Proiectarea didactica este procesul de anticipare a obiectivelor , continuturilor , metodelor si mijloacelor de invatare ,

a instrumentelor de evaluare si a relatiilor ce se stabilesc intre toate aceste elemente in contextual unei modalitati
specifice de organizare a activitatii didactice ( lectie , excursie didactica etc. ) .
( Mariana Momanu , 1998 : 206 )

Asemanator predarii altor discipline si in procesul predarii limbii romane , profesorul este obligat sa-si proiecteze ,
prin gandire si imaginatie anticipative , scopul ( finalitatea ) si obiectivele pe care le urmareste prin predarea
obiectului pentru a obtine din partea elevilor performante concret observabile si masurabile .

Scopul ii indica profesorului pentru ce elevul trebuie sa invete ceva si directia tuturor actiunilor intreprinse in procesul
de invatare .Obiectivele desemneaza ce se incearca sa se obtina de la elev , mai exact , ce modificare a
comportamentului sau se va produce prin invatarea unui anumit continut stiintific .

Daca scopul arata directia instruirii , obiectivele exprima rezultatul ce doreste sa se obtina prin proiectare si realizarea
unei activitati didactice . In functie de nivelul de la care privim procesul educational , distingem si obiectivele
acestuia , ierarhizate de la general la particular si care ne ajuta in buna organizare a lectiilor .

La un I nivel , cel mai general sic el mai sintetic , se situeaza obiectivele -cadru sau competentele generale care se
stabilesc si se urmaresc prin intregul proces de invatamint pe o lunga perioada de timp ( ciclu de scolarizare )

La al II-lea nivel , - intermediar- se afla obiectivele de referinta sau competentele specifice disciplinei scolare ,
enuntate de obicei prin programa acelei discipline .

La al III-lea nivel , care are caracter aplicativ , se realizeaza operationalizarea obiectivelor sau derivarea
competentelor urmarite de catre profesor pe parcursul unui capitol din programa , al unei lectii sau , uneori , chiar al
unei secvente dintr-o lectie .

Dupa stabilirea obiectivelor operationale pentru un intreg capitol ( si care pot fi formulate o data cu intocmirea
planificarilor calendaristice ) , profesorul va urmari indeplinirea obiectivelor operationale pe fiecare lectie , pana la
epuizarea lor .

Sistemul national educativ romanesc , insa a utilizat cu precadere si inca mai utilizeaza ceea ce specialistii denumesc
hidden curriculum , curriculum cache' sau , in traducere , “ curriculum ascuns “ . Aceasta inseamna ca , rareori ceea
ce isi propun profesorii prin planificarile lor este transpus si in practica .

Acest fenomen nu tine numai de vointa profesorului , ci si de nivelul de pregatire al clasei , care este presupus de
professor , dar in realitate acesta poate sa fie mai scazut sau mai mare . De aceea , profesorul trebuie sa aiba in
vedere reproiectarea acelor secvente care nu au fost atinse , pe de o parte , pentru clasele cu nivel scazut sip e de
alta parte , pentru clasele foarte bune , proiectarea trebuie sa cuprinda activitati suplimentare cu grad de dificultate
ridicat .

Modelul didacticist al proiectarii pedagogice

Acesta este caracterizat la nivelul care ne intereseaza si anume din perspective profesorului , prin urmatoarele
trasaturi :

Este centrat pe continuturi sip e predarea de tip expozitiv ( expunerea , prelegerea, interogatia retorica etc. )

Continuturile sunt cele care impugn si isi subordoneaza obiectivele , metodologia si evaluarea didactica intr-o logica a
“ invatamantului informativ “ .

Continuturile erau exclusiv academice , lipsite de finalitate practica si sociala intr-o proportie semnificativa .

Clasa este statica . Elevii lucreaza si raspund individual .

Profesorul conduce intreaga activitate si o evalueaza .
Se adreseaza memoriei de tip reproductive .
Manualele sunt unice .

Elevii nu au drept de decizie privind pregatirea lor , nici in scolile de cultura generala si nici in licee .

Modelul curricular al proiectarii pedagogice

Reforma invatamantului adduce ca noutate distincta modelul curricular al proiectarii pedagogice care se
caracterizeaza si se deosebeste de cel didacticist prin aceea ca :

Este centrat pe obiective si predarea de tip interactiv ;

Obiectivele sunt cele care impugn si isi subordoneaza continuturile , metodologia si evaluarea intr-o logica a “
invatamantului formativ “ .

Continuturile sunt mixte academice si cu finalitate imediata in practica sociala .

Clasa este dinamica . Elevii lucreaza in echipe sau perechi .

Profesorul este facilitator , moderator si persoana redusa .
Activitatea este evaluate prin feed-back constructiv .
Se adreseaza memoriei de tip creativ .
Manualele sunt alternative si , deci , optionale sau la alegere .
Elevii pot decide cu privire la ruta lor de pregatire .

