PEDAGOGIE – TEST GRILA

TRUE/FALSE

1. „Procesul de invatamant este singura forma de organizare a activitatii instructiv-educative”

ANS: F
2. Obiectul de studiu al didacticii este formarea personalitatii elevului.
ANS: F
3. Intentionalitatea procesului de invatamant se concretizeaza obiective instructive si educative.
ANS: T
4. Principiile procesului de invatamant constituie normativitatea activitatii didactice.
ANS: T
5. Principiul insusirii active si constiente mai este cunoscut si sub denumirea de principiul intuitiei.
ANS: F
6. Principiul insusirii temeinice a cunostintelor este un principiu care vizeaza continutul invatamantului.
ANS: F
7. O metoda de invatamant poate deveni, intr-o situatie noua, procedeu al altei metode.
ANS: T
8. Metoda explicatiei se bazeaza pe demersul rationamentului inductiv (de la exemple, cazuri
particulare, la definitii).
ANS: F
9. Prin utilizarea metodelor cu caracter expozitiv, activitatea elevilor este redusa.
ANS: T
10. Invatarea prin descoperire se bazeaza pe mai multe tipuri de rationament.
ANS: T
11. Problematizarea este o varianta moderna a conversatiei euristice.
ANS: T
12. Modelul utilizat in metoda modelarii poate fi un obiect concret, la dimensiuni reale.
ANS: F
13. In activitatile bazate pe actiune directa (operationale), sunt utilizate ca metode invatamant
observarea si modelarea.
ANS: F
14. Descoperirea pe cale deductiva utilizeaza ca procedeu metoda explicatiei.
ANS:
15. Asigurarea conexiunii inverse este o etapa a lectiei mixte.
ANS: T
16. In conditiile evaluarii formative (continue), proba de evaluare scrisa trebuie sa realizeze clasificarea
elevilor dupa notele obtinute.
ANS: F
17. Evaluarea formativa se realizeaza prin verificarea tuturor elevilor din intreaga materie.
ANS: T
18. Un test poate fi utilizat in toate metodele de evaluare (orale, practice, scrise)
ANS: T
19. Principiul conform caruia “procesul de predare in sensul traditional al cuvantului nu este decat unul
dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi sa invete” constituie unul din principiile
care stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998)

ANS: T
20. Principiul conform caruia “accentul activitatii de invatare trebuie sa fie pe profesor si nu pe persoana
care invata” constituie unul din principiile care stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA,
1998)
ANS: F
21. Principiul conform caruia “rolul profesorului este acela de subordona procesul de invatare al
elevilor” constituie unul din principiile care stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev sunt (cf.
FEDA, 1998)
ANS: F
22. Principiul conform caruia “profesorii trebuie sa faciliteze implicarea activa a elevilor in planificarea si
gestionarea propriului lor proces de invatare prin proiectarea structurata a oportunitatilor de invatare
atat in sala de clasa, cat si in afara ei.” constituie unul din principiile care stau la baza invatarii eficiente
centrate pe elev (cf. FEDA, 1998)
ANS: T
23. Principiul conform caruia “luati individual, elevii pot invata in mod eficient in moduri foarte diferite”
constituie unul din principiile care stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998)
ANS: T
24. Principiul conform caruia “profesorii trebuie sa faciliteze implicarea activa a elevilor in planificarea si
gestionarea propriului lor proces de invatare prin proiectarea structurata a oportunitatilor de invatare
numai in sala de clasa.” constituie unul din principiile care stau la baza invatarii eficiente centrate pe
elev (cf. FEDA, 1998)
ANS: F
25. Factori constitutivi-esentiali ai stilului de invatare sunt: modul de organizare a cunoasterii,
prelucrarea informatiei.
ANS:
26. Stilul de invatare analitic opereaza cu foarte multe argumente.
ANS: T
27. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de
initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor
educationale este caracterizat ca avand un stil de predare democratic.
ANS: T
28. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de
initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor
educationale este caracterizat ca avand un stil de predare autoritar.
ANS: F
29. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de
initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor
educationale este caracterizat ca avand un stil de predare laisse-faire.
ANS: F
30. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de
initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor
educationale este caracterizat ca avand un stil de predare dominator
ANS: F
31. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de
initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor
educationale este caracterizat ca avand un stil de predare fratern.
ANS: F

32. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in procesul de invatare, de
initiativele si expectantele elevilor pe care le valorifica in proiectarea si derularea activitatilor
educationale este caracterizat ca avand un stil de predare ritualic
ANS: F
33. Profesorul care incurajeaza elevii sa rezolve probleme este este caracterizat ca fiind non-directiv.
ANS: T
34. Profesorul care incurajeaza elevii sa rezolve probleme este caracterizat ca fiind directiv.
ANS: F
35. Profesorul care rezolva toate problemele grupurilor este caracterizat ca fiind non-directiv.
ANS: F
36. Profesorul care rezolva toate problemele grupurilor este caracterizat ca fiind directiv.
ANS: T
37. Etapele invatarii active sunt: prezentarea, aplicarea si revizuirea
ANS: T
38. Etapele invatarii active sunt predarea in vederea invatarii active si diferentierea instruirii.
ANS: F
39. Operatiile sau conceptele care definesc actul evaluativ sunt: masurarea, aprecierea si decizia.
ANS:
40. Operatiile sau conceptele care definesc actul evaluativ sunt masurarea si aprecierea.
ANS: F
41. Eficienta este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si conditiile, resursele utilizate.
ANS: T
42. Eficacitatea este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si rezultatele dorite
ANS: T
43. Eficienta este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si rezultatele dorite.
ANS: F
44. Eficacitatea este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si conditiile, resursele utilizate.
ANS: F
45. Notarea prin raportare la obiective este denumita si evaluare criteriala.
ANS: T
46. Activitatile de evaluare scolara au impact asupra proceselor de predare-invatare.
ANS: T
47. Orice modificare substantiala in planul predarii sau invatarii are efecte in plan evaluativ si invers.
ANS: T
48. Activitatile evaluative sunt capabile sa realizeze cunoasterea si aprecierea schimbarilor produse la
elevi in planul achizitiilor cognitive, celelalte achizitii din planul personalitatii, fiind masurate prin alte
instrumente
ANS: F
49. Activitatea de evaluare a rezultatelor scolare reprezinta un tip specific de activitate, fiind izolata de
actiunile de instruire si de invatare.
ANS: F
50. Unul dintre principiile care stau la baza invatarii eficiente este urmatorul: „Luati individual, elevii pot
invata eficient in moduri diferite.
ANS: T
51. Stilul de predare se defineste prin modul specific al unui educator de a organiza si conduce procesul
didactic. El prezinta cateva caracteristici: este totdeauna personal, este relativ constant si este dinamic.
ANS: T

