UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA DIN

BUCURESTI

FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ȘI INGINERIA MEDIULUI

SPECIALIAREA: INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN AGRICULTURA

Caracterizarea
geologică a unui
amplasament din
localitatea Tecuci,
judetul Galați

Student: Sandu Diana-Teodora

Grupa 7200

Martie 2021
 DATE PRIVIND TERENUL DIN AMPLASAMENT

1.1. Istoricul amplasamentului şi situaţia actuală

Amplasamentul cercetat se află pe teritoriul administrativ al Tecuci. Accesul în
amplasament se face din strada Dimitrie Hârlescu .

Figura 1. Plan de încadrare în zonă (imagine preluată din Google Earth)

Terenul a fost folosit INTRAVILAN

1.2. Vecinătăţile lucrării

Amplasamentul cercetat este mărginit pe latura nord-estică de drumul
național DN25, iar pe celelalte laturi de culturi agricole.

Suprafaţa terenului şi a vecinătăţilor acestuia este plană, nu înregistrează

diferenţe de nivel semnificative, amplasamentul cercetat nefiind afectat de fenomene
geologice care să pună în pericol stabilitatea şi exploatarea în siguranţă a acestuia.
 Figura 2. Plan de încadrare în zonă (imagine preluată din Google Earth)

1.3. Caracterizare geomorfologică

Astfel partea de nord a interfluviului Siret-Prut corespunde din punct de vedere
geomorfologic extremității de sud a podișului moldovenesc .Caracteristica reliefului în acest
sector o constituie prezența unor interfluvii cu suprafețe plane iar văile consecvente au cursul
orientat N-S. Eroziunea în general redusă exercitată de ape provoacă totuși uneori denivelări
de cca 30 m între interfluvii și firul văilor.

La nord de orașul Tecuci ,pe stângul Siretului ,podișul moldovenesc se termină prin
ramificația sa sudică corepunzând la ceea ce s-a denumit în literatură “Piemontul Poiana-
Nciorești”.

1.4. Caracterizare geologică

Teritoriul cuprins pe foaia Focșani corespunde zonei de racordare a trei unități geologice.În
partea de SE ,aflorând la S de Dunăre și înaintând spre N sub cuvertura
sedimentară,mezozoică și neozoică,se găsește masivul nord-dobrogean ,prelungire a
Dobrogei de N.Acest masiv este încadrat la N de depressiunea Bârlad , depresiune jurasică,
și la W de depresiunea Odobești ,depresiune pericarpatică neogenă.Formațiunile neogene ale
acesteia , se extind , cu termeni tot mai tineri și cu grosimi din ce în ce mai mici spre SE ,
acoperind în întregime primele două unități pănă la Dunăre.
 Figura 3. Harta geomorfologică a României

(http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/Harta-reliefului-
Romaniei1.jpg)

1.5. Stratigrafie
Ponțian+Dacian (p+dc)

Depozitele Ponțian+Dacianului sunt primele depozite ale cuverturii neogene care aflorează pe
marginea de N și NE a regiunii ;în cea mai mare parte a teritoriului sunt cunoscute prin foraje
.Seria Ponțian +Dacian aflorează în lungul văii Prutului între Oancea-Foltești , pe valea
Chinejei în jurul localității Băneasa și pe valea Bârladului ,sub terasa înaltă a acesteia ,între
Ungureni și Slobozia Corni.

Pleistocen superior (qp3)

Depozitele terasei înalte (qp3).Această terasă apare bine individualizată pe malul stâng al
Bârladului , unde reprezintă de fapt o terasă comună a Bârladului și Siretului . În
amonte ,altitudinea relativă a acestei terase, crește progresiv ajungând ca la N de Ghidigeni să
fie în jur de 60 m .Lățimea maximă (aproape 12 km) se găsește la paralela orașului Tecuci ,
între Matca și Valea Mărului .Pe linia Corod-Valea Mărului -Cudalbi -Costache Negri, la
contactul între terasă și câmp s- a format valea Gerului ,subliniind astfel contactul morfologic
între cele două unități.

Figura 4. Coloana strafigrafică din perimetrul cercetat (Harta geologică Sc.

1:200 000 – Ialomița)

1.6. Seismicitate
Din punct de vedere seismic, activitatea seismica din zona Galati, identificată ca un
eveniment de tip “roi seismic” a debutat la data de 23 septembrie 2013 continuand si
in prezent.Prin roi seismic se intelege : grupari de cutremure de magnitudini
apropiate, nediferentiindu-se un soc principal. Roiurile seismice se produc in
conditiile in care tensiunea acumulata se descarca printr-o structura deosebit de
neomogena.Intensitatea acestor cutremure în zona epicentrală a fost de V (scara
Mercalli modificată). Cutremurele s-au simțit cu precadere în localitățile din
apropierea epicentrelor si dupa relatarile martorilor pana la Galati (17 km) si Braila
(27 km).
 Figura 5. Harta cu zonarea seismica din P100-1/2013

1.7. Adâncimea de îngheţ

Conform STAS 6054-77, adâncimea maximă de îngheţ este de 0.100m
Figura 6. Harta cu zonarea dupa adancimea maxima de inghet (STAS 6054-77)