GRILE LICENTA PIPP_2024

TEORIA_SI_METODOLOGIA_INSTRUIRII-I+II

TRUE/FALSE

1. Stilul de invatare analitic opereaza cu foarte multe argumente.

ANS: T PTS: 1

2. Stilul de predare se defineste prin modul specific al unui educator de a organiza si conduce
procesul didactic. El prezinta cateva caracteristici: este totdeauna personal, este relativ
constant si este dinamic.

ANS: T PTS: 1

3. Proiectarea activitatii de evaluare se realizeaza concomitent cu proiectarea demersului de

predare – invatare, in deplina concordanta cu acesta.

ANS: T PTS: 1

4. Proiectarea unitatii de invatare nu se identifica cu proiectarea unui sistem de lectii.

ANS: F PTS: 1

5. „Diferentierea instruirii” se caracterizeaza prin faptul ca profesorul clarifica ceea ce este

important in materia lui, intelege si respecta diferentele intre elevi, iar performanta este
inteleasa in termeni de dezvoltare maxima a potentialului si succes individual.

ANS: T PTS: 1

6. Strategia didacticã reprezintã o modalitate de abordare a predãrii, învãþãrii ºi evaluãrii, ce

constã într-o combinare optimã a metodelor, mijloacelor ºi formelor de organizare a
procesului instructiv-educativ.

ANS: T PTS: 1

7. Profesorul care incurajeaza elevii sa rezolve probleme este caracterizat ca fiind directiv.

ANS: F PTS: 1

8. Profesorul care incurajeaza elevii sa rezolve probleme este este caracterizat ca fiind non-
directiv.

ANS: T PTS: 1

9. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare,

de initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea
activitatilor educationale este caracterizat ca avand un stil de predare fratern.

ANS: F PTS: 1
10. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare,
de initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea
activitatilor educationale este caracterizat ca avand un stil de predare dominator.

ANS: F PTS: 1

11. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare,
de initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea
activitatilor educationale este caracterizat ca avand un stil de predare ritualic.

ANS: F PTS: 1

12. Principiile procesului de invatamant constituie normativitatea activitatii didactice.

ANS: T PTS: 1

13. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare,
de initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea
activitatilor educationale este caracterizat ca avand un stil de predare laisse-faire.

ANS: F PTS: 1

14. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare,
de initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea
activitatilor educationale este caracterizat ca avand un stil de predare democratic.

ANS: T PTS: 1

15. Profesorii trebuie să încurajeze şi să faciliteze implicarea activă a elevilor în planificarea şi

gestionarea propriului lor proces de învăţare.

ANS: T PTS: 1

16. Stilul de învatamânt se defineste prin modul specific al unui educator de a organiza si conduce
procesul didactic.

ANS: T PTS: 1

17.
Performanţa este înţeleasă în termeni de dezvoltare maximă a potenţialului şi succes
individual?

ANS: T PTS: 1

18. După R. Gagné – scopul unui curs trebuie să aibă în vedere ceea ce va şti elevul după lecţie şi
nu ceea ce face în timpul ei?

ANS: T PTS: 1
19. Evaluarea trebuie să vizeze raportul dintre rezultatele obţinute şi rezultatele scontate
(obiectivele)?

ANS: T PTS: 1

20. O planificare anuală corect întocmită nu trebuie să acopere integral programa şcolară la nivel
de obiective de referinţă /competenţe specifice şi conţinuturile?

ANS: F PTS: 1

21. Activităţile de învăţare nu se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de

referinţă/competenţele specifice şi conţinuturile prevăzute în programă.

ANS: F PTS: 1

22. Activităţile de învăţare nu presupun orientarea către un scop, redat prin tema activităţii;

ANS: F PTS: 1

23. În condiţiile noului curriculum, lectura programei şi a manualelor este în mod obligatoriu
liniară.

ANS: F PTS: 1

24. Profesorul nu trebuie să consulte planificarea calendaristică pentru a stabili titlul, locul şi
corelaţiile esenţiale ale lecţiei/activităţii.

ANS: F PTS: 1

25.
Principiile didactice sunt norme orientative, teze generale pe care se întemeiază organizarea şi
desfăşurarea procesului de învăţământ în vederea atingerii obiectivelor propuse.

ANS: T PTS: 1

26. „Procesul de invatamant este singura forma de organizare a activitatii instructiv-educative”

ANS: F PTS: 1

27. Obiectul de studiu al didacticii este formarea personalitatii elevului.

ANS: F PTS: 1

28. Didactica postmodernã (a II-a jumãtate a secolului XX) concepe procesul de învãtãmânt ca
activitate de predare-învãtare-evaluare, proiectatã în sens curricular prin centrarea pe obiective
si realizarea corespondenþei pedagogice dintre obiective - conþinuturi - metodologie -
evaluare.

ANS: T PTS: 1
29. Didactica tradiþionalã (Sec VII- XIX) concepe procesul de învãþãmânt mai ales ca activitate
de predare, în care rolul prioritar revine cadrului didactic.

ANS: T PTS: 1

30. Prin utilizarea metodelor cu caracter expozitiv, activitatea elevilor este redusa.

ANS: T PTS: 1

31. Descoperirea pe cale deductiva utilizeaza ca procedeu metoda explicatiei.

ANS: T PTS: 1

32. Etapele invatarii active sunt: prezentarea, aplicarea si revizuirea.

ANS: T PTS: 1

33. Prin utilizarea metodelor cu caracter expozitiv, activitatea elevilor este redusa.

ANS: T PTS: 1

34. Citiţi cu atenţie enunţul de mai jos şi decideţi dacă, din perspectiva celor studiate la curs, este
adevărat (True) sau fals (False).

Enunţ: Este recomandabil să utilizăm metoda expunerii pentru a asigura înţelegerea în

profunzime şi structurarea unor informaţii.

ANS: F PTS: 1

35. Citiţi cu atenţie enunţul de mai jos şi decideţi dacă, din perspectiva celor studiate la curs, este
adevărat (True) sau fals (False).

Enunţ: Metoda problematizării poate fi utilizată cu succes atunci când dorim să asigurăm o
înaltă densitate informaţională a comunicării.

ANS: F PTS: 1

36. Citiţi cu atenţie enunţul de mai jos şi apreciaţi dacă, din perspectiva celor studiate la curs,
acesta este reprezentativ pentru modelul modular al instruirii, în care caz răspundeţi prin
adevărat (True). În cazul în care apreciaţi că enunţul nu este reprezentativ pentru acest
model, răspundeţi prin fals (False).

Enunţ: Se aşteaptă din partea cursanţilor să realizeze progrese de învăţare în acelaşi ritm.

ANS: F PTS: 1

37. Citiţi cu atenţie enunţul de mai jos şi apreciaţi dacă, din perspectiva celor studiate la curs,
acesta este reprezentativ pentru modelul modular al instruirii, în care caz răspundeţi prin
adevărat (True). În cazul în care apreciaţi că enunţul nu este reprezentativ pentru acest
model, răspundeţi prin fals (False).
 Enunţ: Aceeaşi cantitate de timp este alocată fiecărui cursant.

ANS: F PTS: 1

38. Citiţi cu atenţie enunţul de mai jos şi apreciaţi dacă, din perspectiva celor studiate la curs,
acesta este reprezentativ pentru modelul lecţiei tradiţionale (al instruirii), în care caz
răspundeţi prin adevărat (True). În cazul în care apreciaţi că enunţul nu este reprezentativ
pentru acest model, răspundeţi prin fals (False).

Enunţ: Profesorul reprezintă principala resursă la dispoziţia elevilor sau studenţilor.

ANS: T PTS: 1

39. Citiţi cu atenţie enunţul de mai jos şi apreciaţi dacă, din perspectiva celor studiate la curs,
acesta este reprezentativ pentru modelul lecţiei tradiţionale (al instruirii), în care caz
răspundeţi prin adevărat (True). În cazul în care apreciaţi că enunţul nu este reprezentativ
pentru acest model, răspundeţi prin fals (False).

Enunţ: Obiectivele sunt formulate în termeni de comportamente observabile şi sunt, de

regulă, prezentate cursanţilor în faza iniţială a instruirii.

ANS: F PTS: 1

40. Citiţi cu atenţie enunţul de mai jos şi apreciaţi dacă, din perspectiva celor studiate la curs,
acesta este reprezentativ pentru modelul lecţiei tradiţionale (al instruirii), în care caz
răspundeţi prin adevărat (True). În cazul în care apreciaţi că enunţul nu este reprezentativ
pentru acest model, răspundeţi prin fals (False).

Enunţ: Profesorii tind să folosească un număr redus de metode de instruire, indiferent de

diferitele tipuri de învăţare implicate.

ANS: T PTS: 1

41. Procesul de învăţământ asigură realizarea funcţiilor generale ale educaţiei în cadrul unor
activităţi specifice de instruire şi învăţare realizate la nivelul corelaţiei profesor-elev, într-un
context intern şi extern.

ANS: T PTS: 1

42. Procesul de învăţământ, gândit în perspectiva teoriei şi metodologiei curriculumului are ca

punct de plecare stabilirea şi urmărirea consecventă a obiectivelor, iar ca punct final,
rezultatele elevilor.

ANS: T PTS: 1

43. Cu ajutorul Teoriei condiţionării operante, B.F.Skinner arată importanţa factorului de

“întărire a comportamentului" intervenit după obţinerea răspunsului pozitiv.

ANS: T PTS: 1
44. lnstruirea, afirmă J.S. Bruner, nu este un efort de ajutorare şi de modelare a
dezvoltării"(Bruner, 1970,11).

ANS: F PTS: 1

45. Teoria holodinamică a învăţării a fost concepută de italianul R. Titone

ANS: T PTS: 1

46. Mijloacele de învăţământ constituie un subsistem cu funcţionalitate precisă, al căror potenţial

pedagogic este valorificat în funcţie de metodele şi procedeele de instruire, pentru realizarea
eficientă a sarcinilor proiectate la nivelul activităţii de predare-învăţare-evaluare.

ANS: T PTS: 1

47. Modelele de predare raţionale sunt orientate prioritar asupra proceselor cognitive logice
(gândirea şi memoria subordonate gândirii) care stimulează corelaţia dintre mesajul pedagogic
transmis de profesor şi acţiunea de învăţare eficientă a elevului.

ANS: T PTS: 1

48. Modelele de predare formativ-persuasive acordă o atenţie prioritară factorilor psihologici, de

natură empatică angajaţi la nivelul repertoriului comun care construieşte continuă eficienţa
comunicării pedagogice, realizarea efectivă a corelaţiei dintre profesor şi elev.