52. „Diferentierea instruirii” se caracterizeaza prin faptul ca profesorul clarifica ceea ce este important in
materia lui, intelege si respecta diferentele intre elevi, iar performanta este inteleasa in termeni de
dezvoltare maxima a potentialului si succes individual.
ANS:
53. Metoda ”conversatia euristica” consta in formularea cu abilitate a unor intrebari, in alternanta cu
raspunsuri de la elevi, destinate descoperirii de noi date, informatii.
ANS: T
54. Principiul integrarii teoriei cu practica se bazeaza pe relatia psihologica intre invatare si dezvoltare si
vizeaza respectarea particularitatilor individuale.
ANS: F
55. Problematizarea nu este considerata o metoda valoroasa deoarece nu orienteaza gandirea elevilor
spre rezolvarea independenta de problemelor
ANS: F
56. Activitatea de evaluare nu influenteaza componentele structurii procesului de invatamant.
ANS: F
57. Evaluarea formativa se organizeaza la inceputul unui program de instruire sau chiar in perspectiva
acestuia.
ANS:
58. Principala diferenta dintre evaluarea criteriala si evaluarea normativa consta in modul in care sunt
interpretate rezultatele.
ANS:
59. Itemii dintr-un test pedagogic reprezinta sarcini de evaluare ce evidentiaza legatura permanenta cu
continuturile esentiale ale disciplinei, prin raportarea la finalitatile corespunzatoare (obiective de
referinta / competente specifice) ariei curriculare din care face parte disciplina scolara.
ANS: T
60. Cea mai precisa evaluare este scala binara admis/respins.
ANS: T
61. Afirmatia: „Ionescu Roxana are media anuala 9,10; este prima din clasa.” Este o evaluarea
normativa.
ANS: T
62. Afirmatia: „Ionescu Roxana are media anuala 9,10; obiectivul ei pentru acest an era media 9,50.”
este o evaluare criteriala.
ANS: F
MULTIPLE CHOICE
1. Teoria si metodologia instruirii are calitatea unei stiinte pedagogice fundamentale si care este inclusa,
de regula, in structura pedagogiei generale sub numele de:
a.
pedagogia instruirii
b.
psihopedagogia instruirii
c.
didactica generala
d.
didactica specialitatii
e.
didactica speciala
ANS: C

2. Obiectul de studiu specific Teoriei si metodologiei instruirii este:

a.
activitatea de invatare
b
metodele de invatamant
c
procesul de invatamant
d.
activitatea de predar
e.
proiectarea didactica
ANS: C
3. Precizati structura de actiune sau activitatile didactice principale (fundamentale) in procesul de
invatamant
a.
metode, tehnici, strategii
b
resurse tehnico-materiale
c.
predarea, invatarea, evaluarea
d.
continutul si timpul de invatare
e
resursele umane si relatiile pedagogice stabilite intre acestea
ANS:
4. Proiectarea predarii eficiente presupune realizarea urmatoarelor operatii pedagogice specifice:
a.
Formularea obiectivelor, comunicarea interactiva a continutului; indrumarea activitatii elevilor;
aprecierea rezultatelor obtinute.
b.
Selectarea continutului, comunicarea interactiva a continutului; indrumarea activitatii elevilor;
aprecierea rezultatelor obtinute.
c
Comunicarea interactiva a continutului; indrumarea activitatii elevilor; aprecierea rezultatelor obtinute.
aNS: C
5. Clasificarea in obiective generale, obiective intermediare, obiective concrete, comportamentale este
realizata in functie de:
a.
nivelul de complexitate
b.
sistemul de invatamant
c.
nivelul de generalitate
d.
taxonomiile proiectate

e.
selectarea continuturilor
ANS: C
6. Clasificarea in obiective cognitive, obiective afective, obiective psihomotrice, comportamentale este
realizata in functie de:
a.
nivelul de complexitate
b.
sistemul de invatamant
c.
perspectiva psihologica
d.
taxonomiile proiectate
e.
selectarea continuturilor
ANS: C
7. Pentru eficientizarea procesului de invatamant contemporan, se recomanda a se pune accentul pe
a.
activitatea de predare, cu respectarea principiilor didactice
b.
activitatea de invatare, cu respectarea teoriilor invatarii
c.
activitatea de evaluare, cu respectarea normelor docimologice
d.
activitati de organizare a predarii, astfel incat sa fie facilitata invatarea
e
activitati de organizare a invatarii, astfel incat sa fie facilitata proiectarea didactica
ANS: D
8. “O serie de comportamente ale elevilor sunt interpretate ca deviante de catre profesor si in
consecinta poate adopta o atitudine coercitiva sau poate opta pentru o atitudine deschisa”. Din
perspectiva comportamentului social observabil al profesorului, ca persoana care atribuie si evalueaza
“rolurile” elevilor, aceasta este o caracteristica a:
a.
stilului negociator
b.
stilului dominator
c
stilului fratern
d.
stilului autoritar
e.
stilului democratic
ANS: A
9. Precizati care din urmatoarele concepte sugereaza cel mai bine legatura dintre evaluator si evaluat pe
tot pacursul procesului didactic, pe de o parte, si legatura activitatii de evaluare cu activitatea de
predare si de invatare, pe de alta parte:
a.