PROIECTAREA ACTIVITATII DIDACTICE

“ Proiectarea didactica este procesul de anticipare a obiectivelor , continuturilor , metodelor si

mijloacelor de invatare , a instrumentelor de evaluare si a relatiilor ce se stabilesc intre toate aceste
elemente in contextual unei modalitati specifice de organizare a activitatii didactice ( lectie , excursie
didactica etc. ) . “

( Mariana Momanu , 1998 : 206 )

Asemanator predarii altor discipline si in procesul predarii limbii romane , profesorul este obligat
sa-si proiecteze , prin gandire si imaginatie anticipative , scopul ( finalitatea ) si obiectivele pe care le
urmareste prin predarea obiectului pentru a obtine din partea elevilor performante concret observabile
si masurabile .

Scopul ii indica profesorului pentru ce elevul trebuie sa invete ceva si directia tuturor actiunilor
intreprinse in procesul de invatare .

Obiectivele desemneaza ce se incearca sa se obtina de la elev , mai exact , ce modificare a

comportamentului sau se va produce prin invatarea unui anumit continut stiintific .Daca scopul arata
directia instruirii , obiectivele exprima rezultatul ce doreste sa se obtina prin proiectare si realizarea unei
activitati didactice . In functie de nivelul de la care privim procesul educational , distingem si obiectivele
acestuia , ierarhizate de la general la particular si care ne ajuta in buna organizare a lectiilor .

La un I nivel , cel mai general sic el mai sintetic , se situeaza obiectivele -cadru sau competentele
generale care se stabilesc si se urmaresc prin intregul proces de invatamint pe o lunga perioada de timp (
ciclu de scolarizare )

La al II-lea nivel , - intermediar- se afla obiectivele de referinta sau competentele specifice disciplinei
scolare , enuntate de obicei prin programa acelei discipline .

La al III-lea nivel , care are caracter aplicativ , se realizeaza operationalizarea obiectivelor sau
derivarea competentelor urmarite de catre profesor pe parcursul unui capitol din programa , al unei lectii
sau , uneori , chiar al unei secvente dintr-o lectie .

Dupa stabilirea obiectivelor operationale pentru un intreg capitol ( si care pot fi formulate o data cu
intocmirea planificarilor calendaristice ) , profesorul va urmari indeplinirea obiectivelor operationale pe
fiecare lectie , pana la epuizarea lor . Sistemul national educativ romanesc , insa a utilizat cu precadere si
inca mai utilizeaza ceea ce specialistii denumesc hidden curriculum , curriculum cachè sau , in traducere ,
“ curriculum ascuns “ . Aceasta inseamna ca , rareori ceea ce isi propun profesorii prin planificarile lor
este transpus si in practica . Acest fenomen nu tine numai de vointa profesorului , ci si de nivelul de
pregatire al clasei , care este presupus de professor , dar in realitate acesta poate sa fie mai scazut sau
mai mare . De aceea , profesorul trebuie sa aiba in vedere reproiectarea acelor secvente care nu au fost
atinse , pe de o parte , pentru clasele cu nivel scazut sip e de alta parte , pentru clasele foarte bune ,
proiectarea trebuie sa cuprinda activitati suplimentare cu grad de dificultate ridicat .

Modelul didacticist al proiectarii pedagogice

Acesta este caracterizat la nivelul care ne intereseaza si anume din perspective profesorului , prin
urmatoarele trasaturi :

 Este centrat pe continuturi sip e predarea de tip expozitiv ( expunerea , prelegerea, interogatia
retorica etc. )
 Continuturile sunt cele care impugn si isi subordoneaza obiectivele , metodologia si evaluarea
didactica intr-o logica a “ invatamantului informativ “ .
 Continuturile erau exclusiv academice , lipsite de finalitate practica si sociala intr-o proportie
semnificativa .
 Clasa este statica . Elevii lucreaza si raspund individual .
 Profesorul conduce intreaga activitate si o evalueaza .
 Se adreseaza memoriei de tip reproductive .
 Manualele sunt unice .
  Elevii nu au drept de decizie privind pregatirea lor , nici in scolile de cultura generala si nici in
licee .

Modelul curricular al proiectarii pedagogice

Reforma invatamantului adduce ca noutate distincta modelul curricular al proiectarii

pedagogice care se caracterizeaza si se deosebeste de cel didacticist prin aceea ca :

 Este centrat pe obiective si predarea de tip interactiv ;

 Obiectivele sunt cele care impugn si isi subordoneaza continuturile , metodologia si evaluarea
intr-o logica a “ invatamantului formativ “ .
 Continuturile sunt mixte academice si cu finalitate imediata in practica sociala .
 Clasa este dinamica . Elevii lucreaza in echipe sau perechi .
 Profesorul este facilitator , moderator si persoana redusa .
 Activitatea este evaluate prin feed-back constructiv .
 Se adreseaza memoriei de tip creativ .
 Manualele sunt alternative si , deci , optionale sau la alegere .
 Elevii pot decide cu privire la ruta lor de pregatire .

Tipuri fundamentale de proiectare pedagogica

 Proiectarea globala – care are drept rezultate :

- Curriculum National
- planurile cadru de invatamant
- programele scolare
 proiectarea secventiala – care are drept rezultate :
- planificarea anuala si semestriala
- proiectarea unitatilor de invatare

- pregatirea lectiilor

Programa scolara de limba romana

  furnizeaza informatii privind elementele obligatorii si cele la dispozitia profesorilor
 se consult ape orizontala urmarind urmatoarea schema :
Obiective cadru/Competente generaleà Obiective de referinta/Competente
specifice à Activitati de invatare à Continuturi à Standarde curriculare de
performanta .

Proiectarea activitatii anuale

Modele :

M -1

Scoala……………………. Disciplina…………………………

An scolar…………………. Manuale…………………………..

……………………………………

Profesor………………………………………….

Clasa Numarul de Clasa Clasa Clasa

semestre / an

ore anual cl. a a VI-a a VII-a a VIII-a

Total ore pe

V-a 140 ore 140 ore 136 ore

Nr. de ore 175 ore

domeniul Sem I Sem Sem I Sem Sem I Sem Sem I Sem

II II II II
Limba si
comunicare
Literature si
concepte
operationale
Recapitulare si
 evaluare
- formativa
- sumativa
-finala
Total ore pe
semestre / an

M-2

Scoala………………………… Disciplina………………………………..

Anul scolar……………………. Manuale…………………………………

…………………………………………..

Nr. ore prevazute ………………..

Profesor……………………………………………

Domeniul vizat in activitatea didactica Repartizarea orelor pe semestre Total ore pe an

Sem. I Sem. al II-lea
Literatura si
concepte
operationale

Limba si
comunicare

Recapitulare si
evaluare
- formativa
- sumativa ( teze )
- finala
 Ore la dispozitia
profesorului

Total ore pe
semestre/an

Proiectarea activitatii semestriale

Model orientativ :

An de studiu…………………………………..

Disciplina………………………………………

Clasa………………………………………

Obiective generale………………………………..

Bibliografie……………………………………….

Obiectivele Continutul Repartizarea in Tehnologia instruirii Evaluare

disciplinei disciplinei timp metode mijloace

Consiliul National pentru Curriculum propune si el un model de proiectare pedagogica , model care se
opune vechii modelari prin mai multe elemente de noutate :
Scoala………………………………………

Disciplina………………………………………

Invatator/Profesor………………………………..

Clasa……………………………………………….

Numar ore pe saptamana…………………………..

Tip curriculum……………………………………….

Anul de studiu…………………………………………..

Planificare calendaristica

Nr. Unitatea Obiective de Continuturi Numar de Saptamana Observatii

crt. de referinta ore alocate
invatare

Observatie :

Sub titlu de referinta trebuie sa notam si sem. si anul scolar afferent .De asemenea , proiectul se
personalizeaza prin semnatura cadrului didactic conceptor .

In acest table :

o Unitatea de invatare se indica prin titlul temelor stabilite de catre professor .

o Obiectivele de referinta si competentele specifice se trec cu numerele lor din programa scolara .
o Continuturile selectate sunt cele extrase din lista de continuturi a programei .
o Numarul de ore alocate se stabileste de catre professor in functie de experienta acestuia si de
nivelul de achititii al elevilor clasei .
o Rubrica de observatii este necesara tocmai pentru ca da profesorului posibilitatea de a intervene
in pilotarea planificarii semestriale atunci cand considera ca se impune reglarea activitatii
didactice .
 Proiectarea unitatii didactice

Unitatea de invatare este un element de noutate absoluta a proiectarii curriculare . Ea este o veriga
subordonata planificarii semestriale , dar supraordonata proiectarii unei lectii . Ea subsumeaza
obiectivele de referinta/competentele specifice , continuturile de invatare , resursele didactice ( timp ,
materiale ) si evaluarea . De aceea , unitatea de invatare este prioritara ca importanta , proiectarea ei
trebuind sa fie bine gandita . Exista niste pasi importanti care trebuie parcursi de catre professor pentru a
obtine rezultate asteptate . CNC , prin Ghidul metodologic ( 2002 : 22 ) , propune urmatoarea structura
pentru o unitate de invatare :

Scoala………………………………

Disciplina…………………………….

Clasa…………………………………

Invatator/Profesor………………………..

Saptamana/anul…………………………….

Proiectul unitatii de invatare

Unitatea de invatare…………………………………

Numarul de ore alocate………………………….

Continuturi Obiective de Activitati de Resurse Evaluare

( detalieri) referinta invatare
 Proiectarea unitatii de invatare reprezinta detalierea procesului instructive educativ pana la unitatea
de baza : lectia . Pastrand aceasta abordare , de la obiective de referinta spre continuturi , facem
observatia importanta ca parcurgerea manualului nu mai este , in mod obligatoriu , lineara .

In ce scop ce voi Cu ce voi Cum voi Cat s-a

face ? face ? face ? realizat ?
Voi face ?

Identifica- Selecta- Analiza Determina Stabilirea

rea rea resurselor rea instrumen
activitati- -telor de
obiective- Continu lor de evaluare
lor -turilor invatare