ANS: T PTS: 1

49. Strategia didactică : semnifică modalităţi de abordare a predării, învăţării şi evaluării printr-o
combinaţie optimă a metodelor, mijloacelor şi tehnicilor de instruire, precum şi a formelor de
organizarea, prin care să se poată înfăptui obiectivele, finalităţile stabilite la parametri
superiori de performanţă.

ANS: T PTS: 1

50. Didactica este teoria generala a procesului de învatamânt privit din perspectiva interna, anume cea a
relatiei predare-învatare-evaluare.

ANS: T PTS: 1

51. Procesul de învatamânt poate fi definit ca: sistem, subsistem, interactiune, relatie intersubiectiva,
proces de comunicare.

ANS: T PTS: 1

52. Invatarea este activitatea sistematica, organizata, desfasurata de catre cadrul didactic care implica
proiectarea, desfasurarea si evaluarea activitatii educationale

ANS: F PTS: 1
 53. Majoritatea specialistilor în domeniu definesc învatarea umana activitatea ce se refera la demersurile
întreprinse de profesor pentru a-i motiva pe elevi sa realizeze eficient sarcinile.

ANS: F PTS: 1

54. Norma didactica este o expresie normativa cu valoare de adevar, utilizabila/valabila în orice situatie
instructiv-educativa.

ANS: F PTS: 1

55. Formele de organizare a colectivului de elevi reprezinta modalitatile de organizare a clasei de elevi si
constituie elemente componente ale strategiei didactice

ANS: T PTS: 1

MULTIPLE CHOICE

1.
Proiectarea didactica mai este denumita:

a. demers educational;
b. design instructional;
c. modelare didactica;
d. strategie didactica.
ANS: B PTS: 1

2.
Alegeti varianta/variantele falsa/e: in functie de perioada de timp luata ca referinta,
proiectarea didactica poate fi:

a. proiectare globala;
b. proiectare esalonata;
c. proiectare finala.
ANS: C PTS: 1

3.
Alegeti varianta/variantele falsa/e: proiectarea esalonata vizeaza:.

a. elaborarea planului de invatamant;

b. proiectarea anuala a unei discipline;
c. proiectarea semestriala a disciplinei;
d. proiectarea lectiei
ANS: A PTS: 1

4.
Alegeti varianta/variantele adevarata/e: modelul curricular al proiectarii didactice este
centrat pe:

a. resurse materiale;
 b. resurse umane;
c. continuturi;
d. obiective.
ANS: D PTS: 1

5.
Alegeti varianta/variantele adevarata/e: modelul didacticist (traditional) al proiectarii
didactice este centrat pe:

a. resurse materiale;
b. resurse umane;
c. continuturi;
d. obiective.
ANS: C PTS: 1

6.
Alegeti varianta/variantele falsa/e: o buna proiectare a lectiei trebuie sa raspunda la
intrebarile:

a. ce voi face?;
b. unde voi face?;
c. cum voi face?;
d. cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost facut?
ANS: B PTS: 1

7.
Alegeti varianta/variantele falsa/e: etapele proiectarii lectiei sunt:

a. identificarea si dimensionarea obiectivelor operationale;

b. stabilirea resurselor educationale;
c. stabilirea contextului in care se va desfasura activitatea;
d. conturarea strategiilor didactice optime;
e. stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor invatarii.
ANS: C PTS: 1

8.
Alegeti varianta/variantele falsa/e: un proiect didactic eficient se caracterizeaza prin:

a. adecvare la situatiile didactice concrete;

b. operationalitate;
c. flexibilitate;
d. fidelitate;
e. economicitate.
ANS: D PTS: 1

9.
 Notiunea definita ca „o entitate supraordonata lectiei, cuprinzand un sistem de lectii
structurate dupa un sistem de referinta corelativ, cel al obiectivelor-cadru sau al
obiectivelor de referinta” este cea de:

a. unitate didactica;
b. unitate de invatare;
c. unitate orientativa;
d. unitate de evaluare.
ANS: B PTS: 1

10.
Alegeti varianta/variantele falsa/e: proiectarea pedagogica a activitatii semestriale
continua proiectarea anuala prin urmatoarele actiuni complementare:

a. definirea obiectivelor specifice/de referinta;

b. stabilirea temelor pe capitole;
c. precizarea tipurilor de lectie abordate;
d. delimitarea unitatilor de invatare;
e. avansarea unor posibile strategii de predare-invatare-evaluare.
ANS: C PTS: 1

11.
Notiunea care exprima „actiunile si operatiile de definire anticipativa a obiectivelor,
continuturilor, strategiilor invatarii, probelor de evaluare si, mai ales, a realtiilor dintre
acestea, in conditiile specifice unui mod de organizare a procesului de invatamant”
desemneaza:

a. metoda didactica;
b. tehnologia didactica;
c. proiectarea didactica;
d. integrarea pedagogica.
ANS: C PTS: 1

12. Stilul democratic formeaza:

a. spiritul de disciplina al elevilor

b. responsabilitatea elevilor
c. creativitatea elevilor
d. conformismul elevilor
e. spiritul de organizare
ANS: B PTS: 1

13. Stilul autoritar este centrat pe:

a. relatia unidirectionala profesor-elevi

b. pe obtinerea unor performante inalte de catre unii elevi
c. atat pe relatie cat si performanta
d. pe relatia democratica profesor –elevi
 e. pe obtinerea unor performante pentru toti elevii
ANS: B PTS: 1

14. Stilul didactic permisiv se caracterizeaza prin:

a. libertate mare acordata elevilor

b. asumarea responsabilitatii totale profesorului
c. relationarea unidirectionala profesor – elev
d. asumarea responsabilitatii de catre elevi
e. formarea spiritului critic al elevilor
ANS: A PTS: 1

15. A patra etapa a proiectarii didactice, conform algoritmului propus de I.Jinga si I. Negret o
reprezinta:

a. stabilirea unui sistem de evaluare a eficientei activitatii

b. stabilirea resurselor
c. stabilirea strategiei educationale
d. selectarea continutului
e. selectarea metodelor didactice
ANS: A PTS: 1

16. A treia etapa a proiectarii didactice, conform algoritmului propus de I.Jinga si I. Negret o
reprezinta:

a. precizarea obiectivelor
b. stabilirea resurselor
c. stabilirea strategiei educationale
d. selectarea continutului
e. selectarea metodelor didactice
ANS: C PTS: 1

17. A doua etapa a proiectarii didactice, conform algoritmului propus de I.Jinga si I. Negret o
reprezinta:

a. precizarea obiectivelor
b. stabilirea resurselor
c. stabilirea strategiei educationale
d. selectarea continutului
e. selectarea metodelor didactice
ANS: B PTS: 1

18. Prima etapa a proiectarii didactice, conform algoritmului propus de I.Jinga si I. Negret o
reprezinta:

a. precizarea obiectivelor
b. stabilirea resurselor
 c. stabilirea strategiei educationale
d. selectarea continutului
e. selectarea metodelor didactice
ANS: A PTS: 1

19. Gasiti corespondenta dintre coloane pentru stilurile de predare.

1. Stilul autoritar. A. Colaborare si cooperare intre profesor si elevi.
2. Stilul democratic. B. Acceptarea deciziilor si initiativelor din partea elevilor.
3. Stilul lassaise faire. C. Limitarea initiativei elevilor.

a. 1A, 2B, 3C.

b. 1B, 2C, 3A.
c. 1A, 2C, 3B.
d. 1C, 2A, 3B.
e. 1B, 2A, 3C.
ANS: D PTS: 1

20. Gasiti corespondenta dintre coloane pentru stilurile de invatare.

1. Stilul independent de camp A. Concentrare pe detaliu.
2. Stilul dependent. B. Domina spiritul logic, atitudine neutra in interpretare.

a. 1A, 2B
b. 1B, 2A
ANS: B PTS: 1

21. Gasiti corespondenta dintre coloane pentru stilurile de invatare.

1. Stilul analitic. A. Examinarea partiala a materialului de studiu ,argumentarea
concluziilor.
2. Stilul sintetic. B. Capacitate mare de organizare globala a materialului.

a. 1A, 2B
b. 1B, 2A.
ANS: A PTS: 1

22. Stilul de invatare reprezinta un demers coerent prin care subiectul isi exprima preferinta
pentru:

a. O anumita atitudine fata de grupul de elevi.

b. O anumita atitudine vizavi de volumul de informatie.
c. Un anumit mod de comunicare cu cadrul didactic.
d. Un anumit mod de a se angaja in procesul cunoasterii.
ANS: D PTS: 1
23. Proiectarea predarii eficiente presupune realizarea urmatoarelor operatii pedagogice
specifice:

a. Formularea obiectivelor, comunicarea interactiva a continutului; indrumarea

activitatii elevilor; aprecierea rezultatelor obtinute.
b. Selectarea continutului, comunicarea interactiva a continutului; indrumarea
activitatii elevilor; aprecierea rezultatelor obtinute.
c. Comunicarea interactiva a continutului; indrumarea activitatii elevilor; aprecierea
rezultatelor obtinute.
ANS: C PTS: 1

24. “O serie de comportamente ale elevilor sunt interpretate ca deviante de catre profesor si in
consecinta poate adopta o atitudine coercitiva sau poate opta pentru o atitudine deschisa”.
Din perspectiva comportamentului social observabil al profesorului, ca persoana care atribuie
si evalueaza “rolurile” elevilor, aceasta este o caracteristica a:

a. stilului dominator
b. stilului fratern
c. stilului negociator
d. stilului autoritar
e. stilului democratic
ANS: C PTS: 1

25. Stilul de invatare reprezinta un demers coerent prin care subiectul isi exprima preferinta
pentru:

a. Un anumit mod de a se angaja in procesul cunoasterii.

b. Un anumit mod de comunicare cu cadrul didactic.
c. O anumita atitudine vizavi de volumul de informatie.
d. O anumita atitudine fata de grupul de elevi.
ANS: A PTS: 1

26. O strategie eficienta este conditionata, mai ales de:

a. mijloacele didactice utilizate

b. competenta profesorului
c. metodele folosite
d. potentialul elevilor
e. disciplina predata
ANS: B PTS: 1

27. Unul din factorii care conditioneaza decisiv o strategie este:

a. natura disciplinei
b. stilul didactic
c. metodele utilizate
d. timpul alocat
 e. mijloacele didactic
ANS: A PTS: 1

28. Unul din factorii care conditioneaza decisiv o strategie este:

a. timpul alocat
b. natura disciplinei
c. stilul didactic
d. competentele ce urmeaza a fi formate
e. mijloacele didactice
ANS: D PTS: 1

29. Strategia didactica este:

a. modul de combinare a metodelor, continurilor, timpului

b. modul de abordare al educatiei
c. modul de combinare a metodelor, mijloacelor didactice si formelor de organizare a
activitatii, continuturi, timp
d. modul de combinare a resurselor materiale si umane
e. modul de combinare a metodelor, mijloacelor didactice si continuturilo
ANS: C PTS: 1

30.
Alegeti varianta/variantele falsa/e: strategiile didactice traditionale confera profesorului
rolul de:

a. a expune, a tine prelegeri;

b. a fi partener al elevilor in invatare;
c. a impune puncte de vedere;
d. a se considera si manifesta in permanenta ca un parinte.
ANS: B PTS: 1

31.
Alegeti varianta/variantele falsa/e: strategiile didactice moderne confera profesorului rolul
de:

a. a impune punctele sale de vedere;

b. a fi partener in invatare.
c. a ajuta elevii sa inteleaga si sa explice punctele de vedere proprii;
d. a facilita si modera invatarea;
ANS: A PTS: 1

32.
Alegeti varianta/variantele falsa/e: strategiile didactice traditionale confera evaluarii rolul
de:

a. a masura si aprecia progresul de invatare la fiecare elev.

 b. a masura si aprecia cunostintele elevilor;
c. a cuantifica volumul informatiilor detinute de elevi;
d. a realiza o clasificare „statica” a elevilor;
ANS: A PTS: 1

33.
Alegeti varianta/variantele falsa/e: strategiile didactice moderne confera evaluarii rolul de:

a. a masura si aprecia competentele elevilor;

b. a retine si aprecia elementele de ordin calitativ (valori, atitudini);
c. a cuantifica volumul informatiilor detinut de elevi.
d. a aprecia progresul de invatare la fiecare elev;
ANS: C PTS: 1

34.
Notiunea ce este definita ca „un demers actional si operational flexibil si racordat la
obiective si situatii prin care se creeaza conditiile predarii si generarii invatarii, ale
schimbarilor de atitudini si de conduite in contexte didactice diverse”este cea de:

a. metodologie didactica;
b. strategie didactica;
c. metoda didactica.
d. tehnologie didactica;
ANS: B PTS: 1

35.
Alegeti varianta/variantele falsa/e: strategia didactica presupune mai multe dimensiuni:

a. dimensiunea epistemologica;
b. dimensiunea axiologica;
c. dimensiunea pragmatica;
d. dimensiunea operationala;
e. dimensiunea metodologica.
ANS: B PTS: 1

36.
1. Alegeti varianta/variantele falsa/e: dupa operatiile cognitive predominante, strategiile
de instruire se clasifica in:

a. strategii analogice;
b. strategii nomologice;
c. strategii deductive;
d. strategii transductive;
e. strategii inductive;
ANS: B PTS: 1

37.
 Dupa gradul de dirijare/nondirijare a invatarii, strategiile de instruire se clasifica in:
a) strategii inductive;
b) strategii deductive;
c) strategii algoritmice;
d) strategii nealgoritmice;
e) strategii mixte.

a. a+b+c
b. c+d+e
c. b+c+d
d. a+c+e
e. b+d+e
ANS: B PTS: 1

38.
Alegeti varianta/variantele falsa/e: in categoria strategiilor algoritmice (prescrise) de
instruire includem:

a. strategiile explicativ-reproductive (expozitive);

b. strategiile conversative;
c. strategiile imitative;
d. strategiile explicativ-intuitive (demonstrative);
e. strategiile algoritmice.
ANS: B PTS: 1

39.
Alegeti varianta/variantele falsa/e: in categoria strategiilor nealgoritmice de instruire
includem:

a. strategiile explicativ-investigative;
b. strategiile demonstrative;
c. strategiile conversativ-euristice;
d. descoperirea independenta;
e. strategiile problematizate;
ANS: B PTS: 1

40.
Notiunea care exprima „modul personal, maniera de conducere a procesului de predare,
felul propriu in care profesorul priveste, concepe si abordeaza problemele predarii si
ale instruirii in general” este cea de:
a. procedeu didactic.
b. strategie didactica;
c. tehnologie didactica;
d. metodologie didactica;
e. stil didactic;
ANS: E PTS: 1

41.
 Alegeti varianta/variantele falsa/e: in functie de modul de organizare a procesului de
instruire, Sorin Cristea clasifica stilurile didactice in:

a. stilul centrat pe: instruire dirijata - autoinstruire;

b. stilul centrat pe continuturi.
c. stilul centrat pe: rezultate – actiunea elevului – actiunea cadrului didactic;
d. stilul centrat pe: antrenarea – supervizarea elevului
ANS: B PTS: 1

42.
Alegeti varianta/variantele falsa/e: strategiile deductive de instruire-invatare sunt cele
in care predarea-invatarea urmeaza traseul:

a. de la exemplele concrete la idee;

b. de la principii la fapte;
c. de la cunostinte cu caracter general la cunostinte particulare;
d. de la notiune la exemplul concret;
e. de la ipoteza la faptul verificat prin observatie si experiment.
ANS: A PTS: 1

43.
Alegeti varianta/variantele falsa/e: strategiile inductive de instruire sunt cele in care
predarea-invatarea urmeaza traseul:

a. de la perceptia intuitiva la explicatie;

b. de la exemplele concrete la idee;
c. de la particular la general;
d. de la principii la fapte;
e. de la cunoasterea efectelor la cunoasterea cauzelor.
ANS: D PTS: 1

44. Proiectarea predarii eficiente presupune realizarea urmatoarelor operatii pedagogice

specifice:

a. Formularea obiectivelor, comunicarea interactiva a continutului; indrumarea

activitatii elevilor; aprecierea rezultatelor obtinute.
b. Selectarea continutului, comunicarea interactiva a continutului; indrumarea
activitatii elevilor; aprecierea rezultatelor obtinute
c. Comunicarea interactiva a continutului; indrumarea activitatii elevilor; aprecierea
rezultatelor obtinute.
ANS: C PTS: 1

45. Metodele centrate pe elev implică individul în:

a. evaluarea eficacităţii procesului lor de învăţare
b. stabilirea obiectivelor pentru dezvoltarea viitoare
c. alegerea preferentiala a temelor

a. a+b
 b. a+c
c. a+b+c
d. b+c
ANS: A PTS: 1

46. Potrivit autorilor Harpe, Kulski şi Radloff (1999, p.110), caracteristicile fundamentale ale
elevului care învaţă eficient sunt:
a. Are scopuri clare privitoare la ceea ce învaţă
b. Are o gamă largă de strategii de învăţare şi ştie când să le utilizeze
c. Foloseşte resursele disponibile în mod frecvent

a. a+b+c
b. a+b
c. b+c
d. a+c
ANS: B PTS: 1

47. Potrivit autorilor Harpe, Kulski şi Radloff (1999, p.110), caracteristicile fundamentale ale
elevului care învaţă eficient sunt:
a. Ştie care îi sunt punctele forte şi punctele slabe
b. Înţelege procesul de învăţare
c. Îşi controlează sentimentele în manieră adecvată
d.

a. a+b+c
b. a+b
c. a+b+c+d
d. b+c
ANS: A PTS: 1

48. Stilul didactic laissez-faire este:

a. democratic
b. autoritar
c. permsiv
ANS: C PTS: 1

49. 1. Stilul didactic se referă la:

a. un anumit comportment al profesorului

b. o formă de exprimare originlităţii cadrului didactic
c. o formă a competenţei cadrului didactic
d. modul personal al profesorului de a realiza activitatea didactică
e. expresia experienţei cadrului didactic
ANS: D PTS: 1
50. Concepţia care are la bază ideea conform căreia stilul didactic este determinat de trăsăturile de
personalitate ale profesorului este concepţia:

a. nomotetică
b. ideografică
c. contextuală
d. ideotetica
e. personologică
ANS: B PTS: 1

51. 3. Concepţia care afirmă că stilul didactic este determinat de condiţiile concrete în care
acţionează cadrul didactic este concepţia:

a. nomotetică
b. ideotetică
c. contextuală
d. ideotetică
e. personologică

ANS: C PTS: 1

52. Concepţia care afirmă că stilul este determinat de normativittea interiorizată este concepţia:

a. nomotetică
b. ideografică
c. contextuală
d. ideotetică
e. personologică
ANS: D PTS: 1

53. În didactica actuală concepţia cea mai răspândită privind natura stilului didactic este
concepţia:

a. personologica
b. ideografică
c. contextuală
d. ideotetică
ANS: D PTS: 1

54. Stilul didactic autoritar se caracterizează prin:

a. libertate mare acordată elevilor

b. formarea competenţelor elevilor
c. relaţionarea optimă elev-profesor
d. negocierea regulilor cu elevii
e. asumarea responsabilităţii totale a profesorului
 ANS: E PTS: 1

55. Stilul didactic permisiv se caracterizează prin:

a. libertate mare acordată elevilor

b. relaţionarea elev-profesor
c. asumarea responsabilităţii totale profesorului
d. negocierea regulilor cu elevii
e. formarea competenţelor elevilor
ANS: D PTS: 1

56. Stilul autoritar este centrat pe:

a. relaţia profesor-elevi
b. performanţă
c. atât pe relaţie cât şi performanţă
d. comunicarea professor-elev
e. formarea competenţelor
ANS: B PTS: 1

57. Stilul democratic formează:

a. spiritul de disciplină al elevilor

b. responsbilitatea elevilor
c. creativitatea elevilor
d. spiritul de echipă
e. spiritual de competiţie
ANS: B PTS: 1

58. Stilul permisiv formează:

a. spiritul de disciplină al elevilor

b. responsbilitatea elevilor
c. creativitatea elevilor
d. spiritul de echipă
e. spiritual de competiţie
ANS: C PTS: 1

59. 1. Stilul autoritar formează:

a. spiritul de disciplină al elevilor

b. responsbilitatea elevilor
c. creativitatea elevilor
d. spiritul de echipă
e. spiritual de competiţie
ANS: A PTS: 1
60. Conformismul elevilor este generat de un stil didactic:

a. autoritar
b. democrat
c. liber
d. centrat pe relaţii
e. centrat pe performanţe
ANS: A PTS: 1

61. Pentru formarea corectă a deprinderilor este indicat stilul:

a. centrat pe performanţe
b. democrat
c. liber
d. centrat pe relaţii
e. autoritar
ANS: E PTS: 1

62. Pentru dezvoltarea capacităţii de decizie este indicat stilul:

a. centrat pe performanţe
b. democrat
c. liber
d. centrat pe relaţii
e. autoritar
ANS: B PTS: 1

63. La clasele mici este indicat stilul:

a. centrat pe performanţe
b. democrat
c. liber
d. centrat pe relaţii
e. autoritar
ANS: D PTS: 1

64. Pentru stimularea comunicării elevilor este indicat stilul:

a. centrat pe performanţe
b. democrat
c. liber
d. centrat pe relaţii
e. autoritar
ANS: D PTS: 1

65. Stilul didactic odată cu dobândirea experienţei didactice :

 a. evolueză
b. se stabilizează
c. se schimbă tot mai mult
d. se perfecţionează
e. se nuanţează
ANS: D PTS: 1

66. Stilurile didactice diferite ale profesorilor sunt benefice pentru elevi deoarece:

a. nu intervine monotonia
b. observă mai multe modele de comportment
c. induc comportmente variate de învăţare
d. stimuleză învăţarea
e. îşi dezvoltă modele de interacţiune socială
ANS: C PTS: 1

67. Elevi mari preferă stilul:

a. centrat pe sarcină
b. democrat
c. liber
d. centrat pe relaţii
e. autoritar
ANS: B PTS: 1

68. Stilul didactic se evidenţiază mai ales în planul:

a. comunicării, deciziilor, întăririlor, afectivităţii

b. cunoaşterii, comunicării şi afectivităţii
c. cunoaşterii, afectivităţii, comunicării, deciziei
d. afectivităţii, contorlului, deciziei
e. întăririlor, comunicării, cunoaşterii
ANS: B PTS: 1

69. Design-ul instrucţional este similar cu:

a. proiectarea anuală
b. planificarea lecţiei
c. schema realizată de professor la tablă
d. proiectarea didactică
e. proiectarea semestrială
ANS: D PTS: 1

70. Proiectarea eşalonată are ca elemte de reper:

a. planul de învăţământ
b. manualul
 c. programa disciplinei
d. obiectivele cadru
e. obiectivele de referinţă
ANS: C PTS: 1

71. Proiectarea globală priveşte realizarea :

a. planurilor de învăţământ
b. proiectului didactic pe ansamblu
c. legii învăţământului
d. proiectarea anuală
e. proiectarea semestrială
ANS: A PTS: 1

72. Proiectarea tradiţională este centartă pe :

a. conţinuturi
b. competenţe
c. obiective operaţionle
d. obiective cognitive
e. deprinderi
ANS: A PTS: 1

73. Proiectarea de tip curricular este centrată pe :

a. conţinuturi
b. competenţe
c. obiective operaţionle
d. obiective cognitive
e. deprinderi
ANS: B PTS: 1

74. Prima etapă a algoritmului proiectării didactice este :

a. stabilirea metodelor şi mijloacelor didactice

b. analiza resurselor
c. stabilirea strategiei de evaluare
d. stabilirea strategiei
e. stabilirea obiectivelor
ANS: E PTS: 1

75. A doua etapă a algoritmului proiectării didactice este :

a. stabilirea metodelor şi mijloacelor didactice

b. analiza resurselor
c. stabilirea strategiei de evaluare
d. stabilirea strategiei
 e. stabilirea obiectivelor
ANS: B PTS: 1

76. A treia etapă a algoritmului proiectării didactice este :

a. stabilirea metodelor şi mijloacelor didactice

b. analiza resurselor
c. stabilirea strategiei de evaluare
d. stabilirea strategiei
e. stabilirea obiectivelor
ANS: D PTS: 1

77. A patra etapă a algoritmului proiectării didactice este :

a. stabilirea metodelor şi mijloacelor didactice

b. analiza resurselor
c. stabilirea strategiei de evaluare
d. stabilirea strategiei
e. stabilirea obiectivelor
ANS: C PTS: 1

78. Unitatea de învăţre este :

a. un capitol
b. două trei lecţii care au concepte comune
c. un ansamblu de lecţii
d. un ansamblu de concepte
e. un ansamblu de conţinuturi ce vizează o competenţă
ANS: C PTS: 1

79. Normativitatea didactică reprezintă:

a. un set de reglementări
b. educaţia normală
c. actele normative
d. regulile desfăşurării activităţii didactice
e. regulile desfăşurării activităţii de predare
ANS: D PTS: 1

80. Care dintre următoarele principii priveşte conţinutul învăţământului:

a. al însuşirii active şi conştiente a cunoştinţelor

b. al sistematizării şi continuităţii în învăţământ
c. al însuşirii temeinice a cunoştinţelor
d. al legării teoriei de practică
e. al accesibilităţii
 ANS: B PTS: 1

81. Principiul care afirmă că între cunoştinţele ce urmeză a fi învăţate şi capacităţile ce trebuie
structurate există întotdeuna o continuitate este principiul:

a. al însuşirii active şi conştiente a cunoştinţelor

b. al sistematizării şi continuităţii în învăţământ
c. al însuşirii temeinice a cunoştinţelor
d. al accesibilităţii
e. al legării teoriei de practică
ANS: B PTS: 1

82. Principiul care promovează respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor
este :

a. principiul intuiţiei
b. principiul sistematizării şi continuităţii în învăţământ
c. principuil legării teoriei de practică
d. principiul accesibilităţii
e. principiul conexiunii inverse
ANS: D PTS: 1

83. Accesibilitatea depinde de :

a. posibilităţile elevului şi specificul disciplinei

b. posibilităţile elevului şi dificultăţile reale întâmpinte
c. specificul disciplinei şi dificultăţile reale întâmpinate
d. obiectivele disciplinei şi dificultăţile întâmpinate
e. obiectivele disciplinei şi posibilităţile elevului
ANS: B PTS: 1

84. Principiul care presupune valorificarea celor învăţate este :

a. principiul intuiţiei
b. principiul sistematizării şi continuităţii în învăţământ
c. principiul accesibilităţii
d. principiul legării teoriei de practică
e. principiul conexiunii inverse
ANS: D PTS: 1

85. Principiul care este considerat un principu sinteză este :

a. principiul intuiţie
b. principiul sistematizării şi continuităţii în învăţământ
c. principiul accesibilităţii
d. principiul însuşirii temeinice
e. principiul conexiunii inverse
 ANS: D PTS: 1

86. Principiul cre vizează îmbunătăţirea procesului de învăţământ este :

a. principiul intuiţiei
b. principiul sistematizării şi continuităţii în învăţământ
c. principiul accesibilităţii
d. principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor
e. principiul conexiunii inverse
ANS: E PTS: 1

87. Principiul care asigură calitate învăţării (trăinicie şi durabilitate) este :

a. principiul intuiţiei
b. principiul sistematizării şi continuităţii în învăţământ
c. principiul accesibilităţii
d. principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor
e. principiul conexiunii inverse
ANS: D PTS: 1

88. Principiile didactice au mai ales o funcţie de :

a. anticipare a desfăşurării procesului de învăţământ

b. orientare a desfăşurării procesului de învăţământ
c. optimizare a desfăşurării procesului de învăţământ
d. evalaure a desfăşurării procesului de învăţământ
e. de asigurre a calităţii a desfăşurării procesului de învăţământ
ANS: B PTS: 1

89.
Alegeţi varianta/variantele falsă/e: modelele de proiectare identificate la nivelul procesului de
învăţământ sunt:

a. modelul de proiectare tradiţională;

b. modelul de proiectare conceptuală;
c. modelul de proiectare curriculară.
ANS: B PTS: 1

90.
Alegeţi varianta/variantele falsă/e: proiectarea pedagogică a activităţii semestriale
continuă proiectarea anuală prin următoarele acţiuni complementare:

a. definirea obiectivelor specifice/de referinţă;

b. stabilirea temelor pe capitole;
c. precizarea tipurilor de lecţie abordate;
d. delimitarea unităţilor de învăţare;
e. avansarea unor posibile strategii de predare-învăţare-evaluare.
 ANS: C PTS: 1

91.
Noţiunea ce este definită ca fiind „procesul deliberativ, la nivel macro sau micro, de fixare
mentală a paşilor parcurşi în realizarea instrucţiei şi educaţiei” este cea de

a. organizarea învăţământului;
b. sistematizarea învăţării;
c. proiectarea didactică;
d. evaluarea didactică.
ANS: C PTS: 1

92.
Alegeţi varianta/variantele falsă/e: proiectarea eşalonată vizează:

a. elaborarea planului de învăţământ;

b. proiectarea anuală a unei discipline;
c. proiectarea semestrială a disciplinei;
d. proiectarea lecţiei.
ANS: A PTS: 1

93.
Alegeţi varianta/variantele falsă/e: R. Gagné considera că proiectarea instruirii la o lecţie
presupune realizarea unei concordanţe între trei „puncte-cheie”:

a. obiective sau scopuri;

b. forme de organizare a instruirii;
c. metode, materiale, mijloace şi experienţe sau exerciţii de învăţare;
d. evaluarea succesului şcolar.
ANS: B PTS: 1

94.
Alegeti varianta/variantele falsa/e: proiectarea pedagogica a activitatii semestriale
continua proiectarea anuala prin urmatoarele actiuni complementare:

a. definirea obiectivelor specifice/de referinta;

b. stabilirea temelor pe capitole;
c. precizarea tipurilor de lectie abordate;
d. delimitarea unitatilor de invatare;
e. avansarea unor posibile strategii de predare-invatare-evaluare.
ANS: C PTS: 1

95. Prima etapă a algoritmului proiectării didactice este :

a. stabilirea strategiei
b. stabilirea obiectivelor
c. stabilirea strategiei de evaluare
d. stabilirea metodelor şi mijloacelor didactice
 ANS: B PTS: 1

96. Teoria si metodologia instruirii are calitatea unei stiinte pedagogice fundamentale si care este
inclusa, de regula, in structura pedagogiei generale sub numele de:

a. pedagogia instruirii
b. psihopedagogia instruirii
c. didactica generala
d. didactica specialitatii
e. didactica speciala
ANS: C PTS: 1

97. Obiectul de studiu specific Teoriei si metodologiei instruirii este:

a. activitatea de invatare
b. metodele de invatamant
c. procesul de invatamant
d. activitatea de predare
e. proiectarea didactica
ANS: C PTS: 1

98. Precizati structura de actiune sau activitatile didactice principale (fundamentale) in procesul
de invatamant:

a. metode, tehnici, strategii

b. resurse tehnico-materiale
c. predarea, invatarea, evaluarea
d. continutul si timpul de invatare
e. resursele umane si relatiile pedagogice stabilite intre acestea
ANS: C PTS: 1

99. Teoria si metodologia instruirii studiaza:

a. Conceperea, organizarea si desfasurarea procesului de invatamant.

b. Aplicarea didacticii la predarea unei anumite discipline.
c. Posibilitatile de predare la diferite niveluri ale ariilor curriculare.
d. Raportul dintre obiective si continut.
e. Contextul social care influenteaza procesului de invatamant.
ANS: A PTS: 1

100. Problematica didacticii generale cuprinde:

a. Finalitatile procesului de invatamant, continutul invatamantului, analiza procesului

de invatamant (de la obiective spre alte elemente ale structurii de baza), principiile
didactice, metodele de invatamant, organizarea activitatii scolare.
b. Principiile procesului de invatamant, teoria si metodologia obiectivelor
educationale, continutul invatamantului, metodologia instruirii, mijloace de
 invatamant si strategii didactice, moduri si forme de organizare a procesului de
invatamant, evaluarea randamentului scolar, proiectarea pedagogica.
c. Ambele variante.
ANS: C PTS: 1

101. La nivel macrostructural procesului de invatamant se organizeaza:

a. Pe niveluri, trepte, cicluri, ani de studii, arii curriculare, discipline scolare.

b. Pe ani de studii, pe grupe, discipline scolare, individual.
c. Numai pe ani de studii si arii curriculare.
d. Numai pe niveluri de invatamant.
e. Numai pe arii curriculare.
ANS: A PTS: 1

102. Obiectivele procesului de invatamant reprezinta:

a. Una din modalitatile prin care se exprima corelatia dintre societate si actiunea
educationala pe o perioada nedefinita.
b. O anticipare pe plan mintal a rezultatelor.
c. O reflectare anticipata a rezultatului invatarii ce se produce in cadrul unei secvente
eductionale.
d. Orientari valorice care stabilesc politica generala a procesului de invatamant la
nivel national.
e. O exprimare a valorii continutului invatamantului la nivel macrostructural.
ANS: C PTS: 1

103. Sistemul de invatamant pe clase si lectii este initiat in sec al XVII-lea de:

a. Herbart.
b. Diesterweg.
c. Pestalozzi.
d. Comenius.
e. Thorndike.
ANS: D PTS: 1

104. Predarea în raport cu învăţarea este un act:

a) care o determină direct
b) interdisciplinar
c) coevolutiv

a. a
b. b
c. c
ANS: C PTS: 1

105. Aserţiunea – educaţia nu este posibilă fără instrucţie îi aparţine lui:

a) Jan Amos Comenius
 b) Jean Piaget
c) Johann Friedriech Herbart

a. a
b. b
c. c
ANS: C PTS: 1

106.
Teoria instruirii este sinonimă cu
a) didactica generală
b) didactica specială
c) metodicii speciale

a. a
b. b
c. c
ANS: A PTS: 1

107. Învatarea este :

a) un proces informativ-formativ
b) un proces informativ
c) un proces formativ
d) o activitate formativa
e) o activitate complexa specific umana

a. a
b. b+c
c. c
d. d
e. e
ANS: A PTS: 1

108. Educatia vizeaza:

a) dezvoltarea fiintei umane
b) informarea persoanei
c) activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane
d) formarea personalitatii
e) dezvoltarea intelectuala a persoanei

a. a+e
b. b+d
c. c
d. d
e. e
ANS: C PTS: 1

109. Instruirea este o forma a educatiei:

a) intelectuale
 b) institutionalizate
c) informale
d) formale
e) nonformale

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: A PTS: 1

110. Didactica postmoderna pune in centru preocuparilor ei:

a. relatia predare-invatare
b. evaluarea
c. relatia predare-invatare-evaluare
d. predarea
e. invatarea

a. a
b. b+d
c. c
d. a+b
e. e
ANS: C PTS: 1

111. În viziune traditionala, predarea este:

a. transmitere de cunostinte
b. construirea semnificatiilor cunostintelor
c. dirijarea invatarii elevilor
d. organizarea situatiilor de invatare
e. organizarea contextelor de invatare

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: A PTS: 1

112. În viziune actuala, postmoderna, predarea este:

a. transmitere de cunostinte
b. construirea semnificatiilor cunostintelor
c. dirijarea invatarii elevilor
d. transmitere de informatii
e. organizarea si transmiterea informatiilor

a. a+d
b. b
 c. c+e
d. d
e. e
ANS: B PTS: 1

113. Instruirea este:

a. activitatea specifica realizata in cadrul procesului de invatamant
b. formarea –dezvoltarea permanenta a personalitatii
c. proces de dobandire a cunostintelor in diverse contexte didactice si extradidactice
d. proces de dezvoltare intelectuala, prin asimilare de cunostinte
e. activitate de dezvoltare a proceselor intelectuale

a. a
b. a+b
c. c
d. d+e
e. e
ANS: A PTS: 1

114. În didactica postmoderna predarea este :

a. un act de comunicare
b. organizarea si asigurarea conditiilor/contextelor invatarii
c. organizarea experientelor de invatare
d. dirijarea invatarii
e. transmiterea unui volum de informatii

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: C PTS: 1

115. Clasificarea in obiective generale, obiective intermediare/specifice, obiective

concrete/operationale, comportamentale este realizata in functie de:

a. nivelul de complexitate
b. sistemul de invatamant
c. nivelul de generalitate
d. taxonomiile proiectate
e. selectarea continuturilor
a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: C PTS: 1
116. Clasificarea in obiective cognitive, obiective afective, obiective psihomotrice este realizata in
functie de:

a. nivelul de complexitate
b. sistemul de invatamant
c. perspectiva psihologica
d. taxonomiile proiectate
e. selectarea continuturilor
a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: C PTS: 1

117. Pentru eficientizarea procesului de invatamant contemporan, se recomanda a se pune accentul

pe:

a. activitatea de predare, cu respectarea principiilor didactice

b. activitatea de invatare, cu respectarea teoriilor invatarii
c. activitatea de evaluare, cu respectarea normelor docimologice
d. activitati de organizare a predarii, astfel incat sa fie facilitata invatarea
e. activitati de organizare a invatarii, astfel incat sa fie facilitata proiectarea didactica
a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: D PTS: 1

118. Problematica didacticii generale cuprinde:

a. Finalitatile procesului de invatamant, continutul invatamantului, analiza procesului de

invatamant (de la obiective spre alte elemente ale structurii de baza), principiile didactice,
metodele de invatamant, organizarea activitatii scolare.
b. Principiile procesului de invatamant, teoria si metodologia obiectivelor educationale,
continutul invatamantului, metodologia instruirii, mijloace de invatamant si strategii didactice,
moduri si forme de organizare a procesului de invatamant, evaluarea randamentului scolar,
proiectarea pedagogica.
c. Ambele variante.
a. a
b. b
c. c
ANS: C PTS: 1

119. Modele de predare formativ-persuasive:

a.Sunt bazate pe metode activ-participative, calitatea predarii-invatarii fiind mereu

evaluata.
 b. Stimuleaza procesele cognitive logice (gandirea si memoria subordonate gandirii).
c. Coreleaza predarea cu nivelul si calitatea de invatare, controleaza si dirijeaza
invatarea.
d. Au ca scop formarea de deprinderi pentru rezolvarea unor probleme si situatii-
problema.
e. Acorda o atentie prioritara factorilor psihologici, de natura empatica intre profesor si
elev si intre elevi.
a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: E PTS: 1

120. La nivel macrostructural procesului de invatamant se organizeaza:

a. Pe niveluri, trepte, cicluri, ani de studii, arii curriculare, discipline scolare.

b. Pe ani de studii, pe grupe, discipline scolare, individual.
c. Numai pe ani de studii si arii curriculare.
d. Numai pe niveluri de invatamant.
e. Numai pe arii curriculare.
a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: A PTS: 1

121. Obiectivele procesului de invatamant reprezinta:

a. Una din modalitatile prin care se exprima corelatia dintre societate si actiunea
educationala pe o perioada nedefinita.
b. O anticipare pe plan mintal a rezultatelor.
c. O reflectare anticipata a rezultatului invatarii ce se produce in cadrul unei secvente
eductionale.
d. Orientari valorice care stabilesc politica generala a procesului de invatamant la nivel
national.
e. O exprimare a valorii continutului invatamantului la nivel macrostructural.
a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: E PTS: 1

122. Finalitatile procesului de invatamant sunt:

a. Obiectivele generale, intermediare si concrete.

b. Obiectivele generale, specifice si operationale.
 c. Idealul, scopurile si obiectivele.
d. Performantele si competentele.
e. Cunostintele, priceperile si deprinderile.
a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: C PTS: 1

123. Pentru a sprijini instruirea centrata pe elev si utilizarea metodologiilor moderne pedagogia
moderna pune accentul pe:

a. Stimularea invatarii active si diferentierea metodelor de predare.

b. Stimularea invatarii active si diferentierea instruirii.
c. Stimularea invatarii active si diferentierea evaluarii.
d. Diferentierea metodelor de predare si diferentierea instruirii.
e. Diferentierea instruirii si diferentierea evaluarii.
a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: B PTS: 1

124. Principalele tipuri de lectie sunt: lectia de comunicare/de dobandire de cunostinte; lectia de
recapitulare, sistematizare si consolidare a cunostintelor; lectia de evaluare; lectia combinata
sau mixta si:

a. Lectia de formare a priceperilor si deprinderilor.

b. Lectia de aplicare a cunostintelor.
c. Lectia de formare a abilitatilor.
a. a
b. b
c. c
ANS: A PTS: 1

125. Aranjati in ordine etapele lectiei mixte:

A. Moment organizatoric.
B. Verificarea si aprecierea rezultatelor.
C. Dirijarea invatarii sau Comunicarea (asimilarea) noilor cunostinte.
D. Captarea atentiei.
E. Fixarea notiunilor esentiale.
F. Reactualizarea cunostintelor anterioare.
G. Conexiunea inversa (feed-back).
H. Transferul cunostintelor.

a. A,F,E,D,G,C,B,H.
 b. A,D,F,C,E,G,B,H.
a. a
b. b
ANS: B PTS: 1

126. Gasiti corespondenta dintre coloane.

1. Obiective cognitive pot fi exprimate prin verbele:

2. Obiective afective pot fi exprimate prin verbele:
3. Obiective psihomotorii pot fi exprimate prin verbele:

A. „A percepe”, „a executa”, „a realiza”.

B. „A defini”, „a demonstra”, „a identifica”.
C. „A accepta”, „a sustine”, „a aprecia”.

a. 1A, 2B, 3C
b. 1B, 2C, 3A
c. 1C, 2A, 3B
d. 1A, 2C, 3B
e. 1B, 2A, 3C
a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: B PTS: 1

127. O metodă de explorare a realităţii este

a) exerciţiul
b) observaţia
c) autoobservaţia

a. a
b. b
c. c
ANS: C PTS: 1

128. De ce lecţia mixtă este cea mai frecventă în didactica tradiţională:

a) este uşor de proiectat
b) evaluează obiectiv
c) evită şabloanele
a. a
b. b
c. c
ANS: C PTS: 1

129. Predarea în raport cu învăţarea este un act:

a) care o determină direct
 b) interdisciplinar
c) coevolutiv

a. a
b. b
c. c
ANS: C PTS: 1

130. Exerciţiul are funcţie:

a) de consolidare a unor cunoştinţe
b) coercitivă
c) constitutivă

a. a
b. b
c. c
ANS: A PTS: 1

131. Care este metoda cea mai utilizată atât în didactica tradiţională cât şi în cea modernă:
a) conversaţia euristică
b) discursul
c) nu există

a. a
b. b
c. c
ANS: A PTS: 1

132. Identificaţi tipul corect de lecţie din didactica tradiţională:

a) de comunicare şi recapitulare
b) de comunicare şi achizitionare de noi cunoştinţe
c) de comunicare şi evaluare

a. a
b. b
c. c
ANS: B PTS: 1

133. Învatarea este :

a) un proces informativ-formativ
b) un proces informativ
c) un proces formativ
d) o activitate formativa
e) o activitate complexa specific umana

a. a
b. b
c. c
d. d
 e. e
ANS: A PTS: 1

134. Educatia vizeaza:

a) dezvoltarea fiintei umane
b) informarea persoanei
c) activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane
d) formarea personalitatii
e) dezvoltarea intelectuala a persoanei

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: C PTS: 1

135. Teoria si metodologia instruirii studiaza:

a. Conceperea, organizarea si desfasurarea procesului de invatamant.

b. Aplicarea didacticii la predarea unei anumite discipline.
c. Posibilitatile de predare la diferite niveluri ale ariilor curriculare.
d. Raportul dintre obiective si continut.
e. Contextul social care influenteaza procesului de invatamant.
a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: A PTS: 1

136. Ce metoda este o varianta a discutiei in grup, avand ca obiectiv producerea de idei noi sau
gasirea celei mai bune solutii pentru o problema de rezolvat, prin participarea membrilor
grupului?

a. Conversatia de verificare si apreciere.

b. Conversatia de fixare si consolidare.
c. Brainstorming.
d. Problematizarea.
a. a
b. b
c. c
d. d
ANS: B PTS: 1

137. Ce metoda consta in etalarea unor situatii tipice, reprezentative pentru o clasa de fenomene,
ale caror trasaturi sunt cercetate?

a. Studiul de caz.
 b. Simularea (Joc de rol).
c. Metoda cubului.
d. Expunerea.
a. a
b. b
c. c
d. d
ANS: A PTS: 1

138. Aranjati in ordine etapele lectiei mixte:

A. Moment organizatoric.
B. Verificarea si aprecierea rezultatelor.
C. Dirijarea invatarii sau Comunicarea (asimilarea) noilor cunostinte.
D. Captarea atentiei.
E. Fixarea notiunilor esentiale.
F. Reactualizarea cunostintelor anterioare.
G. Conexiunea inversa (feed-back).
H. Transferul cunostintelor.

a. A,F,E,D,G,C,B,H.
b. A,D,F,C,E,G,B,H.
a. a
b. b
ANS: B PTS: 1

139. De ce lecţia mixtă este cea mai frecventă în didactica tradiţională:

a) este uşor de proiectat
b) evaluează obiectiv
c) evită şabloanele

a. a
b. b
c. c
ANS: C PTS: 1

140. Educabilitatea se defineşte ca fiind:

a) capacitatea individului de a fi educat
b) învăţare elevată
c) probabilitatea reuşitei educaţionale

a. a
b. b
c. c
ANS: A PTS: 1

141. In lucrarea intitulata Didactica Magna, Comenius propune un set de principii educationale
pornind de la analogii inspirate cu natura. Aceste sunt:
 a. principiul integrarii organice a teoriei cu practica;
principiul respectarii particularitatilor de vârsta si individuale
principiul învatarii sistematice si continue
principiul intuitiei

b. principiul integrarii organice a teoriei cu practica;

principiul respectarii particularitatilor de vârsta si individuale
principiul învatarii sistematice si continue
principiul intuitiei
principiul participarii constiente si active a educabilului
principiul însusirii temeinice a cunostintelor
priceperilor si deprinderilor
principiul conexiunii inverse.

c. principiul participarii constiente si active a educabilului

principiul însusirii temeinice a cunostintelor
priceperilor si deprinderilor
principiul conexiunii inverse.
ANS: B PTS: 1

142. Care este metoda cea mai utilizată atât în didactica tradiţională cât şi în cea modernă:
a) conversaţia euristică
b) discursul
c) nu există

a. a
b. b
c. c
ANS: A PTS: 1

143. Identificaţi tipul corect de lecţie din didactica tradiţională:

a) de comunicare şi recapitulare
b) de comunicare şi achizitionare de noi cunoştinţe
c) de comunicare şi evaluare

a. a
b. b
c. c
ANS: B PTS: 1

144. Printre metodele conversative se numara:

a. explicatia
b. demonstartia
c. problematizarea
d. exercitiul
e.prelegerea

a. a
b. b
 c. c
d. d
e. e
ANS: C PTS: 1

145. Explicatia face parte din categoria metodelor

a. de comunicare expozitiva
b. de actiune
c. de explorare a realitatii
d. de simulare
e. de comunicare bazate pe limbaj intern

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: A PTS: 1

146. Prelegerea face parte din categoria metodelor

a. bazate pe actiune reala
b. interogative
c. expozitive
d. de simulare
e. de comunicare bazate pe limbaj intern

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: C PTS: 1

147. Lungimea unui modul poate varia intre limite ample, lungimea maxima a unui modul putand
fi exprimata insa in termeni de:
a. luni
b. saptamani
c. ore

a. a
b. b
c. c
ANS: C PTS: 1

148. Metodele sunt instrumente de lucru:

a. pofesorului
b. elevului
 a. a
b. b
c. a+b
ANS: C PTS: 1

149.
Lecţia este unitatea pedagogică ce respectă 3 criterii de organizare:
a. logic
b. psihologic
c. didactic
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
ANS: C PTS: 1

150. În raport cu sarcinile didactice, cele patru tipuri fundamentale ale lecţiei sunt:
a. lecţia de comunicare / de dobândire de cunoştinţe
b. lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor
c. lecţia de recapitulare, sistematizare şi consolidare a cunoştinţelor
d. lecţia de evaluare

a. a+b+c
b. a+b+d
c. a+b
d. a+b+c+d
ANS: D PTS: 1

151. Problematizarea presupune:

a. punerea problemei si perceperea ei de catre elevi
b. studierea aprofundata si restructurarea datelor problemei
c. cautarea solutiilor posibile la problema pusa
d. obtinerea rezultatului final si evaluarea acestuia
a. a+b+c+d
b. a+b+d
c. b+c+d
d. a+b+c
ANS: A PTS: 1

152. Citiţi cu atenţie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideţi pentru care dintre conceptele
fundamentale asociate cu instruirea este caracteristic (încercuiţi cifra corespunzătoare
variantei alese)

Cuvinte cheie: schimbări semnificative şi durabile, comportament individual, independente

de ereditate sau maturare
 a. Evaluare
b. Instruire
c. Învăţare
d. Predare
e. Proces de învăţământ
a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: C PTS: 1

153. Cititi cu atentie enuntul de mai jos, care mentioneaza un avantaj al utilizarii unei metode de instruire.
Decideti pentru care dintre metodele de instruire (una singura) este reprezentativ.

Enunt: Dezvolta abilitati de cooperare in situatii de grup, ca si abilitati de asumare a raspunderii in

situatii de grup.

a. Metoda demonstrarii
b. Metoda dialogului
c. Metoda discutiei dirijate
d. Metoda expunerii
e. Metoda problematizarii
a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: E PTS: 1

154. Ioan Neacşu ordonează în urmatoarele modele, principalele teorii ale învăţării, după cum
urmează:

a. Modelul behaviorist , Modelul c. Modelul behaviorist , Modelul

cognitivist, Modelul integrativist: cognitivist,
b. Modelul behaviorist , Modelul d. Modelul cognitivist, Modelul
integrativist: integrativist:
ANS: A PTS: 1

155. Ioan Neacşu ordonează in Modelul behaviorist (asociaţionist-comportamentist),

urm[toarele teorii ale învăţării :

a. Teoria condiţionării operante – B.F. c. Teoria reducerii sistematice a tensiunii

Skinner si Teoria conexionistă – E.L. comportamentului – C. Hull si Teoria
Thordinke reviuită a celor doi factori – O.H.
Mowrer
 b. Teoria aşteptării (behaviorismul d. toate varinatele sunt corecte
intenţional) – E. Tolman si Teoria
mediaţiei – C.E. Osgood

ANS: D PTS: 1

156. După Ioan Neacşu -Modelul cognitivist cuprinde urmatoarele teorii ale învăţării :

a. Teoria structural, genetic – cognitivă – c. Teoria învăţării cumulativ – ierahice –

J. Bruner R. M. Gagne

b. Teoria organizatorilor învăţării – D.P. d. toate variantele sunt corecte

Ausubel, F.C. Robinson

ANS: D PTS: 1

157. În ceea ce priveşte modalitatea de realizare a învăţării, în opinia lui J.S.Bruner există
modalităţi/niveluri fundamentale prin care copilul descoperă şi intră în contact cu lumea din
afara sa, transpunând-o, apoi, în modele
a. modatitatea / învăţarea activă c. modalitatea / învăţarea simbolică
b. modalitatea / învăţarea iconică d. toate variantele sunt corecte
ANS: D PTS: 1

158. Ce este educaţia:?

a. un proces de formare şi dezvoltare a c. asumarea capacităţii de
personalităţii autoperfecţionare permanentă
b. ansamblul de acţiuni şistematice d. toate variantele sunt corecte
realizate instituţional
ANS: D PTS: 1

159. Invăţarea :

a. este un proces de natură informativ – c. transformă activ ereditatea individului

formativă
b. este in mod selectiv şi progresiv d. toate variantele sunt corecte
ANS: D PTS: 1

160. Instruirea :
a. este un sistem comunicaţional de c. are loc intr-un context instituţional;
influenţe organizate
b. toate variantele sunt corecte d. presupune un ansamblu de cunostinţe
generale şi specifice
ANS: B PTS: 1
161. Principiile didactice se clasifica dupa I Şerdean in:

a. Principii generale ale procesului de c. Principii ale metodologiei didactice şi

invăţământ; Principii generale ale
conţinutului invăţământului;
b. Principii generale ale conţinutului
invăţământului;Principii ale
metodologiei didactice şi ale formelor
de organizare a activităţii instructive
educative;
ale formelor de organizare a activităţii
instructive educative; Principii
generale ale procesului de invăţământ;
d. Principii generale ale procesului de
invăţământ; Principii generale ale
conţinutului invăţământului; Principii
ale metodologiei didactice şi ale
formelor de organizare a activităţii
instructive educative;

ANS: D PTS: 1

162. Funcţiile metodelor de instruire – generale sunt:

a. Funcţia cognitiva, Functia formativă si c. Funcţia instrumentala (operaţionala)

Funcţia instrumentala (operaţionala) si Functia normativă
b. Functia motivatională si Functia d. Funcţia cognitiva
formativă Funcţia instrumentala (operaţionala)
Functia normativă
Functia motivatională
Functia formativă
ANS: D PTS: 1

163. Teoria psihogenezei operaţiilor intelectuale a fost promovata de :

a. J. Piaget c. J. Bruner
b. P. Galperin d. E. Thorndike
ANS: A PTS: 1

164. Teoria învăţării cumulativ-ierarhice (R. Gagné) :

a. a pus în evidenţă că învăţarea este un c. pune în evidenţă că în formarea
proces extrem de complex, în operaţiilor mentale se parcurg, cel
realizarea căruia se parcurg mai multe puţin la vârsta şcolară mică, mai multe
niveluri etape
b. evidenţiază faptul că operaţiile mentale d. reliefează dependenţa dezvoltării
sunt rezultatul interiorizării acţiunilor intelectuale de ambianţa culturală în
reale, obiectuale. care trăieşte copilul.
ANS: A PTS: 1
165.
În concepţia lui J. Bruner copilul descoperă lumea înconjurătoare prin mai multe modalităţi:

a. modalitatea activă, c. modalitatea simbolică,

modalitatea simbolică modalitatea iconică
b. modalitatea iconică , d. modalitatea activă,
modalitatea activă, modalitatea iconică,
modalitatea simbolică,
ANS: D PTS: 1

166. Nicolae Oprescu evidenţiază următoarele tipuri de învăţare:

a. învăţarea receptiv-reproductivă
învăţarea inteligibilă
b. învăţarea receptiv-reproductivă
învăţarea inteligibilă
învăţarea operaţională
învăţarea creativă
ANS: B PTS: 1
c. învăţarea operaţională
învăţarea creativă
d. învăţarea inteligibilă
învăţarea operaţională
învăţarea creativă

167.
În funcţie de sarcina didactică fundamentală s-au conturat mai multe tipuri de lecţii:

a. - lecţii de comunicare / însuşire de noi c. - lecţii de comunicare / însuşire de noi

cunoştinţe; cunoştinţe;
- lecţii de formarea priceperilor şi - lecţii de formarea priceperilor şi
deprinderilor; deprinderilor;
- lecţii de recapitulare / consolidare şi - lecţii mixte sau combinate
sistematizare a cunoştinţelor;
- lecţii de verificare şi apreciere a
rezultatelor şcolare;
- lecţii mixte sau combinate

b. - lecţii de recapitulare / consolidare şi d. - lecţii de comunicare / însuşire de noi

sistematizare a cunoştinţelor;
- lecţii de verificare şi apreciere a
rezultatelor şcolare;
- lecţii mixte sau combinate
ANS: A PTS: 1
cunoştinţe;
- lecţii de formarea priceperilor şi
deprinderilor;
- lecţii de recapitulare / consolidare şi
sistematizare a cunoştinţelor;
- lecţii de verificare şi apreciere a
rezultatelor şcolare;

168. Pentru lectia de transmitere/dobandire de cunostinte, principalele momente ale lectiei sunt:
a. momentul organizatoric, verificarea c. momentul organizatoric, anuntarea
temei pentru acasa, reactualizarea temei noi si a obiectivelor, tema
ideilor ancora, discutie pregatitoare, pentru acasa
anuntarea temei noi si a obiectivelor,
transmiterea/asimilarea cunostintelor,
 fixarea, feed-back, tema pentru acasa

b. momentul organizatoric,reactualizarea d. momentul organizatoric, discutie

ideilor ancora,feed-back, tema pentru pregatitoare, anuntarea temei noi si a
acasa obiectivelor, tema pentru acasa
ANS: A PTS: 1

169. Taxonomiile proiectate după criteriul gradului de generalitate exprimat la nivelul procesului
de învăţământ sunt elaborate pe baza unui model ierarhic care include, de regulă, categorii de
obiective:
a. obiective generale; c. obiective generale;
obiective specifice / intermediare; obiective specifice / intermediare;
obiective concrete / operaţionale.
b. obiective specifice / intermediare; d. obiective generale;
obiective concrete / operaţionale. obiective concrete / operaţionale.
ANS: A PTS: 1

170. Ioan Neacşu ordonează în modele, principalele teorii ale învăţării, după cum urmează:
Modelul cognitivist:
a. -Teoria condiţionării operante – B.F. c. -Teoria structural, genetic – cognitivă
Skinner – J. Bruner
-Teoria conexionistă – E.L. Thordinke - Teoria organizatorilor învăţării –
D.P. Ausubel, F.C. Robinson
- Teoria învăţării cumulativ – ierahice
– R. M. Gagne

b. -Teoria holodinamică asupra învăţării d. -Teoria mediaţiei – C.E. Osgood

– R. Titone
-Teoria interdependenţei proceselor
cognitive, dinamice şi reacţionale – J.
Nuttin
-Teoria reducerii sistematice a
tensiunii comportamentului – C.
Hull
-Teoria reviuită a celor doi factori
O.H. Mowrer

ANS: C PTS: 1

171. Ioan Neacşu ordonează în modele, principalele teorii ale învăţării, după cum urmează:
Modelul integrativist:

a. Teoria holodinamică asupra învăţării c. Teoria integratorie şi deterministă a

– R. Titone învăţării – J. Linhart
Teoria interdependenţei proceselor Teoria învăţării depline – J. Carroll,
cognitive, dinamice şi reacţionale – J. B.S. Bloom
 Nuttin Teoria interdisciplinară (integrată) a
Teoria integratorie şi deterministă a învăţării – J. Nisbert
învăţării – J. Linhart
Teoria învăţării depline – J. Carroll,
B.S. Bloom
Teoria interdisciplinară (integrată)
a învăţării – J. Nisbert

b. Teoria structural, genetic – cognitivă – d. Teoria condiţionării operante – B.F.

J. Bruner Skinner
Teoria organizatorilor învăţării – D.P. Teoria conexionistă – E.L. Thordinke
Ausubel, F.C. Robinson Teoria aşteptării (behaviorismul
Teoria învăţării cumulativ – ierahice – intenţional) – E. Tolman
R. M. Gagne Teoria mediaţiei – C.E. Osgood

ANS: A PTS: 1

172. În activitatea educationala, principiile didactice îndeplinesc mai multe functii. Acestea sunt
urmatoarele:
a. Functia de orientare c. Functia normativa
Functia normativa Functia de prescriere
Functia de prescriere Functia de reglare
Functia de reglare

b. Functia de orientare d. Functia de orientare

Functia de reglare Functia de prescriere
Functia de reglare
ANS: A PTS: 1

173. Ansamblul de principii, norme si reguli ce reglementeaza modul de organizare si de actiune optima în
cadrul unui domeniu de activitate, fie el si cel educational, este exprimat generic de termenul
a. normativitate c. variabilitate
b. regulamente d. variabile
ANS: A PTS: 1

174. Functiile procesului de învatamânt sunt: informativa, formativa si educativa.

a. informativa si educativa. c. informativa, formativa si educativa.
b. informativa si formativa d. formativa si educativa.
ANS: C PTS: 1

175. Ioan Cerghit a avansat ideea realizarii unei analize sistemice a procesului de învatamânt din
urmatoarele perspective:
a. - perspectiva structurala (componentele c. - perspectiva structurala (componentele
procesului de învatamânt), procesului de învatamânt),
- perspectiva functionala (eficacitatea - perspectiva operationala (realizarea
procesului de învatamânt – raportarea concreta a activitatii didactice si relatiile
 rezultatelor obtinute la obiectivele stabilite dintre elementele componente)
initial).

b. - perspectiva structurala (componentele d. - perspectiva functionala (eficacitatea

procesului de învatamânt), procesului de învatamânt – raportarea
- perspectiva operationala (realizarea rezultatelor obtinute la obiectivele stabilite
concreta a activitatii didactice si relatiile initial).
dintre elementele componente) -
perspectiva functionala (eficacitatea
procesului de învatamânt – raportarea
rezultatelor obtinute la obiectivele stabilite
initial).
ANS: B PTS: 1

176. Sub aspect structural, procesul de învatamânt poate fi analizat prin prisma categoriilor de elemente
implicate în realizarea sa:
a. - resurse umane: cadre didactice, personal c. - resursele procedurale: legile din
auxiliar si administrativ, elevi si/sau domeniul educational si documentele
studenti, parinti; curriculare oficiale;
- resurse materiale: cladirile scolare cu - resursele financiare: alocatii bugetare si
dotarile aferente, materialele si mijloacele venituri extrabugetare;
de învatamânt; - resurse curriculare: cunostinte,
- resurse temporale: timpul scolar dedicat priceperi, deprinderi, abilitati, competente,
procesului didactic; experiente de învatare formale-
nonformale-informale.

b. - resurse umane d. - resurse temporale: timpul scolar dedicat

- resurse materiale procesului didactic;
- resurse temporale - resursele procedurale: legile din
- resursele procedurale domeniul educational si documentele
- resursele financiare curriculare oficiale;
- resurse curriculare - resursele financiare: alocatii bugetare si
venituri extrabugetare;
- resurse curriculare: cunostinte, priceperi,
deprinderi, abilitati, competente,
experiente de învatare formale-
nonformale-informale.
ANS: B PTS: 1

177. Predarea este activitatea sistematica, organizata si desfasurata de catre cadrul didactic care implica:

a. - identificarea finalitatilor urmarite, c. - planificarea/proiectarea prealabila a

- determinarea continuturilor adecvate activitatii educationale propuse,
pentru realizarea obiectivelor propuse, - evaluarea naturii si a calitatii
schimbarilor intervenite în
comportamentul elevilor.

b. Toate variantele sunt corecte d. - organizarea conditiilor care vor favoriza

atingerea obiectivelor (mediul educational
si mijloacele de învatamânt),
- desfasurarea activitatii didactice propriu-
zise
 ANS: B PTS: 1

178. În opinia profesorilor Romita B. Iucu si Ioan Cerghit, de la Universitatea din Bucuresti, exista mai
multe acceptiuni ale predarii:

a. Predarea ca transmitere de cunostinte c. Predarea ca forma de dirijarea a învatarii

Predarea ca management al învatarii

b. Predarea ca oferta de experiente d. Toate variantele sunt corecte

Predarea ca instanta de decizie
ANS: D PTS: 1

179. Teoria care priveste procesul de învatamânt ca unul complex, este influentat de urmatorii factori:
a. - cadrul didactic c. - continutul transmis
- educabilul - obiectivele educationale – finalitatile -
- continutul transmis metodele
- obiectivele educationale – finalitatile - - mijloacele
metodele
- mijloacele
- sistemul influentelor socioculturale
- strategia didactica

b. - mijloacele d. - cadrul didactic

- sistemul influentelor socioculturale - educabilul
- strategia didactica - continutul transmis
- obiectivele educationale – finalitatile
ANS: A PTS: 1

180. Functiile procesului de învatamânt sunt:

a. functia de informare c. toate variantele sunt corecte
b. functia de formare d. functia de educare
ANS: C PTS: 1

181. Principiul didactic este:

a. este o expresie normativa formulata pentru c. toate variantele sunt corecte
buna desfasurare a unei activitati
instructiv-educative concrete, o expresie
normativa necesara pentru a raspunde
direct particularitatilor concrete ale unei
situatii de învatare anume.

b. este o expresie normativa cu valoare de d. este o expresie didactica normativa

adevar, utilizabila/valabila în orice situatie specifica unui anumit tip de activitate
instructiv-educativa (pentru orice cadru instructiv-educativa, de exemplu
didactic, orice educabili, orice situatie de prelegerilor universitare, activitatilor de
învatare) seminar sau activitatilor de laborator etc.
ANS: B PTS: 1

182. Functiile principiilor didactice sunt:

 a. de orientare, de prescriere, de reglare si c. de reglare si normativa.
normativa.
b. de orientare, de prescriere d. de orientare si normativa.
ANS: A PTS: 1

183. Principiile didactice au caracter:

a. obiectiv si general c. obiectiv si sistemic
b. general, deschis si sistemic d. obiectiv, general, deschis si sistemic
ANS: D PTS: 1

184. Consideram ca fiind valide urmatoarele tipuri de lectie:

a. - lectia de dobândire de cunostinte;
- lectia de formare de priceperi si
deprinderi;
- lectia de consolidare;
- lectia de evaluare.
c. - lectia de dobândire de cunostinte;
- lectia de formare de priceperi si
deprinderi;
- lectia de consolidare;

b. - lectia de dobândire de cunostinte; d. - lectia de dobândire de cunostinte;

- lectia de formare de priceperi si - lectia de formare de priceperi si
deprinderi; deprinderi;
- lectia de evaluare.
ANS: A PTS: 1

185. Pasii algoritmului proiectarii unei lectii sunt:

a. Toate variantele sunt corecte c. - Stabilirea structurii procesuale a lectiei.

- Stabilirea strategiei de
evaluare/autoevaluare
b. - Stabilirea formei de organizare a d. - Selectarea si prelucrarea continuturilor
activitatii instructiv-educative si curriculare.
încadrarea acesteia în unitatea de învatare. - Elaborarea strategiei educationale.
- Stabilirea obiectivelor operationale în
baza algoritmului de formulare al lor si
încadrarea lectiei în obiectivele de
referinta specifice
ANS: A PTS: 1

186. Tactica didactica reprezinta :

a. modalitatea de îmbinare contextuala a c. presupune raportarea performantei
metodelor, mijloacelor didactice, formelor realizate de elev la obiectivul educational
de organizare a clasei si a tipului de urmarit.
învatare solicitat educabilului în virtutea
îndeplinirii unui obiectiv operational sau
administrativ al unei activitati instructiv-
educative.

b. este forma principala de organizare a d. ansamblul metodelor educationale,

procesului de învatamânt ce se desfasoara mijloacelor didactice, formelor de
conform unor documente curriculare organizare a clasei si experientelor de
învatare propuse educabililor în vederea
îndeplinirii obiectivelor cadru si de
 referinta ale procesului instructiv-
educativ.

ANS: A PTS: 1

187. Dirijarea învatarii :

a. urmareste demonstrarea de catre elev a c. constituie o succesiune logica si didactica
faptului ca a dobândit competenta vizata de operatii si actiuni care îndruma elevul
spre îndeplinirea sarcinii de învatare
vizate
b. presupune transmiterea informatiei initiale d. presupune raportarea performantei
pe o cale inversa de la elev la cadrul realizate de elev la obiectivul educational
didactic cu scopul de a determina urmarit.
corectitudinea însusirii acesteia.
ANS: C PTS: 1

188. Alegerea si utilizarea sistemelor metodologice potrivite asigura metodei exercitarea functiilor ei
specifice si anume:
a. - Functia cognitiva – de organizare si c. - Functia normativa – de a arata „cum
dirijare a cunoasterii (învatarii), de anume sa se procedeze”, „cum sa se
elaborare a unor noi cunostinte. predea”.
- Functia instrumentala (operationala) – de - Functia motivationala – de stimulare a
intermediar între elev si materialul de curiozitatii, de trezire a interesului si
studiu, între obiectivele de îndeplinit si dorintei de a cunoaste.
rezultate.

b. -Functia formativ-educativa – de exersare d. Toate variantele sunt corecte

si dezvoltare a proceselor psihice si
motorii,
- Functia de eficientizare
ANS: D PTS: 1

189. Profesorul Romita. B. Iucu surprinde modalitatile principale de clasificare a metodelor de învatamânt:

a. • dupa criteriul istoric care face distinctia
între metode moderne si traditionale;
c. • dupa caracterul individual sau social
distingem între metode de munca
individuala si metode de lucru frontale;
• dupa gradul de generalitate se face
distinctia între metode generale si metode
particulare;

b. • dupa obiectivele urmarite exista metode d. toate variantele sunt corecte

de predare propriu-zisa departajate în
metode de transmitere si asimilare a
cunostintelor, metode de formare a
priceperilor si deprinderilor, metode de
fixare si consolidare, metode de aplicare si
metode de evaluare a rezultatelor învatarii
ANS: D PTS: 1
190. Clasa de elevi poate fi organizata în urmatoaele variante principale si anume:
a. - colectiv – predarea se realizeaza frontal, c. - pe grupe – clasa este împartita în mai
cu întreaga clasa de elevi; multe grupe de elevi, fiecare grupa
- pe grupe – clasa este împartita în mai rezolvând sarcinile primite de la profesor;
multe grupe de elevi, fiecare grupa - individual
rezolvând sarcinile primite de la profesor;
- individual
b. - colectiv – predarea se realizeaza frontal, d. - colectiv – predarea se realizeaza frontal,
cu întreaga clasa de elevi; cu întreaga clasa de elevi;
- individual - pe grupe – clasa este împartita în mai
multe grupe de elevi, fiecare grupa
rezolvând sarcinile primite de la profesor;
ANS: A PTS: 1

191. Elementele componente ale strategiei didactice sunt :

a. - formele de organizare a clasei c. - metodele si procedeele didactice,
- tipul de învatare/sarcina didactica - mijloacele didactice,
solicitat educabilului. - formele de organizare a clasei

b. - metodele si procedeele didactice, - d. - metodele si procedeele didactice,

mijloacele didactice, - mijloacele didactice,
- formele de organizare a clasei
- tipul de învatare/sarcina didactica
solicitat educabilului.
ANS: D PTS: 1

192. Metodologia instruirii/ didactica reprezinta :

a. sistemul metodelor si procedeelor c. într-o versiune mai moderna, este

didactice studiate din punct de vedere
teoretic si practic (definire, natura, statut,
functii), precum si al principiilor,
orientarilor si cerintelor de valorificare a
acestora, pe baza unei conceptii unitare
despre actul predarii, învatarii si evaluarii.
interpretata drept o modalitate pe care
profesorul o urmeaza pentru a-i face pe
elevi sa gaseasca singuri calea proprie de
urmat în redescoperirea adevarurilor sale,
în gasirea solutiilor necesare la rezolvarea
problemelor teoretice si practice cu care ei
se confrunta în procesul învatarii.

b. reprezinta componente ale metodei, care d. reprezinta modalitatile de organizare a

tin de executia actiunii, sunt tehnici mai clasei de elevi si constituie elemente
limitate care servesc drept instrumente ale componente ale strategiei didactice.
metodei
ANS: A PTS: 1

193. Functiile mijloacelor de învatamânt sunt:

a. formativa, informativa, de orientare a c. ergonomica, stimulativa, de evaluare,

intereselor elevilor, estetica si substitutiva.
b. ilustrativa si orientativa, de investigare d. toate variantele sunt corecte
experimentala,
 ANS: D PTS: 1

194. În functie de nivelul la care se realizeaza proiectarea pedagogica avem în vedere urmatoarele categorii
de obiective:
a. - obiective cadru (programa scolara), c. - obiective cadru (programa scolara),
- obiective de referinta (planificarea - obiective de referinta (planificarea
anuala si semestriala) anuala si semestriala)
- obiective operationale (planul de lectie).

b. - obiective de referinta (planificarea d. - obiective cadru (programa scolara),

anuala si semestriala) - obiective operationale (planul de lectie).
- obiective operationale (planul de lectie).
ANS: A PTS: 1

195. Elementele componente ale procesului de comunicare sunt:

a. Emitatorul c. Receptorul
b. Mesajul d. Toate variantele sunt corecte
ANS: D PTS: 1