evaluare (evaluation)
b.
assessement (lat.assidere – a sta langa)
c.
masurare
d.
apreciere
e
decizie
ANS: B
10. Teoria si metodologia instruirii studiaza:
a.
Conceperea, organizarea si desfasurarea procesului de invatamant.
b.
Aplicarea didacticii la predarea unei anumite discipline.
c.
Posibilitatile de predare la diferite niveluri ale ariilor curriculare.
d.
Raportul dintre obiective si continut.
e.
Contextul social care influenteaza procesului de invatamant.
ANS: A
11. Problematica didacticii generale cuprinde:
a.
Finalitatile procesului de invatamant, continutul invatamantului, analiza procesului de invatamant (de la
obiective spre alte elemente ale structurii de baza), principiile didactice, metodele de invatamant,
organizarea activitatii scolare.
b.
Principiile procesului de invatamant, teoria si metodologia obiectivelor educationale, continutul
invatamantului, metodologia instruirii, mijloace de invatamant si strategii didactice, moduri si forme de
organizare a procesului de invatamant, evaluarea randamentului scolar, proiectarea pedagogica.
c.
Ambele variante.
ANS: C
12. Modele de predare formativ-persuasive:
a.
Sunt bazate pe metode activ-participative, calitatea predarii-invatarii fiind mereu evaluata.
b.
Stimuleaza procesele cognitive logice (gandirea si memoria subordonate gandirii).
c.
Coreleaza predarea cu nivelul si calitatea de invatare, controleaza si dirijeaza invatarea.
d.
Au ca scop formarea de deprinderi pentru rezolvarea unor probleme si situatii-problema.
e.
Acorda o atentie prioritara factorilor psihologici, de natura empatica intre profesor si elev si intre elevi.
ANS: E
13. La nivel macrostructural procesului de invatamant se organizeaza:
a.

Pe niveluri, trepte, cicluri, ani de studii, arii curriculare, discipline scolare.

b.
Pe ani de studii, pe grupe, discipline scolare, individual.
c.
Numai pe ani de studii si arii curriculare.
d.
Numai pe niveluri de invatamant.
e.
Numai pe arii curriculare.
ANS: A
14. Obiectivele procesului de invatamant reprezinta:
a.
Una din modalitatile prin care se exprima corelatia dintre societate si actiunea educationala pe o
perioada nedefinita.
b.
O anticipare pe plan mintal a rezultatelor.
c.
O reflectare anticipata a rezultatului invatarii ce se produce in cadrul unei secvente eductionale.
d.
Orientari valorice care stabilesc politica generala a procesului de invatamant la nivel national.
e.
O exprimare a valorii continutului invatamantului la nivel macrostructural.
ANS: C
15. Finalitatile procesului de invatamant sunt:
a.
Obiectivele generale, intermediare si concrete.
b.
Obiectivele generale, specifice si operationale.
c.
Idealul, scopurile si obiectivele.
d.
Performantele si competentele.
e.
Cunostintele, priceperile si deprinderile.
ANS: C
16. Una din caracteristicile elevului care invata eficient este:
a.
Provine dintr-un mediu social mai avantajat decat alti copii.
b.
Are o baza materiala mai buna decat alti copii.
c.
Are frati si surori.
d.
Ii place muzica.
e.
Isi controleaza sentimentele in maniera adecvata.
ANS: E
17. Stilul de invatare reprezinta un demers coerent prin care subiectul isi exprima preferinta pentru:
a.
O anumita atitudine fata de grupul de elevi.
b.
O anumita atitudine vizavi de volumul de informatie.
c.
Un anumit mod de comunicare cu cadrul didactic.
d.
Un anumit mod de a se angaja in procesul cunoasterii.
ANS: D
18. Pentru a sprijini instruirea centrata pe elev si utilizarea metodologiilor moderne pedagogia moderna
pune accentul pe:
a.
Stimularea invatarii active si diferentierea metodelor de predare.
b.
Stimularea invatarii active si diferentierea instruirii.
c.
Stimularea invatarii active si diferentierea evaluarii.
d.
Diferentierea metodelor de predare si diferentierea instruirii.
e.
Diferentierea instruirii si diferentierea evaluarii.
ANS: B
19. Sistemul de invatamant pe clase si lectii este initiat in sec al XVII-lea de:
a.
Herbart.
b.
Diesterweg.
c.
Pestalozzi.
d.
Comenius.
e.
Thorndike.
ANS: D
20. Principalele tipuri de lectie sunt: lectia de comunicare/de dobandire de cunostinte;
lectia de recapitulare, sistematizare si consolidare a cunostintelor; lectia de evaluare; lectia combinata
sau mixta si:
a.
Lectia de formare a priceperilor si deprinderilor.
b.
Lectia de aplicare a cunostintelor.
c.
Lectia de formare a abilitatilor.
ANS: A
21. Ce metoda este o varianta a discutiei in grup, avand ca obiectiv producerea de idei noi sau gasirea
celei mai bune solutii pentru o problema de rezolvat, prin participarea membrilor grupului?
a.
Conversatia de verificare si apreciere.
b
Conversatia de fixare si consolidare.

