utilizate
pentru a-i ajuta pe elevi sa invete constituie unul din principiile care stau
la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998)
ANS: T

20.

Principiul conform caruia accentul activitatii de invatare trebuie sa fie pe

profesor si nu pe persoana care invata constituie unul din principiile care
stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998)
ANS: F

21.

Principiul conform caruia rolul profesorului este acela de subordona

procesul de invatare al elevilor constituie unul din principiile care stau la
baza invatarii eficiente centrate pe elev sunt (cf. FEDA, 1998)
ANS: F

22.

Principiul conform caruia profesorii trebuie sa faciliteze implicarea activa

a elevilor in planificarea si gestionarea propriului lor proces de invatare
prin proiectarea structurata a oportunitatilor de invatare atat in sala de
clasa, cat si in afara ei. constituie unul din principiile care stau la baza
invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998)
ANS: T

23.

Principiul conform caruia luati individual, elevii pot invata in mod eficient
in moduri foarte diferite constituie unul din principiile care stau la baza
invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998)
ANS: T

24.

Principiul conform caruia profesorii trebuie sa faciliteze implicarea activa

a elevilor in planificarea si gestionarea propriului lor proces de invatare
prin proiectarea structurata a oportunitatilor de invatare numai in sala de
clasa. constituie unul din principiile care stau la baza invatarii eficiente
centrate pe elev (cf. FEDA, 1998)
ANS: F

25.

Factori constitutivi-esentiali ai stilului de invatare sunt: modul de

organizare a cunoasterii, prelucrarea informatiei.
ANS: F

26.

Stilul de invatare analitic opereaza cu foarte multe argumente.

ANS: T

27.

Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in

procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare democratic.
ANS: T

28.

Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in

procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare autoritar.
ANS: F

29.

Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in

procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare laisse-faire.
ANS: F

30.

Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in

procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare dominator.
ANS: F

31.

Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in

procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare fratern.
ANS: F

32.

Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in

procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare ritualic.
ANS: F

33.

Profesorul care incurajeaza elevii sa rezolve probleme este este

caracterizat ca fiind non-directiv.
ANS: T

34.

Profesorul care incurajeaza elevii sa rezolve probleme este caracterizat

ca fiind directiv.
ANS: F

35.

Profesorul care rezolva toate problemele grupurilor este caracterizat ca

fiind non-directiv.
ANS: F

36.

Profesorul care rezolva toate problemele grupurilor este caracterizat ca

fiind directiv.
ANS: T

37.

Etapele invatarii active sunt: prezentarea, aplicarea si revizuirea.

ANS: T

38.

Etapele invatarii active sunt predarea in vederea invatarii active si

diferentierea instruirii.
ANS: F

39.

Operatiile sau conceptele care definesc actul evaluativ sunt: masurarea,

aprecierea si decizia.
ANS: T

40.

Operatiile sau conceptele care definesc actul evaluativ sunt masurarea si

aprecierea.
ANS: F

41.

Eficienta este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si

conditiile, resursele utilizate.
ANS: T

42.

Eficacitatea este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si

rezultatele dorite
ANS: T

43.

Eficienta este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si

rezultatele dorite.
ANS: F

44.

Eficacitatea este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si

conditiile, resursele utilizate.
ANS: F

45.

Notarea prin raportare la obiective este denumita si evaluare criteriala.

ANS: T

46.

Activitatile de evaluare scolara au impact asupra proceselor de predareinvatare.

ANS: T

47.

Orice modificare substantiala in planul predarii sau invatarii are efecte in

plan evaluativ si invers.
ANS: T

48.

Activitatile evaluative sunt capabile sa realizeze cunoasterea si

aprecierea schimbarilor produse la elevi in planul achizitiilor cognitive,
celelalte achizitii din planul personalitatii, fiind masurate prin alte
instrumente.
ANS: F

49.

Activitatea de evaluare a rezultatelor scolare reprezinta un tip specific de

activitate, fiind izolata de actiunile de instruire si de invatare.
ANS: F

50.

Unul dintre principiile care stau la baza invatarii eficiente este urmatorul:
Luati individual, elevii pot invata eficient in moduri diferite.
ANS: T

51.

Stilul de predare se defineste prin modul specific al unui educator de a

organiza si conduce procesul didactic. El prezinta cateva caracteristici:
este totdeauna personal, este relativ constant si este dinamic.
ANS: T

52.

Diferentierea instruirii se caracterizeaza prin faptul ca profesorul

clarifica ceea ce este important in materia lui, intelege si respecta
diferentele intre elevi, iar performanta este inteleasa in termeni de
dezvoltare maxima a potentialului si succes individual.
ANS: T

53.

Metoda conversatia euristica consta in formularea cu abilitate a unor

intrebari, in alternanta cu raspunsuri de la elevi, destinate descoperirii de
noi date, informatii.
ANS: T

54.

Principiul integrarii teoriei cu practica se bazeaza pe relatia psihologica

intre invatare si dezvoltare si vizeaza respectarea particularitatilor
individuale.
ANS: F

55.

Problematizarea nu este considerata o metoda valoroasa deoarece nu

orienteaza gandirea elevilor spre rezolvarea independenta de
problemelor.
ANS: F

56.

Activitatea de evaluare nu influenteaza componentele structurii

procesului de invatamant.
ANS: F

57.

Evaluarea formativa se organizeaza la inceputul unui program de

instruire sau chiar in perspectiva acestuia.
ANS: F

58.

Principala diferenta dintre evaluarea criteriala si evaluarea normativa

consta in modul in care sunt interpretate rezultatele.
ANS: T

59.

Itemii dintr-un test pedagogic reprezinta sarcini de evaluare ce

evidentiaza legatura permanenta cu continuturile esentiale ale disciplinei,
prin raportarea la finalitatile corespunzatoare (obiective de referinta /
competente specifice) ariei curriculare din care face parte disciplina
scolara.
ANS: T

60.

Cea mai precisa evaluare este scala binara admis/respins.

ANS: T

61.

Afirmatia: Ionescu Roxana are media anuala 9,10; este prima din clasa.
Este o evaluarea normativa.
ANS: T

62.

Afirmatia: Ionescu Roxana are media anuala 9,10; obiectivul ei pentru

acest an era media 9,50. este o evaluare criteriala.
ANS: T

63.

Raportarea rezultatelor la obiectivele / finalitile procesului de

nvmnt relev calitatea funcionrii componentelor sale.
ANS: T

64.

Orice metod include n structura sa un numr de operaii ordonate ntr-o

anumit succesiune logic.
ANS: T

65.

Strategia didactic reprezint o modalitate de abordare a predrii,

nvrii i evalurii, ce const ntr-o combinare optim a metodelor,
mijloacelor i formelor de organizare a procesului instructiv-educativ.
ANS: T

66.

Proiectarea activitii de evaluare se realizeaz concomitent cu

proiectarea demersului de predare nvare, n deplin concordan cu
acesta.
ANS: T

67.

Proiectarea unitii de nvare nu se identific cu proiectarea unui sistem

de lecii.
ANS: F

68.

Didactica postmodern (a II-a jumtate a secolului XX) concepe procesul

de nvmnt ca activitate de predare-nvare-evaluare, proiectat n
sens curricular prin centrarea pe obiective i realizarea corespondenei
pedagogice dintre obiective - coninuturi - metodologie - evaluare.
ANS: T

69.

Didactica tradiional (Sec VII- XIX) concepe procesul de nvmnt mai

ales ca activitate de predare, n care rolul prioritar revine cadrului
didactic.
ANS: T

70.

Obiectivele procesului de nvmnt reprezint orientrile valorice ale

activitilor organizate n acest cadru, la nivel general, specific i concret.
ANS: T

MULTIPLE CHOICE
1.

Teoria si metodologia instruirii are calitatea unei stiinte pedagogice

fundamentale si care este inclusa, de regula, in structura pedagogiei
generale sub numele de:
a.
b.
c.
d.
e.

pedagogia instruirii
psihopedagogia instruirii
didactica generala
didactica specialitatii
didactica speciala

ANS: C
2.

Obiectul de studiu specific Teoriei si metodologiei instruirii este:

a.
b.
c.
d.
e.

activitatea de invatare
metodele de invatamant
procesul de invatamant
activitatea de predare
proiectarea didactica

ANS: C
3.

Precizati structura de actiune sau activitatile didactice principale

(fundamentale) in procesul de invatamant:
a.
b.
c.
d.
e.

metode, tehnici, strategii

resurse tehnico-materiale
predarea, invatarea, evaluarea
continutul si timpul de invatare
resursele umane si relatiile pedagogice stabilite intre acestea

ANS: C

4.

Proiectarea predarii eficiente presupune realizarea urmatoarelor operatii

pedagogice specifice:
a.

Formularea obiectivelor, comunicarea interactiva a

continutului; indrumarea activitatii elevilor; aprecierea
rezultatelor obtinute.
Selectarea continutului, comunicarea interactiva a
continutului; indrumarea activitatii elevilor; aprecierea
rezultatelor obtinute.
Comunicarea interactiva a continutului; indrumarea
activitatii elevilor; aprecierea rezultatelor obtinute.

b.

c.

ANS: C
5.

Clasificarea in obiective generale, obiective intermediare, obiective

concrete, comportamentale este realizata in functie de:
a.
b.
c.
d.
e.

nivelul de complexitate
sistemul de invatamant
nivelul de generalitate
taxonomiile proiectate
selectarea continuturilor

ANS: C
6.

Clasificarea in obiective cognitive, obiective afective,

psihomotrice, comportamentale este realizata in functie de:
a.
b.
c.
d.
e.

obiective

nivelul de complexitate
sistemul de invatamant
perspectiva psihologica
taxonomiile proiectate
selectarea continuturilor

ANS: C
7.

Pentru eficientizarea procesului de invatamant contemporan, se

recomanda a se pune accentul pe:
a.
b.
c.
d.

activitatea de predare, cu respectarea principiilor didactice

activitatea de invatare, cu respectarea teoriilor invatarii
activitatea de evaluare, cu respectarea normelor docimologice
activitati de organizare a predarii, astfel incat sa fie facilitata
invatarea

e.

activitati de organizare a invatarii, astfel incat sa fie facilitata

proiectarea didactica

ANS: D
8.

O serie de comportamente ale elevilor sunt interpretate ca deviante de

catre profesor si in consecinta poate adopta o atitudine coercitiva sau
poate opta pentru o atitudine deschisa. Din perspectiva
comportamentului social observabil al profesorului, ca persoana care
atribuie si evalueaza rolurile elevilor, aceasta este o caracteristica a:
a.
b.
c.
d.
e.

stilului negociator
stilului dominator
stilului fratern
stilului autoritar
stilului democratic

ANS: A
9.

Precizati care din urmatoarele concepte sugereaza cel mai bine legatura
dintre evaluator si evaluat pe tot parcursul procesului didactic, pe de o
parte, si legatura activitatii de evaluare cu activitatea de predare si de
invatare, pe de alta parte:
a.
b.
c.
d.
e.

evaluare (evaluation)
assessement (lat.assidere a sta langa)
masurare
apreciere
decizie

ANS: B
10.

Teoria si metodologia instruirii studiaza:

a.
b.
c.
d.
e.

Conceperea, organizarea si desfasurarea procesului de

invatamant.
Aplicarea didacticii la predarea unei anumite discipline.
Posibilitatile de predare la diferite niveluri ale ariilor curriculare.
Raportul dintre obiective si continut.
Contextul social care influenteaza procesului de invatamant.

ANS: A
11.

Problematica didacticii generale cuprinde:

a.

Finalitatile procesului de invatamant, continutul invatamantului,

analiza procesului de invatamant (de la obiective spre alte

elemente ale structurii de baza), principiile didactice, metodele
de invatamant, organizarea activitatii scolare.
b.

Principiile procesului de invatamant, teoria si metodologia

obiectivelor educationale, continutul invatamantului, metodologia
instruirii, mijloace de invatamant si strategii didactice, moduri si
forme de organizare a procesului de invatamant, evaluarea
randamentului scolar, proiectarea pedagogica.

c.

Ambele variante.

ANS: C
12.

Modele de predare formativ-persuasive:

a.
b.
c.
d.
e.

Sunt bazate pe metode activ-participative, calitatea predariiinvatarii fiind mereu evaluata.

Stimuleaza procesele cognitive logice (gandirea si memoria
subordonate gandirii).
Coreleaza predarea cu nivelul si calitatea de invatare,
controleaza si dirijeaza invatarea.
Au ca scop formarea de deprinderi pentru rezolvarea unor
probleme si situatii-problema.
Acorda o atentie prioritara factorilor psihologici, de natura
empatica intre profesor si elev si intre elevi.

ANS: E
13.

La nivel macrostructural procesului de invatamant se organizeaza:

a.
b.
c.
d.
e.

Pe niveluri, trepte, cicluri, ani de studii, arii curriculare, discipline

scolare.
Pe ani de studii, pe grupe, discipline scolare, individual.
Numai pe ani de studii si arii curriculare.
Numai pe niveluri de invatamant.
Numai pe arii curriculare.

ANS: A
14.

Obiectivele procesului de invatamant reprezinta:

a.
b.

Una din modalitatile prin care se exprima corelatia dintre

societate si actiunea educationala pe o perioada nedefinita.
O anticipare pe plan mintal a rezultatelor.

c.
d.
e.

O reflectare anticipata a rezultatului invatarii ce se produce in

cadrul unei secvente eductionale.
Orientari valorice care stabilesc politica generala a procesului de
invatamant la nivel national.
O exprimare a valorii continutului invatamantului la nivel
macrostructural.

ANS: C
15.

Finalitatile procesului de invatamant sunt:

a.
b.
c.
d.
e.

Obiectivele generale, intermediare si concrete.

Obiectivele generale, specifice si operationale.
Idealul, scopurile si obiectivele.
Performantele si competentele.
Cunostintele, priceperile si deprinderile.

ANS: C
16.

Una din caracteristicile elevului care invata eficient este:

a.
b.
c.
d.
e.

Provine dintr-un mediu social mai avantajat decat alti copii.

Are o baza materiala mai buna decat alti copii.
Are frati si surori.
Ii place muzica.
Isi controleaza sentimentele in maniera adecvata.

ANS: E
17.

Stilul de invatare reprezinta un demers coerent prin care subiectul isi

exprima preferinta pentru:
a.
b.
c.
d.

O anumita atitudine fata de grupul de elevi.

O anumita atitudine vizavi de volumul de informatie.
Un anumit mod de comunicare cu cadrul didactic.
Un anumit mod de a se angaja in procesul cunoasterii.

ANS: D
18.

Pentru a sprijini instruirea centrata pe elev si utilizarea metodologiilor

moderne pedagogia moderna pune accentul pe:
a.
b.
c.
d.

Stimularea invatarii active si diferentierea metodelor de predare.

Stimularea invatarii active si diferentierea instruirii.
Stimularea invatarii active si diferentierea evaluarii.
Diferentierea metodelor de predare si diferentierea instruirii.

e.

Diferentierea instruirii si diferentierea evaluarii.

ANS: B
19.

Sistemul de invatamant pe clase si lectii este initiat in sec al XVII-lea de:

a.
b.
c.
d.
e.

Herbart.
Diesterweg.
Pestalozzi.
Comenius.
Thorndike.

ANS: D
20.

Principalele tipuri de lectie sunt: lectia de comunicare/de dobandire de

cunostinte;
lectia de recapitulare, sistematizare si consolidare a cunostintelor; lectia
de evaluare; lectia combinata sau mixta si:
a.

Lectia de formare a priceperilor si deprinderilor.

b.

Lectia de aplicare a cunostintelor.

c.

Lectia de formare a abilitatilor.

ANS: A
21.

Ce metoda este o varianta a discutiei in grup, avand ca obiectiv

producerea de idei noi sau gasirea celei mai bune solutii pentru o
problema de rezolvat, prin participarea membrilor grupului?
a.
b.
c.
d.

Conversatia de verificare si apreciere.

Conversatia de fixare si consolidare.
Brainstorming.
Problematizarea.

ANS: C
22.

Metoda Phillips 6 6 consta in:

a.
b.
c.

Rezolvarea a 6 sarcini in 6 minute.

Rezolvarea sarcinii in grupuri de cate 6 elevi in timp de 6 minute.
Rezolvarea a 6 sarcini in grupuri de cate 6 elevi.

ANS: B

23.

Ce metoda consta in etalarea unor situatii tipice, reprezentative pentru o

clasa de fenomene, ale caror trasaturi sunt cercetate?
a.
b.
c.
d.

Studiul de caz.
Simularea (Joc de rol).
Metoda cubului.
Expunerea.

ANS: A
24.

Cartile, cursurile, indrumatoarele, culegerile de texte, culegerile de

exercitii si probleme, revistele de specialitate sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

Mijloacele de substitutie.
Mijloace obiectuale.
Mijloace ideative.
Mijloace actionale.
Mijloacele Gutenberg.

ANS: E
25.

Cele patru niveluri a modelului de proiectare curriculara sunt:

a.
b.
c.

Organizarea activitatii; planificarea globala a activitatii didactice;

realizarea activitatii didactice; finalizarea activitatii.
Organizarea activitatii, realizarea scenariului, evaluarea,
concluziile de final.
Planificarea globala a activitatii didactice, analiza strategiei de
predare, aplicarea strategiei; evaluarea planificarii.

ANS: A
26.

Aranjati in ordine etapele lectiei mixte:

A. Moment organizatoric.
B. Verificarea si aprecierea rezultatelor.
C. Dirijarea invatarii sau Comunicarea (asimilarea) noilor cunostinte.
D. Captarea atentiei.
E. Fixarea notiunilor esentiale.
F. Reactualizarea cunostintelor anterioare.
G. Conexiunea inversa (feed-back).
H. Transferul cunostintelor.
a.
b.

A,F,E,D,G,C,B,H,I.
A,D,F,C,E,G,B,H.I.

ANS: B
27.

Esenta carui principiu vizeaza cunostintele si deprinderile stipulate prin

planuri, programe, manuale, activitati practice sa fie astfel selectate,
articulate si expuse incat ele sa poata fi asimilate si valorificate optim de
catre elevi?
a.
b.
c.
d.
e.

Principiul sistematizarii si continuitatii in invatare.

Principiul intuitiei.
Principiul insusirii temeinice a cunostintelor, priceperilor si
deprinderilor.
Principiul accesibilitatii cunostintelor, deprinderilor, priceperilor.
Principiul participarii active si constiente a elevului in activitatea
de predare, invatare, evaluare.

ANS: D
28.

Cele trei concepte care definesc actul evaluativ sunt:

a.
b.
c.
d.
e.

Analiza, masurarea, si aprecierea.

Masurarea, aprecierea si decizia.
Observatia, analiza si aprecierea.
Observatia, analiza si decizia.
Observatia, masurarea, si aprecierea.

ANS: B
29.

Functiile generale ale evaluarii sunt:

a.
b.
c.
d.

Functia constatativa si functia diagnostica.

Functia prognostica si functia evaluativa.
Functia evaluativa, functia prognostica si functia diagnostica.
Functia constatativa, functia diagnostica si functia prognostica.

ANS: D
30.

Completati enuntul: ( ... ) este modul traditional de verificare a pregatirii

elevilor care intervine dupa un ansamblu de sarcini de invatare care pot
corespunde unui capitol, unei unitati de invatare, unui semestru, an sau
ani scolari.
a.
b.
c.

Evaluarea initiala.
Evaluarea formativa.
Evaluarea sumativa.

ANS: C

31.

Conversatia de verificare, interviul, verificarea orala pe baza de imagini,

povestirea sau repovestirea, citirea unor dialoguri incomplete, verificarea
orala cu statut de examen sunt tehnici de realizare a examinarilor:
a.
b.
c.
d.

Finale
Formale
Orale
Scolare

ANS: C
32.

Completati enuntul: ( ...) pot fi clasificate in: probe de control curent

(extemporale); probe de evaluare periodica; probe semestriale (teze).
a.
b.
c.

Probele scrise.
Probele cognitive.
Probele institutionale.

ANS: A
33.

Calitatile unei probe (test) sunt:

a.
b.
c.

Fidelitatea, validitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea.

Fidelitatea, diagnosticitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea.
Validitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea, spontanietatea.

ANS: A
34.

Aranjati in ordine etapele elaborarii unei probe scrise:

A.Elaborarea / redactarea probei de evaluare.
B.Stabilirea scopului si a functiilor unei probe.
C.Stabilirea continuturilor esentiale si a obiectivelor operationale
corespunzatoare.
a.
b.
c.
d.
e.

A, B, C.
B, C, A.
B, C, A.
B, A, C.
A, C, B

ANS: B

35.

Completati enuntul: ( ...) reflecta dobandirea unor competente la o

anumita disciplina si intr-un timp determinat. Este un instrument complex
care reuneste intr-un dosar toate elementele reprezentative pentru
activitatea de invatare desfasurata.
a.
b.
c.
d.

Fisele de activitate personala a elevilor.

Portofoliul.
Probele practice.
Toate variantele.

ANS: B
36.

Notarea cu ajutorul literelor este specifica tarilor:

a.
b.
c.
d.
e.

Arabe.
Anglo-saxone.
Europene.
Sud-Americane.
Americii Latine.

ANS: B
37.

Unul din cele mai vechi sistemele de notare, care se mai utilizeaza in
invatamantul prescolar este:
a.
b.

Notarea prin calificative.

Notarea prin culori.

ANS: B
38.

Sanctionarea prin nota a unor erori sau lipse de cunostinte, chiar si

atunci cand acestea nu au fost asimilate de marea majoritate a elevilor
clasei sau nu constituie concepte-cheie, vizate de obiectivele programei
se numeste:
a.
b.
c.
d.

Notarea strategica.
Notarea sanctiune.
Notarea speculativa.
Notarea eticheta.

ANS: C
39.

Cerinte privind implicarea elevilor in procesul de invatamant prin efort de

gandire si efort personal de integrare a noilor cunostinte in sistemul
cunostintelor anterioare sunt formulate prin:

a.
b.
c.
d.
e.

principiul accesibilitatii cunostintelor, priceperilor si deprinderilor

principiul sistematizarii si continuitatii in invatamant
principiul insusirii temeinice
principiul insusirii active si constiente a cunostintelor, priceperilor
si deprinderilor
principiul unitatii dintre senzorial si rational in procesul de
invatamant

ANS: D
40.

Insusirea de cunostinte, formarea de capacitati intelectuale se realizeaza

intr-un timp foarte scurt prin utilizarea:
a.
b.
c.
d.
e.

metodelor de comunicare orala

metodelor de comunicare scrisa
metodelor de descoperire
metodelor bazate pe contactul cu realitatea
metodelor bazate pe actiune directa

ANS: B
41.

Metoda cu ajutorul careia, prin intrebari succesive, elevii sunt condusi

spre dobandirea de cunostinte noi este:
a.
b.
c.
d.
e.

problematizarea
conversatia euristica
conversatia introductiva
conversatia de clasificare
conversatia de aprofundare

ANS: B
42.

Transmiterea unei cantitati mari de informatie intr-un timp foarte scurt

este un avantaj pe care-l ofera utilizarea:
a.
b.
c.
d.
e.

conversatiei euristice
problematizarii
exercitiului
expunerii
demonstratiei

ANS: D
43.

Perceperea materialului didactic este bine sa se faca prin intermediul a

cat mai multor analizatori. Aceasta este o cerinta comuna pentru:

a.
b.
c.
d.
e.

metoda exercitiului si principiul insusirii temeinice

metoda demonstratiei si principiul corelatiei dintre senzorial si
rational (principiul intuitiei)
metoda explicatiei si principiul respectarii particularitatilor de
varsta si individuale (principiul accesibilitatii)
metoda modelarii si principiul legarii teoriei de practica
metoda jocului de rol si principiul conexiunii inverse

ANS: B
44.

Formarea priceperilor si a deprinderilor se realizeaza prin:

a.
b.
c.
d.
e.

metoda conversatiei catehetice

metoda demonstratiei
metoda explicatiei
metoda exercitiului
metoda problematizarii

ANS: D
45.

Stabiliti care din afirmatiile de mai jos nu caracterizeaza mijlocele de

invatamant:
a.
mimijloacele
de invatamant indeplinesc functii formative si
infinformative
b. mijloacele audio-video dezvolta operatiile de abstractizare si
generalizare
c. mijloacele de invatamant sustin activitatea independenta
ANS: B

46.

Precizati metoda de invatamant care poate constitui procedeu al

metodelor de verificare orala:
a.
b.
c.
d.
e.

problematizarea
exercitiul
conversatia catehetica
conversatia euristica
activitatea cu manualul

ANS: C
47.

Evaluarea sumativa/cumulativa se realizeaza:

a.

la inceputul procesului de invatamant

b.
c.
d.

imediat dupa inceputul noului program

imediat dupa evaluarea formativa
la sfarsitul unei structuri unitare din punct de vedere
tematic
concomitent cu evaluarea formativa, atunci cand se pun
note

e.

ANS: D
48.

Variabilitatea aprecierilor rezultatelor elevilor, cauzata de influenta notelor

date de alti profesori, este o eroare de evaluare denumita:
a.
b.
c.
d.
e.

efect de contrast
efect de anticipatie
efect de contaminare
efect bland
efect Pygmalion

ANS: C
49.

Verificarea tuturor elevilor si a intregii materii este realizata prin tehnicile

strategiei de:
a.
b.
c.

Evaluare initiala
Evaluare cumulativa
Evaluare formativa

ANS: C
50.

Acuratetea si asezarea in pagina, efortul depus de elev, gradul de

constiinciozitate primeaza fata de obiectivele evaluarii in:
a.
b.
c.
d.
e.

eroarea logica (eroarea constanta)

efectul de ordine
efectul halo
notarea eticheta
efectul de ancorare

ANS: A
51.

Subaprecierea performantelor elevilor, ca urmare a parerii nefavorabile

pe care educatorul si-a format-o despre capacitatile acestora
caracterizeaza:
a.
b.

eroarea logica
efectul de ordine

c.
d.
e.

efectul halo
efectul pygmalion
efectul de ancorare

ANS: E
52.

Gasiti corespondenta dintre coloane pentru stilurile de invatare.

1. Stilul analitic.

A. Examinarea partiala a materialului de

studiu ,argumentarea concluziilor.

2. Stilul sintetic.

B. Capacitate mare de organizare globala

a materialului.

a.

1A, 2B

b.

1B, 2A.

ANS: A
53.

Gasiti corespondenta dintre coloane pentru stilurile de invatare.

1. Stilul independent de camp
2. Stilul dependent.
a.
b.

A. Concentrare pe detaliu.
B. Domina spiritul logic, atitudine
neutra in interpretare.

1A, 2B
1B, 2A

ANS: B
54.

Gasiti corespondenta dintre coloane pentru stilurile de predare.

1. Stilul autoritar.
2. Stilul democratic.
3. Stilul lassaise faire.
a.
b.
c.
d.
e.

A. Colaborare si cooperare intre profesor si elevi.

B. Acceptarea deciziilor si initiativelor din partea
elevilor.
C. Limitarea initiativei elevilor.

1A, 2B, 3C.

1B, 2C, 3A.
1A, 2C, 3B.
1C, 2A, 3B.
1B, 2A, 3C.

ANS: D
55.

Gasiti corespondenta dintre coloane.

1. Obiective cognitive pot fi exprimate prin verbele:

2. Obiective afective pot fi exprimate prin verbele:
3. Obiective psihomotorii pot fi exprimate prin verbele:
A. A percepe, a executa, a realiza.
B. A defini, a demonstra, a identifica.
C. A accepta, a sustine, a aprecia.
a.
b.
c.
d.
e.

1A, 2B, 3C
1B, 2C, 3A
1C, 2A, 3B
1A, 2C, 3B
1B, 2A, 3C

ANS: B
56.

Gasiti corespondenta dintre coloane pentru distorsiunile de apreciere a

rezultatelor scolare.
1.Efectul halo.
2.Efectul de anticipatie.
a.
b.

1A, 2B
1B, 2A

ANS: A

A. Supraaprecierea rezultatelor unor elevi.

B. Subaprecierea performantelor elevilor.