c.
Brainstorming.
d.
Problematizarea.
ANS: C
22. Metoda „Phillips 6 – 6” consta in:
a.
Rezolvarea a 6 sarcini in 6 minute.
b.
Rezolvarea sarcinii in grupuri de cate 6 elevi in timp de 6 inute.
c.
Rezolvarea a 6 sarcini in grupuri de cate 6 elevi.
ANS:
23. Ce metoda consta in etalarea unor situatii tipice, reprezentative pentru o clasa de fenomene, ale
caror trasaturi sunt cercetate?
a.
Studiul de caz.
b.
Simularea (Joc de rol)
c.Metoda cubului.
d.
Expunerea.
ANS: A
24. Cartile, cursurile, indrumatoarele, culegerile de texte, culegerile de exercitii si probleme, revistele de
specialitate sunt:
a.
Mijloacele de substitutie.
b.
Mijloace obiectuale.
c.
Mijloace ideative.
d.
Mijloace actionale.
e.
Mijloacele „Gutenberg”.
ANS: E
25. Cele patru niveluri a modelului de proiectare curriculara sunt:
a.
Organizarea activitatii; planificarea globala a activitatii didactice; realizarea activitatii didactice;
finalizarea activitatii.
b.
Organizarea activitatii, realizarea scenariului, evaluarea, concluziile de final.
c.

Planificarea globala a activitatii didactice, analiza strategiei de predare, aplicarea strategiei; evaluarea
planificarii.
ANS: A
26. Aranjati in ordine etapele lectiei mixte:
A. Moment organizatoric.
B. Verificarea si aprecierea rezultatelor.
C. Dirijarea invatarii sau Comunicarea (asimilarea) noilor cunostinte.
D. Captarea atentiei
E. Fixarea notiunilor esentiale.
F. Reactualizarea cunostintelor anterioare
G. Conexiunea inversa (feed-back).
H. Transferul cunostintelor.
a.
A,F,E,D,G,C,B,H,I.
b.
A,D,F,C,E,G,B,H.I
ANS: B
27. Esenta carui principiu vizeaza cunostintele si deprinderile stipulate prin planuri, programe, manuale,
activitati practice – sa fie astfel selectate, articulate si expuse incat ele sa poata fi asimilate si valorificate
optim de catre elevi?
a.
Principiul sistematizarii si continuitatii in invatare
b.
Principiul intuitiei
c.
Principiul insusirii temeinice a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor.
d.
Principiul accesibilitatii cunostintelor, deprinderilor, priceperilor
e.
Principiul participarii active si constiente a elevului in activitatea de predare, invatare, evaluare.
ANS: D
28. Cele trei concepte care definesc actul evaluativ sunt:
a.
Analiza, masurarea, si aprecierea.
b.
Masurarea, aprecierea si decizia
c.
Observatia, analiza si aprecierea.
d
Observatia, analiza si decizia.
e.
Observatia, masurarea, si aprecierea.
ANS: B
29. Functiile generale ale evaluarii sunt:
a.
Functia constatativa si functia diagnostica.
b.

Functia prognostica si functia evaluativa.

c
Functia evaluativa, functia prognostica si functia diagnostica.
d.
Functia constatativa, functia diagnostica si functia prognostica.
ANS: D
30. Completati enuntul: „( ) este modul traditional de verificare a pregatirii elevilor care intervine dupa
un ansamblu de sarcini de invatare care pot corespunde unui capitol, unei unitati de invatare, unui
semestru, an sau ani scolari.
a.

Evaluarea initiala.
b.
Evaluarea formativa
c.
Evaluarea sumativa
ANS: C
31. Conversatia de verificare, interviul, verificarea orala pe baza de imagini, povestirea sau repovestirea,
citirea unor dialoguri incomplete, verificarea orala cu statut de examen sunt tehnici de realizare a
examinarilor
a.
Finale
b.
Formale
c.
Oral
d.
Scolare
ANS: C
32. Completati enuntul: ( ) pot fi clasificate in: probe de control curent (extemporale); probe de evaluare
periodica; probe semestriale (teze).
a
Probele scrise
b.
Probele cognitive.
c.
Probele institutionale.
ANS: A
33. Calitatile unei probe (test) sunt:
a
Fidelitatea, validitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea.
b.
Fidelitatea, diagnosticitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea.
c.Validitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea, spontanietatea.

ANS: A
34. Aranjati in ordine etapele elaborarii unei probe scrise:

A.Elaborarea / redactarea probei de evaluare.

B.Stabilirea scopului si a functiilor unei probe.
C.Stabilirea continuturilor esentiale si a obiectivelor operationale corespunzatoare.
a.
A, B, C.
b.
B, C, A.
c.

B, C, A.
d.
B, A, C
e.
A, C,
ANS: B
35. Completati enuntul: „( ) reflecta dobandirea unor competente la o anumita disciplina si intr-un timp
determinat. Este un instrument complex care reuneste intr-un dosar toate elementele reprezentative
pentru activitatea de invatare desfasurata.”
a.
Fisele de activitate personala a elevilor.
b
Portofoliul.
c.
Probele practice.
d.
Toate variantele.
ANS: B
36. Notarea cu ajutorul literelor este specifica tarilor
a.
Arabe.
b.
Anglo-saxone.
c.
Europene.
d.
Sud-Americane.
e.
Americii Latine.
ANS: B
37. Unul din cele mai vechi sistemele de notare, care se mai utilizeaza in invatamantul prescolar este:
a.
Notarea prin calificative.
b.
Notarea prin culori.
ANS: B

38. Sanctionarea prin nota a unor erori sau lipse de cunostinte, chiar si atunci cand acestea nu au fost
asimilate de marea majoritate a elevilor clasei sau nu constituie concepte-cheie, vizate de obiectivele
programei se numeste:
a.
Notarea strategica.
b.
Notarea „sanctiune”.
c.
Notarea „speculativa”.
d
Notarea „eticheta”.
ANS: C
39. Cerinte privind implicarea elevilor in procesul de invatamant prin efort de gandire si efort personal
de integrare a noilor cunostinte in sistemul cunostintelor anterioare sunt formulate prin:
a
principiul accesibilitatii cunostintelor, priceperilor si deprinderil
b.
principiul sistematizarii si continuitatii in invatamant
c.
principiul insusirii temeinice
d.
principiul insusirii active si constiente a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor
e.
principiul unitatii dintre senzorial si rational in procesul de invatamant
ANS: D
40. Insusirea de cunostinte, formarea de capacitati intelectuale se realizeaza intr-un timp foarte scurt
prin utilizarea:
a.
metodelor de comunicare orala
b.
metodelor de comunicare scrisa
c.
metodelor de descoperire
d.
metodelor bazate pe contactul cu realitatea
e.
metodelor bazate pe actiune directa

ANS: B
41. Metoda cu ajutorul careia, prin intrebari succesive, elevii sunt condusi spre dobandirea de
cunostinte noi este:
a.
problematizarea
b.
conversatia euristica
c.
conversatia introductiva

d.
conversatia de clasificare
e.
conversatia de aprofundare
ANS: B
42. Transmiterea unei cantitati mari de informatie intr-un timp foarte scurt este un avantaj pe care-l
ofera utilizarea:
a.
conversatiei euristice
b.
problematizarii
c.
exercitiului
d
expuneri
e.
demonstratiei

ANS: D
43. Perceperea materialului didactic este bine sa se faca prin intermediul a cat mai multor analizatori.
Aceasta este o cerinta comuna pentru:
a.
metoda exercitiului si principiul insusirii temeinic
b.
metoda demonstratiei si principiul corelatiei dintre senzorial si rational (principiul intuitiei)
c.
metoda explicatiei si principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale (principiul
accesibilitatii)
d.
metoda modelarii si principiul legarii teoriei de practica
e.
metoda jocului de rol si principiul conexiunii inverse
ANS: B
44. Formarea priceperilor si a deprinderilor se realizeaza prin
a.
metoda conversatiei catehetice
b.
metoda demonstratiei
c
metoda explicatiei
d.
metoda exercitiului
e.
metoda problematizarii
ANS: D
45. Stabiliti care din afirmatiile de mai jos nu caracterizeaza mijlocele de invatamant:
a.

mijloacele de invatamant indeplinesc functii formative si informative

b.
mijloacele audio-video dezvolta operatiile de abstractizare si generalizare
c
mijloacele de invatamant sustin activitatea independenta
ANS: B
46. Precizati metoda de invatamant care poate constitui procedeu al metodelor de verificare orala:
a.
problematizarea
b.
exercitiul
c
conversatia catehetica
d.
conversatia euristica
e.
activitatea cu manualul
ANS: C
47. Evaluarea sumativa/cumulativa se realizeaza:
a.
la inceputul procesului de invatamant
b
imediat dupa inceputul noului program
c.
imediat dupa evaluarea formativa
d.
la sfarsitul unei structuri unitare din punct de vedere tematic
e.
concomitent cu evaluarea formativa, atunci cand se pun note
ANS: D
48. Variabilitatea aprecierilor rezultatelor elevilor, cauzata de influenta notelor date de alti profesori,
este o „eroare de evaluare” denumita:
a.
efect de contrast
b.
efect de anticipatie
c.
efect de contaminare
d.
efect bland
e.
efect Pygmalion
ANS: C
49. Verificarea tuturor elevilor si a intregii materii este realizata prin tehnicile strategiei de
a.
Evaluare initiala
b.
Evaluare cumulativa

c.
Evaluare formativa
ANS: C
50. Acuratetea si asezarea in pagina, efortul depus de elev, gradul de constiinciozitate primeaza fata de
obiectivele evaluarii in:
a.
eroarea logica (eroarea constanta)
b.
efectul de ordine
c.
efectul halo
d.
notarea eticheta
e
efectul de ancorare
ANS: A
51. Subaprecierea performantelor elevilor, ca urmare a parerii nefavorabile pe care educatorul si-a
format-o despre capacitatile acestora caracterizeaza:
a.
eroarea logic
b.
efectul de ordine
c.
efectul halo
d.
efectul pygmalion
e.
efectul de ancorare
ANS: