Esential in Educatie, Nr. 4, Aprilie, 2020

ESENȚIAL ÎN EDUCAȚIE, NR. 4, APRILIE, 2020 (ANUL 5 / Nr.
52)
Nr. 4/ aprilie, 2020 / (Anul 5 / NR. 52)
Esenţial în educaţie
PROMOVAREA IMAGINII SCOLII!
Esential Media
ESENȚIAL ÎN EDUCAȚIE, NR. 4, APRILIE, 2020 (ANUL 5 / Nr. 52)
Esenţial în educaţie (CD-ROM)/ Nr. 4/ aprilie, 2020 / (Anul 5 / NR. 52)
S.C. ESENŢIAL MEDIA PRESS S.R.L.

J03/178/2009; 25061577
PITEŞTI, judeţul ARGEŞ
Tel.: 0769. 447. 895
E-mail: stiriedu@gmail.com
Esenţial în educaţie (CD-ROM)
Nr. 4 / APRILIE, 2020/ (Anul 5 / NR. 52)
Editor: Loredana DUMITRESCU
AUTORII ÎȘI ASUMĂ ÎNTREAGA RESPONSABILITATE

PENTRU CONȚINUTUL MATERIALELOR
ȘI IMAGINILE PUBLICATE!
Esenţial în educaţie (CD-ROM) =

ISSN 2458-0511
ISSN-L 2067-2675
2
Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic

RABOJ MARIA-GABRIELA ROSU NICOLETA DENISA

RACEANU DANUBIA ILEANA ROSU LUCIA-CERASELA
RADA DANIEL ROSU MARIA
RADA OANA ROSU ROXANA
RADA OLIVIA MARINELA ROTAR ANA FLORICA
RADIN LUMINITA ROTAR ADRIANA
RADOI MIHAELA-ROXANA ROTARIU ANCUTA LENUTA
RADOSLAVESCU ILEANA SIMONA ROTARIU DANIELA
RADU ADRIANA ROTARU RAMONA - ELENA
RADU ALINA SIMONA RUNCAN ANDREA
RADU CAMELIA RUS ADRIANA
RADU CORNELIA RUS ADRIANA
RADU ELENA RUS DORINA FLAVIA
RADU EMILIA RUS MIRELA
RADU IOAN MOIS RUSU GEORGETA ADRIANA
RADU MIHAELA RUSU ALEXANDRINA
RADU RODICA RUSU CRINA - MARIA
RADUCANESCU DANIELA RUSU ELENA
RADUCU ALINA RUSU SILVIA
RADUCU CONSTANTIN RUSU-PLATON CARMEN
RADUCU CORNELIA SEBASTIA SABADUSIU MIHAELA
RADUCU LILIANA SABAU DELIA GABRIELA
RADULESCU DELIA ILEANA SABAU JANINA ANDA
RADULESCU MARIA MELANIA SABAU LAVINIA MARINELA
RADULESCU SILVIA SABAU OLGA
RADUT IOANA-CRISTINA HUSLEAG MARINELA LOREDANA
RADUTIU CRINA MRAIA BLAGA MARGARETA
RANCEANU LIVIA CORINA KEREKES MARIA
RASCANU MARINA SABAU SIMONA ZINA
RASCHITOR CONSTANTA SACEANU ELIZA MARIA
RASCOVICI CLAUDIA MARIA SAFTA ALINA-CARMEN
RASTOACA IULIANA SALABINA DANIEL
RAT EMILIAN MARIUS SALCUDEAN DANIELA
RATA LUCICA SALE LILIANA
RICIAN LIVIA SALVAN FLOAREA
RIPEANU ARSALUIS LUIZA SAMARGHITAN DANIELA OLIVIA
RIPEANU CLAUDIA SAMOILA DIANA CARMEN
RIPEANU RENADA SANDA IULIANA-LUCIA
RISTEI LOREDANA MIHAELA SANDA SIMONA
RISTIN RAMONA LUCIA SANDOR MONICA-VOICHITA
RIZEA ADRIANA SANDOR REKA ESZTER
RODICA IONASC SANDRU ADRIANA
RODICA-AURELIA ONCIU SANDRU DENISA NICOLETA
ROMAN CRISTIAN ION SANDU ADRIANA
ROMAN NICOLETA SIMONA SANDU CORNELIA
ROMANU LAVINIA-CORNELIA SANDU ELENA LUMINITA
RONCEA ELENA LAVINIA SANDU LARISA
ROSCA OANA SANDU MIHAELA
ROSCA VALERIA SANDULACHE GEORGIANA-RAMONA
3

SANDULESCU CARMEN SIMON ORSOLYA

SANDULESCU SILVIA SIMON SABINA DANA
SARAMAT MARIA LUMINITA SIPOS CRISTINA -DANIELA
SARARU RUSE SIPOS IBOLYA
SARCA GRIGA DIANA SIPOS MARCELA
SARDARESCU CARMEN SIRBU GABRIELA MONICA
SASU CAMELIA SIRBU-GUSE CREOLA-MARIA
SAVA LILIANA SUSANA SITARU GABRIELA
SAVA RODICA SLAVU NICOLETA
SAVA-NECULA DANA SMINCHISE FLORENTA
SAVIN IOANA SMOCOT MIHAELA
SAVULESCU ELENA MADALINA SOARE DANIELA
SCAFARIU ANGELA SOCACIU LAURA
SCARLAT ANCA MARIANA SOFRONEA CATALINA-DELIA
SCARLAT CARMEN SOLZARU RODICA
SCUTAR ANGELICA SOPONARU DANIELA
SCUTARIU ANISOARA SORECAU CATALINA
SECELEANU LACRAMIOARA SORESCU VASILICA
SEMBERA CLAUDIA -BLANCA SORLEI ELENA
SEMELBAUER LARISA-PAMELA SORTAN MARIUS
SEMEN NICOLETA SOS MIHAELA-SOFIA
SENDROIU MARIA-MADALINA SOSOI DUMITRU DANIEL
SERETAN IONELA ADRIANA SOTIRESCU DANIELA
SERGENTU DELIA SOVA SIMONA
SETU SANDA VLAD MARINELA
DRAGUNOI CAMELIA HIRUTA MARINA
SEUCAN SOFIA MONICA SOVARASTEANU DANA DIANA
SEUSAN ANTON CAMELIA SPALNACAN DIANA RODICA
SFETCU MARIA SPIRIDON IONELA-ANISOARA
SICOE IOANA MARIA SPITA CRISTINA
SIDOR SILVIA SPOREA SOFIA FLORINA
SIDOR SIMONA DAIANA SPRIDON FLORENTINA
SIIA ANA-ROXANA STAICU NADIA
SILAGHI ANCUTA STAIER IOANA-ELENA
SILAGHI CLAUDIA GEORGETA STAN CARMEN
SILAGHI DIANA STAN ILEANA
SILLO JULIANNA STAN LIDIA
SIMA FLORENTINA STAN MARICICA
SIMINESCU PETRONELA STANCEL EVA
SIMION ANDREEA-ELENA STANCILA GEORGETA GABRIELA
SIMION ELENA STANCIU MIHAELA
POPA ELENA-VALENTINA STANCIU ALINA-ELENA
SIMION GEORGIANA-ADINA STANCIU CAMELIA
SIMION LIDIA CAMELIA STANCIU GHEORGHINA
SIMION VIOLETA STANCIULESCU FLORENTINA CRISTINA
SIMIONESCU MARIA MIRABELA STANCIULESCU NEOFIT CATALIN
SIMIONESCU MIHAELA STANCU LAURENTIA
SIMON EMESE STANCU LIGIA LUMINITA
4

STANESCU MIHAELA SUCIU CLAUDIA ADELA

STANESCU RAMONA SUICA MARINELA
STANICA CARMEN SULEA ANA
STANICA LUIZA VERONICA SULINCEAN MANUEL
STARPARIU VALERIA SURDEANU VASILICA
STATE FLORENTINA - CLAUDIA SURDILA MARIA CRISTINA
STEFAN CATALINA SURDUC LUCIA
STEFAN GABRIELA - BEATRICE SURLEA ALINA
STEFAN IOANA SURPANU MARIANA
STEFAN MELANIA ANDREEA SUTA ANTONELA ALEXANDA
STEFAN NATALIA DANIELA SUTA DUMITRU
STEFAN ROMEO SZABO ANCA-IOANA
STEFANESCU CAROLINA SZABO ENIKO
STEFANIGA MARINELA SZEKELY MARIA DANIELA
STEFANUT MONICA SZEKELY MARTA
STEGARU ELENA SZILAGYI-TOMOIU MIHAELA
STEIER DANA ANGELA SZOCS ANNA
STEIGER CORINA SZOCS EVA-ZSUZSANNA
STELEA BIANA ELENA SZOCS ILDIKO
STEREA ELENA - CARMEN TABACARU ECATERINA
STOCHITA ELENA TABACARU GIGI
STOIAN AURELIA TABUSCA ZINICA
STOIAN TEODORA TACHE LAVINIA
STOICA MIRELA SUTA MARIA
STOICA ANTOANELA TACU MARIA MIRELA
STOICA CERASELA ELENA TAIFAS IOANA RALUCA
STOICA DANA - CATALINA TALOS CRINA
STOICA ELENA ROXANA TALOS FLOARE
STOICA FLORICA - ALEXANDRA TAMAS ANCUTA CORNELIA
STOICA MARIA TAMAS MIHAELA ADRIANA
STOICA MARICICA TAMAS PAULA LENUTA
STOICA VOICUTA VIOLETA TAMPU MARIANA
STOICHESCU MIHAELA ANISOARA TANASE CAMELIA
STOICHICESCU LORENA TANASE GABRIELA
STOICU IULIA ADRIANA TANASE MARIA ESTELA
STRATOMIR IONELA LOREDANA TANASE VICTORIA DANIELA
STREIANU ANISOARA TANASOIU ALICE
STRIMBEANU AURELIA TANASOIU MONICA VASILA
STROE CONSTANTA TANDRAU MARIA -TATIANA
STROE ILONA GABRIELA TANISLAV DORINA
STROE MARIA TARANU AUREL COSMIN
STROE MARIANA TARANU CONSTANTA
STROESCU RALUCA TARANU IOANA
STROIE MARIUS DANIEL TARCA CORNELIA
STROIE MIRELA MARIANA TARLEA LILIANA
STRUNGARU MARIA VALERIA TARR DELIA MONICA
STRUTA MADALINA DIANA TARTA GABRIELA
STUPU GABRIELA TATARASANU ELENA DIANA
SUBTIRE RAMONA TECARU DANA-IONELA
SUCITU MARGARETA TECSA ANDA
5

TEMATORU VIOLETA-MARIA TROHONEL MADALIN GHEORGHE LUCIAN

TEODORA CETI TUDOR ANDREEA COSMINA
TEODORESCU VIORICA TUDOR GEORGIAN BOGDAN
TEOFIL MARIA-MAGDALENA TUDORACHE LILIANA
TEPIS MARIOARA TUDORACHE MARIUS ADRIAN
TERMURE ALEXANDRINA TUDORI VASILICA
TERTIU DANIELA TUDORICA ANA MARIA
TERZEA TATIANA TUDOSA MIHAIELA
TEUTISAN TEODORA ROXANA TUDOSIE DIANA
TILIMBECI VIOLETA TUDUCE ANDREEA DANIELA
TIMOFTE CRISTINA TUGLEA PETRINA
TIMOFTE DANIELA TURBACEANU DANA SIMONA
TINEI LIGIA TURMACU MIHAELA ADRIANA
TIRA ALINA TUROCZI OLGA
TIRBAN MARIA LIDIA TUTA MARIUS DANIEL
TIRCA LAURA ELENA TUTUIANU ALINA
TIRCOLEA LUMINITA UDREA EMILIA
TIREA DANIELA ULEU ALINA MONICA
TIREA IONEL ULMAN IRINA ELENA
TIRIM RODICA UNGURASAN CORNELIA
TITIRE VIORICA UNGUREAN LOEDANA LUMINITA
TIULEA SONEA-VIOLETA UNGUREANU CALIN GHEORGHE
TOADER SIDONIA OANA UNGUREANU ELENA
TODOCA ANA UNGUREANU MIHAELA CORINA
TODORUT CLAUDIA MIHAELA OBEADA SANDA
TOFAN MIOARA UNGUREANU MONICA
TOFAN VICTOR UNGUREANU OANA
TOKES EMANUELA URECHE IRINA
TOLOARGA MIHAELA URECHE LUCRETIA
TOMA ANCA GABRIELA URECHE MARIA
TOMA COJOCARU MADALINA URIESU EUGENIA MIHAELA
TOMA ELVIRA URITU TANIUSA
TOMESCU RAMONA MARIETA URSATANU CLAUDIA MARIA
TOMESCU ILEANA URUCU FELICIA DANIELA
TOMESCU IOANA UTIU CARMEN MARIA
TOMICI MIHAELA CORINA UTU ALINA
TOMSA MARIA VIOLETA VADUVA ANA GEORGIANA
TOMUS ADRIANA VAJDA JOZSEF-ATTILA
TONCU MARICELA-CERASELA VANC RODICA ADINA
TOTA FELICIA VANCEA ALINA
TOTH ALINA VANEATA LUXITA GABRIELA
TOTH BIANCA FIRUTA VARCUS MIHAELA
TRANCA MARIA-CRISTINA VARGA ANA-MARIA
TRANDAFIR ELENA CLAUDIA VARTOLOMEI MARIA
TRANDAFIR SILVIA-GEORGIANA VASILACHE MIHAELA
TRETU MARIA ELEONORA VASILE ELENA-RALUCA
TRITOIU CLEOPATRA VASILE MARIA CRISTINA
TRITOIU MARTHA ALESSANDRA VASILE MARIANA
TROFIN DANIELA VASILE NELUTA
DUMITRU BLAGA CLAUDIA LUCIANA VASILE RALUCA LILIANA
6

VASILE VASILICA- MADALINA ZOICAN LILIANA ELENA

VASILICA GOMBOS ZOIKAS ANDRADA
VASILIEV ANCA-RALUCA ZORILA COCULEANA
VASS IMOLA DORIS ZOTA ANDREEA GEORGIANA
VELEA IULIANA ZSIDO JUDIT
VELICA COSTINA RADUTIU CRINA MARIA
VENETICU FLORENTINA GHENȚ IOANA FLORINA
VENTER DORINA-VIORICA DUMITRU LIDIA SIMONA
VERDES MARIA MARIA DRAGHICI
VERDES MARIA-IONELA FURTUNA GABRIELA
VERDES RALUCA DIDA OPRISAN MADALINA
VERES CRINA MITU LENUTA
VESA MARINELA BECIU RODICA
VIERU ELENA GEORGETA
VIERU MARIA
VILCEANU ECATERINA
VINAU ALINA IOANA
VIRGOLICI ANDRA
VITOREANU DANIELA VIOLETA
VLAD CODRUTA
VLAD CRISTIAN
VLAD MARIA
VLADU MIHAELA
VLADUTESCU GEORGETA
VLASA DELIA NICOLETA
VLASCEANU ANA MARIA
VLASCEANU DANIEL
VLASCIANU NICOLETA
VOCHITU CARMEN
VOICILA DANIELA
VOICU CATALINA-RALUCA
VOICU DANIELA
VOICU STELUTA
VOICU VOICUTA
VOINA OANA SI COCA ELENA
VOINEA CARMEN-DANIELA
VOINEA LUCIANA
VOINEAG MARIANA
VRINCEANU NICOLETA
VUC ADELA-LAVINIA
VUC MIHAI
VULPE VERONICA
WEISS PAULA ELENA
ZAHARIE LIVIA
ZAMFIR NICOLETA-MIHAELA
ZAMFIRA ADRIANA
ZANET RODICA
ZATU MARIA
ZAVOIANU ELENA-ROXANA
ZLATE-LICARETI VALENTINA-MARIA
7
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ȘI IMPLICAREA

ȘCOARILOR MICI ÎN CADRUL ACESTORA
PROF. ÎNV. PRIMAR RĂBOJ MARIA-GABRIELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „SFINȚII VOIEVOZI”, BRAGADIRU,
JUDEȚUL TELEORMAN
„Educația nu e cât de mult ai memorat, sau cât știi. E capacitatea de a face diferența între ce știi și ce
nu știi” (Anatole France)
Copilul, un mic univers în plină dezvoltare este asemenea unui diamant neșlefuit, a unei pietre
prețioase ce abia a fost descoperită. Acesteia i se acordă o atenție deosebită și o grijă aparte pentru a
scoate la lumină frumusețea și adevărata valoare. Asemenea ilustrării de mai devreme este și copilul,
micul școlar, principalul beneficiar al educației sub diversele ei forme: educație formală, nonformală, etc.
Școlarul mic, prin acordarea unei atenții deosebite, prin implicarea acestora la o multitudine de activități
interactive, atractive, antrenante și captivante pentru aceștia și prin propriul exemplu poate deveni o piatră
prețioasă rară.
În cadrul procesului instructiv-educativ este necesar faptul de a alege tipul de activități potrivite
necesităților școlarilor mici. Dintre aceste activități putem enumera activitățile sub formă de joc, de
scenete, de concursuri și de parteneriate. De asemenea, putem implica școlarii mici și în cadrul unor
activătăți extracurriculare (vizite, cercuri de lectură, excursii, serbări, concursuri, drumeții, vizionări, ș.a)
ce au menirea de a le stimula interesul școlarilor mici și de a le stârni interesul spre un anumit domeniu
sau spre o anumită școală).
În școala în care sunt cadru didactic, cu ocazia aniversării ZILEI CULTURII și a 170 de ani de la
nașterea marelui poet Mihai Eminescu, elevii au învățat despre obiceiurile culturale ale anumitor regiuni
ale lumii, au avut parte de vizionări despre viața marelui poet, au recitat poezii și au pus în scenă opere
ale marelui autor.
8
De asemenea, elevii clasei pregătitoare, clasa Ștrumfilor au realizat desene ce au reprezentat scene
din poezia „Somnoroase păsărele”.
Rolul acestor activități extracurriculare este de a facilita desfăsurarea procesului instructiv-educativ,

de a ușura „munca” elevilor, aceștia reușind să învețe, să acumuleze noi cunoștințe, să li se formeze noi
deprinderi, capacități fără un efort însemnat din partea micilor școlari.
În concluzie, activitările extracurriculare au un rol important în facilitarea educației școlarilor mici
și nu numai, în îmbogățirea experiențelor de viață ale acestora (ca în cazul elevilor Școlii Gimnaziale
„Sfinții Voievozi”, Bragadiru, județul Teleorman cu ocazia Zilei Culturii), iar alegerea cu grijă a
activităților potrivite este una dintre preocupările primordiale ale actului educativ, deoarece „școala
trebuie adaptată la copii și nu copiii adaptați școlilor” (Alexander Sutherland).
Bibliografie:
1. https://www.citate-alese.ro/autori/alexander-sutherland-03.htm;
2. https://cuvintecelebre.ro/subiecte/educatie
9
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII
Prof. Răceanu Danubia-Ileana, Liceul Tehnologic Bâlteni, judeţul Gorj

Proiectul educativ constă într-un set de activităţi planificate, controlate care urmăresc realizarea
unui scop bine definit, într-un cadru bine stabilit şi într-o perioadă de timp bine determinată.
Copiii pot fi stimulaţi şi îşi pot îmbogăţi imaginaţia creatoare şi sfera cunoştinţelor, prin vizionarea
de piese de teatru, filme educative, participând la ateliere de creaţie, prin dramatizarea unor opere literare
cu diferite ocazii sau prin implicarea în desfăşurarea şezătorilor literare.
Activităţile realizate prin proiecte dau posibilitatea elevului să se manifeste, să se bucure, să
acumuleze cunoştinţe, să fie creativi, să-şi pună în valoare talentul şi să-l aducă la cunoştinţă celor din jur.
Tematica diversificată a proiectelor este un mijloc de a antrena cât mai mulţi copii într-o activitate
plăcută prin diferite forme de organizare care vizează obiectivele unei dimensiuni ale educaţiei.
Actul educaţional are o eficienţă sporită dacă este implicată şi familia, cu condiţia de a se stabili un
cod unitar de cerinţe. În urma colaborărilor constante cu parinţii, aceştia au posibilitatea de a-şi cunoaşte
mai bine copiii şi modul acestora de manifestare în cadrul grupului, îşi însuşesc procedee educative
adecvate pe care le pot aplica în educaţia copilului.
Pe 15 ianuarie, la Şcoala Gimnazială Nr.1 Peşteana-Jiu, structură a Liceului Tehnologic Bâlteni, am
susţinut un proiect educaţional închinat „ Luceafărului poeziei româneşti”, prilej pentru elevi de a recita
din creaţiile marelui poet, de a prezenta creaţiile proprii şi de a realiza o expoziţie de desene inspirate de
scrierile eminesciene.
Scopul proiectului a fost organizarea de acţiuni , în vederea sărbătoririi naşterii marelui poet şi a
cunoaşterii literaturii eminsciene prin realizarea unor legături amicale între elevii claselor primare şi elevii
claselor gimnaziale folosind diverse metode de comunicare, pentru un constructiv schimb cultural şi
omagial.
Obiective:
 Participarea la manifestări comemorative organizate ;
 Abordarea integrată a operei marelui poet în conducerea activităţii copilului spre
investigare, documentare, cercetare şi aplicare practică;
 Familiarizarea copiilor cu o concepţie unitară asupra literaturii eminesciene şi
exersarea puterii de analiză şi sinteză;
 Acordarea şansei elevilor de a se implica în proiect, de a-şi promova cunoştinţele şi
înclinaţiile pentru literatură, pentru a deveni ,,cel mai bun povestitor, recitator’’;
 Antrenarea copiilor în activităţi de grup educaţional ;
 Dărâmarea barierelor dintre clasă/grupă.
 Realizarea unor lucrări artistico-plastice inspirate din poezia lui Eminescu;
 Perceperea unor evenimente în raport cu propriile activităţi;
 Dezvoltarea învăţării prin cooperare şi însuşirea de responsabilităţi şi sarcini specifice;
 Extinderea activităţii şcolare în zone din afara şcolii;
 Implicarea părinţilor şi a altor factori educaţionali în formarea şi dezvoltarea
interesului pentru acest eveniment de importanţă locală şi realizarea unor sarcini de lucru din
cadrul proiectului.
10
Promovarea imaginii școlii – o necesitate a zilelor noastre
Prof. înv. primar RADA DANIEL

Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi atât prin resursele umane de care dispune cât
şi prin spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală responsabilă este garantul dezvoltării permanente a
comunităţii. Însă este imperios necesar ca școala să fie pregătită a răspunde cerințelor complexe ale
societății contemporane. Cerințele beneficiarilor procesului de educație fac ca unitatea de învățământ să
fie un mediu într-o continuă schimbare. Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în
comunitate se realizează prin rezultatele educaționale pozitive ale elevilor școlii respective.
Fiecare cadru didactic al școlii contribuie la crearea imaginii acesteia. O bună pregătire profesională
secondată de interesul pentru o educație individualizată, adaptată la particularitățile elevului, constituie
,,magnetul” cu care unitatea școlară își atrage elevii. Profesorii trebuie să adopte o atitudine inovativă și
deschisă în modul de realizare al activităţii şi în relaţiile cu elevii. Se va asigura astfel o atmosferă
relaxantă care va permite stimularea creativă a elevilor.
Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional se face prin diversificarea şi flexibilizarea
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educațional. Cadrele
didactice vor ține mereu legătura cu părinții elevilor, deoarece relațiile de colaborare dintre profesori și
părinți întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul instituțional.
Conducerea școlii trebuie să se preocupe de elaborarea și actualizarea unui plan de marketing care
să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea academică, socială, emoțională, estetică și fizică a
elevilor. Imaginea instituțională este importantă și se completează cu rezultate cuantificabile, ca de
exemplu: număr de absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de învățământ.
Promovarea imaginii școlii se poate face prin pagini web ale școlii sau prin revista școlii, unde pot fi
transmise în mod regulat vești pozitive despre școală către toți agenții instituționali (sponsori, autorități,
părinți, elevi). În acest mod școala se menține în atenția generală a comunității. Vor fi evidențiate
rezultatele școlare deosebite ale elevilor la concursuri sau olimpiade, proiectele și parteneriatele
educaționale la nivel local, județean și național în care școala este implicată, activitățile extracurriculare
care dau o alternativă sănătoasă, practică și creativă pentru ocuparea timpului liber al elevilor (excursii,
vizite la muzeu, ateliere de creație). Pe pagina de facebook a școlii noastre sunt mereu prezentate secvențe
ale activităților în care sunt implicați elevii: ,,Săptămâna fructelor și legumelor donate”, ,,Daruri pentru
alți copii”, ,,STOP risipei de alimente”, ,,5 octombrie- Ziua Educației, ,,26 septembrie – Ziua europeană a
limbilor”, ,,Albumul cu trecut”, ,, Let’s do it, România!”.
Imaginea școlii este promovată prin educație de calitate, individualizarea învățării, acces la ofertele
educaționale, combaterea discriminării, reducerea violenței și participarea la activități extrașcolare.
11
Importanța colaborării școală-familie
Rada Oana
Școala Gimnazială Iancu Văcărescu, Văcărești, Dâmbovița
Colaborarea între toți factorii educaționali, în primul rând între școală și familie, este stringentă.
Școala nu-și poate realiza pe deplin sarcinile, mai ales cu elevii care rămân în urmă la învățătură, dacă nu
cunoaște condițiile familiale de muncă și de viață ale copiilor. Apoi o serie de aspecte ale
comportamentului elevilor, absențe, disciplină, mod de reușită la învățătură, nu se pot cunoaște și rezolva
în modul cel mai eficient fără contactul cu familia. Părinții nu pot cunoaște pe deplin psihologia copilului
lor dacă nu află și modul lui de comportare în condițiile școlare. Activitatea de acasă este o continuare a
activității pedagogice de la școală și invers. Întregul proces de educație și mai ales de instrucție se
realizează atât la școală, cât și acasă.
Școala colaborează cu familia în domeniul învățării elevului, în domeniul comportamentului, în

domeniul dezvoltării lui fizice și intelectuale, morale și estetice, în domeniul deprinderilor și priceperilor
de muncă, igienico-sanitare, în domeniul activităților libere, angajării copilului în diferite domenii de
activitate în afară de clasă și școală. La ședințele cu părinții vorbim pe larg despre modul în care aceștia
își pot ajuta copiii la învățarea lecțiilor, dar mai ales în controlul temelor de acasă. Totodată părinții
trebuie să cunoască dacă copilul lor are o comportare corectă față de dascăli și de colegii de clasă, dacă
purtarea lui pe stradă și în alte locuri este una corespunzătoare.
Rolul familiei în educația copilului nu se termină la vârsta școlarizării. Școala și dascălul nu pot
suplini cu totul lipsa de preocupare a unui părinte. Efortul educativ își găsește eficiența dorită atunci când
între cei doi factori, școală și familie, există o conlucrare în interesul comun al educării copilului.
Se constată că unele familii manifestă totală încredere în rolul pe care școala îl are asupra dezvoltării
copilului, pe când altele sunt dezinteresate.
Parteneriatele dintre școală și familii pot: a. ajuta profesorii în munca lor; b. perfecționa abilitățile
școlare ale elevilor; c. îmbunătăți programele de studiu și climatul școlar; d. îmbunătăți abilitățile
educaționale ale părinților; e. dezvolta abilitățile de lideri ale părinților; f. conecta familiile cu membrii
școlii. În ceea ce privește relația școală-familie, se impun deschideri oferite părinților privind aspectele
școlare, psihopedagogice, pe lângă aspectele medicale, juridice etc.
Un studiu realizat în ceea ce privește necesitatea colaborării școală-familie enumeră patru motive
pentru care școala și familia se străduiesc să stabilească legături între ele: 1. părinții sunt juridic
responsabili de educația copiilor lor; 2. învățământul nu este decât o parte din educația copilului; o bună
parte a educației se petrece în afara școlii; 3. cercetările pun în evidență influența atitudinii parentale
asupra rezultatelor școlare ale elevilor, în special asupra motivațiilor învățării, precum și faptul că unele
comportamente ale părinților pot fi favorizate datorită dialogului cu școala; 4. grupurile sociale implicate
în instituția școlară (în special părinții și profesorii) au dreptul să influențeze gestiunea școlară.
Colaborarea cu familia trebuie să se concretizeze într-un program comun de activități ale școlii cu
aceasta (lectorate cu părinții, ședințe, consultații, vizite la domiciliul elevului, serbări școlare). Părinții
trebuie să vadă în noi un prieten, un colaborator, un om adevărat, care-i poate ajuta prin atitudinea
nepărtinitoare pe care trebuie să o afișeze. Așadar, e o sarcină a școlii să identifice situațiile-problemă din
familiile copiilor, să dirijeze pe cât este posibil strategiile educative în favoarea elevului și să
conștientizeze că relația de colaborare școală-familie este determinantă în educarea copiilor. Educația în
familie devine astfel un proces de pregătire pentru viață, prin întâmpinarea și rezolvarea problemelor de
viață. În școala noastră ne bazăm pe sprijinul părinților și desfășuram o serie de activități în parteneriat cu
aceștia: una dintre aceste activități este organizarea serbărilor școlare. Cu această ocazie părinții și elevii
lucrează împreună, se sfătuiesc și se ajută reciproc. Astfel părinții au posibilitatea să vadă cum copiii lor
relaționează cu dascălii, dar și cu ceilalți colegi și înțeleg importanța colaborării cu școala.
12
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE
Activitate extrașcolară
in parteneriat cu părinții și biblioteca
LICEUL TEORETIC,,GH.VASILICHI,,CETATE
GRĂDINIȚA DE COPII NR.2
Ed. RADA OLIVIA MARINELA
ATELIERUL LUI MOȘ CRĂCIUN
30 noiembrie 2019
Coordonatori:Prof.Rada Olivia Marinela

Tema zilei: ,,Podoabe pentru bradul de Crăciun ”
Mijloc de realizare: activitate extrașcolară
Tipul activităţii: verficare şi sistematizare de cunoştinţe
Forma : frontal, individual, pe grupuri mici
Durata: o zi
Scopul activităţii: consolidarea legăturii grădiniță-familie prin implicarea părinților in activitățile
extrașcolare ale copiilor
13
Desfăşurarea activităţii
Intr-o zi de mare sărbătoare creștină,Sf.Andrei,întâiul propovăduitor al Creștinismului prin aceste

locuri, ne-am dat intâlnire,părinți,bunici,copii,invățători,educatoare,bibliotecar etc. in biblioteca comunei
pentru a da o mână de ajutor lui Moș Crăciun.Este o ocazie minunată de interacțiune preșcolari-
elevi,consolidând legătura școală-familie.
Spiriduși de toate vârstele vom asculta colide si vom confecționa impreună podoabe alese pentru
bradul de Crăciun.Timp de două ore,vom incerca să consolidăm legătura grădiniței cu familiile
copiilor,cu școala dar,si legătura părinților cu copiii.
Lăsând deoparte grijile,vom pătrunde in atmosfera Sărbătorilor de iarnă.
14
,,PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII”

prin derularea de parteneriate
Prof.inv preșc. Radin Luminița

Grădinița PN Cerneteaz,jud,Timis
Parteneriatul şcoală – familie – comunitate (SFC) este abordat ca o relaţie prin intermediul căreia
personalul şcolii implică familia şi alţi membri ai comunităţii în vederea susţinerii copiilor pentru a avea
succes şcolar. Acesta presupune colaborarea între personalul şcolii şi familii, membrii comunităţii,
organizaţii, spre exemplu: companii, biserică, biblioteci, servicii sociale, etc. pentru a implementa
programe şi activităţi în beneficiul elevilor.
Parteneriatul educaţional este un concept care devine tot mai prezent în relaţiile de colaborare ce se
stabilesc între unităţile de învăţământ şi diferitele segmente ale societăţii. Necesitatea şi importanţa
parteneriatelor rezidă în două aspecte:
nevoia deschiderii grădiniţei către comunitate și sensibilizarea comunităţii la nevoile grădiniţei.
Educaţia timpurie reprezintă totalitatea experienţelor individuale şi sociale existente sau organizate,
de care beneficiază copilul în primii ani de viaţă. Ele au rolul de a proteja, creşte şi dezvolta fiinţa umană
prin înzestrarea cu capacităţi şi achiziţii fizice, psihice, culturale specifice care să-i ofere identitate şi
demnitate proprie. Educaţia timpurie asigură fundamentele dezvoltării fizice şi psihice sănătoase şi ale
dezvoltării sociale. Ceea ce învaţă copiii în primii ani de viaţă reprezintă mai mult de jumătate decât vor
învăţa tot restul vieţii.
Modalitatea eficientă şi viabilă prin care comunitatea poate să răspundă solicitărilor din sistemul
educaţional este practicarea în parteneriat a proiectelor, acest lucru rămânând un instrument valoros al
grădiniţei în general şi un mare câştig pentru educaţia copiilor în special, pornind de la ideea că
preşcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obişnuită a grădiniţei pentru a intra în relaţie cu
semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane, creşte şi se dezvoltă într-un mediu comunitar
variat.
Educatoarea este cea care trebuie să iniţieze, să conceapă, să structureze pertinent şi corect
parteneriatul educaţional, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părţile implicate.
ETAPELE PROIECTULUI DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
I.Întocmirea protocolului între parteneri-cuprinde angajamentul părţilor, obligaţii comune,

obligaţii individuale, semnarea protocolului între părţi.
II.Structura proiectului
1.Organizarea documentaţiei:titlul proiectului, tema, partenerii, colaboratori permanenţi şi

ocazionali, grup ţintă, iniţiatorul proiectului, beneficiari direcţi şi indirecţi, analiza de nevoi, argument,
mijloace de realizare, metode, tehnici, principii de lucru, scop şi obiective, echipa de realizare, repere
temporale, locaţia, resursele proiectului, rezultate aşteptate-previziunea impactului asupra persoanelor,
organizaţiei, comunităţii şi eventualele produse finale.
2.Organizarea desfăşurării proiectului
▪ Echipa proiectului
▪ Alcătuirea programului de activităţi,în concordanţă cu obiectivele stabilite(teme,conţinuturi,
responsabilităţi, loc, dată)
▪ Identificarea resurselor ce pot fi puse la dispoziţia proiectului care trebuie să fie în concordanţă cu
obiectivele şi cu programul de activităţi(umane, materiale, financiare, resurse de informaţie)
15
3.Implementarea proiectului- derularea propriu-zisă a activităţilor, conform calendarului.
4.Monitorizarea şi evaluarea proiectului-se vor concepe de comun acord şi se vor pune în practică
modalităţi de monitorizare, evaluare şi autoevaluarea proiectului:la început, pe parcurs, la final.
5.Diseminarea rezultatelor-experienţa pozitivă şi rezultatele proiectului se vor face cunoscute,

utilizând o diversitate de mijloace de comunicare.
6.Finalizarea proiectului-moment mai special în care se va sărbători reuşita şi se vor analiza alte
nevoi care să conducă la un nou proiect.
Bibliografie:
Culea , Laurenţia. - Curriculum pentru educarea timpurie – o provocare ? , Editura Diana, 2009
Vlăsceanu ,Gheorghe coord., Neculau , Adrian - Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom ,2002
Webografie :
www.didactic.ro – Educaţia timpurie

www.edu.ro - Strategie privind educaţia timpurie
16
Promovarea imaginii scolii
RADOI MIHAELA ROXANA
Imaginea scolii/gradinitei reprezinta un factor esential prin care "clientul" alege pentru copilul sau.
Stim cu totii ca educatia este obligatorie, iar fiecare individ are dreptul la educatie. Din fericire institutiile
de invatamant nu pot forta alegerea parintilor, ei avand libertate deplina in alegere.
Consider ca toate cadrele didactice trebuie sa fie deschise spre nou, pregatite sa intervina in
dezvoltarea continua a scolii. Promovarea imaginii institutiei, personalizarea ofertei educationale trebuie
realizata in functie de nevoile si interesele educabililor. Rezultatele educationale pozitive ale elevilor se
realizeaza prin implicarea pozitiva a cadrului didactic. Motivarea elevilor se realizeaza printr-o educatie
individualizata, adaptata la nevoile specifice fiecarui copil, la particularitatile lor de varsta, dar si folosirea
unor mijloace si strategii de predare atractive. Toate acestea vor contribui la crearea unei imabini pozitive
asupra scolii/gradinitei.
De asemenea promovarea institutiei educationale se realizeaza prin elaborarea mai multor activitati
extrascolare. Aceste activitati reprezinta o componenta educationala de mare insemnatate, prin care cadrul
didactic asigura o atmosfera de invatare relaxanta care va duce la dezvoltarea multilaterala a copilului.
Copiii traiesc intr-o lume dominata de mass-media, unde influentele negative ale ecranelor duce la
transformarea elevilor in persoane incapabile de a-si controla comportamentul si emotiile. Astfel,
petrecerea timpului liber intr-un mod cat mai creativ prin prisma activitatilor extracurriculare, contribue la
o imagine pozitiva, atat la nivel local, cat si judetean sau national.
O buna imagine a scolii mai rezulta prin contactul permanent pe care cadrele didactice il mentin cu
parintii, tinandu-i la curent cu tot ce se intampla in scoala. Crearea unui mediu sigur, mediu placut, usor
relaxant, unde copii vin cu placere si se integreaza cu usurinta, creaza o imagine pozitiva a scolii.
In concluzie, o imagine pozitiva a scolii poate fi promovata prin accentuarea educatiei asupra
nevoilor educabililor, mai exact prin individualizarea invatarii,prin educatie de calitate, prin participarea
la activitati extrascolare si prin promovarea unui comportament moral pozitiv, pentru ca "Scoala trebuie
sa urmareasca tot timpul ca tanarul sa paraseasca bancile ei, nu ca specialist, ci ca o personalitate
armonioasa". (Albert Einstein)
Bibliografie:
Albu, G. (2009), Educatia, Profesorul si vremurile, Editura Paralela
Vrasmas, E. (2008), Interventia socioeducationala ca sprijin pentru parinti, Editura Aramis,
Bucuresti.
17
CALITATEA EDUCAȚIONALĂ, CONDIȚIE A PRESTIGIULUI ȘCOLII!
Prof. Ileana Simona RADOSLAVESCU

Colegiul Național ”Traian Doda” Caransebeș
Când ne referim la prestigiul Colegiului Național ”Traian Doda” din Caransebeș în mod sigur
vorbim de valorile profesionale formate de-a lungul timpului în aceasta şcoală, în capacitatea şi
competenţele corpului profesoral de aici de a obţine rezultate la standarde ridicate, în progresul elevilor.
Unul dintre motivele care îmi susţin această certitudine este numărul elevilor si dorinta lor de a studia la
această şcoală. Am avut prilejul să-i aud pe părinţii elevilor vorbind frumos despre instituţia şcolară unde
copii lor învaţă lucruri interesante de la cadre didactice bine intenţionate şi dăruite profesiunii alese.
A fi profesor înseamnă să faci ceva care nu este la îndemâna oricui, o misiune ce ţine de arta de
a-i învăţa pe alţii ceea ce ştii tu mai bine şi a-i educa pentru ca ei să fie de folos viitorului, pentru ei şi
pentru comunitate.
Dar, din păcate există și acest ”dar” prin care asistăm zilnic la o degradare a statutului profesorului
și la remarci privind slaba calitate a educației. Însă o instituție școlară se bucură de prestigiu și
funcționează bine atunci când fiecare membru (elev, părinte sau profesor) își îndeplinește cel puțin bine
sarcinile care îi revin – iar asta se întâmplă în comunități care au de asemenea o cultură a calității.
Ce este calitatea în educație și prin ce se reflectă? Cine o stabilește și cum este recunoscută? De
ce e nevoie de ea și ce se întâmplă dacă o neglijăm? Sunt întrebări frecvente ce vin dinspre și spre toți
actorii educației. Cu puțin timp în urmă cei care puneau aceste întrebări erau mai mult profesorii,
metodiștii și inspectorii. Acum însă, ajungând în situația de a-i recunoaște părintelui nu numai calitatea de
partener educațional, ci și de evaluator cu un ochi extrem de critic, ne punem tot mai des întrebări care să
ne clarifice aceste concepte și situații.
Din păcate ”calitatea educației” nu este ceva de sine stătător, cu atât mai puțin ceva universal
valabil, acesta fiind dat de mai multe componente: valorile care sunt promovate în cadrul școlii, factorii
contextuali, strategiile educaționale, gradul de atingere a obiectivelor școlii, implicarea factorilor interni și
externi, gradul de satisfacție a actorilor educației. De aceea, s-a încercat conturarea unor standarde de
calitate atât la nivel național cât și european, principii și recomandări.
Ce nsunt standardele de referință(calitate)? Conform legii, reprezintă descrierea cerinţelor care

definesc un nivel optimal de realizare a unei activităţi de către o organizaţie furnizoare de educaţie, pe
baza bunelor practici existente la nivel naţional, european sau mondial. Standardele de referinţă se aplică
domeniilor prevăzute de art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea
calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare. Pentru
fiecare domeniu sunt definite subdomenii, pentru fiecare subdomeniu sunt formulaţi indicatori, iar la
fiecare indicator sunt definiţi descriptori. Descriptorii sunt enunţuri care stabilesc, pentru fiecare indicator
în parte cerinţele efective pentru ca serviciile educaţionale oferite de către organizaţia furnizoare de
educaţie să fie considerate ca optime. În acest hățiș legislative si o sumedenie de termeni de la strategii,
standarde, descriptori tu ca dascăl implicat în procesul educațional de multe ori pierzi din vedere de fapt
scopul fundamental al profesorului- formarea elevului.
Constatăm rapidele modificări în orizonturile de așteptare a elevilor, a părinților în corelarea direct

cu evoluția societății percepută mai ales de noi toți la nivel local iar aceste idealuri mari nasc mari
dezamăgiri, de aceea e recomandat să nu ne propunem prea mult deodată. Trebuie făcuți pași mici, să
încurajăm micile progrese care se văd la elevi și, pe cât posibil, să evităm să le scoatem în evidență părțile
rele. Să personalizăm cât mai mult posibil mesajul adresat elevilor care trebuie asigurați de încrederea
noastră și ei vor căpăta curaj, fără să se teamă că greșesc.
18
Cred în valorile profesionale formate şi afirmate de-a lungul timpului în aceasta școala și sunt
convinsă că doar abordând cu implicare, finalitatea educațională pentru elevii de la Colegiul Național
”Traian Doda”, circumscriu modelului de personalitate individualizat.
Această finalitate se diferențează și se integrează în mod unitar în funcție de cerințele sociale prin
descifrarea mecanismului psihologic al învățării umane.
Bibliografie:
1. Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare
2. Legea asigurării calităţii educaţiei, nr.87/2006, republicată cu modificările şi completările
ulterioare,
3. Remus CHINĂ - Aspecte privind calitatea în educație – factori cheie, procese, management
4. Cătuneanu, V.(2003). Ameliorarea calităţii. Fundaţia Română pentru Promovarea Calităţii,
Bucureşti.
5. IŞE – Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei – http://www.ise.ro/
6. Remus CHINĂ – Managementul calității în învățământul preuniversitar, București.
19
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII NOASTRE
Prof. Radu Adriana

Târgoviște, Dâmbovița
Așa cum un grădinar își îngrijește grădina pentru a fi cea mai frumoasă, așa și profesorii alături de
elevii lor trebuie să contribuie la promovarea imaginii școlii pe care o reprezintă. Pornind de la această
metaforă, articolul de față inventariază principalele metode prin care am contribuit de-a lungul timpului
la promovarea instituției de care aparțin. Atât cadrele didactice, elevii, dar și autoritățile trebuie să creeze
un mediu propice învățării.
Formarea imaginii unei școli se poate realiza plecând de la o politică anume, o deviză proprie care
îmbină armonios stilul managerial, dar și calitatea personalului didactic, precum și atractivitatea
activităților desfășurare de-a lungul anilor. Această imagine se promovează atât în interior, cât și în
exterior, iar în era tehnologiei este mult mai ușor de diseminat materiale care să promoveze o instituție.
Consider că, este foarte important ca cei din exterior să vadă ceea ce se întâmplă într-o școală, iar acest
aspect, nu numai că atrage elevi buni, dar și pentru a ne face cunoscută cu adevărat activitatea și munca
de zi cu zi.
Dintre cele mai cunoscute acțiuni realizate de mine în colaborare cu ceilalți colegi pentru a ne
promova școala amintim:
- Realizarea unei reviste a școlii în care se regăsesc atât articole de specialitate ale
profesorilor, cât și ale elevilor
- Participarea la acțiuni ale comunității locale: strangeri de gunoaie, activități de

voluntariat, etc.
- Participarea la concursuri școlare, olimpiade, etc.
- Organizare de activități extrașcolare atractive pentru elevi;
- Popularizarea pe rețelele de socializare a paginii școlii unde sunt incluse fotografii

de la cele mai importante eventimente, precum și informații importante
- Crearea unui site al școlii.
- Realizarea de activități în colaborare cu părinții, dar și parteneriate cu diverse

instituții, colaborare cu presa locală.
O școală performantă și promovată, atrage elevi buni și impune un standard la care trebuie să
se ridice toți cei implicați în procesul educațional, ceea ce, pe termen lung, se numește
performanță.
20
DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A ELEVILOR PRIN PARTICIPAREA

LA ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE
Prof. ing. Radu Alina Simona – Liceul Tehnologic „Căpitan Nicolae Pleşoianu”
Dezideratele educaţiei nonformale sunt în stransă legătură cu realizarea următoarelor finalităţi:
• să largească și să completeze orizontul de cultură, îmbogățind cunoșțintele din anumite domenii,
• să creeze condiţii pentru “desăvârşirea profesională sau iniţierea într-o nouă activitate”,
• să sprijine alfabetizarea grupurilor sociale defavorizate,
• să contribuie la recreerea şi la destinderea participanţilor precum şi la petrecerea organizată a
timpului liber,
• să asigure cadrul de exersare şi de cultivare a diferitelor inclinaţii, aptitudini şi capacităţi, de
manifestare a talentelor.
În contextul unei societăţi care se schimbă, operând modificări de formă şi de fond la nivelul tuturor
subsistemelor sale, învăţământul românesc trebuie să îşi asume o nouă perspectiva asupra funcţionarii şi
evoluţiei sale. În cadrul acestei perspective inedite, parteneriatul educaţional trebuie să devină o prioritate
a strategiilor orientate către dezvoltarea educaţiei româneşti.
Răspunzând cerinţelor sociale şi şcoala noastră şi-a orientat întregul ei demers asupra elevilor, care
trebuie să devină centrul de interes al parteneriatului practicat în domeniul educaţiei şcolare.
Formarea profesională reprezintă un ansamblu de metode şi tehnici prin care se asigură pregătirea
necesară dobândirii competenţelor profesionale minime pentru obţinerea unui loc de muncă sau
dezvoltării de noi competenţe.
Sistemul de educație se bazează în primul rând pe dezvoltarea în rândul tinerilor a anumitor
competențe. Unele din ele sunt căutate pe piața muncii, altele din păcate nu au nici o aplicabilitate
practică nici pe piața muncii și nici în viața noatră cotidiană.
Se pune întrebarea dacă în școala românescă de astăzi se mai învață prin activităţi plăcute şi
motivante, ceea ce pedagogia modernă numește educația non-formală. Esența acestui demers didactic
sunt abilităţile câştigate în condiţiile unei libertăţi de exprimare maxime, în afara sistemului şcolar, prin
care se formează o punte între cunoştinţele predate de profesori şi punerea lor în practică. Avantajele
acestui tip modern de instruire?! Fără stresul notelor din catalog, fără disciplină rigidă, fără teme
obligatorii. Ce stimulează în rândul elevilor?! Gândire critică, implicare în forme necondiționate de „CE”
şi „CUM” să predai şi să înveţi, responsabilitate,cooperare.
Educaţia non-formală se bazează pe activităţi diverse şi atractive pe teme variate şi flexibile,
învăţarea prin practică constituind principalul element. Un alt rol al acesteia este de a evidenţia calităţile
individuale ale participanţilor şi de a-i încuraja să înveţe de la egal la egal unii de la alţii. Pentru ca
educaţia non-formală să-şi atingă scopul este necesar ca aceasta să îndeplinească anumite criterii din
punct de vedere calitativ precum: diversitatea metodelor folosite, implicarea în mod egal şi activ a tuturor
participanţilor, existenţa unei logistici care să permită desfăşurarea de multiple activităţi, principalul
obiectiv să fie găsirea de soluţii iar persoanele însărcinate cu formarea participanţilor să fie calificate în
domeniul respectiv.
Lucrarea prezintă ca exemplu de bună practică realizarea unor excursii la punctele de lucru al unor
agenți economici din județ, cu elevi din clasele având calificarea în domeniul mecanic și cu elevi din
clasele având calificarea în domeniul –construcții,instalații și lucrări publice.
În acest caz chiar dacă profesorul conduce întregul demers didactic, elevii se pot manifesta spontan
și liber. Adultul nu își impune punctul de vedere, cel mult sugerează, cooperează și îi sprijină să devină
buni organizatori ai propriei activități. În prim-plan se află educabilul, în plan secund rămânând cadrul
didactic, tocmai pentru ca elevul să își poată valorifica abilitățile organizatorice, de cooperare, de
colaborare, de asumare a responsabilității. Paleta de strategii didactice variate oferă elevului șansa de a
acumula experiențe de viață prin contactul nemijlocit cu oamenii, cu fenomenele de cultură materială și
spirituală. Educatul devine resursă, producător, lider de opinie, cu alte cuvinte, participant activ la propria
învățare.
S-a demarat cu o grupă de elevii din domeniul de calificare mecanic , în săptămâna „Să fii mai bun,
să ştii mai multe” o excursie în zona Horezu la un pod aflat în construcţie,iar cu o grupă de elevi din
21
domeniul de calificare-construcții-instalații , o excursie pe un șantier de construcții din Municipiul

Râmnicu Vâlcea.
Pentru elevii din domeniul mecanic o importanţă deosebită o are urmărirea în mod real a modului de
lucru cu utilajele, fazele necesare execuţiei, ceea ce duce la consolidarea cunoştinţelor elevilor noştri.
Tema primită de elevi a fost realizarea unui reportaj având cu titlu “Ce utilaje se folosesc în construcţia
unui pod?”. În realizarea acestui reportaj s-a alcătuit grupul de elevi ţinând cont de doleanţele lor. Podul
în construcţie se află în comună Costeşti, peste răul Bistriţa spre Mănăstirea Arnota. Firma care îl
construieşte este firma RAJDP Vâlcea cu care școala are încheiat un parteneriat educaţional privind
efectuarea orelor de instruire practică.
Ca etape de realizare a reportajului elevii au avut un plan de lucru ce conţinea:
1. Identificarea evenimentului (subiectul de reportaj Utilaje folite în construcţia unui pod)
2. Culegerea informaţiilor ( se fac vizite la locul unde se realizează construcţia , se identifica
utilajele folosite, se discuta cu echipele de muncitori, se analizează situaţiile prezentate, se discuta cu
oficialităţile privind realizarea acestui obiectiv)
3. Selectarea informaţiilor culese (de la cine culeg informaţiile, se fac fotografii, se reţin anumite
momente interesante/spectaculoase etc.)
4. Redactarea textului (se realizează în echipa, în funcţie de capacităţile elevilor din clasa)
Pentru prezentarea formei finale la şcoală s-a organizat un concurs cu tema „ Cel mai bun reportaj
câştigă!”, Urmând că elevii să fie premiaţi.
Formă finală. Podul peste răul Bistrita face legătură între centru si Mănăstirea Arnota. Proiectul
contribuie la creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei, facilitarea accesului pietonilor şi a
autovehiculelor, la reducerea poluării rezultate din emisii şi noxe. De asemenea, va creşte calitatea
serviciilor publice (salvare, pompieri), se va reduce suprasolicitarea prin trafic a zonei, se vor crea
condiţii optime de desfăşurare a activităţii operatorilor de transport din zona, un acces mai rapid la
serviciile medicale, de învăţământ, administrative, juridice pentru populaţia din zona. Totodată, se va
realiza o creştere a volumului şi a calităţii transportului, precum şi o satisfacere mai bună a nevoilor de
deplasare a cetăţenilor. Podul peste răul Bistriţa având o lungime de 60 m şi o lăţime de 8 m şi lucrarea
fiind executată în întregime de Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Vâlcea. Care sunt
utilajele folosite?
1. La realizarea terasamentului se foloseşte un autogreder. Elevul P a surprins lucrul unui autogreder
pe malul râului utilizat la lucrările de terasamente pentru a putea apoi construi piciorul podului.
2. Pentru forarea în teren şi apoi pentru turnarea pilei a fost realizată prin folosirea unei instalaţii
Kelly. Elevul C. a surprins exact etapa în care se turna betonul. Se observă şi echipa de muncitori.
3. Pentru ridicarea grinzilor pe piloni se foloseşte o automacara cu braţ telescopic. În acest caz
elevul A. a surprins aşezarea pe malul râului a containerelor pentru muncitori. Echipele de muncitori au
fost aduse din diferite zone ale judeţului. Lucrul la pod s-a efectuat până seara târziu.
22
4. Pentru a avea sursă de curent pe şantier se folosesc grupuri electrogene. Elevul B. a surprins
lucrul la montarea armăturilor pe pod şi apoi faza în care se toarnă betonul.
5. Elevul Y a surprins modul în care autobetoniera împreună cu pompa de beton este folosită pentru
turnarea betonului. Excavatorul cu cupă inversă este folosit pentru amenajarea malurilor râului.
23
Forma finala a fost premiata
Concluzii
Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a elevului , la educarea lui cetăţenească şi
patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe elev , îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi
consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.
Excursia reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înţeleagă
excursiile nu numai din perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare
a nivelului cultural .
Bibliografie
1. Joiţa, E.. (2007). Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învăţare cognitiv-

constructivistă. Bucureşti: E.D.P..
2. Manolescu, M.. (2004). Activitatea evaluativă între cogniţie şi metacogniţie. Bucureşti: Meteor
Press.
3. Manolescu, M.; Panţuru, S.. (2008). Teoria şi practica evaluării educaţionale (activităţi,
conduite, rezulate) formale şi nonformale: structuri, forme, funcţii, relaţii, mecanisme, disfuncţii.
Strategii şi metode de evaluare şi autoevaluare. Oreintări noi. Aplicaţii. În Potolea, D., Neacşu, I., Iucu,
R.B., Pânişoară, I.O. (coord.). Pregătirea psihopedagogică. Manual pentru definitivat şi gradul didactic
II. Iaşi: Editura Polirom.
24
ROLUL ŞCOALII ÎN ORIENTAREA VOCATIONALĂ A ELEVILOR
Prof. Radu Camelia- Liceul de Transporturi Auto “Traian Vuia”, Galați
Dezvoltarea identităţii vocaţionale şi pregătirea tinerilor pentru carieră este unul din obiectivele
principale ale întregului proces de învăţământ. Lovindu-se de probleme de dezadaptare şcolară, eşec sau
chiar abandon şcolar care exclud implicaţia factorilor cognitivi, şcoala începe să ia în seamă posibilitatea
ca aceste aspecte să se datoreze unor factori care ţin de sfera motivaţiei. În acest context, se ridică
problema cultivării la elevi a unor abilităţi care, pe de o parte, să scadă probabilitatea apariţiei unor
conduite dezadaptative, iar pe de altă parte să ajute la formarea unei personalităţi echilibrate, creative şi
autonome. Instituţiile de învăţământ trebuie să fie din ce în ce mai conectate la mediul social şi să menţină
permanent legătura cu diverse comunităţi şi organizaţii, care aşteaptă servicii clar formulate, materializate
în absolvenţi cu un grad de specializare ridicat.
Investiţia în educaţie poate juca un rol esenţial în redresarea economică. Experienţa formatorilor din
educaţie, alături de spiritul inovativ al tinerilor, ca produse ale unui învăţământ superior de calitate, pot
găsi soluţia unei noi strategii de dezvoltare. Cu alte cuvinte, instituţiile de învăţământ contribuie la
modernizarea şi dezvoltarea societăţii şi sunt promotoare ale valorilor naţionale şi internaţionale. Totuşi
sub impactul concurenţei pe piaţa ofertei educaţionale, situaţia s-a ameliorat în ultimii ani acordându- se
mai multă atenţie formării personalităţii educatului, nu numai informarii sale, profesorul a început să
conştientizeze necesitatea dezvoltării pe plan personal a unor abilităţi de comunicare, sociale şi de
monitorizare a sinelui, acordând mai multă importanţă nevoilor elevilor, expectanţelor şi idealurilor
acestora. Şcoala trebuie să sprijine integrarea pe piaţa forţei de muncă a produselor sale, prin formareaa
cestora ca specialişti bine instruiţi, care pot fi direct angajabili şi imediat productivi. Practica
demonstrează că, la terminarea studiilor, tinerii sunt puşi în faţa unor angajatori care au nevoie de
rezultate imediate din partea acestora. Consilierea în carieră ajută individul să-şi găsească o ocupaţie
compatibilă şi de-a lungul carierei sale să înveţe să-şi dezvolte continuu competenţele şi să le valorifice
pe parcursul schimbărilor care pot avea loc în traiectoria sa profesională. Rolul consilierii şi orientării
profesionale este de a dezvolta cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru gestionarea eficientă a carierei.
BIBLIOGRAFIE
1. Baban Adriana " Consiliere Educaţionala", Ed. Asociaţiei de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj
Napoca, 2011;
2. Jigău Mihai "Consiliera Carierei", Ed. Sigma, Bucureşti, 2007;
3. “Managementul resurselor umane” Dan Anghel Constantinescu, Marinica Dobrin, Stănel Niţă,
Anca Niţă; Ed. Tehnica, Bucureşti, 1999.
25
"Din suflet de copil" –

Implicare socială prin activități de voluntariat
Prof. înv. primar Radu Cornelia

Școala Gimnazială Popricani, Iași
Știm ca voluntarii sunt oameni care arată grijă nemăsurată, compasiune, răbdare și dragoste pentru
semenii săi, natură și comunitate. Voluntariatul este o activitate de interes public care se desfășoară din
proprie inițiativă, de orice persoană fizică și se derulează în folosul altora fără a primi o recompensă
materială.
Voluntariatul înseamnă, de fapt, acumularea unei experiențe profesionale într-un anumit domeniu
care te ajută să expertezi lucruri noi, să te dezvolți și să ajuți. Practic, a voluntaria înseamnă a ajuta
necondiționat, asstfel încât beneficiarii să ajute la rândul lor.
Acum, mai mult ca oricând, voluntariatul ocupă în școli un loc destul de impotant. Ideea de
voluntariat este privită, pe de o parte, ca activitate extrașcolară, o activitate care contribuie la ocuparea
timpului liber, dar și a formării elevului ca persoană, iar pe de altă parte, voluntariatul este privit ca
acumulare de experiență de muncă, factor de responsabilitate.
Noi, învățătorii, avem menirea de a sădi în sufletul copiilor iubirea, respectul, compasiunea și grija
față de semenii aflați în dificultate, față de comunitate și mediu în care trăim.
Alături de copii ne implicăm în activități de voluntariat reușind astfel, să comunicăm, să
relaționăm eficient și să ne cunoaște hobby-urile, aptitudinile și dorințele.
Așadar, prin voluntariat ne dorim o altfel de campanie umanitară. O campanie în care toți cei
implicați să adauge valoare la... ceva: abilități de viață dezvoltate, daruri, evenimente memorabile,
emoții pozitive, prieteni noi, bucuria reușitei, dorința de a continua...
O campanie în care adulții vor lucra cot la cot cu copiii, pentru copii. Vom produce obiecte numai
bune pentru a obține, în schimbul lor, donații de la oameni generoși. Vom cumpăra și vom oferi daruri
unor copii care au nevoie de noi. Vom implica acești copii în a organiza evenimentele la care ei se pricep
cel mai bine, spre bucuria tuturor voluntarilor.
Scopul proiectului este de a organizarea campanii umanitare pentru copiii din familii dezavantajate,
prin complementarizarea educaţiei formale, nonformale şi informale în vederea dezvoltării abilităţilor de
viaţă ale elevilor.
26
La sfârşitul proiectului, elevii participanţi vor demonstra dezvoltarea următoarelor categorii de

abilităţi:
1. abilităţi de învăţare
2. abilităţi de informare
3. abilităţi de gândire
4. abilităţi de comunicare
5. abilităţi de cooperare
6. abilităţi de muncă
Participarea într-un cadru formal la activități de acest fel dă elevilor, în formare sentimentul de
apartenență. Mai mult decăt atât, elevii se simt valorificați, își formeaxă noi prieteni și devin conștienți de
rolul lor în societate.
În bucuria și mulțumirea oamenilor ajutați de ei, elevii își găsesc adevărata răsplată.
27
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
Prof. Radu Elena

Școala Gimnazială „Profesor Grozea Nicu”, Răstoaca
Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare. Activitățile

extracurriculare, dau o alternativă practică și creativă de a ocupa timpul liber al elevilor. Instituția de
învățământ ce promovează astfel de activități beneficiază de imaginea pozitivă atât la nivel local, cât și
județean sau național. Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă
căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine deschisă și
inovativă, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând o atmosferă
relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
În ceea ce priveste studierea limbii engleze, elevii sunt mult mai atenți și mai activi când sunt
solicitați să desfășoare, fie în mod autonom, fie în grup, diferite activități și acțiuni. Activitățile
extrașcolare sunt cu atât mai interesante cu cât elevii iau cunoștință de universul mai larg al limbii și
culturii engleze.
Aspecte ale civilizației și culturii din țările anglofone, cum sunt Thanksgiving Day, Halloween,
Valentine’s Day sau zilele naționale, sunt prilejuri de cunoaștere a acestor țări, a mitologiei, istoriei,
folclorului.
Anul trecut am antrenat elevii să participe la două concursuri de limbă engleză , ”Cangurul
lingvist”, și “Eurojunior”, obținând aproape toți diplome și premiul I.
In “ Școala altfel” , activitățile organizate au determinat, prin interesul elevilor, o cunoaștere mai
aprofundată a limbii și civilizației engleze, lărgirea orizontului de cunoaștere al elevilor, care au aflat
lucruri noi despre răspândirea limbii engleze în lume, în ce țări este limbă de stat, cum să se comporte
când ajung în spațiul anglofon.
Se produce și o interferare a cunoștințelor de limba și literatura română, din alte limbi moderne, de
geografie, istorie, arte. Astfel, copiii află nu numai date inedite despre marii autori de poezie, proză,
teatru, dar și numele unor mari muzicieni, pictori, sculptori, oameni de știință, filozofi, sportivi. De
asemenea, află denumirile unor specii literare (limericks), jocuri sportive (bowling, cricket) și de unde
provin (rugby, dintr-o localitate britanică), ajung să facă unele corelații între lexicul englez și istoria,
geografia, mitologia unor zone (boomerang, kangaroo, tomahawk), etc.
Activitățile extrașcolare au efecte benefice asupra elevilor și îi determină să dorească să se
perfecționeze în domeniu, iar prestigiul școlii și profesorilor, al educației în general, are mult de câștigat.
Promovarea imaginii pozitive a instituției școlare se realizează prin publicarea tuturor reușitelor,
internetul devenind cel mai uzual mod de a face accesibile rezultatele și produsele activităților.
Cu ajutorul site-ului scolii, nu doar că putem ține la curent părinții cu tot ce se întâmplă în școală,
dar putem promova activitățile și implicit școala în cadrul căreia acestea se desfășoară.
28
Prof. Radu Emilia, Școala Gimnazială Dragodana
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare, Școala Gimnazială Dragodana, reprezintă o prioritate
pentru o bună colaborare între cei trei parteneri educaţionali: școală-părinți-comunitate. Educația este
obligatorie, dar din fericire nici o instituție nu poate forța alegerea. Informarea nu este de ajuns, şcoala
trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregătită de a adapta programul educaţional la nevoile în schimbare ale
elevilor. Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi
prin spaţiile de învăţare disponibile.
Școala Gimnazială Dragodana este o școală din mediul rural, în care deschiderea spre nou se
realizează datorită cadrelor didactice foarte bine pregătite, fapt ce intervine în favoarea unei dezvoltări
continue a școlii. Permanent, cadrele didactice ale școlii sunt preocupate de dezvoltarea personală, motiv
pentru care participă, anual, la cursuri de formare și perfecționare( 92% din personalul școlii a obținut
gradul didactic I). Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptată la particularitățile
acestuia, folosirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive au creat o imagine pozitivă
asupra școlii. De asemenea, elevii noștri s-au remarcat prin rezultate deosebite atât la examenele
naționale, cât și la olimpiadele și concursurile școlare (participări și premii la nivel județean, participări la
nivel național). Promovarea imaginii instituției noastre se realizează și prin elaborarea unor proiecte la
nivel local care vizează multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor de bună practică în
managementul instituțional.
Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției noastre școlare. Activitățile de acest
gen, cu o deosebită influență formativă, au la bază ateliere de creație, concursuri și parteneriate cu alte
instituții. Aceste activități au creat o alternativă sănătoasă și creativă de a ocupa timpul liber al elevilor,
instituția de învățământ beneficiind de o imagine pozitivă în rândul părinților și al comunității. Prin
combaterea violenței din unitatea școlară, reducerea incidentelor din cadrul acesteia, oferind un mediu
sigur, promovarea toleranței și a unui spirit moral-civic pozitiv în care elevii se integrează cu ușurință, s-a
creat, treptat, o imagine pozitivă a școlii.
Promovarea imaginii pozitive a instituției școlare se realizează și prin publicarea tuturor reușitelor,
internetul devenind cel mai uzual mod de a face accesibile rezultatele și produsele activităților. Cu
ajutorul unui site, nu doar că ținem la curent părinții cu tot ce se întâmplă în școală, dar ne și promovăm
activitățile și ,implicit, școala în cadrul căreia acestea se desfășoară.
Colectivul de cadre didactice al școlii noastre încearcă permanent să promoveze unitatea școlară,
oferind beneficiarilor ceea ce așteaptă și au nevoie: educație de calitate, accesul la ofertele educaționale,
individualizarea învățării, combaterea discriminării, reducerea violenței, promovarea unui comportament
moral pozitiv și participarea la activități extrașcolare. Școala noastră, în ochii comunității, este rezultatul
unei munci constante.
Educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice, fiecare contribuind
individual asupra imaginii de ansamblu a instituției școlare. Responsabilitatea aceasta este în mâinile
noastre, deoarece această imagine pozitivă se creează greu și se poate pierde rapid.
29
Consilierea şi orientarea profesională a elevilor
Prof. RADU IOAN MOIŞ

Şcoala Gimnazială “Avram Iancu”
Consilierea în carieră vizează asistarea indivizilor, indiferent de vârstă și de momentul vieții active,
pentru a lua cele mai bune decizii cu privire la propria carieră. Cu alte cuvinte, consilierea în carieră se
adresează deopotrivă elevilor, care fac primele alegeri legate de viitorul lor profesional, și persoanelor
adulte, care doresc să își dezvolte cariera sau să se orienteze spre o nouă profesie.
În cadrul procesului de consiliere în carieră sunt investigate, pe de o parte, resursele și aspirațiile
personale (caracteristici individuale, nivelul de educație, experiența acumulată, obiectivele de carieră), pe
de altă parte, oportunitățile existente în mediu (oferta de educație și/sau formare profesională, apariția de
noi ocupații, soluții flexibile de angajare). Așadar, consilierea în carieră are ca scop compatibilizarea
resurselor și aspirațiilor personale cu oportunitățile mediului socio-economic.
Spre deosebire de adulți, în cazul cărora consilierea în carieră îmbracă adesea forma unei intervenții
țintite pe rezolvarea unei probleme de carieră (reorientare profesională, reinserție pe piața muncii după o
perioadă de inactivitate etc.), în cazul elevilor, acest tip de consiliere este, mai degrabă, un proces de
explorare:
- explorarea caracteristicilor personale (elevii învață de ce este important să se cunoască și
identifică metodele prin care poate fi realizată autocunoașterea)
- explorarea lumii ocupaționale (elevii învață unde să caute informații despre ocupații, care
sunt caracteristicile ocupațiilor și cum să le compare între ele)
- explorarea ocupațiilor potrivite (elevii învață să identifice ocupațiile compatibile cu
profilul lor vocațional și să adune cât mai multe informații despre aceste ocupații)
- explorarea alternativelor/rutelor educaționale care îi pot conduce spre ocupațiile
compatibile (elevii învață să identifice alternativele educaționale, să le evalueze și să ia decizii cu
privire la traseul educațional).
-
Astfel, la vârsta adolescenței obiectivele consilierii în carieră țin de:
 Autocunoaștere – identificarea și înțelegerea caracteristicilor personale relevante pentru

orientarea în carieră (cunoașterea intereselor, abilităților, valorilor, caracteristicilor de
personalitate și conturarea profilului vocațional)
 Explorarea lumii ocupațiilor – acumularea de informații referitoare la ocupații
(caracteristicile ocupațiilor și dinamica lor pe piața muncii)
 Explorarea alternativelor de carieră – luarea deciziilor cu privire la carieră (identificarea,
explorarea și evaluarea alternativelor, având ca rezultat: alegerea unei ocupații, alegerea unui
traseu educațional)
 Planificarea carierei – implementarea deciziilor (stabilirea scopului și obiectivelor de
carieră pe termen scurt și mediu, elaborarea și implementarea unui plan de acțiune) și, în timp,
reevaluarea acestora
Tendințele actuale în consilierea carierei pun accent pe necesitatea formării și dezvoltării abilităților
de management al carierei încă din timpul anilor de școală. Astfel, prin programele de educație pentru
carieră, elevii își însușesc primele noțiuni legate de: promovarea personală, strategiile de căutare a unui
loc de muncă, identificarea surselor de satisfacție profesională, învățarea permanentă, îmbinarea optimă a
vieții profesionale cu viața de familie etc.
Etapele procesului de consiliere în carieră

Atunci când ne referim la procesul de consiliere în carieră trebuie să facem distincție între: demersul
tipic de consiliere, cu valențe normative, care impune parcurgerea succesivă a mai multor pași, și
un demers centrat pe nevoile clientului, asemănător unui proces de rezolvare de probleme, care presupune
identificarea și rezolvarea problemei țintă cu care se confruntă clientul.
30
Procesul tipic de consiliere în carieră presupune parcurgerea următorilor pași:

1. Evaluarea caracteristicilor personale (interese, abilități, caracteristici de
personalitate, valori) și întocmirea profilului vocațional al clientului.
2. Explorarea lumii ocupațiilor (caracteristici ale ocupațiilor).
3. Identificarea și evaluarea alternativelor (ocupații potrivite, trasee educaționale).
4. Elaborarea planului de carieră (scop și obiective de carieră, plan de acțiune).
5. Dezvoltarea abilităților de management al carierei (promovare și dezvoltarea
personală).
Acest demers reprezintă, mai degrabă, un standard care se aplică identic în cazul tuturor clienților,
fără să țină seama de nevoile individuale ale acestora. Prin prisma unei astfel de abordări, toți clienții au
aceleași nevoi și urmăresc aceleași obiective.
În practică însă, lucrurile sunt mult mai nuanțate. În cele mai multe situații, clienții (fie că sunt elevi,
fie că sunt persoane adulte) se prezintă la consilierul de orientare în carieră cu probleme țintite care nu
necesită abordarea tuturor pașilor menționați. De exemplu, un client poate solicita ajutorul consilierului
doar pentru a obține cât mai multe informații despre ocupațiile de pe piața muncii sau pentru a-și întocmi
un curriculum vitae, un alt client vrea să-și exploreze interesele, abilitățile și valorile, pe când un altul
vrea ajutor în elaborarea planului de carieră. Un bun consilier se va axa pe cerința sau cerințele clientului,
fără să îl plimbe prin toți pașii procesului de consiliere. Alftel spus, eficiența procesului de consiliere în
carieră nu este dată de implementarea obligatorie a unui demers standard, cât mai ales de competența
consilierului în a-și ajuta clientul să-și identifice problema reală cu care confruntă și de a-și centra
intervenția pe nevoile acestuia.
În concluzie, identificarea nevoilor este, poate, cel mai important pas din cadrul procesului propriu-
zis de consiliere în carieră. Cei mai mulți dintre clienți nu au o reprezentare clară a nevoilor pe care le au
în raport cu alegerile pe care trebuie să le facă în planul carierei. Atunci când ajung în fața unui consilier
de orientare în carieră, problema pe care acești clienți o acuză, cel mai adesea, ține de incapacitatea de a
lua o decizie. Astfel, consilierului îi revine rolul de a-și ghida clientul în identificarea problemelor sale
reale, a factorilor care stau la baza acestor probleme și, implicit, în conturarea nevoilor individuale de
consiliere.
Metodele, tehnicile și instrumentele utilizate în procesul de consiliere a carierei sunt selectate în

funcție de nevoile individuale ale persoanei consiliate și de competențele consilierului, conferite acestuia
prin pregătirea de specialitate.
Bibliografie:
 Ion Al. Dumitru (2008) ,Consiliere psihopedagogica Baze teoretice si sugestii practice
 Lemeni Gabriela ,MIclea Mircea (2008), Consiliere si orientare-ghid de educatie pentru
carieră
31
Rolul promovării imaginii școlii pentru creșterea populației

școlare Prof. înv. primar Mihaela Radu
Școala Gimnazială ,,Mihail Sadoveanu”, Galați
Motto: “Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul ce domneşte într-însa”

Ferdinand, rege al României
Imaginea şcolii este diferită de cea a unui produs strict comercial. Şcoala reprezintă instituţia
specializată în realizarea activităţii de educaţie şi instrucţie conform obiectivelor societăţii stabilite în
politici de învăţământ.
Promovarea imaginii, reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei , publicităţii,
utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei imagini
unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje.
Aplicând o ,, politică’’ adecvată, ce ţine atât de stilul managerial cât și de activitatea desfăşurată de
cadrele didactice din școală, se poate crea cea mai bună imagine posibilă a școlii şi poate să convingă că
numai produsul educaţional oferit această este cel care corespunde nevoilor și așteptărilor beneficiarilor.
O imagine favorabilă în comunitatea locală care să atragă un număr cât mai mare de elevi se pate
realiza cu succes prin:
 programe și proiecte educaţionale;

 baza materială;
 resursele umane;
 rezultatele şcolare;
 performanța la concursuri și olimpiade;
 dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, naţional
 organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate
 asigurarea transparenţei necesare participării responsabile a tuturor membrilor în structuri
parteneriale, conducerea locală, părinţi, ONG-uri, oamenii de afaceri în ceea ce priveşte adecvarea
ofertei educaţionale
 iniţierea, implementarea de acţiuni cu parteneri educaţionali, comunitari în ideea
promovării ofertei educaţionale
 Prezentarea activităților din școală în mass-media locală
Școala, educația, studiul, cunoașterea sunt repere esențiale pe drumul devenirii fiecăruia în această
spirală nesfârșită prin care devenim mai buni, știm mai mult și cunoaștem mai mult.
Alături de dragostea părinților, de implicarea comunităţii școala este cea care deschide porți spre
lume sau spre înțelegerea sinelui profund, găsește răspunsuri și soluții pentru fiecare copil sau tânăr,
sugerează drumuri spre profesii de succes.
Viziunea „O şcoală prietenoasă”nu este doar o etichetă, ea dăruiește ,,învățăceilor” prietenia unor
profesori competenți, pasionați și conștienți de menirea lor, pregătiți temeinic, respectați și valorizați cum
se cuvine, dăruiește o lume mai bună, mai eficientă… un ,,acasă”.
,,Acasă”, cel pe care îl reprezintă imaginea școlii, asigură educație de calitate, accesul la ofertele
educaționale, individualizarea învățării, combaterea discriminării, reducerea violenţei, promovarea unui
comportament moral pozitiv, și participarea la activităţi extrașcolare.
,,Acasă” pune în prim plan oamenii, elevi-profesori-părinți, strânsa legătură formată de această
,,triadă”, dar și utilizarea unor resurse bogate în conținut interactiv, punând accent în mod evident pe
comunicare, creativitate și flexibilitate în gândire.
32
Diversitatea abordărilor inovatoare ale unui act educațional eficient, integru, echilibrat cu rezultate
deosebite asupra elevilor atât sub aspect intelectual, cât și în ceea ce privește personalitatea fiecăruia,
demonstrează multitudinea de modalități în care educația poate transforma atât conținutul, cât și maniera
în care învață copiii.
Starea de bine promovată la nivelul colectivului didactic îmbunătățește rezultatele școlii pe
ansamblu, crește calitatea actului didactic, mărește atractivitatea față de această profesie, reduce stresul și
crește eficiența profesională.
Școala nu este o simplă pepinieră de minţi, ci mai degrabă un loc în care sufleţelele unor boţuri de
humă devin caractere puternice, independente şi gata să-şi ia singure zborul spre lume.
Privită în ansamblu, şcoală pregăteşte copiii să devină adolescenţi educaţi, iar mai apoi adulţi
responsabili, capabili să înţeleagă enigmele acestei lumi, să-i desluşească tainele. Şcoala este un cuib de
înţelepciune, este o interesecţie în viaţă, care îţi permite să o apuci, în funcţie de interese sau pricepere, pe
unul din drumurile care ţi se deschid în faţă.
BIBLIOGRAFIE
 Bunescu, Gheorghe, Negreanu, Elisabeta (coord.) ,,Educaţia informală şi mass-media,
raport de cercetare”, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 2005.
 Chiciudean, Ion ,,Gestionarea crizelor de imagine”, Editura Comunicare,
Bucureşti,2001Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi
continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom, 2002.
 Convorbiri didactice Nr15, 2017
 Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
33
Promovarea imaginii școlii
Prof. Radu Rodica

Școala Gimnazială Brănești se află într-o comună în care istoria unei localități se scrie după
izvoarele ce descriu fapte, dar, mai ales, prin „oamenii mici”(Nicolae Iorga).
Așezarea geografică a comunei este una deosebită - înconjurată de dealuri mărețe străbătută de râul
Ialomița. Oriunde mergi, întâlnești oameni harnici, simpli de la care poți afla multe povești despre cei
care au fost și despre faptele lor incredibile, despre începuturile vieții pe aceste plaiuri străvechi. Dacă
străbați comuna Brănești de la un capăt la altul, vei observa stilul rustic al plaiurilor și al vieții, ce
cuprinde locul care-ți creează impresia că tradițiile ancestrale sunt păstrate cu sfințenie de generații la
rând.
Școala este așezată în centrul comunei ea reprezentând o poartă către disciplină, în care toți copiii au
dreptul la educație, aceasta facilitând împlinirea omului prin cultură. Școala noastră propune să răspundă
nevoilor de instruire şi educare ale copiilor. Colectivul de cadre didactice depune mari eforturi pentru
educarea tinerei generaţii în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al
demnităţii şi al toleranţei, al schimbului liber de opinii. Formarea personalităţii umane este finalitatea pe
care o realizăm prin însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor culturii naţionale şi universale. La fel de
importantă este cultivarea sensibilităţii faţă de valorile moral - civice, faţă de respectul pentru natură şi
mediul înconjurător De asemenea, îşi propune, bazându-se pe sprijinul comunităţii, să contribuie la
dezvoltarea personalităţii copiilor, la profesionalizarea lor şi la integrarea socială.
Școala Gimnazială Brănești promovează o educație de calitate, într-un mediu favorabil învățării, în
care fiecare elev găsește cheia dezvoltării unei personalități armonioase și creative, prin dobândirea
competențelor pentru viață, pe baza nevoilor de dezvoltare personale.
Școala răspunde nevoilor fiecărui elev de a se simți competent, încercăm să creăm un climat
stimulativ atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice, dovedind interes pentru nevoile comunităţii
locale şi regionale. Dorim promovarea unui management eficient al tuturor resurselor, indiferent de
provenienţa lor şi asigurăm părinţii că educaţia copiilor lor se face într-un mediu sigur, într-o formare
personală permanentă.
Astfel că, după câțiva ani de când am devenit profesor de Limba și literatura română – 19, pot
spune că sunt mândră că în localitatea în care m-am născut este un profesor, care pe lângă faptul că
îndrumă elevii în descifrarea tainelor limbii, formează caractere, modelează talente, îndrumă oamenii de
mâine promovând toleranţa şi înţelegerea și, mai ales, le sădește încrederea în sine, îi încurajează să se
manifeste liber şi să îi ajute să descopere că, prin muncă asiduă, cu talent şi perseverenţă, pot deveni „cei
mai buni”.
Colectivul de cadre didactice este format din profesori și învățători titulari, majoritatea cu gradul
didactic I. Interesul permanent pentru elev este demonstrat prin participarea la concursuri: Universul
Cunoașterii prin lectură ( Olimpiada de Limba română pentru elevii din mediul rural) – participarea a
adus o mențiune la nivel județean – Boboacă Crina (clasa a VII-a), concursul Comper limba română –
gimnaziu a reușit să îi scoată din cotidian, iar câțiva dintre elevii noștri au obținut rezultate foarte bune.
Elevi talentați la pictura pe sticlă, sub atenta îndrumare a doamnei profesoare Manta Mariana, au obținut
premii la concursuri naționale. De asemenea, eleva Oprea Larisa – clasa a VIII-a, reușește să ne transpună
într-o lume mirifică prin desenele ce surprind prin talent și mister. Un alt punct forte cu care ne putem
mândri este promovabilitatea de 100% a ultimelor două generații de absolvenți ai clasei a VIII-a la
Limba și literatura română.
Chiar dacă nu suntem o școală cu foarte multe premii, remarcăm faptul că elevii noștri își apreciază
cadrele didactice, iar foștii elevi trec pragul ei cu drag ori de câte ori au ocazia mulțumind pentru ajutorul
oferit.
34
Practici Erasmus+ pentru incluziunea elevilor cu dizabilități auditive de la LICEUL

TEHNOLOGIC SPECIAL ”VASILE PAVELCU” din Iași
Prof. dr. Daniela Răducănescu

Liceul Tehnologic Special ”Vasile Pavelcu”, Iași
Debutul anului școlar 2019-2020 a marcat un moment important pentru cinci elevi ai Liceului
Tehnologic Special ”Vasile Pavelcu” din Iași, prin participarea acestora la cea de-a patra mobilitate din
proiectul Erasmus+ ”We are less when we don`t include everyone”, care a avut loc în Polonia,
Starachowice, la școala Spoleczna Szkola Podstawowa STO W Starachowicach, în perioada 14-18
octombrie 2019.
Cele cinci zile de schimb de experiență între partenerii a șase școli

din spațiul european au adus un real câștig pentru fiecare participant la
mobilitate. Pentru cei cinci elevi ai liceului nostru, prima zi în școala
parteneră din Polonia a fost un exercițiu de educație interculturală,
moment în care copiii au evoluat într-un flashmob, purtând steagurile
țărilor partenere în proiect.
Activitatea de educație interculturală a fost completată de

prezentarea unei personalități a culturii țării de baștină. Elevii cu
dizabilități auditive ai Liceului Tehnologic Special ”Vasile Pavelcu” au
pregătit un material video, interpretat în limbaj mimico-gestual și dublat
în limba engleză, în care l-au făcut cunoscut partenerilor noștri de proiect
pe marele om de știință Ștefan Odobleja, părintele ciberneticii.
Valoarea adăugată a acestei mobilități a fost dată de exersarea

abilităților de operare pe calculator a programului Publisher. Copiii din
clasa a VI-a ai liceului nostru au avut de realizat un calendar în care să
insereze date și imagini relevante de pe parcursul tuturor activităților din
proiect. Experiența lor a fost sporită și de participarea la orele de Limbă
engleză predate în manieră interactivă, prin utilizarea noilor tehnologii
educaționale. Copiii au lucrat în perechi și pe grupe adverse.
Activităților educative din spațiul școlii li s-au

adăugat și activități extrașcolare, desfășurate în locuri
marcante pentru istoria Europei: vizitarea lagărului de
concentrare Auschwitz și a muzeului de știință. Un
moment de maximă interactivitate și entuziasm a fost
vizitarea Centrului științific Copernicus din Varșovia,
unde nu doar elevii noștri, dar și profesorii, au avut
parte de experiențe științifice inedite.
35
Programul mobilității din Polonia a

pus accent pe activități exemplare pentru
cei cinci elevi cu dizabilități auditive,
deoarece accentul a fost pus cu precădere
pe menținerea entuziasmului exercițiului
didactic și pe colaborarea prin
interacțiunea între copii.
Mobilitatea Erasmus+ din Polonia a

stârnit un real interes în rândul părinților
elevilor din școala noastră, fapt evidențiat
prin creșterea frecvenței vizitelor acestora
la cabinetele profesorilor diriginți.
De asemenea, elevii de gimnaziu
dovedesc o motivație crescută pentru a
îmbunătăți situația lor școlară, influențați de dorința de a fi implicați în activitățile și mobilitățile
Erasmus+ viitoare.
36
Prof. Înv. Preșc. Răducu Alina

G.P.N.Ciuta, com. Măgura, Jud. Buzău
,,Şcoala să nu fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate. Numai astfel vor putea să
probeze toţi, în propria lor practică, adevărul că: învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi înşine.”
– John Amos Comenius
Mediul educațional trebuie să ofere fiecărui tânăr posibilitatea afirmării talentului, aptitudinilor și
aspirațiilor în spiritul respectului pentru valori, într-o societate bazată pe cunoaștere.
Promovarea imaginii școlii trebuie să țină cont de calitatea actului educațional, de investigațiile
făcute în asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea profesorilor din intituție.
Într-o instituție școlară pot fi oferite următoarele servicii educaționale:cursuri, seminarii, conferințe,
sesiuni de comunicări, spectacole, activități culturale în biblioteci, activități extrașcolare care susțin
educația, și alte activități cu caracter educativ.
Alături de școală, o importantă valoare pentru formarea personalității copilului, o au familia și
comunitatea.Parteneriatele cu familia și comunitatea sunt de un real ajutor și vin în sprijinul profesorilor
de a stimula serviciul comunității și de a oferi suport familiilor, de a crea un mediu mai sigur în școli.
Școala noastră pune la dispoziție servicii educaționale care au la bază asigurarea calității în educație,
oferirea de șanse egale, și oportunități de învățere pe tot parcursul vieții tuturor participanților. Instituția
noastră promovează politicile publice destinate implementării unei noi viziuni asupra educației, formării
și dezvoltării, având ca dimensiuni principale îmbunătățirea calității și a eficacității sistemului de educație
și formare profesională, facilitând drumul catre spațiul european.
Deși ne situăm în mediul rural, gradinița noastră(G.P.N Ciuta), a fost construită cu ajutorul
fondurilor europene pentru copiii din comunitate ce aveau nevoie de o astfel de gradiniță cu toate
utilitățile, ei învățând în trecut într-o sală de clasă din școala gimnazială. Familiile copiilor sunt mult mai
încrezătoare, datorită spațiului unde copiii acum își desfășoară activitățile, aceștia beneficiind de grupuri
sanitare în interiorul cladirii, mobilier atractiv, jucării și material didactic adaptat nevoilor lor. Copiii
beneficiază și de programul ,,Laptele și cornul”, ei provenind dintr-un mediu social defavorizat.
Promovarea unități noastre și a activităților ce le desfășurăm acolo, se face în primul rând datorită
părinților ce ne conferă încrederea și respectul, acesta fiind reciproc, dar și cu ajutorul sit-ului școlii,
mass-media, al pliantelor, oferta educațională diversificată și flexibilizarea acesteia în funcție de nevoile
și interesele atât al copiilor dar și al părinților; relația bună pe care o avem cu comunitatea locală(
primărie, poliția locală, biserica, cabinetul medical)și implicarea acestora în actele educative necesare și
adaptate copiilor; promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului școlar; implementarea în
școala de care aparținem a proiectelor europene Erasmus+, ce vin în sprijinul profesorilor dar și a
copiilor, aceștia fiind beneficiari direcți.
37
Dar și misiune în suflet de copil

Prof. Răducu Constantin,
Școala Gimnazială Nr. 1 Cosoba, jud. Giurgiu.
„ Această distanţă relativă dintre real şi ideal constituie sursa forţei propulsive şi modelatoare a
idealului asupra comportamentului uman” (Ioan Nicola)
Pentru fiecare dintre noi, educaţia, în esența sa, începe acasă: nu cu prelegeri savante, nu cu
argumente şi argumentări bine alcătuite, ci cu frumoasele poveşti spuse de părinţi sau de bunici,de multe
ori iarna la gura sobei sau alteori în serile amorţite de căldura unei zile de vară. În faţa unor copii dornici
de a cunoaşte şi de a întelege , în faţa unui ,, de ce?” rostit insistent şi de multe ori tot mai agasant, singura
soluţie care pare a satisface pe toata lumea este povestea: ,, în loc să spui savant ″ uite cum stau
lucrurile!″ spui ″hai mai bine să-ţi spun o poveste!″( Andrei Pleșu).
Treptat, povestea prinde viață, iar viața are un nume și un chip: ȘCOALA! În dezvoltarea elevului,
încă de la începutul școlarizării, aceasta are un rol fundamental. În această etapă se formează deprinderi
intelectuale de bază (citit, scris, operarea cu simboluri), se formează caractere, se conturează personalități.
Școlaritatea mică este apreciată tot mai mult ca fiind vârsta ce cuprinde cea mai importantă experiență
educațională din viața unei persoane. Pe parcursul acestei vârste înregistrăm ritmurile cele mai accelerate
în dezvoltarea individualității umane precum și unele dintre cele mai importante achiziții ce vor avea
consecințe evidente în etapele ulterioare de dezvoltare ale copilului. Odată cu școlarizarea, învățarea va
căpăta un rol important în viața elevului, acesta fiind supus unui efort intelectual intens precum și unui
efot fizic.
Evoluţia societăţii secolului al XXI-lea, provocările lumii contemporane pe plan material, social,
cultural, informaţional etc. determină modificări şi în ceea ce priveşte pedagogia educaţiei în general şi a
educaţiei desfășurate în mediul formal, în special. În cadrul său general, pedagogia modernă urmăreşte
formarea de competenţe prin dezvoltarea structurilor intelectuale, afective, voliţionale şi acţionale pe
baza activizării subiecţilor educaţiei şi prin implicarea acestora în procesul propriei formări. Cercetările
pedagogice contemporane au evidenţiat influenţa deosebită pe care o au în procesul de predare-învăţare-
evaluare metodele bazate pe activizarea elevului:
- abordare euristică şi învăţarea prin descoperire;
- problematizarea şi studiul de caz;
- meditaţia, jocul de rol și dramatizarea;
- activitatea pe grupe/echipe.
Toate acestea, alături de alte metode active-participative promovate de pedagogia modernă, sunt
recunooscute azi pentru eficienţa şi superioritatea lor pe plan metodic, pedagogic şi psihologic. Prin
integrarea lor în cadrul unor strategii didactice centrate pe elev, se devoltă spiritul reflexiv şi creativ al
acestuia, iar o privire de ansamblu asupra istoriei făpturii umane pe pământ ne arată că latura informative
- formativă a educaţiei contribuie la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi integrale a omului. Prin
prisma educaţiei instructiv – educative desfăşurate în cadrul instituţional al scolii româneşti, învăţarea
prin descoperire, utilizarea intuiţiei ca principiu de învăţare şi dezvoltarea spiritului creator al elevului au
în vedere conducerea acestuia spre identificarea de soluţii personale la problemele cu care se confruntă în
viaţa cotidiană, spre cunoaşterea propriei personalităţi şi spre descoperirea unor modalităţi autentice de
valorificare a capacităților naturale individuale și de grup.
Pentru realizarea finalităţilor educaţionale, în contextul educaţiei formale este deosebit de

importantă și personalitatea educatorului. Întotdeauna copilul vede în matur un model, un exemplu de
urmat în drumul său spre a deveni ,,om mare”; are tendinţa firească şi capacitatea naturală de a observa
,,omul mare” şi de a-l imita.
38
Pregătirea profesională, experienţa didactică, dragostea de copii şi nu în ultimul rând dorinţa

împlinirii prin celălalt, dau mesajului transmis o conotaţie aparte:
- este încălzit în dragoste; copilul simte acest lucru şi se comportă precum o floare sub căldura
îmbietoare a razelor soarelui: sufletul său se deschide petală cu petală, asimilând lumina!
- este oferit cu simplitate, în acord cu fondul sufletesc al copilului încă neatins de cele ale
,,oamenilor mari”;
- este transmis cu speranţă, căci modelând prezentul prin valorificarea trecutului dezvoltăm
premisele unui orizont aparte în şcoală şi în comunitatea românească.
Astăzi, conștiința și responsabilitatea didactică au în față o mare provocare: abandonul școlar - una
dintre problemele acute cu care se confruntă sistemul educațional din România. Cei mai afectați în acest
sens sunt elevii de gimnaziu, pentru care situaţia economică şi atitudinea părinţilor faţă de educaţie sunt
determinante. În prezent, țara noastră se situează pe locul trei în Uniunea Europeană din perspectiva
gradului de părăsire timpurie a şcolii, cu un procentaj îngrijorător. Aproximativ o cincime dintre elevii
români termină maximum opt clase și mulți nu doresc să obțină un loc de muncă după abandonarea
studiilor.
De aceea, educația ramâne dar și misiune: darul este rodul experienței și al iubirii unor generații de
OAMENI, misiunea o reprezintă perspectiva desăvârșirii ființei umane prin educație; liantul de legătură –
prezentul – îl reprezintă ȘCOALA, ca furnizor al unei educații axiologice, ca formator de caractere, de
personalități; esența misiunii sale este uneori exprimată în cuvinte, dar, adesea prinde viață odată cu
fiecare suflet de copil…
39
Pro Școala
Răducu Cornelia Sebastia

Liceul Tehnologic Roșia de Amaradia – Gorj
Plecând de la rădăcini, încă de la începutul secolului al XIX , în România s-a înțeles semnificația și
importanța învățământului public în derularea cu succes a marelui proiect reformator și emancipator
pentru țară. Este etapa în care s-au pus bazele pentru o educație și formare profesională și civică autentic
moderne, în raport cu standardele europene și cu toate neîmplinirile și minusurile, politica a încurajat
educația pentru întreaga populație școlară.
Perioada modernă se caracterizează prin începuturile școlarizării copiilor din mediul sătesc - copiii
comunei noastre făcând primii pași spre scoală. Distanțele de parcurs foarte mari, condițiile vitrege și
mediocre ale începutului,sărăcia care apăsa majoritatea sătenilor și a localurilor de școală nu au constituit
un impediment tranșant în calea școlarizării copiilor.
Este perioada când la nivel național și județean școala dispune de organe de îndrumare și control
care-i supraveghează activitatea: Eforia Școalelor și Revizoratul școlar.
La începutul secolului XX, chiar dacă funcționau în case particulare sau în localuri construite prin
contribuția sătenilor, existau școli în Roșia de Jos,Roșia de Sus, Seciurile și Rugetu. învățătorii acestei
perioade erau fie preotul satului, fie absolvenți Școlii Normale din Tg – Jiu, fie suplinitori.
Dacă în perioada modernă retribuția învățătorilor venea de la fiecare sătean în parte, o sumă infimă
care îi nemulțumea pe dascăli – nici în perioada interbelică situația nu a fost tocmai benefică,învățătorii
fiind plătiți la discreția autorităților locale, mizeria retribuției financiare făcându-i pe mulți să renunțe la
meserie.
Chiar dacă cel de – al doilea război mondial a dus la concentrări masive, școala nu s-a întrerupt.
Un pas important spre structurarea judicioasă a învățământului s-a făcut odată cu reforma din 1848.
Anii comunismului îndoctrinează învățământul procedând la introducerea forțată a ideologiei
marxist-leniniste - lucru cu bătaie lungă și greu de schimbat în formarea noii generații.
Chiar dacă, odată cu Revoluția din decembrie 1989 se pune problema unei reforme în învățământ,
susținându-se în primul rând eliberarea omului de ,, formarea conștiinței socialiste multilateral
dezvoltate” ,lucrurile merg greoi, reforma nu este susținută financiar iar politic mecanismele păstrează
vechile procedee de desfășurare. Se înregistrează progrese pe palierul legislativ,la nivel de
curriculum,școlile sunt dotate cu calculatoare și se procedează la calificarea cadrelor didactice
suplinitoare. Mai bine de un secol și jumătate,învățământul din Roșia de Amaradia a fost oglinda fidelă a
învățământului de nivel național și județean.
Cum să nu scriu cu pioșenie respect și considerație despre școala în care am fost educată,în care la
rândul meu am educat generații de elevi și în care îmi etalez profesia spre menirea cu care m-a hărăzit
Bunul Dumnezeu!
Actualmente, școala din comuna Roșia de Amaradia – în principal evidențiind Liceul Tehnologic
Roșia de Amaradia – beneficiază de toate nivelurile învățământului preuniversitar (preșcolar, primar,
gimnazial și liceal ) și este permanent preocupată de asigurarea spațiului și a materialelor necesare unei
bune desfășurări a activităților instructiv educative cât si de perfecționarea cadrelor didactice preocupate
de carieră și de formarea noilor generații.
Școala evoluează normal din punct de vedere economic, administrativ și profesional. Se observă o
deschidere spre ceea ce este nou și util.
În 2019 Primăria locală –sub conducerea d-lui primar Liviu Cotojman - a extins Corpul A al
Liceului Tehnologic Roșia de Amaradia , oferind spații pentru laboratoare, ateliere de practică pentru
nivelul liceal și noi săli de clasă.
40
Proiectele Rosse, Școala lui Andrei – sporesc calitatea educației și prestigiul școlii.
Cei care deservesc școala sunt oameni care se apropie cu dragoste, înțelegere și profesionalism de
elevi,îndrumându-le pașii spre un viitor frumos.
Să nu uităm! Specificul muncii noastre nu ne oferă totdeauna satisfacții imediate, dar ele sunt de
neegalat atunci când vezi că ai reușit să dai forma dorită personalităților de elevi ce vin să – i formezi.
Școala rămâne instituția de care oricând ne putem aminti că ne-a deschis poarta vieții și ne-a întins o
mână în evoluția profesională și culturală și spirituală.
41
TEATRUL CA FORMĂ DE PROMOVARE A IMAGINII ȘCOLII
RĂDUCU LILIANA – LICEUL TEHNOLOGIC NR.1 ALEXANDRIA

În zilele noaste, unitatea de învățământ trebuie să fie pregătită să facă față unor cerințe tot mai
complexe din partea societății contemporane și să își revendice locul său în viața copiilor pe care îi educă
dar și în centrul comunității. Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învățământ un cadru viu, un
mediu în continua schimbare. Internetul, privit cu reticență inițial, a devenit acum un mediu de promovare
nelimitat, prin care o școala își poate construi o imagine.
Activitățile extrașcolare realizate dincolo de procesul de învățare își au rolul și locul bine stabilit în
formarea personalității copiilor. Educația unui copil nu se realizează doar într-un cadru formal (grădinițe,
școli), ci și prin activități extrașcolare și extracurriculare. Aceste activități au ca scop identificarea și
cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și
stimularea comportamentului creativ.
În societatea actuală, teatrul constituie o modalitate prin care elevii pot evada din cotidian. De altfel,
consider teatrul o cale de promovare a adevăratelor valori şi a imaginii unei şcoli. Atelierele şi cercurile
de teatru din şcoli sunt un punct de sprijin pentru studierea textelor literare şi al exprimării orale, fiind de
interes în planul managerial al ariei curriculare Limbă şi Comunicare şi în viața culturală a şcolii.
Având funcţia de consilier educativ, am avut şansa să lucrez cu elevii din trupa de teatru a liceului
nostru. Deşi un liceu tehnologic, unde se urmăreşte mai mult formarea unor abilităţi profesionale decât a
celor artistice, de sensibilizare, am reuşit sa ne impunem în faţa unor licee de renume din judeţ prin trupa
de teatru coordonată de profesori de limba română şi limbi străine din unitatea noastră. Câştigareaa unor
concursuri şi participarea la Festivalul de Teatru “Ideo Ideis”, ne-a facut remarcaţi şi ne-a creeat o
imagine de success la nivelul judeţului nostru. Elevii au avut şansa să lucreze şi să performeze pe scenă
alături de mari personalităţi ale teatrului românesc, ceea ce a contribuit enorm la influenţarea modului de
gândire, la creşterea stimei şi încrederii de sine.
Spectacolele de teatru, ca activităţi extraşcolare, au format tinerilor o extraordinară capacitate de

percepere, ȋntelegere, observare, perseverare si explorare a simţului abstractizării. Teatrul este ȋntr-adevăr
o foarte bună modalitate:
 de a deschide universul copiilor către cultură;

 de a le ȋmbogăţi imaginaţia şi o modalitate de a se identifica cu diferite personaje;
 de a-şi forma personalitatea.
Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate se realizează, în primul

rând, prin rezultatele educaționale pozitive ale elevilor, părinții fiind, în principiu, primii interesați de
acest aspect.
În concluzie, promovarea unui comportament moral pozitiv și participarea la activități extrașcolare

aduc o contributie remarcabilă la promovarea imaginii unei scoli.
42
Profesor învățământ preșcolar: Rădulescu Delia Ileana

În ziua de azi unitatea de învățământ trebuie pregătită să facă față unor cerințe tot mai pretențioase
din partea societății și își revendică locul său în viața copiilor pe care îi educă, dar și în central comunității
pe care o influențează constant. Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învățământ un cadru viu, un
mediu în continuă schimbare. Internetul, privit la început cu reticență, a devenit acum un mediu de
promovare infinit, prin care școala își poate construe o imagine.
Promovarea imaginii școlii se realizează în primul rând prin rezultatele positive ale elevilor, părinții
fiind interesați de acest aspect. Crearea acestei imagini se realizează prin fiecare cadru didacticdin
instituție, schimbarea venind prin fiecare dintre noi. Motivarea elevilor printr o educație individualizată,
adaptată la particularitățile elevului, folosirea mijloacelor tehnologice în strategiile de învățare vor
îmbunătăți crearea unei imagini pozitivă a școlii.
Colaborarea eficientă cu toți reprezentanții minorităților entice prin promovarea unor proiecte
focalizate pe reducerea abandonului școlar și prin Comisia de Combatere a Discriminării în Mediul
Școlar. Integrarea elevilor în școală prin promovarea interculturalității și susținerea elevilor cu dezavantaj
social și conduit de risc, dar și susținerea elevilor în abilități.
Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare. Copilul traiește într-o lume
dominată de mass media, influențele nefaste ale televizorului și calculatorului acționând asupra sănătății
psihice și morale. Acestea contribuie la transformarea elevilor în persoane incapabile de a se controla
comportamental și emotional.Activitățile de acest gen, cu o deosebită influentă formativă, au la bază
toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creatie, concursuri și parteneriate cu alte instituții
Activitățile extracurriculare dau o alternativa sănătoasa, practica și creativă de a ocupa timpul liber
al elevilor, instituția de învătământ ce promovează astfel de activități beneficiind de imaginea pozitiva
binemeritată, atât la nivel local, cât și județean sau național. Activitatea extracurriculară e o componentă
educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în
primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii,
asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
internetul devenind cel mai uzual mod de a face școala accesibila. Cu ajutorul unui site, a unui email sau a
unei platforme, nu doar că putem ține la curent părinții cu tot ce se întâmplă în școala, dar putem promova
activităție și implicit școala în cadrul căreia acestea se desfășoară.
Prin combaretea violenței din unitatea școlară, reducerea incidentelor din cadrul acesteia,
oferind un mediu sigur, promovarea toleranței și a unui spirit moral-civic pozitiv în care elevii se
integrează cu ușurință crează o imagine pozitivă a școlii.
În concluzie,imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce au aceștia

nevoie:educație de calitate, accesul la ofertele educaționale, individualizarea învățării, combaterea
discriminarii, reducerea violentei, promovarea unui comportament moral pozitiv, și participarea la
activitați extrașcolare.Școala noastră, în ochii comunității, este rezultatul unei munci constante.
Educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice, fiecarecontribuind
individual asupra imaginii, de ansamblu, a instituției școlare. Responsabilitatea aceasta este în mâinile
noastre, deoarece aceasta imagine pozitivă se crează greu și se poate pierde rapid.
43
Rădulescu Maria Melania, Liceul teoretic ,,Little London”

Anul acesta școlar alături de o elevă de la clasa a X a am participat la promovarea unui locaș de cult
din Dâmbovița documentându-ne îndeaproape.Pe lângă certificatul primit pentru acest concurs, ne-am
bucurat de istoria ce stă în spatele așezământului și de locuri pline de istorie. Mai jos am atașat o parte din
lucrarea câștigătoare a concursului ,,Când piatra și lemnul ne povestesc istoria”.
“Suntem morminte vii ale străbunilor” așa cum susținea poetul-filosof Lucian Blaga. Suntem
conștienți de responsabilitatea care ne revine, nouă și generațiilor viitoare, de a ne cunoaște rădăcinile, de
a conștinetiza importanța valorilor naționale, indiferent de natura lor, de a ni le asuma și, mai ales, de a
le conserva și de a le face cunoscute astfel urmașilor, pentru că fără trecut viitorul este asemenea unui
copac fără rădăcini.
Mânăstirea Cobia se află în comuna omonimă din județul Dâmbovița și este unică în contextul
monumentelor existente, prin decorația exteriorului, nemaiîntâlnită în arhitectura noastră, cărămida
smălțuită în trei culori conferindu-i statutul de monument unic în arhitectura medievală românească.
De asemenea, vechimea acesteia, faptul că de acest monument sunt legate numeroase evenimente
istorice naționale cum ar fi Bătălia de la Călugăreni, în urma căreia, victimele au fost aduse și îngropate
aici (satul primind numele Călugăreni), ca și faptul că drept recunoștință una dintre personalitățile istorice
marcante ale trecutului nostru, Mihai Viteazul, dăruiește acestui lăcaș de cult un superb clopot de aur care
se pare că a fost confiscat de nemți în timpul Primului Război Mondial, îi conferă Mânăstirii Cobia
statutul de monument de patrimoniu național care marchează în devenirea noastră culturală, artistică,
socială, un moment important, definind, prin preocupările culturale, prin tradițiile zonei, prin arhitectură,
identitatea unui neam.
Faptul că anual marele istoric Nicolae Iorga petrecea în acest lăcaș de cult cel puțin trei săptămâni
alături de studenți pentru a face practică și pentru a le face cunoscute valorile naționale, ceea ce definește
spiritul național românesc, atestă valoarea incontestabilă a acestui monument.
Situată în partea de sud-vest a județului, pe drumul județean 702 E, comuna oferă vizitatorilor o
salbă de bisericuțe din lemn (patru la număr), datate la sfârșitul veacului al XVIII-lea, cu dezvoltări
planimetrice specifice arhitecturii religioase din lemn dâmbovițene, prin tratări arhitecturale originale, un
adevarat regal pentru cunoscători.
Mânăstirea Cobia, lăcaș de rugăciune pentru călugări, a funcționat până la secularizarea averilor
mănăstirești, când a devenit biserică de mir. Este situată la 7 kilometri nord-est de Găești și la 25 de
kilometri sud-vest de orașul Târgoviște, în satul Mănăstire, pe șoseaua Găești - Târgoviște.
Mănăstirea poartă hramul Sfântul Ierarh Nicolae și a fost construită între anii 1571-1572 de Badea
Bolosin Stolnicul, sub domnia lui Io Alexandru Voievod. Biserica, transformată în nenumarate rânduri,
este tot ce a mai rămas din vechea Mânăstire Cobia. După anul 1680, biserica a fost reparată de Pârvu
Cantacuzino.
Prin săpăturile arheologice, au fost descoperite fundațiile vechiului turn, contemporan bisericii
(1571), precum și urmele vechiului zid de incintă. Au mai apărut, și urmele unor locuințe de suprafață din
secolul al XVI-lea, toate fiind dovezi incontestabile ale unor forme de cultură și civilizatie foarte vechi,
atestând preocupările artistice, tradițiile, valorile și spiritualitatea acestui neam.Exteriorul bisericii posedă
o decorație unică în arhitectura noastră: paramentul este alcătuit numai din cărămidă smălțuită - verde,
ocru, sienna. Fațada bisericii este decorată cu firide ce se intind pe toata înălțimea sa și sunt terminate în
arc de cerc, cu archivoltele marcate de un șir de cărămizi.
Clopotnița este zidită pe ruinele fostei clopotnițe și este foarte veche, datând din veacul al XVII-lea.
Biserica de la Mânăstirea Cobia definește clar o fază importantă în dezvoltarea arhitecturii din Țara
Românească, având reale calități artistice. În cadrul mânăstirii se desfășoară, mai nou, Festivalului
Internațional de Toacă devenit din ce în ce mai cunoscut și mai atractiv pentru copii și tineri.
Considerăm că rolul patrimoniului românesc în consolidarea identității europene este fundamental,
deoarece suntem parte componentă a acestei Europe care promovează valori comune statelor membre, o
Europă definită de unitate în diversitate, adică de o frumusețe și de valori deosebite prin unicitate.
44
Responsabilité dans les usages du numérique

Photographies et film vidéo à l’école et droit à l’image
RĂDULESCU SILVIA
COLEGIUL NAŢIONAL ,,ZINCA GOLESCUˮ PITEŞTI
Le fait de photographier ou de filmer des élèves dans le cadre scolaire impose des précautions qui
relèvent à la fois de l’éthique éducative et de la Loi liée à la protection de la vie privée et des mineurs. Le
Code Civil garantit le droit au respect de la vie privée de tout un chacun. Cela ne signifie pas qu'il est
interdit de prendre une personne en photo, seulement que la publication ou la reproduction d'une telle
photographie requiert son autorisation, ou celle de son tuteur s'il s'agit d'un mineur. La diffusion d’images
faisant apparaître des personnes identifiables impose l’autorisation préalable de ces personnes. Dans le
cas d’enfants, cette autorisation préalable doit être accordée par le ou les responsables légaux.
La photographie et le film répondent aux mêmes règles concernant le droit à l’image . Toutefois, en
pratique, les conséquences matérielles d’un refus d’autorisation d’une famille (ou de l’exercice du droit
de retrait) pour un élève ne sont pas identiques selon le support. En effet, il est plus facile de procéder à
des modifications sur un support photo que sur un support film : il est relativement aisé de retirer d’une
expo ou d’un montage les photos concernées, voire de rendre non identifiable le visage d’un enfant sur
quelques photos. Dans le cas d’un film, on voit bien toute la difficulté technique de "flouter" une zone
d’image sur plusieurs séquences ou de procéder à des coupes dans le montage déjà réalisé du film...
Autorisation
L’autorisation est obligatoirement écrite. L’autorisation, pour être valable, doit répondre à
certains critères de forme et de contenu. Les autorisations générales, notées en début d’année sur la fiche
de renseignements de l’élève et portant sur toute utilisation de l’image, dans toutes les activités et pour
toute l’année ne pèseraient sans doute pas lourd en cas de recours en justice d’une famille. A titre
d’exemple se trouve en annexe une autorisation, que vous pouvez aménager selon la spécificité de votre
projet (notamment l’article précisant l’usage commercial ou non qui pourra être fait des images : vente de
calendrier, du film etc...) tout en rappelant que l’école, en tant que telle, n’ayant pas le statut juridique
d’établissement ne peut rien vendre et rien acheter ! Ce type de productions "lucratives" doit donc être
géré par une association proche de l’école type coopérative scolaire .
Refus d’autorisation
Il semble important de ne pas confondre autorisation d’utiliser l’image de l’enfant et

autorisation pour l’enfant de suivre l’activité. Il n’est évidemment pas question de priver un enfant de
l’activité au motif que ses parents ont refusé l’autorisation qu’il apparaisse sur les photos... Ce qui est
organisé à l’école s’inscrit dans le cadre des programmes. Tout élève a droit à cet enseignement... En cas
de refus parental, il conviendra de prendre toute disposition pour que l’enfant ne puisse être identifié sur
les photos ou le film : éviter de le faire entrer dans le champ de prise de vue, cadrage sans le visage, et, en
cas extrême, floutage.
Droit de retrait
Les parents ont donné leur autorisation préalable, mais jugent, après visionnement, que
certaines images avec leur enfant doivent être retirées. En cas de support photos, le remède est assez
simple : retrait des photos concernées ou, si le reste de la photo présente un intérêt incontournable,
floutage ou masquage rendant l’enfant non identifiable.
45
CONSEILS :
- En cas de film vidéo destiné à une projection publique, procéder à une projection privée
préalable à destination exclusive des élèves et des familles pour permettre d’éventuelles réactions
par rapport aux images. - Demander aux
élèves ce qu’ils pensent des images sur lesquelles ils se trouvent. Rester à l’écoute de leurs
réactions, en tirer les conséquences... - Eviter les
photographies ou longs plans fixes ne présentant qu’un élève. - Ne jamais rendre
possible la mise en relation d’une image d’un enfant et d’un nom (encore moins d’une adresse !)
Pas de fichier d’élèves, pas de légende sous les photos qui pourraient livrer des informations
d’identification des élèves etc...) - Conserver les autorisations et les archiver
au-delà de la durée du projet. (recours ultérieurs toujours possibles).
AUTORISATION PARENTALE DE PRISE DE VUE
DANS LE CADRE SCOLAIRE
Madame, Monsieur,
Dans le cadre des programmes d'enseignement, la classe de votre enfant prévoit de mener un projet
pédagogique qui fera appel à l'utilisation de la photographie. En référence à la loi protégeant la vie privée
et en tant que représentants légaux de votre enfant mineur, l'école doit vous demander une autorisation
préalable à la prise de vues.
L'école s'engage
- à n'utiliser les images réalisées que dans le cadre strict du projet scolaire dont vous trouverez le
détail ci-dessous
- à ce que les images ne fassent l'objet d'aucune exploitation commerciale.
Conformément à la loi, vous pourrez avoir accès à l'ensemble des images sur lesquelles figure votre
enfant et juger de l'usage qui en est fait. Vous disposerez d'un droit de retrait de certaines images si vous
le jugez nécessaire (demande à formuler par écrit auprès du responsable du projet).
Je soussigné, ..........................................................., agissant en tant que responsable légal,

autorise mon enfant .............................................................., à apparaître sur les photographies prises dans
le cadre du projet scolaire décrit ci-dessus dont j'accepte les modalités présentées. Je reconnais donner
cette autorisation en contrepartie de l'intérêt pédagogique et éducatif que mon enfant pourra trouver dans
cette activité et de mon intérêt à en voir la trace.
Fait à ............................................ le ..............................
Signature des parents
46

Ediția 2020
Elevul talentat în școala românească
Autor: Răduț Ioana-Cristina

Școala Gimnazială ,,Nicolae Crețulescu” Leordeni, structura Glîmbocata
Clasa a III-a
În școala românească, elevul talentat rămâne deseori ascuns în spatele băncii, temător să își arate
puterea creativă de care dispune cu adevărat. Mediul școlar, atitudinea colegilor sau chiar a cadrului
didactic sunt factori care de cele mai multe ori inhibă elevul talentat și îl fac să devină unul dintre ceilalți,
blocând astfel detașarea lui din grupul de elevi. Fără exprimarea lui liberă care să îi pună în evidență
calitățile, elevul talentat din învățământul românesc pălește încetul cu încetul, pierzându-și lejeritatea
exprimării sau chiar capacitatea de a gândi creativ în activitățile școlare și nu numai.
Tocmai din această cauză elevul talentat are nevoie de stimulare și încurajare pentru a se exprima
cu ușurință în activitățile școlare, folosind cu încredere puterea creatoare de care dispune. Manifestarea
talentului unui copil constă tocmai în creativitatea acestuia folosită în diverse domenii, fapt ce îl
diferențiază pe acesta de restul colegilor săi, capabili să rezolve sarcinile doar într-un mod obișnuit. Astfel
că profesorul nu trebuie să treacă cu vederea o astfel de manifestare creativă atunci când unul sau mai
mulți elevi decid să rezolve într-un alt mod o sarcină dată, căci tocmai aceștia reprezintă dovada faptului
că activitatea în sine a fost cea care i-a stimulat să răspundă inedit provocării.
Învățământul românesc actual, centrat pe elev, tinde să pună accent pe dezvoltarea și promovarea
inteligenței elevilor dar și pe creativitatea acestora, reușind astfel să cultive într-un mod manierat pofta de
cunoaștere, descoperire și afirmare a celor mici. Chiar dacă un anumit comportament al profesorului ajută
elevii să se simtă în largul lor atunci când gândesc creativ și se afirmă în cadrul grupului din care fac
parte, este nevoie și de anumite exerciții sau metode care să stimuleze creativitatea elevilor.
Pentru dezvoltarea creativității școlarilor mici este uneori suficient să se aplice schimbări asupra
unor exerciții sau tipuri de activități întâlnite zi de zi în cadrul formal. Spre exemplu, pentru a spori
creativitatea, putem să le recomandăm elevilor să schimbe finalul unei povești, să modifice personajele
sau chiar denumirea unor texte cunoscute de ei, dezvoltând în același timp spiritul de observație, gândirea
și inteligența. De asemenea, combinarea unor povești îi poate face pe cei mici să schimbe firul narativ și
să devină mai creativi în gândire, ajutându-i să comunice și să își exprime mult mai ușor intențiile.
Implicarea elevilor în anumite activități de evaluare și autoevaluare poate stimula gândirea
creativă și îi poate ajuta pe cei mici să treacă mult mai ușor peste greșelile realizate, doar pentru că
primesc critica din partea colegilor sau a lor, analizându-și situația.
Tocmai pentru a spori încrederea în propria persoană dar și pentru a cultiva spiritul de echipă,
activitățile desfășurate la clasă presupun implicarea tuturor elevilor și seriozitatea tratării oricărei
probleme, folosind în principal creativitatea și imaginația.
Promovarea imaginii școlii nu presupune promovarea instituției în sine ci mai degrabă se referă la
accentul pus pe actul pedagogic desfășurat între zidurile unei clase dar mai ales pe noțiunile, îndemânarea
și iscusința deprinderilor căpătate de elevi după o zi de școală. Astfel putem spune că dorind să
promovăm imaginea școlii ar trebui să facem cunoscute produsele muncii elevilor, mediatizarea
activităților desfășurate cu aceștia și bucuria cu care ei ne împărtășesc nouă, cadrelor didactice, părinților,
bunicilor, prietenilor lucrul obținut din munca lor.
Imaginea școlii reprezintă astfel un puzzle uriaș format din mii de piese reprezentate de elevi și
cadre didactice, oameni care au legături strânse și care împreună reușesc să promoveze în comunitate
instituția în care sunt modelate mlădițele societății.
47
Prof. înv. primar Rânceanu Livia Corina

Sc.Gimn.”Miron Costin” Galați
În zilele noasrte, unitatea de învățământ este pregatită să facă față unor cerinte tot mai complexe din
partea societății contemporane și își revendică locul său în viața copiilor pe care îi educă, dar și, în centrul
comunității pe care o influențează constant. Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învătămănt un
cadru viu, un mediu în continua schimbare. Internetul, privit cu reticență inițial, a devenit acum un mediu
de promovare infinit, prin care o școala își poate construi o imagine.
Deschiderea spre nou se realizeaza datorită cadrelor didactice pregătite care intervin in favoarea
acestei dezvoltări continue a școlii. Analizand ceea ce se cere de la unitatea de învățământ, putem stabilii
și cum anume o putem promova. Beneficiarii atat directi, cat si indirecti(elevii, părintii) sunt cei ce intră
în contact cu mediul școlar, comunitatea fiind astfel influențată de școala.
Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
descentralizare şi asigurare a calităţii, personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin
diversificarea şi flexibilizarea acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor
procesului educational și educaţiei Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în
comunitate se realizează, în primul rând, prin rezultatele educaționale pozitive ale elevilor, părinții fiind
interesați în principiu de acest aspect. Crearea acestei imagini se realizeaza prin fiecare cadru didactic din
instituție, schimbarea venind prin fiecare dintre noi. Motivarea elevilor printr-o educație individualizată,
adaptă la particularitătile elevului, folorirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor
înbunătății crea o imagine pozitiva asupra școlii. Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare
permanentă cu nevoile specifice identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală.
Colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor etnice prin promovarea unor proiecte
focalizate pe reducerea abandonului şcolar prin Comisia de Combatere a Discriminarii în Mediul Școlar.
Integrarea elevilor în școala prin promovarea interculturalitații și susţinerea elevilor cu dezavantaj social
şi conduite de risc, dar și susţinerea elevilor în abilităţi.
Promovarea imaginii instituției se realizeaza prin elaborarea unor proiecte la nivel local care să
vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplarelor de bună practică în managementul
institutional. Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare. Copilul traiește
într-o lume dominată de mass media, influențele nefaste ale televizorului și calculatorului acționând
asupra sănătății psihice și morale. Acestea contribuie la transformarea elevilor în persoane incapabile de a
se controla comportamental și emotional. Activitățile de acest gen, cu o deosebită influentă formativă, au
la bază toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creatie, concursuri și parteneriate cu alte instituții .
activităție și implicit școala în cadrul căreia acestea se desfășoară. Prin combaterea violenței din unitatea
școlară, reducerea incidentelor din cadrul acesteia, oferind un mediu sigur, promovarea toleranței și a unui
spirit moral-civic pozitiv în care elevii se integrează cu ușurință crează o imagine pozitivă a școlii.
48
În concluzie, imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce au aceștia

activitați extrașcolare. Școala noastră, în ochii comunității, este rezultatul unei munci constante.
49

1 Decembrie – La mulți ani, România!
Prof. înv. primar RĂȘCANU MARINA

Lic. Tehn. ION PODARU, OVIDIU, jud. CONSTANȚA
Anul acesta predau la la clasa I, la o clasă mixtă (români, țigani, turci, tătari). Este o provocare
pentru mine să îi ascult pe toți, vorbind în limbi diferite, cu tradiții și obiceiuri diferite. Dar...indiferent de
etnie și de culoarea pielii, locuim toți pe același pământ strămoșesc, respirăm același aer, suntem cu toții
ROMÂNI.
Din această cauză nu pierd nicio ocazie de a le vorbi micilor școleri despre trecutu glorios al țării și
despre sacrificiile generațiilor trecute.
Ca și în anii trecuți, în graficul activităților extracurriculare am cuprins o activitate pentru a sărbători
101 ani de România. Activitatea s-a desfășurat în sala de clasă, împreună cu elevii de la clasa a II-a B,
coordonați de învățător DIMA CĂTĂLINA PARACHEVA.
Obiectivele propuse pentru desfășurarea acestei activități au fost: cunoașterea importanței

desăvârșirii unității naționale, a poporului român; cultivarea și dezvoltarea patriotismului și a respectului
față de înaintași.
Ne-am aducat cu toți (în total 46 de suflete) pentru a-i cânta României LA MULȚI ANI! Activitatea
a avut mai multe etape :
În perechi (câte un elev din fiecare clasă), elevii au realizat steagul
României, utilizând diferite materiale: hârtie creponată, hârtie glasată, materiale de
diferite texturi.
Individual, au desenat steagul cu creioane colorate, au decupat și lipit
steagurile.
Pe grupe, au avut ca sarcina să lucreze cu hărtie creponată și să realizeze ii
sau steagul.
Am dansat în curtea școlii pe muzică populară și am strigat cât de tare ne
iubim țara.
50
Inimi de copii bat pentru România!
Activatea a avut un succes răsunător. Am reușit să popularizăm în rândul elevilor, al părinților și al

comunității evenimentele de la 1 Decembrie 1918 și a importanței istorice și spirituale a Zilei Naționale a
României.
51
Învăţător Răşchitor Constanţa

Şcoala Gimnazială„Costache Negri, Negri „–Bacău

rând, prin rezultatele educaționale pozitive ale elevilor, părinții fiind interesați în principiu de acest
aspect. Crearea acestei imagini se realizeaza prin fiecare cadru didactic din instituție, schimbarea venind
prin fiecare dintre noi. Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptă la particularitătile
elevului, folorirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor înbunătății crea o imagine
pozitiva asupra școlii. Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile
specifice identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală.
comportamental și emotional. Activitățile de acest gen, cu o deosebită influenţă formativă, au la bază
Activitățile extracurriculare dau o alternativă sănătoasă, practica și creativă de a ocupa timpul liber
Prin combaretea violenței din unitatea școlară, reducerea incidentelor din cadrul acesteia, oferind un
mediu sigur, promovarea toleranței și a unui spirit moral-civic pozitiv în care elevii se integrează cu
ușurință crează o imagine pozitivă a școlii.

Bibliografie :
1. Coman , Cristina , Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom,2000
2. Dragan,I. , Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996
3. McQuail, Denis, Windahl,Seven, Modele ale comunicarii, Bucuresti, Editura
Comunicare.ro,2004
52
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII PRIN PROIECTE EDUCATIVE
PROF. ÎNV. PRIMAR RAŞCOVICI CLAUDIA MARIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ARON COTRUŞ” CERGĂU MARE
În acest an şcolar am elaborat si derulat , proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienței
pozitive și exemplele de bună practică în managementul instituțional , care au avut ca scop: cunoașterea
obiceiurilor tradiționale specifice sărbătorilor precum şi dezvoltarea unor abilităţi sociale indispensabile
convieţuirii şi integrării într-o colectivitate ( capacitatea de-a colabora cu ceilalţi ; cultivarea de relaţii
pozitive în grup; toleranţa : asumarea responsabilităţilor ) . Am planificat și organizat o serie de activități
care să contribuie la crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate.
Prin proiectul interdisciplinar „ Sărbători de Iarnă ” s-a următit : identificarea perioadei
calendaristice numită sărbători de iarna ; descrierea celor mai îndrăgite obiceiuri şi tradiţii :
promovarea comunicării între elevii proveniţi din medii diferite ; dezvoltarea capacităţii de cooperare în
scopul transmiterii printr-un act artistic a unui mesaj din sfera valorilor morale .
Competenţele specifice:
 Aptitudinea de a comunica eficient
 Întărirea respectului de sine şi al altora
 Deschidere şi empatie faţă de ceilalţi
 Asumarea responsabilităţilor.
Coordonator de proiect: Prof. Înv.primar Raşcovici Claudia Maria

Grupul ţintă: elevii clasei I
Durata proiectului :Proiectul s-a desfasurat în perioada noiembrie - decembrie 2019
Beneficiarii direcţi: elevii şcolii
Beneficiarii indirecţi: părinţii, profesorii, comunitatea
Parteneri: părinţii, Consiliul Local
Resurse: umane: elevii clasei I, părinţi, cadre didactice
materiale: consumabile, copiator, computer, texte ,carton, hârtie colorată, materiale textile ,
diplome personalizate ,etc.
Rezultate aşteptate:
Transmiterea valorilor tradiționale reale tinerei generații pentru păstrarea identității culturale a poporului
român într-o lume a multiculturalității
Modalităţi de evaluare:
produsele rezultate în urma activităţilor desfăşurate (desene, postere, panou, afişe,
felicitări, ornamente din materiale reciclabile , );
 spectacol – cântece religioase și scenete - prezentat părinților;
pe parcursul proiectului elevii primesc permanent feedback de la cadrul didactic , ceea ce
le permite să-şi dezvolte continuu şi armonios abilităţile
Diseminarea rezultatelor: prezentarea unui referat și a activităților desfășurate în cadrul comisiei
metodice; realizarea unui raport de activitati ;informarea părinților despre activitățile desfășurate în cadrul
ședințelor de la nivelul fiecărei clase .
53
CONȚINUTUL PROIECTULUI:
 dezbateri pentru realizarea proiectului;
 convorbiri, lecturi, activități artistico-plastice, colaje, creații literare
 ateliere de creație – Ornamente din materiale reciclabile;
 ornamentele realizate de către copii; antrenarea părinţilor în activităţi
 tombolă, activități de inițiere a elevilor în pregătirea unor programe artistice,
serbare;
Evenimente înscrise în cadrul proiectului :
1. Să ne pregătim de Iarnă
2. Aşteptăm Sfintele Sărbători!
3. Și tu poți fi Moș Crăciun!”/ Dăruiește, fii mai bun!
Concluzii : Activităţile , prin specificul lor liber ,au creat o atmosferă plină de bucurie şi
plăcere. Elevii au comunicat continuu , au schimbat idei . S-a observat un grad de implicare mai
ridicat în activitatea şcolară la elevii relativ retraşi . Au fost valorificate creativ experienţele personale
ale fiecărui elev.
54
p.î.p . Răstoacă Iuliana

Școala Gimnazială ,,General Nicolae Șova”’ Poduri
Comunitatea locală a fost învestită cu dreptul și responsabilitatea de a se autoadministra sub
aspectul resurselor locale și al priorităților, al gestionării problemelor educative în diverse moduri.
Există școli deschise și școli închise față de comunitate, iar efectele acestei atitudini sunt resimțite în
primul rând de profesorii care deleagă parțial sau preiau întru totul responsabilitatea formării pentru viață
a copiilor, apoi de elevii care sunt expuși sau nu stimulărilor complexe de tip educativ-societal, dar și de
părinții care își văd contribuția valorizată sau respinsă de către școală.
Părinții trebuie încurajați și abilitați să preia o parte tot mai însemnată a responsabilităților care
privesc decizia prin consultarea, administrarea, construirea unui lobby omogen pe lângă terțe părți pentru
interesele școlii și ale beneficiarilor ei.
Centrul vital al unei comunități se poate muta în școală, ca punct de întâlnire a mediului academic
cu piața forței de muncă, a influențelor educative formală cu cele nonformale și informale. Rolul central
rămâne al profesorilor și al directorilor de școală , care integrează într-o schemă strategică realistă
contribuțiile părinților, ale autorităților din administrația locală, ale agenților economici, ale
reprezentanților media, sănătate, cultură.
Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul
instituțional și personal al celor implicați, dau un sens de utilitate timpului petrecut împreună și deschid
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.
Ambele au de câștigat dacă sunt vizibile în comunitate în special dacă își atrag colaborarea unor
parteneri de tip asociații profesionale, organizații nonguvernamentale, celebrități locale.
Profesorii îi pot învăța pe părinți cum să se implice mai eficient în educația copilului (comunicare,
program, aspecte metodologice), pornind de la premisa că părinții vor să ajute, dar nu întotdeauna știu
cum.
Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și actualizarea
unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea academică, socială, emoțională,
estetică, fizică a elevilor. Imaginea instituțională este importantă și se completează cu rezultate
cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de învățământ și
de elemente ale culturii organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele comportamentale,
ritualuri, ceremonii. Mesajul transmis comunității locale trebuie să fie consistent, să provină din mai
multe surse și să exprime specificul unității respective în peisajul educativ local.
Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre școală către toți agenții instituționali (sponsori,
autorități, părinți, elevi) menține școala în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui
deziderat este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere
materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii (intervenții în media, întruniri, festivități), să
se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Pagina web și revista școlii au de asemenea
un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate.
Bibliografie:
Cucoş C . Educaţie - Dimensiuni culturale şi interculturale, Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
55
JOCUL DIDACTIC
”VÂNĂTOAREA DE COMORI”
Prof. Raț Emilian-Marius

Școala Gimnazială ”Nicolae Iorga”,
Structură a Școlii Gimnaziale ”Miron Neagu”, Sighișoara, Mureș
Jocul didactic este o forma de activitate distractivă și accesibila elevului, prin care se realizează o
bună parte din sarcinile instructiv-educative în instituțiile școlare.
Importanţa instructiv – educativă a jocului este destul de mare. Pe lângă caracterul lor afectiv si
competitiv, jocurile au darul de a-i stimula pe elevi la căutări, la folosirea unor strategii de gândire,
dezvoltându-le în acelaşi timp spiritul de echipă.
Practica si teoria educației au demonstrat că jocul locul ocupă un loc important în viața elevului,
prin intermediul acestuia, copiii își îmbogățesc experiența cognitiva, își educa voința si pe aceasta baza
formativă își conturează profilul personalității.
”Vânătoarea de comori” este una dintre metodele educaţiei nonformale, care stimulează interesul şi
motivaţia elevilor pentru activităţile educative şi să le dezvolte potenţialul cognitiv şi creativ având ca
obiective principale:
- dezvoltarea spiritului de echipă în cadrul grupului;
- mișcarea în aer liber;
- dezvoltarea spiritului de observaţie ;
- dobândirea abilităţilor de a se orienta în spaţiu;
- formarea deprinderilor de a se orienta pe hartă ;
- optimizarea performantelor școlare;
- activizarea si optimizarea potențialului intelectual si fizic;
- învăţarea prin descoperire și cooperare.
Această metodă are un real succes în rândul elevilor. Ca metodă didactică, vânătoarea de comori
presupune o abordare transdisciplinară, probele şi indiciile folosite de cadrul didactic fiind inepuizabile şi
depinzând doar de imaginaţia acestuia.
”Vânătoarea de comori” este un joc – concurs, o metodă inovativă de învățare prin colaborare și
cooperare folosind tehnologii actuale, foarte apreciate de elevi. În acest sens se îmbină tehnologia cu
divertismentul în scop educativ. Probele folosite într-o vânătoare de comori sunt extrem de variate: de
logică, perspicacitate,de îndemânare și forță fizică cuprinzând cunoștințele dobândite din diferite
discipline şcolare, cuprinse într-un joc-concurs interdisciplinar.
Activităţile propuse în cadrul concursului vor să antreneze un număr cât mai mare de elevi în
desfășurarea de jocuri în vederea:
 rezolvării problemelor de perspicacitate și de logică;
 sporirii interesului elevilor pentru aprofundarea și aplicarea cunoștințelor teoretice în activitățile
practice de teren, dezvoltarea creativității, a spiritului competitiv și de echipa;
 cultivării relaţiilor de prietenie, de colaborare, a iniţiativei şi imaginaţiei creatoare;
 fortificării organismului şi sporirea capacităţii de muncă intelectuală a elevilor;
 valorificării deprinderilor şi priceperilor însuşite în orele de curs aplicate într-o competiţie;
 satisfacerii dragostei pentru mişcare şi joc în aer liber;
 formării de deprinderi de organizare în mod util şi reconfortant a timpului liber;
 dezvoltării trăsăturilor pozitive ale caracterului şi personalităţii elevului.
Pentru desfășurarea concursului se formează echipe de câte patru elevii din clasele V-VIII, unul
fiind declarat liderul echipei. Fiecare echipă este dotată cu un smartphone sau tabletă conectată la internet,
pentru accesarea probelor, probe regăsite în aplicația ”Vânătoarea de comori”, instalată în prealabil din
Google Play. Aplicația poate fi ușor adaptată fiecărei unități școlare. Pentru suport se trimite un mesaj la
rat.emilian@yahoo.com.
56
Aplicația permite familiarizarea cu probele din concurs, existând în cadrul acesteia opțiunea de
Antrenament - opțiune care simulează condițiile din timpul jocului. De asemenea este prezentat
regulamentul și regulile după care acesta se desfășoară.
”Vânătoarea de comori” în Google Play

Probele vizează gândirea logică, perspicacitatea, îndemânarea, forța fizică, observarea detaliilor și
orientarea pe baza unor indicații, cunoștințe din toate clasele ciclului gimnazial, motiv pentru care toți
elevii sunt implicați în mod activ, cooperând între ei. În desfășurarea concursului sunt 12 probe
principale, însă exista și sarcini suplimentare, în final toate ducând la o probă fizică sau de îndemânare
(baschet, pescuit sportiv, popice, golf, rezolvarea unui puzzle, aruncare la țintă cu cerculețe, darts, ștafetă,
parcurgerea unui traseu contratimp cu trotineta etc.).
Probe din ”Vânătoarea de comori”

Fiecare echipă își alege un nume care să îi reprezinte, nume folosit ulterior pentru logare în
aplicație. Startul concursului, reprezintă prima probă din joc, unde fiecare lider trebuie să găsească parola
asociată numelui echipei, parola de acces în aplicație.
57
De exemplu, în ediția trecută s-au folosit:
Logare în ”Vânătoarea de comori”
Numele Parola
echipei
'hunters' 'sageata'
'luceafarul' 'stea'
'piratii' 'bandana'
'soimii' 'zbor'
'vanatorii' 'sageata'
'floricelele' 'crin'
'fotbalistii' 'minge'
'matematicienii' 'numar'
Fiecare echipă își stabilește ordinea rezolvării probelor. Fiecare răspuns la problemele de logică,
perspicacitate, matematică sau orientare este folosit ca parola sau indiciu pentru redirecționarea echipei
spre următoarea probă, precizată în aplicație.
Redirectare în ”Vânătoarea de comori”
Liderul de echipa desemnează membrul din echipa care îndeplinește proba fizică. Proba fizică se
face doar o singură dată. La fiecare probă fizică, primelor zece rezultate ca valoare, li se atribuie un
punctaj în ordinea descrescătoare a rezultatului obținut de echipă (Ex: Cel mai bun rezultat - 10 puncte, al
doilea rezultat 9 puncte, al treilea 8 puncte, ș.a.m.d.) iar diferența de minute dintre momentul terminării
probelor până la 120 se transformă de asemenea în puncte. Totalul punctelor obținute reprezintă punctajul
final, punctaj după care se stabilesc câștigătorii.
Numărul de elevi participanți este nelimitat.
Punctele tari ale jocului-concurs ”Vânătoarea de comori” sunt:
 interesul copiilor pentru utilizarea tehnologiei informației si comunicării (TIC);
 dezvoltării spiritului de lucrul în echipă;
 este o activitate distractivă, cu miză şi rezultat concret simultan;
 creează mediul potrivit în care oamenii să socializeze, să fie transparenţi şi autentici;
58
 căutarea indiciilor este un exerciţiu fizic în sine şi în acelaşi timp stimulează adrenalina şi simţul
de aventură al participanţilor;
 promovarea formării aptitudinilor si atitudinilor;
 dezvoltarea activităţii conştiente şi responsabile care are drept scop îmbunătăţirea comunicării și
colaborării între elevi.
Probele activizează elevii din punct de vedere cognitiv, afectiv şi acţional, presupunând angajare
individuală dar şi comunicare şi interacţiune între coechipieri (asumarea de răspunderi în cadrul grupului,
delegarea de responsabilităţi), implicare şi creativitate în dezlegarea misterelor şi rezolvarea diferitelor
probe, concurenţă între echipe prin parcurgerea contra timp a unor trasee comune, antrenează spiritul de
observaţie şi capacitatea de interpretare a informaţiilor.
Ideea vânătorii de comori a fost folosită cu succes în practici de învăţare, atingând obiective
esenţiale în dezvoltarea elevilor, de la cele fizice (mişcarea în natură, relaxare, distracţie), până la cele
mentale (cooperare,gândirea critică, atenţia pentru detalii, căutarea de soluţii) şi afective (respect faţă de
natură, faţă de comunitatea din care fac parte, faţă de partenerul cu care fac echipă, etc.).
BIBLIOGRAFIE
1. Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., (2007), Metode interactive de grup, Ghid metodic,
Editura Arves, Craiova.
2. Cerghit, I., (1980), Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
3. Olimpius Istrate, (2013), eLearning in Romania: abordări teoretice, preocupări, experiențe,
Editura Universitară
4. Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., (2007), Metode interactive de grup, Ghid metodic,
Editura Arves, Craiova.
5. Bocoş, M., (2007), Teoria şi practica cercetării pedagogice, Ed. a II-a, Casa Cărţii de Ştiinţă,
Cluj Napoca.
6. Learning and Teaching in the communication society. Council of Europe Publishing, F-67075
Strasbourg Cedex, 2003
7. Chalenges in Teaching and Learning in higher Education. University of Aveiro, 2004
8. Drăghicescu, L., Petrescu, A.M.. (2007). Învăţarea prin cooperare – garant al unei învăţări de
calitate. În volumul Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale Perspective ale educaţiei sociale şi emoţionale,
Analele Universităţii din Oradea, Partea I. Oradea: Editura Universităţii din Oradea, pp. 375 – 385.
9. Negreţ -Dobridor, I., Pânişoară, I. O.. (2005). Ştiinţa învăţării. De la teorie la practică. Iaşi:
Editura Polirom.
10. Oprea, C.L.. (2006). Strategii didactice interactive. Bucureşti: E.D.P..
11. Steele, J.L., Meredith, K.S., Temple, C.. (1998). Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii
critice, vol. I. Cluj-Napoca: Casa de Editură şi Tipografia GLORIA.
12. Cerghit, I. (1997). Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, București
13. Mândru, E., Borbeli, L. (2010). Strategii didactice interne de învățare prin cooperare, Editura
Didactica Publishing House
14. Neacşu, I. (1990). Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti
Documente Web
1. http://ec.europa.eu/education/index_en.htm
2. http://www.adelaide.edu.au/clpd/resources/leap/leapinto/LifelongLearning.pdf
3. http://www.racai.ro/media/Referatul1-IulianaDobre.pdf
4.http://depmath.ulbsibiu.ro/chair2/craciunas/model%20standard%20platforma%20eLearning.pdf
5. http://public.bscw.de/bscw_help-4.5/english/
6. http://www.slideshare.net/louisdoruh/moodle-romania-4513827
7. http://www.jurnalul.ro/stiinta-tehnica/tehnica/windows-netmeeting-9990.html
8. http://www.scritub.com/stiinta/informatica/Proiectarea-organizarea-si-
des163245154.php
9. www.didactic.ro
59
PRIETENII CĂRȚILOR
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL PENTRU COPII,
PRIVIND DEZVOLTAREA PERSONALĂ
RAȚĂ LUCICA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,D.D.PĂTRĂȘCANU,, TOMEȘTI, JUD. IAȘI
,,Nu există prieten la fel de loial ca o carte,, - Ernest Hemingway
Parteneri:
Asociația ACVO Iași
Biblioteca Centrală Universitară ,,.Eminescu,, Iași
Coordonatori:
Director Școala Gimnazială ,,D.D.PĂTRĂȘCANU,, TOMEȘTI, IAȘI: prof. MIRON MIHAELA
Profesor : RAȚĂ LUCICA
ARGUMENT:
Tentațiile telefoanelor mobile, tabletelor, internetului, jocurilor video și ale televiziunii au îndepărtat
copiii de carte. Studiile arată că România are cea mai mică piață de carte și el mai puțin numeros public
cititor din Europa. Efectele sunt devastatoare: atunci când, totuși citesc, copiii nu mai au capacitatea de a
înțelege nici cel mai banal text. În lipsa cititului, imaginația și creativitatea nu mai sunt stimulate,
vocabularul rămâne la un nivel minimal, informația nu poate fi asimilată. Proiectul propus vine în
întâmpinarea nevoii acute de a stimula dorința de a citi în rândul copiilor, sprijinind astfel șiactivitatea
profesorilor.
SCOP:
Proiectul ,, PRIETENII CĂRȚILOR,, își propune descoperirea plăcerii de a citi pentru elevii de
clasa a V a, prin intermediul unor întâlniri interesante și interactive cu Maria Iov, specialist în
comunicarea cu copiii, bibliotecar cu o vechime de 25 de ani, implicate și pasionată în a lucre cu cartea și
a interacționa cu utilizatorii de toate vârstele. Elevii vor descoperi, prin intermediul unor jocuri și
exerciții, ce reprezintă o carte, ce-i determină pe oameni să scrie și să citească, care este istoria scrisului,
diferite formate de cărți și în ce fel îi ajută cititul. În același timp, datorită unor activități pe care vor trebui
să le facă la clasă, aceștia vor descoperi lucrurile minunate pe care le pot realiza dacă lucrează în echipă
cu colegii lor. La final, elevii participant la proiect vor primi câte un pachet de cărți din partea Asociației
ACVO.
OBIECTIVE:
După desfășurarea activităților, elevii :
- Vor asimila informații despre: 1. Istoria scrisului( instrumente de scris; suporturi de scris;
biblioteci ( Bilioteca din Alexandria);
2. Drumul unei cărți ( motivația scrisului; editarea; destinația);
3. Formate de cărți ( foarte mici; foarte mari; vechi/ noi;științifice/ e literatură; manuale,
reviste; ilustrație de carte)
- Vor învăța importanța lucrului în echipă;
- Vor descoperi plăcerea de a citi.
PERIOADA DE DESFĂȘURARE: noiembrie- decembrie 2019;

LOCUL DESFĂȘURĂRII: Bblioteca Centrală Universitară ,, M.Eminescu,, Iași;
GRUP ȚINTĂ: elevii claselor a V a de la Școala Gimnazială ,,D.D.Pătrășcanu,, Tomești, Iași;
60
BENEFICIARI:
Beneficiarii direcți: elevii din cele trei clase a V a.
Beneficiarii indirecți: colegi, profesori, părinți.
IMPACTUL PROIECTULUI:
Elevii vor descoperi plăcerea de a citi, vor învăța să lucreze în echipă și vor dobândi cunoștințe
importante despre lumea cărților, ceea ce va duce la o mai bună adaptare la cerințele școlare, o mai bună
comunicare cu colegii și le va deschide noi orizonturi.
61
Promovarea imaginii școlii în comunitate
Prof. înv. primar: Rician Livia, Kerekeș Maria

Șc. Gimnazială “Grigore Silași” Beclean,Jud. Bistrița- Năsăud
Școala este o instituție de educație care are rolul de a oferi sprijin educativ atât pentru copii cât și
pentru părinți. Misiunea noastră , a educatorilor ,este de a promova un învățământ deschis, flexibil,
capabil să asigure accesul egal la educatie pentru toți copiii, indiferent de nationalitate, religie,rasă ,deci
să ofere șanse egale de dezvoltare tuturor copiilor.Promovarea imaginii unității școlare reprezintă o
prioritate pentru o bună colaborare între cei trei factori educaționali: școală – elevi – părinți.
Școala este un element esential al oricărei comunități prin resursele umane pe care le are, dar și prin
spațiile de învățare disponibile. O școală responsabilă este garanția dezvoltării permanente a societății.
Școala nu poate funcționa bine fără sprijinul comunității , aceasta reprezintă o resursă, oferindu-și
serviciile și altor membri ai comunității pe lângă tinerii școlarizați și contribuind la dezvoltarea
comunității și altfel decât prin realizarea educației formale.
Formarea imaginii unei organizații se poate realiza aplicând o anumită “politică”ce ține pe de o
parte de stilul managerial al conducătorului organizației, pe de altă parte de activitatea desfășurată de
angajați- cadre didactice. Managerul unei organizații școlare poate promova în mediul intern și extern al
unității o imagine pozitivă a acesteia, printr- o planificare riguroasă, folosind metodele și tehnicile
potrivite.
Analizând ceea ce se cere de la unitatea de învățământ, putem stabilii și cum anume o putem
promova. Beneficiarii ,atât direcți cât și indirecți(elevii, părinții) sunt cei ce intră în contact cu mediul
școlar, comunitatea fiind astfel influențată de școală.

procesului educational și educaţiei, crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în
îmbunătăți, crea o imagine pozitiva asupra școlii.
Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice identificate

în unitatea şcolară şi comunitatea locală, colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor etnice
prin promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar prin Comisia de Combatere a
Discriminarii în Mediul Școlar, integrarea elevilor în școala prin promovarea interculturalității și
susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, dar și susţinerea elevilor cu abilităţi trebuie să
constituie obiective majore în proiectarea activității oricărei unități de învățământ.
vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de bună practică în managementul instituțional.
Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare. Copilul trăiește într-o lume
comportamental și emoțional. Activitățile extrașcolare cu o deosebită influență formativă, au la bază
toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creatie, concursuri și parteneriate cu alte instituții. Ele dau o
alternativă sănătoasă, practică și creativă de a ocupa timpul liber al elevilor, instituția de învătământ ce
promovează astfel de activități beneficiind de imaginea pozitiva binemeritată, atât la nivel local, cât și
județean sau național.
62
Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru

didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de
realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
stimularea creativă a elevilor.
Promovarea imaginii pozitive a instituției școlare se poate realiza și prin publicarea tuturor
reușitelor, internetul devenind cel mai uzual mod de a face școala accesibilă. Cu ajutorul unui site, a unui
email sau a unei platforme, nu doar că putem ține la curent părinții cu tot ce se întâmplă în școala, dar
putem promova activităție și implicit școala în cadrul căreia acestea se desfășoară.
Prin derularea unor programe de combatere a violenței din unitatea școlară, reducerea incidentelor
din cadrul acesteia, oferind un mediu sigur, promovarea toleranței și a unui spirit moral-civic pozitiv în
care elevii se integrează cu ușurință se creează de asemenea o imagine pozitivă a școlii.
Parteneriatul şcoală – comunitate se poate axa pe crearea şi încurajarea inițiativelor venite din partea
asociațiilor de părinți. Conştientizându-şi interesele şi capacitatea de a acționa, aceştia se pot organiza în
asociații care să promoveze programe de parteneriat: implicarea în acțiunile extraşcolare, atragerea de
fonduri pentru şcoală, implicarea în activități de promovare a şcolii şi comunității, în acțiuni culturale,
grup de presiune asupra factorilor de decizie ai autorităților publice locale.

discriminarii, reducerea violentei, promovarea unui comportament moral pozitiv și participarea la
activitați extrașcolare.
Școala noastră, în ochii comunității, este rezultatul unei munci constante.Educația de calitate este
rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice, fiecare contribuind individual asupra imaginii de
ansamblu, a instituției școlare. Responsabilitatea aceasta este în mâinile noastre deoarece ea se creează
greu și se poate pierde rapid.
BIBLIOGRAFIE:
1.Iosifescu, Şerban (coord.) - Management educațional pentru instituțiile de învățământ, Bucureşti,

ISE –MEC, 2001;
2.Stăiculescu Camelia – „Managementul parteneriatului şcoală – comunitate” în Managementul
grupului educat, Editura ASE, Bucureşti, 2006 .
3. Creţu, Carmen- Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.
63
Prof. Rîpeanu Arşaluis Luiza

Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu” Năvodari, jud. Constanţa
complexe din partea societății contemporane și să își revendice locul său în viața copiilor pe care îi educă,
mediu în continuă schimbare. Internetul, privit cu reticență inițial, a devenit acum un mediu de promovare
nelimitat, prin care o școală își poate construi o imagine.
Deschiderea spre nou se realizează datorită cadrelor didactice pregătite, care intervin în favoarea
acestei dezvoltări continue a școlii. Analizând ceea ce se cere de la unitatea de învățământ, putem stabili
și cum anume o putem promova. Beneficiarii, atât direcți, cât și indirecți (elevii, părinții, angajatorii) sunt
cei ce intră în contact cu mediul școlar, comunitatea fiind astfel influențată de școală.

descentralizare şi asigurare a calităţii este susținută de personalizarea ofertei educaţionale la nivel
instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi
beneficiarilor procesului educational. Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în
comunitate se realizează, în primul rând, prin rezultatele educaționale pozitive ale elevilor, părinții fiind,
în principiu, primii interesați de acest aspect.
Crearea acestei imagini se realizează prin fiecare cadru didactic din instituție, schimbarea venind
prin fiecare dintre noi. Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptată la particularitățile
elevului, folosirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor crea o imagine pozitivă
asupra școlii. Promovarea imaginii instituției se realizează și prin elaborarea unor proiecte la nivel local
care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de bună practică în managementul
instituțional.
Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare. Activitățile de acest gen, cu
o deosebită influență formativă, au la bază toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creație, concursuri
și parteneriate cu alte instituții. Activitățile extracurriculare dau o alternativă sănătoasă, practică și
creativă de a ocupa timpul liber al elevilor, instituția de învățământ ce promovează astfel de activități
beneficiind de imaginea pozitivă binemeritată, atât la nivel local, cât și județean sau național. Activitatea
extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă, căreia orice cadru didactic trebuie să-
i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine deschisă și inovativă, atât în modul de realizare
al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând o atmosferă relaxantă, care să permită stimularea
creativă a elevilor.
ajutorul unui site, a unui email sau a unei platforme, nu doar că putem ține la curent părinții cu tot ce se
întâmplă în școală, dar putem promova activitățile și implicit școala în cadrul căreia acestea se desfășoară.
Prin combaterea violenței din unitatea școlară, reducerea incidentelor din cadrul acesteia, oferind un
ușurință, se creează, treptat, o imagine pozitivă a școlii.
În concluzie, imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce așteaptă și au nevoie:
educație de calitate, accesul la ofertele educaționale, individualizarea învățării, combaterea discriminării,
reducerea violenței, promovarea unui comportament moral pozitiv și participarea la activități extrașcolare.
Școala noastră, în ochii comunității, este rezultatul unei munci constante.
64
Bibliografie:
1. Culea , Laurenţia - Curriculum pentru educarea timpurie – o provocare ?, Editura
Diana, 2009;
2. Gutium I, Mămăligă M, Mumjiev G - Parteneriatul pas cu pas , Editura Fundaţia
Internaţională pentru sisteme Electorale, Chişinău, 2000;
3. www.didactic.ro;
4. www.edu.ro.
65
Promovarea imaginii şcolii prin activităţi cultural-artistice
Prof. Rîpeanu Claudia

Liceul Tehnologic Meserii şi Servicii, Buzău
Educaţia este una dintre cele mai nobile şi mai complexe activităţi umane. Ea se realizează în
perspectiva unui ideal de personalitate umană, acordat la repere culturale şi istorice bine determinate.
Educaţia este absolut necesară omului, existând în acesta dorinţa, înclinaţia, dar şi capacitatea de a
răspândi zestrea înţelepciunii şi învăţăturii sale, de a se perpetua spiritualiceşte, dincolo de timpul şi
spaţiul ce i-au fost hărăzite. Prin educaţie, omenirea durează şi dăinuie. Şcoala, prin multitudinea
activităţilor iniţiate şi desfăşurate la toate nivele (învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, liceal),
contribuie la formarea unei personalităţi armonioase, pregăteşte oamenii de bază ai societăţii, ajută la
perpetuarea obiceiurilor strămoşeşti, la dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la istoria, cultura şi
civilizaţia ţării.
Şi în anul şcolar 2019-2020, Liceul Tehnologic Meserii şi Servicii din Buzău a continuat frumoasa
tradiţie de a desfăşura activităţi cultural-artistice dedicate evenimentelor importante din viaţa comunităţii,
evenimente cu încărcătură istorică şi religioasă. Ziua de 1 Decembrie este întotdeauna marcată printr-un
moment artistic ce pune în valoare talentul elevilor noştri; muzica şi dansul îi uneşte, entuziasmul
profesorilor trezeşte în sufletul copiilor dorinţa de a se întâlni în fiecare zi după ore, pentru a pregăti
momente emoţionante, ce contribuie la trezirea, consolidarea şi perpetuarea sentimentului de apartenenţă
la istoria neamului românesc, la cultura şi spiritualitatea românească.
Sfintele sărbători aduc cu ele un repertoriu neasemuit de bogat în datini şi credinţe, în realizări
artistice, muzicale, coregrafice şi nu numai. Colindele, urările de belşug şi recoltă bogată sunt doar câteva
din manifestările folclorice care fac din sărbătorile de iarnă unele din cele mai spectaculoase manifestări
spirituale ale poporului nostru. În această perioadă, copiii, care ţin locul păstorilor şi magilor, şi cetele de
colindători duc mai departe, din generaţie în generaţie, misiunea deosebită încredinţată lor, şi anume
aceea de a vesti naşterea Mântuitorului. Liceul Tehnologic Meserii şi Servicii se mândreşte cu vocile
extraordinare ale elevilor ce formează ansamblul coral, elevi provenind de la clase de liceu şi şcoală
profesională, care demonstrează o dată în plus ca sunt nu doar cei mai buni ospătari, cei mai buni
bucătari, cei mai buni cofetari, ci şi cei mai buni mesageri ai Crăciunului. Vocile lor ne încântă an de an;
nici obiceiurile şi tradiţiile strămoşeşti nu sunt uitate, băieţii pregătind cu multă atenţie Pluguşorul, Capra
etc.
66
Colinde, colinde…din inimi pornite!
PIP: Rȋpeanu Renada

COLEGIUL NAŢIONAL PEDAGOGIC .. REGINA MARIA’',
MUN. PLOIEȘTI
Iarnǎ! Sǎrbǎtori, reni, brǎduți, fulgi de nea, beculețe colorate, colinde, daruri oferite, daruri primite,
Moș Crǎciun…toate adunate formeazǎ ,, BUCURIIOLE IERNII’'.
În ficare an, anotimpul alb ne transformǎ pe toți ȋn copii și sperǎm ca ,, Moșul blȃnd și bun’' sǎ
poposeascǎ pe la noi și sǎ ne facǎ mici bucurii…
Zilele zboarǎ una dupǎ alta și totul ȋn jur se ȋmbracǎ ȋn straie de sǎrbǎtoare.
Ajunul Crǎciunului se apropie cu pași repezi și magia marii sǎrbǎtori ne ȋnvǎluie pe nesimțite.
În școala noastrǎ, ,, Colegiul Național Pedagogic ,,Regina Maria’' Ploiesti, de la ȋnceputul lui
decembrie- ȋn pauze, se ascultǎ colinde, colinde, cǎci… ,, e vremea colindelor’'.
Anul acesta, cu elevii clasei I A, pe care o conduc, am pregǎtit o serbare- cȃntece de iarnǎ, poezii,
colinde.
Febra pregǎtirilor era ȋn toi, cȃnd unul dintre copii, cu lacrimi ȋn ochi, mi-a șoptit; ,,Tare mult mi-aș
dori sǎ se ȋntample ȋntocmai ca ȋn versurile pe care le spun eu!’’
Le-a recitat cu vǎditǎ emoție :

,, Moș Crǎciun, dacǎ se poate,
N-aș mai vrea sǎ fie, știi?
Nici copii orfani pe lume,
Nici pǎrinți fǎrǎ copii!’’
S-a ȋncins o discuție aprinsǎ. Fiecare copil ȋși spunea pǎrerea: ,,Sunt copii ca și noi…; Așteaptǎ și ei
cu nerǎbdare vacanța și sǎrbǎtorile; Il așteaptǎ pe Moș Crǎciun…; Va veni și la ei cu daruri?’’
Multe adevǎruri au ȋnteles atunci micii mei școlari! Cȃte suflete, atȃtea speranțe… Unii ȋși doresc
jucǎrii, alții hǎinuțe groase sau cǎrți care sǎ ȋi fascineze cu poveștile lor… Cu siguranțǎ ȋnsǎ, toți ȋși
doresc mȃngȃierea calda și blȃnda a pǎrinților , de care nu au parte decȃt foarte rar sau pe care nu au
cunoscut-o niciodatǎ…
Impresionatǎ de dorința elevilor mei de a alina, dupǎ puterile lor, lipsa de afecțiune a copiilor
necǎjiti, am hotǎrȃt ȋmpreunǎ sǎ ȋi vizitǎm pe copiii institutionalizați la Casa de Copii ,, Alexandra’',
aflatǎ nu departe de școala noastrǎ.
Cu mare entuziasm s-au alaǎturat inițiativei noastre și pǎrinții elevilor. Impreunǎ am confecționat
jucǎrii și am pregǎtit mici daruri, gȃndindu-ne cǎ nu valoarea lor materialǎ conteazǎ, ci dragostea și
sinceritatea cu care vor fi dǎruite.
Astfel, ȋn dupǎ-amiaza zilei de 19 decembrie, cu copiii și pǎrinții acestora, am pǎșit pragul casei
care ȋi adǎpostește pe micuți.
Glasurile colindǎtorilor au rǎsunat ȋn prag. Ușile s-au deschis larg și gazdele i-au primit cu bucurie
pe oaspeți.
S-au cunoscut, au fǎcut schimb de impresii, au cȃntat colinde și au recitat poezii tradiționale, ȋn jurul
unui brǎduț, pe care l-au ȋmpodobit ȋmpreunǎ. Mirosea a cetinǎ de brad și a portocale… Pentru cȃteva ore,
ȋncǎperea micuțǎ s-a umplut de lumina, venitǎ din suflete sincere și curate.
S-au despǎrțit cu greu, promitȃndu-și unii altora cǎ aceastǎ vizitǎ nu va rǎmȃne singura.
Fericiți cǎ am adus un strop, de bucurie unor copii cu care soarta nu a fost prea darnicǎ, am pornit
spre centrul orașului care ne chema prin strǎlucirea a mii de luminițe.
Alǎturi de elevi și pǎrinți, am trǎit o experiențǎ minunatǎ și o zi de neuitat.
Sunt sigurǎ cǎ, asemeni Reginei Maria, al cǎrei nume ȋl poartǎ școala noastrǎ, micuții mei școlari
vor crește fǎcȃnd fapte bune, ajutȃnd la nevoie și alinȃnd ȋn suferințǎ.
67
ACTIVITAȚILE EXTRACURRICULARE ȘI EXTRAȘCOLARE
PROF. ÎNV. PREȘC. RÎȘTEI LOREDANA MIHAELA,

ȘC.GIMN.,,AVRAM IANCU,,G.P.P NR.1,ABRUD,ALBA
Activitățile curriculare, extracurriculare și extrașcolare sunt centrate, în egală măsură, pe formarea
capacităților intelectuale de bază, a atitudinilor și comportamentelor dezirabile la preșcolari, calitatea
acestor performanțe asigurandu-se prin utilizarea preponderentă a metodelor interactive, participative
precum și prin raportarea problematicii la experiențele copiilor. Activitățile extracurriculare propuse de
grădiniță satisfac nevoia de interacțiune socială, exersarea unor abilități și cultivarea unor aptitudini
individuale. Educatoarele și parintii sunt implicati în marcarea unor evenimente importante. Fiecare grupă
organizează activități și acțiuni după metoda proiectelor, într-o manieră proprie.
În cadrul proiectului educativ ,,VOI FI UN BUN CREȘTIN!,, activitate desfășurată cu grupa mare a
,,ROMÂNAȘILOR,, în parteneriat cu Parohia Ort.Rom.Pr.Câmpean Nicolae ,preșcolarii însoțiți de
doamna educatoare și practicanți de la liceul pedagogic au participat la slujbă ,iar apoi preotul a împărtășit
grupul de copii.
BIBLIOGRAFIE
1. Ministerul Educației Naționale, Curriculum pentru Educația timpurie,2019
2. Suport pentru explicitarea și întelegerea unor concepte și instrumente cu care operează
Curriculum pentru Educația Timpurie,2019
68
Prof. înv. primar RISTIN RAMONA,

COLEGIUL NAȚIONAL” ELENA GHIBA”ARAD
În zilele noaste, unitatea de învățământ este pregatită să facă față unor cerinte tot mai complexe din
de promovare infinit, prin care o școala își poate construi o imagine. Deschiderea spre nou se realizeaza
datorită cadrelor didactice pregătite care intervin in favoarea acestei dezvoltări continue a școlii.
Analizand ceea ce se cere de la unitatea de învățământ, putem stabilii și cum anume o putem promova.
Beneficiarii atat directi, cat si indirecti(elevii, părintii) sunt cei ce intră în contact cu mediul școlar,
comunitatea fiind astfel influențată de școala.
şi conduite de risc, dar și susţinerea elevilor în abilităţi. Promovarea imaginii instituției se realizeaza prin
elaborarea unor proiecte la nivel local care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplarelor
de bună practică în managementul institutional. Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii
instituției școlare. Copilul traiește într-o lume dominată de mass media, influențele nefaste ale
televizorului și calculatorului acționând asupra sănătății psihice și morale. Acestea contribuie la
transformarea elevilor în persoane incapabile de a se controla comportamental și emotional. Activitățile
de acest gen, cu o deosebită influentă formativă, au la bază toate formele de acțiuni turistice, ateliere de
creatie, concursuri și parteneriate cu alte instituții. Activitățile extracurriculare dau o alternativa
sănătoasa, practica și creativă de a ocupa timpul liber al elevilor, instituția de învătământ ce promovează
astfel de activități beneficiind de imaginea pozitiva binemeritată, atât la nivel local, cât și județean sau
național. Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice
cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul
de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
stimularea creativă a elevilor. Promovarea imaginii pozitive a instituției școlare se realizează prin
publicarea tuturor reușitelor, internetul devenind cel mai uzual mod de a face școala accesibila. Cu
întâmplă în școala, dar putem promova activităție și implicit școala în cadrul căreia acestea se desfășoară.
ușurință crează o imagine pozitivă a școlii. În concluzie, imaginea școlii poate fi promovată oferind
beneficiarilor ceea ce au aceștia nevoie:educație de calitate, accesul la ofertele educaționale,
individualizarea învățării, combaterea discriminarii, reducerea violentei, promovarea unui comportament
moral pozitiv, și participarea la activitați extrașcolare. Școala noastră, în ochii comunității, este rezultatul
unei munci constante. Educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice, fiecare
contribuind individual asupra imaginii, de ansamblu, a instituției școlare. Responsabilitatea aceasta este în
mâinile noastre, deoarece aceasta imagine pozitivă se crează greu și se poate pierde rapid.
69
Prof. Rizea Adriana

Unitatea de învățământ este pregatită să facă față unor cerinte tot mai complexe din partea societății
contemporane și își revendică locul său în viața copiilor pe care îi educă, dar și, în central comunității pe
care o influențează constant.Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învătămănt un cadru viu, un mediu
în continua schimbare.Internetul, privit cu reticență inițial, a devenit acum un mediu de promovare infinit,
prin care o școala își poate construi o imagine.
acesteia dezvoltări continue a școlii.Analizand ceea ce se cere de la unitatea de învățământ, putem stabilii
și cum anume o putem promova. Beneficiarii atat directi, cat si in directi(elevii, părintii) sunt cei ce intră
procesului educational și educaţiei. Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale positive în
interesați în principiu de acest aspect. Crearea acesteia imagini se realizeaza prin fiecare cadru didactic
din instituție, schimbarea venind prin fiecare dintre noi. Motivarea elevilor printr-o educație
individualizată, adaptă la particularitătile elevului, folorirea mijloacelor tehnologice în strategii de
predarea active vor înbunătății și crea o imagine pozitiva asupra școlii. Armonizarea ofertei de servicii
educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specific identificate în unitatea şcolară şi comunitatea
locală. Colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor entice prin promovarea unor proiecte
şi conduite de risc, dar și susţinerea elevilor cu abilităţi.
vizeze multiplicarea experienţei positive şi a exemplarelor de bună practică în managementul
institutional. Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare. Copilul traiește într-
o lume dominată de mass media, influențele nefaste ale televizorului și calculatorului acționând asupra
sănătății psihice și morale. Acestea contribuie la transformarea elevilor în persoane incapabile de a se
controla comportamental și emotional.Activitățile de acest gen, cu o deosebită influentă formativă, au la
bază toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creatie, concursuri și parteneriate cu alte instituții
ușurință crează o imagine pozitivă a școlii. În concluzie,imaginea școlii poate fi promovată oferind
moral pozitiv, și participarea la activitați extrașcolare.Școala noastră, în ochii comunității, este rezultatul
unei munci constante. Educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice,
fiecarecontribuind individual asupra imaginii, de ansamblu, a instituției școlare. Responsabilitatea aceasta
este în mâinile noastre, deoarece aceasta imagine pozitivă se crează greu și se poate pierde rapid.
70
P. Î. P. Ionașc Rodica
Școala Gimnazială ” Ion Creangă”, Buzău
”Școala nu este un institut de învățătură, ci un templu ai cărui preoți sunt profesorii.”
REGELE CAROL II
În zilele noaste, unitatea de învățământ este pregatită să facă față unor cerințe tot mai complexe din
partea societății contemporane și își revendică locul său în viața copiilor pe care îi educă, dar și în centrul
comunității pe care o influențează constant. Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învătământ un
cadru viu, un mediu în continuă schimbare. Internetul, privit cu reticență inițial, a devenit acum un mediu
de promovare infinit, prin care o școală își poate construi o imagine.
Deschiderea spre nou se realizează datorită cadrelor didactice pregătite care intervin în favoarea
și cum anume o putem promova. Beneficiarii, atât direcți, cât și indirecți(elevii, părinții) sunt cei ce intră
în contact cu mediul școlar, comunitatea fiind astfel influențată de școală.

interesați în principiu de acest aspect. Crearea acestei imagini se realizează prin fiecare cadru didactic din
institutional.
comportamental și emotional. Activitățile de acest gen, cu o deosebită influentă formativă, au la bază
Activitățile extracurriculare dau o alternativă sănătoasă, practică și creativă de a ocupa timpul liber
al elevilor, instituția de învătământ ce promovează astfel de activități beneficiind de imaginea pozitivă
internetul devenind cel mai uzual mod de a face școala accesibilă. Cu ajutorul unui site, a unui email sau a
71

noastre, deoarece această imagine pozitivă se crează greu și se poate pierde rapid.
72
Rodica-Aurelia ONCIU
Secretar, Școala Gimnazială Cicârlău
În condițiile unui sistem concurențial în continuă dezvoltare devine imperativă accentuarea

eforturilor de promovare a imaginii școlii şi de stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali
beneficiari/părinți. Promovarea imaginii unităţii şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare
între cei trei parteneri educaţionali: școală-elevi-părinţi.
Imaginea este o părere, opinie sau prejudecată a unei persoane, grup de persoane sau a unei opinii
publice despre instituţia respectivă. Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a întregii echipe şi, în
special, a directorului organizaţiei.
Imaginea școlii are o puternica influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări influenţeazaă
alegerea beneficiarilor. Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive se face prin muncă sistematică
de comunicare şi de calitate. Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie
pregătită de a adapta programul educaţional la nevoile în schimbare ale elevilor.
Promovarea cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile pe care şcoala le poate desfăşura
pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită. Relaţiile publice sunt o modalitate prin care şcoala
comunică cu mediul nu doar spre a oferi informații asupra serviciilor și produselor sale ci pentru a se face
cunoscută și a-și consolida poziția în cadrul comunității locale. Cu ajutorul relațiilor publice școala își
informează publicul țintă intern sau extern asupra obiectivelor, misiunii, activităților și intereselor sale.
Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin
spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală/grădiniţă responsabilă este garantul dezvoltării permanente a
comunităţii. Şcoala/grădiniţa, nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o
resursă, oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind
astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale.
Formarea imaginii unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,,politică”, ce ţine pe de o
parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de
cadrele didactice. Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o
imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite. De-a
lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii școlii au fost:
- difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, a programelor și proiectele educaţionale,
baza materială și resursele umane, cât și rezultatele şcolare ale elevilor.
- dezvoltarea de parteneriate la nivel local/judeţean/regional/național în scopul promovării imaginii
instituției şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii.
- consilierea părinţilor privind orientarea şcolară a elevilor.
- promovarea imaginii școlii/grădiniței prin diverse surse informaţionale (pliante de prezentare,
publicații, evenimente, pagini web), materiale promoționale: insigne, calendare, felicitări, foto expoziţii
cu activităţile desfăşurate la clasă şi nu numai.
- amenajarea de expoziţii cu lucrările copiilor în unitate.
Aşadar există o gamă variată de modalităţi şi strategii pentru promovarea imaginii instituţiei în
comunitate.
 Organizarea și participarea la acțiuni comune și relevante pentru comunitate, participarea
responsabilă a celor implicați la problemele societății civile pentru realizarea programelor școlii și
ale instituțiilor publice locale.
 Monitorizarea activităților extrașcolare, a olimpiadelor și concursurilor școlare a elevilor
care obțin rezultate deosebite cât și a profesorilor îndrumători.
 Inițierea de programe pentru realizarea unor proiecte în beneficiul comunității, participarea
la acțiuni cu scop umanitar, derularea unor activități de protecție a mediului.
73
Ţintă şi obiective specifice pentru promovarea imaginii școlii.

Obiectivul general: - crearea unei imagini favorabile a școlii/grădiniţei în comunitatea locală.
Obiective specifice: - realizarea planului de şcolarizare propus.
- popularizarea rezultatelor școlii/grădiniţei în comunitatea locală.
- atragerea unui număr cât mai mare de elevi/preşcolari din zona arondată unităţii noastre.
Pe viitor propunem continuarea popularizării unităţii noastre în comunitatea locală, utilizând
mijloace şi metode variate şi atractive. De asemenea, pentru ca oferta noastră să fie viabilă, depunem
eforturi în asigurarea unor spaţii educaţionale confortabile, sigure, adaptate nevoilor elevilor/preşcolarilor,
atît fizice cât şi psihologige.
BIBLIOGRAFIE
1.CERCHEZ, N; MATEESCU, E.; „Elemente de management școlar”, Editura Spiru Haret, Iași;
1994.
2.JINGA, Ioan; ,,Managementul învățământului’’, Editura Aldin, București; 2001.
3.PETRESCU, Ion; „Management”, Editura Holding Reporter, București; 1991.
74
O școală europeană
prof. Cristian Ion ROMAN

Școala Gimnazială „Constantin Gh. Marinescu” este situată într-o zonă centrală din orașul Galați,
aproape de Muzeul de Științe Naturale din Galați si de câteva din liceele de prestigiu din localitate. Școala
are in jur de 700 de copii înregistrați în clasele primare și gimnaziale și deasemenea are și o gradiniță în
structura sa.
Acum 5 ani când am intrat pe porțile școlii pentru prima oară, am descoperit o școală implicată în
comunitatea sa, cu proiecte in desfășurare pe diferite domenii și cu o implicare deosebită din partea
părinților. Școala noastră a fost prima școală ECO din Galați, steagul verde încă fluturând in curtea
noastră. Este unul din principalele proiecte europene cu tradiție în școala noastră, astfel încât am început
sa desfășurăm de câțiva ani și proiectul derivat din Școala ECO, proiectul „Mănâncă responsabil”.
Proiectul „Școala ECO” promovează principiile ecologice și de protecție a mediului. Încurajează
activitățile practice, cu impact real, în detrimentul celor pur ideologice. Activități de ecologizare,
plantarea de puieți și pomișori (am creat o adevarata livadă într-unul din spațiile verzi ale școlii) sau
reciclarea sunt principalele activități desfășurate în școala noastră de-a lungul vremii.
Proiectul „frate”, „Mănâncă responsabil” încurajează consumul de alimente produse local, alimente
dezvoltate cât mai natural posibil, incurajează consumul de alimentație sănătoasă dar și cu un impact
ecologic scăzut. Procurarea alimentelor de la aprozarul din colț și nu de la supermarketul unde te duci cu
mașina. Cumpararea alimentelor produse cât mai aproape de conumatorul final. Astfel, proiectul
încurajează atât alimentația sănătoasă, cât si protecția mediului , dar și încurajearea economiei locale și a
înteprinderilor mici și mijlocii.
Totodată, școala noastră are o vechime deloc de neglijat în ceeea de privește proiectele cu finanțare
europeană, atât sub denumirea e proiecte COMENIUS, cât și proiecte Erasmus+. În ceea ce privește
proiectele Erasmus+, avem trei la în portofoliu, din care doua încă în derulare.
Primul proiect, „ Școala Incluzivă” a trimis profesori și învățători din școală la cursuri de pregătire.
Învățăturile au fost transmise și colegilor și implementate în lucrul de la clasa. Al doilea proiect,
„STEAM Time, Solve UNESCO Crime” are ca scop cunoașterea patrimoniului UNESCO al fiecarei țări
partenere dar și exersarea matematicii. Iar al treilea proiect al școlii este unul nou, un proiect la clasele
primare, unde va fi implementat un soft educațional pentru a dezvolta aptitudinile de anteprenori ale
elevilor de 7-9 ani.
Consider că portofoliul generos de proiecte europene desfășurate în școala noastră ne recomandă
pentru a fi una din cele mai bune și cautate școli din oraș.
75
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIȚEI
PROF. INV. PRESC.: NICOLETA ROMAN

GRĂDINIȚA CU P. P. IQ-EST
Sistemul concurențial in randul institutiilor de invatamant manifesta o plina dezvoltare, ceea ce
duce la accentuarea eforturilor de promovare a imaginii gradinitelor şi de stabilire a unor relații directe cu
viitorii potențiali beneficiari/părinți.
Imaginea grădiniţei are un puternic impact calitativ asupra aşteptărilor, iar aceste aspecte
influenţeazaă alegerea beneficiarilor, care de cele mai multe ori cauta un loc ce ofera confort si calitate.
Principalul obiectiv pe care gradinita il urmareste este acela de a reflecta o realitate cat mai clara si mai
concisa a activitatilor inteprinse in interiorul acesteia, reflexia proiectata sa fie una veridica, astfel incat
beneficiarul sa ia contact cu un mediu construit pe o temelie puternica.
Un sistem educativ de calitate necesita pe langa efectele pozitive o munca titanic ce se desfasoara pe
parcursul unor ani de muncă sistematică ,de comunicare şi relationare permanenta cu beneficiarii, care au
o contributie semnificativa la dezvoltarea imaginii institutiei.
pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită. Promovarea unei gradinite se poate face prin relaţii
publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica, prospecte etc.) şi reclama. Relaţiile publice sunt o
modalitate prin care gradinita comunica cu mediul nu doar spre a oferi informatii asupra serviciilor si
produselor sale, ci pentru a se face cunoscuta si a-si consolida pozitia în cadrul comunitatii locale. Cu
ajutorul relatiilor publice scoala îsi informeaza publicul- ținta intern sau exte asupra obiectivelor,
misiunii, activitatilor si intereselor sale. Chiar dacă în sistemul învăţământului preşcolar locurile pentru
înscrierea copiilor sunt limitate şi grupele sunt supra-aglomerate, totuşi, fiecare grădiniţă ar trebui să
realizeze propria campanie de comunicare. Acesta nu vizează doar promovarea imaginii pentru atragerea
copiilor, aspect specific învăţământului privat, ci o modalitate eficientă de a comunica către comunitate
viziunea, misiunea si performanţele grădiniţei.
O campanie de comunicare/relaţii publice ar trebui să includă aspecte, precum:
- Viziunea/misiunea grădiniţei;
- Publicul căreia i se adresează;
-Sloganul/mesajul grădiniţei;
-Mesaje, argumente pentru alegerea acestei grădiniţe de către părinţi şi copii;
Modalităţi de promovare a ofertei educaţionale a instituţiei (de exemplu, pliante, publicaţii, postere,
pagini web, evenimente)
-Tipuri de materiale promoţionale (de exemplu, insigne, calendare, felicitări.-
- Calendarul activităţilor de relaţii publice, care cuprinde activităţi din sfera: interviurilor,
comunicatelor de presă, relaţiei cu mass-media, evenimentelor organizate;
Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a întregii echipe şi, în special, a directorului
organizaţiei care sustine intreaga activitate administrativo-educativa a instututiei. Ca urmare, strategia
instituţiei trebuie să vizeze activităţi de familiarizare a personalului cu filozofia instituţiei şi de aderare la
aceasta, astfel încât fiecare membru al echipei să se considere coparticipant la succes.
Pentru a avea o imagine veridical, transparenta, cu un puternic impact pentru întreaga comunitate,
grădiniţele trebuie să utilizeze mijloace variate de promovare a imaginii, precum:
Grupul de copii si care didactice
Internet
Pliantul de prezentare
Afişe Mape de prezentare
Cărţi de vizită şi ecusoane
Imaginea gradinitei trebuie sustinuta in primul rand de comunitatea de parinti ce isi au copiii in
cadrul institutiei respective, iar feed-back-ul lor trebuie sa fie intotdeauna pozitiv. Atat timp cat institutia
gradinitei promoveaza activitati educative de o calitatea superioara, aceasta va fi propulasata intr-un top al
comunitatii pe care o deserveste. Aşadar, o promovare transparenta va asigura un success garantat si o
extindere a principiilor generate de aceasta institutie.
76
Prof. Românu Lavinia-Cornelia

Colegiul Național „C.D.Loga” Caransebeș
.
În contemporaneitate, școala trebuie să fie pregătită să facă față unor cerințe tot mai complexe din
partea societății și să își revendice locul său în viața copiilor pe care îi educă dar și în centrul comunității.
Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învățământ un cadru viu, un mediu în continua schimbare.
Internetul, privit cu reticență inițial, a devenit acum un mediu de promovare nelimitat, prin care o școala
își poate construi o imagine.
cei ce intră în contact cu mediul școlar, comunitatea fiind astfel influențată de școala.
Promovarea imaginii școlii şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
comunitate se realizează, în primul rând, prin rezultatele educaționale pozitive ale elevilor, părinții
fiind, în principiu, primii interesați de acest aspect.
asupra școlii. Promovarea imaginii instituției se realizeaza și prin elaborarea unor proiecte la nivel local
instituțional.
Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare. Activitățile de acest gen,
cu o deosebită influență formativă, au la bază toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creație,
concursuri și parteneriate cu alte instituții. Activitățile extracurriculare dau o alternativa sănătoasa,
practica și creativă de a ocupa timpul liber al elevilor, instituția de învățământ ce promovează astfel de
activități beneficiind de imaginea pozitiva binemeritată, atât la nivel local, cât și județean sau național.
Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic
trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine deschisă și inovativă, atât în modul de
realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând o atmosferă relaxantă care să permită
întâmplă în școala, dar putem promova activitățile și implicit școala în cadrul căreia acestea se desfășoară.
Prin combaterea violenței din unitatea școlară, reducerea incidentelor din cadrul acesteia, oferind
un mediu sigur, promovarea toleranței și a unui spirit moral-civic pozitiv în care elevii se integrează cu
Procesul de învăţământ este principalul mijloc de formare a omului, în special a generaţiilor tinere,
sub toate aspectele. Calitatea procesului de învăţământ se măsoară după rezultatele elevilor în şcoală şi în
afara ei, rezultate ce depind de capacitatea fiecărui cadru didactic, a fiecărei unităţi şcolare de a combina
toată gama de activităţi necesare pentru atingerea obiectivelor şi de a le îmbunătăţi de la caz la caz. Din
perspectiva celor arătate mai sus, derularea unitară şi eficientă a procesului instructiv-educativ, asigurarea
unui parteneriat real şi durabil, deschiderea spre nou se realizează datorită cadrelor didactice pregătite,
care intervin în favoarea acestei dezvoltări continue a școlii. Analizând ceea ce se cere de la unitatea de
învățământ, putem stabili și cum anume o putem promova. Beneficiarii, atât direcți, cât și indirecți (elevii,
părinții, angajatorii) sunt cei ce intră în contact cu mediul școlar, comunitatea fiind astfel influențată de
școala.
77

în principiu, primii interesați de acest aspect. Crearea acestei imagini se realizează prin fiecare
cadru didactic din instituție, schimbarea venind prin fiecare dintre noi. Motivarea elevilor printr-o
educație individualizată, adaptată la particularitățile elevului, folosirea mijloacelor tehnologice în strategii
de predare atractive vor crea o imagine pozitivă asupra școlii. Promovarea imaginii instituției se
realizeaza și prin elaborarea unor proiecte la nivel local care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive
şi a exemplelor de bună practică în managementul instituțional. Au rol de autoreglare în relaţia profesor-
familie-elev sunt decisive.
Partener egal, alături de profesor în formarea personalităţii copilului este familia. Aceasta poate să-i
ofere copilului numeroase resurse sau, dimpotrivă, să-l priveze de ele. Oricât de perfect ar fi un sistem de
educaţie, el rămâne insuficient dacă se izbeşte de opoziţie sau de indiferenţă din partea părinţilor.
Deoarece copilul petrece cea mai mare parte a timpului în familie, efectul educativ va fi deviat, deformat
sau chiar anulat în cazul că întâmpină rezistenţa părinţilor. O şcoală performantă este o şcoală în care este
promovată, susţinută şi dezvoltată o legătură puternică între profesori şi părinţi. Este un parteneriat în
care, nu trebuie uitat niciodată, nucleul este elevul. Comunicarea, schimbul de informaţii privind copilul,
trebuie să vină din ambele sensuri, studiile arătând că o bună relaţie părinte – profesor se corelează cu
performanţa şcolară bună a copilului.
Bibliografie:
1. Flueraş, Vasile, 2005, Teoria şi practica învăţării prin cooperare, Editura Casa
Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca;
2. Piaget, Jean, Judecata moralǎ la copil, Editura Didacticǎ şi Pedagogicǎ, Bucureşti,
1976;
3. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului
de învăţământ, în „Învăţământul primar” nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
4. Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile
de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
5. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi
continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002.
78
LA MULŢI ANI, ROMÂNIA MEA DRAGĂ!
Şcoala Primară Nr. 4, Vălenii de Munte, jud. Prahova Clasa pregătitoare

Prof. înv. primar RONCEA ELENA LAVINIA
Pornind de la versurile:
1 Decembrie e azi .
E sărbătoare peste brazi,
E sărbătoare-n România
Românii-şi cântă bucuria.
Venim cu toţii astăzi la marea sărbătoare,
Comemorând „ Unirea” şi-o „Românie Mare”
noi, elevii clasei pregătitoare ne-am adunat cu mic cu mare pentru a o sărbători aşa cum am ştiut
mai bine , îmbrăcaţi în haine de sărbătoare – în costume populare.
Astfel, prima parte a activităţii a debutat cu intonarea primei strofe a imnului naţional „Deşteaptă-te,
române”!, a continuat cu recitarea unor versuri prin care am încercat să ne exprimăm bucuria că avem o
ţară atât de frumoasă şi că trăim în pace şi s-a încheiat cu o horă mare, aşa cum îi stă bine românului. Şi,
pentru că aveam o sărbătorită i-am cântat şi La mulţi ani.
În cea de-a doua parte , modalitatea de organizare a îmbrăcat o altă formă , activitatea desfăşurându-
se în pereche părinte-copil, în vederea constituirii unui puzzle, puzzle care a avut diferite forme: tricolorul
, copii îmbrăcaţi în costume populare, harta ţării noastre, completând că aşa cum ei au lipit piesă cu piesă
pentru a obţine întregul – puzzle-ul, tot aşa românii, de-a lungul timpului ,au luptat şi au alipit ţării câte o
„bucăţică” pentru a se realiza România Mare de astăzi.
79
În încheiere am oferit atât românilor mari (părinţii) cât şi celor mici (elevii) bucuria de a urmări un
filmuleţ de desene animate în care s-au întânit cu personaje dragi tuturor vârstelor, Tom şi Jerry, care de
data aceasta nu se mai alergau pentru o bucată de brânză sau de caşcaval , ci discutau ca doi prieteni buni
despre ce credeţi?.....despre UNIRE.
Activitatea astfel desfăşurată a avut un real succes, urmărind pe de o parte formarea următoarelor
competenţe:
 Stimularea şi dezvoltarea sentimentelor de dragoste şi respect faţă de valorile
populare
româneşti, faţă de ţară;
 Îmbogăţirea fondului de cunoştinţe cu aspecte caracteristice şi elemente
reprezentative ale ţării noastre iar pe de altă parte pentru a implica activ părinţii în activitatea
educativă şcolară, pentru a întări relaţia celor doi factori educaţională principali ai educaţiei şi
pentru a urmări colaborarea dintre aceştia în vederea obţinerii unei reuşite.
80
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL

,,ÎMPREUNĂ VOM REUȘI!”
Prof. Înv. Preșcolar Roșca Oana

A. INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante: Grădiniţa P.P „Curcubeul

Copilăriei”,Craiova
Adresa completa: Str. Amaradia, Amaradia Nr. 70, Bl. F5a, Craiova
Nr. de telefon/fax: . 0251/592583;
Site şi adresă poştă electronică: Persoane de contact (nume şi prenume, funcţie, date de
contact):
Rosca Oana, Prof. Înv. Preșcolar,0728694360 , oana_rosca2008@yahoo.com
B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT
B.1. Titlul proiectului: ,,Împreună vom reuși!”

B.2. Categoria în care se încadrează proiectul:
 Altele
C. REZUMATUL PROIECTULUI
a. Proiect de parteneriat educational
Proiectul îţi propune realizarea unui parteneriat viabil în sensul asigurării unei bune
mediatizări a tuturor activităţilor ce se vor desfăşura în gradiniţă si mai departe la scoala.
b. Număr de preşcolari implicaţi: 22
c. Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura
 „Colinde, colinde, e vremea colindelor!”
 „De ziua ta, mămico!”
 „Sărbători creștine alături de mămici și bunici!”
 „Copilăria...un basm fara sfârșit!”
Parteneri: părinți, bunici
D. PREZENTAREA PROIECTULUI
D.1. Argument justificare, context (analiză de nevoi)
Nivelul educaţional preşcolar pune bazele formării psihosociale a copilului. Din micul individualist
şi timid, sau invers, introvertit, preşcolarul se formează după cerinţele societăţii, grupului din care face
parte, pregătindu-l pentru viaţa „adultă”. Noi, ca educatoare avem un rol foarte important în a-l îndruma
pe preşcolar în formarea propriei personalităţi într-un mediu social corespunzător şi propice lui. Dar
realizăm că nu suntem doar noi care au acest rol. Familia trebuie să îl sprijine în continuare chiar dacă
petrece majoritatea timpului la grădiniţă, departe de casă. Pentru o formare cât mai armonioasă şi benefică
propriului copil părintele trebuie să-şi exercite dreptul de părinte şi la grădiniţă. Sunt multe familii care
spun că sunt mult prea ocupate pentru asemenea lucruri, bucurându-se ştiind că, copilul lor este într-un
mediu sigur, hrănit şi îngrijit. Aici intervine educatoarea, care trebuie să aducă la cunoştinţă părintelui că
e mai mult de atât şi că misiunea lui de a-l forma pe preşcolar nu s-a încheiat fiind preluată de grădiniţă.
Rolul grădiniţei este de fapt de a-i ajuta pe părinţi în formarea şi educarea propriilor copii. Rolul principal
rămânând tot familie.
81
D.2. Obiectivul general /scopul
Sprijinirea părinților pentru conștientizarea și asumarea rolului educațional și implicarea lor

în formarea și dezvoltarea personalității copilului pentru integrarea lui în viața socială.
D.3. Obiectivele specifice ale proiectului
 Cunoaşterea individuală a copiilor, urmărind manifestarea lor în familie şi grădiniţă;

 Folosirea unor metode eficiente pentru dezvoltarea psiho-afective;
 Iniţierea unor acţiuni comune prin contactul direct al grupului de părinţi cu persoane
abilitate să desfăşoare un proces educaţional;
 Găsirea unor soluţii comune în educaţie;
 Studierea unor cărţi, documentare, reviste de specialitate în vederea realizării unor

dezbateri pe teme date;
 Valorificarea unor experienţe personale;
 Exprimarea opiniei participanţilor cu privire la acţiunile întreprinse în cadrul acestui

parteneriat.
D.4. Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Grupul ţintă este format din preşcolarii grupei ,,Ursuletii”, părinţii acestora şi bunicii.
D.5. Durata proiectului (când începe şi când se termină)

Proiectul debutează în decembrie 2017 şi se finalizează în iunie 2018.
D.6. Rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului, precum şi metodele de

evaluare a acestor rezultate
Rezultatele proiectului vizează o mai bună mediatizare a activităţii educative a grădiniţei în
comunitatea locală, consolidarea relaţiilor cu părinţii şi implicarea acestora în educaţia copiilor.
De asemenea se doreşte identificarea aptitudinilor copiilor şi valorificarea acestora în diferite
activităţi.
D.7. Arătaţi care sunt beneficiarii direcţi şi indirecţi ai proiectului

- direcţi: copii, părinţii, cadre didactice.
- indirecţi: grup familial, societatea.
D.8. Asigurarea continuității /sustenabilității proiectului

Proiectul se va desfăşura în anul şcolar 2019-2020, cu posibilitatea de prelungire în anul
şcolar viitor, cu atragere de noi parteneri.
D.9. Menţionaţi activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi

să le realizaţi în timpul implementării proiectului şi după încheierea acestuia (max. 500
caractere)
Fotografii din cadrul activităţilor desfăşurate cu copiii vor fi postate pe site-ul grădinţei.
D.10. Specificati partenerii implicaţi în proiect şi arătaţi în ce constă parteneriatul cu

comunitatea locală, cu altă şcoală şi/sau cu o firmă/companie locală sau organizaţie dacă este
cazul (cel mult o pagină)
Părinții, bunicii copiilor
82
Promovarea imaginii școlii prin debate
ROSCA VALERIA
Fiecare școală este o entitate cu specificul său deși este o instituție care se subordonează acelorași
structuri(inspectorat, minister). Între școlile aceluiași oraș sau aceluiași județ, dar și între școli și alte
instituții se țes rețele relaționale numite generic parteneriate. Oamenii din școală colaborează între ei și cu
alții din afara școlii pentru un plus de valoare pe care s-o aducă societății. Școala are la dispoziție o
multitudine de activități prin care poate facilita formarea la elevi a unor abilități necesare pe piața
muncii. Ca și ceilalți colegi ai săi, profesorul de socio-umane are ocazii nenumărate de a putea lucra cu
elevii pe teme de antreprenoriat și economie, de psihologie și de filosofie, utilizând argumentarea și
lectura ca instrumente în a-i antrena pe elevi în activități interactive care să-i dezvolte și personal, nu
doar profesional. Debate oferă elevilor formatul care să-i obișnuiască atât cu gândirea logică, structurată,
cât și cu gândirea critică. Elevii sunt puși în situația de a-și elabora un discurs structurat pe care să-l
susțină atât în fața echipei concurente, cât și în fața arbitrilor ori publicului în genere. Această situație le
dezvoltă abilitatea de a vorbi în public, cu atât mai mult cu cât ei primesc după fiecare dezbatere atât
feed-back cât și debrief, astfel încât li se explică rezultatul și la sfârșitul zilei ei sunt descărcați de sarcină,
gata să reînceapă o altă dezbatere pe un alt subiect.
Debate-ul constituie o activitate care antrenează elevii unei școli pentru o societate deschisă. Îi
obișnuiește pe elevi să lucreze în echipă, dar îi obișnuiește și cu competiții astfel încât să se confrunte cu
altă echipă din școala lor sau din altă școală. Confruntarea nu trebuie să fie o încleștare, ci un prilej de a
înțelege că a convinge este o artă ce atinge subiectivitatea celuilalt. A convinge înseamnă a utiliza cu stil
(umor, talent, știința comunicării) argumentul logic și strategia structurării într-un format dat a unor
informații.
Clubul de debate este o mini-organizație care și-a ales propriul nume, și-a construit propriile reguli
după care funcționează, membrii săi exprimându-și dorința de a participa la ședințele clubului cu scopul
de a se pregăti pentru competiții.
Participarea la ședințele clubului dezvoltă la elevi atitudini cum ar fi: perseverența, punctualitatea,
asumarea unui rol specific, lucrul în echipă, responsabilitatea. Elevii își dezvoltă și abilități cognitive
cum ar fi: căutarea definițiilor unor termeni, a informațiilor care constituie status-quo-ul, dar și a celor ce
constituie substanța argumentelor. Structurarea informațiilor în argumente de un anume tip(afirmație,
raționament, dovezi, exemple, impact) îi ajută pe elevi să-și dezvolte capacitatea de a persuada. Elevii
devin mult mai atenți la modul(stilul) în care transmit ceea ce au de transmis, astfel încât învață să-și
controleze și să-și depășească emoțiile.
Participarea la competiții (interne sau cu elevi din alte cluburi) dezvoltă elevii în sensul că ei admit
că pot și pierde, așa cum pot și câștiga. A învăța să pierzi este o piesă de rezistență în dezvoltarea
personală. Participarea la competiții îi aduce pe elevi în situația de a se confrunta cu propriile lor temeri,
neliniști, frustrări sau cu propiile satisfacții trăite ca reușite în echipă.
Clubul de debate, ca orice club, funcționează prin și pentru membrii săi, însă dezvoltarea personală
a acestora depășește clubul, elevii împărtășesc valori noi dobândite în familiile lor și în grupul lor de
prieteni. Acest flux de idei și valori nu înseamnă oare promovarea imaginii școlii? Promovarea este un
termen preluat din marketing, se referă la a face cunoscut o marcă, o emblemă, o entitate. Rolul școlii este
să schimbe atitudini, comportamente, prin învățare. Informațiile neaplicate servesc la prea puține lucruri,
însă cele aplicate schimbă omul. Prin debate, tinerii se schimbă în sensul că devin implicați, vor să
cunoască pentru a construi discursuri mai bune, să câștige competiții, dar și să devină oameni mai
convingători și mai pricepuți în a lucra unii cu alții. Pentru a convinge pe cineva de o idee în care
vorbitorul nu crede, are nevoie de efort, de informație suplimentară. Și dacă argumentezi idei în care nu
crezi te și deschizi spre altul diferit de tine.
83
Cum se promovează imaginea școlii prin debate?

Debate-ul în formatul WS este gândit ca o confruntare de argumente între guvern și opoziție, fiecare
echipă având câte trei vorbitori, fiecare având roluri specifice, în argumentarea sau contraargumentarea
unei idei numită moțiune. Fiecare vorbitor are un timp al său, toți ceilalți îl ascultă cu atenție încercând
să-i aducă puncte de contraargumentare. Ascultarea cu atenție a unui vorbitor devine atitudine dezirabilă
pentru viață. A-ți păsa de întreg, adică de echipă sau de club este o atitudine pozitivă care risipește
egoismul și egocentrismul. A vorbi cu intenție fără să te abați de la subiect este un scop al oricărui
debater. Primul vorbitor al fiecărei echipe definește sau redefinește termenii, prezintă status-quo-ul și
diviziunea cazului, își prezintă filosofia sa de caz și sumarizează. Argumentul fiecăruia va fi atacat de
oponentul care-și va reconstrui la rândul său argumentele criticate. Toate aceste atitudini, achiziții și
abilități deprinse prin debate fac din elevi viitori cetățeni mai responsabili. Uneori a argumenta o
afirmație în care vorbitorul nu crede este mai valoros decât a argumenta propria opinie deoarece în felul
acesta îl poți înțelege pe adversarul de idei, îți dezvolți empatia și devii mult mai flexibil și mai atent la
teze care nu te-au încântat. Înveți să eviți fanatismul.
Debate-ul dezvoltă civismul, implicarea în comunitate,

Nimic nu aduce o mai bună imagine școlii decât ca elevii ei să fie cetățeni implicați, responsabili,
informați, cu gândire critică, capabili să-și asume o confruntare cu rezultatele ei care nu sunt întotdeauna
cele mai bune.
84
Instruirea diferenţiată –prioritate a învăţământului modern
Prof. înv. primar Roşu Nicoleta Denisa

Şcoala Gimnazială ,,Gr.Tabacaru”, com. Hemeiuş, jud. Bacău
Flexibilitatea instrucţiei şi educaţiei în vederea dezvoltării capacităţilor şi aptitudinilor fiecărui
elev, în raport cu propriile posibilităţi, reprezintă una din tendinţele modernizării învăţământului.
Organizarea claselor şi a grupelor de elevi reflectă filozofia sau politica şcolară adoptată şi de către
profesor, nu numai de către sistemul şcolar. Atitudinile profesorilor în ce priveşte predarea cunoştinţelor,
orarul, aranjamentele grupale în interiorul clasei, materialele didactice utilizate, forma de prezentare a
lecţiei nu fac altceva decât să reflecte încercări de soluţionare a întrebării: “cum să organizez o clasă de
25 sau 30 de elevi astfel încât să obţin rezultatele dorite”. Practicienii şi cercetătorii au reliefat patru laturi
ale organizării şi administrării claselor şi grupelor de copii:
• examinarea posibilităţilor şi motivelor necesare de grupare: când se impune instruirea întregii
clasei şi când a unui singur grup, care sunt resursele educaţionale necesare unui grup eterogen( cum este
clasa de elevi) şi care sunt cele specifice un grup restrâns de copii cu abilităţi asemănătoare sau la un nivel
de dezvoltare apropiat, care sunt rezultatele aşteptate şi la ce nivel trebuie să fie performanţele grupului
mic, cum se poate trece de la un grup la altul;
• atenţia mai mare acordată orarului şcolar în perioada primilor ani de şcoală, o structurare chiar mai
rigidă, deoarece chiar dacă timpul de învăţare este individual, de obicei este mai slab structurat la nivel
primar decât cel secundar. Frecvent se semnalează o inflexibilitate însă şi la nivelul secundar, neadecvată
mai ales copiilor supradotaţi care au nevoie să lucreze în ritmul lor pentru a avea sentimentul continuităţii
învăţării;
• aranjarea fixă a băncilor în clasă, practică frecvent întâlnită, limitează posibilităţile de grupare a
copiilor pe centre de interes ca şi accesul la resursele prezente în clasă ( hărţi, cărţi, atlase, enciclopedii);
• libertatea de mişcare în clasă este principala caracteristică a instruirii flexibile, prin care elevii sunt
încurajaţi să-şi asume responsabilitatea propriei învăţări, să ştie să utilizeze resursele disponibile în clasă,
să lucreze în linişte alături de alţii.
Toate aceste aspecte ale organizării claselor oferă şansa unei instruiri individualizate şi stimulării
intereselor cognitive.
Strategiile de predare care se impun în educaţia copiilor supradotaţi sunt mult mai variate şi
diferenţiate decât ar putea apărea la prima vedere, deoarece, chiar dacă înţeleg mai bine sau reţin cu mai
multă uşurinţă cunoştinţele sau informaţiile, nu toţi sunt elevi autonomi sau au strategiile de învăţare pe
deplin formate. RENZULLI şi REIS(1985) specifică patru domenii în care trebuie formate sau stimulate
abilităţile elevilor capabili de performanţe superioare:
a) formare cognitivă şi afectivă;
b) a şti cum să înveţi;
c) formarea abilităţilor de cercetare şi utilizare a materialelor de referinţă şi
d) formarea abilităţilor de a comunica prin forme orale, scrise şi vizuale.
Profesorul poate adopta mai multe strategii de a preda cunoştinţele prevăzute într-un conţinut sau
altul, dar trebuie să fie conştient că anumite abilităţi sau capacităţi se formează numai prin intersecţia mai
multor strategii.
Organizarea şcolii, care vizează mai ales timpul petrecut în şcoală, este un factor responsabil
pentru cele mai multe din performanţele elevilor ce implică mai multe tipuri de probleme:
• admiterea timpurie în clasa întâi;
• accelerarea studiilor la o materie şcolară sau la toate;
• organizarea numărului de clase pentru aceeaşi grupă de vârstă;
• clase cu elevi de vârste diferite (grupare verticală);
• organizarea de tabere sau excursii pentru elevii cei mai capabili pentru un anumit domeniu al
cunoaşterii sau o materie şcolară;
• reorganizarea zilei şcolare în special de la nivelul secundar pentru realizarea unei flexibilităţi mai
mari în ce priveşte durata zilei şcolare, reducerea numărului de lecţii, condensarea unor materii şcolare,
85
folosirea contractelor cu elevii, separarea unor grupe cu număr mic de elevi pentru activităţi
independente.
Modul de acordare a notelor şcolare este o dezbatere amplă printre profesori şi directorii de şcoală,
care se axează de cele mai multe ori asupra avantajelor şi dezavantajelor separării elevilor în funcţie de
performanţele academice. Profesorii care sunt de acord pledează de obicei pentru formarea claselor
omogene, deşi practica educaţională a demonstrat că numai notele în sine nu facilitează activitatea de
predare, deoarece apar modificări în ce priveşte complexitatea, gradul de abstractizare si nivelul de
aplicare a cunoştinţelor.
Bibliografie
1.BANDURA, L. Elevii dotaţi şi dirijarea instruirii lor. Bucureşti, EDP, 1978.
2. RADU. I. T. Învăţământul diferenţiat. Concepţii şi strategii. Bucureşti, EDP, 1978.
3. STĂNESCU, L. Concepţii educaţionale privind supradotarea intelectuală .În: Revista de
Pedagogie, nr. 4-7, 1993.
4. ROŞCA, A. Noi direcţii în studiul şi formarea copiilor şi adolescenţilor supradotaţi şi
talentaţi. În: Revista de Psihologie, nr. 2, 1990, p. 119-129.
86
Plus de valoare prin promovarea imaginii școlii
prof. Lucia-Cerasela Roșu, Scoala Gimnazială Nicu Enea Bacău
În căutare de inspirație și idei pentru derularea unor activități cât mai variate și interesante cu elevii,
am observat, ce e drept acum câțiva ani buni, o reticență în expunerea dincolo de ariditatea științifică a
explicării unor metode moderne. Așa că m-am decis să îmi fac pagină de socializare, să mă înscriu pe
site-uri cu tematică didactică, doar-doar voi intra în contact cu idei de marketing educational. Rezultatele
au fost dezamăgitoare.
Ajunsă într-o școală nouă, am fost împinsă spre o responsabilitate nouă, aceea de Consilier educativ.
Niciodată nu m-am gândit să fac lucrurile diferit ori să epatez în vreun fel, legat de profesia mea. Dar
această sarcină a impus o permanentă proiectare-planificare-realizare-evaluare de activității, cu rezultate
măsurabile, cu urme consistente în memoria elevilor și părinților, dar și cu impact în comunitatea locală.
În toate fișele de evaluare te izbeai de promovarea activității/ impactul/ indicatorul de realizare. Simpla
bucurie de a realiza cu elevii ceva era trecută sub tăcere. Bucuria, pesemne, nu este valoare măsurabilă!!!
Acest articol se dorește a fi o listă eficientă a principalelelor metode de promovare a imaginii școlii,
pe cât se poate cu anexe concrete, care subliniază schimbările sociale, economice și de politică
educațională prin care am trecut până acum.
 Promovarea rezultatelor la examene și concursuri.
Promovarea imaginii pozitive se realizează prin publicarea tuturor
reușitelor, prezentarea lor, initial în lectoratele cu părinții, apoi pe
internet, cu ajutorul unui site, a unui email sau a unei platforme,
prin scrisori de mulțumire adresate părinților. Indiferent de șansele
de reușită, constanta implicare a elevilor în toate formele de concurs
și competiție a sporit imaginea școlii în ceea ce privește specialitatea de limbă și literature română.
Pregătirea suplimentară, neremunerată, în școală, pentru perfomanță sau examenele naționale
obligatorii, au atras aprecierile părinților și obținerea de rezultate din ce în ce mai bune, până la 100%
promovabilitate sau 70% dintre elevi cu note peste 8.
ANEXE – MODEL TABEL DE MONITORIZARE PREMII ȘI PREZENȚA LA PREGĂTIRE
 Promovarea prin activități de susținere a talentelor artistice/sportive . Anual, în

aproximativ aceeași perioadă a anului școlar (30 mai-1 iunie) am demarat proiectul Zilele școlii,
implicând cât mai multe grupe de elevi și pe activități cât mai diverse: ziua 1 – competiții de sah, tenis
de masă, handbal, fotbal; ziua 2-Elevii au talent, spectacol cu public și invitați, cu expoziții plastic sau
pe teme ecologice. Suntem deja la a 11 ediție a acestui proiect.
87
ANEXE: capturi ecran de la competițiile postate pe site de socializare
 Promovarea imaginii școlii prin acțiuni de informare pe teme culturale, ecologice, civice.
Dintre ultimele realizate: compania de strângere a uleiului menajer din gospodăriile din cartier, dar și
de informare cu privire la impactul negative pe care această subtanță îl are dacă este deversat în ape
sau aruncat în grădini.
 Promovarea imaginii prin acțiuni comune cu părinții având drept scop îmbunătățirea stării
de bine din școală.
Târgul Toamnei: standul fiecărei clase, produse donate a căror cumparare a ajutat la achiționarea
a 2 chitări, 2 mese de tenis. Participanți: elevii, părinții, profesorii, invitați.
Târgul de Crăciun:
 Găzduirea unor evenimente culturale: lansare de cărti. Astfel, școala își demonstrează
deschiderea spre evenimente culturale, este cunoscută ca o instituție ce promovează valorile locale.
 Sărăbătorirea tuturor evenimentelor, planificarea, diseminarea și analiza lor alături de
Consiliul elevilor.
 Editarea revistei școlii cu material integral aparținând elevilor, profesorilor sau părinților:
7 PLUS
 Cultivarea VALORILOR in educatia fiecarui copil
88
Responsabilitatea promovării imaginii este în mâinile noastre, ea se creează greu și se poate

pierde rapid.
89
Evaluarea- act didactic complex
Prof. ROȘU MARIA

Școala Gimnazială „Sfântul Vasile” Ploiești
Evaluarea, aş putea să o definesc precum un act culminant al interpretării informaţiei acumulate cu

scopul de a face decizii sau judecăţi cu privire la nevoile de invaţare ale elevilor. În timpul elvaluării,
profesorul interpretează informaţia şi face judecăţi cu privire la progresul elevului. Aceste judecăţi oferă
informaţii pe baza cărora profesorii îşi bazează deciziile cu privire la învăţarea elevilor şi raportează
progresul elevilor părinţilor.
Evaluarea sau examinarea, reprezintă actul didactic complex, integrat întregului proces de
învățământ, care urmărește măsurarea cantității cunoștintelor dobândite, ca și valoarea, nivelul,
performanțele și eficiența acestora la un moment dat, oferind soluții de perfecționare a actului didactic. A
evalua rezultatele școlare înseamnă a determina măsura în care obiectivele programului de instruire au
fost atinse, precum și eficiența metodelor de predare-învățare. Aceasta este punctul de final dintr-o
succesiune de acțiuni cum sunt: stabilirea scopurilor pedagogice, proiectarea și executarea programului de
relizare a scopurilor sau măsurarea rezultatelor aplicării programului.
Esența evaluării este cunoașterea efectelor acțiunii desfășurate, pentru ca pe baza informațiilor
obținute, aceasta activitate să poata fi ameliorată în timp. Evaluarea înseamna deci: măsurarea,
interpretarea, aprecierea rezultatelor și adoptarea deciziei.
Evaluarea este un concept deosebit de cuprinzător, definit în diverse feluri de pedagogi. Constantin
Cucoş consideră evaluarea drept activitatea prin care profesorul verifică pregătirea elevilor şi o apreciază
prin note. Evaluarea este „barometrul” prin care este indicată în orice moment starea pregătirii şcolarilor,
succesele şi eşecurile, nivelul performanţelor în raport cu cele proiectate prin curriculum. Evaluarea este
un proces de măsurare şi apreciere a valorii rezultatelor sistemului de învăţământ sau a unei părţi a
acestuia, a eficienţei resurselor, condiţiilor, strategiilor folosite prin compararea rezultatelor cu obiectivele
propuse, în vederea luării unei decizii de îmbunătăţire şi perfecţionare.
Evaluarea rezultatelor activităţii şcolare reprezintă un compartiment esenţial şi definitoriu al

procesului de învăţământ, situat pe acelaşi plan cu dobândirea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor.
Operă social – pedagogică prin excelenţă, evaluarea însoţeşte şi se inserează în acţiunea instructiv –
educativă cotidiană, constituind punctul de plecare şi premisa autoreglării şi ameliorării continue a
acestei activităţi şi a sistemului de învăţământ în ansamblu. Evaluarea este integrată procesului de
predare – învăţare prin diverse modalităţi cum ar fi: observarea fără întrerupere, exerciţii, întrebări pentru
notarea curentă, lucrările scrise curente, testele docimologice, probele practice, evaluarea iniţială,
evaluarea continuă şi evaluarea finală, fidelitatea şi validitatea diverselor tipuri de examene.
Bibliografie:
1.Cerghit,I.,:2002,Sisteme de instruire alternative si complementare.Structuri,stiluri si
strategii,Ed.Aramis,Bucuresti
2. Cucos,C.,1996,Pedagogie,Polirom,Iasi
3. Darling-Hammond, L., Ancess, J., Falk, B, Authentic Assessment in Action. Studies of
Schools and Students at Work, Teachers College Press, Columbia University, 1995
4. Gipps, C., Beyond Testing: Towards a Theory of Educational Assessment, The Falmer Press,
1994
5. Ionescu,M.,:Instructie si educatie,ITC,Cluj-Napoca
6. Ion T. Radu, Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică – Bucureşti, 2000
90
Activitățile extracurriculare – mijloc de promovare a imaginii școlii în

comunitate
Prof. Roșu Roxana

Școala Gimnazială Nr. 7, Giurgiu
Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii elevilor,
urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil
de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea
mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi
fenomenele din natură. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale
diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea
activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează.
În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să
întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun
de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează.
Scopurile activităţilor extraşcolare sunt multiple: dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-
culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei,
fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Activitatea ”Je me présente” , realizată la clasele care sunt în primul an de studiu al limbii franceze,
a avut ca principal scop verificarea şi consolidarea cunoştinţelor referitoare la prezentarea propriei
persoane și a familiei, în limba franceză, dar și creșterea încrederii în sine în ceea ce privește comunicarea
într-o limbă străină nou învățată. Proiectul ,, Mic dejun sănătos” a reunit o serie de activități în care s-au
purtat discuții despre consumul alimentelor sănătoase ( în mod special consumul fructelor și al legumelor
și importanța utilizării acestora în alimentația zilnică) și despre urmările negative ale consumului de
alimente procesate. Elevii au pregătit micul dejun sănătos și l-au servit împreună.
Proiectul ,,Râurile povestesc” ne-a oferit posibilitatea să realizăm activități de identificare și
prezentare a personalităilor născute în Giurgiu, oraș prin care trece Dunărea. De asemenea, elevii au
dansat pe o melodie ale cărei versuri în limba franceză le-au învățat anterior acestei activități.
Proiectul ,, Să ne salutăm!” organizat cu ocazia Zilei Internaționale a Limbilor Străine,
le-a oferit posibilitatea elevilor de a realiza postere de prezentare a salutului în diferite limbi străine.
Proiectul ,,Concursul Îmbrățișărilor” s-a desfășurat în școala noastră în perioada 11- 15 februarie
2019 și a avut ca scop: promovarea bucuriei, bunătății şi apropierii între membrii comunității Școlii
Gimnaziale Nr. 7, Giurgiu. Participanții au fost elevii și personalul angajat al Școlii Gimnaziale Nr. 7,
Giurgiu. S-a dorit ca acest proiect să aibă impact indirect asupra comunității locale, să provoace dorința
de a fi bun și de a face bine mereu, dorința de a avea un comportament bazat pe principii sănătoase de
viață, benefice tuturor oamenilor, în mod nediscriminatoriu.
Câștigătorii ( un elev - și un angajat al școlii - care au obținut cele mai multe semnături în
schimbul îmbrațișărilor date) au fost recompensați cu câte un premiu oferit din fondurile strânse de la
profesorii – coordonatori ai proiectului – concurs. Premierea a fost făcută de dl. director, pe 15 februarie
2019, și rezultatul promovat pe pagina de facebook a școlii.
Prin proiectul ,,Familia mea” ne-am propus să valorizăm tradiţiile şi obiceiurile familiei în contextul
actual socio-cultural când influenţa mass-mediei promovează în rândul tinerilor împrumuturi din diverse
culturi. Tradiţiile noastre, moştenite din moşi-strămoşi, am dorit să fie preluate şi transmise următoarelor
generaţii, pentru a sădi în inimile copiilor dragostea pentru valorile familiei.
Am reușit să învăţăm elevii să aprecieze frumuseţea familiei și a modului de viață al oamenilor de
azi. De aceea, am considerat oportun acest proiect educaţional în vederea evidenţierii valorilor familiei,
dezvoltării armonioase a tinerei generații, prin care cultivăm de la cea mai fragedă vârstă sentimentul de
apartenenţă, de iubire şi dragoste pentru rădăcinile şi valorile poporului român.
Diseminarea activităţii a dus la implicarea tuturor cadrelor didactice în activităţile următoare,
exemplul pozitiv fiind un imbold. Implicarea în proiect a unor persoane şi instituţii partenere, a familiilor,
a făcut ca activitatea din instituţia noastră să fie apreciată ca fiind una de succes, cu impact asupra
dezvoltării intituţionale.
91
”NOI ÎN SEARA DE AJUN”

-serbare religioasă la preșcoalri
Grădiniţa P.P. Sintea Mare, Judeţul Arad

Educatoare: Rotar Ana Florica
Orice serbare este o sărbătoare, atât pentru copii cât şi pentru educatoarea lor şi, nu în ultimul rând,
pentru părinţii copiilor. Pregătirea unei serbări este un excelent prilej de a pune în valoare imaginaţia şi
creativitatea fiecăruia – copil sau educatoare.
Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la
dezvoltarea armonioasă a personalităţii lor. Copiii trebuie ajutaţi să-şi deschidă mintea şi sufletul spre
credinţă. Serbarea de Crăciun, mult așteptată de copii, creează o stare de bună dispoziție; este un
eveniment aparte deoarece vine Moș Crăciun încărcat cu daruri; dar tot atunci prin personajele
biblice puse în scenă verificăm cum preşcolarii şi-au însuşit informaţiile transmise la activitățile de
educație religioasă din grădiniţă şi le dă posibilitatea de a aplica ceea ce au învățat. Cântând, dansând,
recitând, interpretând un rol dintr-o scenetă, preşcolarul îşi perfecţionează deprinderile artistice. Serbările
religioase contribuie la stabilirea unei legături între biserică şi copil, iar noi educatoarele dorim să
punem în valoare frumusețea obiceiurilor și tradițiilor poporului nostru prin realizarea acestor serbări.
Serbarea de Crăciun ”Noi în seara de ajun” a fost un eveniment de seamă în viaţa copiilor, dar
şi a grădiniţei. Am pregătit această serbare religioasă în concordanță cu interesele copiilor , oferindu-le
astfel posibilitatea să cunoască tradițiile, obiceiurile și datinile încă păstrate la noi în sat. Deci putem
spune că prin intermediul serbărilor religioase : valorificăm informaţiile pe care le transmitem copiilor în
vederea cunoaşterii şi păstrării obiceiurilor şi tradiţiilor legate de sărbătorile religioase; facilităm
accesul liber la exprimare al copiilor şi educarea lor în spiritul respectului faţă de religie.
În proiectarea acestei serbări am ținut cont, pe lângă conţinuturi, care trebuie să fie apropiate
experienţei de viaţă a copilului, să răspundă nevoilor sale de cunoaştere , de mai multe coordonate
majore: mişcarea, atmosfera de nou şi destindere pe de o parte, şi atmosfera încărcată de emoţii ,ce
produce o anumită tensiune interioară fiecărui copil, pe de altă parte.
Această serbare religioasă s-a desfăşurat după anumite reguli, ce asigură îmbinarea armonioasă a
părţilor într-un întreg, decorul deosebit : Fundal de iarnă….o casă țărănească împodobită după obiceiurile
strămoșești, cu o masă plină de bucate, tata și mama la masă, copii stând în jurul bradului de Crăciun –
toți îmbrăcați în costume populare, care după terminarea treburilor gospodărești încep să colinde.
Apoi apar vecinele care strigă la poartă și vin în șezătoare. O șezătoare mai aparte , mai deosebită
când nu se lucrează ,ci se colindă slăvindu-l pe Domnul Iisus. Vecinele încep să povestească despre
Îngerul Gavril care a venit la Fecioara Maria să-i dea vestea cea mare; cum Iosif și Maria pornesc
călătoria spre Betleem și cum toate porțile sunt încuiate. Ajunși într-un grajd cu boi și vaci, pruncul
Iisus se naște într-o iesle. Apare pe cer o stea luminoasă ce vestește marea minune și cum îngerii
vin și cântă cu flori de măr în mână . Păstorii îndrumați de îngeri, magii călăuziți de stea vin la
ieslea micului Iisus și-i aduc daruri .Costumaţia copiilor ( Iosif , Maria, îngerii , păstorii , magii, ieslea
cu pruncul Iisus),gazdele în costume populare,vecinele din sat- colindătorii, fondul muzical – toate
reprezintă elemente importante ce contribuie la construirea unor valenţe estetice şi educative deosebite.
Serbările preşcolare religioase contribuie la acumularea de cunoştinţe şi la lărgirea orizontului de
cunoaştere a copiilor. Înţelegând şi memorând poezii, texte ale scenetelor sau cântecelor religioase îşi
dezvoltă memoria şi limbajul. Această formă de învăţare este condiţionată de dezvoltarea
atenţiei. Materialul artistic folosit trebuie să aibă valoare educativă şi să cuprindă materiale accesibile
particularităţilor individuale şi de vârstă ale copiilor. Folosind mijloacele şi metodele potrivite nivelului
de înţelegere a copilului, trebuie să ne aplecăm cu grijă , delicateţe şi răbdare, cu pricepere şi numai
în cunoştinţă de cauză asupra educaţiei religioase a preşcolarului.
Menţionez că în ceea ce priveşte activitatea mea la grupă, fiecare sărbătoare religioasă este
pregătită printr-o serie de activităţi specifice:povestiri , memorizări , activităţi muzicale, artistico-
plastice, practice, vizite la biserică , împărtăşania copiilor, serbări, pentru pregătirea psihologică a
copiilor , pentru înţelegerea şi trăirea afectivă a momentelor sărbătorilor religioase.
Respectul pentru cultura românească implică datoria moral cetățenească a fiecăruia dintre noi de
a păstra aceste frumoase obiceiuri și tradiții .Acestea ne-au întărit convingerea de a acorda o atenție
92
deosebită activităților din grădiniță , de familiarizare a preșcolarilor cu elemente religioase a poporului

român , considerând acest lucru o răspundere morală față de generațiile viitoare. Tradițiile ,
obiceiurile , portul și folclorul sunt comori inestimabile ce definesc un popor , făcându-l unic, statornic
și nemuritor în ciuda scurgerii timpului.
Cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor, păstrarea şi transmiterea lor este o datorie de onoare a
noastră a cadrelor didactice pentru a păstra vie cultura neamului nostru.
93
De ce și cum promovăm imaginea școlii?
Prof. Rotar Adriana

Liceul Tehnologic „Alexandru Borza”
Cluj-Napoca
Într-un mileniu în care mijloacele de comunicare și informare par a-și întinde tentaculele peste toate
domeniile, într-un timp care, nu numai că nu ne mai aparține, dar pare că l-am transformat în inamic,
dezbaterile despre educația românească au un ușor iz desuet. Oricât de contradictorii ar fi discuțiile și
indiferent de ce parte se situează cei care le poartă, pro sau anti școala românească, nu poți să înțelegi
fenomenul în plenitudinea lui decât dacă îl trăiești ca dascăl sau elev. Ceilalți, cu regret o spun, nu reușesc
să cuprindă toate dimensiunile educației.
Educația, de la paideea bizantină până la universitățile de top contemporane, a fost și este un

mecanism complex format dintr-un ansamblu de măsuri, aplicate ȋn mod sistematic cu scopul de a forma
și dezvolta beneficiarilor ei ȋnsușiri intelectuale, morale sau chiar fizice. Educația este un conglomerat de
achiziții educaționale ce sunt furnizate de instituțiile de învățământ, dar și activitățile implicate ȋn
promovarea acestor instituții sunt în strânsă legătură cu actul educațional.
În primul rând, promovarea imaginii școlii trebuie să aibă în vedere calitatea demersului didactic, să
țină cont de investigațiile făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea
profesorilor care susțin educația, de oferta educațională și baza materială a școlii.
Ȋntr-o instituție școlară te poți întâlni cu următoarea ofertă: cursuri ce fac parte din curriculum si
opționale la decizia școlii, seminarii, conferințe, sesiuni de comunicări la care elevii pot fi participanți cu
lucrări sau simpli spectatori, proiecte educaționale, care nu se pot realiza fără participarea elevilor,
spectacole, diverse activități ȋn biblioteci sau centre de documentare și informare, activități extrașcolare,
etc. Altfel spus, dacă vorbim de promovarea imaginii școlii este necesar să luăm în calcul o desfășurare
de forțe care implică ambele tabere, profesori și elevi, în calitate de parteneri.
Indiferent dacă este vorba strict despre demersul didactic sau despre ansamblul activităților
educative, în orice instituție de învățământ, promovarea modelelor de bune practici aduce un plus de
valoare și notorietate unității respective. Cadrele didactice vor fi mult mai stimulate și mai receptive ȋn
adoptarea unor metode și procedee didactice noi, de actualitate, axate pe nevoile actuale ale elevilor, în
diversificarea ofertei proiectelor educative extrașcolare și interșcolare.
Liceele organizează, din ce în ce mai mult, adevărate târguri de ofertă școlară dar nici o clipă nu
trebuie uitat că promovarea ȋn domeniul educational necesită din partea cadrelor didactice dăruire,
perseverență, consecvență, cinste, dragoste pentru elevi.
Parteneriatele dintre școli, în cazul de față între școli gimnaziale și liceu, ajută foarte mult, pe de o
parte elevii absolvenți de clasa a VIII-a, să își aleagă viitoarea specializare și pe de altă parte, instituția
ofertantă să își realizeze planul de învățământ și să își respecte cultura instituțională. Pe scurt, motivul
principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorința și necesitatea de a ajuta elevii să
dobândească cunoștințele necesare pentru a avea succes la școală și mai târziu, ȋn viața de adult.
Educația pune la îndemâna elevilor mai multe modele. Acestea îi pot influența ȋn funcție de
perioada de viață ȋn care are loc interacțiunea. Vârsta ideală pentru această căutare, alegere și asimilare a
modelelor este adolescența. Elevii adolescenți ȋn relație cu modelele existente ȋn spațiul școlar au anumite
așteptări. Noi, dascălii, este nevoie să fim atenți la nevoile lor educaționale și să le oferim variante
calitative și multă atenție.
94
Strategia de promovare a imaginii școlii trebuie elaborată ținând cont de toți factorii implicați, prin
stabilirea unor obiective generale, cum ar fi :
- Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive ȋn comunitate;
- Elaborarea unor proiecte educaționale locale care să vizeze valorizarea experienței pozitive
și a exemplelor de bună practică ȋn managementul institutional;
- Personalizarea ofertei educaționale la nivel institutional prin diversificarea și flexibilizarea
acesteia ȋn funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor procesului educational;
- Promovarea unor proiecte care au ca țintă reducerea abandonului școlar, integrarea elevilor
pe piața muncii, susținerea elevilor cu dezavantaj social și conduită de risc, susținerea elevilor cu
cerințe educaționale speciale;
- Armonizarea ofertei de servicii educaționale și formarea continuă a profesorilor, în
concordanță cu nevoile specific identificate ȋn unitatea școlară și comunitatea locală;
Bibliografie :
1. Baban, A. ( coordonator), Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de

dirigenție și consiliere. Editura PSINET, Cluj-Napoca, 2003
2. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară. Editura Aramis, București, 2003
3. Orientare școlară și profesională a tinerilor rezidenți ȋn zone defavorizate social-
economic și cultural. ISE, CNROP, București, 2001
4. Tomsa, G., Consilierea și orientarea ȋn școala. Casa de Editura și Presa Românească,
București, 1999
5. Voiculescu, F., Analiza resurse- nevoi și management strategic ȋn ȋnvățământ. Editura
Aramis, București, 2014
95
Promotorii imaginii școlii
Prof. Înv. Primar:Rotariu Ancuța Lenuța

Școala Profesională, Fântânele
Prof. Înv. Primar:Hușleag Marinela Loredana
Școala Profesională, Focuri
”O școală care să corespundă perfect ținutei sale e o adevărată insituție pentru cultivarea
omului...”
Jan Amos Comenius
Încă din primii ani de viață ai copilului, părinții încep să se gândească la grădinița, apoi la școala în
care va învăța cel mic. Bineînțeles, acestea trebuie să fie cele mai bune, potrivite pentru copil. Dilema lor
, însă, este: cum își dau seama că grădinița /școala pe care o vor alege este cea mai bună? Nu de puține ori
am întâlnit pe rețelele de socializare, diverse forum-uri următoarea cerință: ”recomandați-mi o
educatoare/ învățătoare bună/ o școală bună!” Cu siguranță că răspunsurile nu au întârziat să apară:”d-na/
d-l cutare de la Școala cutare pentru că se implică foarte mult, este foarte bine pregătit/ă, desfășoară
activități interesante, este apropiat/ă de copii etc.” Astfel, le este mult mai ușor părinților să decidă în
privința alegerii instituției de învățământ pe care să o frecventeze copilul.
De aici putem concluziona că cel mai bun promotor al școlii este imaginea pe care și-o fac părinții
cu privire la actul educațional al cadrelor didactice din acea instituție. Bineînțeles că mai sunt și alte
variabile care ajută la formarea unei imagini bune asupra școlii. Printre acestea se enumeră: profesori
prietenoși, pregătiți și eficienți, responsabili și dedicați; clase de mărimi mici; școala aduce o ofertă
flexibilă, mereu înnoită; existența unui mediu de învățare capabil să contribuie la starea de bine a tuturor;
obiectivele școlii sunt în acord cu cele ale comunității locale; conflictele din școală sunt cunoscute și se
iau măsuri pentru atenuarea lor; profesorii și părinții comunică deschis unii cu ceilalți; profesorii sunt
deschiși ideilor noi, folosesc metode active de predare, adaptează conținuturile învățării la particularitățile
și interesele elevilor; școala este dotată cu necesarul de materiale pentru o desfășurare optimă a
activităților didactice etc.
Bineînțeles că există și alte metode prin care părinții pot afla detalii despre școala la care vor să-și
înscrie copilul, pe lângă părerile altor părinți. Una dintre aceste metode este să viziteze acea școală.
Astfel, pot observa dacă are sau nu teren de joacă. E important să vadă dacă copiii desfășoară activități
outdoor. Contează cum arată sălile de clasă, dacă băncile sunt mobile astfel încât să permită utilizarea
unor diferite formațiuni de lucru (pe grup, frontal) sau așezate ca grup? Copiii stau doar în bănci sau pot
sta și pe pernuțe sau pe mochetă? Au clasele o cromatică veselă, dar nederanjantă? Sunt afișate lucrările și
proiectele copiilor, fără a crea impresia de supraîncărcare? Reflectă materialele utilizate diversitatea
copiilor? Sunt suficiente săli de clasă pentru numărul elevilor? Există suficientă lumină naturală în clase?
Este o școală cu mentalitate ecologică, o școală verde? Cum discută cu noi învățătoarea, care sunt
lucrurile pe care pune accent? Care este pregătirea profesorilor? Care e atmosfera generală, cum se
comportă elevii? Este o școală curată și clasele bine aerisite? Și multe altele sunt indicii valoroase pentru
a înțelege o școală.
O altă metodă, des aleasă de părinți, este aceea de a vizita site-ul, pagina de facebook a școlii. Acolo
sunt postate toate documentele informative, dar și fotografii, filmulețe care prezintă activitățile diverse
desfășurate atât în școală, cât și în afara ei, rezultate obținute la diverse proiecte, competiții, examene,
concursuri și olimpiade. În funcție de acestea, părintele se poate decide foarte ușor asupra alegerii școlii
potrivite. Deci, un alt promotor al imaginii școlii este site-ul/ pagina de facebook a școlii.
În concluzie: cadrele didactice, managementul, dotarea și aspectul școlii sunt cei patru piloni care
stau la baza imaginii acesteia. Dacă toate acestea conduc la un act educațional de calitate, din care copilul
are numai de câștigat, atunci înseamnă că acea școală este o instituție cu prestigiu ce se va afla mereu în
topul preferințelor părinților și elevilor.
96
STRATEGIA DE PROMOVARE A ȘCOLII
Prof.înv.primar Rotariu Daniela

Școala Gimnaziala “Principesa Elena Bibescu” Bârlad
Oferta educațională a Școlii Gimnaziale ”Principesa Elena Bibescu” este definită în funcție de:
- opțiunile părinților;
- resursele umane (pregătirea personalului), resursele materiale si financiare;
- interesele comunității locale.
Serviciile educaționale oferite de Școala Gimnazială ” Principesa Elena Bibescu ” , Bârlad și care
fac obiectul acestei descrieri se referă la organizarea învățământului prescolar, școlar pe nivele de vârstă,
constituite de regulă după criteriul de vârstă al copiilor sau după nivelul de dezvoltare globală al acestora,
beneficiind de cadre didactice calificate si o infrastructură adecvată.
Putem afirma că în școala noastă se practică un învățământ care încurajează competența în scopul
formării unui absolvent responsabil, autonom, capabil să decidă asupra carierei, prin dobândirea unei
culturi generale orientată spre domeniile: informatica, matematica si știinte ale naturii, limba română și
limbi moderne de circulație internațională.sport și arte.
Suntem angrenați în parcurgerea unor pași de acțiune pentru a face față concurenței unor scoli
similare prin:
- formarea de absolvenți competitivi, care obțin rezultate notabile la Evaluarea Națională,
fiind primii intrați la colegiile naționale din localitate și din țara, atât la profilul informatică –
matematică, cât și la stiințe sociale, intensiv engleză,
- la liceele cu profil militar și pedagogic,
- capabili să stăpânească la un nivel superior tehnologia informației și comunicațională;
- orientarea actului didactic spre a obișnui elevul să gândească, să abstractizeze, să comunice
în limbile moderne de circulație internațională;
- proiectarea activității școlare în scopul integrării in spațiul european prin constientizarea
propriei culturi, dar și prin descoperirea altor culturi si tradiții europene;
- convertirea actului de predare-învatare dintr-un act reproductiv într-un act creativ, cauzal,
explicativ;
- democratizarea relatiilor din școală la toate nivelele;
- perfecționarea colectivului didactic pentru înlăturarea formalismului.
Modalități de promovare a ofertei educaționale
Obiective specifice pentru promovarea ofertei educaționale:
1. Informarea publicului/ comunității cu privire la activitatea și rezultatele școlii;
2. Informarea părinților cu privire la specificul Școlii Gimnaziale ” Principesa Elena
Bibescu”Bârlad și a opțiunilor de studiu (oferta educațională) din cadrul școlii.
Strategia de promovare a fost construită pe două direcții, si anume:
A)promovare indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, unde școala si-a făcut cunoscute
strategiile de derulare si dezvoltare a ofertei educaționale, prin intermediul Internetului, popularizarea
exemplelor de bună practică,a rezultatelor la olimpiadele și concursurile școlare pe situl școlii;
B) promovarea directă, prin organizarea unui turneu publicitar, prin majoritatea unităților preșcolare
din localitate și prin organizarea acțiunii ”Ziua Porților Deschise ”la sediul școlii, popularizând astfel
activitatea școlii și expunând concret oferta educațională a unității noastre școlare.
97
Pentru ca ambele direcții de promovare să se desfăsoare în condiții de calitate si să se supună celor

mai exigente cerințe profesionale am dezvoltat o campanie specială de concepere și editare a materialelor
promoționale: pliante, materiale video de prezentare a școlii, blog-uri ale cadrelor didactice ,reviste
școlare .
Organizarea si participarea la manifestații stiințifice locale, județene si naționale;

Realizarea unor prezentări web definitorii pentru calitatea procesului de instruire si educație care se
desfăsoară în cadrul școlii;

eforturilor de promovare a imaginii școlii si de stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali
beneficiari/părinți. Se impune planificarea atentă a campaniilor de informare si comunicare cu beneficiarii
care vor avea un caracter permanent si vom folosi o gamă largă de mijloace: anunțuri la radio local si TV,
interviuri, reportaje realizate cu alți părinți, brosuri, pliante.
Școala noastră a obținut recunoasterea locală, județeană si națională prin:

- calitatea serviciilor educaționale;
- competența cadrelor didactice;
- gradul de satisfacție al beneficiarilor;
- cadrul ambiental;
- resursele materiale ale școlii;
- mediul relațional/de comunicare stabilita între școală si familie;
- implicarea în proiecte și programe internaționale.
98
Rotaru Ramona-Elena
Școala Gimnazială Nr. 1 Sărata, Bacău
Educația este un sistem de valori educaționale care însumează instituțiile oficiale, cât și activitățile
implicate în promovarea și difuzarea ei. Promovarea imaginii școlii trebuie să țină cont de calitatea
actului educațional, de investigațiile făcute în asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de
calitatea profesorilor care susțin educația.
Imaginea școlii are o puternică influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări influenţează
alegerea beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunităţii să fie
aceeaşi cu ceea ce doreşte şcoala să realizeze.
Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive constituie o muncă sistematică de comunicare şi
de calitate. Promovarea cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile pe care şcoala le poate
desfăşura pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită. Promovarea unei şcoli se poate face prin
relaţii publice, tipărituri de promovare (broşuri-cărticică, pagina de facebook a școlii, site-ul oficial al
școlii, revista școlii etc.) şi reclamă în mass-media.
Chiar dacă în sistemul învăţământului școlar, locurile pentru înscrierea copiilor sunt limitate, şi
grupele sunt supra aglomerate, totuşi, fiecare școală ar trebui să realizeze propria campanie de
comunicare. Acesta nu vizează doar promovarea imaginii pentru atragerea elevilor, aspect specific
învăţământului privat, ci o modalitate eficientă de a comunica către comunitate viziunea, misiunea si
performanţele școlii.
Așadar, în condițiile date ale unui sistem concurențial în progres continuu devine necesară
punerea accentului pe eforturilor de promovare a imaginii școlii.
99
PROF. ÎNV. PREȘC.: RUNCAN ANDREA

GRĂDINIȚA CU P. N. CRISTEȘTII-CICEULUI
La educarea şi formarea copilului preşcolar contribuie mai mulţi factori educaţionali: grădinită,
familie, şcoală, societate. Este recunoscut faptul că,în cadrul acestui ,,complex formativ”,rolul
preponderent revine grădiniţei, instituţie specializată, cu cadre anume pentru realizarea obiectivelor
educaţiei preşcolare. Activitatea educatoarei implică un înalt grad de responsabilitate personală şi
civică,deoarece de modalităţile concrete de realizare a educaţiei preşcolare depinde,în mare
măsură,întreaga dezvoltare ulterioară a personalităţii copilului.
Grădinița este o instituție de educație care are rolul de a oferi sprijin educativ atât pentru copii cât și
pentru părinți.Misiunea noastră , a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil, capabil
să asigure accesul egal la educatie pentru toți copiii indiferent de nationalitate, religie,rasă deci să ofere
șanse egale de dezvoltare tuturor copiilor.
Promovarea imaginii grădinitei noastre prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituționala . Prin oferta educaționala grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleaga
acivitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii.Activitățile extracurriculare au
un conținut cultural artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportive sau sunt simple activități de joc sau de
participare la viața și activitatea comunității locale.Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere,
voie bună iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor.Aceste activități au
caracter ocazional și iau forme foarte variate .
Dintre activitațile desfășurate în gradinița noastră amintesc doar câteva:

‐ Sărbătorirea zilei de naștere a unui copil;
‐ Vizionarea în grup a unor spectacole, teatru de păpuși;
‐ Excursii, drumeții, plimbări;
‐ Vizite la diferite instituții din localitate,oraș;
‐ Participare la concursuri locale, judetene, naționale și internationale avizate de MEN
‐
Acest tip de activități îi antrenează pe copii , îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească și
mai mult. Pentru ca oferta noastră să fie viabilă depunem eforturi în asigurarea unor spații de învățare
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copil atât în interiorul
grădiniței cât și in curtea acesteia.Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută ci și înteleasă îndeosebi de
părinți și copii.Părintii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența cadrelor
didactice, reursele materiale ale grădiniței, cadrul ambiental, proiectele educaționale și parteneriatele în
care grădinița este implicată. În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai importanți factori in actul
educational:copiii, familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența sistematică a părinților și a
comunității în ,,viața grădiniței,, sporesc interesul pentru educarea integrală a copiilor.În toate tipurile de
activități în parteneriat , un factor important îl constituie climatul vieții de grup și al relației grădiniță-
familie- comunitate.
Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare ,de incredere și prietenie, care să facă posibilă
comunicarea liberă.Unele activități au efecte imediate, pe plan cognitiv, emotional, relational dar trebuie
subliniat faptul că influenta acestor activități nu se exprimă în activități singulare ci prin sisteme de
activități de diferite tipuri , intr-o succesiune gradată.Motivația unor activități de parteneriat este
înțelegerea necesității de a integra grădinița în mediul comunitar ca partener egal și consecvent în
formarea viitorului cetățean.Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri locali sunt , de obicei
foarte atractive, iar copiii participă activ și eficient la acestea.Pentru ca parteneriatele să funcționeze este
nevoie de respect încredere reciprocă , consens cu privire la scopurile acțiunii și strategiilor de atingere a
acestora și de asumarea în comun a drepturilor și responsabilităților.
100
În acest an școlar derulăm o serie de parteneriate cu comunitatea locala prin care promovam
imaginea grădinitei noastre.
Amintesc câteva dintre acestea:
1.,,Împreună pentru copiii nostri”- parteneriat cu familia

2. „Să ne rugăm împreună!”– parteneriat cu Biserica
3.,, Învățăm să circulăm” – parteneriat cu poliția
4. ,,Focul, prieten sau dușman?” –parteneriat cu pompierii
5.,,Pas cu pas spre viata de scolar”- parteneriat cu scoala
Prin toată activitatea desfășurată în grădinița noastră se asigură un act educational de calitate care să
contribuie la formarea unei personalităti a copilului independente și creative, la formarea unor copii
sănătoși , activi, eficienți , cooperanți care să se adapteze ușor la regimul școlar și la orice situație în viață.
Bibliografie:
* Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de

învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
* Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
101
ŞCOALA ŞI ACTIVITĂŢILE EI
Prof. Rus Adriana, Şcoala Gimnazială Horea, Cluj-Napoca

Prin activităţile care se desfăşoară în şcoală se urmăresc o serie de scopuri, printre care cel de a
construi încrederea învățând copiii ,importanța lucrului în echipă și a colaborării cu ceilalți.
Școala ajută tinerii să-și ghideze, totuși, stabilirea unei rutine zilnice, care este extrem de importantă
pe măsură ce îi direcționăm spre locul de muncă și spre a deveni membri productivi ai societății. Elevilor
li se oferă acces la idei noi, inclusiv știință și limbă, și li se oferă posibilitatea de a afla mai multe despre
culturile mondiale, geografie și istorie. Școala este o modalitate excelentă de a construi o rețea de prieteni
și o comunitate prin diversitatea de proiecte care se deruleaza cu elevii şi profesorii şcolii noastre.
Câteva dintre aceste proiecte care s-au derulat sunt:
*PROIECT EDUCATIV-SOCIAL ÎMPREUNĂ ȘI PRIETENI- proiectul are în vedere realizarea

unei campanii de strângere de fonduri și alte materiale/produse (cărți, jucării, materiale didactice,
alimente, etc) pentru grupul țintă identificat de instituțiile partenere, precum și realizarea unor schimburi
de experiență și de bune practici între instituțiile implicate.
*PROIECT EDUCAŢIONAL "BISERICA - TIMP AL DEVENIRII SATUL – SPAȚIU AL

REGĂSIRII"-elevii au descoperit realitățile vieții satului românesc oglindite în tradiţiile, obiceiurile și
meșteșugurile specifice. Ei au avut posibilitatea de a cunoaște, înțelege și demonstra importanţa
participării la slujbele religioase, ca trăitori ai creştinătăţii şi ai comunităţii din care fac parte.
*PROIECT EDUCAŢIONAL "PRIETENI de PRETUTINDENI"-rolul întâlnirilor/activităților este

esenţial în formarea şi cultivarea deprinderilor sociale ale elevilor, iar ieşirea din mediul lor, va oferi
experienţe noi, în urma cărora vor dobândi atât cunoştinţe teoretice, cât și deprinderi practice, care îi vor
ajuta să convieţuiasacă alături de semenii lor. Bunătatea, înţelegerea, respectul, iubirea faţă de semeni,
toleranţa şi întrajutorarea reciprocă. nu vin de la sine, ele presupun o adâncă, sensibilă şi continuă operă
de educaţie, de cultivare a binelui.
*PROIECT DE EDUCAŢIE NON-FORMALĂ-„DISCOVER”-Prin acest proiect copii şi-au

dezvoltat aptitudinile în limba engleză și s-au conectaţi cu întreaga lume,prin prisma unor sesiuni
susținute de studenţi internaţionali pe teme globale, multiculturale și activităţi de dezvoltare personală.
Înscrieri la cursuri gratuite de limba engleză predate într-un mod interactiv de către studenți
internaționali.
Prin aceste activităţile enumerate ,mediu școlar oferă elevilor șansa de a învăța să lucreze cu
ceilalți, ceea ce reprezintă o abilitate foarte importantă pentru "lumea reală". Prin intermediul jocurilor și
proiectelor, și chiar prin participarea la sporturile de după școală, copiii pot învăța importanța fortificării
relațiilor cu ceilalți.
Aceste activități îi ajuta pe elevi să învățe să gestioneze personalități dificile, să se regăsească în

calitate de lideri și să înțeleagă mai bine modul în care pot să lucrze ca indivizi. Aceste lecții le oferă
experiențe valoroase pe care să le folosească în fiecare zi ca adulți. Lucrul cu ceilalți înseamnă a gestiona
diferite personalități și a găsi modalități de a face munca să funcționeze mai bine.
Școala sporește încrederea și îi învață să lege și să mențiă prietenii și îi ajută să înveţe cum să lucrze
împreună ca o echipă, care este principala temelie a oricărei societăți de succes..
102
ROLUL STRATEGIILOR DE MARKETING

ÎN PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
Adriana Rus,
Liceul teoretic Ana Ipatescu,Gherla
interesele școlii și ale beneficiarilor ei. Centrul vital al unei comunități se poate muta în școală, ca punct
de întâlnire a mediului academic cu piața forței de muncă, a influențelor educative formală cu cele
nonformale și informale. Rolul central rămâne al profesorilor și al directorilor de școală , care integrează
într-o schemă strategică realistă contribuțiile părinților, ale autorităților din administrația locală, ale
agenților economici, ale reprezentanților media, sănătate, cultură.
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă. Ambele au de câștigat dacă sunt vizibile în
comunitate în special dacă își atrag colaborarea unor parteneri de tip asociații profesionale, organizații
nonguvernamentale, celebrități locale. Profesorii îi pot învăța pe părinți cum să se implice mai eficient în
educația copilului (comunicare, program, aspecte metodologice), pornind de la premisa că părinții vor să
ajute, dar nu întotdeauna știu cum. Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă
pentru elaborarea și actualizarea unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea
academică, socială, emoțională, estetică, fizică a elevilor. Imaginea instituțională este importantă și se
completează cu rezultate cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte
structuri de învățământ și de elemente ale culturii organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele
comportamentale, ritualuri, ceremonii. Mesajul transmis comunității locale trebuie să fie consistent, să
provină din mai multe surse și să exprime specificul unității respective în peisajul educativ local.
Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre școală către toți agenții instituționali (sponsori, autorități,
părinți, elevi) menține școala în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui deziderat este
indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere materiale
promoționale, produse ale activității elevilor școlii (intervenții în media, întruniri, festivități), să se
realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Pagina web și revista școlii au de asemenea
un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate. Consider ca fiind foarte importantǎ
existența unor strategii de marketing în promovarea imaginii școlii, nu numai pentru a atrage elevi către
școala ta, chiar pentru ai păstra sau ați face cunoscută activitatea. De ce?
Am reușit ca prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate si prin
stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele comune
ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituţii publice locale şi judeţene sǎ
ȋmbunǎtǎțim imaginea școlii. Prin iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care
să răspundă socializării copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) am reuşit sǎ
atragem atenia asupra potenialului elevilor nostri. Chiar dacă, crearea blog-ului școlii, a pornit de la o
simplă activitate a unui curs de formare, nu am perceput-o ca pe o strategie de marketing, dar, asta a
reprezentat de fapt într-un final. Prin prezentarea diverselor activități ce au fost derulate în școala noastră,
imaginea școlii a fost vizibil îmbunătățită, iar atitudinea unora s-a schimbat.
Uneori chiar și stimularea participării cadrelor didactice și elevilor la conferințe, simpozioane,
parteneriate poate reprezenta o strategie de marketing, deoarece prin modul pe care se fac cunoscuți
stârnesc interesul pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea școlii este astfel
îmbunătățită. Consider că orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată
într-o strategie de marketing, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban.
103
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII PRIN PROIECTE INTERNAȚIONALE
PROF. RUS DORINA FLAVIA

LICEUL TEHNOLOGIC «SOMEŞ» LOC. DEJ , JUD. CLUJ
TITLUL PROIECTULUI:
ECVET – UN PAS ÎN INTERNAŢIONALIZAREA COMPETENŢELOR ÎN TURISM ȘI ALIMENTAȚIE
BENEFICIAR:
Colegiul Economic „Nicolaie Titulescu” Baia Mare
Liceul Tehnologic „Someș” Dej
Colegiul Economic ,,Pintea Viteazul” – Cavnic
PERIOADA DE DERULARE A PROIECTULUI: 2016 – 2018
Nr. proiect: 2016-1-RO01-KA102-023604
Grup țintă:
84 de participanți- stagiari VET
12 profesori însoțitori
PARTENERI ÎN PROIECT- COORDONATOR CONSORȚIU:
Colegiul Economic „Nicolaie Titulescu” Baia Mare
PARTENERI NAȚIONALI ÎN CADRUL CONSORȚIULUI:
Liceul Tehnologic ,,Someș” – Dej
Colegiul Economic ,,Pintea Viteazul” – Cavnic
PARTENERI INTERNAȚIONALI:
Agrupamento de Escolas de Alcochete – Portugalia
C.P.I.F.P. Hurtado de Mendoza, Escuela de Hostelería y Turismo de Granada – Spania
SCOPUL PROIECTULUI:
•dezvoltarea competențelor în domeniul hotelier și al alimentației publice;

•dezvoltarea competențelor lingvistice în limba engleză şi spaniolă/portugheză;
•dezvoltarea limbajului de specialitate;
•dezvoltarea abilităților manageriale în relaționarea interpersonală;
• dezvoltarea spiritului antreprenorial
REZULTATE AȘTEPTATE LA NIVELUL PARTICIPANȚILOR

•Îmbunătățirea competențelor profesionale ale participanților la stagiu în domeniul hotelier și al
alimentației publice;
•Dezvoltarea abilităților de comunicare în limba engleză şi spaniolă/ portugheză; Dobândirea
Certificatului Europass Mobility;
•Dobândirea Certificatului de limba engleză, nivel A2, B1;
•Dobândirea certificatului de participare la stagiu din partea partenerilor externi.
•Proiect finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Erasmus+ 2014-2020.
PARTICIPANȚII LA PROIECT ÎN ANUL 2016 – 2018:

28 elevi, cls. a X-a , specializarea Tehnician în hotelărie – Colegiul Economic ,,Nicolae Titulescu” –
Baia Mare;
28 elevi, cls. a X-a, specializarea Tehnician în hotelărie – Colegiul Economic ,,Pintea Viteazul” – Cavnic;
28 elevi, cls. a X-a, Î.P. specializarea Ospătar– vânzător în unităţi de alimentaţie - Liceul Tehnologic
,,Someș’’ – Dej.
Notă: Materialul de informare reflectă doar punctul de vedere al autorilor și Comisia Europeană își
declină orice responsabilitate față de modul de utilizare a informațiilor conținute în acest material.
104
105
Rolul dezvoltării competenţei civice în formarea personalităţii elevului
Prof. înv. primar RUS MIRELA

Prof. înv. primar BLAGA MARGARETA
Șc. Gimn. Grigore Silași Beclean, jud. B-N
Fiecare persoană se naşte înzestrată cu o serie de particularităţi individuale care ţin de temperament
şi care pot fi influenţate într-o măsură mai mare sau mai mică de factorii de mediu. Cu toate că factorii
ereditari pot determina temperamentul iniţial al copilului, totuşi mulţi copii, pe parcursul dezvoltării lor,
cunosc schimbări semnificative ale stilului de comportamnet. Acetse schimbări se datorează
evenimentelor de viaţă (pozitive sau negative, favorizante sau defavorizante) , implicării speciale ale
părinţilor în munca cu copilul( expunerea copilului la diferiţi stimuli , interacţiuni multiple, comunicare
activă), experienţelor şcolare (bogate sau sărace) şi a celor sociale ( recompensatorii/ restrictive).
Un prim pas în dezvoltarea personalităţii se referă la procesul de identificare. Aceasta constă în
adaptarea de către copil a caracteristicilor , convingerilor, atitudinilor, comportamnetelor unor persoane
deosebite. Copilul imită un model care la început este părin tele , iar apoi unul dintre bunici, un frate mai
mare, un cadru didactic şi chiar diferite persiâonalităţi TV. Copilul îşi alege mai multe modele pe care le
imită , se comportă, vorbeşte, se îmbracă la fel ca acestea. În funcţie de puterea pe care o deţin aceste
modele şi de prestigiul lor, copilul va selecta acele trăsături care reprezintă pasul de pornire şi modul de
comportament. De aceea se impune ca fiind necesar un comportament potrivit al adultului. În cadrul
orelor de Dezvoltarea personală preimele lecţii se referă la conturarea propriei persoane. Elevul se
descoperă pe el însuşi, devine conştient de calităţile şi defectele sale, se defineşte în raport ce ceilalţi.
Toate acestea conduc spre formarea competenţei civice ca un element definitoriu a personalităţii. Elevul
ajunge să-şi dobândească identitatea , un proces care se desfăşoară diferit de la un individ la altul. Pentru
unii se face calm, cu tensiuni şi conflicte minore, iar pentru alţii dobândirea identităţii este cuprinsă de
crize existenţiale, de conflicte puternice şi de încercare de subminare a autorităţii ( părinţi, cadre
didactice, şcoală, etc). Dacă copilul observă şi imtă modelele, adolescentul le caută, le experimentează, le
compară şi le selectează. Pe baza modelului, adolescentul îşi sintetizează Eul ideal.
Fiecare persoană este înzestrată cu capacitatea de a prelucra informaţii în vederea unei bune adaptări
la madiu. Aceasta selectează informaţiile, apoi le transformă, le stochează şi în cele din urmă le
reactualizează pentru a-şi forma propria imagine despre realitate. Elevul , prin orele de Dezvoltare
personală şi nu numai, colectează informaţii despre sine, despre ceilalţi, despre lume şi societate, despre
viitor,etc. Toate aceste informaţii influenţează comportamentul ca rezultat al formării competenţei civice.
Subiectul uman poate fi studiat şi înţeles din punct de vedere cognitiv, emoţional şi
comportamental. Nivelul cognitiv vizează modalitatea de operare cu informaţiile şi cunoştinţele dobândite
pe parcursul vieţii( convingeri , atitudini, expectanţe). Nivelul emoţional face referire la tipul şi calităţile
emoţiilor, la intensitatea trăirilor emoţionale, la exprimarea şi capacitate de control al emoţiilor. Nivelul
comportamental reprezintă caracteristicile care conturează un anumit comportament în situaţii date.
Psihologul Eric Berne( Lassus, 2000) descrie modul în care cele trei nivele interacţionează în structura de
personalitate şi maniera în care influenţează persoana. . Modelul lui Berne propune structurarea
personalităţii în trei stări ale Eului , stări care sunt prezente şi se manifestă din copilărie şi până la o vârstă
înaintată : Eul de părinte, Eul de adult şi Eul de copil. O persoană cu un Eu de părinte dominant se imoun
în faţa celorlaţi, doreşte să comande, să judece , să critice pe cei din jur. Persoana dominată de Eul de
adult se informează, este curioasă, compară , evaluează şi analizezaă informaţiile, comunică, ia decizii,
negociază. Cel dominat de Eul de copil se conduce după cuvintele „ doresc”, „ îmi place”, se bucură, se
întristează, are preferinţe, se înfurie dar poate deveni necontrolată, egocentrică, manipulatoare.
În concluzie, personalitatea este un proces dinamic care se dezvoltă de-a lungul vieţii. Acest proces
de modelare a persoanlităţii este influenţat de factori genetici şi de factorii de mediu dintre care educaţia
are un rol hotărâtor prin valorile pe care elevii le dezvoltă.
106
Bibliografie:
4.Bocoş, M., Catalano, H. 2008, Pedagogia înăţământului primar şi preşcolar, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj- Napoca.
;Editura Ştiinţifică şi Tehnică ,reştiBucu ,Personalitate şi societate în tranziţie ,1994 ,.S ,Chelcea.5
,irăzilautpecnoc –Pedagogiile alternative ,2013 ,(.coord),.H,Catalano,.Albulescu I,.V ,Chiş.6
;Eikon ,Napoca-Cluj ,exemple de bune practice ,dezvoltări curriculare
107

Expoziția etno-folclorică
prof. Rusu Georgeta Adriana, Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară

“TEREZIANUM” SIBIU
În şcoala noastră, Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară “TEREZIANUM” din Sibiu, se
desfăşoară în fiecare an, în cadrul săptămânii “Şcoala Altfel”, o expoziţie etno-folclorică. Expoziţia are
valenţe educative, urmărind valorificarea moştenirii culturale a zonelor rurale din judeţul Sibiu
(Mărginimea Sibiului- Sadu, Gura Râului, Orlat, Răşinari, Sibiel, Rod, Tilişca, Poiana Sibiului, Jina-,
zona Porumbacului- Porumbacu de Sus, Porumbacu de Jos, zona Avrigului sau Valea Hârtibaciului -
Agnita, Chirpăr, Marpod, Roşia, Şelimbăr, Vurpăr-,Ţara Oltului, Ţara Făgăraşului). Pentru că elevii veniţi
la şcoala noastră sunt şi din alte judeţe, materialele expuse au fost şi din zone limitrofe, judeţul Vâlcea
(sat Titeşti, Boişoara), jud. Olt (sat Obârşia), jud. Alba etc.
Venind de la ţară şi având din moştenirea familiei multe obiecte autentic-tradiţionale, elevii au adus
pentru expoziţie următoarele:
- Costume tradiţionale şi obiecte legate de muncile pastorale;
- Costume specifice şi obiecte legate de ocupaţiile tradiţionale şi de olărit (furcă , fus, fluier,
străchini, căni, tacâmuri de lemn, încrustate cu modele tradiţionale, desagi, fiecare sat cu modelul
său);
- Ii vechi (de muncă, de mireasă, de biserică), ie pentru copii, ie pentru femei, ie pentru bătrâne;
- Iţari pentru copii şi bărbaţi;
- Cămesi bărbăteşti din bumbac cu cânepă;
- Catrinţe: de lucru, de biserică, pentru copii;
- feţe de masă ţesute în casă, modele diferite, în funcţie de zonă ( din zona Porumbacului- faţă
de masă colorată; faţă de masă folosită la înmormântare în culori închise);
- feţe de pernă bogat ornamentate;
- ştergare pentru icoane (ex. în zona Racoviţa, jud. Sibiu, se folosesc culorile alb, negru şi
galben, sugerând eleganţa);
- şervete pentru bucătărie.
Expoziţia a implicat şi alte activităţi, în afară de obiectele expuse:
- elevii au adus albume de fotografii şi şi-au prezentat familia, satul, zona;
- elevii au fost entuziasmaţi să aducă diferite obiecte, artefacte moștenite de la bunicii lor;
- au citit texte folclorice culese de ei sau dintr-o culegere în care publicase şi un elev al şcolii
(basme, snoave, strigături, cântece, colinde);
Un alt aspect legat de promovarea expozitiei este vizitarea în fiecare an şi de către alți elevi ai şcolii,
de profesori, de preoţi, purtându- se discuţii despre exponatele elevilor, despre frumuseţea şi valoarea
universului sătesc al ţării noastre.
Exemplificăm cu imagini activitatea noastră descrisă mai sus:
108
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI
Educatoare: Rusu Veronica Alexandrina

Grădinița este o instituţie de educație care are rolul de a oferi sprijin educativ atât pentru copii cât și
pentru părinți. Misiunea noastră, a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil, capabil
să asigure accesul egal la educaţie pentru toți copiii indiferent de naţionalitate, religie,rasă, deci să ofere
șanse egale de dezvoltare tuturor copiilor. Promovarea imaginii grădiniţei se poate face cel mai bine prin
derularea unor parteneriate cu reprezentanţi ai comunităţii locale. Modalitatea eficientă şi viabilă prin care
comunitatea poate să răspundă solicitărilor din sistemul educaţional este practicarea în parteneriat a
proiectelor, acest lucru fiind un instrument valoros al grădiniţei în general şi un mare câştig pentru
educaţia copiilor în special, pornind de la ideea că preşcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera
obişnuită a grădiniţei pentru a intra în relaţie cu semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite
persoane, creşte şi se dezvoltă într-un mediu comunitar variat.
Educatoarea este cea care trebuie să iniţieze, să conceapă, să structureze pertinent şi corect
parteneriatele educaţionale, traducându-le în proiecte valoroase pentru toate părţile implicate.
În acest an școlar derulăm o serie de parteneriate cu comunitatea locală prin care promovăm
imaginea grădiniţei noastre. Câteva dintre acestea ar fi:
1.,,Uniţi pentru copiii noştri”- parteneriat cu familia
2.,,Şi eu sunt creştin” – parteneriat cu Biserica
3.,, Strada nu e loc de joacă” – parteneriat cu poliția
4. ,,Nu ne jucăm cu focul!” –parteneriat cu pompierii
5.,, O poveste pentru fiecare” – parteneriat cu Biblioteca Judeţeană
7.,,Voi fi şcolar”- parteneriat cu scoala
Activităţi care au loc la nivelul grădiniţei :
 Invitarea reprezentanţilor comunităţii la activităţi şi spectacole desfăşurate de grădiniţă:
 Participarea cu materiale specifice la activităţile de la nivelul oraşului;
 Participarea părinţilor la activităţi din programul obişnuit al grădiniţei sau cu diferite ocazii
speciale: „Ziua porţilor deschise”;( Cel puţin o activitate comună cu părinţii/ an la fiecare grupă-
lecţii deschise, ateliere de lucru) ;
 Realizarea site-ului grădiniţei;
 Realizarea de pliante;
 Actualizarea permanentă a paginii de facebook, informaţii utile, etc.
 Invitarea mass-mediei la diferitele activităţi ale grădiniţei
 Dotarea grădiniţei cu echipamente moderne, sisteme de siguranţă
 Creşterea calităţii activităţilor desfăşurate în grădiniţă;
 Oferta educaţională atrăgătoare care să cuprindă şi activităţi extraşcolare şi extracurriculare
diversificate;
 Elaborarea unui plan care să vizeze implicarea în proiecte judeţene, naţionale.
Iniţierea şi derularea de activităţi în parteneriat reprezintă o provocare pentru educatorul de
azi, necesitând multă creativitate în concepere, dinamism, în derulare, responsabilitate în monitorizare,
flexibilitate în luarea deciziilor.
În esenţă, a manageria un proiect înseamnă a stăpâni arta de a şti să faci o schimbare:
▪ înseamnă să găseşti modul optim pentru a atinge un scop;
▪ să poţi conduce efectiv resursele disponibile pentru a atinge scopul;
▪ să identifici just competenţele persoanelor implicate în proiect şi să le utilizezi corespunzător,
▪ să combini atitudini, abordări şi tehnici ce se aplică la o gamă largă de sarcini.
Iar apoi să fii capabil să gestionezi cu succes schimbarea pentru a-i prezerva valoarea de caştig.
Bibliografie:
Petrescu, Ion, ,,Management”, Editura Holding Reporter, Bucureşti; 1991.
Cerchez, N., Mateescu, E.; ,,Elemente de management şcolar’’, Editura Spiru Haret, Iaşi,1994.
Jinga, Ioan, ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucureşti, 2001.
109
Imaginea școlii – oglinda profesorului
Prof. psihopedagog, Rusu Crina - Maria

În societatea în care trăim, şcoala trebuie să fie pregătită să facă faţă cerinţelor complexe din
societatea actuală
Cadrele didactice sunt cele care fac posibilă deschiderea spre nou, intervenind permanent în
favoarea dezvoltării continue a şcolii.
Beneficiarii şcolii sunt cei care promovează imaginea acesteia, atât cei direcţi( cadre didactice), cât
şi cei indirecţi ( elevi, părinţi)
Promovarea imaginii şcolii are la bază personalizarea

ofertei educaţionale la nivelul instituţiei, prin diversificarea şi
flexibilizarea acesteia în funcţie de nevoile şi interesele elevilor,
în cazul nostru, elevi cu CES.
De aceea, au fost realizate pliante ce vizează oferta

educaţională a şcolii noastre, într-un mod atractiv şi concis,
având posibilitatea
de a le distribui
cetăţenilor cu ocazia
desfăşurării
târgurilor – expoziţiilor cu vânzare pe plan local, a obiectelor
decorative confecţionate de elevii şcolii noastre
Fiecare cadru didactic este părtaş la promovarea

imaginii şcolii, schimbarea survenind prin implicarea
noastră, a tuturor.
De asemenea, proiectele derulate la nivel local, în colaborare cu alte instituţii

(Consiliul Judeţean, Biblioteca Judeţeană, Muzeul Judeţean, etc.), activităţile
extraşcolare cu influenţă formativă (excursii şcolare, vizite, parteneriate) au la bază
acţiuni turistice, ateliere de creaţie (Qulling - prin fondurile Asociaţiei elevilor cu
CES), concursuri şi întreceri sportive (Fundaţia Inocenţi).
110
Promovarea imaginii pozitive a instituţiei şcolare, am realizat-o şi prin publicarea reuşitelor elevilor
fie pe site-ul şcolii, fie pe contul de Facebook al şcolii noastre.
Aşadar, imaginea şcolii oferă beneficiarilor: educaţie de calitate, accesul la oferta educaţională
(terapiile de compensare), individualizarea învăţării, combaterea discriminării, reducerea violenţei,
promovarea unui comportament moral pozitiv, precum şi participarea la activităţile extraşcolare.
Şcoala noastră, în ochii comunităţii, este rezultatul unei munci constante, a întregii echipe: manager,
cadre didactice, terapeuţi, personalul de îngrijire, etc.
Promovarea imaginii şcolii reprezintă o prioritate, pentru o bună colaborare între
partenerii educaţionali.
“Caracterul unei şcoli bune, e ca elevul să înveţe în ea mai mult decât i se predă, mai mult decât
ştie însăşi profesorul ( Mihai Eminescu)”.
Bibliografie:
Jiga, Ioan; “ Managementul învăţământului”, Editura Aldin, Bucureşti; 2001.
Petrescu, Ion; ,, Management”, Editura Holding Reporter, Bucureşti; 1991.
111
Importance of education in our life
Elena Rusu – The Technical College Apulum, Alba Iulia
We all are aware of the importance of education. In

order to go ahead in society, education is very necessary.
Generally, the term education means a process of receiving or
giving systematic instruction, especially at a school or college.
According to Prof. Herman H. Horn ‘education is a perennial
process of adjustment’.
Education is a process that helps a person develop his

mental strength. It also improves the personality of a person.
Basically, our education system is divided into two sections:
formal education and informal education. We earn formal education in schools, colleges, universities On
the other hand, our life teaches us a lot. That is informal education. The formal education or school
education is categorized into three sections: the primary education, secondary education, and higher
secondary education. Education plays a vital role in our life. So, we all should be aware of the importance
of education in our life and try to earn it to upgrade our life. In this competitive world, we all know the
importance of education in our life.
Education plays a vital role in shaping our life and personality. Education is very important for
getting good position and jobs in society. Education opens many ways of success in our life. It not only
improves our personality but also upgrades us mentally, spiritually, intellectually. Every person wants to
get success in his/her life. But success can be got only through earning proper education and self-
discipline.
At the very early stage of life, a kid dreams of becoming a doctor, lawyer, IAS officer. Parents also
want to see their kid as a doctor, lawyer or a higher level officer. This can be possible only when the child
gets a proper education. In our society, the higher officials, doctors, engineers are respected by all. They
are respected for their education. So it can be concluded that the importance of education in our life is
immense and we all need to earn it to get success in our life. It is said that education is the key to success.
Education plays a vital role in our life. Human life is full of challenges. Education reduces the stress and
challenges of our life. Generally, education is a process of gaining knowledge. The knowledge a person
gets through education helps him in coping with the challenges in his life. It opens the various ways of
life that have been draped earlier.
Education is one of the most important things in a student’s life. It helps students to do analysis
while making important life decisions. Here, we are trying to enlist some of the important points why
education is important in a student’s life.
 Education is essential for selecting a good career. A good career gives us financial
freedom along with mental satisfaction.
 Education helps us to improve our communication skills such as speech, body
language etc.
 Education helps us to use technology in better way in this era of rapid technological
development.
 Education helps students to become self-dependent and build a great confidence
among them to accomplish difficult tasks.
The importance of education in life is immense. It strengthens the base of a society. Education plays
a vital role in removing superstition from society. A child involves in the process of education from his
tender age. A mother teaches her child how to speak, how to walk, how to eat etc. It is also a part of
education. Gradually, the child is admitted in school and starts to earn formal education. His success in
life depends on how much education he/she gets in his career. In our country, the government provides
free education to students up to secondary level.
112
A country can’t be developed in a proper way if the citizens of the country are not well educated.
Thus, our government is trying to conduct different awareness programs in different remote areas of the
country and trying to make the people aware about the importance of education.
Education not only opens the jobs opportunity in a person’s life but also it makes a person more
civilized and social as well. Moreover, education also uplifts a society socially and economically. In this
modern world, all people who have attained success are well educated.
Bibliography:
Anthony O’ Hear – Education, Society and Human Nature: An Introduction to the Philosophy of
Education (1981)
Michael FD Young – Bringing Knowledge Back In: From Social Constructivism to Social Realism
in the Sociology of Education (2007)
Paul H Hirst – Knowledge and the Curriculum (1974) For the essay which appears as Chapter 3
‘Liberal Education and the Nature of Knowledge’ (1965)
Online source:
www. naturalhealthy123.blogspot.com/2016/06/definition-of-education-according-to.html
113
PROF:RUSU SILVIA
GRĂDINIȚA CU P.P. IERNUT
pentru părinți.Misiunea noastră , a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil, capabil
să asigure accesul egal la educatie pentru toți copiii indiferent de nationalitate, religie,rasă deci să ofere
Promovarea imaginii grădinitei noastre prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituționala . Prin oferta educaționala grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleaga
acivitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii.Activitățile extracurriculare au un
conținut cultural artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportive sau sunt simple activități de joc sau de
participare la viața și activitatea comunității locale.Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere,
voie bună iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor.Aceste activități au
caracter ocazional și iau forme foarte variate .
Dintre activitațile desfășurate în gradinița noastră amintesc doar câteva:

‐ Vizite la diferite instituții din oraș;
‐ Participare la concursuri locale, judetene, naționale și internationale avizate de MEN
Acst tip de activități îi antrenează pe copii , îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească și

mai mult.
Pentru ca oferta noastră să fie viabilă depunem eforturi în asigurarea unor spații de învățare
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copil atât în interiorul
grădiniței cât și in curtea acesteia.Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută ci și înteleasă îndeosebi de
părinți și copii.Părintii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența cadrelor
comunității în ,,viața grădiniței,, sporesc interesul pentru educarea integrală a copiilor.În toate tipurile de
activități în parteneriat , un factor important îl constituie climatul vieții de grup și al relației grădiniță-
familie- comunitate.Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare ,de incredere și prietenie, care să facă
posibilă comunicarea liberă.Unele activități au efecte imediate, pe plan cognitiv, emotional, relational dar
trebuie subliniat faptul că influenta acestor activități nu se exprimă în activități singulare ci prin sisteme
de activități de diferite tipuri , intr-o succesiune gradată.Motivația unor activități de parteneriat este
înțelegerea necesității de a integra grădinița în mediul comunitar ca partener egal și consecvent în
formarea viitorului cetățean.Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri locali sunt , de obicei
foarte atractive, iar copiii participă activ și eficient la acestea.Pentru ca parteneriatele să funcționeze este
nevoie de respect încredere reciprocă , consens cu privire la scopurile acțiunii și strategiilor de atingere a
acestora și de asumarea în comun a drepturilor și responsabilităților.
114
Recomandări în terapia tulburărilor de limbaj la copiii cu CES
RUSU-PLATON CARMEN- profesor logoped C.J.R.A.E.Tulcea

Guțu M. (1975, pag. 8) definește tulburările de limbaj ca fiind: toate abaterile de la limbajul
normal, standardizat, de la manifestările verbale tipizate, unanim acceptate în limba uzuală, atât sub
aspectul reproducerii cât și al perceperii, începând de la dereglarea diferitelor componente ale
cuvântului și până la imposibilitatea totală de comunicare orală sau scrisă.
Una dintre principalele trăsături ale deficienței mintale o constituie o dezvoltare și o achiziție tardivă
a limbajului, precum și frecvența crescută a tulburărilor de vorbire. Apariția întârziată a vorbirii este unul
din indiciile cele mai evidente ale dezvoltării anormale a copilului în primii ani din viață. Unii autori
consideră că etatea medie la care copilul normal pronunță primul cuvânt este de 1 an; la copiii cu
deficiență mintală acest fenomen are loc la etatea de 2 ani. Rămânerea în urmă a copiilor cu deficiență
mintală apare în mod și mai evident atunci când se ia în considerare etatea la care vorbirea începe să fie
organizată sub formă de propoziții. La copiii normali, acest mod de comunicare se observă la 1 an și 7
luni, iar la mulți dintre cei cu deficiență mintală abia în jurul vârstei de 3 ani.
Se consideră că intervalul dintre pronunțarea primelor cuvinte izolate și utilizarea propozițiilor este
mai semnificativ pentru nivelul intelectual decât etatea la care apare primul cuvânt. În cazul în care la un
copil pronunțarea primului cuvânt are loc cu întârziere, dar la scurt timp se trece la propoziții, trebuie
exclusă ipoteza că ar fi vorba de un copil cu deficiență mintală. Explicația constă în faptul că pronunțarea
unor cuvinte izolate poate avea loc pe baza unei ecolalii fiziologice, în timp ce utilizarea propoziției
implică procese de cunoaștere mai complexe.
În general, cu cât deficiența intelectuală a unui copil este mai pronunțată, cu atât limbajul său apare
cu mai mare întârziere și rămâne la un nivel scăzut de dezvoltare și la vârsta adultă. S-a ridicat problema
măsurii în care stabilirea nivelului de dezvoltare al limbajului unui copil poate oferi date suficiente pentru
aprecierea nivelului său intelectual. Cercetările efectuate în acest domeniu au scos în evidență
complexitatea relației dintre cei doi termeni. În primul rând, nu orice întârziere în dezvoltarea vorbirii este
un indiciu cert al deficienței mintale, deși cea mai frecventă cauză a apariției întârziate a vorbirii o
constituie deficiența intelectuală. Același fenomen poate fi însă provocat și de alte cauze: boli sau
anumite deficiențe organice, insuficientă stimulare verbală din partea anturajului, trăirea unui șoc afectiv,
etc. (Popovici, D. V. 2000, pag.21).
În cazul copiilor deficienți mintal se întâlnește deseori, la același individ, un complex de mai multe
deficiențe ale vorbirii, ceea ce face ca inteligibilitatea acesteia să fie mult scăzută. Deficiența limbajului
se manifestă la copiii deficienți mintal sub variate aspecte ale perceperii și înțelegerii vorbirii
interlocutorului, al volumului vocabularului și al complexității frazelor utilizate, al expresivității vorbirii,
al articulării, fonației și ritmului vorbirii. Cu cât gradul deficienței mintale este mai pronunțat, cu atât
frecvența tulburărilor de limbaj este mai mare.
Deficiențele de limbaj se manifestă și sub aspectul recepționării vorbirii, copiii cu deficiență mintală
înțelegând mai greu cuvintele cu circulație restrânsă, precum și frazele complexe; în plus atenția lor se
distrage atunci când vorbirea interlocutorului durează mai mult, în special în cazul în care nu se sprijină
pe materiale concrete.
Prezint câteva recomandări metodologice în activitatea de terapie a tulburărilor de limbaj la copiii
cu CES:
 Crearea unor situații de comunicare în măsură să provoace copilului exprimarea senzațiilor
induse de contactul cu diverse categorii de stimuli (vizuali, auditivi, tactili, gustativi), la început prin
intermediul propriilor onomatopee sau cuvinte, urmate treptat, de antrenarea în verbalizări dirijate;
 Facilitarea contactului direct și activ cu obiectele și situațiile din mediul obișnuit de viață al
copilului și diversificarea experiențelor senzoriale ale acestuia;
 Introducerea imaginilor care vor fixa reprezentările obiectelor acționate de copil și vor
media indirect înțelegerea sensurilor și relațiilor semantice;
 Stimularea verbalizării în funcție de ritmul propriu de dezvoltare al copilului;
115
 Folosirea de către terapeut a unui limbaj accesibil/ simplu sub aspect propozițional și
reliefarea permanentă a conținutului prozodic din exprimare;
 Dezvoltarea concomitentă a componentei receptive și a celei expresive a limbajului;
 Selectarea temelor și a conținuturilor activităților trebuie să țină seama și de dorințele sau
inițiativele copilului pentru a-l implica și motiva în rezolvarea sarcinilor;
 Încurajarea și recompensarea oricărei reușite a copilului;
 Evitarea monotoniei, a redundanțelor în activitate și a observațiilor critice la adresa copilului;
 Asigurarea confortului psihic și a unui climat afectiv favorabil exprimării libere.
Sfaturi de la specialiștii în logopedie pentru părinți:
 Dezvoltați mușchii maxilarului și mușchii limbii copilului prin mestecarea energică a mâncării,
umflarea obrajilor, trecerea aerului dintr-un obraz în celălalt și viceversa;
 Vorbiți cu copilul exclusiv într-o limbă română corectă. Deși uneori tentația este mare, nu folosiți
limbajul bebelușilor;
 Citiți zilnic împreună cu copilul poezii și povești scurte;
 Vorbiți cât mai des cu micuțul. Răspundeți-i cu răbdare la toate întrebările pe care le pune,
încurajați-l să vă pună întrebări;
 Vorbiți corect, cât se poate de clar. Repetați de mai multe ori un cuvânt sau o frază, schimbând
locul cuvintelor;
 Ajutați copilul să facă de mai multe ori pe zi exerciții pentru articularea corectă a sunetelor,
articulare care permite funcționarea corectă a mușchilor care participă la pronunțarea sunetelor. În felul
acesta, antrenăm organele implicate în producerea sunetelor, poziționarea corectă a buzelor, a limbii.
Pentru început aceste exerciții vor fi făcute în fața oglinzii;
 Nu suprasolicitați copilul! Aceste exerciții nu ar trebui să dureze mai mult de 15-20 de minute;
 Desfășurați cu copilul diferite activități menite să-i dezvolte abilitățile motricității fine;
 Încercați să transformați totul într-un joc captivant pentru a crea o atmosferă prietenoasă, liniștită
și încurajatoare, care îl va predispune pe copil să ajungă la rezultate bune.
Jocul didactic este mijlocul cel mai eficient de corectare a tulburărilor de limbaj, de dezvoltare a
capacităților de comunicare verbală, deoarece el asigură participarea activă, atractivă și deconectantă
contribuind prin aceasta la dezvoltarea gândirii copiilor cu CES. Prin intermediul jocului didactic se
activează vocabularul copiilor, fiind principalul mijloc utilizat în corectarea pronunției și a însușirii
anumitor structuri gramaticale. Astfel, copiii învață prin joc, jocul devine un mijloc de cunoaștere, copiii
dezvoltându-și competențele de comunicare într-o manieră ludică și distractivă.
Nu trebuie să uităm că pentru a atinge perfecțiunea nu este necesar să facem lucruri extraordinare, ci
să facem extraordinar de bine, orice lucru mic pe care îl facem!
Bibliografie
1. Gheorghe, R., Psihopedagogia școlarilor cu handicap mintal, Editura Pro
Humanitate, București, 2000
2. Jurcău, E., Logopedie, Editura Universității Babeș- Bolyai, Cluj- Napoca, 2005
3. Stănică, C., Vrășmaș, E., Terapia tulburărilor de limbaj, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1997
4. Verza, E., Dislalia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
116
Imaginea şcolii şi promovarea ei prin activităţi extracurriculare
Prof. înv. Primar Săbăduşiu Mihaela

Sebeşu de Sus, jud. Sibiu
Copilăria este cea mai frumoasă perioadă a vieţii în care totul este posibil, perioadă în care visezi să
realizezi lucru măreţe, fără teamă, fără a te gândi că vei întâlni vreun obstacol. Procesul de învăţământ,
cunoscut în lumea satului sub numele de “şcoală”, este principalul mijloc de formare a omului, în special
a tinerelor vlăstare.
O şcoală în care să se obţină performanţe este o şcoală în care este dezvoltată şi susţinută legătura
dintre cadrele didactice şi părinţi. Comunicarea, discuţiile pro şi contra, informaţiile privind copilul, nu
fac decât să întărească procesul instructiv-educativ, precum şi performanţa şcolară a acestuia.
Familia are de asemenea o mare influenţă asupra educaţiei copilului prin susţinerea morală,
materială şi chiar financiară. Parteneriatul dintre şcoală şi familie şi respectul reciproc vor avea efecte
benefice asupra dezvoltării emoţionale a copilului. Pentru a crea o atmosferă de colaborare, cadrul
didactic are nevoie de multă înţelegere, răbdare, precum şi înţelepciune. Cadrele didactice îi pot îndruma
pe părinţi cum să se implice în educaţia copiilor, cum să-i sprijine şi să-i facă să înţeleagă că atât
profesorii, cât şi părinţii pot fi alături de copii, în spatele lor, dar niciodată în locul lor, motiv pentru care
aceştia trebuie lăsaţi să creeze, să-şi aducă contribuţia în tot ceea ce fac.
Activităţile extraşcolare au existat dintotdeauna, au fost şi vor fi benefice deoarece dezvoltă şi
gestionează emoţiile copilului, îl fac să socializeze, ba chiar se descoperă calităţi pe care în cadrul orelor
de curs nu au posibilitatea de a le afla, ex: copilul poate avea calitatea de a fi un bun lider.
În cadrul serbărilor şcolare, copilul îşi poate afirma talentul, aptitudinile artistice, îşi dezvoltă
creativitatea şi spiritul de colaborare. Se vor interpreta roluri prin care se reflectă anumite obiceiuri din
viaţa satului, prin acestea păstrânduse datinile şi tradiţiile specifice localităţilor de unde provin. Astfel,
şcoala are rolul de a păstra valorile culturale ale instituţiei şcolare şi de a le transmite din generaţie în
generaţie. Orice activitate extracurriculară devine un moment frumos din viaţa copilului, prin caracterul ei
distractiv şi antrenant. Serbarea şcolară poate fi “o ladă de zestre culturale”, dar şi un moment de evaluare
a cunoştinţelor dobândite, precum şi o formă de manifestare a deprinderilor şi cunoştinţelor dobândite în
timpul orelor de curs.
117
Prof. Sabau Delia Gabriela

Şcoala Gimnazială nr. 1 Hidişelu de Sus, Bihor
În ziua de azi, şcoala trebuie sa fie pregătită să facă faţă unor cerinţe tot mai complexe ale societăţii
şi, prin urmare, continuă să aibă un rol deosebit de important în viaţa cetăţenilor comunităţii. Crearea şi
promovarea unei imagini pozitive a şcolii se realizează, în primul rând, prin rezultatele pozitive ale
elevilor, ei fiind beneficiarii direcţi ai procesului de învăţământ. Motivarea elevilor printr-o educaţie
adaptată la particularităţile fiecaruia dintre ei, folosirea de metode activ-participative pot îmbunătăţi
imaginea unei instituţii de învăţământ. Deschiderea spre nou se realizează, în primul rând, datorită
managerului şi cadrelor didactice pregătite, care intervin în favoarea acestei dezvoltări continue a școlii.
Activităţile extraşcolare, de asemenea, sprijină promovarea imaginii instituţiei şcolare. Copilul
zilelor noastre traieşte într-o lume dominată de internet, influenţele nefaste ale televizorului şi
calculatorului acţionând asupra sănătăţii psihice şi morale. Acestea contribuie la transformarea elevilor în
persoane incapabile de a se controla comportamental şi emotional. Activităţile extracurriculare dau o
alternativa sănătoasa, practica şi creativă de a ocupa timpul liber al elevilor, şcoala ce promovează astfel
de activităţi beneficiind de imaginea pozitiva binemeritată, atât la nivel local, cât şi judeţean sau naţional.
trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al
activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea
creativă a elevilor.
Promovarea imaginii pozitive a instituţiei şcolare se realizează şi prin publicarea tuturor reuşitelor,
internetul devenind cel mai uzual mod de a face şcoala accesibila în zilele noastre. Cu ajutorul unui site,
al unui email sau a unei platforme, nu doar că putem ţine la curent părinţii cu tot ce se întâmplă în şcoala,
dar putem promova activităţie şi implicit şcoala în cadrul căreia acestea se desfăşoară.
Prin prevenirea şi combaretea violenţei din unitatea şcolară, reducerea incidentelor din cadrul
acesteia, oferind un mediu sigur, promovarea toleranţei şi a unui spirit moral-civic pozitiv în care elevii se
integrează cu uşurinţă crează o imagine pozitivă a şcolii.
spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii.
Şcoala nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu-şi
serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă copiii şcolarizaţi şi contribuind astfel la dezvoltarea
comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale. Formarea imaginii unei organizaţii se poate
realiza şi aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului
organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi-cadre didactice. Echipa de conducere
a şcolii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și actualizarea unui plan de marketing
care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea academică, socială, emoțională, estetică, fizică a elevilor
Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine pozitivă
a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite.
Prin urmare, imaginea şcolii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce au aceştia
nevoie:educaţie de calitate, accesul la ofertele educaţionale, individualizarea învăţării, combaterea
discriminarii, reducerea violentei, promovarea unui comportament moral pozitiv, şi participarea la
activitaţi extraşcolare. Şcoala, în ochii comunităţii, este rezultatul unei munci de echipă constante şi
permanente.
BIBLIOGRAFIE
1. Petrescu, Ion; ,,Management”, Editura Holding Reporter, Bucuresti; 1991.
2. Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura Spiru Haret, Iasi;
1994.
3. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti; 2001.
118
Valoarea educativă a jocurilor didactice pentru dezvoltarea vorbirii la preșcolari
prof. Sabău Janina Anda

Educatoare , Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” G.P.P.Nr. 44 Oradea
Rezumat
Preșcolaritatea este vârsta ce cuprinde cea mai importantă experiență educațională din viața unei
persoane ,pe parcursul ei, se înregistrează ritmurile cele mai pregnante în dezvoltarea individualității
umane și unele din cele mai semnificative achiziții cu ecouri evidente pentru etapele ulterioare ale
dezvoltării sale. În ce privește preșcolarii, însușirea limbii condiționează dezvoltarea gândirii, a
celorlalte procese psihice și intelectuale și îi ajută să-și însușească treptat acele deprinderi și abilități
care-i fac apți pentru activități de tip școlar. Conținutul cognitiv și formativ al activităților din grădinița
de copii devine accesibil copilului prin intermediul limbajului si se transforma in deprinderi hotărâtoare
pentru profilul personalității acestuia, in etapele ulterioare ale evoluției sale. Preocuparea pentru
educarea limbajului la copii trebuie să constituie o grijă permanentă a părinţilor şi mai ales a
educatorilor. Particularităţile vorbirii preşcolarilor sunt legate în primul rând de vârsta acestora.
Limbajul se dezvoltă şi progresează în permanenţă la copil, iar educatoarei îi revine sarcina de a
organiza şi planifica experienţele de limbaj ale fiecăruia, în funcţie de ritmul propriu de dezvoltare.
Cuvinte cheie
Limbaj,eficiență,joc didactic,dezvoltare,vocabular
Problema educării unei pronunții corecte este de o deosebită însemnătate, știindu-se că defectele de
vorbire pot dăuna copilului (acesta poate deveni tăcut, retras, timid). Dată fiind vârsta copiilor, grădiniței
îi revin, pe lângă îmbogățirea vocabularului, și o serie de sarcini speciale și anume: educarea unei
pronunții și a unei vorbiri corecte,deprinderea unei vorbiri coerente, logice, expresive. Sarcinile
dezvoltării limbajului, a vorbirii copiilor trebuie abordate într-o viziune interdisciplinară, educatoarea
valorifică pe deplin fiecare posibilitate de cultivare a exprimării verbale a copiilor în diferite împrejurări,
precum și rolul pe care îl are jocul didactic în dezvoltarea vorbirii.Jocul didactic, ca mijloc de baza în
dezvoltarea vorbirii, realizează una dintre cele mai importante cerințe ale educației preșcolare, aceea de a
învăța copiii o varietate de noțiuni, jucându-se în mod organizat. În jocurile didactice cu material sau
orale în care copiii trebuie să denumească, să descrie, să compare, să identifice, să selecteze,aceștia își
îmbogățesc vocabularul se precizează și se fixează atât cuvintele noi, cât si cele însușite în activitățile
anterioare.
Jocul didactic este o activitate care se deosebește de celelalte activități care au un conținut
asemănător prin structura sa specifică.Unitatea deplină între sarcina didactică și acțiunea de joc forma
distractivă pe care o îmbracă și o păstrează permanent, trebuie să caracterizeze jocul didactic. El se poate
desfășura atât în cadrul activităților obligatorii, cât și în afara lor, atunci când este repetat de copii la
inițiativa unuia dintre ei sau la sugestia educatoarei . Este bine cunoscut faptul că sfera utilizării jocului
didactic este foarte largă, din cauza faptului că jocul didactic poate fi practicat în diferite momente din
programul zilei. Eficiența jocului didactic în raport cu celelalte mijloace practicate în grădiniță este cu atât
mai mare cu cât ne dăm seama de realizarea unei concordanțe perfecte între procesul de cunoaștere a
mediului înconjurător, procesul de învățare și acțiunea de joc foarte atractive pentru copilul preșcolar.În
acest fel procesul asimilării și consolidării cunoștințelor este adaptat la cerințele și specificul vârstei
preșcolare. Prin introducerea și utilizarea jocului didactic ca mijloc de bază în dezvoltarea vorbirii
reprezintă o cerință foarte importantă a educației preșcolare și anume aceea de a-i învăța pe copii foarte
multe lucruri sub formă de joc.Valorificarea rolului formativ al jocurilor didactice de dezvoltare a vorbirii
la vârsta preşcolară nu este posibilă fără a conferi activităţilor ludice un caracter plăcut, atractiv. Pentru a
face ca jocul didactic să fie atractiv și eficient educatoarea trebuie să umple conținutul său cu imagini și
reprezentări, să-l facă să conțină emoții, sentimente, dorințe, fapte, acțiuni pentru a se înlesni comunicarea
vie dintre ea și copii. Este bine de știut faptul că în procesul instructiv-educativ din grădiniţă, dezvoltarea
capacităţilor de comunicare ocupă un loc principal, limbajul fiind una din condiţiile esenţiale ale formării
personalităţii copilului, ca și ale asigurării necesarului şcolar. Prin întregul proces instructiv-educativ din
grădiniţă şi, îndeosebi, prin activităţile specifice de cultivare a limbajului se perfecţionează vorbirea
119
copiilor sub aspect fonetic, se lărgeşte sfera vocabularului activ şi pasiv, se consolidează formele corecte
gramatical.
Fiecare joc didactic trebuie să instruiască copiii, să le consolideze şi să le precizeze cunoştinţele
despre lumea înconjurătoare, să îmbine armonios elementul instructiv şi exerciţiul cu elementul distractiv.
Jocul didactic rămâne joc numai dacă conţine elemente de aşteptare, de surpriză, de întrecere, de
comunicare reciprocă între copii. Valoarea practică a jocului didactic constă în faptul că în procesul
desfăşurării lui copilul are posibilitatea să-şi aplice cunoştinţele, să-şi exerseze priceperile şi deprinderile
ce s-au format în cadrul diferitelor activităţi. O caracteristică esenţială a jocului didactic constă în crearea
unor condiţii favorabile pentru aplicarea multilaterală a cunoştinţelor şi pentru exersarea priceperilor şi
deprinderilor sub forma unor activităţi plăcute şi atractive.
Literatura de specialitate oferă un număr mare şi variat de jocuri didactice, dispunem de un fond
generos din care putem selecta jocurile de care avem nevoie. În continuare voi exemplifica câteva jocuri
didactice desfășurate la grupă, jocuri ce au contribuit cu succes la exersarea şi perfecţionarea vorbirii
copiilor .
FOCUL ŞI VÂNTUL
Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor
cuvinte.
Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se relatează în
povestirea educatoarei, respectând sensul acesteia.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Copiii vor sta fie pe scăunele, fie pe covor în semicerc.
În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt, cerându-se copiilor să
reproducă onomatopeele fâşş-fâşş, vâjj-vâjj. În acest scop se vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se
vor denumi fenomenele : foc şi vânt.
În continuare, educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple.

Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe, ei să reproducă sunetele
corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. Mama a
pus lemne în sobă şi a aprins focul. Focul făcea...”. Copiii vor imita zgomotul focului. „S-au ars lemnele
şi focul s-a stins, apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. Afară era frig şi bătea vântul...”. Copiii vor
reproduce mişcarea vântului, zgomotul produs de acesta (vâj-vâj).
Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de
către copii a sunetelor corespunzătoare.
În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus, iar copiii
formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş”
(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii
leagănă puternic braţele deasupra capului).
În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v, se recomandă articularea exgerat
conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori.
EU SPUN UNA, TU SPUI MULTE

Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea corectă
a singularului şi pluralului.
Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei, alege un cartonaş şi spune dacă pe
el este reprezentat un element sau mai multe elemente. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor
elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului), ridică acel cartonaş sus, repede şi formulează
propoziţia.
120

Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe, unul cu un singur element, iar altul
cu două sau mai multe elemente. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. De
exemplu, ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”.
Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură
floare”. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. Copilul care se află la masa educatoarei trece la
plural propoziţia respectivă. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la
singular (sau plural), iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular.
SĂCULEŢUL FERMECAT
Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ, raportarea lui la alte obiecte, de
aceeaşi categorie.
Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei, scot obiectul (imaginea
lui), îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou.
Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte
obiecte de uz personal ca de exemplu: creion, cretă, cratiţă, batistă, chibrit, şerveţel, prosop, solniţă etc.

Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect care
să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. De exemplu: masă pentru mobilier,
o pisică pentru animale, pieptăne pentru obiecte de uz personal. Rochiţă pentru obiecte de îmbrăcăminte.
Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în funcţie de criteriul
utilităţii. În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în
semicerc pentru a le trece din mână în mână. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. Copilul la care
s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect, îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu rugămintea de a-l
aşeza la locul potrivit. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva aşezarea efectuată.
Jocul în general și mai ales jocul didactic este un mobil al dezvoltării cognitive, afectiv emoţionale,
psihomotorii şi de modelare a personalităţii. Cunoaşterea prin experienţa directă pe care o asigură jocul,
presupune implicarea capacităţilor perceptive, a abilităţilor de reacţie, a capacităţilor de raţionare, şi a
posibilităţilor de comunicare, ce sunt exersate şi îmbogăţite în plan calitativ şi cantitativ.
Prin intermediul jocului didactic se fixează, se precizează şi se activizează vocabularul copiilor, ce
contribuie la îmbogăţirea pronunţiei, la formarea unor noţiuni, a unei fluidităţi şi flexibilităţii verbale atât
de necesare mai târziu în munca şcolară.
Jocul didactic este un valoros mijloc de instruire şi educare fiind o metodă eficientă în procesul
instructiv-educativ, de asemenea poate fi utilizat ca procedeu însoţind alte metode educative şi poate
să constituire o formă de organizare a activităţii şi vieţii copiilor.
Bibliografie
1.Andreescu Florica, „Contribuţia la educaţia intelectuală a copilului preşcolar” vol. Eucaţia
intelectuală a copilului preşcolar, editată de Revista de Pedagogie, Bucureşti, 1975
2..Dogaru Zoe, „Jocuri didactice pentru educarea limbajului”, Ed. Aramis, Bucureşti, 2001
3.Hanganu Ileana, Raclaru Cireşica,” Jocuri pentru preşcolari-culegere-„ Ed. Aramis, 2005
4.Taiban Maria,Petre Maria, Nistor Valeria, Berescu Antonia,”Jocuri didactice pentru grădiniţa de
copii”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1976
121
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII PRIN INTERMEDIUL PROIECTELOR

EDUCATIVE EXTRAŞCOLARE
Prof. înv. preşc. Sabău Lavinia Marinela

G.P.N. Nr. 2 Chiribiş
Motto: “ Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul ce domneşte într-însa”

Educaţia joacă un rol important în viaţa unui om, dezvoltȃnd diferite laturi ale acestuia, avȃnd
rolul de a forma fiinţa socială. Un om educat ajunge un cetăţean responsabil, integrat social. Educaţia este
obligatorie în zilele noastre, dar instituţiile care o oferă nu pot forţa alegerea. Existȃnd această dependenţă
între unitatea şcolară şi libertatea de alegere a celui ce este educat, apare necesitatea adaptării programului
educaţional la cerinţele şi nevoile educabililor.
De aici şi nevoia diversificării ofertei educaţionale, nevoia de promovare a unei imagini pozitive a
instituţiei şcolare. Activităţile extraşcolare, proiectele educative extraşcolare vin în a sprijini promovarea
imaginii şcolii. Aceste activităţi, atent programate şi organizate vizează multiplicarea experienţei pozitive
şi a exemplelor de bună practică în managementul instituţiei. Activitățile de acest gen, au un impact
formativ puternic asupra educabililor, au la bază toate formele de acțiuni, voluntariate, ateliere de creaţie,
concursuri și parteneriate cu alte instituții.
Activitățile extracurriculare dau o alternativa sănătoasa, practică și creativă de a ocupa timpul liber
binemeritată, atât la nivel local, cât și județean sau național.
Un astfel de proiect de voluntariat“ Facem lucruri care contează “ a fost derulat şi în cadrul
grădiniţei noastre. Proiectul desfăşurat a fost în parteneriat cu un cămin de bătrăni, iar prin intermediul
activităţilor cuprinse în proiect s-a urmărit sensibilizarea celor mici, formarea şi dezvoltarea unor
deprinderi şi comportamente morale precum şi cultivarea sentimentelor de dragoste şi de respect pentru
cei vârstnici.
Copiii au desfăşurat o gamă largă de activităţi printre care şi confecţionarea de felicitări care au fost
vȃndute în vederea obţinerii de fonduri necesare achiziţionării unor mici daruri pentru bunicii dragi.
Bucuria a fost atȃt de mare de ambele părţi! Cei mici au fost bucuroşi să dăruiască, iar bunicii au fost
bucuroşi să primească....şi nimic nu se compară cu bucuria unor suflete inocente şi sincere!
Se poate concluziona faptul că o educaţie de calitate, care răspunde nevoilor educabililor va atrage
după sine o imagine pozitivă în societate, în rȃndurile celor care au nevoie de educaţie. Toate acestea
implică un efort susţinut al cadrelor didactice cȃt şi o bună relaţionare a celor implicaţi direct şi indirect în
actul educaţional.
Bibliografie:
Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti, 2001.
122
Promovarea imaginii şcolii
Profesor învăţământ primar, Sabău Olga

Şcoala Gimnazială Nr. 2, Bogei, Bihor
Societatea noastră se află într-o continuă evoluţie pe toate planurile şi în toate compartimentele
vieţii.La baza societăţii stă,indiferent de aria la care ne raportăm,educaţia. Educaţia a însoţit istoria
omenirii de-a lungul timpului, asigurând transmiterea cunoştinţelor,a deprinderilor şi descoperirilor din
generaţie în generaţie,fiind unul dintre factorii determinanți care contribuie la evoluția unei societăți.
Permanenta necesitate de modernizare si eficientizare a învăţământului românesc,de aliniere la
standardele europene,face ca demersului didactic tradiţional să i se imprime o direcţie
inovativă,constructivă,adaptată vremurilor în care trăim.
Şcoala trebuie să includă inovația ca o componentă de bază,dar rolul tradiției nu trebuie neglijat,ba
chiar aș spune că unele tradiții frumoase nu fac decît să mărească farmecul unei lecții, deci și a școlii. În
ultimii ani au existat diverse schimbări în sistemul de învățământ din România. Acest fapt a determinat și
o modificare a percepției cadrelor didactice asupra modului în care înțeleg să își exercite profesia,mai ales
că în noile condiții este nevoie de o legătură tot mai puternică între școală și societate.
Renunțarea la stilul academic clasic și adaptarea la un stil de muncă în echipă,echipă
multidisciplinară, reprezintă o altă barieră greu de trecut de către unii profesori. Schimbările în stilul de
instruire nu se realizează peste noapte,ci este nevoie de mult calm și conștientizare,pentru că învățământul
viitorului trebuie să se axeze pe schimbare continuă. Pretențiile sunt cu totul altele în prezent.Asta nu
înseamnă că vechile metode trebuie considerate total greșite.Dar prezentul și viitorul oferă o altă
perspectivă,bazată pe informatizare,pe implementarea de noi tehnologii.
Învăţământul modern,innovator,face apel la experienţa proprie a elevului, promovează învăţătura
prin colaborare, pune accentul pe dezvoltarea gândirii în confruntarea cu alţii. Munca în grup stimulează
interacţiunea dintre elevi,creşterea stimei de sine, încrederea în forţele proprii,intensifică atitudinile
pozitive faţă de cadrele didactice.
Folosirea mijloacelor TIC, unde sunt incluse:calculatorul,internetul,videoproiectorul, reprezintă

realităţi pe care elevii le experimentează zi de zi.De asemenea şi cadrul didactic trebuie să rămână mereu
un ,,elev” învăţând continuu pentru a transmite elevilor cunoştinţe actuale şi de valoare.
Descentralizarea sistemului de învăţământ a permis introducerea disciplinelor opţionale, a
curricumului la decizia şcolii,astfel că oferta educaţională este adaptată la nevoile individului şi
comunităţii. Implementarea metodelor didactice moderne presupune un cumul de calităţi şi disponibilităţi
din partea cadrului didactic:receptivitate la nou,adaptarea stilului didactic, mobilizare,dorinţă de
autoperfecţionare,gândire reflexivă şi modernă,creativitate,inteligenţa de a accepta noul şi o mare
flexibilitate în concepţii.Utilizarea metodelor interactive de predare-învăţare în activitatea didactică
contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ,având un caracter activ-participativ şi o
reală valoare activ-formativă asupra personalităţii elevului.
Consider ca este foarte importantǎ existența unor strategii în promovarea imaginii școlii, nu numai
pentru a atrage elevi către școala ta ci chiar pentru a-i păstra sau a-ți face cunoscută activitatea. De 22 de
ani sunt cadru didactic într-o școală din mediul rural în care 90% din elevi sunt de etnie rromă,unde
abandonul şcolar este un mare impediment,dar prin activităţile şcolare si extraşcolare atractive pe care le
desfăşurăm(excursii,concursuri,vizionarea unor piese de teatru,activităţi tematice),prin explicarea,cu
exemple concrete,a rezultatelor educaţiei în viaţa unei persoane,reuşim ca să îi implicăm în activitatea
şcolară. Proiectele şi parteneriatele încheiate cu diferite instituţii,implicarea părintilor elevilor în diferite
activităţi şcolare şi extraşcolare,toate aceste activităţi fiind popularizate pe site-ul şcolii,fac ca imaginea
şcolii noastre să fie promovată cu succes. Prin combaretea violenței din unitatea școlară, reducerea
incidentelor din cadrul acesteia, oferind un mediu sigur, promovarea toleranței și a unui spirit moral-civic
pozitiv în care elevii se integrează cu ușurință crează o imagine pozitivă a școlii.
123
internetul devenind cel mai uzual mod de a face școala accesibilă. Cu ajutorul unui site, a unui e-mail sau
a unei platforme, nu doar că putem ține la curent părinții cu tot ce se întâmplă în școală, dar putem
promova activităție și implicit școala în cadrul căreia acestea se desfășoară.
discriminarii, reducerea violentei, promovarea unui comportament moral pozitiv, și participarea cu
entuzism la activitațile şcolare şi extrașcolare.
124
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI ÎN

PARTENERIATUL GRĂDINIȚĂ-FAMILIE
Prof. înv. preşcolar Sabău Simona Zîna

Grădiniţa P.N. Nr.12A Brașov
„Tot ceea ce n-avem de la naștere și de care avem nevoie când suntem mari, ne este dat prin
educație. Această educație ne vine de la natură, de la oameni sau de la lucru.” J.J. Rousseau
Preșcolaritatea este apreciată tot mai mult ca vârsta ce cuprinde cea mai importantă experiență
educațională din viața unei persoane. Grădiniţa este mediul social în care copiii au ocazia să
interacţioneze cu ceilalţi copii în mai mare măsură decât în familie, având posibilitatea să înveţe
sistematic despre comportamente sociale adecvate şi despre emoţii. Prin activitațile care se desfasoară la
gradinită, copiii îşi dezvoltă competenţe sociale, care facilitează manifestarea unor comportamente
adecvate şi acceptate din punct de vedere social, în aşa fel încât, să permită atingerea propriilor scopuri cu
respectarea nevoilor celorlalţi.
Misiunea cadrului didactic din grădinița este de a-i învăța pe copii să vorbească despre ei, despre
ceea ce simt și gândesc, să pună accent pe educația emoțională, să-și gestioneze gândurile, emoțiile,
sentimentele, să nu devină niște oameni pasivi, să fie puternici și în lumea interioară, să nu fie fragili pe
terenul propriului psihic când vor fi mari.
Implicarea părinților în programul educativ încă de la inceput este importantă pentru că se formează,
astfel, deprinderi de parteneriat cu gradinița și implicit cu cadrul didactic-educatoarea. Grădinița trebuie
să orienteze familia pentru ca aceasta să-și sporească rolul în formarea personalității copilului. Un rol
perturbator al relației grădiniță-familie îl constituie neimplicarea unor părinți în actul educației din cauza
programului de muncă prea încărcat sau a întreruperii pentru diferite perioade de timp a contactului
părinților cu copiii lor, adesea lăsați în grija bunicilor, rudelor sau prietenilor.
Modalitățile de colaborare în parteneriatul grădiniță - familie sunt prin: consultaţii zilnice,

consiliere, convorbiri ocazionale, informări reciproce, lecţii demonstrative pentru părinţi, chestionare,
seminarii, lectorate pe teme de interes general, vizite la domiciliul copiilor pentru culegere de date,
antrenarea părinţilor în acţiuni gospodăreşti, antrenarea părinţilor în activităţi curriculare şi
extracurriculare, activităţi aplicative.
Toate aceste activități sunt deosebit de importante in educarea copiilor.

Toți părinții au nevoie de informații referitoare la copiii lor, și anume informații legate de:
 progresele acestora,
 percepția pe care o are grădinița despre calitățile și problemele copilului,
 scopul de bază al progresului educativ la care participă copiii lor.
Motivaţia unor activităţi de parteneriat între grădiniță - familie este înţelegerea necesităţii de a
integra grădiniţa în mediul comunitar ca partener egal şi consecvent în formarea viitorului cetăţean.
Activităţile desfăşurate în parteneriat sunt modalităţi propice pentru atingerea unor astfel de scopuri, la
acestea se adaugă plăcerea de a fi alături de colegi, activităţile desfăşurându-se într-o atmosferă de voie
bună, având, pe lângă valoarea social - educativă, un efect reconfortant. În toate tipurile de activităţi în
parteneriat, un factor important, îl constituie climatul vieţii de grup şi al relaţiei grădiniţă - familie -
comunitate. Este absolut necesar un climat stimulativ pentru fiecare, de încredere şi prietenie, care să facă
posibilă comunicarea liberă. Eficienţa tuturor formelor de comunicare depinde de folosirea adecvată şi
inventivă a canalelor existente de comunicare. O bună parte a teoriilor despre comunicare utilizate în
relaţiile publice se sprijină pe ideea lui Carl Hovland că, pentru a schimba atitudinile, trebuie mai întâi să
schimbăm opiniile, iar încercarea de a face acest lucru se bazează pe comunicare.
125
Pentru a obţine eficienţă în comunicare, obiectul efortului de comunicare trebuie să acorde atenţie
comunicării, să o înţeleagă, să o accepte şi să şi-o amintească.
Personalul instituţiei are un rol important în promovarea imaginii acesteia. Gestionarea imaginii
instituţiei este o obligaţie a întregii echipe (cadre didactice-educatoare, personal de îngrijire, personal
medical, etc.) şi, în special, a conducătorului acesteia, a directorului.
Ca urmare, la nivelul instituţiei, trebuie desprinse activităţi de familiarizare a personalului cu
filozofia instituţiei şi de aderare la aceasta, încât să se considere coparticipant la succes.
Educarea personalului trebuie să vizeze în principal: respectul faţă de lege, conduită responsabilă în
instituţie, familie şi societate, dorinţa de perfecţionare a pregătirii, respectul faţă de celălalt, dorinţa de a
contribui la bunul mers a instituţiei.
BIBLIOGRAFIE:
 DUMITRANA, Magdalena, Copilul, familia şi grădiniţa, Editura Compania, Bucureşti,

2000,
 Modul pentru formarea şi perfecţionarea personalului din grădiniţe, din cadrul P.R.E.T.,
Împreună pentru copii:grădiniţa şi comunitatea, Bucureşti, 2008
126
De ce este important să promovăm imaginea unităţilor şcolare în comunitate
Prof. înv. preşcolar Săceanu Eliza Maria

Grădiniţa cu P.P.Nr.3, Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între
cei trei parteneri educaţionali: grădiniță-preșcolari-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o
instituție nu poate forța alegerea. “Clientul” este liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de
libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi
aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a
adapta programul educaţional la nevoile în schimbare ale “clientilor”.
comunităţii. Şcoala-grădiniţa, nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o
astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale. De exemplu, în Olanda,
se cheltuiesc foarte mulţi bani şi energie umană pentru promovarea şi atragerea grupurilor-ţintă. Se
încearcă prin cuvinte şi imagini să se creeze cea mai bună imagine posibilă şi să convingă că numai
produsul educaţional oferit este cel mai bun. O mare atenţie şi cheltuială sunt acordate identităţii vizuale
şi reputaţiei numelui. Dar “clientul” aşteaptă mai mult. Nevoile lui sunt centrale.
Diferenţa dintre marketing şi vânzarea educaţiei este clară.
Vânzarea este "mişcarea a ceea ce ai de oferit către client". Marketingul este "a fi sigur că ceea ce ai
de oferit este ceea ce doresc clienţii". Aplicarea conceptului de marketing este mai complexă decât
abordarea centrata pe vânzari. Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze
corespunzător mediului complex şi în continuă schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt
dependente de mediul exterior. Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a
schimbarilor care se produc şi modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei.
Prevederea transformărilor potenţiale ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a
planifica răspunsurile adecvate. Mediul poate fi într-o transformare rapidă sau lentă.
Într-un mediu stabil, forţele demografice, economice, ecologice, tehnologice, legislative şi culturale
rămân stabile de la an la an. Formarea imaginii unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,,
politică’’ , ce ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de
activitatea desfăşurată de angajaţi-cadre didactice.
Promovarea imaginii, reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei , publicităţii,
unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje. Managerul unei organizaţii şcolare poate
promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă,
folosind metodele şi tehnicile potrivite.
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii grădiniței noastre au fost:
 difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele educaţionale ,
baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
 consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
 dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național în scopul
promovării imaginii instituției noastre şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii
locale / regionale;
 promovarea imaginii grădiniței prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet).
Propunerea de activităţi pentru formarea şi promovarea imagini a grădiniței în anul şcolar curent, a
fost următoarea:
-transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi programele
de dezvoltare, oferta educaţională, activităţi derulate, rezultatele preșcolarilor, proiecte educaționale
derulate ;
-promovarea imaginii instituţionale şi a ofertei educaţionale prin revista , pagina web a grădiniței;
-popularizarea ofertei educaţionale propusă pentru anul şcolar 2018-2019 (în grădiniță şi în afara ei).
127
Plan de promovare a imaginii grădiniței în comunitate

Ţintă şi obiective specifice:
Obiectivul general: crearea unei imagini favorabile a grădiniţei în comunitatea locală.
Obiective specifice:
• popularizarea rezultatelor gradiniţei în comunitatea locală;
• atragerea unui număr cât mai mare de preşcolari din zona arondată unităţii noastre;
• realizarea planului de şcolarizare propus.
Context şi definirea necesităţii unei astfel de practici S-a constatat că membrii comunităţii locale nu
au decât informaţii vagi legate de activitatea, rezultatele şi performanţele unităţii noastre. Această acţiune
a fost realizată de responsabilul Comisiei educative în colaborare cu celelalte cadre didactice, fiind
coordonată şi monitorizată de către director.
Descriere
S-a realizat un pliant al grădiniţei şi o prezentare Power-Point a acesteia, postat pe pagina web a
unitații. Au apărut articole în presa locală legate de prezentarea unităţii noastre, precum şi de popularizare
şi diseminare a rezultatelor şi performanţelor.
Dovezi ale succesului
În urma desfăşurării acţiunii, s-a realizat integral planul de şcolarizare al grădiniţei, iar imaginea
acesteia în comunitatea locală a crescut.
Resurse necesare
Echipamente de birotică pentru editarea pliantelor şi realizarea prezentării electronice a grădiniţei,
consumabile necesare tipăririi pliantelor.
Planuri pentru viitor
Continuarea popularizării unităţii noastre în comunitatea locală, utilizând mijloace şi metode variate
şi atractive. Deasemenea, pentru ca oferta noastră să fie viabilă, depunem eforturi în asigurarea unor spaţii
educaţionale confortabile, sigure, adaptate nevoilor preşcolarilor, atît fizice cât şi psihologige.
Bibliografie:
“Împreună pentru copii: grădiniţa şi comunitatea”- Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii
(P.R.E.T.)
128
CADRU DIDACTIC: SAFTA ALINA CARMEN

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 26 TIMIȘOARA
Grădinița este instutuția pentru educarea și instruirea copiilor între 3 și 6 ani- grădina de copii.
Menirea noastră , a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil, capabil să asigure
accesul egal la educatie pentru toți copiii indiferent de nationalitate, religie,rasă deci să ofere șanse egale
de dezvoltare tuturor copiilor.
Promovarea imaginii grădinitei noastre dă posibilitatea părinților să aleaga această grădiniță pentru
activitățile opționale și extreacurriculare, cât și pentru cadrele didactice care funcționeză în unitatrea
noastră. Activitățile extracurriculare au un conținut cultural artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportive
sau sunt simple activități de joc sau de participare la viața și activitatea comunității locale.Aceste activități
oferă copiilor destindere, recreere, voie bună iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere
a aptitudinilor.Aceste activități au caracter ocazional și iau forme foarte variate. Dintre activitațile
desfășurate în gradinița noastră amintesc doar câteva:
 Sărbătorirea zilei de naștere a unui copil;
 Activități desfășurate în cadrul proiectului „Parcul senzorial- Curcubeul!”
Participare la concursuri locale, judetene, naționale și internationale avizate de MEN. Pentru ca
oferta noastră să fie viabilă depunem eforturi în asigurarea unor spații de învățare confortabile, sigure,
adaptate nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copil atât în interiorul grădiniței cât și in
curtea acesteia.Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută ci și înteleasă îndeosebi de părinți și
copii.Părintii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența cadrelor
comunității în ,,viața grădiniței,, sporesc interesul pentru educarea integrală a copiilor.
imaginea grădinitei noastre. Amintesc câteva dintre acestea:
 „Rază de credință”- parteneriat cu biserica;
 „De la mic la mare”- parteneriat cu central de vârsnici;
 „Punți între generații”- parteneriat cu școala.
129
Noile programe pentru gimnaziu
Prof. Șalabină Daniel

Noi programele școlare au întregit viziunea unui nou model de proiectare în învățământul gimnazial
orientat pe formarea și dezvoltarea competențelor elevilor. Ele au fost elaborate pornind de la ideea că
reprezintă cel mai important document care reglează, activitatea profesorului la clasă.
Noile programe au urmărit să indice în mod coerent competențele urmărite și oferta educaţională
propusă de un anumit domeniu de studiu. Din această perspectivă, programa școlară este primul
document pe care orice profesor trebuie să-l cunoască. Noile programe și-au asumat astfel rolul de a
răspunde în mod direct la câteva întrebări extrem de importante în orice demers didactic autentic: ⁎ Ce
trebuie să urmăresc în mod specific în activitățile de învățare cu elevii mei? ⁎ De ce trebuie să urmăresc
aceste ținte? ⁎ Cum ajung în mod eficient acolo, cum mă asigur că fiecare elev al meu poate reuși? ⁎ Cum
știu dacă ceea ce mi-am propus a fost atins?
Actualele programe școlare de gimnaziu traduc la nivelul unei discipline de studiu o perspectivă
specifică a interconectării competențelor-cheie. Astfel ideea subsecventă tuturor programelor este aceea
că fiecare disciplină are o contribuție la structurarea profilului de formare centrat pe competențele-cheie și
că toate aceste contribuții trebuie să fie convergente. Acest lucru trebuie să se întâmple pentru simplul
motiv că o competență-cheie nu se dezvoltă izolat și nu este apanajul unei anumite discipline. De
exemplu, competența de comunicare în limba maternă sau într-o limbă străină nu se formează doar la
orele de Limbă română sau de limbi moderne, ci fiecare disciplină din planul cadru poate avea
contribuțiile sale valoroase. Astfel, noile programe școlare la diferite discipline vizează în mod
explicit componente din competențe cheie variate.
Desigur, fiecare disciplină de studiu poate avea o competență-cheie pe care să o vizeze în mod
privilegiat (de exemplu, competența de comunicare în limbă străină vizată de disciplinele de limbi
moderne), însă abordarea propusă este aceea că nicio competență-cheie nu ajunge să se dezvolte izolat.
Așadar, ignorarea celorlalte competențe, ca nefiind specifice disciplinei mele reprezintă o practică
didactică neproductivă, care subminează, de fapt, chiar oportunitățile deosebite metodologice prin
suprapunerea și întrepătrunderea unei competențe-cheie cu celelalte. De exemplu, la comunicarea în limbi
străine, programa de limbă modernă asumă în mod explicit contribuții la dezvoltarea competenței de a
învăța să înveți, competenței digitale (implicarea TIC în competențele de comunicare), competenței
sociale și civice (antrenarea achizițiilor sociale și civice prin dialog, interacțiuni, jocuri de rol),
competenței de sensibilizare și exprimare culturală (prin valorificarea componentelor culturale). Prin toate
aceste abordări, sunt dezvoltate toate aceste competențe-cheie, iar comunicarea în limbă străină găsește un
cadru adecvat de dezvoltare.
De asemenea, actualele programe școlare au fost dezvoltate în concordanţă cu statutul pe care

fiecare disciplină îl are în planul-cadru de învăţământ (număr de ore alocate, clasa/ clasele la care se
studiază, nivelul de şcolaritate/ filiera şcolară/ profilul şcolar la care se studiază, aria curriculară căreia îi
aparţine). Elaborarea lor a presupus activitatea unor grupuri de lucru formate din practicieni ai disciplinei
și specialiști în dezvoltarea de curriculum.
În premieră, selecția pentru participarea la grupurile de lucru pentru programele de gimnaziu s-a
realizat în urma unui apel național și a unui proces transparent de evaluare. De asemenea, la gimnaziu a
fost continuată practica punerii în dezbaterea specialiștilor a proiectelor de programe și revizuirea
acestora pe baza feed-back-ului colectat.
Tot în premieră, promovarea explicită a unui profil de formare a orientat în mod concret echipele de
elaborare a noilor programe, restrângând demersurile care depășesc sau privilegiază abordările academice
în detrimentul achizițiilor elevilor vizate de profil.
130
Gestionarea imaginii grădiniței în comunitate
Daniela Sălcudean, prof. înv. preșcolar

Liceul Tehnologic Iernut, jud. Mureș
Structura Grădinița cu Program Normal Iernut
Primul aspect pe care trebuie să-l aibă în vedere organizaţia educaţională este formarea sau
prezentarea unei „imagini“. Imaginea este o părere, opinie sau prejudecată a unei persoane, grup de
persoane sau a opiniei publice despre instituţia respectivă. Imaginea unei instituţii se gestionează ca orice
obiect de patrimoniu, iar în unele situaţii imaginea unei instituţii este mai valoroasă decât întreg
patrimoniul firmei/ companiei/ grădiniţei respective. Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a
întregii echipe şi, în special, a conducătorilor acesteia, a directorului, în cazul instituţiilor publice. Ca
urmare, la nivelul instituţiei, din strategia întocmită, trebuie desprinse activităţi de familiarizare a
personalului cu filozofia instituţiei şi de aderare la aceasta, încât să se considere coparticipant la succes..
Personalul instituţiei are un rol important în promovarea imaginii acesteia. În cazul instituţiilor publice,
trebuie să existe o imagine de informare corectă a publicului. Trebuie luate măsuri de contracarare a
manipulării de imagine. Este cunoscut faptul că informaţia poate fi transmisă şi prin intermediar, iar
acesta poate fi de rea credinţă, sau să fie transmisă pe un canal cu bună credinţă, însă cel ce îl foloseşte să
fie rău intenţionat. Principalele instituţii de intermediere a imaginii sunt mass-media, iar principalii
manipulatori de informaţie sunt cei ce au atribuţii în colectarea şi preluarea acestora. Imaginea se poate
reprezenta ca un complex de idei, impresii pe care o persoană le asociază unui anumit obiect sau, în cazul
nostru, unui serviciu educaţional.
Pentru a asigura o imagine pentru întreaga comunitate, grădiniţele trebuie să ia în considerare

câteva elemente definitorii: grupul de copii şi cadrele didactice. Educatorii reprezintă imaginea oricărei
grădiniţe. De aceea, este importantă publicarea informaţiilor despre succesele lor şi în afara grădiniţei.
Indiferent dacă este vorba despre o victorie la un concurs sau despre prezentarea unei cărţi, diseminarea
acestui mesaj se poate face în ziarele locale sau la posturile de televiziune şi prin anunţuri la avizierul
instituţiei sau al grupei. Internet (pagina de internet a grădiniţei şi adresa de email) Internetul este, într-
adevăr, o descoperire destul de recentă, însă nici un alt mediu nu s-a răspândit cu o asemenea rapiditate.
Multe persoane dornice de comunicare sporesc cantitatea de date de pe internet, oră de oră. În prezent,
multe grădiniţe, mai ales în mediul urban au sait propriu sau sunt prezente pe saituri care se adresează
părinţilor sau/ şi copiilor.
Pliantul de prezentare (flyer), reprezintă o modalitatea utilă şi comodă de a-i informa pe ceilalţi. O
pagină tip A4 poate fi scrisă pe ambele părţi şi copiată. De obicei, se îndoaie în două înainte de a fi
distribuit, poate fi alb-negru sau colorat. Pliantul arată simplu, însă cu cât arată mai reuşit, cu atât mai
multă muncă şi creativitate se ascund în spatele acestui rezultat. Scopul distribuirii lui este acela de a
stârni interesul prin transmiterea unor informaţii de bază.
Hârtia pentru corespondenţă:

Hârtia va fi imprimată cu logo-ul grădiniţei şi va avea un antet. Acesta furnizează informaţii despre:
numele unităţii preşcolare, adresa poştală, e-mail, site web, logo, număr de telefon şi fax.
Afişul:
Afişele se văd de la distanţă mare şi anunţă evenimente precum „Ziua Uşilor Deschise“ sau
reprezintă o invitaţie la „Clubul curioşilor“. Afişele se află de obicei în competiţie cu alte afişe şi din acest
motiv, afişul poate fi evidenţiat cu ajutorul unor culori şi scrieri deosebite.
Mapa de prezentare.
Grupele de preşcolari sau grădiniţele care beneficiază de cofinanţare din partea sponsorilor pentru
proiectele şi acţiunile lor trebuie să prezinte rezultatele acestora sub forma unei mape de prezentare.
131
Ziarul (revista) grădiniţei.

Acest instrument necesită un concept şi mult timp. Desigur, timpul alocat este în funcţie de numărul
de pagini ale ziarului (revistei). Există ediţii de 4 până la 32 pagini. Aspectul finanţării este direct
proporţional cu numărul de pagini. Pentru a acoperi cheltuielile de producţie, ziarul (revista) poate fi
vândut(ă) la un anumit preţ sau se pot atrage sponsorizări.
Cărţi de vizită şi ecusoane cu nume.

Cărţile de vizită cu acelaşi format şi ecusoanele pot întări sentimentul de apartenenţă la comunitatea
educaţională şi pot duce la o identificare mai bună cu grădiniţa.
Interacţiunea grădiniţelor cu comunitatea poate oferi un cadru adecvat desfăşurării unor eforturi
specifice, de tipul campaniilor de relaţii publice. Acestea trebuie să fie nişte eforturi coordonate, ample şi
orientate spre atingerea unui anumit obiectiv sau a unui set de obiective corelate care să permită
organizaţiei educaţionale să atingă un scop pe termen lung.
Bibliografie:
Modul 2 PRET, Împreună pentru copii-grădinița și comunitatea
132
Proiectul - metodă de evaluare importantă în procesul de predare/învățare
Prof. Liliana Sale, Liceul Tehnologic Ion I.C. Brătianu, Timișoara

Evaluarea este parte integrantă a procesului de predare/învățare care ne ajută în demersul didactic să
vedem cât de eficiente au fost mijloacele, metodele și strategiile folosite de noi, dascălii pentru predarea
conținutului stabilit. Această etapă include probe scrise și/sau orale de evaluare curentă și/sau sumativă,
cu itemi raportați la obiectivele de referință propuse într-o anumită secvență sau pentru întreaga unitate.Se
pot utiliza și metode complementare/alternative de evaluare : observarea sistematică, proiectul,
autoevaluarea. Pentru înregistrarea informațiilor și notarea elevilor se folosesc grile de observație alături
de descriptori de performanță pentru ciclul primar.
Proiectul este o activitate individuală sau de grup care îi solicită pe elevi să facă o cercetare, să
realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs prezentabil : dosar tematic, ghid, pliant, ziar, afiș
publicitar, carte, film, expoziție, corespondență, spectacol/serbare etc.) și să elaboreze raportul final.
Etapele realizării unui proiect sunt : alegerea temei, planificarea activității care include stabilirea
obiectivelor proiectului, alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/grup,
distribuirea responsabilităților în cadrul grupului și identificarea surselor de informare. Urmează
cercetarea propriu-zisă, apoi realizarea materialelor, prezentarea rezultatelor cercetării și a materialelor
create, culminând cu evaluarea cercetării în ansamblu, a modului de lucru și a produsului realizat.
Elevii pot fi notați pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare și produsul realizat.
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe și necesită pregatirea profesorului și a elevilor în
ideea lucrului în comun. Grupul poate fi alcătuit din două până la 10 persoane în funcție de mărimea
clasei, natura obiectivelor și experiența participanților. Un număr de patru – cinci participanți reprezintă
mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât crește numărul membrilor,
cu atât scade posibilitatea participării efective la activitate, dar poate crește complexitatea obiectivelor
urmărite. Sarcinile profesorului vizează organizarea activității, consilierea prin oferirea de informații și
sugestii, încurajarea participării elevilor, neimplicarea (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare
parte a timpului), participarea sa efectivă când este necesar.
Este foarte important ca instrucțiunile profesorului să fie clare, specifice și să conțină și o o limită de
timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucțiunile pe tablă, foi de hârtie și
să se precizeze rolurile în grup. Secretarul este persoana care scrie ideile emise de participanți. Mediatorul
asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuții. Timer-ul urmăreste încadrarea în limitele de
timp stabilite iar raportorul prezintă întregii clase concuziile grupului.
Esența proiectului constă într-un scop concret, mai exact folosirea limbii străine în funcția de
comunicare, implică o responsabilitate comună a elevilor și a profesorului în
planificare și execuție. Deasemenea, proiectul implică atât o sarcină concretă în care activitățile
lingvistice și cele practice (scrisul, tipărirea, pictarea, decuparea etc.) se întrepatrund cât și o utilizare
autonomă a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto, microfon, camera de luat vederi,
dicționare, scrisori, creioane, foarfecă etc.).
In concluzie, realizarea unui proiect echivalează cu dobândirea unei experiențe concrete, practice,
extinse dincolo de clasă. Proiectele pot fi evaluate fie analitic, pe baza unor criterii bine definite, fie în
manieră holistică, pe baza unor criterii clare care pot fi negociate cu elevii, astfel încât să valorifice și să
măsoare obiectiv eforturile depuse de elevi. Practic, opțiunea pentru stabilirea criteriilor de evaluare a
unui proiect și pentru explicitarea lor, îi aparține profesorului, care are în vedere nivelul de generalitate în
care intenționează să își înscrie demersul evaluativ, de natura disciplinei și atemei abordate, de
caracteristicele situației evaluative, ale conținutului evaluat, ale clasei de elevi, etc.
Bibliografie :
Landsheere, G. De (1975), Evaluarea continuă a elevilor și examenele, Editura Didactică și
Pedagogică, București.
Radu, I.T., (1999), Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică și Pedagogică, București.
Stan, C. (2001), Autoevaluarea și evaluarea didactică, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca.
133
Participarea activă a părinților la activitățile din grădiniță

- mijloc eficient de PROMOVARE A IMAGINII SCOLII
SALVAN FLOAREA-G.P.N. NIMIGEA DE SUS

Motto:
“Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu. Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă voi
reuşi sau voi eşua în viaţă! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă, te
rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume!”
(Child’s Appeal)
În actul de educare a copilului preşcolar, o componentă importantă constituie procesul informativ -
educativ la care contribuie familia şi grădiniţa. Familia este factorul educativ prioritar, întrucât educaţia
începe din familie, aceasta fiind modelul pe care copilul îl imită şi-l urmează. În familie copilul îşi face
pregătirea pentru viaţă. Contribuţia familiei este cu atât mai mare cu cât copilul este mai mic şi scade pe
măsură ce etapele de creştere înaintează pe treptele superioare ontogenezei.
La vârsta preşcolară un factor educativ important este grădiniţa, care desfăşoară un amplu proces
instructiv-educativ şi are cadre cu pregătire profesională corespunzătoare, ce aplică metode şi procedee
pedagogice consacrate. Educatoarea grupei trebuie să cunoască specificul fiecărui stadiu de dezvoltare a
copilului, disponibilităţile intelectuale precum şi particularităţile lui comportamentale şi caracteriale. Ea
se preocupă de socializarea preşcolarului prin integrarea lui în mediul grădiniţei, oferindu-i prilejul să
cunoască mediul înconjurător. Treptat, cu multă răbdare, educatoarea este cea care cultivă încrederea în
propriile posibilităţi ale copiilor, integrând în jocuri şi activităţi copiii timizi, efectuând munca
suplimentară individualizată cu copiii cu deficienţe verbale, folosind jocul şi jucăriile existente pentru a-i
apropia de acestea. Grădiniţei îi revine rolul de partener în relaţiile ei cu familia iar acest rol derivă din
faptul că este un serviciu specializat, cu cadre pregătite pentru realizarea sarcinilor educaţiei copiilor cu
vârste cuprinse între 3-6/7 ani. Există două dimensiuni principale ale implicării reciproce a instituţiei de
învăţământ şi familiei în favoarea copilului: dimensiunea relaţiei copil - părinte şi dimensiunea relaţiei
grădiniţă - familie. Dimensiunea relaţiei copil - părinte vizează controlul frecvenţei, al rezultatelor
şcolare, îndeplinirea sarcinilor şi susţinerea spirituală şi materială a activităţii didactice a copilului.
Cealaltă dimensiune se referă la alegerea unităţii de învăţământ, la contactele directe ale părinţilor cu
cadrele didactice a părinţilor cu privire la diferite conţinuturi şi metode şcolare.
Relaţia grădiniţă - familie nu se poate constitui fără asigurarea unei condiţii de bază, fundamentală:
cunoaşterea familiei de către educatoare, a caracteristicilor şi potenţialului ei educativ. Educatoarea
trebuie să cunoască mai multe aspecte ale vieţii de familie, deoarece aceasta o ajută în cunoaşterea şi
înţelegerea copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. Grădiniţa nu poate face minuni, iar educaţia dată în
aceasta instituţie nu va avea rezultate bune, dacă nu se va sprijini şi nu va colabora cu familiile copiilor.
Nu putem educa în mod just un copil fără a-l observa atent, fără a-l studia, fără a-i înţelege personalitatea.
Ocaziile de a discuta cu părinţii pentru a găsi împreună soluţii problemelor cu care se confruntă copilul
trebuie căutate chiar şi atunci când ele nu se oferă cu uşurinţă. În general ele sunt prilejuite de acele
momente în care copilul este introdus ori este extras din programul grădiniţei. Cu cât cunoaştem mai bine
familiile copiilor, cu atât mai eficient va fi parteneriatul cu ele. Cu cât părinţii vor cunoaşte mai bine
programul educaţional, cu atât va fi mai coerentă influenţa ambilor factori educaţionali şi a ambelor medii
educaţionale. Cu cât colaborarea dintre educator şi părinţi este mai strânsă cu atât mai bine ambii actori
vor cunoaşte mai bine copilul. Dialogul educatoare-părinte se poate organiza, fie individual prin
consultaţii, cu fiecare familie, fie în adunările organizate cu părinţii; se informează reciproc, ceea ce
contribuie atât la buna desfăşurare a procesului educaţional din grădiniţă, cat şi la o buna educaţie în
familie Participarea părinţilor la activităţi ale grupei reprezintă un alt prilej de cunoaştere a părinţilor, dar
şi un mod prin care aceştia sunt familiarizaţi cu programul grupei, cu conţinutul şi metodele didactice, cu
materialele didactice şi mijloacele necesare desfăşurării activităţilor, cu modul de comunicare şi abordare
a situaţiilor problematice, cu semnificaţia respectului faţă de copil.
Relaţia părinte-educatoare astfel contribuie la constituirea unor relaţii pozitive între familie-
grădiniţă, la o coerenţă a practicilor educaţionale şi a cerinţelor referitoare la copil. Vizitele periodice la
domiciliu vor fi programate la momentele convenabile acesteia şi-i oferă educatoarei posibilitatea de a
cunoaşte familia şi copilul în mediul lor propriu.
134
Familia va fi încurajată să viziteze la rându-i sala de grupă în orice moment. Participarea părinţilor
la excursii, vizite, serbări, aniversări, pot fi implicaţi nu doar în organizarea acestor evenimente, dar pot
veni şi cu sugestii, propuneri de teme, de activităţi. Lectoratele cu părinţii, organizate sistematic, au drept
scop o vie propagandă pedagogică în rândul comunităţII. Părinţii de la un întreg nivel beneficiază, în
cadrul lectoratelor, de prezenţa şi consilierea unor specialişti din domeniul psihopedagogiei sau a unor
reprezentanţi ai instituţiilor cu care grădiniţa derulează programe în parteneriat (poliţie, dispensar
medical, instituţii culturale). Comitetul de părinţi al clasei, ales anual, constituie nucleul colaborării
grădiniţei cu familiile copiilor, fiind forul organizat în vederea găsirii şi aplicării de soluţii viabile la
problemele de ordin socio-gospodăresc. Realizarea unor vitrine cu material informativ de specialitate
poate stimula interesul şi curiozitatea părinţilor. Consultarea unora dintre acestea (cărţi, broşuri, referate,
planuri de intervenţie, etc.) contribuie la lărgirea experienţei pedagogice a părinţilor şi, implicit, la o
implicare potrivită în anumite situaţii educaţionale. Realizarea unor afişe speciale poate avea un rol
stimulativ de a oferi copiilor condiţii corespunzătoare de viaţă, de activitate intelectuală, de hrană etc.,
pentru eliminarea exploatării copiilor, determinarea părinţilor a-şi integra copiii în activităţi recreative, în
cluburi ale copiilor etc. Sărbătorirea în comun a unor evenimente din viaţa constituie momente de
cunoaştere reciprocă şi de implicare în actul educativ.
Factorii de modelare a personalităţii umane trebuie să interacţioneze ca un tot unitar, sub forma unui
sistem bine închegat, pentru atingerea ţelului comun: educarea copilului.
135
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII NOASTRE

„Din școală, în viața reală prin firma de exercițiu”
Prof. Sămărghițan Daniela Olivia

O modalitate de promovare a Colegiului Economic „Transilvania” este înființarea firmelor de
exercițiu în cadrul orelor de specialitate și participarea la diferite concursuri și competiții atât pe plan
național cât și internațional. Firma de exercițiu este o metodă didactică modernă, interactivă, prin care se
simulează toate activitățile dintr-o firmă reală, de la înființare până la încheierea activității, respectiv
închiderea firmei, implicând elevii, profesorul coordonator, firmele reale partenere, centrala ROCT și alți
agenți din mediul economic. Introducerea metodei de învăţare prin firma de exerciţiu, în învăţământul
tehnologic din România s-a realizat, începând cu anul 2001, printr-un proiect iniţiat în cadrul Pactului de
Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi desfăşurat de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului
Profesional şi Tehnic (CNDIPT) din România în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Culturii şi
Kulturkontakt din Austria – proiectul ECO NET.
Astfel, mai multe cadrele didactice de la Colegiul Economic „Transilvania” din Tîrgu Mureș, din
anul şcolar 2003-2004, au fost formate prin proiectul ECO NET şi astfel au luat fiinţă firmele de exerciţiu
în judeţul Mureş. Colegiul Economic “Transilvania” din Tîrgu Mureș este un liceu cu tradiţie în
învăţământul economic mureşean, an de an formând absolvenți în domeniul economic, turism, comerţ şi
al gastronomiei, este un liceu care promovează modernizarea procesului de învăţământ prin adaptarea
procesului instructiv educativ, în mod continu, la noile schimbări, la cerinţele şi nevoile socio-economice,
culturale locale. Firma de exerciţiu este o metodă de succes în România, care are drept scop dezvoltarea
spiritului antreprenorial al elevilor prin simularea proceselor dintr-o firmă reală. Elevii sunt instruiți într-
un cadru atractiv, creativ și interactiv, elevii participă voluntar și motivat la propria formare, dobândind
competențe esențiale ce le vor facilita inserția pe piața muncii.
Înţelegerea şi aplicarea în mod optim a conceptului „firmă de exerciţiu” le va putea oferi elevilor o
învăţare activă, bazată pe practică, facilitându-le acestora trecerea de la şcoală la viaţa activă și totodată
dobândirea competențelor antreprenoriale. Prin firma de exercițiu se pune accentul pe dezvoltarea
abilităților economice și antreprenoriale ale elevilor, identificarea oportunităților de pe piață, soluționarea
unor probleme apărute pe piață prin găsirea unor variante antreprenoriale optime, identificarea nevoilor
clienților, conceperea de strategii, deprinderea de lucru în echipă, exersarea abilităților de a coordona,
conduce o echipă, coordonarea unor proiecte prin asumarea responsabilității și a capacității de luare de
decizii. Elevii vor fi grupați pe compartimente (secretariat, aprovizionare-desfacere, marketing, resurse
umane, financiar contabil), vor desfășura prin rotație activitățile specifice fiecărui compartiment,
profesorul având rol de coordonator. Activitatea firmelor de exerciţiu se desfășoară într-un spațiu dotat
corespunzător echipat cu mobilier, infrastructură informatică, simulând birourile de lucru în care au loc
toate activitățile specifice unei firme reale, dar cu bani şi mărfuri virtuale, în conformitate cu practica şi
legile specifice economiei naţionale. Deciziile greşite, oferă situaţii de învăţare neavând repercursiuni ca
și în cazul unei firme reale.
Firma de exercițiu este potrivită pentru dobândirea, verificarea și aprofundarea cunoștințelor,

formarea abilităților, a capacităților personale și a modurilor de comportament în toate domeniile din
structurile întreprinderii, de la referent până la întreprinzător. Punctele forte ale firmei de exercițiu sunt
abordarea practică și contactele cu mediul extern. Asemănător întreprinderilor din economia de piața
reală, firmele de exercițiu se află într-o relație de afaceri. Prin intermediul lor, angajații din firma de
exercițiu ajung în contact cu cultura economică a partenerilor din țara și din străinătate. Implementarea
conceptului de firmă de exercițiu, utilizarea de metode didactice moderne asigură eficientizarea
procesului didactic, motivează elevii în obținerea de performanțe, stimulează spiritul de competitivitate,
asigură premise reale de succes profesional prin dezvoltarea de competențe și abilități practice la elevi și
ajută la inserția pe piața muncii a viitorilor absolvenți.
136
Consider ca prin utilizarea metodei firma de exerciţiu creşte interesul elevilor de a se înscrie la acest
liceu, precum și dorința de a studia disciplinele economice, care le vor fi folositoare în cariera lor de
viitori antreprenori.
Bibliografie:
www.roct.ro
www.tvet.ro
www.formare.info
http://edu.gov.md/sites/default/files/curriculum_firma_de_exercitiu.pdf
https://ticileananeciu.wordpress.com/firma-de-exercitiu
137
Promovarea imaginii școlii prin intermediul activităților în parteneriat
Prof. înv. Primar Samoilă Diana Carmen

În contextul realității cotidiene actuale, școala se vede nevoită să își revendice locul atât în
comunitate, cât și în viața copiilor care îi trec zilnic pragul. Crearea acestei imagini se realizează prin
fiecare dintre cadrele didactice angajate ale instituției școlare, cu ajutorul personalului auxiliar și cu
susținerea conducerii școlii. În primul rând sunt necesare următoarele: predarea individualizată, în funcție
de posibilitățile fiecărui copil, utilizarea de metode interactive atractive, folosirea mijloacelor tehnologice,
o bază materială solidă, cadre didactice bine pregătite. De asemeni, activitățile extracurriculare ocupă un
loc foarte important, sunt foarte îndrăgite atât de către copii, cât și de părinți și oferă un cadru relaxat,
propice învățării. Instituțiile care promovează astfel de activități beneficiază desigur de o imagine pozitivă
întru totul meritată.
Este cunoscut faptul că activitățile în parteneriat oferă instituțiilor de învățământ posibilitatea de a

transmite partenerilor educaționali informații sau aprecieri menite să contureze o imagine pozitivă a
școlii. Prin intermediul parteneriatului educațional se poate face cunoscută activitatea desfășurată în
școală de către elevi și de către cadrele didactice și finalitățile procesului instructive-educativ desfășurat
în cadrul instituției de învățământ. Una dintre activitățile în parteneriat propusă de către mine pe parcursul
acestui an școlar este numită ”Dăruiește o carte!” și a avut menirea de a-i încuraja pe elevii claselor I din
cadrul Colegiului Național ”George Barițiu”, Cluj-Napoca, să dăruiască, în prag de sărbători, câte o carte
elevilor claselor I din cadrul Liceului Teoretic ”Eugen Pora”, Cluj-Napoca.
Modul în care ne alegem lucrurile, felul în care avem grijă de cărţi spun multe despre noi. Modul în
care ne petrecem timpul liber, cărţile pe care le alegem pentru a le citi, la fel. Activitatea este proiectată
într-un context specific, cel al Sfântului Nicolae, pentru ca elevii să fie sensibilizaţi şi motivaţi de ideea de
a dărui şi de a ajuta în mod necondiţionat. Ei reuşesc să simtă spiritul generozităţii şi al altruismului într-o
manieră ludică, apropiată nivelului lor de vârstă. În acelaşi timp acest parteneriat educativ interdisciplinar
contribuie la adâncirea şi completarea procesului de învăţământ, la dezvoltarea înclinaţiilor şi
aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului. Scopul activității propuse a fost
cultivarea conştientă a preferinţelor literare şi aprecierea cărţilor, identificarea şi valorificarea unor valori
moral-civice, educarea unor comportamente positive, promovarea dialogului şi comunicării între elevii
celor două şcoli implicate în această activitate.
Cărţile ne pot fi cei mai buni prieteni în momente de tristeţe, dar şi de bucurie. Elevii claselor I de la
Liceul Teoretic ,,Eugen Pora” au confecţionat în ora de arte nişte modele foarte simpatice de semne de
carte, realizând o mică expoziţie care ne-a încântat privirea.
Captarea atenției s-a realizat cu ajutorul unui puzzle. Astfel, elevii au descoperit niște ghetuțe.
S-a citit copiilor poezia ”Ghetuțele”, s-a interpretat cântecul ”Cărticica mea”.
Copiii claselor I de la Colegiul Naţional ,,George Bariţiu” au citit mesajele scrise pe cărţile pe care
urmează să le dăruiască colegilor de la şcoala parteneră. ,,Ce reprezintă cartea pentru mine?...”
Elevii ambelor şcoli partenere au însoțit un personaj hazliu şi poznaş în aventura lui din preajma
Crăciunului, ascultând povestea ,, Crăciun fericit, Splat! “ de Rob Scotton.
Drept mulţumire pentru darurile pe care le vor primi de la Moş Nicolae, copilaşii au intonat cu
glasurile lor duioase, ca de clopoţel cântecelul ,,Ghetuţele”.
În încheierea activității elevii din ambele școli au avut oportunitatea de a-şi exprima gânduri şi
sentimente pozitive în contextul dăruirii şi primirii unor cadouri de suflet- cărţi, prieteni ai tuturor,
precum şi a unor decoraţiuni de brad. În concluzie, activitățile extracurriculare în parteneriat reprezintă o
componentă educațională valoroasă și eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să îi acorde sporită
atenție. Imaginea școlii se promovează oferind beneficiarilor procesului instructiv-educativ ceea ce ei
așteaptă și ceea ce au nevoie. Printre acestea un loc foarte important este ocupat de către activitățile
desfășurate în parteneriat cu alte instituții școlare.
138
Prof. Sanda Iuliana-Lucia

Școala Gimnazială “Sf. Gheorghe”-Craiova
“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”
(Maria Montessori în Descoperirea copilului)
Școala își propune să formeze personalitatea elevilor, să-i pregătească pentru viață, ținând seama
mai ales de perspectivele viitorului previzibil, acordând atenția cuvenită bogăției de forme pe care se
structurează comunicarea umană contemporană.
cei trei parteneri educaţionali: școală-elevi-părinţi. Acțiunea de promovare a unității școlare este
importantă atât pentru atragerea elevilor, dar și pentru a face cunoscută activitatea acesteia. Cadrele
didactice, foarte bine pregătite, capabile să se adapteze noilor cerințe, sunt cele care, cu multă imaginație
fac totul să fie interesant, captivant și o provocare.
Societatea este într-o continuă schimbare, iar școlile trebuie să poată face față nevoilor complexe ale
acesteia, ducând astfel la o adaptare permanentă.
La nivelul unității școlare am propus și realizat mai multe proiecte de activități, având ca rol
dezvoltarea simțului estetic și practic, dezvoltarea relațiilor de colaborare între elevi, de voluntariat,
precum și comportamentului ecologic conștient.
În cadrul orelor de Tehnologia Informației și a Comunicațiilor fiecare temă este o provocare, elevii
lucrează singuri sau în echipe pentru realizarea sarcinilor. De exemplu la animații în PowerPoint, după ce
și-au însușit noțiunile teoretice primesc ca sarcini de lucru:
 Simularea funcționării unei intersecții, dirijate printr-un sens giratoriu sau semaforizată-
astfel exerseaza efectele de animații, inserarea imaginilor, cât și regulile de circulație.
 Simularea Sistemul Solar-realizarea planetelor, stabilirea efectelor de animație precum și
informații despre Sistemul Solar-numărul planetelor, sateliți și steaua care-l guvernează-Soarele
Implicarea elevilor în diferite activități desfașurate în cadrul unității școlare: expoziții de desene
realizate pe calculator, expoziție de felicitări, dezbateri, sesiuni de referate, ecoșcoala, ateliere de creație-
utilizînd materiale din natură.
Imaginea unității școlare poate fi promovată oferind elevilor tot ceea ce aceștia au nevoie: educație
de calitate, comportament moral pozitiv, combaterea discriminarii, reducerea violentei, implicarea în
activitați extrașcolare. Rezultatele unei școlii sunt rodul unei munci constante a cadrelor didactice, care
prin dăruire și devotament contribuie asupra imaginii acesteia.
” Şcoala să nu fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate. Numai astfel vor putea să probeze
toţi, în propria lor practică, adevărul că: învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi înşine” - John Amos
Comenius
139
Câteva aspecte privind terapia tulburărilor de ritm și fluență a vorbirii la copiii

cu Sindrom Down
Profesor T.T.L.: SANDA SIMONA

CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ TG-JIU
Din experienta profesională acumulată în cabinetul logopedic, am observat că cele mai frecvente
situații care cauzează bâlbăiala la copiii cu sindrom Down sunt:
 întrebările puse brusc;

 fixarea cu insistență asupra bâlbâitului când acesta trebuie să vorbească;
 stări de oboseală fizică, psihică, convalescență;
 povestirea unor fapte neplăcute, stressante ;
 aprecieri asupra modului lui de vorbire și asupra comportamentului ;
 manifestări agresive din partea celorlalți copii din grup;
 pronunțarea unor cuvinte lungi, cu dificultăți fonetice, puțin cunoscute;
Se impune crearea unui scenariu terapeutic care să favorizeze exprimarea verbală fluentă și, în
acest sens, propun:
 construirea unui climat cald și plin de afectivitate ;

 comunicarea în bună dispoziție, de relaxare;
 evitarea conflictelor și stării de încordare nervoasă;
În ceea ce privește terapia directă cu subiectul, în prima fază se urmărește:
1. Înlăturarea pe cât posibil a cauzelor declanșatoare ;

2. Exerciții de reeducare a vorbirii prin exerciții variate:
 exerciții de gimnastică respiratorie pentru realizarea unei respirații toracice
echilibrate și a unei inspirații profunde, dirijate conștient de copil;
 exerciții de gimnastică respiratorie insoțite de vorbire (dupa ce s-a obținut un
anumit echilibru);
 exerciții de antrenare a dicernamantului auditiv, bazat pe exerciții de pronunțare
ritmică și de reliefare a elementelor prozaice, cu variația intonației, tempoului;
 exerciții ritmice, bazate pe coordonarea întregii motricități, inclusiv a celei verbale;
Subliniez rolul important al psihoterapiei în înlăturarea ideii obsedante de dificultate a vorbirii, a

fricii de a vorbi, a sentimentului de inferioritate, trezirea încrederii in eficiența psihoterapiei logopedice și
în posibilitatea înlăturării bâlbâielii.
Terapia bâlbâilelii se face acordând asistență de specialitate atât copilului cât și părinților acestuia.
Toți membrii familiei trebuie să stabiliească relații afective de apropiere, de sinceritate și încredere,
care să-i ofere copilului o securitate sufletească deosebită.
Relațiile afective trebuie să fie echilibrate și constante.
Constanța relațiilor afective este necesară deoarece bâlbâiala poate reapare după o anumită
perioadă de la corectare.
140
FISA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA
SANDOR MONICA VOICHITA

I. Date personale
1. Numele si prenumele: M.V.
2. Locul si data nasterii:
3. Domiciliul: sat Zalhanaua, comuna Manesti
4. Scoala si clasa in care invata: Scoala cu clasele I-IV Zalhanaua, comuna Manesti, clasa a IV-a
II. Date familiale
1.Ocupatia si locul de munca al parintilor
tatal – sudor, angajat la S.C.Umerva
mama – asistent medical, Cabinet Medical Individual, comuna Manesti
2.Structura si componenta familiei
a. Tipul familiei
normala
tatal ( mama ) decedat
parinti despartiti
parinti vitregi ( unul, amandoi )
b. Frati ( surori ) mai mici, mai mari.
Nr. Varsta Ocupatia

crt.
1.
2.
3.
4.
Alte situatii: are 8 frati; este penultimul dintre ei
Alte persoane ( rude ) apropiate in familie....................................................................
141
3.Atmosfera si climatul educativ
raporturi armonioase, de intelegere intre parinti si intre parinti si copii,
raporturi punctate de conflicte mici si trecatoare,
dezacorduri puternice in familie, conflicte frecvente,
familie destramata sau pe cale de destramare.
4.Conditii de viata si de munca ale elevului:
foarte precare,
la limita,
acceptabile,
bune,
foarte bune.
5. Influente din afara familiei ( vecini, prieteni, colegi ):
reduse,
ample,
frecvente,
intamplatoare.
Religia – penticostali. Nu a afectat dezvoltarea armonioasa a personalitatii copilului.
Copilul participa la orele de religie sustinute de preotul ortodox din sat.
III. Dezvoltarea fizica si starea sanatatii
1. Caracteristici ale dezvoltarii fizice

2. Imbolnaviri:
.....................................................................................................................................
a) anterioare intrarii in scoala

.....................................................................................................................................
b) pe parcursul scolaritatii
.....................................................................................................................................
3. Deficiente, handicapuri (senzoriale, motorii )

.....................................................................................................................................
IV. Particularitati ale debutului scolaritatii
1.Pregatirea copilului pentru a deveni scolar

a) dezvoltarea motivelor si a intereselor de cunoastere
Motivatia biologica a trecut in planul secund si au devenit mai active trebuintele de sociale si
spirituale.
142
Manifesta interese cognitive, este dornic sa stie si este mandru pentru ceea ce a achizitionat in planul
cunoasterii.Apare interesul in pentru scoala la sfarsitul prescolaritatii.La intrarea in scoala exista o
motivatie extrinseca dar de semnificatie personala: urmarea exemplului fratilor mai mari si placerea de a fi
considerat important, imbogatita cu motive intrinseci incepand cu amplificarea curiozitatii epistemice si
continuand cu formarea intereselor cognitive tot mai stabile si eficiente.
b) capacitatea de a efectua actiuni practice si mentale

La sfarsitul prescolaritatii progresele copilului in planul motricitatii sunt importante.Are formate
deprinderile de baza: deprinderi igienice, cele ce tin de comportamentul alimentar, de manipularea a
numeroase obiecte si instrumente, de desenare, de modelare.
Vointa este stabila si copilul reuseste din ce in ce mai bine sa isi atinga scopurile.
La intrarea in scoala gandirea copilului trece de la gandirea preoperatorie la gandirea
operatorie.Actiunile mentale se desprind de continuturile informationale particulare, se generalizeaza, se
transfera cu usurinta la noi continuturi si se automatizeaza transformandu-se in operatii.Are formate si
utilizeaza cu succes operatiile generale ale gandirii dar si pe cele speciale implicate in insusirea
cunostintelor scolae, cum sunt operatiile aritmetice.
c) capacitatea verbalizarii reprezentarilor

Reprezentarile sunt bogate si variate deoarece copilul a frecventat gradinita si mediul familial ii
furnizeaza multe surse de experienta. Sunt influentate de interventia cuvantului in timpul formarii lor si de
verbalizari expresive.
d) gradul de independenta al proceselor intelectuale

Gandirea copilului isi subordoneaza perceptia, nu mai este condusa de aceasta si dobandeste un
caracter rational: copilul cauta argumente pentru a-si sustine afirmatiile, vrea sa controleze felul in care a
rezolvat problemele.Unitatile cognitive cu care lucreaza sunt notiunile empirice dar este formata baza
pentru insusirea notiunilor stiintifice elementare.
Memoria se relationeaza mai bine cu gandirea decat in stadiul prescolaritatii si creste rolul memoriei
logice.Particularitatile individuale ale memoriei copilului sunt: usurinta memorarii, trainicia pastrarii si
reactualizarea prompta. Domina imaginatia reproductiva datorita cresterii rolului limbajului in activitatea
mentala si formeaza baza dezvoltarii gustului pentru lectura.
2. Simptomatologii ale conduitei:

pozitiva, adecvata inceperii scolaritatii,
negativa, neadecvata inceperii scolaritatii.
3.Insertia in fluxul solicitarilor scolare:

a) caracteristici favorabile de integrare a copilului in activitatea scolara
- Starea de pregatire cognitiva optima – randamentul in activitatea de invatare este proportional cu
volumul de efort si de exercitiu.
- Factorii interni suficient dezvoltati:
- nivelul dezvoltarii intelectuale, capacitati, motivatie, vointa ating pragurile normale ale dezvoltarii
la intrarea in scoala;
- imaginea de sine deosebit de buna care il sustine in toate situatiile, mai ales in conditii de insucces
trecator.
- Factorii sociali influenteaza in mod corect invatarea: familia, normele si atitudinile grupului social
si religios din care face parte copilul sunt normale si favorizeaza situatii de invatare.
b) caracteristici nefavorabile de integrare a copilului in activitatea scolara

Datorita faptului ca are multi frati, parintii pot lasa pe seama fratilor mai mari sarcini care ii
depasesc, acest lucru ducand la scaderea motivatiei intrinseci a copilului si, mai tarziu, la insuficienta in
ceea ce priveste studiul individual si suplimentar al copilului ( insuficient in ceea ce priveste capacitatea
personala cognitiva foarte bine dezvoltata si nu insuficient pentru nivelul clasei destul de scazut in care nu
exista decat un singur copil cu care poate concura).
143
V. Rezultate obtinute de elev
1.Rezultate la invatatura ( grafic global - pe clase )
Disciplina Clas Clasa a Clasa a Clasa a

aI II-a III-a IV-a
Limba si FB FB FB FB
literatura romana
Limba si FB FB
literatura franceza
Matematica FB FB FB FB
Cunoasterea FB
mediului/ Stiinte ale FB FB
naturii
Educatie civica FB FB
Istorie FB
Geografie FB
Religie FB FB FB FB
Educatie FB FB FB FB
muzicala
plastica
tehnologica
Literatura pentru FB FB FB
copii
Consiliere si FB
orientare
2.Cercuri frecventate de elev:

Nu a frecventat nici un cerc in afara scolii din cauza mai multor factori ce nu tin de copil: lipsa de
timp a parintilor, faptul ca locuiesc in mediul rural si ar fi fost necesara deplasarea in orasul Ploiesti ( care
nu se afla foarte departe de satul Zalhanaua si exista mijloace de transport), prejudecatile parintilor
(“ Daca e sa invete, invata oriunde”, “Fratii mai mari nu au avut participat la activitati
extracurriculare si au invatat bine.”).
3. Participarea la concursuri scolare si extrascolare

A participat la concursuri scolare unde a obtinut rezultate foarte bune:
in clasa a III-a:
- concursuri in cadrul scolii:” Cel mai bun povestitor”, “Cea mai buna reclama”. “Cel mai bun afis”,
“Cel mai bun recitator”, concursuri pe teme:”Mihai Eminescu”, “Petre Ispirescu”, “Ion Creanga”,
concursuri sportive, de educatie plastica, de educatie muzicala
- concursuri scolare: “Cangurul”, “Olimpicii Cunoasterii”, “Euro Junior”.
144
4. Activitatea independenta a elevului

citeste suplimentar din manual,
citeste si alte carti,
rezolva probleme in plus,
alte ocupatii ( plastice, muzicale, sportive, coregrafice)
Am preluat aceasta clasa in semestrul II, clasa a II- a.
Am observat ca prezinta curiozitate epistemica dar nu citeste lecturi din alte carti in afara de cele din
manual decat cu o motivatie puternic extrinseca ( citeste pentru ca i-a daruit doamna invatatoare acea carte
sau citeste pentru ca este obligatoriu si va fi notat pentru acest lucru ). Dupa ce citeste o lectura este foarte
incantat de ceea ce a citit si mandru ca reusit.
Prefera sa rezolve probleme si exercitii la matematica.
VI. Procesele cognitive si stilul de munca intelectuala
1. Caracteristici ale functiei senzorio-perceptive:

predomina modalitatea vizuala de receptie a informatiei,
predomina modalitatea auditiva de receptie a informatiei,
perceptie difuza, superficiala a materialului de invatat,
perceptie complexa ( spirit de observatie ).
Spiritul de observatie foarte dezvoltat, orientarea in spatiu, timp foarte buna la sfarsitul clasei a patra.
Spiritul de observatie il sustine sa rezolve exercitii matematice dificile si probleme de geometrie.
2. Nivelul de inteligenta:
Inteligenta foarte buna
Inteligenta buna
Inteligenta medie
Inteligenta scazuta
Inteligenta sub limita
3.Memoria:
Foarte buna
Buna
Medie
Slaba
Foarte slaba
4. Imaginatia:
saraca bogata
reproductiva reproductiv-creativa
pentru activitati tehnice pentru activitati artistice
Imaginatia creatoare se exprima in compuneri foarte bine realizate ( si-a insusit limba literara in
mare parte, normele de ortografie si de punctuatie foarte bine) in care adauga un pic din personalitatea sa
si trece de planurile compunerilor rigid elaborate si specifice scolarului mic.
145
5. Limbajul:
-vocabular -exprimare -vocabular -vocabular

bogat, usoara si corecta redus, foarte sarac,
-exprimare -exprimare -exprimare
frumoasa si corecta greoaie incorecta
In comparatie cu ceilalti elevi din clasa are o exprimare frumoasa si corecta.Este necesara mentiunea
ca, daca ar fi citit mai mult, ar fi fost capabil sa valorifice foarte bine cunostintele din carti in diverse si
multiple situatii.
6.Stilul de munca:
a) Cum lucreaza:
sistematic, ritmic, organizat,
inegal, cu fluctuatii in salturi,
neglijent, copiaza temele de la altii, asteapta sa i le faca parintii,
mari lacune in cunostinte, ramaneri in urma la invatatura si la alte activitati,
alte mentiuni..................................................................................................
Are un dezvoltat simt al responsabilitatii, isi face toate temele atata timp cat sunt obligatorii si
pretinde ( intr-un mod subtil, nu prin cuvinte, sa fie verificat subiectiv si sa i se argumenteze notarea in
orice situatie chiar daca ii sunt date dinainte criteriile de evaluare ).
b) Sarguinta:
Foarte De obicei Putin Nesar-

sarguincios sarguincios sarguincios guincios
c) Autonomie, creativitate:
inventiv, cu manifestari de creativitate,

manifesta uneori initiativa, independenta,
se conformeaza de regula modelului, procedeaza rutinier,
nesigur, dependent, fara initiativa,
alte caracteristici............................................................................................
146
VII. Conduita elevului la lectie si in clasa
1. Conduita la lectie:
atent, participa activ, cu interes,

atentia si interesul inegale, fluctuante,
de obicei pasiv, asteapta sa fie solicitat,
prezent numai fizic, cu frecvente distrageri.
2. Purtarea in general:
exemplara, ireprosabila,
corecta, cuviincioasa, buna,
cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave,
abateri comportamentale grave, devianta.
VIII.Conduita in grup, integrarea sociala a elevului
1. Participarea la viata de grup:
mai mult retras, rezervat, izolat, putin comunicativ,

participa la activitatea de grup numai daca este solicitat,
este in contact cu grupul, se integreaza, dar prefera sarcinile executive,
cauta activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabileste usor relatii ,
activ, sociabil, comunicativ, cu initiativa, bun organizator al grupului.
Este sociabil, dar nu este liderul informal al clasei deoarece nu accepta ca cei de varsta lui sa se
comporte altfel decat el insusi le impune.
2. Cum este vazut de colegi:
bun coleg, sensibil, te intelegi si te imprietenesti usor cu el,

bun coleg, saritor la nevoie, te poti bizui pe el,
preocupat mai mult de sine, individualist, egoist
3. Colegii il apreciaza pentru:
rezultatele la inavatatura,
performantele extrascolare,
pentru ca este prietenos, apropiat.
Este respectat de colegi pentru pentru ca le impune respect.Acest lucru nu il face sa fie singuratic si
retras ci il ajuta sa fie selectiv in alegerea prietenilor.Acest lucru il face prin comportamentul sau si nu a
ajuns la varsta la care sa constientizeze acest fapt.
IX. Trasaturi de personalitate
1. Temperamentul:
puternic exteriorizat, impulsiv, nestapanit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ, rezistent la solicitari, c
tendinte de dominare a altora,
exteriorizat, energic, vioi mobil, echilibrat, usor adaptabil, vorbaret, guraliv, nestatornic,
calm, controlat, retinut, lent, uneori nepasator, mai greu adaptabil, rezistent la solicitari repetitive,
hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios, tip combinat.
147
Trasaturile temperamentale indica faptul ca are o combinatie frumoasa intre trasaturile tipului coleric
si sangvinic.
Este energic dar nu isi risipeste neeconomicos energia.Este capabil de trairi afective intense dar va
trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale.Starile afective se pot citi cu usurinta pe fata lui
foarte expresiva.Are capacitate de lucru indelungata si isi mentine rezistenta si echilibrul psihic in situatii
dificile.Este capabil de initiative indraznete, se poate mobiliza la maximum in actiuni de durata dar si in
actiuni monotone care presupun munci migaloase atata timp cat sunt bine motivate.Are tendinte de
dominare in grup si-i poate antrena cu usurinta pe altii in actiuni comune.Stabileste usor contacte cu alte
persoane, vorbeste insotindu-si cuvintele de o mimica expresiva dar nu si de gestica.Vorbeste cu usurinta
despre el insusi si isi exprima parerile fara retineri.
2. Emotivitate:
foarte emotiv, excesiv de timid, emotiile ii perturba activitatea,

emotiv, dar fara reactii dezadaptive,
neemotiv, indraznet.
3. Dispozitie afectiva predominanta:
vesel, optimist,
mai mult trist, deprimat.
4. Insusiri aptitudinale:
lucreaza repede, rezolva usor si corect sarcinile de invatare,

rezolva corect, dar consuma mai mult timp si investeste mai multa energie
lucreaza greoi, cu erori, nu se incadreaza in timp.
5. Trasaturi de caracter in devenire:
a) atitudini fata de munca:

pozitive negative
b) atitudini fata de altii:
pozitive negative
c) atitudini fata de sine:

pozitive negative
Fata de munca proprie manifesta constiinciozitate, disciplina, fata de munca altora manifesta
indiferenta atata timp cat munca altora nu ii afecteaza propria persoana.Daca munca unei singure persoane
afecteaza intr-un anume mod rezultatul sau munca sa are grija ca acea persoana sa lucreze la capacitatile
maxime. Fata de ceilalti oameni manifesta sinceritate (caracteristica varstei) chiar daca, fiind sincer ii va fi
afectata in mod negativ propria persoana.Manifesta responsabilitate in orice situatie, stie sa extraga
invataturile din orice situatie creata sau auzita si sa aplice in mod eficient la propria persoana ceea ce a
invatat.Isi recunoaste greselile si invata din ele si daca este pedepsit in mod corect executa pedeapsa fara
sa comenteze.Nu ii ajuta pe ceilalti din proprie initiativa.Manifesta respect fata de persoanele superioare
ca varsta.Are un spirit al umorului deosebit de fin, uneori cu o umbra de ironie, care ii tradeaza inteligenta
deosebita. Fata de propria persoana manifesta atitudini ca: mare incredere in sine, mare stima de sine, are
sentimentul demnitatii personale, sentimentul superioritatii, spririt autocritic.Pot afirma ca manifesta
aroganta fara sa constientizeze acest lucru si fara sa-i dauneze.
Ca trasaturi voluntare de caracter manifesta: perseverenta, stapanire se sine, spriritul hotarat.
148
Prof.înv. primar, Sándor Réka Eszter

Școala Gimnazială ”Kós Károly”, Gheorgheni
”Tot ce putem dărui copiilor noștri sunt: rădăcini și aripi.” H.Carter
Ne întâlnim cu acest citat simplu, dar totuși elocvent la intrarea școlii noastre. Fiecare instituție
școlară are un mesaj profund, un aspect, care sugerează mesajul despre misiunea și viziunea ei.
Școala în societatea contemporană de azi are un rol foarte complex nu numai în educarea viitoarei
generații ci și este în centrul comunității, pe care o influențează constant. Într-un oraș mic, ca și
Gheorgheniul unde sunt mai multe școli generale fiecare dintre ei trebuie să aibă o imagine atractivă,
oferte variate ca să fie concludent părinților, atrăgător elevilor. ”Vânzarea” acestor oferte depinde de
managmentul instituției, de profesionismul cadrelor didactice, de colaborarea cu autorități din
administrația locală. Este convingător ca rezultatele pozitive obținute de elevi la diferite activități și chiar
concursuri să fie publicate în mass- media, prin care activitățile școlii devine vizibil și viu.
Au rol imprtant activitățile exrașcolare, excursiile organizate de profesori, relatiile pe bune practici,
care ajută la promovarea școlii. Ofertele opționale, educația copiilor cu dizabilități, aplicarea metodelor
alternative, diferite sporturi, proiecte școlare naționale și internaționale sunt căutate de părinți, care în
lumea lor modernizată apreciază deschiderea spre noutăți în educație.
Educația de calitatete este totuși rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice. Fiecare membru
din acest colectiv dorește o școală de vis prin reducerea violenței, promovarea unui comportament moral
pozitiv, combaterea discrimințrii și bullyngului în școli. Suntem norocoși că putem lucra în asemenea
echipă cu o misiune minunată.
149
Ed. Șandru Adriana Hermina

Ed. Ghenț Ioana Florina
Activitatea opțională ,, Hai la teatru!” este un mod de provovare a imaginii școlii si cuprinde ca și
domenii experiențiale Domeniul Limbă și Comunicare, Domeniul Om și Societae și Domeniul Estetic și
Creativ. Atât dramatizările, cât și vizionarea spectacolelor reprezintă o metodă eficientă de a stimula
încrederea și stima de sine a micuților, de a combate timiditatea și tracul și de a le pune creativitatea și
imaginația la lucru. Acestea sunt doar câteva dintre beneficiile pe care le poate avea teatrul în dezvoltarea
micuților precum și vizionarea spectacolelor are un efect deosebit in dezvoltarea copilului.
Scopul acestui opțional este acela de a dezvolta capacitățile de comunicare, de socializare, de
stimulare a creativității și a imaginației preșcolarilor. De asemenea se dezvoltă în rândul preșcolarilor
empatia. Dezvoltarea încrederii în forțele proprii, a aptitudinilor de comunicare și de luare a deciziilor, de
rezolvare a problemelor se dezvoltă prin activitățile desfășurate în cadrul acestei activități opționale.
Ținând cont de faptul că, cei mici sunt atrași de povești, de cântece pentru copii, am ales să desfășor
la grupa mijlocie acest tip de opțional. Preșcolarii se transformă treptat în actori, astfel, se urmărește
învingerea emoțiilor prin intermediul dramatizărilor. Prin intermediul dramatizărilor copiii își dezvoltă
limbajul, pentru exersarea vorbirii dialogate și expresive pentru exersarea memoriei și a imaginației.
Teatrul contribuie la depășirea emoțiilor și temerii de a vorbi in public (tracului), îi dezvoltă
copilului capacitatea de a se autocontrola, contribuie la dezvoltarea limbajului și îmbogățirea culturii
generale, îmbunătățește limbajul corporal, ajută la dezvoltarea încrederii și a stimei de sine.
In cele ce urmează prezentăm planificarea anuală a temelor!
Nr.crt. Data Tema activității și mijlocul de realizare

1. SEMESTRUL I
12 Căsuța din oală- audiție cu siluete
sept.2020
2. 19 Căsuța din oală- dramatizare cu siluete
sept.2019
3. 26 sept. Căsuța din oală- dramatizare
2019
4. 03 oct. Căsuța din oală- interpretarea rolurilor
2019
5. 10 oct Ridichea uriașă- audiție piesă de teatru cu siluete
2019
6. 17 oct Ridichea uriașă- interpretarea rolurilor, mânuirea siluetelor
2019
7. 24 oct Ridichea uriașă - dramatizare
2019
8. 07 noi Ridichea uriașă- interpretarea rolurilor
2019
9. 08 noi Scufița Roșie - audiție cu siluete
2019
10. 14 noi Scufița Roșie- interpretarea rolurilor
2019
11. 21 noi Scufița Roșie – dramatizare
2019
12. 28 noi 100 de ani România – audiție cu marioneta Țăranul roman!
2019
13. 05 dec De-a actorii – recitare de poezii despre Crăciun
2019
150
14. 12 dec Hai la teatru- prezentarea unui spectacol pe scena Teatru

2019 de marionete Arad
15. 19 dec Primiți colindătorii- dramatizare Veste bună vă aducem!
2019
16. 16 ian Albă ca zăpada și cei șapte pitici- audiție cu siluete
2020
17. 23 ian Alba ca zăpada și cei șapte pitici- interpretarea rolurilor
2020
18. 30 ian Alba ca zăpada și cei șapte pitici- dramatizare cu siluete
2020
19. 13 feb Ursul păcălit de vulpe- audiție cu siluete

2020
20. 20 feb Ursul păcălit de vulpe- dramatizare cu siluete
2020
21. 27 feb Ursul păcălit de vulpe- dramatizare
2020
22. 06 mar Ursul păcălit de vulpe -interpretarea rolurilor
2020
23. 13 mar Fata babei și fata moșneagului- audiție cu siluete
2020
24. 20 mar Fata babei și fata moșneagului- dramatizare cu siluete
2020
25. 27 mar Fata babei și fata moșneagului- dramatizare
2020
26. 03 apr Fata babei și fata moșneagului- interpretarea rolurilor
2020
27. 10 apr Punguța cu doi bani- audiție cu siluete
2020
28. 17 apr Punguța cu doi bani- dramatizare cu siluete
2020
29. 08. mai Punguța cu doi bani- dramatizare
2020
30. 15 mai Punguța cu doi bani- interpretarea rolurilor
2020
31 29 mai 1 Iunie – cel mai bun recitator
2020
32. 05 iunie Se ridică cortina !– recitare de poezii
2020
31. 12 iunie Sunt actor!- interpretare personajul preferat cu siluete din
2020 povești.
BIBLIOGRAFIE
1.Curriculum pentru invatamant prescolar,2008
2.Comanici Ana Letitia,Teatru pentru copii,volumul I si volumul II,Editura Aramis Print 2008
3.Teatru de papusi cu siluete,Editura Diana,2014
151
Prof. înv. presc. SANDRU DENISA

Scoala Gimnaziala Silindia
de promovare infinit, prin care o școala își poate construi o imagine. Colaborarea eficientă cu toţi
reprezentanţii minorităţilor etnice prin promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului
şcolar prin Comisia de Combatere a Discriminarii în Mediul Școlar. Integrarea elevilor în școala prin
promovarea interculturalitații și susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, dar și
susţinerea elevilor în abilităţi. Promovarea imaginii instituției se realizeaza prin elaborarea unor proiecte
la nivel local care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplarelor de bună practică în
managementul institutional. Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare.
Copilul traiește într-o lume dominată de mass media, influențele nefaste ale televizorului și calculatorului
acționând asupra sănătății psihice și morale. Acestea contribuie la transformarea elevilor în persoane
incapabile de a se controla comportamental și emotional. Activitățile de acest gen, cu o deosebită
influentă formativă, au la bază toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creatie, concursuri și
parteneriate cu alte instituții. Activitățile extracurriculare dau o alternativa sănătoasa, practica și creativă
de a ocupa timpul liber al elevilor, instituția de învătământ ce promovează astfel de activități beneficiind
de imaginea pozitiva binemeritată, atât la nivel local, cât și județean sau național. Activitatea
extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i
acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii,
cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a
elevilor. Promovarea imaginii pozitive a instituției școlare se realizează prin publicarea tuturor reușitelor,
activităție și implicit școala în cadrul căreia acestea se desfășoară. Prin combaretea violenței din unitatea
152
O PRIVIRE NOSTALGICĂ ÎN TIMP - ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 119
Profesor Adriana Sandu

Şcoala Gimnazială Nr. 119, sector 4, Bucureşti
Anii au trecut prin preajma noastră cu o repeziciune covârșitoare, lăsând în urma lor un șir în care
memoriile încep să se piardă în abisul iminent al uitării. Ne amintim cu drag prima oară când am pășit pe
poarta școlii, când am zărit mulțimea de copii ce se jucau veseli laolaltă. Tuturor ne este dor de toate
clipele acelea în care nu știam prea multe, însă simțeam că ne este îndeajuns, că totul este posibil.
Ea este cea care deschide orizontul copilului spre universul cunoaşterii și îi luminează calea. Şcoala
formează personalitatea tânărului și îl ajută să aleagă domeniile viitorului său. Porţile sale sunt deschise
pentru toţi copiii dornici de a beneficia de educaţie și de a învăţa lucruri noi. Aceasta poate transforma,
de-a lungul timpului, un copil într-un tânăr responsabil, conştiincios şi obişnuit î n societate, căci
începerea şcolii este o treaptă înaltă în viaţa sa.
Aptitudinile unui tânăr sunt puse în evidenţă prin concursuri, proiecte şi olimpiade la diferite
materii. Şcoala formează primii paşi ai tânărului în societate şi, de asemenea, cei mai frumoşi ani ai vieţii,
oferă elevului cadrul pentru dezvoltare şi socializare. Are parte de experienţe deosebite şi, totodată, de
educaţie. Sunt organizate concursuri şi olimpiade la diferite materii cum ar fi limba română, matematica,
biologia, religia sau engleza pentru a obişnui elevii cu asemenea experienţe. Au loc multe evenimente
interactive şi activităţi educative la care copiii participă cu plăcere, dornici să înveţe ceva prin intermediul
acestora. Astfel, fiecare zi petrecută la școală a deschis undeva în interior o nestăvilită sete de cunoaștere,
unde fiecare parte dintre noi avea o dorință proprie, ce o conducea spre mai mult, mereu mai mult. Şcoala
Gimnazială Nr. 119 este locul potrivit care transformă omul din copil în persoană responsabilă şi deschide
un drum favorabil către următoarele trepte ale educaţiei. Însă povestea nu se va sfârși niciodată, dacă este
cineva care să o continue.
Atât actualii cât şi foştii elevi îşi exprimă admiraţia faţă de Școala Gimnazială Nr. 119. Relația
foştilor elevi cu școala noastră poate fi asemănată, cel mai bine, cu relația pe care o au cu un prieten
vechi. Cu un prieten care le știe aproape toate secretele, toate vulnerabilitățile, toate preferințele, punctele
forte și punctele slabe. Cu un prieten cu care s-au mai și certat atunci când au avut idei și concepții
diferite, dar, la fel de repede, s-au împăcat. Cu un prieten adevărat în care au încredere, și el, la rândul lui,
are încredere în ei, în dezvoltarea lor ulterioară. Cu un prieten pe care încearcă din toate puterile să nu-l
dezamăgească. Un prieten care i-a sprijinit la nevoie, i-a încurajat în momentele mai dificile și i-a lăudat
atunci când au meritat acest lucru.
Școala există doar acolo unde sunt profesori devotați și elevi ce își dau toată silința, convinși de
drumul pe care-l vor urma în viață. Însă când factorii aceștia sunt omniprezenți, ea se transformă
inexplicabil într-un ,,topos sacru”, dobândește viață și suflet, ajunge să trăiască prin zecile de generații ce
o parcurg precum o carte deschisă, mereu nouă și revoluționară. Școala a fost și va rămâne pentru
totdeauna leagănul societății, punctul în care noțiunile abstracte ajung să se transforme într-o realitate
absolută, incontestabilă. Deși există încă din cele mai vechi timpuri, aceasta constituie singura modalitate
prin care omenirea poate să evolueze, să privească încrezătoare spre viitor, așa cum și eu mi-am construit
și îmi construiesc idealurile printr-un unic număr:119, definind locul spre care gândurile celor ce o cunosc
se îndreaptă cu multă recunoștință și duioșie.
153
Prof. înv. primar Sandu Cornelia

Școala Gimnazială Nr. 1 Rîmnicelu
– Structura Colibași, jud. Buzău
Școala este astăzi în situația de a răspunde provocărilor moderne. Rezultantă a unui complex de
factori educativi și subiectivi, calitatea vieții școlare nu influențează direct, vizibil, randamentul învățării,
ci, indirect, prin sistemul afectiv, al emoțiilor și sentimentelor.
Se poate astfel promova o atitudine de angajare deschisă, fără reticențe, exprimată prin bucuria
participării și interacțiunii în avansarea unor comportamente dezirabile, capabile să procure, în același
timp, fiecărui individ, satisfacția împlinirii pe plan școlar și social, sau nu, dimpotrivă.
Educația de calitate implică o multitudine de indivizi și fapte: profesori, părinți, elevi, comunitate,
fiecare contribuind la crearea imaginii școlii prin acces la ofertele educaționale, combaterea discriminării,
promovarea unui comportament moral-civic pozitiv, participări la activități extrașcolare.
Promovarea imaginii unității noastre reprezintă o prioritate în scopul unei bune colaborări între cei
trei parteneri educaționali: profesori, elevi, părinți. Crearea unei imagini pozitive a instituției în cadrul
comunității se realizează cu ajutorul fiecărui cadru didactic, prin elaborarea unor proiecte și activități care
să vizeze multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor de bună practică.
Promovarea imaginii pozitive se realizează prin publicarea tuturor reușitelor, internetul devenind cel
mai uzual mod de a face accesibile rezultatele și produsele activității, pentru a ține la curent părinții cu tot
ce se întâmplă în școală.
Dincolo de încărcarea pe site-ul școlii a informațiilor cu privire la oferta educațională, a
programelor și proiectelor educaționale, a bazei materiale, a resurselor umane și a rezultatelor școlare, un
loc aparte îl ocupă activitățile extrașcolare, nonformale de tipul excursiilor tematice, activități de
voluntariat, participarea la concursuri.
Vă prezentăm câteva momente din activitățile școlare și extrașcolare în care am fost implicați.
154
155
Promovarea imaginii Gradinitei Voinicel
Prof. pentru inv. Prescolar Sandu Elena-Luminita

Gradinita Voinicel nr.2, Chitila, Ilfov
Grădinița este o instituție de educație, “O

lume de miracole si de uimire, a creatiei scaldate
in lumina, iesind din intuneric, nespus de noua,
proaspata si uluitoare. Copilaria se termina
atunci cand lucrurile inceteaza sa te mai mire!”
Eugen Ionescu
La gradinita „Voinicel” copilul tau va gasi o

a doua familie care il va primi in sanul ei
oferindu-i dragoste, liniste, mancare ca la mama
acasa. Bineinteles cel mai important obiectiv
pentru gradinita noastra il constituie acela de a
oferi educatie copiilor. Procesul instructiv-
educativ se realizeaza in mare parte prin joc, deoarece numai in acest mod se imbina insusirea noilor
cunostinte cu activitatea preferata de copii. La gradinita „Voinicel” copilul se va forma si va ajunge astfel
o personalitate complexa care sa raspunda cerintelor permanente ale unei societati in continua schimbare.
Ca la un adevarat „voinic” va fi pregatirea copilului in gradinita noastra. De ce spunem asta? Pentru

ca aici copilul va parcurge toate etapele necesare formarii si dezvoltarii sale ca individ, va detine la
sfarsitul ciclului prescolar baza educativa care il va ajuta sa treaca la urmatorul nivel, invatamantul
primar. Misiunea Grădiniţei „Voinicel”- este de a crea un mediu cald şi stimulativ în care fiecare copil să
fie încurajat să-şi dezvolte talentele şi aptitudinile sale şi să fie pregătit din punct de vedere intelectual,
social, fizic şi emoţional să se integreze în realitatea complexă a lumii înconjurătoare.
Grădiniţa urmăreşte ca fiecare copil să atingă sau să depăşească standardele educaţionale sociale şi
emoţionale, să aibă capacitatea de a comunica , să manifeste interes pentru studiu şi cunoaştere, stima de
sine şi respect pentru aproapele său. Pentru această misiune, alegem mereu oameni care să le fie modele,
să le ofere experienţe orientate spre valorile grădiniţei: responsabilitate, corectitudine şi respect.
Educaţia pe care o oferim copiilor se bazează pe o abordare care dezvoltă competenţe cheie pentru
învăţarea de lungă durată, într-o tendinţă modernă şi durabilă, pregătindu-i pe copii pentru viitoare.
La noi promovarea imaginii gradinitei in comunitate se face si prin participarea copiilor si

rezultatele acestora la concursuri, competitii, activitati extracurriculare si extrascolare
ocale/judetene/nationale/Internationale. Prin toată activitatea desfășurată în grădinița noastră se asigură un
act educational de calitate care să contribuie la formarea unei personalităti a copilului independente și
creative, la formarea unor copii sănătoși, activi, eficienți, cooperanți care să se adapteze ușor la regimul
școlar și la orice situație în viață.
În grădiniţa VOINICEL copiii învaţă să înveţe şi reuşesc să găsească soluţii singuri.

Valorile cheie : responsabilitate, corectitudine, eficienţă, flexibilitate, inovaţie, cooperare, respect,
răspundere publică.
156
Prof. inv. prescolar Sandu Larisa

G.P.P OSTROVENI 1, RM.VALCEA
Consider ca fiind foarte importantǎ existența unor strategii de marketing în promovarea imaginii
școlii, nu numai pentru a atrage elevi către școala ta, chiar pentru ai păstra sau ați face cunoscută
activitatea.
Interacțiunea organizatiilor cu publicurile lor ofera cadrul desfasurarii unor eforturi specifice, de
tipul campaniilor de relatii publice privind promovarea imaginii scolii. Stu- diul campaniilor reprezinta
cercetarea continua a factorilor care confera unei organizatii viabilitate si credibilitate in mediul socio -
economic si politic global. In acest referat voi analiza planificarea, implementarea si evaluarea
campaniilor de relatii publice privind promovarea imaginii scolii.
In ciuda formelor diferite de manifestare, pe care le voi prezenta, o campanie de comunicare
prezinta urmatoarele caracteristici :
● este o sursa colectiva, organizata, orientata spre un scop;
● poate urmari mai multe obiective ( influentarea atitudinilor, a opiniilor sau comportamentelor);
● are un caracter public, in sensul ca se desfasoara prin mass-media;
● foloseste mai multe canale de comunicare;
● se adreseaza unor categorii de public bine delimitate ;
● reprezinta o forma de activitate institutionala.
Cazuri tipice de campanii, in afara publicitatii comerciale, sunt reprezentate de campaniile
electorale ale partidelor sau ale personalitatilor politice, campaniile din domeniul sanatatii, de colectare de
fonduri in scopuri caritabile, campanii pentru ajutorarea popula- tiei afectate de dezastre naturale,etc.
Campaniile sunt eforturi coordonate, ample si orientate spre atingerea unui anumit
obiectiv sau a unui set de obiective corelate, care vor permite organizatiei sa atinga , in viitor un
scop pe termen lung. Sunt construite si elaborate pentru a aborda o tema, pentru a rezolva o problema sau
pentru a corecta sau imbunatatii o situatie. Ele ating aceste scopuri schimband o lege sau o opinie,
intarind un comportament, o lege sau o opinie dezirabile, dar contestate de ceilalti.
Exista diferite campanii de relatii publice. Cele descries de Patrick Jackson sunt :
O campanie de success trebuie sa aiba o latura educativa . Intotdeauna aceasta trebuie sa lumineze
publicurile ei, oferindu-le o perspectiva diferita despre ceva ce stiau deja sau credeau ca stiu.
Un al doilea element este asigurarea unor suporturi sau stimulente materiale, care pot continua la
eficacitatea campaniei. Astfel, daca se doreste ca femeile din tarile din lumea a treia sa-si vaccineze
copii, campanile pot atinge rezultatul dorit daca doctorii si serul sunt deja disponibile in sat.
Un al treilea element este constrangerea. In unele situatii trebuie sa existe ceva mai mult decat
stimulente materiale. Multe campanii pentru purtarea centurii de siguranta in automobile au trecut de la
faza de educare si de oferire de suporturi materiale, la institu irea de legi pentru acordarea de amenzi
pentru nesupunere.
Al patrulea element este sustinerea , care se refera la reluarea mesajului.Este nevoie de reluarea
mesajului, nu numai pentru ca oamenii uita, dar pentru ca apar si membrii noi in publicul –
tinta.Sustinerea ajuta la intensificarea puterii mesajului,pentru ca extinde aria de acoperire a mesajului,
care este supus si de oameni din afara unitatii scolare.
Evaluarea este al cincilea element semnificativ al unei campanii de publicitate. Se identifica ce fel
de schimbare de comportament dezirabila s-a produs, cand s-a produs si pentru ce publicuri.
Tinand cont de scopul si de obiectivele organizatiei,trebuie stabilite obiectivele programului de
relatii publice privind promovarea imaginii scolii. O definire clara a obiectivelor face posibila evaluarea
succesului campaniei, pentru ca poti masura cat de mult te-ai apropiat de indeplinirea lor sau cu cat ti-ai
deposit asteptarile.
Asteptarile de timp sau orarele pentru atungerea rezultatelor nu trebuie stabilite decat cu
aproximatie,dar temenele – limita trebuie sa fie realiste, in functie de obiectivele alese.
Daca stii exact cat de mare este bugetul, poti sa identifici mult mai eficient ce solutii creative vei
folosi, ce tip de media poti sa folosesti si cat de des.
157
Prof. Sandu Mihaela

În societatea contemporană, unitatea de învățământ este pregătită să facă față unor cerințe tot mai
complexe și își revendică un important loc în viața copiilor educabililor, dar și, în centrul comunității pe
care o influențează constant. Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învătământ un mediu în
permanentă schimbare. Internetul, privit cu reticență inițial, a devenit acum un mediu de promovare la
îndemâna oricui, prin care o școala își poate contura o imagine favorabilă în sânul comunității. Analizând
ceea ce se cere de la unitatea de învățământ, putem stabilii și cum anume o putem promova. Beneficiarii
atât directi, cât și indirecți(elevii, părintii) sunt cei ce intră în contact cu unitatea școlară, comunitatea
fiind astfel influențată de școala.
Promovarea imaginii instituţiei se realizează prin:
-personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional;

-diversificarea şi flexibilizarea ofertei în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor
procesului educațional;
-o educație individualizată, adaptată la particularitățile elevului, folosirea mijloacelor tehnologice în
strategii de predare interactive;
-colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor etnice prin promovarea unor proiecte ce au
drept scop reducerea abandonului şcolar;
-promovarea interculturalitații și susţinerea elevilor cu dezavantaj social;
-elaborarea unor proiecte la nivel local care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a
exemplarelor de bună practică în managementul instituțional.
PERSONALIZA DIVERSIFICA
RE RE
PROMOVARE FLEXIBILITA
TE
CALITATE ACTIVITATI
EXTRASCOL
ARE
Activitățile extrașcolare contribuie la promovarea imaginii instituției școlare. Copilul trăiește într-o
lume dominată de mass media, influențele nefaste ale televizorului și calculatorului observându-se asupra
sănătății psihice și morale și contribuind la transformarea elevilor în persoane incapabile de a se controla
comportamental și emoțional. Activitățile de acest gen se bazează pe acțiuni turistice, ateliere de creație,
concursuri și parteneriate cu alte instituții oferind o alternativă practică și creativă de petrecere a timpului
liber al elevilor, iar instituția de învătământ ce promovează astfel de activități beneficiind de o imagine
pozitivă atât la nivel local, cât și județean sau național. Activitatea extracurriculară e o componentă
educaţională eficientă de promovare a scolii.
Promovarea imaginii pozitive a instituției școlare se realizează prin expunerea în discursuri și chiar
publicarea tuturor reușitelor. Cu ajutorul unui site, a unui email sau a unei platforme, putem informa
părinții cu tot ce se întâmplă în instituție și promova activitățile desfășurate.
158
Prin combaterea violenței din unitatea școlară, reducerea incidentelor și promovarea toleranței se
poate aduce o imagine pozitivă instituției de învățământ.
În concluzie, imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce au aceștia nevoie:
educație de calitate, accesul la ofertele educaționale, individualizarea învățării, combaterea discriminarii,
Educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice, fiecare contribuind individual
asupra imaginii, de ansamblu, a instituției școlare.
159

Prof. Săndulache Georgiana-Ramona
Școala Gimnazială ”Nicolae Titulescu” Călărași
''Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătută, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale în

inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa.''
Ioan Slavici
În prezent, unitatea de învățământ trebuie să fie pregătită să facă față unor cerințe tot mai complexe
din partea societății contemporane și să își găsească locul său în centrul comunității. Cerințele
beneficiarilor fac din unitatea de învățământ un mediu în continuă schimbare. Privit cu reticență inițial,
Internetul, a devenit acum un mediu de promovare nelimitat, prin care o școala își poate prezenta cele mai
atractive activități, oferta educațională și tot ceea ce poate contribui la construirea unei imagini care să o
facă eligibilă pentru părinții mileniului III.

Crearea acestei imagini se realizează prin fiecare învățător/profesor din instituție, schimbarea venind
asupra școlii.
Promovarea imaginii instituției se realizeaza și prin elaborarea unor proiecte la nivel local care să
vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de bună practică în managementul instituțional:
proiecte educaționale în colaborare cu alte școli, proiecte umanitare pentru bătrânii de la căminele din
împrejurimi, pentru copiii de la centrele de primire în regim de urgență, sau colaborând cu reprezentații
de la Crucea Roșie.
cu o deosebită influență formativă, au la bază toate formele de acțiuni turistice (drumeții, excursii de
câteva zile în zone istorice, excursii cu caracter sportiv sau, pur și simplu, turistic), ateliere de creație
oferite de anumite instituții precum biblioteca sau muzeul, concursuri și parteneriate cu alte instituții.
Activitățile extracurriculare dau o alternativa sănătoasă, practică și creativă de a ocupa timpul liber al
elevilor, instituția de învățământ ce promovează astfel de activități beneficiind de imaginea pozitiva
primul rând, o atitudine deschisă și inovativă.
Un rol important îl au și târgurile educaționale organizate de instituțiile școlare precum ”Ziua

Porților Deschise”. Organizarea judicioasă a acestora poate să se soldeze cu succes în ceea ce privește
înscrierea mai multor elevi la o formă sau alta de educație. Târgul educațional trebuie să ofere celor
interesați mai multe informații privind un domeniu sau altul, prin panouri, fotografii, grafice, pliante,
160
ghiduri etc. Este un cadru propice pentru difuzarea directă a produsului educațional, un spațiu pentru
comunicare între instituție și viitorii elevi.
Pe lângă organizarea unui eveniment special, promovarea se mai poate face și cu prilejul unor
sărbători, a unor manifestări cultural-artistice, aniversări etc. În acest caz se tipăresc programe, pliante,
ghiduri, în care se poate prezenta oferta educațională.
ajutorul unui site, a unui email sau a unei platforme, prin aplicații precum Whatsapp, Facebook, nu doar
că putem ține la curent părinții cu tot ce se întâmplă în școala, dar putem promova activitățile și implicit
școala în cadrul căreia acestea se desfășoară.
Școala de astăzi este un spațiu al confruntărilor și al conflictelor. O asemenea realitate obiectivă

impune un mod de abordare total diferită de metodele și practicile utilizate până acum de cadrele
didactice. Prin combaterea violenței din unitatea școlară, reducerea incidentelor din cadrul acesteia,
integrează cu ușurință, se creează, treptat, o imagine pozitivă a școlii.
asupra imaginii de ansamblu a instituției școlare. Atenție însă, căci imaginea pozitivă se creează greu și se
poate pierde rapid.
161
Metode interactive utilizate în cadrul orelor de limba şi literatura română
Prof. înv. primar Săndulescu Carmen

Școala Gimnazială Nr. 3
Moreni, Jud. Dâmbovița
Predarea limbii şi literaturii române în învăţământul preuniversitar este o provocare pentru orice
cadru didactic, deoarece rolul profesorului de învăţământ primar este hotărâtor în formarea personalităţii
elevilor. Didactica limbii şi literaturii române oferă o multitudine de metode, mijloace, procedee şi
strategii educative care, aplicate cu succes, pot aduce satisfacţii şi rezultate participanţilor la actul
educativ. În vederea atingerii unui scop în cadrul activităţilor de predare-învăţare profesorul are menirea
de a alege calea cea mai eficientă pentru informarea şi formarea educaţilor. Metodele de eficientizare a
lecţiilor, sub îndrumarea cadrului didactic sau în mod independent, înlesnesc însuşirea cunoştinţelor
elevilor, formarea de priceperi, deprinderi, aptitudini şi atitudini. Prin intermediul acestor metode,
profesorul stăpâneşte acţiunea instructivă, stimulează interesul de a cunoaşte, dezvoltă procesele psihice
şi motorii concomitent cu modelarea atitudinilor, opiniilor, convingerilor, sentimentelor, calităţilor
morale. În cadrul orelor de limba și literatura română se pot folosi atât metode tradiţionale, cât şi metode
active, moderne, care să se adapteze la situaţia clasei şi la dezvoltarea psihică a elevilor.
Dintre metodele moderne folosite în cadrul orelor de limba și literatura română în ciclul primar se
pot aminti:
Cvintetul
Un cvintet este o poezie ”care solicită capacitatea elevului de a rezuma și sintetiza informații, idei,
sentimente și convingeri în exprimări concise, care exprimă reflecții personale asupra subiectului”. Ea
necesită sintetizarea informaţiei şi materialelor în exprimări concise care descriu sau exprimă reflecţii
asupra subiectului, o reflecţie adâncă bazată pe înţelegerea nuanţată a sensurilor. (Dulamă,Maria – Eliza,
2002)
El are următoarea structură algoritmică :
• primul vers este format dintr-un substantiv ( titlul);
• al doilea vers este format din două adjective care să arate însuşirile cuvântului tematic;
• al treilea vers este format din trei verbe terminate în –ind sau –ând care să exprime acţiuni ale
cuvântului tematic;
• al patrulea vers este format din patru cuvinte ce alcătuiesc o propoziţie prin care se afirmă ceva
esenţial despre cuvântul tematic;
• al cincilea vers este format dintr-un singur cuvânt care exprimă sinteza, ideea.
Cvintetul este unul dintre cele mai rapide şi mai eficiente mijloace de sinteză şi rezumare a
informaţiilor şi noţiunilor, permițând evaluarea propriei activități, un mijloc de evaluare a înţelegerii
elevilor și de exprimare a creativităţii.
Exemplu :
Domnu’ Trandafir
blând , înţelept
povestind, însămânţând, dăruind
Era un om deosebit
Dascăl
Crearea unui cvintet este binevenită în etapa de reflecție din lecție sau în consolidarea cunoștințelor .
Cubul
Metoda „Cubul” reprezintă o strategie de predare-învăţare care presupune explorarea unui subiect
din mai multe perspective, în scopul lărgirii viziunii elevilor şi a aprofundării acesteia.
Pentru aplicarea acestei metode se parcurg următoarele etape:
a. realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază,
aplică, argumentează;
162
b. anunţarea temei;
c. împărţirea copiilor în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând o temă de pe feţele cubului.
În cele şase faţete ale cubului elevii trebuie să răspundă la următoarele instrucţiuni:
Descrie – Cum arată?
Compară – Cu ce seamănă şi prin ce se diferenţiază?
Asociază – La ce te face să te gândeşti?
Analizează – Din ce e făcut?
Aplică – Cum poate fi folosit?
Argumentează pro sau contra – E bun sau rău? De ce?
Clasa poate fi împărțită în grupuri de 5-6 elevi, fiecăruia stabilindu-i-se un rol. Elevii vor formula
individual un răspuns, pe care apoi îl va comunica grupului. Se va alege cel mai semnificativ răspuns,
care va fi notat pe tablă pentru a putea analiza cu întreaga clasă asemănările și deosebirile, precum și
calitatea răspunsurilor ( Flueraș, V. 2003, pag.114). Se poate folosi strategia sub forma unui concurs între
grupuri.
Exemplu :
Descrie substantivele folosind adjectivele potrivite:
vânt................ zăpadă..........
brad.............. copil.........
pădure................ ceață............
Compară cuvintele subliniate şi scrie ce observi:
Am jucat fotbal și am dat un gol. Așez cărțile pe un raft gol.
Mănânc o înghețată. Din congelator scot apă înghețată.
Asociază cuvintele de pe prima coloană cu cele potrivite de pe a doua coloană:
zăpadă reci
nori gălăgioși
ape strălucitoare
copii gri
Analizează adjectivele din textul următor, precizând genul și numărul :
Stă pe coama munţilor,
Munţilor cărunţilor,
Voinicul e cel mai ţepos,
Înalt, verde şi foarte frumos.
Aplică: Schimbați forma adjectivelor din paranteză pentru a respecta acordul în număr cu
substantivele pe care le însoțesc.
a) Prin zare zboară fluturi(alb)………….
b) Plopi (înalt)……………..străjuiesc străzile (pustie)………………..
c) Frunza(îngălbenite)……….s-a desprins de pe crenguţa(uscate)………
Argumentează că adjectivul înfrumuseţează şi îmbogăţeşte exprimarea. Subliniază adjectivele, apoi
transcrie şi citeşte textul fără acestea.
„Cu lung pumnal de fulgere albastre ________________________
Îşi taie drumul ploaia fumurie ________________________
Pe-ntinsul veşted al grădinii noastre”. ________________________
Aceste metode interactive răspund diversităţii şi unicităţii copiilor, asigură participarea
tuturor la îndeplinirea sarcinilor, fiecare după forţele şi posibilităţile sale, fiecare având un loc, un rol și o
valoare. Prin aplicarea sistematică a metodelor şi tehnicilor interactive în cadrul lecţiilor de limba şi
literatura română s-au sesizat ameliorări în dezvoltarea exprimării orale şi scrise a elevilor, în activizarea
şi nuanţarea vocabularului, s-a îmbunătăţit relaţia învăţător-elev într-una modernă şi democratică, elevii
bucurându-se de libertate, de o comunicare bazată pe cooperare, colaborare şi ajutor reciproc.
Biblografie:
Maria Eliza Dulamă, Modele, strategii şi tehnici didactice activizante, Ed. Clusium , 2002, Cluj
Napoca
Vasile Flueraş, Paideia şi gândire critică , Casa Cărţii de Ştiinţă , 2003, Cluj-Napoca
163
PROMOVAREA IMAGINII SCOLII
Profesor limba engleza: Sandulescu Silvia

Scoala Generala Nr. 2 Darmanesti
Scoala romaneasca ca si societatea contemporana, trebuie sa faca fata unor cerinte din ce in ce mai
complexe, si sa gaseasca solutii pentru probleme din ce in ce mai dificile si mai greu de rezolvat.
Scoala este influentata direct de comunitate, o comunitate cu problem mari, dificultati si necesitati
infinite. La randul lor , beneficiarii directi, elevii cat si cei indirecti, parintii sunt cei care intra zilnic (in
perioadele scolare) in contact cu mediul scolar, comunitatea fiind astfel direct influentata de scoala.
De aceea cadrele didactice sunt constiente ca deschiderea spre nou este singura solutie in favoarea
dezvoltarii continue a scolii si a unei bune cooperari cu parintii si comunitatea. Analizand cerintele
unitatii de invatamant, putem stabili cum o putem promova.
Promovarea imaginii se face prin rezulatele educationale pozitive ale elevilor si prin colaborarea
plina de succes a fiecarui cadru didactic in parte . Foarte importanta este armonizarea ofertei educationale
si formare permanenta cu cerintele si nevoile specific care apar in unitatea scolara si in comunitatea
locala. Scoala Nr .2 Darmanesti are un lung istoric de proiecte educationale care au fost duse la bun
sfarsit in mod exceptional si exemplar, deoarece au fost initiate si duse la bun sfarsit de cadre didactice
dedicate, cu experienta si mai ales cu un spirit puternic al lucrului in echipa.
De fapt succesul s-a datorat in mod constant colaborarii, comunicarii si abnegatiei de care s-a dat
dovada de fiecare data. Promovarea imaginii scolii s-a realizat si se realizeaza in continuare prin lupta
fara odihna impotriva abandonului scolar , impotriva discriminarii, lupta pentru integrarea cu succes a
elevilor cu dezavantaj social sau comportament deviant si totodata sustinerea copiilor cu abilitati speciale.
Combaterea sustinuta a violentei in unitatea scolara ofera elevilor un mediu sigur in care ei se pot
integra fara dificultate iar parintii simt si stiu ca isi lasa copiii in siguranta.
Fiecare copil e unic, isi are nevoile lui si e tratat ca atare . Evolutia fiecarui copil e urmarita cu
intelegere , atentie si implicare . In fiecare diriginte sau profesor , elevul va gasi un consilier, psiholog si
chiar parinte care nu va precupeti niciun efort in a-l ajuta si a-l consilia. Contactul cu familia este
esential. Se organizeaza sedinte pe scoala ce aduc la cunostinta parintilor rezultatele pozitive dar si
negative , problemele generale cu care se confrunta colectivul in general. Impreuna se dezbat
problemele, se cauta si se gasesc solutii. Elevii vor fi implicati in mod constant in proiecte la nivel local
si judetean prin participarea la olimpiade. Proiectele sunt realizate periodic, respectand un orar bine
stabilit. Se organizeaza activitati umanitare, de ecologizare, artistice, schimb de experienta cu scoli din
alte localitati sau chiar din strainatate in care copiii participa cu mult optimism fiind sustinuti si incurajati
de parinti. Rezultatele unor astfel de activitati se concretizeaza prin poze, referate si dezbateri care, cu
ajutorul internetului, al unui site, al unui email, sau al unei platforme pot fi impartasite cu intreaga
comunitate.In concluzie, imaginea scolii poate fi promovata cu succes,oferind beneficiarilor (educabili si
parinti)ceea ce au acestia nevoie: educatie de calitate, combaterea discriminarii, accesul la ofertele
educationale, participarea la activitati extracurriculare, reducerea violentei prin integrarea educabililor si
promovarea unui comportament moral pozitiv. Pentru a fi o educatie de calitate , este necesar sa existe
un efort colectiv al cadrelor didactice. Fiecare individ contribuie la imaginea unei unitati de invatamant,
a unei imagini de ansamblu, a unei imagini positive care sa inspire increderea reusitei in viitor ai celor
mai importanti simai vulnerabili componenti ai societatii: copiii.
Daca sunt motivati printr-o educatie individualizata si adaptata la particularitatile lor,prin folosirea
unor mijloace strategice de predare invatare, prin valorizarea capacitatii,puterii de creatie si a talentelor
lor in cat mai multe situatii ,rezultatele sunt positive si imaginea asupra scolii va fi pozitiva
164
Prof.înv.primar: Şărămăt Maria Luminiţa

Şcoala Gimnazială Celei
"Școlile să nu fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate. Numai astfel vor putea să
probeze toți, în propria lor practică, adevărul că: învățând pe alții, ne învățăm pe noi înșine. "
(JAN AMOS COMENIUS )
Crearea şi promovarea unei imagini pozitive a şcolii în comunitate se realizează, prin rezultatele
educaționale pozitive ale elevilor, părinții fiind interesați în principiu de acest aspect. Crearea acestei
imagini se realizeaza prin fiecare cadru didactic din instituție, schimbarea venind prin fiecare dintre noi.
Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptată la particularitătile individuale ale elevului,
foloşirea strategiilor de predare atractive vor îmbunătăți şi vor crea o imagine pozitivă asupra școlii.
Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în
comunitate, pe baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale
este o necesitate a activităţii didactice.
Actul educaţional are o eficienţă sporită dacă este implicată şi familia. În urma colaborărilor
constante cu părinţii, aceştia au posibilitatea de a-şi cunoaşte mai bine copiii şi modul acestora de
manifestare în cadrul grupului, îşi însuşesc procedee educative adecvate pe care le pot aplica în educaţia
copilului. Aceste activităţi întregesc activitatea educativă a şcolii, aducând un plus informaţional elevilor
şi completând condiţiile concrete ale educaţiei acestora.
Activitățile extrașcolare vin în sprijinul promovării imaginii școlii. Activitățile de acest gen,
caracterizate printr-o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acțiuni turistice, ateliere
de creatie, concursuri și parteneriate cu alte instituții.
Activitățile extracurriculare oferă o alternativă practică și creativă de a ocupa timpul liber al

elevilor, şcoala care promovează astfel de activități beneficiind de imaginea pozitiva, atât la nivel local,
cât și județean sau național.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în clasă,

urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag
individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind la formarea
personalităţii. În acest sens şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai
variate forme.
În cadrul acestor activități elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se

autodisciplinează învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea, să-i pregătească
pentru viață.
Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât
mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de suport
pentru reușita școlară în ansamblul ei.
Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case memoriale au oferit elevilor prilejul de
a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de
trecutul istoric local, național,ceea ce a ușurat procesul formării reprezentărilor despre acestea.
Promovarea imaginii pozitive a instituției școlare se realizează prin publicarea tuturor reușitelor pe
site-ul instituţiei şcolare. Cu ajutorul unui site sau a unei platforme putem informa părinții de tot ce se
165
PROMOVAREA IMAGINII
LICEUL TEHNOLOGIC ,,UDREA BĂLEANU” BĂLENI

Prof. SĂRARU RUSE
>> MISIUNEA ȘCOLII

MULTICULTURALITATE-CALITATE-PERFORMANTÃ
>> VIZIUNEA ȘCOLII

Liceul Tehnologic ”Udrea Bãleanu” îsi propune sã formeze elevi cu o personalitate responsabilã,
tolerantã, bazatã pe valori morale, gândire creativã, comunicare si de lucru în echipã, sã ofere
pregãtire în vederea insertiei profesionale, dobândirii competenmtelor de utilizare a noilor tehnologii,
în mod adecvat, în contextul european.
Profilul actual al şcolii
Liceul Tehnologic „Udrea Băleanu” are următoarele niveluri de învăţământ :

1. Învăţământ primar
2. Învăţământ gimnazial
3. Învăţământ liceal
4. Învăţământ profesional
Liceu – Filieră teoretică – profil real : specializare: Ştiinţe ale naturii

- Filieră tehnologică – tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii
-profil tehnic, domeniul mecanic - calificarea tehnician mecanic pentru
întreţinere şi reparaţii
Învăţământ profesional de 3 ani (incepand cu anul scolar 2015-2016), cu calificările:

- Mecanic agricol
- Confecţioner produse textile
Activitatea din cadrul acestei unităţi de învăţământ se desfăşoară în două clădiri: sediul A, în care
învaţă elevii de învăţământul primar (clasele pregătitoare și I-IV), învăţământul/gimnazial (clasele V –
VIII) şi învăţământul liceal; sediul B, în care învaţă elevii de la învăţământul profesional.
Parteneriate şi colaborare
Activitatea pe care această instituţie de învăţământ o desfăşoară trebuie să urmărească ameliorarea
calităţii procesului instructiv-educativ (proiectarea didactică, îndrumarea activităţii elevilor, evaluarea
iniţială şi continuă a elevilor), utilizarea metodelor şi strategiilor de învăţare centrată pe elev, asigurarea
parcurgerii programelor şcolare în concordanţă cu proiectarea didactică, formarea deprinderilor de lucru
individual ale elevilor şi atingerea standardelor educaţionale de către elevi.
166
Liceul Tehnologic „Udrea Băleanu” a stabilit o serie de parteneriate, atât la nivel local, cât şi la
nivel naţional, în care au fost cooptaţi factori implicaţi în activitatea de educaţie şi formare profesională.
1. Cu părinţii
Şcoala reuşeşte să asigure un parteneriat educaţional cu părinţii şi se consideră ca fiind
coresponsabilă pentru rezultatele şi evoluţia elevilor, împreună cu familia. Şcoala îi informează în
permanenţă pe părinţi în legătură cu progresul elevilor şi activităţile curriculare şi extracurriculare
desfăşurate. Răspunde adecvat sugestiilor şi propunerilor părinţilor şi îi stimulează să-şi aducă contribuţia
la bunul mers al şcolii.
2. Cu agenţii economici
Şcoala colaborează cu agenţii economici din judeţul Dâmboviţa pentru:
 Desfăşurarea instruirii practice a elevilor de la învăţământul liceal si invatamantul
profesional.
 Susţinerea financiară a unor activităţi extracurriculare care vizează sărbătorirea
unor evenimente importante din viaţa şcolii şi a elevilor.
 Premierea elevilor care obţin premii la olimpiadele şcolare şi concursurile pe
meserii.
 Derularea unor programe de formare a agenţilor economici în domeniul
antreprenoriatului şi al managementului firmei.
 Inserţia socio-profesională a absolvenţilor – în fiecare an şcolar, agenţii economici
din domeniul MECANICA si IND.TEXTILA SI PIELARIE sunt invitaţi să participe la
desfăşurarea probei practice din cadrul examenului de absolvire a elevilor de la inv.profesional şi
a examenului pentru obţinerea certificatului de competenţe profesionale, prilej cu care îşi
recrutează viitoarea forţă de muncă dintre absolvenţii şcolii.
 In fiecare an şcolar şcoala încheie convenţii de colaborare cu agenţi economici din
jud. Dâmboviţa : S.C. MARONA CONF S.R.L Ulmi și S.C.LEGUM DISTRIBUTION S.RL -
Băleni;
Şcoala desfăşoară un parteneriat activ pentru educaţie şi pentru administrarea unităţii şcolare cu
autorităţile locale: Primăria, Poliţia, CCD, ISJ.
167
"PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII"
Prof. înv. primar: SARCA GRIGA DIANA,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "AVRAMIANCU", BISTRIȚA, Jud. BISTRIȚA NĂSĂUD
DIN SUFLET DE COPIL

Fundația ,,Inocenți” din Bistrița este o organizație non-profit, a cărei misiune constă în sprijinirea
copiilor și familiilor care se află în dificultate, au nevoi speciale, sunt bolnavi sau dezavantajați din punct
de vedere socio-economic . Angajații și voluntarii lucrează zilnic în spitale, centre de plasament pentru a
îmbunătăți viața copiilor aflați în dificultate. În semestrul I , la Școala Gimnazială ,,Avram Iancu” din
Bistrița a avut loc o activitate deosebit de frumoasă, organizată în cadrul ,,Festivalului prieteniei” prin
intermediul căreia s-a conturat un model de educație nonformală de promovare a curățeniei ,a valorilor
culturale și democratice europene. Jocurile interactive au urmărit sporirea gradului de socializare și
acceptare al copiilor ce suferă de dizabilități în rândul copiilor tipici.
Elevii școlii noastre au participat activ la toate activitățile desfășurate,au legat prietenii și s-au
distrat foarte bine împreună cu invitații.Felul în care un copil este acceptat, privit, încurajat îi pot afecta
întreaga viaţă , îi pot trasa viitorul într-o direcţie dorită sau dimpotrivă, îl pot condamna la singurătate şi
suferinţă. Atitudinea societății și a persoanelor cu care relaționează este extrem de importantă pentru orice
copil dar mai ales pentru cel cu nevoi speciale. Voluntarii,profesorii însoțitori,copiii care provin din
medii defavorizate din cadrul Programului de Sprijin Educațional ,,Inocenți”: Centrul de Zi ,,Micii
Inocenți” ,copii din programul ,,Școală după școală” din Școala Gimnazială Slătinița și elevi ai Școlii
Gimnaziale ,,Avram Iancu” din Bistrița și-au dat mâna,cu mic cu mare și au înlăturat orice barieră
,oferind șanse egale tuturor copiilor. Toate activitățile au fost realizate împreună cu acești oameni cu
suflet atât de mare și de frumos - membrii Fundației ,,Inocenți” .
Educația este cheia schimbării și dorim ca informațiile oferite de noi și activitățile desfășurate să
atingă un public cât mai larg. Haideți să luptăm împreună pentru a da speranţă cuiva, pentru a schimba o
viaţă, pentru a vedea bucuria din ochii unui copil!
168
Cum ne putem motiva elevii ?
Profesor Sărdărescu Carmen

CNI “Matei Basarab”, Rm. Valcea
Probabil toate cadrele didactice se intreaba cum sa-si motiveze elevii, care par din ce in ce mai putin
interesati de material pe care respectivii profesori o predau. Maiestria, tactul pedagogic, pe care profesorii
inca le mai poseda par a fi inutile in lupta inegala pe care acestia o dau cu tehnologia. Intrebarea “Cum ne
putem motiva elevii?” este pe buzele tuturor. Raspunsul este foarte simplu: apeland la cunostintele pe
care elevii le poseda si nicidecum la acelea pe care ei nu si le-au insusit. Este bine cunoscut faptul ca un
elev care este implicat activ in procesul de predare-invatare va fi conectat in permanenta cu profesorul si
colegii lui, in timp ce un elev care este doar un instrument pasiv-decorativ nu va fi motivat sa intervina
atata timp cat nu este solicitat.
Motivatia extrinseca joaca un rol important la varste fragede, de aceea profesorul este cheia care va
deschide portile cunoasterii in viata elevului. Oferind materiale atractive, fiind direct implicat in
activitatile pe care le organizeaza, profesorul va simti pulsul clasei si isi va regla activitatea in functie de
feedback ul elevilor sai.
Motivatia intrinseca este esentiala in viata liceanului, fiind conectata la realitatile zilei si epocii in
care acesta evolueaza. Profesorul are acum o sarcina grea: aceea de a se adapta in permanenta la
schimbarile pe care piata muncii le suporta. Capacitatea de schimbare a profesorului-cameleon este vitala;
ea va influenta direct motivatia de studiu intens a elevului care este intr-o permanenta cautare a sinelui si
implicit a carierei viitoare.
O relatie de interdependenta si colaborare intre cadrele didactice care predau la aceeasi clasa, o mai
buna corelare a programelor scolare pe niveluri de studiu, o organizare eficienta a timpului pe care elevii
il petrec la scoala, ar putea conduce la o motivare a elevilor pentru a le forma o viziune holistica asupra
tuturor aspectelor.
In concluzie, cred cu fermitate ca rolul profesorului in motivarea elevilor este la fel de important ca
si transmiterea unor informatii corecte si adaptarea metodelor si tehnicilor in functie de particularitatile
varstei si genului elevilor. Toti profesorii au constatat un shift in atitudinea elevilor fata de scoala la nivel
global, de aceea se impun niste schimbari rapide in sistemul de inavatamant pentru ca acesta sa-si poata
indeplini misiunea: aceea de a forma cetatenii societatii de maine care trebuie sa fie motivate sa
munceasca din greu pentru a asigura evolutia comunitatii din care fac parte.
169
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII SI A GRADINITEI
GRĂDINIȚA ȘI ȘCOALA OȚELENI ,COMUNA HOCENI,

JUDEȚUL VASLUI
PROFESOR PENTRU INVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR, SASU CAMELIA
PROFESOR PENTRU INVĂȚĂMÂNT PRIMAR, DRAGUNOI CAMELIA
„ Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu. Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă
voi reuşi sau voi eşua în viaţă! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă, te
rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume”. (Child’s Appeal)
Parteneriatul Grădiniţa si Școala Oţeleni , în relaţie de colaborare, în ideea de a obișnui copiii să

traiască în armonie cu cei din jur ,să-și dezvolte stări afective pozitive ,să manifeste prietenie are ca
obiectiv comun –dezvoltarea personalitaţii copilului.
Colaborarea dintre gradiniţă si școală a devenit ,astfel ,o condiţie a realizării dezideratelor idealului
educativ. Scopul principal este de a oferi servicii moderne de educaţie care să asigure copiilor a crestere
sănatoasă si echilibrată din punct de vedere fizic ,intelectual,socio-emoţional si o bună integrare in mediul
social si școlar. Unitatea noastră are trei săli,o sala de grupă pentru preșcolari,una pentru clasa I si una
pentru clasele pregatitoare, clasa I si a-III a, dotate cu calculatoare,imprimantă,materiale didactice. In
curte exista un parc de joacă in aer liber si un teren de sport.
Școala si gradiniţa dispune de cadre didactice calificate,titulare, competente, creative, motivate si
dedicate meseriei. Curriculum-ul nostru reprezintă ansamblul experienţelor de invatare prin care trece
copilul pe parcursul anilor,respective este completat de paleta variata a opţionalelor(,,Traistuţa cu
povești,, , Matematica distractivă,, , ,,Ecologel,, )
Alte activitaţi propuse sunt excursii,parteneriate,extracurriculare .

Un punct forte al şcolii noastre îl reprezintă programul After School care se desfaşoară din
anul 2010, în parteneriat cu Asociaţia Childs Live, program care a dus la creşterea rezultatelor elevilor la
învăţătură, eliminarea absenteismului. Din anul 2018 , programul s-a dezvoltat prin asocierea unui nou
partener Asociaţia Trup şi Suflet, fiind cuprinse şi activităţi de consiliere a părinţilor, cât şi activităţi pe
diverse teme cu copiii din invatamantul primar si preşcolar.
Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare. Activitățile de acest
gen, cu o deosebită influență formativă, au la bază toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creație,
concursuri și parteneriate cu alte instituții. Împreună cu elevii şi preşcolarii din unitatea noastră am
organizat excursii la Grădina Zoologică din Bârlad, Muzeul de Ştiinţe ale Naturii , Bârlad,vizionare
spectacol la Teatrul V. I.Popa, vizită la Mănăstirea Dimitrie Cantemir. Am participat la concursuri
organizate de şcoli şi grădiniţe partenere : ,,Oul năzdrăn”, ,, Carnavalul toamnei”, ,,Festivalul primăverii”,
Concurs de costume ecologice unde elevii şi preşcolarii au obţinut diverse premii.
Activitățile extracurriculare dau o alternativa sănătoasa, practica și creativă de a ocupa timpul
liber al elevilor, instituția de învățământ ce promovează astfel de activități beneficiind de imaginea
pozitiva binemeritată, atât la nivel local, cât și județean sau național. Activitatea extracurriculară e o
componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie,
adoptând el, în primul rând, o atitudine deschisă și inovativă, atât în modul de realizare al activităţii, cât
şi în relaţiile cu elevii, asigurând o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
Părinţii sunt , în adevaratul sens al cuvantului, partenerii noștri, fiind implicaţi si invitaţi sa ia
parte la numeroase activităţi.
Serbările școlare sunt adevărate momente de bucurie si satisfacţie pentru copii si părinţi.
internetul devenind cel mai uzual mod de a face accesibile rezultatele și produsele activităților.Astfel
reuşim să ținem la curent părinții cu tot ce se întâmplă în școala, dar putem promova activitățile și
implicit școala în cadrul căreia acestea se desfășoară.
170
În concluzie, imaginea unitatii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce așteaptă și au

nevoie: educație de calitate, accesul la ofertele educaționale, individualizarea învățării, combaterea
discriminării, reducerea violenței, promovarea unui comportament moral pozitiv și participarea la
activități extrașcolare. Școala si gradinita noastră, în ochii comunității, este rezultatul unei munci
constante. Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia ani de grijă, de muncă sistematică de
comunicare şi de calitate. Educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice,
fiecare contribuind individual asupra imaginii de ansamblu a instituției școlare. Responsabilitatea aceasta
este în mâinile noastre, deoarece această imagine pozitivă se creează greu și se poate pierde rapid.
ȋmbunǎtǎțim imaginea școlii.
171
CURS OPŢIONAL: “CHIMIA DIN VIAŢA NOASTRĂ”
Prof. Chimie: Sava Liliana Susana

Liceul Teoretic “Lucian Blaga”, Cluj - Napoca
ARGUMENT Opţionalul ,, CHIMIA DIN VIAŢA NOASTRĂ”, opţional transdisciplinar( 1
oră/săptămână) oferă unele modalităţi de cunoaştere a organismului uman, a relaţiei acestuia cu natura,
viaţa, societatea, sub o altă formă integrând relaţionarea cunoştinţelor dobândite la diferite discipline
şcolare cu viaţa practică, pentru a forma si consolida cultura generala a elevului. În acelaşi timp
parcurgând acest curs, elevii vor putea raspunde la unele întrebări ca:
 ce elemente, substanţe, vitamine conţine organismul uman?
 ce rol au acestea?
 ce substante conţin alimentele şi cum le identificăm ?
 care este «drumul » unor substanţe sau alimente indispensabile vieţii.
Totodata acest curs le poate oferii elevilor şi o parte din materialele de care au nevoie la proiectele
de colaborare cu elevii din alte şcoli. Cu ajutorul acestui curs elevii îşi pot forma un comportament
adecvat, responsabil, care să le asigure o dezvoltare fizică, psihică, morală şi socială corespunzătoare
vieţii actuale şi viitoare.
Obiective de referinţă - activităţi de învăţare

1. Recunoaşterea, definirea si utilizarea unor concepte specifice chimiei, biochimiei şi altor ştiinţe
cu impact în viaţa cotidiană.
Obiective de referinţă Activităţi de învăţare
1.1.Să cunoască şi să definească corect identificarea vitaminelor din organismul
noţiunile: vitamine, relaţia planta – om - terapie, uman
produse alimentare; recunoaşterea componentelor care dau un
produs de calitate ;
exerciţii de recunoaştere a utilizării
plantelor medicinale pentru terapie ;
1.2.Sa diferenţieze vitaminele şi plantele realizarea si completarea unor tabele şi
medicinale dupa acţiunea lor ; diagrame clasificând vitamine, plantele
1.3.Să diferenţieze un aliment proaspat de medicinal, alimentele dupa compozitia lor;
unul expirat sau contrafacut ;
1.4.Să compare tipurile de alimente si studiul de caz ;
plantele medicinale,utilizând informaţii obţinute interpretarea informatiilor furnizate de
formal, informal precum si experienţa proprie imagini, tabele, grafice ;
de viaţă ;
2. dezvoltarea capacităţii de comunicare folosind diferite limbaje specializate ce permit relaţionarea

informaţiilor din domenii înrudite
2.1 Să utilizeze sursele informationale elaborarea de fişe de informare si
furnizate de profesor sau obţinute pe cale documentare
informala pentru definirea fenomenelor, legilor exerciţii de utilizare a unor surse de
informare: atlase, albume, legi, bănci de date
2.2 Să formuleze corect răspunsuri prin extragerea si sistematizarea informaţiei din
concluzionări viabile şi în tabele, diagrame
2.3 Să participe activ in cadrul unui grup valorificarea rezultatelor obţinute in cadrul
de lucru pentru a investiga o situatie de natură activităţilor de tip brainstorming , prin realizarea
ştiinţifica din tematica propusă de tabele, scheme logice, grafice.
elaborarea si susţinerea de referate.
172
3.Dezvoltarea capacităţii de observare/investigare şi de formare a deprinderilor practice necesare

unei alimentaţii echilibrate si adecvate pentru o viaţă sănatoasă.
3.1. Să utilizeze mijloace şi metode observarea compozitiei şi caracteristicilor
adecvate observarii/investigării compoziţiei materiei vii si a alimentelor ;
alimentelor prin realizarea de activităţi de teren recoltarea, uscarea, depozitarea, plantelor
şi lucrari de laborator. medicinale si realizarea unor preparate.
3.2. Să înregistreze datele, observaţiile elaborarea unor fişe de observaţii care să
obtinute în activităţile de investigare integrându- arate importanţa vitaminelor, plantelor
le în structuri logice. medicinale, alimentelor asupra vieţii omului.
3.3. Să realizeze evaluari ale rezultatelor organizarea unor experimente, modelari,
obţinute experimental, formulând concluzii cu simulari, jocuri-concurs, dezbateri, studii de caz
valoare de generalitate.
4 Dezvoltarea interesului si comportamentului pentru a realiza un echilibru stabil între om-natura,

dezvoltarea spiritului civic si asigurarea calităţii vietii si sănătăţii.
4.1.Să conştientizeze influenţa diferitelor sa recunoască rolul fiziologic al
plante medicinale si alimente asupra elementelor esenţiale pentru organismul uman
organismului uman şi ce pot provoca lipsa sau excesul acestora din
organism
4.2. Să generalizeze informaţiile obţinute, documentarea şi crearea de situaţii
să aplice în practică sugestiile educative problemă privind păstrarea stării de sănătate.
referitoare la produsele alimentare,plantele argumentarea orală a propriilor opinii
medicinale, vitamine referitoare la o alimentaţie echilibrată.
5. Formarea şi dezvoltarea atitudinii critice faţă de o alimentaţie sănătoasa, educând tinerii în sensul
unei vieţi echilibrate
5.1.Să formuleze modalităţi şi căi de organizarea studiului de caz pentru
prevenire sau combatere, tratare a unor boli pe evidenţierea
baza analizei unor situaţii problemă unei alimentaţii necorespunzătoare şi
achiziţionarea unor produse de către elevi.
5.2.Să evalueze semnificaţia raportului organizarea unor dezbateri şi prezentarea
alimentaţie-sănătate propunând masuri concrete unor referate în urma investigaţiilor teoretice şi
în sensul îmbunătăţirii lui practice
Conţinuturile învăţării
1.Ce trebuie să ştim - mijloace tehnico-practice pentru măsurători şi determinări
2.Elemente şi substanţe chimice esenţiale din organismul uman
3.Vitamine
4. Protecţia consumatorului
5.Farmacia naturii.Plante medicinale
Modalităţi de evaluare
Observaţia directă; examinare orală; aprecieri făcute de elev, alţi elevi, profesor; Probe practice,
orale, scrise. Discuţii la nivelul clasei; studiul de caz; experimentul de laborator; activitate practică pe
teren. Referat, eseu, portofoliu.
Bibliografie
N.Drăgan N.Tomescu, E.Meiroşu, Om-sănătate –protecţia consumatorului, Ed. Crepuscul 2002;

N.Drăgan, N.Tomescu, E.Meiroşu, Chimia mediului şi calităţii vieţii, Ed. Crepuscul 2002;
L.Ursea, G. Stoica, Chimia mediul şi viaţa, Ed. Humanitas 2001;
A.Naumescu , M. Bocoş, Didactica chimiei, Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca 2004.
173
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII PRIN

ACTIVITĂȚI ECOLOGICE
PROF. SAVA RODICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 VALEA SEACĂ
LOC. NICOLAE BĂLCESCU, JUD. BACĂU
“Omul poate stăpîni natura cât timp ține seama de legile ei”
Grigore Antipa
Ecologia este acea ramură a stiinței care studiază distribuția si abundenta organismelor vii, habitatul
lor, precum si interactiunile dintre ele si mediu. Numele a fost pentru prima data folosit in 1866 de catre
biologul german Ernst Haeckel, care l-a compus din termenii grecesti oikos ingrijirea casei - si logos
stiinta. Primul sens a fost cel de 'ingrijirea casei naturii'. Educaţia ecologică este parte integrantă a
educaţiei moral civice ,alături de educaţia rutieră, educaţia religioasă, educaţia pentru familie, educaţia
pentru pace, educaţia pentru drepturile omului. Educația ecologică presupune cunoştinţe, atitudini,
conduite care se dobândesc într-un timp îndelungat ce se pot realiza prin toate activitaţile instructive care
se desfăşoară în grădiniţă: observări dirijate şi spontane,lecturi după imagini, convorbiri ,memorizări,
experimente la colţul naturii, jocuri didactice și jocuri de rol.
Promovarea imaginii instituţiei de învăţământ prin implicarea elevilor în activităţi de voluntariat
sau proiecte educative reprezintă o latură importantă a procesului instructiv – educativ. O educaţie în
spiritul dezvoltării durabile nu se referă doar la o anumită sensibilitate faţă de mediul înconjurător, ci
interesul este ca oamenii să-şi însuşească competenţe care să îi ajute să construiască viitorul într-un mod
activ şi plin de responsabilitate. Printre aceste competenţe se numără: gândirea în perspectivă, acumularea
de cunoştinţe vii, complexe şi interdisciplinare, acţiuni autonome, participare la procesele de decizie
socială. Educaţia ecologică, considerată premisă a dezvoltării durabile, duce la înţelegerea corectă a
interdependenţei dintre om, cultură şi factorii de mediu. Educaţia ecologică este un proces aflat la
confluienţa dintre ştiinţele naturii (biologia, chimia, fizica, geografia etc) şi cele sociale (economia,
sociologia, psihologia etc.) în care se îmbină armonios arta cu ştiinţa, iar noţiunile teoretice sunt zadarnice
dacă nu se îmbină cu activităţile practice.La nivelul școlii s-au făcut diferite actiuni urmărindu-se:
identificarea principalelor forme de poluare; înțelegerea importanței naturii în viața omului; implicarea în
acțiuni concrete de protejare a mediului; exersarea deprinderilor de muncă în echipă pentru ecologizarea
spațiului școlar / public; dezvoltarea spiritului civic și a responsabilității față de sănătatea mediului
înconjurător; colectarea selectivă a deșeurilor, în vederea reciclării.
Elevii au înțeles că important este să își asume responsabilitatea atât pentru păstrarea unui mediu
curat, cât și pentru sensibilizarea celorlalți cu privire la acest aspect. Problemele de mediu sunt urgente şi
trebuie abordate de întreaga comunitate, iar educaţia trebuie să fie o parte integrantă a soluţiei. Opiniile
divergente privind starea mediului, consecinţele degradării acestuia şi rolul educaţiei sunt bune subiecte
de discuţie şi dezbatere. Deasemenea educaţia ecologică n-ar trebui să impună oamenilor un anumit fel de
a gândi, ea poate ajuta oamenii să înveţe cum să gândească – inclusiv cum să rezolve problemele, să ia
decizii, să cântărească opţiunile şi să alinieze valorile cu acţiunile personale.
Obiectivele educaţiei de mediu în toată lumea sunt asemănătoare:

– să se protejeze şi unde este necesar să se refacă structura şi funcţionalitatea sistemelor naturale;
– să se oprească pierderea biodiversităţii;
– să se protejeze solul împotriva eroziunii şi a poluării, etc.
Acţiunile propuse pentru atingerea obiectivelor:

– protejarea cele mai preţioase habitate;
– punerea în practică a diferite planuri pentru a proteja biodiversitatea;
– punerea la punct a unei strategii pentru a proteja mediul marin;
– extinderea programele regionale şi naţionale care se referă la administrarea pădurilor;
174
Pe de altă parte, educaţia ecologică sporeşte conştientizarea problemelor şi înţelegerea valorilor

personale prin „descoperirea” atitudinii şi înţelegerii, ajutându-i pe elevi să-şi evalueze şi să-şi clarifice
sentimentele în ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie la problemele acestuia. Ajută fiecare persoană
să înţeleagă faptul că oamenii au valori diferite, iar conflictele dintre acestea trebuie abordate pentru a
preveni şi rezolva, în final, problemele de mediu. Educaţia de mediu este şi practică, în sensul învăţării
unor lucruri cum ar fi plantarea unui copac până la reducerea consumului sau cum să trăim producând un
impact negativ cât mai mic asupra mediului. Educaţia ecologică este un „proces menit să atragă
categorii de oameni care să fie conştienţi şi preocupaţi de problemele mediului înconjurător şi de
problemele complementare, oameni care au cunoştinţele, atitudinea, abilitatea, motivaţia şi capacitatea de
a lucra individual şi colectiv pentru găsirea unor soluţii problemelor actuale dar şi pentru prevenirea
apariţiei altora”. În concluzie putem spune că educaţia ecologică vizează diferite laturi ale dezvoltării
personalităţii individului. Ea are ca scop formarea premiselor de înţelegere a efectelor unui comportament
necorespunzător asupra mediului şi, deci, a atitudinii de protejare a mediului.
BIBLIOGRAFIE
-Marinescu,Mariana-Metodica predării științelor naturii,geografiei în învățământul primar , Ed.

Paralela45,2016
***Revista Educaţia Ecologică - Ed. Policrom, Craiova, nr. 4 din 1998.
175
25 OCTOMBRIE – ZIUA ARMATEI ROMÂNE

MANIFESTĂRI LA ŞCOALA GIMNAZIALĂ „DOMNIȚA MARIA” BACĂU
Prof. ing. SAVA-NECULA DANA
Istoria nu este ȋnfăptuită de cineva, ea este un fapt!
Pe data de 25 octombrie sărbătorim „Ziua Armatei Române”, o zi fixată ȋn inimile noastre, pentru că
pe această data, ȋn anul 1944, Armata Română a eliberat ultima localitate românească de sub ocupația
străină: Oraşul Carei. Când rostim cuvântul ARMATĂ, ne putem gândi la multe: CURAJ, CINSTE,
JERTFĂ, PATRIOTISM, LUPTĂ, RĂZBOI, PACE, LINIŞTE, ARMONIE, APĂRARE,
ZÂMBETE…..şi lista poate continua.
Rostim cu mândrie că ȋnvățăm la Şcoala Gimnazială „Domnița Maria”. Ce nu trebuie să uităm, este
faptul că am avut un rege şi o regină: este vorba despre Regele Ferdinand şi despre Regina Maria,
Excelențele Lor rămânând veşnic ȋn memoria noastră. Regina Maria a fost Suverana cea mai iubită de
către Armata Română, mai ales după ce a fost numită Comandant al Regimentului de Cavalerie 4 Roşiori.
Fără să ȋi pese de riscuri, ea stătea la căpătâiul soldaților care mureau de holeră, vărsând lacrimi pentru
fiecare dintre ei. Constantin Argetoianu, unul dintre politicienii vremii, scria ȋn memoriile sale: „Oricâte
greşeli ar fi comis Regina Maria, ȋnainte şi după război, războiul rămâne pagina ei, pagină cu care se
poate mândri, pagină care se va aşeza ȋn istorie la loc de cinste”. Nu de puține ori era numită MAMA
RĂNIȚILOR sau REGINA-SOLDAT. După cum bine ştim, Suverana s-a stins din viață la data de 18
iulie 1938. Pe ultimul drum, Armata Română i-a oferit un salut unic, nerepetat vreodată ȋn fața unui alt
om: a fost salutată cu baionetele ȋnfipte ȋn pământ şi patul armei ȋn sus. Memorabil este faptul că Regina
Maria rămâne un exemplu de devotament şi dăruire față de semeni.
Adresăm alese mulțumiri domnului Comandor (rez.) VICTOR BERCA şi domnului Colonel (retr.)
STELIAN COJOCARU pentru lecțiile de istorie oferite! Felicitări elevilor şi cadrelor didactice pentru
implicare: director, prof. Luca Vasile, director adj., prof. Andrei Ciprian, coordonator de programe şi
proiecte educative, prof. Sava-Necula Dana, prof. istorie, Puşcaşu Monica! S-au remarcat elevele Putină
Sofia (clasa I A) şi Oanea Medeea (clasa a VI-a A) prin momentele de interpretare muzicală, Ansamblul
Folcloric Trandafir Moldovenesc al școlii și elevii clasei a V-a A prin momentele de dans.
Acum Ziua Armatei Române a devenit un simbol. Ea a fost, este şi va fi pentru totdeauna şi ZIUA
SOLDATULUI. Deci, să cinstim această zi aşa cum se cuvine!
Semnat, prof. ing. SAVA-NECULA DANA
176
177
Rolul proiectelor și parteneriateler educaționale în promovarea imaginii școlii
Prof. înv. preșcolar Savin Ioana

Șc. Gim. Elena Cuza/ GPP Veronica Filip , Piatra-Neamț
Parteneriatele și proiectele educașionale școlare sunt o cale spre realizarea unor activități prin care
copiii au posibilitatea să își perfecționeze și să pună în practică cunoștințele, să participe la competiții,
excursii, schimburi de experiențe, socializând și perfecționându-și competențele de comunicare. În
contextul actul, proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în
şcoală/grădiniță şi în comunitate, pe baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai
comunităţii locale este o necesitate a activităţii didactice. Parteneriatul reprezintă procesul de colaborare
dintre două sau mai multe părţi care acţionează împreună pentru realizarea unor interese sau scopuri
comune. În practica şcolară există mai multe expresii destinate parteneriatului educaţional: acord de
parteneriat, acord cadru de parteneriat pentru educaţie, parteneriat de colaborare, protocol de colaborare,
protocol de parteneriat, contract de parteneriat, convenţie de parteneriat, parteneriat, parteneriat de
colaborare instituţională, proiect de parteneriat şi altele.
Din datoria pe care o avem față de planeta unde trăim dar și din dorința de a lăsa moștenire copiilor
și nepoților noșri un mediu curat am hotărât să abordez tema ecologiei la grupa unde lucrez ca educatoare
prin implicarea tuturor în Proiectul Educaţional Local,,Eco Kids - Astăzi Pământul Ne Zâmbește”.
Am început prin a le explica preșcolarilor că trăim într-o lume a convieţuirii, o lume în care împărţim
totul cu alte naţii sau vieţuitoare, motiv pentru care suntem datori să apreciem natura cu bogăţiile ei, fără
a o exploata sau a o distruge.
Am insistat asupra faptului că pământul nu are rezerve la nesfârșit, iar omul, mai mult sau mai puţin
conştient, poate epuiza aceste resurse care ne dau aer, apă, lumină, hrană etc. Din acest motiv, orice om
trebuie să respecte legile scrise sau nescrise care protejează natura şi tot ceea ce cuprinde ea. I-am
îndemnat să viseze la o lume mai bună, mai curată, la un univers al păcii şi înţelegerii; nu se aşteaptă totul
doar de la copii, dar cu ajutorul lor, prin intermediul lor, se poate face un pic mai bine, se poate ajunge şi
la sufletul celor mari. ,,Și cei mici pot face fapte mari” – aceasta este deviza noastră .Cu toate că adulţii
sunt exemplele clare, vizibile de urmat de către copii, şi copiii pot fi exemple pentru adulţi. Copiii admiră
natura cu alţi ochi, fiind în perioada de descoperire a ei şi o contemplă mai bine decât adultul. Am
profitat, într-o oarecare măsură, de vârsta „micului curios” şi am prezentat natura cu secretele ei într-o
manieră cât mai accesibilă şi plăcută; aşa se poate face din mica ființă umană un mare iubitor al naturii,
dar nu în ultimul rând un protector al ei.Schimbarea începe cu noi , e timpul să luăm atitudine, să ne
convertim felul de a gândi şi de a acţiona , pentru că o facem tot pentru noi şi pentru generaţiile ce vor
urma .E timpul ca omul să fie sensibil la problemele mediului , să adopte un comportament adecvat faţă
de natură , să protejeze mediul înconjurător.
Pentru a învăța să protejeze natura de la o vârstă cât mai frageda, am încercat să-i învăț pe copii
conceptele de baza. Ca educatoare, este și de datoria noastra sa-i învățăm pe micuți ce înseamnă ecologia,
ce presupune reciclarea, ce înseamnă poluarea și cum ne afectează ea.Pentru ca un preșcolar să înțeleagă
ce presupune protejarea mediului și ecologia trebuie să le povestestim pe înțelesul lor și să le dăm
exemple concrete, altfel totul li se va parea foarte abstract. Forme de realizare sunt: experimente,
povestiri ştiinţifice, activităţi practice, drumeţii, colecţii de materiale din natură, vizionări de diapozitive,
expoziţii, discuţii pe marginea activităţilor vizionate, scenete ecologice;
178
ACTIVITĂŢI PROPUSE
1. Să facem curățenie ! ( perioada 1.12.2019-31.02.2020)
- pentru o viaţă şi un mediu sănătos- curăţenie generală în fiecare grupă, apoi menţinerea
curăţeniei şi aerisirea sălilor de clasă
- instalarea cutiilor pentru reciclarea bateriilor uzate
2. Deșeurile... altfel (perioada 01.02.- 15.04.2020)
- activitate practică de realizare a unor obiecte de decor, podoabe, felicitări, jucării, eco-creaţii
folosind materiale reciclabile( hârtie, carton,doze aluminiu, plastic, etc…)
- realizarea unei expoziţii cu lucrurile create pe holul grădiniței
3. ,,Eco Kids - Astăzi Pământul Ne Zâmbește” (15.04-30.04.2020)
De ziua ta vrem să te facem să zâmbeşti!
-concurs-realizarea de lucrări/ postere dedicate Zilei Pământului pe tema ocrotirii vieţii pe pământ şi
a luptei împotriva poluării
-organizarea unui colţ verde în unitate cu posterele realizate de către elevi
-adoptarea şi afişarea unui ECO-COD şi a săptămânii micului ecologist ,distribuirea de fluturaşi
ECO
4. Eco kids sunt răsplătiți !( 6 mai 2020)- festivitatea de premiere
- înmânarea premiilor și diplomelor tuturor participanților
Rezultate aşteptate sunt : competenţe de relaţionare pozitivă, comunicare şi lucru în
echipă;mecanisme de parteneriat funcţionale între elevi, părinţi, cadre didactice şi membri ai comunităţii,
implicarea acestora în viaţa grădiniței;realizarea unui “colţ verde” în holul grădiniței; diminuarea
cantităţii de deşeuri menajere abandonate la întâmplare şi mai puţin depozitate în locuri amenajate
special;folosirea coşurilor ecologice indiferent unde le întâlnesc; colectarea igienica a deseurilor folosind
saci ecologici si manusi; refolosirea creativă a materialelor reciclabile; păstrarea sănătăţii prin evitarea
poluării.
Pentru a învăța să protejeze natura de la o vârstă cât mai frageda, voi încerca să-i învăț pe copii
conceptele de baza. Ca educatoare, este și de datoria noastra sa-i învățăm pe micuți ce înseamnă ecologia,
ce presupune reciclarea, ce înseamnă poluarea și cum ne afectează ea.Pentru ca un preșcolar să înțeleagă
ce presupune protejarea mediului și ecologia trebuie să le povestestim pe înțelesul lor și să le dăm
exemple concrete, altfel totul li se va parea foarte abstract. Lumea modernă și felul cum şi-a asigurat în
ultimii ani , rezervele de hrană , apă potabilă , petrol , lemn , a dus la o reală epuizare a resurselor , dar şi
la degradarea mediului înconjurător. Pământul suferă și noi oamenii suferim implicit,de cele mai multe
ori fără să ne dăm seama .Natura are darul de a striga după ajutor ,dar din păcate , de cele mai multe ori
nu decodificăm semnalul de alarmă pentru noi toţi , sau dacă auzim acest „glas” , ne considerăm
neputincioşi în faţa „răzvrătirilor naturii”, indiferent de forma pe care o îmbracă acestea : cutremure,
tornade, încălzirea globală, avalanşe, prăbuşiri, alunecări de teren,etc.
Bibliografie:
1. Pistol M., „Ecologie 5 – 7 ani”, Bucureşti, Editura Erc Press, 2004;
2. Vidu Alexandra, Predeţeanu Maria Lucia, „Prietenii naturii” , Bucureşti, Editura Erc Press, 2004;
179
MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ
Director, prof. de limba și literatura română Mădălina Elena Săvulescu

Școala Gimnazială Căpșuna Cobia
La Școala Gimnazială Căpșuna conducerea școlii a realizat, împreună cu cadrele didactice, elevii de
la clasele a V-a de la școlile Școala Gimnazială Căpșuna (partener) și Școala Gimnazială Mihai Viteazul
(coordonator), bibliotecile locale și Biblioteca Județeană Târgoviște parteneriatul intitulat Memoria
Cărților.
Proiectul de față își propune atât exersarea unei abordări interdisciplinare, facilitând dialogul
între discipline precum „Istorie, Educație Plastică, Limba și literatura română, cât și formarea noii
competențe introduse în cadrul Programei de Limba și Literatura română : Exprimarea identității
lingvistice și culturale proprii în context național și internațional.
Pentru o învățare autentică , motivantă și atractivă , activitățile au fost de tip formal , dar și
nonformal și au îmbinat lucrul individual cu cel în echipă. Astfel s-au desfășurat activitățile următoare:
realizarea individuală de către elevii de clasa a V-a din fiecare școală a unui Jurnalul de lectură ,
construirea unor infografice ; prezentarea și afișarea lor la biblioteca fiecărei școli, realizarea unor
antologii de texte cu relevanță pentru înțelegerea culturii și civilizației Antichității (activitate în
echipă), “Personaje care prind viață prin cuvinte”- joc de rol -creații literare inspirate de evenimente și
personaje ale Antichității (intalnire între școlile partenere), “Despre Grecia Antică, vorbește Comunitatea
elenă din Tîrgoviște”- prezentări istorice și program artistic, dramatizari, prezentări de costume.
Beneficiile proiectului au constat în:
 Elevii și-au dezvoltat abilități de a selecta și prelucra informații din surse diverse (
letrice, electronice) , s-au familiarizat cu organizarea fizică şi intelectuală a bibliotecilor locale și
a bibliotecii județene, și-au cultivat gustul pentru lectură și plăcerea de a citi , și-au dezvoltat
abilități de a interacționa în situații formale și nonformale, manifestând comportament civic prin
valorificarea experienţei istorice şi a diversităţii socio-culturale
 Cadrele didactice din școlile partenere și reprezentanții bibliotecilor implicate și-au

îmbunătățit abilitățile de comunicare și colaborare, au interacționat mai ușor și au creat
împreună situații de învățare care au stimulat interesul și implicarea elevilor
 S-a îmbunătățit comunicarea între elevi, prin implicarea acestora în activități

nonformale (Teatru Forum)propuse și derulate într-un mediu nonformal (la bibliotecă)
 Cadrele didactice au descoperit metode de educație nonformală ce pot fi aplicate la

clasă, care să sporească participarea activă a elevilor la lecții și care au contribuit la
creșterea rezultatelor școlare în rândul elevilor
180
Dovezi: -fotografii au fost făcute în cadrul activităților realizate cu elevii.
Rezultatele proiectului s-au concretizat în: sporirea abilităților de comunicare dintre elev-cadrul
didactic, elev-elev; participarea activă a unui număr din ce în ce mai mare de elevi atât la activitățile
proiectului, cât și la alte activități; precum și creșterea încrederii în forțele proprii în rândul unui număr
mai mare de elevi, iar impactul a constat în dezvoltarea relațiilor de comunicare și colaborare între
școală și comunitatea locală și îmbunătățirea imaginii școlii în comunitate. Toate acestea au la bază o
schimbare totală de atitudine, atât din partea elevilor și cadrelor didactice și chiar a comunității locale.
Bibliogafie:
 Dr. Eleonora Rădulescu, Anca Tîrcă, 2005, Îmbunătăţirea parteneriatului dintre şcoală şi
comunitate, Modulul IV, Centrul Educaţia 2000+, Bucureşti
 Blanchard, K. O’Connor, 2003, Managementul şi valorile, Editura Curtea Veche,
Bucureşti
 PAMFIL, Alina, 2008, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice
deschise, ediţia a V-a, Colecţia Metodica activă, Ed. Paralela 45, Pitești
 Florentina Sâmihăian, 2014, O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale
pentru profesor și elev, Editura Grup Editorial ART, București.
181
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN INTERMEDIUL

BIBLIOTECILOR ȘCOLARE
Școala Gimnazială I. D. Sîrbu Petrila Bibliotecar,

SCAFARIU ANGELA
Bibliotecile reprezintă în momentul de față principalele surse de informare cu ajutorul cărora

școala își completează cu succes activitățile pedagogice. Ele deservesc, pe niveluri de competenţă,
principalii beneficiari ai educaţiei, respectiv elevii și cadrele didactice, în vederea îmbunătăţirii
calităţii procesului educaţional şi al învăţării pe tot parcursul vieţii.
Activitățile desfășurate în biblioteci sunt împărțite în patru categorii: pedagogice, culturale,
activități de comunicare și activități de gestionare. Pentru ca aceste activități să-și atingă scopurile este
necesară o promovare corespunzătoare a acestora, prin implicarea tuturor cadrelor didactice și ai
elevilor școlii dar și ai celorlalți membri ai comunității locale.
Prin modul de organizare, bibliotecarul trebuie să reprezinte un loc pe care elevii să-l
frecventeze fără temeri, cu plăcere, pe care să-l perceapă ca un spațiu de destindere, de informare și nu
de pedeapsă. Dezvoltarea gustului pentru citit este o misiune pe care bibliotecile urmăresc a o realiza.
Prin lectură se urmărește formarea de competențe și abilități, actul de lectură devenind atât act de
cunoaștere cât și de comunicare. Lectura poate fi de mai multe feluri: de plăcere, de informare și
instituționalizată. Bibliotecarul, împreună cu cadrele didactice de specialitate, organizează cluburi de
lectură, se ocupă de editarea unor reviste școlare, mijlocesc întâlniri cu scriitori locali sau organizează
ateliere de creație. Scopul acestor activități este de a-l întoarce pe elev spre carte, de a reconcilia
legătura cu ea. Elevul trebuie învățat cum, când și de ce să citească. El trebuie să conștientizeze
impactul pe care cartea îl va avea asupra lui pe termen lung. Pentru a reuși acest lucru, echipa
didactică, formată din bibliotecar și profesor, va urmări ca lectura să aibă un scop bine definit pentru
elevi, să fie exersată, să fie interactivă, dându-le acestora posibilitatea de a se exprima liber, fără
limite, cu privire la un anumit subiect și bineînțeles încurajată, fie prin atitudinea profesorului față de
elevi fie prin oferirea de recompense. Organizarea de vizite la muzee, invitarea de personalități din
diverse domenii au rolul de a valoriza patrimoniul și potențialul cultural al comunității în care trăiesc.
Orice activitate desfășurată în cadrul bibliotecii trebuie să fie promovată corect, obiectiv,
complet și la timp. În acest scop, bibliotecarul trebuie să fie foarte bine informat, să cunoască bine
evenimentele importante ce au loc la nivel local regional sau național, să le transmită în interiorul
școlii și să faciliteze circulația informației în unitatea școlară și în afara ei. Colaborarea cu cadrele
didactice din unitatea școlară este mai mult decât necesară, bibliotecarul fiind cel care transmite
informațiile noi legate de manuale, examene sau programe școlare. Pentru realizarea misiunilor,
bibliotecarul trebuie să adopte o strategie de orientare către utilizator. Este esențial în acest sens ca
bibliotecarul să știe să pună întrebări, să asculte și să aleagă dintre informațiile pe care le are la
dispoziție pe cea care satisface cât mai bine nevoile utilizatorului, fie că este elev, cadru didactic sau
orice alt membru al comunității locale. Această apropiere se poate realiza doar printr-o temeinică
cunoaștere a necesităților acestora din urmă, astfel încât finalitatea cererii să fie o soluționare
personalizată. Comunicarea umană în cadrul bibliotecii are rol nu doar de transmitere și receptare a
informației, dar și de creare a unui ambient plăcut, detensionând acea relație profesională care se
stabilește între documentarist și utilizator.
Bibliotecile școlare pot promova cu succes imaginea școlilor punând la dispoziția elevilor un
fond de carte bogat, diversificat și îndreptat spre nevoile actuale ale acestora, organizând activități de
popularizare a acesteia în comunitatea din care face parte.
În cadrul Școlii Gimnaziale I.D.Sîrbu Petrila, una dintre cele mai recente activități desfășurate a
fost Proiectul educațional „Ion Dezideriu Sîrbu sau cel mai iubit dintre petrileni”.
182
Proiectul s-a desfășurat pe parcursul anului 2019, întrucât s-au împlinit 100 de ani de la nașterea
scriitorului Ion Dezideriu Sîrbu, cel care a dat și numele școlii. În cadrul proiectului, s-au desfășurat
următoarele activități:
- Expoziție de carte
- „O poveste pe săptămână”
- Expoziție de desene „Lumini și umbre – I.D.Sîrbu”
- Vizită la casa memorială I.D.Sîrbu
La proiect au participat elevi atât din ciclul primar cât și cel gimnazial.
BIBLIOGRAFIE:
- W. ISER - ”Actul lecturii”, Editura Paralela 45,București, 2006.

- STAROBINSKI, JEAN - ”Textul şi interpretul”, Editura Univers, București, 1985.
- MICHEL, JEAN;Marinescu, Nicoleta; Ianus, Mariana – ”Formarea în societatea informației”
Editura Astel Design, 2000
183
ŞCOALA ŞI FAMILIA – PARTENERI DE COMUNICARE
Scarlat Anca Mariana, Şcoala Gimnazială ,,Emil Racovițăˮ, București

"Nu trebuie decât să stârneşti dorinţa şi afecţiunea, altfel nu creezi decât nişte asini încărcaţi cu
cărţi " (Montaigne).
Mediul în care copilul se naşte, trăieşte primii ani ai vieţii, se dezvoltă şi se formează pentru viaţă îl
oferă familia. Ea reprezintă un prim instrument de reglare a interacţiunilor dintre copil şi mediul social.
Are rolul central în asigurarea condiţiilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copilăriei,
condiţii ce stau la baza structurării personalităţii individului. Din acest motiv modul de relaţionare din
familie , climatul afectiv şi modelul socio-cultural al acesteia sunt importante în integrarea socială şi în
construirea comportamentelor sociale. Un rol esenţial în reuşita procesului instructive-educativ îl are
relaţia familie-şcoală, de aceea cadrele didactice trebuie să acorde o atenţie deosebită comunicării cu
copiii şi cu familiile acestora.
Familia este unicul grup social, caracterizat prin determinări naturale şi biologice, în care legăturile
de dragoste şi de consangvinitate dobândesc o importanţă primordială. Familia este primul grup de
socializare din care face parte copilul, oferind climatul de siguranţă afectivă, necesar dezvoltării
personalităţii. J. S. Bruner consideră comportamentul uman ca fiind o consecinţă a tipului de copilărie.
Obstacolele relaţiei şcoală-familie pot fi de ordin comportamental (întâlnite, atât între părinţi, cât şi
la profesori şi administratori şcolari) sau de ordin material (relaţia şcoală-familie cere un surplus de efort
material şi de timp). Dificultăţile pot rezulta din ideile divergente privind: responsabilitatea statului şi a
familiei privind educaţia copiilor; libertatea de alegere a şcolii de către părinţi sau unicitatea
învăţământului; impactul mediului familial asupra rezultatelor şcolare ale copilului; randamentul
pedagogic şi datoria parentală; participarea părinţilor la gestionarea şi procesul decizional din instituţia
şcolară. Se consideră, în general, că problema este de atitudine; este dificil de pretins, atât la părinţi, cât şi
la profesori, că relaţia de colaborare şcoală-familie (nu) este doar un "drept de opţiune".
Reproşurile care li se fac părinţilor privind colaborarea cu şcoala sunt: apatia (nu vin la reuniuni
anuntate); lipsa de responsabilitate (aşteaptă iniţiativa profesorilor); timiditate (lipsa de încredere în sine);
participare cu ingerinţe (critică cu impertinenţă şcoala); preocupări excesive (exclusive) pentru
randamentul şcolar (notele copilului); rolul parental rău definit (nu înţeleg corect funcţiile şi rolurile în
educaţia copilului); contacte limitate cu şcoala (numai în situaţii excepţionale, de criza în comportarea
copilului); conservatorism (reacţii negative la idei noi). Reproşurile care li se fac profesorilor privind
colaborarea cu familiile elevilor sunt similare (nu identice!), inclusiv privind: dificultăţi de a stabili relaţia
cu adulţii (tratează părinţii ca pe copii şi nu ca parteneri în educaţia copilului, decizând autoritar la
reuniunile cu părinţii); definirea imprecisă a rolului de profesor (oscilează între autonomia tradiţională şi
perspectivele noi ale parteneriatului); lipsa pregătirii privind relaţia şcoală-familie. Informarea şi formarea
părinţilor în ceea ce priveşte şcolaritatea copilului presupune, cel puţin, ca fiecare părinte să cunoască:
obligaţiile legale privind educaţia copilului; drepturile de care dispune pentru educaţia copilului;
importanţa atitudinii lui pentru reuşita şcolară a copilului; metodele de colaborare cu şcoala.
În acest scop este necesar un dialog între profesori şi părinţi; profesorii trebuie să primească o
pregătire în materie de relaţie cu părinţii, iar competenţa lor în această materie trebuie considerată ca o
aptitudine profesională; părinţii trebuie să fie pregătiţi pentru a juca rolul lor educativ în cooperare cu
profesorii; şcolile trebuie să asigure (asociaţiilor) părinţilor asistenţa necesară.
Cooperarea profesor-părinte în beneficiul elevului individual nu se poate substitui participării
părinţilor la gestiunea şcolii, din mai multe motive: părinţii sunt responsabili legali ai educaţiei copiilor
lor, deci trebuie să aibă posibilitatea de a influenţa natura acestei educaţii; modelele participative pot ajuta
la coordonarea eforturilor educative şi la orientarea adaptării şcolii la schimbările din societate; este
necesară o influenţare pe plan local asupra rezolvării problemelor locale şi luarea deciziilor la nivelul cel
mai de jos cu putinţă; este necesară contrabalansarea "îndepărtării" (indiferenţei) guvernamentale; cei
care sunt afectaţi de o decizie trebuie să poată avea o influenţă asupra ei; dezechilibrele balanţei
grupurilor de interes trebuie să fie corijate autorizând persoanele interesate să fie reprezentate după
184
importanţa implicării lor în instituţia şcolară; participarea trebuie să facă apel la competenţele locale;
participarea poate stimula iniţiativele şi inovaţiile.
Pentru o cooperare eficace se consideră necesară adoptarea unor comportamente corespunzătoare de

către membrii consiliului: comunicarea liberă de informaţii; toleranţa când limbajul profesional nu este
înţeles de nespecialişti (dintre părinţi); încurajarea dezbaterilor pe probleme educaţionale majore (şi nu
doar discuţii pe probleme administrativ-gospodăreşti); considerarea reciprocă a părinţilor şi profesorilor
ca parteneri. Modul în care părinţii valorizează educaţia şcolară, având la bază estimarea beneficiilor
scontate, şi atitudinea părinţilor faţă de şcoală determină gradul de mobilizare a resurselor familiale (timp,
energie, bani) în scopul întreţinerii unei relaţii continue cu şcoala. S-a dovedit că nu lipsa de timp este
principalul obstacol ce împiedică părinţii să cultive relaţia cu şcoala, ci atitudinea lor faţă de copil şi faţă
de şcoală ; părinţii cu un nivel înalt de educaţie depăşesc mult mai uşor factorii defavorabili comunicării
cu şcoala. Aşadar, o relaţie funcţională continuă între familia elevului şi şcoală, întemeiată pe o valorizare
reciprocă, reprezintă un factor frenator al devianţei şcolare, deoarece: pe de o parte, se realizează un
control social continuu asupra conduitei elevului; pe de altă parte , prin colaborarea cu şcoala se
atenuează “violenţa simbolică” şi se diminuează discontinuităţile dintre socializarea familială şi
socializarea şcolară. Asumarea rolului de şcolar echivalează cu o schimbare majoră nu numai în viaţa
copilului, ci şi în viaţa părinţilor. Arătând că şcoala devine în viaţa adulţilor o prezenţă atât de importantă
ca şi activitatea lor profesională, cercetătorul francez Ph.
Perrenoud a identificat 12 tipuri de influenţe pe care le exercită şcolaritatea copiilor asupra vieţii
familiale:
- timpul alocat studiilor este cel care determină ritmurile familiale (zilnice, săptămânale, anuale);
întregul program familial se proiecteazăîn funcţie de orarul şcolar şi de timpul dedicate studiului acasă;
- se modifică raportul familiilor cu spaţiul: familia fie îşi caută o rezidenţă apropiată de o şcoală
estimată ca fiind convenabilă copilului, fie îşi asumă ritul navetei zilnice;
- bugetul familiei este afectat de şcolaritatea copilului; acest lucru face ca în familiile sărace
imposibilitatea acoperirii cheltuielilor de şcolarizare să fie prima cauză a abandonului şcolar;
- se produce o redistribuire a sarcinilor între membrii familiei, astfel încât studiul şi celelalte
activităţi ale membrilor familiei să nu interfereze negative;
- familia acordă o atenţie mai mare conduitelor “publice” ale copilului, accentuându-se funcţia de
control, în special în familiile care practică o morală “rigoristă” a respectabilităţii;
- se schimbă formele şi conţinuturile educaţiei familiale; pentru a asigura reuşita şcolară, părinţii se
implică în activităţile şcolare ale copilului sau mobilizează o serie de resurse pentru a atrage în acest scop
personal calificat;
- şcoala deposedează familia de copil, în sensul că creează o distanţă spaţială între cele două părţi şi,
în acelaşi timp, le ia părinţilor dreptul de a decide singuri asupra viitorului copilului;
- şcoala afectează climatul afectiv familial, producând satisfacţie sau\şi tensiune evaluând
activitatea copilului, şcoala evaluează implicit şi activitatea parentală; succesul şcolar e al întregii familii,
nu doar al copilului;
- şcoala invadează intimitatea familiei, cere informaţii despre viaţa familială a unor elevi;
- pentru familiile defavorizate, şcoala reprezintă o sursă de frustrare constantă; copilului, părinţii
acestora, cadrele didactice, conferind adulţilor un rol şi o identitate socială particulară: părinţi ai unui
elev.
Un rol deosebit, atât pentru colaborarea familie-şcoală şi participarea la gestiunea şcolii, cât şi
pentru educaţia părinţilor îl au asociaţiile de părinţi, a căror finalitate este, în principiu, protecţia copilului
prin educaţie. Se pot deosebi asociaţiile de părinţi şi după scopurile lor, astfel: ca grup de susţinere a
şcolii, în probleme needucaţionale; ca grup de cooperare care consideră educaţia ca un proces comun în
care părinţii şi profesorii sunt parteneri, care decid împreună viitoarele programe; ca grup de apărare a
intereselor care consideră că părinţii au interese ce trebuie promovate în raport cu interesele altor grupe.
Cele mai frecvente obiective ale asociaţiilor naţionale de părinţi sunt: a) sensibilizarea părinţilor privind
drepturile şi îndatoririle lor, influenţa comportamentului lor asupra copilului; b) informarea părinţilor prin
publicaţii, radio şi televiziune privind problemele specifice; c) formarea părinţilor prin cursuri destinate
185
acestora, consultaţii (la sediu, telefonic, prin publicaţii) pe probleme de interes (medicale, juridice,
psihologice etc.); d) reprezentarea părinţilor (reprezentanţii sunt obligaţi să apere interesele celor pe care
îi reprezintă, să raporteze periodic acestora problemele dezbătute în consiliul de participare şcolară).
Relaţia şcoală-familie se prezintă se prezintă însă ca un cuplu de influenţe bidirecţionate; astfel, şi
prezenţa părinţilor în viaţa şcolii exercită o serie de influenţe specifice, rezultând în: reconsiderarea
orarelor, îmbogăţirea rolurilor cadrelor didactice (ei devin parteneri ai părinţilor în educarea
copilului,consilieri, asistenţi sociali etc.), adaptarea strategiilor educative în urma dialogului cu părinţii,
reconsiderarea unor decizii privind activităţi, metode, obiective, conţinuturi.
186
PROF. ÎNV. PRIMAR SCARLAT CARMEN

ŞC. GIMN. ,,C. IVĂNESCU”, COM. POŞTA CÂLNĂU, JUD BUZĂU
Fiecare toamna aduce cu ea şi prima zi de şcoală.Septembrie se strecoară cu paşi repezi pe aripile

vântului în viaţa tuturor, iar zilele care au trecut au rămas doar o amintire.Vin zile frumoase care vor
umple sufletele de mulţumire şi împlinire , dar şi de auriu,cu miros de mere coapte, căci toamna aduce cu
ea mângâiere, speranţă, încredere şi un nou început de an şcolar. Odata cu ea , neîncrezători şi stângaci ,
trec pe alee paşii unor copii timizi în prima lor zi de şcoală , iar glasul primului clopoţel emoţionează şi
orientează către lucruri noi ce stârnesc curiozitatea, emoţia, aşteptarea şi pentru toate este "un nou
început ". Neîncredere, vise , speranţe... început de drum.
În fiecare toamnă se întâmplă ca sufletele şi minţile miilor de copii să prindă aripi şi să zboare
tremurătoare spre tărâmul cunoaşterii mai profunde . Este zborul în viaţă, marele zbor către maturitate, iar
aceste aripi sunt atât de firave , încât au nevoie de căldură, dragoste şi dăruire din partea celor mari, ca să
devină tari şi puternice. Dascălii, trebiue să fie alături de ei şi , cu toate puterile , să faca acest anotimp al
copilăriei cel mai frumos, cel căruia să nu-i lipsească soarele, să nu-i lipsească florile dragostei, să nu-i
lipsească raza senină a cunoaşterii, să nu-i lipsească veselia copilăriei, să nu-i lipsească bucuria şi puterea
credinţei, dar nici susurul lin şi vesel al muzicii. Profesorii sunt grădinarii, iar ei sunt florile pe care le
îngrijesc, le ocrotesc şi le formeaza pentru viaţă. Și unde găsesc acești copii minunați tărâmul cunoașterii?
Doar la școală!
vizite la muzeu, ateliere de creație). Pe grupurile de parinti de pe de facebook sunt mereu prezentate
secvențe ale activităților în care sunt implicați elevii: ,,Festivalul Dovleacului”, ,,Daruri pentru alți copii”,
,,5 octombrie- Ziua Educației,Săptămâna Educaţiei globale,Serbare de Crăciun, ,,Mihai Eminescu-poetul
naţional ”, ,,In căutarea Iepuraşului de Paşti”, 1 Iunie-ziua tuturor copiilor”, participarea la concursuri de
muzică şi dans.
187
LEGĂTURA DINTRE
ROLURILE DIN CLASA DE ELEVI ȘI
ÎNVĂȚAREA PRIN PROIECTE
Prof. Înv. Primar: SCUTAR ANGELICA

Școala Gimnazială Băișești / Jud. Suceava
În practică, cunoașterea rolurilor din cadrul grupului -clasă de elevi are o importanță majoră
în formarea echipelor de lucru. Astfel se pot forma echipe de lucru, grupuri pentru realizarea unor
proiecte etc, pe criterii bine definite, în fiecare echipă existând elevi cu roluri diferite. Altfel, se
poate forma echipe în care există elevi care nu sunt activați pentru munca în echipă. În aceste
cazuri produsele sunt mai slabe, implicit rezultatele, iar evaluarea nu poate fi obiectivă.
Scopul muncii în grupuri este de a înlocui activitatea și intervențiile zilnice ale cadrului
didactic printr -un ansamblu de activități prin care învățarea să devină activ -participativă. În acest
fel, singurul rol al profesorului fiind de a pune în aplicare activitatea care va genera fondarea
grupului și de a -i asigura coeziunea. Odată înființat, un grup se activează și își asumă anumite
sarcini, a unor obiective și se instaurează o rețea complexă de comunicare. Totuși, un grup
devine o echipă în adevăratul sens al cuvântului numai în măsura în care între membrii săi încep
să se manifeste interacțiuni, schimburi verbale și intelectuale, sociale și afectiv -emoționale, într -o
atmosferă de lucru, de natură pozitivă, constructivă. Din partea membrilor acestor grupuri se
așteaptă rezultate cum ar fi:
-comportamente interacționale și comunicative (cooperarea, sprijinul, întrajutorarea, ascultarea
activă, toleranța, respectul reciproc etc.)
-realizarea unei comunități de învățare, cercetare, de interes în care se lucrează pentru
atingerea unui scop comun care depinde de activitatea de învățare și contribuția individuală a
fiecăruia, pe baza codurilor și limbajelor proprii fiecărei clase se elaborează noi achiziții și
reguli de socializare, ambianța și încrederea vizează ca rezultatele obținute să fie privite obiectiv ,
să fie conștientizate dificultățile de învățare și greșelile pentru a le depăși, indivizii se simt
respectați, valorizați, utili indiferent de capacitățile și aptitudinile lor, există egalitate în drepturi,
indiferent de nivelul lor de pregătire la disciplina respectivă dobândesc încredere în forțele
proprii, participă toți la luarea deciziilor, contribuția tuturor membrilor determină performanțe
bune ale grupului în timp ce performanțele individuale pot fi evidențiate doar dacă performanțele
grupului sunt bune și rezultatul depinde nu numai de calitatea muncii fiecărui elev ci și de
capacitatea de a coopera, de a se autocontrola.
Activitatea pe grupe poate fi valorificată din mai multe perspective:

Învățarea ca transmitere de cunoștințe se referă la faptul că prin învățarea prin colaborare
achiziționarea unor cunoștințe ar fi mai facilă pentru indivizii care, anterior, au ignorat acele
cunoștințe. Conflictul dintre membrii care învață este rezolvat prin forțarea subiecților de a găsi o
soluție atunci când apare un conflict în cadrul grupului de lucru. În învățarea prin colaborare,
dacă subiecții nu sunt de acord asupra confirmării unei ipoteze, intervine contradicția care îi
forțează să nu descrie un experiment sau o analiză de date prin care să satisfacă o ipoteză în
detrimentul alteia.
Când un membru al echipei este mai documentat decât ceilalți apare efectul de self -
explanation, adică el însuși beneficiază de învățarea prin colaborare, deoarece, dând o explicație
își îmbunătățește cunoașterea. Explicațiile au forme naturale și spontane în cadrul învățării prin
colaborare. Numai prin îndeplinirea anumitor condiții poate avea loc învățarea prin colaborare,
una dintre ele fiind aceea că subiecții pot asimila concepte aparținând zonei de proxima
dezvoltare sau din vecinătatea nivelului cognitiv, actual. Subiecții trebuie să-și justifice acțiunile,
să explice cunoașterea strategică care, de altfel, ar rămâne implicită.
188
Exemplu de activitate de învățare prin colaborare.
Disciplina: Limba și Literatura Română-lectura.

Clasa: a IV-a
Nivelul general al clasei și caracteristici care pot influența procesul învățării:
Toți elevii au formate deprinderi de lectură. Din totalul de 19 elevi, 14 citesc suplimentar,
redactează texte pornind de la cuvinte, enunțuri date sau titluri. Pot caracteriza un personaj
selectând informațiile din text.
5 elevi citesc suplimentar doar dacă este neapărat nevoie, compun texte după un suport
vizual sau după un plan de idei. Nu elaborează o caracterizare a unui personaj după informațiile
din text ( informații reduse, fără o clasificare a trăsăturilor).
Subiectul lecției: ,,Eroi ai neamului românesc.”
Tipul lecției: formare de priceperi și deprinderi intelectuale.
Varianta de lecție: lecție bazată pe lectura personală și activitate de colaborare.
Cunoștințe dobândite anterior: Prin lecturi personale, lecții anterioare desfășurate la
disciplinele Limba și Literatura Română, Istorie, precum și în cadrul activităților extracurriculare -
excursii, vizite la muzee etc.
Fiecare elev a realizat povestirea unei lecturi despre un personaj istoric.
Întrebări cheie ale curriculum -ului:
1.Ce mesaj se desprinde din lectura fiecărui elev?
2.Care sunt trăsăturile de personalitate a fiecărui personaj întâlnit în lecturile citite?
3.Ce aspecte sunt relevante pentru realizarea unui portret a personajelor?
Strategia didactică:
-experiențe de învățare: învățarea prin cooperare, învățare inteligibilă, învățare creativă.
-metode: povestirea, conversația euristică, studiul de caz, exercițiul.
-resurse: povestiri istorice -texte, povestirea realizată de fiecare elev, portretul personajului
realizat de fiecare grupă.
-forme de organizare: pe grupe, individual.
Managementul situației de învățare:
Obiective operaționale:
-Să ofere informații despre textele citite (autor, personaje, acțiune, locul și timpul de
desfășurare a evenimentelor);
-Să coopereze în cadrul grupului de lucru în vederea realizării portretului personajului ales.
Competențe corelate cu activitatea de învățare:
-Formulează argumente legate de alegerea lecturii.
-Realizează portretul personajului selectând trăsături fizice și morale.
Conținuturile învățării:
-cognitive: lectura activă, citirea selectivă, povestirea.
-acționale: selectarea informațiilor după criterii date, formularea argumentelor, negocierea.
-atitudini: poziționarea individuală și colectivă față de temă, atitudinile și interesele elevilor.
Sarcini de învățare:
-Alegerea textelor cu conținut istoric.
-Realizarea povestirilor.
-Realizarea portretului pe baza informațiilor.
(Comunicate clar de către cadrul didactic).
Contextul învățării:
Comunicarea sarcinilor de lucru se realizează verbal.
De asemenea, și comunicările realizate la nivelul grupului de lucru, între elevi, dar se pot
folosi și de suport scriptic (povestirile elevilor, fișe de lucru).
Sunt folosite întrebările deschise, structurate după un plan dinainte stabilit care să conducă
la realizarea sarcinilor de învățare.
Cadrul învățării:
Ambient plăcut, organizarea băncilor și a scaunelor favorizând munca în echipă (toți
membrii echipei sunt vizibili și, la rândul lor, vizualizează materialele.
189
Mediul de învățarea:
Sala de clasă.
Desfășurarea secvenței didactice:
Organizarea activității de învățare prealabilă:
Distribuirea elevilor în grupe de lucru. Fiecare elev al grupei a citit un text despre
personajul istoric ales. După lectura textului, au realizat povestirea, selectând elementele
semnificative. În spațiul destinat activității propriu zise, se alocă câte un spațiu cărții de unde s-a
citit textul. Acolo se va realiza și planșa care va expune trăsăturile personajului istoric. Se
desemnează un reprezentat al fiecărei grupe care va susține și conduce activitatea. Dacă acel
reprezentat nu poate oferi sprijin la un moment dat, se poate cere ajutorul altui membru al
grupului respectiv.
Managementul situației de învățare:

Cadrul didactic observă și evaluează activitatea din punct de vedere al: ritmul de instruire,
coordonare, respectarea etapelor de lucru, evitarea timpilor morți, coordonarea lucrului individual,
negociere, alegerea temei pentru acasă.
Modalități de asigurare a caracterului interactiv, de susținere a motivației pentru învățare:
Se instalează un climat afectiv, stârnirea interesului pentru lectură, se promovează dialogul,
elevii sunt implicați în dezbateri pro și contra, aduc argumente și permanent se realizează
schimburi cognitive și verbale.
Inițiativa personală a elevilor:
Elevii sunt solicitați să susțină permanent, cu argumente, opiniile proprii dar și a altor
membrii ai grupului.
Aprecierea:
Cadrul didactic creează climatul pozitiv prin întăririle pozitive aduse fiecărei echipe.
Reglarea și autoreglarea (de ordin cognitiv, motivațional, comportamental).
Se alege, în cunoștință de cauză, personajul istoric căruia elevii vor realiza portretul pe
baza trăsăturilor de personalitate. Aici poate interveni și atitudinile emoționale ale elevilor. Astfel,
sunt puși în situația de a realiza lecturi, de a se implica în activitățile de grup și de a duce la
sfârșit sarcina de lucru.
În activitatea de învățare prin colaborare, monitorizarea activității elevilor este o etapă
importantă. În vederea realizării produselor/rezultatelor, membrii unui grup de muncă trebuie
sprijiniți și îndrumați ori de câte ori este nevoie (Ex. sprijiniți în demersurile cognitive -alegerea
textelor, alcătuirea structurii unei povestiri, alcătuirea structurii produsului finit-precizarea locului
și timpului, citate, descrieri ale altor personaje).
Rezultate așteptate:
Pe lângă rezultatul de ordin material (realizarea unei descrieri -portret), elevii cu interes
crescut pentru lectură vor citi și celelalte lecturi pe care coechipierii le -au prezentat. Se dezvoltă
gândirea critică, relațiile de comunicare însoțite de argumente pro și contra, ascultarea activă,
capacitatea de negociere.
BIBLIOGRAFIE:
Amado, G., Guittet, A. (2007). Psihologia comunicării în grupuri, Editura Polirom,
Iași.
Mureșan, A. (2005). Cunoașterea și conducerea grupurilor sociale, Editura Accent,
București.
Ulrich, C. (2016). Învățarea prin proiecte- Ghid pentru profesori, Editura Polirom, Iași.
190
PROIECT EDUCAȚIONAL
Maramureș - tradiție și cultură
SCUTARIU ANISOARA
GRUP ȚINTĂ :CLASA: a IV-a
TRASEUL: Rădăuți - Monumentul Eroilor de la Moisei – Mănăstirea Bârsana – Sighetu
Marmației – Cimitirul Vesel - Săpânța – Mănăstirea Peri Săpânța – Sighetul Marmației și retur
SCOPUL: Dezvoltarea orizontului de cunoaştere prin îmbinarea cunoştinţelor de istorie,
geografie şi biologie cu specificul cadrului natural.
ARGUMENT:
Calitatea sporită a mediului, reflectată în peisaje bine conservate şi în absenţa poluării factorilor
de mediu (aer, apă, sol, vegetaţie, faună) la care se adaugă obiectivele turistice istorice, tradiţiile şi
elementele de folclor românesc, constituie elemente a căror atractivitate turistică a sporit considerabil în
ultimele decenii.
Motivele care au determinat alegerea acestui proiect sunt:
 nevoia informării corecte a elevilor cu privire la dezvoltarea şi promovarea durabilă a
turismului;
 responsabilizarea elevilor privind conservarea destinaţiilor turistice;
 conştientizarea necesităţii protejării naturii şi a mediului ambiant;
 formarea unor capacităţi cognitive interdisciplinare prin îmbinarea noţiunilor de istorie,
literatură, religie, geografie, biologie, muzică, sculptură cu specificul cadrului natural şi cu
regiunile străbătute.
 stabilirea unor relaţii de prietenie intre elevii colegiului;
Obiective generale:
A. Informativ: Dezvoltarea orizontului de cunoaştere prin îmbinarea noţiunilor de geografie,
biologie, istorie, literatură, religie, muzică, sculptură cu specificul cadrului natural şi cu regiunile
străbătute.
B. Educativ:
* Cultivarea sentimentului de mândrie patriotică prin declanşarea de emoţii, aprecieri asupra
frumuseţilor fizice, economice, religioase ale teritoriului patriei şi împletirea cu elemente de istorie
ale trecutului şi prezentului poporului român.
* Formarea deprinderilor de observare, de sesizare a aspectelor ecologice, de poluare a
mediului şi cultivare a unei educaţii ecologice.
a) Cognitive:
* Să se informeze asupra itinerariului şi obiectivelor propuse pentru vizitare;
* Să analizeze aspectele geografice, biologice, etnografice şi folclorice de pe parcursul
excursiei;
* Să comunice fondul general al cunoştinţelor privind semnificaţiile, particularităţile şi
importanţa principalelor monumente istorice şi culturale studiate în cadrul orelor de consiliere şi
orientare şcolară, istorie, religie şi literatură;
* Să valorifice intra- şi interdisciplinar conţinutul informaţiilor dobândite prin realizarea
unor eseuri care vor fi afişate pe panourile şcolii.
b) Afectiv-atitudinale:
* Să recunoască şi să aprecieze morala creştină românească, frumuseţile florei şi faunei
zonei vizitate;
* Să sesizeze frumuseţile patriei reflectate în pictură, sculptură şi literatură şi să le
surprindă în fotografii;
191
* Să rememoreze la faţa locului istoria patriei în strânsă legătură cu cadrul natural;

* Să motiveze de ce cunoaşterea şi ocrotirea monumentelor istorice, religioase,
folclorice, etnografice, ale mediului înconjurător reprezintă îndatoriri elementare ale fiecărui
locuitor al ţării;
* să îşi găsească interesele comune cu elevii de aceeaşi vârstă cu ei;
* să realizeze activităţile specifice propuse de proiect (scrisori, felicitări, pliante, program
artistic);
* să conştientizeze afectivitatea de grup ca suport al prieteniei;
* să dovedească comportament asertiv;
* să impărtăşească date din experienţa personală.
c) Psihomotorii:
* Să selecteze şi să realizeze un CD cu imagini din natură din cadrul concursului
de fotografii ,,Îmbrăţişăm natura’’ şi un CD cu obiectivele turistice vizitate;
* Să aplice în practică noţiuni de educaţie ecologică învăţate în şcoală;
Resurse :
- resurse materiale: fonduri proprii

-resurse umane implicate: cadre didactice, elevi, părinţi;
192
IMPORTANŢA PARTENERIATULUI EDUCAŢIONAL

PENTRU IMAGINEA INSTITUȚIEI DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Prof. DUMITRU LIDIA SIMONA

Prof. SECELEANU LĂCRĂMIOARA
Grădiniţa „Mihai Eminescu” – Târgu Jiu
Sistemul de învățământ se prezintă ca un sistem înlănțuit care pornește pentru unii încă de la creșă,
parcurgând etape precum învățământul preșcolar, învățământul primar, cel gimnazial, apoi cel liceal sau
profesional, etapa finală pentru unii fiind învățământul postliceal sau cel universitar; un întreg lanț ale
cărui zale sunt perfect echilibrate și îmbinate pentru dezvoltarea permanentă și formarea individului ca
cetățean, om al muncii, leader, părinte și orice altceva se mai poate adăuga pentru construirea individulală
globală și permanentă a acestuia.
Orice instituție de învățământ este ea însăși un partener, o verigă într-un sistem care cuprinde pe
lângă școală și alte instituții care la rândul lor își aduc acea contribuție importantă și necesară la formarea
și dezvoltarea individului în comunitate generând astfel acel cerc de susținere în jurul persoanei pentru ca
trecerea de la o etapă la alta să fie percepută ca ceva firesc, necesar și în perfectă armonie cu nevoile lui.
Parteneriatul educaţional trebuie privit nu doar ca un concept - este o atitudine abordată în
sprijinul dezvoltării societăţii prin prisma educativă şi este, de asemenea, unul dintre cuvintele cheie ale
pedagogiei contemporane, presupunând participare la acţiuni educative comune, comunicare eficientă
între participanţi, acţiuni comune cu respectarea rolului fiecărui participant, inter-relaţionare. Parteneriatul
educaţional presupune, de asemenea, o unitate de cerinţe, de opţiuni, de decizii, acţiuni educative,
subordonate actului educativ propriu-zis având același scop și aceeași viziune în legătură cu obiectul și
subiectul parteneriatului.
Copilul nu reprezintă doar viitorul membru al societăţii ale cărui valori vor fi descoperite peste
ani, el reprezintă o valoare sociala care trebuie descoperită şi prelucrată, astfel încât să-i fie respectate
caracteristicile individuale şi apartenenţa sa la un anumit mediu sociocultural. Copilul este purtătorul unor
particularităţi care îl determină să răspundă in mod diferenţiat la solicitările mediului. Această amprentă
personală se reflectă la nivelul grupului social, îmbogăţind-o.
Comunitatea locală, şcoala/grădinița, familia, reprezintă instituţii partenere în educaţie. În sprijinul

părinților și educatorilor vin membrii comunităţii cu influenţă în creşterea, educaţia şi dezvoltarea
copilului. Toţi aceşti factori exercită influenţe educative în pondere diferenţiată cantitativ, dar, care se
reflectă calitativ în dezvoltarea personalităţii copilului.
Parteneriatele folosesc atât copiilor cât și părinților, cadrelor didactice cât și comunității, pentru
perfecționarea muncii în echipă, parteneriatele școală/grădiniță- familie- comunitate auo largă răspândire
în mediul școlar cu mare impact asupra copiilor.
Obiectivele propuse în acord cu încheierea acestor parteneriate presupun:

 cunoașterea nivelului de dezvoltare psihomotrică al preșcolarilor;
 o strânsă colaborare între educatoare, învățătorii și alte persoane cu care copiii vor
intra în contact de-s lungul acțiunilor ;
 realizarea unei concordanțe despre imaginea pe care o au preșcolarii în legătură cu
anumite instituții sau persoane și ceea ce reprezintă ele/ei în realitate;
 cunoașterea reciprocă și corelarea conținuturilor pentru preîntâmpinarea
disficultăților de adaptare pentru asigurarea continuării cu succes a actului educativ;
 realizarea unor activități educative ori extrașcolare în parteneriat cu scopul de a
înlătura posibile bariere de înțelegere și colaborare ;
193
În tot acest labirirnt, familia joacă rolul cel mai important acela de liant între școală/ grădiniță și
instituțiile partenere atât pentru pregătirea efectivă a copilului pentru orice fel de interacțiune cu
persoanele din jurul lui cât și susținerea și îndrumarea acestuia în luarea deciziilor majore pe parcursul
întregii lui formări.
Copilul nu trebuie privit doar ca beneficiar al acţiunii educative; copilul este participant activ în
cadrul parteneriatului și totodată beneficiarul direct al tuturor acțiunilor și activităților desfășurate., Fără
el acţiunea educativă nu-şi are sensul, fără aportul familiei acţiunea educativă ar fi unilaterală şi fără
efectul scontat. Fiecare dintre parteneri sprijină educaţia îşi asumă roluri de o deosebită importanţă.
Asigurarea confortului material al copilului eficientizează acţiunea educativă, fiind cunoscută importanta
mediului ambiant asupra capacităţilor de învăţare ale copiilor.
Educaţia copiilor nu este un apanaj al instituţiilor educative, ea se realizează prin colaborarea într-un
parteneriat viabil și sustenabil între toţi acei factori care la un moment dat intervin în educaţia copiilor. O
acţiune singulară, izolată, nu poate avea efecte pozitive, deoarece societatea este un mecanism în cadrul
căruia piesele devin, pe rând, absolut necesare, foarte importante şi indispensabile.
Părinții sunt pe de altă parte purtătorii stegului imaginii grădiniței /școlii unde copiii lor activează.
Drept urmare, imaginea și bunul (re)nume al unei instituții de învățământ este strict legată de viabilitatea
parteneriatelor pe care le derulează fie cu familia, cu comunitatea locală sau cu alte instituții simulare.
De multe ori nu este greu să ajungi în vârful piramidei ci greu este să te menții acolo, în topul
preferințelor părinților, comunității și a altor parteneri deoarece orice colaborare sau parteneriat implică
seriozitate, comunicare, profesionalism din partea tuturor părților implicate.
194
EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ- RESPECTUL DIFERENŢELOR
PROF. ÎNV. PRIMAR

ŞEMBERA CLAUDIA-BLANCA
ŞCOALA PRIMARĂ VALEA-BOLVAŞNIŢA
Educaţia interculturală corespunde celui de-al treilea stâlp al educaţiei: deprinderea de a trăi
împreună cu ceilalţi. Comisia Internaţională pentru educaţia secolului XXI pune accentul pe această
componentă a educaţiei, ca fiind una vitală în dezvoltarea unei societăţi armonioase. Acest stâlp se referă
la deprinderea de a trăi împreună cu ceilalţi, „prin dezvoltarea cunoaşterii celuilalt, a istoriei sale, a
tradiţiilor şi a spiritualităţii sale”.
Societăţile europene actuale, plurale din punct de vedere etnic şi cultural, dar şi din perspectiva
identităţilor şi a intereselor, sunt arena convieţuirii împreună cu alterităţi tot mai evidente şi tot mai
vocale. În aceste condiţii, este imperativ ca generaţiile aflate în procesul socializării să deprindă abilităţi
de bază care să permită o convieţuire paşnică cu grupuri care revendică diferenţa, fie ea etnică, identitară,
culturală sau de interese.
Obiectivul general al educaţiei interculturale este acela de a facilita deprinderea acestor abilităţi de
convieţuire în societatea plurală a zilelor noastre
Indiferent unde am trăi, pentru oricare dintre noi este evident că trăim într-o lume multicoloră.
Trăim într-un mozaic de structuri, de culturi, de forme. Suntem mai înalţi sau mai scunzi, mai timizi
sau mai curajoşi, ne îmbrăcăm, gândim, vorbim, visăm altfel. Suntem cu toţii diferiţi, într-o uimitoare
varietate de manifestări, avem caracteristici şi particularităţi diferite şi tocmai acest lucru ne face unici.
Această diversitate ne salvează de la monotonie. Evident că nici şcoala / educaţia nu sunt excluse
din acest proces al diversităţii. Universul şcolii este vizibil un spaţiu al pluralităţii, al diferenţelor, al
culorilor. În spaţiul şcolii se intersectează personalităţi, comportamente diferite, oferind multiple
provocări abordărilor educaţionale.
Într-un astfel de context, se naşte întrebarea legitimă: care este atitudinea optimă a şcolii faţă de
această diversitate pe care trebuie să o gestioneze? Cu alte cuvinte, cine trebuie să se adapteze: elevii sau
şcoala? Este necesar ca cei diferiţi să se schimbe pentru a se încadra în fluxul majorităţii sau instituţiile
şcolare trebuie să se restructureze pentru a le respecta acestora specificul cultural? Şcoala nu poate fi o
instituţie a figurilor copiate la “indigo”. Nu cei diferiţi trebuie să-şi anuleze specificul pentru a se încadra
într-o şcoală dominată de logica “mono”. Datoria respectării diferenţelor dintre elevi revine prioritar
şcolii şi celor responsabili pentru educaţia tuturor elevilor, indiferent de apartenenţa culturală, etnică,
religioasă, socială a acestora Diversitatea trebuie considerată o caracteristică firească a vieţii cotidiene –
care există indiferent de voinţa noastră. Diversitatea va fi tratată ca un privilegiu, o sursă de îmbogăţire
culturală, un beneficiu reciproc şi nu o povară.
O şcoală interculturală reprezintă un spaţiu pătruns în toate articulaţiile sale de diversitate şi de
modalităţi adecvate de respectare a acesteia, este un “organism” viu care se exprimă nu numai prin
elemente statice, ci şi prin interrelaţionări cotidiene, comunicări şi schimburi cultural permanente.
“Portretul – robot” al şcolii interculturale:

-şcoala interculturală reprezintă un spaţiu al comunicării şi al respectului pentru cei diferiţi;
-toţi elevii sunt valorizaţi şi stimulaţi să-şi dezvolte propriul potenţial, au oportunităţi egale de
învăţare, sunt favorizate interacţiunile între elevi, schimbul cultural, munca în echipă;
-cultura şcolii este favorabilă promovării diversităţii;
-principiul respectului pentru diferenţe sau cel al egalităţii şanselor fundamentează toate acţiunile
din şcoală;
-cadrele didactice promovează dialogurile interculturale în interiorul clasei, prin valorificarea
specificităţii fiecărui elev şi gestionează adecvat diferenţele culturale dintre medii;
-în şcoală se desfăşoară activităţi şcolare şi extraşcolare care solicită adecvat toate categoriile de
elevi, care ţin cont de specificul acestora, de resursele culturale pe care aceştia le pot aduce în spaţiul
şcolii, din comunitatea din care fac parte;
195
-curriculumul este intercultural, atât în dimensiunile sale explicite, dar şi în ceea ce priveşte
aspectele “ascunse”;
-mediul de învăţare al şcolii stimulează dezvoltarea şi participarea adecvată la viaţa şcolară a
fiecărui elev, indiferent de apartenenţa sa culturală;
-şcoala este a tuturor elevilor şi a întregii comunităţi.
Concluzionând, interculturalismul în educaţie se poate contura în mod evident ca un real beneficiu
didactic, ca un concept polivalent, ca o nouă pedagogie interactivă şi modernă. Meritele sale
fundamentale sunt centrate pe efortul istovitor, greu cuantificabil, de cristalizare la educatori şi educaţi a
unei competenţe interculturale reale şi funcţionale. Şi chiar dacă pedagogia interculturală este deseori
criticată că îşi propune obiective mai mari decât puterile sale, chiar dacă soluţiile nu sunt întotdeauna uşor
aplicabile, această abordare reprezintă un important punct de reflecţie pentru lumea şcolii.
BIBLIOGRAFIE :
1. CIOLAN, L., Paşi către şcoala interculturală – ghid de educaţie interculturală pentru
cadrele didactice, Bucureşti, Editura Corint, 2000.
2. CUCOŞ, C., Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale ,Iaşi, Editura Polirom, , 2000.
3. DASEN, P., Fundamente ştiinţifice ale unei pedagogii interculturale, în Educaţie
interculturală, Iaşi, Editura Polirom, 1999.
4. NEDELCU, A., Învăţarea interculturală în şcoală – ghid pentru cadrele didactice,
Bucureşti ,Editura Humanitas Educaţional, 2004.
5. ULRICH, C., Managementul clasei. Învăţare prin cooperare – ghid pentru profesor,
Bucureşti, Editura Corint, 2000.
196
Promovarea imaginii grădiniței prin activitatea de parteneriat educațional
Educatoare: Prof. SEMELBAUER LARISA-PAMELA

Grădinița cu program prelungit Deta
În urma unei analize a comisiei care se ocupă de promovarea imaginii grădiniței la sfârșitul anului
școlar 2018-2019, s-a apreciat că parteneriatul educațional a constituit o pârghie importantă prin
intermediul căreia s-au transmis către parteneri informații, aprecieri, impresii, care au contribuit la
conturarea unei imagini pozitive a instituției noastre. Parteneriatul educațional a înregistrat în anul școlar
trecut noi accente care au făcut cunoscută activitatea grădiniței, valoarea și prestigiul acesteia, finalitățile
procesului educațional derulat în această instituție de învățământ preșcolar.
Aceste experienţe deosebite arată că posibilităţile de parteneriat ale unei instituţii preşcolare cu alte
instituţii de învăţământ se pot extinde până la nivel de universitate, iar finalităţile au valenţe deosebite
pentru fiecare partener.
Colaborarea grădiniţă - familie se bucură de multă atenţie în unitatea noastră, având în vedere că
reuşita actului educaţional depinde în mare măsură de felul în care funcţionează acest parteneriat. Am
conştientizat că prioritar în relaţia grădiniţă - familie este cunoaşterea şi înţelegerea familiei în calitate de
partener constant şi autentic în contextul actual în care familia însăşi trebuie să se adapteze unor
schimbări semnificative.
Părinţii noştri au demonstrat că sunt parteneri activi, serioşi şi cooperanţi prin modul de implicare a
lor în toate activităţile desfăşurate în grădiniţă. Astfel, au sprijinit acțiunile și activitățile extracurriculare
din săptămâna ,,Școala altfel", prin susținere financiară în cazul deplasărilor și prin participare directă la
activități în parteneriat cu factori din comunitate.
De asemenea, o mare parte din părinți s-au implicat în pregătirea copiilor pentru participarea la
concursuri (au confecționat costume pentru copiii care au participat la ,,Parada costumelor ecologice").
Părinții au participat la acțiunea ,,Ziua porților deschise", prilej cu care au urmărit la fiecare grupă
activitățile pregătite de educatoare cu această ocazie.
Având în vedere că acest eveniment poate deveni un instrument valoros în promovarea grădiniței ne
propunem ca în edițiile viitoare această acțiune să fie mai bine pregătită și mediatizată pentru a atrage un
număr mai mare de părinți și potențiali viitori părinți.
O remarcabilă colaborare și comuniune strălucită cu părinții au realizat și în acest an educatoarele
prin excursiile în format părinți - copii - educatoare în afara programului grădiniței și sărbătoarea anuală
de tip carnaval ,,Farsangyi bal", în cadrul căreia părinții sunt implicați alături de copii în jocuri și
concursuri interactive.
La nivelul celor opt grupe ale grădiniţei s-au constituit comitete de părinţi care comunică foarte bine
cu conducerea grădiniţei, cu întregul colectiv, oferind sprijin concretizat în resurse materiale, donaţii şi
sponsorizări pentru ameliorarea bazei materiale.
La finalul anului școlar am obținut un feed-back pozitiv din partea părinților prin centralizarea
rezultatelor chestionarelor administrate de Comisia CEAC, chestionare menite să măsoare gradul de
satisfacție a beneficiarilor/ părinților din grădiniță.
În concluzie, parteneriatul cu familiile copiilor din grădiniţa noastră este un mod de interrelaţionare
plenară şi permanentă, concretizat în programe de educaţie, informare şi acţiuni specifice pentru părinţi,
activităţi care şi-au dovedit eficacitatea în măreţul proiect pe care grădiniţa şi familia îl derulează ca
parteneri - dezvoltarea personalităţii copilului preşcolar.
Pentru anii următori ne vom intensifica modalitățile de promovare a imaginii grădiniței
proiectându-ne activități noi pe lângă cele prezentate anterior:
-găsirea de soluții pentru promovarea activității grădiniței, structură care se confruntă cu scăderea
continuă a numărului de copii înscriși în ciuda valorii profesionale a personalului didactic angajat și a
condițiilor asigurate;
-inițierea și desfășurarea unor acțiuni, concursuri, proiecte la nivel local, județean, național și
revigorarea parteneriatului internațional;
-realizarea unor prezentări web definitorii pentru calitatea procesului de instruire si educație care se
desfăşoară în cadrul grădiniţei;
197
-planificarea atentă a campaniilor de informare şi comunicare cu beneficiarii care vor avea un

caracter permanent printr-o gamă largă de mijloace: anunțuri la radio local, interviuri, reportaje realizate
cu alți părinți, broşuri, pliante.
În final, consider că prin toate relaţiile de parteneriat stabilite la nivelul unităţii, am reuşit să
promovăm valori comune ale grupurilor parteneriale (asigurarea şanselor în educaţie, transparenţă, dialog,
comunicare, responsabilitate), iar prin asumarea rolului de promotor al tuturor acestor relaţii, am
contribuit substanțial la creșterea prestigiului grădiniței.
198
STRATEGIA DE PROMOVARE A UNITĂȚII ȘCOLARE
Grădinița cu P. P. „ Constantin Brâncuși”, Tg-Jiu

Prof. Înv. Preșcolar, SEMEN NICOLETA
MOTTO: „Fiecare copil pe care îl instruim este un om pe care îl câștigăm” - V. Hugo
Promovarea imaginii grădiniței se poate realiza prin derularea unor parteneriate în cadrul
comunității locale. Educatoarea este cea care trebuie să iniţieze, să conceapă, să structureze pertinent şi
corect parteneriatul educaţional, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părţile implicate.
Parteneriatul educaţional este un concept care devine tot mai prezent în relaţiile de colaborare ce se
stabilesc între unităţile de învăţământ şi diferitele segmente ale societăţii. Necesitatea şi importanţa
parteneriatelor rezidă în două aspecte: nevoia deschiderii grădiniţei către comunitate si sensibilizarea
comunităţii la nevoile grădiniţei. Promovarea imaginii grădiniței se mai poate realiza prin: intermediul
articolelor de presă scrisă, unde unitatea și-a făcut cunoscute strategiile de derulare si dezvoltare a ofertei
educaționale; intermediul Internetului; popularizarea exemplelor de bună practică pe diferite situri care
promovează activitățile derulate în grădiniță; crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive în
comunitate; elaborarea unor proiecte locale care să vizeze experiențe pozitive şi a exemplelor de bună
practică; atragerea unui număr cât mai mare de preşcolari din zona arondată unităţii noastre; colaborarea
cu toți membrii comunității. Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze
corespunzător mediului complex şi în continuă schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt
dependente de mediul exterior. Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a
schimbarilor care se produc şi modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea unității.
Exemplu de parteneriat educațional desfășurat în vederea promovării grădiniței ,,Împreună pentru
educația copiilor noştri” -parteneriat educaţional cu familia
Obiectivele parteneriatului:
 Iniţierea părinţilor în problemele specifice educaţiei din grădiniţă privită ca un
,,microgrup” din care copilul face parte;
 Dobândirea de către părinţi a unor abilităţi de relaţionare cu copiii;
 Eficientizarea actului educațional prin lucrul acasă cu preșcolarul;
 Consolidarea relației profesinale dintre grădiniță și familie.
Acțiunile stabilite sunt prevăzute a se desfașura periodic, pe prcursul unui an școlar. Totodată,
fiecare acțiune implică obiective ce vizează și copiii, căpătând valoare educativă. Proiectul va fi
popularizat prin rețelele de socializare, presă scrisă și se va realiza o expoziție cu materialele și
produsele realizate în grădiniță. Activitatea desfășurată în cadrul proiectului s-a numit „ Culorile
toamnei”- realizarea unor machete de toamnă cu materiale din natură. Toți copiii au primit diplome de
participare la acest proiect, iar cele mai frumoase machete, votate de părinți la expoziție, au fost
premiate. Lucrările au fost expuse pe holurile grădiniței.
199
IDENTITATEA ȘI IMAGINEA ȘCOLII
Prof. înv. primar ȘENDROIU MARIA-MĂDĂLINA

Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncuși” Peștișani, Județul Gorj
Sistemul românesc de învăţământ, odată cu intrarea lui în rândul structurilor de tip european, este
supus unei abordări cu totul diferite, în condiţiile în care tendinţa este aceea de a acorda instituţiei cât mai
multă libertate în luarea deciziilor.
În acest context, statutul României de ţară europeană îi oferă sistemului educaţional posibilitatea de
a-şi rezolva problemele majore cu care se confruntă. Având în vedere acest aspect, se impune ca fiecare
unitate şcolară să vizeze atingerea unor obiective privind curriculumul, resursele umane, resursele
materiale şi financiare, dezvoltarea de relaţii comunitare, obiective circumscrise unei strategii complexe
în care să se regăsească domeniile pe care comunitatea educaţională le consideră prioritare şi pe care
doreşte să le dezvolte. Prin proiectul de faţă sunt propuse o serie de activităţi prin implementarea cărora,
unitatea noastră
De ce este important să promovăm imaginea unităţilor şcolare în comunitate?
cei trei parteneri educaţionali: școală-elevi-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nicio
instituție nu poate forța alegerea.
Această dependență a unității școlare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de
implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie
să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta programul educaţional la nevoile în schimbare ale
elevilor.
serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la dezvoltarea
comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale.
Mediul poate fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil, forţele demografice,
economice, ecologice, tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la an la an. Formarea imaginii
unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită politică, ce ţine pe de o parte de stilul managerial al
conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi-cadre didactice.
Promovarea imaginii, reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei, publicităţii,
unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje.
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii școlii noastre au fost: difuzarea
informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele educaţionale, baza materială,
resursele umane, rezultatele şcolare; consilierea părinţilor privind orientarea şcolară; dezvoltarea de
parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național în scopul promovării imaginii instituției
noastre şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale regionale; promovarea
imaginii liceului prin diverse surse informaţionale (presă locală, scrisă, internet).
200

instituțional. Un rol important, în promovarea imaginii școlii noastre, îl au târgurile educaționale precum
”Ziua porților deschise”. Târgul educațional este un cadru propice al difuzării directe a produsului
educațional, un spațiu potrivit pentru comunicare între instituția de învățământ și viitorii elevi. Prin
organizarea sa judicioasă, numărul elevilor dornici de înscriere în cadrul școlii primare, dar și liceului, a
crescut. Cadrele didactice au atras elevii prin panouri, fotografii, pliante, ghiduri etc.
Pe lângă organizarea unui eveniment special precum cel menționat mai sus, promovarea liceului
nostru afost posibilă și prin organizarea unor manifestări cultural-artistice cu prilejul sărbătorilor, prin
așa-numitele acivități extrașcolare. Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine
deschisă și inovativă, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând o
atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
concursuri și parteneriate cu alte instituții. Activitățile extracurriculare dau o alternativă sănătoasă,
practică și creativă de a ocupa timpul liber al elevilor, instituția de învățământ ce promovează astfel de
activități beneficiind de imaginea pozitivă binemeritată, atât la nivel local, cât și județean sau național.
Mai mult decât atât, prin combaterea violenței din unitatea școlară, reducerea incidentelor din cadrul
acesteia, oferind un mediu sigur, promovarea toleranței și a unui spirit moral-civic pozitiv în care elevii se
Așadar, imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce așteaptă și au nevoie:
Școala noastră, în ochii comunității, este rezultatul unei munci constante. Educația de calitate este
ansamblu a instituției școlare. Responsabilitatea aceasta este în mâinile noastre, deoarece această imagine
pozitivă se creează greu și se poate pierde rapid.
BIBLIOGRAFIE
1. Cerchez, N; Mateescu, E. - ,,Elemente de management școlar’’, Editura Spiru Haret, Iași,
1994.
2. Coman, Cristina - Relații publice și mass-media, Iași, Editura Polirom, 2000.
3. Drăgan, I. - Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Șansa, București, 1996.
4. Jinga, Ioan - Managementul învățământului, Editura Aldin, București; 2001.
5. Petrescu, Ion - Management, Editura Holding Reporter, București; 1991.
6. Rus, Flavius, Catalin - Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Iași,
Editura Institutului European, 2002.
201
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII ÎN COMUNITATE

PRIN INTERMEDIUL ACTIVIȚĂȚILOR EXTRACURRICULARE
PROFESOR PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR SPECIAL

SEREŢAN IONELA ADRIANA
CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ NR. 1 BISTRIŢA
Cadrul didactic implicat în activitatea sa este cu siguranță cel care promovează imaginea școlii în
care activează prin activitățile școlare și extracurriculare, cercuri pedagogice, cursuri de perfecționare,
parteneriate educaționale, activități de mentorat, precum și schimburi de experiență.
Nevoia de a cunoaște inovațiile din domeniul învățămăntului de masă sau special conduce prin
aplicarea acestora, atât la clasă cât și la activitățile extracurriculare, la deschiderea oportunităților spre tot
ceea ce este nou, astfel cadrele didactice și școala își pot promova actul didactic modern adaptat la
nevoile copiilor cu cerințe educative speciale.
Prin specificul unității și a întreg demersului terapeutic, centrul nostru școlar se adresează copiilor
cu CES, oferind servicii educațional-terapeutice copiilor cu dizabilități mentale, sprijinindu-i în efortul de
valorificare și în asimilarea unor competențe adaptative care să faciliteze integrarea socio-profesională.
În consens cu eforturile susținute de redimensionare a politicii educaționale în sensul asigurării
educației pentru toți, al egalizării șanselor de reușită ale tuturor copiiilor indiferent de natura diferențelor
dintre ele, unitatea noastră își propune susținerea unei oferte formative realiste. Astfel centrul nostru
școlar își promovează seviciile educațional-terapeutice prin intermediul site-ului școlii.
Facilitarea diverselor tipurii de terapii, realizate de către psihologi, profesori psihopedagogi,
logopezi și kinetoterapeuți ai centrului, precum și promovarea în mass media a activițăților
extracurriculare susțin imaginea pozitivă a școlii.
Deschiderea spre societate prin atragerea de parteneri (asociații, societăți comerciale, școli de masă,
etc.) reliefează implicarea cadrelor didactice în promovarea imaginii școlii.
Personal am contribuit la susținerea imaginii centrului nostru încă din primii ani de profesie prin:
parteneriate educaționale cu școlile/grădinițele din învățământul de masă și cu Centrele de Educație
Incluzivă din județ, parteneriat anual cu părinții preșcolarilor, colaborări cu personal didactic din alte
județe, participarea cu miniproiectul „Ateliere pentru explorare multisenzorială” în cadrul competiției de
miniproiecte „Proces educațional optimizat prin activități de mentorat în școlile bistrițene”, activități în
cadrul cercurilor pedagogice, articole în revista școlii și în cadrul simpozioanelor locale, naționale și
internaționale, participarea cu activități anuale la Ziua porților deschise a școlii, distribuirea de pliante de
promovare a centrului nostru în comunitatea locală, contibuție la dezvoltarea organizațională școlară în
cadrul proiectului județean „O săptămână, o nouă atitudine”, parteneriate educaționale cu asociații,
organizații și fundații (Fundația Progress Bistrița și Organizația RV Projects Cumbria și Asociația Tineri
pentru Comunitate Bistrița).
Pe baza colaborărilor anterioare constante cu Asociația Tineri pentru Comunitate Bistrița, președinte
– profesor Hangea Cristina, am dezvoltat o relație constantă de suport reciproc în cadrul activităților
extrașcolare și de cunoaștere a realităților din școala noastră.
Asociația Tineri pentru Comunitate Bistrita este o organizație neguvernamentală de tineret înființată
în martie 2013. Misiunea acesteia este de a promova cetățenia activă a indivizilor, grupurilor, copiilor și
în mod special a tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 35 de ani prin proiecte și activități de dezvoltare
personală și comunitară.
202
Facilitarea accesului la activități creative, recreative și de loisire pentru dezvoltarea și valorificarea

aptitudinilor preșcolarilor și școlarilor cu CES prin activități extracurriculare conduc la o imagine clară a
implicării cadrelor didactice în procesul de educație și recuperare, aprofundând și completând
cunoştinţele și deprinderile copiilor.
Promovarea școlii la nivel local, județean, național sau internațional prin activitățile școlare și
extracurriculare pune în valoare Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Nr. 1 Bistrița și imaginea
acestuia, cadrele didactice implicate în aceste activități au rolul de a valorifica rezultatele școlare ale
copiiilor cu CES din acestă instituție de învățământ.
În concluzie, promovarea imaginii școlii prin intermediul mass media: TV, internet, publicații,
precum și pliante informative, activități în cadrul evenimentelor din comunitate, activități de mentorat,
reliefează munca și rezultatele acestui centru școlar prin serviciile educațional-terapeutice pentru copiii cu
cerințe educative speciale, respectiv educația și recuperarea acestora.
Bibliografie tipărită
Joiţa, E. (coordonator), Ilie, V., Vlad, M., Frăsineanu, E., Pedagogie şi elemente de psihologie
şcolară,Bucureşti,Editura Arves, 2003
Gherguţ, A.,Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii de educaţie integrată,
Bucureşti, Editura Polirom, 2001
Bibliografie electronică
http://csei1bistrita.com/acasa-2/
https://asociatiatineripentrucomunitate.ro/
203
Promovarea imaginii școlii, pentru instituțiile de învățământ din mediul rural
Propunător: dr. Ing. Prof. Sergentu Delia,

Şcoala Gimnazială nr. 1 Măldăeni, Teleoman
Valorile instituţionale şi viziunea sunt importante deoarece ele dau direcţie şi sens instituţiei, asigurǎ
consecvenţa în acţiune, motiveazǎ şi promoveazǎ angajaţii, pun bazele culturii şcolii.
Şcoala româneascǎ din mediul rural trebuie sǎ iasǎ din normele stricte ale ideii de transfer de
cunoştinte cǎtre elevi, idee care încǎ mai stǎ ca temei de bazǎ a tot ceea ce şcoala face sau trebuie sǎ facǎ.
Şcoala sǎ fie locul unde elevii primesc informaţii, dar accentul sǎ nu cadǎ pe dimensiunea informativǎ, ci
din ce în ce mai mult pe formare, integrare, relaţionare.
Iată destule motive pentru a acorda o mai mare atenţie activitǎţii didactice în vederea obţinerii unui
învǎţǎmânt de calitate.
Ce este calitatea educaţiei?
Conceptul de calitate a fost asociat cu un anume nivel sau grad de excelenţǎ , valoare sau merit, deci
cu valorile explicite şi implicite ale culturii unei comunitǎţi sau unei naţiuni. Un concept propriu al
calitǎţii ar trebui sǎ se fundamenteze pe: cultura, tradiţiіle şi valorile naţionale, cultura şi valorile pe care
dorim sǎ le promovǎm prin politicile şi strategiile dezvoltǎrii sociale şi economice durabile.
Calitatea educaţiei poate fi privitǎ ca un ansamblu de caracteristici ale unui program de studiu şi ale
furnizorului acestuia prin care sunt îndeplinite aşteptǎrile beneficiarilor, precum şi standardele de calitate .
Beneficiarii şi clienţii educaţiei de calitate (elevii, pǎrinţii, societatea) ar fi de dorit sǎ fie consultaţi
permanent în ceea ce priveşte satisfacţia lor faţǎ de serviciile educaţionale de care beneficiazǎ.
Imbunǎtǎţirea calitǎţii educaţiei presupune evaluare, analizǎ şi acţiune corectivǎ continuǎ din partea
organizaţiei furnizoare de educaţie, bazatǎ pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite proceduri ,
precum şi pe alegerea şi aplicarea celor mai relevante standarde de referinţǎ. Metodologia asigurǎrii
calitǎţii educaţiei precizeazǎ cǎ asigurarea calitǎţii educaţiei este centratǎ preponderent pe rezultatele
învǎţǎrii. Rezultatele învǎţǎrii sun exprimate în termeni de cunoştinţe, competenţe, valori, atitudini care se
obţin prin parcurgerea şi finalizarea unui nivel de învǎţǎmânt sau program de studiu.
Calitatea în educaţie este asiguratǎ prin urmǎtoarele procese: planificarea şi realizarea efectivǎ a
rezultatelor aşteptate ale învǎţǎrii, monitorizarea rezultatelor, evaluarea internǎ a rezultatelor, evaluarea
externǎ a rezultatelor şi prin îmbunǎtǎţirea continuǎ a rezultatelor în educaţie.
Calitatea este dependentǎ de valorile sociale în care funcţioneazǎ sistemul respectiv de educaţie.
Calitatea se realizeazǎ pe un anume subiect, pentru un anume beneficiar, dupǎ anumite interese. Valorile
calitǎţii în educaţie: democraţia, umanismul, echitatea, autonomia intelectualǎ şi moralǎ, calitatea
relaţiilor interpersonale, comunicarea, îmbogǎţirea comunitǎţii, inserţia optimǎ socialǎ şi profesionalǎ,
educarea individului ca membru critic şi responsabil al grupului. Forţa de muncǎ sǎ fie competitivǎ, cu
noi competenţe în soluţionarea problemelor şi cu abilitǎţi cognitive. Incǎ persistǎ discrepanţe între nivelul
de pregǎtire al elevilor din şcolile rurale şi cei din şcolile urbane, între elevii majoritari şi cei aparţinând
grupurilor minoritare defavorizate.
Aceste diferenţe privind performanţa pot fi puse şi pe seama unor distribuţii inechitabile şi
ineficiente a resurselor ceea ce duce la o mare variaţie în ceea ce priveşte calitatea educaţiei oferite.
Imbunǎtǎţirea managementului resurselor umane în învǎtǎmânt printr-o planificare strategicǎ şi oferirea
de stimulente pentru performanţǎ poate contribui semnificativ la îmbunǎtǎţirea rezultatelor în educaţie.
Sunt necesare eforturi suplimentare ale tuturor actorilor implicaţi în proces pentru a spori calitatea,
accesibilitatea, relevanţa, eficienţa, echitatea educaţiei.
Sensul educaţiei este dat şi de comunicare , aşa cum menţionam mai sus. Calitatea educaţiei este
datǎ de calitatea actului de comunicare. Existǎ o multitudine de factori care pot constitui bariere de
comunicare. Toate aceste bariere trebuie depǎşite printr-o educatie a comunicǎrii care presupune:
favorizarea autocunoaşterii prin resursele de comunicare, familiarizarea cu toate formele procesului de
comunicare, descoperirea resurselor de comunicare ale celorlalţi, activarea aptitudinilor de comunicare ,
descoperirea disponibilitǎţilor personale latente, folosirea optimǎ a multiplelor canale de emitere şi
receptare didacticǎ, valorizarea comunicǎrii integrale.
In vederea realizǎrii eficiente a comunicǎrii pentru educaţie şi a educaţiei prin comunicare , sunt
necesare unele sugestii care pot avea rol orientativ:
204
-schimbarea mentalitǎţii privind procesul educativ, de la obiective şi conţinuturi pânǎ la organizare

şi evaluare;
-trecerea de la caracterul dominant instructiv la educaţia propriu-zisǎ, de la infomativ la formativ;
-necesitatea unei reforme reale a învǎţǎmântului, la toate nivelurile;
-abordarea interdisciplinarǎ a instrucţiei şi educaţiei;
-introducerea unor discipline noi, axate pe ideea de comunicare şi educaţie alǎturi de discipline
clasice;
-conceperea unor noi modalitǎţi de evaluare, în conformitate cu cerinţele şi exigenţele omului
modern;
-utilizarea, în continuare, în procesul instructiv-educativ de mijloace tehnice moderne, specifice erei
electronice;
-structurarea şi derularea modelǎrii educaţionale pe modalitaţi întrunite şi coordonate
Bibliografie:
1. ,,Perspective interdisciplinare în învǎţǎmântul românesc” (studii de specialitate), Botoşani, 2004
2. ***, www. edu.ro/index.php/articles/c356
205
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A EDUCAȚIEI
5 OCTOMBRIE 2019
Prof. înv. primar Șețu Sanda

Clasa I C
DENUMIREA ACTIVITĂȚII EXTRACURRICULARE:
,,ZIUA INTERNAȚIONALĂ A EDUCAȚIEI”
ARGUMENT:
"Educatia înseamnă a învăța să înveți, a învăța să trăiești, a învăța să gândești liber si critic, a
învăța să iubești lumea și s-o faci mai umană, a învăța să te desăvârșești în și prin munca creatoare."
Edgar Faure
SCOPUL PROIECTULUI:
Pe 5 octombrie, în întreaga lume, se sărbătorește Ziua Mondială a Educației. Activitatea are ca scop
familiarizarea elevilor cu semnificatia zilei de 5 octombrie, evidenţierea rolului dascălilor în dezvoltarea
noilor generaţii şi recunoaşterea meritelor acestora în formarea culturii, valorilor şi moralei unei societăţi.
Evenimentul ține să ne reamintească faptul că o educatie de calitate reprezintă cheia unei reușite
profesionale.
OBIECTIVELE PROIECTULUI:

Să cunoască semnificaţia zilei de 5 octombrie – Ziua Educatiei;

Să discute despre dreptul la educaţie;

Să înţeleagă importanţa educaţiei pentru viitorul lor;

Să descopere educaţia ca "meseria" a lor, iar şcoala este centrul activităţii lor sociale

Dezvoltarea aptitudinilor şi înclinaţiilor artistice ale elevilor.
GRUPUL ŢINTĂ: elevii clasei I C

LOCUL DESFĂŞURĂRII: sala de clasă, Parcul Doja
PERIOADA DE DESFĂŞURARE: 4 OCTOMBRIE
DISCIPLINE IMPLICATE ÎN PROIECT:
 Limba şi literatura română

 Muzică şi mişcare
 Arte vizuale şi abilităţi practice
METODE DE EVALUARE:
 Expozitie cu lucrările copiilor- „Copacul Educației”.

 Realizarea unui film/ colaj foto cu secvente din activitatea derulată.
206
Activităţi programate:
NR.
CRT ACTIVITATEA LOC PERIOADA
DESFĂŞURARE
1. CLR – LECTURĂ Sala de clasă 4 Oct 2019

5 octombrie – Ziua
Educatiei
 Călătorie in lumea
poveştilor ”-
Prezentare ppt cu însemnătatea
zilei
MUZICĂ ȘI MIȘCARE
2.  Concursul ,,Cupa Sala de clasă
educatiei ” 4 Oct 2019
competitii de cântece despre
şcoală şi învăţătoare
 ” Dreptul la educaţie –
discuţie liberă
despre educatie, a fi educat,
autoeducatie.
AVAP
3. 4 Oct 2019
 Realizarea „Copacului Sala de clasă
educaţiei”, pe ale cărui frunze, Parcul Doja
fiecare elev a scris câte un
motiv pentru care avem nevoie
de educaţie .
207
Despre Școala Gimnazială BOTIZ, jud. Satu Mare
Autor,
SEUCAN SOFIA MONICA
Şcoala Gimnazială Botiz situată în Loc. Botiz jud. Satu Mare, are în prezent arondată Grădiniţa
cu program normal şi şcolarizează elevii de pe raza comunei, dar şi elevi din localitatea Ciuperceni
care frecventează cursurile în limba română.
Şcoala s-a înfiinţat în anul 1919 şi a funcţionat în actuala clădire a grădiniţei cu program normal
de pe strada Mioriţei nr. 94, numindu-se Şcoala Şosea .
În anul 1921 s-a dat în folosinţă o altă clădire, pe strada Teilor nr. 60, numindu-se Şcoala
Oşvareu. În acea perioadă, în cele două clădiri au învăţat elevi şi din satele învecinate: Agriş,
Ciuperceni, Dumbrava, Vânătoreşti.
În anul 1968 s-a dat în folosinţă clădirea de pe strada Salcâmilor nr. 1, care a devenit sediul
central. În perioada 1921 – 2008, Grădiniţa a funcţionat în clădirea în care acum este Biblioteca
Comunală. În 2008 s-a dat în folosinţă o clădire pe strada Teilor nr. 1 , numită Şcoala Şosea, destinată
învăţământului primar, astfel Grădiniţa cu program normal s-a mutat în actualul sediu.
De-a lungul timpului, Şcoala a fost condusă de oameni competenţi care au contribuit la
dezvoltarea învăţământului botizean şi sătmărean. Amintim directori precum: Toma Bozero Nicolaie,
Man Ioan, Bălaj Viorel, Pandi Andrei, Pandi Maria Magdolna, Csintalan Csaba, Băbuţiu Nicoleta,
Chirilă Dumitru Cristinel, Roman Ramona, Micle George, iar în prezent, Seucan Sofia Monica.
De la înfiinţare, şcoala a avut un număr constant de elevi, în jur de 400, efectivele păstrându-se
până în ultimii ani când se constată o diminuare a populaţiei şcolare ca urmare a evoluţiei demografice
în scădere precum şi a migraţiei populaţiei spre oraş. În prezent, în şcoala învaţă un numar de 335 de
elevi şi preşcolari.
Şcoala a beneficiat tot timpul de cadre didactice calificate şi foarte bine pregătite. Mulţi dintre
profesorii care predau acum în oraş au predat şi la Şcoala Gimnazială Botiz, chiar și dintre inspectori
au predat la un moment dat în şcoala noastră.
Clădirile școlii sunt pregătite pentru primirea tuturor elevilor de pe raza comunei BOTIZ, jud.
SATU MARE.
208
SĂRBĂTORILE PRIMĂVERII LA ROMÂNI
INIŢIATORI PROIECT:
ÎNV. MARIA DRĂGHICI
PROF. CAMELIA ŞEUŞAN ANTON
PARTENERI: - părinţii elevilor;
- preot Seminarul Teologic Alba Iulia;
- directorii şcolii.
ARGUMENT:
Prezentul proiect vizează realizarea unor acţiuni plăcute, complementare celor desfăşurate în orele
de curs şi care au ca scop colaborarea dintre elevii claselor a IV-a A şi a VIII a B, dar și promovarea
imaginii școlii prin activitățile propuse.
Prin activităţile acestui proiect urmărim să cultivăm interesul elevilor pentru cunoaşterea tradiţiilor
româneşti şi continuarea acestora de către tânăra generaţie, să valorificăm potenţialul creator al elevilor
claselor pe care le conducem.
OBIECTIVELE:
- aprecierea valorilor spirituale şi a obiceiurilor tradiţionale;
- înţelegerea semnificaţiei sărbătorilor şi a tradiţiilor în viaţa oamenilor;
- cunoaşterea tradiţiilor legate de sărbătoarea mărţişorului şi sărbătoarea pascală;
- realizarea de mărţişoare, felicitări pentru mame;
- organizarea unei întâlniri cu un preot de la Seminarul Teologic ortodox Alba Iulia care
să prezinte elevilor însemnătatea Sărbătorii Pascale;
- încondeierea ouălor de Paşti;
- organizarea unor scurte programe artistice, recitarea de poezii, interpretarea unor
cântece închinate primăverii şi mamei;
- amenajarea unei expoziţii cu lucrările elevilor;
- stimularea activităţii de grup;
- trezirea interesului elevilor privind tradiţiile, legendele şi alte informaţii legate de
primăvară.
BENEFICIARI: elevii claselor a IV-a A şi a VIII a B
LOCUL DE DESFĂŞURARE: - şcoală, sălile de clasă;

- mediul înconjurător (cartier, parc).
RESURSE:
- UMANE: - învăţător, profesor;
- directorii şcolii;
- elevii claselor a IV-a A şi a VIII-a B;
- părinţii elevilor;
- TEMPORALE: anul şcolar 2019 - 2020 (februarie – aprilie 2020)
- FINANCIARE: contribuţii ale elevilor
- MATERIALE: - aparat foto;
- şnururi pentru mărţişoare, coli de hârtie colorată, resturi de materiale textile,
hârtie cadouri, flori uscate presate, foarfece, lipici, ouă, acuarele;
EVALUAREA PROIECTULUI: - programe artistice;

- realizarea unui album foto cu imagini din activităţile
desfăşurate;
- realizarea unor expoziţii cu lucrările elevilor.
209
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR PROIECTATE

Nr. Denumirea şi conţinutul activităţilor Locul de Responsabili Termen
crt. desfăşurare
1. Elaborarea proiectului de parteneriat Sala de clasă Înv. Maria 12
 familiarizarea elevilor şi a celorlalţi Drăghici februarie
parteneri 2020
cu programul activităţilor cuprinse în
proiectul „Sărbătorile primăverii”
2. Mărţişorul – un simbol al primăverii Sala de clasă Prof. Camelia 27
 semnificaţia mărţişorului; Şeuşan Anton februarie
 zilele Babei Dochia (legendă); 2020
 confecţionarea de mărţişoare;
 realizarea unor desene şi redactarea
unor urări
dedicate primăverii;
3. „Felicitări pentru mama” Sala de clasă Înv. Maria 5 martie
 prezentarea semnificaţiei zilei de 8 Drăghici 2020
Martie; Prof. Camelia
 confecţionarea de felicitări pentru Şeuşan Anton
mame şi
scrierea unor mesaje, a unor creaţii proprii;
4. „1 Martie, mărţişor!” - Sala de Înv. Maria 28
 versuri şi cântece dedicate clasă Drăghici februarie
primăverii; - Bdul Prof. Camelia 2020
 dăruirea de mărţişoare părinţilor şi Transilvaniei Şeuşan Anton
oamenilor
vârstnici;
5. „E ziua ta, mămico!” Sala de clasă Înv. Maria 06 martie
 scurt program artistic dedicat Drăghici 2020
mamelor;
 dăruirea felicitărilor pe care le-au
confecţionat;
6. „Ce ştim despre Sărbătoarea Pascală?” Sala de clasă Înv. Maria 10.04.20
 întâlnire cu preotul Ormenişan Drăghici
Petruţ de la Prof. Camelia
Seminarul Teologic Alba Iulia; Şeuşan Anton
 prezentarea lecturilor „Poveste de
Paşte” şi
„Legenda ouălor roşii”;
 încondeierea ouălor;
 realizarea unor desene şi felicitări
de Paşti;
 realizarea unei expoziţii cu
lucrările elevilor;
210
CONCLUZII:
Toate activităţile şi acţiunile propuse în acest proiect permit nu numai cunoaşterea tradiţiilor
poporului român ci şi întărirea relaţiilor de colaborare dintre elevi, valorificarea potenţialului lor creator,
închegarea unor relaţii de prietenie care să dureze în timp.
BIBLIOGRAFIE
1. Lolica Tătaru, Letiţia Cârlogea: Creativitate şi eficienţă în demersul
didactic, Ed. Risoprint,
Cluj Napoca, 2010;
2. Învăţământul primar 1 / 2002, Ed. Discipol, Bucureşti;
3. Coordonatori prof. univ. dr. Mihai Stanciu, instit. Mărioara Schiopu,
Deschideri europene, nr.
1 / 2008 (periodic de didactică avizat de I.S.J. Botoşani)
211
PROIECT EDUCAŢIONAL
EDIŢIA 2020
PROMOVAREA IMAGINII ŞOLII
Propunător: profesor, SFETCU MARIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,EMIL RACOVIŢĂ’’, BUCUREŞTI
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Studiile
de specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate de
rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine,
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
Activitățile extrașcolare se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara
instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de
învățământ.
Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de
predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la
muzee, la diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă,
muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de activitățile extrașcolare
ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea la acest tip de activități lărgește
orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de
curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea morală,
estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic. Activitățile
extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul
liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
O altă particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora
cu partea practică. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu
de dezvoltare a aptitudinilor elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi
antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
„Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu succes, într-o formă
intelectuală adecvată, orice temă.”- afirma J. Bruner.
Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților educaționale impune
îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de
însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.
Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în actul
decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală:
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria
Montessori)
Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte
identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Începând de la cea mai
fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele si
fenomenele din natura. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să
împăcăm şcoala cu viaţa.
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod
echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul
acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să
sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează.
212
Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi
al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei,
fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului,
în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi
factori acţionează pozitiv.
Bibliografie:
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007

Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământşiintegrareaacestoraînactivităţile de instruireşiautoinstruire,
Editura PresaUniversitarăClujeană, Cluj-Napoca, 2001
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogiaactivităţilorextracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
213
AMENAJAREA SPATIULUI EDUCATIONAL ÎN SALA DE GRUPĂ
Eucatoare: Sicoe Ioana Maria

Gradinita cu program prelungit „PITICOT”
Loc. Cîmpeni, jud: Alba
Spaţiul educaţional oferă siguranţă emoţională şi afectivă atunci când educatoarea, cunoscându-şi
bine copiii din grupă, organizează şi amenajează ambientul astfel încât aceştia să poată desfăşura activităţi
potrivite dezvoltării individuale. Lucrând în grupuri mici, copiii pun întrebări, comunică între ei şi cu
educatoarea, antrenându-şi structurile de bază ale limbajului.. Într-un astfel de aranjament al spaţiului,
copiii au ocazia de a se întâlni în activitatea lor, iar educatoarea poate orienta indirect relaţiile lor spre
comunicare, cooperare, colaborare, respect, negociere, acceptare, toleranţă, prietenie, etc., ceea ce duce la
formarea unor aptitudini şi atitudini necesare adaptării eficiente socio-individuale. Spaţiul special
amenajat din grădiniță ajută copiii să-şi dezvolte personalitatea prin faptul că le lasă posibilitatea de a
alege singuri unde, cu ce, cu cine şi cât se joacă, îşi asumă responsabilităţi pentru alegerile făcute, percep
activităţile ca fiind reuşite deoarece sunt potrivite nivelului lor de dezvoltare şi nu vor resimţi o frustrare
ca urmare a faptului că sunt constrânşi să participe la activităţi care sunt fie prea dificile, fie prea uşoare.
Centrele de stimulare
Construcţii cu cuburi (un covor şi un raft în care sunt aşezate cuburi de diferite mărimi şi
forme).
Este o zonă consacrată cuburilor mari, cu ajutorul cărora copilul poate realiza diferite construcţii pe
covor, implicând imaginaţia şi spiritul său creator, exersând mişcările largi şi cele fine.
Joc de rol sau coltul casutei (o casă mică din carton sau lemn, cu obiecte de mărimea copiilor,
ustensile şi mobilier, truse diferite pentru dramatizare, costume, măşti etc.).Este locul în care copiii
desfăşoară activităţi casnice şi exersează diferite roluri sociale. Îşi dezvoltă deprinderi de cooperare, de
comunicare, de limbaj, de manipulare a obiectelor de uz casnic, îşi exersează imaginaţia, învaţă să se
exprime artistic.
Nisip şi apă (un vas mare cu nisip şi un lighean cu apă, diferite forme cu care se pot juca).
Este zona care stimulează fantezia şi imaginaţia copilului. Acesta îşi dezvoltă capacitatea tactil –
kinestezică, îşi dezvoltă musculatura şi îşi îmbunătăţeşte coordonarea senzorio - motorie.
Joc de masă (măsuţă şi raft în care se găsesc jucării mici şi jocuri de masă). Este o zonă în care
copilul capătă achiziţii în toate domeniile: cognitiv, socio – afectiv, fizic.
Biblioteca (rafturi cu cărţi, caiete, instrumente de scris, imagini pe teme diferite, măsuţă).
Această zonă are două mari roluri în grădiniţă:
- Să apropie copilul de carte şi de simbolurile limbajului;
- Să ajute copilul să se echilibreze, să se odihnească în anumite momente.
În acest sector, copiii fac cunoştinţă în mod organizat cu cartea şi cuvântul. Ei învaţă ce reprezintă
ea, care este valoarea ei şi cum trebuie să o folosească. Cu cât copiii se vor apropia mai repede şi mai
adecvat de cuvântul scris din cărţi, vor reuşi să descifreze mai repede scrisul şi cititul în perioada şcolară.
Arta (acuarele, guaşe, tempera, hârtie albă şi colorată, lipici, aţă, măsuţă şi raft în care sunt
aşezate în ordine toate materialele).În această zonă copiii realizează activităţi de desen, dactilopictură,
activităţi practice, colaje. Este o zonă liniştită, simplă, care trezeşte imaginaţia şi spiritul creator al
copilului.
214
Ştiinţa (plante, mici animale de casă, acvariu cu peştişori, seminţe, vase pentru experienţe, etc.).
Aici este locul unde copiii îşi asumă diferite responsabilităţi, realizează mici experienţe sub îndrumarea
educatoarei, fac diferite observaţii.
Sala de grupă trebuie să îndeplinească şi un rol estetic. Deşi este aglomerată cu jocuri, jucării şi
diverse materiale, ea trebuie să ofere o imagine globală simplă, plăcută şi de siguranţă pentru copil.
Împodobirea sălii cu desenele şi lucrările copiilor este mult mai eficientă decât pictarea pereţilor.
Concluzionând, putem spune că sala de grupă exprimă creativitatea, flexibilitatea şi competenţa
profesională a educatoarei
BIBLIOGRAFIE:
1. Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii;
2. Curriculum pentru invatamant prescolar, (2019), Editura Didactica Publicing House;
3. Taiban, M., Varzari, E., Andreescu, F., Pedagogia prescolara, (1970), Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti. Manual pentru liceele pedgogice de educatoare;
215
IMPORTANTA PROMOVARII IMAGINII SCOLII IN

COMUNITATE
PROF. INV. PRESC. SIDOR SILVIA

SCOALA GIMNAZIALA ,,IUSTIN ILIESIU’’, ANIES
cei trei parteneri educaţionali: grădiniță-preșcolari-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o
instituție nu poate forța alegerea. “Clientul” este liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de
adapta programul educaţional la nevoile în schimbare ale “clientilor”. Şcoala este un element esenţial al
oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare disponibile.
O şcoală/grădiniţă responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii. Şcoala-grădiniţa,

nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu-şi serviciile şi
altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la dezvoltarea comunităţii şi
altfel decât prin realizarea educaţiei formale. O mare atenţie şi cheltuială sunt acordate identităţii vizuale
şi reputaţiei numelui.
Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului complex şi
în continuă schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul exterior.
Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a schimbarilor care se produc şi
modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea institutiei. Mediul poate fi într-o transformare
rapidă sau lentă.
baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;  consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
locale / regionale;
 promovarea imaginii grădiniței prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet).
Propunerea de activităţi pentru formarea şi promovarea imagini a grădiniței în anul şcolar curent, a fost
următoarea: -transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi
programele de dezvoltare, oferta educaţională, activităţi derulate, rezultatele preșcolarilor, proiecte
educaționale derulate ; -promovarea imaginii institutionaleprin mass media.
216
Promovarea imaginii şcolii prin activităţi extraşcolare şi extracurriculare
Profesor psihopedagog Sidor Simona Daiana

Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr.1 Bistriţa, jud. Bistrița-Năsăud
,,Oricare educație, oricum ar fi ea, depinde în mare măsură de valoarea

personală a celora care o realizează. ’’ Robert Dottrens
Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate este

esențială pentru orice instituție de învățământ și nu numai.
Imaginea pe care şcoala o are în comunitate, depinde mult de felul în care
personalul unităţii ştie să promoveze această imagine, să facă şcoala cunoscută.
Crearea şi promovarea imaginii şcolii se realizează prin fiecare cadru didactic
din instituţie, schimbarea venind prin fiecare dintre noi.
Modalităţile de a face cunoscută activitatea din şcoală sunt diverse. Una dintre modalităţile de
promovare a imaginii școlii de către fiecare cadru didactic este și realizarea de activități extraşcolare şi
extracurriculare. Acest gen de activităţi, vin în completarea activităților curriculare și susțin în mod direct
dezvoltarea competențelor care se realizează la nivel curricular. Aceste activități lărgesc sfera
cunoștințelor, cultivă interesul elevilor pentru dobândirea de noi informații din diverse domenii de
activitate și le consolidează pe cele dobândite în activitățile școlare, sunt o modalitate de a înscrie şcoala
în viaţa comunităţii, atrag individul în viața socială. Acestea au o valoare importantă atât pentru
dezvoltarea socială a educabilului, cât şi pentru cea personală, prin demersuri specifice şi particulare.
Instituția de învățământ ce promovează astfel de activități beneficiază de imaginea pozitivă
binemeritată, atât la nivel local, cât și județean sau național. Activitatea extraşcolară şi extracurriculară e
o componentă educaţională valoroasă şi eficientă, căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie.
În școala noastră, cadrele didactice sunt preocupate atât de desfășurarea activităților școlare, cât și a
celor extrașcolare şi extracurriculare. Avem o responsabilitate imensă pentru fiecare copil care a fost adus
în viaţa noastră, de aceea ei merită tot ce e mai bun.
Activitățile extraşcolare şi extracurriculare oferă cadrul în care profesorul poate să lucreze nu numai
cu dimensiunea rațional-intelectivă a elevului, dar și cu cea afectivă, motivațională, atitudinală și socială.
Motivația poate fi definită ca fiind un motor intern al personalității sau un ansamblu de forțe ce
incită elevul a se angaja într-un comportament. Legată de motivație, o dimensiune a interesului pentru
învățare este curiozitatea, care la elevii cu CES este sensibil diminuată. Acest gen de activităţi oferă
elevilor o încărcătură emoțională deosebită, le stimulează motivația intrinsecă, le stârnesc interesul,
curiozitatea, dorința de a descoperi, de a explora. Elevii participă cu plăcere la astfel de activități, pe care
le consideră plăcute, neîncorsetate, descoperă legături cu ceea ce și-au însușit deja, devin conștienți de
lumea înconjurătoare.
Pentru realizarea unei optime integrări sociale a persoanelor cu CES, educaţia, ca fenomen social,
vizează o relaţie cu doi poli: persoana cu CES şi mediul social integrator.
Școala noastră, în ochii comunității, este rezultatul unui efort colectiv al tuturor celor implicați, care
muncesc cu responsabilitate și dăruire, contribuind astfel la crearea unei imagini pozitive. Școala noastră
se mândrește cu o bogată și variată paletă de activități extraşcolare şi extracurriculare.
Conştienţi de valenţele formativ-educative ale acestor activităţi, dar şi de importanţa promovării
imaginii școlii, am implicat elevii ȋn diverse activităţi extraşcolare şi extracurriculare, şi anume: cercuri,
vizite, excursii tematice, plimbări, activități de ecologizare, concursuri școlare, prezentări de programe
artistice, parteneriate cu alte instituţii (Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud, Inspectoratul
pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa, Biblioteca Judeţeană, şcoli din judeţ etc..), activităţi pe care le-am
promovat în principal cu ajutorul reţelelor de socializare, întrucât acestea reprezintă o cale modernă şi
foarte rapidă de a răspândi informaţii şi noutăţi.
217
Prin activităţile extraşcolare şi extracurriculare desfăşurate s-au pus în valoare abilităţile şi

posibilităţile copiilor, au sporit interesul de cunoaştere a frumuseţilor naturale şi de patrimoniu, au
contribuit la formarea şi dezvoltarea unor sentimente de preţuire a mediului natural, au permis dezvoltarea
relaţiilor interpersonale şi o mai bună relaţionare a elevilor cu societatea.
Acest gen de activităţi sunt îndrăgite de către elevi şi au un impact pozitiv
asupra dezvoltării personalităţii lor, asupra performanţelor şcolare şi a integrării
sociale a acestora. În concluzie, imaginea şcolii noastre este promovată prin
educaţie de calitate, centrată pe nevoile fiecărui elev.
Bibliografie:
 Carasel, A; Lazăr, V., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Editura Arves,
2008
 Marcu, Vasile; Orţan, Florica; Deac, Adina Emilia, Managementul activităţilor
extracurriculare, Editura Universităţii Oradea, Oradea, 2003
 Popescu, M., Implicarea comunităţii în procesul de educaţie, Editura Corint,
Bucureşti, 2000
218
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII –

O NECESITATE A ZILELOR NOASTRE
Prof. înv. primar: Sîia Ana – Roxana

Prof. înv. preșcolar: Popa Elena -Valentina
Școala Gimnazială Scundu
Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi atât prin resursele umane de care dispune cât
şi prin spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală responsabilă este garantul dezvoltării permanente a
comunităţii. Însă este imperios necesar ca școala să fie pregătită a răspunde cerințelor complexe ale
societății contemporane. Cerințele beneficiarilor procesului de educație fac ca unitatea de învățământ să
fie un mediu într-o continuă schimbare. Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în
vizite la muzeu, ateliere de creație). Pe pagina de facebook a școlii noastre sunt mereu prezentate secvențe
ale activităților în care sunt implicați elevii: ,,Săptămâna fructelor și legumelor donate”, ,,Daruri pentru
alți copii”, ,,STOP risipei de alimente”, ,,5 octombrie- Ziua Educației, ,,26 septembrie – Ziua europeană a
limbilor”, ,,Albumul cu trecut”, ,, Let’s do it, România!”.
Bibliografie
1. Petrescu, Ion; Management, Editura Holding Reporter, Bucuresti; 1991.
2. Cerchez, N ; Mateescu, E.; Elemente de management scolar, Editura Spiru Haret, Iasi; 1994.
3. Jinga, Ioan; Managementul învățământului, Editura Aldin, București, 2001
219
PROIECT EDUCATIONAL
HAI SĂ DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ
Liceul Teoretic «Gheorghe Lazăr» Pecica

Clasa pregătitoare A
Profesor în învățământul primar: Silaghi Ancuța Oana
ARGUMENT : Mica Unire din 24 ianuarie 1859 a rămas în istoria românilor ca data la care s-a
realizat Unirea Țării Românești cu Moldova sub Alexandru Ioan Cuza. Deși domnia lui Cuza a fost
scurtă, doar 7 ani, reformele sale au contribuit la modernizarea ţării. Vasile Alecsandri, Dumitru Almaş,
Ion Creangă sunt unii dintre poeţii și scriitorii români care au închinat numeroase pagini acestui mare
eveniment.
Noi, cadrele didactice, trebuie să le trezim în suflet sentimente înălţătoare de dragoste și preţuire a
valorilor patriotice.
SCOPUL :
-cunoașterea semnificaţiei zilei de 24 ianuarie -dezvoltarea şi consolidarea sentimentului patriotic
-îmbogăţirea cunoştinţelor istorice -stimularea creativităţii şi a expresivităţii prin desene, colaje
OBIECTIVE :
- să memoreze poezii dedicate UNIRI
- să înveţe cântecul şi dansul popular “HORA UNIRII” ;
- să-şi stimuleze creativitatea prin transpunerea în desene, pictură, colaje Grup ţintă: elevii
clasei pregătitoare A
Locul desfăşurării: sala de clasă Perioada de desfăşurare:24 ianuarie 2020
Resurse materiale: -videoproiector, CD player, CD-uri -cartoane colorate
-creioane colorate -carţi despre unire -diplome
Rezultate așteptate: -implicarea activă a elevilor în activităţile desfășurate -evidenţierea eficienţei
activitatilor extracurriculare
Evaluare: - expunerea desenelor, a colajelor -aprecieri verbale -portofoliul -expoziţie cu lucrările
realizate -înmânarea diplomelor.
220
MODALITĂȚI DE PROMOVARE A IMAGINII ȘCOLII
Prof. înv. primar Silaghi Claudia – Georgeta, Șc. G. Nr. 2 Bogei, Bihor
Succesul este asociat cu acțiunea. Oamenii de succes sunt mereu în mișcare. Așa se întâmplă și în
zilele noastre unde unitățile de învățământ trebuie să facă față cerințelor din ce în ce tot mai complexe și
în continuă schimbare, să fie pregătiți pentru tot ceea ce este nou deoarece școala trebuie adaptată la copii
și nu copiii adaptați școlilor. Crearea imaginii unei școli se poate realiza cu ajutorul unor strategii, ce țin
de stilul managerial al directorului școlii și de activitatea cadrelor didactice, identificând și utilizând
modalitățile cele mai bune de promovare a exemplelor de bune practici, a activităților curriculare și
extracurriculare pe care le desfășoară împreună cu elevii.
O primă strategie de promovare a imaginii școlii este dascălul,un model care își pune amprenta
asupra eternității, care prin conduita lui în școală, dar și în afara ei trebuie să răspândească o atmosferă de
respect. Părinții sunt interesați și vor opta întotdeauna pentru o instituție cu cadre didactice bine pregătite
din punct de vedere profesional,cu rezultate educaționale bune ale elevilor, dar și cu o imagine bună în
societate.
Menirea firească a școlii este să ofere educație la standarde de calitate, iar părinții trebuie să
cunoască profesionalismul și performanțele cadrelor didactice din școala pe care o vor urma copiii lor,
rezultatele obținute de elevii pregătiți de aceștia la concursurile școlare, dar și activitățile extracurriculare
pe care le desfășoară , atât în cadrul școlii, cât și in afara ei, adoptând o atitudine deschisă și inovativă,
atât în modul de realizare a activității, cât și în relațiile cu elevii.
Acolo unde o școală prosperă, totul prosperă iar parteneriatele sunt relații de colaborare între
personalul școlii și membrii familiei, ai comunității, ai diferitelor organizații pentru a implementa
programe și activități care să-i ajute pe elevi să reușească, deoarece școala nu este nimic altceva, decât
ateliere pline de activitate.
Promovarea imaginii pozitive a școlii o promovăm prin implicarea în proiecte și programe locale,
naționale și internaționale; o deosebită atenție o acordăm strategiilor de comunicare și colaborare cu
familiile elevilor deoarece copiii ai căror părinți se implică și țin o strânsă legătură cu școala obțin
performanțe superioare, informarea lor despre resursele educaționale folosite, prin prezentări PowerPoint.
Realizarea unor expoziții cu lucrările copiilor în cadrul în cadrul altor instituții locale, poate fi un
mijloc de apromova școala, participarea la activități organizate la căminul cultural de tip: serbări școlare,
concursuri, carnavale,etc., combaterea violenței din școală, reducerea incidentelor din cadrul acesteia și
promovarea toleranței și a unui spirit moral-civic în care elevii se integreaza cu ușurință.
Orice activitate realizată ce vizează școala, este o strategie de promovare, elevii noștrii se încadrează
cu succes în noua formă de învățământ și fac dovada unui bagaj solid de cunoștințe și abilități, caracterul
unei școli bune este ca elevul să învețe în ea mai mult decât i se predă, de aceea dacă nu te îndrepți spre
ceea ce dorești, nu vei avea acel lucru niciodată.
„Școala cea mai bună este aceea în care vezi alături de tine sufletele care-ți sunt ca frații și surorile. ”
N. Iorga
221
Liceul de Arte Vizuale ”Romulus Ladea” din Cluj-Napoca în câteva cuvinte…
Prof. dr. Diana Silaghi
Cu o tradiție de peste 50 de ani, Liceul de Arte Plastice "Romulus Ladea" din Cluj-Napoca a fost
mult timp singurul centru de învățământ preuniversitar din întreaga Transilvanie. Încă din 1949 liceul a
știut să păstreze vie credința în valoarea eternă a frumosului, ca o posibilă salvare a lumii și a eului
creator. Amintim pe scurt câteva etape din funcţionarea şi activitatea acestui liceu:
-1949 se decide înfiinţarea Şcolii Medii de Artă din Cluj cu următoarele secţii: muzică, coregrafie şi
arte plastice în cadrul căreia, la profilul arte plastice au existat următoarele discipline: desen artistic,
pictură, sculptură, grafică, textile şi ceramică;
-1951 cele 3 secţii ale şcolii se despart devenind şcoli independente cu conducere proprie;
-1956 (toamna) se reînfiinţează şcoala medie ( de cultură generală) unde continuă să funcţioneze în
paralel şi secţia de arte decorative a Şcolii Profesionale;
-1959 primeşte numele de Şcoala Medie de Arte Plastice a cărei programă se îmbină învăţământul
de cultură generală cu cel de specialitate;
-1966 primeşte numele de Liceul de Arte Plastice ;
-1970 liceul are 2 profile : real şi uman;
-1979 se unifică liceele cu profil artistic sub numele Liceului de Artă care funcţionează până în
1990;
-1990 Liceul de Artă primeşte numele sculptorului clujean Romulus Ladea;
-2000 luna mai: se iniţiază Festivalul Naţional de Sculptură Mică ROMUL LADEA în scopul
încurajării tinerelor talente şi a cinstirii memoriei marelui sculptor Romul Ladea. În fiecare an, în luna
mai, liceul nostru organizează un festival de sculptura mică ce-i poartă numele, festival însoțit și de o
sesiune de comunicări științifice cu caracter interdisciplinar.
Lucrări premiate la ediția XIX a Festivalului ”Romulus Ladea”, mai 2017:
Atelierele de desen și grafică ale Liceului de Arte Vizuale ”Romulus Ladea”
Liceul nostru are și o revistă realizată (în curs de realizare) de elevii clasei a V-a, ”Moira” - Revista
elevilor de la Liceul de Arte Vizuale ”Romulus Ladea” din Cluj-Napoca, Prima ediție: februarie 2018.
Profesorii liceului nostru sunt implicați în Proiecte Erasmus +:
Proiectul "MATBUC"
222
Art Links Borders Project
Signs of the Times*Erasmus - Preservation of National Heritage
Prin munca creativă, prin rezultatele activităților elevilor și a profesorilor acestui liceu, prin
proiectele desfășurate sau în curs de desfășurare, liceul nostru își merită locul printre primele licee de
profil din întreaga țară.
223
SILLÓ JULIÁNNA; ȘCOALA GIMNAZIALĂ „CSEREI MIHÁLY” RACU;

JUDEȚUL: HARGHITA
Mă numesc Silló Juliánna și sunt învățătoare la Școala Gimnazială „Cserei Mihály” din comuna
Racu, județul Harghita. În școala noastră învață 126 elevi, lucrează 15 cadru didatic și numărul
persoanelor auxiliare este 5. În prezent, în școală funcționează un corp didactic bine pregătit, material
didactic de actualitate și o bună colaborare cu instituțiile comunei.Toți membrii a colectivului lucrează,
colaborează pentru un ambient plăcut, favorizant procesului de învățare. Școala noastră își propune să
asigure cadrul favorabil unei educații solide pentru toți elevii, este deschisă pentru toți cei care au nevoie
de educație. Educația de calitate este unui efort colectiv al cadrelor didactice, fiecare contribuind
individual asupra imaginii, de ansamblu, a instituției școlare.
Obiectivul general în promovarea imaginii școlii este de a crea o imagină pozitivă instituției și ceea
ce reprezintă sistemul de învățământ în comunitate. Crearea și promovarea unei imagini instituționale
pozitive în comunitate se realizează, în primul rând, prin rezultatele educaționale ale elevilor.
În anul școlar 2019/2020 am sub îndrumare colectivul clasei I. De la începutul anului școlar am avut
o preocupare costantă pentru promovarea unei imagini credibile, dinamice și coerente a instituției noastre,
prin asigurarea unui cadru optim pentru diseminarea experiențelor de succes și a bunelor practici.Astfel
am realizat diverse filmulețe sau aspecte foto de la evenimentele școlii, diverse lecții sau activități
deosebite, aspecte pe care le- am prezentat părinților la ședințe, le-am afișat pe holul școlii și le –am
distribuit pe siteul școlii pe Facebook. În cele ce urmează voi prezenta câteva imagini realizate în cadrul
diferitelor activități desfășutate în școală cu elevii clasei I. în acest an școlar.
Sculptură în legume Concurs de basm popular
Excursie școlară - Cetatea Râșnov Excursie școlară – Parcul Dino- Râșnov
224
A venit la noi Moș Nicolae Serbare de Crăciun
225
SCURT ISTORIC AL LOCALITĂȚII POIANA,JUDEȚUL DÂMBOVIȚA
PROF. ÎNV. PRIMAR: SIMA FLORENTINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 POIANA
LOCALITATEA POIANA, JUD. DÂMBOVIȚA
Comuna Poiana este așezată în Câmpia Română în partea sudică a Județului Dâmbovița la 20 km
de orașul Titu si la 40 km de orașul București. Comuna este formata din trei sate : Poiana de Sus, Poiana
de Jos si Poienița. Pana in anul 1936 de Poiana de Sus a aparținut si cătunul Buzoianu care a fost alipit în
1974 Comunei Slobozia Moară, Județul Ilfov. În prezent această comună aparține Județului Dâmbovița.
Tot în aceea perioadă Poienița se numea Satul Secăturile. In anul 1950, odată cu împarțirea teritoriului
țării in regiuni si raioane, Comuna Poiana a aparținut raionului Răcari,regiunea București, abia in anul
1968 comuna a trecut la Județul Dâmbovița, iar satele Poiana de Sus și Poiana de Jos s-au unit
construindu-se case între ele.
Suprafața totală a comunei era de 2404 ha (date din arhiva Consiliului Popular Poiana, dosar
59/1936). Comuna este situată într-o câmpie aluvionară rezultată din conjugarea a două lunci: a
Argeșului si a Dâmboviței,avand un caracter de luncă înaltă si străbătută de mai multe pârâuri,cele mai
importante :Baiului și Izvorul Negru.
Existența in trecut a pădurilor pe teritoriul comunei este certificată de pâlcurile de păduri și poieni
care mai pastrează încă denumirile :Stejarii lui Manea,Poiana lui Iacob.Insuși denumirea comunei vine de
la așezarea acestuia intre poienile codrilor Vlăsiei.
Istoric
In anul 1938 când se face cartografia satului acesta apare sub numele de Poiana Lungă de
Jos.Documentar, teritoriul Poiana apare încă din anul 1531,încă din timpul lui Vlad Innecatul (1530-
1532)care intărește actul de vânzare a mai multor sate, jupânului Drăghici, pentru 100 florin galbeni si
pentru 100 de oi ,3 salase de atigan si pentru un cal bun înșeuat și infrânat și pentru un caftan bun(arhivele
statului București,document numărul 350,S.I. anexa T).În 1622 teritoriul Poiana este întărit de Radu
Mihnea Voievod, mânăstirii Strâmbul.In vremea lui Alexandru Voievod,fiul lui Mihnea sunt stabilite
hotarele satului:”Din sus de hotarul Româneștilor,drept din piatră in piatră...până in drumul Baiului...de la
pietrele ce le-au pus cei 12 boieri peste Dâmbovița până la matca bisericii” (document din Istoria
românilor secolul XVII,Vol.IV).In 1740 in timpul domniei lui C-tin Mavrocordat,satul este dat mânăstirii
Găiseni,iar in 1792 satul apare ca proprietate a lui Barbu Știrbei.
In 1864 cele 3 sate apar in proprietatea contelui Leon Larech de Munich intr-un proces verbal de
improprietărire a țăranilor.Despre improprietarirea țăranilor vorbindu-ne C-tin C. Giurescu in Viața și
opera lui Cuza Vodă,Editia a II-a București,EDITURA STIINȚIFICĂ 1970.
Locuitorii comunei Poiana au participat la războaiele de independență la fel și la razboaiele de
întregire a neamului,numărul celor căzuți pe front nefiind cunoscut.Comuna a avut de suferit in urma
ocupației germane , in primul război mondial,a fost ocupată de un grup de soldați care și-au stabilit sediul
in cele 2 școli transformându-le in dormitoare și grajduri pentru cai. In al doilea război mondial, 1943 in
comuna este cantonată școala de subofițeri auto din București, elevii soldați precum si subofițerii sunt
cazați in corturi dar și in locuințele cetățenilor din comună. Aceștia au părăsit comuna odată cu alungarea
trupelor fasciste din România .
La inceputul sec XIX in condițiile întețirii luptei maselor împotriva orânduirii feudale și a jugului
otoman ,era necesară o școală națională careia trebuia sa-i revină rolul de pregătire a unei noi generații de
luptători pentru libertatea socială si independența națională. In privința înființării școlilor in județul
Dambovița, in această perioadă se disting două etape: una de la 1800 la 1837,alta de la 1838 la 1848(
Gheorghe Pirnuta,Inceputurile culturii si invățământului in județul Dambovița.
Despre existența unei școli in comuna Poiana,în prima perioadă,aflăm dintr –o întâmpinare pe care
proprietarul moșiei Poiana o face către profesorii școlii naționale din Târgoviște in 1938,în care arată că
încă din 1936 a construit la Poiana o școală pentru învățarea copiilor.Școala a fost ridicată la îndemnul lui
Barbu Stirbei.A stabilit Eforia Școalelor după numărul familiilor din sat,o școală de categoria a
doua,lungă de 13 m si lată de 8 m,cladirea avea două încăperi ,fiind folosită ca școală și primărie,ea se
afla langa biserica.Prin legea instrucțiunii publice din anul 1864,invățământul primar devenea obligatoriu
si gratuit cu durata de 4 ani.
226
P.I.P.: Siminescu Petronela

Școala Primară Horga, Jud. Vaslui
cei trei parteneri educaţionali: școală-elevi-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o
instituție nu poate forța alegerea. Părinții sunt liberi să aleagă. Această dependență a unității școlare de
adapta programul educaţional la nevoile în schimbare ale societății.
Şcoala, nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu-şi
Iată câteva dintre obiective generale care ajută la promovarea imaginii școlii:
 Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;
 Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a
exemplarelor de bună practică în managementul instituţional;
 Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educaţional;
 Colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor etnice;
 Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor pe
piaţa muncii, susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, susţinerea elevilor în alte
abilităţi;
 Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală;
 Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
descentralizare şi asigurare a calităţii educaţiei.
Programe pentru realizarea misiunii promovării școlii:

 Dezvoltare curriculară
 Programe de dezvoltare curriculara
 Programe pentru elevi cu performante la invatatura, pentru elevi cu dificultati de

invatare
 Programe pentru cresterea calitatii actului de predare invatare precum si a

rezultatelor elevilor
227
 Dezvoltarea resurselor umane
 Programe de dezvoltare a resurselor umane (de recrutare, de formare si dezvoltare

profesionala de motivare si de stimulare a personalului);
 Programe pentru cadre didactice
 Programe pentru imbunatatirea activitatii profesionale

 Atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale
 Programe de dezvoltare a bazei materiale pentru achizitii

 Dezvoltarea relaţiei cu comunitatea
 Programe de optimizare a comunicarii in cadrul sistemului si de intarire a

legaturilor cu comunitatea.
 Programe pentru parinti

modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Prevederea transformărilor potenţiale
ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate.Mediul poate
fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil, forţele demografice,economice, ecologice,
tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la an la an.
228
Promovarea imaginii școlii prin activitățile extracurriculare
Prof. Simion Andreea-Elena

La prima vedere grădinița este percepută doar ca un loc de joacă pentru copii, un loc unde părinții îi
pot lăsa pentru o perioadă de timp și sunt doar supravegheați. Cu toate acestea, grădinița contribuie la
dezvoltarea psiho-fizică a preșcolarilor, este un loc unde aceștia își dezvoltă diferite abilități, își lărgesc
orizontul cunoașterii, își îmbogățesc vocabularul cu cuvinte noi și mai ales socializează cu copii de
aceeași vârsta, toate acestea petrecându-se sub proiectarea și îndrumarea unor cadre didactice specializate.
Pe scurt, grădinița este locul în care aceștia se pregătesc pentru viitor. Grădinița, ca și instituție de stat sau
particulară, are un rol important în societatea contemporană.
Plecând de la premisa că imaginea unei instituții este foarte importantă, în ziua de astăzi promovarea
acesteia se realizează prin diferite mijloace și metode pentru a atrage câți mai mulți părinți sa-și înscrie
copilul (radio, televiziune, postari pe diferite rețele de socializare), la o grădinița unde cadrele didactice
realizează activități cu copiii diversificate și captivante. O parte importantă în dezvoltarea holistă a
preșcolarilor reprezintă activitățile extracurriculare. După cum bine știm, acestea sunt definite ca fiind
acele activități care se desfășoară atât în sala de grupă sau în grădiniță (serbări, concursuri, spectacolele
de teatru), cât și în comunitate (vizite, excursii, diverse activități cu alte instituții școlare și nu numai).
Aceste activități au un rol atat educativ (deoarece vin in completarea obiectivelor procesului instructiv-
educativ), cat și unul de relaxare.
La “Grădinița cu Program Prelungit “Mugurașii”, activitățile extracurriculare sunt o parte

importantă in activitatea preșcolarilor, astfel încât an de an se realizează proiecte de parteneriat, atat cu
diferite școli din oraș, cât și cu alte instituții din comunitate (Casa de Cultura, muzeu, bibliotecă). De
exemplu, în cadrul “Zilei Naționale a României”, grupele mari ale instituției au marcat momentul
îmbrăcați in straie de sărbătoare, prin poezii și cântece la “Muzeul Municipal” Rm. Sărat. Luna de luna se
realizează de către doamnele educatoare un spectacol cu teatru de păpuși, unde vizionează toți copiii din
unitate. Pe parcursul acestui an școlar se vor realiza și alte activități extracurriculare prin care putem
promova imaginea unității, prin concursuri de dans regionale sau naționale, excursii in diferite orașe,
“Ziua porților deschise la grădinița”, etc.
În concluzie, activitățile extracurriculare se desfășoară într-un context informal, fiind implicați în

desfășurarea evenimentelor atât copiii și educatoarea, cât și părinții sau persoane din diferite instituții și
au un rol important în promovarea imaginii instituției.
229
Jocul si copilul
Prof. Simion ELENA

Jocurile didactice solicită în mare măsură gândirea pentru că cere rezolvarea unor probleme în mod
individual totodată contribuie la educarea emoţiilor, sentimentelor, a trasăturilor pozitive de viaţă şi
caracter.
Jocul didactic are un mare rol la îmbogăţirea colectivului şi la formarea disciplinei conştiente
pentru că trebuie să respecte şi iniţiativa colegilor,să recunoască meritele acestora, să respecte regulile
jocului, să-şi autoregleze propria activitate. Jocul didactic este eficient în măsura în care educatorul ştie
să asigure concordanţă între tema jocului şi materialul didactic existent, de modul în care ştie să
folosească cuvântul ca mijloc de îndrumare a copiilor prin întrebări, răspunsuri, explicaţii, indicaţii,
aprecieri.
Dacă un joc didactic este bine pregătit şi organizat devine un mijloc de cunoştere şi familiarizare a
copiilor cu mediul înconjurător pentru că în desfăşurarea lui cuprinde sarcini didactice care contribuie la
exersarea deprinderilor, la consolidarea cunoştinţelor, la verificarea acestora în mod creator.
Prin jocul didactic copilul învaţă cu plăcere, este interesat de activitatea ce se desfăsoară, sunt mai
activi, curajoşi, au siguranţă în răspunsuri şi chiar rapiditate iar cei timizi capătă încredere în forţele
proprii. Datorită conţinutului şi modului lor de desfăşurare, jocul didactic este un mijloc eficient de
activizare a întregului grup de copii, dezvoltă spiritul de echipă, de întrajutorare, formează şi dezvoltă
deprinderi practice elementare şi de muncă organizată.
Acceptarea şi respectarea regulilor, aşa cum apreciază J.Piaget, determină copilul să participe la
efortul comun al grupului din care face parte.
Termenul de ,,didactic" asociat celui de joc, accentuează latura instructivă a activităţii care se
concretizează într-un volum de cunoştinţe, de acţiuni cu obiectele mentale pe care le solicită.
230
Managementul clasei de elevi
Prof. dr. Simion Georgiana-Adina

Colegiul „Ferdinand I”, Măneciu, Prahova
Din perspectivă educaţională, termenul “management” apare în două ipoteze: management
educaţional ca noţiune-gen şi management şcolar ca noţiune-specie. Ambele reprezintă domenii de
aplicare a managementului general în subsistemul educaţional, la nivelul macro- şi microsistemic,
având particularităţile legate de finalităţile şcolii, de specificul actului educaţional. Managementul
educaţional redă conducerea conceperii, realizării şi a evaluării întregii activităţi de educaţie la nivelul
social macrosistemic. Este un proces complex de coordonare, prin decizii, a eforturilor diferitelor
grupuri, în vederea realizării efective şi eficiente a obiectivelor prestabilite privind eficienţa
procesului educaţional.
Managementul şcolar se poate defini drept conducere formală a instituţiei şcolare sau/şi a
clasei de elevi prin coordonarea activităţilor care vizează obiectivele propuse de organizaţie sau diferite
microgrupuri din organizaţie. Managementul clasei de elevi, înseamnă realizarea de către cadrul
didactic a tuturor funcţiilor manageriale, iar în sens restrâns se referă doar la realizarea actului conducerii
operaţionale, adică realizarea concretă şi coordonarea resurselor umane şi non-umane în vederea
aplicării proiectelor propuse şi a obţinerii rezultatelor scontate. Activizarea clasei de elevi este, de mult
timp un punct central în literatura pedagogică, fiind înţeleasă, în general, în sensul reducerii monopolului
pe care îl deţine adesea profesorul asupra procesului de vorbire.
Acesta este un aspect important al comunicării educaţionale dar, chiar dacă se reduce timpul de
vorbire al profesorului, aceasta nu înseamnă că, automat, elevii interacţionează unii cu ceilalţi odată
ce li s-a creat ocazia. Aptitudinea pedagogică se exprimă prin capacitatea profesorului de a
particulariza modalităţile optime transmiterii cunoştinţelor, pentru formarea interesului partenerului
potrivit particularităţilor acestuia. Statutul cadrului didactic de reprezentant al ştiinţei, de mediator în
constituirea relaţiei elev- ştiinţă, de agent al acţiunilor educative cu caracter formativ şi informativ nu mai
este suficient pentru a asigura eficienţa acţiunilor pedagogice.
Competenţele profesorului, potrivit lui N. Mitrofan (1988), sunt structurate în trei tipuri:
1) competenţa ştiinţifică/profesională presupune o solidă pregătire de specialitate ca şi o bogată
capacitate de cooperare cu alţi specialişti; capacitate de a angaja componenta afectivă şi etică a
procesului împreună cu cea de a detalia, argumenta şi susţine problematica din domeniu;
2) competenţe psihopedagogice – capacitatea de a forma, de a construi principalele
componente ale personalităţii la fiecare subiect: determinarea dificultăţilor specialităţii; capacitatea
de a face accesibil conţinutul disciplinei predate, de a înţelege subiecţii din relaţia didactică; creativitate
didactică prin elaborarea şi aplicare noilor modele de influenţare, persuadare a partenerilor;
3) competenţe psihosociale – capacitatea de optimizare a relaţiilor interumane şi interpersonale
necesare procesului didactic: adoptarea setului de roluri necesar acestui proces; uşurinţa de a stabili
relaţii cu partenerii procesului; capacităţi sporite de persuadare atât a individului cât şi grupului;
capacitatea de a comunica uşor, eficient, de a folosit adecvat puterea şi autoritatea cu înţelegerea;
diversitatea stilurilor folosite pentru a conştientiza subiecţii de necesitatea învăţării, pentru a stabili
relaţii eficiente cu beneficiarii, cu părinţii, comunităţile şi alte structuri instituţionale;
În lucrarea „Noul curriculum- curriculum pentru competenţe” (2006), prof. univ. dr.Vasile Chiş
oferă o sinteză de trei definiţii ale competenţei:
Definiţia 1: Competenţa este abilitatea de a realiza activităţile aferente unei ocupaţii sau funcţii la
standardele definite de angajatori.
231
Definiţia 2: Competenţa înseamnă deţinerea şi dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor, a

atitudinilor adecvate şi a experienţelor necesare pentru performanţe bune în rolurile asumate.
Definiţia 3: Competenţele sunt structuri complexe, cu valoare operaţională, aşezate între

cunoştinţe, atitudini şi abilităţi şi au următoarele caracteristici:
- asigură realizarea rolurilor şi a responsabilităţilor asumate,
- corelează rolurile şi responsabilităţile cu performanţa în activitate,
- pot fi măsurate pe baza unor standarde de performanţă,
- pot fi dezvoltate prin învăţare
În concluzie, definiţiile fac trimtere la noţiunea de competenţă ca fiind o acţiune practică plasată în
mediul profesional şi care este rodul învăţării. Această ultimă menţiune este vitală pentru procesul
instrucţional, pentru că schimbă paradigma pedagogică din una bazată pe acumularea de cunoştinţe
într-una care urmăreşte dezvoltarea de competenţe.
232
PROMOVAREA IMAGINII
ȘCOLII PRIN SPORT
Prof. Simion Lidia Camelia

Școala Gimnazială ,,Sf. Gheorghe’’
În prezent, unitățile de învățământ trebuie să fie pregătite să facă față unor cerințe tot mai complexe
și de aceea promovarea imaginii instituției se realizează și prin activitățile extrașcolare.
Crearea acestei imagini se realizează prin elaborarea unei oferte educaționale bogată în funcție de
nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor procesului educational.
Obiectivul principal al educației prin mișcare este acela de a încuraja un stil de viață activă pentru
toți, o alimentație sănatoasă și de a stopa creșterea numărului de persoane supraponderale și obeze. O cale
sigură este practicarea unei activități fizice. Educația prin sport este într-o strânsă corelație cu educația
pentru alimentație. Alimentația este factorul de mediu cel mai important care influențează organismul.
Activitățile extrașcolare sportive, bine pregătite sunt atractive la orice vârstă, ele stârnind interes,
produc bucurie, facilitează acumularea de deprinderi și priceperi motrice, chiar dacă necesită un efort
suplimentar oferind copilului posibilitatea să se miște, să facă lucruri care îi plac. Copiilor li se dezvoltă
spiritul practic, operational, se autodisciplinează prin faptul că în asemenea activități se supun de bună
voie regulilor asumându-și responsabilități. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilități deosebite
să-și cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influențeze dezvoltarea, să realizeze mai ușor și mai frumos
obiectivul principal – pregătirea copilului pentru viață. Educația extracurriculară (realizată dincolo de
procesul de învățământ) își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor nostrii.
Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței
optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea
comportamentului creativ în diferite domenii.
Colaborarea dintre familie – școală este un factor esențial în procesul de educare a elevilor și
preșcolarilor. Școala trebuie să-i încuajeze pe părinți să le devină parteneri, să poată lua decizii cu privire
la educația copiilor. Parteneriatul se constituie ca un sistem de obligații reciproce în cooperarea
autorităților locale cu școala și implică colaborarea acestora în activitățile școlare.
Implicarea elevilor în activitățile extrașcolare bine organizate cum ar fi practicarea unei ramuri de
sport, sub îndrumarea specialiștilor în domeniu, reprezintă un plus în educația acestora. Selecționarea
elevilor în diferite grupe, lucrul diferențiat în funție de abilitățile fiecarui copil duc la creșterea încrederii
în sine, la dezvoltarea personalității și la o integrare social mai largă. De asemenea, înțelegerea
respectivelor activități de către părinți este un lucru determinant în dezvoltarea copiilor.
Educația prin mișcare – sportul conduce la formarea afectivității, a voinței, a instinctelor, a
corporalității, până la formarea atitudinilor, a gândirii, a comportamentelor expesive etc și are ca scop
final ca fiecare copil să devină un adult cu o minte sănătoasă într-un corp sănătos.
În concluzie succesul activităților extrașcolare depinde de corelarea unor factori ca de exemplu buna
coordonare a activitaților, atractivitatea tematicii abordate și implicarea școlii, familiei, comunitații.
233
Prof. SIMION VIOLETA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ RÂMNICELU, JUD. BRĂILA
Promovarea imaginii şcolii şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de

fiind, în principiu, primii interesați de acest aspect. Crearea acestei imagini se realizează prin fiecare
de predare atractive vor crea o imagine pozitivă asupra școlii. Promovarea imaginii instituției se
realizeaza și prin elaborarea unor proiecte la nivel local care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive
şi a exemplelor de bună practică în managementul instituțional.
Şcoala la care eu predau este una din cele mai frumoase din judetul meu. Are o curte mare, cu mulţi
copaci împrejur, unde în fiecare pauză se adună o mulţime de elevi zgomotoşi. În partea stângă a şcolii
avem o sală de sport, în care, la orele de sport copiii joaca baschet sau fotbal. Clădirea în care se
desfăşoară orele nu este mare, dar este frumos zugrăvită în culoarea albastru deschis. Şcoala are mai
multe laboratoare: de biologie, limba şi literatura română, geografie; preferatul meu este cel de
informatică, unde avem mai multe calculatoare noi.
Şcoala organizează în fiecare an mai multe activităţi extraşcolare. De Crăciun, de Ziua mamei, de
Paşte elevii şcolii, împreună cu profesorii, pregătesc serbări, la care sunt invitaţi părinţii şi rudele
apropiate. Cu ocazia unor evenimente ca Ziua Naţională a României, Marea Unire din 1918 sunt
organizate concursuri de poezie şi pictură, concursuri unde s-au luat mai multe premii. Un alt tip de
activităţi îndrăgite de toţi elevii din şcoala mea sunt concursurile sportive. Anul trecut şcoala noastră a
obţinut locul 3 la concursul de fotbal pe judeţ şi locul 2 la campionatul de fotbal fete între şcolile din
judet.
Şcoala mea este cea mai frumoasă şcoală din lume, iar eu am cei mai buni colegi. Din acest motiv
merg cu plăcere la şcoală în fiecare zi!
234
Liceul Tehnologic Bâlteni

Profesor Simionescu Maria Mirabela
Promovarea imaginii instituţiei este susținută de personalizarea ofertei educaţionale la nivel
beneficiarilor procesului educațional. Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în
primii interesați de acest aspect.
Este foarte importantǎ existența unor strategii de marketing în promovarea imaginii școlii, nu
numai pentru a atrage elevi către școala ta, chiar pentru ai păstra sau ați face cunoscută activitatea.
Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptată la particularitățile elevului, folosirea
mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor crea o imagine pozitivă asupra
școlii. Promovarea imaginii instituției se realizeaza și prin elaborarea unor proiecte la nivel local care să
Prin iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care să răspundă socializării
copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) am reuşit sǎ atragem atenția asupra
potenialului elevilor noștri.
Chiar dacă, crearea blog-ului școlii, a pornit de la o simplă activitate a unui curs de formare, nu am
perceput-o ca pe o strategie de marketing, dar, asta a reprezentat de fapt într-un final. Prin prezentarea
diverselor activități ce au fost derulate în școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil îmbunătățită, iar
atitudinea unora s-a schimbat. Uneori chiar și stimularea participării cadrelor didactice și elevilor la
conferințe, simpozioane, parteneriate poate reprezenta o strategie de marketing, deoarece prin modul pe
care se fac cunoscuți stârnesc interesul pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea
școlii este astfel îmbunătățită.
Consider că orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o
strategie de marketing, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban. Școala noastră, în ochii
comunității, este rezultatul unei munci constante. Promovarea imaginii pozitive a instituției școlare se
realizează prin publicarea tuturor reușitelor, internetul devenind cel mai uzual mod de a face accesibile
rezultatele și produsele activităților. Cu ajutorul unui site, a unui email sau a unei platforme, nu doar că
putem ține la curent părinții cu tot ce se întâmplă în școala, dar putem promova activitățile și implicit
235
Promovarea imaginii școlii prin educație pentru sănătate
Prof. Mihaela Simionescu

Colegiul Tehnic „M. Sturdza” Iași
Prin activitatea Acordarea primului ajutor în condiții specifice și speciale, pe care am desfășurat-o
în cadrul Proiectului județean „Securitate și siguranță”, am încercat să le dezvolt elevilor competența de a
conștientizare importanța asimilării unor noțiuni generale de prim ajutor în caz de accident, înec sau orice
situație dificilă în care noi sau cei dragi nouă s-ar afla la un moment dat. Cum fiecare minut contează, este
bine să știm cum să acționăm corect și în interesul celui afectat până la sosirea ajutorului specializat, cu
precădere ambulanța.
Întreaga activitate a avut o aplicație practică directă. Li s-a explicat elevilor cum se procedează până
la sosirea ambulanței în cazul unui accident rutier, cum trebuie să se adreseze celor de la 112, ce tip de
informații se dau despre victimă, cum trebuie așezată victima în funcție de gravitatea loviturii suferite. E
important să precizăm vârsta victimei. Dacă este vorba despre o femeie gravidă, ea trebuie așezată
obligatoriu pe partea stângă, pentru a nu afecta fătul. O persoană lovită la coloană nu trebuie mișcată,
deoarece va rămâne paralizată la o simplă greșeală a noastră.
Apoi elevii au putut realiza, simula un masaj cardiac și o resuscitare pe un manechin, au învățat să
facă un bandaj corect pe diverse tipuri de răni suferite, hemoragii, obiecte ascuțite înfipte în mână sau în
picior. Elevii școlii noastre provin din medii diferite și unii dintre aceștia au manifestat un interes ridicat
față de aceste informații, spre ideea de a deveni voluntar la Crucea Roșie din Iași.
Interesantă a fost și discuția despre hemodializa, dializa peritoneală, insuficiența renală. Am reușit
să dezvoltăm starea de sensibilitate la suferințele celor din jurul nostru și, în același timp, să discutăm
despre un stil sănătos de viață, un stil sănătos de a ne alimenta corect. Deci, activitățile educative
extrașcolare au un rol important pentru elevii noștri și îi pregătesc pentru viitor, dezvoltându-le
competențe morale și sociale, dar și capacitatea de a solidariza cu cei aflați în situații dificile, cum ar fi
accidentele rutiere.
236
Prof. înv. primar Simon Emese

Școala Gimnazială nr. 1 Crăciunești, jud. Mureș
În zilele noaste, unitatea de învățământ este pregătită să facă față unor cerințe tot mai complexe din
partea societății contemporane și își revendică locul său în viața copiilor pe care îi educă dar și în centrul
de promovare infinit, prin care o școală își poate construi o imagine.
procesului educațional și educaţiei. Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în
adaptată la particularitățile elevului, folosirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor
îmbunătății crea o imagine pozitiva asupra școlii. Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare
comportamental și emoțional. Activitățile de acest gen, cu o deosebită influență formativă, au la bază
toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creație, concursuri și parteneriate cu alte instituții.
Activitățile extracurriculare dau o alternativa sănătoasă, practică și creativă de a ocupa timpul liber
unei platforme, nu doar că putem ține la curent părinții cu tot ce se întâmplă în școală, dar putem promova
activitățile și implicit școala în cadrul căreia acestea se desfășoară.
237
Școala Gimnazială „Benkő József” AITA MEDIE

Prof. înv. primar Simon Orsolya
Beneficiarii atat directi, cat si indirecti(elevii, părintii) sunt cei ce intră în contact cu mediul școlar,
comunitatea fiind astfel influențată de școala.
permanentă cu nevoile specifice identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală. Colaborarea
eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor etnice prin promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea
abandonului şcolar prin Comisia de Combatere a Discriminarii în Mediul Școlar. Integrarea elevilor în
școala prin promovarea interculturalitații și susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, dar
și susţinerea elevilor în abilităţi. Promovarea imaginii instituției se realizeaza prin elaborarea unor
proiecte la nivel local care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplarelor de bună practică
în managementul institutional. Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare.
Copilul traiește într-o lume dominată de mass media, influențele nefaste ale televizorului și
calculatorului acționând asupra sănătății psihice și morale. Acestea contribuie la transformarea elevilor în
persoane incapabile de a se controla comportamental și emotional. Activitățile de acest gen, cu o
deosebită influentă formativă, au la bază toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creatie, concursuri
și parteneriate cu alte instituții. Activitățile extracurriculare dau o alternativa sănătoasa, practica și
creativă de a ocupa timpul liber al elevilor, instituția de învătământ ce promovează astfel de activități
beneficiind de imaginea pozitiva binemeritată, atât la nivel local, cât și județean sau național. Activitatea
acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii,
cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a
elevilor. Promovarea imaginii pozitive a instituției școlare se realizează prin publicarea tuturor reușitelor,
238
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAŞCOLARE ÎN PROMOVAREA IMAGINII
ŞCOLII - EXCURSIILE - MOTIV DE BUCURIE PENTRU ELEVI

PROF. ŞIMON SABINA DANA
LICEUL TEHNOLOGIC “SOMEŞ ˮ DEJ- JUD. CLUJ
Motto“ Excursiile au imprevizibilul lor. Să pleci e o provocare , un curaj. Curajul unui alt început.ˮ
Carmen Firan, Jurnal de călătorie
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Acestea
contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor
elevilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului lor liber. Excursia reprezintă o formă de activitate
extracurriculară care face posibil contactul nemijlocit cu lumea vie, oferind prilejul elevilor de a efectua
observații asupra obiectelor și fenomenelor așa cum se prezintă ele în stare naturală.
Excursia ne ajută să unim toate laturile educaţiei, iar interdisciplinaritatea pe care o favorizează este
mult mai eficientă şi mai permisivă decât cea pe care o realizăm în orele de curs. Intrând în contact direct
cu natura, observându-i frumuseţile, copiii îi devin prieteni, iar mai târziu, când vor fi adulţi, vor fi
protectorii ei. Organizând excursii cu elevii avem posibilitatea de a contribui la dezvoltarea personalităţii
lor prin valorificarea intereselor şi a aptitudinilor acestora.
Excursia, temeinic organizată şi pregătită, creează o atmosferă deosebit de favorabilă instrucţiei,

educaţiei, formării complete a personalităţii elevilor. Excursiile dezvoltă încrederea în marile posibilităţi
ale omului, formează conştiinţa răspunderii şi demnităţii umane. Legătura organică a procesului de
învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură eficienţa educativă a acestor activităţi. Trebuie menţionat
faptul că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde şi de caracterul lor variat. Prin conţinutul
lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau
şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi vizitele au drept scop lărgirea orizontului cognitiv,
familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării.
Programul « Şcoala Altfel» este o perioada foarte buna pentru desfăşurarea de excursii fie de o zi
sau mai multe. In anul şcolar trecut am organizat în această perioada o excursie în două locuri diferite ca
tematică şi interes: BAZA MILITARĂ 71 ANTIAERIANĂ CÂMPIA TURZII ŞI SALINA TURDA.
•Scopul excursiei : - îmbogăţirea şi diversificarea cunoştinţelor de cultură generală;
- formarea unor deprinderi de comportament corect, civilizat,de
integrare în structura unui grup turistic, de cooperare şi respect;
•Obiectivele excursie : -dezvoltarea orizontului de cunoaştere în vederea alegerii unei meserii
/ profesii în domeniul aviatic;
-deschiderea unor noi perspective a consilierii şi orientării şcolare şi
profesionale prin vizitarea unei baze militare de aviaţie ;
-cunoaşterea ,înţelegerea şi aprecierea valorilor culturale, istorice şi
naturale ale ţării;( vizitarea Salinei Turda )
La Baza Militară 71 Antiaeriană Câmpia Turzii am fost primiţi de d-na maistru Adela Mureşan
,căreia îi mulţumim şi pe această cale pentru amabilitate. Cu ajutorul domniei sale şi a altor maiştri şi
ingineri de acolo, elevii au aflat câte ceva din secretele acestei meserii frumoase dar şi dificile în acelaşi
timp care presupune o temeinică pregătire atât teoretică cât şi practică.
239
Câteva imagini din vizita la Salina Turda. Mulţumiri ghidului pentru explicatiile date.
Consider că în orice şcoală cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare,

( mai ales excursiile ) stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor. În concluzie, activitățile
extrașcolare au un caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de formare a caracterului
copiilor încă din clasele primare deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați și mai accesibili
sufletelor acestora.
Bibliografie:
1. Deac E. A,, Marcu V., Ortan F., Managementul activităților extracurriculare. Editura Universității din
Oradea, Oradea, 2003
240
Prof. Şipoş Cristina -Daniela
Şcoala este locul unde, printr-o bună educație, se formează viitoarea generație. Crearea şi
promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate se realizează, în primul rând, prin
rezultatele educaționale pozitive ale elevilor, părinții fiind, în principiu, primii interesați de acest aspect.
Crearea acestei imagini se realizează prin fiecare cadru didactic din instituție, schimbarea venind prin
fiecare dintre noi.. Promovarea imaginii instituției se realizeaza și prin elaborarea unor proiecte la nivel
local care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de bună practică în managementul
instituțional.
Imaginea Şcolii Gimnaziale Nr.1 Dej,a fost promovată frumos de către elevii şcolii care îndrăgesc
disciplina Religie,prin participarea la multe proiecte desfăşurate în parteneriat cu Biserica.Astfel în
cadrul Proiectului ,,Când suferinţa strigă după ajutor”,elevii au dat dovadă de exemple pozitive de bună
practică în şcoală , comunitatea locală şi parohială. Ştiind că misiunea creştinǎ constǎ în trimiterea
Bisericii în lume în vederea vestirii Evangheliei şi a lucrǎrii mântuitoare a lui Iisus Hristos,şi că misiunea
face parte din însuşi planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii,am încercat sǎ facem din elevii noştri
„misionarii” învǎţǎturilor Mântuitorului, sǎ gǎsim cǎile de implicare şi participare la viaţa bisericii, şi să
putem spune cǎ actul educaţional religios se realizeazǎ, întrucât sǎ fii „misionar” presupune cunoaşterea şi
trǎirea dreptei credinţe.
Proiectul s-a bazat pe citatul: ,,Adevărat vă zic vouă,întrucât ați făcut unuia dintre acești frați ai Mei
prea mici,Mie Mi- ați făcut”(Matei 25,40). Prima activitate a constat în întâlnirea preotului paroh B.I. al
Bisericii Dej II cu elevii grupului în şcoală.Preotul a prezentat proiectul social-filantropic, care urma să
participe la Concursul Naţional de Miniproiecte de Educaţie Social-Filantropică, lansat de Parohia
Română, „Copii învaţă iubirea lui Hristos”. La această întâlnire, s-a discutat planul de activităţi, titlul
miniproiectului intitulându-se „Când suferinţa strigă după ajutor”, şi s-au făcut primele donaţii de către
preot şi profesoara de religie. Copiii au confecţionat felicitări cu ocazia zilelor de 1 si 8 martie pe care le-
au valorificat în cominitatea parohială , dar fondurile au fost completate cu ajutorul Bancilor Transilvania
,Băncii Comerciale şi Banca Raffeisen Bank.
Beneficiarii proiectului identificaţi de către preot, s-au bucurat de vizita copiilor şi de ajutorul
primit. În loc de concluzii, cateva mărturii și aprecieri din partea participantilor la acest proiect promovat
cu succes in comunitatea locala dejeana: ,, Adesea noi motivăm lipsa de timp , sau alte preocupari și nu
ne facem o prioritate să ne gândim și la ei .Zâmbetul copiilor aduc speranța acestor persoane vizitate ca
prin boală câștigăm izbavirea sufletelor noastre și ca în alt plan al existenței noastre ajungem în poala lui
Dumnezeu … Copiii sensibilizați de bolnavii întâlniți în acest proiect au sentimentul și realizează că și
aceștia sunt făpturile și chipul lui Dumnezeu , iar ajutându-i pe ei de fapt îl ajută și-l slujesc pe Dumnezeu
pentru că
“ Întrucât ați făcut unuia dintre acești frați ai Mei prea mici , Mie Mi-ați făcut “(Mt.25,40).
Pr.Ioan BOLBOS
,, Activitățile din cadrul proiectului i-au sensibilizat pe elevi,astfel că deși se simțeau deja,,mici
misionari ai lui Hristos”,La vederea celor suferinzi ,ochii lor frumoși de copii au lacrimat. Dar,sunt gata
să pornească din nou să ajute pe ceiîin nevoi , singuri s-au bolnavi, să deschidă inimi acolo unde cei
mari le deschid mai greu.”
Prof.Cristina Șipoș.
,, Acest proiect ne-a oferit o lecţie importantă fiind sensibilizaţi de realităţile zilelor de azi care
pentru mulţi sunt realităţi crude.”
Pop Maria Mirabela-clasa a VIII-a A.
,,Aş mai repeta această experienţă ori de câte ori se va ivi ocazia deoarece trăieşti un sentiment
foarte plăcut atunci când poţi face un om bolnav şi necăjit să zâmbească.”
Ciubăncan Cristina-clasa a V –a A.
Cuvântul d-nului primar,ing.Morar Costan:
,,Mă bucur nespus pentru ceea ce faceți .Când unii copii se gândesc doar la joacă sau la ce să
primească de la cei din jur , voi v-ați gândit să dați din puținul vostru și să ajutați pe cei care au mai puțin
decât voi sau n-au deloc .
241
Argumentele voastre m-au impresionat gândindu-mă că v-ați oferit bănuții voștri adunați în
pușculiță pentru o cauză filantropi “Când suferința strigă după ajutor …” titlu pe care l-ați dat proiectului
vostru,este un titlu foarte potrivit azi deoarece să știti că eu am audiențe și foarte multă lume are nevoie
de ajutor .
Încercăm să facem cât putem ca să rezolvăm cât mai multe probleme ale comunitații noastre și să-i
ajutăm pe toți cei care au nevoie de aju Ceea ce faceți voi este de apreciat cu atât mai mult cu cât vine
din sufletele voastre curate .Vă felicit pentru aceasta și îi felicit și pe cei care vă îndrumă . Am să fac
publică acțiunea voastră deoarece este demnă de urmat și de alții și pentru că voi veți fi adulții de mâine
care vor forma comunitatea noastră și cu sigurantă cu asemenea persoane lumea se va schimba în bine . “
242
Ecoul Unirii Principatelor Române în Banat
Șipoș Ibolya, Liceul Teoretic „Iulia Hasdeu” Lugoj
Mica Unire, ce a avut loc pe 24 Ianuarie 1859, aduce în prim-plan principatele Moldova și Țara
Românească. Asta, în timp ce Banatul intră într-un con de umbră datorită faptului că provincia era
integrată Imperiului Habsburgic.
Ecoul Unirii Principatelor române în spațiul bănățean este bine cunoscut datorită documentelor
aflate în arhive și articolelor din presa timpului.
Anul 1859 a reprezentat un punct de însemnătate crucială în istoria românilor și primul pas
important în direcția înfăptuirii statului național român. Pe 24 ianuarie 1859, unionistul Alexandru Ioan
Cuza este ales domn al Țării Românești de către deputații din Adunarea electivă de la București, după ce
devenise anterior, pe 5 ianuarie, domnitor al Moldovei. Mica Unire a reprezentat un proces complex,
bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două principate. Urmările Unirii au fost
uriaşe. De data aceasta nu a mai fost vorba de o simplă schimbare de domnie, ci de o nouă pagină de
istorie naţională. Începea o epocă de realizări profunde în toate domeniile, care au deschis calea
modernizării şi dezvoltării României şi care au creat condiţiile obţinerii Independenţei (1877) şi realizării
Marii Uniri (1918). Ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins la data de 1
decembrie 1918, când a avut loc Unirea Principatelor Române: ale Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi
Maramureşului cu România. Hotărârea din 1859 a politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri, care
ceruseră ca Unirea Principatelor Române să fie doar una administrativă. Mai exat, cele două principate să
aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură
Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a dus la realizarea unui
singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală. La
Braşov, la 12/24 mai 1848 se elabora programul-legământ: Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei,
ce cuprindea obiectivul fundamental românesc:
Unirea Moldovei şi Ţării Româneşti într-un singur stat neatârnat românesc. Au urmat lucrările
Congresului de la Paris din 1856, care a hotărât, ca urmare a obiecţiilor ridicate de Austria şi Înalta
Poartă, ca statutul definitiv al Principatelor să nu fie stabilit prin tratatul de pace, ci doar să se consulte
dorinţa moldovenilor şi muntenilor în problema Unirii. În acest context, în ambele Principate,
conducătorii mişcări unioniste s-au organizat în câte o formaţiune politică denumită partida naţională.
Spre a contracara influența și entuziasmul produs în Banat de unire, guvernul din Viena ia măsuri de
izolare a populației bănățene. Este adresa guvernului Banatului, contele Coronini trimisă comandantului
regimentului 13 din Caransebeș. În acest document se precizează comunitatea de origine, limbă și religie,
ce determină o parte din populația austriacă să fie receptivă la exagerările propagandistice, în timp ce o
altă parte simpatiza indiscutabil cu membrii emigrației revoluționare tolerate și folosite de Cuza.
Documentul menționează că a existat o permanentă legătură între emigrația revoluționară din țările
române și românii bănățeni. În fiecare an, fruntașii bănățeni serbau ziua de 24 ianuarie, ziua Unirii
Principatelor în cadrul unor manifestații românești care merită să fie cunoscute mai ales că constituie o
dovadă impresionantă a solidarității bănățenilor cu frații lor de peste Carpați. O amploare deosebită a luat
această manifestație din 1864 în capitala Ungariei când se împlineau cinci ani de la actul Uniri
Principatelor. Au participat toți fruntașii vieții politicii bănățene: frații Anton și George Mocioni,
Vincențiu Babeș, Emanoil Gojdu. Serbarea a început printr-un concert susținut de studenții români de la
Universitatea din Pesta, unde, pe lângă arii clasice s-au cântat „ardelene și bănățene, dansuri populare
executate de orchestra studenților români precum și nelipsitul „Deșteaptă-te române“. În 1869, când se
împlineau zece ani de la Unirea Principatelor studenții bănățeni de la Universitatea din Pesta organizează
o nouă serbare.
243
Se poate spune cu tărie că actul unirii de la 1859 a fost posibil datorită unui complex de factori,
dintre care reţinem: situaţia internaţională favorabilă; activitatea laborioasă, inteligentă a unei suite de
lideri provenită din rândurile pașoptiștilor pentru materializarea unui proiect naţional, cel al unirii, al
formării statului și patriotismul locuitorilor de la est și sud de Carpaţi. Evenimentul din 1859 reprezintă
un moment cu valoare de simbol pentru naţiunea română care a declanșat procesul de reunire a românilor
în cadrul aceleiași formaţiuni politico-teritoriale. În același timp, unirea din 1859 a inaugurat un amplu
program de reformare și modernizare a societăţii românești, . pregătind terenul pentru unirea din anul
1918.
244
Activitățile extracurriculare-model de promovare a școlii
Profesor psihopedagogie specială ȘIPOȘ MARCELA

CȘEI NR. 1 , BISTRIȚA
Educația este un sistem de bunuri educaționale ce însumează instituțiile, dar și activitățile implicate
în promovarea și difuzarea ei. Promovarea imaginii instituției și factorilor ce își asumă responsabilitățile
în procesele de descentralizare și asigurare a calității educației este susținută de personalizarea ofertei
educaționale la nivel instituțional prin diversificarea ofertei în funcție de nevoile și interesele
beneficiarilor procesului educațional.Crearea și promovarea unei imagini instituționle pozitive în
comunitate se realizează prin activitățile realizate de fiecare cadru didactic, prin activitățile
extracurriculare realizate de cadrele didactice și elevi, prin participarea elevilor la concursuri cu diverse
produse, prin pliante ale școlii prezentate în mass-media și în grădinițe, prin oferta curriculumului la
decizia școlii, prin proiecte care să vizeze promovarea exemplelor de bună-practică la nivel local,
realizarea de activități de tipul Ziua porților deschise.
Pe lângă acest aspect o importanță majoră o au și factorii de mediu, starea socială sau nevoile
speciale ale copiilor pot determina interesul sau dezinteresul față de educație. Școala oferă servicii
copiilor cu cerințe educative speciale de aceea se obligă să asigure servicii de specialitate, recuperare,
terapie educațională, terapia tulburărilor de limbaj, psihodiagnoză, kinetoterapie, consiliere școlară.
Așadar în campaniile de promovare a imaginii școlii trebuie să fie incluse și dovezi ale unor reușite
integrări școlare și sociale ale copiilor cu CES. În vederea creării condițiilor optime pentru dezvoltarea
copiilor cu cerințe educative speciale este necesar ca școala , familia și comunitatea să preia
responsabilitatea diferitelor atribuții pe parcursul stadiilor de dezvoltare a copiilor.
Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare, ele au o influență formativă
importantă ce au la bază excursiile școlare, ateliere de creație, concursuri și parteneriate cu alte instituții.
Activitățile extracurriculare sunt o alternativă practică și creativă de a ocupa timpul liber al elevilor,
instituția de învățământ ce promovează aceste activități beneficiind de imaginea pozitivă , atât la nivel
local cât și județean.
Activitatea extracurriculară este o componentă educațională valoroasă și eficientă căruia i se acordă

atenție , cadrul didactic are o atitudine mai deschisă față de elevi, atât în modul de realizare al activității ,
cât și în relațiile cu elevii, asigurând o atmosferă relaxantă ce permite stimularea creativității elevilor.
Promovarea imaginii pozitive a instituției școlare se realizează prin publicarea reușitelor elevilor
prin intermediul unui site al școlii la care au acces elevii, părinții și alți membri ai comunității.
Imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor o educație de calitate , accesul la oferta
educațională a școlii, individualizarea învățării , reducerea violenței, combaterea discriminării,
promovarea unui comportament moral pozitiv al elevilor, toate acestea fiind rezultatul unei munci
constante și de durată. Educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice,
conducerii instituției școlare, fiecare aducând un plus de valoare imaginii de ansamblu a instituției
școlare.
245
ACŢIUNI DE PROMOVARE A IMAGINII ŞCOLII
PROF. SÎRBU GABRIELA-MONICA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 4 LUGOJ, JUD. TIMIŞ
Promovarea imaginii unităţii şcolare la care funcţionez reprezintă o prioritate pentru o bună
colaborare între cei trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi.
De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii şcolii din ultimii ani școlari, activităţile
prioritare în desfăşurarea unei astfel de campanii au fost:
- difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele
educaţionale (interne şi internaţionale), baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
- consilierea elevilor de gimnaziu, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională;
dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, internaţional, în scopul promovării
imaginii şcolii
- promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, TV, radio,
internet).
În cadrul şcolii funcţionează Comisia pentru promovarea imaginii şcolii care şi-a propus an
de an obiective, astfel încât promovarea imaginii şcolii în comunitate să aibă cât mai multe efecte
pozitive. Printre obiectivele urmărite se află:
- Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;
- Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitve şi a
exemplelor de bună practică în managementul instituţional;
- Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educaţional;
- Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea absenteismului, violenţei şcolare,
susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, susţinerea elevilor cu înalte abilităţi;
- Armonizarea efertei de servicii educaţionale şi formarea permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală;
- Colaborarea eficientă cu toţi beneficiarii procesului educaţional.
În ultima perioadă, atenţia Comisiei pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii s-a îndreptat
îndeosebi asupra sectorului informaţional reprezentat de mass-media şi internet.
În acest sens, s-a avut în vedere publicarea unui număr crescut de articole în presa scrisă şi virtuală,
apariţiile radio şi TV, realizarea de clipuri promo care să prezinte informaţii cu privirea la întreaga
activitate educaţională desfăşurată în şcoală.
Imaginea şcolii noastre a fost promovată permanent în publicaţiile locale Actualitatea, Lugoj online,
Redeşteptarea, postul local de televiziune TEN TV .
Un impact deosebit l-a avut permanenta updatare a site-ului şcolii
https://scoala4lugoj.wordpress.com/ şi reţeaua de socializare Facebook.
Utilizarea promovării prin intermediul internetului a reprezentat o prioritate pentru şcoala noastră,
mai ales că tot mai multe persoane sunt utilizatori frecvenţi ai informării pe internet.
Planul de promovare a imaginii şcolii cuprinde următoarele activităţi:
 Reactualizarea periodică a paginii WEB Asigurarea funcționării site-ului ;
 Asigurarea transparenței necesare participării responsabile a tuturor membrilor în
structuri parteneriale, conducerea locală, părinții oamenii de afaceri în ceea ce priveşte
adecvarea ofertei educaționale a şcolii la specificul comunitar ( întâlniri, şedințe cu caracter
informativ, lucrativ, de analiză, de consultare)
 Monitorizarea activităților extracurriculare și participarea, pe cât posibil, a
membrilor comisiei la desfășurarea acestora.
 Diseminarea informațiilor cu privire la activitățile extracurriculare, proiectele,
concursurile desfășurate în cadrul instituției pe forumul ISJ, către inspectorul de imagine și în
presa locală.
 Inventarierea dovezilor (premii, diplome) participării elevilor instituției la diferite
evenimente și manifestări şi prezentarea acestora pe site-ul şcolii;
246
 Realizarea unei prezentări a școlii (10-15 minute)

 Elaborarea planului de dezvoltare a unității şcolare pentru satisfacerea nevoilor
proprii şi ale comunității locale
 Organizarea activităţii „Ziua porţilor deschise”
 Elaborarea unui pliant de informare privind oferta educaţională a şcolii;
 Prezentarea activităților din şcoală în massmedia locală.
Şcoala Gimnazială Nr.4 Lugoj propune o campanie de informare modernă, cu privire la activitatea
educaţională din şcoală şi oferta educaţională pentru fiecare an şcolar. În afara activităţilor de promovare
clasică ( participări la concursuri şi olimpiade şcolare şi rezultate şcolare deosebite), unitatea noastră
şcolară se adaptează la metodele moderne de informare în masă a publicului.
247
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN, GORJ
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT,,MIHAI EMINESCU’’,
TG-JIU, GORJ
Sîrbu-Gușe Creola-Maria
PROIECT EDUCATIV
,,POLIŢISTUL E PRIETENUL MEU!”
ACŢIUNE CUPRINSĂ ÎN PROIECTUL DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL CU

COMUNITATEA LOCALĂ “ACADEMIA MICILOR POLIŢIŞTI”
ORGANIZATOR: GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU” TG-JIU -

CRED
DATA: 31.01.2020
LOCAŢIA: GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT „MIHAI EMINESCU”, TG-JIU
COORDONATORI:
Prof. Sîrbu-Gușe Creola-Maria
PARTICIPANŢI:
Preşcolarii din grădiniță;
Cadre didactice ale grădiniţei;
Părinții preșcolarilor;
DENUMIREA PROIECTULUI: „POLIŢISTUL E PRIETENUL MEU!”
TITLUL (MESAJ – SLOGAN): „Învăţăm să circulăm, viaţa să ne-o protejăm”
DOMENIUL ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ: Domeniul cultural artistic – folclor, tradiţii, obiceiuri
TIPUL DE PROIECT: local
ARGUMENT
Traversăm, la început de mileniu, o perioadă a deplinei comunicări, fără graniţe şi fără limitări de
noţiuni. Informaţia circulă rapid şi influenţează, la fel de rapid, destine personale şi colective.
Sondaje de opinie recent elaborate au identificat capacitatea pe care grădinița o are, prin promovarea
unei educaţii şi comunicări corespunzătoare, în înlăturarea fenomenului violenţei din viaţa copiilor şi
formarea acestora ca adulţi responsabili.
Văzută ca un climat psiho-social stabil, grădinița învaţă copiii să comunice, să folosească noile
tehnologii ale informaţiei pentru a cunoaşte, a progresa, prin conştientizarea nocivităţii violenţei şi
faptelor antisociale pentru ei înşişi, pentru persoanele din jurul lor şi, în cele din urmă, pentru întreaga
societate. Dorinţa copiilor de a se informa, de a-şi cunoaşte drepturile, dar şi de a concura sunt
dezideratele acestui proiect.
248
Un procent destul de mare dintre infracţiuni îl reprezintă cazurile când victime au fost copii sau
tineri de vârstă preşcolară şi şcolară. În unele cazuri, copiii sau adolescenţii au comis ei înşişi fapte ce
intră sub incidenţa legii.
Acest proiect educativ va îmbina, prin mobilitate şi spirit creativ, dorinţa de joacă şi divertisment a
copiilor, cu scopul major de pregătire pentru viaţă, învăţare şi deprindere a regulilor de combatere a
faptelor antisociale.
Viaţa a dovedit că în vederea unei depline integrări sociale, educaţia copiilor de grădiniță îşi are o
contribuţie de prim ordin. În acest sens grădinița şi-a propus să activeze forţele care şi-ar putea aduce o
contribuţie la îmbunătăţirea acestui domeniu.
De aici nevoia de a angaja în această activitate, pe lângă familie şi grădiniță, pe cei care acţionează
în vederea păstrării ordinii publice.
Prin activitățile pe care le propune, acest proiect stabilește ca prioritară ideea de a responsabiliza
copiii asupra efectelor violenței, dar le oferă și oportunitatea de a-și verifica cele mai importante
cunoștințe de educație rutieră. În cadrul programului educative, elevii vor avea posibilitatea să învețe,
într-o formulă interactivă și competițională, că pot fi ALTFEL, într-o societate a violenței, a nepăsării și a
lipsei de responsabilitate pentru semenii noștri.
SCOPUL
Prevenirea şi reducerea infracţiunilor de tâlhărie şi a riscului de victimizare în rândul copiilor;
Însuşirea de către copii a normelor de prevenire a delincvenţei juvenile/violenţei
intrafamiliale/accidentelor rutiere şi formarea sentimentelor de respect şi încredere în poliţişti;
Dezvoltarea cooperării şi a colaborării între grădiniță și autoritățile locale;
Sporirea capacității de implicare a părinților, a tuturor factorilor educaționali într-un demers
formativ-educativ coerent care să sprijine dezvoltarea comportamentului copilului pentru integrarea în
viața socială;
Îmbunătățirea calității activităților curriculare și extracurriculare și creșterea prestigiului
organizației în comunitate
OBIECTIVE GENERALE
Îndrumarea şi sprijinirea preşcolarilor pentru a manifesta interes şi curiozitate pentru cunoştinţe din
sfera civică şi de prevenire a delincvenţei juvenile/violenţei intrafamiliale/accidentelor rutiere;
Dezvoltarea unor comportamente pozitive între copii în orice context de viață;
Cunoașterea principalelor forme de violențe manifeste în rândurile copiilor și a consecințelor
comportamentelor violente;
Formarea unor deprinderi corecte de educație rutieră;
Cunoașterea rolului pe care îl are polițistul de proximitate în viața comunității;
Stimularea spiritului de competiție pozitivă între copii;
Valorificarea abilităţilor fiecărui copil prin implicarea preşcolarilor în activităţi recreativ educative;
Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte şi noţiuni specifice instituţiilor de păstrare a ordinii;
Stimularea copilului pentru a desfăşura activităţi extracurriculare şi extraşcolare cu caracter
experimental şi demonstrativ, prin care să contribuie la stimularea imaginaţiei şi a creativităţii;
Dezvoltarea capacităţii de explorare şi investigare a realităţii;
Îmbogăţirea vocabularului activ cu termeni din domeniul poliţienesc;
Încurajarea copilului pentru a exprima independent opinii şi stări sufleteşti proprii şi motivarea lor;
Conştientizarea necesităţii de a cunoaşte şi transmite valorile unei cetăţenii active, responsabile;
Întărirea sentimentului de apartenenţă la comunitatea locală;
Sporirea caracterului practic-aplicativ al cunoştinţelor;
Creşterea sentimentului de siguranţă în comunitate;
Creşterea nivelului de încredere a copiilor în Instituţia Poliţiei şi autorităţii locale;
Dezvoltarea comportamentelor favorabile ameliorării relaţiilor interpersonale.
249
GRUPUL ŢINTĂ
Părinţi ai preşcolarilor
Preşcolarii
Cadre didactice;
RESURSE UMANE
Echipa de implementare a proiectului;
Preşcolarii din grădiniţă;
Părinţii preşcolarilor din grădiniţă;
Cadrele didactice ale grădiniţei;
Parteneri.
RESURSE MATERIALE
Calculator;
Imprimantă;
Aparat foto/video;
Program;
Creioane colorate
RESURSE DE INFORMARE
Anunțuri pe facebook.
RESURSE FINANCIARE / BUGETUL PROIECTULUI
Asociația ”Viitorul copiilor, prioritatea noastră!”
DESCRIEREA ACTIVITĂŢII
În cadrul acestei activități, ne-am gândit să-i deprindem pe copii să cunoască și să respecte regulile
de circulaţie, pornind chiar de la învățarea semnelor de circulație și a semnificației acestora, rolul lor în
protejarea pietonilor și nu numai, stimulându-le interesul pentru cunoaşterea drepturilor şi îndatoririlor pe
care le au ca pietoni, învăţându-i să-şi apere viaţa, printr-o conduită pietonală corectă.
Acest proiect educativ va îmbina, prin mobilitate şi spirit creativ, dorinţa de joacă şi divertisment a
copiilor, cu scopul major de pregătire pentru viaţă, învăţare şi deprindere a regulilor de combatere a
faptelor antisociale.
REZULTATE PRECONIZATE
Prin derularea acestui proiect educative ne aşteptăm ca atât preşcolarii cât şi părinţii acestora să-şi
schimbe modul de gândire şi acţiune, să înţeleagă rolul diferitelor instituţii în viaţa noastră, să
conştientizeze că viaţa lor va fi frumoasă doar respectând acele reguli şi norme care le dă siguranţă.
Familia şi grădiniţa vor fi mai deschise practicării atitudinilor şi comportamentelor democratice şi
vor colabora în scopul dezvoltării armonioase a copiilor de azi, adulţii de mâine.
Cadrele didactice vor avea o mai bună colaborare şi înţelegere din partea părinţilor dar şi copiilor,
cunoscându-i mai bine atât pe copii cât şi pe părinţi. Se vor lega relaţii de prietenie între copii, părinţi,
familie şi educatoare, și poliție care vor facilita şi favoriza tot procesul instructiv educativ din grădiniţă,
dar şi din mediul familial.
CRITERIILE DE EVALUARE
gradul de implicare și comunicare;
portofoliul proiectului;
valorificarea și popularizarea rezultatelor acțiunilor.
STANDARDELE - minimale;
participarea
implicarea
250
INDICATORI
evaluare internă
evaluare externă
EVALUAREA INTERNĂ:
realizarea portofoliului proiectului;
numărul de participanţi la acţiunile planificate.
EVALUARE EXTERNĂ:: impactul acţiunilor organizate de CRED în comunitate.
BENEFICIARI
Direcţi: familiile preșcolarilor și copiii din grădiniţă
Indirecţi: comunitatea locală;
DISEMINARE
Rezultatele acţiunii şi experienţa pozitivă vor fi cunoscute la nivelul tuturor participanţilor la
proiect în cadrul ședințelor Comisiei metodice, opiniei publice, comunităţii prin diferite mijloace de
comunicare: articole în presă, pagina de facebook a grădiniței.
251
„ȘCOALA NOASTRĂ DRAGĂ”
PRO. ÎNV. PRIMAR SITARU GABRIELA

LICEUL DE ARTE ,,MARGARETA STERIAN” BUZĂU
,,Cine spune joc, spune efort şi libertate, şi o educaţie prin joc trebuie să fie o sursă atât de efort
fizic, cât şi de bucurie morală”.
( Jean Chateau )
Copilul este un mic univers, iar creşterea şi devenirea lui ca adult reprezintă un drum lung şi sinuos,
plin de urcuşuri şi coborâşuri, al cărui aspect central îl reprezintă personalitatea, în toate aspectele ei.
Pasul către şcolaritate reprezintă un prag ce implică o serie de aspecte psihologice specifice adaptării
şcolare, iar acest lucru imprimă o direcţie generală a întregii perioade pe care copilul o va petrece în
şcoală. Copilul trebuie învăţat că şcoala nu este o modalitate de constrângere, de încetare a jocului, de
îngrădire a activităţilor libere din cadrul grădiniţei, ci reprezintă o continuare absolut normală a activităţii
copilului, care este în continuă evoluţie, fiind capabil să realizeze jocuri mult mai complexe decât cele din
grădiniţă.
Pentru a facilita adaptarea optimă a copilului în şcoală, am realizat în anul școlar 2019- 2020
parteneriatul „Școala noastră dragă” între clasa pregătitoare pe care o coordonez în cadrul Liceului de
Arte „Margareta Sterian” și grupa mare a Grădiniţei cu P.P. „Căsuța piticilor” Buzău, coordonată de d-
nele educatoare Gavrea Lucia și Rus Dorina.
Parteneriatul a avut ca scop reducerea impactului copiilor cu cerinţele şcolii, antrenarea resurselor
umane în scop unitar, antrenarea preşcolarilor şi şcolarilor în activităţi comune.
Unul dintre obiectivele de bază a fost atragerea efectivă a preşcolarilor şi elevilor în organizarea
unor activităţi cu caracter extracurricular, interdisciplinar, conducând la creşterea calitativă şi cantitativă a
acestor tipuri de activităţi. De asemenea, s-a urmărit promovarea școlii cât și comunicarea dintre
preşcolarii şi elevii celor două instituţii implicate în parteneriat.
Unele dintre activități s-au realizat separat, însă au existat și întâlniri între parteneri, în cele două
instituții, prilej cu care s-a lucrat în echipe mixte preșcolari- școlari.
O activitate interdisciplinară îndrăgită de copii a fost cea în care aceștia au realizat ornamente de
brad din materiale reciclabile, apoi le-au pictat. Ei au trebuit să realizeze oral dialoguri între diferitele
ornamente confecționate (oameni de zăpadă, reni, spiriduși și moș crăciun), pe diferite teme, specifice
mediului de viață al acestora.
În ajunul Crăciunului i-am vizitat pe preșcolari și am desfășurat o activitate interdisciplinară

comună, în cadrul căreia s-au cântat colinde, s-au realizat podoabe pentru brad, s-au spus povești la gura
sobei, iar elevii au devenit mai bogați sufletește. Tot în cadrul unei activități comune, copiii au realizat
stegulețe, au desenat, au interpretat cântece patriotice și au recitat poezii specifice zilei de ,,24 Ianuarie”.
Părinții au fost cei care ne-au sprijinit în demersurile noastre, iar preşcolarii şi şcolarii au fost cei
care s-au implicat cu mare drag în activități, și-au lărgit cercul de prieteni și și-au dezvoltat capacităţile
creatoare.
BIBLIOGRAFIE:
 Piaget Jean, Psihologie şi pedagogie, E.D.P., Bucureşti, 1972;
252
Promovarea imaginii gradinitei
SLAVU NICOLETA
VLAD MARINELA
GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT “ALBINUTELE”


instituțional.
253
254
EDUCAȚIA DE SUCCES - CEL MAI BUN MARKETING
SMICHISE FLORENTA
Motto:
“Și chiar de nu voi fi un far, ci o candelă, ajunge.
Și chiar de nu voi fi niciodată candelă, tot ajunge, fiindcă m-am străduit să aprind lumina”
(Nicolae Titulescu)
„Copilăria este o lume de miracole și de uimire a creației scăldate în lumină, ieșind din întuneric,
nespus de nouă și proaspătă și uluitoare....”(Ionescu). Copilăria este vârsta la care cea mai profundă
bucurie poate fi un zâmbet curat. Copilăria este o lume aparte, plină de lumină și armonie, la care
mugurul omenesc de-abia se deschide la viață și visează gingaș. Copiii atât de ușor de iubit ... Un zâmbet
curat și strălucitor, mânuțe pline de iubire. Copilăria este cel mai frumos anotimp al vieții, care adună în
el toate bogățiile și frumusețile acesteia ...
Rădăcinile cresc în jos, iar planta se dezvoltă-n sus și nimeni nu știe de ce toți suntem la fel, până și
noi oamenii. Cu cât ne dezvoltăm mai tare, cu atât spunem că avem rădăcinile mai bine înfipte. Parte din
rădăcină ne sunt primii ani de viață, familia, sentimentele, emoțiile, dragostea ce o resimțim, educația ce o
primim acasă și mai apoi la grădiniță. Mai târziu vom putea dărui ceea ce am primit...
“Cine este acela ce-l ajută pe puiul de om să-și construiască scara către chipurile născute din nodul
divin care leagă lucrurile?
Cine face ca lucrurile să răsune unele în altele dând înțeles celor neînțelese și transformând teama
minții în cântecul sufletului?
Este grădinarul de suflete și minți, educatorul.” ( Antoine de Saint-Exupery)
Ca educatoare, simt că fac parte din categoria oameni - călăuză. Aștept să intru în sala de grupă cu
inima mică de emoție, la gândul că treizeci de ochișori îmi vor sorbi cuvintele rostite cald pentru...a câta
oară... Îmi place să simt vibrația sufletelor care abia învață să viseze, să văd cum le cresc aripi sub ochii
mei și să simt fericirea celui care știe că a contribuit într-un fel sau altul la formarea unor oameni. Tocmai
de aceasta, exclam cu sufletul plin de simțiri în fiecare toamnă; ,,A început un nou an școlar...’’
Orice poveste începe cu “ A fost odată...”
Au fost odată prinți și prințese ... și cum orice prinț sau prințesă are nevoie de un tărâm fermecat,
pășesc cu sfială pe tărâmul grădiniței. Alături le sunt doamnele educatore care le călăuzesc drumul prin
minunatul tărâm de basm, le șlefuiesc gândurile, și le îndreaptă pașii încet, încet spre universul
cunoașterii, un tărâm fermecat care se lasă cucerit încetul cu încetul.
Copiii au aripi, dar aici, în familia de la grădi, noi, educatoarele îi invățăm zborul... este zborul în
viață, marele zbor către maturitate, iar aceste aripi sunt atât de firave încât au nevoie de căldură, dragoste
și dăruire ca să devină puternice.. Educatoarele, mereu vesele, mereu neobosite, insuflă praf magic înspre
prinți și prințese și îl cheamă pe “ duhul” cuvintelor. Cuvintele, la început timide, apoi din ce în ce mai
îndrăznețe, se dezlănțuie ca într-o furtună de vară și se așează apoi cuminți pe buzele lor… Educatoarele,
în fiecare clipă pun câte o cărămidă la temelia personalității copiilor: copii învață ceea ce este respectul de
sine, învață să-i respecte pe cei din jur, învață ceea ce este empatia, să dăruiască, să-și iubească semenii,
învață să câștige și totodată să piardă, învață să zâmbească.
Copilul trebuie să crească zâmbind, iar grădinița rămâne căminul cu povești minunate în care se
zâmbește crescând. Educatorii buni dintr-o grădiniță au, de regulă, și flerul marketingului, pentru că ei fac
marketing în orice moment al muncii lor. Calitatea se produce, se generează permanent, se măsoară și se
îmbunătățește continuu, iar organizația furnizoare de educație trebuie să asigure calitatea, să
implementeze propriul sistem de management și de asigurare a calității, să se autoevalueze continuu și să
propună măsuri ameliorative, întrucât, potrivit sintagmei ,,Picătura găurește nu prin forță, ci prin continua
ei cădere”, educația de succes este cel mai bun marketing.
255
Educatia incluziva, strategii educationale
Prof. Smocot Mihaela

Gradinita nr. 7, Bucuresti
Educatia incluziva presupune un proces permanent de imbunatatire a institutiei scolare,având ca
scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a sustine participarea la
procesul de învatamânt a tuturor elevilor din cadul unei comunitati.gradinitele si scolile inclusive sunt
capabile sa schimbe atitudini negative fata de diferente prin faptul ca ii educa pe toti copiii impreuna si
ridica baza unei societati corecte si non-discriminatorie.Intr-o institutie de invatamant incluziva trebuiesc
dezvoltate diferite modalitati de predare si abordare a copiilor care sa raspunda nevoilor si
particularitatilor individuale,venind astfel in beneficiul tuturor copiilor.
Incluziunea reprezinta o schimbare,este un process de crestere a invatarii si de participare a tuturor
elevilor. Învățarea centrată pe elev este axată pe nevoile, abilități, interese și stilul de învățare al elevului.
Această metodă de predare la clasă plasează elevii în planul central al experiențelor de învățare şi le cere
acestora să fie participanți activi şi responsabili în acest proces, ajutându-i astfel să asimileze mai uşor
Integrarea trebuie tradusa prin:invatare,participare,implicare si parteneriat.Incluziunea consta in a
reduce toate obstacolele in educatie pentru toti elevii.Educatia incluziva are ca punct de plecare
recunoasterea diferentelor care exista intre elevi. Dezvoltarea unei astfel de apropieri in predare-invatare
respecta si se realizeaza plecand de la astfel de diferente.Educatia incluziva nu concepe bariere de
invatare. Ea asigura participarea tuturor celor vulnerabili la excludere si marginalizare.
Implicarea parintilor ,incurajarea acestora ca fiul/fica poate mai mult,dar trebuie indrumat si acasa
sa invete,stimuleaza dezvoltarea intelectuala a copilului lor,duce la cresterea timpului acordat
invatarii,fara a exagera.
Avantajele promovarii incluziunii sociale in parteneriat cu familiile copiilor:
Pentru parinti
Devin mai implicate in educatia copiilor lor;
Stabilesc prietenii si relatii de ajutor cu ceilalti parinti.
Pentru cadrele didactice:
Descopera noi tehnici de invatare pentru a veni in ajutorul copiilor cu dificultati de invatare.
Pentru comunitate:
Copiii devin participant ai comunitatii si contribuie la bunul mers al acesteia;
Ajuta la dezvoltarea solidaritatii si tolerantei comunitatii;
Avantaje financiare pe termen lung deoarece educarea copiilor in clase integrate costa mai putin
decat in scoli speciale;
Previne si reduce problemele sociale ale comunitatii.
Orice strategie didactica poate fi orientata in abordarea incluziva .Pe fundalul diversitatii,fiecare
copil este important si unic,indiferent de rezultatele scolare.
Pentru a raspunde nevoilor/cerintelor fiecarui copil este bine sa se adopte strategii individuale de
invatare centrate pe elev. O predare diferentiata nu presupune o scadere a standardelor ci dimpotriva
inseamna sa acordam o sansa tuturor copiilor care au nevoie de atentie deosebita din partea cadrului
didactic.A adapta timpul si gradul in care oferi ajutor ,copilului,reprezinta un indicator relevant pentru
educatia diferentiata si incluziva. Metodele sunt instrumente importante aflate la îndemâna profesorului,
de a căror cunoştinţe şi utilizare depinde eficienţa muncii educative. Profesorul, cunoscând varietatea
metodelor, particularităţile elevilor cu care lucrează, obiectivele pe care trebuie să le atingă, trebuie să
acţioneze pentru a-şi valorifica pe deplin personalitatea, devenind el însuşi un creator a metodelor şi
procedeelor didactice.
Metodele interactive de grup sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţării şi dezvoltării
personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care generează interschimbul de idei, de
experienţe, de cunoştinţe. Din experienţa personală putem afirma că profesorul poate folosi în procesul de
predare-învăţare- evaluare diverse strategii şi intervenţii utile: în primul rând trebuie să ţină cont de
crearea unui climat afectiv-pozitiv. Stimularea încrederii în sine şi a motivaţiei pentru învăţare,
încurajarea sprijinului şi cooperării din partea colegilor, formarea unei atitudini pozitive a colegilor,
încurajarea independenţei şi creşterea autonomiei personale sunt aspecte semnificative de care cadrul
256
didactic trebuie să ţină cont în vederea facilitării integrării şcolare a acestor copii. Este foarte important ca
noi, cadrele didactice, să le încurajăm eforturile, să îi sprijinim, să îi apreciem pozitiv în realizarea
sarcinilor şcolare, fără a crea dependenţă. De asemenea folosirea frecventă a sistemului de recompense,
laude, încurajări, întărirea pozitivă, astfel încât să fie încurajat şi evidenţiat cel mai mic progres, centrarea
învăţarii pe activitatea practică nu sunt de neglijat când vorbim despre copii cu CES.
Impunându-se ca un nou tip de educatie , flexibila , adaptabila la nevoile speciale si C.E.S ale
tuturor educabililor în general si la cele ale celor disabili în special , educatia integrata se detaseaza de
normativitatea educatiei traditionale . Acest aspect se reflecta în maniera de abordare metodologico-
procedurala a educabililor . Strategiile specifice integrarii educative sunt la rândul lor flexibile ,
caracterizate prin diversitate .
IMPORTANTA ANALIZEI PSIHOPEDAGOGICE

La inceputul anului scolar se desfasoara prima etapa a procesului instructiv educativ , este etapa
evaluarii initiale. Fiecare cadru didactic isi construieste propriul demers didactic de evaluare initiala pe
baza caracteristicilor comune specifice nivelului de dezvoltare psihica si fizica a copiilor de la grupa si
tinand cont de istoricul acestor copii in gradinita, daca exista.
Probele specifice acestei evaluari sunt de nivel mediu pentru ca se aplica totusi dupa 3 luni de
vacanta, multe din continuturile transmise si apoi insusite de copii in anul scolar anterior s-au estompat iar
unele s-au sters. Nivelul mediu pentru unii dintre copii poate fi nivel minim, rezultatele obtinute de ei la
evaluarea initiala fiind foarte bune. Acelasi nivel mediu poate fi nivel maximal pentru copiii cu dificultati
de invatare, rezultatele obtinute de acestia indicand cadrului didactic necesitatea efectuarii unei analize
psihopedagogice atente si pertinente.
Dupa identificarea copiilor ce prezinta dificultati de invatare, cadrul didactic poate recurge la probe
noi de evaluare initiala pentru ca acesti copii nu pot realiza sarcinile din testele prestabilite. Ei au nevoie
de probe de testare diferite, poate de un cadru diferit, de o abordare individuala sau in grupuri mici. De
aceea cadrul didactic trebuie sa le observe atent comportamentele in activitatile frontale si in jocurile
libere desfasurate individual sau in grupuri, modul cum relationeaza cu ceilalti copii, interactiunile lor cu
adultii, si apoi sa stabileasca in functie de frecventa constata daca exista dificultati reale sau apar izolat si
sunt comportamente specifice adaptative la mediul institutionalizat.
Daca aceste dificulati de invatare sunt reale, observatiile efectuate de cadrul didactic continua pentru
ca rezultatele evidentiate din fisele/grilele de observatie, odata analizate si interpretate cu rigurozitate
stiintifica, ii vor permite sa isi stabileasca scopurile, obiectivele pe termen lung si scurt, sa isi
accesibilizeze continuturile si sa isi construiasca optim strategiile. Identificarea timpuriea dificultatilor de
invatare reprezinta primul pas si abordarea lor cu responsabilitate profesionala este cel de-al doilea pas in
rezolvarea lor eficienta.
La varsta prescolara activitatea de invatare este mai intai o activitate de adaptare la mediul
educational al grupei/gradinitei. Aici situatiile de invatare se creeaza mai ales prin intermediul jocului si
personalitatea copilului acum incepe sa se infiripe. De aceea dificultatile de adaptare ale copilului la
mediul grupei/gradinitei pot semnala prezenta unor dificultati de invatare.
Exista numeroase argumentari practice care afirma ca prescolarul cu dificultati de invatare prezinta
o discrepanta severa intre abilitatea potentiala si realizarea actuala. Totodata copilul cu dificultati de
invatare are probleme ce nu sunt legate de alte conditii sau situatii generatoare de dizabilitati (de pilda
deficienta mentala, vizuala, auditiva) sau conditii negative in mediul de dezvoltare (acasa ori la grupa din
gradinita). Toti copiii care prezinta intarziere in dezvoltarea limbajului prezinta asociat si intarziere in
dezvoltarea cognitiva, relationeaza dificil sau deficitar cu colegii de grupa si totodata nu prezinta abilitati
emorionale. Toti acesti copii prezinta dificultati de invatare.
Toti copiii cu dificultati de invatare necesita servicii de educatie speciala, pentru a face fata
cerintelor de la grupa, pentru a putea indeplini sarcinile specifice, servicii de care colegii lor nu au nevoie.
In experienta de-a lungul anilor de exercitare a profesiei, fiecare cadru didactic descopera la grupa
copii cu dificultati de invatare. Rolul sau in depistare timpurie a dificultatilor de invatare este crucial
pentru evolutia ulterioara a acestora. Fiecare dificultate de invatare trebuie tratata diferentiat, fiecare copil
trebuie tratat cu consideratie si respectul cuvenit de catre cadrul didactic.
257
Bibliografie:
1. Albu, A., Albu, C., „Asistenţa psihopedagogica şi medicală a copilului deficient fizic”, Iaşi,
Polirom, 2000
2. Maria Robu ,,Empatia in educatie,necesitati pedagogice moderne’’,Colectia New
School\DPH,2008
3. Stefan Pop/Ciprian Frtusnic/Nadia Tarnoveanu, ,,Managementul clasei pentru elevii cu ADHD’’
Colectia New School/DPH-2008
4. Ecaterina Vrasmas/Viorica Preda ,,Premisele educatiei inclusive in gradinita’’ editura
Vanemonde-2010
258
Mihai Eminescu - poet național și universal
Soare Daniela, Școala Gimnazială Cernătești, Jud. Buzău

Cel mai mare poet român și unul din marii lirici ai lumii, Mihai Eminescu a fost o apariţie deosebită
în literatura secolului al XIX-lea, integrându-se în marele curent romantic european. Ceea ce
singularizează creaţia eminesciană este acea capacitate uriaşă de a întoarce timpii istoriei, de a construi
forme alăturate spaţiale şi temporale nebănuite într-un limbaj armonizat pintr-o filiaţie de profunzime cu
cel folcloric.
Creaţia sa este un tot armonios, marcat de aceleaşi gânduri înalte, de aceeaşi plăcere de a întoarce
roata istoriei, de aceeaşi revoltă demonică rezolvată în contemplaţie, de aceeaşi plăcere de reconstituire a
unui cadru paradisiac din detaliile naturii exterioare, de aceeaşi aspiraţie spre absolut, sete de a cuceri
universul prin gândire profundă şi atotcuprinzătoare sau de încercare iluzorie de a-şi oferi universuri
compensative ideale. Această genialitate a poetului este atributul antumelor şi a postumelor.
În planul literaturii naţionale, prin toate cele patru etape ale creaţiei sale – întâia perioadă
desfăşurându-se între anii 1866-1870, când poetul este încă tributar influenţelor poeziei naţionale
anterioare, lui Bolintineanu, Heliade-Rădulescu, Alecsandri; a doua perioadă 1870-1876, când Eminescu
se află sub înrâurirea romantismului european, a celui german; a treia perioadă, 1876-1878, când creaţia
eminesciană poartă pecetea maturităţii artistice; a patra perioadă, 1878-1883, epocă a desăvârşirii creaţiei
poetului – Mihai Eminescu reprezintă culmea cea mai înaltă a puterii de creaţie artistică a poporului
român.
Opera lui Eminescu a preocupat într-o măsura deopotrivă de mare critica și istoria literară română și
faptul se explică de la sine : cu Eminescu atingem una din culmile cele mai înalte ale poeziei. Neegalatul
biograf și comentator al creației eminesciene, George Calinescu, afirma : ,,opera literară a lui Eminescu
crește cu toate rădăcinile în cea mai plina tradiție și este o exponentă deplină cu toate aspectele romantice,
a spiritului autohton’’. Astfel, îl simțim pe Eminescu ca pe un miracol și ca o sinteza a celor mai vechi
tradiții ale culturii noastre. Orice mare scriitor constituie în același timp încununarea unei tradiții și
inaugurarea unui drum nou. Este locul unde putem să-l așezăm, fără să greșim, pe Eminescu, în spațiul
generos dintre trecut și viitor pe care el îl umple cu personalitatea lui, al cărui geniu creator sintetizează
datele oferite de toată dezvoltarea culturală anterioara spre a da la lumină o operă cu desavârșire nouă. În
cartea lui Eminescu suntem la noi acasă, pe un tărâm fabulos, creionat de „mersul cârdului de
cerbi”,convorbind cu codrul despre toate cele, chiar şi despre nestatornicie, codrul fiind „împărat slăvit” –
în juru-i „toate înflorinddin mila / codrului Măriei-Sale”: aici „s-adun flori în şezătoare / de painjen tort să
rumpă”, apa „sună somnoroasă”, iar izvoarele „spun poveşti”, lacul este încărcat de „nuferi galbeni”; luna
este „atotştiutoare”, ea lunecă pe „a lumii boltă” sau trece, pur şi simplu, „peste vârfuri”, fiind asemuită cu
„o vatră de jăratec” -, iar luceafărul de ziuă îşi cheamă iubita în împărăţia sa nesfârşită spre a-i anina
„cununi de stele” în părul bălai; străjiută de „teiul vechi şi sfânt”, imagistica romantică câştigă o notă de
solemnitate şi inedit, paleta hieratică căpătând un plus de concreteţe şi dulce graţie, iar elementele telurice,
uranice racordează poezia la marile teme, universale, ale romantismului.
Eminescu însuși a avut sentimentul de a se situa într-o viguroasă tradiție culturală romînească. Mai
multe aspecte ale operei lui nu atrag atenția în acest sens: elogiul constant al valorilor istoriei naționale,
patriotismul lui înflăcărat, manifestat nu numai în cultul trecutului, ci și in critica aspectelor negative ale
societății contemporane, în intresul pentru folclor, pentru opera artistică a spiritului popular național.
Romantismul lui târziu găsește în inspirația folclorică un motiv esențial. Spiritul național, continuarea
specificului artistic românesc nu se opune la Eminescu receptării ideilor culturii europene, pătrunderii
unui întreg curent de sensibilitate ce a nutrit literatura romantică a secolului al XIX-lea și prin care
Eminescu este înrudit cu marii poeți ai lumii. Eminescu freamătă de dorința de a cunoaște tainele
universului, ale naturii și existenței umane, are tendința de a cuprinde totul și de a ridica efortul de
cunoaștere al înaintașilor pe trepta sintezei artistice. Incercarea poetului de a sintetiza cultura într-o
viziune enciclopedică este evidentă.
259
Preocuparea pentru istorie, pentru creația artistică populară și înclinarea spre originale sinteze
enciclopedice reprezintă cele trei aspecte importante ale tradiționalismului artistic eminescian.
Distanțarea de tradiția culturală românească mai veche se realizează la Eminescu prin crearea unei
poezii înalt filosofice, în care gândirea și vizionarismul domină imaginația lirică, și a unei limbi de-a-
ntregul noi. Niciun poet român nu a îmbrățișat în secolul trecut universul artistic uriaș a lui Eminescu, nu a
avut cugetarea lui capabilă să pătrundă panorama civilizațiilor și sferelor filosofiei. Nimeni nu a îmbinat
mai bine ca el, o minte atât de deprinsă cu abstracțiile și conceptele, cu o expresie atât de plastic muzicală,
încât s-ar părea că ideea poate fi percepută și prin senzație. Astfel, opera lui Eminescu descoperă calea
poeziei noastre spre universalitate. Eminescu este primul nostru poet de anvergură europeană, primul
comparabil cu marii poeți ai lumii: cu Schiller și Byron, cu Lamartine, cu Victor Hugo, Leopardi și
Pușkin.
Opera sa a și fost raportată la opera acestora și la altora nenumărați, încât contribuția eminesciană la
dezvoltarea romantismului specific românesc nu e doar o formulă convențională, ci o realitate
incontestabiă. Eminescu ne dovedește, dacă mai era nevoie, că un poet național poate fi luat în considerare
și ca poet universal numai dacă, prin valoarea expresiei operei, își deschide aripile asupra unui domeniu de
sensibilitate și gândire, capabil să reflecte deopotrivă ceea ce este specific fiecărui popor în parte și ceea
ce este comun tuturor popoarelor la un moment dat. Eminescu reprezintă sinteza tradiției și a noutății, a
elementelor artistice românești și a celor universale, el este un poet național și unul universal în aceeași
măsură. Prin el, literatura noastră atinge o culme și își face totodată ieșirea incontestabilă în lume.
Bibliografie:
Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Semne,
București, 2003
Eminescu, Mihai: Poezii, Ed. Minerva, București, 1980
260
TEHNICI DE DESIGN PRIVIND PROMOVAREA IMAGINII UNITĂTŢII ŞCOLARE
PROF. SOCACIU LAURA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 ABRAM
Marketingul este o știință a vânzării și o artă de a convinge clienții să cumpere. După alții,
marketingul este arta creării situațiilor în care cumpărătorul se autoconvinge să cumpere. Pentru aceasta
trebuie folosite metode și tehnici științifice de investigare a pieței și adaptarea eficientă la nevoile
consumatorilor. În ceea ce privește marketingul educațional și cultural este justificat prin aceea că și
educația și cultura, în general, trebuie să devină domenii rentabile, punând în valoare ceea ce au de oferit,
valorificând pentru aceasta orice oportunitate.
De la nevoile spiritual individuale care declanșează procesul motivației consumatorilor de educație,
se ajunge la presiunea socio-economică globală care acționează în favoarea demersului educațional.
“Evaluarea calității o fac consumatorii, după realizarea prestațiilor educaționale. Ei cumpără actul
educațional înainte de a-i percepe valoarea.”
Desigur, punctul de plecare și consecvență pe termen scurt în alegerea unei școli sunt informațiile
existente până la acea dată despre o anumită unitate școlară, dar adevărata valoare se stabilește la sfârșitul
școlarizării, în funcție de performanțele de care sunt capabili absolvenții școlii respective. Serviciul
educațional odată evaluat, va determina o afluență mai mică sau mai mare de elevi. Serviciul în munca
educativă reprezintă orice activitate care oferă beneficii și are loc în momentul interacțiunii dintre
prestator și cumpărător.
Fără abilitatea de a atrage elevi, profesori, specialiști, facilități, echipamente, școlile vor înceta să
mai existe. Obținerea resurselor se face prin schimb”. Instituțiile educaționale oferă cursuri, programe
educaționale, pregătire pentru carieră si alte servicii pe piața educației. În schimb, ele primesc resursele
necesare: taxe școlare, donații, timp, energie, reclamă pozitivă din partea părinților. Conceptul de schimb
este central în marketing.
Educația este cel mai puternic motor al schimbărilor sociale și al dezvoltării, dar pentru activarea
acestui motor sunt necesare schimbări fundamentale, care să facă posibilă dezvoltarea unei societăți
echitabile , bazată pe cunoaștere. Ar trebui ca școala să țină cont de marile schimbări ale lumii moderne și
să recționeze prima, schimbând sistemul educațional vechi cu unul modern. Este ciudat, dar sistemul
educațional este deosebit de inert și este cel care, de multe ori, se schimbă ultimul. Necesitatea de
adaptare a instituțiilor de învățămînt la schimbările mediului, la nevoile individuale ale clienților
presupune implimentarea marketingului în obiectul de activitate al acestora, cu scopul îmbunătățirii
serviciilor, menținerii și promovării acestor servicii în condiții de maximă eficiență. Anume marketingul
educațional ar trebui să configureze viziunea unei școli a secolului XXI și să pregătescă elevii pentru
viitor.
Prin intermediul marketingului sunt identificate nevoile elevilor și ale părinților precum și
modalitățile de satisfacere a acestora. Pornind de la necesitatea perfecționării mijloacelor prin care
sistemul de învățământ poate contribui la formarea, influențarea și dezvoltarea societății umane,
marketingul educațional s-a structurat treptat ca o nouă concepție de abordare a activităților educaționale.
Se propune astfel trecerea de la abordarea tradițională a învățământului – livrarea unor servicii elaborate
de instituții și profesori potrivit unor programe și imperative didactice – la o perspectivă orientată spre
nevoile pieței și dorințele consumatorului, adică ale elevilor, familiei și comunității, de educare și
înzestrare cu deprinderi și cunoștințe utile societății actuale.
Abordând o orientare de piață corectă instituțiile de învățămînt vor cauta să înțeleagă mai bine
nevoile și dorințele persoanelor pe care le deservesc și totodată vor căuta să dezvolte programe care să se
adapteze cît mai bine acestor nevoi.
Serviciile educaţionale pot fi oferite într-o instituţie şcolară sunt cursuri, seminarii, conferinţe,
sesiuni de comunicări, concursuri, spectacole, activităţi culturale, activităţi extraşcolare şi în afară de
clasă, program școală după școală etc.
261
În toate aceste cazuri există o relaţie de complementaritate între aceste servicii şi de stimulare
reciprocă. Toate însă oferă informaţii, cunoştinţe, valori, simboluri, modele şi idealuri menite să satisfacă
o diversitate de nevoi umane ca: nevoia de cunoaştere şi informare, de acţiune şi participare, de relevare a
propriei identităţi, de afirmare şi prestigiu în societate, nevoia de justiţie, nevoia de imaginar, de evaluare
din mediul cotidian etc.
Bibliografie:
Miclea, M., Lemeni, G., Consiliere si orientare- Ghid de educatie pentru cariera, 2004
Voiculescu, F., Analiza resurse – nevoi si managementul strategic in invatamânt, 2004
262
TENDINȚE INOVATIVE DE PREDARE

Abordãri europene pentru dezvoltarea competențelor profesionale si personale
Profesor SOFRONEA CĂTĂLINA- DELIA

Gradul didactic I
COLEGIUL ECONOMIC „ VIRGIL MADGEARU”, GALAȚI
În perioada 13 -17 mai 2019, am participat la proiectul Interactive Teaching in Future European
Classroom, cursul de formare „INNOVATIVE APPROACHES TO TEACHING” (Tendinte inovative de
predare) din cadrul proiectului Erasmus+ KA1, împreună cu alte 3 colege din liceu , proiect de mobilitate
în domeniul educației școlare, înregistrat cu numărul de referință 2017-1-RO01-KA101-036847 și care
are ca perioadă de desfășurare intervalul 21.08.2017 - 20.08.2019.
Cursul a fost furnizat de ITC (International Training Center), cu sediul in Praga, Cehia.
Acest curs de formare a fost finanţat de Comisia Europeană prin Programul Erasmus+.
Cursul s-a desfasurat in orasul Barcelona, Spania. Participarea mea a avut loc ca urmare a unui
proces de selecție în cadrul proiectului de mobilitati mentionat anterior si pot afirma ca a fost avantajoasa
atat in plan profesional, cat si in cel personal. Din punctul meu de vedere, cursul a fost o oportunitate
binevenită atât de învățare, cât și de împărtășire a experiențelor. Experiența participării la activitățile
proiectului de mobilitate Erasmus a fost pentru mine una unică, de o complexitate deosebită.
La acest curs au participat cadre didactice din țări europene precum: Belgia, Macedonia, Serbia,
Portugalia, Polonia, Germania, Slovacia, Italia, Suedia şi România, transformând această experiență prin
minunatele schimburi de idei, metode, si exemple de bună practică într-o valoroasă perioadă de formare
profesională. Cursul a fost interesant, cu o locatie excelenta (aproape de centrul Barcelonei).
Scopul cursului a fost: Creşterea calităţii procesului de predare-învăţare, prin aplicarea metodelor
inovative de predare-învățare, pentru dezvoltarea competențelor cheie ale secolului XXI.
Activitatile teoretice si practice au fost individuale, frontale si pe grupe.
OBIECTIVELE GENERALE ALE CURSULUI AU FOST:

• schimb de experiențe între profesorii din Europa
• consolidarea abilităților cursanților de a folosi diverse metode și tehnici de predare care sunt
centrate pe elev și care să permită dezvoltarea competențelor transversale și competențelor cheie;
• dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice de adecvare a stilurilor de predare la stilurile de
învăţare ale elevilor
• prezentarea unor metode inovative de predare pentru diferite dicipline, ce pot fi folosite în proiecte
cross-curriculare, pentru rezolvarea problemelor reale ale secolului XXI
• creșterea capacității de a declanșa schimbări în ceea ce privește modernizarea utilizării TIC;
• diversificarea metodelor interactive de abordare a actului didactic la orele de limba engleză
• dezvoltarea abilităților de predare și de utilizare a limbii engleze
Mobilitatea la care am participat a avut o organizare foarte bine structurată.
Cursul a beneficiat de un formator de excepție: Smriti Vasistha, precum si Helena Kratochvílová,
director curs ITC.
Cursul din Barcelona, care s-a desfăşurat în limba engleză, a fost structurat pe 10 module, în total 40
de ore, fiecare modul incluzând metode şi tehnici inovative de predare-învăţare-evaluare, ce pot fi
utilizate la diferite discipline, dar şi în activităţi transdisciplinare.
Conținuturile parcurse în această perioadă au fost următoarele:
Modulul 1 - Modul teoretic - Competențe pentru secolul 21;
Modulul 2 - Gândirea critică și gândirea creativă, cum pot fi dezvoltate?
Modulul 3 - Învățarea bazată pe investigaţie, învățarea bazată pe descoperire, învățarea prin
cooperare;
Modulul 4 – Folosirea jocurilor la clasa;
Modulul 5 - Tendințe moderne în evaluare;
Modulul 6 – Confruntarea cu clase multiculturale;
Modulul 7 – Adaptarea materialelor didactice pentru instruirea diferenţiată a elevilor;
263
Modulul 8 – Metacogniţia; învățând elevii să învețe;

Să fii conştient despre cum înveţi, ce se întâmplă în mintea ta când rezolvi anumite cerinţe
Autochestionarea – (Cum am rezolvat această problemă înainte) Utilizarea unui şablon
(profesorul prezintă paşii pe care îi face în rezolvarea unor sarcini). Citirea şi înţelegerea textului
Modulul 9 - TIC ca instrument pentru dezvoltarea creativității și a gândirii critice
Modulul 10 - Evaluarea formativă vs.evaluare sumativă, portofolii, jurnalul, scrie un articol,
evaluarea colegilor, autoevaluarea.
În timpul activităților desfășurate s-a pus un accent deosebit pe utilizarea informațiilor predate la
curs în exerciții de grup, aplicații pe situații concrete.
S-a pus accent pe digitalizarea actului didactic ,au fost dezbătute forme ale evaluării – formativă,
sumativă – şi utilizarea programelor „Plickers”, „Kahut” şi „Quizezz” , „Story Jumper”, QR Codes. După
prezentarea de către formator, am utilizat şi noi, cursanţii, aceste programe şi am realizat evaluări
atractive pentru elevi şi uşor de gestionat de către profesori. Creativitatea a fost încă odată, baza lucrului
în echipă şi individual.
Aceste programe reprezintă o modalitate bună de a atinge obiectivele didactice propuse și în același
timp de a crea un mediu pozitiv și distractiv de învățare. Informațiile acumulate m-au ajutat la
optimizarea propriei activități, cresterea motivației și încrederii în mine. În plus, am devenit mai deschisă
către metode și tehnici de predare/evaluare inovative, iar relația cu elevii mei s-a imbunatatit.
Modalitatea de lucru a fost organizarea în echipe, ceea ce ne-a oferit posibilitatea de a interacţiona
în limba engleză în cadrul grupului. S-a lucrat în echipe/perechi, create pe criterii variate, pline de
creativitate pentru a permite cursanţilor să interacţioneze şi să se cunoască.
Modalitățile de abordare a acestor teme au fost interesante și atractive, activitățile desfășurându-se
sub formă de joc; am interacționat în permanență cu colegii de curs, în perechi, sau în grupe, realizând
jocuri de intercunoaștere, jocuri de stimulare a creativității, jocuri de învățare în cooperare, activități sub
formă de joc pentru stimularea inteligențelor multiple, precum si activități de utilizare a calculatorului.
Utilizarea programelor Kahoot, Plickers și Quizizz oferă profesorului multiple variante de evaluare
activă, modernă și eficientă a elevilor, utilizănd tehnica informațională.
Activitatea a fost intensă, bazată pe comunicare colaborativă între cursanți, abordare folosind
metoda de predare PPP (Present, Practice, Production), aplicată chiar pe cursanți.
S-au folosit jocurile de rol, exercițiile de imaginație, de rezolvare de probleme, brainstormingul.
Prezenţa mea la acest curs international mi-a oferit ocazia sa observ o abordare modernă, europeană,
exemple de bune practici, obţinându-se noi competenţe şi abilităţi. Participarea a fost determinată de
interesul pentru cunoaşterea unor metode noi, pentru îmbunătăţirea strategiei educative în vederea
dezvoltării unor relaţii de colaborare. Beneficiile personale şi profesionale au fost nenumărate: realizarea
unor schimburi de experienţă, perfecţionarea unor cunoştinţe, actualizarea şi completarea cunoştinţelor
referitoare la alte ţări şi culturi.
Pot mentiona ca organizatorii au folosit o abordare pedagogică interactiv-comparativă şi au pus la
dispoziţia participanţilor materiale de specialitate bine structurate.
În timpul cursurilor am apreciat modalitățile moderne în care pot fi abordate conținuturile învățării
în clasa de elevi, am jucat roluri diverse , am învățat prin joc- de exemplu: Vrei sa fii Milionar? , am
construit povești, am desenat, am utilizat resurse educaționale noi, dar în același timp, ca și profesori am
socializat cu cadre didactice din alte țări, am împărtășit cu aceștia din experiențele didactice personale,
ne-am împartasit metodele și tehnicile de predare-învățare.
Scopul cursului a fost învăţarea unor noi metode și tehnici creative de lucru în clasă, conştientizarea
importanţei utilizării instrumentelor TIC ( utilizarea platformelor de învățare, e-learning, pentru a ajuta
profesorii să creeze cursuri online care să puna accentul pe interacțiune și construirea colaborativă a
conținutului educațional) în activitatea cu elevii, dar și împărtăşirea experienţelor şi bunelor practici la
nivel european.
Responsabilul educaţional, prof. Smriti Vasistha din India a oferit diverse secvenţe activ-
participative în vederea conturării unor demersuri instructiv-educative tematice, a organizat activităţi
programate astfel încât în fiecare zi s-au ţinut cursuri şi ateliere practice (workshops) .
Întâlnirea cu doamna Smriti a fost o experiență unică pentru toți participanții, și pentru mine a
devenit un adevărat model de conduita profesionala. Trainerul a demonstrat o bogata experiență în
domeniul sistemului din mediul școlar și de asemenea în prezentarea suportului de curs, reușind să creeze
264
o atmosferă placută și distinsă, să capteze atenția participanților cu elemente inedite și interesante și să-i
implice pe toți în activități practice inedite. În cadrul atelierelor de lucru, metodele de lucru au fost variate
și activ-participative, s-au folosit tehnici moderne de aplicare în practică și de sintetizare a cunoștințelor
transmise, iar tipurile de activități au antrenat toți cursanții, evidențiind stilul lor inovator.
Programul a fost echilibrat și diversificat. Pe parcursul orelor, s-a lucrat atât pe grupe cât şi
individual, au avut loc dezbateri si discuţii.
Consider ca participarea la acest curs imi va permite să aduc lecţii de un suflu nou prin intermediul
orelor interactive. Intensificarea colaborării de grup şi lucrul în echipă, în sala de clasă, duce la atragerea
atenţiei elevilor şi determinarea tuturor să lucreze cu plăcere.A fost un curs practic, eficient, cu informatii
concrete si clare, aplicativ.
Participanții (din diverse tari) au fost antrenați în dezbateri, fiind provocați să-și prezinte parerea sau
să propună solutii pentru crearea unui plan de acțiune în vederea îmbunătățirii actului de învățare în
situații concrete. Activitatile practice s-au desfășurat în echipe, de fiecare dată existând un alt criteriu de
formare a grupurilor și a antrenat toți participanții, care au fost entuziasmați de provocările lucrului în
echipă, pentru învățarea și dezvoltarea competențelor legate de calitatea sistemului de învățământ.
Învățarea de metode și tehnici noi și aplicarea acestora în procesul de învățare, digitalizarea

resurselor de învățare vor face școala mai atractivă și-i va ajuta pe elevi în procesul de invatare. In plus,
urmează să o punem în aplicare prin activitățile viitoare, în folosul elevilor.
Diseminarea cursului va avea loc, de asemenea, pe siteul liceului www.cevmg.ro, precum si in

ziarul local „Viata Libera”.
În timpul liber am reușit să vizităm câteva din minunățiile Barcelonei, plina de detalii, care ne-au
impresionat profund. Acest oraș spaniol cu totul aparte le are pe toate: o bucătărie de excepție, arhitectură
unică, plajă de vis, străzi pline de viață, oameni calzi, multă atenție la detalii și extravaganță spaniolă.
Las Ramblas este faimoasa stradă a Barcelonei pe care nu o vei vedea pustie niciodată. Acest bulevard se
îmbracă in haine diferite ziua și noaptea, oferindu-ți un boost de energie încă din momentul în care pășești
pe ea.
Consider că participarea la un curs finanțat prin programul Erasmus + este o experiență unică în
viața. Am adunat multe amintiri, am întâlnit oameni noi, gata să se întoarcă în țara lor și să folosească
noile metodele și tehnicile de predare, învățare și evaluare însușite. Mi-am îmbunătățit abilitățile de
comunicare, precum și competențele digitale.
Cursul și-a atins toate obiectivele propuse, si recomand cu caldura acest curs tuturor cadrelor
didactice interesate de mobilitățile Erasmus + pentru dezvoltarea competențelor și a capacității de inserție
profesională.
Am acumulat cunoştinţe si informatii care mă vor ajuta să aduc o nouă abordare a orelor de limba
engleză, să motivez elevii să înveţe noţiunile necesare într-un mod plăcut şi interactiv.
Prin aceste proiecte Erasmus+ se pot realiza adevărate legături între diversele sisteme educaționale
din Europa. Este important să învățăm despre valorile culturale alte altor țări, pentru a învăța în acest fel
să le respectăm și să ne simțim că facem parte din marea ”familie europeană”.
A fost o experiență inedită, fructificată la maxim de toată echipa Colegiului Economic ”Virgil
Madgearu” din Galati, experiență care a contribuit la îmbunătățirea competențelor profesionale și
personale, în scopul promovării unui învățământ de calitate.
265
DUBLETUL pedepse/recompense
în educația copilului
Prof. înv. primar SOLZARU RODICA

Șc. Gim. NICHITA STĂNESCU - Ceptura
Celor mai mulți dintre părinți le place să vorbească

despre părțile frumoase ale educației, cum ar fi plăcerea de a
sta alături de copii, progresul pe care aceștia îl fac, cum
cresc și cum devin independenți. Deci, majoritatea părinților
își doresc să crească copii sănătoși și fericiți. Dar, oare, toți
știu cu adevărat de ce are nevoie copilul lor pentru a crește
astfel? Care sunt ingredientele care le asigură sănătatea și
fericirea pe termen lung? Care sunt acele atu-uri pe care i le
poate da familia și care îi asigură succesul în viață? Sunt necesare pedepsele și recompensele? Atunci
când am discutat cu părinții despre pedepse și recompense am observat că imediat discuția s-a oprit la
comportamentul nedorit, comportament ce îi deranjează, oarecum, pe părinți (ce greșește un copil, ce
lucruri periculoase face). În acest articol voi încerca să vorbesc doar despre comportamentul nedorit și
despre pedepse. Accentul trebuie pus pe partea pozitivă a educației și anume ce comportament este de
dorit pentru ca părintele și copilul să promoveze o înțelegere cât mai bună. Cred că pedepsele pot fi
evitate în anumite situații. Scopurile educative precum: independență, cinste, înțelegere și bunătate față de
ceilalți, apar în mintea părinților după ce copiii manifestă comportamente nedorite precum: nu mănâncă
sau mănâncă foarte puțin, fac dezordine, scandaluri, bătăi etc. Și este firesc ca părinții să dorească să se
ocupe mai întâi de comportamentul nedorit. Față de acesta ei reacționează imediat: se supără și iau
măsuri. Aceste reacții spontane fac parte din relația părinte-copil. În practică, părinții, după o reacție
spontană de supărare sau bucurie pot lua sau nu măsuri. Asta depinde, printre altele, de valorile și
normele pe care vor să le transmită copiilor. Pedepsele și recompensele fac parte din mijloacele de care
dispun părinții. Rămâne la alegerea lor dacă le vor utiliza sau nu. Cert este faptul că este în interesul
părinților și copiilor să existe reguli; acestea vor face ca părintele și copilul să se înțeleagă mult mai ușor.
Atunci când este vorba despre comportamente care îi nemulțumește pe părinți, pe care ar dori să le
schimbe, este important ca părinții să fie consecvenți în ceea ce privește ignorarea comportamentului
nedorit. Copiilor trebuie să li se dea șansa de a demonstra ceea ce pot, să li se creeze posibilitatea de a
încerca lucruri noi, necunoscute, chiar de a face greșeli. Dacă îi reproșezi mereu copilului ”nu poți sa
duci paharele pe raft că o să le spargi!”, bineînțeles că nu ți se va sparge nici un pahar, dar nici copilul nu
îți poate arăta ce poate. Copiii au nevoie de încredere în sine pentru a fi cât mai independenți și pentru a-și
rezolva singuri problemele.
În concluzie posibilitățile părinților de a lua unele măsuri, claritatea propriilor norme și valori,
instituirea regulilor și a limitelor pe cât posibil în funcție de discuțiile prealabile cu copilul, pot duce la
evitarea unor pedepse. Aceasta garantează sinceritatea reciprocă, absolut necesară înțelegerii între părinți
și copii. Părinții pot îndeplini dorințele copiilor dacă știu că aceștia nu fac anumite lucruri dinadins.
Plăcerea de a face anumite lucruri sau motivația lor interioară îi determină uneori pe copii să fie
neascultători. Dacă părinții cunosc anumite caracteristici privind dezvoltarea copilului, ei nu vor avea
pretenții prea ridicate. Astfel se pot evita pedepsele și comportamentul nedorit al copilului.
Comportamentul trebuie însușit oferind exemple. Părinții îi pot învăța pe copii cum să se comporte în loc
să se chinuie să îi dezvețe de comportamente nedorite.
266
UN BAGAJ DE
ŞCOLAREL
Prof. Înv. Primar SOPONARU DANIELA

LICEUL TEORETIC LUCIAN BLAGA BUCUREŞTI
Noi suntem la început de drum şi ne prezentăm ca fiind Clasa Pregătitoare A, Minionii. Precum
aceştia suntem veseli, dornici să învăţăm, să ne jucăm, mereu cu spiritul aventurii în lumea cunoaşterii în
inimă.
Copiii sunt curioşi, dornici mereu de nou. Fiecare călătorie în lumea cunoaşterii e parte din formarea
lor ca oameni. Cu gândul mereu la evadarea în libertatea ce le-o oferă vacanţa, orice vacanţă, îşi pregătesc
valiza de cunoştinţe. Deci, la întrebarea „Ce vei lua cu tine în vacanţă?”, primul răspuns ar trebui să fie „o
valiză mare” căci, zi după zi, bagajul lor de cunoştinţe s-a mărit şi va creşte cu prisosinţă până la marea
vacanţă.
Voi incerca să răspund în numele lor la întrebarea „Ce pui în valiza ta?” .
O porţie de dragoste de natură pentru a se putea bucura pe deplin de ea. Căci toamna
aduce bucurie când covorul de frunze arămii devine sursă de zâmbete.
Se adaugă puţină etică ce le formează latura lor morală, de bază în

educarea caracterului. Pentru fericirea copilăriei lor, au învăţat cum să
gestioneze conflictele, au combătut violenţa prin diverse activităţi şi au
înţeles cât de benefice sunt mâinile care ocrotesc.
Cu paşi mici, deloc timizi, urmăm calea deschisă de

conducerea şcolii şi exemplul colegilor noştri mai mari din
Divizia Civică. Am fost susţinuţi de Asociaţia Părinţilor
contribuind la îmbogăţirea bagajului nostru de cunoştinţe.
Invăţăm pentru viitor să salvăm vieţi acordând primul
ajutor. Copiii au asimilat cu drag noile informaţii oferite
de Asociaţia Foişorul de Foc împreună cu voluntarii, elevi
ai şcolii noastre. Cu multă mândrie, au purtat insigna ce le-a oferit titulatura de Voluntari Juniori.
Am adus patriotismul de la general la particular şi ne-am familiarizat cu noţiunea de

ţară şi tot ce implică acest lucru, sărbătorind Ziua României prin ochi de copil. Au purtat
costumul popular cu multă mândrie!
Pornind în călătorie în lumea magică a copilăriei, cum poţi şti dacă îţi
iei hainele potrivite? Te informezi de la meteo şi eşti astfel pregătit pentru
orice capriciu al vremii.Au transpus cunoştinţele în rolul prezentatorilor de
la meteo. Prin joc au sesizat relaţia dintre cauză şi efect! Cu siguranţă la
plecare vor fi bine informaţi!
267
Privim cu încredere spre viitor! Siguranţa poate fi în mâinile

copiilor! Le urmărim curiozitatea şi manifestarea interesului în acţiunile
propuse cu predilecţie pentru cei mari, dar care atrag atât de mult! Copiii
sunt dornici de lucruri noi şi bucuroşi mereu să înveţe, să aplice!
Au strâns atâtea lucruri interesante şi le-au pus în bagaje toate! În acest

articol sunt prezentate doar o parte.
Cu bagajele în continuă pregătire, asigurăm securitatea lor cu codul

copilăriei- JOC. Voia bună se instalează, prieteniile se leagă usor, iar
chipurile lor radiază de fericire!
Cadrele didactice trebuie să ţină cont de nevoile unui copil: nevoie de mângâiere, de atenție, de
afecțiune, de răsfăț, de grija celor din jur, de cuvinte de laudă atunci când merită asta și de cuvinte
încurajatoare atunci când au nevoie de ele ca de aer. De noi depinde, în mare măsură, formarea micilor
elevi ca viitori adulţi, cu un bagaj de amintiri frumoase şi mai ales de cunoştinţe întipărite prin mijloace
potrivite.
Fericirea vine din lucruri simple. O copilărie fericită ȋnseamnă trăire intensă, atât în familie, cât şi la
şcoală. Înseamnă să trăieşti fiecare clipă cu suflet şi din suflet, e zâmbet, puritate, inocenţă. Drumul
elevilor mei prin împărăţia cunoaşterii este mereu presărat de provocări, jocuri care să le stârnească
bucuria de a învăţa. Clasa noastră e ca o căsuță din poveşti, pentru că înăuntrul ei nu există frică, durere,
incertitudine, frustrare. La noi poţi găsi pace, bucurie, inocență și povești cu final fericit!
„De unde sunt eu? Sunt din copilăria mea. Sunt din copilăria mea ca dintr-o ţară.” Antoine de
Saint-Exupery
268
Prevenirea şi reducerea fenomenelor de violenţă la nivelul clasei de elevi
Prof. Inv. Primar: Şorecău Cătălina

Şcoala Gimnazială ,,A.P.Alexi” Sângeorz-Băi
Bibliotecar Hiruţa Marina
Liceul Teoretic ,,Solomon Haliţă” Sângeorz-Băi
Încă din anii 1930, Sigmund Freud vehicula ideea că umanitatea se îndreaptă spre violenţă, iar J. J.
Rousseau vedea oamenii fericiţi de la natură, dar tulburaţi de societate. Cu certitudine, atât unul cât şi
celălalt au avut dreptate. În ziua de azi, zâmbim din ce în ce mai rar, suntem din ce în ce mai nervoşi,
grăbiţi, stresaţi. Când nu ne convine ceva, răbufnim şi acuzam. Ne transformăm încetul cu încetul în
altcineva.
Este vorba oare de furie? Dacă durează puţin, mai treacă-meargă. Cu toţii trecem prin aşa ceva, dar
problema este că, în asemenea situaţii, sunt părinţi care îşi pălmuiesc copilul, îl alungă din preajma lor, îi
vorbesc urât… Cel mare va găsi o formă sau alta de apărare, dar cel mic ce va face oare? Nu după multe
stări de furie ale părinţilor, “micile fiinţe” vor începe să-şi distrugă jucăriile, să-i lovească pe alţi copii, să-
i înjure pe bunici, să mâzgălească pereţii, să omoare animale mici sau alte fapte de violenţă. La micuţul
şcolar, starea sa de violență nu va întârzia să apară chiar din primele zile de scoala – deși va fi supus la
unele reguli ale colectivului. “Micuţul agresat” va începe să vorbească urât, să bată , să scuipe etc. …
Plan de măsuri pentru prevenirea/ reducerea fenomenelor de violenţă la nivelul claselor de
elevi
Actori implicaţi: elevi, cadre didactice, părinţi, consilier şcolar, reprezentanţi ai comunităţii locale;
Domeniu: violenţa în interiorul mediului şcolar:
- includerea , în fiecare semestru, în cadrul orelor de dirigenţie a cel puţin unei teme care să pună în
dezbatere problema violenţei între elevi şi a relaţiilor dintre elevi- cadre didactice, personal didactic
auxiliar şi nedidactic;
- lectorate cu părinţii în care să fie dezbătuta ca o temă principală problemă violenţei în mediul
familial, a violenţei între elevi, a relaţiilor dintre elevi şi cadre didactice şi a comportamentului părinţilor
în şcoală;
- organizarea unor activităţi extraşcolare sportive, artistice, civice în cadrul cercurilor de la nivelul
unităţii şcolare, a clubului copiilor, având ca profil non-violenţa;
- organizarea unor programe civice , având că teme : “ Stop violenţei! Lumea poate fi mai bună!”,
“Sunt civilizat. Vrei să fii ca mine?”, “Spunem nu anturajului nociv!“, prin care elevii mărşăluiesc prin
şcoală cu pancarde care au scrise pe ele titlurile mai sus menţionate;
- iniţierea de programe şi proiecte ale Consiliului Elevilor pe o problematică vizând combaterea
violenţei la nivelul unităţii şcolare:
Ex. 1. Proiectul “ Sapatamana anti-violenţei”;
Ex. 2. Proiectul “ Încă o şansă”;
Ex. 3. Proiectul “ Zilele toleranţei”.
- consilierea psiho-pedagogica a elevilor care prezintă forme accentuate de manifestare violentă,
agresivă, în relaţiile cu colegii şi cadrele didactice, în cadrul Cabinetului de consiliere psihopedagogică;
- consilierea pedagogică a cadrelor didactice pe problematica prevenirii şi combaterii violenţei în
mediul şcolar;
- desfăşurarea consiliului profesoral cu tema: “Responsabilităţile sistemului educaţional privind
respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor copiilor”;
Domeniu: Violenţa în cadrul ciclului primar:
- canalizarea surplusului de energie al şcolarului mic spre activităţi organizate cu sens şi scop, cu
tema : “Vreau să “mă fac” un om mare… cuminte şi cu …minte”;
- lichidarea conflictelor interioare ale copilului prin ambianta şcolară calmă caracterizată printr-un
sistem de cerinţe constante, impuse ferm , dar binevoitor;
- valorificarea conţinutului lecţiilor în vederea educării unei conduite civilizate;
- analiza comportamentului din timpul lecţiilor, recreaţiilor şi activităţilor extraşcolare în scopul
promovării celor decente, pozitive, civilizate şi contracarării celor negative, vulgare , indecente;
269
- implicarea efectivă a părinţilor în activitatea de educaţie prin selectarea programelor media şi

aprobarea vizionării lor, cunoaşterea prietenilor şi scoaterea dintr-un eventual anturaj nociv, prin
pedesirea ferma a abaterilor.
Educatorii pot să deţină un rol de bază în prevenirea şi limitarea comportamentelor agresive ale
tinerilor prin variate modalităţi de intervenţie:
 crearea unui mediu şcolar sigur, cooperant, eliminând factorii de risc ai comportamentului agresiv;
 dezvoltarea, implementarea şi evaluarea unor programe pentru şcoală care să ducă la creşterea
rezistenţei copiilor în postura de iniţiator al actului agresiv, victimă sau susţinător;
 dezvoltarea, implementarea şi evaluarea unor programe care să abiliteze atât copiii cât şi părinţii
în analiză critică a emisiunilor TV sau mass media (American Psychological Association Comission on
Violence and Youth 1993 apud J. Allan, J. Nairne, J.A. Majcher, 1996).
Dincolo de măsurile de combatere a fenomenului de violenţă în familie şi maltratare a copiilor, se
impun şi măsuri de prevenire a acestor fenomene: identificarea factorilor de risc. Pentru aceasta OMS a
lansat un program de prevenire care urmăreşte patru niveluri de risc: individual (prin dezvoltarea
respectului de sine a partenerilor, conştientizarea capacităţii şi a puterii de control), interpersonal (prin
creşterea coeziunii familiei, cultivarea relaţiilor armonioase dintre părinţi şi copii, încurajarea femeii de a
lua parte la controlul veniturilor casei), instituţional (prin programe educative, dezvoltarea sistemului de
servicii de sănătate, recreere etc.), structural (prin stabilitate politică, controlul pieţei muncii, egalitate de
gen şi nonviolenţă în societate).
În concluzie, date fiind cele prezentate, consider că se impun că necesare următoarele măsuri:
 sensibilizarea autorităţilor cu privire la promovarea măsurilor legislative care să reglementeze clar

măsurile de combatere a violenţei în familie (mai ales asupra copiilor);
 educarea populaţiei în direcţia prevenirii şi combaterii violenţei familiale (autoeducaţie,
cunoaşterea şi apelul la servicii specializate);
 punerea în practiă a măsurilor sociale de înlăturare a factorilor de risc.
Bibliografie:
Cucoş, C.(coord.) Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. Polirom, Iaşi,
1998.
Deutsch, M. Psihologia rezolvării conflictului. TEORA, Bucureşti, 1996.
Gliga, L.(coord.) Managementul conflictului – ghid.Tipogrup press, Buzău, 2001.
Stan, E. Profesorul între autoritate şi putere. Polirom, Iaşi, 1996.
*** Conflictele şi comunicarea. Editura Arc, Bucureşti, 1988.
270
Prof. Sorescu Vasilica

Școala Gimnazială Ocniţa,
Școala ,,Vasile Cîrlova” Târgoviste
În zilele noastre, unitatea de învățământ este pregatită să facă față unor cerinte tot mai complexe din

Promovarea imaginii instituției se realizează prin elaborarea unor proiecte la nivel local care să
controla comportamental și emotional. Activitățile de acest gen, cu o deosebită influentă formativă, au la
271

272
Prof. Înv. primar Șorlei Elena

Școala Gimnazială Nr. 13, Rm. Vâlcea
Anul acesta îmi desfășor activitatea în Școala Gimnazială Nr 13 din localitatea Râmnicu Vâlcea .
Am fost încadrată la o clasă pregătitoare în sistem Step by Step. În Rm. Vâlcea funcționează 2 școli care
folosesc acestă metodă alternativă de educație.
Școala Gimnazială Nr. 13 este situată în inima cartierului Ostroveni, pe malul drept al Oltului, în
sud-estul municipiului Râmnicu Vâlcea. Este o școală tânără, inaugurată la 10 ianuarie 1992, directorul
școlii fiind la aceea dată domnul profesor Ion Gherghinaru.
Școala are 17 clase de elevi: 11 clase de învățământ primar în sistem Step by Step, inclusiv clasa
pregătitoare și 8 clase de învățământ gimnazial tradițional.
Începând din anul școlar 2001/2002 s-a introdus pentru învățământul primar sistemul alternativ Step
by Step care asigură o mai bună adaptare a actului educațional la personalitatea individuală a elevului.
Dat fiind faptul ca în cele 8 ore copilul stă sub supravegherea cadrelor didactice, sistemul s-a dovedit
deosebit de apreciat de către părinți și elevi. Acest lucru a determinat Consiliul de Administrație al școlii
să decidă adoptarea acestui tip de învățământ alternativ pentru toată școala.
Misiunea scolii : Valorizarea fiecărui copil, stimularea sa intelectuală, dezvoltarea competenţelor
emoţionale, educarea pentru adaptare la schimbare, în spiritul valorilor europene, într-un mediu şcolar
stimulativ.
O zi în clasa Step by Step presupune urmarea unor pași .
Dimineața, copiii sosesc la școală. Unul dintre invatatori ii primeste, copiii isi pregatesc
tinuta confortabila, incaltand pantofi lejeri, ori ramanand in ciorapi, clasa fiind prevazuta cu mocheta. Sa
nu va surprinda ca adesea copiii stau pe jos in spatiul comun, in cerc.
Programul propriu zis incepe cu Întalnirea de dimineata care porneste cu prezentarea Agendei zilei.
Ea reprezinta planificarea activitatilor zilei curente. Au loc intrebari si precizari pana cand se constata ca
planul de activitati a fost insusit si acceptat. Un alt moment este Calendarul zilei curente. Precizarea zilei,
a datei, a evenimentelor sociale si personale legate de ziua curenta, inclusiv aspectul vremii, comentariile
si intrebarile.
Urmeaza apoi Mesajul zilei - un mesaj conceput de invatator pentru a introduce cunostintele sau
deprinderile noi de achizitionat si de prelucrat pe Centre de activitati. Mesajul da prilejul de introducere -
de dorit interactiv - a notiunilor noi si reamintirea celor anterioare necesare introducerii celor noi, prin
dirijarea intrebarilor si abilitatilor copiilor.
Un alt moment important este acela al Noutatilor. Copiii se inscriu, de regula, prin scrierea numelor
lor pe sevaletul de prezentare, pentru a comunica celorlalti noutatile sau experientele personale deosebite.
(De la ce i s-a intamplat ieri, la ce a visat, ori ce a citit nou, ce experiente de cunoastere ori emotionale a
avut, orice este posibil). Noutatile sunt comunicate celorlalti stand pe ,,Scaunul Autorului”, unde copilul
va fi valorizat, dar va avea si responsabilitatea comunicarii, intrucat urmeaza intrebarile si comentariile
colegilor. In orice clasa Step by Step sunt amenajate urmatoarele sase centre: Citire, Scriere, Matematica,
Stiinte, Constructii, Arte.
In fiecare centru se formeaza grupuri de cate patru sau cinci copii. Munca in grupuri este benefica
deoarece: se invata mai bine daca se discuta; sensul conceptelor este conturat prin activitati comune;
dezvolta increderea in sine.
Pe masa fiecarui centru sunt scrise sarcinile de lucru specifice centrului.
Concepute de invatator pentru a exersa abilitatile de dobandit sau combinarea lor cu altele asimilate,
sarcinile sunt progresive, astfel incat sa permita tuturor sa le poata rezolva in ritmul si la nivelul sau.
Cand invatatorii s-au convins ca sarcinile au fost intelese de catre toti copiii, ei devin colaboratori in
demersul de cunoastere al fiecaruia. Dupa un timp, necesar celor mai multi sa realizeze o parte din sarcini
(sa-si exerseze abilitatile specifice) se face o evaluare.
Fiecare grup - si fiecare individ - prezinta in fata celorlalti rezolvarea sarcinilor la centrul respectiv.
Este un moment al evaluarii - la care iau parte colegii, cu intrebari, sugestii etc., dar si invatatorul.
Lucrarile care s-au efectuat sunt afisate in clasa; cateva zile ele reprezinta prilej de comparatie si
oglindire a demersurilor mentale, a deprinderilor si dexteritatilor achizitionate la acel moment.
273
IMAGINEA ŞCOLII ÎN COMUNITATE
Prof. ȘORTAN MARIUS

ȘCOALA GIMNAZIALĂ DOBRA
dar și în centrul comunității. Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învățămănt un cadru viu, un
mediu în continua schimbare.
Poziţia pe piaţă a oricărei intituţii educaţionale este condiţionată de imaginea sa. În funcţie de
imaginea pe care o are în cadrul unei comunitǎţi pǎrinţii aleg sau nu respectiva unitate pentru educarea
copiilor şi astfel apare, inevitabil, problema stabilirii imaginii. Imaginea unei instituţii educaţionale este
determinată de un o serie de reguli şi interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise
prin tradiţie, modificate şi îmbogăţite succesiv cu elemente noi, acceptate si asimilate de comunitate.
Comunicarea permanenta între şcoalǎ şi comunitate reprezintǎ o necesitate, în condiţiile în care

aceştia sunt – de regulǎ – despărţii din punct de vedere spaţial şi temporal. Comunicarea este privitǎ ca o
necesitate, deoarece o informare corectǎ şi promptǎ stimuleazǎ cererea, o orienteazǎ catre activitǎţile
şcolii şi provoacǎ modificǎri în mentalitǎţile şi atitudinile posibililor parteneri educaţionali, ceea ce se va
reflecta în creşterea numǎrului de elevi înscrişi. Astfel cǎ o mare parte dintre problemele cu care se
confruntǎ în prezent școlile sunt datorate unei comunicǎri defectuoase, neadecvate cu mediul în care
aceştia evolueazǎ. În consecinţǎ, realizarea obiectivelor strategice ale şcolii nu poate fi conceputǎ fǎrǎ a
acorda o atenţie deosebitǎ comunicǎrii.
Comunicarea şi promovarea sunt douǎ concepte aflate într-o strânsǎ relaţie: promovarea reprezintǎ,
de fapt, comunicare; comunicarea are ca scop final convingerea partenerilor educaţionali (pǎrinti,
comunitate localǎ) , altfel spus stimularea cererii. În funcţie de scopul urmǎrit, institutia educaţionalǎ îşi
poate structura activitatea de promovare în cadrul comunitaţii ţinând seama de anumite obiective
specifice, cum ar fi:
- obiective de informare: comunicarea cu privire la noile activitǎţi şcolare şi extraşcolare
desfaşurate; descrierea caracteristicilor activitǎţilor educative; clarificarea unor neînţelegeri; crearea unei
imagini a şcolii; susţinerea unor cauze sociale;
- obiective de persuasiune: atragerea preferinţelor pǎrinţilor spre o activitate anume; menţinerea
preferinţei pentru o anume activitate; determinarea pǎrinţilor sǎ-şi înscrie copiii la acea şcoalǎ;
- obiective de amintire / reamintire; menţinerea notorietǎţii şcolii prin rezultatele elevilor;
amintirea / reamintirea existenţei şi avantajelor activitǎţilor educaţionale propuse; reamintirea locatiei
şcolii.
Instituţia educaţionalǎ are anumite obiective de promovare în comunitate:

- Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;
- Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea
acesteia în funcţie de nevoile si interesele partenerilor si beneficiarilor procesului educaţional;
- Colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor entice;
- Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului scolar, susţinerea elevilor cu
dezavantaj social si conduite de risc, susţinerea elevilor în alte abilităţi;
- Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive și a exemplarelor
de bună practică în managementul instituţional;
- Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea scolară si comunitatea locală;
- Promovarea imaginii instituţiei și factorilor ce îsi asumă responsabilităţile în procesele de
274
Formarea imaginii unei şcoli se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe de o parte
de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de cadrele
didactice. Pentru a promova imagine buna în cadrul comunitǎţii manegerul şcolar trebuie sǎ facǎ o
planificare riguroasa cu ajutorul metodelor si tehnicilor specifice potrivite.
reducerea violentei, promovarea unui comportament moral pozitiv, și participarea la activitați
extrașcolare. Școala noastră, în ochii comunității, este rezultatul unei munci constante.
Bibliografie selectivǎ:
Drǎgan,I. , Paradigme ale comunicǎrii de masǎ, Editura Şansa, Bucuresti, 1996;
Rus, Flavius Catalin, Introducere în ştiinţa comunicǎrii şi a relaţiilor publice, Iasi, Editura
Institutului European,2002;
275
Prof. înv. preșcolar Șoș Mihaela - Sofia

institutional.

276
Rolul muzicii în dezvoltarea copiilor
Prof. Şoşoi Dumitru Daniel
„I-aş învaţa pe copii muzicã, fizicã şi filozofie, dar muzica este cea mai importantã, întrucât
modelele din artã conţin cheia tuturor tipurilor de învaţare.”(Platon)
Educaţia muzicalã şi culturalã face parte din marile domenii de formare generale de care
beneficiazã toţi elevii. Încã de la naştere, muzica participã la trezirea simţului infantil şi dezvoltã foarte
repede capacitaţile emoţionale şi intelectuale ale copiilor, ea contribuie totodatã la dezvoltarea
creativitaţii si a gândirii. Dintotdeauna predarea muzicii şi a cântecului a fost consideratã un element
pedagogic esenţial al formãrii copilului, încã din clasele primare. Cântecele, jocurile muzicale si
audiţiile prin conţinutul lor influenţeazã trãsãturile de caracter şi de voinţã, priceperile si deprinderile, în
curs de formare, ale copiilor. Prin intermediul acesteia, cei mici învaţã sã-şi iubeascã familia, prietenii,
colegii de clasã, ţinutul natal şi patria.
Educaţia muzicalã, alãturi de alte discipline contribuie la realizarea educaţiei estetice a elevilor, în
sensul dezvoltãrii capacitãţii elevilor de a înţelege ce presupune frumosul artelor. Scopul predãrii
muzicii în gimnaziu fiind acela de a dezvolta gustul estetic al elevilor pentru arta şi în acelaşi timp de a
contribui la dezvoltarea culturii lor muzicale. Ca formã a conştiinţei sociale, muzica îndeplineşte trei
funcţii şi anume: funcţia de cunoaştere, funcţia educativã si cea esteticã, toate acestea împletindu-se
armonios şi contribuind la dezvoltarea frumuseţii morale a copilului.
Muzica este cea mai profundã şi mai complexã dintre arte are rolul de a-i ajuta pe copii sa-şi
exprime ideile şi sentimentele prin intermediul sunetelor muzicale şi al melodiilor ascultate. Ea
contribuie la exteriorizarea sentimentelor si ajutã la dezvoltarea afectivitãţii şi a sensibilitaţii. Muzica
este prezentã în viaţa fiecarei persoane, ea este complice a sentimentelor noastre, ne încântã, ne bucurã
sau ne întristeazã la orice vârstã. Cât despre adolescenţi, muzica le-a fãcut întotdeauna inimile sa
vibreze, în mare parte pentru cã se regãsesc în versurile cântecelor sau pentru cã inima lor vibreazã în
acelaşi ritm cu linia melodicã a unui cântec.
Ca şi disciplinã, educaţia muzicalã înseamnã rigoare şi placere în acelaşi timp, ea poate veni în
sprijinul elevilor şi îi ajutã tacit sã depaşeascã dificultaţile lor şcolare, sã-şi dezvolte capacitatea de
învaţare, sã-şi stãpâneascã emoţiile, le oferã curajul necesar de a sta în faţa publicului, dar îi învaţã şi ce
înseamnã efortul si progresul.
Într-o orchestrã, cor sau grup de elevi, contribuţia fiecãrui copil în parte conteazã pentru a ajunge
la rezultatul colectiv propus, elevul trebuie sa-şi îndeplineasca cu responsabilitate sarcina sa, sã
interacţioneze, sã colaboreze şi sã-şi respecte aproapele în vederea atingerii scopului propus. Prin
muzicã, elevul învaţã sã se cunoascã, sã se asculte, sã-l asculte pe celalalt, sã colaboreze, dezvoltând
astfel simţul respectului, al solidaritaţii şi al partajãrii. Practica în colectiv, cor sau orchestrã este motorul
esenţial al coeziunii sociale.
Altfel spus, muzica creeaazã o legaturã socialã între elevi, elevi şi profesor. Aceastã disciplinã le
permite elevilor sa-şi îndrepte energiile într-o direcţie beneficã în dezvoltarea lor şi contribuie la
dezvoltarea a patru competenţe: spiritul de perseverenţã şi rigoare, dezvoltarea solidaritãţii între elevi,
implementarea sentimentului de apartenenţã, le oferã pãrinţlor si profesorilor mândria de a trãi
sentimente unice pline de emoţie în cadrul spectacolelor şi nu în ultimul rând creeazã o legaturã strânsa
între elevi, profesor–elevi. Fiecare elev ar trebui sã beneficieze de dreptul de a învaţa sa cânte la un
instrument în timpul şcolii şi fiecare şcoalã ar trebui sã beneficieze de o orchestrã sau de un cor.
Numeroase studii ale specialiştilor, ca Olivier Sacks si Emmanuel Bigand, au aratat cã muzica contribuie
şi la dezvoltarea inteligenţei copilului.
277
Multiplii stimuli primiţi de cãtre copii muzicieni cresc conexiunile între cele douã emisfere
cerebrale şi le permit sa dezvolte şi alte competenţe. Memorarea, concentrarea, atenţia, sincronizarea,
stapânirea emoţiilor si pronunţia sunt de asemnenea calitãţi cultivate de contactul elevului cu melodia,
ritmul şi tempoul.
Educaţia muzicalã este o necesitate absolutã, o grãdinã prin care trebuie sã treacã fiecare suflet de
copil de-a lungul parcursului sãu şcolar. Muzica completeazã viaţa copiilor,şi nu numai, cântând la un
instrument elevii devin mai bogaţi sufleteşte. Ora de educaţie muzicalã este singura în care elevii sunt
atenţi, cântã şi înţeleg voit, din placere şi din dragoste pentru frumos. Ea are contribuţia ei la formarea
personalitaţii copilului, precum şi la cultivareaa valorilor sale sociale şi culturale.
„Muzica este o lege moralã. Ea dã suflet universului, aripi minţii, zbor imaginaţiei şi farmec şi
veselie vieţii şi întregului.”(Platon)
Bibliografie:
•Pop I, Popescu N., Cântec şi joc, jocuri muzicale pentru şcolari, Ed. Didacticã şi Pedagogicã
•Gagim, Ion, „Ştiinţa şi arta educaţiei usical ”, Editura Arc, Chişinău, 1996; •Nicola, Ioan,
„Tratat de pedagogie şcolară”, E.D.P, Bucureşti, 1996;
• Oprea, Gheorghe, Agapie, Larisa, „Folclor usical românesc”, E.D.P, Bucureşti, 1979;
• Vasile, Vasile, „Metodica Educaţiei Muzicale”;
• Văideanu, George, „Cultura estetică şcolară”, E.D.P., Bucureşti, 1967.
278
ŞCOALA NOASTRĂ, ŞCOALA TUTUROR
PROF. ÎNV. PRIMAR SOTIRESCU DANIELA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ TRIVALEA- MOŞTENI
,,O educaţie bună este izvorul întregului bine din lume,, - Immanuel Kant ...şi avem nevoie mai mult
ca niciodată de acest lucru în zilele noastre când valorile umane trebuie consolidate.
Şcoala noastră oferă elevilor noştri un program educaţional complet , prin oferte curriculare şi
extracurriculare. Interesul participării la programele educative din partea elevilor şi al factorilor care
influenţează educaţia în comunitatea noastră, este remarcabil.Aş dori aici să exemplific cu modul deosebit
în care s-a desfăşurat proiectul educativ extracurricular ,,Istoria de lângă noi,, prin care s- a valorificat
potenţialul istoric al comunităţii noastre.
„ISTORIA DE LÂNGĂ NOI“

Argument
Cine suntem? Simplitatea întrebării atrage complexitatea răspunsului pe care istoria ca ştiinţă ni- l
dă.Această disciplină şcolară ne ajută să ne înţelegem rădăcinile atât ca naţie, cât şi ca individ. Rolul său
este major în formarea culturii generale, în modelarea personalităţii elevilor şi se remarcă prin aportul
formativ, dar şi prin aplicabilitatea sa în toate domeniile vieţii cotidiene.
Oportunitatea existenţei siturilor arheologice din vatra satului nostru, a bisericilor incluse pe listele
monumentelor de patrimoniu, înlesneşte observarea istoriei de către elevii noştri si conştientizarea rolului
pe care îl au în păstrarea acestor vestigii.
Respectul de sine se câştigă şi atunci când istoria locală te ajută să te identifici prin valorizarea ei.
Scop
 valorificarea resurselor educaţionale nonformale si informale în vederea dezvoltării
competenţelor de informare şi comunicare şi valorizarea obiectivă a istoriei locale.
Obiective
Compararea si clasificarea unor date, informaţii, surse referitoare la istoria localităţii;
 construirea unor explicaţii şi argumente cu privire la evenimente şi procese istorice;
 amenajarea unei expoziţii cu obiecte istorice, documente, fotografii
 implicarea membrilor comunităţii în investigarea surselor istorice;
 formarea elevilor ca viitori cetăţeni civilizaţi;
 educarea respectului pentru localitatea natală;
Grup ţintă
Elevii claselor I-VIII ai Şcolii Gimnaziale Trivalea-Moşteni
Cadre didactice
Părinţi ai elevilor
Comunitatea
Parteneri
 Primăria Trivalea-Moşteni
 Muzeul de istorie Alexandria
Resurse
Resurse umane: elevi şi cadre didactice, părinţi, reprezentanţi din cadrul primăriei
Resurse materiale: consumabile, echipament de protecţie (mănuşi), unelte pentru săpături, material
pentru realizarea pliantelor, aparat foto, calculator.
279
Rezultate aşteptate
dezvoltarea la elevi a sentimentelor de respect faţă de comunitate
implicarea sătenilor în păstrarea nealterată a locurilor istorice
crearea la elevi a simţului responsabilităţii
colectarea dovezilor istorice
organizarea unei expoziţii
Activităţi
 Informare din diferite surse despre istoria localităţii Trivalea- Moşteni- cărţi, internet
 Tradiţii, obiceiuri,ocupaţii ale trivălenilor- folclor local, descrieri, fotografii
 Legende si povestiri locale-culegerea acestora de la locuitorii satului
 Elemente de geografie locală – drumeţie pentru adunarea datelor si identificarea geografică
.Cetatea Latene – La Palanca si punctul Blidaru- localizare, fotografii informaţii.excursie
pentru colectarea dovezilor istorice
 Clasificarea informaţiilor „Trivalea- Moşteni- leagăn de istorie- expoziţie cu materiale
informative, fotografii, obiecte, desene
Evaluare
 Chestionare aplicate elevilor
 Jurnal de proiect
 Expoziţie cu lucrările plastice ale elevilor si cu dovezile istorice colectate
 Prezentare ppt
 Realizarea de portofolii de prezentare a activităţilor
 CD cu derularea activităţilor
 Premierea cu diplome si distincţii a elevilor care au realizat cele mai bune produse
Mediatizare
 Prezentarea rezultatelor proiectului în cadrul Comisiilor metodice
 Popularizarea proiectului în şedinţele cu părinţii
 Afişarea la avizierul şcolii
Proiectul a răspuns nevoilor şi intereselor elevilor, ale părinţilor şi al cadrelor didactice raportate la
specificul local. A răspuns nevoilor copilului de a se manifesta liber pentru propria satisfacţie, le- a
îmbogăţit universul spiritual, le-a stimulat interesul pentru activităţi, toate contribuind la dezvoltarea
personalităţii.
280
SUNT (LA) KARPEN ȘI SUNT MÂNDRU DE ASTA
SOVA SIMONA
E important să cunoaștem personalități care au marcat istoria științifică a lumii. Pentru că despre
acești oameni, precum Nicolae Vasilescu-Karpen, se vorbește prea puțin, cu toate că numele și munca lor
ar trebui să stea la baza formării oricărui copil, dar și la baza sistemului de valori al oricărui adult. E
necesar să cunoaștem biografia unei personalități pentru a înțelege mai bine realizările sale în toată
complexitatea lor, descoperiri și inovații ce au influențat marile descoperiri ulterioare ale omenirii, dar
mai ales ideile ce au pus bazele unor aplicații tehnice practice, pentru ușurarea vieții tuturor. Cunoașterea
marilor realizări ale unui asemenea om este utilă întrucât aceasta ne poziționează cu un pas înaintea celor
ce lasă la voia întâmplării înțelegerea motivelor, a intereselor și a scopurilor, a contextului faptelor, cu un
pas înaintea celor ce ignore detaliile. E moștenirea noastră știintifică, culturală pe care o oferă Nicolae
Vasilescu-Karpen poporului român, în principal, și lumii întregi, în general. Este de datoria noastră, a
profesorilor și a elevilor care învață la Colegiul Tehnic de Comunicații „Nicolae Vasilescu-Karpen”
Bacău, să cunoaștem detalii ale personalității savantului.
Istoria vieții unei personalități, a ideilor sale geniale, a împlinirilor și descoperirilor sale poate fi
înțeleasă sau poate contribui la o schema explicativă asupra individului, a lumii, a traiectoriei generale a
umanitații, mai ales dacă liceul la care învățăm îi poartă numele.
La colegiul nostru s-a desfășurat proiectul Sunt (la) Karpen și sunt mândru de asta, ce a avut ca
principal obiectiv cunoașterea personalității academicianului, omului de știință de talie mondială -
Nicolae Vasilescu-Karpen - în rândul cadrelor didactice și al elevilor ce activează în cadrul colegiului cu
nume patronimic, dar și în rândul oricăror persoane care pășesc în spațiul campusului, tuturor băcăuanilor
dornici să cunoască și să promoveze ca modele pozitive de viață personalitățile de prim-rang ale științei
românești de ieri și de azi. Proiectul are ca obiectiv central dorința de popularizare a personalității
profesorului universitar, academicianului, rectorului şi inventatorului român Nicolae Vasilescu-Karpen,
patronul spiritual al Colegiului Tehnic de Comunicaţii cu același nume din Bacău. Considerăm că o mai
bună cunoaștere a biografiei marelui inventator român poate duce la creșterea responsabilității elevilor şi
cadrelor didactice față de misiunea educativă asumată contractual, la cultivarea unei anumite identități
locale, la identificarea clară a colegiului nostru în rândul celorlalte colegii tehnice din județul Bacău și
chiar din Moldova, și, nu în ultimul rând, la creșterea prestigiului Colegiului Tehnic de Comunicaţii
„Nicolae Vasilescu-Karpen”.
În plan concret, proiectul își propune să popularizeze următoarele aspecte: reperele biografice
esențiale ale marelui inventator roman și principalele date tehnice ale „pilei Karpen”.
Resursele umane s-au constituit din: profesorii de la catedra de istorie care s-au documentat, au
selectat, au tehnoredactat și au înșiruit cronologic toate informațiile despre viața și realizările omului de
știință Nicolae Vasilescu-Karpen pentru două panouri de tip banner (unul conține informații și date
biografice de referință; celălalt panou prezintă marea invenție ce-i poartă numele – Pila Karpen);
persoana desemnată cu scrierea proiectului, precum și cu conceperea și realizarea grafică în program de
grafică CorelDraw a panourilor de informare despre biografia marelui inventator și a inovațiilor sale;
directorii instituției, care au găsit soluții de poziționare și soluții financiare pentru confecționarea
panourilor informative; persoana desemnată să caute un partener extern pentru printarea panourilor și
persoanele care au executat montarea panourilor.
Resurse financiare au fost fondurile proprii ale Asociației „Karpen 2010”, iar ca resurse material s-
au folosit structura metalică de susținere a panourilor, material de construcții (ciment) pentru fixarea în
pământ a panourilor, instrumente și unelte de lucru din dotarea colegiului.
Panourile au fost fixate în partea dreaptă in curtea de la intrarea în corpul principal (corp A), așa
încât să fie foarte vizibile oricărei persoane care intră în școală, sau se află în curte. Panourile atrag prin
dimensiune si culoare, dar și prin bogăția informațiilor expuse cu mândrie.
281

PRIN DERULAREA UNOR PARTENERIATE
Ed. Şovărăşteanu Dana Diana

Grădiniţa Cu P. P . Nr. 6 Alexandria, Teleorman
Grădiniţa cu program prelungit. nr. 6 Alexandria, Teleorman a fost miercuri ,

11.12.2019 gazda delegaţiei ,din mai multe judeţe, formată din doamne educatoare, reprezentanţi ai
inspectoratelor şcolare din Călăraşi, Cluj, Ialomiţa, Bucureşti, precum şi din Republica Moldova,
localitatea Ialoveni. Parteneriatul încheiat între unităţile de învăţământ sub titlul LA FÂNTÂNA CEA
ROMĂNĂ îşi propune să promoveze valorile şi tradiţiile româneşti, atât pe meleagurile patriei, cât şi
dincolo de hotare. La activităţile desfăşurate atât în incinta unităţii noastre, cât şi în sala de festivităţi din
cadrul Primăriei municipiului Alexandria, doamnele educatoare au putut admira şi aprecia variatele
momente artistice , constând în : interpretarea unor cântece tradiţionale din zona Teleorman, colinde de
sărbători, suite de dansuri şi obiceiuri populare româneşti. De asemenea, scopul acestui parteneriat a fost
acela de a face cunoscută munca în echipă a doamnelor educatoare, pentru felul cum promovează
conceptual de educaţie formală, precum şi aportul activităţilor extracurriculare. Nu în ultimul rând ,
trebuie menţionnat faptul că această acţiune nu s-ar fi putut desfăşura fără sprijinul autorităţilor locale,
precum şi conducerii Inspectoratului Şcolar Judeţean Teleorman.
282

ŞCOALA VĂZUTĂ PRIN OCHII PROIECTELOR EDUCATIVE
Profesor: Spălnăcan Diana Rodica

Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu”, Câmpia Turzii
În ultimii ani s-a născut o concureţă acerbă între instituţiile de învăţămât din comunităţile mici
pentru a atrage cei mai buni elevi. De aceea s-au intensificat activităţile de promovare a imaginii şcolii în
rândul elevilor, dar în principal în rândul părinţilor. Deşi toţi părinţii afirmă că îşi lasă copiii să decidă
traseul liceal pe care doresc să-l urmeze, s-a observat faptul că tot ei sunt cei care hotărăsc în numele
copiilor, în funcţie de imaginea pe care o are şcoala în comunitate.
De-a lungul timpului s-au utilizat multe modalităţi de promovare a imaginii şcolii: prin rezultate la
concursuri şcolare şi olimpiade, rezultate la examene naţionale, târguri de meserii, trasee didactice, vizite
în şcoli, filmuleţe de prezentare a şcolii în cadrul lectoratelor cu părinţii, sesiuni de comunicări, conferinţe
organizate de şcoală, activităţi extraşcolare etc. Dar cel mai eficient mod de a promova şcoala este
implicarea elevilor, părinţilor şi comunităţii în proiecte internaţionale, dar şi cele derulate în plan intern,
realizate în parteneriat cu alte instituţii şcolare sau comunitare.
Un exemplu de bună practică este Proiectul educativ „Sacru şi Profan” derulat în cadrul colegiului
nostru.. Acest proiect a avut ca partener Liga Tinerilor Creştini Ortodocşi din România”, filiala Câmpia
Turzii, iar scopul principal a fost acela de a dezvolta interesului elevilor pentru valorificarea simbolurilor
literare şi religioase care influenţează viaţa de zi cu zi a acestora.
Colegiul tehnic în care îmi desfăşor activitatea poartă numele Victor Ungureanu. Acest nume are
atât rezonanţă literară, cât şi religioasă şi de aceea devine un subiect interesant pentru elevi, care trebuie
să descopere legăturile dintre valoarea lui literară, religioasă şi socială, în termeni metaforici, de sacru şi
profan. Derularea acestui proiect are în vedere dezvoltarea relaţiilor interumane, valorificarea
cunoştinţelor şcolare şi extiderea universului cultural al participanţilor. Obiectivele vizate au fost:
promovrea valorilor literare şi moral-creştine în rândul tinerilor; dezvoltarea relaţiilor interumane;
formarea de comportamente adecvate în societate şi mediul şcolar.
Prima activitate a proiectului a fost una cu caracter literar-artistic. S-a organizat un atelier de lucru
pe trei secţiuni: secţiunea literatură: semnificaţia numelui Victor/Victoria în literatură şi semnificaţia
cuvântului „victorie“, gesturi victorioase ale personajelor din operele literare studiate; a doua secţiune
este secţiunea creaţie: realizarea de desene, poezie şi eseuri pornind de la cuvântul „victorie“; iar cea de-a
treia, secţiunea social: „victorie/victorios“ în viziune psihologului, sociologului şi istoricului .
A doua activitate realizată în cadrul acestui proiect a fost una cu caracter religios-artistic. Elevii au
vizitat Paraclisului existent în incinta colegiului având drept protector Sfântul Victor, după care a urmat o
întâlnire cu membrii Ligii Tineretului Ortodox din localitate şi o dezbatere legată de Sfântul Victor. În
continuarea dezbaterii s-a organizat un atelier de pictură având ca temă „Imaginea Sfântului Victor“.
Ultima activitate din cadrul acestui proiect a fost vizitarea casei memoriale a lui Octavian Goga şi a
mănăstirii din incintă.
Toată comunitatea locală a fost invitată să admire expoziţia realizată cu lucrările copiilor care au
intrat şi într-un concurs. De asemenea, s-au prezentat fotografii din timpul activităţilor, s-a realizat un
film al proiectului , toate fiind prezentate în mass media locală şi la Târgul meseriilor organizat în fiecare
an de colegiul nostru.
Aşadar, eficienţa proiectelor educative în promovarea imaginii şcolii este demonstrată, iar prezenţa
lor în viaţa tinerilor trebuie să fie o prioritate a şcolii româneşti. Acestea aduc laolaltă instituţii, oameni,
culturi şi toate contribuie la îmbunătăţirea imaginii tuturor, la dobândirea toleranţei într-o diversitate
culturală şi socială.
283
Prof. înv. primar Spiridon Ionela Anişoara

Şcoala Gimnazială Nr.1 Dăbuleni

instituțional.
Bibliografie:
284
Profesor: Spiţă Cristina

Şcoala Gimnazială Nr. 2, Motru, Jud. Gorj
Imaginea unei instituţii de învăţământ este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi
interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie, modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate. Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă, sex, religie, nivel de
cultură şi instruire, apartenenţa etnică sau politică etc. Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza
aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi
pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi .Promovarea imaginii instituţiei de învăţământ prin
implicarea elevilor în activităţi de voluntariat sau proiecte educative reprezintă o latură importantă a
procesului instructiv – educativ. O educaţie în spiritul dezvoltării durabile nu se referă doar la o anumită
sensibilitate faţă de mediul înconjurător, ci interesul este ca oamenii să-şi însuşească competenţe care să îi
ajute să construiască viitorul într-un mod activ şi plin de responsabilitate. Printre aceste competenţe se
numără: gândirea în perspectivă, acumularea de cunoştinţe vii, complexe şi interdisciplinare, acţiuni
autonome, participare la procesele de decizie socială. Educaţia ecologică, considerată premisă a
dezvoltării durabile, duce la înţelegerea corectă a interdependenţei dintre om, cultură şi factorii de mediu.
Școala de astăzi este un spațiu al confruntărilor și al conflictelor. O asemenea realitate obiectivă
impune un mod de abordare total diferită de metodele și practicile utilizate până deunezi de cadrele
didactice. Transformările profunde care au loc în sfera învățământului românesc determină oamenii de la
catedră să-și analizeze continuu experiența acumulată, să o adapteze la cerințele actualei societăți și mai
ales la condițiile concrete întâlnite în clasă. Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul
cât şi sarcinile cadrelor didactice, care trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor
proiecte/programe educative operaţionale, adecvate ethos-ului unităţii şcolare şi orizontului de aşteptare
al comunităţii locale, proiecte/programe desfăşurate pe baza unor convenţii/ contracte de parteneriat.
Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în comunitate, pe
baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale este o necesitate a
activităţii didactice. Actul educaţional are o eficienţă sporită dacă este implicată şi familia, cu condiţia de
a se stabili un cod unitar de cerinţe. În urma colaborărilor constante cu părinţii, aceştia au posibilitatea de
a-şi cunoaşte mai bine copiii şi modul acestora de manifestare în cadrul grupului, îşi însuşesc procedee
educative adecvate pe care le pot aplica în educaţia copilului. Aceste activităţi întregesc activitatea
educativă a şcolii, aducând un surplus informaţional elevilor şi completând condiţiile concrete ale
educaţiei acestora. Încheierea și derularea parteneriatelor educaționale au ca factor fundamental
comunicarea. În acest sens managerii școlii trebuie să desfășoare activități intense pentru informarea
partenerilor cu toate datele necesare derulării programelor, pentru ca aceștia să primească informații clare,
complete și într-un timp oportun. Implicarea elevilor în diferite proiecte unde își pot exprima liber
creativitatea, imaginația și inteligența atrage după sine promovarea imaginii școlii. Rezultatul actului lor
creator devine astfel cartea lor de vizită, dar şi a şcolii în care învaţă.
Bibliografie:
* Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,

în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
* Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în

curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002
285
Bune practici în activitatea cu elevii cu cerințe educative speciale
Prof. Inv. Primar SPOREA SOFIA FLORINA

Centrul Scolar de Educație Incluzivă „Christiana” Bocșa
motto
Fie-vă dragi copiii, purtați-vă cu ei blând, învățați-i ce e de folos, fiți drepți și-ți vedea că nu-s
sălbatici. Schimbați-le des ocupația, jucați-vă cu ei, căci între copii trebuie să fii și tu copil. Nu vă vărsați
veninul amărăciunii voastre în sufletul copiilor, că-i păcat....
Ion Creangă
Elevii cu CES (cerințe educative speciale) reprezintă o categorie aparte în învățământul românesc,
care reclamă o atenție sporită din partea cadrului didactic care îi îndrumă.
Meseria "dascălului" nu este îndeletnicire ușoară, harul și dragostea pentru copii fiind esențiale
pentru profesia de „părinte” de la catedră.
Dascălul nu doar transmite, ci și formează, dând sens și finalitate tuturor componentelor implicate în
procesul de învățare.
În primul rând, este de apreciat un dascăl constructiv. Astfel, la clasă se pune mai puțin accentul
pe instruirea elevilor și mai mult pe construirea competențelor cognitive, fizice, atitudinale, emoționale și
sociale ale copiilor, pariindu-se pe spontaneitate, umor, munca în echipă, imaginație, ingeniozitate,
creativitate, abilități artistice, îndemânare, numitorul comun fiind reprezentat de o comunicare eficientă.
În economia lecției, comunicarea eficientă determină reacții pozitive din partea elevilor și se reflectă
în rezultate școlare bune. Aceasta presupune claritatea conceptelor/noțiunilor ce vor fi transmise,
adaptarea stilului de exprimare la nevoile și cunoștințele copiilor cu care se lucrează, fluență și
expresivitate în exprimare, o îmbinare perfectă a verbalului, paraverbalului, nonverbalului.
Comunicarea verbală trebuie să fie adaptată nivelului de înțelegere al copilului cu care lucrezi.
Cuvintele sunt uzuale, pe cât posibil fără exces de neologisme și exprimare pretențioasă, savantă.
Cuvintele mai deosebite, care nu fac parte din vocabularul uzual al elevului, se explică imediat și ne
asiguram de înțelegerea sensului lor din partea elevilor (prin exerciții de aflare de sinonime, alcătuire de
propoziții). Mesajele transmise sunt scurte, concise, clare. Lucrând cu copii cu CES din ciclul primar,
eficientă s-a dovedit integrarea în lecție a jocurilor, imaginilor, planșelor didactice, materialelor/obiectelor
concrete care să permită explorarea plurisenzorială, a desenelor animate și a unor filmulețe
scurte/prezentări ppt (al căror impact crește, dacă actorii/personajele sunt deja familiare copiilor), exerciții
interactive care toate contribuie la decodificarea mesajului verbal si asigură înțelegerea lui.
Comunicare paraverbală, reflectată de tonul, înălțimea și ritmul vocii, volumul, viteza de exprimare,
dicția, pauzele din timpul vorbirii, trebuie să-l capteze pe copil, să-l încurajeze să devină partener activ în
relaționarea cu cadrul didactic. Paraverbalul este cel care ne ajută în a câștiga simpatia și încrederea
copilului. Iar pe aceasta din urmă o consider a fi foarte importantă în relația pe care trebuie să o stabilim
cu elevul. Comunicare nonverbală este modul imediat de a ne exprima și de a ne comunica emoțiile.
Expresia facială, posturile noastre corporale pot crea un sentiment de deschidere caldă sau de respingere
la care copilul (mai ales cel mic) este extrem de receptiv. Venind în întâmpinarea copilului cu bucurie,
entuziasm, energie și aprobare, obținem și din partea lui o reacție pozitivă. O față zâmbitoare, chiar atunci
când dezaprobă, are mai mult succes decât niște sprâncene încruntate! Foarte important consider a fi
sentimentele de siguranță și simpatie pe care să le inspirăm copiilor cu care lucrăm. Copilul trebuie să se
simtă în siguranță în preajma noastră și atunci vom putea avea acces la lumea lui.
Este de preferat organizarea conținuturilor curriculare prin joc didactic, învățare prin descoperire,
metode care să activizeze și să motiveze clasa de elevi, făcându-i pe aceștia "tovarăși" de drum pe timpul
parcursului lor școlar și nu simpli "spectatori". Pentru școlarul mic, jocul reprezintă cheia adaptării și
învățării. Orice demers didactic care începe cu "ne jucăm de-a...", "ne jucăm cu..." determină din partea
elevului o reacție de plăcere și dorință de participare. De aceea e bine ca activitățile didactice desfășurate
la clasă să se bazeze pe joc și joacă, speculând în acest sens funcțiile cognitivă, formativ-motrică,
formativ-educativă și socială ale jocului.
Fiind în perioada de debut a însușirii citit-scrisului, o altă metodă folosită cu succes la clasă este
metoda Știu/Vreau să știu/ Am învățat. Avantajele acestei metode sunt generate de faptul că presupune
286
interacțiune, determină procese de gândire din partea elevilor, pune în valoare cunoștintele pe care copiii
deja le au, este distractivă, implică diversitate și noutate, oferă libertate elevului, se destășoară ca un joc
cu o finalitate precisă: învățarea literelor, crearea propriului nostru abecedar.
În etapa Știu elevii intuiesc sunetul în diferite cuvinte familiare lor din imediata vecinătate (obiecte
din clasă) sau pe baza unor imagini. În etapa Vreau să știu învățăm cum sunetul se transformă prin
scriere în literă tipărită sau de mână. În etapa Am învățat putem deja să citim litera în varianta tipărită
sau de mână și reușim să o și scriem.
În fiecare din cele trei etape elevii au la îndemână fișe de lucru cu imagini și litere care să le
faciliteze intuirea sunetului, punerea în corespondență a sunetului cu litera corespunzătoare, asigură
materialul folosit pentru a citi și a trasa primele litere de mână. În faza inițială, fișele au aspectul unei cărți
cu imagini ce vor fi colorate de către elevi. Filă cu filă, fiecare elev își constituie astfel propriul portofoliu
cu litere, îmbogățit pe măsură ce învățăm litere noi. Conținutul acestor fișe se diversifică pe măsură ce
crește numărul lierelor învățate. La sfârșit va cuprinde toate literele. Propriul nostru abecedar, colorat și
ilustrat de fiecare elev în parte!
Performanța la catedră se poate obține și printr-o adaptabilitate sporită, schimbând lecția sau
activitățile spontan, pe fondul unei situații imprevizibile generate de elevul însuși (situație întâlnită mai
ales în cazul muncii cu elevul cu CES). Desigur, pentru a reuși, e nevoie de o doză de curaj și tact
pedagogic, dincolo de pregătirea teoretică și psihopedagogică. Toate "asezonate" cu dragoste pentru
copii, răbdare și empatie, încercând să înțeleg dificultățile cu care se confruntă elevii din clasă, să privesc
și din perspectiva lor, să motivez și să ajut.
Un profesor bun se menține el însuși la standardele impuse elevilor săi. El aplică reguli pe care le
respectă la rândul său, pentru a consolida o legătură apropiată și sinceră cu copiii. Ca atare, cadrul
didactic trebuie să devină atent la nevoile individuale ale elevilor cu care lucrează, încercând cu
încredere, comunicare, consecvență, organizare, flexibilitate și respect să afle calea spre lumea lor, să o
înfrumusețeze și să o îmbunătățească în măsura posibilităților sale.
Bibliografie:
Mircea Vlad, Doina Stancu, Mihaela-Ingrid Iancu,2013, Terapii educationale-Tendinte si
perspective europene, Bucuresti
Gherguț Alois, 2006, Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale - Strategii diferențiate
și incluzive în educație, Editura Polirom, București.
Gherguț Alois, 2005, Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, București
287
PROMOVAREA IMAGINII
Prof. înv. preșc Spridon Florentina

GRĂDINIȚA P. P. 2 PAȘCANI
GRĂDINIȚA P.P.2 PAȘCANI , este tărâmul de basm în care copiii sunt încurajați să
viseze, să aibă încredere în ceea ce simt și să-și transforme visele în povestea lor de viață. Sunt
îngrijiți și încurajați să-și dezvolte deprinderile de viață autonomă, sunt iubiți și sfătuiți să
iubească, învățați și îndrumați să învețe.
Creăm experiențe de învățare diverse pentru toate categoriile de vârstă prin care copilul să capete
încredere în sine, să cunoască lumea și să se cunoască pe sine.
Susținem ideea de “cetățenie globală” pe care copilul trebuie să o dobândească pentru a se simți ca
acasă oriunde în lume, pentru a căuta și oferi soluții pentru provocările din jurul său.
, pun pasiune în activitățile de zi cu zi și utilizează metode activ-

participative de stimulare a copiilor în procesul de învățare.
 integrează forme inteligente de învățare;

 conectează copiii la surse variate de cunoaștere;
 respectă principiile “inteligenței multiple” promovate de Gordon Gardner;
 hrănesc motivația intrinsecă a copiilor;
 valorifică potențialul creativ al tuturor;
 dezvoltă competențele interculturale necesare în creare de punți între diverse culturi;
 se focalizează pe “cooperare” și nu pe competiție în relațiile între ei;
 protejează curiozitatea naturală a copiilor;
se desfășoară pe domenii experențiale. Pe parcursul anului copiii

sunt antrenați în diferite proiecte, în funcție de temele și subtemele pe care le parcurg. Fiind la vârsta la
care toate activitățile se desfașoară prin joc, demersul didactic este organizat, astfel încât să vină în
întâmpinarea acestei caracteristici.
vin în completarea obiectivelor urmărite în activitățile

educaționale obligatorii formând și dezvoltând armonios personalitatea copilului. Implicarea în activități
extrașcolare duce la învățarea asumării unor responsabilități care țin de integrare, de respectarea unui
program, a unor reguli și unor așteptări pe care ceilalți le au de la ei – ceea ce am putea numi generic:,,
Școala Vieții”
288
 plimbări și ieșiri in parc

 vizite la muzee
 Grădina Botanică
 Grădina Zoologică
 vizionări de spectacole
 organizarea de serbări
cu diferite ocazii
 Clubul Art And Crafts

 Clubul de pictură
 Clubul de muzică și
mișcare
Promovăm integrarea copiilor in cât mai multe activități gen ,,cluburi,, încă de la grădiniță, astfel
încât acesta să ia contact de mic cu multiple arii de interes, având posibilitatea de a-și identifica de
timpuriu pasiunile și talentele.
289
1.Festival-concurs regional ,,DATINI LA ROMÂNI”

,aprobat in CAERI- 2019
2. Proiect județean,, MICUL SPORTIV” ,aprobat CAEJ-
2019 ISJ Iași
3.Proiect județean,, LECTURA-IZVOR DE
CUNOAȘTERE”,aprobat CAEJ- 2019
Copiii ies din poveștile înmiresmate, din brațele calde ale bunicilor și din spațiul căminului, pentru a
pătrunde în poveștile nesfârșite ale grădiniței noastre, alături de noi.
An de an, încercăm să cucerim lumea împreună, să-i descoperim minunile și să creăm altele.
290
Prof. Staicu Nadia

Şcoala Gimnazială Milcovu din Deal
Am contribuit la dezvoltarea instituţională şi la promovarea imaginii unităţii şcolare prin
participarea la diferite concursuri si olimpiade. Am promovat imaginea şcolii în presă, am încheiat
parteneriate educaţionale, am făcut parte din diverse comisii ale şcolii, am contribuit la înfrumuseţarea
şcolii. Am participat la întocmirea subiectelor, am supravegheat şi corectat lucrările şi, implicit, am
pregatit elevii suplimentar în vederea participării la aceste concursuri.
Există o colaborare stransă si permanentă între membrii catedrei si restul corpului profesoral pentru
o cât mai bună promovare a şcolii. Ca si cadru didactic al acestei şcoli am răspuns afirmativ solicitărilor
venite din partea colegilor şi a conducerii.
Am menţinut relaţii armonioase cu colegii, elevii, părinţii şi instituţiile abiliate să colaboreze cu
şcoala. Am promovat, în comunitate ,activitatea unităţii de învăţământ şi a ofertelor educaţionale.
Am aplicat în activitatea didactică cunoştintele dobândite ca urmare a participării la activităţile
metodice, ştiinţifice şi de dezvoltare profesională, am insistat pe folosirea metodelor active, centrate pe
elev în activitatea didactică, pe folosirea metodelor moderne de motivare şi evaluare a elevilor.
Am contribuit la respectarea Regulamentului Intern al Şcolii Gimnaziale Milcovu din Deal, a
procedurilor referitoare la asigurarea securităţii elevilor, prin supravegherea şi corectarea permanentă a
comportamentelor elevilor, atât pe durata pauzelor, cât şi în timpul orelor, prin planificarea şi organizarea
unor activitati referitoare la prevenirea şi combaterea violenţei şi a comportamentelor nesănătoase, prin
instruirea elevilor cu privire la normele de securitate şi protecţie personală, prin monitorizarea stării de
curăţenie a sălii de clasă si a şcolii.
Am desfăşurat o serie de activităţi extraşcolare şi extracurriculare care contribuie direct la
atingerea obiectivelor curriculare, ale dezvoltării personale, instituţionale şi comunitare, în acord cu
nevoile colectivului de elevi.
Am participat la următoarele concursuri:
- Concursul Naţional Importanţa Evaluării Iniţiale î activitatea didactică Metode, Tehnici. Strategii,
noiembrie 2018, elevii obţinând premiile I, II, III, Menţiune;
- Concursul Naţional Magia Sărbătorilor de iarnă, elevii obţinând premiile I, II, III, Menţiune;
- Concursul Naţional Paşaport pentru cultură, elevii obţinând premiile I, II, III, Menţiune;
- Concursul Internaţional Formidabilii, elevii obţinând premiile I, II, III, Menţiune;
La nivelul şcolii, am desfăşurat următoarele proiecte educative:
- Ziua Mondială a Educaţiei elevii obţinând premiile I, II, III, Menţiune:

- Magia Sărbătorilor de iarnă elevii obţinând premiile I, II, III, Menţiune;
- Lumina Învierii elevii obţinând premiile I, II, III, Menţiune;
- Mihai Eminescu poetul nepereche elevii obţinând premiile I, II, III, Menţiune;
291
Am încheiat următoarele parteneriate educaţionale:
- Proiectul educaţional Evaluarea în Învăţământul Preuniversitar.Importanţa Evaluării Iniţiale în

activitatea didactică Metode, Tehnici. Strategii, noiembrie 2018 cu S.C Arabela Smart Designşi
Editura Arabela;
- Proiectul educaţional Simpozionul Naţional Magia Sărbătorilor de Iarnă. Importanţa activităţilor
educative în parteneriat cu părinţii-serbările şcolare. Activitate aplicată Surprinde+l pe Moş
Crăciun;
- Parteneriatul educaţional Internaţional Formidabilii în colaborare cu Romconcept Internaţional
Solutions şi MEN;
- Proiectul interdisciplinar în colaborare cu Grupul Editorial Corint şi MEN Paşaport pentru
Cultură;
- Parteneriatul Educaţional Şcoală Biserică. Lumina Învierii în colaborare cu Biserica Ortodoxă
Milcov.Parohia Milcov;
- Proiectul Educaţional Magia Sărbătorilor de iarnă în colaborare cu Primăria Milcov şi cu Biserica
Ortodoxă Milcov.Parohia Milcov;
- Am participat în calitate de organizator, la nivelul şcolii, la Concursul Naţional Importanţa
Evaluării Iniţiale în activitatea didactică Metode, Tehnici. Strategii, noiembrie 2018;
- Am participat în calitate de evaluator, la nivelul şcolii, la Concursul Naţional Importanţa Evaluării
Iniţiale în activitatea didactică Metode, Tehnici. Strategii, noiembrie 2018;
- Am participat în calitate de organizator, la nivelul şcolii, la Concursul Naţional Magia Sărbătorilor
de iarnă;
- Am participat în calitate de evaluator, la nivelul şcolii, la Concursul Naţional Magia Sărbătorilor
de iarnă;
- Am fost profesor evaluator la Concursul Simulare Naţională Clasele II+ XII, în cadrul proiectului
Paşaport pentru Cultură, la nivelul şcolii;
- Am participat în calitate de coordonator la Concursul Intrenaţional Formidabilii, la nivelul şcolii;
- Am participat în calitate de organizator la Concursul Intrenaţional Formidabilii, la nivelul şcolii;
- Am participat în calitate de evaluator la Concursul Intrenaţional Formidabilii, la nivelul şcolii;
- Am organizat, la nivelul şcolii,activităţi aplicative, în cadrul Proiectului Educaţional Internaţional
Educaţie fără frontiere: Relaţia Grădiniţă-Şcoală-Familie-Societate;
- Am participat la Simpozionul Naţional Magia Sărbătorilor de Iarnă. Importanţaactivităţilor
educative în parteneriat cu părinţii-serbările şcolare;
- Am participat la activitatăţile informativ preventive desfăşurate la şcoala noastră în colaborare cu
Inspectoratul de Poliţie Judeţean OltTraficului de Persoane;
- Am participat ca evaluator în cadrul Şcolii Gimnaziale Milcovu din Deal la Evaluarea Naţională de
la sfârşitul clasei a VI-a;
- Am participat la Cercul pedagogic al profesorilor de limba română;
- Am participat la imbunatatirea portalului www.didactic.ro in anul scolar, 2018 - 2019 cu materiale
utile procesului didactic din școlile romanești;
Publicaţii cu ISBN:
- Evaluarea în învăţământul preuniversitar Importanţa Evaluării Iniţiale

- Articole publicate cu ISSN:
- Dascălii azi;
- Evaluarea în învăţământul preuniversitar. Importanţa Evaluării Iniţiale;
292
COLEGIUL NAŢIONAL „MIRCEA ELIADE” - SIGHIŞOARA

- citadelă educaţională –
Prof. STAIER IOANA-ELENA

COLEGIUL NAŢIONAL „MIRCEA ELIADE” SIGHIŞOARA
Se cuvine, ab initio, a preciza că în Sighişoara, înainte de anul 1918, - când s-a realizat România
Mare -, n-a existat niciun liceu românesc, dar existau două cu predare în limba germană. Adevărata
renaştere şi modernizare socială şi culturală, s-a realizat după 1918. Liceul Principele Nicolae (LPN) a
fost înfiinţat în 1923, pentru băieţi şi un altul a fost Liceul de fete, ambele cu predare în limba română. Se
cuvine evidenţierea că au fost menţinute şi liceele germane. Deci, abia după Marea Unire s-au creat
condiţii pentru populaţia românească de a-şi instrui copiii în Sighişoara şi alte oraşe din Transilvania, în
limba maternă. Învăţământul în cadrul Liceului Principele Nicolae s-a dezvoltat în ritm rapid, cu vădite
progrese, în special sub directoratul profesorului Horea Teculescu, care a cultivat relaţii cu mari
personalităţi ale vieţii culturale româneşti.
Şcoala s-a bucurat de o atenţie specială din partea Regina Maria, care a onorat această instituţie de
învăţământ prin încredinţarea a trei orfani de război crescuţi de Majestatea Sa spre a li se face educaţie.
Liceul de băieţi „Principele Nicolae” - liceu românesc de tip umanist - şi-a deschis pentru prima
dată porţile în data de 28 septembrie 1923, cu un număr de 171 de elevi, având la început cinci clase
(secţia modernă), iar ca prim director pe prof. N.D. Petrescu-Zoiţa, detaşat de la Şcoala Normală din
Râmnicu Sărat. Ulterior, claselor existente li s-a adăugat anual câte o clasă până în anul şcolar 1926-1927,
când s-a ajuns la opt clase şi liceul a devenit liceu de tip C.
Clădirea şcolii în care s-au inaugurat cursurile şi unde funcţionăm şi astăzi este o veche construcţie
edificată în anul 1887, având la început opt săli de clasă, o sală de conferinţe, o sală a direcţiunii, locuinţa
directorului, o sală de gimnastică, un laborator şi un internat pentru 60 de elevi, iar pentru extinderea
spaţiului şcolar a fost cumpărată în anul 1925 clădirea anexă (aripa veche).
Al doilea director, cel care va amprenta cu complexa sa personalitate istoria şcolii, va fi Horia
Teculescu, eminent profesor de română (venit de la Alba-Iulia), scriitor, culegător de folclor şi animator
(alături de Miron Neagu) al culturii române din Zona Târnavelor, în perioada interbelică. Sub îngrijirea sa
au fost tipărite cele trei Anuare ale Liceului “Principele Nicolae” pe anii 1926-1927, 1927-1928 şi 1928-
1929, 1929-1930 şi 1932-1933, realizate în spiritul unei vechi tradiţii braşovene, cu un bogat conţinut în
idei şi bucurându-se de o mare preţuire în ţară şi străinătate. De asemenea, „ASTRA” şi Liceul
„Principele Nicolae” vor amplasa în anul 1933, pe faţada clădirii liceului, o placă comemorativă dedicată
domnitorului Radu Şerban.
În ianuarie 1948 liceului i se va schimba denumirea în Liceul de Stat de băieţi Nr.1 Sighişoara, până
la reforma învăţământului, când clasele vor deveni mixte, iar numele instituţiei va fi schimbat din nou în
Liceul Nr.1 Sighişoara. În anul 1960 se înfiinţează secţia maghiară cu câte două clase pe nivel de studii.
În perioada 1973-1977 internatul liceului va fi transformat în săli de curs, dar fără o amenajare adecvată;
în această perioadă se înfiinţează şi învăţământul seral.
Luna septembrie a anului 1977 vine cu o nouă modificare în profilul liceului, acesta devenind
Liceul Industrial Nr.2, profil şi nume păstrate până la Revoluţie. Luna ianuarie a anului 1990 aduce,
printre alte schimbări importante şi „botezul” instituţiei noastre cu numele unei personalităţi culturale
recunoscute pe plan mondial - Mircea Eliade. Astfel, se revine la profilul teoretic - Liceul Teoretic
“Mircea Eliade” funcţionând cu specializările: informatică, matematică-fizică, chimie-bilogie şi filologie
la secţia română, respectiv matematică-fizică şi filologie la secţia maghiară.
Din anul şcolar 2004-2005 instituţiei noastre i se acordă titlul de „Colegiul Naţional”, ca o
recunoaştere a valorii sale în cadrul învăţământului românesc. Din anul 2004, Colegiului i s-a afiliat câte
o clasă, pe fiecare nivel de studiu, cu profil vocaţional/sportiv – specializare handbal, în cadrul căreia
învaţă handbaliştii de la Centrul Naţional de Excelenţă ”Marian Cosma”.
293
După anul 1942, au condus liceul mai mulţi distinşi dascăli ai

urbei noastre: Tuliu Racotă (1942-1948), Manoil Haivas (1948-
1950), Gheorghe Popovici (1950-1952), Alecu Hobai (1952-1955),
Romulus Raţiu (1955-1960), Edmund Jambreck (1960-1962), Emil
Giurgiu (1962-1973), Maria Hârşan (1973-1978), Teodora
Corbeanu (1978-1984), Vitalie Verdeş (1984-1987), Viorel Deac
(1987-1990), Vitalie Verdeş (1990-1991), Viorel Deac (1991-
1995), Marius Tomuleţ (1996-2003), Mariana Gorczyca (2003-
2012), Lia Suciu (2012-2016) şi Marius Tomuleţ (1.09.2016).
Astăzi, Colegiul nostru funcţionează cu un număr de 24 de clase: 16 la secţia română - profil real
(matematică-informatică, ştiinţele naturii), profil uman (filologie), profil vocaţional (sportiv) şi 8 clase la
secţia maghiară - profil real (matematică-informatică, ştiinţele naturii) şi profil uman (filologie), cu un
număr de peste 602 elevi.
Dintre absolvenţii Liceului s-au remarcat de-a lungul timpului personalităţi de renume ca: profesorii
universitari Liviu Constantinescu, Vasile Nilcă, Gheorghe Mihăilă; istoricul şi arheologul Radu Popa,
Matei Basarab, Ion Damian, Maximilian Bendorfeanu, Gheorghe Şoneriu, cardiologul Radu Deac şi alţii.
Nu trebuie uitaţi actorul Aurel Giurumia, interpretul Valeriu Branişte, realizatoare de programe T.V.
Eugenia Vodă, handbaliştii Radu Voina şi Mircea Grabowschi şi mulţi alţii.
De asemenea, elevii Colegiului nostru au obţinut rezultate notabile la diferite concursuri şi
olimpiade judeţene, naţionale şi internaţionale.
294
ȘCOALA NOULUI SECOL
Profesor Inginer Stan Carmen

Liceul de Transporturi Auto “ Traian Vuia “ Galaţi
Creativitate, şcoală, cunoaştere, stimulare, capacitate creativă, învăţământ primar, învăţare creativă,
cadru didactic, aptitudine, metode, educaţie, experiment formativ, activităţi extracurriculare, activităţi
şcolare, antrenament creativ, chestionar, ghid de interviu, teste de cunoştinţe, randament şcolar.
Abordările pedagogice pentru încurajarea creativităţii elevilor includ spaţiul, timpul adecvat şi un
set de instrumente care să stimuleze inovarea şi unicitatea prin implicarea elevilor la un nivel superior
abilităţilor lor de gândire. În afara şcolii, creativitatea poate fi încurajată prin desfăşurarea unor activităţi
extraşcolare şi extracurriculare, ce pot completa activităţile de învăţare din clasă.
Practicile educative de predare activizantă şi de stimulare a potenţialului creativ al
elevului/studentului se înscriu în dezideratele pedagogiei moderniste şi postmoderniste, de cooperare şi
reflexie asupra învăţării. Specific instruirii interactive este interrelaţia de învăţare care se stabileşte atât
între elevi şi profesori cât şi între elev-elev. Munca activă şi creativă a elevului are la bază procedee de
construcţie a cunoaşterii, de restructurare a ideilor, de regândire a gândirii, metacogniţia.
Însuşirea strategiilor metacognitive are în vedere reflectarea din partea elevului asupra propriei
identităţi, ca subiect al învăţării, efectuând analize de nevoi şi aşteptări educaţionale proprii intereselor
sale, în concordanţă cu particularităţile şi posibilităţile cognitive, practice şi efort intelectual şi fizic de
care dispune. Metacogniţia presupune în plus analiza gradului de dificultate a sarcinilor de învăţare şi a
strategiilor oportune de rezolvare eficientă a acestora. Învăţărea învăţării – deziderat al educaţiei
postmoderniste – presupune interactivitate şi creativitate în adoptarea unor strategii care să solicite
implicarea în sarcină şi o atitudine metacognitivă de învăţare şi cunoaştere precum şi interesul de a te
perfecţiona continuu.
Atitudinea activă şi creatoare a elevilor este o consecinţă atât a stilului de predare al profesorului cât
şi a obişnuinţei elevului de a se raporta la sarcină. Prin felul în care solicită răspunsuri la o problemă, prin
felul în care organizează activităţile de informare şi de formare ale elevilor/studenţilor, prin accentul pe
care îl pune pe dezvoltarea proceselor cognitiv-aplicative etc., profesorul influenţează comportamentul
activ şi creativ al elevului. Stimularea activismului şi a creativităţii în şcoală presupune favorizarea unui
mediu de învăţare interactiv, incitator şi dinamic.
Învăţarea prin cooperarea asigură dezvoltarea unui câmp de relaţii optime manifestării creatoare şi
active a elevului în clasă. Ea dezvoltă şi întreţine motivaţia epistemică internă, favorizând implicarea
activă în sarcină şi contribuţiile creative, originale ale participanţilor.
Condiţiile şi situaţiile specifice care pot duce la dezvoltarea spiritului investigativ, a gâdirii
divergente, a atitudinii creative şi active în şcoală, pot fi considerate următoarele:
 Încurajarea elevilor să pună cât mai multe întrebări;
 Limitarea constrângerilor şi a factorilor care produc frustrare;
 Stimularea comunicării prin organizarea de discuţii şi dezbateri între elevi, între profesor şi elevi;
 Activizarea elevilor prin solicitarea lor de a operara cu idei, concepte, obiecte în vederea
reconsiderării acestora şi a emiterii de noi variante;
 Cultivarea independenţei cognitive, a spontaneităţii şi a autonomiei în învăţare;
 Stimularea spiritului critic constructiv, a capacităţii de argumentare şi de căutare a alternativelor;
 Favorizarea accesului la cunoaştere prin forţe proprii, stimulând atitudinea reflexivă asupra
propriilor demersuri de învăţare;
 Posibilitatea de a contesta “lămuritul” şi “nelămuritul” în lucruri şi în fapte;
Profesorul este cel care trebuie să găsească cele mai eficiente modalităţi prin care să stimuleze
potenţialul creativ al fiecarui elev în parte.
295
Activităţile propuse elevilor în scopul sporirii gradului de implicare activă şi creativă în şcoală,
trebuie să asigure:
1. Stimularea gândirii productive, a gândirii critice, a gândirii divergente şi laterale;

2. Libertatea de exprimare a cunoştinţelor, a gândurilor, a faptelor. În acest sens apar ca adecvate
activităţile care cer spontaneitate şi contribuie la dezvoltarea independenţei în gândire şi acţiune; 3.
Utilizarea talentelor şi a capacităţilor specifice fiecarui individ în parte;
4. Incitarea interesului către nou, necunoscut şi oferirea satisfacţiei găsirii soluţiei după depunerea
unui efort de căutare de către elev;
5. Exersarea capacităţilor de cercetare, de căutare de idei, de informaţii, de posibilitati de transfer de
sensuri, de criterii de clasificare;
6. Dezvoltarea capacităţii de organizare de materiale, de idei prin întocmirea de portofolii asupra
activităţii proprii, de colecţii de cuvinte, de obiecte, de contraste; organizarea de discuţii pe anumite teme,
iniţierea de jocuri, de excursii;
7. Educarea capacităţii de a privi altfel lucrurile, de a-şi pune întrebări neobişnuite despre lucruri
obişnuite;
Sub incidenţa cerinţelor de a se da cât mai multe răspunsuri originale, neobişnuite etc. are loc o
mobilizare a creativităţii potenţiale. Aceasta poate fi recunoscută ca atare prin numărul mai mare şi prin
diversitatea crescută a răspunsurilor la persoanele creative, ca şi prin diferenţele de originalitate,
flexibilitate, fluiditate a răspunsurilor date de către acestea.
Lecţia de predare-învăţare devine astfel “o aventură a cunoaşterii” în care elevul participă activ,
după puterile proprii, întâlnind probleme şi situaţii dificile, examinându-le şi descoperind soluţii
plauzibile.
Rolul profesorului constă mai mult în cel de stimulare şi dirijare, iar motivaţia activităţii reiese din
paticiparea entuziastă a cadrului didactic. Elevul e implicat atât în procesul de predare, de învăţare şi de
evaluare, iar disciplina devine autodisciplină a muncii şi interesului, asigurată de satisfacţia cooperării.
Bibliografie
1. https://www.academia.edu › SCOALA_romaneasca_moderna
2. https://sites.google.com › site › home › clasic-versus-modern-in-didactica
3. www.qreferat.com/referate/.../Modalitati-de-stimulare-a-creativitatii
296
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE

ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL
Educatoare, STAN ILEANA

Gradinita de la Scoala Gimnaziala O. C. TASLAUANU,
Com. BILBOR, Jud. HARGHITA.
Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţa au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific,
tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea
comunităţii locale.
În grădiniţa contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii
copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Activităţile extracurriculare de masă reprezintă activităţi care cuprind aproape întreaga masă a
copiilor dintr-o grupă, mai multe grupe, sau chiar grupe de copii din mai multe gradinite . Aceste
activităţi le oferă destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei
posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau
forme foarte variate.
- sărbătorirea zilei de naştere a unui copil la care participă colegi din toată grădiniţa;
- vizionarea în grup a unor spectacole la teatrul de păpuşi;
- vizitarea centrului de plasament din comuna;
- excursii, plimbări în aer liber; vizită la diferite muzee, serbari cu diferite ocazii:
Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile
ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii
cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu
trecutul şi prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut,
au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti.
Serbările reprezintă un necesar izvor de satisfacţie, bucurii, creează buna dispoziţie.
Serbările pot lua forme variate, de la solemna evocare istorică la un vesel carnaval. La pregătirea şi
realizarea serbărilor, copiii participă cu însufleţire şi dăruire, din dorinţa de a oferi spectatorilor momente
de ţinută estetică, distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă, mai plină de sens.
-Ziua de 8 Martie,1 Iunie Ziua copilului, Sfârşit de an.
- Serbări cu caracter istoric, cultural, comemorativ si religios: Vizita : la biblioteca, Biserica, Serbari
de Crăciun, 1 Decembrie, 24 Ianuarie,etc
Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la
dezvoltarea armonioasă a personalităţii acestora.
La copilul de vârstă preşcolară este strâns legată de activităţile desfăşurate în grădiniţă şi în afara ei
sub forma jocului, a învăţăturii şi a muncii. Tocmai de aceea, o mare grijă trebuie acordată
particularităţilor de vârstă şi individuale ale copilului.
Jocurile şi distracţiile sunt mai intense la vârstele copilăriei şi tinereţii. Ştim cu toţii că orice copil de
vârstă ante sau preşcolară se joacă tot timpul. Acestea le conferă conduitelor lor multă flexibilitate şi mai
ales le dezvoltă imaginaţia şi creativitatea; tot prin joc este exprimat şi gradul de dezvoltare psihică.
297
În orice tip de activitate extraşcolară, fie că este vorba de drumeţie, vizita într-un atelier de creaţie,
un muzeu, un loc istoric, o excursie de mică sau mare anvergură este necesar să antrenăm trei factori
implicaţi în actul educaţional:
preşcolarii – prin responsabilităţi asumate atât individual, cât şi în grup;
familie – prin susţinere morală, financiară, sau chiar implicate în organizarea activităţilor;
grădiniţa – prin obţinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice, realizarea
unităţii dintre cei doi factori, finalizarea activităţii întreprinse.
Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare, îi apropie de grădiniţă, îi
determină să o îndrăgească.
În cadrul acestor activităţi copii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să
întocmească colecţii, să sistematizeze date,, învaţă să înveţe’’.
Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi,
copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi
cunoască preşcolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos
obiectivul principal al grădiniţei şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire
şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi
soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul
copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor
liber. În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie,adoptând el în primul rând o atitudine
creatoare,atât în modul de realizare al activităţii,cât şi în relaţiile cu copii ,asigurând astfel o atmosferă
relaxantă care să permită stimularea creativă a copiilor.
Bibliografie :
Ionescu M. Chiş,,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire’’.Editura Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca,2001,
Preda Viorica,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de
copii.’’Editura,,Gheorghe Cârţu Alexandru’’,Craiova 2009.
298
GRĂDINIȚĂ, TE IUBIM!
Prof. inv. Preșc. Stan Lidia

Grădinița cu Program Normal Nr. 58
Structură a Școlii Gimnaziale ”Vasile Alecsandri” Brăila
Preocuparea pentru introducerea cât mai timpurie a copiilor într-un sistem de educație
instituționali-zat este justificată de faptul că vârsta preșcolară reprezintă o perioadă fundamentală pentru
dezvoltarea ulterioară a copilului. Nevalorificate la timp, sau slab valorificate, potențele și
disponibilitățile acestor perioade de vârstă nu se pot recupera in anii următori decât in mică măsură și cu
eforturi mari. Invățământul preșcolar are menirea de a forma copiii sub aspect psiho-intelectual, fizic si
socio-afectiv pentru o cât mai usoară adaptare la activitatea de tip școlar , pentru integrare socială.
Este cunoscut faptul că activitatea specifică a copilului de vârstă preșcolară este jocul. Obiectivele
principale ale învățământului preșcolar vizează cu precădare aspectele formative, punându-se accent de
dezvoltarea proceselor intelectuale , pe formarea capacităților intelectuale, pe formarea capacităților de
cunoaștere si de exprimare, pe formarea unor deprinderi elementare de muncă și de comportare
civilizată. Tocmai de aceea, la noi in grădiniță, o grădiniță de cartier, care nu are leagăne si alte spatii de
joacă. In curtea proprie, vin copiii cu drag chiar și de la doi ani sau doi ani si jumătate deoarece sunt
primiți cu dragoste. In interior , educatoarea cu sprijinul părinților, prin donații de la acestia, sau ornat
peretii cu personaje din povesti, cu fotografii din activitatea copiilor, clasele au fost dotate cu etajere,
căsuțe, tobogane,jucării, truse de construit, creindu-le astfel o atmosferă plăcută, atractivă, unde pot
desfășura diferite jocuri, activități instructiv-educative interesante, unde pot socializa și pot lega multe
prietenii. Dintr-o cladire mare, formată din patru săli de clasă,cu dependințe specifice, unde cândva
frecventau mulți copii , am rămas o singură grupă mixtă cu vârste între doi și șase ani. Aceasta se
datorează scăderii demografice. Dar acest fapt nu a descurajat pe nimeni.Mentionez că școala a cărei
structură am devenit nu are nici ea posibilități materiale pentru a ne dezvolta.
Astfel etajul clădirii a rămas neutilizat, iar la parter s-a amenajat o frumoasă sala de clasă, dotată cu
tot ce trebuie preșcolarilor. În clasa alăturată am amenajat o sală de joacă unde copiii desfășoară teatru de
păpuși cu marionete confecționate de ei, au tobogane, tuneluri, cercuri de gimnastică, jucării pentru
aruncare la țintă, cuburi, mingi și alte materiale pentru organizarea diferitelor jocuri. Tot in această sală
prin amenajări adecvate desfășurăm serbările de pe parcursul anului scolar. O mândrie a noastră ca și
cadre didactice este faptul că unii copii care au frecventat această grădiniță cu ani in urmă, acum isi aduc
proprii copii și dacă este posibil chiar la aceeași educatoare , dorind ca si aceștia să primească aceeași
educație , arătând un respect deosebit pentru cadrele didactice.
Copiii grădiniței în afară de activitățile instructiv- educative desfășurate conform noului

curriculum, participă la diferite concursuri, spectacole de teatru, activități la bibliotecă, plimbări cu
diferite obiective, excursii prin țară, proiecte educative după cum urmează:
Parteneriat Educaţional “Pipo - Cartea Generatiei Pre” , Parteneriat Educaţional cu Biblioteca
Judeţeană „Panait Istrati”,Brăila, cu „Teatrul pentru copii Cărăbuş „ Brăila, Parteneriat Educaţional cu
Asociaţia „Drumeţii Montane”, Proiect Regional P.E.P.G.(Practici Educaționale Progresive în Grădiniță),
Proiect Național Eco Junior, Proiect Județean Magia Teatrului, Proiect Județean Sport si Sănătate, Proiect
Local În curând vom fi Școlari, Proiect Educațional Național Magia Sărbătorilor de Iarnă,Proiect de
Colaborare cu librăria Spectrum Creativ SRL. Brăila, Proiectul Educaţional Internaţional TIMTIM-
TIMY” și altele care se vor mai desfășura în acest an școlar.
În urma participării la aceste parteneriate și proiecte, copiii grădiniței noastre au primit diplome.
Tot in grădinița noastră avem o ofertă educațională, largă, iar prin alegerea părinților desfășurăm
activități opționale atractive, cum ar fi:“Căsuța cu povești”-educarea limbajului, “Micii sanitari”-
299
educatie sanitara, “Micii pictori”-artă, “Sănătoși ,voioși,voinici”-educație pentru sănaătate, Mânuțe

harnice și îndemânatice – abilități practice..
Astfel activitatea grădiniței noastre este rodnică, atractivă, apreciată atât de către copii dar si de
către părinții acestora.
Cu toate că suntem o grădiniță de cartier , modestă, cu multe necesități legate de latura
administrativă, de numărul copiilor in scădere, ne mândrim că suntem o unitate primitoare, bine văzută și
că am reușit să fim apreciați prin rezultatele muncii noastre.
300
Prof. Stan Maricica, Școala Gimnazială Oniceni, Suceava

procesului educational și educaţiei. Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în
interesați în principiu de acest aspect.Crearea acestei imagini se realizeaza prin fiecare cadru didactic din
instituție, schimbarea venind prin fiecare dintre noi.
Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptată la particularitătile elevului, folorirea
mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor înbunătății și crea o imagine pozitivă asupra
școlii. Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală.
institutional.
Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare. Copilul traiește într-o
lume dominată de mass media, influențele nefaste ale televizorului și calculatorului acționând asupra
Dintre activitățile extrașcolare din școala noastră amintim:
Proiectul ,,Din grija pentru mediu,,
-NECESITATEA GOSPODĂRIRII DEȘEURILOR
-REFOLOSIREA DEȘEURILOR
Elevilor li s-a explicat necesitatea gospodăririi și refolosirii deșeurilor. Au învățat să recicleze
selectiv, iar la sfârșitul activității au confecționat machete din materiale reciclabile,,FERMA
ANIMALELOR,,, ,,ORAȘUL ,, utile orelor de ed. tehnologică, obiecte din resturi textile, carton,
hârtie,lemn.
301

discriminării, reducerea violentei, promovarea unui comportament moral pozitiv, și participarea la
activități extrașcolare. Școala noastră, în ochii comunității, este rezultatul unei munci constante.
302
Importanța și modul de promovare a imaginii grădiniței
Ed. Stâncel Eva

Gradinița cu P.P. Dumbrava Minunată, Zalău
Grădinița reprezintă locul ideal pentru modelarea intelectuală și educațională a copiilor preșcolari,
care prin inocență, sincceritate, curiozitate, dorință pentru nou, prn joc, activități atractive, găsesc
răspunsuri la întrebări, înregistrează progresul atat de mult dorit de părinți și educatori.
Pentru a fi un sincron între imagiea grădiniței, așteptări ale părinților, valori ale societății, este
neapărată nevoie de o dezvoltare progresivă a copiilor, de elaborarea unor obiective, de cadre didactice
temeinic pregătite, în pas cu noul, care să iubească copilul și munca cu acesta, pentru asigurarea calității.
Pentru o bună imagine a grădiniței, calitatea, este de o mare importanță, pentru propagarea unor
păreri pozitive, pentru mulțumirea sufletească a părinților și a cadrelor didactice.
Atitudinea pozitivă, sentimentele de prietenie, constituie laitmotivul propagat, concretizaat în
preșcolaritate, momentul formării caracterelor, dezvoltării personalității.
În sprijinul acestor obiective sunt parteneriatele educaționale, care vizează experiențe pozitive, stări
afective, de emptie, de prietenie. Partenerii educaționali pot fi: instituții, școli, părinți, diferite segmente
ale societății, care dei se poziționează diferit, oferă nou, curiozități, dezbateri, impresii, creativitate.
Parteneriatul cu părinții își dovedește eficiența printr-o reciprocitate de avantaje, concretizându-se prin
crearea imaginii pozitive a instituției, prin experiențe, informații utile privind educarea pozitivă a copiior,
dobândirea unor abilități utile in acest sens.
Crearea imaginii pozitive aduce cu sine cresterea prestigiului unității. Acestea sunt în raport direct
cu rezultatul muncii educaționale, părinții fiind arbitrii titulari care apreciază toate reușitele, toate
activitățile extracurriculare, care promovează cunoasterea, talentul, turismul, creativitatea, serbările, care
împletesc talentul, frumosul, pretenția.
Parteneriatul cu școala are scopul de a crea un sincron la nivel de opinii, un cadru stimulativ,
înfrângerea necunoscutului prin familiarizarea cu mediul educațional de tip școlar.
La varsta preșcolarității este de bun augur parteneriatul între educatoare și logoped, fiind cunoscute
obișnuitele dificultăți de pronunție.
In cazul existenței copiior cu CES este binevenit parteneriatul pentru realizarea adaptării
curriculum-ului la nevoile speciale ale copiilor cuprinși în program, realizându-se integrarea acestora,
pentru valorificarea maximă a resurselor lor, prin tehnici și mijloace eficiente, care să conducă la
obiective realizate.
Dragostea pentru copil, respectul de sine, fată de copii și părinți, dorința de a oferi activități
interesante, munca de calitate constantă, influențează maxim reușita creării unei imagini pozitive a
instituției care modelează suflete, minți, caractere, personalități, pentru o societate bună, de calitate,
civilizată.
303
De ce ne place ṣcoala modernǎ?
Stancilǎ Georgeta Gabriela, prof. psihopedagog
Din perspectiva elevului, ṣcoala se aseamanǎ foarte mult cu mersul la serviciu꞉ trezit dimineața,
teme, termene de respectat ṣi achiziția unor cunoṣtințe.... Dar, dupǎ cum ṣtim cu toții, multuroa nu le
place jobul pe care ȋl presteazǎ. Nu se poate stabili o relație totuṣi ȋntre cei cǎrora nu le-a plǎcut ṣcoala ṣi
cei cǎrora nu le place jobul pe care ȋl presteazǎ. Profesia de cadru didactic este pe cât de frumoasă, pe atât
de complexă, deoarece ea cumulează multiple responsabilităţi, roluri, calităţi și competenţe. Profesorul îşi
asumă o multitudine de roluri a căror exercitare este dependentă de personalitatea lui. Dar pe lângă
activitatea didactică, profesorul desfăşoară şi o largă activitate extraşcolară sau cultural educativă.
Dintotdeauna cadrul didactic şi-a orientat atenţia asupra elevilor spre a le ghida paşii pe calea învăţăturii,
dar şi spre a le fructifica, în afara orelor de curs, talentele, îndrumându-i, sfătuindu-i şi ajutându-i să
evolueze în domeniul în care aceştia manifestă talent şi interes. Un prim motiv pentru care ne place ṣcoala
este faptul cǎ ne dǎ ocazia de autocunoaṣtere ṣi autodezvoltare. În şcoala tradiţională, rolul cadrului
didactic punea accentul pe transmiterea informaţiei către elevi, care doar o receptau şi o reproduceau cu
prilejul verificărilor, aceştia jucând un rol pasiv. În şcoala modernă, profesorul devine conducătorul unui
proces simultan informativ şi formativ orientând şi sprijinind elevii să ajungă prin efort propriu la
descoperirea cunoştinţelor, pe care urmează să le prelucreze şi să le integreze în structura lor cognitivă.
Într-o societate modernă, cadrul didactic trebuie să se conformeze şi să îşi schimbe priorităţile, trebuie să
se modernizeze şi să facă saltul de la pasiv la activ în ceea ce-l priveşte elevul.
Într-o şcoală modernă, predarea se sprijină, în mare măsură, pe activitatea independentă şi
productiv-creativă a elevilor. Aceştia sunt îndrumaţi să întreprindă propriile căutări şi să elaboreze idei,
astfel de acţiuni constituind o sursă puternică de a continua dezvoltarea. Într-o societate care îşi schimbă
în ritm alert priorităţile, elevii trebuie să corespundă şi să se integreze nevoilor acesteia. Prin urmare,
şcoala are menirea de a pregăti elevii să devină adevăraţi luptători pe câmpul muncii, pentru ca mai
departe, când vor absolvi să poată face faţă exigenţelor impuse de această societate. Al doilea motiv
pentru care ne place ṣcoala este pentru cǎ ne pregǎteṣte pentru viațǎ. Cel puțin dacǎ poți respecta
programul/ orarul de la ṣcoalǎ, se poate respecta ṣi programul de lucru de la serviciu !
Calitatea predării se apreciează în măsura în care posedă calităţi transformatoare. Ea este privită ca o
problemă de organizare, de conducere a procesului de învăţământ, cuprinzând acţiuni de planificare,
proiectare, organizare, coordonare, orientare, dirijare, comunicare, stimulare, evaluare, decizie,
ameliorare, cercetare, inovare a proceselor instructive. De asemenea, calitatea predării constă şi în
folosirea metodelor moderne în procesul de predare-învăţare-evaluare, metode pe care cadrul didactic
modern trebuie să le aibă la îndemână.
Aceste metode active dezvoltă aptitudini de gândire mai bune, sporesc participarea activă,
constructivă. Sunt folosite asfel încât participanţii să simtă o stare de bine după fiecare exerciţiu, pentru a
crea grupuri cărora elevii vor să le aparţină, pentru a păstra atmosfera de lucru într-o stare pozitivă.
Acestea permit participanţilor să se cunoască mai bine, contribuie la ridicarea nivelului energiei de grup,
la destinderea atmosferei, membrii grupului se simt în siguranţă şi lucrează mai repede şi mai eficient
împreună. De asemenea acestea vizează dezvoltarea inteligenţelor multiple şi a abilităţilor sociale.
Profesorul trebuie să se axeze în special pe învăţarea experenţială şi activă. Prima asigură o implicare
activă a elevilor, aceştia nemaifiind receptori pasivi, cea de-a doua apare ca urmare a eforturilor
individuale şi colective, al interacţiunii cu ceilalţi, bazându-se pe schimburile sociale în dobândirea
noului. Un rol deosebit îl are şi dinamica de grup care dezvoltă un spirit de căutare a celor mai bune
formule pentru a atinge un scop propus, devenind un spaţiu al confruntărilor şi învăţării reciproce.
Relaţiile interpersonale în grup sunt legături vii ce se formează în timpul acţiunii grupului deoarece
grupul instaurează un climat de învăţare comun şi este orientat spre formare reciprocă.
Rolul profesorului în şcoala modernă este dificil, dar frumos. Profesorul devotat meseriei sale, deşi
are de elaborat strategii didactice, programe de acţiune în care prefigurează comportamentul la care
urmează să ajungă elevii în urma parcurgerii secvenţelor de instruire prevăzute, face totul din pasiune. De
aceea acesta trebuie respectat şi apreciat întrucât meseria sa este cu adevărat ,,brăţară de aur’’. Al treilea
motiv pentru care ne place ṣcoala este pentru cǎ acolo formǎm o echipǎ ṣi ne pregǎtim pentru viitor!
304
,,TIMPUL ESTE UN BUN DE PREȚ”

PARTENERIAT EDUCAȚIONAL
Prof. Înv. Preșcolar Stanciu Mihaela

GPP,, Cei șapte pitici”- Buzău
MOTTO:
,, TIMPUL E DASCĂLUL CEL MAI BUN, FIINDCĂ EL NE-NVAŢĂ TOATE”
(Proverb românesc)
DOMENIUL: Educație pentru timpul liber

DURATA: Un an școlar
RESURSE UMANE:
-Cadre didactice de la GPP. ,,CEI ȘAPTE PITICI”, Buzău
-Cadre didactice de la Palatul Copiilor
-Preșcolarii, părinții copiilor
RESURSE MATERIALE:
-reviste, albume
-ceasuri adevarate şi din carton colorat
-mingii, corzi, cretă colorată, cărţi de poveşti
-diplome
-aparat de fotografiat
-portofoliul proiectului
BENEFICIARI:
Copiii
Cadrele didactice implicate
Parinții
EVALUARE:
Se va urmări:
-realizarea activităților planificate;
-implicarea colaboratorilor în desfășurarea activităților;
-frecvența participării copiilor la activități;
ARGUMENT
,,Timpul trece foarte repede! Nu mai am timp pentru nimic!”
Atât oamenii mari cât şi copiii rostesc deseori aceste propoziții. Cu toţii simţim
rapiditatea cu care se scurge timpul. Parcă nu mai reuşim să realizăm tot ceea ce
ne propunem, parcă nu ne mai rămâne deloc timp liber.
Încă de mici, copiii trebuie să înveţe cum să-şi oganizeze joaca liberă, cum
să-şi petreacă timpul, astfel încât acesta să fie cât mai folositor. Educatoarea trebuie să se
simtă răspunzătoare nu numai pentru activitatea copiilor în gradiniţă, ci şi în afara ei.
Împreună, părinţi, copii, cadre didactice putem găsi căi simple de petrecere a
timpului liber care să cuprindă: deconectarea, distracția, dezvoltarea.
DESCRIEREA PROIECTULUI
Proiectul se va desfăşura pe perioada unui an școlar, sau a unui semestru, perioadă în
care preşcolarii vor învăţa cum să-şi petreacă timpul liber într-un mod
util şi plăcut. Activităţile desfăşurate vor fi atractive şi accesibile copiilor.
305
SCOPUL:
Cunoașterea şi însuşirea modalităților diverse de organizare şi
petrecere a timpului liber.
OBIECTIVE SPECIFICE:
a)copiilor:
-să deosebească ce este timpul liber, în raport cu timpul de lucru, programul zil-
nic din grădiniță;
-să dovedească inițiativă şi spirit organizatoric în desfășurarea unor jocuri, în or-
ganizarea şi petrecerea timpului liber;
-să fie veseli, comunicativi, distractivi;
-să vizioneze emisiuni TV potrivite vârstei, fără să depăşeasca ora de vizionare
permisă copiilor;
-să manifeste interes pentru cunoaștere în timpul plimbărilor;

-să răspundă nevoii firești de mișcare, caracteristică vârstei.
b)cadrelor didactice:
-să creeze cadrul favorabil desfășurării activităților planificate;
-să îndrume copilul spre activități educative, recreative;
-să găsească cele mai bune metode de desfășurare a activităților.
c)părinților şi altor factori educaționali:

-să fie conştienţi de importanţa petrecerii corespunzătoare a timpului liber;
-să răspundă pozitiv la toate solicitările pentru buna desfăşurare a partene-
riatului educaţional;
MONITORIZARE / EVALUARE
-realizarea unor expoziţii cu lucrările copiilor şi a unor fotografii cu aspecte
din timpul derulării parteneriatului;
-afişarea programului de activităţi în locuri accesibile copiilor şi părinţilor;
-atragerea colaboratorilor în activităţile desfăşurate.
METODE / PROCEDEE
-explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, conversaţia, jocul de rol, turul galeriei.
PROGRAM DE ACTIVITĂŢI
1.,,CEASUL”
-delimitarea cu diverse culori a perioadelor de activitate, joacă, odihnă de pe ca-
dranul unui ceas de carton;
-confecţionarea de ceasuri- jucărie;
-observarea unui ceas de perete sau a unui ceas de mână.
2.,,ŞOTRON PE RAZE”
-jocuri distractive în aer liber, în parc, cu mingii, corzi , creta;
3.,,VIZITĂM ATELIERELE( CERCURILE) DE LA PALATUL COPIILOR”

-vizitarea diferitelor ateliere de lucru;
306
4.,,CE IUBESC MAI MULT: CARTEA SAU TELEVIZORUL?”

-vizită la bibliotecă;
-discuții între părinţi și copii;
-însemnarea orelor de difuzare a unor emisiuni potrivite copiilor;
5.,,SUNTEM COLECŢIONARI”
-colecționarea de şervețele, ambalaje, timbre, vederi etc.
6.,,EVALUAREA PROIECTULUI”
-prezentarea portofoliilor copiilor;
BIBLIOGRAFIE:
Ministerul Educației Naționale - Curriculum pentru învățământul

preșcolar (3- 6 ani), 2019
Gica Hogiu, Elvira Bartoș, Georgeta Ruiu -Consultații pentru activitatea educativă
în grădiniță, Editura Eurobit, Timișoara,1996
307
PARTICULARITĂȚILE ACTIVITĂȚILOR DE EDUCARE A LIMBAJULUI
Prof. înv. preprimar Stanciu Alina-Elena

Şcoala Gimazială Budeşti, jud.Vâlcea
Specificul activităţilor de educare a limbajului desfăşurate în grădiniţă este determinat de trei factori
esenţiali: idealul educaţional; particularităţile de vârstă ale preşcolarilor; caracteristicile limbajului. În
curriculum-ul preşcolar, idealul educaţional se regăseşte în următoarele obiective:
• asigurarea dezvoltării normale şi depline a copiilor preşcolari, prin valorificarea potenţialului fizic
şi psihic al fiecăruia, ţinând seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective şi de activitatea
sa fundamentală- jocul;
• dezvoltarea capacităţii copilului preşcolar de a intra în relaţie cu ceilalţi copii şi cu adulţii, de a
interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte şi de a-l stăpâni prin explorări, exerciţiu, încercări, experimente;
• stimularea copilului preşcolar pentru dobândirea cunoştinţelor, capacităţilor şi aptitudinilor
necesare activităţii viitoare în şcoală şi, ulterior, în societate.
Învăţământul preşcolar constituie prima formă de instruire şi educare organizată, sistematică şi

competentă; de asemenea reprezintă prima formă de socializare a copilului. În grădiniţă se creează
condiţii optime ca preşcolarii să se manifeste activ, dirijaţi permanent de cadre specializate. În toate
activităţile desfăşurate în grădiniţă, preşcolarii realizează achiziţii cognitive, îşi formează deprinderea de a
acţiona la comandă, de a stabili relaţii de cooperare cu educatoarea şi cu ceilalţi copii, îşi dezvoltă
capacitatea de a comunica verbal şi nonverbal, îşi formează deprinderi intelectuale şi motrice.
Activităţile desfăşurate în grădiniţă permit lărgirea orizontului cognitiv şi afectiv al copilului.

Conduita verbală şi afirmarea personalităţii fac progrese prin dezvoltarea capacităţii de exprimare
verbală: creşte volumul vocabularului activ, se manifestă intens limbajul situaţional, se exersează
însuşirea structurii gramaticale a limbii.
Activităţile de educare a limbajului desfăşurate în grădiniţă formează abilităţi de comunicare ce
facilitează învăţarea citit-scrisului din clasa întâi. La preşcolari, limbajul are rolul unui „instrument activ
şi deosebit de complex al relaţiilor copilului cu cei din jurul său şi, în acelaşi timp, un instrument de
organizare a activităţii psihice”. (Chiscop, L., 2000, p.9)
Dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor

verbale orale va avea ca obiectiv îmbogăţirea limbajului preşcolarilor.Copilul va putea să participe
la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de
auditor.
Exemple de comportamente:
- să ia parte la discuţii în mici grupuri informale;
- să discute cu colegii şi cu educatoarea;
- să întrebe şi să răspundă la întrebări;
- să utilizeze corect saluturile;
- să facă prezentări;
- să ia parte la jocurile de grup;
- să ia parte la activităţile de învăţare în grup.
Copilul va putea să înţeleagă şi să transmită mesaje simple.
- să transmită un mesaj simplu în cadrul jocului/activităţilor de învăţare;
- să primească mesaje, să îndeplinească instrucţiuni simple;
- să răspundă adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune.
Copilul va putea să audieze cu atenţie un text (epic sau liric), să reţină ideile acestuia şi să
demonstreze înţelegerea lui.
308
- să urmărească linia unei poveşti privind simultan imaginile în carte sau ascultând povestea spusă
ori citită de educatoare;
- să asculte şi să reacţioneze adecvat la poveşti, poezii, alte tipuri de text (ghicitori, glume,
informaţii) transmise fie prin citire/povestire de către un adult, fie prin mijloace audio- vizuale;
- să demonstreze înţelegerea textului prin diferite modalităţi de redare/ rememorare a acestuia
(repovestire, dramatizare, desen).
BIBLIOGRAFIE:
1. Breben, Silvia, Metode interactive de grup, Ghid metodic, Editura Arves, Bucureşti, 2002;
2. Cerghit, Ioan – Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
3. Chiscop, Liviu – Didactica educaţiei limbajului în învăţământul preşcolar, Ghid metodic,
Editura Grigore Tăbăcaru, Bacău, 2000;
309
Proiectul educaţional “IPECHIM”
prof. STANCIU CAMELIA

Colegiul “Spiru Haret”, Ploieşti
Protejarea planetei Pământ, casa noastră, a tuturor, este o problemă care trebuie să-i intereseze nu
doar pe ecologişti, ci pe toată lumea, adulţi şi elevi. Noi, profesorii, trebuie să punem accent pe educaţia
ecologică a elevilor, pentru a ne putea bucura împreună, pe timp îndelungat de o natura conservata, de un
mediu inconjurator curat si o viaţă sănatoasă. Una dintre cele mai mari şanse de a construi o conştiinţă
ecologică este implicarea învăţământului în promovarea problemelor de mediu.
Scopul proiectului:
Cultivarea interesului faţă de menţinerea unui mediu natural sănătos, formarea şi dezvoltarea
convingerilor de ocrotire a mediului înconjurător, înţelegerea necesităţii conservării şi utilizării raţionale a
resurselor de mediu pentru o lume mai bună şi mai sănătoasă.
Obiectivele specifice ale proiectului;
Formarea unei atitudini civice privind respectul pentru mediu, a elevilor, prin informarea corectă
asupra problemelor ridicate de dezvoltarea societăţii umane.
Cunoaşterea ȋn rândul elevilor a ţintelor de remediere stabilite de autoritatea competentă pentru
protecţia mediului.
Proiectul se adresează elevilor, părinţilor, cadrelor didactice implicate ,coordonatorilor, partenerilor,
colaboratorilor.
Beneficiarii direcți și indirecți:
direcți: membrii grupurilor ţintă cuprinse în proiect
indirecți:
profesorii care vor participa la proiect;
partenerii şcolii ce se vor implica în proiect;
elevii şi profesorii şcolii ce vor beneficia de rezultate ale proiectului;
şcoala ca organizaţie şi managerii şcolii;
comunitatea în care este amplasată şcoala;
şcolile ce vor beneficia de activităţile de diseminare
Durata proiectului : Proiectul se derulează pe o perioadă determinată, de şase luni.
Descrierea activităţilor :
a. Vizită la Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti
b. Participanţi: elevi, cadre didactice;
c. Descrierea pe scurt a activității.Vizitarea de către elevi şi profesori a laboratoarelor de
petrochimie din cadrul universităţii.
a. Titlul activităţii: Vizită la Muzeul Petrolului Ploieşti

b. Participanţi: elevi, cadre didactice;
c. Descrierea pe scurt a activității.Vizitarea de către elevi şi profesori a exponatelor de mare interes
istoric şi documentar.
a. Titlul activităţii: Vizită la S.C. U.Z.U.C. Ploieşti

b. Participanţi: elevi, cadre didactice.
c. Descrierea pe scurt a activității: Vizitarea de către elevi si cadre didacice a utilajului tehnologic
produse pentru industria chimică, petrochimică şi petrolieră fabricate în uzina U.Z.U.C. Ploieşti.
a. Titlul activităţii: Simpozion IPECHIM

b.Participanţi: elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii;
c. Descrierea pe scurt a activității. Prezentarea de către elevi a lucrărilor cu tema : ”Suveran printre
combustibili, petrolul”
310
COPIII PREȘCOLARI, SPERANȚA NOASTRĂ, CONSILIAȚI ÎN

CABINETUL DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ AL GRĂDINIȚEI
Profesor consilier școlar:

Stanciu Gheorghina,
G. P. P. Manpel, Tîrgu Mureș
Se știe că stima de sine pozitivă și realistă, la copii, se dezvoltă pe parcursul vieții din experiențele
și acțiunile pe care aceștia le realizează. Atitudinile adulților din jurul lor contribuie, din plin, la
crearea imaginii de sine .
La copiii preșcolari părinții, educatoarele , colegii, prin mesajele și evaluările transmise contribuie
fie la formarea unei imagini de sine pozitive , fie negative.
Un copil cu o stimă de sine pozitivă:
● își asumă responsabilități;
● se poate descurca singur;
● e mândru de realizările lui;
● îndeplinește sarcini noi, fără a întâmpina greutăți;
● poate exprima emoții pozitive, dar și negative;
● oferă ajutor și sprijin celor din jur;
● are atitudine pozitivă față de colegi;
● are o relație bună cu părinții;
● ajută colegii.
Toate cele enumerate mai sus presupun că preșcolarul este ascultat, încurajat , respectat, i se acordă
atenție, este recompensat.
În realitate nu se întâmplă așa. Unii preșcolari se izolează de ceilalti copii, se joacă mai mult singuri
și nu se mai conectează cu prietenii. Părinții de asemenea, pentru a avea mai mult timp, pentru realizarea
altor probleme, conectează copiii cu diverse gadgeturi.
Aceste fenomene ale schimbării afectează sufletul și creierul copiilor. Alienarea înseamnă de fapt
conectarea la televizor, calculator, telefon, căști, și urmează însingurarea copiilor și chiar putându-se
ajunge la depresie.
În aceste condiții, în calitate de profesor consilier școlar, am început să integrez copiii, în cabinetul
de asistență psihopedagogică de la G. P. P. Manpel, cu foarte mare aplecare spre a-i conecta în jocuri cu
colegii, adulții.
Acest lucru presupune conectarea cu lumea reală, pentru a se putea deconecta de starea de
însingurare, să zâmbească unui coleg, mamei, educatoarei, pentru ca în final să se poată relaxa, să scadă
tensiunea arterială, să își schimbe dispoziția. Nu va mai fi nervos, nemulțumit, violent. Creierul reglează
apetitul și somnul, ne coordonează nivelurile hormonale.
Fără să ne dăm seama, amintirile și emoțiile influențează felul în care comportăm clipă de clipă și
luăm decizii rapide.
Am început cu lucruri mici: cu jocuri, jucării, emoții, discuții, desene, exerciții de relaxare, apoi
încet, încet să ajungă la gândirea cu intenție.
311
Am ales lucruri din viața reală , am scos tehnologia și recomand ,ori de cite ori am ocazia aceste
metode, atât părinților cît și educatoarelor. Consilierea psihopedagogică în cabinet o realizez cu grupuri
de copii pentru a interrelaționa , a socializa și rezultatele sunt mai bune decât la consilierea individuală.
S-a dovedit că învățarea aduce cu sine activarea anumitor părți din creierul celor care învață,
această activare dezvoltă sentimente de bună stare și control asupra sinelui, amplifică voința, luarea
deciziei, mărește capacitatea de a fi atenți.
Toate acestea fără televizor, calculator, tabletă, telefon, alte gadgeturi.
În consilierea copiilor preșcolari cu CES, tot de la jocuri simple am început consilierea
psihopedagogică .
Cu aceste jocuri am reușit în anul trecut școlar , 2017-2018, să stimulez cognitiv un copil cu
tetrapareză spastică. Dacă anul trecut școlar nu pronunța nici un cuvânt, în acest an școlar a început să
vorbească, recunoaște culorile cuburilor din imagini, indică și le denumește, chiar dacă nu corect,
organele de simț, părți ale corpului omenesc. Are tot timpul zâmbetul pe buze, este acceptată (fetiță) de
colegii cu care se joacă ea, au grijă și o ajută să se deplaseze dintr-un loc în altul.
Am o relație foarte bună, de colaborare, cu doamna directoare a grădiniței, profesor doctor în
învățământul preșcolar Ioana Vultur, care s-a străduit să asigure un spațiu generos cabinetului de
asistență psihopedagogică pentru a pune în practică ideile de mai sus. Câteva imagini sugestive:
Bibliografie:
1.Băban, A. (2003) ,Consiliere educațională, Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și
consiliere, S.C.PSINET SRL, Cluj-Napoca
2.Leanse, E.P.(2019) , Hackul fericirii: cum să-ți programezi în viață mai multă fericire , Curtea
Veche Publishing, București.
312
PROMOVAREA IMAGINII INSTITUȚIEI
Prof. Stănciulescu Florentina Cristina

Colegiul Tehnic Henri Coandă, Tg Jiu
cei ce intră în contact cu mediul școlar, comunitatea fiind astfel influențată de școala. În zilele noaste,
unitatea de învățământ trebuie să fie pregătită să facă față unor cerințe tot mai complexe din partea
societății contemporane și să își revendice locul său în viața copiilor pe care îi educă dar și în centrul
comunității. Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învățământ un cadru viu, un mediu în continua
schimbare. Internetul, privit cu reticență inițial, a devenit acum un mediu de promovare nelimitat, prin
care o școala își poate construi o imagine.

cadru didactic din instituție, schimbarea venind prin fiecare dintre noi. Activitățile extrașcolare sprijină
promovarea imaginii instituției școlare. Activitățile de acest gen, cu o deosebită influență formativă, au la
bază toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creație, concursuri și parteneriate cu alte instituții.
al elevilor, instituția de învățământ ce promovează astfel de activități beneficiind de imaginea pozitiva
primul rând, o atitudine deschisă și inovativă, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu
elevii, asigurând o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptată la particularitățile elevului, folosirea

mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor crea o imagine pozitivă asupra
școlii. Promovarea imaginii instituției se realizeaza și prin elaborarea unor proiecte la nivel local care să
Calitatea educației din orice ţară presupune o viziune coerentă, resurse umane bine pregătite,
motivate, investiții în infrastructura educațională, o abordare curriculară modernă, dar și preocuparea
constantă pentru accesul tinerilor – elevi, studenți, adulți chiar – la forme de educație solicitate pe piața
muncii, dar și la trasee pe care și le doresc potrivit vocațiilor și aspirațiilor acestora. Participarea elevilor
la procesul de instruire și educație implică mult mai multe eforturi materiale decât simplul acces în
unitatea de învăţământ sau distribuirea gratuită a unor materiale didactice.
Dezvoltarea comunității în care funcționează o scoală o influențeză decisiv pe acesta din urmă.
Fenomene precum: scăderea natalității, migrația forței de muncă tinere, îmbătrânirea populației,
schimbarea structurii ocupațiilor etc. au efecte asupra vieții școlii, mai ales a perioadei de școlarizare
obligatorie. Pe de altă parte, infrastructura nedezvoltată, accesul greu la unitățile scolare, insuficiența
spațiilor de învățământ, lipsa spațiilor de cazare pentru copiii ale căror familii locuiesc departe de scoală,
lipsa de salubritate etc., influențează viața de zi cu zi a scolii.
313
Părinţii şi cadrele didactice pot crea diferite parteneriate, angajându-se în activităţi comune de
învăţare, sprijinindu-se unii pe alţii în îndeplinirea rolurilor cerute, desfăşurând proiecte de curriculum
colaborativ, participând împreună la diverse activităţi de luare a deciziei. Rata învățării crește și se
menține ridicată în situațiile în care părinții se implică în sprijinirea copiilor prin diverse activități acasă.
Părinții care participă la programele educaționale inițiate de școală vor putea aprecia mai bine abilitățile și
aptitudinile copiilor, problemele și posibilitățile de rezolvare a acestora în procesul învățării. (Ciolan L.)
Prin activitatea în parteneriat cu părinții, cadrul didactic își asigură un sprijin în propria activitate.
Învățându-i pe părinți să se implice în dezvoltarea copiilor lor, întărim interacțunile și relațiile dintre
părinți și copii. Prin cooperare reală și comunicare cu părinții, școala pune bazele unei unități de decizie și
acțiune între cei doi factori. De asemenea, activitățile cu părinții duc la rezolvarea situațiilor problemă, a
conflictelor posibile și a situațiilor de risc în dezvoltarea copilului. Pe de o parte, familia este un factor de
educaţie informală, pe de altă parte, aceasta are obligaţii şi drepturi care decurg din statutul de elevi ai
copiilor ei în sistemul formal de educaţie. Una din însuşirile caracteristice psihologiei părinţilor este
năzuinţa de a-şi vedea copii mari, bine instruiţi şi bine formaţi pentru viaţă.
Considerăm că o scoală dezvoltată într-o comunitate este motorul dezvoltării comunitare.

Inițiativele parteneriatului vin de cele mai multe ori din partea scolii. Reprezentanții scolii trebuie să fie
deschisi, să interpreteze evoluția comunității, să aibă disponibilitatea si, nu în ultimul rând pregătirea
necesare implicării în parteneriate. De asemenea, scoala trebuie să fie deschisă la alte inițiative, să nu
refuze parteneriatul propus de alți reprezentanți ai comunității. Parteneriatul scolii cu alți reprezentanți ai
comunității se dezvoltă pe acele componente care au responsabilități, interese privind copiii si familiile
acestora. Parteneriatul produce efecte benefice atât pentru scoală, copii, familii dar si pentru comunitate.
De exemplu: dezvoltarea unor alternative de petrecere a timpului liber pentru copii scade riscul
delincvenței juvenile, crează locuri de muncă în comunitate pentru adulți, previne bolile si contribuie la
sănătatea copiilor; are efecte benefice asupra copiilor, familiilor, serviciilor sociale, ajutorarea familiilor
sărace, scade riscul de abandon familial al copiilor, de abuzuri împotriva acestora; educația rutieră
adecvată scade numărul accidentelor de circulație etc. Scolile care au acces la mai multe resurse ale
comunității (umane, materiale, informaționale, tehnologice) pot dezvolta forme de manifestare ale
parteneriatului scoală – comunitate diverse si centrate pe nevoile comunității.
Am ajuns la concluzia că educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice,
este în mâinile noastre, deoarece această imagine pozitivă se creează greu și se poate pierde rapid.
Putem afirma că implicarea părinților şi a celorlalţi membri ai comunităţii în viaţa şcolii are o
importanţă deosebită în promovarea principiilor unei şcoli incluzive. Școala și familia urmăresc acelaşi
scop, formarea tinerilor pentru a deveni personalitãţi multilateral dezvoltate care să poată face faţă
dinamicii sociale, schimbărilor profunde din societate.
Așadar, școala este locul unde toţi membri comunităţii pot să îşi aducă contributia, locul unde se
promovează sentimente de solidaritate pentru elevi şi părinţi. Parteneriatele dintre școală și familie pot
ajuta profesorii în munca lor, perfecționează abilitățile școlare ale elevilor, îmbunătățesc programele de
studiu și climatul școlar, îmbunătățesc abilitățile educaționale ale părinților, dezvoltă abilitățile de lideri
ale părinților, conectează familiile cu membrii școlii.
Bibliografie:
1. Ordinul MECTS nr. 5576/07.10.2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 768/01.11.2011;
2. Legea educaţiei naţionale nr.1/2011.
314
EFORT DE VOINȚĂ ÎN PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
Prof. Stănciulescu Neofit Cătălin

Școala Gimnazială Voievod Litovoi, Tg Jiu
Imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce așteaptă și au nevoie: educație de
calitate, accesul la ofertele educaționale, individualizarea învățării, combaterea discriminării, reducerea
violenței, promovarea unui comportament moral pozitiv și participarea la activități extrașcolare. Școala
noastră, în ochii comunității, este rezultatul unei munci constante.
Pe de altă parte, gestionarea optimă a problemelor educaționale si sociale identificate de către scoală este
dependentă de gradul în care scoala este responsabilă de propriul management. Prin descentralizarea
unităților de învățământ se încearcă sporirea ariei de responsabilitate a scolii în privința propriului
management. Cu cât scoala are responsabilități mai mari în ceea ce priveste propriul management, cu atât
parteneriatul este mai posibil.
În procesul de implicare a părinţilor trebuie să se excludă criteriile de discriminare socială,

religioasă, materială sau de educație. Cercetările arată că procesul de implicare este efectiv în perioada
preşcolară şi primară, devenind facultativă în perioada gimnazială şi liceală. Scopul implicării părinţilor
este acela de a obține efecte pozitive majore asupra comportamentului şi atitudinii elevilor faţă de şcoală,
asupra reducerii absenteismului și a abandonului școlar și în vederea îmbunătățirii rezultatelor la
învățătură. Se demonstrează că scolile din mediul urban, mai ales cele din zonele centrale ale oraselor
mari si dezvoltate economic sunt foarte dezvoltate: au dotare materială superioară (sunt atractive pentru
sponsori, agenți economici, pot obține fonduri proprii din proiecte sau închirierea de spații etc.), au cadre
didactice bine pregătite, de multe ori conțin si alte servicii destinate copiilor si familiilor (semiinternate,
cercuri de dezvoltare a abilităților, cabinete de consiliere, logopedie, cantine etc.), sunt atractive si pentru
parteneriate cu diversi parteneri comunitari (poliție, ong-uri, instituții de cultură etc), desfăsoară si
activități destinate părinților: cursuri, seminarii, dezbateri etc. Nu este de neglijat faptul că, în mediul
urban, copiii si familiile acestora au acces la o rețea de servicii cultural-educaționale (teatre, cluburi, case
de cultură etc.), de recreere (baze de sport, parcuri etc.), medicale, servicii diverse de asistență socială.
Modul de implicare al părinților presupune două direcții: informală, prin discuții bidirecționale
despre evoluția copiilor lor, prin activități voluntare la clasă, la evenimentele organizate de școală, prin
participarea la ore, cursuri speciale pentru părinți și nu în ultimul rând prin implicarea activă în educația
elevilor; formală, ceea ce presupune să facă parte din consiliile clasei, ale școlii, ale comitetelor de sprijin,
a grupurilor de lucru pentru elaborarea curriculumului la decizia școlii (opționalelor). Parteneriatele dintre
școli, familii și comunitate pot ajuta profesorii în munca lor. Perfecţionarea abilităţilor şcolare ale
elevilor, îmbunătăţirea programelor de studiu și climatului şcolar, îmbunătăţirea abilităţilor educaţionale
ale părinţilor, dezvoltarea abilităţilor de lideri ale părinţilor, conectarea familiilor cu membrii şcolii și ai
comunităţii, stimularea serviciului comunității în folosul şcolilor, oferirea unor servicii şi suport familiilor
şi crearea un mediu mai sigur în şcoli – sunt exemple grăitoare pentru susținerea ideii de într-ajutorare
reciprocă. Guvernul vine in sprijinul elevilor proveniţi din familii cu venituri reduse prin acordarea
burselor sociale. Acordate elevilor proveniţi din familiile care au un venit lunar pe fiecare membru de
familie ce nu depăşeşte jumătate din salariul minim pe economie, bursele sociale sunt, în cele mai multe
cazuri, singura soluţie pentru ca aceşti elevi să-şi poată continua studiile, prevenind astfel abandonul
şcolar.
315
Parteneriatul dintre instituțiile de învățământ prezintă avantajul că cei doi parteneri au scopuri
commune, obiective similare. Școlile pot încheia parteneriate pentru a desfășura activități ca:
 schimb de experiență, de bune practici;

 activități de formare;
 simpozioane, conferințe, mese rotunde;
 concursuri pentru elevi și pentru cadre didactice;
 dezvoltarea, transferul şi/sau implementarea de practici inovatoare ;
 împărtășirea și confruntarea de idei, practici sau metode de lucru.
A apărut așadar de-a lungul timpului necesitatea promovării unei politici parteneriale bine
fundamentate, care să implementeze programe de activități pe termen scurt și mediu, în raport cu
particularitățile specific fiecărei unități școlare. Trebuie avut în vedere că parteneriatele școală – familie –
comunitate sunt eficiente în măsura în care ajung să depășească obiectivele unui program și se transform
într-un stil de viață al comunității școlare formate din elevi, profesori, părinți și membrii comunității
locale. Bariere în implicarea părinților în educația copiilor ar fi educația limitată a acestora, lipsa de
încredere în școală, lipsa unor forme prietenoase de comunicare pentru înțelegerea reciprocă a părților,
timpul limitat al părinților din cauza ocupației, proveniența dintr-un mediu dezavantajat social cu
posibilități financiare reduse.
Din ianuarie 2015, a apărut oportunitatea derulării parteneriatelor internaționale între instituțiile
școlare odată cu lansarea platformei eTwinning, la inițiativa Comisiei Europene . Scopul este să
încurajeze toate școlile din Europa să deruleze parteneriate de colaborare folosind diferite modalități de
comunicare, bazate pe noile tehnologii. școlile încheie parteneriate și derulează proiecte care vizează:
 să formeze echipe de lucru elevi și profesori, care să lucreze împreună;

 să construiască o identitate comună și să aprecieze ceea ce este european-totul prin prisma
cunoașterii de către elevi a acestor aspecte;
 să experimenteze noi metode de predare, noi tehnologii și noi modalități de abordare a sarcinilor
tradiționale în condițiile în care profesorii se luptă cu provocările unui peisaj educațional în schimbare.
Dezvoltarea scolii către o școală comunitară presupune un efort de voință din partea celor implicați
dar si o opțiune mangerială. În opinia noastră nu putem vorbi de o dezvoltare adecvată a scolii în context
comunitar fără a ține seamă de toate aspectele enumerate. Desi investite cu aceleasi roluri sociale, scolile
funcționează în comunități diferite, gradul de dezvoltare al acestora este dependent de resursele
comunității, de tipul de management adoptat de conducerea scolii dar si de nevoile beneficiarilor de
servicii educaționale: copii, familii, adulți etc. O scoală dezvoltată este aceea care răspunde adecvat unei
game cât mai mari de nevoiale beneficiarilor săi, dispusă si implicată în parteneriate, flexibilă si cu
oameni pregătiți si motivați.
Așadar, educația începe în familie și se continua în școală cu ajutorul și participarea familiei,

transformând potențialul afectiv, intelectual al părinților în resurse care să ajute copiii în dezvoltarea și
integrarea lor în societate.
Bibliografie:
1. Ordinul MECTS nr. 5576/07.10.2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 768/01.11.2011;
2. Legea educaţiei naţionale nr.1/2011.
316
Cei șapte ani de acasa
Educatoare: Stancu Laurenția

Politețea este ,,ceva” ce se învață. Și se învață ușor. Primele reguli de politețe le învațăm de la
părinți și bunici. Apoi, învățăm de la doamna educatoare, de la doamna învătătoare și de la toți profesorii
noștri.
Pornind de la faptul că educaţia unui copil nu se limitează doar la a-l învăţa să scrie, să citească şi să
calculeze, ci şi la învăţarea felului cum să se comporte cu persoanele din jur, am ales ca este foarte
important să punem bazele unui comportament adecvat. Oameni din jur ne dau sfaturi, soluția este :
POLITEȚEA.
Scop principal este promovarea unui dialog şi a unei comunicări între copiii din grădiniţă şi a unui
comportament civilizat. Sunt copii bine crescuţi, care ştiu să se poarte şi să vorbească frumos, în preajma
cărora este o plăcere să te afli.
Cei care nu şi-au însuşit de mici un comportament adecvat vârstei, vor fi respinşi de colegi, vor
deveni răi şi se vor afla în permanent conflict cu cei din jurul lor.
Pentru a nu face parte dintre aceştia, învăţăm să ne purtăm civilizat, fapt ce reprezintă o carte de
vizită cu care vom deschide mai uşor uşile bunăvoinţei celorlalţi.
A avea,, cei șapte ani de acasă” înseamnă a ne comporta respectuos și cu bună-cuviință în tot timpul
zilei, în orice situație, cu toată lumea: cu părinții, cu profesorii, cu colegii, cu prietenii,cu vecinii etc.
317
Comunicarea si interacțiunea didactică
PROF. ÎNV. PRIMAR: STANCU LIGIA-LUMINIȚA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 POIANA LOCALITATEA POIANA,
JUD. DAMBOVIȚA
Comunicarea este o componentă vitală a procesului instructiv-educativ.Adeseori, reuşita actului

pedagogic este asigurată de calitatea comunicării.Aceasta este cea care mijloceşte fenomenul educaţional
în ansamblul său , indiferent de conţinuturile, nivelurile , formele sau partenerii implicaţi.
Comunicarea didactică reprezintă baza procesului de predare invăţare a cunoştinţelor în cadrul
instituţional al şcolii.
Comunicarea didactica este o forma de interacțiune profesor-elev prin care profesorul transmite
mesajul său didactic, folosind procesul de predare-învățare-evaluare, in scopul realizării obiectivelor
cadru si a obiectivelor de referință, din programele scolare.
Procesul de comunicare desfășurat in context școlar are o anumită specificitate sub aspectul
manifestărilor sale. Acest fapt se datorează, pe de o parte, caracterului intersubiectiv al relațiilor
educaționale, iar, pe de altă parte, caracterului dinamic accentuat al procesului comunicativ.
Teoria si mai ales, practica padagogică sunt preocupate de cunoașterea acestor manifestări in scopul
facilitării procesului de instruire. Așa se explică de ce problematica pe care o comportă comunicarea
didactică reprezintă una dintre componentele esențiale ale teoriei instruirii, iar cunoașterea ei si mai ales
realizarea eficace a demersurilor de această natură constituie unul dintre atributele competenței
pedagogice.
Dintr-o asemenea perspectivă apare semnificativ faptul că mesajele cu care se operează in context
școlar pivesc atât ansamblul cunoștiințelor care fac obiectul proceselor de predare-învățare cât și
informații cu alte semnificații(de conlucrare, educative). Procesele de comunicare mijlocesc conștient sau
nu influența comportamentală exercitată in contextual interacțiunii didactice. Ele se operează in ambele
sensuri atât prin modificarea comportamentului profesorului, cât și prin modificarea comportamentului
elevului. Această influență reciprocă este un efect firesc al relației de schimb de mesaje care se produce
între cei doi parteneri ai interacțiiuni didactice: profesor și elev.
În actul de comunicare didactică, comunicarea interpersonală eficientă presupune atât francheţe (ca
marcă a autodezvăluirii şi a menţinerii stimei de sine), ascultare empatică, solidaritate şi egalitate. Pentru
ca actul de comunicare să se catalizeze, să se încadreze într-un tipar al coerenţei şi al conciziei,
interlocutorii trebuie să îndeplinească şi rolurile de ascultători. Ascultarea nu trebuie să ia forma unui
exerciţiu al egocentrismului sau al pasivităţii deoarece relaţionarea între vorbitori trebuie să se
coordoneze cu empatia dintre cei doi. Un punct forte al portretului personal de comunicator este
ascultarea, sub forma ei empatică, prin care pot să mă identific cu interlocutorul meu, pot să văd situaţia
şi din perspectiva lui. Gestionarea interacţiunii semiotice, respectiv echilibrul dintre emiterea mesajului,
autodezvăluirea şi ascultarea, congruenţa verbal-nonverbal şi conştientizarea şi reglarea imaginii
produse, dar şi stimularea interlocutorului sunt obiectivele primordiale ale desăvârşirii actului de
comunicare.
Prin urmare, comunicarea, sub diferitele ei aspecte, verbală şi nonverbală, este unul dintre
elementele definitorii ale fiinţei umane, care trebuie să se formeze pe fundamentul raţiunii, onestităţii,
empatiei, egalităţii. Fiecare dintre interlocutori are responsabilitatea de a relaţiona cu receptorul său, nu
trebuie să îşi focalizeze atenţia numai pe conţinutul mesajului. O situaţie de comunicare eficientă va
avea şi un feedback pe măsură, un răspuns metacomunicaţional corespunzător, pentru că, prin excelenţă,
comunicare didactică se defineşte ca intervenţie complexă cognitivă, afectivă, atitudinală în procesul de
instruire, compensare, recuperare.
318
Profesor Stănescu Mihaela

Colegiul Național ”Traian Doda” Caransebeș
făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea profesorilor care susțin
educația. Promovarea imaginii școlii implică o activitate umană sau un sistem de activități orientate spre
satisfacerea cerințelor beneficiarilor actuali și potențiali.

interesele școlii și ale beneficiarilor ei.
rămâne al profesorilor și al directorilor de școală , care integrează într-o schemă strategică realistă
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.
Ambele au de câștigat dacă sunt vizibile în comunitate în special dacă își atrag colaborarea unor
parteneri de tip asociații profesionale, organizații nonguvernamentale, celebrități locale.
cum. Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și actualizarea
ritualuri, ceremonii.
Mesajul transmis comunității locale trebuie să fie consistent, să provină din mai multe surse și să
exprime specificul unității respective în peisajul educativ local.
319
STRATEGIA DE MARKETING ÎN PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII
Prof. dr. Ramona STĂNESCU, C.N.I. “Carmen Sylva” Petroşani

Educaţia este un proces complex, care implică decizii nu doar de asigurare a continuităţii activităţii,
dar şi cu implicaţii asupra viitorului indivizilor, organizaţiilor și societăţii. Rolul educaţiei în economia
bazată pe cunoaștere nu mai este o problemă controversată, ci universal recunoscută de către toţi subiecţii
care participă în calitate de furnizori sau receptori de educaţie: elevi, studenţi, profesori, sistemul de
învățământ, angajatori, administraţii publice.
Orientarea de marketing în sfera educaţiei înseamnă cercetarea de piaţă și adaptarea ofertei la
cerere, ceea ce înseamnă nu doar declarativ construirea unei educaţii centrate pe consumatorul serviciilor
educaționale, ci chiar conceperea de programe de studii și specializări care să fie cerute de piaţă.
Pentru a răpunde cerințelor beneficiarilor sistemului de învățământ românesc, instituția este obligată
să cunoască nevoile acestora și chiar să le anticipeze, acest lucru realizându-se cu ajutorul studiului pieței
educaționale. Această piață este simbolizată prin locul de întâlnire al cererii cu oferta educațională și cu
serviciile specifice acestui domeniu.
În zilele noastre, unitatea de învăţământ trebuie să fie pregătită să facă faţă unor cerinţe tot mai
complexe din partea societăţii contemporane şi să îşi revendice locul lor în viaţa copiilor pe care îi educă,
dar şi în centrul comunităţii. Cerinţele beneficiarilor fac din unitatea de învăţământ un cadru viu, un
mediu în continuă schimbare.
O instituție cu orientare spre marketing se concentrează pe cunoașterea și satisfacerea nevoilor
beneficiarilor săi. Aceste instituții recunosc că serviciile și programele bune, eficiente sunt mijloace de a
satisface mai bine piața-țintă. Fără a-și satisface piața-țintă, instituțiile se vor trezi în derivă și vor fi
uitate. Satisfacerea nevoilor pieței nu înseamnă că instituția își va neglija misiunea și competențele sale
distinct pentru a oferi doar programele educaționale care sunt la modă la un moment dat. Mai degrabă,
instituțiile vor căuta consumatori de educație care să fie interesați de oferta actuală și apoi vor adapta
această ofertă pentru a o face cât mai atractivă.
Promovarea imaginii instituţiei şi a factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
beneficiarilor procesului educaţional. Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în
cadru didactic din instituție, schimbarea venind prin fiecare dintre noi.
Educatorii buni dintr-o școală au, de regulă, și flerul marketingului, pentru că ei fac marketing în
orice moment al muncii lor. Marketingul este de fapt, procesul de management responsabil pentru
identificarea, anticiparea și satisfacerea cerințelor consumatorului într-un mod profitabil. Transpus în
arealul școlii, aceasta înseamnă că un bun educator va identifica și anticipa nevoile elevilor săi și va
satisface aceste nevoi într-o manieră „profitabilă", trecând prin cunoștințele și abilitățile din clasă și din
afara ei. Termenul „profitabil" semnifică importanța obiectivului de a atrage elevi și de a avea o bună
reputație în arealul unde își desfășoară activitatea.
Educația de succes este cel mai bun marketing. Motivarea elevilor printr-o educație individualizată,
crea o imagine pozitivă asupra școlii.
În ceea ce priveste marketingul întregii școli, acest proces mai întâi identifică și apoi satisface
nevoile consumatorilor care, în sens larg, include nu numai consumatorii de educație (elevii), dar și
părinții și comunitatea locală.
Pentru instituția de învățământ, relațiile publice implică un proces de comunicare și relaționare cu
publicul pe care școala trebuie să-1 servească. Instituțiile educaționale bune au avut de-a lungul timpului
relații bune cu publicul, ca parte a succesului lor.
320
A face cunoscut succesul cât mai mult posibil este mai important decât succesul în sine. Pentru
câțiva ani, școlile bune caută să-și facă elevii mândri de faptul că aparțin școlii, profesorii mândri de
faptul că sunt angajați acolo și părinții încrezători că nevoile copiilor lor sunt împlinite. Marketingul unei
școli este foarte diferit de marketingul pentru un produs tangibil. Un serviciu excelent pentru marketingul
școlar îl face rețeaua bazată “pe ce se spune", practicat de oamenii care trăiesc și muncesc în școală și în
apropierea ei. Marketingul școlar este cu adevărat ajutat de această rețea. Factori ca uniforma școlii sau
imnul școlii pot părea semne lipsite de importanță, dar joacă un rol vital în creșterea „greutății" școlii și în
încurajarea elevilor și a părinților de a o evalua pe ea și realizările ei.
Publicitatea în media nu este esențială în promovarea unei școli. Dar discuțiile cu oamenii și
contactul personal sunt esențiale. Sunt modalitatea prin care cât mai mulți oameni vor fi implicați în
promovarea instituției de învățământ. Cu ajutorul unui site, al unui e-mail sau al unei platforme, nu doar
că putem ține la curent părinții cu tot ce se întâmplă în școală, dar putem promova activitățile și implicit
Orientarea de marketing presupune abordarea diferenţiată a pieţei, așadar instituţiile care adoptă
activităţile specifice marketingului și le implementează într-o mai mare măsură, vor fi cele care reușesc să
se diferenţieze în faţa concurenţilor. Astfel, este esenţial ca instituţiile de învăţământ să analizeze
impactul orientării spre piaţă, precum și necesitatea implementării marketingului în activitățile
desfășurate, pentru a putea concepe strategii eficiente, care să conducă la obţinerea de performanţe
superioare.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
1. Șișcan, E. “Evoluții și tendințe în dezvoltarea marketingului educațional: aspecte teoretice și
metodologice”, Revista “Economica”, nr.1(95), pp. 6-17, 2016, on line, http://oaji.net/articles/2016/1425-
1463124739.pdf;
2. Mitran, P.C. “Politici de marketing în sistemul de educaţie şi învăţământ”, note de curs
321
Profesor învățământ primar - STĂNICĂ CARMEN

Școala Gimnazială Nr. 1 ”I.L.Caragiale” , Dâmbovița
Potrivit WIKIPEDIA , ”școala este o instituție publică proprietate de stat sau privată unde se
învață disciplinele prevăzute într-un plan de învățământ.
Conceptul „școală” provine de la cuvântul latin „schola”, derivat și el la rândul său din greaca
antică „scholeion”, de la „scholḗ”. Termenul grec era înțeles la început drept „timp liber”, pentru ca
apoi să evolueze: de la „timp liber” cuvântul a ajuns să descrie „locul în care era petrecut timpul liber”,
adică locul în care se țineau discuții filosofice sau științifice în timpul liber, pentru a descrie mai apoi
„locul de lectură” până la a descrie locul de instruire pentru excelență.”
Deci, școala este locul unde copiii primesc educația și învață multe informații despre viață, societate
și lumea înconjurătoare, unde ei trebuie să se simtă ca acasă, alături de colegii și profesorii lor.
În primul rând, școala trebuie să-și atragă elevii prin orice mijloace, ca de exemplu:
- săli de clasă luminoase, primitoare, prietenoase, pline de culoare și căldură;

- ore de curs antrenante, care să le capteze atenția, perspicacitatea, care să le pună în valoare
inteligența, setea de cunoaștere, nevoia de a descoperi și de a afla lucruri noi, interesante ;
- activități extrașcolare pe teme interesante, captivante pentru orice copil, indiferent de vârstă;
- cursuri opționale prin care să-și exerseze aptitudinile artistice, sportive, creativitatea;
- excursii vesele, unde pot descoperii alte locuri, oameni, obiceiuri .
În al doilea rând, școala de care elevii sunt mulțumiți și încântați de activitățile desfășurate, la
rândul ei , poate devenii o școală emblemă , prin însăși imaginea pe care elevii săi o pot face prin tot ceea
ce ei desfășoară.
Deci, elevii atrași de emblema unei școlii, pot devenii imaginea școlii lor , glasul școlii lor, prin
toate ideile lor inovatoare , prin toate premiile câștigate la concursuri și competiții, prin toate acțiunile de
binefacere.
În concluzie, elevii, alături de profesorii lor și părinți, reprezintă forța care poate crea păstra și
dezvolta imaginea unei școli.
Bibliogafie:
https://ro.wikipedia.org
322
ACTIVITATE OUTDOOR ,,FRUNZE RUGINII”
PROF.INV.PRESC.: STANICA LUIZA VERONICA

GRĂDINIȚA CU P.P.PHOENIX,CRAIOVA
Grupa: Mare
Tema anuală: Când, cum şi de ce se întâmplă?
Tema săptămânii: ,,Culorile toamnei”
Tema zilei: ,,Frunzele ruginii”
Mijloc de realizare: Activitate integrată (ADP+ADE)-Activitate outdoor
Tipul de activitate: Activitate de consolidare şi învăţare.
Scopul: Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi
stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia.
ADP: Pentru că astăzi este timp frumos, vom face o plimbare în curtea grădiniţei unde vom
desfăşura întâlnirea de dimineaţă şi activitatea de observare a frunzelor.
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare
Conceptul de sine
Activare și manifestare a potențialului creativ
Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități)
COMPORTAMENTE VIZATE:
Exprimă recunoașterea și respectarea asemănărilor şi a deosebirilor dintre oameni
Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în
contexte familiare
Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situaţii educaţionale.
Manifestă creativitate în activități diverse.
Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui
(comunicare receptivă).
Obiective operationale:
- să respecte regulile de deplasare în natură;
- să desfăşoare jocuri cu text şi cânt;
- să cânte împreună cu educatoarea.
ALA I – Bibliotecă: ,,Frunze”(Educarea limbajului scris)
- să reprezinte grafic frunza;
- să respecte direcţia de trasare a liniilor, folosind culorile toanei;
- să respecte poziţia la masa de scris.
Artă: ,,Frunze ruginii” (Desen prin presare)
- să deseneze un covor de frunze ruginii;
- să folosească creioanele colorate corect şi fişa cu frunze dedesupt.
Ştiinţă: ,,Ierbarul”(Presăm frunze)
- să pună frunze la presat;
- să descopere răspunsul la întrebarea ,,De ce îngălbenesc frunzele şi cad în anotimpul toamna?”
ALA II – Joc distractiv ,,Suflă frunza”
ADE : DŞ (Cunoaşterea mediului) ,,Mirajul frunzelor” (observare)
- să cerceteze, să analizeze, să compare şi să descrie frunzele;
- să observe şi să admire frumuseţile naturii în anotimpul toamna;
- să culeagă cele mai frumoase frunze de pe jos.
323
DEC (Activitate artistico-plastică) ,,Covoare colorate”

- să aleagă frunzele pe care le consideră potrivite pentru covoraş;
- să rupă plastilina în bucăţele mici;
- să întindă plastilina prin presare pe suprafaţa dată;
- să folosească corect uneltele de lucru;
- să lucreze curat şi îngrijit;
- să analizeze critic şi autocritic lucrările.
Forma de realizare: frontală, pe grupe şi individual.
Strategia didactică:
1. Metode şi procedee: Conversaţia, explicaţia, descrierea, problematizarea, dialogul,
brainstorming-ul, observaţia şi turul galeriei.
2. Mijloace de învăţământ: Panoul cu Zâna Toamnă, plicurile cu sarcini de lucru, frunze de
diferite forme şi culori, plastilină, cuţit de plastic, planşetă, panou pentru expoziţie, ierbare, coli A4 albe,
creioane colorate, fişe cu frunze şi jetoane cu frunze.
Scenariul zilei
Pentru că este o zi frumoasă de toamnă, Zâna Toamnă ne invită la o mică plimbare în curtea
grădiniţei să observăm ce schimbări a pregătit ea în natură şi cum a înfrumuseţat ea copacii în această
perioadă, iar dacă vom fi cuminţi ne va pregăti o surpriză tuturor.
După stabilirea câtorva reguli de comportare în natură, în curtea grădiniţei noastre, pornim la
drum împreună cu doamna educatoare. Ajunşi afară desfăşurăm întâlnirea de dimineaţă (ADP) după
care, în timp ce cântăm câteva cântecele de toamnă, facem o mică plimbare printre copacii din grădină
unde admirăm frumuseţea culorilor acestora, dar şi a covoraşelor de funze de sub ei (DŞ-Observarea
frunzelor).
Deoarece am adunat câteva informaţii despre frunzele copacilor în anotimpul toamna şi pentru că
Zâna Toamnă ne-a promis o surpriză, ne întoarcem în sala de grupă să o găsim, dar nu înainte de a
aduna cât mai multe frunze de sub copăcei cu ajutorul cărora să-i realizăm şi noi un cadou Zânei.
Fiecare copil, împreună cu educatoarea, încearcă să adune cât mai multe şi mai frumoase frunze de sub
copaci.
Întorşi în sala de grupă cu aceste frunze copiii au avut posibilitatea să lucreze la centrele
descoperind surprizele Zânei (ALA I). La ,,Bibliotecă”redau grafic frunza printr-o combinaţie de linii, la
,,Artă” au desenat covoraşe de frunze ruginii, iar la ,,Ştiinţă” au pus frunze la presat pentru a realiza un
ierba, au căutat ,,frunze surori” urmărind forma acestora şi aflând de ce se uscă frunzele toamna şi cad
prin urmărirea imaginilor din atlasul botanic.
Pentru a dărui ceva Zânei Toamna, prin activitatea artistico-plastică (DEC), copiii realizează
frumoase covoraşe de frunze cu care, pe lângă celelalte lucrări, realizează expoziţia ,,Covoarele
toamnei”, vizitată de părinţi şi bunici, iar la final toţi participă la jocul distractiv ,,Suflă frunza!”(ALA
II).
324
CUM PROMOVĂM IMAGINEA ȘCOLII
Prof.înv.preşcolar Starpariu Valeria

Grădiniţa P.N. nr. 1 Poduri, Bacău
Învățământul de astăzi este pregătit să facă față unor cerinţe tot mai complexe din partea societății
contemporane și își găseşte locul său în viața copiilor pe care îi educă, dar și în centrul comunității pe care
o influențează constant. Cerințele copiilor fac din unitatea de învătămănt un cadru viu, un mediu în
continuă schimbare. Internetul, privit cu reticență inițial, a devenit acum un mediu de promovare prin
care o şcoală își poate construi o imagine. Deschiderea spre nou se realizează datorită cadrelor didactice
pregătite care intervin în favoarea acestei dezvoltări continue a școlii. Analizând ceea ce se cere de la
unitatea de învățământ, putem stabili și cum anume o putem promova.
descentralizare şi asigurare a calităţii, personalizarea ofertei educaţionale prin diversificarea şi
flexibilizarea acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului
educaţional și educaţiei.
rând, prin rezultatele educaționale pozitive ale copiilor, părinții fiind interesați de acest aspect. Crearea
acestei imagini se realizează prin fiecare cadru didactic din instituţie, schimbarea venind prin fiecare
dintre noi. Motivarea copiilor printr-o educaţie individualizată, adaptată la particularităţile lor, folosirea
mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor înbunătăți şi crea o imagine pozitivă asupra
Colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor entice prin promovarea unor proiecte
focalizate pe reducerea abandonului şcolar prin Comisia de Combatere a Discriminării în Mediul Şcolar.
Integrarea copiilor în școală prin promovarea interculturalității și susţinerea copiilor cu dezavantaj social
şi conduite de risc, dar și susţinerea lor în dobândirea de abilităţi. Promovarea imaginii instituţiei se
realizează prin elaborarea unor proiecte la nivel local care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a
exemplelor de bună practică în managementul instituţional.
psihice și morale. Acestea contribuie la transformarea copiilor în persoane incapabile de a se controla
comportamental și emoţional.
Activitățile de acest gen, cu o deosebită influentă formativă, au la bază toate formele de acțiuni
turistice, ateliere de creaţie, concursuri și parteneriate cu alte instituții. Activitățile extracurriculare dau o
alternativă sănătoasă, practică și creativă de a ocupa timpul liber al copiilor, instituția de învătământ ce
promovează astfel de activități beneficiind de imaginea pozitivă binemeritată, atât la nivel local, cât și
căreia cadrele didactice trebuie să le acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare, atât în modul de
realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu preşcolarii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să
permită stimularea creativă a lor.
ușurință, crează o imagine pozitivă a școlii.
Imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor ce au nevoie: educație de calitate, accesul
la ofertele educaționale, individualizarea învățării, combaterea discriminării, reducerea violenţei,
promovarea unui comportament moral pozitiv și participarea la activități extrașcolare. Școala noastră, în
ochii comunității, este rezultatul unei munci constante. Prin prezentarea diverselor activități ce au fost
derulate în școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil îmbunătățită, iar atitudinea unora s-a schimbat.
325

Profesor pentru învăţământul preşcolar
STATE FLORENTINA – CLAUDIA

Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.35 Ploieşti
''Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătută, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale
în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa.'' Ioan Slavici
Calitatea în educație înseamnă asigurarea pentru fiecare educabil a condițiilor pentru cea mai bună,
completă și utilă dezvoltare. Calitatea este dependentă de valorile societății în care funcționează sistemul
respectiv de educație. În condițiile unui sistem concurențial în continuă dezvoltare devine imperativă
accentuarea eforturilor de promovare a imaginii școlii şi de stabilire a unor relații directe cu viitorii
potențiali beneficiari/părinți.
Educația este obligatorie, dar din fericire nici o instituție nu poate forța alegerea. “Clientul” este
liber să aleagă. Această dependență a unității de învăţământ de libertatea de alegere a părinţilor face ca
instituţia să depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor acestora. Informarea nu este
de ajuns, grădiniţa trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta programul educaţional la
nevoile în schimbare ale “clienţilor”.
Grădiniţa este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi
prin spaţiile de învăţare disponibile. O grădiniţă responsabilă este garantul dezvoltării permanente a
comunităţii. Grădiniţa, nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă,
oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la
dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale.
Formarea imaginii unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o
angajaţi-cadre didactice. Promovarea imaginii, reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a
reclamei , publicităţii, utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru
formarea unei imagini unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje. Managerul unei
organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine pozitivă a acesteia,
printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite.
Unitatea de învățământ trebuie să fie pregătită să facă față unor cerințe tot mai complexe din partea
societății contemporane și să își revendice locul său în viața copiilor pe care îi educă dar și în centrul
comunității. Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învățământ un cadru viu, un mediu în continua
care o grădiniţă își poate construi o imagine.
acestei dezvoltări continue a grădiniţei. Analizând ceea ce se cere de la unitatea de învățământ, putem
stabili și cum anume o putem promova. Beneficiarii, atât direcți, cât și indirecți (copiii, părinții,
angajatorii) sunt cei ce intră în contact cu mediul preșcolar, comunitatea fiind astfel influențată de
grădiniţă. Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
beneficiarilor procesului educaţional. Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în
comunitate se realizează, în primul rând, prin rezultatele educaționale pozitive ale copiilor, părinții
prin fiecare dintre noi. Motivarea copiilor printr-o educație individualizată, adaptată la particularitățile
individuale şi de vârstă ale preşcolarilor, folosirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive
vor crea o imagine pozitivă asupra grădiniţei.
Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul cât şi sarcinile cadrelor didactice, care
trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor proiecte/programe educative operaţionale,
adecvate ethos-ului unităţii de învăţământ şi orizontului de aşteptare al comunităţii locale,
proiecte/programe desfăşurate pe baza unor convenţii/ contracte de parteneriat.
326
Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în grădiniţă şi în

comunitate, pe baza proiectelor şi parteneriatelor dintre profesori/educatoare şi membri ai comunităţii
locale este o necesitate a activităţii didactice.
Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției. Activitățile de acest gen, cu o
deosebită influență formativă, au la bază toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creație, concursuri
beneficiind de imaginea pozitiva binemeritată, atât la nivel local, cât și județean sau național.
didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine deschisă și inovativă, atât în
modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu copiii, asigurând o atmosferă relaxantă care să
permită stimularea creativă a elevilor.
Implicarea copiilor în diferite proiecte unde își pot exprima liber creativitatea, imaginația și
inteligența atrage după sine promovarea imaginii grădiniţei. Rezultatul actului lor creator devine astfel
cartea lor de vizită, dar şi imaginea „de neuitat” a grădiniţei pentru întreaga comunitate.
BIBLIOGRAFIE

2. Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura Spiru Haret, Iasi; 1994.
3. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’, Editura Aldin, Bucuresti; 2001.
327
ROLUL PROIECTELOR EUROPENE ÎN PROMOVAREA IMAGINII

COLEGIULUI NAȚIONAL ”ANASTASESCU”,
ROȘIORII DE VEDE, TELEORMAN
PROFESOR, ȘTEFAN CĂTĂLINA

COLEGIUL NAȚIONAL ”ANASTASESCU”, ROȘIORII DE VEDE,
TELEORMAN
„Viitorul unei naţiuni este hotărât de modul în care aceasta îşi pregăteşte tineretul“, afirma,
încă din secolul al XVII-lea, marele umanist olandez Erasmus. Şcoala este astăzi pusă în situaţia de a
răspunde provocărilor moderne, prin promovarea unor categorii de valori în rândul tinerilor.
Activităţile extraşcolare sprijină promovarea imaginii instituţiei şcolare. Acestea sunt activităţi
complementare activităţilor de învăţare realizate în clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei,
cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului
liber într-un mod plăcut şi util, contribuind la formarea personalităţii. În acest sens şcoala trebuie să fie
deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme. În cadrul acestor activități elevii
deprind folosirea diverselor surse informaționale, se autodisciplinează învață să învețe, iar cadrul didactic
poate să le influențeze dezvoltarea, să-i pregătească pentru viață. În concluzie, activitățile extrașcolare au
un caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de formare a caracterului copiilor încă din
clasele primare deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
Instituţia de învătământ ce promovează astfel de activităţi poate beneficia de imaginea pozitivă
binemeritată, atât la nivel local, cât şi judeţean sau naţional.
În contextul integrării în Uniunea Europeană, unitatea de învățământ trebuie să fie pregatită să facă
față unor cerințe tot mai complexe din partea societății contemporane și să își revendice locul său în viața
copiilor pe care îi educă, dar și în centrul comunității.
Colegiul Național ”Anastasescu” din Roșiorii de Vede realizează în cel mai înalt grad viitorul unei
societăți atât prin personalitățile pe care le formează, cât și prin temele de gândire pe care le propune prin
deschiderea unor noi orizonturi ştiintifice.
Alături de activitățile școlare obișnuite, în ultimii ani, elevii și profesorii școlii au fost implicați în
mai multe proiecte județene, naționale și internaționale.
Începând cu anul 2017, Colegiul Național „Anastaescu” a intrat în rândul școlilor foarte active în
derularea proiectelor cu finanțare europeană, proiecte finanțate din fondurile aferente Programului
Erasmus +.
 Proiectul ,,CARIERĂ EUROPEANA ÎN I.T. "- 2017-1RO01-KA102-036572 a fost aprobat și
finanțat din fondurile aferente,,Programului Erasmus”: Acțiunea Cheie 1. Proiecte de mobilitate,
domeniul formare profesională. Proiectul s-a adresat unui număr de 30 de elevi de la Colegiul Național
Anastasescu, clasele a 10-a și a 11-a, filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică,
în vederea completării pregătirii teoretice în domeniul informatic cu o dimensiune practic-explicativă,
printr-o formare inițială de calitate în companii de profil din Spania
 Proiectul „DIGITAL TEACHING ÎN NATURAL SCIENTIFIC SUBJECTS” 2017-1-CZ01-

KA219-035416_4, finanţat din fondurile aferente programului ERASMUS + Acțiunea
Cheie 2- Cooperare pentru inovare și schimb de bune practici. Erasmus+ este noul
program al Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret și sport pentru perioada
2014-2020.
328
 Proiectul de mobilitate în vederea formării profesionale, intitulat ,,NEW

SKILLS for NEW JOBS” 2018-1-RO01-KA102-048066. Prin intermediul acestui
proiect un număr de 32 de elevi, de la specializarea matematică-informatică, au avut
oportunitatea de a efectua un stagiu de pregătire practică în domeniul realizării site-
urilor web PHP cu baze de date integrate în companii de profil I.T. din orașul
Valencia, Spania.
 Proiectul de schimb interșcolar „ENTREPRENEURIAL SKILLS THE DRIVE

BEHIND NEW BUSSINES”- 2018-1-SE01-KA229-039172_3, se va implementa la
Colegiul National Anastasescu pe o perioada de 2 ani, septembrie 2018 -august 2020.
Proiectul este finanțat prin programul de inavatare al Uniunii Europene, ERASMUS+,
Acțiunea Cheie 2-cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici, proiect de
parteneriat strategic în domeniul educație școlară.
 Proiectul ”Landscape yesterday and today”-2019-CZ01-KA229-061168_2

Acest proiect este axat pe cercetarea peisajului din jurul nostru, încearcă să surprindă
schimbările petrecute în peisaj și să le explice din punct de vedere istoric, biologic, geografic și de mediu.
Elevii vor explora aceste schimbări în mod cuprinzător, astfel încât să-și dea seama mai bine că o mică
schimbare poate provoca o mulțime de alte schimbări în peisaj.
 Proiectul Erasmus + ”EUJOY!” 2018-1-IT02-KA229-048038_4

Acesta se adresează elevilor și profesorilor doritori să participe la un program care are ca pincipal
obiectiv creșterea gradului de interes al tinerei generații față de problemele politice și sociale din Uniunea
Europeană, dar și creșterea gradului de implicare al acestora în acest tip de probleme.
Școlile partenere: Istituto d'Istruzione Superiore G.D. Romagnosi, Piacenza, Italia (coordonator),
The Higher Vocational School of Commerce, Tourism and Fashion in Klagenfurt (WI’MO), Klagenfurt,
Austria, Geniko Lykeio Kastritsiou, Patras, Grecia, Instituto Ramon Berenguer IV, Barcelona, Spania
Parteneriatele și proiectele educative pot fi o alternativă pentru ca elevii să-și însușească anumite
cunoștințe într-un mod plăcut. Concursurile școlare, parteneriatele încheiate cu anumite instituții,
proiectele educative, au un rol important în promovarea imaginii școlii.
Bibliografie:
http://www.proiecteducational.ro/sites/default/files/carti/ESENTIAL%20IN%20EDUCATIE%2C%
20NR.3%2C%20MARTIE%2C%202019.pdf
329
Rolul parteneriatelor cu părinții în dezvoltarea relației școală- familie
Prof. Ștefan Gabriela- Beatrice,

Școala Gimnazială Nr.3, Doicești, Dâmbovița
Profesorul este interesat să știe mai multe despre situația pe care elevul o are acasă, despre
preocupările și modul de viață al acestuia. Fără implicarea și ajutorul părinților sistemul educativ nu își
găsește singur căile prin care își poate îmbunătății performanța și modul de lucru. Observarea sistematică,
acasă sau în mediul şcolar, a copiilor este de real folos în depistarea de timpuriu a problemelor de
comportament sau de adaptare la sarcinile şcolare.Cunoaşterea acestora permite adoptarea unui program
şi a unor metode adecvate, fiind mai uşor să previi decât să corectezi problemele deja instalate.
Părinţii au fost parteneri activi în desfăşurarea unor programe care s-au derulat în cadrul şcolii
noastre. De asemenea, părinţii au fost atraşi alături de şcoală prin forme variate de activităţi extraşcolare,
determinându-i să adere la ideea de colaborare activă, acceptând rolul de factor răspunzător în devenirea
propriului copil. Ei au venit chiar cu idei de realizare a unor activităţi extraşcolare. Am fost împreună în
excursii, am organizat concursuri, am susţinut programe artistice, care au permis acestora să vadă
manifestările elevilor, precum si rezultatul muncii lor.Aceste activităţi extraşcolare au avut un impact
neaşteptat de mare în rândul părinţilor care au experimentat relaţii inedite cu copiii lor, fapt ce i-a
determinat să-şi schimbe radical, în mod pozitiv, atitudinea faţă de şcoală.
Ca urmare a activităţilor derulate, legătura şcolii cu familia s-a îmbunătăţit considerabil, părinţii
simţindu-se utili, prezentând în acest fel un interes mai mare pentru şcoală. Activităţile extraşcolare, bine
pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de
cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional,
manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează,
prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi.
Dascălul are, prin acest tip de activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului
pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de
dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor
şi resurselor de care dispune clasa de elevi .
Orice activitate școlară poate deveni extrașcolară prin prelungirea ei într-un context exterior școlii.
Acesta este un motiv pentru care copilul poate simți că este prea mult pentru el, că este copleșit de
activitățile sale, că este prea greu sau prea mult. Părinții sunt puși în fața unei game variate de activități
care sunt toate foarte atrăgătoare și tentația de le face loc tuturor este mare. Deși părinții consideră că ei
știu ceea ce este bine, pentru că ei aleg, caută și se interesează despre diferite opțiuni, acceptul copilului
este cel care îi ajută să se implice și să obțină ceva din ceea ce ei își propun. Părinții care au luat parte la
activitățile extrașcolare și-au manifestat interesul și aprobarea față de educația oferită de școala noastră.
Copilul are capacitatea de a ne transmite în ce se poate implica, ce poate păstra, ce nu îi este de folos
sau ce nu este atractiv pentru el. A experimenta şi a cunoaşte liber îi poate permite apoi să simtă ceea ce
este potrivit pentru el pentru a putea evolua.
330
Valorificarea tradiției locale prin intermediul proiectelor
Prof. dr. Ioana Ștefan

Școala Gimnazială Nr. 1 Sâmbăta
Proiectele educaționale constituie un instrument optim în vederea valorificării folclorului local. Un

exemplu în acest sens este proiectul „ Satul bihorean din trecut ”. Acesta constă în înființarea unui muzeu
în satul Rogoz, comuna Sâmbăta. Implementarea acestui proiect s-a născut din dorința de a ne extinde
micul muzeu creat într-una dintre încăperile Școlii Gimnaziale nr.1 Sâmbăta. Fiind un spațiu insuficient
ne-am îndreptat atenția spre clădirea grădiniței din Rogoz care a fost proaspăt reabilitată și în incinta
căreia nu se desfășoară nicio activitate, dorindu-se transformarea ei într-un muzeu etnografic întrucât
dispune de spațiu suficient.
Pentru a se realiza o muncă cât mai calitativă s-a stabilit un acord de parteneriat cu Muzeul Țării
Crișurilor Oradea care va sprijini activitățile de introducere în circuitul muzeelor și implicit realizarea
fișelor pentru exponate. Având în vedere faptul că această grădiniță s-a desființat este vizibilă dorința
comunității de a face ceva pentru atragerea tinerilor în viața satului, de a anima viața satului. Acest proiect
îndeplinește dorința cetățenilor comunei Sâmbăta, dar și elevilor Școlii Gimnaziale nr.1 Sâmbăta de a lua
parte la o experiență unică care să-i aducă împreună oferind și primind informații. Cetățenii comunei
doresc să ajute prin donarea de piese artizanale. Astfel, pe lângă faptul că vor avea un muzeu de
etnografie, unde chiar sătenii pot fi ghizi, se vor organiza diferite activități care vor însufleți întreaga
comunitate locală. Se vor organiza ateliere de pictură pe sticlă, de croșetat, de țesut în război, de olărit, de
sculptură, de tărcat ouă, de gastronomie locală. Muzeul dar și aceste ateliere aduc un beneficiu măsurabil
pentru comunitatea locală sau pentru membrii acesteia stimulând interacțiunea dintre aceștia în vederea
reînvierii tradițiilor și a păstrării obiceiurilor. Proiectul este susținut de Asociația de părinți a Școlii
Gimnaziale Sâmbăta. Proiectul are și alte surse de finanțare: donatori, persoane fizice care vor sprijini
achiziționarea exponatelor și a materialelor pentru ateliere. De asemenea Muzeul Țării Crișurilor va
realiza restaurarea pieselor cu echipamentele proprii. Beneficiarii proiectului sunt elevii Școlii
Gimnaziale nr.1 Sâmbăta și localnicii comunei Sâmbăta. Acest muzeu va aduce prospețime satului și îi va
aduce la un loc pe toți membrii comunității locale începând de la cei mici până la cei mai în vârstă. Prin
acest proiect se va rezolva o problemă tot mai întâlnită în comunitățile de la țară. și anume apropierea
tinerilor de tradiții și obiceiuri, aceștia având tendința de a se îndepărta de ele. De asemenea, elevii vor
conștientiza că tradițiile și obiceiurile românești sunt pilonul fundamental al întregului neam românesc.
Grupul țintă al acestui proiect sunt elevii Școlii Gimnaziale nr.1 Sâmbăta care vor contribui la realizarea
acestui proiect. Obiectivul general al proiectului este înființarea Muzeului „Satul bihorean din trecut” în
vederea protejării, conservării tradițiilor și obiceiurilor culturale bihorene pentru generațiile viitoare.
Acest proiect este inovator deoarece readuce în atenția elevilor și al persoanelor din comunitate tradiția și
obiceiurile care definesc poporul român. Este un bun prilej de întâlniri și de interacțiune a oamenilor din
comunitate.
Impactul pe termen lung al proiectului constă în atragerea unui număr mare de vizitatori prin
mediatizarea în mass-media. Continuitatea va consta în organizarea atelierelor de creație. Pentru ca
proiectul să se dezvolte în continuare avem nevoie de sprijinul întregii comunități, al școlii și al primăriei,
care vor putea să disemineze atât existența muzeului cât și activitățile care au loc în cadrul acestuia. Pe
lângă achiziționarea prin donații de piese artizanale, acest proiect aduce în lumină talentul și
meșteșugurile oamenilor de la țară prin intermediul activităților de creație. În cadrul acestora, echipa de
proiect va coordona atelierele de pictură pe sticlă, de olărit, de țesut, de gastronomie locală, toate acestea
vor pune în valoare talentul personal al fiecărui membru din echipă. Valoarea adăugată constă în faptul că
se va da o utilitate inedită unei clădiri și unui loc care ar fi fost destinat uitării. De asemenea se
mobilizează întreaga comunitate într-o activitate de conștientizare a unui lucru durabil.
331
Promovarea politicii şi activităţii unităţii şcolare,

un plus pentru asigurarea unui feedback pozitiv în comunitate
Prof. Ștefan Melania Andreea, Grădinița M.Ap.N. Nr. 2, Sector 1, București

Educaţia timpurie, ca primă treaptă de pregătire pentru educaţia formală, asigură intrarea copilului
în sistemul de învăţământ obligatoriu (în jurul vârstei de 5/6 ani), prin formarea capacităţii de a învăţa.
Investiţia în educaţia timpurie este cea mai rentabilă investiţie în educaţie. Învăţarea timpurie favorizează
oportunităţile de învăţare de mai târziu. Deprinderile şi cunoştinţele dobândite devreme favorizează
dezvoltarea altora ulterior,iar deficienţele de cunoştinţe şi deprinderi produc în timp deficienţe mai mari,
oportunităţi de învăţare ratate sau slab valorificate.
În România, de regulă, se vorbeşte despre educaţie timpurie odată cu intrarea copilului în grădiniţă.
În acelaşi context, se consider că grădiniţa asigură mediul care garantează siguranţa şi sănătatea copiilor
şi care, ţinând cont de caracteristicile psihologice ale dezvoltării copilului, implică atât familia cât ţi
comunitatea în procesul de învăţare. Realizarea unui sistem coerent de educaţie timpurie a copilului în
România este o necesitate care decurge din priorităţile educaţiei la nivel mondial şi naţional.
Societatea actuală este supusă permanent schimbărilor și de aceea toți cei implicați în activitatea de
educație trebuie să se poată adapta rapid acestora, să le gestioneze responsabil prin proiectarea activității
din unitatea de învățământ.
Potrivit prevederilor din Legea Educației Naționale, grădinița poate să-și conceapă politici proprii în
toate domeniile ce vizează educația copiilor. În acest fel, grădiniței i se atribuie un rol de factor principal
de decizie, asigurându-se astfel, participarea și consultarea tuturor factorilor sociali interesați.
Se preconizează schimbări în urma acestui proces:
- la nivelul grădiniței: democratizarea vieții grădiniței, inovație și diversificarea ofertei
educaționale,asumarea responsabilă a deciziilor privind calitatea procesului instructiv-educativ;
- la nivelul consiliului local: implicarea reală și efectivă în funcționarea serviciului
educațional,asumarea de către autoritățile locale a responsabilității privind furnizarea de servicii
educaționale performanţe;
- la nivelul societății: corelarea mai bună între oferta și cererea comunității, integrarea socială prin
diferențiere a copiilor, în funcție de competențe, atitudini, caractere, promovarea valorilor autentice și a
tradițiilor naționale.
Educaţia timpurie care se realizează în grădiniţa noastră are în vedere faptul că vârstele mici
constituie baza personalităţii. Grădiniţa cu program prelungit oferă condiţii specifice pentru dezvoltarea
deplină, respectând dezvoltarea individuală şi de vârsta a copilului. Gradiniţa este o politică în domeniu şi
un program adecvat, care pune un accent deosebit pe legătura instituţiei cu familia şi cultura familiei din
care provine copilul. Întregul program din grădiniţă vine în întâmpinarea nevoilor fiecărui copil,
construirea stimei de sine constituind o necesitate pentru succesul şcolar ulterior. La nivelul grădiniței se
pune accent pe furnizarea unui curriculumul complex conceput să asigure o pregătire corespunzătoare
copiilor. Acest lucru se realizează prin completarea curriculumului de bază - cu elemente din curriculum
diferențiat, focalizarea şi preluarea unor practici ale instituțiilor similare internaţionale.
Printre tradițiile grădiniței se regăsesc:
- vizite la muzee şi expoziţii din Bucureşti şi din ţară;
- parteneriat direct grădiniță-familie;
- parteneriate educaționale grădiniță-comunitate (bibliotecă, medicul stomatolog, Brigada rutieră,
Biserica, teatru, circ, etc.);
- audiţii de concerte de muzică clasică, operă și balet și vizionari de piese de teatru schimburi de
experienţă cu grupuri de copii şi educatori din București și ţară;
- programe de protecţie a mediului, de dezvoltare a spiritului civic comunitar;
- tabere de vară cu program educaţional;
- excursii în ţară;
- serbări organizate cu ocazia diverselor sărbători: Crăciun, Paște, 1 Iunie, 8 Martie;
- concursuri literare/ artistice/sportive iniţiate de grădiniță
- reuniuni, dezbateri, ateliere de lucru cu personalităţi din diferite domenii: artă, literatură, sport,
ştiinţă, politică, educaţie etc.;
332
- participare la proiecte şi programe educaţionale ale diferitelor ONG-uri din ţară şi străinătate.
Activitatea didactică vizează o abordare modernă, europeană, care are la bază:
- utilizarea metodelor activ – participative;
- lucrul pe grupe mici si învătarea prin cooperare;
- valorificarea inteligentelor multiple;
- dezvoltarea inteligenţei emoţionale;
- dezvoltarea competentelor transdisciplinare;
- organizarea de activităţi de învăţare în care copiii aplică conţinuturile însuşite în situaţii de viaţă
reală;
- învăţarea diferențiată si programe de studiu individualizate conform nevoilor copiilor și vărstei
acestora;
- activităţi suplimentare de sprijin si pregătire care asigură progresul fiecarui copil;
- activităţi care valorifică si evideniază performanta copiilor;
- consilierea individuală pentru o conduită corectă si relaţionare optimă cu copiii - colegii şi
profesorii;
- implicarea copiilor în numeroase activităti extraşcolare;
Toate activitățile propuse și derulate au menirea de a promova pozitiv imaginea unității de
învățământ la nivelul comunității.
Bibliografie:
1. Colecţia Educaţia 2000+ Şerban Iosifescu – Elemente de management strategic şi proiectare –
Corint, Bucureşti, 2000
333

PRIN ACTIVITĂȚILE ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE
Prof. Ștefan Natalia Daniela

Școala Gimnazială I.D.Sîrbu
Petrila – jud. Hunedoara
În zilele noastre, mai mult ca oricând, se impune nevoia de promovare a imaginii școlii pentru
realizarea activităților în sprijinul copiilor și părinților, pentru cunoașterea școlii și a ridicării prestigiului
acesteia în comunitate. Școala este un element important în comunitate. Ea oferă instructive și educație și
își oferă serviciile pentru a școlariza copiii și a contribui la dezvoltarea unei comunități implicate, atât
prin educație formală cât și informală. Acest lucru este posibil și prin în activităţile şcolare, prin
rezultatele obținute de elevii școlii la lasă, la olimpiade și concursuri școlare.
Acţiunile de promovare a imaginii şcolii se pot baza pe: oferta educaţională – conţinut şi realizare
grafică; materiale promoţionale – flyere,pixuri,etc.; vizite în unitățile preșcolare ce prezintă interes pentru
şcoala noastră; conferinţe şi articole de presă; activităţi didactice şi metodice, susţinute în cadrul
Cercurilor metodice; panouri promoţionale; site – ul şcolii, emisiuni TV; Ziua porţilor deschise – zi în
care şcoala va fi gazda părinţilor şi elevilor ce vor dori să ne viziteze.
Activităţile extraşcolare vin în sprijinul implementării noilor educaţii. Acest lucru se poate realiza
prin concretizarea parteneriatelor educaţionale cu familia, comunitatea, instituţii de cultură şi artă, care
favorizează o educaţie eficientă şi completă pentru individ şi pentru societate. Şcoala, pentru rezolvarea
multiplelor probleme pe care le ridică formele de educaţie în societatea contemporană, trebuie să-şi
evalueze permanent nevoile.
Combaterea violenței în mediul școlar, reducerea cazurilor de indisciplină, absenteism, abandon,

oferind astfel în școală un climat de siguranță, promovarea toleranței și a unui spirit moral-civic pozitiv în
care elevii se integrează cu ușurință, contribuie la promovarea unei imagini pozitive a școlii, dă încredere
părinților că elevii învață într-un mediu potrivit. Un exemplu de activitate extrașcolară care poate avea un
impact pozitiv din acest punct de vedere este proiectul educativ ,,Violența nu e o soluție”, care s-a
desfășurat cu succes în școala noastră mai mulți ani la rând și care a fost apreciat de toți partenerii
implicați: părinți, elevi, comunitate. Ne confruntăm zi de zi cu acte de violenţă din ce în ce mai frecvente
şi de la vârste din ce în ce mai fragede. Ascensiunea îngrijorătoare a acestui fenomen ne obligă la găsirea
unor metode şi exemple de bune practici pentru a demonstra elevilor că violenţa nu este o soluţie. Dorim
să contribuim astfel la o complexă muncă de prevenţie, deoarece dincolo de aparenţele sociale prin care
minorul ajunge să lovească sau să fie lovit, dincolo de limitele şi suferinţele care întunecă raţiunea există
urmări grave ale acestor fapte, urme dramatice pe trupul şi în sufletele copiilor, vieţi transformate tragic.
Eforturile combinate ale cadrelor didactice, elevilor, părinţilor şi poliţiştilor ar putea fi o soluţie pentru
diminuarea acestui fenomen. Scopul proiectului a fost de a conştientiza efectelor negative ale violenţei.,
iar ca obiectivele specifice ale proiectului: formarea la elevi a unui comportament responsabil,
nonviolent; dezvoltarea stimei de sine şi a capacităţii de a lua decizii pozitive ; însuşirea de către elevi a
unor metode de control al emoţiilor, de evitare a expunerii la risc; formarea spiritului civic.
Promovarea școlii se face și prin mediatizarea bunelor practici educaţionale în beneficiul copiilor
prin schimbul de experienţă interculturală între instituţiile de învăţământ în vederea stimulării atitudinilor
de respect, empatie şi admiraţie faţă de muncă, tradiţii şi obiceiuri specifice mai multor zone geografice,
creării de oportunităţi şi motivaţii pentru copiii şi cadrele didactice din unităţile şcolare implicate de a se
afirma pe plan naţional, prin abordarea creatoare a tehnicilor de lucru însușite în procesul instructiv-
educativ.
334
Formele pe care le poate îmbrăca promovarea școli în comunitate pot fi variate: difuzarea
informaţiilor cu privire la oferta curriculară și oferta educaţională, programele și proiectele extrașcolare
locale, județene sau naționale, dezvoltarea bazei material pentru a le oferi copiilor cele mai modern
miljoace didactice, resursele umane, rezultatele şcolare; colaborarea permanent cu părinții și implicarea
acestora în activitățile exreacurriculare, încheierea unor acorduri de parteneriat la nivel local, judeţean,
regional, național în scopul promovării imaginii școlii ; mediatizare exemplelor de bune practice ale școlii
prin diverse mijloace mass-media (presă locală scrisă, internet).
În concluzie, imaginea școlii poate fi promovată oferind comunității, beneficiarilor direcți și

indirecți educație de calitate, accesul la cele mai moderne resurse materiale, învățare centrată pe elev,
combaterea discriminării, reducerea violenței, promovarea unui comportament moral pozitiv și
participarea la activități extrașcolare.
Educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv, de aceea este necesară formarea elevilor
pentru realizarea unor proiecte în beneficiul comunităţii, participarea la acţiuni de voluntariat și
umanitare, și, în mod special, de protecţie a mediului prin programul Eco-Școala, Mănâncă responsabil,
Made în Valea Jiului, Interculturalitate și Spiritualitate şi alte proiecte cu tradiție ale școlii.
335
ROLUL OLIMPIADELOR ȘI CONCURSURILOR ȘCOLARE ÎN

PROMOVAREA IMAGINII COLEGIULUI NAȚIONAL ”ANASTASESCU”,
ROȘIORII DE VEDE, TELEORMAN
PROFESOR, ȘTEFAN ROMEO

COLEGIUL NAȚIONAL ”ANASTASESCU”, ROȘIORII DE VEDE,
TELEORMAN

Ferdinand, Rege al României
Vocația unei școli de succes este de a face din educație un demers spiritual superior, orientat spre
excelență, spre modelarea ființei umane în spiritul valorilor intelectuale, morale, estetice, culturale.
An de an școala românească trăiește emoția olimpiadelor, a concursurilor ca formă de dialog al

spiritelor alese, al unor elevi de excepție care au trecut deja etape importante și tensionate, pentru a se
califica la nivelul unui onorant concurs național, cu deschideri spre alte etape internaționale.
Olimpiadele și concursurile sunt competiții școlare pe discipline de studiu/domenii de pregătire,

interdisciplinare și transdisciplinare, care au ca obiectiv general stimularea elevilor cu performanțe
școlare înalte sau care au interese și aptitudini deosebite în domeniul științific, tehnico-aplicativ, cultural-
artistic, socio-uman sau sportiv. Acestea promovează valorile culturale și etice fundamentale, spiritul de
fair-play, competitivitatea și comunicarea interpersonală. Indiferent de domeniul lor sau de premiul oferit,
prin competiţiile şcolare se stimulează creativitatea şi gândirea critică, se oferă motivația atât de necesară
în procesul de învățare, se conturează talente, abilități și cunoștințe, contribuind la dezvoltarea personală
și profesională a elevilor.
Dacă teme de dezbatere ca examenele naţionale, promovabilitatea elevilor la diferite nivele de

şcolarizare, abandonul şcolar, relevanţa conţinuturilor din programele şcolare revin firesc şi constant pe
agenda publică, la fel de importante sunt demersurile orientate spre performanţă, valorizarea aptitudinilor
şi intereselor elevilor, în sensul pregătirii lor şi al asigurării unor contexte stimulative de învăţare.
O olimpiadă națională este o întâlnire semnificativă între minți strălucite, între tineri deosebiți,
întrucât participarea la aceste competiții de anvergură înseamnă studiu, tenacitate, reflecție, reîntoarcere
spre lectura adevărată, preocupare ştiinţifică pentru domeniul respectiv.
Sunt o multitudine de metode actuale de promovare a imaginii şcolii: de la simplele afişe, flyere,
bannere, la activităţi mai mult sau mai puţin complexe (artistice, de voluntariat, concursuri, ziua porţilor
deschise, proiecte etc.). Dar oare, toate acestea, nu sunt efectuate tot sub egida unui profesor, nu este
munca, efortul, inteligenţa, cunoaşterea, determinarea acestuia?...toate puse, zi de zi, în slujba elevului şi
a învăţământului românesc? Performanţele elevilor reprezintă cartea de vizită a unei instituţii şcolare,
demonstrate prin rezultate la diverse concursuri şi olimpiade şcolare, rate ridicate de promovabilitate la
examene naţionale, participare la diverse activităţi extraşcolare…
Elevii au un rol esențial în promovarea imaginii pozitive a școlii prin rezultatele obținute la
examenele susținute, dar și prin participarea la activități școlare și extrașcolare, la concursuri și olimpiade
școlare, prin participarea la simpozioane și la sesiuni de referate și comunicări științifice. Aceste
participări se soldează cu rezultate care cresc prestigiul școlii.
Valorile dominante ale şcolii - cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul faţă de
copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm,
dorinţă de afirmare, rezultatele foarte bune obţinute de elevi la Examenul de Bacalaureat, la olimpiade şi
concursuri şcolare (premii și medalii la fazele naționale ale Olimpiadelor de Matematică, de Informatică,
de Fizică, de Tehnologia informației, de Chimie, dar și la Olimpiadele de Latină, Lb. engleză, Lb.
336
franceză, Istorie, Geografie, etc.) şi implicarea directă a părinţilor, ca parteneri în realizarea educaţiei,
sunt cartea de vizită care ne recomandă printre cele mai căutate şcoli din județ.
Promovarea imaginii instituției şi a factorilor ce își asumă responsabilitatea în procesul de asigurare

a calității, personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional prin diversificarea şi flexibilizarea
acesteia în funcție de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educațional sunt factori
foarte importanți pe care trebuie să îi avem în vedere. Premiile obținute de către elevi la diferitele
concursuri, olimpiade și competiții, au făcut obiectul unei ample promovări pentru ca părinții să opteze
pentru instituția noastră de învățământ care oferă servicii de calitate concretizate în astfel de rezultate.
Astfel, prin participarea la concursuri și olimpiade, valorificarea potențialului elevilor prin obținerea
unor rezultate deosebite, aduc valoare școlii și crează un mediu sigur de dezvoltare pentru toți elevii.
fiecare dintre noi. Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptată la particularitățile
elevului, folosirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive au creat și vor crea întotdeauna
o imagine pozitivă asupra școlii.
Bibliografie:
http://www.proiecteducational.ro/sites/default/files/carti/ESENTIAL%20IN%20EDUCATIE%2C%
20NR.3%2C%20MARTIE%2C%202019.pdf
337
ȘTEFĂNESCU CAROLINA
O importanță deosebită în promovarea imaginii școlii o are initierea părinților în problemele
specifice educației din școala privită ca un ,,microgrup” din care copilul face parte; dobândirea de către
părinți a unor abilități de relaționare cu copiii.
În cadrul strategiei de promovare o instituţiei de învăţământ se pot adopta strategii cu privire la:
1.Redactarea unui plan operațional pentru promovarea imaginii grădiniței.
2. Conceperea afişelor şi pliantelor pentru promovarea imaginii grădiniței în care se prezintă planul
de şcolarizare pentru anul şcolar.
3. Conceperea afişelor şi pliantelor pentru promovarea imaginii grădiniței în care se prezintă
activități desfășurate în grădiniță.
4. Organizarea “Zilei Porților deschise”.
a. Prezentarea grădiniței în Power Point.
b. Program artistic.
5. Organizarea și diseminarea unor activități cultural – artistice în care sunt implicate educatoare și
copii ai grădiniței.
6. Derularea unei campanii de informare cu privire la metodologia și calendarul înscrierii copiilor
preșcolari la grădiniță pentru anul școlar.
Deoarece majoritatea unităților de învățământ se confruntă cu scăderea numărului de candidaţi este
evidentă necesitatea stabilirii pieţelor ţintă, a îmbunătăţirii tehnicilor de comunicare și promovare pentru a
răspunde mai bine nevoilor şi cerintelor copiilor.
În promovare sau relaţii cu publicul, directorul școlii este cea mai importantă persoană, el este
personificarea şcolii şi a direcţiei pe care doreşte să meargă. El are rolul de a descrie misiunea şcolii ca
expresie a intenţiei şi locului în comunitate şi pe scena educaţiei, în general.
De asemenea, comunicarea internă este unul din cele mai importante moduri de promovare a şcolii
si este startul într-o strategie de promovare.
O modalitate eficientă și viabilă prin care comunitatea poate să răspundă solicitărilor din sistemul
educațional este practicarea în parteneriat a proiectelor, acest lucru ramânând un instrument valoros al
școlii -în general și un mare câștig pentru educația copiilor -în special, pornind de la ideea că, copilul
trebuie scos cât mai mult din atmosfera obisnuită a unității de învățământ pentru a intra in relatie cu
semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane, crește și se dezvoltă într-un mediu comunitar
variat.
Parteneriatul educational este un concept care devine tot mai prezent în relațiile de colaborare ce se
stabilesc între unitățile de învățământ și diferitele segmente ale societății. Necesitatea si importanța
parteneriatelor rezidă în două aspecte:
- nevoia deschiderii unității de învățământ către comunitate,

- sensibilizarea comunității la nevoile unității de învățământ.
Monitorizarea și evaluarea proiectului-se vor concepe de comun acord și se vor pune în practică
modalități de monitorizare, evaluare și autoevaluarea proiectului: la început, pe parcurs, la final.
Diseminarea rezultatelor-experiența pozitivă și rezultatele proiectului se vor face cunoscute,
utilizând o diversitate de mijloace de comunicare. Finalizarea proiectului-moment mai special în care se
va sărbători reusita și se vor analiza alte nevoi care să conducă la un nou proiect.
Principalele obiective urmărite în cadrul parteneriatului ar fi:

- cooptarea diferiților reprezentanți ai comunității locale ca parteneri în procesul educativ.
- informarea membrilor comunității despre valorile promovate în instituțiile de învățământ,
formându-i ca beneficiari direcți ai achizițiilor de ordin educațional ale propriilor copii.
- creșterea disponibilității de colaborare în cele mai diverse domenii (educativ, sanitar, gospodăresc,
informativ).
- realizarea schimbului de opinii în ceea ce privește necesitatea unui mediu educativ sănătos.
338
- colaborarea între toate resursele umane implicate în viața unității de învățământ, astfel încât
copilul să aibă prioritate absolută.
- creșterea imaginii publice a institutiei.
- oportunitatea de a schimba idei și impresii, de a împărtăși din propria experiență și de a prelua
noutăți.
,,Împreună pentru copiii noștri”- este un prim pas important în parteneriatul educational cu familia
derulat pe parcursul anilor scolari.
O importanță deosebită în promovarea imaginii școlii o are inițierea părinților în problemele
specifice educației din școala privită ca un ,,microgrup” din care copilul face parte; dobândirea de către
părinți a unor abilități de relaționare cu copiii.
Colaborarea grădiniță - familie construiește relații strânse între cele două medii ale educației,
stabilește un sistem de valori apropiat între acestea, care poate avea un efect benefic asupra copiilor.
Exemple de activități derulate pe perioada parteneriatului:

,,Ne întâlnim din nou”, ,,Tradiții de Crăciun”, ,,Cine lucrează mai frumos?”, ,,Cum aleg școala la
care va merge copilul meu?”, ,,Ultimii pași împreună”, ,,Împreună să învățăm ”.
Alte activități derulate pe perioada parteneriatului au fost:

,,Darul pentru prieteni”, ,,Vizită la scoală”, ,,Vizită la bibliotecă”.
La varsta de 6-7 ani, copiii poseda în mod firesc acea maturitate intelectuală care să le permită să
abordeze sarcinile școlare. Rămâne totuși planul afectiv care-l pune pe copil la o adevarată încercare:
colegi noi, reguli noi, învățătoarea, localul scolii,etc.
Inițierea și derularea de activități în scopul promovării imaginii școlii reprezintă o provocare pentru
cadrul didactic de azi, necesitând multă creativitate în concepere, dinamism în derulare, responsabilitate
în monitorizare, flexibilitate în luarea deciziilor.
În esentă, a manageria un proiect de promovare a imaginii unității de învățământ înseamna a stăpâni

arta de a ști să faci o schimbare:
- înseamnă să găsești modul optim pentru a atinge un scop;
- să poți conduce efectiv resursele disponibile pentru a atinge scopul;
- să identifici just compețentele persoanelor implicate în proiect și să le utilizezi corespunzător,
- să combini atitudini, abordări și tehnici ce se aplică la o gamă largă de sarcini.
Iar apoi să fii capabil să gestionezi cu succes schimbarea pentru a-i prezerva valoarea de câștig.
Comunicarea şi crearea imaginii instituţiei de învăţământ prin intermediul relaţiilor publice şi a
publicităţii constituie un obiectiv deosebit de important, deoarece contribuie fundamental la creşterea
numărului de solicitări de servicii specifice dar şi a calităţii acestora.
339
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL

GRĂDINIŢĂ – BISERICĂ
“Suflet creștin de copil!”
Prof. Ştefănigă Marinela

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.1, CARANSEBEŞ
ARGUMENT
Deoarece violenţa şi ,,infracţiunile” morale ne izbesc la tot pasul prin toate canalele de informare şi
pentru că oamenii au devenit mai inumani şi nu le mai pasă de cei din jur ne-am gândit că o educaţie
creştină de la vârste fragede nu ar dăuna.
Se ştie că ce se învaţă în copilărie se sedimentează mult mai bine. Proiectul îşi propune educarea
copiilor în spirit moral-religios.
UNITĂŢI IMPLICATE ÎN PARTENERIATUL EDUCAŢIONAL
1.GRĂDINIŢA
2.BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ
GRUP ŢINTĂ: preşcolarii din grădiniţă
REPERE TEMPORALE: anul şcolar curent
BENEFICIARI:
- direcţi: copiii, educatoarea, preotul, directorul;
- indirecţi: grupul familial lărgit, societatea.
RESURSELE PROIECTULUI:
1. RESURSE UMANE: preşcolarii, educatoarele, părinţii copiilor, directorul, preotul;
2. RESURSE MATERIALE: cărţi bisericeşti, icoane, imagini sugestive, planşe, foi, creioane
colorate, acuarele, pensule, aparat foto.
3.RESURSE FINANCIARE: susţinere din partea părinţilor.
SCOP :
-Educarea copiilor in spiritual valorilor moral-religioase si cunoasterea rolului bisericii in
comunitatea locala.
OBIECTIVELE PARTENERIATULUI
- Participarea afectivă a copiilor şi adulţilor la momente religioase ca : slujbă, împărtăşire,
spectacole.
- Familiarizarea copiilor cu semnificaţia unor evenimente cu conţinut religios ( a primi, a oferi
daruri de sărbători, celor nevoiaşi – semnificaţia creştină a acestui gest ).
- Formarea virtuţilor creştine şi cultivarea comportamentului religios-moral.
- Întărirea legăturii grădiniţei cu comunitatea locală (religioasă) în beneficiul ambilor factori;
dezvoltarea spiritului creştin.
- Învăţarea unor texte cu caracter religios (poezii,cântece); iniţierea unor activităţi artistico-plastice
şi practice pe teme religioase (expoziţii,concursuri etc.)
Am urmărit aceste obiective prin cultivarea următoarele comportamente:
- să manifeste un comportament civilizat, politicos;
- să aibă încredere în biserică şi valorile sale;
- să înveţe poezii, cântări religioase;
- să fie afectuoşi şi sensibili atunci când dăruiesc;
- să – şi perfecţioneze abilităţi practice în vederea obţinerii unor mici obiecte pe care să le dăruiască.
340
ETAPELE PROIECTULUI:
A. Stabilirea contactului între cele două unităţi;
B. Desfăşurarea activităţilor conform protocolului;
METODE/ TEHNICI DE LUCRU:
- întâlniri, dialog, expuneri, dezbateri, expoziţii;
- conversaţia, explicaţia, observarea, povestirea, exerciţiul;
ACTIVITĂŢI ABORDATE
- binecuvântarea de început de an şcolar-sfeştanie grădiniţă;
- vizitarea reciprocă a instituţiilor implicate în proiect de către parteneri;
- împărtăşirea copiilor de PAŞTI şi CRĂCIUN;
- expoziţii cu lucrări ale copiilor pe teme religioase;
- înmânarea unor semne/simboluri religioase copiilor
cu prilejul unor evenimente religioase;
- întâlniri preot- personal grădiniţă pentru discutarea unor teme de interes propuse;
- susţinerea unor activităţi cultural-artistice cu caracter religios: spectacole, filme;
- manifestări comemorative;
- acţiuni sociale pentru credincioşii cu stare materială precară: bătrâni,copii,bolnavi etc.;
- învăţarea de rugăciuni.
Realizarea unei legătui mai strânse între reprezentanţi ai bisericii şi unităţile de învăţământ
341
PROF. ȘTEFĂNUȚ MONICA

CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ NR. 1 BISTRIȚA
„Nu zidurile fac o școală , ci spiritul ce domnește într-însa.”-Regele Ferdinand I

Imaginea școlii în ochii comunității, este rezultatul unei munci constante a oricărui dascăl
implicat.
Ea poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce așteaptă și au nevoie. Imaginea unei școli este
cel mai bine promovată prin acțiunile desfășurate, în contextul domeniului de activitate.
Promovarea imaginii școlii are nevoie în primul rând de o bună colaborare între cei trei parteneri
educaţionali: școală-elevi-părinţi.
Școala incluzivă din care fac parte promovează dreptul fiecărui copil la educație și înțelegerea
diferențelor de adaptare si învățare, specifice fiecărui copil .
Educația incluzivă pune accentul pe dezvoltarea de activități care comportă lucrul în echipă , pe
respectarea identității culturale a fiecărui copil în parte și pe monitorizarea constantă a eficacității
activităților de predare – învățare - evaluare la nivelul fiecărui copil.
Școala incluzivă facilitează accesul tuturor la o educație de calitate prin:
· utilizarea unor metodologii de predare – învățare - evaluare centrate pe elev;
· ameliorarea si flexibilizarea curriculum-ului;

· implicarea comunității în viața școlară;
·oferirea de servicii educaționale conform principiului ,,resursa urmează copilul".
Încadrată pe postul de profesor psihopedagog la C.S.E.I. urmăresc pe tot parcursul anului:
-asigurarea educaţiei elementare pentru toţi elevii;
-ridicarea calităţii nivelului de pregătire al elevilor;
-selectarea procedeelor ,tehnicilor şi metodelor de predare în funcţie de nivelul de pregătire al
elevilor,de particularităţile de vârstă şi psihoindividuale ale elevilor;
-ambientarea spaţiului de învăţământ ,pentru crearea unei atmosfere
plăcute,civilizate,stimulative,cu efecte pozitive în plan atitudinal şi comportamental;
-afirmarea şcolii pe plan local ,judeţean şi naţional prin participarea la diferite
concursuri,simpozioane,realizarea de parteneriate;
Aceste obiective le-am realizat desfăşurând următoarele activităţi:
1.Proiectarea activităţii
2.Realizarea activităţilor didactice/Diseminarea, evaluarea şi valorizarea activităţilor realizate
Am participat cu diverse lucrări-desene, la expoziţii şi concursuri tematice organizate în şcoală şi nu
numai și am promovat rezultatele elevilor în cadrul întâlnirilor cu părinții.
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor extracurriculare, participarea la acţiuni de voluntariat

precum „Baluri și serbări”, „Evenimente istorice”; „Stop bullyngului în școlile bistrițene”, „Sărbătoarea
pascală”etc;
342
3.Evaluarea rezultatelor învăţării

4.Managemantul clasei
5.Managementul carierei şi al dezvoltării profesionale
6.Contribuţia la dezvoltarea instituţională şi la promovarea imaginii unităţii şcolare

Am participat la diverse concursuri unde am încheiat acorduri de parteneriat cum ar fi:„Muguri
de primăvară”, „Proiect Educațional Internațional/Simpozion „Educație fără frontiere”,. Concurs regional
„Eco art”-locul II ; Concursul interjudețean „ȘTEFAN CEL MARE”- locul III „Olimpiada inocenților”,
Proiectul „Vacanță pentru toți copii în comunitatea bistrițeană. Oferta educaţională a şcolii am promovat-
o prin intermediul părinților ce recomandă unitatea , datorită modului în care sunt trataţi şi educaţi elevii
din şcoala noastră.
7. Conduita profesională
343
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII VALORIFICÂND TRADIŢIILE

POPULARE ŞI FOLCLORUL ROMÂNESC
Prof. înv. primar Stegaru Elena

L. T. „DUMITRU MANGERON”, BACĂU
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ION LUCA” - STRUCTURĂ
Arta noastră populară manifestată sub toate aspectele ei prezintă o bogăţie nepreţuită de comori
pentru toţi aceia care-şi iubesc patria şi neamul. Începând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment
important din viaţa poporului, continuând cu frumoasele costume populare îmbrăcate în aceste împrejurări
şi terminând cu cântecele, discursurile şi strigăturile, nelipsite la aceste datini, izvorul lor e nesecat pentru
cel ce vrea să le cunoască şi să le adune în mănunchi pentru a le dărui din nou cum spune Anton Pann:
“De la lume adunate
Şi-napoi la lume date “
Cunoscând valenţele formative ale folclorului şi artei populare tradiţionale noi, cadrele didactice,
avem misiunea de a iniţia copiii în comorile inestimabile ale creaţiei populare seculare.
Folclorul este totalitatea creaţiilor şi manifestărilor artistice aparţinând culturii spirituale: literatura şi
muzica populară, dansul popular, obiceiurile şi tradiţiile populare româneşti, toate acestea încercând să le
promovăm în rândul elevilor din şcoala noastră prin toate activităţile desfăşurate în procesul instructiv
educativ. Cuvântul folclor înseamnă laolaltă frumuseţe, vechime şi tradiţie, bucuria de a cânta, striga şi
dansa, împreună băieţi şi fete, tineri şi vârstnici.
Pregătirea copiilor pentru viaţă înseamnă educarea lor în armonie cu principiile, normele şi idealurile
poporului român. O sursa inepuizabilă de valorificare a elementelor tradiţionale o reprezintă costumul
popular. Căutând să pătrundem semnificaţia modelelor se constată că ele nu se aleg la întâmplare. Dorim
să devină o tradiţie în şcoala noastră ca elevii să poarte costumul popular la toate serbările desfăşurate cu
ocazia sărbătorilor de 1 Decembrie, Moş Crăciun şi chiar în desfăşurarea unor activităţi metodice cu
copiii. Obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment important din viaţa poporului, costumele populare
îmbrăcate cu aceste prilejuri, dansurile populare nelipsite din viaţa poporului român, arată că arta noastră
populară este o bogăţie nepreţuită de comori pentru cei care îşi iubesc patria şi neamul.
Astfel, copiii au înţeles că strâns legate de dansurile populare sunt cântecele de joc sau instrumentele
care constituie fondul muzical al acestora şi care au fost culese din diferite colţuri ale ţării cu mult înaintea
dansurilor. Audiind casete, ei au putut să-şi dea seama de varietatea şi frumuseţea lor care diferă de la o
regiune la alta. Copiii şi-au dat seama că în zona Moldovei sunt dansuri populare săltăreţe şi pline de
viaţă, iar în unele zone sunt mai potolite în mişcări.
Nu doar prin dans şi cântec valorificăm tradiţiile populare româneşti, ci şi prin alte activităţi precum:
colinde, şezători, poveşti şi povestiri, proverbe, zicători, ghicitori, rime năstruşnice, numărători.
Sărbătorile de iarnă cu datinile şi obiceiurile străbune, au fost şi vor rămâne prilejuri ca micii
interpreţi populari să aducă în faţa noastră, a acelor ancoraţi în cursul tumultuos al vieţii, frumuseţea
portului şi cântecului popular, autenticitatea colindelor şi obiceiurilor de odinioară.
Colindele populare româneşti au multiple valenţe instructiv educative, sunt un izvor de reînoire
morală, de plenitudine, curăţenie, sfinţenie, speranţă „La nici un popor cântecele acestea nu mărturisesc
atâta putere de transfigurare, de spiritualizare a existenţei ca la noi” – Ovidiu Papadima.
Colinde precum : "Colind de Moş Ajun", "Moş Crăciun cu plete dalbe ", "Cântec de stea ", "Buna
dimineaţa la Moş Ajun", "Sculaţi gazde nu dormiţi", „Pluguşorul”, „Capra”, „Steaua” etc. interpretate într-
un cadru adecvat şi cu podoaba costumelor specifice de către cei ce, încă puri, trăiesc cu intensitate
momentul, ne fac să ne simţim măcar atunci, mândri că suntem români. Cultivarea dragostei şi a
respectului pentru valorile spirituale româneşti, în speţă - muzica folclorică - familiarizarea copiilor cu
diferite obiceiuri şi datini, afirmarea talentelor şi evaluarea rezultatelor prin spectacole şi concursuri
muzicale, sunt obiective ce trebuie să stea în faţa noastră ca şi educatori.
Şezătorile constituie un mijloc complex de educaţie deoarece îi familiarizează pe copii cu unele
elemente de folclor, contribuind astfel la dezvoltarea dragostei pentru tradiţiile populare, a gustului pentru
frumos, pentru armonie, le cultivă răbdarea, stăpânirea de sine, spiritul de echipă. Datinile şi obiceiurile
populare ne reprezintă şi constituie o adevărată, „valută” a ţării noastre, apreciată şi recunoscută în
344
întreaga lume, fapt ce determină dorinţa de a cunoaşte frumuseţea şi naturaleţea obiceiurilor, a folclorului
autentic, a portului popular şi a graiului local. De asemenea au rolul de cunoaştere de către copii a
specificului zonei şi a frumosului din jur (culoare, forma, sunet, nu numai prin cuvinte ci şi prin fapte).
Şezătorile, fără un efort deosebit, uneori şi fără o pregătire prealabilă, constituie serbări în miniatură,
organizate într-un cadru mai restrâns, dar cu o eficientă educativă deosebit de mare.
Şezătorile, după cum le arată şi denumirea în tradiţia poporului nostru, sunt reuniuni cu caracter
cultural-educativ, la care copiii sunt antrenaţi şi fiecare participant îşi dă contribuţia cu ceea ce cunoaşte
mai bine (o poezie, un cântec, ghicitori, interpretarea unor dansuri, dramatizarea unor poveşti). Şezătoarea
este cu atât mai reuşită cu cât fiecare copil contribuie activ la desfăşurarea programului ei. Şezătorile se
pot organiza cu ocazia unui eveniment din viaţa poporului. Satisfacţiile obţinute de copii în realizarea
diferitelor numere din programul şezătorii, ca şi bucuria şi celelalte emoţii comune au un efect puternic
asupra vieţii de colectiv, îmbunătăţind relaţiile, întărind sentimente de prietenie şi ajutorul reciproc între
copii. Creativitatea elevilor este rodnică, improvizaţiile de moment sunt deosebit de reuşite. În timp ce
pictează, modelează, ţes, cos, copiii cântă cântece şi acest prilej este pentru ei o sărbătoare dar şi un prilej
de destindere.
Din zestrea creaţiei literare populare, la vârsta şcolară sunt selectate proverbele şi ghicitorile,
zicătorile şi creaţiile copiilor, aşa numitele poezii ritmate, cântece-formulă ce îmbogăţesc vocabularul
şcolarilor şi dezvoltă gândirea şi imaginaţia creatoare.
Proverbele şi zicătorile sunt un punct de referinţă în întreaga activitate şi în stabilirea unor linii de
comportament corect. Aceste creaţii, realizate mai mult pe baza stilului figurat, folosind comparaţia,
metafora, alegoria, elemente de versificaţie, sunt mai greu de înţeles de către şcolarii mai mici, dar dacă
sunt folosite în cadrul lecturilor, convorbirilor după imagini, basmelor, poveştilor, sunt foarte bine
reţinute, pentru că sunt înţelese de către copii. Totodată acestea cultivă frumuseţea morală, prin
transmiterea unor norme, reguli şi valori morale. Prin ironii mascate, prin buna dispoziţie pe care o
răspândesc, acestea asigură un climat educativ adecvat, pozitiv, eficient. Sunt totodată puse în relaţie cu
inteligenţa, stimulează însuşirile, creează buna dispoziţie, formează trăsături de personalitate.
Ghicitorile circulă în mediile populare. Ele reprezintă un fel de joc colectiv numit să pună la
încercare isteţimea şi abilitatea minţii. Implicit, ghicitorile devin o probă în riturile de iniţiere sau de
încercare, un examen nu numai al iscusinţei, ci şi al cunoştinţelor. Deşi ca intenţie directă sunt un joc pur,
ghicitorile nu rămân străine de stările afective ale omului, de atitudinea lui faţă de viaţă, faţă de lume.
Folosite în activităţile cu elevii, acestea dezvoltă imaginaţia şi gândirea copiilor, dar ajută şi la dezvoltarea
şi îmbogăţirea limbajului acestora. Puşi în faţa unei situaţii, problema creată de textul ghicitorii, copiii vor
scotoci în mintea lor, vor valorifica acele cunoştinţe dobândite în activităţile de cunoaştere a mediului
înconjurător şi vor descoperi răspunsul.
Poveştile şi povestirile marelui povestitor Ion Creangă sunt un mijloc prin care copiii cunosc satul
românesc moldovenesc, portul şi interiorul caselor moldoveneşti. Astfel, sunt folosite în activitatea
didactică poveşti de referinţă : ”Capra cu trei iezi”,”Punguţa cu doi bani”,”Fata babei şi fata
moşneagului”,copiii conştientizând că orice lucru ce trebuie să-l desfăşoare le impune o anumită
responsabilitate, multă atenţie şi seriozitate în acţiuni.
Vocabularul folcloric ce apare în aceste poveşti şi trebuie lămurit şi explicat copiilor. Multe din
cuvinte sunt arhaisme, altele sunt regionalisme, pe care copiii este bine să le cunoască şi să le reţină
îmbogăţindu-şi sfera de cunoaştere.
Folclorul copiilor are o mare forţă plastică şi are predilecţie pentru formele “magice”, fantastice,
ritmuri şi rime năstruşnice , numărători folosite in diverse jocuri, care devin uneori poezii naive:
“Una, două, hai că plouă/Trei, patru, hai la teatru/ Cinci, şase, spală vase/ Şapte, opt, suflă în foc/
Nouă, zece, un pahar cu apă rece….”
Poemele - incantaţii pentru Soare si Lună, fenomene ale naturii, fluturi, animale şi plante ca şi
cântecul Soarelui, pot fi folosite în activitatea cu copiii, mai ales la clasele mici, în momente propice (în
perioada verii, atunci când plouă se invocă soarele):
“Treci ploaie trecătoare /că te-ajunge soarele/şi-ţi taie picioarele/cu un mai/cu un pai/din căciula lui
Mihai/plină cu coji de mălai/ aruncă la cai”.
Tot în folclorul copiilor vom descoperi acele cântece – formulă, creaţii populare, majoritatea
„produse” ale copiilor ce contribuie la dezvoltarea gândirii şi imaginaţiei şcolarului. Copiilor le plac
rimele. Ei se bucură să le asculte şi, de bună seamă, se vor bucura să le creeze. În acest fel, copiii devin tot
345
mai conştienţi de limbaj, reuşesc să-i stăpânească din ce în ce mai bine semnificaţiile şi ajung să se
elibereze de constrângerile practicilor verbale şi formale sunt şi un exerciţiu de memorie, de imaginaţie.
Putem spune că folosirea folclorului şi a artei populare în activitatea elevilor contribuie la
îmbogăţirea şi extinderea orizontului cultural artistic al copiilor, în educarea sentimentelor de dragoste,
admiraţie, mândrie, respect faţă de comorile creaţiei populare, la cultivarea trăsăturilor de personalitate
caracteristice omului nou, de care are nevoie societatea noastră de astăzi.
Prin folclor, elevii pot să cunoască mai bine şi să preţuiască mai mult lupta poporului nostru pentru
libertatea socială şi naţională, frumuseţea limbii şi a ţării sale, gândurile, sentimentele şi năzuinţele
generaţiilor de ieri şi de azi.
BIBLIOGRAFIE
Ovidiu Bîrlea, Folclorul românesc. Vol, I; Vol. II, București, 1981; 1983.
Pop. Mihai, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc. București, 1990.
Bibliografia generală a etnografiei și folclorului românesc. 1965-1969. Ediție îngrijităde I. Oprișan,
București, 2005.
346
O viata sanatoasa
Prof. Steier Dana Angela

Scoala gimnaziala Sorin Leia Tomesti- Timis
Democrit spunea: "Natura si educatia sunt asemanatoare,caci educatia transforma pe om,si,prin
acesta transformare,creeaza natura" Starea mediului inconjurator depinde insa numai de fiecare dintre noi.
Aceasta tema "Un mediu curat - o viata sanatoasa", ar trebui sa fie o deviza pentru intreaga populatie a
globului. Insa, se pare ca oamenii trateaza cu neglijenta acest aspect important al vietii lor, ceea ce duce la
agravarea procesului de poluare si distrugere a mediului si implicit la distrugerea sanatatii fiecaruia dintre
noi si a celor din jur.
Mediul inconjurator ne asigura conditiile necesare vietii, insa depinde de noi daca dorim sa folosim
aceste elemente esentiale cat mai util sau daca vrem sa ocolim acest aspect al vietii noastre. Poluarea
planetei se agraveaza pe zi ce trece si se pare ca populatia nu acorda interes acestui proces nociv.
Convingerea ca aceasta problema este doar a specialistilor si a forurilor internationale, este tot atat de
eronata, pe cat este si de grava. Ocrotirea planetei este o problema mondiala, si, tocmai de aceea, fiecare
om trebuie sa-si asume aceasta responsabilitate.
Trecerea ecologiei de la stadiul de simpla disciplina stiintifica la cea de problema a constiintei

comune, nationala si internationala, reprezinta o realitate trista in zilele noastre, cand distrugerea
echilibrului natural al intregii planete este iminenta. Lupta impotriva poluarii intregii planete solicita
colaborare si cooperare internationala si de aceea depinde de noi daca vom trai intr-un mediu curat,
sanatos si nepoluat. Sta in puterea omului sa ia masuri eficiente si sa gaseasca solutii pentru a opri
continuarea si agravarea acestui proces daunator.
Noi,oamenii de peste tot din lume trebuie sa fim constienti ca trebuie sa ne pastram planeta,o planeta
curata si "sanatoasa".
Trebuie sa actionam, sa intelegem ca nu putem polua la infinit mediul inconjurator,avem nevoie de

schimbari.Ar trebui sa avem grija la deseurile toxice,la gunoaiele pe care marea majoritate le arunca pe
jos,ar trebui sa invatam sa mergem mai mult oe jos,cu bicicleta,sa facem mai multa miscare si sa nu mai
folosim masinile,scuterele,autobuzele care sunt extrem de poluante pentru mediul inconjurator.
Ar trebui sa invatam sa fim niste oameni mai buni,sa avem grija de planeta noastra,sa fim constienti
ca nu mai avem o a doua planeta pe care am putea sa ne mutam.
Bibliografie:
1. www. referat.clopotel.ro
2. Coordonator: prof.Vrajitoru Chrys- “Ghid pentru o viață sănătoasă”2010
3. Ioan Nicola, ,,Tratat de pedagogie școlară”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
347
Școala pe drumul modernizării
Prof. înv. primar Steiger Corina

Școala Gimnazială Livezile
Dezvoltarea fără precedent a societății impune și învățământului primar, cu necesitate, problema

modernizării conținuturilor, a metodelor, a formelor de organizare a mijloacelor didactice, a întregului
arsenal de strategii și mijloace didactice, pentru a corespunde dezvoltări sociale actuale și de perspectivă.
O societate civilizată și mai ales responsabilă nu-și poate permite să ignore stabilirea unui ideal
educațional, cel care indică o orientare a acesteia spre un set de valori care să o reprezinte. Aceasta își
propune să crească tineretul în spiritul unor idealuri, a unor valori capabile să-i contureze personalitatea și
identitatea culturală. Școala românească de azi este în plin proces de restructurare și reorganizare, rolul
școlii este de a-i ajuta pe toți copiii să reușească în viață, însă această reușită este condiționată de reușita
școlară. Se impune atât revalorizarea dimensiunii subiective a actului educațional, cât și crearea unui
spațiu educațional care să contribuie la restabilirea dialogului dintre individ și societate, subiectiv și
obiectiv, rațional și afectiv. Modernizarea presupune programe axate pe teme de actualitate, informarea
cadrului didactic cu noutăți, aplicarea tehnologiei și metodologiei didactice care să asigure eficiența
învățării. În învățământul primar indicele esențial al calității și eficienței lecției este dat de gradul de
participare al elevilor pe tot parcursul activității la oră. Comisia Internațională pentru educație în secolul
XXI recunoaște rolul esențial al învățământului primar în calitatea sa de a da elevului pregătirea pentru
viață. Gradul de participare al elevilor la lecție depinde de modul în care propunătorul dirijează învățarea,
de metodele și procedeele folosite la ore. O conlucrare activă între cadrul didactic și elev se realizează prin
dialogul euristic care determină o participare activă a elevilor solicitându-le gândirea, efortul de analiză și
interpretare, discernământul critic, imaginația și creativitatea.
Ca bun manager al clasei de elevi, cadrul didactic trebuie să folosească proceduri și strategii de
intervenție variate, corelate cu obiectivele propuse, cu conținuturile alese și cu caracteristicile elevilor.
Învățătorul provoacă învățarea facilitând însușirea unor tehnici de muncă intelectuală, elevul devenind
coparticipant activ al propriei formări. Învățământul modern este învățământul centrat pe elev pentru că
prezintă multe avantaje: elevii învață în ritm propriu, este încurajată inițiativa și învățarea independentă.
Elevului i se oferă multe ocazii pentru a-și construi cunoașterea. Învățătorul și elevul se întâlnesc pe
același tărâm al educației, într-o relație cu caracter interpersonal. Învățătorul ia copiii din mediul familial,
îi pregătește în mediul școlar pentru mediul școlar și pentru mediul social, iar pentru aceasta trebuie să
creeze situații de învățare în care să nu existe bariere ce pot sta în calea comunicării sincere a fiecăruia.
Depinde de tactul învățătorului de a-i conduce pe elevi de la copilărie la viața adultă, respectând
individualitatea copilului, ajutându-l să gândească limpede, să-și întărească voința pentru a realiza ce și-a
propus, respectându-se pe sine și respectând pe alții. Tendința informativ-comunicațională actuală
deschide perspective încă neexplorate pentru educație cu ajutorul televiziunii prin satelit, a telefoniei
mobile și a spațiului prin intermediul computerelor personale. Comunicarea scrisă, audio-vizuală între
zonele geografice aflate la mii de kilometri distanță este practic instantanee, iar accesarea datelor de
interes general și particular este posibilă datorită site-urilor existente pe rețeaua de internet.
Toate aceste elemente impun necesitatea modernizării instituțiilor de care are nevoie societatea
actuală, o societate informațională. Privind prospectiv, școala românească trebuie să definească într-un
mod propriu coordonatele valorice ale educației în România, ancorându-se totodată în realitatea modelului
cultural european. Formarea și dezvoltarea personalității omului urmărește identificarea și stimularea
acelor elemente pozitive ale comportamentelor care să ducă la o integrare socială dezirabilă și
acceptabilă. Valorile educaționale neutralizează instinctele și pulsiunile primare, în vederea integrării
fiecărui om într-o ecuație umanistă. Omul râvnește să capete deplinătatea valorilor, pornind la început
călăuzit de modele, apoi autoperfecționându-se, spre dobândire de comportamente, convingeri, credințe,
atitudini etc. care să-i asigure fericire, bunăstare, echilibru, social și satisfacție personală.
Un lucru rămâne foarte important chiar dacă societatea este mereu într-o continuă dezvoltare omul
este educabil, are nevoie de educație spre a fi socializat, făcându-l conștient de virtuțile și valorile culturii
și civilizației, prin intermediul educației, omul își formează personalitatea, asigurându-și șansa de a se
bucura de fericire. Învățământul modern este învățământul centrat pe elev pentru că prezintă mai multe
avantaje: elevii învață în ritm propriu, este încurajată inițiativa și învățarea independentă, elevului i se
348
oferă multe ocazii pentru a-și construi cunoașterea. Astfel, rolul esențial al școlii constă în înzestrarea
elevilor nu numai cu cunoștințe specifice în diverse domenii ale vieții, ci și cu abilități socio-culturale care
să le asigure succesul ca adulți și de plăcerea de a-și vedea semeni fericiți. Învățătorul modern trebuie să
fie permanent orientat spre elev și spre mediul socio- cultural în care acesta se formează și se dezvoltă,
spre tendințele schimbării societății în care elevul se va insera socio-profesional pentru a optimiza,
dezvolta sau înnoi procesul educativ, în funcție de situație. Învățătorul lucrează împreună cu elevii,
urmărește obținerea performanței și dorește stimularea competiției, dezvoltarea propriei formări.
Profesorul urmărește permanent să optimizeze calitatea rezultatelor elevilor și obținerea
performanțelor școlare. Școala și profesorul pot contribui la formarea unei imagini de sine pozitive și a
unui nivel de aspirație corect față de propria persoană, în concordanță cu posibilitățile reale ale persoanei.
Nivelul de aspirație este o modalitate prin care individul își fixează valoarea scopurilor în raport cu
diferite categorii de sarcini. Se consideră optim acel nivel de aspirație care corespunde cu posibilitățile
maxime ale elevilor. Aspirațiile la nivel optim îl motivează pe elev, îl mobilizează pentru efort susținut și
îi asigură succesul școlar. De aceea demersul strategic al profesorilor trebuie să privească performanța și
motivația ca pe etape obligatoriu de parcurs, ca preocupări permanente astfel încât elevii să-și urmeze
siguri drumul în viața.
Bibliografie:
Cucoș, C. (2002), Pedagogie, ed. a II-a, Editura Polirom, Iași;
Cucoș, C. (2005), Psihopedagogie pentru examene de definitivare și grade didactice, Editura
Polirom, Iași;
Ciobanu, O. (2003), Comunicare și învățare, Editura ASE, București;
Cerghit, I. (1983), Perfecționarea lecției în școala modernă, E.D.P., București;
Cerghit, I. (2009), Pedagogie generală, Editura Polirom, Iași;
Cerghit, I. (1997), Metode de învățământ, ediția a III-a, Editura Didactică și Pedagogică, București;
349
Sistemul lingvistic și analiza lui
Stelea Elena Bianca

Şcoala Gimnazială „Nicolae Bălcescu”, Drăgăşani
Prima sarcină care îmi revine şi pe care o consider esenţială, este definirea conceptelor de „limbă” şi
„vorbire”. De multe ori ne întrebăm ce este limba? Ce reprezintă conceptul de „limbă”? Bineînţeles că nu
putem vorbi despre limbă şi vorbire fără să facem referire şi la conceptul de „limbaj”.
Ferdinand de Saussure este cel care tratează distincţia dintre conceptele de „limbaj”, „limbă” şi
„vorbire” într-un mod inovator. Astfel el raportează limba la psihologia socială, iar vorbirea la cea
individuală. Saussure face distincţia între „limbă” şi „limbaj” pe baza opoziţiei dintre social şi individual.
Operând distincţia între limbaj / limbă / vorbire, el a atras atenţia asupra faptului că nu a definit
cuvinte, ci lucruri şi, că, deci, distincţiile stabilite nu pot fi afectate de anumiţi termeni ambigui care nu
acoperă în semnificaţiile lor de la o limbă la alta. Întrucât româna dispune de toate cele trei cuvinte-limbaj,
limbă, vorbire-le vom considera ca termeni de metalimbaj1, precizând că vorbirea este un aspect particular
al limbii, o manifestare „individuală” de voinţă şi inteligenţă în care distingem atât combinaţiile prin care
vorbitorul foloseşte codul limbii pentru a-şi exprima gândirea personală, cât şi mecanismul psiho-fizic
care îi permite să exteriorizeze aceste combinaţii, dar, în acelaşi timp, în măsura în care, în actele concrete
de vorbire se manifestă codul limbii, cât şi alte coduri specifice limbajului, iar vorbirea ca activitate este
un act de intercomunicare umană, presupunând un destinator şi un destinatar cu poziţiii reversibile, care
are şi caracter social.
Eugenio Coseriu definea limbajul ca fiind „orice sistem de semne simbolice folosite pentru
intercomunicarea socială, adică orice sistem de semne care serveşte pentru a exprima şi comunica idei şi
sentimente sau conţinuturi ale conştiinţei.
După Saussure, limbajul este ansamblul resurselor şi al procedeelor fiziologice şi psihice de care
dispune omul pentru a vorbi. Dar aceasta nu înseamnă că limbajul este individual. Limbajul este, în acelaşi
timp, unul şi multiplu, este acelaşi la toţi oamenii de pe Glob, dar se manifestă într-o infinitatea de
varietăţi. Putem spune, astfel, că există atâtea limbaje diferite câţi indivizi întrucât fiecare are propriul
limbaj, propriul sistem de comunicare prin care îşi exprimă gândurile, sentimentele şi dorinţele, dar tot în
acest mod putem spune că nu există decât un limbaj omenesc identic în fondul său pe toate latitudinile.
Limbajul reprezintă, aşadar, sistemul de comunicare care ne permite să transmitem informaţii
persoanei căreia ne adresăm. Acest sistem de comunicare, denumit „limbaj” este, la rândul său, divizat în
limbă sau „cod” şi vorbire, sau „mesaj”.
În ultimele decenii, aserţiunea că limba este un cod, iar vorbirea un mesaj, că diferitele variante şi
varietăţi ale limbii sunt subcoduri ale codului limbii date ori constituie ele înseşi coduri distincte este atât
de frecventă în studiile de lingvistică, încât se impune să încercăm de la început formularea unui răspuns
acceptabil la problemele de principiu cuprinse în titlul acestui paragraf.
În Cours de linguistique générale, Saussure se referă o singură dată în mod direct la codul limbii,
atunci când justifică distincţia dintre limbă şi vorbire: „ La parole est au contraire un acte individuel de
volonté et d’intellingence, dans lequel il convient de distinguer: 1.les combinaisons par lesquelles le sujet
parlant utilise le cod de la langue en vuie d’exprimer sa pensée personnelle; 2.le mécanisme psycho-
physique qui lui permete d’exterioriser ces combinaisons”. Mai târziu A. Martinet, propune un paralelism
clar între langue/parole şi cod/mesaj; „L’opposition qui est traditionnelle, entre langue et parole peut aussi
s’exprimer en terme de code et message, le code étant l’organisation qui permete la rédaction du message
et ce à quoi on confronte chaque élément d’un message pour en dégager le sens”.
În teoria matematică a informaţiei, codul este definit ca un sistem de semne (sau simboluri) care
servesc la transmiterea unui mesaj printr-un canal adecvat semnelor date; mesajul este o secvenţă de
semne aparţinând aceluiaşi cod combinate potrivit regulilor codului şi pe care emiţătorul o transmite
receptorului. Un principiu de bază al informaticii este distincţia dintre informaţie şi sens, semnificaţie,
ştire sau conştiinţă; informaţia este numai forma, semnul sau simbolul unui sens, al unei ştiri şi distinctă
de semnul corespunzător. Un cod presupune un dicţionar sau o listă de corespondenţe între valorile
semnificate şi simbolurile lor formale, adică semnificantele lor.
1
Totalitatea termenilor folosiţi pentru a opera asupra limbii naturale.
350
ROLUL PARTENERIATUL ȘCOALĂ-FAMILIE
Sterea Elena-Carmen
Școala Gimnazială Prof. Ilie Popescu, Șotânga, Dâmbovița
Şcoala eficientă realizează un parteneriat cu elevul, prin valorizarea si respectarea identităţii sale cu
familia, prin recunoaşterea importanţei acesteia şi atragerea în procesul didactic şi cu toate resursele
educative ale societaţii pe care le identifică şi le foloseşte activ. Este nevoie a se dezvolta un nou concept
care să întărească schimbarea în relaţiile şcoală-familie. Acest concept este parteneriatul educaţional.
Parteneriatul educaţional este forma de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul copilului la
nivelul procesului educaţional. Acesta presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni educative
între factorii educaţionali.
Părintii, copiii şi comunităţile se influentează puternic unii pe alţii. Mediul în care trăiesc părinţii
poate sprijini sau devia vieţile lor, poate determina multe dintre valorile lor. De asemenea , părinţii pot
influenţa comunitatea şi pot contribui la dezvoltarea valorilor comunităţii. Activitatea educativă ce se
realizează în şcoală nu poate fi separată, izolată de alte influenţe educative ce se exercită asupra copilului.
Educaţia este cea care desăvârşeşte fiinţa umană, educaţia pe care copilul o primeşte în familie, în şcoală
şi de la comunitate. Implicarea părinţilor joacă un rol important în cadrul intervenţiei şcolare. Acţiunile
care implică părinţii produc o schimbare în ambientul familiei şi cresc aspiraţiile, atât ale părinţilor pentru
copiii lor, cât şi ale copiilor înşişi. Ca prim factor educativ, familia oferă copilului aproximativ 90% din
cunoştinţele uzuale ( despre plante, animale, ocupaţiile oamenilor, obiecte casnice), familia este cea care
ar trebui să dezvolte spiritul de observaţie, memoria şi gândirea copiilor. Copilul obţine rezultatele şcolare
în funcţie de modul în care părinţii se implică în procesul de învăţare, asigurându-i copilului cele necesare
studiului.
Tot în familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament : respectul, politeţea,
cinstea, sinceritatea, decenţa în vorbire şi atitudine, adică ,, cei şapte ani de acasă ’’. Uneori părinţii uită
că trebuie să facă front comun cu profesorii, deoarece şi unii şi alţii nu doresc decât dezvoltarea
armonioasă a elevului, educarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor acestuia. Se întâmplă totuşi ca ceea ce
consideră părinţii a fi o măsură corectă pentru copilul lor într-o anumită situaţie, să nu fie tocmai ceea ce
are nevoie copilul în acel moment. De aici apar conflictele, rupturile dintre membrii familiei, renunţarea
la intervenţii din partea părinţilor care sunt depăşiţi de situaţie . Între familie şi şcoală trebuie să existe o
permanentă colaborare care se poate realiza prin vizite reciproce , şedinţe şi lectorate cu părinţii.
Un parteneriat familie – şcoală este relaţia cea mai profitabilă pentru toti cei ce participă la acest
demers. Parteneriatul va fi eficient dacă fiecare parte va reţine că acelaşi subiect este copilul nostru şi
şcolarul nostru. Cadrele didactice află cum este fiecare copil, în ce mod ajunge mai repede la succes, ce îl
interesează şi-l pasionează, iar părinţii vor cunoaşte în ce momente să-l susţină pe şcolar, în ce fel să-l
motiveze şi să-l ajute . Şcoala este instituţia socială în care se realizează educaţia organizată a tinerei
generaţii . Ea este factorul decisive şi pentru formarea unui om apt să contribuie la dezvoltarea societaţii,
să ia parte activă la viaţa, să fie pregătit pentru muncă. Procesul de învăţământ este cel care conferă şcolii
rolul decisiv în formarea omului. Menirea şcolii nu este numai de a înzestra elevii cu un bagaj de
cunoştinţe cât mai mare, ci şi de a stimula calitatea de om.
Parteneriatul educaţional se aplică la nivelul tuturor acestor relaţii. Colaborarea dintre şcoală şi
familie presupune o comunicare efectivă şi eficientă, o unitate de cerinţe şi o unitate de acţiune când este
vorba de interesul copilului.
Implicarea părinţilor în problemele şcolii se referă la construirea unor relaţii pozitive între familie şi
şcoală . Colaborarea şi cooperarea părinţilor cu şcoala sunt eficiente ambilor factori.
Implicarea părinţilor în rezolvarea problemelor şcolare şi în sprijinirea procesului instructiv-educativ
are o serie de motivaţii, dintre care enumerăm : părinţii îşi cunosc copiii şi doresc să îi descopere ca elevi,
părinţii au nevoie de informaţii referitoare la îndeplinirea rolului de elev de către copilul lor.
351
EXEMPLIFICAREA METODE DE EVALUARE
STOCHIȚA ELENA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ LUNCA PRIPORULUI, NEHOIU, JUD. BUZĂU
Evaluarea este un proces integrat ce presupune colectarea, prelucrarea și interpretarea datelor
obținute cu ajutorul instrumentelor de evaluare în scopul emiterii unei judecăți de valoare pe care se
bazează o anumită decizie în plan educațional.
Cuprinde trei etape principale:
1. Măsurarea rezultatelor școlare prin procedee specifice, utilizând instrumente adecvate scopului
urmărit probe practice/orale/scrise, portofolii, etc);
2. Aprecierea acestor rezultate pe baza unor criterii unitare (bareme de corectare și de notare,
descriptori de performanță);
3. Formularea concluziilor desprinse în urma interpretării rezultatelor obținute în vederea adoptării
deciziei educaționale adecvate.
După modul în care se integrează în desfășurarea procesului didactic, evaluarea poate fi:
a) Evaluarea inițială se realizează la începutul unui nou ciclu de învățare sau al unui program de
instruire, în scopul stabilirii nivelului de pregătire al elevilor. Informațiile obținute sprijină planificarea
activităților viitoare ale profesorului.
b) Evaluarea formativă/ continuă practicată la intervale mai mici de timp permite profesorului să
cunoască nivelul de învățare al fiecăruia dintre elevi și de a lua la timp măsurile de îndreptare și de
optimizare a activității de predare-învățare. Are funcție de constatare și de corectare a greșelilor, de
ameliorare, de reglare, etc.
c) Evaluarea sumativă/ cumulativă presupune verificarea și aprecierea periodică a rezultatele
școlare, evaluând modul în care elevii și-au însușit materia pe perioade mai lungi de instruire. Are funcție
de constatare și verificare a cunoștințelor, de comunicare a rezultatelor, de ameliorare, de orientare școlară
și profesională.
Metodele de evaluare sunt clasificate de pedagogi, astfel:
1. Metode tradiționale: probe scrise/orale/practice, tema în clasă/pentru acasă, conversația de

verificare, colocviul, autoevaluarea;
2. Metode complementare observația sistematică a activității și comportamentul elevului,
portofoliul individual și de grup, proiectul, studiul de caz, investigația, jurnalul reflexiv, posterul, colajul,
turul galeriei, unul stă, ceilalți circulă, eseul de cinci minute).
Aceste metode alternative constituie o modalitate de diversificare și completare a formelor

tradiționale, îmbogățind practica evaluativă prin evitarea rutinei și a monotoniei. Valențele formative care
fac din aceste metode practici de succes sunt:
- stimulează implicarea activă a elevilor în rezolvarea sarcinilor;

- asigură o bună punere în practică a cunoștințelor, prin exersarea priceperilor și capacităților în
contexte diferite;
- asigură un demers interactiv și diferențiat, facilitând individualizarea sarcinilor prin valorificarea și
stimularea potențialului creativ;
- se clarifică cunoștințele și conceptele asimilate, devenind mai ușor operaționale;
- reduce factorul de stres, urmărind motivarea și încurajarea elevului, nu sancționarea.
Prezint în continuare câteva dintre metodele complementare de evaluare frecvente în receptarea
basmului, cu aplicații pe unele texte vizate de practica curentă.
352
Portofoliul însumează o colecție de documente și informații referitoare la progresul școlar al unui

elev, obținut printr-o diversitate de metode și tehnici de evaluare. Acesta „devine pe termen lung o
modalitate eficientă prin care profesorul poate urmări progresul la disciplina pe care o predă.” Prin această
metodă flexibilă, văzută ca o carte de vizită se stimulează creativitatea, ingeniozitatea, originalitatea și
perseverența elevului, deoarece în conținutul acestuia oglindesc aptitudinile, talentele, pasiunile, etc.
Profesorul stabilește de la început structura, ce conține și cum se evaluează, care sunt criteriile de
apreciere a documentelor incluse. Evaluarea portofoliului constă în prezentarea lui de către elev, printr-un
interviu acordat profesorului despre tema avută în vedere și trecerea în revistă a materialelor. Se punctează
originalitatea lucrărilor, deoarece primează calitatea, nu cantitatea.
Activitate susținută: Întocmiți un portofoliu care să cuprindă:

Rezumatul a trei opere în care identificați întâmplări fantastice;
Acrostihul cuvântului fantastic;
Trei desene care să surprindă scene, întâmplări fantastice;
Un articol pentru revista școlii despre ceea ce înseamnă pentru voi fantasticul;
Un interviu luat unui cadru didactic pe această temă;
O compunere de 10-15 rânduri în care să prezentați o întâmplare fantastică.
Jurnalul reflexiv cuprinde însemnările elevului și reflecțiile lui cu privire la propriul proces de
învățare, precum și stările, sentimentele trăite de el.
Folosind această metodă alternativă de evaluare, elevul este capabil să răspundă la întrebări de tipul:
Ce ai învățat nou din această lecție?
Ce idee abordată ți s-a părut interesantă?
Ce sentimente îți trezește învățarea?
Cum te simți când înveți la limba și literatura română?
Cum ți-ar plăcea să abordăm următorul capitol?
Ce schimbări ai dori să faci în stilul de predare?
Cum ar trebui să de desfășoare o oră ideală pentru tine?
Notează trei sfaturi pentru profesor, utile în desfășurarea predării.
Ce ai face dacă ai fi pentru câteva ore profesor de limba română?
Având în vedere că are avantajul de a controla procesul de învățare prin analiza conceptelor
asimilate, metoda se poate aplica în cadrul fiecărei unități de învățare. Ceea ce trebuie urmărit constant
este completarea periodică a jurnalului, există posibilitatea ca elevii să capete mai greu obiceiul de a nota
reprezentările proprii legate de procesul de învățare. Profesorul trebuie să demonstreze tact pedagogic
pentru a constata nemulțumirile legate de stilul său de predare.
Investigația presupune căutarea de informații pe o temă dată pentru a descoperi ceva nou sau pentru
a folosi competențele însușite în situații noi. Acest procedeu de evaluare nu se poate derula pe parcursul
unei ore de curs, deoarece presupune o planificare prealabilă, selectarea și folosirea surselor de informare,
măsurarea și înregistrarea datelor, formularea concluziilor, comunicarea rezultatelor și discutarea lor.
Pentru evaluare se urmărește capacitatea elevilor de a face legături, gradul de densitate al informațiilor,
interesul arătat în îndeplinirea sarcinilor, etc.
Activitate susținută:
Realizați un raport succint în care să prezentați pe categorii morfologice/semantice,
regionalismele din textele scrise de Ion Creangă.
Realizați o hartă a traseului parcurs de Harap-Alb.
Redactați un proces- verbal în care să prezentați atacul spânului asupra identității
eroului. Analizați apartenența socială a personajelor din basm.
Eseul de cinci minute „este o metodă evaluativă utilizată în faza de reflecție, prin care elevii sunt
invitați să noteze într-un minieseu un lucru, o nedumerire, o întrebare legată de un concept.” Este o
modalitate eficientă de a încheia ora, deoarece îi ajută pe elevi să reflecteze asupra ideilor din lecție. În
același timp, profesorul beneficiază de un feedback eficient care poate servi la planificarea activităților
viitoare. Elevii trebuie să scrie un lucru pe care l-au învățat din lecția respectivă, cât și o întrebare pe care
o au.
353
Posterul este „o metodă interactivă prin care se realizează investigarea aprofundată a unor teme,
concepții, situații prin canalizarea reflecțiilor și confruntărilor elevilor către exprimări metaforice prin
suporturi vizuale.” Stimulează combinarea mai multor tipuri de capacități/ abilități ale elevilor, determine
dezinhibare, deoarece își exprimă spontan trăiri și opinii, prin participarea la joc. Pentru realizarea unui
poster se vor avea în vedere următoarele etape: punerea temei la dispoziție de către profesor, analizarea
acesteia, studierea materialelor, selectarea și organizarea optimă a acestora, realizarea posterului,
prezentarea și evaluarea. Un rol important îl are profesorul, deoarece trebuie să propună tema, să procure
materialele, să modereze activitatea echipelor, să îndrume pentru realizarea practică.
Activitate susținută: Realizați un poster cu tema lumi fantastice/ lumea basmelor.
Elevii au oportunitatea de a-și pune în practică imaginația pentru a crea tablouri. Se încurajează
stimularea conexiunilor între operele scriitorilor și propriile emoții. Lucrând în grup au posibilitatea de a-
şi compara lucrările cu cele ale colegilor, să recunoască ce este în plus faţă de propriile lucrări şi ce este
lacunar sau greşit, să se evalueze şi să se autoevalueze. Avantajul posterului literar este că rămâne în clasă,
cel mai des pe un perete.
Bibliografie:
1. Ilie, Emanuela, Didactica limbii române, editura Polirom, Iași, 2008
2. Goia, Vistian, Didactica limbii și literaturii române, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002
354

ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE
Prof. pentru învățământul primar STOIAN AURELIA

SCOALA GIMNAZIALA SELARU
Calitatea în educație înseamnă asigurarea pentru fiecare educabil a condițiilor pentru cea mai bună,
completă și utilă dezvoltare. Calitatea este dependentă de valorile societății în care funcționează sistemul
respectiv de educație. Școala de astăzi este un spațiu al confruntărilor și al conflictelor.
dar și în centrul comunității. Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învățământ un cadru viu, un mediu
în continua schimbare. Internetul, privit cu reticență inițial, a devenit acum un mediu de promovare
acestei dezvoltări continue a școlii. Analizând ceea ce se cere de la unitatea de învățământ, putem stabili și
cum anume o putem promova. Beneficiarii, atât direcți, cât și indirecți (elevii, părinții, angajatorii) sunt cei
ce intră în contact cu mediul școlar, comunitatea fiind astfel influențată de școala.
instituțional. Promovarea imaginii pozitive a instituției școlare se realizează prin publicarea tuturor
reușitelor, internetul devenind cel mai uzual mod de a face accesibile rezultatele și produsele activităților.
Cu ajutorul unui site, a unui email sau a unei platforme, nu doar că putem ține la curent părinții cu
tot ce se întâmplă în școala, dar putem promova activitățile și implicit școala în cadrul căreia acestea se
desfășoară. Prin combaterea violenței din unitatea școlară, reducerea incidentelor din cadrul acesteia,
Toate activitățile didactice si nunumai desfasurate sprijină promovarea imaginii instituției școlare.
Activitățile de acest gen, cu o deosebită influență formativă, au la bază toate formele de acțiuni
turistice, ateliere de creație, concursuri și parteneriate cu alte instituții. Activitățile extracurriculare dau o
alternativa sănătoasa, practica și creativă de a ocupa timpul liber al elevilor, instituția de învățământ ce
căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine deschisă și
inovativă, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând o atmosferă
relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. În concluzie, imaginea școlii poate fi promovată
oferind beneficiarilor ceea ce așteaptă și au nevoie: educație de calitate, accesul la ofertele educaționale,
individualizarea învățării, combaterea discriminării, reducerea violenței, promovarea unui comportament
moral pozitiv și participarea la activități extrașcolare. Școala noastră, în ochii comunității, este rezultatul
unei munci constante. Educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice, fiecare
contribuind individual asupra imaginii de ansamblu a instituției școlare. Responsabilitatea aceasta este în
mâinile noastre, deoarece această imagine pozitivă se creează greu și se poate pierde rapid.
''Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătută, ci să deştepte cultivând destoinicirile
intelectuale în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa.'' Ioan Slavici
355
Prof. Stoian Teodora

Grădiniţa nr. 248, sector 1, Bucureşti
Grădinița este o instituție de educație care are rolul de a oferi sprijin educativ atât pentru copii, cât și
pentru părinți. Misiunea noastră, a educatorilor este să dezvoltăm toate resursele instituţiei în vederea
asigurării accesului la educaţie pentru toţi copiii şi a egalităţii la şanse. Viziunea grădiniţei noastre: ,, Cu
respect pentru copii, cu profesionalism, prin interacţiune şi colaborare, să oferim copiilor şanse egale
pentru o educaţie de calitate, pentru a se dezvolta în ritm propriu, descoperind lumea înconjurătoare prin
joc şi explorare directă.’’ Deviza: ,,Ne jucăm, explorăm şi învăţăm.’’
Promovarea imaginii grădiniţei noastre prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituțională. Prin oferta educațională, grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleagă
activitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii. Activitățile extracurriculare au
un conținut cultural artistic, tehnico - aplicativ, sportiv sau sunt simple activități de joc sau de participare
la viața și activitatea comunității locale. Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere, voie bună, iar
unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor. Aceste activități au caracter
ocazional și iau forme foarte variate.
Dintre activitățile desfășurate în grădinița noastră amintesc doar câteva:

‐ Vizite la diferite instituții din oraș( Muzeul Grigore Antipa, Muzeul de geologie, Muzeul ţăranului
român);
‐ Serbări( de Crăciun, de 8 Martie, de final de an şcolar);

Acest tip de activități îi antrenează pe copii , îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească și
mai mult. Pentru ca oferta noastră să fie viabilă, depunem eforturi în asigurarea unor spații de învățare
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice şi de educație ale fiecărui copil, atât în interiorul
grădiniței, cât și in curtea acesteia. Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută, ci și înţeleasă ,îndeosebi de
părinți și de copii. Părinţii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența
cadrelor didactice, resursele materiale ale grădiniței, cadrul ambiental, proiectele educaționale și
parteneriatele în care grădinița este implicată. În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai
importanți factori in actul educaţional: copiii, familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența
sistematică a părinților și a comunității în ,,viața grădiniței,, sporesc interesul pentru educarea integrală a
copiilor. În toate tipurile de activități în parteneriat , un factor important îl constituie climatul vieții de
grup și al relației grădiniță- familie- comunitate. Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare ,de
încredere și prietenie, care să facă posibilă comunicarea liberă. Unele activități au efecte imediate, pe plan
cognitiv, emoţional, relaţional , dar trebuie subliniat faptul că influenţa acestor activități nu se exprimă în
activități singulare, ci prin sisteme de activități de diferite tipuri, într-o succesiune gradată. Motivația unor
activități de parteneriat este înțelegerea necesității de a integra grădinița în mediul comunitar ca partener
egal și consecvent în formarea viitorului cetățean. Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri
locali sunt , de obicei foarte atractive, iar copiii participă activ și eficient la acestea.Pentru ca
parteneriatele să funcționeze este nevoie de respect şi încredere reciprocă , consens cu privire la scopurile
acțiunii și strategiilor de atingere a acestora și de asumarea în comun a drepturilor și responsabilităților.
În acest an școlar derulăm o serie de parteneriate cu comunitatea locală prin care promovam
imaginea grădinitei noastre.
356
Amintesc câteva dintre acestea:

1.,,Împreună pentru copiii noştri”- parteneriat cu familia
2.,, Învățăm să circulăm” – parteneriat cu poliția
3. ,,Focul, prieten sau dușman?” –parteneriat cu pompierii
4.,, Cartea, prietena mea” – parteneriat cu Biblioteca, Şcoala nr.3 ,,Nicolae Titulescu’’
5.,,Pas cu pas spre viaţa de şcolar”- parteneriat cu Şcoala nr. 3 ,,Nicolae Titulescu’’
6.,, Dinţi sănătoşi, copii fericiţi’’ -parteneriat cu Clinica 32
7.,, Grădiniţa de vacanţă’’ - organizată în perioada 1 iulie - 31 august
Prin toată activitatea desfășurată în grădinița noastră se asigură un act educaţional de calitate care să
contribuie la formarea unei personalităţi a copilului independente și creative, la formarea unor copii
357
ŞCOALA ÎNTRE IDENTITATE ŞI IMAGINE :

PROMOVARE , RESURSE, STRATEGII
STOICA MIRELA
Școala Gimnazială Nr. 1 Gherghești
În prezent, şcoala trebuie să răspundă, pe de o parte sistemului valoric tradiţional pe care
societatea tinde să îl inculce tinerilor, iar pe de altă parte schimbărilor determinate de principiile
democratice, diversitatea culturală şi transformărilor societăţii contemporane.
De asemenea, ea trebuie să reziste, ca instituţie dedicată conservării, creării şi transmiterii
patrimoniului cultural al unui popor, presiunii exercitate de societatea contemporană (de factură
postmodernă), caracterizată prin cultura de consum, satisfacere imediată a nevoilor, kitsch, confuzie
valorică, lipsa reperelor morale, secularizare şi entropie generalizată.
Folosind conceptul de „câmp cultural“ propus de P. Bourdieu se poate analiza prestigiul unei
şcoli , ca pe un teren în care se manifestă opoziţii culturale şi, mai mult, apare o piaţă specifică
generatoare de valori, idei. Acest câmp impune un stil, o manieră proprie de ancorare în realitate. Şcolile
pot transmite aceste valori, pot transmite un habitus, termen propus de Bourdieu. Habitus-ul reprezintă
un set specific de caracteristici încorporate şi transmise în şi prin structurile imanente ale unui câmp
specific (în cazul nostru câmpul educaţional), acestea determină, pe de o parte, modul în care indivizii
percep acel câmp, şi în acelaşi timp, modul în care indivizii acţionează în cadrul acestui câmp specific. Un
anumit habitus se formează în cadrul şcolii, prin socializarea secundară a tinerilor, astfel şcolile utilizează
o anumită violenţă simbolică prin care transmit relaţiile de reproducţie socială şi culturală, constituindu-
se astfel “câmpul educaţional” (Bourdieu, P.).
De-a lungul timpului au existat două mari orientări ale culturii şcolii:
În primul rând, se poate aminti orientarea de tip antropocentric, ce afirmă ca valoare de bază
libertatea elevului şi capacitatea sa de auto-adaptare şi perfectare într-un cadru educaţional necoercitiv şi
dirijat.
În al doilea rând, orientarea sociocentrică, care consideră ca valori de bază socializarea şi
integrarea socială a elevului, într-un cadru organizat şi structurat conform nevoilor sociale.
În prezent, cultura şcolii este predominant sociocentrică, de aceea există riscul adâncirii
inegalităţii sociale. Ideal ar fi ca şcoala să aibă rolul de a reduce inegalitatea şanselor sociale prin
egalizarea şanselor şcolare, iar la finalizarea studiilor indivizii să pornească în viaţă cu şanse egale . În
realitate, şcoala adânceşte inegalitatea şanselor sociale prin crearea unor inegalităţi la nivelul şanselor de
şcolarizare. La finalul studiilor se păstrează sau chiar se adâncesc diferenţele sociale şi indivizii pornesc în
viaţă cu şanse inegale.
Valorile generale, dominante ale şcolii sunt următoarele:
încredere şi respect faţă de elev,
respectarea adevărului,
dreptate,
onestitate,
altruism,
cooperare şi competiţie,
toleranţă,
acceptanţă,
egalitate şi respect de sine şi faţă de ceilalţi,
exigenţă,
respect faţă de şcoală,
ataşament profesional,
excelenţă academică,
spirit critic, deschis şi liber,
creativitate.
358
Există patru nivele pe care le putem considera puncte de reper pentru ceea ce reprezintă habitus-ul şi
puterea câmpului cultural specific al şcolii (Raportul UNESCO, 1996):
a învăţa să ştii, să cunoşti realitatea trecută, prezentă sau virtuală, a învăţa să înveţi permanent, să-
ţi apropii în mod autonom valorile culturale ce există la un moment dat;
a învăţa să faci, a învăţa să acţionezi ajungând la o competenţă pragmatică într-un anumit orizont
de activitate, a învăţa să faci faţă diverselor şi complexelor situaţii sociale în care tinzi să te integrezi;
a învăţa să trăieşti împreună cu celălalt, să fii permisiv şi atent faţă de celălalt, să percepi optim
alteritatea şi să devii solidar cu ea în funcţie de circumstanţe, a realiza proiecte în comun şi a fi gata de a
gestiona eventualele conflicte în respectul valorilor pluralismului, al înţelegerii mutuale şi al păcii;
a învăţa să fii, să-ţi pui în valoare personalitatea, să devii capabil de judecată proprie,
responsabilă, să trăieşti valorile, să le răspândeşti şi să le amplifici prin propriile acte.
Identitatea şcolii poate fi definită ca un construct care acoperă o realitate complexă, incluzând trei
dimensiuni specifice:
cultura (ethosul),
climatul şi
 imaginea şcolii
Toate fiind determinate de modul specific în care diferite elemente (materiale şi ideale, reale şi
simbolice; norme şi reguli specifice; relaţii şi interacţiuni, expectaţii, percepţii, reprezentări, atitudini şi
comportamente) se întrepătrund în mediul concret al şcolii.
Aceste dimensiuni reflectă modul în care şcoala răspunde atât cerinţelor formulate de politica
educaţională la nivel naţional, cât mai ales nevoilor, expectanţelor actorilor (elevi, profesori, părinţi,
comunitate) şi condiţiilor locale specifice în care această şcoală îşi realizează misiunea.
Cultura organizaţională cuprinde ritualurile, eroii, valorile şi simbolurile care le influenţează
modul de a gândi şi de a acţiona al tuturor membrilor acelei organizaţii.
În cazul şcolii, spre deosebire de valori, care sunt inculcate actorilor comunităţii şcolare într-un mod
specific, celelalte, formează o categorie denumită „practici” instituţionale (Hofstede 1996). Ritualurile,
eroii şi simbolurile pot fi percepute şi de persoane neimplicate în mod direct în organizaţia şcolară, spre
exemplu părinţi, alte persoane din familiile elevilor dar şi personalul din şcoală, persoane din comunitatea
locală.
Valorile şcolii reprezintă acele judecăţi de valoare prin care se exprimă preferinţa pentru anumite
sisteme axiologice. Valorile generale care pot fi puse în discuţie la orice nivel al sistemului educaţional ale
învăţământului pot fi structurate în patru categorii, conform abordării precedente a şcolii, ca instanţă
culturală:
(1) valori sociale: cooperare, responsabilitate, respect faţă de alţii, sinceritate, amabilitate;
(2) valori individuale: onestitate, demnitate,
(3) valori culturale ce vizează comunitatea locală/naţională/mondială: patriotism, conştiinţă
naţională, civism, respectul faţă de alte culturi, toleranţa;
(4) valori procesuale: capacitatea de a judeca, a analiza, a evalua corect, a discerne, capacitatea de
a hotărî şi a te hotărî, capacitatea de a te adapta etc.
Există însă şi valori specifice cum ar fi cele exprimate în motto-urile unor şcoli: „atitudine pozitivă,
ingeniozitate, creaţie”, „respect pentru fiecare dintre noi” etc.
Ritualurile sunt acele practici colective care contribuie într-un mod semnificativ la socializarea
actorilor din şcoală: elevi, in primul rând, cadre didactice dar şi părinţi sau chiar persoane, instituţii
aparţinând comunităţii locale. Chiar dacă sunt percepute uneori ca fiind inutile pentru realizarea unor
acţiuni concrete, aceste ritualuri oferă condiţii prielnice pentru realizarea unei comunităţi în cadrul şcolii.
Exemple de ritualuri sunt ceremoniile, concursurile, activităţi precum „Balul bobocilor”, „Zilele
şcolii”, concursurile sportive, diferite manifestări organizate cu ocazia concursurilor pe discipline şcolare
sau festivităţile de la începutul sau sfârşitul unui an şcolar
Eroii şcolii sunt personaje reale sau imaginare care posedă caracteristici valorizate într-un anumit
context cultural şi care au servit drept modele de comportament generaţiilor trecute, influenţează în
prezent actorii din şcoală, şi în timp vor deveni, probabil, personaje de referinţă.
De obicei, foştii eroi sunt prezentaţi în imagini, povestiri, frânturi din presa unor vremuri trecute sau
prezente, toate având în centru faptele lor în relaţie cu şcoala la care, fie au învăţat sau au profesat.
359
Modelul „apostolatului” a lui Spiru Haret cu referire la misiunea profesorilor din zonele rurale, sau
modelul unui profesor deosebit, cu mult har si suflet, al unui fost elev care a devenit fie om politic, om de
ştiinţă sau artist renumit, toate reprezintă modele cu care şcoala se mândreşte.
Există însă şi cazuri de „eroi” contemporani, este vorba de modelul olimpicilor, sportivilor, a
absolvenţilor remarcaţi, a persoanelor publice de succes.
Simbolurile sunt cuvinte, gesturi, obiecte, imagini care particularizează o organizaţie şcolară. Dintre
simbolurile cele mai importante la nivelul şcolii sunt motto-urile („ educaţia nu îl creează pe om,ea îl
ajută să se creeze ( Debesse )”, siglele (heraldica), uniformele, ecusoanele, anumite cântece (imnurile
şcolilor ) etc.
Imaginea şcolii se cristalizează, la nivelul potenţialilor clienţi, în atitudini şi comportamente ce
susţin sau, dimpotrivă, acţionează negativ asupra activităţii instituţiei educaţionale, modelând sprijinul
concret acordat acesteia de către comunitate.
Imaginea şcolii se construieşte şi se promovează astfel :
- punerea în la dispoziţia publicului larg informaţiilor cu privire la calitatea şi cantitatea
serviciilor şi produselor educaţionale. Principalele modalităţi şi instrumente de promovare a imaginii
şcolii sunt : site-ul sau blogul acesteia care trebuie actualizate permanent, târgurile educaţionale,
oferta educaţională, Zilele şcolii , revista şcolii.
- colaborarea cu mass-media, care este principalul purtător al informaţiilor (conturează imaginea
publică a şcolii, esenţială fiind, din această perspectivă, informaţiile concrete furnizate de instituţia
educaţională şi informaţiile culese de presă în mod nemijlocit).
Promovarea imaginii şcolii se face prin intermediul următorilor factori :
1.Categoria de maximă importanţă I
• renumele profesorilor
• succesul social al absolvenţilor
• numărul de absolvenţi admişi în învăţământul liceal / profesional /superior
• promovarea ofertei/renumelui/activităţilor şcolii
2. Grupul de factori relativ importanţi II
• manifestările cultural artistice
• dotarea şcolii
• rezultatele elevilor la concursuri
• actualitatea disciplinelor opţionale profilurilor
• calitatea elevilor recrutaţi
3. Elemente de importanţă medie III
• susţinerea din partea mass-mediei
• performanţele echipelor sportive şi ansamblurilor artistice
• sprijinul absolvenţilor, părinţilor, comunităţii
• atragerea fondurilor extrabugetare
• arhitectura şcolii
• relaţiile şcolii cu alte instituţii similare din străinătate
Imaginea şi identitatea unei şcoli au efecte directe asupra şcolii respective, impact care se
reflectă în :
numărul de elevi;
susţinerea materială, financiară a instituţiei de către comunitate;
impactul educaţional la nivelul elevilor;
impactul educaţional la nivel de comunitate.
De aceea, fiecare şcoală trebuie să-şi antreneze toate resursele de care dispune, umane,
materiale, financiare şi de timp pentru a-şi crea o identitate şi, implicit, o imagine pozitivă , prin
strategii precum :
misiunea şi viziunea ei să corespundă nevoilor beneficiarilor direcţi şi indirecţi, elevi şi
părinţi, dar şi partenerilor săi;
Regulamentul Intern şi Codul de conduită al unităţii să corespundă unei culturi a calităţii
unităţii şcolare ;
360
Promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate prin instrumente precum :

revista, blogul sau site-ul şcolii, oferta educaţională, uniforma, ecusonul, numele şcolii, articole
pozitive în mass- media ;
Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive ;
Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele beneficiarilor , comunităţii locale şi partenerilor
procesului educaţional ;
Colaborarea eficientă cu toţi factorii implicaţi ;
Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar, susţinerea elevilor cu
dezavantaj social şi conduite de risc, susţinerea elevilor talentaţi.
Bibliografie :
Bourdieu, P. (1986) „Economia bunurilor simbolice”,

Ed. Meridiane, Bucureşti
Cucoş, C. (2000) „Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale”,
Editura Polirom, Iaşi
Hofstede, G. (1996) „Managementul structurilor multiculturale”,
Editura Economică,Bucureşti
www.didactic.ro
361
Activitățile extracurriculare și activitățile de tip outdoor în învățământul

preșcolar din România
Prof. Înv. Preșc. Stoica Antoanela

G.P.P. Răducăneni, Iași
„Învăţământul preşcolar românesc, prin acţiunile şi activităţile sale, urmăreşte să valorifice

potenţialul creativ, specific vârstei preşcolare, în cadrul unui sistem instructiv-educativ bine structurat
unde copilul să aibe dreptul să-şi formeze personalitatea prin propria sa experienţă.
Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor
liber. Având un caracter atractiv, preşcolarii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu
însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de
căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din
sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Activitatea
extraşcolară ocupă un rol important în ansamblul influenţelor educative în grădinițele de copii. Ea lărgeşte
orizontul cultural al preşcolarilor, completând cu noţiuni noi volumul de cunoştinţe însuşite la activităţi.
Participarea copiilor la acţiunile organizate în afara grupei şi a grădiniţei constituie, de asemenea, un
mijloc de formare a competenţelor. Activităţile extraşcolare aduc o contribuţie însemnată şi la educaţia
morală, estetică a copiilor, disciplinându-le acţiunile şi lărgindu-le orizontul artistic. Activităţile
extraşcolare desfăşurate în grădiniţele din România au un conţinut flexibil şi variat, cuprinzând cunoştinţe
din domeniul artei, ştiinţei, sportului. Folosirea în mod educativ, plăcut şi recreativ a timpului liber
contribuie în acelaşi timp şi la dezvoltarea fizică a copiilor, prin mărirea varietăţii de mişcări a jocurilor
desfăşurate în aer liber” (extras dintr-un articol online editat de prof. Sandu L.). Astfel activitățile
extrașcolare intră în categoria activităților de tip outdoor, pe care fiecare cadru didactic le desfășoară pe
parcursul anului școlar.
Învăţarea prin descoperire, învăţarea din propria experienţă este una trainică, iar locul ideal pentru
acest tip de învăţare este spaţiul deschis şi nelimitat pe care-l oferă natura. Într-un Manual de Educație
Outdoor educaţia în aer liber este definită ca o combinaţie de activităţi în aer liber, de educaţie de mediu şi
de dezvoltare socială şi personală. Aceasta permite participanţilor să experimenteze „învăţarea activă”
într-un cadru natural: rezervaţie naturală, parc, pădure, orice alt spaţiu aflat în afara zidurilor unei clădiri
(http://www.slideshare.net/primariacatunele/manual-de-educatie-outdoor ).
Educația outdoor este un concept relativ nou în contextul educațional românesc. În această societate
în care educația încearcă din răsputeri să-și croiască un drum pe care copiii să pășească cu încredere spre
un țel pe care îl visează, un drum din care informațiile inutile cu care sunt asaltați să dispară, unde stresul
să fie la limitele normale, educația în aer liber apare ca un concept care să descrie întoarcerea la natură , la
un mediu de învățare recreativ și curat. Cu toții avem nevoie de natură, așa cum și ea are nevoie de noi,
oamenii. Copiii de astăzi au mare nevoie să învețe acest lucru! Definiția universală a sintagmei „educația
outdoor” ar fi „educația în aer liber”. Priest (1990) definea educația în aer liber, prin raportare la mediu ca
fiind o metodă experimentală de învățare prin utilizarea tuturor simțurilor. Aceasta are loc, în primul rând,
dar nu exclusiv, prin expunerea la mediul natural.
Într-un articol din revista învățământului preșcolar din anul 2014 sunt oferite sugestii de integrare a
educației outdoor în cadrul domeniilor experiențiale. Astfel, integrarea educației outdoor în educația
preșcolară reprezintă un aspect important în asigurarea dezvoltării personale a copilului preșcolar, mai ales
în contextul actual care este caracterizat de existența unor preocupări care afectează negativ
comportamentul copilului: lipsa interesului și a motivației pentru învățare, lipsa respectului pentru
instituția de învățământ, lipsa unui program de recreere, de petrecere a timpului liber în natură etc. De
aceea activitățile de tip outdoor pot fi integrate cu ușurință în cadrul activităților pe domenii experiențiale.
Educația outdoor poate fi integrată în domeniul Limbă și comunicare astfel: punerea în scenă a unei
povești preferate de către copii, crearea unor povestiri pornind de la un element din natură (o crenguță, o
frunză), poveștile copacilor etc. Aceste activități au locul de desfășurare în aer liber, unde copiii pot
observa natura și se pot inspira din aceasta.
362
Educația outdoor poate fi integrată în domeniul Științe astfel: drumeții și observări spontane,
fotografierea peisajelor care i-au impresionat, plantarea și îngrijirea plantelor, numărarea copacilor dintr-
un anue spațiu, formare de mulțimi cu diferite obiecte din natură (frunze, ghinde, castane etc.).
Educația outdoor poate fi integrată în domeniul Om și societate astfel: vizite – pentru exersarea
comportamentelor în situații concrete, reguli de comportare față de natură, aplicarea regulilor de circulație,
ecologizarea mediului apropiat etc.
Educația outdoor poate fi integrată în domeniul Estetic și creativ astfel: manifestarea deplină a
creativității și sensibilității copilului prin desene, pictură în aer liber, achiziția de frunze, semințe,
materiale reciclabile pe care să le utilizeze la activitățile practice, intonarea unor cântece specifice
drumețiilor etc. Educația outdoor poate fi integrată în domeniul Psihomotric astfel: jocuri distractice,
majoritatea categoriilor de jocuri care se pot juca în aer liber.
Bibliografie:
 Lifelong Learning Programme, 2010-2012, Manual de educație outdoor, Primăria Cătunele,
versiune în limba română, http://www.slideshare.net/primariacatunele/manual-de-educatie-outdoor;
 ***Revista învățământului preșcolar și primar, nr. 3-4/ 2014, Editura Arlequin;
 Sandu, L., 2013, Studiu de specialitate – Rolul și importanța activităților extrașcolare în grădinița
„Voinicel”, aricol online http://orizontdidactic.net/2013/03/18/studiu-de-specialitate-rolul-si-importanta-
activitatilor-extrascolare-in-gradinita-voinicel/ apărut la data de 18 martie 2013.
363
Educația moral – patriotică a elevilor din învățământul primar
prof. înv. primar Cerasela - Elena Stoica, Școala Primară Lopatnița – Șoimari
„Oricâte îndrumări s-ar da copiilor și orice lecții savante de bună creștere li s-ar ține zilnic, nimic nu
va avea mai mare influență asupra conduitei lor ca societatea în care se află și purtarea celor din jur. Copiii
– chiar și oamenii mari – învață mai bine din exemple.” (John Locke)
Copilul se naște și crește într-o familie. Aici i se transmit cele mai elementare norme de
comportament care vor constitui o bază solidă pentru integrarea într-o formă de colectivitate și în
comunitatea din care face parte.
Activitățile din școală îl fac pe copil să perceapă importanța fiecărui membru în familie, rolul social
al fiecăruia, importanța asugurării utilului și plăcutului din ambientul locativ și al relațiilor armonioase
într-o familie. Integrându-se în colectivitate, copilul desfășoară activitatea nu ca o impunere, ci ca o
necesitate a vieții cotidiene.
Pentru formarea unei conduite moral – patriotice este necesar, ca în timpul activităților școlare și
extrașcolare, să desfășurăm activități specifice, care îmbogățesc volumul de informații al copiilor despre
patrie, concomitent cu antrenarea lor în formarea vieții sociale, menite a le îmbogățească experiența de
viață ca viitori cetățeni ai patriei. Este necesară formarea unor capacități și atitudini care să-i ajute să
înțeleagă și să prețuiască istoria poporului român, faptele de vitejie și eroism pentru apărarea țării sau
pentru dreptate socială, evenimente importante din istoria patriei (1 Decembrie, 24 Ianuarie); să cunoască
însușirile morale ale poporului român: cinste, hărnicie, înțelepciune, curaj, vitejie, eroism, dragoste de
țară.
Acțiunile de familiarizare cu trecutul istoric al poporului român se pot desfășura în cele mai multe
cazuri prin activități în care se prezintă povestiri istorice, vizite la muzeul de istorie sau excursii.
Sentimentul moral – patriotic include și dragostea față de limba română, demonstrat prin admirația
față de creațiile literare, folclorice și culte. Familiarizarea cu aceste creații îi sensibilizează pe copii în
sesizarea frumuseții și armoniei limbii române, a bogăției folclorului, obiceiurile și tradițiile poporului
român. Activitățile materializate în șezători au rolul de a sintetiza toate formele de folclor asimilate de
copii.
Prin cunoașterea tuturor formelor de folclor accesibile elevilor și prin aplicarea lor în activități se
manifestă admirația și prețuirea față de valorile culturale ale poporului.
Prin conținutul bogat și diversificat al programului, serbarea școlară valorifică varietatea,
preocuparea, interesele și gusturile elevilor. Perioada de pregătirea a serbării face ca elevul să trăiască
momente emoționale. Fiecare copil are un loc bine definit în cadrul programelor și este conștient că de
participarea lui depinde reușita serbării. În cadrul acestei activități, profesorul este regizor, coregraf,
pasionat culegător de folclor, poet și interpret pentru micii artiști.
Exprimând idei și sentimente prin mijlocirea artei, activitățile muzical – coregrafice se adresează
afectivității, sensibilității care la această vârstă sunt suportul sufletesc al tuturor acțiunilor și generează o
nesfârșită gamă de emoții și trăiri artistice care duc la nașterea unor sentimente estetice și morale.
Pentru orice copil, a desena, a colora este o încântare în cele mai multe cazuri, este o trăire intensă,
un mod de a se exprima pe sine în raport cu lumea înconjurătoare. Școlarul are caracteristici specifice
vârstei: sinceritate și spontaneitate. De cele mai multe ori, pictura lor reprezintă o carte deschisă spre
sufletul și gândirea lor.
Pentru ca formarea obișnuințelor de comportare moral – patriotică să nu devină un „exercițiu

mecanic” copilul trebuie să înțeleagă semnificația pozitivă a faptelor de urmat și semnificația negativă a
celor de evitat. Numai pe această cale se poate educa atitudinea conștientă a comportamentului copilului.
364
Prof. STOICA DANA – CĂTĂLINA

Școala Gimnazială ,,Panait Georgescu” Dobra
Județul Dâmbovița
În societatea actuală, reclama este importantă în orice domeniu, inclusiv în cel educațional, unde
beneficiarii, elevii și părinții acestora, fac alegerile ținând cont de numeroși factori, mai ales de renumele
instituției de învățământ. Grație internetului și a celorlalte mijloace de informare, promovarea imaginii
școlii se face ușor, fiind la un click distanță de orice persoană interestă.
O școală atractivă este aceea în care cadrele didactice se adaptează din mers cerințelor elevilor
pentru care învățarea s-a transformat treptat, astfel încât informațiile nu mai sunt receptate fără suport
vizual sau fără activități care să le satisfacă curiozitatea și dorința de explorare.
Promovarea imaginii instituției școlare în comunitate se realizează, în primul rând prin rezultatele
înregistrate la examene și concursuri, mai ales părinții fiind interesați de acest aspect. Acest lucru
presupune un efort considerabil din partea fiecărui cadru didactic din școală, care trebuie să fie dornic de
autoperfecționare, de îmbunătățire permanentă a resurselor educaționale, de schimbare a strategiilor de
predare-învățare-evaluare, astfel încât elevii să se simtă atrași de tot ceea ce învață, adaptat la
particularitățile fiecăruia. La finalul fiecărui an școlar se fac statistici în urma examenelor de Evaluare
Națională, toți urmărind școlile plasate pe poziții fruntașe, ca urmare a rezultatelor obținute de elevi. Este
o onoare să fii elev la o școală în care au fost elevi care au obținut media zece la examene, care au locuri
fruntașe la concursuri județene sau naționale, sau care reușesc să obțină diverse premii de la concursurile
artistice.
Participarea la elaborarea unor proiecte la nivel local reprezintă, de asemenea, o carte de vizită
pentru împărtășirea experiențelor pozitive și a exemplelor de bună practică desfășurate în școală.
Activitățile extracuriculare proiectate și desfășurate în școală sprijină, în egală măsură, promovarea
imaginii pozitive a școlii. Aceste activități au o componentă formativă mult mai puternică, reușind sa
atragă elevii prin organizarea de excursii, diverse ateliere, concursuri, parteneriate cu diverse instituții,
toate oferind o alternativă sănătoasă și creativă în care elevii își petrec timpul liber, eficient, învățând altfel
decât la ora de curs, unde simte mai multe constrângeri. Creativitatea elevilor este stimulată mai mult și,
cu cât implicarea acestora este mai mare, cu atât eficiența demersului educativ este mai ușor de atins.
Realizarea unei reviste școlare cu implicarea elevilor talentați promovează imaginea pozitivă a
școlii, deoarece există astfel posibilitatea de a face cunoscute toate reușitele atât ale elevilor, cât și ale
cadrelor didactice. Există posibilitatea de promovare a școlii prin realizarea unui site, lucru pus în practică
în ultimii ani și în învățământul românesc, ușurând comunicarea tuturor activităților, a ofertei școlare,
împărtășind experiențele pozitive, oferind feedback și dând posibilitatea elevilor să își expună punctul de
vedere și produsele muncii lor. Sunt platforme educaționale care dezvoltă și ajută activitatea educativă,
promovând în același timp școala, în cadrul căreia se desfășoară respectiva activitate.
O imagine pozitivă și atractivă a unei instituții școlare se face prin combaterea oricăror acte de
violență, prin creșterea siguranței elevilor și prin promovarea toleranței și a spiritului civic, care ajută la
desăvârșirea personalității elevilor. Grija pentru promovarea imaginii școlii trebuie să o aibă fiecare cadru
didactic conștient de misiunea importantă pe care și-a asumat-o ca „șlefuitor de suflete”, ca formator, ca
model. Nu degeaba se spune că „omul sfințeste locul”. Stă în puterea fiecăruia dintre noi să contribuie la
crearea imaginii pozitive a școlii în care ne desfășurăm activitatea, având convingerea că aceasta se
construiește cu răbdare și muncă și se poate pierde ușor.
Promovarea imaginii școlii se realizează cu efort susținut și cu pasiune de către cei dedicați, care
sunt conștienți că educația e piatra de temelie a formării unui OM.
365
Prof. Înv. primar Stoica Elena Roxana

Şcoala Gimnazială sat Buda, comuna Rîfov, Structura Palanca
În prezent, ideea de a promova imaginea școlii a căpătat o amploare ce se poate observa cu ușurință
în mai toate instituțiile de învățământ. Fie că este vorba de mediul rural, fie de cel urban, promovarea are
un rol important în buna funcționare a școlii, deoarece, astfel, relația care se stabilește cu exteriorul este
una pozitivă și reflectă ideea de open minded a instituției respective care încearcă să creeze un mediu
adecvat pentru legătura elevi - profesori - părinți - exterior.
dar și în centrul comunității. Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învățământ un cadru viu, un mediu
în continua schimbare. Internetul, privit cu reticență inițial, a devenit acum un mediu de promovare
În condiţiile în care societatea românească se confruntă cu o serie de probleme greu rezolvabile
(venituri insuficiente, somaj, delicvenţă, droguri, trafic de carne vie, etc.), familia a devenit tot mai fragilă
şi vulnerabilă. Prin urmare, şcolii îi revine tot mai mult rolul de a întări educaţia copiilor şi tinerilor, de a
susţine familia şi implicit de a contribui la îmbunătăţirea climatului social al comunităţii. Ca principal
factor de cultură şi civilizaţie, şcoala îşi centrează învăţarea pe elev, care devine subiect activ al propriei
deveniri. Teoretic, fiecare copil tebuie să aibă şanse egale la educaţie. Considerând şcoala ca principala
instanţă de socializare a copilului, integrarea şcolară reprezintă o particularizare a procesului de integrare
socială a copiilor prin formarea unor conduite şi atitudini, a unor aptitudini şi calităţi favorabile acestui
proces. Cadrele didactice sunt garanţii ale acestor rigori, ale spiritului care veghează asupra diferenţelor,
pentru a învăţa, a cunoaşte şi a înţelege ceea ce ne leagă, ceea ce ne face asemănători, ceea ce ne apropie.
Deseori ne punem întrebarea cum îi putem stimula pe copii, cum îi putem motiva pentru a deveni cetăţeni
responsabili şi creativi dacă nu tocmai prin calitatea relaţiei pedgogice a cărei bogăţie este dimensiunea ei
interculturală. Pentru cadrele didactice este esenţial să creeze relaţii pozitive în interacţiunea dintre
semeni, să favorizeze dezvoltarea persoanei cât şi a relaţiilor constructive în grup.
Crearea unei imagini pozitive a şcolii se realizează prin fiecare cadru didactic din instituție,
schimbarea venind prin fiecare dintre noi. Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptată la
particularitățile elevului, folosirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor crea o
imagine pozitivă asupra școlii. Promovarea imaginii instituției se realizeaza și prin elaborarea unor
proiecte la nivel local care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de bună practică.
internetul devenind cel mai uzual mod de a face accesibile rezultatele și produsele activităților. Cu ajutorul
unui site, a unui email sau a unei platforme, nu doar că putem ține la curent părinții cu tot ce se întâmplă
în școala, dar putem promova activitățile și implicit școala în cadrul căreia acestea se desfășoară.
Activităţile extraşcolare sprijină promovarea imaginii instituţiei şcolare.Aceste activităţi au o
deosebită influenţă formativă.Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă asigurând o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
O imagine pozitivă a şcolii se creează prin activităţi de combatere a violenţei în unitatea şcolară,
reducerea incidentelor din cadrul acesteia, oferind un mediu sigur, promovarea toleranţei şi a unui spirit
moral-civic în care elevii se integrează cu uşurinţă.
În concluzie, promovăm imaginea școlii dacă oferim beneficiarilor ceea ce aceștia au nevoie și
anume: accesul la ofertele școlare, combaterea discriminării, educație de calitate, individualizarea
învățării, reducerea violenței, participarea la activități extrașcolare, promovarea unui comportament moral
pozitiv.
366
Cadrele didactice și părinții – personalități creatoare de personalități
prof. înv. primar Florica- Alexandra Stoica,

Școala Gimnazială „MinervaAlexandrescu, comuna Șoimari
„Fiecare prunc este posibilitatea unei lumi mai bune. Asta ne ține pe toți.” (Pom Brown)
Familia este mediul de inserție a copilului în societate și cultură; ea constituie poarta prin care acesta
este introdus în viața umană și în cadrul căreia își va forma personalitatea.bfamilia constituie matricea
devenirii umane. Trăsăturile importante ale personalității copiilor se constituie după măsura situațiilor
trăite de copil în sânul familiei. Singura atitudine părintească validă este cea de acceptare, de a respecta
personalitatea copilului în formare. Atitudinea părinților față de copii se va modela în raport cu vârsta
acestora și temperamentul lor – de la dragoste, protecție, acceptare și îndrumare către cooperare, angajare
reciprocă și recunoașterea independenței.
Părinții, educatoarele, învățătorii, profesorii sunt modele pe care copiii, conștient sau inconștient, le
„văd” cu ochii minții, le imită și apoi le urmează. De-a lungul copilăriei imitația rămâne un procedeu
puternic în formarea sentimentelor superioare. Viața afectivă a copilului este legată în multiple feluri de
toate activitățile sale. Este motorul inițiativelor, instrumentul de a acționa asupra semenilor, dar și
instrumentul de modelare a atitudinilor sale de către adulți, începând cu părinții. Numai o familie
echilibrată, cu simțul responsabilității fiecărui membru, unul față de altul, va realiza o disciplinare a
afectivității și va avea efecte pozitive asupra dezvoltării personalității acestora. Încorporând copilul într-un
anumit cadru socio-cultural propriu, familia își propune și îi impune copilului căile de realizare a naturii
sale umane. Aceasta o face prin introducerea sa în viața de zi cu zi, prin contactul cu obiectele și oamenii,
prin inițierea în nenumărate activități și formarea unor deprinderi, ajutându-l să descopere noțiuni și să
respecte norme, ca și prin oferirea unor modele umane pe care le va urma sau de care va încerca să se
distanțeze, devenind personalitate autonomă. Familia nu este numai un adăpost, ci este, mai ales, o bază de
plecare în formarea personalității.
Prin menținerea unor legături strânse cu școala, prin urmărirea cu atenție discretă a prieteniilor pe
care le leagă în timpul liber, intervenind la timp pentru a-l feri de exemple și comportări vicioase, părinții
pot avea mai multă siguranță în educarea copilului, în conturarea, formarea și dezvoltarea personalității
acestuia. După ce copilul intră într-o instituție de învățământ sarcinile educației se împart între aceste
instituții și familie. Educatorii au însă rolul coordonator. Acest lucru trebuie făcut cu mult tact, pentru ca
părinții să nu se simtă marginalizați sau subestimați. Ei trebuie să simtă în continuare responsabilitatea
pentru educația copiilor, cerându-li-se sprijinul mereu, nu numai când apar fenomene negative.
Cooperarea părinților cu școala asigură succesul fiecărui copil în toate domeniile de dezvoltare.
Efectele unei astfel de cooperări sunt pozitive asupra dezvoltării personale și intelectuale. Elevul este
plasat în centrul acțiunii educaționale. Întreaga activitate la care este solicitat trebuie concepută și dirijată
astfel încât elevul să poată demonstra că poate îndeplini învățării și, că știe cum să învețe, în dubla sa
ipostază de subiect și obiect, educându-se pe sine, dar îndrumat, orientat, relevându-i-se sistematic
rezultatele pozitive și corectându-i-se greșelile.
Copiii reprezintă pentru fiecare cadru didactic rodul investiției activității sale educative. Eficiența
educativă se poate realiza explorând curiozitatea specifică vârstei, afectivitatea excesivă de care dispun,
acordându-le larghețea și disponibilitatea întreținerii unui dialog cu copiii și cât mai aproape de ei.
Ca părinți, ca dascăli, cadrelor didactice le revine nobila misiune de a manifesta răbdare,
responsabilitate și dăruire în actul educației copilului și în formarea personalității acestuia.
Copiii sunt, pentru fiecare, podoabele omului, iar rezultatul educației trebuie să genereze
comportamente benefice lor și societății. Pătrunderea copiilor într-o lume necunoscută, viciată de
anomaliile existente la tot pasul, trebuie dirijată de părinți și de cadrele didactice.
367
Prof. Stoica Maria

Școala Profesională Mogoșești – Iași
În contextul actual , unitățile de învățământ trebuie să fie pregatite pentru a face față unor cerinte tot
mai complexe din partea societății contemporane și își revendică locul său în viața copiilor pe care îi
educă, dar și, în central comunității pe care o influențează constant. Cerințele beneficiarilor fac din
unitatea de învătămănt un cadru viu, un mediu în continua schimbare. Internetul, privit cu reticență inițial,
a devenit acum un mediu de promovare infinit, prin care o școala își poate construi o imagine.
acestei dezvoltări continue a școlii. Analizand ceeace se cere de la unitatea de învățământ, putem stabili și
cum anume o putem promova. Beneficiarii atat directi, cat si indirecti (elevii, părintii) sunt cei ce intră în
contact cu mediul școlar, comunitatea fiind astfel influențată de școala.
procesului educational și educaţiei. Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale positive în
adaptă la particularitătile elevului, folorirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare attractive vor
înbunătății crea o imagine pozitiva asupraș colii. Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare
permanentă cu nevoile specific eidentificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală.
vizeze multiplicarea experienţei positive şi a exemplarelor de bună practică în managementul institutional.
comportamental și emotional.Activitățile de acest gen, cu o deosebită influentă formativă, au la bază toate
formele de acțiuni turistice, ateliere de creatie, concursuri și parteneriate cu alte instituții
368
Activități specifice pentru promovarea imaginii școlii
Profesor Stoica Maricica

Colegiul Tehnic ,,Mihail Sturdza”-Iași
Sistemul românesc de învăţământ este supus unor abordări diferite odată cu intrarea lui în rândul
structurilor de tip european şi astfel tendinţa este aceea de a se acorda instituţiei cât mai multă libertate în
luarea deciziilor. Se impune astfel ca fiecare unitate şcolară să vizeze atingerea unor obiective privind
curriculumul, resursele umane, materiale şi financiare, dezvoltarea de relaţii comunitare, obiective
specifice unor strategii complexe în care să se regăsească domeniile pe care comunitatea educaţională le
consideră prioritare.
Întrucât viziunea şcolii urmăreşte creşterea calităţii în educaţie prin deschiderea către valorile
europene şi formarea competențelor de valorificare a acestora pentru a putea răspunde cerinţei unei
societăţi într-o continuă schimbare, scopul fundamental al şcolii noastre este de a furniza servicii de o
asemenea calitate încât elevii să primească o bună educaţie iar societatea să beneficieze de absolvenţi
performanţi. Se impun mai multe opţiuni strategice cum ar fi dezvoltarea curriculară, dezvoltarea de
resurse umane, atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea relaţiei cu o comunitate în care se cere
mereu capacitate de adaptare rapidă la situații noi.
Aşadar, promovarea imaginii şcolii pe plan local, naţional şi european este absolut necesară
urmărindu-se creşterea numărului de proiecte, programe şi parteneriate cu instituţiile locale şi implicarea
unui număr mai mare de elevi în activităţile extraşcolare pentru promovarea educaţiei diferenţiate prin
adaptarea demersului instructiv- educativ atât la nevoile imediate cât şi la cele de perspectivă ale elevilor.
Actuala societate se bazează pe concurență şi din cauza acestui fapt sprijinirea performanţelor elevilor
prin activităţi şcolare, extraşcolare şi dezvoltarea spiritului de competiţie devine absolut necesară.
În acest sens, în şcoala noastră se derulează numeroase proiecte și concursuri școlare. Unul dintre
acestea este Concursul literar interjudețean Valentina Scrumeda, ediția a IX-a aprobat în Calendarul
Activităților Educative Regionale și Interjudețene 2019, fără finanțare M.E.N. la Domeniul cultural -
artistic, subdomeniul literatură, poziția 1457. Proiectul are ca obiectiv general însușirea corectă a
normelor ortografice ale limbii române, dezvoltarea gustului pentru poezie, cultivarea sensibilității,
dezvoltarea deprinderilor și abilităților de rezolvare a unor probleme de limba și literatura română,
dezvoltarea spiritului competitiv precum și dezvoltarea relațiilor interumane între parteneri.
Scopul acestui proiect vizează însușirea corectă a normelor ortografice și de exprimare corectă în
limba română, dezvoltarea gustului pentru poezie, cultivarea sensibilității dar și a capacității de a
interpreta într-o manieră originală textele literare. Titlul concursului a fost ales în memoria unui îndrăgit și
respectat fost profesor de limba și literatura română al colegiului. Grupul țintă a vizat elevi din clasele
VIII - XII din școlile înscrise în concurs. Concursul s-a desfășurat pe 23 mai 2019, proba de dictare având
loc în amfiteatrul Colegiului Tehnic ,,Mihail Sturdza”-Iași iar proba de recitare la Sala Mare de Spectacole
,,Radu Beligan” a Ateneului din Iași. Au participat șaizeci de elevi din clasele VIII-XII, patruzeci de
cadre didactice, alți membri ai unor cunoscute instituții locale: ISJ-Iași, CCD-Iași, Biblioteca Județeană
Gh.Asachi-Iași, Palatul Copiilor Iași etc. Elevii participanți la concurs au provenit din 18 unități de
învățământ, 15 școli din județul Iași, dar și de la școli din județele Botoșani, Târgu –Neamț și Vaslui.
Astfel, elevii au fost recompensați cu numeroase premii iar rezultatele obținute au fost promovate în
diverse moduri.
Și în acest an școlar dorim să ne încântăm sufletele cu versurile interpretate de elevi sensibili și să ne

bucurăm ochii, noi, profesorii de limba și literatura română cu scrisul corect și caligrafic al învățăceilor
noștri întrucât este o datorie nobilă să vorbim și să scriem corect românește căci așa cum afirma Petre
Țuțea, ,,Limba română are virtuţi complete, adică poate fi vehicol a tot ce se întâmplă spiritual în om. E
foarte greu de mânuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană. Limba română are toate premisele
valorice pentru a deveni o limbă universală, dar nu ştiu dacă e posibil acest marş istoric.
369
Dacă am fi fost un popor cuceritor... Noi, românii, nu punctăm universalitatea nicăieri. Şi asta ne
face sceptici. Ceea ce ne lipseşte este îndrăzneala.”
370
Pip Stoica Voicuţa Violeta

Liceul Tehnologic Cogealac
,, Şcoala să nu fie nimic altceva ,dacât ateliere pline de activitate.Numai astfel vor putea să
probeze toţi, în propria lor practică, adevărul că :învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi înşine,,
( John Amos Comenius)
Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi atât prin resursele umane de care dispune cât şi
prin spaţiile de învăţare disponibile. Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în
Cea mai bună promovare a imaginii unei şcoli este făcută de sclipirea şi zâmbetul de pe chipul
copiilor care intră şi ies pe poarta şcolii, care trăiesc adevărate poveşti în sala de clasă.
Imaginea şcolii este promovată de rezultatele obţinute la concursuri judeţene şi naţionale,proiecte şi
parteneriate educaţionale la nivel local, judeţean, national,în care elevii nostrii minunaţi sunt implicaţi.
Prin participarea la activităţile extracurriculare desfăşurate la nivelul şcolii dar şi cele la nivelul
clasei ,elevii aduc şcolii o imagine pozitivă binemeritată.Activităţile extracurriculare dar şi cele
desfăşurate în cadrul programului ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!,, , dau o alternativă sănătoasă,
practică şi creativă, pentru ocuparea timpului liber al elevilor ( excursii, ateliere de creaţie, vizite la
muzeu)
Imaginea școlii este promovată şi prin integrarea copiilor din plasament ,prin buna colaborare cu
asistenţii maternali ,cu reprezentanţii DGASPC ,prin combaterea discriminării şi reducerea violenței.
,, Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătură,ci să deştepte cultivând destoinicirile

intelectuale în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa,,
( Ioan Slavici )
371
Promovarea imaginii şcolii din Glimboca prin proiecte educaţionale
Prof. Mihaela Stoichescu,

Şcoala Gimnazială ,,Gheorghe Frăţilă” Glimboca
În zilele noastre, unitatea de învăţământ trebuie să fie pregătită să facă faţă unor cerinţe tot mai
complexe din partea societăţii contemporane şi să îşi revendice locul său în viaţa copiilor pe care îi educă,
dar şi în centrul comunităţii. Cerinţele beneficiarilor fac din unitatea de învăţământ un cadru viu, un mediu
în continuă schimbare. Analizând ceea ce se cere de la unitatea de învăţământ, putem stabili cum o putem
promova. Beneficiarii, atât direcţi, cât şi indirecţi sunt cei care intră în contact cu mediul şcolar,
comunitatea fiind astfel influenţată de şcoală.
Proiectele educaţionale sprijină promovarea imaginii instituţiei şcolare. Unul dintre proiectele care
se derulează anual în şcoala noastră este ,,ŞCOALĂ ŞI COMUNITATE”, un proiect social ce vine în
sprijinul copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Obiectivul principal este implicarea
şcolii în viaţa comunităţii prin organizarea de activităţi extraşcolare cu copiii din grupul ţintă. Activităţile
au la bază parteneriate cu alte instituţii din localitate şi din zonă , menite a le fi sprijin copiilor aflaţi în
situaţie de risc.
Descrierea activităţilor propuse, în ordinea în care se desfăşoară:
1. DĂRUIND, VEI DOBÂNDI! - confecţionarea de felicitări pentru bătrânii de la Aşezământul de
bătrâni ,, Sfanta Treime” din Glimboca; vizitarea bătrânilor; poezii şi cântece dedicate acestora cu ocazia
sărbătorilor de iarnă.
2. MÂNDRU MI-S CĂ-S GLIMBOCEAN - organizarea de repetiţii, săptămânal, cu elevii dornici
să înveţe să joace, promovându-se şi valorificându-se tradiţiile locale. Dotarea tehnică este pusă la
dispoziţie de către Primăria Glimboca. Ansamblul de dansuri populare Glimboceana participă la serbări,
festivaluri şi concursuri folclorice zonale. De asemenea, învăţăm elevii să recite poezii în grai bănăţean.
3. UITE, VINE MOŞ CRĂCIUN!- serbare de Crăciun la Căminul Cultural Glimboca. Primăria
sponsorizează cadourile pentru copii.
4. ŞCOALA PĂRINŢILOR - Scopul activităţii este conştientizarea, de către părinţi, a importanţei
pe care timpul liber o are în viaţa unui copil şi cât este de util ca părinţii să se implice în modul în care
copiii lor petrec acest timp. (activitate desfăşurată în parteneriat cu consilierul şcolar).
5. ŢINE PASUL CU ŞCOALA! - activitate ce urmăreşte creşterea rezultatelor şcolare şi
dezvoltarea personalităţii copiilor în funcţie de exigenţele sociale . Se vor organiza trei ateliere cu elevii,
în funcţie de vârsta acestora.
6. 1 IUNIE – Glimboca-i în sărbătoare! – organizarea unei manifestări folclorice de
1 iunie ; cadouri pentru copii din partea Primăriei Glimboca.
372
IDENTITATE SI ALTERITATE IN LITERATURA
Prof. Stoichicescu Lorena

Colegiul National ,,Ion Minulescu”, Slatina
Proiectarea identităţii/alterităţii în spaţiul literar este un fenomen complex,întrucât perechea de
termeni este raportată la aspecte diferite, demonstrându-şi funcţionalitatea în contextul celor mai diverse
exegeze. Afirmaţia lui Rimbaud “Car je est un autre” (Eu este un Altul) deschide discuţiile despre
identitate/alteritate în baza relaţiei autor/operă , creator/eu biografic, punând critica modernă în situaţia de
a descifra semantica acestui Altul. Majoritatea cercetătorilor sunt de părerea că Rimbaud anunţă o
concepţie originală asupra creaţiei artistice: o scindare a identităţii autorului care este altul decât eul real.
Formula paradoxală,,Car je est un autre” ar pune problema frontierei dintre identitate/alteritate,
menţinând opoziţia prin termenii înşişi.
Gheorghe Crăciun leagă această afirmaţie de descoperirea, în plan poetic, a unei individualităţi
subiective infrapsihice reprezentată de suprarealism.Esteticienii şi poeţii secolului al XX-lea vor examina
relaţia autor/operă sub diverse aspecte. În dependenţă de atitudinea pe care o manifestă faţă de statutul
autorului, teoreticienii pot fi divizaţi în două tabere opuse: cei care pun accent pe statutul biografic al
autorului şi cei care dau preferinţă operei. Rimbaud, Mallarmé,Proust vor substitui autorul de pe copertă
cu un personaj necunoscut, un eu profund identificabil doar in şi prin operă. Prin urmare, Eul care
vorbeşte în carte nu este autorul, este „un altul , o voce impersonală ” care se manifestă exclusiv în spaţiul
cărţii. Se impune deci: mitul unui creator care inventează nu numai o operă, se inventează chiar pe el
însuşi, se face Altul . Dar această fugă după alteritate comportă riscul unui real eşec, Eu nu prea reuşeşte
să fie Altul , Altul nu se debarasează uşor de Eu.
Dispariţia autorului constituie doar punctul final într-o evoluţie îndelungată, ale cărei începuturi
trebuie căutate în perioada modernismului târziu şi puse în legătură cu procesul, mai larg, de deconstrucţie
a subiectului uman însuşi. În cadrul modernismului târziu se afirmă tendinţa de a defini Subiectul, pornind
de la principiul polifoniei interioare. Este vorba de o trecere de la o concepţie monologică la una
polifonică în problema subiectului. Perspectiva structuralistă proclamă faptul că subiectul nu există în sine
însuşi, ci doar ca parte componentă a unor structuri formale.
Astfel, în studiul său Moartea Autorului, Roland Barthes va subordona subiectivitatea auctorială
unor structuri impersonale, de esenţă lingvistică: limba este cea care ne controlează pe noi, ea scrie cărţile,
nu autorul. Scriitorul îşi pierde corpul fizic, dar îşi fabrică, prin scris, un corp lingvistic, devine Altul.
Autorul nu este eliminat din text, „moartea” sa trebuie privită ca o dispariţie provizorie, căci „plăcerea
lecturii” îl va readuce în text. Spaţiul lecturii barthesiene trebuie privit ca o încăpere cu două ieşiri/intrări:
pe una intră autorul când este chemat, sub tensiunea lecturii, pe alta este expediat când plăcerea lecturii se
debarasează de nostalgia omului care a scris opera.
Nicolae Leahu remarcă faptul că o dată cu poezia generaţiei ’80 începe şi asumarea dimensiunii
biografice a poetului, iar formula“Eu este un Altul”este înlocuită cu“Eu sînt eu”. Acest „nou umanism”
regândeşte omul concret, integral şi ireductibil. Poezia postmodernistă este definită, din această
perspectivă, ca o poezie a noului antropocentrism caracterizată prin „centrarea atenţiei pe fiinţa umană, în
datele ei concrete, fizic-senzoriale, pe existenţa noastră de aici şi acum şi o anume “claritatea privirii”. Nu
se mai pune problema confuziei eu“real”/eu“fictiv”, fiind clar că toate drepturile de autor îi sunt cedate
eului biografic. Itinerarul relaţiei eu auctorial/eu biografic înscrie deci o mişcare de la o presupusă
dedublare a subiectului, la dispariţia şi, paralel, la prezenţa/absenţa autorului în text, ca, în cele din urmă,
acel Eu care se declarase Altul să redevină Eu.
Individul, influenţat de pluralismul universului, se defineşte ca punct de intersecţie a unor euri

multiple, de unde şi propensiunea prozatorilor optzecişti pentru personajul proteic, niciodată egal cu el
însuşi. Un personaj care este pus în Altul revine la Acelaşi. Situaţia de a-şi descoperi această alteritate cu
surprindere şi teamă.
373
Acest aspect impune o precizare de ordin teoretic. Personajul literar trebuie înţeles ca un proiect
identitar, or, autorul, în calitate de eu producător al operei, se proiectează în altul care este personajul. Este
cazul să vorbim despre un model fictiv de identitate sau despre o„identitate narativă” susceptibilă de
alteritate. În acest context, alteritatea, ca trăsătură constitutivă a ipseităţii, desemnează„variaţiile identităţii
narative, esenţialmente dinamică”.
Personajele lui Mircea Cărtărescu îşi definesc incoerenţa prin transferurile de identitate, prin
asamblarea imaginilor obsesive şi onirice, toate într-o încercare de regăsire a identităţii pierdute. Această
tendintă se traduce simbolic, în cazul lui Cărtărescu, în motivul androginului ca totalizare a subiectivităţii.
Androginul cărtărescian prefigurează o identitate în ruptură, care impulsionează proiecţia alterităţii
interioare.
Paradigma postmodernă nu se mulţumeşte cu impunerea unui personaj incoerent şi polimorf. Paralel,

ea presupune şi o implicare a cititorului în proliferarea naraţiunilor. Un cititor care este resituat şi amânat,
ca şi personajul, căci el nu poate accede la identitatea personajului, fiind lipsit chiar şi de posibilitatea de
(auto)definire şi de (auto)identificare în opoziţie cu alteritatea acestuia.
Având ca axă de referinţă autorul/naratorul, alteritatea desemnează adâncirea identităţii artistului
înprocesul scrierii, dar poate constitui şi suma proiecţiilor naratoriale. Totodată,alteritatea se poate releva
în raport cu jocurile limbajului sau poate fi înţeleasă ca artă poetică.
Bibliografie
1.Martin Buber,Eu şi Tu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1992, prefaţă de Şt.Aug.Doinaş.
2.Nicolae Saramandru, Lingvistica integrală .Interviu cu Eugeniu Coşeriu,Bucureşti, Editura
Fundaţiei Culturale Române, 1996.
3. Eugen Coşeriu, Alteritate, toleranţă şi masochism// „Revistă de lingvistică şi Ştiinţă literară”, nr. 3,
1997.
4..Alteritatea ca joc creator // „Secolul 21: Alteritatea”, nr.1-7, 2002
5..Gheorghe Crăciun,Aisbergul poeziei moderne, Piteşti, Editura Paralela 45,2002.
6..Eugen Simion,Întoarcerea autorului, Bucureşti, Editura Cartea Românească,1981.
7.Liviu Petrescu,Poetica Postmodernismului, Piteşti, Editura Paralela 45, 1998.
8.Gérard Genette,L’univers réversible// “Figures IV”Paris, Editura du Seuil,1999.
374
SCHITA PROIECT DIDACTIC DLC-MEMORIZARE

PROF. INV. PRESC.: STOICU IULIA ADRIANA
GRĂDINIȚA CU P. P. PHOENIX,CRAIOVA
Grupa: Mare
Tema anuala: „Cand, cum si de ce se intampla?”
Tema proiectului: „Toamna harnica si de roade darnica”
Subtema:”Bogatiile toamnei”
Categoria de activitate:Educarea Limbajului
Denumirea activitatii: ,,Toamna” de Demostene Botez
Tipul Activitatii:Formare de priceperi si deprinderi
Forma de realizare: Memorizare
Forma de organizare: Frontal, Individual
Scop:-dezvoltarea memoriei logice

-formarea si dezvoltarea unei exprimari orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical si
grammatical
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTARII:

D1 Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
D2 Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
D3 Premise ale citirii și scrierii, în contexte de comunicare cunoscute
COMPORTAMENTE VIZATE:
D1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor,
semnificațiilor etc. (comunicare expresivă)
D2.1. Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni,
emoții proprii (comunicare expresivă)
D2.2. Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare
D2.3. Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului
D3.1. Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru cunoașterea și aprecierea cărții
D3.2. Discriminează/diferențiază fonetic cuvinte, silabe, sunete și asociază sunete cu litere
Obiective Operationale:
- sa memoreze logic si constient poezia,pe baza modelului educatoarei si
a unor ilustratii;
-sa-si insuseasca sensul urmatoarelor cuvinte:"zori, roade, bucate, panere"
-sa recite corect poezia
Metode si procedee:
-explicatia
-conversatia
-recitarea model de catre educatoare
-exercitiul
375
Material Didactic:
-ilustratia adecvata temei poeziei
-papusa "Zana Toamna"
Durata: 35 minute
DESFASURAREA ACTIVITATII
Moment Organizatoric:
Strategii didactice:se asigura conditiile optime pentru o mai buna desfasurare a
activitatii: aerisirea salii de grupa,
pregatirea materialului didactic,
aranjarea scaunelelor in semicerc
Captarea atentiei: Continut stiintific:Aparitia papusii "Zana Toamna"

Strategii didactice:Se prezinta papusa Zana Toamna,care doreste sa-i invete pe
copii o poezie despre toamna.Ea vine cu o surpriza:un tablou
de toamna
Anuntarea temei si a obiectivelor: Voi anunta copiilor titlul poeziei

"Toamna"de Demostene Botez
Familiarizarea copiilor cu continutul poeziei: Se poarta o scurta conversatie

despre anotimpul toamna:aspectele ei,despre fructele si
legumele care se coc in acest anotimp,
Cuvintele noi aparute in poezie.
Dirijarea invatarii:Se va recita poezia model, apoi pe baza ilustratiilor se va

explica continutul de idei si cuvintele noi.
Invatarea propriuzisa:
Se va recita poezia model a doua oara, pentru aprofundare, apoi se va
trece la memorarea pe unitati de invatare. Se va repeta prima strofa
cu 2-3 copii,dupa care se va trece la urmatoarea strofa, care
va fi repetata impreuna cu prima.
Asigurarea retentiei:Se vor recita si alte poezii despre toamna, cunoscute de copii si se
propune jocul ,,Contina si tu!” in care copii numiti de ,,Zana Toamna” vor
recita in continuare poezia de unde a ramas copilul propus anterior.
(recitare in lant)
Incheierea activitatii: Voi face aprecieri asupra modului in care copii au

raspuns la activitate si au invatat poezia. Voi oferi
recompense, fructe de toamna.
376
INFLUENŢA MODELELOR PARENTALE ÎN OBŢINEREA

PERFORMANŢEI ŞCOLARE
PROF. INTINERANT ŞI DE SPRIJIN - STRAŢOMIR IONELA LOREDANA

CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ NR. 1 ORADEA
Un rol central în dezvoltarea personalităţii copilului îl are comportamentul parental, alături de
anumiţi factori sociali şi culturali, şi de experienţele timpurii ale acestuia .Modelul parental vizează în
special modul de relaţionare cu copiii,strategiile educaţionale ce trebuie utilizate, metodele şi mijloacele
folosite în creşterea şi educarea copiilor, răspunderile sociale se revin părinţilor pe linia formării şi
dezvoltării personalităţii copiilor. Prezenţa ambilor părinţi constituie o condiţie indispensabilă pentru
dezvoltarea armonioasă a copilului. Unele caracteristici ale modelului parental, precum profesia, relaţia
din interiorul cuplului, valorile religioase, opiniile politice etc, prezintă autentice modele pentru
copil.Comportamentul parental se referă la acţiunile şi atitudinile figurilor parentale faţă de copil.
Mediul familial, comportamentul părinţilor, concepţiile, principiile, cultura familiei, în ansamblu,
modelează deciziile şi comportamentul copiilor. Drept urmare, experienţa relaţională cu părinţii îşi „spune
cuvântul” în dezvoltarea personalităţii copilului, impregnând anumite valori, atitudini, interese, scheme şi
reprezentări despre natura satisfacerii trebuinţelor, despre orientarea interpersonală, despre maniera în care
se priveşte pe sine şi se autoevaluează şi cum se raportează în consolidarea relaţiilor cu ceilalţi dar mai
ales în alegerea profesiei.
Familia reprezintă în orice societate o formă de comunitate umană alcătuită din cel puţin două
persoane, uniţi prin legături de căsătorie şi (sau) paterne. Aceasta reprezintă mediul de formare şi
maturizare al personalităţii, al creşterii şi educaţiei copilului.
Relaţia parentală vizează modul de relaţionare cu copiii, strategiile educaţionale utilizate precum şi
metodele şi mijloacele folosite în creşterea şi educarea copiilor. Se evidentiază existenţa a două tipuri de
modele:
 Modelul mamei tradiţionale (se caracterizează prin perseverenţă şi rigiditate)
 Modelul mamei moderne (acesta este axat pe dezvoltarea capacităţilor instructiv formative a
copiilor şi mai putin pe constrângere şi schematism)
S-au indentificat, de asemenea, două modele paterne:

 Modelul tatălui tradiţional (care asigură educatia propriilor copii de pe poziţia aceluia care are
întotdeauna dreptate şi ultimul cuvânt în orice problemă)
 Modelul tatălui modern (care este mult mai flexibil şi foloseşte mult mai puţin metode punitiv –
restrictive)
În familia tradiţională, a fi părinte era mai mult o obligaţie socială, în timp ce în familia modernă
acest statut este văzut mai mult ca un privilegiu asumat din proprie convingere. Prin urmare, o relaţie
parentală ar trebui sa fie caracterizată prin echilibru, afecţiune, cooperare şi cadru relaţional optim. Se ştie
că familia are un rol important în procesul devenirii personalităţii contribuind la formarea unor structuri
atitudinale relaţionale necesare pentru adaptarea şi integrarea în mediul profesional.
Mediul educaţional din cadrul familiei, dar şi din instituţii specializate, cel social şi factorii ereditari,
relevă în ce măsură sunt importanţi aceşti factori în dezvoltarea armonioasă a personalităţii individului.
Influenţa, în general, este definită de dicţionarul explicativ al limbii romăne ca o actiune unilaterală,
lentă dar eficace exercitată asupra unui individ de alţi indivizi şi ale cărei efecte se regăsesc ulterior în
comportament sau în gândire. Influenţa poate fi intenţionată sau neintenţionată. În plan intelectual şi moral
ea reprezintă puterea exercitată de o autoritate asupra gândirii sau voinţei cuiva.
377
Este recunoscut faptul că pentru oricare dintre noi, cel puţin în copilărie , părinţii reprezintă o
autoritate, deci relaţia părinte-copil îndeplineşte condiţiile pentru a se produce influenţa. Părinţii exercită
diferite tipuri de influenţă asupra copiilor lor, atât intenţionat cât şi neintenţionat. Se ştie că în general
părinţii ne influenţează încă de mici atât comportamentul („nu face lucrul respectiv” sau „nu te duce în
cutare loc”) cât şi modul de a gândi, prin comenzi repetate pe care ni le insuşim până la a le cataloga ca „a
fi normale” şi le transformăm în etaloane pentru comportamentul nostru atât în societate cât şi în profesie.
BIBLIOGRAFIE
COSMOVICI, A (1996) – PSIHOLOGIE GENERALA , ED. POLIROM, IASI

COSMOVICI, A., IACOB L. (1998) – PSIHOLOGIE SCOLARA, ED. POLIROM, IASI
MACSINGA, I.(2003) – PSIHOLOGIA DIFERENTIALA A PERSONALITATII , ED. MIRTON ,
TIMISOARA
378
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI PRIN ACTIVITATEA DE

PARTENERIAT EDUCAȚIONAL
Prof. înv. preșcolar Streianu Anişoara

Grădiniţa P.P.”Floarea-Soarelui” Reşiţa
dar în același timp să fie și în centrul comunității. Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învățământ
un cadru viu, un mediu în continuă schimbare.
Obiectivul general în promovarea imaginii grădiniței este de a crea o imagine pozitivă a instituției în
comunitate. Acest lucru poate fi realizat prin elaborarea de proiecte în domeniul educației, monitorizarea
activităților extrașcolare și a concursurilor școlare, desfășurarea de activități în parteneriat: cu părinții, cu
diferite instituții din comunitate, etc.
În promovarea imaginii instituției derularea unor proiecte la nivel local, județean care să vizeze
multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor de bună practică în managementul instituțional,
internetul a devenit cel mai uzual mod de a face instituția accesibilă. Cu ajutorul unui site, a unui e-mail
sau a unei platforme, nu doar că putem ține la curent părinții cu tot ce se întâmplă în grădiniță, dar putem
promova activități și implicit grădinița în cadrul căreia acestea se desfășoară. Internetul, privit cu reticență
inițial, a devenit acum un mediu de promovare nelimitat, prin care o unitatea școlară își poate construi o
imagine. Deschiderea spre nou se realizează datorită cadrelor didactice pregătite, care intervin în favoarea
cum anume o putem promova. Crearea acestei imagini se realizează prin fiecare cadru didactic din
instituție, schimbarea venind prin fiecare dintre noi. Complexitatea finalităților educaționale impune
îmbinarea activităților curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educațional, ca set de
intervenție complementară, apare ca o necesitate.
Parteneriatul educațional trebuie privit ca un factor pozitiv care vine în sprijinul dezvoltării
grădiniței, ce presupune participarea activă a tuturor celor implicați și constituie în același timp un punct
forte în vederea stabilirii unei interacțiuni constructive între partenerii implicați, motivația fiind integrarea
grădiniței în mediul comunitar și participarea activă la formarea viitorilor adulți.
Raportându-mă la grădinița unde îmi desfășor activitatea, necesitatea și importanța parteneriatelor
rezidă în două aspecte: nevoia deschiderii grădiniței către comunitate si sensibilizarea comunității la
nevoile grădiniței. În funcție de scopul urmărit, există mai multe tipuri de parteneriate: parteneriate de
imagine, în scopul popularizării experiențelor pozitive; parteneriate care au ca scop modernizarea bazei
materiale și a spațiilor de învățământ, diversificarea, înnoirea materialului didactic aferent procesului de
învățământ; parteneriate ce vizează o cât mai bună integrare a copiilor în societate; parteneriate
profesionale, ce vizează formarea continuă a cadrelor didactice.
Promovarea imaginii grădiniței noastre în cadrul comunității locale este unul dintre
obiectivele unităților moderne de învățământ, acestea elaborându-și un plan instituțional ce vizează:
- elaborarea unor proiecte la nivel local și județean;
- personalizarea ofertei educaționale, diversificarea acesteia în funcție de interesele partenerilor și
beneficiarilor educaționali;
- colaborarea eficientă cu toți reprezentanții părinților și ai partenerilor locali;
- promovarea și prezentarea activităților grădiniței în comunitate;
- păstrarea și îmbogățirea elementelor valoroase din tradiția educațională și promovarea lor în afara
grădiniței prin organizarea de activități demonstrative la clasă, schimb de experiență, etc.
Parteneriatul educațional la noi în unitate a înregistrat noi accente care au făcut cunoscută activitatea
grădiniței noastre, valoarea și prestigiul acesteia, finalitățile procesului educațional derulat cu preșcolarii.
379
Iată, în continuare, câteva parteneriate derulate la nivelul grădiniței noastre:

Parteneriatul cu instituții de învățământ
Pentru buna derulare a proiectelor educaționale derulate de grădinița noastră s-au încheiat
parteneriate cu grădinițe, școli și diferite instituții din localitate și județ: Grădiniţa P.P. Bocşa; Agenția
pentru Protecția Mediului C-S; Colegiul Național „ Mircea Eliade” Reşiţa; Grădiniţa PP „Dumbrava
Minunată Reşiţa; Asociația Părinților„Floarea-Soarelui” Reşiţa; Liceul de Arte ,,Sabin Păuţă” Reşiţa, etc.
Prin proiectele derulate: „Natura, adevărata noastră casa”; „Fii eco” - proiecte educaționale din
cadrul programului național Eco-grădinița”; „Educație pentru sănătate, educație pentru viață”- proiect
extracurricular; „Și tu poți fii Moș Crăciun” –proiect umanitar; „ Zâmbește alături de copilul tău”- proiect
educațional din cadrul programului naţional „Școala părinţilor”; „Împreună pentru copiii noștri”- proiect
educațional din cadrul programului național Educați așa”; „Festivalul multicultural Gogoneață”- proiect
multicultural cu finanțare; ”Bucurii în ochi de copii”- proiect educațional de promovare a educației pentru
participare la „dezvoltarea abilităților socio-emoționale la copiii cu vârste de de 3 la 7 ani”; „Ziua tatălui
în grădiniță”- proiect extracurricular; „Inimi lângă inimi”- proiect educațional din cadrul programului
național Educație incluzivă în grădiniță”, preşcolarii au acumulat cunoştinţe noi, dezvoltându-şi noi
abilităţi. Ca urmare, am implicat preşcolarii în activităţi de bună practică în cadrul programelor naţionale
„Educaţie financiară prin joc” , Ecogrădinița - activ. de ecologizare; activități în care, copiii au
confecţionat diverse obiecte ornamentale pentru Expoziţia cu vânzare„Și tu poți fi Moș Crăciun!” în
vederea atragerii de fonduri în scop caritabil.
În echipa de implementare a acestor proiecte au fost cooptați, pe lângă preșcolari și cadrele didactice
ale grădiniței noastre și reprezentanți ai părinților și ai altor instituții. Așadar, inițierea și derularea de
activități în parteneriat reprezintă o provocare pentru educatorul de azi, necesitând multă creativitate în
concepere, dinamism în derulare, responsabilitate în monitorizare, flexibilitate în luarea deciziilor, toate
având un scop unic: promovarea imaginii grădiniței în cadrul comunității.
Participarea la programe/ activităţi în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică: În

grădinița noastră s-au desfășurat o serie de activități în cadrul SNAC: ”Dreptul de a zâmbi”, ”Decorațiuni
magice de Crăciun”, ”Trăistuța cu zâmbete”, ”Inimi lîngă inimi”; Activitate dedicată Zilei Naţionale a
României - ”Mica Unire pe înțelesul celor mici”, în parteneriat cu Biblioteca Jud.Paul Iorgovici;
Activitatea „ Ziua învățării nonformale”.
Implicarea în activități de prevenire şi combatere a comportamentelor nesănătoase: Activităţi

în cadrul proiectului ”Cum să creștem sănătoși ?”, inițiat de A.N. Antidrog; activități de voluntariat în
cadrul proiectului ”SENS”, derulat de Org. Salvați Copiii Caraș-Severin.
Parteneriatul cu familia
Colaborarea grădiniță - familie se bucură de multă atenție în unitatea noastră, având în vedere reușita
actului educațional. Părinții noștri au demonstrat că sunt parteneri activi, serioși și cooperanți prin modul
de implicare în toate activitățile desfășurate în grădiniță.
În cadrul parteneriatului cu părinții am organizat programe artistice cu ocazia Sărbătorii Crăciunului,
a Zilei de 8 Martie, a Sărbătorilor Pascale, Ziua tăticilor, etc. Prin acest tip de parteneriate s-au stabilit
relații apropiate și deschise între educatoare și părinți, iar părinții, cunoscându-se mai bine între ei, au
colaborat mai ușor în luarea unor decizii importante pentru grădiniță.
Consider că prin toate relaţiile de parteneriat stabilite la nivelul unităţii, am reuşit să promovăm
valori comune ale grupurilor parteneriale, iar prin asumarea rolului de promotor al tuturor acestor relaţii,
prin oferta educaţională a grădiniţei promovată prin intermediul paginii de facebook a grădiniţei, site-ul
grădiniţei, am dat posibilitatea tuturor persoanelor ce doresc să-şi înscrie copiii în unitatea noastră, să
cunoască activităţile grădiniţei, contribuind astfel la creșterea prestigiului grădiniței noastre în comunitate.
Bibliografie:
1. Băran-Pescaru, Adina; ”Parteneriat în educație: familie-școală-comunitate”, Editura Aramis
Print, București, 2004;
2. Petrescu, Ion; ,,Management”, Editura Holding Reporter, Bucuresti, 1991.
380
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIȚEI PRIN EXCURSII
Profesor STRÎMBEANU AURELIA,

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3
Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți
Educaţia ecologică constituie un proces de recunoaştere a valorilor şi de înţelegere a conceptelor, cu
scopul formării şi dezvoltării atitudinilor, deprinderilor necesare interrelaţiilor ecosistemice dintre om şi
natura, studiază influenţa activităţilor umane asupra mediului înconjurător.
Scopul educaţiei ecologice este acela de a îmbunătăţi viaţa prin asigurarea cunoştinţelor şi valorilor
necesare copiilor pentru a-şi asuma o anumită răspundere faţă de mediu, o răspundere de menţinere a
acestuia, de a crea atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător.
Ca orice tip de educaţie şi educaţia ecologică are anumite principii după care se ghidează. Astfel, din
prisma principiilor educaţiei ecologice, aceasta reprezintă o componentă integrală a planificării de mediu
şi a managementului ecologic, se referă la toate componentele mediului înconjurător, şi anume:
componentele naturale sau artificiale, personale sau sociale, locale sau globale. De asemenea, educaţia
ecologică schimbă modalităţi estetice şi etice de abordare şi înţelegere a realităţii precum şi motivaţia de
comportare a fiecărei persoane. Educaţia ecologică este formată din două elemente: înţelegerea şi
aprofundarea. Înţelegerea reprezintă relaţia om-mediu natural, determinată de factori precum forţe naturale
şi sociale. Pentru soluţionarea problemei protecţiei mediului, se impune cooperarea tuturor factorilor de
mediu (valori etice şi morale, economie, nivel de dezvoltare al ştiinţei, factori endogeni şi exogeni).
Aprofundarea reprezintă capacitatea de a utiliza deprinderi raţionale, de a participa la discuţii şi
dezbateri publice.
Grija faţă de mediu este componenta esenţială a dezvoltării morale, sociale, culturale şi spirituale.
Copiii trebuie să se familiarizeze de la cea mai fragedă vârstă cu aceasta. Dar pentru a dezvolta copiilor
capacitatea de a lua decizii în ceea ce priveşte educaţia ecologică, este nevoie de o dezvoltare a
principalelor noţiuni despre ecologie. Educaţia ecologică lipseşte din păcate din planul de învăţământ,
ceea ce face ca elemente ale educaţiei ecologice să fie predate în cadrul activităţilor de cunoaştere a
mediului şi educaţie pentru societate în învăţământul preşcolar, sau în cadrul altor activităţi
extracurriculare.
Activităţile extracurriculare sunt menite să ofere elevilor oportunităţi multiple de recreere, să le
dezvolte spiritul de competiţie, să le valorifice potenţialul intelectual şi aptitudinile, să le stimuleze
imaginaţia, creativitatea şi iniţiativa.
În cadrul grădiniţei, educaţia ecologică se poate realiza prin mai multe forme: observaţii,
experimente, povestiri, plimbări, drumeţii, excursii, vizionări de diapozitive, jocuri de mişcare, jocuri
distractive, colecţii, spectacole, tabere, concursuri, vizionări de documentare.
De exemplu, lecţiile predate în aer liber sunt mult mai interesante, oferă elevilor posibilitatea de a
cunoaşte direct elementele despre care învaţă. Iar atunci când iau parte la un proiect care îi implică direct
în îmbunătăţirea calităţii mediului, copiii se ajută pe ei, dar şi pe ceilalţi, asigură o coeziune a grupului
care va duce la descoperirea unor lucruri noi, trăind experienţe comune.
Astfel, excursiile, drumeţiile, investigaţiile ne pot oferi posibilitatea înţelegerii fenomenelor naturii şi
a protejării ei.
Excursia reprezintă un mijloc didactic de mare importanţă în raport cu dezvoltarea cognitivă şi

afectivă a copilului, oferă copiilor posibilitatea să observe, să cerceteze, să cunoască în mod direct o mare
varietate de aspecte din natură, de ordin biologic despre mediul natural şi factorii de mediu. Contribuie la
educarea şi dezvoltarea simţului estetic, trezeşte dragostea pentru natură şi respectul pentru frumuseţile ei,
stimulează curiozitatea şi spiritul de echipă al copiilor, aceştia întipărindu-şi în memorie unele aspecte
care poate vor fi de neuitat pentru ei, şi le vor întipări în memorie pentru tot restul vieţii.
Anunțarea evenimentului (excursiilor) pe site-uri de socializare, în pliante – invitații, în ziare
contribuie la promovarea imaginii grădiniței în societatea în care trăim.
381
Excursia didactică are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, realizând de asemenea legătura
dintre teorie şi practică. Etapele ce trebuie parcurse pentru organizarea acestei activităţi, urmăresc în
general structura oricărui tip de excursie, dar importanţa majoră o are etapă pregătitoare, organizatorică,
de pregătire a colectivului de elevi pentru a fi capabili să realizeze obiectivele propuse pe parcursul
activităţii.
Excursia reprezintă o călătorie de cel puţin o zi, efectuată în afara localităţii de reşedinţă, cu un
mijloc de transport, având ca scop recreerea, vizitarea, informarea, studiul.
În funcţie de conţinut, identificăm mai multe categorii de excursii:
- Excursii pentru cunoaşterea componentelor naturale ale peisajului geografic;
- Excursii pentru cunoaşterea anumitor obiective social-economice şi culturale din peisajul
geografic;
- Excursii cu obiective mixte.
Stabilirea atentă a obiectivelor este foarte importantă. Trebuie stimulată dorinţa şi curiozitatea
elevilor de a descoperi noi fenomene şi elemente, dar şi dorinţa de călătorie în scopul cunoaşterii şi, nu în
ultimul rând, crearea unui suport informativ-educativ pe plan ecologic, pentru protecţia mediului.
Această formă de excursie are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, realizând de asemenea
legătura dintre teorie şi practică. Acest tip de activitate anticipează intuirea, cunoaşterea generală, uşurând
succesul învăţării. Are avantajul de a facilita observarea elementelor mediului în ansamblul lor, cu
interrelaţiile specifice, uşurând deducerea cauzelor care le-au generat.
Excursia este una dintre cele mai atractive, plăcute şi utile activităţi de recreere şi odihnă activă,
facilitând contactul direct cu mediul, aceasta presupunând o percepere activă a unor zone geografice,
peisaje, acţionând direct asupra acestora. Prin aceste acţiuni copiii dobândesc informaţii, îşi formează
reprezentări, trăiesc experienţe de învăţare.
Bibliografie:
1. Pârvu, C., Godeanu, S., Stere, L., (1985), „Călăuză în lumea plantelor şi animalelor”, Ed. Ceres,
Bucureşti;
2. „Revista Învăţământul Preşcolar”, nr. 1-2/2005, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Institutul de
Ştiinţe ale Educaţiei, Ed. Coresi, Bucureşti;
3. Baciu, E., Fărcaş, F., Pop, D., (2005), „Educaţia ecologică în grădiniţă”, Ed. Lyra, Târgu-Mureş;
382
PROFESOR STROE CONSTANȚA

Societatea contemporană este într-un proces permanent de evoluție, de aceea școala trebuie să facă
față oricăror provocări și să încerce să răspundă cerințelor indivizilor. Este cunoscut faptul că viitorul
societății, al lumii depinde de copii, de elevi, astfel că toate cadrele didactice sunt răspunzătoare de crearea
unui mediu propice dezvoltării și progresului.
Școala noastră încearcă să își promoveze imaginea în comunitate printr-o serie de de proiecte și
activități care îi vor asigura dezvoltarea. Acest proces de promovare poate fi privit din diverse perspective.
Un rol important le revine cadrelor didactice care trebuie să colaboreze eficient pentru a forma o
echipă unită și care urmărește aceleași obiective pe de o parte, pe de altă parte, acestea ar trebui să fie
permanent interesate de dezvoltarea personală, de perfecționarea continuă a actului educațional și să fie
deschise spre nou căci timpul atrage schimbări, iar copiii vor fi mereu altfel.
Apoi, la dezvoltarea școlii contribuie proiectele în care școala este implicată sau pe care le propune
pe cont propriu sau cu diverși colaboratori. În această categorie pot fi amintite și sunt foarte bine apreciate
proiectele care urmăresc combaterea absenteismului, reducerea abandonului școlar, consilierea copiilor
din medii dezavantajate, proiectele de tip after school, cele interdisciplinare sau de reducere a
analfabetismului. Activitățile extrașcolare vizează o gamă largă de domenii de la social, turistic, științific,
cultural, artistic , religios până la domeniul civic, toate cu rezultate deosebite și cu număr mare de
partcicipanți/persoane implicate.
Întotdeauna, părinții urmăresc oferta școlară și analizează siguranța oferită de școală elvilor în timpul
programului, alături de conditiile de studiu- mediu modern și primitor, grupuri sanitare interne, cabinet
școlar, dotarea laboratoarelor, deplasarea cu microbuzul etc.
Cu toate aceste activități și cu colectivul de dascăli care depun un efort colectiv , școala noastră își
păstrează imaginea pozitivă și reușește să facă față amenințării permanente din partea elevilor care
migrează spre școlile de la orașul din apropiere.
383
Promovarea imaginii școlii:

Școala frumoasă, cinste cui te frecventează!
prof. Stroe Ilona, Școala Primară Grozăvești Nr. 2

Școala este instituția școlară în care se realizează educația atât de necesară noii generații de elevi,
care par a fi din ce în ce mai dezinteresați de aceasta.
Ea este factorul cel mai important, alături de familie, care are un rol decisiv în dezvoltarea
armonioasă a copiilor. Școala îi pregătește pe elevi să devină cetățeni responsabili și activi , îi pregătește
pentru viață și pentru muncă. Educația pe care elevii o primesc în școală are un rol în formarea elevului ca
și om, misiunea ei fiind aceea de a contribui la realizarea idealului educațional impus de cerințele
societății actuale și moderne.
Educația din școală este realizată de către cadre didactice bine pregătite , care vin nu doar a transmite
informații, ci a le stimula calitatea de oameni, urmărind sa valorifice abilitățile lor, să cultive capacitățile
lor de a-și exprima punctul de vedere, de a se corecta când greșesc, de a putea lua o decizie singuri, de a
descoperi lucruri noi și de a le face față tuturor provocărilor contemporane.
Școala rămâne punctul de plecare al părinților spre o mai bună educație a copiilor , un punct de
orientare profesională, un punct de reper pentru elevi în a-și alege modele pentru ca ei să reușească în
viață. Promovarea imaginii Școlii este benefică, astfel încât numărul copiilor să fie din ce în ce mai mare.
Crearea unei imagini bune necesită ca fiecare cadru didactic să-și respecte misiunea pe care o are, să
motiveze elevii printr-o educație adaptată la necesitățile fiecăruia și particularitățile de vârstă, să
folosească mijloce didactice moderne și active, bazate pe exemple vii, folosindu-se de internet, etc.
Promovarea imaginii Școlii Primare Grozăvești nr.2, din Comuna Corbii Mari, Județul Dâmbovița se
realizează prin proiectele pe care le-a desfășurat, de exemplu ,, O școală pentru toți, o școală pentru
fiecare,,-program de a doua șansă. Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare.
Activitățile de acest gen, cu o deosebită influență formativă, au la bază toate formele de acțiuni turistice,
ateliere de creație, concursuri și parteneriate cu alte instituții.
Activitățile extracurriculare dau o alternativa sănătoasa, practică și creativă de a ocupa timpul
liber al elevilor, instituția de învățământ ce promovează astfel de activități beneficiind de imaginea
pozitiva binemeritată, atât la nivel local, cât și județean sau național.
Exemple de activități desfășurate în Școala Primară Grozăvești nr.2 , în anul școlar 2019-2020:
Mica Bibliotecă religioasă Pe urmele lui Moș Nicolae Oră de religie modernă
Abracadabra, hocus-pocus 1 Dec. 2019 Hristos se naște, slăvițt-l!
384
Învăţător Stroe Maria

Şcoala „Prof. Ilie Popescu” Şotânga, jud. Dâmboviţa
În zilele noaste, unitatea de învățământ trebuie să fie pregătită să facă față unor cerinţe tot mai
complexe din partea societăţii contemporane şi îşi revendică locul său în viața copiilor pe care îi educă,
dar și, în centrul comunității pe care o influențează constant. Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de
învătămănt un cadru viu, un mediu în continuă schimbare. Internetul, privit cu reticență inițial, a devenit
acum un mediu de promovare infinit, prin care o școala își poate construi o imagine.
Deschiderea spre nou se realizează datorită cadrelor didactice pregătite care intervin în favoarea
cum anume o putem promova. Beneficiarii atât direcţi, cât şi indirecţi(elevii, părinţii) sunt cei ce intră în
contact cu mediul școlar, comunitatea fiind astfel influențată de școală.În şcoala noastră toate cadrele
didactice sunt deschise noului, se participă la cursuri de formare, la proiecte naţionale şi internaţionale. Se
folosesc metode active-participative, resurse şi mijloace media pentru obţinerea de rezultate bune din
partea elevilor, principalul mod de promovare a şcolii fiind satisfacţia beneficiarilor.
rând, prin rezultatele educaționale pozitive ale elevilor, părinții fiind interesați în principiu de acest aspect.
fiecare dintre noi. Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptată la particularităţile
elevului, folosirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor îmbunătății şi crea o
imagine pozitivă asupra școlii. .
Promovarea imaginii instituției se realizează prin elaborarea unor proiecte la nivel local, naţional şi
internaţional care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de bună practică în
managementul instituţional. Elevii participă la activităţi în parteneriat cu biblioteca comunei, cu o clasă de
la o şcoală din mediul urban. S-au realizat podoabe pentru pomul de Crăciun în cadrul proiectului
internaţional European Christmas Tree Decoration Echange, s-au realizat activităţi specifice: colinde ,
prăjituri, obiceiuri, imaginile sau filmuleţele au fost postate pe pagina de facebook a proiectului. Astfel
imaginea şcolii a fost promovată pe tot continentul în acest proiect care a implicat peste 500 de instituţii
din Europa.
385
Prof. Înv. Primar Stroe Mariana

Școala Profesională Daneţi, jud. Dolj
Deschiderea spre nou se realizează datorită cadrelor didactice pregătite care intervin in favoarea
acestei dezvoltări continue a școlii. Analizand ceea ce se cere de la unitatea de învățământ, putem stabili și
cum anume o putem promova. Beneficiarii atat directi, cât si indirecti(elevii, părintii) sunt cei ce intră în
contact cu mediul școlar, comunitatea fiind astfel influențată de școală.
procesului educational, crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate se
realizează, în primul rând, prin rezultatele educaționale pozitive ale elevilor, părinții fiind interesați în
principiu de acest aspect. Crearea acestei imagini se realizeaza prin fiecare cadru didactic din instituție,
schimbarea venind prin fiecare dintre noi. Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptată la
particularitătile elevului, folorirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor îmbunătăți
şi creea o imagine pozitiva asupra școlii.
vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de bună practică în managementul institutional.
Activitățile extracurriculare dau o alternativa sănătoasă, practică și creativă de a ocupa timpul liber
al elevilor, instituția de învătământ ce promovează astfel de activități beneficiind de imaginea pozitivă
Bibliografie:
1. Jinga.I. „Managementul învăţământului”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,2001;
2. Stoica.D. „ Comunicare publică.Relaţii publice”, Editura Universităţii “Al.I.Cuza”, Iaşi, 2004.
386
Prof. înv. preșcolar Stroescu Raluca
,,Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu îmi e superior prin ceva. De aceea încerc să învăț
câte ceva pe lângă fiecare”.
Sigmund Freud
Pornind de la aceste cuvinte putem spune că imaginea unei scoli.grădinite, orice fel de institușie de
învățământ deschiderea spre nou se realizeaza datorită cadrelor didactice bine pregătite și a unor strategii
de marketing. În zilele noaste, unitatea de învățământ este pregatită pentru a face față unor cerinte tot mai
complexe din partea societății contemporane și își revendică locul său în viața copiilor dar și în centrul
comunității pe care o influențează constant.
Crearea şi promovarea unei imagini a școlii pozitive în comunitate se realizează, în primul rând, prin
rezultatele educaționale bune ale elevilor.
Colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii instituțiilor publice prin promovarea unor proiecte
Integrarea elevilor în școala prin promovarea interculturalitații și susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi
conduite de risc, dar și susţinerea elevilor în abilităţi.
vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplarelor de bună practică în managementul institutional.
toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creatie, concursuri și parteneriate cu alte instituții,
387
Prof. Stroie Marius Daniel

Școala Gimnazială Pompiliu Marcea, Tg. JIU
Imaginea unei instituţii se gestionează ca orice obiect de patrimoniu, iar în unele situaţii aceasta este
mai valoroasă decât întreg patrimoniul școlii respective. Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a
întregii echipe şi, în special, a directorului organizaţiei. Ca urmare, strategia instituţiei trebuie să vizeze
activităţi de familiarizare a personalului cu filozofia instituţiei şi de aderare la aceasta, astfel încât fiecare
membru al echipei să se considere coparticipant la succes.
Imaginea școlii are o puternica influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări influenţează alegerea
beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunităţii să fie aceeaşi cu ceea
ce doreşte şcoala să realizeze. Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia ani de grijă, de muncă
sistematică de comunicare şi de calitate. Promovarea cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile
pe care şcoala le poate desfăşura pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită. Promovarea unei
şcoli se poate face prin relaţii publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica, prospecte etc.) şi
reclama.
Relaţiile publice sunt o modalitate prin care şcoala comunica cu mediul nu doar spre a oferi
informații asupra serviciilor si produselor sale, ci pentru a se face cunoscuta si a-si consolida poziția în
cadrul comunității locale. Cu ajutorul relațiilor publice școala își informează publicul ținta intern sau
extern asupra obiectivelor, misiunii, activităților si intereselor sale. Aceasta nu vizează doar promovarea
imaginii pentru atragerea copiilor, aspect specific învăţământului privat, ci o modalitate eficientă de a
comunica către comunitate viziunea, misiunea si performanţele școlii. O campanie de comunicare/relaţii
publice ar trebui să includă aspecte, precum: Viziunea/misiunea școlii; Publicul căreia i se adresează;
Sloganul/mesajul școlii; Mesaje, argumente pentru alegerea acestei școli de către părinţi şi copii;
Modalităţi de promovare a ofertei educaţionale a instituţiei (de exemplu, pliante, publicaţii, postere, pagini
web, evenimente). Tipuri de materiale promoţionale, de exemplu, insigne, calendare, felicitări.
Calendarul activităţilor de relaţii publice, care cuprinde activităţi din sfera: interviurilor, comunicatelor de
presă, relaţiei cu mass-media, evenimentelor organizate; Evaluarea calităţii comunicării prin monitorizarea
articolelor din presa locală, nivelul finanţărilor obţinute, calitatea aprecierilor părinţilor. Primul aspect pe
care trebuie să-l aibă în vedere organizaţia educaţională este formarea sau prezentarea unei imagini.
publice despre instituţia respectivă. Pentru a beneficia de o imagine cât mai bună în comunitate este
necesar să antrenăm în realizarea materialelor de promovare : Pliantul de prezentare, Afişe, Mape de
prezentare, Ziarul (revista) școlii, Cărţi de vizită şi ecusoane etc.cât mai multe grupuri de sprijin formate
din părinţi, specialişti din comunitate.
Așadar, o şcoală nu este doar o grămadă de cărămizi unite ca să alcătuiască clase şi laboratoare,
cabinete şi biblioteci, ci un adevărat organism viu, care trăiește prin noi, elevi, profesori, părinți,
comunitate.
388
Prof. Stroie Mirela Mariana

Școala Gimnazială C. Săvoiu, Tg. Jiu
Promovarea imaginii școlii şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de descentralizare
şi asigurare a calităţii este susținută de personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin
procesului educațional. Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate se
realizează, în primul rând, prin rezultatele educaționale pozitive ale elevilor, părinții fiind, în principiu,
primii interesați de acest aspect. Crearea acestei imagini se realizează prin fiecare cadru didactic din
crea o imagine pozitivă asupra școlii. Promovarea imaginii instituției se realizează și prin elaborarea unor
proiecte la nivel local care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de bună practică în
și parteneriate cu alte instituții. Activitățile extracurriculare dau o alternativa sănătoasa, practica și creativă
de a ocupa timpul liber al elevilor, instituția de învățământ ce promovează astfel de activități beneficiind
acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine deschisă și inovativă, atât în modul de realizare al
activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a
elevilor.
De asemenea, promovarea imaginii pozitive a instituției școlare se realizează prin publicarea tuturor
reușitelor, internetul devenind cel mai uzual mod de a face accesibile rezultatele și produsele activităților.
Cu ajutorul unui site, a unui email sau a unei platforme, nu doar că putem ține la curent părinții cu tot ce
se întâmplă în școala, dar putem promova activitățile și implicit școala în cadrul căreia acestea se
desfășoară.
O imagine pozitivă a școlii, se creează și prin combaterea violenței din unitatea școlară, reducerea
pozitiv în care elevii se integrează cu ușurință.
cum anume o putem promova. Beneficiarii, atât direcți, cât și indirecți (elevii, părinții, angajatorii) sunt cei
ce intră în contact cu mediul școlar, comunitatea fiind astfel influențată de școala.
Astfel, imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce așteaptă și au nevoie:
În concluzie, educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice, fiecare
contribuind individual asupra imaginii de ansamblu a instituției școlare. Responsabilitatea aceasta este în
mâinile noastre, deoarece această imagine pozitivă se creează greu și se poate pierde rapid.
389
SUNT PRIETENUL UNUI COPIL SPECIAL!!!
Prof. înv. preșc.S trungaru Valeria

Fiecare copil este diferit și are propriile nevoi, fie că este sau nu un copil cu dizabilități. Toți copii au
dreptul la educație în funcție de nevoile lor, fără discriminare. În acest scop Grădinița P.N. Spermezeu
desfășoară pentru al doilea an proiectul educațional ″Sunt prietenul unui copil special!″ având ca
obiective: formarea și dezvoltarea conștiinței de la cele mai fragede vârste de primire a copiilor ″diferiți″
în cadrul colectivului grupului din care fac parte alături de ceilalți copii, respectarea drepturilor
persoanelor, încurajarea integrării și pregătirii acestora pentru viața socială, formarea unor atitudini
pozitive, atitudini de toleranță, solidaritate, protecție și responsabilitate în relaționarea prin acceptarea
diferențelor socio-culturale și emoționale și prin asigurarea condițiilor optime de desfășurare a actului
educațional.
În primul an de desfășurare a proiectului, s-a observat un important impact asupra preșcolarilor
aceștia acceptând mai ușor și integrând în grupul lor și a altor copii ce provin din medii defavorizate sau
cu dizabilități, drept pentru care am considerat necesară continuarea unui astfel de proiect prin care copiii
sunt antrenați în diferite activități distractive și de grup.
390
Scrisoare pentru Moș Crăciun
prof. înv. primar Struță Diana

Școala Gimnazială Tichilești, jud. Brăila
Anul acesta, Crăciunul a existat și pentru copiii care nu au așteptat an de an sărbătoarea ca pe o
revărsare a bucuriei, a cadourilor și a dorințelor împlinite. Poate că norii negri, furioși, furtuna, viscolul,
probleme de zi cu zi prezente în viața noastră împiedicau scrisorile să ajungă la Moș Crăciun, iar copilașii
rămâneau dezamagiți pentru încă un an, oftau adânc, întrebându-se de ce niciodată dorințele lor nu sunt
îndeplinite, dacă Moș Crăciun există, de ce doar anumitor copii le sunt trimise daruri, de ce...? de ce...?
întrebări rămase de fiecare dată fără răspuns.
Iată că Moș Crăciun le-a răspuns, prin magia, bunătatea și implicarea unor voluntari, coordonați de
doamna director economic al Restaurantului Amuse, din Brăila, Giorgiana Ghiță Olaru. Prin proiectul
demarat în colaborare cu Școala Gimnazială Tichilești, reprezentată de Struță Diana, profesor pentru
învățământul primar, am reușit să strângem scrisori ale copiilor nevoiași atât din comună, cât și din satul
Albina. Dorințele copiilor au fost foarte modeste și sincere, demonstrându-ne cât de puțin îi face fericiți, în
comparație cu nevoile lor atât de mari. Și-au dorit de la cărți la hăinuțe, geci, ghete care să îi protejeze de
frig, în lipsa unora adecvate, iar Moș Crăciun le-a adus întocmai ce le-a cerut. Bucuriile au fost
nemărginite când au sosit voluntarii, încărcați cu daruri. Atât pentru ei, cât și pentru noi, care am început
să măsurăm fericirea în zâmbete de copil.
Tot în cadrul acestui proiect, voluntarii au strâns bani de lemne pentru o familie defavorizată din
localitate. După moartea tragică a mamei, cauzată de o boală necruțătoare, tatăl, bătrân și bolnav îngrijește
acum de cei doi copii preșcolari, care frecventează grădinița și sunt foarte îngrijiți, în ciuda condițiilor în
care locuiesc.
A fost o activitate ce ne-a impresionat și emoționat, prin sinceritatea nevoilor copiilor, prin inocența
lor și prin zâmbetele venite din adâncul sufletelor. Zâmbete adevărate pentru nevoi adevărate, oameni
mari pentru copii mari!
391
ÎNVĂŢAREA COLABORATIVĂ ÎN GRĂDINIŢĂ
Prof. înv. preşcolar Stupu Gabriela
Învăţământul românesc se confruntă cu probleme din ce în ce mai complexe, care necesită un nou
mod de gândire, idei noi, informaţii noi şi, bineînţeles, un nou mod de a învăţa “Analfabetul de mâine nu
va mai fi cel care nu ştie să citească, ci cel care nu a învăţat să înveţe” (Herbet Gerjuooy, apud. A. Toffler,
1973, pagina 402). Una dintre temele abordate frecvent de către teoreticienii şi practicienii educaţiei o
reprezintă învăţarea prin cooperare. Au apărut diverse denumiri pentru a ilustra munca colaborativă de
învăţare în grup, cum ar fi: învăţarea prin cooperare, învăţarea colaborativă, învăţarea colectivă, învăţarea
comunitară, învăţarea reciprocă, învăţarea în echipă, studiu de grup, studiu circular. Cooperarea
(conlucrarea, munca alături de cineva) presupune colaborarea (participarea activă la realizarea unei
acţiuni, bazată pe schimbul de propuneri, de idei).
Cu toate că cele două noţiuni sunt sinonime, putem face unele delimitări de sens, înţelegând prin
colaborare „o formă de relaţii între elevi, ce constă în soluţionarea unor probleme de interes comun, în
care fiecare contribuie activ şi efectiv”( Handrabura, Loretta, 2003) şi prin cooperare „o formă de învăţare,
de studiu, de acţiune reciprocă, interpersonală/intergrupală, cu durată variabilă care rezultă din influenţele
reciproce ale agenţilor implicaţi” (Handrabura, Loretta, 2003).
Activitatea de ansamblu a copilului în grădiniță trebuie să îl ajute să se dezvolte armonios. Pentru

aceasta ea trebuie să îi asigure deschiderea către toate activităţile pozitive de care este capabil şi să-l
stimuleze optim. În practică se întâlnesc situaţii când copilul este subsolicitat prin participarea la activităţi
sărace, neinteresante, sau prin neglijarea unor categorii de activităţi în favoarea altora. Se suprasolicită mai
ales activitatea intelectuală. Toate formele fundamentale ale activităţii umane: munca, învăţătura şi jocul
sunt prezente la preşcolar, deşi ponderea şi importanţa lor sunt altele decât la adult.
Componentele procesului de învăţământ in gradinita au fiecare o mare diversitate de manifestare. În

momentul iniţierii unor activităţi, ele trebuie să fie compatibile şi să contribuie la realizarea scopului
propus. Formele de organizare a procesului de învăţământ cu preșcolarii sunt modalităţi de structurare ale
tuturor elementelor care compun acest proces la un moment dat. scopul general al procesului instructiv –
educativ fiind: dezvoltarea plenară a copilului care va îmbrăca forma unor scopuri şi obiective
subordonate care vor fi realizate pe rând. Din multitudinea scopurilor va decurge şi căutarea unor forme de
organizare diverse, adecvate acestora.
Relaţiile educatoare-copil, copil-copil sunt deschise, bazate pe sprijin reciproc, pe dialog constructiv
şi pe cooperare. Educatoarele sunt solicitate astăzi să promoveze o învăţare participativă, activă şi
creativă. Activităţile propuse copiilor în scopul sporirii gradului de implicare activă şi creativă în
grădiniţă, trebuie să asigure: stimularea gândirii productive, stimularea gândirii critice, stimularea gândirii
divergente stimularea libertății de exprimare a cunoştinţelor, gândurilor, a faptelor. În acest sens trebuie
proiectate activităţi care cer spontaneitate şi contribuie la independenţa în gândire şi acţiune. Majoritatea
cercetătorilor susţin că nivelul atins de grup depăşeşte pe cel al celui mai inteligent dintre indivizii
grupului care utilizează exclusiv mijloace proprii. Deci învăţarea prin cooperare la nivel copil-copil este
mai eficientă decât învăţarea individuală. Sub diverse forme de organizare: grupuri, echipe, perechi,
circular, colectiv, aceasta îi ajută pe copii să înveţe să fie mai prietenoşi, mai sociabili, mai comunicativi şi
mai toleranţi faţă de ceilalţi.
Învăţarea prin colaborare este o strategie de instruire structurată, sistematizată, în cadrul căreia
grupuri mici de copii lucrează împreună pentru a atinge un ţel comun, devenind capabili să aplice şi să
sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi complexe, învăţând în acelaşi timp mai temeinic decât în
cadrul lucrului individual. Copiii trebuie învățați de mici să colaboreze în cadrul unor echipe, dar să se
înfrunte și individual din perspectiva “câștig eu – câștigi și tu”.
Educatoarei îi revine sarcina să participe alături de copii la elaborarea cunoştinţelor, să servească
drept model în legăturile interpersonale şi să încurajeze interacţiunile cooperante dintre copii.
392
Învăţarea prin colaborare ajută copiii să înveţe mai profund cultivând relaţii bazate pe respect
reciproc şi colaborare constructivă. Crearea unei ambianţe bine organizate încurajează copiii să exploreze,
să aibă iniţiative şi să creeze.
În vederea unei învăţări active prin colaborare, am acordat o importanţă deosebită strategiei didactice
definită prin cei trei M: Metodă-Mijloace-Material; combinate, adaptate şi utilizate corect. Toate aceste
elemente asigură eficienţa. Metodele pe care le-am folosit pentru ca preşcolarii să lucreze eficient în grup,
dezvoltându-şi abilităţi de cooperare şi ajutor reciproc sunt: munca în grup, în perechi, în echipă, jocul de
rol, jocul didactic, problematizarea, brainstorming-ul, metoda proiectelor, etc. Metoda învăţării pe grupuri
mici are la bază principiul întăririi coeziunii grupului de lucru şi al creşterii gradului de coeziune între
copii.
Tocmai pentru ca preșcolarii să interacționeze frecvent unul cu celălalt, a fost concepută

desfăşurarea activităţilor pe centre, unde se creează un mediu propice învăţării pe grupuri mici de copiii.
Fiecare centru de activitate devine un laborator de iniţiativă, imaginaţie şi creativitate pentru copii.
Materialele pe care le avem la aceste centre îi stimulează şi îi provoacă pe copii să-şi folosească toate
simţurile în timpul jocului, să interacționeze cu colegii, dar și cu educatoarea, în timpul activităților
desfășurate pe centre, sau în timpul activităților libere, aceștia nemaifiind inhibați. Prin experimentare,
investigare, descoperire proprie, copiii încearcă idei noi, culeg informaţii. În timpul activităţilor pe centre
există un zumzăit deoarece copiii interacţionează în mod spontan cu colegii lor. Comunică între ei , dar şi
cu adulţii, fapt ce duce la dezvoltarea aptitudinilor sociale. Astfel pentru dezvoltarea sentimentului de
prietenie am desfăşurat jocul “Ghemul”: grupul de copii este asezat în cerc, pe covor. Ei primesc un ghem
de sfoară (lâna) pe care îl rostogolesc de la unul la altul în direcţii diferite. Fiecare ţine de bucata de fir
astfel încât, pe covor să apară un desen inedit. Dacă firul se rupe, li se spune copiilor că există şi prietenii
care se pot rupe, se poate face nod , reparându-se ruptura, dar acel nod va exista, se va vedea tot timpul.
Când ghemul s-a terminat începe strângerea lui în ordine inversă. Pe măsură ce se strange, fiecare îl
numeşte pe colegul căruia îi înmânează ghemul.
Colaborarea a fost şi este utilizată în jocurile de rol, jocurile de creaţie, jocurile didactice, jocurile de
mişcare. În joc copiii îşi asumă sarcini, roluri, fiecare cooperând în felul său cu colegii pentru finalizarea
obiectivului propus şi pentru obţinerea satisfacţiei finale. În concluzie învăţarea colaborativa poate fi la
îndemâna fiecărei educatoare, cu condiţia ca, încă din etapa de proiectare a activităţilor, să vizeze tematici
adecvate şi să pună la dispoziţia copiilor materiale corespunzătoare. Colaborarea înseamnă înainte de toate
un câştig în planul interacţiunii dintre preşcolari generând sentimente de acceptare şi simpatie. Departe de
a genera conflicte, ea instaurează buna înţelegere, armonia şi stimulează comportamentele de facilitare a
succesului celorlalţi.
393
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN PARTENERIATUL

ȘCOALĂ-GRĂDINIȚĂ
PROF. ÎNV. PRIMAR SUBȚIRE RAMONA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 4 LUGOJ
PROIECT EDUCAȚIONAL ”DE LA GRĂDINIȚĂ, LA ȘCOALĂ”
ARGUMENT
„A educa un copil înseamnă a-i lua sufletul în mâini şi a merge împreună pe cărarea cunoaşterii.
Înseamnă a-i ţine destinul în mâini cu conştiinţa că poţi determina, în mare măsură, reuşita sau eşecul în
viaţă.”
Implicarea celor trei factori esenţiali, familia-grădiniţa-şcoala, în asigurarea calităţii demersului
didactic, este o prioritate a învăţământului secolului XXI; dorinţa noastră este de a dezvălui premisele
motivaţionale şi a incita la implicare activă.
Noi, echipa implicată în acest proiect, încercăm să găsim lucrurile care să îndrepte copilul spre
fericire, educându-l astfel încât să poată deveni o „binecuvântare” pentru lume.
Prin acest parteneriat, vom reuşi să dezvăluim copiilor fumuseţea vieţii, prin implicarea în activităţi
comune plăcute şi formarea deprinderilor de colaborare între şcolari şi preşcolari.
SCOPUL:
Realizarea unui parteneriat educaţional în scopul desfăşurării unor activităţi comune pentru
formarea unui cadru propice dezvoltării deprinderilor sociale şi emotionale la copii în vederea reducerii în
intensitate şi frecvenţă a problemelor de adaptare şi integrare în mediul şcolar ;
întărirea relaţiei de colaborare între învăţătoare şi educatoare.
OBIECTIVE:
Prin realizarea acestui proiect preşcolarii şi elevii vor fi capabili:
 să manifeste interes pentru însuşirea unor noţiuni ca: toleranţă, respect, întrajutorare, egalitate de
şanse;
 să cunoască semnificaţia unor sărbători religioase şi naţionale;
 să efectueze diferite activităţi împreună (activităţi cultural-artistice, lucrări practice, serbări);
 să stabilească relaţii de prietenie preşcolar – şcolar;
 să manifeste interes pentru aplicarea cunoştinţelor dobândite în diverse situaţii;
 să conştientizeze utilitatea cunoştinţelor dobândite în colaborare.
RESURSE UMANE:
 educatoare
 învăţătoare
 elevii
 preşcolari
 părinţii preşcolarilor
 părinţii şcolarilor
RESURSE MATERIALE:
- planşe didactice
- fişe de lucru
- imagini din poveşti
- hârtie colorată
- carton
- cărţi cu poveşti
- -creioane colrate
-acuarele
394
ACŢIUNI:
 pregătirea programelor artistice pentru prezentare cu diferite ocazii;
 desfăşurarea unor activităţi artistice şi plastice împreună;
 realizarea unor lucrări practice împreună cu preşcolarii (felicitări, mărţişoare, etc. )
 realizarea unor expoziţii cu lucrările realizate împreună;
 desfăşurarea unor jocuri tematice
EVALUARE:
 desfăşurarea unor activităţi comune sub forma unor jocuri şi programe artistice;
 apreciere asupra colaborării în modul de lucru, în prezentare şi produsele realizate;
 acordarea unor diplome copiilor care s-au evidenţiat;
 realizarea de expoziţii cu lucrările copiilor în grădiniţă şi în şcoală
MEDIATIZARE (MONITORIZARE):
 prezentarea proiectului în cadrul Comisiilor metodice;
 popularizarea proiectului prin Avizierul şcolii şi al grădiniţei;
Cu siguranţă că va fi un valoros schimb de idei, iar produsele finale vor aduce satisfacţii copiilor.
Participanţii la proiect vor descoperi ce înseamnă toleranţa, bucuria de a dărui, munca în echipă.
Comunitatea şi familia vor fi stimulate în a se implica efectiv în activităţile desfăşurate în cadrul
şcolii/grădiniţei.
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR:
Nr. Denumirea activităţii Loc de Perioada Participanţi
crt. desfăşurare
1. „Voi fi şi eu şcolar” – Şcoala Februarie şcolari,
vizita preşcolarilor la şcoală Gimnazială Nr.4 preşcolari,
Lugoj diectorul
unitatii,
învăţătoare,
educatoare,
bunici, părinţi
2. „E ziua mamei” Şcoala Martie şcolari,
confecţionarea unor Gimnazială Nr.4 preşcolari,
felicitări pentru mama Lugoj diectorul
cântece, poezii pentru unitatii,
mama învăţătoare,
educatoare,
bunici, părinţi
3. „Sărbătorile primăverii” Grădiniţă Aprilie – preşcolari
încondeiere de ouă; Mai şcolari
confecţionarea unor învăţătoare
felicitări şi ornamente de educatoare
Paşti.
4. „Împreună de Ziua Şcoala Iunie preşcolari
Copilului” Gimnazială Nr.4 şcolari
desene pe asfalt; Lugoj învăţătoare
jocuri educatoare
5. „Bun rămas, grădiniţă” Grădiniţă Iunie Preşcolari,
participarea elevilor la şcolari
serbarea preşcolarilor educatoare
învăţătoare
părinţi
395
Jocul didactic şi stimularea creativităţii
Prof. înv. primar Sucitu Margareta

Școala Gimnazială „Octavian Goga” Satu Mare
De cele mai multe ori se ignoră faptul că omul este, prin structura sa biologică, o fiinţă autocinetică
şi că dreptul la mişcare nu poate fi abolit de nici un fel de normă didactică. În activitatea didactică nu
trebuie ignorat raportul dintre evoluţia randamentului intelectual şi starea fizică generală.
Jocurile didactice oferă un cadru propice pentru învăţarea activă, participativă, stimulând iniţiativa si
creativitatea elevului. Obiectivele instructiv-educative ale fiecărui obiect de studiu pot fi mai bine realizate
prin utilizarea jocului. Acesta, prin natura sa, cuprinde o motivaţie intrinsecă de a mobiliza resursele
psihice ale copiilor, de a asigura participarea lor creatoare, de a le capta interesul, de a-i angaja afectiv şi
atitudinal. În cadrul procesului de învăţământ, jocul este conceput ca mijloc de instruire şi educare a
copiilor şi ca procedeu didactic de realizare a obiectivelor operaţionale specifice anumitor conţinuturi.
Ideea de a folosi jocul în activităţile educative nu este nouă. Şi Platon în „Republica” recomanda: ”Faceţi
în aşa fel încât copiii să se instruiască jucându-se. Veţi avea prilejul de a cunoaşte înclinaţiile
fiecăruia.“ Elementele de joc: descoperirea, ghicirea, simularea, întrecerea, surpriza, aşteptarea vor asigura
mobilizarea efortului propriu în descoperirea unor soluţii, în rezolvarea unor probleme, stimulând puterea
de investigaţii şi cointeresarea continuă.
Jocul este foarte important, sub variatele sale forme, în dezvoltarea copilului, importanţe subliniate
de numeroase teorii ale jocului din literatura pedagogică şi de locul acestuia în diferite sisteme de
educaţie. Jocul are o valoare funcţională ce rezidă în faptul că el transpune simbolic copilul în rolurile
adultului. De aici decurge importanţa îmbogăţirii impresiilor copiilor despre viaţa şi activitatea oamenilor
dintr-o sferă largă, de domenii profesionale, accesibile înţelegerii lor.
Copilul se joacă de-a ceea ce a văzut sau a auzit. Modelele de urmat pe care el le transpune în joc
izvorăsc din realitatea apropiată, din viaţa şi activitatea adulţilor din preajma lui. Pe această cale îşi
asimilează semnificaţia socială a rolurilor care îl aşteaptă în viaţă.
Prin joc, copilul învaţă cu plăcere, devine interesat de activităţile ce se desfăşoară. Datorită
conţinutului şi modului de desfăşurare, jocurile didactice sunt mijloace eficiente de activizare a întregului
colectiv al clasei, dezvoltă spiritul de echipă, de întrajutorare, formează şi dezvoltă unele deprinderi
elementare şi de muncă organizată. Claparede în Psychologie de l’enfant spunea „Jocul este munca,
este binele, este datoria, este idealul vieţii. Jocul este singura atmosferă în care fiinţa sa psihologică
poate să respire şi, în consecinţă, poate să acţioneze.”
Jocul didactic, încadrându-se în categoria jocurilor cu reguli, este definit prin obligativitatea
respectării regulilor care precizează căile ce trebuie urmate de copii în desfăşurarea acţiunii ludice.
Jocurile didactice pot contribui la realizarea unor obiective educaţionale variate şi complexe. Acestea pot
viza dezvoltarea fizică a copilului în cazul jocurilor motrice, sportive, sau dezvoltarea unor subsisteme ale
vieţii psihice (procesele psihice senzoriale, intelectuale, volitive, trăsături de personalitate, s.a.) Jocurile
didactice sunt un mijloc foarte important şi pentru realizarea sarcinilor educaţiei morale. Ele contribuie la
dezvoltarea stăpânirii de sine, a autocontrolului, a spiritului de independenţă, a disciplinei conştiente, a
spiritului colectiv şi a altor calităţi de voinţă şi de caracter. În joc copiii învaţă să se ajute unii pe alţii, să
se bucure de succesele colegilor, să aprecieze nepărtinitor succesele altora.
Aşadar, jocurile didactice exercită o influenţă pozitivă asupra întregii personalităţi a copilului. Ele
pot însoţi fiecare obiect de învăţământ, fiecare lecţie luând şi forma unor întreceri, concursuri între toţi
elevii, între rânduri de bănci, grupe de elevi. Voi prezenta în continuare câteva jocuri didactice folosite la
educaţie plastică pentru dezvoltarea creativităţii.
Continuă tu!—este un exerciţiu care cere îmbogăţirea formei date. Se oferă spre observare o planşă
pe care au fost desenate fragmente, elemente, forme: o mână, un cap de peşte, un triunghi, o pălărie, o
frunză, o petală şi se cere elevilor să constituie, alegând dintre posibilităţi pe aceea care li se pare cea mai
potrivită, pentru a realiza ei înşişi o compoziţie, completând partea aleasă cu elementele care întregesc
forma.
396
Un tablou neterminat—este un exerciţiu care vizează imaginaţia, creativitatea, cât şi inteligenţa şi

abilitatea de a desena. Se prezintă o lucrare neterminată (sunt trasate doar câteva linii) şi se cere elevilor să
o continue.
Creează un model—este un joc ce urmăreşte inventivitatea, simţul măsurii, ritmul şi originalitatea.
Se cere elevilor să folosească semnele: ∩, *, │, în orice poziţie, în orice ordine şi repetate de câte ori vor
pentru a realiza un desen decorativ (friză, chenar sau un obiect astfel decorat).
Jocul Kim, dezvoltă memoria vizuală – grafică—o serie de 8 – 12 obiecte sunt puse pe catedră şi se
lasă un timp în câmpul vizual al copiilor, apoi se acoperă cu o pânză. Copiii vor desena toate obiectele pe
care şi le amintesc.
Tunelul—joc ce urmăreşte dezvoltarea memoriei vizuale, plecând de la datele percepute într-o
anumită ordine. Un copil confecţionează un colier din mărgele multicolore cu o anumită alternanţă de
culoare. Colierul va fi introdus sub un tunel format dintr-o bucată de carton pliat în două. Copiii trebuie
să-şi imagineze şi să spună ordinea perlelor la ieşirea din tunel (ordinea directă sau ordinea inversă).
Serii de desene—joc pentru dezvoltarea memoriei vizuale şi atenţiei. Se execută la tablă, sub ochii
elevilor, o serie de desene şi, în timp ce atenţia copiilor este distrasă, se şterge unul sau mai multe. Elevii
trebuie să identifice desenul sau desenele care au fost şterse.
Jocul punctelor—elevii trebuie să unească cele nouă puncte cu numai patru drepte fără să ridice
creionul de pe hârtie şi fără să revină pe acelaşi traseu.
Gama jocurilor didactice este foarte variată. Imaginaţia învăţătorului poate genera jocuri noi, dintre
cele mai ingenioase.
Jocurile didactice contribuie la dezvoltarea unei gândiri creatoare, la formarea priceperilor şi
deprinderilor de activitate independentă. De aceea, metoda jocurilor trebuie să facă parte din strategiile
didactice de predare-învăţare.
Bibliografie:
Rafila Cotuna—„Locul şi rolul jocului didactic în învăţare”, Revista Învăţământul primar nr. 3-4,
Editura Miniped, Bucureşti, 2009;
Miron Ionescu, Ioan Radu—‚Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2010;
Ludmila Preda, Mirela Paraschiv—„Educaţia plastică în ciclul primar”, Editura Didactica Nova,
Craiova, 2007.
397
IMPORTANŢA PROMOVĂRII IMAGINII UNITĂŢII ŞCOLII ÎN

COMUNITATE
prof. ȋnv. primar SUCIU CLAUDIA ADELA

Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Târnăveni
Promovarea imaginii şcolii reprezintă o prioritate pentru o buna colaborare între principalii parteneri
educaţioali: şcoală – elevi - părinţi.
Educaţia este obligatorie pentru toţi copiii şi, din fericire pentru noi, instituţiile nu pot forţa alegerea.
Părinţii sunt cei care aleg şcoala în care vor învăţa copiii lor. Această dependenţă a unităţilor şcolare de
libertatea de alegere a părinţilor a făcut din acestea un cadru viu, un mediu în continuă schimbare. Şcoala
se adaptează nevoilor şi aşteptărilor părinţilor.
Dacă în trecut fiecare părinte îşi înscria copilul la şcoala arondată zonei de domiciliul, acest lucru nu
se mai întâmplă astăzi.
Unul dintre factorii care joacă un rol important în alegerea şcolii, îl reprezintă rezultatele
educaţionale ale elevilor. Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptată la particularitățile
asupra școlii. Un colectiv de cadre didactice bine pregătite, cu deschidere spre nou, cu o mare capacitate
de adaptare la schimbările sistemului educaţional, se va regăsi printre opţiunile părinţilor, alături de o bună
baza materială şi o ofertă educaţionale variată.
Internetul, privit cu reticenţă iniţial, a devenit acum o pormovare nelimitată, prin care şcoala îşi
poate construi o imagine. Este cel mai uzual mod de a face accesibile rezultatele şi produsele activităţilor,
promovarea imaginii pozitive a instituţiei şcolare realizându-se prin publicarea tuturor reuşitelor. Cu
Şi unitatea noastră dispune de o pagină web, pagină cu ajutorul căreia părinţii sunt informaţi despre
colectivul de cadre didactice, baza materială a şcolii şi nu în ultimul rând, despre reuşitele elevilor noştri.
Promovarea imaginii instituției se realizeaza și prin elaborarea unor proiecte/ parteneriate cu
instituţii publice şi locale, cu care au ca scop organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante
pentru comunitate.
Promovarea imaginii instituţiei de învăţământ prin implicarea elevilor în activităţi de voluntariat sau
proiecte educative reprezintă o latură importantă a procesului instructiv – educativ. Şi în acest an şcolar,
elevii şcolii noastre s-au implicat în acţiuni de voluntariat precum “Un milion de stele” şi SNAC.
și parteneriate cu alte instituții. Activitățile extracurriculare dau o alternativă sănătoasă, practică și creativă
de a ocupa timpul liber al elevilor, instituția de învățământ ce promovează astfel de activități beneficiind
extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie
să-i acorde atenţie, adoptând, în primul rând, o atitudine deschisă și inovativă, atât în modul de realizare al
elevilor. Proiectele educaţionale desfăşurate de şcoala noastră
An de an, în şcoala noastră se desfăşoară “Ziua porţilor deschise”. Părinţii viitorilor şcolari sunt
invitaţi să viziteze şcoala împreună cu copiii lor. Ei pot sta de vorbă cu cadrele didactice din unitate, iar
cei mici se vor familiariza cu mediul în care urmează să îşi desfăşoară activitatea.
Ca o concluzie, putem spune că imaginea şcolii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea cea
aşteaptă şi au nevoie: educaţie de calitate, acces la ofertele educaţionale, individualizarea învăţării,
reducerea violenţei, un mediu sigul pentru copil, promovarea unui comportament moral pozitiv şi
participarea la activităţi extraşcolare. Toate acestea nu se pot realiza decât printr-o muncă continuă,
comună tuturor cadrelor didactice din şcoală.
398
Contribuția disciplinei Științe ale naturii la realizarea profilului de formare al

absolventului
Prof. Șuică Marinela

Școala Gimnazială „Sf. Nicolae” București, sector 1
În întreaga lume, unul dintre obiectivele comune ale predării ştiinţelor este alfabetizarea ştiinţifică
funcţională, care se referă la înţelegerea funcţională a acelor concepte ştiinţifice, necesare pentru
participarea activă a individului la viaţa economică, în comunitate, în luarea deciziilor. Alfabetizarea
ştiinţifică funcţională se referă la faptul că o persoană poate descrie, poate explica şi poate face predicţii
referitoare la fenomene naturale, poate citi şi înţelege articole de natură ştiinţifică din ziare şi reviste şi se
poate angaja în conversaţii referitoare la validitatea unor concluzii. Implică şi faptul că o persoană poate
identifica probleme de natură ştiinţifică care stau la baza unor decizii la nivel local sau naţional şi ca
urmare, poate exprima o poziţie care denotă informare ştiinţifică şi tehnologică. Indivizii se dovedesc a fi
alfabetizaţi ştiinţific, în diversele domenii, prin folosirea corespunzătoare a termenilor tehnici, prin
înţelegerea conceptelor şi a proceselor şi prin abilitatea de a le aplica.
Ca urmare a eforturilor de optimizare a educaţiei la nivel european, din perspectiva adecvării şcolii
la caracteristicile pieţei muncii, un grup de lucru al CE a redactat şi promovat în 2006 un document care
îşi propune să ofere un „profil de formare european” structurat pe baza a opt competențe cheie.
Acestea sunt următoarele:

C1 - Comunicare în limba maternă :
- Activități de citire a unor texte de informare pe teme specifice programelor urmate de rezolvarea
sarcinilor de lucru/ itemilor de evaluare ;
-Prezentarea activităților de grup ;
-Prezentarea activității investigative/experimentale desfășurate.
C2 - Comunicare în limbi straine :

-Crearea unor postere pe diverse teme într-o limbă străină, pentru participări la reuniuni/concursuri
internaționale.
C3 - Competenţe matematice (A) și competențe de bază în ştiinţe şi tehnologii (B) :

-Realizarea de predicții în cadrul investigațiilor desfășurate ;
-Participarea la activități de tip proiect care se finalizează prin crearea de produse.
C4 - Competențe digitale :
-Utilizarea TIC în scopul raportării rezultatelor unui proiect/ unei investigații (poster, pliant,
prezentare).
C5 - A invăta să înveți :
-Explicarea unei reguli/etape/soluţii colegilor de grup ;
-Activităţi focalizate pe identificarea celei mai potrivite soluţii pentru ȋndeplinirea unei sarcini de
grup.
C6 - Competențe sociale și civice:

-Activităţi care promovează cooperarea, colaborarea, integrarea ȋn grup;
-Activități focalizate pe acordarea de sprijin colegului de grup pentru rezolvarea unei sarcini ;
-Activităţi de organizare şi reorganizare a grupului de lucru, ȋn funcţie de puncte forte/ slabe ale
membrilor, observate pe parcursul desfăşurării activităţii ;
-Perfecţionarea la nivel individual, cu accent pe sesizarea şi acceptarea punctelor slabe, prin
exersarea unor acţiuni specifice derivate din competențele programei;
-Militarea pentru un mediu de viață sănătos prin organizarea de campanii în acest sens.
399
C7 - Spirit de inițiativă și antreprenoriat :

-Activităţi de creare de resurse didactice pentru orele de științe ale elevilor din ciclul gimnazial.
C8 - Sensibilizare și exprimare culturală :

-Crearea unor postere pe teme de protecția mediului ;
-Participarea la întâlniri cu specialiști din diverse domenii (medici, oameni de știință, ingineri)
pentru înțelegerea rolului științelor ;
-Vizitarea unor muzee de științe sau tehnice în scopul stimulării interesului pentru studiul științelor.
Bibliografie :
1. Suport curs : Proiectul CRED – ,,Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți’’
2. Suport curs POSDRU/87/1.3/S/62534 - ,,Formarea profesorilor de matematică și științe în
societatea cunoașterii’’
400
ROLUL INTERDISCIPLINARITĂȚII
Prof. SULEA ANA

Școala Gimnazială Godinești
În şcoală, performanţa se realizează prin stabilirea unei strategii educaţionale corecte şi
individualizate, centrate pe elev, printr-un mod atractiv de lucru propus de cadrele didactice, prin stabilirea
unei tematici de consiliere/lucru la nivelul proximei dezvoltări a elevilor, prin consultarea
psihopedagogului şcolar, întocmirea unui program pentru recuperarea, respectiv atingerea performanţelor,
stabilirea unor programe de pregătire suplimentară pentru elevii capabili de performanţă şi înscrierea
acestora la cursurile centrelor de excelenţă derulate în şcoală şi în afara ei, în vederea participării la
competiţii şcolare care să certifice performanţa.
În condiţiile actuale, în care profesorii trebuie să creeze programe, realizând C.D.S.,
interdisciplinaritatea în cadrul unei arii curriculare poate constitui un punct de plecare. Având în vedere
cele arătate mai sus, consider că interdisciplinaritatea constituie un principiu ce trebuie aplicat, o
modalitate de gândire şi acţiune, ce decurge din evoluţia ştiinţei şi a vieţii economico-sociale.
Realizarea interdisciplinarităţii presupune aportul creator al învăţătorului. Aceasta se poate manifesta
astfel:
- la nivelul autorilor de planuri, programe şi manuale şcolare, teste sau fişe de evaluare a
performanţelor elevilor, care pot avea caracter disciplinar sau interdisciplinar;
- la nivelul învăţătorilor în procesul didactic de învăţare şi evaluare, în activităţile extradidactice şi
alte activităţi specifice.
Formarea viziunii interdisciplinare asupra lumii şi în acelaşi timp formarea elevilor pentru a fi apţi să
realizeze abordări de acest fel, necesită apelul la modalităţi de lucru care prilejuiesc exersarea
principalelor procese ale gândirii, fără de care nu este posibilă cunoaşterea multiplelor şi variatelor
interdependenţe dintre fenomenele lumii reale.În ceea ce privește activitățile matematice, abordarea
interdisciplinară ajută cadrul didactic să obțină o serie de avantaje:
- ajută școlarii să sesizeze relația matematicii cu alte discipline, să vadă că matematica face
parte din viața de zi cu zi şi să stabilească legături între conținuturi;
- ajută copiii să identifice metode de abordare comune unor discipline aparent opuse;
- oferă un arsenal mult mai bogat de abordare a conținuturilor matematice decât activitățile
monodisciplinare;
- se pot desfășura în orice moment al zilei atât la activitățile pe domenii experențiale, cât și la
activitățile alese și de dezvoltare personală;
- se concentrează pe implicarea directă în activitate pe stimularea atenției, memoriei, gândirii
critice și divergente, imaginației și limbajului copiilor, pe dezvoltarea colaborării, a spiritului critic;
- încurajează școlarii să caute și să descopere soluții diverse la probleme;
- prin metodele utilizate, activitățile matematice interdisciplinare îndrumă școlarii spre sesizarea
multitudinii de forme prin care se pot însuși conceptele matematice și spre observarea punctelor comune
între matematică și alte discipline.
Activităţile interdisciplinare au pronunţate valenţe formative. Ele contribuie la dezvoltarea
intelectuală, socială, emoţională, fizică şi estetică a copilului, cultivă încrederea în forţele proprii şi spiritul
de competiţie. Între aceste activităţi, un loc aparte îl ocupă jocul didactic, cea mai sigură cale de acces spre
sufletul copilului, spre minunata lui lume de gânduri şi vise. Pentru copil, aproape orice activitate este joc.
Valenţele formative ale jocului sunt multiple: îmbogăţeşte cunoştinţele şi formează
capacităţi,dezvoltă atenţia,spiritul de observaţie,memoria şi imaginaţia,formează motivaţia şi atitudinea
faţă de diverse activităţi,cultivă spiritul de investigaţie,perseverenţa şi spiritul cooperant.
Interdisciplinaritatea apare ca necesitate a depăşirii limitelor creatoare de cunoaştere, care a pus
graniţe artificiale între diferite domenii ale ei. Argumentul care pledează pentru interdisciplinaritate constă
în aceea că oferă o imagine integrată a lucrurilor care sunt analizate separat.
401
Prin interdisiciplinaritate se creează:

 Acoperirea rupturilor dintre discipline. Autosuficienţa şi caracterul închis al disciplinelor au creat
“pete albe” pe harta cunoaşterii, formate între discipline, ori au condus la izolarea şi la lipsa corelaţiilor
între conţinuturile diverselor discipline (scop epistemologic şi pedagogic).
 Sinergia câmpurilor disciplinare, atât la nivelul cercetării ştiintifice, cât şi la nivelul curricumului
(scop praxiologic şi pedagogic).
 Construirea, prin educaţie, a unor structuri mentale dinamice, flexibile capabile să sprijine
deciziile cele mai potrivite (scop psihopedagogic).
 Rezolvarea de probleme poate fi considerată cea mai importantă forţă motrice a integrării, datorită
relevanţei sale practice. Problemele cu care ne confruntăm în viaţa profesională, socială sau personală
impun judecăţi şi decizii care nu sunt, de regulă, limitate în jaloanele disciplinare. Aceste probleme au un
caracter integrat, iar rezolvarea lor impune corelaţii rapide şi semnificative, sinergie şi actiune
contextualizată (scop social şi pedagogic).
Consider că proiectarea şi implementarea activităţilor de tip interdisciplinar duce într-adevăr la
creşterea eficienţei activităţii didactice şi a gradului de implicare a tuturor elevilor în actul propriei
învăţări, iar acest lucru se datorează în mare parte atât capacităţilor intelectuale ale elevilor, cât şi însuşirii
corecte a metodelor diverse de predare a cunoştintelor.
De asemenea, poate duce și la performanțe școlare deosebite. Performanţă înseamnă obţinerea unor
rezultate notabile, cu un impact pozitiv asupra elevului. Performanţa o putem regăsi atât la elevii care
participă la olimpiade şi concursuri şcolare, cât şi la cei cu capacitate de receptare mai redusă, cărora le
putem ridica stima de sine şi încrederea în propria persoană.
Bibliografie:
1. D’Hainaut, L., (1981). Probleme de învăţământ şi educaţie permanentă, E. D. P., Bucureşti;
2. Ionescu, M., Radu, I. (1995). Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca
3. Pălăşan, T., Crocnan, D. O., Huţanu, E., (2003). Interdisciplinaritatea şi integrare – o nouă
abordare a ştiinţelor în învăţământul preuniversitar, în Revista: Formarea continuă a C.N.F.P. din
învăţământul preuniversitar, Bucureşti;
4. https://drive.google.com/drive/folders/1Z7s-Xx_PDoFXDClg0DE2W4HSjdm-18Ug
402
Rolul lectoratelor cu părinţii şi a activităţilor extraşcolare

în promovarea imaginii şcolii
PROF. SULINCEAN MANUEL

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CHISINDIA, JUD. ARAD
Odată cu intrarea în comunitatea europeană, România este supusă unor abordări diferite în ceea ce
priveşte sistemul educaţional punându-se accent din ce în ce mai mult pe formarea şi echiparea tinerilor
pentru a răspunde cerinţelor societăţilor actuale, o societate aflată într-un puternic proces de formare.
Un rol major în cadrul procesului educativ îl au cei doi factori implicaţi în mod direct: părinţii şi
dascălii. Părinţii trebuie încurajaţi să preia o parte tot mai importantă a responsabilităţilor ce li se cuvin,
familia fiind locul de unde provine şi spre care se îndreaptă copilul.
Profesorii îi pot învăţa pe părinţi cum să se implice mai eficient în educaţia copilului (comunicare,
programe , aspecte metodologice etc.) pornind de la premisa că părinţii vor să ajute dar nu întodeauna ştiu
cum. Un rol important îl au lectoratele cu părinţii, ele trebuie să îndeplinească funcţia de informare asupra
activităţii instructiv educative, de dezbatere a problemelor de o importanţă majoră în educaţia copiilor, de
conştientizare a părinţilor asupra situaţilor educative la un anumit moment dat şi de atragerea acestora ca
parteneri activi în procesul instructiv educativ.
Există câteva coordonate esenţiale ale lectoratelor cu părinţii, respectiv:

 Definirea temelor de un real interes pentru părinţi
Acestea trebuie alese de comun acord cu părinţii ţinându- se cont de nevoia reală şi de situaţiile
apărute la nivelul şcolii şi a comunităţii locale.
 Acţiuni concrete de prevenire a situaţiilor problemă
Acestea se fac în urma unor discuţii cu psihologul sau consilierul şcolar, analizându-se cazurile
copiilor- problemă.
 Monitorizarea absenteismului şi abandonului şcolar
Atragerea copiilor din familiile defavorizate prin oferirea burselor sociale şi a altor facilităţi.
 Depistarea la timp şi combaterea violenţei şcolare
Aceasta se poate face prin discuţii şi consilierea celor implicaţi.
Activităţile extraşcolare reprezintă activităţi educative,de orientare şcolară şi profesională, artistice,

sportive şi recreeative organizate pentru elevii şcolii în afara orarului şcolar. Acestea se stabilesc şi se
organizeaza de diriginţi şi de echipe sau comisii cu responsabilităţi specifice cu aprobarea direcţiunii.
Participarea elevilor la astfel de activităţi este benevolă şi,în funcţie de specificul acestora poate fi
rezultatul unui proces de selecţie aplicat de organizatori.
Activităţile extraşcolare contribuie la completarea procesului de învăţare, ele având un caracter

atractiv. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal cu scopul dezvoltării unor aptitudini
speciale la elevi. În încheiere putem afirma faptul că o şcoală performantă este o şcoală în care există o
puternică legătură între profesori şi părinţi.
403
Elevii – oglinda școlii
Surdeanu Vasilica
Liceul Tehnologic ,,Matei Basarab”
Localitatea Măxineni
Județul Brăila
În contextul actual, școala oglindește ceea ce oferă societatea, de aceea există școli cotate diferit, în
funcție de calitatea pe care acestea o oferă. Printre criteriile de ierarhizare a școlilor , cum ar fi: baza
materială, nivelul de pregătire a cadrele didactice, implicarea și interesul comunității de a investi în
educație, să nu uităm beneficiarii principali, elevii, care prin rezultatele lor pozitive contribuie la
promovarea imaginii școlii.
De cele mai multe ori, elevii manifestă dezinteres sau opoziție în învățare, fiindcă le lipsește
motivația care să influenţeze semnificativ succesul educaţional al acestora. Mai mult decât atât,
performanţele educaţionale nevalorificate în mod corespunzător transformă elevii doar în ,, promovați” .
De aceea , este nevoie de generarea unor contexte informale și formale de învățare în care elevii să
învețe într-un mod ,,neintenționat”. În şcolile în care cadrele didactice nu au aşteptări ridicate vizavi de
elevi în ceea ce priveşte pregătirea lor şcolară, există tendinţa de a coopera, de a identifica mijloace,
metode, strategii de lucru colective într-o mai mare măsură decât în şcolile cu populaţie favorizată.
Efortul depus de către acestea nu are întotdeauna efectul scontat, dar se descoperă și elevi care obțin
rezultate neașteptate la olimpiade sau concursuri și care devin oglinda școlii.
Cadrele didactice care lucrează în instituţii de învăţământ frecventate de elevi proveniţi în marea lor
majoritate din medii defavorizate, trebuie să manifeste înţelegere, sensibilitate faţă de diferenţele socio-
economice, familiale, culturale etc. care-i caracterizează pe elevi şi să aleagă acele metode, tehnici,
mijloace de învăţare care favorizează învăţarea tuturor fără a leza, jigni sau umili . Pesimismul lor vine
din faptul că rareori pot obține performanță școlară , astfel încât să promoveze pozitiv școala și să
contribuie la prestigiul acesteia. Sociologul american Coleman consideră că o concentrare prea ridicată de
populaţie defavorizată într-o şcoală afectează performanţele şcolare pe ansamblu ale elevilor săi.
„Efectul de compoziţie” acţionează imediat: în şcolile cu elevi majoritari defavorizaţi fluctuaţia de
personal este mai ridicată, nivelul de dotare tehnico-materială a şcolii este mai redus, cadrele didactice
alocă mai mult timp asigurării ordinii şi disciplinei în şcoală şi în clasă decât transmiterii de cunoştinţe,
relaţiile dintre şcoală şi familie sunt mai reduse ca intensitate sau nu există etc.
Așadar, școlile cu populaţie defavorizată pot înregistra pe ansamblu performanţe educaţionale, dar
care sunt fluctuante și nu reușesc să promoveze școala din punct de vedere calitativ.
Bibliografie:
1.Coleman, J. S., Equality of Educational Opportunity, Washington DC, Report USDHEW, 1966.
2.Neagu, G., Calitatea vieţii de muncă a cadrelor didactice, în Bălţătescu, S., Chipea, F., Cioară, I.,
Hatos, A., Săveanu, S. (coord.), Educaţie şi schimbare socială, Oradea, Editura Universităţii Oradea,
2010, p. 98–106.
404
Promovarea imaginii școlii –

Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” Peştişani, judeţul Gorj
DIRECTOR ADJ., SURDILĂ MARIA CRISTINA

Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” Peștișani este situat în localitatea Peştişani, centrul
comunei cu acelaşi nume, judeţul Gorj. Amplasat de-a lungul drumului naţional Baia de Aramă – Târgu
Jiu, se adresează unei populaţii şcolare atât din zona vadului Bistriţei, dar şi din comunele limitrofe.
Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncusi,, Peştişani, judeţul Gorj,funcţionează din anul 1923, cu
tradiţie în învăţământul profesional şi tehnic, oferind elevilor servicii ce au la bază calitatea, performanţa,
promovarea valorilor europene, egalitatea şanselor pentru toţi participanţii în proces şi deschiderea spre
învăţare pe tot parcursul vieţii. La 15 martie 1970, liceul a adoptat patronimicul de „Constantin Brâncuşi”
după numele geniului sculpturii universale, născut în localitatea Hobiţa din comuna Peștișani.. În anul
1973, unitatea şcolară a fost transformată în liceu industrial, pentru ca din 1976 să fie trecută sub
patronajul ministerului minelor.
Statisticile confirmă că în cei aproape şaizeci de ani de activitate liceală neîntreruptă, cursuri de zi
sau de seral, au absolvit liceul peste 40 de promoţii, acestora, alăturându-se şi absolvenţi de şcoală
profesională şi, mai nou, absolvenţi de liceu pe ruta pregătitoare. În cele 25 de clase, îşi desfăşoară
activităţile 497 de elevi; 39 de profesori; 2 maiştri instructori. Personalul administrativ: didactic auxiliar 6
persoane, nedidactic un număr de 13 persoane. Unitatea noastră şcolară conferă posibilitatea instruirii în
domeniile mecanic şi electronică şi automatizări asigurând o instruire de specialitate de nivel 3, 4 și 5.
Şcoala noastră dispune de: 29 săli de clasă; 3 cabinete specializate (istorie-geografie, limbi moderne,
consiliere psihopedagogică); 4 laboratoare (chimie-biologie, fizică, operator tehnică de
calcul/mecatronică; electronică), 4 laboratoare informatică; 3 cabinete discipline tehnice; 1 atelier
prelucrări mecanice/mecanic auto; 1 centru de documentare si informare ;1 centru ARDR; bibliotecă cu un
număr de 27870 volume de literatură beletristică şi de specialitate; 2 săli de sport; teren de sport.
În luna aprilie 2019, la iniţiativa Consiliului Local Peştişani a fost înfiinţat un cabinet medical şcolar
şi un cabinet stomatologic ce deserveşte atât elevii unităţii noastre şcolare, cât şi elevii din comunele
limitrofe. Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” Peştişani este beneficiarul unui grant de la Ministerul
Educatiei Naţionale –Uniunea Management al Proiectelor cu Finantare Externa, in cadrul Schemei de
Granturi pentru Licee derulate in Proiectul Privind Invatamantul Secundar - ROSE, Subproiectul „
Împreună pentru viitor!”. Obiectivul general al proiectului este creşterea gradului de promovabilitate la
examenul de bacalaureat, în rândul elevilor din clasele IX –XII, prin implementarea de servicii
educaţionale de sprijin care asigură progresul şcolar şi facilitează o bună integrare socio – profesională şi
acces la învăţământul terţiar.
Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt 140 de elevi din cadrul liceului, de la clasele IX – XII ce vor
beneficia de activităţi didactice moderne,activităţi de consiliere, activităţi de dezvoltare personală şi
activităţi remediale la disciplinele de bacalaureat. De asemenea, elevii liceului nostru vor beneficia de
activităţi extracurriculare, de consiliere în carieră şi de cunoaştere a mediului universitar, iar liceul a
beneficiat de dotarea a două săli de clasă cu table inteligente, laptopuri, videoproiector, mobilier nou etc.
Ca urmare a implementării proiectelor europene, a rezultatelor obţinute la examenele naţionale, cât
şi la concursurile şi olimpiadele şcolare, a numeroaselor activităţi extraşcolare derulate în şcoală, în luna
aprilie 2019, unitatea noastră şcolară a primit titlul de „Şcoală Europeană”, lucru care ne onorează.
În urma proiectelor derulate începând cu anul 2011, unitatea şi-a creat un profil european şi s-a
stabilit o strânsă colaborare cu partenerii europeni din Germania, Polonia, Portugalia, Spania.
Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncuşi,, Peştişani a fost iniţiatorul unui consorţiu ,,Erasmus+GJ
VET-Consortium for Europe,, în 2014 din nevoia de creştere a calităţii şi eficienţei serviciilor, pentru a
răspunde cerinţelor pieţii muncii şi viitorilor angajatori prin efectuarea stagiilor de instruire practică în
cadrul unor centre de formare din UE din domeniile pentru care pregătesc aceşti tineri.
405
Şi în acest an şcolar, liceul nostru este iniţiatorul şi beneficiarul unui proiect Erasmus +
„Competenţe pentru piaţa muncii”, unde un număr de 80 de elevi, din cadrul unităţii noastre şcolare şi a
şcolilor partenere, participă la stagii de pregătire profesională în Polonia, Germania şi Portugalia.
Prioritatea şcolii este pregătirea elevilor pentru o lume în schimbare, formându-le abilităţi,
cunoştinţe, atitudini care să le permită să-şi găsească locul şi menirea socială şi dezvoltarea învăţământului
profesional şi tehnic.
406
Continuitatea-componentă a fenomenului educațional
Prof. Lucia Surduc

Școala Gimnazială ”Nichita Stănescu”Baia Mare
Educaţia ca fenomen social şi proces de formare a personalităţii este abordată pluridimensional.
Multitudinea accepţiilor, prin care se încearcă reliefarea unui sau altui aspect, precum şi complexitatea
fenomenului a conturat pe parcursul evoluţiei teoriei şi practicii educaţionale diverse concepte ce
constituie reperele metodologice ale acestora. Una dintre ideile centrale, o axă-suport a educaţiei, este axa
continuităţii.
Continuitatea trebuie să persiste atât în sistemul educaţional, cât şi în procesul educaţional, atât la
nivel de concepere şi proiectare, cât şi la nivel operaţional. La nivelul proiectării unor direcţii de
dezvoltare a sistemului şi procesului educaţional, prin conturarea unor politici educaţionale, rolul
continuităţii este indiscutabil. Respectarea acestui principiu favorizează conturarea unei viziuni clare
asupra perspectivei dezvoltării sociale prin educaţie şi determină modalităţile implicării diverselor resurse
şi mijloace. Realizarea dezideratelor, a idealului educaţional este condiţionată de colaborarea mai strânsă
între grădiniţă şi şcoală. La reuşita copilului în viaţă contribuie, în egală măsură, principalii factori
educativi: familia, grădiniţa şi şcoala. Asigurarea unui parteneriat real între aceştia, implicarea tuturor în
realizarea unei unităţi de cerinţe conduce implicit la o educaţie corectă a copiilor, la evitarea erorilor în
educaţie şi la soluţionarea disfuncţionalităţilor. Pregătirea copilului în grădiniţă trebuie înţeleasă ca un
proces de dezvoltare a acelor însuşiri şi capacităţi, care vor permite o adaptare uşoară a copiilor la
cerinţele clasei I.
Pentru aceasta este nevoie de corelarea adecvată a factorilor psihopedagogici ai continuităţii:
 cunoaşterea particularităţilor de vârstă;

 respectarea principiului de dezvoltare stadială a personalităţii;
 asigurarea pregătirii pentru şcoală a copiilor;
 dozarea treptată a influenţelor în procesul educaţional;
 unitatea finalităţilor şi a conţinuturilor educaţionale operaţionalizate în educaţia preşcolară şi
învăţământul primar incipient;
 descoperirea raporturilor noi între educator şi învăţător;
 sprijinirea pe achiziţiile copilului la debutul şcolar şi dezvoltarea lor evolutivă fundamentează
relația de continuitate dintre instituția de învațămant preșcolară și cea școlară.
Așadar, continuitatea reprezintă o dimensiune firească a educaţiei. Această dimensiune îi asigură

caracteristicile de esenţă ca proces proiectat, organizat, cu finalităţi bine definite. Continuitatea imprimă
procesului consecutivitate, complementaritate rezultatului/finalităţii - integralitate şi funcţionalitate.
Continuitatea se impune cu statut de principiu, de normă ce trebuie respectată şi, în această ipostază,
ea devine parte componentă a sistemului de autoreglare a fenomenului educaţional.
Necesitatea continuităţii, atât în context teoretic/conceptual, cât şi în context practic/ aplicativ,
trebuie să se reflecte în politicile educaţionale, în reformele iniţiate, în strategiile educaţionale la nivel de
macro- şi microsistem.
407
PROMOVAREA IMAGINII SCOLII
ȘURLEA ALINA
LICEUL TEORETIC “GEORGE EMIL PALADE” CONSTANȚA
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ- CALIFICAREA: ASISTENT
MEDICAL GENERALIST
Promovarea imaginii şcolii și promovarea activităților din învățământ este, în prezent o preocupare
constantă având la bază principiul promovării actului educațional; acesta este susținut de cadre didactice
cu experiență, interesate de noi metode și tehnici ce pot dezvolta nivelul educațional și care să trezească,
de asemenea, interesul tinerilor privind perfecționarea și dezvoltarea proprie profesională. Școala este
furnizor de formare profesională continuă autorizat pentru calificarea în asistență medicală.
Principalele surse dedicate promovării sunt materialele promoţionale realizate și prezentate cu ocazia
unor conferințe și simpozioane, iar în cadrul acestora, o importanță deosebită o are posterul, metoda de
comunicare și promovare cu reguli proprii de structurare și realizare.
Conferința este o expunere făcută în public asupra unei teme din domeniul științei are scopul de a
informa, de a instrui, de a comunica; poate fi o reuniune a reprezentanților instituției de învățămănt în
scopul promovării și comunicării activității lor. Avantajul conferințelor este prezența reprezentanților unor
organizații, asociații etc. Invitații, cadrele didactice, organizatorii pot prezenta concluziile unor importante
cercetări știintifice, publicații în tema stabilită, promovând astfel activitatea cadrelor didactice și a
elevilor.
Simpozionul este o discuție organizată pe baza de expuneri pe o temă științifică de actualitate;

implică de obicei și participarea cadrelor didactice din sistemul de învățământ cu acceași
specializare sau înrudite, din țară și din alte state, elevi interesați, și este deschis și publicului.
Scopul unui simpozion este schimbul de bune practici între școli cu acceași specializare, creşterea
calităţii învățământului.
Pot fi prezentate sistemele educaționale și activitatea educativă, organizarea, structura și
desfășurarea lor, obiective de atingere a performanțelor, scurt istoric al unității de învățământ.
Promovarea imaginii prin comunicarea ştiinţifică permite transmiterea cunoştinţelor ştiinţifice între
indivizi şi este o necesitate practică a cercetătorilor, fiind în acelaşi timp o sursă, dar şi un mijloc de
control, de verificare, de analiză si de acumulare a cunoaşterii. (Bordeiau, I., 2005).
Posterul reprezintă atât un instrument de comunicare cât şi unul de instruire şi evaluare. În general,
posterele sunt utilizate de comunitatea oamenilor de ştiinţă, cu ocazia unor manifestări ştiinţifice. În acest
caz funcţiile comunicării prin intermediul posterului sunt: evidenţierea unei contribuţii ştiinţifice personale
(în cadrul unei manifestări ştiinţifice), diseminarea unor rezultate într-un cadru interactiv (relativ limitat ca
timp), receptarea unui feed-back imediat din partea auditorului; instruirea unui grup ţintă; auto-instruirea
(Bordeianu, I., 2005).
Practica confecţionării şi utilizării posterelor a pătruns în şcoală, în contextul activităţilor didactice şi

nu doar în contextul celor ştiinţifice. În activităţile didactice accentul cade însă pe feed-back, instruire şi
auto-instruire. Posterul este un tip de prezentare vizuală prin care se comunică prin afişare, poster
prezentat în cadrul manifestărilor promovând imaginea școlii. Un poster se compune din: titlu (scurt şi
sugestiv), introducere asupra domeniului de interes, prezentare sintetică a unității de învățământ și a
referințelor bibliografice relevante.
Conceput corect, un poster poate fi parcurs integral în 10 minute, având urmatoarele avantaje:
interacțiunea cu cei interesați, poate fi suplimentat verbal cu detalii, care pot să nu fie de interes general,
permite şi atragerea unui auditoriu din afara conferinței sau evenimentului de promovare a imaginii școlii,
poate fi consultat şi în absența autorului, poate fi reutilizat şi la alte manifestări ştiintifice, poate fi expus
în școală în perioade de interes, de promovare sau de examene.
408
Prezentarea poster poate fi preferabilă pentru persoane fără elocvența necesară prezentărilor orale
plenare, pentru cercetători tineri sau elevi în căutarea direcțiilor pentru continuarea studiilor, a reorientării
profesionale, pentru cei care nu se bucură încă de notorietate în comunitatea ştiintifică, aflati în perioada
de afirmare.
BIBLIOGRAFIE:
 I. Bordeianu, I.V.Iordache, B.M. Caraban, „ Metodologia cercetarii stiintifice medicale”,

Constanta, ovidius University Press, 2010;
 A. Ardelean, A. Pisoschi, „Introducere în metodologia cercetării ştiinţifice”, Arad, Ed. Vasile
Goldis University Press, 2005;
 J. W. Fraas, „Basic concepts in educational research”, New York, University Press of America.
Farman, S.R., & Jablonka, K.D., 1990
 R. King, „Strategia cercetării”, Iaşi, Ed. Polirom, 2005
 V. Mifdote, „Metodologia sociologică”, Galaţi, Ed. Porto-Franco, 1995
 http://www.swarthmore.edu/NatSci/cpurrin1/posteradvice.htm
 http://www.the-aps.org/careers/careers1/GradProf/gposter.htm
 https://unibuc.ro/apel-la-inscrieri-pentru-conferinta-nationala-a-comunitatii-educatie-pentru-
stiinta/
 https://dexonline.ro/definitie/simpozion
409
ROLUL FAMILIEI ÎN DEZVOLTAREA SOCIO-EMOȚIONALĂ A

PREȘCOLARULUI
Prof. înv. preșcolar: Șurpanu Mariana

Liceul teoretic „Lascăr Rosetti”-Răducăneni
Rolul familiei în dezvolatarea socio-emoțională a preșcolarului, consider că este un subiect care

aduce în atenție faptul că familia are un rol foarte important atât în dezvoltarea emoțională cât și socială a
preșcolarului. Studiul în cauză caută să evidențieze faptul că alături de membrii familiei , copilul capătă
încredere în forțele proprii, îi crește stima de sine și reușește să se dezvolte. Construirea încrederii între
membrii familiei și copil, este un atribut pozitiv în securitatea, în siguranța copilului. „Când copilul simte
că poate avea încredere în ceilalți din jurul lui, atunci el va avea încredere în el însăși. Încrederea se
întâmplă prin atașament sigur atunci când nevoile copilului emoționale sunt baza”, se menționează în
studiul susținut de experții australieni Judi Boyd și William Steven Barnett Promoting Children s Social
and Emotional Developmend.
Cunoașterea importanței rolului familiei în dezvoltarea copiilor este crucială. Părinții sunt primii
profesori ai copilului. Mai mult decât îngrijirea de zi, majoritatea activităților de învățare a copilului se
întâmplă acasă, cu familia. Crearea unui mediu în care copilul poate învăța abilitățile și valorile
corespunzătoare, dar și să învețe să socializeze și să fie sigur, formează o bază solidă pe care copilul poate
să crească. Pentru a trezi și stimula interesul părinților față de timpul pe care copiii lor, preșcolari fiind, îl
petrec în afara casei, dar și pentru a-i determina pe aceștia să se implice activ în îndeletnicirile zilnice ale
micuților, am desfășurat la grădiniță diverse activități împreună cu părinții.
Am urmat două proiecte tematice, fiecare având câte șase activități. S-a ținut cont de respectarea
obiectivelor operaționale și am monitorizat impactul pe care aceste activități îl au asupra copiilor dar și
asupra părinților. În continuare, vom descrie câteva activități desfășurate în cadrul studiului. Primul
proiect tematic s-a numit „Copil ca tine, sunt și eu...”, o primă activitate fiind de intercunoaștere, jocuri în
aer liber și povestea „Pantofiorii roșii ai Neușei”. Preșcolarii au putut vedea că toți suntem egali dar că
unele persoane nu pot înțelege asta. A doua activitate desfășurată a fost „Întâlnire cu Vrăjitorul din Oz”.
Copiii au primit pe rând tipia vrăjitorului , au ieșit în fața grupului și au spus cum se simt și de ce, iar
vrăjitorul făcea „o magie” cu cei triști și necăjiți vindecându-i, apoi au confecționat inimioare pentru
mame prin mototolire și origami.
Următoarea întâlnire s-a desfășurat sub forma unui joc didactic „Ajută-mă, te rog!”. Preșcolarii
aveau de îndeplinit unele sarcini și pentru unele aveau nevoie de ajutor, pe care îl solicitau de la mame sau
colegi, preferențial.
A patra activitate, „Minte sănătoasă în corp sănătos” a fost susținută în aer liber sub forma unui
concurs sportiv, o scurtă povestire și s-a finalizat cu o salată de fructe, care a constituit deliciul micuților.
„Zâmbește-mi, am atâtea să-ți spun!” a fost o provocare adresată de copii pentru părinți și pentru colegi,
deopotrivă. Fiecare își mărturisea o dorință, o nevoie pe care interlocutorul căreia i se adresa trebuia să îl
asculte cu calm, cu răbdare și să rezolve cerința, doleanța cu zâmbetul pe buze. Ultima întâlnire din cadrul
acestui proiect tematic, a început printr-o poveste creată de educatoare „Apa trece, pietrele rămân!” ,
preșcolarii descoperind că există cuvinte care dor. Am învățat că este nevoie să fim atenți atunci când
folosim cuvintele și că nu trebuie să lovim sau să rănim cu ele.
410
Cel de-al doilea proiect tematic, l-am numit „Anotimpuri” iar participanții la acest proiect, adulți și
copii au participat la mai multe activități practice, practic-gospodărești, artistico-plastice și artistice care
au decurs pe parcursul a câteva luni, din toamnă și până primăvara târziu. Am susținut activități ca:
„Magia toamnei”- machete cu toamna în livadă și toamna în grădina cu flori, „Ornamente de Crăciun”-
confecționare de ornamente, „Mândru că sunt român!”- realizare de stegulețe, machete, hărți și scurt
program artistic dedicat zilei de 1 Decembrie, „Măști populare tradiționale – artă și divertisment” –
întocmire de măști populare folosite la serbările de sfârșit de an, apoi „Cartea , prieten devotat”- vizită la
biblioteca liceului și confecționare semnul de carte și sub sloganul „Să învățăm de la bunici” am efectuat
încondeierea ouălelor pentru sărbătoarea de Paște.
Am observat că toate aceste activități au avut un impact impresionant atât asupra preșcolarilor cât și
asupra părinților prezenți.
În concluzie, se poate afirma că familia are un rol foarte important în viața preșcolarului, în
dezvoltarea socio-emoțională a acestuia. Tocmai de aceea, în sistemul educațional, consider că ar fi nevoie
de mai multe activități părinte-copil care să îi apropie, care să ajute la redescoperirea rolului de părinte
prin implicarea în diverse jocuri și activități educative împreună.
Bibliografie:
1. Debesse, M. (1970). Psihologia copilului. De la naştere la adolescenţă, Editura Didactică și
Pedagogică, București
2. Mitrofan, I.; Mitrofan N. (1991). Familia de la A...la Z. , : Editura Științifică, București
3. Osterrieth, P. , (1973). Copilul și familia, Editura Didactică și Pedagogică, București
411
Grădinița cu Parfum de Tei
Profesor inv. preșcolar Suta Antonela – Alexandra

Grădinița este instituția care ii invata pe micuții preșcolari cum să respecte anumite reguli, un orar, o
muncă structurată și egalitatea șanselor în ceea ce privește educația. Este locul unde copii interactioneaza
cu semenii lor de varsta apropiata și contribuie la dezvoltarea psihica a micutilor si se concentreaza pe
diverse abilitati necesare pentru viitor.
Perioada copilariei are un impact durabil asupra vieții adultului, reprezentând o prioritate pentru
societate. Copilul are ocazia de a-și dezvolta capacitatea de a gândi, de a vorbi și de a raționa, iar totodată
iși fixează baze solide ale sistemului de valori și de relaționare
Grădinița cu Parfum de Tei este locul în care preșcolarii se dezvoltă armonios, au parte de sprijin și
suport în descoperirea realității înconjurătoare. Cadrele didactice din cadrul grădiniței noastre sunt toate
calificate, profesioniste, având cel puțin gradul didactic II. Sunt iubitoare de copiii, cu pasiune pentru
profesia de dascăl și dau dovadă de implicare și respect față de obiectivele propuse și față de preșcolarii pe
care au datoria de a-i forma și a-i integra în societate.
Activitățile organizate și desfășurate împreună cu preșcolarii sunt atent proiectate și aduse în fața
copiilor cu entuziasm. Majoritatea informațiilor asimilate de către copiii sunt descoperite prin joc, iar
copiii sunt incurajați să se implie activ în experimentele realizate și să prezinte concluziie rezultate în
urma experimentelor.
Grădinița Parfum de Tei deține două clădini pe strada Decebal, în cadrul cărora își desfășoară
activitatea 8 grupe de copii, iar la strtuctura de pe strada Sigismund Toduță sunt doar 3 grupe de
preșcolari. În fiecare locație copiii beneficiază de spațiu pentru jocuri în aer liber, de mancare gătită în
bucătăria grădiniței de către persoane profesioniste, iar cadrele nedidactice au grijă ca preșcolarii să își
desfășoare mereu acțiunile într-un ,mediu curat, primitor și armonios.
Proiectele educative la care preșcolarii noștri au posibilitatea de a participa sunt numeroase și foarte
interesante:
o „ECOGRĂDINIŢA” – teme ecologice;
o „ŞCOLI PENTRU UN VIITOR VERDE” – teme ecologice;
o „DA, POŢI!” – educaţie pentru societate;
o „ANOTIMPURILE” – concurs și simpozion;
o „ABC-ul animalelor” – proiect național;
o „DE MIC ÎNVĂȚ SĂ MĂ FERESC DE RELE!” – educaţie rutieră;
o Round Hill – PEDITEL – program de parenting;
o Școală de vară;
o „Ziua porților deschise!”;
o Concursul grădiniței.
Grădinița noastră are plăcerea de a derula unele parteneriate în cadrum comunității locale.
o „Împreună creștem frumos” – grădiniță – familie
o „Muzica cu sufletul” – grădiniță - școala de muzică
o „Prieteni de mici!” – grădiniță din mediul urban – grădiniță din mediul rural
În cadrul grădiniței noastre copiii vor avea parte de activități distractive, educative, de
relaxare și culturale:
o Sărbătorirea zilelor de naștere ale copiilor, jocuri distractive, concursuri.
o Pictură, modelaj, povestiri dupa imagini, jocuri cu cifre și numere, abilități practice etc
o Jocuri de relaxare, povești citite cu intonație adecvată, somn dupa masa de prânz,
o Spectacole de teatru, spectacole de magie, serbări unice și impresionante.
În concluzie, Grădinița cu Parfum de Tei este locul ideal pentru formarea unei personalități
puternice, independente și ușor de integrat în societatea mereu schimbătoare din care facem parte.
412
Managementul comunicării în situații de criză
Prof. Suță Dumitru

Prof. înv. primar, Suţă Maria
Şcoala Gimnazială ,, Tudor Arghezi ’’ Năvodari
Pentru a dezvolta o comunicare eficientă în condițiile complexe impuse de o situație de criză este
necesar ca managementul să includă activități precum.
 Numirea și pregătirea echipei de gestionare a comunicării, stabilirea politicii de comunicare și a
mesajelor de bază. Membrii echipei de gestionare a situației de criză trebuie să fie informată cu prioritate
asupra reacțiilor partenerilor educaționali și ale presei, astfel încțt să opereze în cunoștință de cauză.
 Informarea categoriilor de public cheie. Comunicarea cu elevii și părinții acestora, precum și cu
mass-media va avea cel mai important rol în determinarea succesului programului de comunicare.
 Anticiparea și rezolvarea nevoilor jurnaliștilor. Competiția între mijloacele de comunicare de masă
este reală și trebuie să se țină seama că există termene limită care trebuie respectate. Deasemenea trebuie
avută în vedere organizarea unei conferințe de presă imediat sau în primele 24 de ore de la survenirea
incidentului. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor jurnaliștilor este util să se întocmească din timp o listă
cu posibilele întrebări și să se exerseze răspunsurile la acestea în funcție de incedent pe baza unor dovezi.
Într-o astfel de situație de criză cele mai frecvente întrebări sunt:
o Ce se întâmplă în acest moment?
o Ce urmează să se întâmple?
o Care sunt efectele asupra altor activități ?
o S-a mai întâmplat așa ceva înainte?
o Care sunt măsurile luate și acțiunile întreprinse?
o Câți elevi/categorii de personal sunt afectați de ceea ce s-a întâmplat?
o Care sunt costurile?
o Ce ați întreprins când s-a declanșat situația de criză?
o Ce măsuri au fost luate pentru prevenirea ei?
Având în vedere faptul că îngrădirea accesului jurnaliștilor la locul de producere al situației de criză
și la informațiile legate de aceastea sugerează speculații tendențioase cu privire la evenimentele produse,
este recomndabil să nu fie îngreunată prin limitări inuțile munca jurnaliștilor.
 Pregătirea canalelor prin care comunitatea sau populația poate cere informații sau exprimarea
opinii: linie telefonică gratuită (în cazul incidentelor grave, de tipul dezastrelor naturale sau accidentelor în
urma cărora au rezultat victime. În aceste cazuri instituțiile educaționale colaborează cu autoritățile
însărcinate cu gestionarea crizei), forumuri pe internet, întâlniri publice.
 Asigurarea vizibilității pe timpul gestionării situației de criză. Tăcerea și invizibilitatea sunt semne
ale lipsei de voință, ale incompetenței și a temerii, care pun sub semnul întrebării faptul că respectiva
situație este sub control.
 Gestionarea mesajului. Păstrarea mesajului clar, sincer și transparent. Dacă mesajul este fals,
prematur sau nebazat pe dovezi, fapte care sunt la dispoziția publicului, atunci nu trebuie difuzat.
 Gestionarea percepției care reflectă competența, adevărul și transparența. Presa și populația părinți/
elevi afectată reacționează pozitiv mai ales pe baza percepțiilor de competență, adevăr, deschidere,
transparență, cinste, onestitate. Dacă nu se comunică aceste valori, atunci poate să apară percepția opusă.
Dacă se instaurează o percepție negativă încă de la începutul unui răspuns în caz de criză, ulterior acesta
este foarte greu de înlăturat.
413
 Corectarea imediată a relatărilor neadevărate din presă și care sunt orientate pe un drum greșit.
 Realizarea comunicării interne cu personalul instituțiilor implicate în gestionarea situațiilor de
criză înaintea efectuării declarațiilor publice. Efortul de comunicare pe problemele situației concrete
trebuie început întotdeauna cu cei care fac parte din instituția implicată. Ei pot descoperi probleme foarte
devreme, acționând ca niște semnale de avertizare timpurii.
 Păstrarea contactului cu familiile victimelor, unde este cazul. Dacă acestea nu vor fi bine informate
și vor primi toate știrile din presă, atunci încrederea în abilitățile, profesionalismul, bunele intenții și
cinstea celor care sunt implicați și a celor care gestionează situația aferentă scade.
 Comunicarea tuturor știrilor bune sau rele, imediat ce pot fi confirmate, către toate canalele de
comunicare de masă în același timp.
 Combaterea zvnurilor printr-o informare oportună, corectă și completă.
 Prevenirea și combaterea manipulării informaționale.
Strategii de gestionare prin comunicarea crizei
Gestionarea crizelor vizează două dimensiuni :
 organizațională – măsurile pe care le ia instituția de învățământ în caz de criză;
 comunicațională – modul în care se gestionează comunicarea cu actorii socialiși organizaționali
implicați .
Scopul principal al comunicării este menținerea unei relații pozitive cu factorii decizionali, astfel
William L.Benoit inventariază mai multe strategii de comunicare în caz de criză:
a) Strategiile negării – se resping acuzațiile prin negarea oricărei implicări în evenimetele
menționate ;
b) Strategiile eludării responsabilității – minimaalizarea responsabilității instituției prin mai
multe forme, precum :
- provocarea prin care se susține că acțiunea în dispută a fost un răspuns la o altă acțiune comisă cu
rele intenții de o altă persoană sau organizație;
- bunele intenții prin care se susțin că nu a existat bănuiala că acțiunile întreprinse pot produce rău;
- caracterul accidental prin care se susține că faptele s-au produs întâmplător;
- justificarea prin care se afirmă că instituția nu a deținut suficiente informații pentru a ține
evenimentele sub control .
c) Strategiile reducerii caracterului periculos al actului – obținerea sprijinului, prin care se
încearcă atragerea simpatiei publicului prin sublinierea meritelor din trecut ale instituției:
- reducerea sentimentelor negative prin care se acreditează ideea că instituția nu este atât de
vinovată precum se crede;
- diferențierea prin care se reamintesc evenimentele asemănătoare cu consecințe mai grave, în
comparație cu care evenimentul în cauză apare ca fiind mai puțin dăunător;
- transcenderea faptele sunt plasate într-un context favorabil, care le diminuează semnificația
negativă;
- atacul prin care se arată slăbiciunea poziției acuzatorilor, prin care se propun modalități materiale
sau simbolice de acoperire a pagubelor produse.
d) Strategii de corectare, prin care instituția se obligă să ia măsuri pentru remedierea pagubelor
produse și fie se încearcă refacerea situației de dinainte de evenimentului produs, fie se iau angajamente că
astfel de situații nu se vor mai repeta;
414
e) Strategiile de umilire, prin care instituția își recunoaște vinovăția și cere public iertare celor
afectați de evenimentele produse. Poate avea un efect pozitiv, dar implică și riscuri asociate precum
responsabilizarea instituției pentru evenimete în care nu este implicată.
Indicatorii și etapele de evoluție a unei crize trebuie făcută distincția între strategiile după obiectivele
lor. Strategiile de gestionare a crizei nu trebuie confundate și nu se identifică cu strategiile de refacere a
imaginii .
Comunicarea este un aspect foarte important în caz de criză, pentru că este modalitatea prin care se
colectează informații din interior și se transmit către exterior.
Bibliografie
Prof. Reșit Florentina Ioana - ,,Comunicarea într-o situație de criză” – suport de curs
415
Prof. înv. Primar Szabo Anca-Ioana

Şcoala Gimnazială Nr. 11 Oradea
Managementul reprezintă un proces conștient de conducere și coordonare a acțiunilor și activităților
individuale și de grup, precum și de mobilizare și alocare a resurselor unei organizații (umane, materiale,
de spațiu și de timp) în vederea îndeplinirii obiectivelor acesteia în concordanță cu misiunea, finalitățile și
responsabilitățile sale economice și sociale.
Problematica managementului educațional are o semnificație deosebită în contextul societății
moderne constituită dintr-un ansamblu de organizaţii care reglementează sau facilitează aproape toate
aspectele existenţei umane. În acest context, este tot mai larg acceptată ideea că școala trebuie analizată ca
un tip complex de organizație, un sistem cu un set de obiective proprii, cu o anume distribuire a puterii și
autorității, cu funcții și responsabilități specifice, format din părţi integrate necesare care-i permit să
funcționeze în încercarea de a-și îndeplini obiectivele.
În cadrul sistemului educaţional, cadrele didactice trebuie să se raporteze continuu la cei pe care îi
educă, să stabilească relaţii de colaborare cu părinţii acestora şi cu alţi membri ai comunităţii. Activitatea
profesorilor vizează individualităţi în formare fapt ce impune o maximă responsabilitate. De multe ori,
eficienţa activităţii didactice se află în strânsă relaţie cu aşa numitul ”climat educaţional”, care este
reprezentat de dezvoltarea unor relaţii corespunzătoare, atât între elevii unei clase cât şi între aceştia şi
cadrul didactic. Din acest motiv, se impune analiza modalităţilor de structurare a relaţiilor din cadrul clasei
de elevi. Se poate afirma că, imitarea modelelor este o strategie de învăţare extrem de influentă iar rolul
modelelor este important, mai ales la anumite vârste.. Pentru ca un profesor să servească drept model este
necesar ca acesta să fie plăcut şi respectat de către elevii săi. Autoritatea cu care este învestit profesorul
prin rolul ce i-a fost atribuit, trebuie dublată de un prestigiu care trebuie câştigat.
modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând o atmosferă relaxantă care să permită
stimularea creativă a elevilor. Ele au un caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de
formare a caracterului copiilor încă din clasele primare deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați și
mai accesibili sufletelor acestora. Imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce
așteaptă și au nevoie: educație de calitate, accesul la ofertele educaționale, individualizarea învățării,
Bibliografie:
Jinga, I: Managementul învăţământului, Editura ASE Bucureşti, 2003;
Copilu, D.: Management Educațional, Bucuresti-Chișinău, Universitatea Ecologica-ISE, 2003.
Iucu, R.: Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Polirom, 2000
Tîrcă A: Management educational.Inovaţie şi performanţă profesională a cadrelor didactice din
mediul urban
416
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „GÁBOR ÁRON” LOCALITATEA CHICHIȘ ,

JUD. COVASNA
PROFESOR: SZABÓ ENIKŐ
Scopul primordial al şcolii este ca în prezent şi în viitor să asigure pregătirea elevilor la un

nivel optim, înzestrarea lor cu cele mai noi cunoştinţe, formarea şi dezvoltarea abilităţilor în aşa fel,
să poată continua în orice fază a existenţei lor procesul de învăţare.
Elevii din şcoală pot participa la diferite activităţi facultative (informatică, ansamblu coral, cercuri
sportive, educaţie sanitară, artă dramatică), activităţi adaptate la nivelul de vârstă şi la interesele elevilor.
Submultiplele aspecte ale procesului educaţional desfăşurat în şcoală, cu respectarea şi aplicarea
regulamentelor de funcţionare, reliefează preocuparea cadrelor didactice, a părinţilor pentru educaţia
ecologică de ocrotire a mediului înconjurător la toate nivelele de studiu. Totodată orientările vizează
cunoaşterea şi valorificarea tradiţiilor specifice locale privind arta populară locală (sculptura în lemn,
ţesături şi cusături naţionale, arta decorativă cu folosirea structurilor naturale, împletituri nuiele etc.), pe
de altă parte transmiterea tradiţiilor de păstrare, îngrijire a monumentelor istorice din localitate şi ocrotirea
naturii. La nivelul şcolilor din localităţile Chichiş şi Băcel activitatea instructiv – educativă este
coordonată de către Consiliul profesoral şi Consiliul şcolar reprezentativ.
Ca o rezultanţă finală a responsabilităţii şi dăruirii profesionale , a unei bune înţelegeri şi conlucrări

între diferitele categorii de factori educaţionali s-au reuşit materializarea obiectivelor operaţionale pe
termeni mediu şi lung concretizat în continuarea studiilor liceale și a cursurile Şcolilor de arte şi meserii.
Sub coordonarea Consiliului profesoral este asigurată circulaţia informaţiei la toate nivelele şi
structurile existente în comunitate. În acest context există un schimb permanent de opinii în plan
metodologic între educatoare şi învăţătoare, precum şi profesorii de specialitate şi conducătorii de clase
din ciclul primar. Totodată în cadrul întâlnirilor cu părinţii se asigură un flux informaţional privind
tematica de actualitate ce se poate regăsi şi la emisiunile radio – tv, precum şi pe Internet ( cea mai mare
parte a părinţilor şi elevilor au acces la aceste surse).
Materialele didactice existente în unităţi satisfac parţial pretenţiile impuse de noua reformă a
învăţământului românesc, noua calitate a informaţiei impusă de cerinţele învăţământului din Uniunea
Europeană pretinde exicenţe mărite în achiziţionarea şi folosirea resurselor intuitive complementare.
Conlucrarea eficientă dintre Consiliul local şi Consiliul de administraţie al şcolii îşi găseşte
reflectarea în asigurarea unor condiţii optime desfăşurării actului educaţional atât la nivelul tineretului
şcolar cât şi la nivelul adulţilor. În acest context evidenţiem sprijinul reciproc cu conducerile firmelor
particulare în organizarea şi desfăşurarea manifestărilor cuprinse în programul şcolar şi extracurricular.
Școala colaborează bine cu autoritățile locale în ceea ce privește repartizarea fondurilor necesare
pentru întreținere. Se depun mari eforturi pentru buna relație cu părinții elevilor, prin ședințele cu părinții,
vizite la domiciliu și prin activități extrașcolare în care sunt implicați. Părinții sunt informați permanent
despre problemele școlii, sunt aleși comitetele pe clase în comitetul reprezentativ al părinților pe școală.
Menținem legături strânse cu organele de poliție în vederea asigurării pazei și siguranței elevilor
(pentru combaterea delincvenței juvenile) invitând cadrele de poliție la orele de educație rutieră și la orele
de dirigenție. Colaborăm cu medicul de familie în vederea prevenirii îmbolnăvirilor și asigurarea asistenței
medicale. Păstrăm legături strânse cu Biserica în pregătirea și derularea serbărilor școlare și extrașcolare.
Ambianța în școală este prietenoasă, sălile de clase sunt decorate specific din creațiile copiilor și
după creativitate conducătorului de clasă. Comunicarea și colaborarea între elevi-școală-părinți este
eficientă.
417
Relaţiile cadru didactic-elev: se bazează pe respect reciproc, conduită civilizată, colaborare şi

înţelegere,afectivitate. Elevii sunt încurajaţi în dorinţa de autodepăşire, atitudine pozitivă faţă de
studiu,punctualitate, ţinută decentă, conduită morală. Interacţiunea pe verticală, profesor-elev, influenţează
în mod hotărâtor atmosfera din clasă, cadrul didactic fiind acela care contribuie la mărirea coeziunii sau
care, dimpotrivă, prin atitudinile sale duce la dezbinarea, fragmentarea grupului-clasă. Din acest motiv,
fiecare învăţător a ales şi selectat modalităţile de comunicare adecvate unor situaţii diverse. Acest lucru a
condus la menţinerea unui climat deschis în clasa de elevi (de cooperare, respect reciproc, aprecieri
sincere, familiaritate), precum şi a unui climat angajat (control sistematic al temelor, cunoştinţelor , nivel
ridicat de profesionalism şi de cerinţe- realizarea unor portofolii).
S-au întreprins activităţi de observare a elevilor, fiecare învăţător a încercat construirea unei
comunicări didactice pe un repertoriu comun cu al elevilor câştigând astfel în eficienţă şi calitate. Pentru a
facilita comunicarea elev/elev au fost utilizate metode interactive, activităţi pe grupe şi echipe de elevi.
418
Prof. Szekely Maria Daniela

Sc. Gimn. Alexandru Ioan Cuza, Tg.Mures
''Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătută, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale în
inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa.'' Ioan Slavici
În societatea noastră, unitatea de învățământ trebuie să fie pregătită să facă față unor cerințe tot mai
dar și în centrul comunității.
În zilele noastre, unitatea de învățământ trebuie să fie pregătită să facă față unor cerințe tot mai
dar și în centrul comunității.Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învățământ un cadru viu, un mediu
în continua schimbare. Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care
le are, dar şi prin spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală responsabilă este garantul dezvoltării
permanente a comunităţii. Şcoala nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii școlii noastre au fost:
locale / regionale;
 promovarea imaginii școlii prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet).
cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de învățământ).
instituțional.
Activitățile extrașcolare au un impact pozitiv asupra elevilor, sprijină promovarea imaginii
instituției școlare. Aceste activități, cu o deosebită influență formativă, au la bază toate formele de ateliere
de creație, concursuri și parteneriate cu alte instituții, excursii tematice. Activitățile extracurriculare dau o
alternativa sănătoasa, practica și creativă de a ocupa timpul liber al elevilor, instituția de învățământ ce
419

modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând o atmosferă relaxantă care să
noastre, deoarece această imagine pozitivă se creează greu și se poate pierde rapid. Școala noastră, în
ochii comunității, este rezultatul unei munci constante.
420
Székely Márta, prof. înv. primar

Liceul ”Kőrösi Csoma Sándor” Covasna, judeţul Covasna
„Să nu-i educăm pe copii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista atunci când ei
vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”
(Maria Montessori)
Școala, focul viu al viitorului fiecăruia dintre noi, este cea care creează șanse, speranțe, deschiderea
spre nou, performanță datorită dascălilor dedicați, elevilor dornici de cunoaștere și reușită și al părinților
care îi sprijină necondiționat.
De bună seamă, este important să urmărim progresul continuu și la nivelul elevului de mijloc, dar și
cel cu abilități înalte trebuie să beneficieze de un “tratament” educațional din ce în ce mai concentrat, mai
focalizat. În același timp, politica școlară pune accent nu numai pe omogenizare, prin prescrierea unui
program unitar pentru toți elevi, ci și pe diversificarea unor predispoziții particulare pe care le posedă
elevii. În acest fel ajung la o formă superioară de valorizare a fiecăruia, în funcție de „talenții” pe care îi
poartă și care se cer a fi „înmulțiți” prin practicile școlare.
În fond, școala noastră este aceea în care elevul își poate descoperi și pune în valoare un portofoliu
de predispoziții.
Oferim şanse egale la educaţie tuturor copiilor, dar asigurăm un mediu educaţional flexibil şi
prietenos, în care se folosesc diverse moduri de abordare a procesului de predare – învăţare, astfel încât
fiecare elev să se simtă apreciat, dar punem accent și pe formarea sau cultivarea elitelor. Pentru noi
concursul nu înseamnă doar măsurarea cunoștințelor obiective ci și timp prețios, pe durata căreia putem fi
atenți unul la altul.
În același timp, suntem conștienți, că olimpiadele și concursurile școlare contribuie la
deșablonizarea practicilor educative, la flexibilizarea și extensia ocaziilor de învățare, la asumarea de
către elevi a unei formări responsabile, autoconsimțite. Ele nu înlocuiesc practicile evaluative obișnuite,
dar le continuă, le amplifică, le nuanțează. Așa unii subiecți care se manifestă ferrn în timpul activităților
didactice curente pot străluci cu ocazia unor consursuri școlare – din diferite materii, sportive, artistice,
practice – pe baza unor preferințe individuale liber exprimate. În mare măsură ele, bine profesate, pot
suplini ceea ce nu face educația formalizată, instituționalizată, prin activitățile rutiniere.
În fiecare an elevii școlii noastre, parfticipă la diferite concursuri în care elevii pot da dovadă de
creativitatea și de abilitățile lor. Încă din clasele primare copiii se întâlnesc cu diferite concursuri, și obţin
rezultate notabile la faza județeană și națională. În anul acesta o elevă din clasa mea a luat premiu I. pe
faza națională la Concursul de povestire.
Și noi dascălii punem mare efort pentru pregătirea și participarea elevilor selecționați. Pentru a
obține premii, pregătim elevii după cursuri. Toate acestea îi îndeamnă elevii să se înscrie în fiecare an
într-un număr mai mare.
Până una-alta, este un exercițiu de punere în valoare a posibilităților unui candidat în perspectiva
unei învățări de performanță. Se naște un context de maximizare a unor predispoziții, a unor capitaluri
genetice sau culturale cu care unii școlari sunt înzestrați.
Este și un moment de testare a propriilor achiziții, de gestionare a emoțiilor, de asumare a unor
exerciții sau consecințe decizionale. El poate conduce la întărirea unor percepții, la construirea sau
afirmarea stimei de sine, la conturarea unei maniere de a înfrunta precaritățile vieții. Elevii nu sunt egali,
și ca urmare, fiecare are nevoie să fie antrenat în raport cu predispozițiile pe care le poartă. Însă un
învățământ modern trebuie să asigure această diferențiere a prescripțiilor avansate, a somațiilor valorice, a
așteptărilor preconizate.
Așadar, după părerea mea e bine să dăm credit acestor ocazii de formare suplimentare, cu o
condiție: să se aibă în vedere că sunt proiectate pentru elevi, pentru creșterea lor spirituală, prin crearea
unui sentiment de împlinire, edificare și bucurie a reușitei.
421
PROIECT EDUCAŢIONAL
HAI SĂ DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ!
Prof. înv. primar Szilagyi-Tomoiu Mihaela

Școala Gimnazială Nr. 3 Cugir
UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE - 24 IANUARIE 1859,

ACT DE DREPTATE ISTORICĂ ȘI DEMNITATE PATRIOTICĂ
ARGUMENT
În urmă cu 161 de ani, aspiraţia unităţii naţionale vibra în întreg spaţiul românesc, ca o poruncă a
istoriei noastre zbuciumate, ca un îndemn ce venea din sentimentul viu al unităţii noastre de obârşie şi de
limbă, de cultură şi istorie, din conştiinţa naţională de expresie modernă, făurită pe temeiul legăturilor
culturale şi politico-economice statornicite de-a lungul veacurilor între cele trei state româneşti.
Prin derularea proiectului educaţional “HAI SĂ DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ! ” se urmăreşte
implicarea elevilor în diverse manifestări dedicate marcării importantului moment aniversar din istoria
modernă a românilor.
SCOPUL PROIECTULUI:
 Cinstirea memoriei personalităţilor politice care au înfăptuit Unirea Principatelor Române,
dar şi a generaţiilor anonime contemporane acestora, care le-au susţinut „în cuget şi simţire“.
 familiarizarea elevilor cu fapte din trecutul ţării noastre;
 stimularea creativităţii şi a expresivităţii prin organizarea şi desfăşurarea unui program
artistic, expoziţie cu lucrările realizate;
OBIECTIVE:
o să evidenţeze semnificaţia zilei de 24 ianuarie;
o să povestească legende şi povestiri istorice ce ilustrează marele eveniment;
o să relizeze desene, colaje, ecusoane, lucrări care să ilustreze evenimentele de la
24 Ianuarie 1859;
o manifestarea respectului pentru strămoşi, a dragostei de neam şi ţară;
GRUPUL ŢINTĂ: elevii clasei a II-a A

LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de clasă
PERIOADA DERULĂRII PROIECTULUI: 20 - 23 ianuarie 2020
COORDONATOR: prof. înv. primar. Szilagyi-Tomoiu Mihaela
EVALUAREA PROIECTULUI: expoziţie cu lucrările elevilor, portofoliul proiectului, moment
artistic
RESURSE: a) UMANE : învăţătoare, elevi;

b) MATERIALE : cărţi, albume, hărţi, calculator, reviste;
422
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
Nr. Locul de
Activitatea Perioada
crt. desfăşurare
1. Unirea de la 24 Ianuarie 1859
- culegerea de informaţii despre ”Unirea de la Sala de clasa 20-22
24 Ianuarie 1859” ianuarie
- prezentarea evenimentelor istorice care au Muncă pe
dus la Unirea de la 24 Ianuarie 1859; echipe
2. Unirea Principatelor Române – act de

dreptate istorică și demnitate națională: lecturi care Sala de clasa 21-22
oglindesc marele evenimentde la 24 Ianuarie 1859 ianuarie
“Moş Ion Roată şi Vodă Cuza” de I .
Creangă , “Moş Ion Roată şi Unirea” de I .
Creangă
“Hora Unirii” de V.Alecsandri etc;
- prezentări PPT
- fişe de portofoliu
3. Hai să dăm mână cu mână!
- portofoliul proiectului; Sala de clasă 23 ianuarie
- confecţionarea de drapele, desene, obiecte
decorative specifice evenimentului
- expoziţie cu lucrări ale elevilor care
ilustrează acest eveniment;
- moment artistic.
423
”HAI LA DRUM MICI PIETONI”
SZŐCS ANNA
Școala Gimnazială ”Cserei Mihály” Racu
Subunitatea: Școala Primară Gârciu
Specialitatea: prof. în înv. primar
Comportamentul omului în circulația rutieră constituie, fără îndoială, una din componentele majore
ale civilizației moderne. Odată cu ”explozia rutieră„ declanșată de rolul pe care îl ocupă autovehiculul ca
mijloc de transport pentru persoane și mărfuri, a apărut și necesitatea adaptării participanților la trafic la
rigorile tot mai exigente ale disciplinei rutiere.
Dacă pentru adulți, adaptarea a trebui făcută ” din mers” astăzi, cel puțin în privința copiilor avem
posibilitatea să evităm sau măcar să limităm la minimum aceste sacrificii dureroase pregătindu-i de la
bun început ca participanți active și disciplinați ai circulației rutiere. Se cere cunoașterea de către elevi a
regulilor de circulație și imprimarea în rândul lor a cunoștinței respectării acestor reguli.
Grupul țintă căruia a fost adresat proiectul: Elevii din clasa pregătitoare din Școala Primară
Gârciu.
Obiectivele specifice ale proiectului au fost - începerea parteneriatului cu Poliția locală, abilitatea
cadrului didactic de a alege activitățile cele mai adecvate, de a stabili ordinea în funcție de problemele
specifice circulației locale și de nivelul de înțelegere al copiilor și informarea părinților despre importanța
și necesitatea acestui proiect.
Participarea activă la actul învățării va duce la creșterea gradului de implicare și responsabilitate din
partea părinților în adoptarea deciziilor, în recunoașterea și valorificarea informațiilor despre copii.
Prin acțiuni practice concrete părinții vor înțelege importanța colaborării cu școala, cu cadre
didactice, formându-și astfel deprinderea de a se interesa și a sprijini activitățile pe care copilul le
desfășoară în școală, se vor implica mai activ în derularea lor, îmbunătățindu-i astfel relația elev-părinte -
școală.
Familia și școala vor fi mai deschise practicării atitudinilor și comportamentelor democratice și vor
colabora în scopul dezvoltării armonioase a copiilor de azi, adulții de mâine.
Cadrele didactice vor avea o mai bună colaborare și înțelegere din partea părinților dar și copiilor,
cunoscându-i mai bine atât pe copii cât și pe părinți. Se vor lega relații de prietenie între copii, părinți,
familie și învățătoare și poliția rutieră care vor facilita și favoriza tot procesul instructiv educativ din
școală, dar și din mediul familial.
424
REDUCEREA ABSENTEISMULUI ȘCOLAR ÎN ȘCOALA NOASTRĂ
Prof. Înv. Prim. Szoc Eva-Zsuzsanna

Școala Gimnazială Kun Kocsard, Ojdula
Absenteismul școlar este un fenomen cu o dinamică spectaculoasă în ultimele decenii, este definit
ca o problemă socială, fiind explicată mai mult prin caracteristicile socioculturale ale mediului de
proveniență, care potrivit statisticilor apare mult mai frecvent în mediul urban și în familiile sărace, dar
există și cazuri cu absenteism crescut și în mediul rural.
Absenteismul constituie o formă de agresiune pasivă împotriva școlii, indicând că elevii fug de la
școală chiar cu riscul de a fi pedepsiti. Reacțiile negative ale școlii si ale părinților întrețin mecanismele
de apărare ale elevului, creând un cerc vicios, în care abandonul tinde să apară drept unica soluție prin
care se pot rezolva toate problemele. Absenteismul este principalul factor asociat cu abandonul școlar,
având o înaltă valoare predictivă în raport cu acesta; numeroase autori care au studiat conduitele elevilor
ce se corelează cu decizia lor de a abandona școala au fost de acord ca cea mai mare probabilitate de a
abandona se înregistrează la cei care lipsesc excesiv de la școală si au probleme de disciplină; variabila
cheie în etiologia inadaptării școlare este atitudinea părinților față de școală; prin consiliere individuală,
atât a elevilor, cât si a părinților, se poate ajunge la o mai bună adaptare școlară.
La elevii din clasele primare absenteismul poate fi o manifestare a ”fobiei școlare”, putând fi
cauzată de dependență crescută de părinți, părinți care valorizează excesiv educația școlară, stiluri
parentale supraprotectoare, autoritare sau indiferente, sau poate fi vorba de strategie defensivă față de
colegii violenți, eșecul școlar sau situații umilitoare.
În clasa mea am nouă elevi de etnie rromă, dintre care trei băieți și șase fetițe. Doi băieți au rămas
repetenți de două ori, din cauza absențelor acumulate. Dintre ele o fetiță vizitează școala în mod regulat,
absentează doar din cauza bolii. Părinții ei lucrează în țară, trăiesc din diferite munci de sezon, fie în
comună sau pleacă și în alte orașe. Când părinții sunt pleacți la muncă, fetița este lăsată în grija bunicilor
din partea tatălui. Părinții fetiței, mai ales tatăl său fac parte dintre puținele părinți de etnie rromă care
înțeleg necesitatea frecventării școlii în mod regulat, înțeleg că prin educație copilul lor va avea o șansă
pentru o viață mai bună.
O fetiță a frecventat clasa pregătitoare și clasa întâi cu foarte multe absențe accumulate din cauza
neglijenței părinților, a atitudinii supraprotectoare și indiferente față de școală. În acest an părinții fetiței
au plecat în străinătate la muncă într-o fabrică și au luat-o și pe fetița cu ei. Fetița nu s-a întors deloc în
țară în acest an, deci anul acesta va rezulta cu abandon școlar din cauza absențelor. Alte trei fetițe prezintă
probleme de absenteism din cauză că pleacă împreună cu părinții la muncă în străinătate pentru câteva
luni din an. De exemplu se întorc în luna octombrie-noiembrie și pleacă în luna aprilie-mai. În cazul lor
când sunt acasă frecventează școala în fiecare zi, nu lipsesc absolute deloc, pregătesc temele, învață și
acasă puțin, deci lucrând diferențiat cu ele putem recupera într-o bună măsură lacunele acumulate în
diferite discipline.
În cazul celor doi elevi veniți repetenți din clasa anterioară, un elev este diagnostizat cu retard psihic
nivel mediu și tulburări de comportament, care frecventează o dată pe săptămână Centrul de reabilitare
din orașul apropiat, iar celălalt elev prezintă și el simptome de deficiență mentală asociată cu probleme de
vedere, dar el nu a fost diagnostizat de un specialist, din cauza situației materiale deficitare a mamei, tatăl
său fiind condamnat la închisoare pe zece ani. Cei doi băieți vizitează școala de maximum două-trei ori pe
săptămână. Cauza absenteismului lor este neglijența părinților, indiferența sau așteptările nerealiste din
partea părinților, care nu accept ritmul lent de evoluție a copilului lor, mereu făcând comparații cu alte
elevi, care se dezvoltă în ritm mai spectaculos.
În cazul elevilor mei în acest an școlar ei pot beneficia de programul Școala după școală inițiată de
asociația Caritas, unde ei primesc mâncare caldă și pregătesc temele, învață pentru ziua următoare cu
profesorul de sprijin. Aspectul negativ este că elevii cu multe absențe sau comportament deviant, pierd
posibilitatea de a beneficia de acest program. (Ca și în cazul celor doi băieți din clasa mea.)
425
În cazul orelor de curs lucrez cu acești elevi diferențiat aproape la toate disciplinele, itemele sunt
concepute la nivelul lor de pricepere, ofer explicații mai detaliate sau repetate în funcție de nevoile
acestor elevi, având grijă să accentuez în fața clasei și cele mai mici evoluții dobândite de ele. ( De ex.
scrisul estetic, aspectul caietului, comportamentul frumos, empatia, toleranța , simțul bun față de colegii
de clasă sau profesori etc.)
Bibliografia:
Conf. univ.dr. David, E., Devianța școlară, Suport de curs Master Consiliere educațională,
Universitatea Spiru Haret, Brașov
Cosmovici, A. (coord), 1999, Psihologie școlară, Editura Polirom, Iasi, Romania.Dafinoiu, I.
(2002).
426
Educatoare: SZŐCS ILDIKÓ

Grădinița de copii cu program prelungit
CIMBORA BARAOLT
"Orice educație este autoeducație, iar noi, ca dascăli și educatori, creăm de fapt doar contextul în
care copilul se autoeducă. Trebuie să realizăm contextul optim, pentru ca, prin noi, copilul să se educe
singur, așa cum trebuie să se educe el prin propriul sîu destin lăuntric."
Rudolf Steiner
Citatul de mai sus este unul din crezurile noastre, după care ne ghidăm în grădinița noastră.
Grădinița noastră este ca o oază de frumusețe, de voie bună, veselie și zâmbet în orașul nostru.
Eu cred că grădinița noastră este cea mai frumoasă, plăcută instituție din acest oraș.
Dacă beneficiarii sunt mulțumiți, atunci totul este în ordine, înseamnă că ne facem datoria de
educatori așa cum trebuie. Prin acest lucru promovăm imaginea grădiniței noastre cel mai eficient.
Imaginea bună a grădiniței noastre accentuăm în fiecare an prin concursurile la care participăm atăt
pe plan local, județean, cât și pe plan național și internațional, cu activitățile cu partenerii noștri locali,
județeani, naționali și internaționali, cât și cu activitățile noastre extracurriculare. Prin toate activitățile
extracurriculare organizate dorim să răspândim imginea grădiniței noastre oriunde plecăm, prin orice
activitate organizăm.
Enumăr câteva activitate organizate de educatoarele din grădinița noastră:

Vizite şi activităţi interactive: E ziua oraşului meu!, Festivalul dansului și jocurilor populare
Activităţi artistice şi plastice: Copiii de ziua lor!
Vizite: La şcoală –În cadrul proiectului „De la grădiniţă la şcoală”, Vizită la muzeul oraşului
Activitate interactivă cu parteneri: Cizmuliţe pentru daruri!, Vine iepuraşul, la mine, la tine, la el!
Participare la târgul de Crăciun, Participare la Târgul de Paşte: Trăim magia naşterii Domnului!,
Pregatiri de Paşte
Activităţi interactive- : Hai să dăm mână cu mână!, ”Balul mascat”- carnaval, Sărbătoarea copiilor
născuţi în luna…!!, “O bucurie pentru cei din grupa specială/ muncă colectivă: Măşti de carnaval
Expoziţie cu lucrări plastice: Celebrăm Ziua pământului!
Adoptăm arbori: Sărbătorim Ziua Europarcurilor
Serbare: Îl aşteptăm pe Moş Crăciun!, Serbarea verii!, La revedere grădiniţă!
Program artistic: Cu drag pentru mama!, Cântec, joc , voie bună de ziua copilului!
Vizionarea de spectacole de teatru de păpuşi, marionete: În funcţie de oferta trupelor din Sf.
Gheorghe, Târgu Mureş, etc.
Antrenarea copiilor în activităţi de cunoaştere a mediului natural ambiant şi cultivarea stării de bine
la copii/ plimbări-vizite -excursii- activităţi de ecologizare a spaţiului din jurul grădiniţei:
“Păsări exotice”-vizită la un crescător de păuni, “De unde vine laptele”-vizitarea fermei de vaci, „La
dentist”, ,, De vorbă cu medicul”
,,Din străbuni comori păstrate”, Hoinar prin oraşul meu!, Prietenii pădurii!, O curte curată aş
vrea/Pentru grădiniţa mea!, La săniuş împreună cu copii şi părinţi, Cum se face pâinea de casă?, Vizită la
furnalul din Bodvaj, Descoperim tainele naturii!, ”Iepuraş, drăgălaş” -mângâierea iepuraşilor, ”La piaţă”-
la cumpărături de legume de primăvară, Excursie de sfârşit de an la o grădină zoologică
Activităţi cultural artistice, sportive, recreative, practice, artistico-plastice: Activităţi în cadrul
proiectelor educaţionale derulate la nivel de unitate şi grupe , cu parteneri locali, judeţeni şi naţionali:
grădiniţe, şcoli , instituţii sociale, culturale, economice, ONG-uri,etc;
Grădinița noastră are emblemă, fiecare copil, adult din grădinița noastră are tricouri, șepci cu
emblema grădiniței, pe care purtăm la fiecare ieșire, concurs, vizită cu mare mândrie.
"Sarcina noastră este de a exercita o astfel de influenţă în mediul copilului, de a deveni fiinţe
întregi imitând binele, adevărul, frumosul şi înţeleptul, în gândurile şi sentimentele lor." Rudolf Steiner
427
Oferta educaţională (activităţi extraşcolare şi de grupă) a grădiniţei a dat posibilitatea tuturor

persoanelor ce doresc să-şi înscrie copiii în unitatea noastră, să cunoască oferta grădiniţei noastre.
Codul de etică este una dintre pietrele de temelie ale unei profesii adevărate. Codul public
articulează şi afirmă valorile fundamentale ale profesiei, credinţele şi responsabilităţile.
Promovarea valorilor etice se face prin lucru în echipă şi prin iniţiativă, iar rezultatele apar prin
creşterea reputaţiei şi a imaginii grădiniței.
Eu încerc prin tot ce fac, tot ce concep să cresc imaginea grădiniței, prin competența mea
profesională, prin integritatea mea morală, prin respectul meu față de muncă și valori, față de persoane și
comunitate, prin creativitate, inițiativă și personalitatea mea, prin armonizarea interesului individual cu
cel colectiv, prin alinierea la tendințele și practicile învîțământului european.
Oferta a mai fost promovată şi prin intermediul părinţilor ce recomandă unitatea datorită modului
(bun) în care sunt trataţi copiii în grădiniţă.
Orice organizaţie poate fi privită ca o structură socială, formată dintr-un grup de oameni care
acţionează împreună pentru realizarea scopurilor organizaţiei respective. Succesul unei organizaţii este
condiţionat de măsura în care personalul acţionează unitar pentru
atingerea scopurilor acesteia. Un factor major al influenţării unităţii de acţiune a personalului îl
reprezintă aşa numita "cultură organizaţională". Sunt conştientă că făcând parte de colectivul grădiniţei
tot ceea ce fac, tot ceea ce sunt promovez acele
valori şi norme comportamentală care vin în sprijinul ideii de calitate, sunt conştientă că scopul
grădiniţei este atins numai printr-o preocupare constantă pe satisfacerea celor interesaţi de rezultatele
grădiniţei.
„Copilul trebuie primit cu respect, crescut cu iubire şi apoi lăsat în libertate deplină.”
Rudolf Steiner
Bibliografie:
www.unitbv.ro › Arhiva › Plan_managerial_Coman , proiect managerial – UniTBv,
PLAN MANAGERIAL în vederea ocupării funcţiei de Director al Departamentului de Ştiinţe
Sociale şi ale Comunicării, Facultatea de Sociologie şi Comunicare, Conf. univ. dr. Coman Claudiu
www.academia.edu › CODUL_DE_ETICA_SI_DEONTOLOGIE_PROF...,
CODUL DE ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ (proiect) , prof. Croitoru Mihaela/
428
Prof. înv. preșc. TĂBĂCARU ECATERINA

Școala Gimnazială Cornii de Sus,
com. Tătărăști, jud. Bacău
nelimitat, prin care o școala își poate construi oimagine. Deschiderea spre nou se realizează datorită
cadrelor didactice pregătite, care intervin în favoarea acestei dezvoltări continue a școlii. Analizând ceea
ce se cere de la unitatea de învățământ, putem stabili și cum anume o putem promova. Beneficiarii, atât
direcți, cât și indirecți (elevii, părinții, angajatorii) sunt cei ce intră în contact cu mediul școlar,
comunitatea fiind astfel influențată de școala. Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă
responsabilităţile în procesele de descentralizare şi asigurare a calităţii este susținută de personalizarea
ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea acesteia în funcţie de nevoile
şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educational. Crearea şi promovarea unei imagini
instituţionale pozitive în comunitate se realizează, în primul rând, prin rezultatele educaționale pozitive
ale elevilor, părinții fiind, în principiu, primii interesați de acest aspect.
instituțional.
429
MARKETING EDUCATIONAL LA LICEE TEHNOLOGICE
Gigi Tabacaru
Orientarea de marketing în cadrul unui liceu tehnologic reprezinta, in fapt, cercetarea de piaţă și
adaptarea ofertei la cerere, ceea ce înseamnă nu doar declarativ construirea unei educaţii centrate pe
consumatorul serviciilor educaționale, ci chiar conceperea de programe de studii și specializări, care să fie
cerute de piaţa din regiune. Astfel, în mediul competitiv actual, unitățile/insituțiile de învățământ încep să
recunoască importanţa tot mai mare a serviciilor pe care le oferă și, în consecinţă, să se concentreze pe
întâmpinarea nevoilor și așteptărilor participanților la sistemul de învățământ. Pentru a avea succes, un
liceu din cadrul filierei tehnologice trebuie să identifice care sunt aspectele importante pentru agenții
economici din zonă, și, în consecinţă, să le ofere specializările pe care aceștia le așteaptă. În particular, în
această nouă piaţă, școala este încurajată să examineze cu mare atenţie nevoile clienţilor cu scopul de a
satisface aceste nevoi cu precizie.
Întotdeauna există o relaţie reciprocă între piaţa educaţiei și piaţa muncii, aceasta din urmă este una
dintre cele mai importante pieţe ale economiilor contemporane, este piața care captează, potenţează și
recompensează investiţiile efectuate în domeniul educaţiei.
Având în vedere că piaţa educaţiei este într-o permanentă schimbare datoorată dezvoltarii
economico-socială, globalizarii si a revoluţiei informaţionale liceele tehnologice din învățământul
românesc sunt obligate să-și revizuiască misiunile și să încerce să se adapteze cât mai bine la cerinţele
pieţei muncii.
Promovarearea imaginii școlii se poate realiza sub diverse forme:
 Reazalizarea de site de prezentare a scolii - prin cumpara practic trafic de la provideri,

promovarea acestuia prin afisarea de bannere pe siteuri de trafic mare. Aceasta metoda este
recomandata in cazul in care se doreste cresterea vizibilitatii siteului si a marcii, nu este foarte
eficienta in cazul in care se urmareste obtinerea unui numar mare de vizite, campanii de email,
promovare prin intermediul filmuletelor postate pe siteuri de profil, gen YouTube, Metacafe etc,
Promovarea prin intermediul siteurilor gen retelele sociale sau specialiate in descoperirea si
promovarea informatiei web, gen Digg, StumbleUpon, FaceBook, MySpace;
 Realizarea de pagini facebook dedicate atat elevior cat si cadrrelor didadctice si a
parintilor;
 Prin combaterea violenței din liceul tehnologic, reducerea incidentelor din cadrul unitatii
scolare
 Participarea la promovarea imaginii liceului prin intermediul unei caravane de prezentare
a ofertei scolare pentru admitere la clasa a IX-a;adrelor didactice din unitate
 Desfășurarea semestriala a zilelor portilor deschise la care sa fie invitati elevi, parinti,
parteneri economici, massmedia, comunitate;
 Participarea cadrelor didactice din unitate si a elevilor la schimburi de experiență în
cadrul proiectelor de tip Erasmus+ KA1 si/sau KA2
 Scrierea de proiecte si aplicarea în cadrul apeluri de programe din cadrul fondurilor
structural (POCU, POCA, POS Regio …)
În concluzie, imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce au nevoie:

specializari cautate pe piata muncii, accesul la ofertele educaționale, individualizarea învățării,
430
ŞCOALA GIMNAZIALĂ SASCUT

COMUNA SASCUT, JUDEŢUL BACĂU
TEL/FAX: 0234280433
E-mail: scoalasascut@yahoo.com
Nr…….din…………………….
BĂTRÂNII ŞI COPIII – VÂRSTE ÎN DIALOG
PROIECT EDUCATIONAL DIN CADRUL ,,STRATEGII NAŢIONALE DE ACŢIUNE

COMUNITARĂ”
SCOALA GIMNAZIALA SASCUT

DIRECTOR,
Prof.SANDU IONELA
CÂMINUL DE BâTRâNI,,BATRANEŢE –VIAŢÀ DE POVESTE’’

Nicolae Balcescu, Bacau
Manager; FLORIN MELINTE
Coordonator proiect: Prof. TĂBUŞCĂ ZȊNICA
Motto:
„ A-ţi învăţa copiii să facă bine înseamnă a le lăsa moştenirea cea mai preţioasă „
Montegazza
ARGUMENT
Dacă vom avea grijă de bătrâni, care sunt ai noştrii ai tuturor, atunci copiii noştrii vor fi buni,
sensibili, umani şi vor aprecia înţelepciunea poporului român ; copiii noştrii vor zburda prin iarba
frageda, pasarile se vor înalţa spre cerul senin, peştii vor mai înota în apele limpezi şi ……Va FI
IUBIRE !
Prin acest proiect ne-am propus să lărgim sfera de cunoaştere umană, copiii să trăiască în
relaţie cu cei din jur, să-şi dezvolte stări afective pozitive, să cunoască aspecte ale vieţii unor persoane
singure, bolnave sau abandonate, stabilirea unei punţi de legătură între cele două medii diferite şi
adaptarea comportamentului la cerinţele grupului cu care vin în contact.Un dialog intre generatii
Ajutorarea şi protejarea bătrânilor este o problemă care trebuie să intereseze pe toată lumea :
adulţi si copii. Vrem să aducem un zâmbet pe feţele acestor « trecători prin viaţă », să fim nepoţii pe
care şi i-ar fi dorit, să le deschidem uşa de Craciun, de Paşte, să le aducem un strop de bucurie sau
pur si simplu sa ne impartaseasca din experienta lor.
INSTITUŢIILE IMPLICATE IN PROIECT:

CĂMINUL DE BĂTRÂNI ,,BĂTRÂNEŢE-VIAŢĂ DE POVESTE’’
431
 SCOPUL PROIECTULUI
 Dezvoltarea sentimentelor de dragoste, preţuire şi respect pentru persoanele în
vârstă.Dialog intre generatii.
 OBIECTIVE SPECIFICE
 Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter, a unei atitudini pozitive
faţă de sine şi faţă de ceilalţi;
 Formarea deprinderii copiilor de a cunoaşte şi a respecta norme de
comportare în societate;
 educarea abilităţii de a intra în relaţie cu cei din jur.
 insusirea regulilor de ingrijire si ocrotire a bătrânilor ;
 formarea unui comportament civic, onest faţă de oameni ;
 antrenarea in activitati artistice si practice pentru beneficiile celor din jur .

- direcţi: persoanele vârstnice, bolnave aflate, temporar sau definitiv, în centrul de
asistenţă socială
BENEFICIARI
INDIRECTI
 părinţii;
 şcoala;
 comunitatea;
 DIRECTI
 persoanele vârstnice, bolnave aflate, temporar sau definitiv, în căminul de
bătrȋni
RESURSE UMANE
 copiii, cadre didactice;
 părinţii copiilor;
 persoanele vârstnice din locaţia parteneră.
 BUGETUL PROIECTULUI
 sponsorizări din partea părinţilor şi a cadrelor didactice implicate în proiect;
 EVALUAREA va fi realizată prin :

 albume ;
 fotografii;
432
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
BĂTRÂNII ŞI COPIII – VÂRSTE ÎN DIALOG
DIRECTOR,
PROF,SANDU IONELA CÀMINUL DE BÀTRÂNI,,BÀTRÂNEŢE
VIAŢÀ DE POVESTE’’
MENEGER:MELINTE FLORIN
PROTOCOL DE COLABORARE
ÎNCHEIAT ASTĂZI,…………................ ÎNTRE

ŞI
CÀMINUL DE BÀTRÂI DIN NICOLAE BĂLCESCU,JUD BACĂU
433
Importanţa spaţiului educaţional în dezvoltarea copilului preşcolar
Tache Lavinia
Grădiniţa cu Program Prelungit
Micul Prinţ Nr. 22 Braşov
Este minunat să lucrezi cu copiii şi să îi vezi fericiţi şi sănătoşi. La grădiniţa Micul Prinţ, după cum
spune şi numele unităţii, îi tratăm pe cei mici ca pe nişte prinţi și prințese, şi ne preocupă în mod special
dezvoltarea lor prin stimularea curiozităţii, creativităţii, şi dezvoltarea încrederii în sine.
În acest scop, desfăşurăm proiectul Copil sănătos şi frumos, un proiect complex, care ajută la
dezvoltarea armonioasă a preşcolarilor, prin îngrijire, nutriţie şi educaţie.
În cadrul acestui proiect, desfăşurăm activităţi psihomotrice într-un spaţiu generos, special amenajat,
de tip salină artificială, cu pereţi căptuşiţi cu blocuri de sare de la renumita salină Praid, pentru menţinerea
sănătăţii căilor respiratorii şi pentru întărirea sistemului imunitar, pentru o dezvoltare optimă atât fizică-
întărirea musculaturii, fortificare, elasticitate şi călirea organismului, cât şi psihică, deoarece mişcarea şi
exerciţiile de tip sportiv, duc la obţinerea unui bun echilibru psihic, autoconrtolului, a încrederii în forţele
proprii, etc.
Obiectivele urmărite sunt:

 controlul respiraţiei
 descoperirea independenţei şi a interdependenţei fiecărei părţi a corpului
 recunoaşterea secvenţelor spaţio-temporale
 cunoaşterea propriului corp

Pentru că alimenteţia are un rol esenţial în dezvoltarea copiilor, pe lângă asigurarea unei hrane
zilnice de calitate, pregătită cu dragoste în bucătăria grădiniţei, în cadrul proiectului mai sus menţionat,
am introdus lunar, în alimentaţia copiilor, câte un aliment special, care este consunat mai rar, dar cu mari
calităţi nutriţionale, cum ar fi: brocoli, avocado, varza de bruxelles, rodia, cartoful dulce, gulia, etc.
O alimentaţie diversificată, o nutriţie sănătoasă şi echilibrată îi furnizează copilului energia de care
are nevoie pentru a se dezvolta şi a evolua armonios.
Ne bucură foarte mult revenirea asupra importantei lecturii zilnice, deoarece cititul îi ajuta pe copii:
 să îşi dezvolte vocabularul
 să facă conexiuni cu ceea ce deja ştiu sau au auzit
 le oferă distracţie şi ocupaţie
 îi educă şi îi disciplinează
 îi formează, le lărgeşte orizonturile

În acest scop a fost amenajat un colt de lectura special, cu saltele, perne şi voaluri pastel ce curg din
tavan, pentru a crea un spatiu intim şi atrăgător pentru cei mici. Facem tot posibilul pentru a le forma
copiilor dragostea pentru lectură, care să dureze pe tot parcursul vieţii, să triumfăm în lupta grea pe care o
ducem împotriva jocurilor pe calculator şi a altor tentaţii actuale.
Piesele de teatru pentru copii, realizate de trupe de artisti profesionişti, pe care copiii le pot viziona
lunar în sala de spectacole a grădiniţei, contribuie şi ele la educaţia şi formarea lor. Această sală este
destinată serbărilor, deschiderilor şi închiderilor de proiecte, întâlnirilor cu reprezentanti ai comunităţii:
pompieri, poliţie, salvatori salvamont, etc.
Un alt spaţiu deosebit cu care ne mândrim la grădinită, este sala de dezvoltare personală, în care
preşcolarii au la dispoziţie diferite jocuri de stimulare intelectuală, senzoriale şi motrice, dispuse în
sectoare bine delimitate: ştiinţă, senzorial şi motric. Copiii învaţă cel mai repede atunci când activităţile
propuse le stimulează simţurile. Prin jocurile puse la dispoziţie în această sală, preşcolarii îşi dezvoltă
abilităţile fizice fine şi aptitudinile motrice grosiere.
434
Joaca liberă şi relaxată, în sălile de grupă spaţioase şi luminoase, îi ajută pe copii să socializeze, să
descopere lucruri noi, să găsească soluţii, să înţeleagă cum gândesc ceilalţi şi ce simt.
Datorită spaţiului, a bazei materiele deosebite şi a implicării cu tot sufletul a cadrelor didactice,
copiii de la Grădiniţa Micul Prinţ din Braşov, vin cu plăcere la grădiniţă, iar în momentul finalizării
ciclului preşcolar sunt pregătiţi să facă faţă tuturor provocărilor ce îi aşteaptă.
435
MODALITĂȚI DE IMPLICARE A PĂRINȚILOR

ÎN ACTIVITATEA DIN GRĂDINIȚĂ
Profesor învățământ preșcolar: Maria Mirela TACU

Grădinița cu program prelungit nr. 14, Târgoviște
Familia este cea dintâi şcoală în care copiii învaţă să se comporte în viaţă şi în societate.Încă din
primii ani ai dezvoltării copilului, familia s-a dovedit esenţială pentru dezvoltarea psihică a copilului şi
este o sursă primară de dragoste şi afecţiune. Aceasta trebuie să împlinească aproape toate nevoile de
creştere şi dezvoltare, atât fiziologice, cât şi psihologice ale copilului, nevoi care condiţionează
fundamental calitatea achiziţiilor psihocomportamentale ulterioare. În cadrul familiei, copiii câştigă şi
dezvoltă aproape toate achiziţiile importante de ordin psihomotor, cognitiv şi afectiv, motiv pentru care
evaluarea contribuţiei sau influenţei familiei în dezvoltarea copilului faţă de alţi factori, cei genetici şi
sociali, este dificil de realizat.
Grădiniţa reprezintă, de asemeni, principalul partener educativ al familiei, iar noul Curriculum
pentru educaţia timpurie, pune accent deosebit pe parteneriatul cu familia, subliniind implicarea acesteia
nu doar indirect printr-o participare financiară (sponsorizări, donaţii), ci mai ales direct prin participarea
în luarea deciziilor legate de educaţia copiilor, prezenţa lor la activităţile din sala de grupă şi la viaţa
grădiniţei cu toate manifestările ei.
Implicarea activă a părinţilor la activităţile din sala de grupă, creează sentimentul de apartenenţă la
grupul clasei, se simt utili, părtaşi la educaţie, devin conştienţi de rolul pe care îl au în dezvoltarea
copilului lor.
Venind alături de copii, părintele învaţă cum să-l
crească în relaţie cu alţi copii care provin din medii diferite,
de etnii sau naţionalităţi diferite, le acceptă prezenţa, le
observă comportamentul, jocul şi astfel învaţă mai multe
despre dezvoltarea lor. Părintele ȋi cunoaşte pe prietenii
copilului său, apoi între părinţi adesea se încheagă relaţii
stabile de prietenie, colaborare.Dintre acţiunile desfăşurate
ȋn parteneriat cu familia putem menţiona consilierea
părinţilor, şedinţele cu părinţii, cursuri pentru părinţi
„Educaţi aşa”,lectoratele cu părinții.
Participarea părinţilor şi a altor rude ale copiilor la
serbări, aniversări, excursii, vizite, este foarte importantă
ȋn desfăşurarea optimă a activităţii propuse. Astfel ȋn cadrul serbărilor copii vor fi sprijiniţi de familie
(părinţi, bunici, fraţi mai mari, mătuşi, unchi) ȋn ȋnvăţarea poeziilor sau a rolului dat de cadrul didactic.
Astfel copilul va recita expresiv poezia ȋnvăţată, sau va intra frumos ȋn pielea personajului pe care ȋl
interpretează. Vor deveni mici artişti pe scenă, vor fi ȋmbrăcaţi corespunzător, vor avea o zi festivă, foarte
importantă pentru ei deoarece vor fi doar ei ȋn centrul atenţiei părinţilor lor. Ce ȋşi doreşte cel mai mult un
copil de la părinţii lui? Copilul ȋşi doreşte cel mai mult să câştige pozitiv atenţia părinţilor lui, astfel va şti
sigur că este important ȋn viaţa lor şi este iubit de aceştia.
Ȋn cadrul organizării unor vizite, excursii
participarea părinţilor este vitală. Siguranţa
copiilor ȋn timpul deplasărilor este pe primul loc.
Fără părinţi acest tip de activităţi nu ar fi posibil.
Sărbătorirea împreună a unor evenimente din
viaţă (aniversări, onomastici) constituie
momente de cunoaştere reciprocă şi de implicare
în actul educativ.
Părinţii pot fi implicaţi atât ȋn organizarea
şi desfăşurare acestor evenimente, dar pot veni şi
cu sugestii, propuneri de teme, de activităţi.
436
Activitatea cu părinţii, ca parteneri, pentru a asigura dezvoltarea copilului în programul educativ din
grădiniţă, poate deveni un start bun pentru a crea părinţilor respectul de sine, încredere în competenţele
lor, făcându-i mai buni. Parteneriatul grădiniţă-familie se referă la construirea unor relaţii pozitive între
familie şi grădiniţă, la o unificare a sistemului de valori care poate avea un efect benefic asupra copiilor
atunci când aceştia văd educatoarea sfătuindu-se cu părinţii.
Bibliografie:
1. Băran Pescaru,„„Parteneriat în educaţie: familie – şcoală – comunitate”, Editura
Aramis Print, Bucureşti, 2004
2. Bonchiş, Elena, „Familia şi rolul ei ȋn educarea familiei”.Editura Polirom, Iași,2011
3. Dumitrana, Magdalena, „Cum creşte un pui de om”, Editura Compania,Bucureşti,
437
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor şi abilităţilor socio-emoţionale la

preşcolari
Prof. inv. Prescolar, Taifas Ioana Raluca

GPN. Nr. 1, Teiu – Vale, Jud. Arges
Deși școala românească nu are tocmai o tradiție în ceea ce privește dezvoltarea abilităţilor
emoţionale ale copiilor, ultimii 10 ani au constituit pentru profesori oportunități de înțelegere a
importanței acestui domeniu și a modalităților de perfecționare apropriilor competențe socio-emoționale.
Tot mai multe cursuri de formare a acestor competențe au căpătat importanța cuvenită, iar deschiderea
educatorilor către a învăța cum să predea discipline și arii curriculare noi, ce cuprind obiective legate de
dezvoltarea socială și emoțională este tot mai mare.
Mai mult, o dată cu conștientizarea altui aspect, și anume faptul că inteligența socio-emoționala este
un bun predictor al succesului în viață i-a determinat în aceeași măsură pe părinți să acorde o importanță
tot mai mare dezvoltării acestu aspect al personalității copilului lor.
Drept urmare, s-au inițiat și desfășurat pe piața ofertelor educaționale programe și cursuri de
dezvoltare personală pentru copii care vizează obiectev similare celor din curriculumul pentru preșcolari.
Tot mai multe grădinițe au adoptat programe educaționale de formare a competențelor socio-emoționale,
iar inspectoratele au facilitat pătrunderea acestora în școli și grădinițe.
Formarea conceptului de sine, formarea şi menţinerea relaţiilor cu ceilalţi, dezvoltarea empatiei sunt
doar câteva dintre obiectivele acestui tip de currculum, iar realizarea lor previne apariţia problemelor
emoţionale şi de comportament, în copilăria timpurie şi în cea mijlocie.
Prezentăm mai jos care sunt competenţele emoţionale specifice şi comportamentele pe care copiii
preşcolari le dezvoltă la această vârstă.
Tabel nr.1. Competenţe emoţionale dezvoltate în perioada preşcolară

Nr. Competenţa emoţională
Exemple de comportamente
Crt specifică
1. Recunoaşterea emoţiilor - identifică emoţiile altor persoane în diverse situaţii;
- identifică emoţiile pe baza componentei nonverbale:
expresia facială şi postura.
- identifică emoţiile asociate unui context specific;
- identifică propriile emoţii în diverse situaţii;
2. Exprimarea emoţiilor - exprimă empatie faţă de alte persoane;

- transmit verbal şi nonverbal mesajele afective;
- numesc situaţii în care apar diferenţe între starea
emoţională;
- ţin cont de particularităţile fiecărei persoane în cadrul

interacţiunilor sociale.
- exprimă emoţii complexe precum ruşine, vinovăţie,
mândrie;
3 Înţelegerea emoţiilor - identifică cauza emoţiilor;

- numesc consecinţele emoţiilor într-o anumită situaţie.
4 Reglarea/autoreglarea - folosesc strategii de reglare/autoreglare emoţională.
emoţiilor
438
In concluzie,multe probleme comportamentale ale copiilor se datorează unei emoţionalităţi negative

şi lipsei de reglare emoţională. Ca urmare, autocontrolul este asociat cu o competenţă socială sporită,
operaţionalizată astfel: comportament adecvat din punct de vedere social, comportament prosocial şi
puţine probleme de comportament sau comportament agresiv.
Dintre cele trei tipuri de strategii de reglare/autoreglare emoţională care pot fi utilizate în grădiniţă
(strategiile de rezolvare a problemelor, strategii emoționale, strategii cognitive), cel mai puțin folosite
sunt cele emoționale, întrucât înseși cadrele didactice nu sunt pregătite să ofere copiilor modalități
concrete de identificare și reglare emoțională.
BIBLIOGRAFIE
1. Alexandra Mateiaş, (2006) “Continuitate şi coerenţă în educarea comunicării la Pregătitoare şi

clasa I”, Revista învăţământului preşcolar nr. 1-2
2. Aurelia Coasan, (1996) “Aptitudinea de şcolaritate”, Revista învăţământului preşcolar nr. 1-2,
3. Bruner, J., (1979), „Procesul educaţiei intelectuale”, Bucureşti: Editura Ştiinţifică
439
Colțul de Dezvoltare personală
Prof. Taloș Crina

Liceul cu Program Sportiv Baia Mare
Grija pentru om și destinul lui trebuie să constituie interesul principal (A. Einstein)
Dezvoltarea personală constituie un domeniu al educației permanente a omului și singurul care ține
cont de identitatea individuală, ceea ce îl face necuantificabil în note. Probabil de aceea el lipsește din
sistemul nostru de învățământ, axat mai mult pe notarea performanțelor școlare, decât pe urmărirea
reușitelor individuale.
Școala reprezintă, din punctul de vedere al majorității profesorilor, locul unde copilul vine pentru a
acumula informații și deprinderi care îi vor fi utile în viață. Din punctul de vedere al elevilor, însă,
majoritatea informațiilor învățate în școală se uită în timp și nu au relevanță pentru viitorul lor
profesional. Ceea ce și-ar dori să învețe, în primul rând, este dezvoltarea personală, cum să își gestioneze
situațiile de criză din viață, emoțiile, alegerile, proiectarea unui viitor. Ora de dirigenție săptămânală ar
trebui să fie o parte din acest proces dedicat dezvoltării personale a elevilor, însă, cu siguranță, nu este
suficientă, întrucât în aceeași oră se discută și situația școlară a acestora.
Din dorința de a veni în sprijinul elevilor, dar și al profesorilor și chiar al părinților, d-na prof. de
limba română Taloș Crina a gândit un loc în cadrul Liceului cu Program Sportiv din Baia Mare, unde toți
cei interesați pot să aibă acces la o carte de dezvoltare personală din cele mai diverse domenii: succesul
profesional și în relații, dezvoltare financiară, gândire pozitivă, proiectarea unui plan de viitor etc. Cu
ajutorul d-nei prof. de limba română Morar Camelia, al d-nei prof. de desen Pop Natalia și cu sprijinul
conducerii liceului, ideea s-a concretizat în „Colțul de Dezvoltare personală” în ultima săptămână a
semestrului I și a avut succes imediat prin atractivitatea prezentării și prin liberul acces la informație
despre autocunoaștere, autoevaluare, autodisciplinare.
Ideea s-a născut în urma participării la Cursul de predare Montessori din cadrul parteneriatului
Liceului cu Program Sportiv cu Fundația HHC Baia Mare, pornind de la importanța amenajării spațiului
în învățământul Montessori, care presupune punerea la dispoziția copilului a materialelor necesare
cunoașterii prin descoperire. Cărțile pot fi răsfoite stând jos chiar în spațiul amenajat sau pot fi folosite
de diriginți și profesori la clasă. Pentru început s-au expus douăzeci de cărți, de la cele de bază precum
Dale Carnegie, Secretele succesului, până la cele mai actuale: Mel Robbins, Viața nu e mereu roz, Shelle
Rose Charvet, Cuvinte care schimbă minți sau Sam Horn, Arta conversației.
440
Rafturile urmează să fie umplute pe parcursul următorilor trei ani cu cele mai interesante și utile
titluri, pentru a răspunde nevoii manifeste a copiilor de a avea acces, în școală, și la informații despre
dezvoltarea personală.
Educaţia e ceea ce rămâne după ce uiţi ce ai învăţat la şcoală. (A. Einstein)
441

Cercul de lecturӑ “Cӑutӑtorii de comori”
Prof. TALOȘ FLOARE

ȘCOALA SIMION BĂRNUȚIU ZALAU
Dezideratele Cercului de lecturӑ vizeazӑ întâlnirea de plӑcere, frumoasӑ şi relaxantӑ cu
miraculoasa Carte, care ne oferӑ întrevederi cu marile spirite ale lumii, deschizându-ne drumuri către
valorile perene, Cartea care ne oferӑ lecţii pentru viaţӑ.
Întotdeauna mi-am dorit sӑ pot discuta cu elevii mei despre carte într-un cadru neconvenţional, lipsit
de rigorile stricte ale programei, iar acest lucru a înseamnat pentru mine o dulce provocare penrtu cӑ
“reţeta” Cercului de lecturӑ cuprinde ingrediente în aparenţӑ simple, dar extrem de complexe şi
miraculoase: spiritul ludic, strategii de seducere, “pactul” cu biblioteca, parfum de poveste, un pic de
imaginatie si zâmbet (cât cuprinde).
Provocarea a fost lansatӑ elevilor clasei a VI-a C,şi în douӑ zile lista de la avizier a fost
completatӑ cu numele celor mai curajosi cititori. Prima întâlnire a fost într-o joi, dupӑ orele de program,
(ziua s-a schimbat în funcţie de necesitӑţile cerchiştilor, cu condiţia sӑ-i anunţӑm şi pe cei de acasӑ) şi ca
oricare organizaţie srioasӑ ne-am stabilit un nume,(Cӑutӑtorii de comori) un program, un imn, ne-am
conceput un Decalog ( Dreptul de a citi, Dreptul de a citi ce dorim, Dreptul de a citi unde dorim,
Dreptul de a….) şi apoi am fӑcut propuneri de activitӑţi. Propunerile au venit din partea cerchiştilor şi m-
au bucurat pentru ca toate porneau de la verbele “a citi” ,”a vrea”,şi ”a fi”. (Vom citi în iarbӑ, pe
genunchi, în autobuz, în parc… Vrem sӑ vedem…..Sӑ fim…)
În aceastӑ cӑlӑtorie captivantӑ în lumea cӑrţii nu am pornit singuri, avem alӑturi Centrul de Artӑ şi
Culturӑ a Judeţului Sӑlaj, Biblioteca I.S.Bӑdescu Sӑlaj şi nu în ultimul rând Ṣcoala Gimnazialӑ Simion
Bӑrnuţiu. Partenerii noştri ne-au oferit spaţiu, au realizat pentru noi activitӑţi care ne-au mângâiat sufletul
şi ne-au cizelat mintea. În continuare ne pregӑtesc înâlniri cu SCRIITORI, (atât la Centrul de Culturӑ ,cât
şi la Biblioteca Judeţeanӑ), întâlniri cu cei care “se ascund” dupӑ coperta cӑrţii, editori şi tipografi etc
Ultima activitate desfӑşuratӑ pânӑ în acest moment, a fost transformatӑ într-un atelier de scriere şi
a fost intitulatӑ În dulcele stil…eminescian din dorinţa de a ne apropia de poezia lui Eminescu, dar într-un
alt fel, mai aparte, mai interactiv. Aceasta activitate a fost precedatӑ de alte activitӑţi specifice celor
desfӑşurate în preajma zilei de 15 ianuarie: am vizionat filme, am recitat poezii, am realizat referate.
Toate aceste demersuri au condus la realizarea unor “creaţii” în stil eminescian, iar locaţia (Centrul de
Artӑ şi Cultuarӑ) ne-a inspirit. Vӑ oferim spre lecturӑ creaţiile cerchiştilor:
O razӑ luminatӑ.
SIMFONIA L-am aşteptat şi ieri …şi azi
“Umbre se înalţӑ mândre Ṣi mâine de-opotrivӑ.
Oglindindu-se în lacuri. Îl asteptӑm cu mai mult drag
E castelul singuratic Dar EA mereu îl strigӑ. (Eternitatea)”
Din a codrului jӑratic.
Lui Eminescu
Lacul verde îl priveşte, Luceafӑr dulce şi duios
Îl ascultӑ Iubirea ţi-o revarsӑ.
Ṣi-i şopteşte: Rӑsari din codri şi din vӑi
Cӑ iubirea-i un Luceafӑr Ca o stea luminoasӑ.
Ṣi Luceafӑru-i poveste.”
Pӑşind pe flori,
Luceafӑrul Visând la nori,
“A fost odatӑ ca-n poveşti, Tu ne oferӑ un fior
A fost ca niciodatӑ Ṣi deapӑnӑ-ţi povestea.
Luceafӑrul poeziei româneşti-
442
METODA PROIECTELOR ÎN GRADINIŢA P.P. VINGA
Tamaș Ancuța Cornelia, Grădinița cu program prelungit Vinga
În ultimii ani, la nivelul învăţământului românesc au apărut idei şi practici care au încurajat
schimbarea abordării educaţionale de la curriculum centrat pe disciplină la un curriculum centrat pe copil.
Situarea copilului în centrul organizării procesului de predare–învăţare-evaluare a constituit o schimbare
fundamentală care a atras după sine necesitatea găsirii acelor soluţii didactice care să stimuleze
performanţa copilului cel puţin la nivelul descris de potenţialul său.
Implementând metoda proiectului, în grădiniţa noastră, s-a reuşit trecerea de la modelele

tradiţionale, care limitează uneori realizarea cunoaşterii, la o comunitate de învăţare, ce urmăreşte
integrarea noilor informaţii în structuri cognitive proprii şi transferarea lor în conţinuturi noi, aplicabile în
practic, în care fiecare contribuie atât la propria învăţare, cât şi la procesul de învăţare colectiv, o acţiune
de cercetare şi acţiune practică în acelaşi timp. Astfel, se permite dobândirea de către copil a unor
deprinderi şi abilităţi prin care, ulterior, se poate realiza înţelegerea şi producerea unor raţionamente
autentice, devenind astfel participanţi activi în viaţa comunităţii.
Caracteristica esenţială a proiectului se referă la plasarea copilul în centrul proiectării didactice, ceea
ce asigură o mai bună corelare gândire–învăţare, iar pe educatoare de a-i pune în situaţia de a reflecta
asupra răspunsurilor la întrebările:
Cum îi vom face pe copii să-şi amintească şi să-şi activeze experienţele, informaţiile pe care le deţin
despre subiectul propus?
Cum îi vom motiva să se informeze, să caute, să investigheze?
Cum îi facem să interacţioneze în mod activ cu noile informaţii şi cu ceilalţi membrii ai grupei ?
Ce contexte de exersare a noilor conţinuturi voi crea?
Cum îi vom face să dea un sens şi o interpretare personală celor învăţate, reprezentative pentru
fiecare copil?
Primul pas îl face educatoarea, care, acceptând ideea de schimbare şi adaptându-se cu uşurinţă
acesteia poate aduce schimbări în modul de a gândi şi acţiona al copilului, al părinţilor acestuia şi chiar in
sistemul educaţional . Al doilea pas este necesar să se facă în direcţia metodelor de predare folosite la
grupă şi a rolului educatoarei în procesul didactic, care, trebuie să fie legate de vârsta copilului şi să ţină
cont de creativitatea şi încrederea în sine a fiecăruia dintre cei doi factori implicaţi în procesul didactic.
Ultimul pas este necesar în regândirea şi potenţarea valenţelor formative ale mediului educaţional.
Aproape tot ce se află în mediul educaţional în care se mişcă copilul poate constitui obiectul unei intense
curiozităţi din partea acestuia şi, în acelaşi timp, poate conţine ceva interesant din care el poate învăţa.
Prin crearea unui mediu educaţional favorabil învăţării în sala de grupă, educatoarea va stimula
învăţarea copilului, solicitându-i să aducă în grupă ceva din viaţa lui petrecută în afara grădiniţei pentru a
primi ajutor în alegerea şi definirea unui subiect de proiect de învăţare pornind de la acel „ceva ” familial
şi cunoscut . Bazându-se pe aceşti paşi esenţiali, educatoarea încercă să contureze schimbarea în procesul
didactic prin folosirea metodei proiectelor de grup, selectate, gândite şi elaborate cu ajutorul copiilor şi al
părinţilor . Prin această metodă copiii intră în contact direct cu realitatea cercetată, iar obiectele,
fenomenele, procesele sunt investigate în dimensiunile şi caracteristicile reale, aşa cum se manifestă în
realitate. Abordarea metodei proiectului, din perspectivă curriculară, are o eficienţă crescută în creşterea
motivaţiei copiilor şi în stimularea operaţiilor superioare ale gândirii, deoarece învăţarea bazată pe proiect
este acţiune de cercetare şi acţiune practică în acelaşi timp, ce contribuie la învăţarea unui mod
de «gândire interdisciplinară » şi contribuie la practica învăţării prin cooperare, prin oferirea posibilităţii
copiilor de a exploata în profunzime domenii noi, de a acumula cunoştinţe în mod independent şi de a
dezvolta competenţe precum creativitatea, spiritul de iniţiativă, capacitatea de a comunica şi de a lucra în
echipă.
443
Prezentând valoarea pedagogică a metodei proiectelor putem face o analiză comparativă între
proiectarea modulară (abordarea tradiţională) şi proiectarea tematică propusă de noua abordare
educaţională.
Activitatea prin proiect îi învaţă pe copii să-şi emită şi să-şi susţină propriile idei, dezvoltându-le
astfel creativitatea, care le dă senzaţia că ei sunt adevăraţii descoperitori ai „noului”. Soluţiile problemelor
supuse rezolvării presupun colaborare şi cooperare şi toţi copiii, indiferent de dezvoltarea intelectuală sau
de vârstă, pot elucida o situaţie necunoscută spunându-si părerile şi aplicându-le în practică.
BIBLIOGRAFIE:
 Ciolan Lucian, (2008), Învăţarea integrată: fundamente pentru un curriculum
transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi.
 Ilica Anton, Gabriela Kelemen, (2007), (coord), Didactica învăţământului preşcolar,
Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad.
444
Promovarea imaginii grădiniței prin proiecte educaționale
prof. Tămaș Mihaela Adriana

Grădinița cu P. P. ”Lumea Piticilor” Dej
Directorul din orice instituție școlară își dorește ca numele instituției, pe care o reprezintă, să fie
cunoscut în societate și să promoveze imaginea acesteia la nivel de comunitate locală, județeană,
națională. În acest sens, în instituție se desfășoară o amplă activitate educațională curriculară și
extracurriculară la nivel local, județean, național sau chiar pe plan internațional. Promovarea imaginii
pozitive a instituției se poate face prin articole în mass-media, prin postări pe diferite site-uri și pagini de
Facebook, prin interviuri la radio și televiziune în care să se prezinte publicului larg prin realizările
obținute.
Prin organizarea și desfășurarea unor proiecte educaționale care să fie admise în CAEN, CAER și
CAEJ, instituția de învățământ preșcolar oferă atât cadrelor didactice, cât și preșcolarilor resursa necesară
pentru dezvoltare individuală și, mai apoi, instituțională care duce la promovarea pozitivă a imaginii
grădiniței.
Un astfel de proiect educațional care se desfășoară în instituția noastră și care se află la ediția a VI-a
este proiectul educațional ”Educație prin artă în grădiniță”. Acest proiect a început ca primă fază locală și
apoi a ajuns să fie cuprins în CAER pe parcursul mai multor ani școlari. Proiectul se doreşte a fi un
concurs de creaţie plastico-artistică, adresat preșcolarilor, școlarilor din clasele primare și cadrelor
didactice. Pentru preșcolari, școlarii din clasele primare concursul are 3 secţiuni: desen, colaj, pictură, iar
pentru cadrele didactice concurs de creații literare și materiale de specialitate: proiecte didactice,
programe de opțional, proiecte tematice, referate științifice etc., prezentate la simpozion.
Argumentul care stă la baza proiectării acestuia demers educational extrașcolar se referă la
perfecţionarea cadrelor didactice ce reprezintă o activitate cu conţinut pedagogic şi social proiectată,
realizată şi dezvoltată în cadrul sistemului de învăţământ, cu funcţie managerială de reglare-autoreglare
continuă a procesului de învăţământ, la toate nivelurile de referinţă (funcţional-structural-operaţional).
Profesorii joacă un rol crucial în determinarea calităţii educaţiei, inclusiv a educaţiei artistice.
În grădiniţa noastră există o preocupare majoră pentru desfăşurarea unor acţiuni menite să educe
copiii în spiritul dragostei pentru frumos. Copilul este fascinat de culoare şi de ce poate realiza cu ea. În
activităţile din cadrul domeniului estetic si creativ şi din cadrul domeniul om şi societate putem foarte
bine stimula creativitatea şi expresivitatea, putem cultiva sensibilitatea şi capacitatea de a desprinde,
cunoaşte şi înţelege frumosul din natură, artă şi viaţă socială. Prin aceste forme de activităţi trebuie să
vorbim sufletului, imaginaţiei, simţurilor, iar pentru ca imaginaţia să se vadă, totul trebuie îmbrăcat în
formă şi culoare, pentru a atrage copilul. Astfel ne propunem a face cunoscute metodele şi tehnicile de
lucru utilizate în activităţile cu copiii, în vederea îmbunătăţirii calităţii educaţiei prin artă în învăţămâtul
românesc.
Scopul proiectului: stimularea interesului cadrelor didactice pentru utilizarea unor strategii
inovatoare în cadrul activităţilor desfăşurate cu copiii în vederea îmbunătăţirii calităţii educaţiei prin artă
și consolidarea deprinderilor și priceperilor necesare pentru efectuarea unor lucrări de desen, pictură sau
colaj.
Obiectivele specifice ale proiectului:
 Implicarea tuturor membrilor echipei de proiect în organizarea și proiectarea proiectului;
 Jurizarea lucrărilor preșcolarilor și elevilor din clasele primare prin acordarea premiilor I,
II, III și mențiuni pâna la 25% din totalul lucrărilor participante;
 Cultivarea imaginaţiei şi creativităţii tuturor copiilor, a gustului pentru frumos.
Rezultate calitative și cantitative aşteptate ca urmare a implementării proiectului:

 Implicarea activă a tuturor cadrelor didactice și preșcolarilor în activitătile desfăşurate în
cadrul acestui concurs;
 Valorificarea potenţialului creativ al preşcolarilor, școlarilor mici şi cadrelor didactice;
 Cultivarea interesului pentru creativitate;
 Realizarea unei expoziţii cu lucrările participante;
445
 Realizarea portofoliului concursului (bază de date, album electronic cu fotografii din

timpul activităţilor, articole apărute în mass-media).
Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare s-au realizat în timpul implementării
proiectului:
 Promovarea/mediatizarea prin intermediul poștei electronice, radio-televiziune, fluturași,
afișe;
 Diseminarea activităţilor în cadrul Consiliului profesoral, Comisiei metodice şi a
întâlnirilor cu alte cadre didactice;
 Prezentarea PTT a instituției care conține informații și despre aceste activități educative;
 Postarea pe site-ul grădiniței și pe pagina de Facebook.
Lucrările realizate de preșcolari și școlarii din ciclul primar au fost expuse la sediul grădiniței și în
urma unei expoziții cu vânzare de produse artistico-plastice s-au obținut fonduri bănești ce au fost donate
pentru cazuri umanitare unor asociații non-profit.
Prin intermediul acestui proiect educațional numele grădiniței noastre a devenit cunoscut în
toată țara, în cercul cadrelor didactice din învățământul preșcolar și a depășit granițele țării odată cu
încheierea unor parteneriate educaționale cu instituții similare din Ungaria.
446
TENDINȚE ȘI INOVAȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
Prof. TĂMAȘ PAULA LENUȚA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 IP
În zilele noastre, se simte din ce în ce mai acut nevoia introducerii în învăţământul de toate
nivelurile a mijloacelor şi tehnicilor moderne, care au drept scop sprijinirea cadrelor didactice şi a copiilor
în învăţare.
Tipurile fundamentale de învăţare au evoluat de la simplul „a învăţa pentru tine” la „a învăţa să
trăieşti împreună cu ceilalţi”. Privită din această perspectivă, activitatea de învăţare se referă la sprijinirea
copiilor să se cunoască pe sine, să ia decizii, să relaţioneze cu ceilalţi, să-şi dezvolte creativitatea pentru a
face faţă unor situaţii de viaţă diverse.
Inovaţia didactică a adus în atenţia cadrelor didactice termeni şi atitudini noi în procesul instructiv-
educativ. Integrarea este unul dintre aceşti termeni şi, în acelaşi timp, este o manieră de organizare
oarecum similară cu interdisciplinaritatea, în sensul că obiectivele învăţării au ca referinţă nu o categorie
de activitate, ci o tematică unitară, comună mai multor categorii de activităţi. În nici un caz însă nu
trebuie confundate cele două concepte, integrarea fiind considerată o metodă care rupe hotarele între
categoriile de activităţi şi grupează cunoaşterea în funcţie de tema propusă.
Activităţile integrate presupun un scenariu unitar şi de cele mai multe ori ciclic, în care tema se lasă
investigată cu mijloacele diferitelor ştiinţe; conţinuturile au un subiect comun şi obiectivele propuse se
realizează prin diferite forme de activitate.
Integralitatea presupune scenarii zilnice ce reunesc activităţi comune şi la alegere sau scenarii în
care se regăsesc fragmente de activităţi dintr-o săptămână, cu generice de zi. Practic, activitatea unei zile
se derulează ca o poveste, integrând, legând toate activităţile din ziua respectivă.
Folosirea unor astfel de activităţi aduce beneficii reale pentru preşcolari, aceştia trebuind să înveţe
într-o manieră aparte, cea integrată, fiecare etapă fiind legată de cea precedentă. Copiii parcurg uşor, mai
mult sub formă de joc (cel puţin aşa li se lasă impresia) conţinuturile propuse.
Această abordare educaţională propusă este dată de reconsiderarea importanţei activităţilor
desfăşurate în ansamblul lor în grădiniţă (toate aspectele dezvoltării copilului sunt decisive în egală
măsură pentru parcursul său individual ulterior, deci toate activităţile din timpul unei zile trebuie tratate
cu aceeaşi atenţie şi planificate drept activităţi de învăţare), precum şi de necesitatea unei perfecţionări
continue a adecvării strategiilor didactice la particularităţile de vârstă ale copiilor preşcolari (motivaţie,
interes, diversitate, accent ludic, socializare, pregătire pentru viaţă, dar şi pentru etapa imediat următoare
– şcoala). Noul Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani prefigurează câteva
tendinţe de schimbare în interiorul învăţământului preşcolar, în acord cu prevederile Programului de
reformă a educaţiei timpurii, iniţiat de M.E.N., program care vizează necesitatea optimizării şi
eficientizării calităţii educaţiei la vârste timpurii pentru a putea răspunde actualelor exigenţe sociale, cât şi
celor de dezvoltare personală.
Documentul cuprinde toate activităţile existente în interiorul structurii organizaţionale a grădiniţei,
destinate să promoveze şi să stimuleze dezvoltarea intelectuală, afectivă, socială, şi fizică a fiecărui copil
şi are în vedere realizarea finalităţilor educaţiei timpurii.
De asemenea s-a ţinut cont şi de evoluţia sistemului de învăţământ preşcolar înregistrată în ultimii
ani la noi în ţară prin: aplicarea metodei proiectelor tematice, a activităţilor integrate, a metodelor
interactive de grup, amenajarea ergonomică a spaţiului educaţional.
În elaborarea noii programe pentru învăţământul preşcolar s-a ţinut cont de tendinţele actuale în
pedagogie, de evoluţia sistemului de învăţământ preşcolar înregistrată în ultimii ani, de o serie de aspecte
pozitive/dificultăţi întâlnite în activitatea la grupă a cadrelor didactice educatoare, precum şi de nivelul de
maturizare actual al copiilor din grădiniţe şi de tendinţele şi evoluţiile în domeniul informaţiilor şi al
tehnologiilor moderne. În acelaşi timp, s-a reconsiderat rolul învăţământului preşcolar în raport cu
celălalte trepte ale sistemului de învăţământ.
.
447
Viziunea și misiunea unei școli - de la teorie la practică
Prof. înv. primar ȚÂMPU MARIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „NICOLAE IORGA” BACĂU
cei trei parteneri educaţionali: școală-școlari-părinţi.
Educația este obligatorie, dar nici o instituție nu poate forța alegerea. Această dependență a unității
școlare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de implicarea ei în motivarea nevoilor
și așteptărilor acestora.
Școala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta programul educaţional la nevoile în
schimbare ale “clientilor”.
spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunității.
Şcoala nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu-și
serviciile și altor membri pe lângă tinerii școlarizați și contribuind astfel la dezvoltarea comunității și
altfel decât prin realizarea educației formale.
Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului complex și
modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei.
Viziune înseamnă să proiectezi în viitor acele aspecte pe care dorești să le realizezi.
Dorind o viziune dinamică, științifică, pragmatică, școala noastră s-a centrat pe următoarele
domenii:
Curriculum:
 obținerea unor rezultate competitive, asigurând calitatea procesului instructiv-
educativ;
 stimularea performanțelor individuale ale elevilor, dezvoltarea personalității
elevilor, formarea capacității intelectuale, stimularea motivației învățării, asimilarea tehnicilor de
muncă intelectuală, educația în sprijinul valorilor societății noastre.
Resurse material-financiare:
 avem încălzire centrală, apă curentă, electricitate, internet și bază sportivă cu gazon
sintetic, ceea ce permite crearea unei imagini favorabile școlii. Astfel se vor putea pune în
valoare baza materială a școlii, resursele umane, ceea ce va duce la creșterea prestigiului școlii în
comunitatea locală;
 continuarea informatizării prin extinderea rețelei de calculatoare și înființarea unui
al doilea cabinet de informatică.
Resurse umane :
 elevul trebuie să găsească în școală un al doilea cămin, care să-i ofere nu numai
cunoștințele necesare trecerii într-o treaptă superioară a învățământului, ci și un cadru propice
dezvoltării personalității lor ca viitori cetățeni, capabili să facă față cerințelor contemporane ;
 stimularea cadrelor didactice, nu numai în vederea perfecționării, ci și prin implicarea lor
în actul decizional, responsabilizarea acestora.
448
Relații comunitare:
 creșterea prestigiului școlii prin colaborarea cu parteneri direct interesați, participarea și
obținerea unor rezultate la activitățile propuse către parteneri.
Școala noastră își propune să rămână o instituție competitivă în cadrul comunității, să încurajeze
performanța, să promoveze valorile umane, să formeze elevi cu personalitate, educați și responsabili.
Misiunea - Toți cei implicați în procesul instructiv-educativ se străduiesc să asigure fiecărui copil
condiții optime de studiu pentru a deveni competent, pentru a asimila și utiliza informația, pentru a-și
dezvolta inteligența emoțională și a accepta schimbările în bine, spre înțelegerea și respectarea valorilor
socio-culturale ale unei societăți democratice. Vom dezvolta capacitatea elevilor de a folosi calculatorul și
rețeaua de internet pentru acumularea experienței informatice și îmbunătățirea cunoștințelor generale.
Vom insufla elevilor dragostea pentru tradițiile și obiceiurile locale, pentru dezvoltarea mândriei
naționale, pentru deschiderea către cunoașterea altor culturi, limbi, tradiții, pentru învingerea barierelor de
orice fel, în vederea unei integrări armonioase ca cetățeni ai Uniunii Europene. Se vor încuraja talentele
artistice ale elevilor, precum și abilitățile sportive, atât în proiecte pe plan local, cât și în parteneriate
regionale, naționale și internaționale.
Dorim să formăm oameni de calitate, cu personalități puternice, nu colecții de cunoștințe teoretice.
Educația este cel mai puternic motor al schimbărilor sociale. Dar și pentru activarea acestui motor
sunt necesare schimbări fundamentale, care să facă posibilă dezvoltarea unei societăți echitabile bazate pe
cunoaștere. În acest scop, școala noastră își propune să dezvolte o cultură orgazițională de tip rețea care să
promoveze valori și credințe împărtășite de educatori, elevi și părinți, punând accentul pe învățare și
creând un climat educativ de învăţare. Învăţarea trebuie să treacă dincolo de zidurile clasei, încorporând
discipline și tehnologii complexe, care să-i ajute pe elevi să se integreze într-o societate în schimbare.
Învăţarea trebuie centrată pe elev, înglobând cele mai noi idei şi practici pedagogice. Curriculum-ul
la decizia școlii trebuie să se axeze pe noi discipline (informatică, tehnici de comunicare, utilizarea
internetului, educaţie ecologică etc).
Ne propunem să dezvoltăm un parteneriat cu comunitatea locală, un mediu favorabil educaţiei,
bazat pe valori morale, antreprenoriale, tehnologice, informaţionale, religioase, ecologice, astfel încât
fiecare elev să beneficieze de şansa de a fie educat ca un bun cetăţean european, creativ, dar şi critic şi
autocritic, capabil să se integreze în orice ţară europeană.
Deviza școlii noastre este ,,Învață în școală pentru viață!”
TINTA STRATEGICA :
Consolidarea parteneriatului educaţional, şcoală – părinţi – structuri coordonatoare, în
vederea susţinerii procesului educaţional.
Obiective strategice
 Menţinerea şi diversificarea relaţiei de parteneriat părinţi –profesori în educaţia copiilor,
prin activităţi comune, informări,atragerea în proiecte şcolare.
 Informarea reciprocă permanentă, în cadru instituţionalizat sau ori de câte ori situaţia o
impune, în privinţa performanţelor şcolare ale elevilor sau despre modul de respectare a normelor
de conduită statuate.
 Îmbunătăţirea proceselor de comunicare cu elevii şi părinţii acestora
 Creşterea capacităţii de adaptare a şcolii la nevoile şi solicitările elevilor şi părinţilor lor.
449
Profesor în anul 2020
Prof. ec Tănase Camelia

Colegiul Economic V. Madgearu Galaţi
Doar oferind elevilor accesul la tehnologia de clasă nu mai este suficient. Din ce în ce mai mult,
unităţile de învăţământ trebuie să se asigure că profesorii și elevii folosesc dispozitive, software, aplicații
și alte instrumente digitale în moduri "active".
În epoca modernă, școlile ar trebui să se asigure că toți elevii înțeleg cum să folosească tehnologia
ca instrument pentru a se angaja într-o învățare creativă, productivă și de-a lungul vieții, mai degrabă
decât să consumă pur și simplu conținut pasiv.
Astfel, elevii ar trebui să facă lucruri și să se conecteze cu alții și să exploreze lumea, mai degrabă
decât să privească la ecrane, stabilind doar relatii virtuale, fără finalitate.
Predarea și învățarea prin tehnologie în acest fel vor ajuta la implicarea mai multă a elevilor, la
învățarea gândirii critice și la rezolvarea problemelor și la pregătirea lor pentru viața și munca din
secolul 21.
Dar ce înseamnă acest mod activ?
Faceți cunoștință cu Chris Craft.
Un cadru didactic certificat național la bordul școlii Lexington și Richland Counties din districtul
Cinci din Carolina de Sud din Carolina de Sud din Carolina de Sud, învață o introducere în clasa STEM
(știință, tehnologie, inginerie și matematică) pentru clasa a 6-a la CrossRoads Intermediate School.
În ultimii doi ani, tinerii studenți ai lui Craft au imprimat mai mult de 150 de mâini umane
protetice. Au dat prima femeie din Carolina de Sud care sa născut fără o mână stângă. Mai mult de 30 de
persoane au fost apoi distribuite copiilor din întreaga lume. Cercetătorii Craft au creat, de asemenea, un
site web în care aceștia împărtășesc desene și videoclipuri video de instruire. Și au lansat un program de
pledoarie în care oricine are o imprimantă 3-D se poate angaja să tipărească și să asambleze o mână
protetică 3-D pentru un copil nevoiaș. Până în prezent, peste 115 de școli din nouă țări au semnat.
Discutați cu nativul din Florida de 38 de ani, dar ultimul lucru pe care vrea să îl discute este
tehnologia.
"În clasa mea, fiecare copil decide ce vrea să lucreze", a spus Craft. "Scopul este acela ca fiecare să
găsească o problemă pe care o văd în viața lor, în comunitățile sau în lume, și apoi își dă seama de o
modalitate de a face diferența".
Cu alte cuvinte, în sala de meserii a lui Craft, instrumente cum ar fi imprimantele 3-D sunt al
doilea. Oferă elevilor puterea de a-și modela propriile experiențe de învățare.
Acum, acei copii au luat acea libertate și au venit cu ideea de a retehnologiza Barbie Jeep Wheel
Jeep și alte mașini de jucărie motorizate, astfel încât să poată fi vehicule independente de mobilitate
pentru copiii cu paralizie cerebrală și dizabilități similare. Învățătorii din clasa a șasea au realizat
cercetări pe internet pentru a afla despre locurile speciale de cazare pe care copiii le-ar putea avea
nevoie, apoi și-au dat seama cum să construiască caracteristici cum ar fi un modulator de lățime a
pulsului, care încetinește vehiculul.
În cele din urmă, valorile și credințele încorporate în proiectele de clasă ale clasei Craft - agenția
studențească, rezolvarea problemelor în lumea reală, clădirea, experimentarea și creația, colaborarea cu
colegii și ceilalți, lucrul pentru o audiență în afara clasei proprii și utilizarea tehnologiei ca înseamnă mai
degrabă decât un scop - ceea ce experții caută.
Dar este realist pentru majoritatea profesorilor din România?
Sincer, probabil că nu.
Dar principiile, ideile şi filosofiile pot găsi o expresie într-o gama larga de clase?
Multe întrebări. Răspunsuri prea puţine şi nu date de capiii învăţământului românesc.
Din păcate nu prea ţine de profesorul din şcoli schimbarea acestei mentalităţi.
Da, tehnologia "activă"este extraordinară!
Dar oare înainte de de a ne gândi la acesată tehnologie nu ar fi bine sa reinstaurăm ”ordinea” în
şcoli? Să scoatem politicul din şcoală! Să promovăm creativitatea şi valorile.
Cu toţii -elevi, părinti, profesori- ne dorim să avem rezultate pe termen lung.
Învăţarea să ducă către progresul lumii, creşterea nivelului de trai, creşterea calitătii vieţii.
450
Din păcate în ultima perioadă profesorii sunt priviţi ca „unii care nu se pricep”, „duşmanii
copiilor”, atât de elevi cât si de părinţi, mass media.
Cum sa poţi să transmiţi informaţii relaxat, cum să fii crezut când copilul intră în clasă trimis de
părinţi cu instrumente de înregistrare pentru activitatea profesorului.(El intră în clasă cu ideea ca tu-
profesorul- vei greşi)
Cum să aduci transformarea când esti judecat înainte de a o aduce?
Şi atunci, da este o transformare a profesorului din 2020. Dar din nefericire una care te transformă
în cineva fără chef, fără dorinţă, fără voinţă.
Ca primă verigă a sistemului educativ, familia are responsabilități clare și diverse. Dar familia de
astăzi are timp pentru îndeplinirea responsabilităților obiective, este pregătită să activeze constant ca un
factor educativ?
Realitatea ne-a dovedit că nu toate familiile sunt dispuse să-și îndeplinească consecvent responsa-
bilitățile educative față de copii, acuzând lipsa de timp, grijile vieții zilnice, minimalizând rolul de factor
educativ. Alte familii, deși doresc să asigure educația corespunzătoare copiilor, le lipsesc pregătirea
psiho-pedagogică, experiența, sau au o stare materială precară.
Profesorii le transformă viața elevilor din punct de vedere al experienței școlare, din punct de
vedere al incluziunii în sistemul de învățământ și societate și din punct de vedere al creșterii șanselor în
viață.
Pentru a crește un copil este cu adevărat nevoie de un stat întreg.
Un exemplu foarte bun ar fi, ca din momentul în care profesorul sosește în școală, relația să se
clădească imediat, atât formal, cât și informal. Sistemul de instalare a profesorilor debutanți să cuprindă
un program de mentorat foarte bun, constând în formarea unui tandem mentor-stagiar și respectarea unui
program anual de conversații, verificări, observații, consiliere și sprijin, totul într-o manieră structurată
și organizată, cu feedback regulat, menit să consolideze competențele profesorului.
Ca exemplu de bune practici Scoţia oferă parcursuri flexibile celor interesați de o carieră
didactică.
Noile parcursuri flexibile sunt cele care iau în considerație felul cum va arăta profesia didactică în
viitor și cele care imprimă diversitatea profesiei. Aceasta se traduce prin atragerea celor din sfera
tehnică, care au competențe de viață, în domeniul didactic, prin intermediul unor programe universitare
noi.
Aceștia dispun de competențe de viață, de competențe academice, prin urmare, obținerea unei
calificări didactice, urmată de infuzia de experiență de viață în rândul formatorilor de cadre didactice ar
fi o cale de urmat.
Scoția are un e curriculumul pentru excelență. Ce este acesta ?
Nucleul curriculumului pentru excelență constă în patru capacități. Aceste competențe îi vor ajuta
pe copii să devină elevi și cetățeni ai secolului XXI. Astfel, ei trebuie să fie contribuitori
eficienți, cetățeni responsabili, elevi de succes și, în sfârșit, persoane încrezătoare în forțele proprii.
Curriculumul pentru excelență este fundamentat pe trei lucruri cheie: competențe pentru
învățare, competențe pentru muncă și competențe pentru viață. Începând din învățământul primar și
până la cel secundar, toți profesorii sunt responsabili pentru competențele de scris-
citit și matematice, pentru sănătatea, bunăstarea, competențele digitale și informaționale ale elevilor.
Prin urmare, este un curriculum viu, în conformitate cu nevoile actuale, contemporan.
La rândul lor, profesorii au trebuit să înțeleagă că și ei trebuiau să se perfecționeze, să învețe în
numele propriilor elevi, astfel încât să rămână relevanți și să ofere un curriculumul contemporan coerent.
Bibliografie
https://www.edweek.org/ew/articles/2016/06/09/what-it-takes-to-move-from-
passive.html?intc=EW-TC16-TOC&cmp=eml-enl-tl-mostpop-
rm&M=58834733&U=3354697&UUID=16adc9281232400444b2e7481fb7721f
https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/viewpoints/interviews/education-talks-teachers-tran.htm
http://tribunainvatamantului.ro/relatia-scoala-familie-in-contextul-actual/
451
EXCURSIA DIDACTICĂ - CADRU TRANSDISCIPLINAR ÎN APLICAREA

METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE LA DISCIPLINA ŞTIINŢE ALE
NATURII
Prof. înv. primar TĂNASE GABRIELA

Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul ” Galaţi
În afară de caracteristicile generale, cu obiective preponderant turistice urmărite de orice excursie,

una dintre excursiile desfăşurate cu elevii (traseul Galaţi- Tecuci- Tg. Ocna- Slănic Moldova) a avut şi
nişte obiective didactice precise din domeniul ştiinţelor naturii, înscrise în programa şcolară: cunoaşterea
florei şi a faunei ţării – plante de pădure, animale sălbatice şi domestice.
În etapa pregătirii excursiei, elevii au fost informaţi asupra obiectivelor urmărite, acestea fiind
amintite în momentul plecării. În anumite puncte, s-au făcut opriri, unde s-au desfăşurat momente
didactice. Deşi desfăşurate în condiţii total diferite de cele din incinta şcolii, lecţiile din lanţul excursiei au
fost subordonate unor scenarii didactice bine gândite în care s-a pus accent deosebit pe metode activ-
participative.
Obiectivele strict didactice impuse de programa de ştiinţe ale naturii au fost împletite cu obiective
educative şi chiar susţinute de acestea: de cultivarea unei atitudini adecvate faţă de mediu, de formare a
unor posibilităţi de comunicare armonioasă, de înţelegere a rostului fiecărei vieţuitoare în menţinerea
echilibrului ecologic, de participare şi cooperare în activitatea de explorare a fenomenelor naturii.
Dialogul cu elevii şi între elevi a fost viu, coerent, armonios. Copiii au manifestat disponibilităţi
deosebite pentru cunoaştere, comunicare, creativitate.
Pe traseu, s-au făcut corelaţii cu aspecte de ordin geografic şi administrativ- teritorial. Exemplu:
s-a punctat trecerea dintr-un judeţ în altul, mai apoi, s-a marcat schimbarea de decor geografic, prin
părăsirea câmpiei şi pătrunderea în zona subcarpatică, de deal spre munte. Fenomenele nou apărute în
câmpul observaţiei au prilejuit reactivarea unor noţiuni deja însuşite în clasă, în lecţiile anterioare, cum ar
fi: orizont, zare, linia orizontului.
Orientarea elevilor spre a face observaţii din mers asupra decorului natural-geografic a alternat
cu exerciţii de creativitate inspirată din tematica abordată în excursie.
În autocar, s-a desfăşurat o adevărată şezătoare literar - artistică, având ca temă centrală, evident,
flora şi fauna. Copiii au prezentat cântece, poezii, povestiri, legende despre unele plante şi animale.
Caietele şi pixurile au fost folosite nu numai pentru observaţiile ştiinţifice, ci şi pentru a compune. Mulţi
dintre ei au compus scurte texte, în versuri sau în proză. Tot timpul a fost o atmosferă vie, un climat
afectiv-participativ, în care fluxul comunicării elevilor s-a desfăşurat firesc, plăcut, fără emoţii, alert, căci
în totalitate copiii au dorit să se afirme.
Asemenea activităţi lejere, într-o notă de voioşie, s-au dovedit extrem de stimulative pentru toţi
copiii. S-au învins barierele emoţionale de către timizi, curiozitatea a fost incitată la cei receptivi,
inventivitatea a dat roade la creativi, diferenţele individuale s-au estompat, păstrându-se respectul
fiecăruia pentru ceilalţi.
În timpul momentelor didactice desfăşurate în natură s-a observat o mai mare lejeritate în
exprimarea elevilor, o mai mare siguranţă de sine şi o evidentă intenţie de a fi cât mai persuasivi şi cât
mai originali în formularea întrebărilor şi răspunsurilor.
Concluzia este aceea că în excursie, aplicarea metodelor activ- participative stimulează, mai mult
decât în lecţiile desfăşurate în clasă, participarea activă şi deplină, fizică, psihică, individuală şi colectivă
a elevilor în procesul învăţării, leagă trup şi suflet elevul de ceea ce face, până la identificarea lui cu
sarcina de învăţare.
452
Importanţa promovării imaginii unităţii şcolare în comunitate
Prof. Tănase Maria Estela

Grădiniţa cu P. P. Ostroveni 2
Râmnicu Vâlcea
ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate. Mediul poate
fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil, forţele demografice, economice, ecologice,
tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la an la an. Formarea imaginii unei organizaţii se
poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului
organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi-cadre didactice. Promovarea imaginii,
reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei , publicităţii, utilizarea liderilor de opinie
şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei imagini unitare şi multidimensionale
prin transmiterea unor mesaje. Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi
extern al unitătii o imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi
tehnicile potrivite.
 difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și
proiectele educaţionale, baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
 dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional,
național în scopul promovării imaginii instituției noastre şi a corelării ofertei
educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale / regionale;
 promovarea imaginii grădiniței prin diverse surse informaţionale (presă
locală scrisă, internet).
fost următoarea:
derulate ;
-promovarea imaginii instituţionale şi a ofertei educaţionale;
-popularizarea ofertei educaţionale propusă pentru anul şcolar 2019-2020 (în grădiniță şi în afara ei)
.
Plan de promovare a imaginii grădiniței în comunitate:
Ţintă şi obiective specifice:

 Obiectivul general: crearea unei imagini favorabile a grădiniţei în comunitatea
locală.
 Obiective specifice: popularizarea rezultatelor gradiniţei în comunitatea locală;
atragerea unui număr cât mai mare de preşcolari din zona arondată unităţii noastre;
realizarea planului de şcolarizare propus.
Context şi definirea necesităţii unei astfel de practici:
453
S-a constatat că membrii comunităţii locale nu au decât informaţii vagi legate de activitatea,
rezultatele şi performanţele unităţii noastre. Această acţiune a fost realizată de responsabilul
Comisiei educative în colaborare cu celelalte cadre didactice, fiind coordonată şi monitorizată de către
director.
Continuarea popularizării unităţii noastre în comunitatea locală, utilizând mijloace şi metode
variate şi atractive rămâne un pas important în promovarea imaginii instituţiei noastre, iar pentru ca ofeta
să rămână viabilă, depunem eforturi în asigurarea unor spaţii educaţionale confortabile, sigure, adaptate
nevoilor preşcolarilor, atît fizice cât şi psihologige.
Bibliografie:
(P.R.E.T.)
454
Rolul grădiniței în formarea și dezvoltarea

personalității copilului preșcolar
Prof. preșcolar Tănase Victoria - Daniela
Grădinița este cea dintâi etapă a sistemului educativ care permite tuturor copiilor să obțină bazele
unei dezvoltări cognitive, sociale, afective și motorii. Acum sunt trezite sensibilitatea socială și
curiozitatea lor intelectuală. Copiii își imbogățesc experiența cognitivă, învață să manifeste o anumită
atitudine pozitivă sau negativă față de ceea ce-i înconjoară, își educă voința și pe această bază formativă,
își conturează profilul personalității.
În cadrul grădiniței socializarea copilului are loc la nivel complex. Pe lângă relațiile dezvoltate cu
părinții și cei apropiați, apar și cele cu copiii de aceeași vârstă, dar și cu persoane din afara familiei -
personalul grădiniței. Acest aspect contribuie la o dezvoltare emoțională armonioasă a personalității
copilului, în același timp ajutându-l să-și formeze independența. Prin intermediul stărilor pe care copilul
le experimentează socializând, începe să înțeleagă ce este prietenia, sprijinul, generozitatea și îi sunt
întipărite principii de viață sănătoasă de la o vârstă fragedă.
Conceperea jocului ca formă de activitate, este cel mai important aspect particular al formelor pe
care le îmbracă învățământul la acest nivel. Este foarte important să ne coborâm la nivelul lor. Cea mai
bună tehnică de a-i învăţa este JOCUL. O mare parte din timp, copiii îl ocupă în grădiniță cu activități
preferențiale. Cu ajutorul jocurilor adaptate special pentru cei mici la grădiniță, copilul își poate creea și
dezvolta abilitățile deja existente precum dans, desen, pictură sau
modelaj. Grădinița este locul care îi pregătește pe copii pentru școală
și le oferă o serie de cunoștințe de bază precum: alfabetul,
anotimpurile, zilele săptămânii, învață cântece, numără obiecte, disting
forme, dimensiuni, învață culorile, animalele și multe alte lucruri. De
asemenea, este locul în care copiii învață să comunice între ei. Aici
sunt îndemnați să își exprime toate ideile, indiferent că ele sunt bune sau nu, urmând ca sub forma jocului
să fie dirijați spre tot ceea ce este frumos și sănătos pentru ei. Tot aici se formează deprinderile muncii în
echipă și totodată cunosc ambiția, provocarea și dorința de a câștiga.
Grădinița este un mediu valoros în dezvoltarea și educația copilului. Este indicat ca fiecare părinte
să profite de oportunitățile pe care acest mediu le oferă copilului pentru a învăța o mulțime de lucruri noi.
Copilul are ocazia să învețe cele mai multe lucruri din experiență, care este cel mai eficient instrument de
învățare și înțelegere la vârstele mici. De aceea consider că trebuie să existe o continuitate şi acasă, în
familie. Este necesar ca părinţii să se implice în activităţile copilului şi să-i motiveze prin laudă și
încurajare continuă.
455
Importanţa folosirii jocului didactic matematic în învățământul preșcolar
Prof. Tănăsoiu Alice Iuliana

Grădinița P. P. nr. 1 Călimănești, jud. Vâlcea
Conţinuturile matematice fiind noţiuni abstracte, pentru abordarea lor trebuie să găsim cele mai
adecvate metode şi forme de activitate, care să permită apropierea preşcolarului de ele.
Ştiind că jocul didactic este pentru copilul de vârstă preșcolară cea mai importantă activitate pe care
o acceptă, este normal să o folosim în activităţile matematice din învăţământul preşcolar.
Jocul didactic matematic, ca formă de activitate specifică activităţilor matematice este o formă
premergătoare dezvoltării proceselor psihofizice ale copilului, care se află în stadiul operaţiilor concrete,
preşcolarul dispune mai mult de o gândire intuitivă.
Deci, jocul didactic matematic este o metodă utilă specifică vârstei preşcolare care pune la
dispoziţia cadrului didactic posibilitatea instruirii cu succes a copiilor.
Prin logica jocului, copiii sunt plasaţi în diferite activităţi rezolvative oferindu-le posibilitatea de a
deduce singuri calea ce duce spre răspunsul cel corect, dându-le astfel prilejul de a pătrunde şi de a
cunoaşte spaţiul virtual al sistemului matematic.
Toate aceste activitaţi vin în sprijinul formării preşcolarului,netezându-i calea pentru realizarea
judecaţilor, a raţionamentelor şi utilizarea unui limbaj matematic.
Folosirea jocului didactic în activităţile matematice, în alegerea noţiunilor şi a conceptelor specifice
acestei ştiinţe, face ca preşcolarul să înveţe cu plăcere, să aibă o comportare mult mai activă, acceptând
competiţia cu sine însuşi şi cu ceilalţi parteneri de joc, să devină interesaţi faţă de activitatea ce se
desfăşoară.
Jocul didactic matematic, bine organizat şi condus cu pricepere, ajută la înţelegerea şi însuşirea unui
oarecare volum de cunoştinţe, şi, prin exersarea acestora într-un sistem dirijat, se ajunge la construirea
unor structuri mentale, la dezvoltarea unor capacităţi intelectuale.
Folosirea jocului didactic matematic stimulează interesul copilului faţă de activitatea care se
desfăşoară, cei timizi devin mai volubili, mai activi, ami curajoşi, capătă mai multă încredere în forţele
lor, mai multă siguranţă şi tenacitate.
Jocurile didactice matematice constituie o formă de activitate plăcută, accesibilă, atractivă, ele
trezesc interesul şi curiozitatea, îndepărtează frica, nesiguranţa, mobilizează copiii pentru o activitate
rodnică, creativă. Prin joc, procesul de adaptare a metodelor şi procedeelor la particularităţile individuale
ale copiilor în vederea atingerii scopului instructiv-educativ, se realizează mai uşor. Copiii aşteaptă cu
multă bucurie momentul de joc, iar evaluarea devine un moment palpitant, cu evidente valenţe formative.
Jocurile didactice matematice antrenează operaţiile gândirii, dezvoltă spiritul de iniţiativă şi
independenţă în muncă precum şi spiritul de echipă, atenţia, disciplina şi spiritul de ordine în desfăşurarea
unei activităţi, formează deprinderi de lucru corecte şi rapide şi asigură însuşirea mai rapidă, mai
temeinică şi mai plăcută a unor cunoştinţe relative aride pentru această vârstă.
456
Prof. Tănăsoiu Monica Vasila – C.S.E.I / Gorj

În acest articol vreau sa vorbesc despre școala unde îmi desfășor activitatea. Sunt profesor de sprijin
în această școală din 2013.
permanentă cu nevoile specifice identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală. Majoritatea
familiilor de romi din municipiu își dau copiii la o singura scoală din oraș, respectiv la "fosta generala 5",
de pe Calea Severinului.
institutional. Şcoala Gimnazială ,,Voievod Litovoi,, se află în partea de vest a municipiului Tg. Jiu, în
zona cunoscută şi sub denumirea "Peste Pod", pe actuala stradă Calea Severinului nr. 86. Istoria
învăţământului în această parte a Tg. Jiului nu este veche, şcoala noastră luând naştere la începutul anilor
1950 din unirea a două şcoli primare.
Şcoala Gimnazială Voievod Litovoi se află în partea de vest a municipiului Tg. Jiu, în zona
cunoscută şi sub denumirea "Peste Pod", pe actuala stradă Calea Severinului nr. 86. Fiind singura şcoală
din această zonă ea adună toţi copiii ce locuiesc pe străzile Jiului, Panduri, Meteor, Călăraşi, Luncilor,
Făgăraş, Bucegi, Şuşiţa, Motrului, Calea Severinului, până la Slobozia.
Istoria învăţământului în această parte a municipiului Tg. Jiu nu este veche. Până la construirea
actualului local de şcoală, în 1961, când s-a trecut şi la învăţământul gimnazial, aici au funcţionat,
începând cu anul 1950, două şcoli primare. Una se numea Nr. 5 şi funcţiona în casa Mariei Lătăreţu, fiind
numai pentru elevii rudari, iar din 1957 în casa lui Iosif Popescu, până in 1961. Tot în zonă funcţiona şi
şcoala Nr. 1, cu sediul în casa lui Mihai Stăncescu, pe strada Mehedinţi nr. 13.
De remarcat că, până la ridicarea actualului local de şcoală, cu etaj, în 1961, nu a existat o
construcţie specială pentru şcoală în zonă. Când a fost gata localul, cele două şcoli s-au unit şi astfel a
apărut Şcoala Generală Nr. 5, sub conducerea profesorului Cruceru Constantin, care şi-a adus contribuţia
la ridicarea actualului local. În anul şcolar 1961-1962, se înfiinţează Şcoala elementară de 7 ani nr. 5.
Mutarea şcolii în noul local, îmbunătăţeşte simţitior frecvenţa la cele 11 clase care existau.
Principala problemă ce statea în faţa învăţământului în această zonă era cea a şcolarităţii copiilor,
mulţi proveniţi din etnia rromă. Dorinţa autorităţilor de a generaliza învăţământul şi într-o zonă cu un
număr mare de rromi a dus la numirea în conducerea şcolii a unui profesor cu experienţă, Simescu Stela,
venită de la liceul Tudor Vladimirescu, care a desfăşurat o susţinută muncă de convingere a familiilor de
rromi să-şi dea copiii la şcoală.
457
Doamna Simescu Stela îşi amintea cu plăcere că în acel prim an de învăţământ gimnazial, toţi cei
şase elevi, care au dat admiterea pentru liceul Tudor Vladimirescu, au reuşit cu note peste. În acea
perioadă de funcţionare a şcolii, au fost obţinute rezultate bune în activitatea de formare, zeci de foşti
elevi remarcându-se în toate domeniile vieţii economico-sociale. Profesori, doctori, ingineri, scriitori,
oameni politici au absolvit şcoala de "Peste Pod".
Creşterea numărului de elevi a impus ridicarea unei noi aripi a şcolii cu încă 4 săli de clasă, în
perioada când director al şcolii era profesorul Băleanu Dumitru. De asemenea, şcoala cunoaşte o mare
dezvoltare prin extinderea cu încă 4 săli de clasă, finalizate în anul 2004, prin grija colectivului de
profesori, având ca director pe domnul profesor Ion Băloi(1995-2006). În anul 2006, ministrul Laszlo
Borbely a inaugurat sala de sport a şcolii noastre, construcţia fiind prima din ţară dată în folosinţă, în
cadrul programului guvernamental de construire a sălilor de sport, şi cea mai modernă din minicipiu. Sala
găzduieşte în prezent numeroase competiţii sportive.
La ora actuală şcoala dispune de 10 săli de clasă, laboratoare de fizică-chimie, informatică, istorie,
geografie, biologie, o bibliotecă şi o sală de sport modernă.
Consiliul local Tg. Jiu a aprobat schimbarea denumirii Şcolii Generale Nr. 5 în Şcoala Generală
"Voievod Litovoi", în amintirea voievodului Litovoi, care a stăpânit Ţara Jiurilor, numită şi Ţara Litua, în
Gorj şi peste munţi, până în Ţara Haţegului. Acesta a fost unul dintre primii voievozi ce au luptat pentru
formarea Ţării Româneşti.
Prin combaretea violenței din unitatea școlară, reducerea incidentelor din cadrul acesteia,
integrează cu ușurință crează o imagine pozitivă a școlii.
În concluzie, imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor de ce au aceștia
458
Educaţia pentru prevenirea violenţei, cerinţă a unui învăţământ modern
Grădinița cu Program Prelungit „Parfum de Tei”, Cluj Napoca

Prof. înv. preșcolar: Țandrău Maria Tatiana
Educaţia modernă pune un accent deosebit pe importanţa familiei ca partener. Părinţii, în calitatea şi
de beneficiari indirecţi, ar trebui să cunoască şi să participe în mod activ la educaţia copiilor lor
desfăşurată în grădiniţă. Implicarea familiei nu trebuie să se rezume la participarea financiară, ci şi la
participarea în luarea deciziilor legate de educaţia copiilor, la asigurarea unui mediu de învăţare optim în
familie. Astfel, în practica cotidiană întâlnim adesea situaţii de adevărate „dueluri“ verbale între adulţi
sau copii pricinuite de anumite „situaţii de atac”( real sau imaginar) la care este supus copilul în
interacţiune cu ceilalţi, fiecare încercând să-şi adjudece victoria prin prisma propriei imagini despre sine,
fără a ţine cont dacă aceasta coincide cu realitatea. Ca urmare a discrepanţei între imaginea de sine şi
realitate, comunicarea are de suferit.
Pe de altă, parte se ştie că fiecare individ reacţionează diferit, în cazul aceleiaşi situaţii de viaţă, în
funcţie de cel căruia se adresează, apărând aşa-numitul sindrom „leul şi iepuraşul”: în raport cu cineva pe
care-l percepe ca fiindu-i inferior (iepuraşul), persoana reacţionează cu vehemenţă, considerându-se
superior (leu), în timp ce faţă de cel pe care-l consideră superior (elefantul) reacţionează cu smerenie, cu
umilinţă chiar (el însuşi considerându-se iepuraş).
Pentru a evidenţia efectele rolul comunicării în gestionarea situaţiilor conflictuale am organizat în
cadrul întâlnirilor cu părinţii jocul interactiv „Leul şi iepuraşul”, utilizând metoda „învăţarea în cerc”,
fiecare părinte exersând diferite roluri centrate pe propriul copil:
Scop: - conştientizarea nevoii de comunicare eficientă prin gestionarea mecanismelor de
apărare în situaţia unui atac real sau imaginar.
Obiective: să distingă situaţiile de pericol real de cel imaginar (bănuiala); să adopte o reacţie
defensivă, de apărare sau de atac conform propriei percepţii a realităţii; să redea grafic poziţia proprie
faţă de interlocutori; să compare propria imagine (stima de sine) în raport cu toţi interlocutorii întâlniţi
pe parcursul jocului; să selecteze atitudinile stereotip adoptate faţă de o anumită categorie indiferent de
contextul în care s-a produs evenimentul.
Mod de desfăşurare:
 Se organizează mediul educaţional în patru sectoare (staţii) corespunzătoare numărului de
interacţiuni ale copilului: acasă (familia): mama, tata, bunica, bunicul; la joacă (grupul de prieteni): fetiţă
mai mare, fetiţă mai mică, băiat mai mare, băiat mai mic; în clasă (colectivul grupei): fetiţă mai mare,
fetiţă mai mică, băiat mai mare, băiat mai mic; la grădiniţă (personalul unităţii, părinţii altor colegi):
educatoare, profesor, director, administrator etc.
 La fiecare staţie sunt mai multe probe (în plic) specifice mediilor respective.
 În cadrul grupului, fiecare membru primeşte un rol (din cele enumerate mai sus).
 Se lucrează la fiecare staţie, timp de 5 min., membrii grupului analizând situaţia dată din
perspectiva rolului asumat şi implicându-se corespunzător acestui rol, apoi se trece la staţia următoare
(cea din dreapta), aşa încât fiecare grup lucrează în toate staţiile.
 Sarcinile în staţii se exprimă în aceeaşi tehnică sau diferenţiat: fişe cu personajele
corespunzătoare situaţiei date şi completarea în scris a bulelor de dialog; desen (cu sau fără bule de
dialog); scenariu de teatru (redactarea unui text corespunzător modului de soluţionare a problemei);
redarea schematică a unei situaţii.
Utilizare (valoare formativ-educativă): manifestarea reacţiilor optimale, etalarea mecanismelor de

apărare, evidenţierea cercului vicios, sesizarea situaţiilor (tendinţelor) de sub(supra) estimare, preamărire,
permisive etc.
459
Nu de puţine ori vedem copii încruntaţi sau într-o stare de vădită suferinţă, dar nu putem declanşa
acel mecanism care să ne permită pătrunderea în lumea lor pentru a cunoaşte cauzele ce au generat
această stare; tot mai mult copiii au manifestări
agresive sau tensionale cu cei din jur (având diferite modele
din sfera familială sau socială: rude, personaje de filme) dar
nu conştientizează consecinţele, nu-şi asumă faptele.
Pentru a cunoaşte şi preîntâmpina astfel de situaţii, am
aplicat „Blazonul personal”, conceput ca joc de masă sau ca
desen (în funcţie de abilităţile copilului), astfel:
Scop: formarea deprinderii de gândire valorizantă; formarea
unei imagini de sine realistă şi pozitivă
Obiective: să exprime sentimentele trăirile; să aprecieze critic

propriul comportament, asumându-l; să identifice aspectele
care-l reprezintă; să completeze corespunzător fiecare
compartiment (simbolic-prin desen, sau aplicând imagini);
să denumească aspectele redate.
Mod de desfăşurare:
 Copilul primeşte o fişă pe care este desenat un blazon,
trusă culori,creioane,
 Se explică semnificaţia blazonului: ne reprezintă (caracterizează) atât aspectele pozitive,
cât şi cele negative.
 Se explică rolul blazonului în cunoaşterea persoanei care îl deţine.
 Se discută despre semnificaţia fiecărui compartiment
 Copilul lucrează individual pentru completarea fiecărui compartiment cu imaginile,
simbolurile, cuvintele corespunzătoare.
 Educatoarea urmăreşte comportamentul copilului în timpul lucrului şi notează răspunsurile
Valoare formativă: cunoaşterea cauzelor anxietăţii copilului; depistarea universului în care trăieşte
copilul şi a valorilor dominante; creşterea stimei de sine;permite descărcarea streului şi a anxietăţilor
acumulate.
Putem spune că familia trebuie să ofere copilului sentimentul de siguranţă, însă el trebuie şi să
înveţe să trăiască şi să acţioneze în mod adecvat, oferindu-i posibilitatea de a veni în contact cu
diversitatea vieţii şi cu existenţa bogăţiei umane.
460
Înv. Tanislav Dorina

Şcoala Gimnazială Nr. 4 Râmnicu Vâlcea
cei trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi.
Managerii instituţiilor au nevoie să înţeleagă importanţa mediului şi a schimbărilor care se produc şi
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii şcolii noastre au fost:
difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele educaţionale,
consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național în scopul
locale / regionale;
promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet).
comportamental și emoţional. Activitățile de acest gen, cu o deosebită influenţă formativă, au la bază
toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creaţie, concursuri și parteneriate cu alte instituții.
al elevilor, instituția de învăţământ ce promovează astfel de activități beneficiind de imaginea pozitivă
unei platforme, nu doar că putem ține la curent părinții cu tot ce se întâmplă în școală, dar putem promova
reducerea violenţei, promovarea unui comportament moral pozitiv și participarea la activități extrașcolare.
individual asupra imaginii de ansamblu a instituției școlare.
461
PROIECTELE EDUCATIVE ȘI ROLUL LOR ÎN

Autor ȚĂRANU AUREL COSMIN
''Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătură, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale

în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa.'' Ioan Slavici
Pentru ca educația să fie una de calitate, trebuie să ne asigurarăm că fiecare educabil dispune de
condițiile necesare pentru cea mai bună, completă și utilă dezvoltare. Calitatea învățământului este
dependentă de valorile societății în care funcționează sistemul respectiv de educație. Școala de astăzi este
un spațiu al confruntărilor și al conflictelor. O asemenea realitate obiectivă impune un mod de abordare
total diferită de metodele și practicile utilizate până deunezi de cadrele didactice.
Transformările profunde la care este supus învățământul românesc determină oamenii de la catedră
să-și analizeze continuu experiența acumulată, să o adapteze la cerințele actualei societăți și mai ales la
condițiile concrete întâlnite în clasă. Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul cât şi
sarcinile cadrelor didactice, care trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor
proiecte/programe educative operaţionale, adecvate ethos-ului unităţii şcolare şi orizontului de aşteptare
al comunităţii locale, proiecte/programe desfăşurate pe baza unor convenţii/ contracte de parteneriat.
Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în comunitate, pe
baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale este o necesitate a
activităţii didactice.
Teoretic, fiecare copil tebuie să aibă şanse egale la educaţie. Considerând şcoala ca principala
instanţă de socializare a copilului, integrarea şcolară reprezintă o particularizare a procesului de integrare
socială a copiilor prin formarea unor conduite şi atitudini, a unor aptitudini şi calităţi favorabile acestui
proces. Cadrele didactice sunt garanţii ale acestor rigori, ale spiritului care veghează asupra diferenţelor,
pentru a învăţa, a cunoaşte şi a înţelege ceea ce ne leagă, ceea ce ne face asemănători, ceea ce ne apropie.
Deseori ne punem întrebarea cum îi putem stimula pe copii, cum îi putem motiva pentru a deveni cetăţeni
responsabili şi creativi dacă nu tocmai prin calitatea relaţiei pedgogice a cărei bogăţie este dimensiunea ei
interculturală. Pentru cadrele didactice este esenţial să creeze relaţii pozitive în interacţiunea dintre
semeni, să favorizeze dezvoltarea persoanei cât şi a relaţiilor constructive în grup, pentru a trăi
sentimentul propriei identităţi.
Actul educaţional are o eficienţă sporită dacă este implicată şi familia, cu condiţia de a se stabili un
cod unitar de cerinţe. În urma colaborărilor constante cu părinţii, aceştia au posibilitatea de a-şi cunoaşte
mai bine copiii şi modul acestora de manifestare în cadrul grupului, îşi însuşesc procedee educative
adecvate pe care le pot aplica în educaţia copilului. Aceste activităţi întregesc activitatea educativă a
şcolii, aducând un surplus informaţional elevilor şi completând condiţiile concrete ale educaţiei acestora.
Încheierea și derularea parteneriatelor educaționale au ca factor fundamental comunicarea. În acest sens
managerii școlii trebuie să desfășoare activități intense pentru informarea partenerilor cu toate datele
necesare derulării programelor, pentru ca aceștia să primească informații clare, complete și într-un timp
oportun. Implicarea elevilor în diferite proiecte unde își pot exprima liber creativitatea, imaginația și
inteligența atrage după sine promovarea imaginii școlii. Rezultatul actului lor creator devine astfel cartea
lor de vizită, dar şi a şcolii în care învaţă.
În concluzie, pot afirma că proiectele școlare au ca scop îmbunătățirea calității și consolidarea
acesteia în domeniul educației, încurajarea învățării unor limbi străine, atât de necesare în zilele noastre și
a cooperării între școli, promovarea conștiinței interculturale și a inovației în ceea ce privește metodele
pedagogice și tehnicile informaționale.
Bibliografie:
 Miclea, M., Lemeni, G., Consiliere si orientare- Ghid de educatie pentru cariera, 2004
 Voiculescu, F., Analiza resurse – nevoi si managementul strategic in invatamânt, 2004
462
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII –

CERINŢĂ ESENŢIALĂ A SOCIETĂŢII MODERNE
Prof. ŢĂRANU CONSTANŢA,

Şcoala Gimnazială Nr. 113, Bucureşti
Societatea românească a acestui secol este racordată la noi cerinţe, cele ale Uniunii Europene din
care România face parte cu drepturi depline. În prezent structură de tip european, învăţământul românesc
cunoaşte abordări noi, în primul rând o profundă descentralizare.
Pus în faţa libertăţii teoretice şi practice de a lua decizii care îl privesc în mod direct, sistemul de
învăţământ românesc se află în faţa a numeroase provocări de tipuri diferite. Printre acestea, desprinderea
de învăţământul tradiţional şi adaptarea la cerinţele societăţii moderne reprezintă provocări complexe care
determină o schimbare radicală de viziune.
Aflat într-o perpetuă transformare, sistemul de ănvăţământ din tara noastră îşi găseşte cu greu
drumul către alinierea la standardele sistemelor educaţionale europene. Încet, dar sigur, şcoala românescă
se adaptează cerinţelor acestui secol informatizat şi evoluat. Acolo unde sistemul nu funcţionează, cadrele
didactice sunt promotorii schimbării şi a bunului mers al activităţii şcolare. Dascălii reprezintă atât pionii,
cât şi regii pe vasta tablă de şah a învăţământului românesc. Pioni şi regi, dascălii înnobilează activitatea
educativă prin dăriure şi pasiune.
Amintind despre cerinţele societăţii contemporane, trebuie menţionată implicarea familiei şi a
comunităţii în educaţia şcolară a copilului, aceasta fiind nu doar un trend al noii societăţi, ci şi o
necesitate a bunei funcţionări a şcolii. Cei trei factori educativi, şcoală-familie-comunitate, trebuie să se
implice activ în educaţia copilului, iar o exigenţă a acestei implicări o reprezintă cunoaşterea şcolii.
Şcoala ca entitate socială se poate afirma prin promovarea imaginii sale, prin evidenţierea în diferite
moduri a activităţii pe care o desfăşoară. Există numeroase modalităţi prin care fiecare unitate de
învăţământ se poate prezenta comunităţii, originale sau nu. Identitatea unei şcoli, indiferent dacă face
parte din mediul urban sau din cel rural, poate fi consolidată printr-o bună colaborare cu familia şi
comunitatea căreia îi aparţine. Implicarea familiei şi a comunităţii poate eficientiza activitatea şcolii şi nu
ne referim la implicarea directă în procesul de predare-învăţare, ci la cea în asigurarea condiţiilor optime
pentru desfăşurarea acestuia.
Crearea unei imagini pozitive a şcolii constă în primul rând în obţinerea unor rezultate bune şi foarte
bune de către elevii săi. Acesta ar fi primul pas în promovarea imaginii, familia şi comunitatea fiind foarte
sensibile cu privire la acest aspect. Motivarea pentru învăţare, ajutorul particularizat pentru fiecare elev,
diversificarea metodelor şi strategiilor didactice, o strânsă legătură cu familia pot stimula potenţialul
elevilor, conducându-i spre rezultatele dorite.
Imaginea şcolii poate fi promovată şi prin proiecte şi parteneriate desfăşurate atât în cadrul
instituţional împreună cu alte şcoli, cât şi având parteneri din comunitate sau familiile elevilor. Exista, de
asemena, proiecte desfăşurate între şcoli româneşti în parteneriat cu şcoli din tări europene. Astfel de
parteneriate aduc prestigiu şcolilor din România, ele devenind cunoscute şi în afara graniţelor ţării.
Educaţia prin activităţi extraşcolare şi extracurriculare se înscrie în domeniul nonformalului, dar ea
se desfăşoară tot în cadrul educaţiei formale, fiind o extensie a acesteia. Activităţile extraşcolare au, în
general, o paletă de o largă diversitate. Ele completează procesul de învăţare, dezvoltă aptitudinile,
creativitatea şi socializarea elevilor, evidenţiază talentul şi înclinaţiile lor artistice, fiind ele însele un
promotor al promovării imaginii unităţii şcolare.
Cocursurile şcolare pot aduce o mare valoare imaginii unei şcoli, mai ales dacă sunt prezentate şi
rezultatele obţinute de elevii îndrumaţi de cadrele didactice. Prezentarea acestora se poate face fie pe site-
ul şcolii, fie prin evidenţierea lor cu diferite prilejuri oficiale sau nu.
Introduse de ani buni în circuitul şcolar, „Ziua Porţilor Deschise” şi „Târgul educaţional” reprezintă
o modalitate sigură şi eficientă de promovare a imaginii şcolii.
Pe de altă parte, existenţa revistelor, a ziarelor şi a ghidurilor educaţionale, fie că sunt publicaţii
letrice sau on-line, reprezintă o modalitate deosebită de promovare a şcolii, articolele scrise de către
cadrele didactice găsindu-şi eficienţa atât în promovarea imaginii şcolii proprii, cât şi în realizarea unui
preţios schimb de bune practici.
463
Toate cele prezentate mai sus reprezintă oportunităţi pentru şcolile din mediul urban şi pentru unele
şcoli din mediul rural. Însă trebuie amintite şi acele şcoli rurale, în care activitatea de zi cu zi se
desfăşoară cu dificultate, din motive obiective. Şcoli mici aflate printre dealuri şi munţi, în care elevii şi
cadrele didactice ajung pe jos, de la kilometri distanţă, prin frig, ploi şi zăpezi. Sunt acei eroi neştiuţi,
elevi şi dascăli, care înnobilează şcoala românească. Poate nu au table SMART sau calculatoare. Poate nu
au nici căldură în clase sau uneori lumină electrică. Poate sunt câţiva elevi de clase diferite într-o singură
sală de curs. Dar ei impresionează prin tenacitatea şi dăruirea lor, ei fac cinste şcolilor cărora le aparţin,
rămase de cele mai multe ori anonime.
Promovarea imaginii şcolii în care îşi desfăşoară activitatea reprezintă o datorie morală a fiecărui
dascăl. Toate parteneriatele, proiectele, concursurile şcolare şi activităţile extraşcolare în care cadrul
didactic se implică şi îşi implică elevii reprezintă implicit o modalitate de promovare a imaginii unităţii
şcolare, iar această imagine trebuie revizuită, actualizată în mod permanent.
Şcoala-elevul-familia-comunitatea pot împreună ilustra un lanţ educativ generator al unei imagini
instituţionale pozitive.
464
Relaţia familie – şcoala – modalitate de promovare a imaginii școlii
TARANU IOANA
MOTTO:
,, Totul educă: oamenii, lucrurile, fenomenele, dar în primul rând şi în cea mai mare măsură,
oamenii. Între aceştia primul loc îl ocupă părinţii şi educatorii.”
(A. S. Makarenko, „Cartea pentru părinţi” )
Cum pot fi parteneri părinţii şi şcoala? Iată o întrebare la care cadrele didactice împreună cu
părinţii trebuie să găsească răspuns.
O relaţie eficientă şcoală-părinte poate fi realizată în principal pe două căi: comunicare
bilaterală clară şi consistentă şi variate mijloace de implicare.
Relaţia părinte-şcoală se bazează pe încredere, comunicarea eficientă asigurând încredere
reciprocă. La începutul parteneriatului real cu părinţii, şcoala trebuie să se gândească ce poate învăţa de
la părinţi despre copiii lor. Pentru ca o comunicare în ambele sensuri între părinţi şi şcoală să aibă succes,
şcoala trebuie să folosească metode eficiente de ascultare. Ascultarea atentă a părinţilor trimite mesaje de
valoare pentru stabilirea unei relaţii deschise, susţinută de ambele părţi. A şti să asculţi înseamnă a fi
capabil să creezi premisele colaborării.
Educaţia este determinată de o serie de factori, printre care familia are un rol important.Factorii
participanţi în întreg procesul educaţional trebuie să acţioneze în concordanţă cu obiectivele propuse, iar
relaţia dintre obiectivele urmărite de şcoală şi familie să devină comune.Eficienţa procesului educaţional
este cu atât mai mare cu cât toţi factori implicaţi sunt coordonaţi, în baza unor norme verificate,
standardizate, care imprimă produsului calitatea scontată.
Caracterul unitar al acţiunilor pedagogice este una din condiţiile majore ale acţiunii şcolii şi,
implicit, ale reuşitei elevilor.În întregul proces educaţional trebuie să se ţină cont şi de metodele şi
mijloacele incluse în strategia generală de realizare a obiectivelor care trebuie să fie în deplină
concordanţă cu acesta.Astfel, exerciţiul formator trebuie să aibe continuitate, până la atingerea ,, ţintelor
“, încercându-se eliminarea oricărui factor perturbator.
În consecinţă, părinţii :
-trebuie să cunoască astfel specificul activităţilor şcolii;
-trebuie să fie informaţi în mod curent despre progresul- eşecul copilului;
-trebuie să cunoască schimbările survenite în evoluţia copilului, înregistrate sistematic de către
cadrul didactic, psiholog şi medic;
-să li se creeze condiţiile pentru a-şi exprima nemulţumirile, părerile şi îngrijorările;
-să li se creeze condiţiile pentru a-şi cunoaşte învăţătorul şi, corespunzător, învăţătorul să-i
cunoască pe părinţi;
-păinţii să se cunoască între ei şi să acţioneze în spirit de echipă pe ,,frontul educaţional”.
Relaţia părinţilor cu şcoala este influenţată din punct de vedere calitativ de o serie de factori
cum ar fi:
-calităţile profesionale şi sociale ale învăţătorului;
-vârsta învăţătorului- vârsta părinţilor;
-trăsăturile de personalitate a părinţilor;
-tipul familiei;
-nivelul intelectual al părinţilor;
-timpul de care dispune părintele pentru a se ocupa de educaţia copilului.
Sarcina principală a şcolii este de a promova în rândul familiei regulamentul de ordine interioară cu
privire la ocrotirea şi creşterea copilului, în perioada şcolarităţii şi de a sugera şi antrena aplicarea unor
măsuri eficiente.
Încă din prima zi de şcoală trebuie prezentat părinţilor regimul de muncă şi de odihnă care trebuie
aplicat, organizat, îndrumat şi controlat în primul rând de familie, în organizarea şi desfăşurarea
procesului de învăţământ: pentru realizarea cu uşurinţă a sarcinilior şcolare; pentru ocrotirea sănătăţi în
vederea progamări la ore fixe a timpului de lucru, a odihnei obligatorii, a plimbărilor în aer liber; a
împletirii activităţi casnice cu lectura şi cu alte activităţi ditractiv-recreative.
465
Unele familii nu tin legătura cu şcoala şi neglijează complet oportunitatea unui program care trebuie
să jaloneze munca şi odihna copilului.Cadrele didactice care au conceput un regim al elevului în familie şi
au antrenat părinţii în aplicarea lui au resimţit consecinţe benefice în activitatea de predare-învăţare.
Părinţii nu vin la şcoală din cauză că: nu înţeleg sarcinile cadrelor didactice, care li se par prea
complicate, nu au timpul necesar, au avut experienţe negative ei înşişi ca şi elevi, au altă percepţie faţă de
scoală, le lipseşte motivaţia, etc.
Pentru a încuraja implicarea păinţilor, şcolile trebuie:
- să comunice fregvent şi clar cu părinţii şi să le ceară părerile în deciziile care-i privesc pe copilor;
-să practice politica porţilor deschise;
-să creeze un mediu confortabil în timpul întălnirilor cu părinţii;
-să elaboreze un calendar de activităţi la care să participle şi părinţii;
- să elaboreze periodic chestionare privind interesele părinţilor, etc.
Afi părinte este un lucru minunat, înărcat cu responsabilitate, care oferă satisfacţii deosebite, dar şi
dificultăţi.Deseori, părinţii au trăit la întâlnirea cu şcoala unde învaţă copiii lor, experienţe neplăcute, ceea
ce-i determină să fie reticienţi la programele despre implicarea părinţilor şi să nu aibă sentimentul
utilităţii:
,,Nu-mi place să mă duc la şcoală!”
,,Nu avem nevoie de informaţii sau de legături cu şcoala! Nu avem timp!”
Aceste afirmaţii, de cele mai multe ori, devin credinţe false- mituri despre implicarea
părinţilor sunt ,,veritabile” obstacole în funcţionarea relaţiei părinte-cadru didactic, asemenea unei echipe,
din care copiii să aibă în primul rând de câştigat.
Copiii care ştiu că părinţii lor sunt interesaţi direct de educaţia lor manifestă o responsabilitate mai
mare şi mai crescută în învăţare.A fi părinte presupune o investiie afectivă, o relaţie strânsă care se
stabileşte înte copil şi părinte, care presupune:
-abilităţi de auocunoaştere şi comunicare;
-abilităţi de interacţiune constructivă cu copilul, de joc şi de relaţionare socială;
-abilităţi de învăţare;
-abilităţi de rezolvare şi negociere a conflictelor;
-abilităţi de dezvoltare a stilului de viaţă.
În concluzie, toţi părinţii trebuie încurajaţi să profite de numeroasele oportunităţi pe care le au
pentru a deveni parte din viaţa şcolii şi de a extinde sensul de comunitate în familiile lor.Noi, cadrele
didactice trebuie să găsim mijloace de a comunica şi evidenţia experienţele evolutive ale copiilor la
şcoală, trebuie să pregătim un flux constant de informaţii de calitate îndreptate spre părinţi, astfel încât să-
i determinăm să-şi reexamineze atitudinile faţă de rolul de părinte şi opiniile despre experienţele prin care
trec copiii şi să abordeze mult mai preocupaţi întreaga experienţă şcolară.
BIBLIOGRAFIE:
Călineci Marcela - Modul cunoaşterea elevului- Ministerul Educaţiei, Cercetării şi

Inovării,2009
Păcurari Ș Otilia - ,, Cum să ne cunoaştem elevii”, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti,2005
466
Prof. inv. primar: Cornelia Țarcă

Școala Gimnazială Racovița, jud. Sibiu
Promovarea imaginii şcolii prin intermediul relaţiilor publice constituie un obiectiv esential. Crearea
şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate se realizează, mai ales, prin rezultatele
educaționale pozitive ale elevilor, părinții fiind interesați de acest aspect.
O educaţie de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice, fiecare contribuind
Promovarea imaginii instituției se poate realiza mai ales. prin elaborarea unor proiecte la nivel local
institutional . De asemenea, relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea școlii și
sporesc prestigiul instituțional și personal al celor implicati; ele dau un sens de utilitate timpului petrecut
împreună și deschid perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.
Școala trebuie să fie permanent în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui deziderat
este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă.. Astfel, pot fi plasate la vedere
materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii, (intervenții în media, întâlniri, festivități,
spectacole, expoziții etc), pot fi realizate proiecte comunitare în care să fie implicați elevii si părinții,
precum și autoritățile locale.
Promovarea imaginii pozitive a instituției școlare se poate realiza prin publicarea tuturor reușitelor
acesteia, internetul devenind cel mai uzual mod de a face școala accesibilă. Cu ajutorul unui site, al unui
e-mail , sau a unei platforme, putem ține la curent părinții cu tot ce se întâmplă în școală, dar putem
promova activităție ce se desfăşoară în şcoală.
Promovarea imaginii şcolii în care ne desfăşurăm activitatea, reprezintă o prioritate pentru o bună
colaborare între cei trei parteneri educaţionali: școală – comunitate - autorități locale. Școala noastră, în
ochii comunității, este rezultatul unei munci constante.
Printre activitătile la care am participat alături de directorul scolii, d-mna prof. Dorina Ucean si de
colegii mei în acest an şcolar, în scopul promovării unei imagini favorabile a școlii noastre atât în
comunitatea locală cât și în plan extern, pot fi menţionate: activități de voluntariat, activități extrașcolare
(Târgul de toamnă, serbări organizate cu diferite ocazii: Ziua Unirii, serbarea cu ocazia sărbătorilor de
iarnă, etc. De asemenea, m-am implicat în promovarea imaginii școlii alături de colegi si de dm-na
director prin realizarea de parteneriate cu școli din tară, prin participarea la concursuri școlare cu elevii,
prin prezentarea ofertei CDȘ în comunitate etc. La nivelul școlii există și un ansamblu folcoric –
Ansamblul Dorulet, care a participat la diferite concursuri, spectacole (la nivel local cât și în diferite orașe
din țară), înregistrări TV, etc.
Școala noastră este implicată în multe proiecte. Unul dintre aceste proiecte este Proiectul
ERASMUS PLUS, un proiect European, în care sunt implicate şcoli din mai multe țări (Spania,
Italia,Grecia,Polonia si România), cu scopul de a crește cooperarea internațională prin dezvoltarea de
produse educaționale de calitate și inovatoare.
Un alt proiect , care se desfăşoară de câţva ani în şcoala noastră este Proiectul Digitaliada.
Digitaliada este un program de educație digitală ce încurajează folosirea la clasă a metodelor de
lucru interactive și a conținutului digital educativ, pentru a crește performanțele școlare ale elevilor. Acest
program are două componente:
 la nivel național - platforma www.digitaliada.ro, care conține materiale digitale
educative validate de experți în educație
 la nivel rural - proiectul Digitaliada în școli din mediul rural
Programul Digitaliada se desfășoară cu sprijinul Ministerului Educației Naționale. fiind derulat și
implementat de Fundația Orange. Acest program a început în anul 2016, cu un proiect-pilot în 10 școli,
fiind extins în prezent la 50 de școli.
Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, prin
spaţiile de învăţare disponibile,dar și prin relațiile acesteia. Relațiile de colaborare dintre profesori și
părinți întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul instituțional și personal al tuturor celor implicați.
467
PROIECTELE INTERNAŢIONALE, UN PLUS ÎN EDUCAŢIA

PREŞCOLARĂ
Prof. Ţârlea Liliana

Grǎdiniţa cu program prelungit “Sfântul Mucenic Mina”, Ploieşti
Într-o societate aflatǎ în continuǎ schimbare, educaţia copiilor este unul dintre cele mai
controversate şi disputate subiecte de-a lungul timpului.
Educarea copiilor cu vârste mici este privită printr-o viziune globală ca temelia personalităţii, iar
societatea nu-şi permite să lase la voia întâmplării procesele şi situaţiile în care se formează copilul. Prin
urmare, mi-am propus sǎ vin în întâmpinarea nevoilor copiilor cu diferite idei şi metode de realizare a
unor activitǎţi care sǎ le trezeascǎ curiozitate şi dorinţǎ de cunoaştere, prin participarea în cadrul unor
proiecte internaţionale.
De curând, am avut ocazia sǎ particip atât în calitate de membru, cât şi în calitate de administrator în
cadrul a trei proiecte internaţionale.
Proiectul “Land of Ambrosia (Try me! I`m delicious)” se doreşte a fi o “excursie” a
preşcolarilor/elevilor în ţara lor, folosind ca temǎ centrală alimentele; în proiectul “I LOVE MY
COUNTRY” copiii sunt îndrumaţi sǎ meargǎ pe calea cunoaşterii tradiţiilor şi a obiceiurilor pentru a
cultiva dragostea pentru aceastǎ comoarǎ nepreţuitǎ, iar prin intermediul proiectului “Rispectons la nature
rispettiamo la natura” se urmǎreşte sǎ se stimuleze la copii conştientizarea necesitǎţii reciclǎrii
materialului din plastic şi carton.
Aşadar, trei proiecte cu trei teme diferite trezesc curiozitatea şi interesul copiilor, aducând astfel un
plus considerabil demersului didactic.
Proiectele sunt foarte bine structurate, cu pagini pentru fiecare activitate propusǎ, unde se stocheazǎ
materiale (imagini, prezentǎri, videoclipuri etc.) postate de cǎtre toate cadrele didactice partenere. Aceste
activitǎţi contribuie enorm la îmbogǎţirea cunoştinţelor tuturor celor implicaţi.
Mai mult, chiar are ca principal efect lǎrgirea orizontului de înţelegere a diversitǎţii, în ceea ce
priveşte educaţia, cultura şi tradiţiile din diferite ţǎri.
Prin activitǎţile eTwinning produsele preşcolarilor din ţǎrile partenere devin vizibile într-un spaţiu
comun. Astfel, copiii pot lua “contact” cu alte metode de realizare a unor produse, care stimuleazǎ
curiozitatea, satisfac setea de cunoştere şi îmbogǎţesc experienţa personalǎ. Posibilitatea copiilor de a
interacţiona cu alţi copii de vârsta lor din alte ţǎri activeazǎ gândirea şi îi ajutǎ sǎ surprindǎ mai repede o
serie de relaţii cauzale simple.
O astfel de experienţǎ creeazǎ posibilitatea de manifestare a creativitǎţii, a iniţiativei, a stimulǎrii
interesului copiilor de a experimenta lucruri noi şi se va concretiza prin aportul pe care îl vom aduce în
actul educaţional.
BIBLIOGRAFIE: - www.eTwinning.ro
468
Şcoala şi Comunitatea-Un parteneriat

în promovarea imaginii şcolii
Prof. Tarr Delia Monica, Profesor de limba engleză

Şcoala Gimnazială „Dacia” Oradea
Fiecare școală ar putea beneficia de un sprijin comunitar sporit. Cercetările au dovedit că școlile cu
sistem de sprijin comparativ cu celelalte sunt mai prospere.
Sprijinul, pentru școli, provenit dintr-o varietate de locuri atât pe plan intern, cât și pe plan
extern. Un lider eficient al școlii va folosi o varietate de strategii pentru a motiva o întreagă comunitate să
sprijine școala. Strategiile sunt concepute pentru a promova școala și a obține mai mult sprijin comunitar
de la o varietate de grupuri, de părți interesate.
Cum să concepem o rubrică săptămânală. Acest lucru va scoate în evidență succesele școlare, se va
concentra pe eforturile individuale ale profesorilor și va conferi recunoașterea elevilor. Se vor aborda, de
asemenea, provocările cu care școala se confruntă și nevoile pe care le are. De ce elaborarea acestei
rubrici în ziarul local? Deoarece va oferi publicului oportunitatea de a vedea ce se întâmplă în cadrul
școlii săptămână de săptămână. Le va permite să fie la curent atât cu realizările şcolii cât şi obstacolele
cu care se confruntă aceasta.
Activităţi comune în parteneriat cu comunitatea locală, părinţi, elevi, susţinători etc.
În fiecare a treia joi seara, din fiecare lună între orele 6-7 pm. Se va organiza o zi a porţilor deschise
/ o serată de jocuri. Fiecare profesor va proiecta jocuri sau activități orientate spre o anumită temă. Părinții
şi elevii vor fi invitați să vină și să participe împreună la aceste activități.
Această oportunitate le va permite părinților să vină în clasele copiilor lor, să pătrundă în universul
lor, să viziteze împreună cu profesorii lor, să participe la activități legate de subiectele care în prezent se
află în programele şcolare. Le va permite să se implice mai activ în educația copiilor lor și implică mai
multă comunicare cu profesorii lor.
Masa de prânz cu părinții. În fiecare joi un grup de 10 părinți va fi invitat să ia masa de prânz cu
directorul. Ei vor lua prânzul în sala de conferințe și vor vorbi despre problemele actuale existente în
școală. Acest lucru le va permite părinților să colaboreze mai bine cu consiliul de administraţie, cu
directorul şcolii și să-și exprime atât preocupările, cât și să-şi revizuiască atitudinea lor faţă de școală. De
asemenea, școala este mai personalizată și îşi rezervă ocazia de a oferi informații corecte.
Implementarea unui program prin care foşti absolvenţi să participe la aceste întruniri. Să primească
invitaţii la intrarea în instituţie să-i facă să se simtă importanţi, să-i conducă spre biroul directorului. Va
face vizitatorii să se simtă bineveniți. De asemenea, va permite școlii să aibă un mediu mai prietenos și
mai personalizat. Primele impresii bune sunt importante. Cu feţe prietenoase la ușă, majoritatea oamenilor
vor ieși cu o primă impresie bună. Prânzul lunar. În fiecare lună, profesorii se vor întâlni și vor aduce
mâncare pentru prânz. Vor fi premii la fiecare dintre aceste mese. Profesorii sunt liberi să socializeze cu
alți profesori și cu personalul în timp ce se bucură de mâncare bună. Acest lucru va permite personalului
să socializeze o dată pe lună și să se relaxeze în timp ce mănâncă, în afara orelor de curs.
Cum alegem profesorul lunii. În fiecare lună vom alege un profesor special. Profesorul lunii va fi
votat de instituţie. Fiecare profesor care câștigă premiul va primi o diplomă, propriul spațiu de parcare
personal timp de o lună şi o invitaţie la masă într-un restaurant de lux. Acest lucru va permite profesorilor
să fie recunoscuți pentru munca lor grea și dedicarea lor pentru educație. O importanţă majoră este faptul
ca profesorul să fi fost votat de către colegii săi. Va permite profesorului să se simtă mai bine în
colectivul care l-a apreciat.
Desfăşurarea unui târg anual de afaceri. În fiecare lună vom invita mai multe companii din
comunitatea noastră să participe la târgul de afaceri anual. După ore întregi petrecute în școală, vor afla
noutăţi semnificative despre întreprinderi. Cum ar fi, domeniul de activitate, câți oameni lucrează acolo și
de abilitățile necesare pentru a lucra în domeniul respectiv.
Aceasta oferă comunității de afaceri oportunitatea de a veni la școală și de a le face cunoscut
copiilor domeniul lor de activitate. De asemenea, oferă comunității de afaceri oportunitatea de a face parte
din educația elevilor. Oferă elevilor ocazia de a vedea dacă sunt interesați să lucreze într-un anumit
domeniu.
469
Prezentarea de către profesioniștii din diverse domenii. La fiecare două luni, persoane din cadrul
comunității, vor fi invitate să discute despre cariera lor. Vor fi aleși oameni cu o carieră impresionantă,
care în discursul lor vor oferi informaţii speciale referindu-se la anumite arii curriculare. De exemplu, un
geolog poate vorbi la orele de ştiinţe sau un reporter poate vorbi într-o oră de limbi moderne. Astfel
permiţând studenților să vadă varietatea opțiunilor posibile de carieră, să adreseze întrebări și să afle
lucruri interesante despre diferitele cariere.
Voluntariatul: Persoanele din comunitate care ar dori să se implice în acțiuni cu școala, dar nu au
copii sau cine are copii în școală, pot participa ca voluntari în cadrul programului pentru elevii cu nivel
mai scăzut la învăţătură sau cu posibilităţi materiale precare. Voluntarii pot veni ori de câte ori doresc să
discute şi să citească cu elevii. Le permite oamenilor să se angajeze ca voluntari și să se implice în viaţa
școlii. Le oferă studenților posibilitatea de a-și îmbunătăți abilitățile de citire și de a cunoaște oamenii din
cadrul comunității. O viaţă de poveste.O dată la fiecare trei luni o clasă va avea oportunitatea de a
intervieva pentru revista şcolii o persoană din cadrul comunităţii. Studentul va intervieva persoana, despre
viața și evenimentele care au avut loc în timpul vieții acesteia. Studentul va scrie apoi o lucrare despre
acea persoană și va oferi clasei o prezentare asupra acelei persoane. Persoana intervievată va fi invitată să
vorbească în faţa elevilor în sala de clasă în cadrul prezentării. Acest lucru le oferă elevilor oportunitatea
de a cunoaște oamenii din cadrul comunității. De asemenea, permite membrilor comunității să participe la
viaţa şcolară, să cunoască sistemul școlar și să se implice în viaţa școlii.
470
Educația și comunitatea
Înv. Tarța Gabriela
Comunitatea este celula de bază a societății. Ca elementele unui puzzle, comunitățile compun
societatea, în ansamblul ei. Ritmul de dezvoltare al comunităților va da în final, dezvoltarea societății prin
oamenii și instituțiile care o compun. Astfel, receptivitatea și flexibilitatea noilor generații vor identifica
direcția bună pentru a obține o societate modernă, democratică și care să răspundă nevoilor reale ale
membrilor săi. În acest deziderat își găsește locul și ȘCOALA, element central al oricărei comunități. Ea,
împreună cu celelalte instituții locale, prin acțiuni comune, vor construi ,,binele comun”.
,,Binele comun” a fost scopul pentru care toate instituțiile din comuna Peciu Nou, jud Timiș, și-au
dat concursul. Astfel, Liceul Teoretic din localitate, Primăria, Asociația Pro Liceul Peciu Nou, Biserica
Ortodoxă, Poliția locală au fost parteneri în derularea unor Proiecte educaționale. Educaţia nu este numai
pregătire şcolară, ci este înţeleasă tot mai mult ca un flux continuu de influenţe modelatoare şi
transformatoare exercitate pe tot parcursul vieţii individului.
În virtutea celor menţionate anterior, în calitatea mea de învăţătoare, mi-a revenit obligaţia de a
iniţia parteneriate educaţionale cu institiţiile mai sus menționate.
Parteneriatul educaţional se bazează pe metoda învăţării prin cooperare. Ea a fost studiată pe
parcursul anilor de mai mulţi psihologi care au tras o concluzie evidentă şi anume că munca în echipă
dezvoltă capacitatea elevilor de a lucra împreună, competenţă importantă pentru viaţa şi activitatea
viitorilor cetăţeni. Învăţarea prin cooperare solicită toleranţă faţă de moduri diferite de gândire şi simţire,
valorizând nevoia elevilor de a lucra împreună, într-un climat prietenos, de susţinere reciprocă.
Obiectivele majore ale parteneriatelor derulate au fost documentarea elevilor în ceea ce priveşte
rolul acestor instituţii pe raza comunei, modul acestora de rezolvare a problemelor cetăţenilor,
familiarizarea cu practicile utilizate în raport cu instituţiile menţionate şi mai ales sensibilizarea opiniei
publice privind valorile morale si religioase in ceea ce privește viaţa comunităţii în ansamblul ei.
În cadrul PARTENERIATULUI EDUCAŢIONAL ,, MAI BINE PREVENIM DECÂT SĂ
COMBATEM”am pornit de la faptul că dreptul la sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale
omului. Educaţia are puterea şi capacitatea de a contribui cu resurse specifice la constituirea unei societăţi
mai sănătoase. Astfel am desfăşurat activităţi de organizare a spaţiului educaţional, activităţi de formare şi
dezvoltare a unor deprinderi igienico-sanitare precum şi o colaborare strânsă cu personalul sanitar.
Părinţii au fost nelipsiţi în derularea acţiunilor.
PARTENERIATUL EDUCAŢIONAL ,,LĂSAŢI COPIII SĂ VINĂ LA MINE !” în colaborare
cu Parohia Ortodoxă Peciu-Nou a avut ca argument convingerea că dincolo de practicile religioase e
extrem de important să fim alături de cei încercați de viață, care parcurg perioade grele și se confruntă cu
nevoi și suferințe. Am încercat prin acțiuni concrete, să fim ,,buni creștini” susținând moral și material
cazuri sociale, copii proveniți din medii defavorizate, făcând bucurii celor năpăstuiți, tineri sau bătrâni.
,,ȘCOALA PĂRINȚILOR” a fost un proiect local care și-a propus să realizeze o echipă sudată:
ȘCOALĂ – FAMILIE”. Fiecare etapă în creşterea şi formarea copilului îl pune pe părinte în situaţii
inedite. O astfel de situaţie este aceea în care copilul devine elev. Acest moment îi determină pe unii
părinţi să considere că rolul lor în educaţia copiilor scade. Nimic mai fals. Dimpotrivă, noul statut al
copilului necesită o nouă abordare: aceea de a colabora cu membrii comunităţii şcolare în vederea
obţinerii unor rezultate bune şi foarte bune la învăţătură şi purtare.
Fiind cunoscută plăcerea copiilor de a viziona spectacole de teatru de păpuși, am invitat la Căminul
Cultural din Peciu Nou, Teatrul pentru copii și tineret Merlin, Timișoara. Actorii acestei instituții, prin
talentul lor, îi determină pe copii să se implice total, fizic, intelectual şi afectiv. Cu ajutorul personajelor
reuşesc să se cunoască pe ei înşişi mai bine, să se dezvolte emoţional, social şi creativ. Concret,
parteneriatul a permis prezentarea a 4 spectacole în fiecare an școlar, începând din 2015.
Exemplele expuse anterior au avut rolul apropierii de aceste instituţii, a comunicării directe şi a
unui schimb de impresii şi păreri. Elevii au participat cu interes şi chiar s-au pus în situaţii de viaţă
adevărate.
Sensibilizarea reprezentanţilor comunităţii locale cu privire la problemele şcolii a reprezentat o
dimensiune deosebit de necesară pentru realizarea obiectivelor parteneriatelor; şi aceasta deoarece orice
abordare abruptă, resimţită ca o ingerinţă autoritară în problemele comunităţii este şi va fi sortită eşecului.
471
În plus orice acţiune de dezvoltare nu este eficientă dacă nu este înţeleasă şi preluată ulterior de
comunitate.
Concluziile întâlnirilor, aprecierile făcute de participanţi în timpul evaluării finale a activităţilor,
ecourile parteneriatelor au dovedit că acţiunile de sensibilizare comunitară desfăşurate au reprezentat un
important cadru organizat de dialog şi comunicare, aşteptat de mult şi resimţit ca necesar de toţi
participanţii. S-a constatat o dorinţă de colaborare, conştientizându-se importanţa şcolii pentru comunitate
şi necesitatea sprijinirii şcolii de către aceasta.
Exemple de prezentare a modelelor comportamentale sunt multe, dar eu ca dascăl, modelator de
suflete, doresc să creez acea comuniune familie – şcoală – comunitate, în primul rând fiind sinceră cu
mine însămi şi cu ceilalţi în tot ceea ce fac, fiind dispus să învăț mereu, alergând alături într-o cursă
pentru cunoaştere, către un ţel comun.
Bibliografie:
Agabrian Mircea, „Parteneriate familie – şcoală - comunitate”, Editura Institutul European, Iaşi,
2005;
Baran Pescaru Adina, „Parteneriat în educaţie: şcoală - familie - comunitate ”, Editura Aramis,
Bucureşti, 2004;
Chiru Mihaela, „Cu părinţii la şcoală – ghid pentru profesori”, Editura Humanitas Educaţional,
Bucureşti, 2003.
472
IMPORTANTA PRIMILOR ANI DE GRADINITA IN SUCCESUL DE MAI

TARZIU AL COPILULUI
GRĂDINIȚA CU P.N. LUNCA CALNICULUI

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR:
TĂTĂRĂȘANU DIANA ELENA
Succesul academic al copiilor in perioada adolescentei si a maturitatii depinde intr-o mare masura
de pregatirea din perioada de gradinita. Primii ani de educatie si instruire sunt cei mai importanti in
stabilirea unei fundatii solide de la care copiii se pot adapta la sistemele scolare si invata in mod
productiv. In acest interval de timp copiii isi pot dezvolta abilitati primare care formeaza fundamentul
citirii, numeratiei si a interactiunii sociale. Nivelurile de pregatire cu care un copil intra in gradinita sunt
deopotriva academice si emotionale si se bazeaza in mare parte pe o pregatire corespunzatoare inca de
acasa. Este esential sa se dezvolte abilitatile aferente copiilor, inclusiv de a se concentra de a gandi logic,
de a recunoaste cuvinte importante, de a demonstra o doza de autocontrol si de a vorbi clar.
Desi poate parea usor de presupus ca fiecare copil este pregatit pentru gradinita cand ajunge la o
anumita varsta, exista o serie de factori importanti de luat in considerare, precum abilitatea academica si
maturitatea emotionala. Pregatirea pentru gradinita poate fi cultivata in fiecare copil prin interactiune
pozitva cu parintii si cu ceilalti copii. Inca de mici, copiii trebuie expusi unui mediu in care sa poata
explora in voie, sa descopere singuri informatiile pe care dorim sa le transmitem, sa fie stimulati la
capacitate maxima. Cu alte cuvinte, inca de la varsta de doi ani, copilul trebuie implicat in experiente de
invatare care sa ii stimuleze curiozitatea si creativitatea, accesul la educatia timpurie modeland
personalitatea sa de mai tarziu. Orice experienta de invatare de la gradinita este conceputa astfel incat sa
le permita celor mici sa isi descopere propriul eu, sa isi dezvolte o imagine de sine pozitiva pentru ca, mai
tarziu, sa devina un adult independent si responsabil.
Activitatile planificate in gradinita in societatea actuala vizeaza cuprinderea tuturor aspectelor

importante ale dezvoltarii complete a copilului, in acord cu particularitatile de varsta, dar si individuale.
Este foarte important ca personalul din gradinita sa organizeze un proces educational care sa ii
provoace pe toti cei participanti, sa le arate ca sunt unici si au o anumita personalitate, sa ii invete cum sa
exploreze lumea, atat acum, cat mai tarziu, dar, cel mai important, cum sa interactioneze cu diverse medii
sau culturi si cum sa se adapteze acestora. Experienta anilor de gradinita este in stransa legatura cu
informatiile pe care copiii le primesc din mediul inconjurator, invatandu-i sa filtreze volumul mare de
cunostinte cu care interactioneaza, pe care trebuie nu doar sa le asimileze, ci sa le puna si in practica.
Astfel, copiii vor reusi sa comunice cu toti cei din jurul lor, sa isi dezvolte cooperarea, negocierea, grija
fata de ceilalti si exprimarea emotiilor intr-un mod echilibrat. Astfel, primii ani petrecuti la gradinita, intr-
o atmosfera calda si relaxata, dar dinamica si stimulativa, reprezinta baza unui adult respectuos si
intelegator, capabil sa se adapteze oricarui mediu, indiferent de directia evolutiei societatii actuale.
Gradinita pregateste copiii pentru anii de scoala deoarece intalnesc noi prieteni si invata cum sa
comunice. Dezvoltarea acestor aptitudini de comunicare de timpuriu este importanta deoarece cu cat
copilul invata cum sa comunice, cu atat mai repede o va putea face in mod concret. Cand copiilor li se
cere sa imparta si sa se joace frumos unul cu altul, vor inmagazina acele informatii care ii vor modela cu
privire la modul in care ii trateaza pe cei din jur pentru tot restul vietii.
Un alt motiv pentru care este important gradinita consta in faptul ca le permite copiilor sa se
obisnuiasca cu scoala. Cei mici vor incepe sa frecventeze scoala zilnic cel putin pana la varsta de 18 ani,
asadar este important sa inceapa din timp si sa se obisnuiasca de la o varsta frageda cu aceasta rutina. In
acest mod o zi intreaga petrecuta la scoala nu va mai parea atat de grea.
473
Mihai Eminescu sau „expresia integrală a sufletului românesc” (Nicolae Iorga)
Autor: Tecaru Dana-Ionela
Pe 15 ianuarie 2020 s-au împlinit 170 de ani de la nașterea poetului nostru naţional Mihai Eminescu,
cel numit de Grigore Vieru „poetul nemuririi noastre”, de Constantin Noica „omul deplin al culturii
române”, iar de alţii, pe drept cuvânt, părintele jurnalismului românesc.
Prin Legea nr. 238/2010 s-a stabilit ca pe 15 ianuarie să se celebreze Ziua Culturii Naționale. În
semn de recunoștință, elevii Școlii Gimnaziale ”Radu cel Mare” Bogați, coordonați de prof. Prunescu
Mariana, prof. Tecaru Dana si prof. documentarist Udroiu Magdalena, au prezentat un deosebit program
artistic în care au recitat și au intonat melodii pe versuri eminesciene.
Doamna profesoară Prunescu Mariana a oferit auditoriului prezent, format din elevi gimnaziști,
părinți, cadre didactice și dl primar Ion Gîrleanu, un periplu printre marile teme poetice reflectate în unele
dintre capodoperele ”poetului nepereche”. Emoționat de atmosfera creată, dl primar a recitat alături de
elevi, activitatea în sine atingându-și scopul de a sensibiliza și de a celebra așa cum se cuvine Ziua
Culturii Naționale.
Elevii clasei a VIII-a B, coordonați de prof. Tecaru Dana, au pus în evidență versuri mai puțin
studiate în școală, Eleva Toboșaru Aurelia, din aceeași clasă, a intonat o doină, cunoscut fiind faptul că
Mihai Eminescu s-a inspirat din folclor în cea mai mare parte a operelor sale.
Udroiu Magdalena, profesor documentarist al școlii, s-a ocupat de amenajarea unei miniexpoziții cu
tomuri eminesciene în cadrul Centrului de Documentare și Informare, prezentând un material inedit cu
diferite curiozități mai puțin știute de publicul larg despre viața ”luceafărului literaturii române”.
Activitatea s-a încheiat nostalgic cu intonarea versurilor ”Pe lângă plopii fără soț” de solista corului
școlii, Toboșaru Aurelia, acompaniată vocal de cadrele didactice și invitați.
474
CARTEA – OGLINDA SUFLETULUI
Prof. înv. primar Tecşa Anda

Şcoala Gimnazială Nr. 3 Cugir, jud. Alba
În societatea de azi, din cauza multitudinii componentelor informative – radioul, televiziunea,
cinematograful, Internetul – cartea poate trece aproape neobservată.
Cu toată amploarea pe care au luat-o mijloacele audio-vizuale în difuzarea culturii, trebuie spus că
nimic nu poate înlocui cartea. În afara cărţii nu poate fi concepută o cultură sistematică a individului şi a
societăţii. Cartea a rămas şi va rămâne unul din mijloacele de autoinstruire cele mai frecvente, pentru
formarea omului societăţii moderne.
Citirea cărţilor contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor, la formarea unui vocabular bogat, la
dezvoltarea exprimării. Eroii cărţilor devin modele pentru elevi. Copiii au impresia că participă direct la
fapte şi evenimente din cuprinsul cărţii. Pe unii eroi îi iubesc, pe alţii îi urăsc. Ceea ce citesc în copilărie
se întipăreşte în amintirea lor pentru toată viaţa şi influenţează dezvoltarea personalităţii. Lectura oferă
copilului posibilitatea de a-şi completa singur cunoştinţele, de a le îmbogăţi.
Cuvântul scris este prezent peste tot şi, de aceea, citirea sa devine o aptitudine fundamentală
necesară în aproape toate domeniile vieţii curente. O multitudine de deprinderi conexe, inclusiv citirea
digitală, sunt esenţiale pentru realizarea personală şi socială a unui individ, pentru ca el să poată lua parte
activ la viaţa socială. Mai mult decât atât, aceste competenţe sunt esenţiale pentru accesul şi promovarea
pe piaţa muncii. Persoanele care dovedesc o capacitate de a citi necorespunzătoare îşi limitează şansele de
succes în societatea de astăzi. În esenţă, dobândirea capacităţii de a citi bine este o cerinţă de bază dictată
de solicitările vieţii sociale şi economice ale societăţii secolului al 21-lea.
Achiziţia cu succes a acestor deprinderi încă din copilărie sau pe parcursul adolescenţei este
fundamentală.
Sub genericul „CARTEA – OGLINDA SUFLETULUI” se derulează la Şcoala Gimnazială Nr. 3
Cugir, proiectul educativ demarat în luna octombrie, care este recunoscută drept „Luna Internațională a
bibliotecilor școlare” şi care continuă cu sărbătorirea Zilei culturii la 15 ianuarie, Zilei internaţionale a
cititului la 1 februarie, apoi cu marcarea zilei de 23 aprilie, Ziua cărţii.
Proiectul are ca argument cuvintele cronicarului:
Moto: ” Nu este alta mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă, decât cetitul
cărților”(Miron Costin)
Cartea a reprezentat, întotdeauna, emblema personalităţii şi moralităţii unui individ, prin
intermediul acesteia, regăsindu-ne atât în momente de bucurie, cât şi în cele de tristeţe. În funcţie de
tematica aleasă, cartea va reflecta taina sufletului, emanând stările interioare ale fiecăruia, oferindu-ne
”oaza de linişte şi libertate” de care avem nevoie, pentru a înfrunta realitatea vieţii şi a descoperi cine şi
ce suntem.
Scopul proiectului îl reprezintă dezvoltarea capacităţii elevilor de a-şi exprima trăirile sufleteşti şi
de a reda prin creaţii originale elementele fascinante pe care le transmite cartea, ca efect a lecturării
acesteia, precum şi promovarea potenţialului artistic şi creativ al elevilor.
Obiectivele propuse sunt: stimularea interesului elevilor față de lectură; cunoașterea și respectarea
valorilor fundamentale ale culturii naționale; Constituirea unui fond minim de carte pentru biblioteca
clasei; Cunoașterea și respectarea valorilor fundamentale ale culturii naționale; stimularea talentului şi
creativităţii; atragerea elevilor la bibliotecă.
S-au derulat manifestări diverse cu elevii din ciclul primar şi gimnazial: expoziţie de carte, eseuri și
poezii, cvintete sau acrostihuri tematice, prezentarea unui personaj preferat, precum și afișe, desene și
chiar o machetă a unei cărți, confecţionarea semnelor de carte, schimb de carte, donaţii de cărţi.
Elevii claselor gimnaziale, sub îndrumarea doamnelor profesoare, au realizat diverse eseuri și
poezii, cvintete sau acrostihuri tematice, precum și afișe, desene și chiar o machetă a unei cărți în cadrul
unor activități dedicate zilei cărții. N-a lipsit o expoziție a cărților, de la cele favorile ale copiilor, până la
cele rare, deosebit de valoroase. Elevii s-au implicat cu deosebită plăcere în activități lucrând atât pe
grupe, cât și individual, iar rezultatele muncii lor au fost prezentate în cadrul unei șezători literare .
475
La ciclul primar elevii au participat la activităţi diverse, precum:

‐ prezentare cu tema: Istoria tiparului si a cărţii, Istorii regăsite. Istoria cărţii, care
cuprinde şi imagini,
‐ prezentare de carte;
‐ prezentarea unui personaj preferat,
‐ confecţionarea semnelor de carte;
‐ joc de rol ,,Vreau să fiu o zi bibliotecar”,
‐ schimb de carte, donaţii de cărţi, cu tema Îmbrăţişează o carte!, având ca scop

conştientizarea importanţei lecturii, în vederea dezvoltării personale.
‐ realizarea unor cărți pe diverse teme;

Cărticica clasei noastre
Cărticica anotimpurilor
Cărticica mea dragă
Cartea mea
Ai carte, ai parte!
Cartea toamnei
Elevii au întocmit cărticele, unele în formă de legume de toamnă, glob, om de zăpadă, clopoţel,
brăduţ, sacul lui Moş Crăciun, având cuprins diferit: reţete, rebus, moda, curiozităţi, poezii, compuneri,
ghicitori, publicitate, datini şi obiceiuri, desene, colaje, frunza vrăjită, copacul cu dorinţe,etc.
Elevii au participat activ la toate activitățile derulate citind, povestind, comunicând, lucrând atât pe
grupe, cât și individual.
Rezultatele au fost prezentate în cadrul recitalului de poezie și cântece, a șezătorii literare şi a
expoziției tematice care au cuprins lucrările acestora.
476
Prof.înv.preșcolar TEMĂTORU VIOLETA-MARIA

Grădinița Nr 2 Nereju Mic
complexe din partea societății în care trăim și să își stabilească bine locul său în viața copiilor pe care îi
educă, dar și în centrul comunității, un mediu în continuă schimbare. Internetul, privit cu reticență inițial,
a devenit acum un mediu de promovarecel mai la îndemână, prin care o școala își poate construi o
imagine foarte bună datorită activităților desfășurate și nu numai.
Deschiderea spre tot ce e nou se realizează datorită cadrelor didactice pregătite, care intervin și
doresc o continuă dezvoltare a școlii. Analizând ceea ce se cere de la unitatea de învățământ, putem stabili
Crearea acestei imagini a școlii se realizează prin fiecare cadru didactic din instituție, schimbarea
venind prin fiecare dintre noi. Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptată la
Activitățile extrașcolare desfășurate vin în ajutorul promovării imaginii instituției școlare.

Activitățile de acest gen, cu o deosebită influență formativă dar și de mare importanță, au la bază toate
formele de activități: turistice, ateliere de creație, concursuri și parteneriate cu alte instituții. Activitățile
extracurriculare dau copiilor o alternativă sănătoasă, practică și creativă de a ocupa timpul liber, iar toate
acestea fiind unoscute în rândul părinților, îi vor face pe aceștia să aprecieze și să vadă cu alți ochi școala.
Este lesne de înțeles că instituția de învățământ ce promovează astfel de activități beneficiază de o
imagine pozitivă binemeritată, atât la nivel local, cât și județean sau, de ce nu, național. Activitatea
extracurriculară e o componentă educaţională importantă din actul aducațional dar și valoroasă şi
eficientă, căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine
deschisă spre tot ce e nou, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurându-
le acestora un cadru propice și o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
internetul fiind cel mai la îndemână mod de a face accesibile rezultatele și produsele activităților. Cu
Deasemenea, redactarea unei broșuri, reviste, în care fiecare cadru didactic să poată publica măcar o
parte din activitățile inovative desfășurate ănsoțite fiind și de fotografii, ar fi de mare amploare, iar
unitatea școlară poate fi promovată nu doar la nivel local, cât și județean sau chiar național. Prin acest fapt
nu doar că se promovează instituția, dar este și un mod de a atrage fonduri.

477
100 DE ANI DE TRADIȚIE ȘI PERFORMANȚĂ
COLEGIUL NAȚIONAL „MIHAI EMINESCU”, CONSTANȚA

PROF. TEODORA CETI
Istoria școlii în care lucrez este legată de eforturile de integrare a Dobrogei în România și de numele
Valentinei Boteanu, profesoară de franceză, fiica lui Gavriil Musicescu, cunoscut muzician, venită de la
Iași în Dobrogea în 1897 pentru a contribui la procesul de românizare al regiunii.
Prin decretul-lege nr. 3864 semnat de Regele Ferdinand se hotărăște înființarea, cu începere de la 1
septembrie 1919, a câte o școală secundară de fete în orașele Tr. Severin, Pitești, Buzău, Brăila, Focșani și
Constanța. Școala noastră si-a deschis porțile, inițial, pentru 143 de eleve.
Liceul de fete „Domnița Ileana” a funcționat în clădirea din strada Traian, fostă reședință a
prefecturii otomane, începând din 1931; clădirea în „stil curat românesc” a fost terminată in anul 1908 și
fusese destinată inițial Liceul de băieți „Mircea cel Bătrân”. Arhitectul a fost George Mandea cu care a
proiectat si Biserica Adormirea Maicii Domnului din Constanța.
Frământările istoriei nu au ocolit instituția și pentru scurt timp, în 1940, a fost centru medical
german, în 1941 era refugiat la Techirghiol, apoi la Murfatlar, Medgidia, Călărași, localități considerate
mai sigure în contextul conflictului mondial.
După război, în anul 1948, școala își schimbă denumirea în Liceul de Fete Ana Ipătescu, după
modelul sovietic, alături de schimbări referitoare la planurile și programele de învățământ. Au fost
eliminate discipline ca religia, noțiuni de drept, educație civică, limba engleză, germană, italiană, noțiuni
de menaj și gospodărie, igienă și filozofie, introducându-se discipline noi ca limba rusă, Istoria URSS,
Economie politică, Studiul mașinilor, Cunoștințe industriale și lucru manual pentru fete.
Din anul 1951 denumirea se schimbă în Liceul Mixt iar mai apoi Școala Medie Mixtă nr. 2
Constanța. Din 1962 va purta numele de Școala Medie Mixtă nr. 2 Mihai Eminescu” pentru ca din anii
1968-1969 să apară cu numele de Liceul nr.2 real-umanist „Mihai Eminescu”.
Din 1971 școala a fost dotată cu ateliere de țesut covoare orientale, de croitorie și de lenjerie. Au
existat asociații sportive și culturale specifice perioadei comuniste cu rezultate remarcabile.
Evenimentele din 1989 au determinat alte schimbări în planul de școlarizare, în planurile de
învățământ și în manualele școlare. Numărul de clase s-a redus treptat, desființându-se secția serală. S-a
redus săptămâna de desfășurare a cursurilor la cinci zile de săptămână, s-au re4structureat programele
școlare și au fost introduse manualele alternative.
În anul 2005 școala a primit titulatura de Colegiu Național. În anul 2007 Colegiul Național „Mihai
Eminescu” a primit acreditare ECDL iar în anul 2017 devine membru al Alianței Colegiilor Centenare,
alianță aflată sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Principesa Margareta, Custodele Coroanei Române
din 2018. Tot în anul 2017 colegiul devine Centru de Examinare Cambridge, oferind elevilor posibilitatea
de a obține certificare autorizată în domeniul limbii engleze. Începând din 2018 școala este beneficiara
proiectului 3DTech.
478
După cum sun istoricii, în locul unde funcţionează astăzi Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” a
avut sediul Episcopia Tomisului la sfârșitul secolului al IV-lea.
Un fost director al liceului, profesorul Romulus Popa Bran, a scos la iveală istoria antică ce există
sub sălile de clasă. În curtea liceului există două uşi ferecate în spatele cărora sunt nouă trepte ce duc spre
o criptă, aflată la 2,50 metri sub pardoseală. Cripta cuprinde trei încăperi construite pentru a fi morminte
ale martirilor. Tavanul este boltit, pereţii laterali sunt pictaţi colorat, în frescă, cu figuri geometrice şi
motive florale în chenare. Aici au fost descoperite numai fragmente din zidurile de răsărit. O echipă de
specialişti francezi care a venit în 1994 a făcut lucrări de conservare a picturilor murale vechi de 1.700
ani. De atunci, monumentul paleocreştin zace în degradare – ca aproape toate edificiile de patrimoniu
naţional pe care România le are. Bazilica ar putea fi restaurată şi expusă vizitării, aşa cum fac ţările care-
şi preţuiesc trecutul.
479
NECESITATEA PROMOVĂRII IMAGINII ȘCOLII
Prof. înv. primar Teodorescu Viorica

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,, TEOFIL VÂLCU” HĂNEŞTI,
JUDEŢUL BOTOŞANI
Educația este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de măsuri, aplicate în mod
sistematic în vederea formării și dezvoltării însușirilor intelectuale, morale sau fizice ale tinerilor
(oamenilor). Educația este un sistem de bunuri educaționale ce însumează instituțiile, dar și activitățile
implicate în promovarea și difuzarea ei.
spaţiile de învăţare disponibile.
făcute în asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea profesorilor care susțin
educația.
Evaluarea calității o fac consumatorii, după realizarea prestațiilor educaționale. Ei cumpără actul
educational înainte de a-i percepe valoarea. Desigur, se iau în considerare și informațiile existente până la
aceea dată despre o anumită unitate școlară, însă adevărata valoare se stabiliște la sfârșitul școlarizării, în
funcție de performanțele de care sunt capabili absolvenții școlii respective
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o colaborare optimă între
cei trei parteneri educaţionali: școală-elevi-părinţi. Şcoala, nu poate funcţiona bine fără sprijinul
comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă
tinerii şcolarizaţi contribuind astfel la dezvoltarea comunităţii şi cum altfel dacă nu prin realizarea
educaţiei formale.
în continuă schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul exterior. Pe lângă
acest aspect o importanță majoră o au și factorii de mediu. Starea socială sau nevoile speciale ale
copiilor pot determina apetitul sau dezinteresul față de educație.
Școala oferă servicii și copiilor cu cerințe educative speciale, de aceea se
obligă să asigure și servicii de specialitate, recuperare, terapie educațională, consiliere școlară, asistență
medicală şi socială. Așadar, în campaniile de promovare a imaginii școlii trebuie să fie incluse și dovezile
unor reușite integrări sociale ale copiilor cu CES.
Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a schimbărilor care se produc şi
ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate. Într-un mediu
stabil, forţele demografice, economice, ecologice, tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la
an la an. Formarea imaginii unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe de
o parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de
reclamei, publicităţii, utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru
formarea unei imagini unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje.
Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite.
În literatura de specialitate pot fi identificate cinci principii ale campaniilor de success privind
promovarea imaginii școlii:
• Identificarea nevoilor, a intereselor, a obiectivelor și posibilităților publicului prioritar;
• Planificarea și exectuarea campaniei într-un mod sistematic;
• Monitorizarea și evaluarea continuă pentru a vedea ce funcționează și unde trebuie făcute
eforturi suplimentare;
• Luarea în considerare a rolurilor complementare ale comunicării interpersonale cu mass-media;
• Selecția unor media potrivite pentru fiecare public prioritar.
480
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii școlii noastre au fost:
• difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele educaţionale,
• consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
• dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național în scopul
locale / regionale;
• promovarea imaginii școlii prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet).
Propunerea de activităţi pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii în anul şcolar curent, a fost
următoarea:
• transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi programele
de dezvoltare, oferta educaţională, activităţi derulate, rezultatele școlarilor, proiecte educaționale derulate
;
•promovarea imaginii instituţionale şi a ofertei educaţionale prin site-ul
http://www.scoalahanesti.ro/;
481
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII ÎN COMUNITATE
prof. pt. înv. Primar, TEOFIL MAGDALENA

Școala Gimnazială Aninoasa, județul Dâmbovița
Vorbind despre educația din școală, Eminescu spunea :,, Caracterul unei școli bune este ca elevul să
învete în ea mai mult decat i se predă, mai mult decât știe însuși profesorul”. Iar despre profesori,
William George Ward a spus : ,, Profesorul mediocru spune . Profesorul bun explică și demonstrează.
Profesorul perfect inspiră.”
Concluzionez, așadar, că o școală bună se promovează prin profesori care reușesc să inspire elevilor
învățătura, pasiunea, să le descopere creativitatea în gândire, în rezolvarea de probleme de viață, să le
deschidă drumul spre căutări, spre întrebări, adică spre studiu individual și spre autoeducație. Este știut
faptul că școala este cea care îți deschide orizonturile , te ghidează, te sprijină, dar, pentru a-ți găsi drumul
în viața, e nevoie de munca fiecărui elev, din afara școlii.
Profesorul bun este simbolul unei școli bune. El știe să promoveze în societate o școală de succes.
El știe că o bună colaborare cu comunitatea locală are ca rezultat susținerea școlii în derularea unor
proiecte educative, culturale, dar și de reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor pe piaţa muncii,
susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, susţinerea elevilor în alte abilităţi.
O școală promovată este o școală apreciată de copii , dar și de părinții acestora. De aceea se impune
ca părinții să ia permanent la cunoștință despre activitățile în care sunt implicați copiii lor. Parteneriatul
școală-familie aduce față în față cele două partenere ale procesului educativ, școala și beneficiarii
educației, elevii și părinții acestora. Activitățile comune organizate în sprijinul elevilor, implicarea
părinților în unele activități comune școală-familie, aduc un plus promovării școlii. În cadrul proiectului,
părinții sunt informați periodic asupra evoluției situației la învățătură a elevilor, asupra evaluărilor
naționale, dar și a proiectelor școlare în care copiii sunt implicați. În felul acesta, părinții înțeleg mai bine
cum să-i sprijine pe copii, ce dificultăți întâmpină și cum ar putea să fie prezenți în educația lor. În cadrul
proiectului, am desfășurat împreună cu 10 părinți ai copiilor de la clasa mea cursul ,,EDUCAȚI AȘA!”, în
cadrul căruia, părinții au dobândit câteva tehnici de apreciere, de negociere , dar și de pedepsire a copiilor
atunci când apar neînțelegeri între copii și părinți. Cursul a avut un impact foarte mare în rândul părinților
participanți , aflați în postura de elevi de data aceasta, care, la final au concluzionat că înțeleg mai bine
reacțiile copiilor și știu mai bine cum să le gestioneze, că au învățat să-și aprecize mai bine copiii, să-i
stimuleze, dar și ei să devină mai răbdători.
Tot în scopul informării , dar și al promovării activităților desfășurate , școala noastră actualizează
permanent pagina web a școlii. Aceasta este vizualizată de copii, părinți și întreaga comunitate locală,
care apreciază activitățile cultural-artistice, de voluntariat, din cadrul parteneriatelor și ale proiectelor
școlii. Copiii se simt apreciați, stimulați să participe activ la tot ce școala și comunitatea le propune.
Bineînțeles că imaginea școlii este dată și de rezultatele copiilor la concursuri și examenele
naționale, de baza materială și resursele umane, de oferta educațională și proiectele în are aceasta este
implicată. Nu în ultimul rând, orele organizate și desfășurate de cadre didactice bine pregătite, care se
perfecționează continuu și care demonstrează creativitate, răbdare și tact pedagogic întregesc imaginea
școlii
Imaginea școlii noastre se extinde și la nivel județean , când , cu ocazia desfășurării unor activități
cultural-artistice prilejuite de sărbătorile de iarnă, Ziua Națională, Ziua Eroilor, Zilele Culturii în
Aninoasa etc, elevii școlii noastre oferă programe artistice televizate de canalul de televiziune județean.
Activitățile organizate în perioada ,, Școala altfel” antrenează copii, profesori, părinți în activități
comune, atractive, unele organizate sub formă de concursuri artistice, sportive sau de cunoștințe generale,
altele sub formă de excursii tematice sau vizite , ori în acțiuni de ecologizare.Aceste acțiuni, scprijină
promovarea imaginii școlii în comunitatea locală.
Școala noastră este deschisă pentru toți elevii care-i calcă pragul, le oferă respectul cuvenit, sprijinul
și îndrumarea de care fiecare are nevoie. Prin activitățile , proiectele și programele desfășurate la nivelul
școlii ne dorim să venim în întâmpinarea tuturor. Vrem să vedem venind spre școală copii veseli, care vin
cu sufletul deschis, care știu că vor avea o nouă zi relaxantă, nestresantă și care vor pleca spre case tot
fericiți, alături de prieteni de școală și cu un pas mai sus, spre un viitor asa cum si-l doresc.
482
POVESTEA LOCULUI MEU !

”Nu zidurile fac o școală, ci spiritual ce domnește într-însa”
FERDINAND, REGE AL ROMÂNIEI
Prof. ȚEPIȘ MARIOARA
Școala Gimnazială Gheorghe Frățilă Glimboca
Străjuită de munții semeți, pe valea încântătoare a Bistrei, în salba de așezări frumoase ce

încadrează întreg pământul românesc, se găsește comuna noastră Glimboca ce își pierde originea în
negura vremurilor, amintită fiind pentru prima dată în anul 1370.
Frământările întregului neam românesc de-a lungul vremurilor au lăsat urme asupra Banatului,
regiune din care face parte și Glimboca, astfel în urma păcii din 1718 ajunge sub stăpânire austriacă.
În aceste împrejurări s-a înființat școala în comuna noastră, fapt ce reiese dintr-un document
intitulat „Memoriu” prin care s-au cerut rechizite școlare pentru școlile existente, emis în anul 1776 pe
baza ordonanței de la 1 octombrie 1776.
Din acele vremuri nu ni se păstrează un document în care să ni se arate cum era clădirea şcolii, din
ce era construită şi în ce loc era. Cert este faptul că în 1871 Regimul Grăniceresc, din care făceau parte şi
glimbocenii, zideşte o şcoală tip de piatră şi cărămidă peste drum de biserică unde astăzi se găseşte doar
„Magazinul universal”. Elevii erau împărţiţi în două grupe: începători şi înaintaţi, iar în 1874 aceştia se
împart pe clase. Şcoala a rămas comunală, adică întreţinută de locuitorii comunei până în 1907, când în
urma politicii de deznaţionalizare a trecut în subvenţia şi controlul statului cu limbă de predare în limba
maghiară până în anul 1918. Deşi instrucţiunile prevedeau ca în şcoală să se predea în limba maghiară, cu
riscul de a-şi pierde slujba, de a fi întemniţaţi sau torturaţi, dascălii noştri au continuat să predea lecţiile şi
în limba maternă, limba română.
483
Primul învățător amintit în „Contribuții la istoria învățământului din Banat” de P. Radu este Moise
Moesevici la anul 1808, dar în 1807 îl găsim ca diacon și învățător din Glimboca, semnând în cartea
bisericească „Meneiul” lunii aprilie Buda 1804, prima copertă. În acea perioadă învăţământul se reducea
la „citit”, „scris”, „socotit” şi „cântare bisericească”, mulţi din copiii satului neavând posibilităţi, nu au
urmat cursurile, iar din care au urmat, majoritatea învăţau doar cititul.
Una dintre personalitățile marcante care și-a adus contribuția la fondarea și dezvoltarea comunei
Glimboca, este preotul Gheorghe Frățilă, al cărui bust străjuiește parcul din fața școlii ce astăzi îi poartă
numele: Școala Gimnazială ,,Gheorghe Frățilă” Glimboca. Între anii 1926-1928, prin repetate intervenții,
cu osteneală nemăsurată din partea preotului Frățilă, se zidește impunătoarea școală cu etaj de astăzi, care
mult timp i-a purtat numele scris pe o placă de marmură, iar din anul 2012, școala îi poartă numele.
Preotul Gheorghe Frățilă se sfârșește în vârstă de numai 47 ani, răpus de o boală la ficat, la 13 decembrie
1936. Rămășițele pământești au fost conduse în cimitirul satului de soborul a 29 de protopopi și preoți.
Totul poate fi schimbat în lumea asta, numai satul și mama nu, nimic nu le poate înlocui. Aici înveți
să dai buna ziua, să respecți bătrânii și lumea, să nu te faci de rușine, ți se cimentează ideea de omenie pe
care ți-o dă pământul nașterii. Suntem mândrii că specificul glimbocenilor se face cunoscut prin glasul
urmașilor . Oamenii n-ar trebui să treacă prin această lume și pe acest pământ fără să lase urme care să
amintească posterității existența lor.
484
Prof. Țermure Alexandrina

Grădinița cu Program Normal Nimigea de Jos, jud. Bistrița-Năsăud
Având în vedere că anii copilăriei sunt şi anii grădiniţei, specificul muncii educative din grădiniţă
presupune şi organizarea unor activităţi cu familia copiilor, nu fiindcă aceasta ar căuta să se sustragă de la
îndeplinirea atribuţiilor sale educative ci pentru că de foarte multe ori nu ştie sau nu poate să facă acest
lucru în condiţii corespunzătoare. Rolul familiei nu se mai poate rezuma la asigurarea condiţiilor de viaţă
pentru copil, la asigurarea supravegherii acestuia, ci trebuie văzută ca primul factor în educaţia şi
instrucţia copilului şi un continuator al cerinţelor impuse de practica educaţională instituţionalizată.
În acest sens am amenajat în grădiniţă un „colţ al părinţilor” în care am aşezat cărţi de specialitate:
„Mama şi copilul” , „Mamă învaţă să mă îngrijeşti”, „Cum se produc schimbările în educaţia copilului”,
„Prevenirea violenţei în familie”, precum şi reviste de modă, culinare etc.
Încă de la început părinţii au acordat o atenţie mai mare revistelor de specialitate, au început să
răsfoiască şi chiar să împrumute cărţi, iar acolo unde au avut neclarităţi am asigurat consiliere părinţilor.
Tot în colţul dedicat părinţilor am afişat un panou intitulat „Dialog cu părinţii”, în scopul
comunicării permanente şi sub aspectul anonimatului. Partea stângă a panoului am rezervat–o
problemelor ridicate de educatoare cum ar fi :
Sfaturi pentru părinţi : Nu uitaţi! Familia are rol decisiv în educaţia copilului.
Nu faceţi în faţa copilului nici un gest care nu v–ar plăcea să–l facă copilul dumneavoastră.
Nu oferiţi nimic copilului fără să formuleze expresiile de politeţe: te rog , mulţumesc.
Obişnuiţi–l de mic să salute de câte ori este necesar .
Propuneri pentru părinţi ( după caz activităţi extracurriculare, culturale, excursii etc. )
Partea din dreapta a panoului „ Dialog cu părinţii ” am rezervat–o părinţilor, unde le–am fixat
următoarele titluri:
 Ce ştiţi despre copilul dumneavoastră?
 Ce–i place mai mult copilului dumneavoastră?
 Ce doriţi să aflaţi despre copilul dumneavoastră?
 Cum apreciaţi activitatea din grădiniţă? / Ce vă spun copiii despre
educatoarea lor?
 Sesizări!
Părinţii au reacţionat prompt şi din primele „bileţele” afişate am aflat :
 copiii doresc mai multe poveşti; copiilor le place vocea blândă a
educatoarei;
 părinţii sunt încântaţi de activităţile din grădiniţă.
Odată cu afişarea acestui panou am început cursul pentru părinţi intitulat „Educaţi aşa!” pe care l–
am desfăşurat pe o perioadă de cinci săptămâni și în cadrul căruia am avut ca partener un consilier școlar .
485
Prin acest curs părinţii au învăţat cum să se comporte cu copilul în situaţii diferite, situaţii limită:
 să acorde atenţie copilului şi să aprecieze fiecare gest pozitiv al copilului;
 să ştie când trebuie să spună „nu”, să interzică și să încerce să aibă o
relaționare cu copilul mai ales pozitivă, mai puțin restrictivă sau negativă;
 să înţeleagă care comportamente ale copiilor pot fi sau nu ignorate şi ce
efect are ignorarea;
Toate aceste activităţi le completez săptămânal printr–o oră dedicată părinților, unde îi aştept pe
părinţii dornici să afle cât mai multe despre copilul lor, să primească sfaturi de la consilierul școlar la
diferitele comportamente ale copilului, să găsească explicații, clarificări la ceea ce ei nu înţeleg din cărţile
puse la dispoziţie etc.
De asemenea părinţii pot veni cu sugestii referitoare la activitatea din grădiniţă, pot sugera părerile
lor şi astfel să lucrăm împreună planurile solicitate de ei ca într–un adevărat parteneriat .
486
Prof. înv. preșcolar Terțiu Daniela

Grădinița Nr. 2 Nereju Mic

permanentă cu nevoile specifice identificate în unitatea şcolară şi comunitatea .
institutional.
487
ROLUL MATEMATICII ÎN FORMAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI
Școala Gimnazială ”Traian Săvulescu ” Izvoarele,Prahova

Profesor: Tatiana Terzea
„Nu trebuie să educăm copiii pentru ceea ce suntem noi azi, ci pentru ceea ce vor fii ei mâine”
În condiţiile actuale de tranziţie, şcoala românească trebuie să renască, să fie cu adevărat expresia
vie, puternică, reală a năzuinţelor neamului nostru, nu numai de a-i conserva valenţele culturale şi
sufleteşti moştenite, ci de a crea valori noi în vederea desăvârşirii fiinţei sale naţionale. Ea trebuie să aibă
ca ideal formarea de specialişti bine pregătiţi profesional, capabili de a se angaja creator în efortul
constructiv al ţării.
Epoca contemporană are nevoie de inteligenţa creatoare, de oameni cu gândire independentă,
creativă. Jean Piaget menţionează că in societatea contemporană însăşi condiţia de existenţă a omului se
concentrează tot mai mult către inteligenţă şi creativitate, adică inteligenţa activă.
Nevoia omului de a se adapta în continuu la situaţii, la procese şi probleme de muncă mereu noi,
impun ca şcoala, o dată cu funcţia ei informativă, să dezvolte şi atitudinile intelectuale ale elevilor,
independenţa şi creativitatea gândirii. O contribuţie esenţială la realizarea acestei sarcini o dă studiul
matematicii în manieră modernă.
Matematica, pătrunzând în aproape toate domeniile de cercetare şi aducându-şi contribuţia la
dezvoltarea tuturor ştiinţelor, este chemată să-şi îndeplinească rolul de factor esenţial la adaptarea rapidă a
fiecărui cetăţean la cerinţele mereu crescânde ale societăţii în care trăim. Bazele unei bune pregătiri şi
formări matematice se pun încă din clasele primare, cu accentul pe dezvoltarea capacităţii intelectuale ale
elevilor şi a priceperii de a le utiliza în mod creator.
Pentru a mări eficienţa formativă a învăţământului în clasele gimnaziale, se cere asigurarea în
primul rând a calităţii cunoştinţelor pe care şi le însuşesc copii. Metodele şi mijloacele de învăţare trebuie
să pună accentul pe elev. Ele trebuie să insiste pe motivaţie şi de aceea se axează pe activităţile ludice şi
pe acelea care corespund intereselor elevilor. În scopul realizării acestui deziderat, trebuie găsite procedee
care să solicite activitatea elevilor. Copilul trebuie îndrumat în permanenţă ca tot ceea ce scrie să treacă
prin filtrul gândirii. Lucrul trebuie să fie individualizat. Cadrul didactic trebuie să intervină în activitate şi
trebuie să participe astfel încât elevii să dobândească cunoştinţe şi deprinderi de natură matematică.
Mijloacele de învăţământ rămân cel mai adesea manualele care se cer mereu îmbunătăţite, dar este
necesar a fi folosite mai mult fişele de lucru şi alte materiale didactice adecvate.
Noii generaţii trebuie să i se transmită spiritul matematic, gustul şi mijloacele de a opera cu regulile
raţionamentului bine condus. Experienţa demonstrează că elevii sunt familiarizaţi cu conţinutul unor
noţiuni de matematică modernă. Prin introducerea predării în spiritul unor asemenea concepte, pe baza
unor metode euristice, prin antrenarea gândirii elevilor la un efort gradat şi judicios dozat, prin însuşirea
matematicii prin efort propriu, în clasele gimnaziale se pot pregătii condiţiile pentru un învăţământ unitar
şi structural al matematicii. De asemenea, pe această cale se poate spori eficienţa formativă a
învăţământului matematic, contribuind cu precădere la dezvoltarea mobilităţii gândirii şi la sporirea
interesului elevilor pentru studiul matematicii.
Matematica modernă urmăreşte antrenarea sistemică şi gradată a gândirii elevilor în rezolvarea
exerciţiilor şi problemelor, disciplinarea gândirii elevilor şi formarea capacităţii de a gândii condensat, în
tensiune maximă, care solicită gândirea la un efort susţinutşi gradat.
Matematica este disciplina care, prin însăşi existenţa ei, are menirea de a forma o gândire
investigatoare. Este ştiinţa cea mai operativă, care are cele mai multe şi mai complexe legături de viaţă.
De aceea, se impune o permanentă preocupare în perfecţionarea continuă a metodelor şi mijloacelor de
învăţământ pentru a realiza nu o simplă instruire matematică, ci o educaţie matematică, cu implicaţii
serioase în dezvoltarea tineretului şi formarea lui ca om folositor societăţii din care face parte.
Şcoala are obligaţia să facă din studiul matematicii un instrument de acţiune eficientă, constructivă
şi modelatoare asupra personalităţii elevului.
488
Prof. Teutișan Teodora Roxana
Societatea actuală este caracterizată de un impact informațional fără precedent. Acest aspect este
dublat de posibilitatea de a accesa informații noi, într-un mod simplu și rapid. Era informaticii și
Internetul ne ajută să fim informați, dar mai ales să putem și noi informa.
Având in vedere aspectele menționate anterior, se pot observa importanța creării unei imagini a
produselor din diferite domenii. În acest sens, zilnic, ne sunt prezentate produse noi sau actualizate prin
intermediul diverselor metode de marketing. Progresul tehnic care marchează această perioadă ne ajută să
promovăm produse și servicii atât pe plan local, cât și la distanță.
Școala se încadrează și ea în rândul instituțiilor publice deschise spre nou și inovație. Având ca
obiectiv principal pregătirea și educarea pentru viață și societate, școala a pătruns încă de la început în
lumea tehnologiilor moderne.
În acest sens, bunii manageri ai școlilor au înțeles, de la început, faptul că școala are de prezentat un
”produs”, iar acest ”produs educațional” îți pune amprenta serios pe absolvenții instituției de învățământ.
Asrfel, s-a început destul de repede dezvoltarea unei politici de promovarea a produsului educațional, sub
forma imaginii școlii.
De la activități desfășurate în școală, la rezultate obținute pe plan educațional, toate aceste aspecte
au reprezentat încă de la început o bună modalitate de recunoaștere a unei școli. Dacă s-a început timid,
cu diferite articole în ziare locale, în timp, s-a trecut rapid la promovarea în medii virtuale și apariții în
mass-media. Astfel, potențialii beneficiari ai produsului educațional, au reușit destul de rapid să-și
formeze o părere clară despre școala și imaginea reflectată prin munca din cadrul ei. În urma acestor
aspecte, a apărut o concurență acerbă între școli, în vederea promovării eficiente a podusului educațional
propriu, dar mai ales în dobândirea unui număr cât mai mare de ”consumatori” ai produsului educațional.
În subsidiarul acestor aspecte, se regăsește clar, nevoie de recunoaștere a rezultatelor unei școli,
dorința de afirmare pe plan educațional și, cel mai important, formarea viitorul adult conform cerințelor
societății în care își va continua existența.
În ceea ce privește promovarea imaginii unei școli, se poate face referire, pe lângă rezultatele
elevilor și colaborarea eficientă cu instituțiile publice, la aspecte legate de politici de marketing și
promovare. Ca un real ”antreprenor” școala deține un nume, un logo, o viziune și o misiune, toate în
concordanță cu demersul educațional pe care îl desfășoară. Suplimentar acestor aspecte, școlile pătrund în
mediul virtual cu site-uri proprii de promovare, cu pagini pe rețele de socializare, cu grupuri de discuții
pentru o bună colaborare cu părinții și/sau elevii. Pe lângă acestea, pot fi remarcate, tot în mediul on-line,
promovări ale unor acțiuni educaționale sau lecții model, din care nu lipsesc pozele sau filmulețele cu
momente clare din timpul desfășurării acestora.
Dacă în spațiul virtual se regăsesc atît de mult aspecte din ”viața unei școli”, spațiul real a fost și el
marcat de necesitatea promovării imaginii școlii. Pe lângă uniformă, culori ale școlii, imnul școlii, mai
nou, pe holuri și în sălile de clasă se regăsesc poze cu momente importante ale demersurilor educaționale
desfășurate. De asemenea, se pune accent și pe modul de prezentare al școlii- în ceea ce privește clădirea,
dotările, serviciile educaționale oferite, sistemele de învățământ incluse (învățământ tradițional/
alternative educaționale, program Școală după școală, program After school).
Nu în ultimul rând, trebuie menționat și faptul că imaginea unei școli este promovată și de
personalul acesteia. Imaginea, din proprie perspectivă, se formează precum un puzzle, având ca piese
importante cadrele didactice, dar și personalul. În acest sens, trebuie menționat un aspect important și
anume-competențele personalului școlii. Cu toate acestea, un factor care valorează la fel de mult, precum
competența profesională este cea umană. A fi întâmpinat de un personal drăguț, empatic și înțelegător, de
un manager sigur și implicat, reprezintă un mod simplu, dar sigur de promovare a imaginii unei școli. Din
fericire pentru societatea actuală, putem afirma că se urmărește din ce în ce mai mult și această latură în
promovarea unei instituții educaționale. Părinți, cadre didactice, dar și elevi deopotrivă au ajuns să
înțeleagă necesitatea unor aspecte esențiale în vederea unei colaborări eficiente pe plan educațional și nu
numai.
489
Promovarea imaginii unei școli impune o anumită etichetă, standarde clare și obiective bine
stabilite. Prin intermediul promovării, instituția își asumă actul educațional desfășurat, eventualele critici,
dar mai ales, atribuirea unui loc într-un clasament inevitabil în rândul societății din care face parte.
În concluzie, promovarea imaginii școlii reprezintă un proces necesar ce implică întreg personalul,
partenerii și mai ales, beneficiarii instituției. Prin intermediul acestui proces de promovare, școala
dobândește un renume, își poate stabili noi obiective și de ce nu, își poate depăși propriile limite. Astfel,
promovarea imaginii unei instituții educaționale poate duce la o competitivitate pozitivă, la acceptartea
unor noi abordări, la utilizarea unor noi metode, la prezentarea unor inovații educaționale- toate aceste
aspecte fiind utile în vederea eficientizării demersului instructiv- educativ și a dezvoltării mediului
educațional.
490
COLABORAREA GRĂDINIȚĂ-ȘCOALĂ
prof. inv. preșc. Tilimbeci Violeta

Șc. Gimnazială Nr. 1 Ardeoani-Gr. cu P. N. Leontinești
Preșcolaritatea constituie o etapă de vârstă de mare receptivitate la stimulările educative si are o
importanță deosebită pentru procesul școlarizării copilului. În perspectiva unei bune colaborări între
grădiniță și școală este necesară crearea în grădiniță a unor condiții favorizante pentru noi achiziții și
progrese în sfera cognitivă, afectivă și psihomotrică a preșcolarilor deoarece vârsta preșcolară este
considerată de specialiști ca fiind una dintre cele mai importante perioade psihogenetice, datorită
progreselor remarcabile în toate planurile și în special în sfera sentimentelor și a personalității copilului.
În cadrul colaborării educator-învățător aceștia trebuie să fixeze obiectivele care vizează pregătirea
preșcolarului pentru școală în vederea dezvoltării vorbirii, cultivării inteligenței, a spiritului de observație,
a independenței în gândire și acțiune, stimularea creativității, familiarizarea copiilor cu limbajul
matematic, cu limbajul artei și cu limbajul muncii, constituirea premiselor proceselor cognitive, afective
și voliționale, dezvoltarea perceptiv-motorie și accentuarea pregătirii pentru scris-citit, dezvoltarea
deprinderilor de integrare în colectivitate, de adaptare la mediul social și înconjurător.
Personalul didactic din cele două instituții urmează să caute împreună acele prilejuri de colaborare
care să faciliteze integrarea copilului în mediul înalt formalizat al școlii. Cele mai frecvente oportunități
de întâlnire dintre cele două medii educaționale, care se cer valorificate de către ambii parteneri, privesc:
v Vizitarea unei școli in vederea cunoașterii de către copiii preșcolari a acestei instituții;
v Vizitarea de către școlarii din clasa I a unei grădinițe pentru a le împărtăși copiilor de aici
primele lor experiențe școlare;
v Organizarea unor ședințe cu părinții copiilor în ultimul semestru de activitate din grădiniță la
care sunt invitați câțiva dintre viitorii învățatori, ce vor informa părinții asupra modului de pregătire al
copiilor pentru școală;
v Simularea în cadrul gradiniței a unor activități de tip școlar cu grupa pregatitoare;
v Urmarirea de catre educatoare a copiilor deveniti scolari pentru sesizarea progreselor in
dezvoltare sau, dimpotriva, a dificultăților pe care le întâmpină sub efectul noilor solicitări;
v Organizarea unor serbări comune;
v Realizarea unor activități metodice și cercuri pedagogice comune pentru educatoare si
învățătoare ori de câte ori se ivesc probleme si solicitări care interesează ambele instituții.
Pentru asigurarea continuității între cele două medii educaționale, cadrele didactice din școală
trebuie să cunoască pregătirea ce se realizează în grădinițe, iar educatoarele trebuie să se informeze
asupra dinamicii cerințelor ce se formulează în mediul școlar.
Prin stabilirea primelor contacte cu școala si cu învățătorii, copiii se vor familiariza din timp cu
instituția dar si cu cele mai importante personaje ale ei ceea ce va contribui la reducerea neliniștilor si a
starilor afective negative pe care le genereaza perspectiva primei zile de școală.
Cooperarea învăţător – educatoare îşi are temeiul şi în a învinge teama celor care urmează să
frecventeze ciclul primar. Ideal ar fi ca educatoarea să fie cea care le face cunoşţintă micuţilor elevi cu
viitorul învăţător , îl prezintă, îi face o scurtă prezentare, pentru ca atunci cand vor păşi pragul şcolii , sa
fie familiarizaţi cu persoana care îi va dirija în actul învăţării , şi de ce nu chiar cu clasa unde vor învăţa.
491
Prof. Timofte Maria - Cristina

Şcoala Gimnazială ,,Alexandru Piru”, Mărgineni, jud. Bacău
Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare. Acestea sunt foarte
necesare in ziua de azi, când copilul traiește într-o lume, influențată de telefoane, mass media, calculator
și de multe ori acestea acționează asupra sănătății psihice și morale determinând un comportament
negativ. Activitățile de acest gen, au o deosebită influentă formativă.
Activitatea extrașcolară poate avea următoarea structură:
Școala Gimnazială ”Al. Piru” Mărgineni, Bacău

Nr. înregistrare.......................din...........................
FIȘĂ DE ACTIVITATE EXTRAȘCOLARĂ: APA
Data: martie 2020
Clasa: la nivelul școlii ( participarea claselor V-VIII )
Tema activităților desfǎşurate: Ziua internaţională a apei - Ai mai multă grijă de apă chiar
de ziua ei !
Argument/ justificare
Elevii, viitorii cetățeni ai planetei albastre trebuie să conștientizeze importanța apei pentru viața
Terrei. Astfel, dacă reuşim să le trezim reacţii afective faţă de această temă, vom reuşi să salvăm poate
chiar vieţi.
Obiectivul general /scopul:

Cunoaşterea de către elevi a riscurilor la care se expun atunci când poluează apa.
Obiectivele activităților propuse au fost următoarele:

1. (Să) urmărească cu atenție prezentarea ppt/ filmulet
2. (Să) enumere activitățile în care omul are nevoie de apă;
3. (Să) observe circuitul apei în natură;
4. (Să) audieze/intoneze cântece legate de tema propusă;
5. ( Să) conştientizarea riscurilor la care sunt supuşi atunci când beau apă poluată
6. ( Să ) dezvoltarea interesului pentru munca în echipă;
7. ( Să) realizarea unor pliante /desene privind poluarea apelor
Data/perioada desfǎşurǎrii: martie 2020
Locul desfǎşurǎrii: Școala Gimnazială. Mărgineni, jud. Bacău (sălile de clasă)

Persoane prezente:
*Cadre didactice organizatoare Timofte Maria-Cristina
*Părinții, elevilor participanți
492
Desfǎşurarea activităților. Activitățile desfășurate la nivelul școlii:

1. Cuvânt de deschidere – director si prof. organizatori
2. Discurs pe tema poluarea apelor şi consecinţele acestora asupra sănătăţii – colaboratori
3 Prezentare PPT si realizarea de pliante/ desene – prof. organizatori/elevi
4 Test/ fise de activitate pentru evaluarea cunoştinţelor privind consecinţele poluari apelor
5 Răsplătirea elevilor cu diplome pe clase pentru cele mai reusite pliante si cele mai corecte
raspunsuri oferite în activitate .
Rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului:

- formarea deprinderilor de a evita comportamente nesănătoase;
- formarea unei atitudini pozitive faţă de subiectele legate de sănătate;
- implicarea continuă a cadrelor didactice în atragerea efectivă a elevilor în organizarea unor
activităţi cu caracter extracurricular, activităţi ce vor conduce la creşterea calitativă şi cantitativă a
acestora;
- munca fiecărei clase a fost răsplătită cu poze și diplome (premii I, II, III, Mențiune și diplome de
participare).
Fişă de lucru: „ Plicul”
Scrieţi şi semnaţi contractual personal de conştientizare a păstrări apelor nepoluate :
De azi înainte……
1. Voi înceta să...................................................
2. Voi începe să ................................................
3. Voi continua să.............................................
Data:................................................
Semnătura:.......................................
Director adjunct, Director general,

Coordonator,
Prof.inv, Neagu Ramona Prof. Burlăciuc Bogdana Prof. Timofte
Maria-Cristina
493
Promovarea imaginii Liceului cu Program Sportiv, Piatra Neamţ

prin intermediul activiătţii desfăşurată de catedra de handbal
pe parcursul anului şcolar 2019-8 – 2019
prof. Daniela Timofte

membru Comisie CEAC
Catedra de handbal, a Liceului cu Program Sportiv, Piatra Neamţ este condusă cu responsabilitate
şi implicare de dl. prof Caba Răzvan.
Din statisticile efectuate la nivelul şcolii, în cadrul Liceului cu Program Sportiv Piatra Neamţ îşi
desfăşoara activitatea :
- 198 elevi în grupele de CSŞ;
-60 elevi la gimnaziu
- 100 elevi la liceu
În anul şcolar 2018-2019 ,catedra de handbal s-a înscris în competiţiile organizate de Federaţia
Română de Handbal ,cu echipe de juniori I, II, III, şi IV atât la masculine cât şi la feminin .
După încheierea turului şi returului echipele inscrise in C. N. clasamentul se prezintă astfel:
-junioare I – profesori Savin Andreea si Ţoc Ovidiu locul VI în seria A –calificate în Grupa
speranţa –retragere din campionat (lipsa fondurilor şi a unei performanţe notabile )
-junioare II- profesor Ciocoiu Ioan -locul V în seria A- calificate in Grupa speranţa –locul 3 în
grupa, necalificare la turneul final
-junioare III- profesori Ţoc Ovidiu si Savin Andreea - locul IX în seria A-necalificare în grupe
speranţa
-juniori I –profesori Caba Adriana şi Caba Răzvan- locul VI în seria A – calificate în Grupa
speranţa ,locul I în grupa, LOCUL I TURNEUL FINAL SPERANTA
Premii special NICA ANDREI GOLGETER SI TURTURICA RADU CEL MAI BUN PORTAR al
TURNEULUI FINAL -ODORHEIU SECUIESC
Locul al II lea la TURNEUL FINAL DE BEACH HANDBAL –VENUS CONSTANTA EDITIA
2018-2019 –VICECAMPIONI NATIONALI CATEGORIA A
Premii individuale : TURTURICA RADU CEL MAI BUN PORTAR al TURNEULUI FINAL DE
BEACH HANDBAL
-juniori II – profesori Caba Adriana şi Caba Răzvan - locul I în seria A–calificare în grupa
valoare, locul 2 în grupa valoare, LOCUL V TURNEUL FINAL VALOARE
MENTIUNE în cadrul ONSS –BUCURESTI
-juniori III – profesor Dragoi Florin- locul VI în seria A– calificate în Grupa speranta (lipsa
fondurilor si a unei performante notabile )
A fost convoca la lotul Naţional de Juniori sportivul Turturică Radu.
Turturică Radu a fost convocat si a participat cu lotul national de seniori –beach handball la
diferite competitii internationale.
Sportivii Florea Robert ,Morariu Ciprian ,Avram Claudiu ,Bordeianu Antonio si Nica Andrei
au fost convocati la actiunea de lot ,,PLAN TALENT”
Sportive promovate la esaloanele superioare(Divizia A):Fartescu Iulia,Munteanu Anca, Dada
Petronela, Petrariu Luisa
Sportive convocate la Trialul de cadete: Obada Larisa, Minut Erica, Petrariu Anni, Ciornei
Denisa.
În cadrul activităţii instructive-educative s-a urmărit pe lângă selecţionarea şi pregatirea unor elevi
cu reale perspective pentru practicarea handbalului de performanţă şi participarea în competiţiile
organizate de I.S.J.Neamţ sub forma O.N.S.Ş (licee) si Olimpiada Gimnaziilor (gimnaziu).
494
Creativitatea și gestionarea emoțiilor la școlarii mici
Profesor pentru înv. primar Tinei Ligia

Școala Gimnazială nr. 1, Gura Văii, jud. Bacău
Ne întâlnim des cu fenomene de violență, reacții cel putin nepotrivite ale elevilor în anumite situații
inconfortabile pentru ei, dar și pentru noi, profesorii, de multe ori și încercăm sâ soluționăm conflictele
cât se poate de bine, pe cale amiabilă și educativă totodată.Mă întreb de fiecare dată cât de eficientă a fost
implicarea mea și cât de mult și-au învățat lectia elevii, parinții ,dar și eu.
Pe lângă faptul că școala este principalul furnizor de informații, aceasta trebuie să-și asume rolul de
a dezvolta abilitățile de comunicare a copiilor și să-i pregătească eficient pentru întâmpinarea şi
soluționarea situațiilor problemă ce vor apărea de- a lungul vieții. Asumarea responsabilităților,
investigarea multilaterală a unei surse de informație, lucrul în echipă, empatia, optimismul sunt câteva
lucruri pe care dascălul trebuie să se axeze. Viitorul om necesită abilități optime în vederea construirii
unor relații armonioase cu societatea, cu familia sau cu diferite starturi sociale. De aceea, învățătorul este,
alături de părinți, punctul de sprijin al unei dezvoltări personale, de cunoaștere și autocunoaștere a
copilului, este factorul care contribuie la construcția conștiinței de sine pentru interacțiunea cu lumea
exterioară.
Tehnicile creative folosite în clasa vizează procesul creativ şi nu produsul finit. Scopul activităților
vor fi stabilirea unui climat pozitiv ce vor determina sentimentul de siguranță al copilului, comunicarea ca
proces de formare a legăturilor între participanti, exprimarea dorințelor. Totuși, cadrele didactice care vor
utiliza metode creative de dezvoltare personala vor urma cursuri de perfecționare axate pe acest subiect.
Fiecare învățător participa cu experiența proprie la îmbunătățirea metodelor active de aceea nu exista
reguli stricte la impunerea acestora, flexibilitatea este cea mai importanta regula. Mai important este ca
activarea cunoașterii sa fie prin ochii elevilor, informația sa fie transformata prin prisma necesitaților
acestora pentru eficienta dezvoltării emoționale si cunoașterea lumii exterioare.
Un copil cu o dezvoltare armonioasa va manifesta încredere în sine și în activitățile pe care la va
desfășura, ca urmare a susținerii constante din partea adulților, curiozitate afișând o deschidere spre
cunoaștere, spre lucruri pozitive și care ii fac plăcere, intenționalitate dovedind eficienta în amânarea
satisfacerii imediate a trebuințelor, autocontrol, capacitatea de a comunica și a coopera pentru a-și atinge
scopurile. Construirea unui caracter armonios depinde de factorii sociali şi de modul în care aceştia
reuşesc să-i satisfacă anumite nevoi, înafară de condiţiile materiale mai contează şi securitatea fizică,
psihică şi afectivă.
Joaca, aerul curat, o hrana sănătoasă și o dieta echilibrata, odihna, curățenia și afecțiunea sunt
necesitați primare ale copiilor, aceștia sunt factori esențiali ai dezvoltării armonioase. Necesitățile unui
copil sunt diverse, complexe și se dezvoltă împreună acesta. În perioada școlară, copilul se integrează în
grupul social, prima etapă fiind integrarea în clasă. Clasa, ca și microgrup stabilește o serie de reguli
nescrise la copilul trebuie să se adapteze, acest lucru modificând regimul de viată al acestuia. Faptul că
trece de etapa în care jocul se transformă în responsabilitate și este pus în fața faptului de a renunța la
satisfacțiile imediate, copilul trebuie sa sa implice și să se organizeze pentru a obține finalitatea
activităților sale.
Diferențele între copii apar în aceste momente când fiecare își valorifică trăsăturile de personalitate.
O stimă de sine echilibrată, o baza stabilă a comunicării asertive sunt factori ce pot determina imaginea sa
în societate. Importanța jocului este încă destul de mare, acesta fiind calea eficientă de a urma regulile
impuse de către adulți, conduita elevului se centrează pe respectul față de sine și de ceilalți. Prin
respectarea directivelor se dezvoltă spiritul de echipă și cinstea ca factori ai caracterului, se manifestă un
interes sporit pentru neîncălcarea regulilor și de către alți membrii ai grupului.
Tehnicile creative îi ajută pe copii să își depășească sentimentele negative, să contacteze informații
noi prin intermediul colegilor, să primească support emoțional de la grupul de contact. Prin jocuri creative
dascălul stabilește o relație apropiată de copil, pentru ca acesta să se simtă în siguranță și să se desfășoare
în voie. Scopul activităților se centrează pe comunicare, concept esențial în procesul de autocunoaștere și
cunoaștere interpersonal, prin rolurile pe care le adopta elevul va interacționa cu mediul înconjurător și cu
credințele celorlați din grup. Un obiect de atins este și modificarea comportamentului în funcție de
495
interlocutor, contactul cu persoanele este diferit în funcție de context și copilul trebuie sa știe sa își
definească atitudinea corespunzătoare.
Tehnicile creative se bazează pe modelaj, colaj, pictura, desen, teatru, basme, joc, marionete, dans si
muzica. Pe lângă relaxare, aceste strategii dezvolta creativitatea, exprimarea fără limite a emoțiilor, a
sentimentelor, a dorințelor și se pune accent pe dovedirea unei atitudini pozitive fata de restul grupului.
Obiectivele vizate de dascăl în momentul alegerii activității respective se axează pe dezvoltarea
capacității de comunicare – verbală și non-verbală, optimizarea procesului de autocunoaștere și
cunoaștere interpersonală, construirea și dezvoltarea unor valori morale pozitive, depășirea blocajelor
emoționale, experimentarea unor situații conflictuale în vederea prevenirii și acționării optime, extinderea
domeniilor cognitive.
Învățătorul poate stabili strategiile de cunoaștere a problemelor elevilor în vederea ameliorării
acestora. Tehnicile creative pot îmbunătăți comportamentul în caz de timiditate, probleme de integrare în
grup, negativismul, nervozitatea, randamentul școlar slab, hiperactivitatea, probleme legate de stima sine
scăzută.
Dezvoltând capacitatea cognitivă a copilului, muzica, dansul, pictura, teatru, modelajul,
desenul,lectura, colajul, sunt promotoare ale creativității, în situații problemă individul va reuși sa se
adapteze mai ușor mediului cu ajutorul informațiilor interiorizate prin aceste activități relaxante, plăcute,
iubite și apreciate de către cei mici.
Bibliografie
1. Avram, I., 2000, Cartea educatoarei, Ed. Tipomur, Tîrgu-Mures.
2. Bocos, M., 2007, Teoria si practica cercetării pedagogice, Editura Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj-
Napoca.
496
Prof. Tira Alina- Maria

Gradinita Program Prelungit „Dumbrava Minunata „ Zalau
În zilele noastre, unitatea de învățământ este pregatită să facă față unor cerinte tot mai complexe din
comunității pe care o influențează constant.Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învătămănt un
cadru viu, un mediuîn continua schimbare.Internetul, privit cu reticență inițial, a devenit acum un mediu
Beneficiarii atat directi, cat si indirecti (elevii, părintii) sunt cei ce intră în contact cu mediul școlar,
comunitatea fiind astfel influențată de școala. Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă
responsabilităţile în procesele de descentralizare şi asigurare a calităţii,personalizarea ofertei educaţionale
la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea acesteia în funcţie de nevoile şi interesele
partenerilor şi beneficiarilor procesului educational și educaţiei Crearea şi promovarea unei imagini
instituţionale pozitive în comunitate se realizează în primul rând, prin rezultatele educaționale pozitive ale
elevilor, părinții fiind interesați în principiu de acest aspect.Crearea acestei imagini se realizeaza prin
fiecare cadru didactic din instituție, schimbarea venind prin fiecare dintre noi.Motivarea elevilor printr-o
educație individualizată, adaptă la particularitătile elevului, folorirea mijloacelor tehnologice în strategii
de predare atractive vor înbunătății ,crea o imagine pozitiva asupra școlii.Armonizarea ofertei de servicii
educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice identificate în unitatea şcolară şi comunitatea
locală.
şi conduite de risc, dar și susţinerea elevilor cu dizabilitati. Promovarea imaginii instituției se realizeaza
prin elaborarea unor proiecte la nivel local care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a
exemplelor de bună practică în managementul institutional.
comportamental și emotional.Activitățile de acest gen, cu o deosebită influentă formativă, au la bază
toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creatie, concursuri și parteneriate cu alte instituții.
asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. Promovarea imaginii
pozitive a instituției școlare se realizează prin publicarea tuturor reușitelor, internetul devenind cel mai
uzual mod de a face școala accesibila. Cu ajutorul unui site, a unui email sau a unei platforme, nu doar că
putem ține la curent părinții cu tot ce se întâmplă în școala, dar putem promova activităție și implicit
497

Educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice, fiecarecontribuind
498
Liceul Tehnologic Tismana, Judeţul Gorj

Grădiniţa cu Program Normal Celei
TIRBAN MARIA LIDIA
Crearea unui spațiu stimulativ și creativ pentru copii , atât acasă, cât și la grădiniță, este prima pe
lista de bune practici în educația timpurie modernă. Modelele educaționale actuale abordează mediul ca
factor activ în procesul de învățare al copilului. Un mediu care încurajează socializarea formează copii
responsabili, sociabili și încurajează dezvoltarea inteligenței emoționale. După educator și resursele
înnăscute ale copilului, mediul este considerat a treia cea mai importantă piesă în dezvoltarea sa
armonioasă. Calitatea mediului influențează creșterea copiilor, contribuie la formarea personalității și
competențele adultului de mai târziu. Un rol important în educația timpurie a copiilor îl au şi activitățile
în aer liber. Echilibrul, coordonarea și abilitățile motorii sunt dezvoltate în activitățile în natură, iar copiii
învață să fie activi și să relaționeze cu mediul înconjurător. Atât la grădiniță, cât și acasă, cel mic are
nevoie de un spațiu divers care să îl încurajeze să descopere și să fie proactiv – mobilierul trebuie să fie
uşor accesibil pentru el, culorile să fie calde, iar decorul să stimuleze socializarea între copii. Astfel,
copiii dezvoltă simțul autonomiei și al responsabilității, dar și încredere în forțele proprii și spirit creativ.
O mare parte din viaţa copilului se va desfăşura în grădiniţă, iar de armonia dintre cele două medii,
familial şi cel educaţional va depinde mult dezvoltarea viitoare a copilului. Perioada copilăriei are un
impact durabil asupra vieţii adultului, reprezentând o prioritate pentru societate. Copilul are ocazia de a-şi
dezvolta capacitatea de a gândi, de a vorbi şi de a raţiona, iar totodată îşi fixează baze solide ale
sistemului de valori şi de relaţionare.
Intrarea în grădiniţă determină o nouă extindere a câmpului interacţiunilor sociale. Cu toate că
familia are în continuare o influenţă dominantă, copilul este confruntat cu un alt mediu, structurat total
diferit, deoarece acesta descoperă alt raport al relaţiilor cu adultul din grădiniţă, diferit de cel stabilit cu
adultul din familie. Aşadar copilul ajunge să-şi restructureze imaginea de sine, să accepte imaginile
pozitive ale celorlalţi copii, despre el însuşi şi, de asemenea, trebuie să coexiste cu acestea.
Mediul grădiniţei este ideal pentru realizarea unor schimbări la nivel de interacţiune de grup.
Aceasta îl ajută să comunice, să-şi formeze o nouă viziune asupra celorlalţi şi să îşi renegocieze
dimensiunile egoiste ale personalităţii sale. Se va pune accent pe cooperare, copilul reuşind să primească
şi să dăruiască în acelaşi timp. Grădiniţa va accentua bazele unor prietenii solide, copilul reuşind să
împărtăşească aceleaşi curiozităţi cu semenii săi.
In concluzie, trebuie să fim conştienţi că fiecare copil este unic şi simte nevoia să i se asigure
securitate fizică şi psihologică, dar să fie respectat.
Grădiniţa constituie mediul propice şi este extrem de importantă pentru achiziţionarea unor
deprinderi, a unor cunoştinţe, dar mai ales pentru stabilirea unor atitudini care să funcţioneze pe tot restul
vieţii. În grădiniţa noastră,curriculumul este adaptat deopotrivă atât copiilor cu ritm normal de evolutie,
cât si celor cu un ritm mai lent sau mai rapid.
Grădiniţa este o etapă esenţială în dezvoltarea armonioasă a fiecărui copil şi receptarea ei ca un
fenomen pozitiv care depinde în egală măsură de sistemul de educatie adoptat in respectiva instituţie şi
de felul în care părinţii se implică activ în acest sistem.
499
Educaţia ecologică în învăţământul primar

Țîrcă Laura- Elena
Școala Gimnazială „Spiru Haret“ Bacău
profesor învățământ primar
Motto: „Să călcăm uşor pe Pământ spre a nu-l zgudui fatal“
(L. R Brown)
Realizările actuale ale ştiinţelor din diverse domenii caracterizează educaţia ecologică ca şi unitatea
dintre factorii biologici, sociali, economici, tehnici, igienici ai vieţii oamenilor. Pornind de la aceasta, se
evidenţiază ecologia socială, tehnică, medicală care examinează conduita omului în raport cu natura.
Astăzi, aplicarea tehnologiilor industriale şi postindustriale la scară socială a înregistrat numeroase efecte
negative la nivelul naturii şi al existenţei umane. Se impune, astfel, tot mai imperios educaţia pentru
protejarea mediului dintr-o necesitate vitală a omenirii: aceea de a-şi apăra existenţa.
Educaţia ecologică – o dimensiune particulară a educaţiei, orientată la formarea conştiinţei
ecologice a elevilor prin sensibilizarea acestora faţă de ecosistemul în care îşi desfăşoară activitatea, la
optimizarea relaţiei dintre om şi natura înconjurătoare.
Accelerarea schimbărilor pe toate planurile, impactul dintre tehnologie şi mediul natural, reclamă o
nouă mentalitate privind prblematica mediului, deci o educaţie ecologică de la cea mai fragedă vârstă.
Sugestii pentru activităţi ecologice
Încă de la intrarea în şcoală, învăţătorul poate testa copiii pentru a le descoperi înclinaţiile,
abilităţile. Am descoperit de-a lungul anilor în primele desene ale copiilor realizate în clasa, flori, copaci.
Copiii au fost puşi în situaţia de a justifica desenul pe care l-au făcut. Mulţi dintre ei explicau că le plac
florile, plantele pentru că au acasă sau în faţa casei multe plante, alţii spuneau că le place să meargă la
pădure, pe câmp unde pot admira frumuseţile naturii etc. Acesta poate fi un prim pas în realizarea unui set
de acţiuni sub genericul Prietenul naturii / Micul ecologist.
Pentru început pot fi selecţionaţi doar o parte dintre copiii din clasă şi antrenaţi în acţiuni de îngrijire
a florilor (colţului viu) din clasă, plantare de flori, apoi vor fi cooptaţi şi ceilalţi în acţiuni vizând ocrotirea
mediului apropiat: clasa, şcoala, curtea şcolii.
De foarte mare impact sunt ecusoanele cu numele copilului şi inscripţia „Micul ecologist” sau
„Prietenul naturii” pe care copiii le poartă cu deosebită mândrie, popularizând acţiunile pe care le
desfăşoară.
Aici intervine creativitatea învăţătorului care poate găsi subiecte frumoase şi de impact la toate
obiectele de învăţământ, cum ar fi: Pădurea – prietena omului, Apa – sursă a vieţii, Un om – un pom etc .
În continuare prezentăm câteva activităţi cu conţinut ecologic ce se pot urmări în cadrul a patru arii
curriculare:
Limbă şi comunicare
 lecturi literare şi ştiinţifice despre plante şi vieţuitoare / ocrotirea lor;
 compoziţii literare realizate / culese / interpretate de elevi: eseuri, interviuri, poezii,
scenete;
 proverbe şi maxime despre mediu (apă, aer, pământ) – afişarea şi discutarea acestora.
Om şi societate
 resurse naturale şi valorificarea lor;
 identificarea factorilor de poluare (a apei, solului, aerului);
 excursii tematice de studiu sau ecologizare / curăţire a anumitor zone;
 realizarea unor fotografii, mape, casete video, valorificate apoi în ore;
 studii de caz (Omul şi mediul său de viaţă de-a lungul timpului, O zi în natură );
 vizite în aceleaşi zone (parcuri, Grădina Botanică) în diferite anotimpuri pentru a observa
schimbările care au loc în natură şi păstrarea curăţeniei.
Matematică şi ştiinţe
 identificarea resurselor naturale din zona geografică în care trăiesc;
 colecţii de materiale naturale;
500
 introducerea în probleme a unor date despre plante, vieţuitoare (compunere şi rezolvare de

probleme);
 realizarea unui portofoliu Omul şi mediul: acţiuni de protejare / de distrugere, care poate fi
realizat individual sau în echipă, într-un an şcolar sau pe durata întregului ciclu primar;
 participare la derularea proiectului România curată sau alte proiecte derulate la nivel
judeţean sau naţional.
Arte şi tehnologii
 realizarea unor desene, afişe pe teme ecologice;
 modelaj (plastilină şi argilă);
 realizarea unor afişe, postere şi amplasarea lor în clasă / şcoală / localitate (cartier / sat)
Iată un set de teme ce se pot urmări pe durata unui an sau a unui ciclu de învăţământ prin activităţile
specifice sugerate anterior:
1. Excursia tematică
 observarea mediului cu aspectele pozitive / negative întâlnite şi realizarea unor fişe;
 studii de caz (sublinierea cauzelor şi măsurilor de remediere ale unor probleme de mediu);
 înregistrarea în scris, foto sau video a unor aspecte care vor fi valorificate ulterior în timpul
activităţilor din clasă.
2. „Nu sunt prea mic să…”
 activităţi de igienizare a zonei, plantare de pomi, flori şi îngrijirea acestora pe toată durata
de vegetaţie;
 sensibilizarea colegilor şi a oamenilor mari prin realizarea şi plasarea unor afişe, postere
sugestive privind degradarea mediului.
3. Serbările şcolare
 prezentarea unor poezii, cântece, scenete cu conţinut referitor la mediu.
4. Expoziţii tematice
 expoziţii permanente sau periodice cu lucrări plastice, mulaje, machete, fotografii
prezentând mediul curat / mediul poluat.
5. Concurs de creaţii literare – semestrial sau măcar cu ocazia Zilei Pământului sau a Zilei
Internaţionale a Mediului Înconjurător pot fi prezentate, într-o sesiune festivă, cele mai reuşite
compuneri, povestioare, sloganuri, postere realizate de-a lungul anului şcolar şi premierea celor mai
valoroase.
6. Vizionări de casete / filme – în activităţi speciale sau ca momente în cadrul anumitor ore, pot fi
prezentate spre vizionare casete / filme cu aspecte din activităţile unor organizaţii ecologiste sau cu
probleme grave de poluare / degradare a mediului, atât în România cât şi pe plan internaţional. Aceste
vizionări vor fi urmate, obligatoriu, de dezbateri privind cauzele poluării şi modalităţi de remediere ale
situaţiilor prezentate.
7. Realizarea unui „colţ viu” chiar din clasa pregătitoare cu plante şi vieţuitoare mici, îngrijite de
copii.
8. Studii de caz: „O zi în natură”, „SOS Natura”, „La iarbă verde” etc.
Nu trebuie scăpat din vedere faptul că în întreaga lume, pe data de 22 aprilie
se sărbătoreşte Ziua Pământului iar pe 5 iunie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Mediului
Înconjurător şi cu aceste ocazii, copiii pot fi antrenaţi în desfăşurarea unor activităţi atractive.
În loc de concluzii…
Viaţa pe Pământ depinde de noi, oamenii şi de acţiunile noastre. Cadrelor didactice le revine
misiunea dificilă de a forma oameni responsabili şi conştienţi de pericolele care le ameninţă viaţa.
Încercând să sădim în sufletele copiilor încă din primii ani de şcoală dragostea pentru natură, pentru tot
ceea ce ne oferă ea, nu facem decât să înfrumuseţăm viaţa şi să o prelungim cât mai mult.
Bibliografie
*** Lecturi istorico-geografice (antologie de texte), clasele I-IV, Editura Aramis, Bucureşti, 1998
Landsheere, V., Landsheere, G. – Definirea obiectivelor educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1979
Dragu, V., Ungureanu, A. – Exerciţii de proiectare. Proiectarea interdisciplinară la disciplina
Ştiinţe (cl. III-IV), Editura PAN EUROPE, Iaşi, 2003
501
GRUPA MIJLOCIE ,,FLUTURAȘII,,
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.6, BUZĂU

EDUCATOARE: TÎRCOLEA LUMINIȚA
Povestea grupei mijlocii, Fluturașii a început în septembrie 2018, când cei 25 de fluturași și-au
dat mânuțele sub îndrumarea doamnei educatoare. Am pornit încrezători în noua aventură a vieții noastre
și ne-am propus să realizăm multe lucruri minunate! Ne place foarte mult să descoperim lucruri noi, așa
că am desfășurat multe activități interesante și pline de învățăminte. Împreună formăm o echipă harnică,
unită şi prietenoasă. Şi anul acesta, la fel ca şi anul trecut, ne propunem să ne îmbogăţim cunoştinţele, să
comunicăm mai mult şi mai eficient, să împărtăşim emoţii, trăiri şi experienţe, să ne perfecţionăm pe toate
planurile: intelectual, afectiv, socio-emoţional şi psihomotric.
Pe lângă activitățile desfășurate cu doamna educatoare, am derulat activități în parteneriat cu diverse
instituții locale cum este Inspectoratul pentru situații de urgență dar și cu cabinetul medical din gradinița
noastră și chiar biserica din apropierea noastră.
Am participat la diverse concursuri nationale, județene, locale și internaționale, unde am obținut
nenumărate premii, bune de pus la portofoliile personale.
Iubim foarte mult natura și explorăm împrejurimile ori de câte ori avem ocazia, pentru a descoperii
și observa numeroasele sale vietăți, dar și pentru a inspira o gură proaspătă de oxigen. În numeroasele
noastre drumeții din parcul apropiat, jucăm diverse jocuri de mișcare, ne relaxăm în bătaia razelor
soarelui, ne plimbăm pe marginea lacului și observăm peștii cum înnoată și broaștele țestoase cum vin
spre noi în speranța ca primesc ceva de mâncare.
Cu ocazia sărbătorilor de iarnă și pascale nu uităm niciodată de copiii săraci, la care poate moșul și
iepurașul ajung mai greu, așa că pregătim daruri cu aceste ocazii.
În timpul activităților de educație fizică mergem în sala de sport pentru a ne exersa diverse tehnici
de mișcare, antrenăm musculatura întregului corp cu ajutorul diverselor tehnici si jocuri specifice
nivelului de dezvoltare fizică.
Părinților le oferim momente deosebite, în care ne demonstrăm talentul, și abilitățile
antreprenoriale cu ocazia serbării de Crăciun, a celei de 8 martie și a târgului de Crăciun.
Frumoasele noastre activități le promovăm și pe pagina grădiniței noastre unde vă invităm să intrați fără
reținere, pentru că aveți ce descoperii.
502
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE

ÎN PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII
Prof. Tirea Daniela – Şcoala Gimnazială „I. D. Sîrbu”, Petrila
Imaginea şcolii poate fi promovată oferind elevilor ceea ce au aceştia nevoie: educaţie de calitate,
accesul la oferte educaţionale, combaterea discriminării, reducerea violenţei, individualizarea învăţării şi
participarea la activităţi extraşcolare. Acitvităţile extacurriculare, care se desfăşoară în afara programului
şcolar, vin în completarea activităţilor curriculare şi susţin în mod direct dezvoltarea competenţelor care
se realizează la nivel curricular. Activităţile extracurriculare dau o alternativă sănătoasă, practică şi
creativă de a ocupa timpul liber al elevilor, instituţia de învăţământ ce promovează astfel de activităţi
beneficiind de o imagin pozitivă binemeritată, atât la nivel local, cât şi judeţean sau naţional.
Este evident că omul trăieşte şi munceşte integrat într-un mediu ambiant şi viaţa lui nu se poate
separa de acesta şi de aceea e necesar ca întreaga lui educaţie să fie canalizată spre protecţia mediului
înconjurător încă de la o vârstă fragedă. Părinţii în primii ani de viaţă şi apoi şcoala, prin formele ei,
trebuie să formeze la fiecare copil mentalităţii conştiente şi responsabile faţă de mediu şi să-l facă să
înţeleagă că şi modul său de viaţă are un impact asupra vieţii planetei.
Formarea elevilor cu o conştiinţă şi o conduită ecologică devine o cerinţă deosebit de importantă
pentru orice demers educativ şcolar şi extraşcolar pornind de la noţiunile şi conceptele despre mediul
înconjurător pe care ei le au de la cea mai fragedă vârstă.
Cel mai util mod de a cerceta mediul, împreună cu elevii, este cel în mijlocul naturii care permite, în
primul rând, îmbogăţirea volumului de cunoştinţe şi lărgirea orizontului ştiinţific, în al doilea rând,
sesizarea legăturilor, a modului de interferare şi de influenţare reciprocă între fenomene şi în al treilea
rând, permite formarea unei gândiri sănătoase despre lume şi viaţă în general.
Aşadar elevii trebuie educaţi în sensul dobândirii unui sistem de valori care să le permită să
înţeleagă că problema numărul unu a omenirii este cea a protecţiei mediului, de rezolvarea căreia depinde
însăşi existenţa speciei umane. În acest sens, o contribuţie a elevilor şi a cadrelor didactice care îi
coordonează poate fi acţiunea de reciclare a deşeurilor de pe plan local care, pe de o parte economiseşte
resursele existente, iar pe de altă parte, reduce poluarea mediului şi a apei în cazul nostru..
Ocrotirea naturii, păstrarea şi protejarea mediului în care trăim trebuie să fie preocuparea majoră a
tuturor, mai ales a dascălului care, prin specificul activităţii sale are datoria şi posibilitatea de a forma
viitorii adulţi în spiritul respectului pentru mediul ambiant.
Prin educaţia ecologică putem să cultivăm dragostea şi interesul copiilor de la toate nivelurile de
învăţământ, pentru lumea care ne înconjoară, putem să formăm atitudini de aprobare sau dezaprobare
privind rezultatele pozitive sau negative ale acţiunii omului asupra mediului.
În concluzie dacă omul doreşte cu tot dinadinsul să supravieţuiască pe Pământ şi nu într-o viaţă
străină aspiraţiilor lui, trebuie în primul rând să înţeleagă că are nevoie nu numai de hrană în cantităţi
503
îndestulătoare şi de produse ale industriei, ci şi de un mediu sănătos, aer respirabil, apă potabilă, soluri
stabile, siguranţă împotriva factorilor naturali agresivi, de peisaje care să-i încânte privirea şi să-i
încălzească sufletul precum şi de diversitatea lumii vegetale şi animale de care este legată toată evoluţia şi
viaţa lui.
„Nu distruge ceea ce nu tu ai creat”

Jean Dorst
AŞA NU ! AŞA DA !
BIBLIOGRAFIE
1. Arhip A., Papuc L. – Noile educaţii – imperative ale lumii contemporane, Tipografia
centrală Chişinău, 1996;
2. Bran Florina, Dincu Ion – Ecologie generală şi protecţia mediului, Editura ASE Bucureşti,
1998;
3. Momanu M. – Introducere în teoria educaţiei, Editura Polirom Iaşi, 2002.
504
Prof. Tirea Ionel – Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” Petrila

Promovarea imaginii şcolii se realizează prin fiecare cadru didactic din instituţie, schimbarea venind
prin fiecare dintre noi. Motivarea elevilor printr-o educaţie individualizată, adaptată la particularitătile
elevului, folorirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor înbunătăţii şi crea o
imagine pozitivă asupra şcolii.
Activităţile extraşcolare sprijină promovarea imaginii şcolii, iar activităţile extracurriculare dau o
alternativă practică şi creativă de a ocupa timpul liber al elevilor. Activităţile extracurriculare sunt o
componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia în şcoala noastră fiecare coleg îi acordă o atenţie
deosebită, adoptând o atitudine deschisă şi inovativă, atât în modul de realizare a activităţii, cât şi în
relaţiile cu elevii, asigurând o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
În acest sens în şcoala noastră se desfăşoară, din ce în ce mai frecvent, cursuri opţionale pe teme de
protecţie a mediului, se întreprind acţiuni între şcoli, se desfăşoară programe educative sau activităţi
extracurriculare pe această temă în vederea creării unor responsabilităţi crescute în rândul elevilor,
părinţilor şi cadrelor didactice pentru păstrarea unui mediu ambiant curat şi sănătos. Cel mai util mod de a
cerceta mediul, împreună cu elevii, este cel în mijlocul naturii care permite, în primul rând, îmbogăţirea
volumului de cunoştinţe şi lărgirea orizontului ştiinţific, în al doilea rând, sesizarea legăturilor, a modului
de interferare şi de influenţare reciprocă între fenomene şi în al treilea rând, permite formarea unei gândiri
sănătoase despre lume şi viaţă în general.
Toată teoria despre protecţia şi conservarea mediului transmisă elevilor nu ar însemna foarte mult
fără activităţile practice, de o deosebită diversitate, desfăşurate cu aceştia:
- activităţi practice de îngrijire şi amenajare a spaţiilor verzi (spaţiul situat în faţa şcolii);
- lecţii sub formă de excursii sau drumeţii de-a lungul Văii Jiului, zona Lunca Florii Petrila,
parcul dendrologic Simeria, rezervaţia de zimbrii Haţeg, parcul naţional Retezat, etc., în timpul
cărora, îndrumaţi de cadrele didactice însoţitoare, observă, fotografiază şi filmează animalele şi
locurile pe unde trec;
- activităţi de strângere a unor elemente poluante (deşeuri din plastic, textile, sticle, flacoane,
pungi, ambalaje, cutii de conserve).â
În urma desfăşurării unor astfel de activităţi trebuie făcută o analiză individuală a comportamentului
fiecărui elev, cu scoaterea în evidenţă a elementelor pozitive şi negative, ceea ce va conduce la asimilarea
şi sintetizarea unor reguli de comportament în locuri publice şi de protecţie a naturii. Aceste analize se pot
face utilizând fişe, teste şi imagini care vin în sprijinul observaţiilor făcute asupra comportamentului în
situaţii concrete şi care asigură asimilarea unor reguli de bază, contribuind astfel la formarea unei educaţii
europene a celor ce vor fi oamenii de mâine.
505
Prin astfel de activităţi putem să cultivăm dragostea şi interesul elevilor de la toate nivelurile de
învăţământ, pentru lumea care ne înconjoară, putem să formăm atitudini de aprobare sau dezaprobare
privind rezultatele pozitive sau negative ale acţiunii omului asupra mediului.
Să învăţăm să ne protejăm mediul, atât pentru sănătatea noastră cât şi pentru sănătatea a ceea ce ne
înconjoară pentru că, din nefericire, nu avem decât un singur Pământ.
BIBLIOGRAFIE
4. Neagu Anca – Terra – planeta vie, Casa Editorială Regina Iaşi, 2002;
5. Vespremeanu E. – Mediul înconjurător - ocrotirea şi conservarea lui, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti, 1981;
6. Vişan Sanda, Creţu Steliana, Alpopi Cristina – Mediul înconjurător. Poluare şi protecţie,
Editura Economică Bucureşti, 1998.
506
ÎNȚELEGEREA RELAŢIEI PĂRINTE – ELEV- CADRU DIDACTIC,

PREMISĂ A PROMOVĂRII IMAGINII ȘCOLII
Profesor înv. primar Tirim Rodica,

Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu”, Galați
Autoritatea faţă de copil este o calitate care se câştigă şi care poate fi menţinută, slăbită, întărită sau
chiar pierdută, dar nu impusă; ea decurge din calitatea de părinte, dar nu se realizează în mod automat.
M-am oprit asupra acestui subiect deoarece în activitatea de învățătoare pe care o exercit, dar ți ca
părinte, nu de puţine ori m-am confruntat cu situaţii în care am fost nevoită să aplanez conflicte dintre
copii, să impun anumite reguli, să restabilesc ordinea, să mă fac ascultată, să imi impun autoritatea ca
educator şi părinte.
Cu siguranţă ne amintim cu mult mai multă plăcere de clipele în care mama sau tata ne strângeau la
piept şi cu răbdare ne explicau că ceea ce am făcut este greşit „pentru că...”, decât clipele în care „eşti
pedepsit pentru că aşa vreau eu”, făcându-te să îţi doreşti să creşti şi tu odată mare ca să faci ce vrei.
Specialiştii spun că „părinţii care au o relaţie bună cu copiii nu simt nevoia de a fi severi, pentru că
nu este necesar să-şi impună autoritatea prin forţă”. Din păcate, mulţi dintre părinţi recurg la
„împuternicirea” dată de statutul de adult atunci când relaţia devine problematică şi nu găsesc altă
modalitate de a se impune decât afirmându-şi puterea.
Consecinţele acestui lucru sunt regulile rigide pe care ei le consideră bune, însă fără a explica şi
copilului de ce acestea sunt necesare, severitatea părintelui conducând copilul la frustrări. Prea multă
severitate în educaţia celor mici le poate fura încrederea în sine şi îi poate transforma în copii inhibaţi,
complexaţi sau cu tulburări de comportament. Se ajunge la astfel de probleme din nevoia de siguranţă
afectivă care, în astfel de cazuri, nu este pe deplin satisfăcută.
Dacă sunt criticaţi des, dacă sunt corectaţi mereu şi dacă sunt pedepsiţi în mod constant chiar şi
pentru greşeli minore, copiii încep să pună la îndoială afecţiunea părinţilor şi nu au certitudinea că, la
nevoie, vor primi din partea acestora simpatie, înţelegere şi ajutor.
Încet, încet, copiii „ţinuţi prea din scurt” ajung să perceapă severitatea ca pe o presiune constantă de
care nu se pot elibera.
Specialiştii spun că, pentru a supravieţui acestui tip de presiune, adesea cei mici ajung să-şi
elibereze frustrările prin izbucniri necontrolate, prin reacţii violente şi agresivitate faţă de colegi. Cel mai
des, aceste izbucniri violente sunt, la rândul lor, pedepsite şi criticate de părinţii severi, ajungându-se
astfel la un cerc vicios în care tensiunea devine din ce în ce mai mare, iar actele de violenţă pe care copiii
le săvârşesc se înmulţesc, în ciuda pedepselor.
În mod normal, spun specialiştii, agresivitatea acestor copii ar putea fi soluţionată dacă părinţii le-ar
reda confortul afectiv, iar aceştia s-ar simţi înţeleşi, iertaţi şi apreciaţi de familie.
La polul opus copiilor care îşi eliberează din frustrarea acumulată prin comportament agresiv sunt
cei care interiorizează tensiunea, devenind anxioşi şi trişti.
Psihologii spun că depresia la copil, care constă în apatie, lipsa poftei de mâncare şi tristeţe
nejustificată, poate avea drept sursă severitatea părinţilor.
Una dintre frazele des auzite în ultimul timp este: „Şi-a pierdut autoritatea în faţa copilului!”. Oare
aceasta înseamnă că tatăl sau mama şi-a pierdut dreptul de a impune copilului său ascultare în virtutea
calităţii sale de părinte? Cred că mai aproape de adevăr este faptul că părintele nu mai dispune în faţa
copilului său de acel ascendent, de acea admiraţie şi respect de care ar trebui să se bucure şi care i-ar
asigura autoritatea.
Educarea este o funcţie specific socială şi presupune influenţarea continuă a copilului într-o anumită
direcţie, influenţare care se desfăşoară mai mult sau mai puţin organizat, conştient sau voit. În acţiunea
educativă se întâlnesc situaţii diverse, apar neajunsuri din cauza comodităţii, neglijenţei, încăpăţânării
copilului, situaţii în care acesta e pus să facă şi lucruri care nu-i sunt pe plac şi cu care trebuie să se
obişnuiască de mic. Uneori el vrea să facă acţiuni pentru care încă nu este pregătit sau care nu se
potrivesc vârstei lui. În aceste situaţii este necesară intervenţia adulţilor, este deci nevoie de autoritatea
părintelui pentru a-l convinge pe copil să facă ceea ce trebuie, chiar dacă nu-i convine şi a-l opri să facă
lucruri neindicate, nepotrivite sau chiar periculoase pentru el.
Astfel, autoritatea părintească se manifestă prin interzicerea unor acţiuni sau prin impunerea altora.
507
Însă ea acţionează asupra puterii de discernământ a copilului, cultivându-i voinţa, capacitatea de a

respecta anumite principii şi norme de viaţă.
Copilul îşi respectă părintele nu pentru că acesta “deţine puterile“, ci pentru că îl convinge “evidenţa
adevărurilor lui“. Cum ar putea un părinte să aibă certitudinea că intredicţiile sau îndemnurile sale vor fi
respectate de copil, mai ales în situaţia în care acesta se va afla singur în faţa cerinţelor vieţii?
Ce calităţi ar trebui să întrunească un părinte pentru a se putea bucura de autoritate în faţa copiilor?
Cum poate obţine şi păstra autoritatea necesară?
Unele cărţi de specialitate spun că trebuie “să fii prietenul copilului tău, căci altfel nu vei putea
pătrunde adânc în sufletul său, nu vei afla la vreme ce îl frământă, nu vei putea lua la momentul potrivit
măsurile corespunzătoare“.
Prietenia dintre adult şi copil are câteva caracteristici, diferite de cele care sunt proprii prieteniilor
dintre persoane de vârste apropiate, particularităţi impuse de însuşi scopul relaţiilor dintre educator şi
educat, dintre părinte şi copil, de diferenţa care există între experienţa de viaţă, preocupările şi achiziţiile
morale şi intelectuale ale acestora.
Atitudinea părintelui (educatorului), ceea ce prezintă el copilului, modul în care argumentează şi
justifică orice act al său trebuie să fie în concordanţă cu stadiul de dezvoltare la care se află copilul, cu
particularităţile vârstei şi personalităţii sale.
Ca părinte trebuie să reuşeşti încă de la o vârstă foarte fragedă să îţi apropii copilul, să îi devii
prieten. Pentru aceasta este important ca să petreci mult timp împreună cu el, să nu îl pedepseşti pe
nedrept, ci să îi explici cu calm greşeala comisă şi necesitatea pedepsei care i se cuvine. De asemenea să
ai puterea de a recunoaşte în faţa lui atunci când tu însuţi, ca adult, greşeşti şi de a-i arăta că şi asupra ta se
răsfrâng anumite consecinţe.
Din păcate, în practică nu întotdeauna prietenia cu copilul ramâne la sensuri care întăresc autoritatea
educatorului şi care asigură dezvoltarea armonioasă a personalităţii în formare.
Există şi prietenii prost înţelese între părinte şi copil. Nu puţine sunt cazurile în care unul dintre
părinţi „dărâmă” autoritatea celuilalt, sub falsa impresie a prieteniei. Ascunzându-i partenerului „mica
şotie” a copilului, ajungând uneori chiar să mintă, nu doar să omită, pentru a acoperi „prostioarele”,
acesta îşi periclitează grav chiar propria autoritate în faţa copilului pentru mai târziu.
Tot de prietenie rău înţeleasă este vorba şi când părinţii înţeleg să discute cu „micii lor prieteni” tot
felul de probleme. Gama unor astfel de discuţii este foarte largă, începând de la părerile nu tocmai corecte
despre rude, vecini, colegi, şefi, continuând cu aprecieri hazardate la adresa şcolii, a educatoarei,
învăţătorului etc.
Foarte grav este atunci când părinţii degradează prietenia cu copiii prin confidenţe făcute fără nici
un discernământ, printr-o aşa numită colegialitate împinsă uneori până la complicitatea la „ştrengării”,
unele chiar deocheate, prin lipsa totală de exigenţă şi de principialitate în judecarea unor situaţii.
Asemenea „prietenii” îi compromit pe părinţi, anulându-le orice prestigiu şi autoritate.
Trebuie aşadar, ca adult, să încercăm a găsi un echilibru între răbdare, calm, bunăvoinţă, înţelegere,
bunătate, stimă faţă de copil, dar şi exigenţă, intoleranţă şi obiectivitate în aprecierea faptelor şi
manifestărilor lui.
„A fi prieten” cu copilul tău nu presupune să îi permiţi să facă orice. Cel mai adesea, autoritatea
educatorilor de acasă - părinţi, bunici, mătuşi - este raportată la modul de a concepe ei înşişi bunătatea,
apropierea şi cum şi-o manifestă.
Spre exemplu, în majoritatea cazurilor, bunicii sunt buni şi totuşi nimeni nu-i ascultă. Ei satisfac
toate gusturile nepoţilor, le rabdă toate mofturile şi năzdrăvăniile, renunţă la orice pentru cei mici, iar
aceştia, în cele mai multe cazuri, nu-i ascultă, nu-i respectă, nu le sunt recunoscători. Autoritatea multor
bunici dispare tocmai datorită acestei bunătăţi pline de îngăduinţă şi renunţare, dar lipsită de exigenţă şi
fermitate. Nepoţii nu văd acestea şi cred că aşa trebuie să fie, iar când se măresc îi consideră pe bunici
„depăşiţi” de evenimente, făcând parte din alte generaţii, nu le cer părerea, iar atunci când spun ceva nu
sunt luaţi în seamă, deoarece sunt „rămaşi în urmă”.
Bunătatea poate avea şi efecte negative, dacă este înţeleasă greşit, dacă părintele nu ştie măsura şi
limitele între care şi-o poate manifesta. De exemplu, unii părinţi invocă „imposibilitatea” de a-l refuza pe
copil când acesta insistă să fie lăsat la televizor peste o anumită oră sau îngăduie o comportare
necivilizată neluând atitudine.
508
Manifestările izvorâte din bunătate şi din dragoste pentru copii trebuie dozate cu grijă în funcţie de
particularităţile fiecărui copil şi de situaţia concretă în cauză. Din comportarea părinţilor, copilul trebuie
să înţeleagă că bunătatea nu exclude principialitatea, exigenţa şi posibilitatea de a fi tras serios la
răspundere pentru faptele sale. Numai aşa bunătatea se conjugă cu autoritatea.
Este vital aşadar, să manifestăm o autoritate echilibrată în relaţia cu copilul; să găsim acel echilibru
necesar între bunătate, încredere, prietenie şi exigenţă care să ducă la formarea unei personalităţi
armonioase.
BIBLIOGARFIE:
Borca, I., Ana, Cîrmu, Gh., Ion, 1975, „Autoritate şi ... autoritate”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti;
Rousseau, Jean, Jack, 1973„Emil sau despre educaţie”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti;
509
Învăţarea interactiv – creativă
Titire Viorica
Învăţarea interactiv-creativă reprezintă un proces evolutiv care are la bază receptivitatea faţă de
experienţele noi, căutate şi rezolvate prin explorare, deducţie, analiză, sinteză, generalizare, abstractizare,
concretizare, punând accentul pe realizarea conexiunilor între sensuri şi solicitând o profundă implicare
intelectuală, psihomotorie, afectivă şi voliţională. În cadrul învăţării interactiv-creative, elevul descoperă,
imaginează, construieşte şi redefineşte sensurile, filtrându-le prin prisma propriei personalităţi şi
solicitând procesele psihice superioare de gândire şi creaţie. Ea apare ca urmare a eforturilor individuale
şi colective, al interacţiunii educatului cu ceilalţi, bazându-se pe schimburile sociale în dobândirea noului.
Dezvoltând acest tip de învăţare, cadrele didactice stimulează elevii să devină capabili să elaboreze
proiecte personalizate de învăţare, să-şi asume responsabilitatea desfăşurării învăţării, conştientizând,
aplicând, (auto)evaluând, gestionând şi dobândind progresiv autonomie în propria formare.
Învăţarea interactiv-creativă pune accentul pe învăţarea prin cercetare-descoperire, pe învăţarea

prin efort propriu, independent sau dirijat; pune accent mai ales pe echipamentul intelectual operatoriu, pe
gândire şi imaginaţie creatoare, învăţarea prin descoperire asigură însuşirea activă şi trainică a
cunoştinţelor"; procesele de asimilare şi înţelegere fiind mai atractive ea are o valoare formativă mai
mare, favorizând dezvoltarea atitudinilor şi spiritului investigativ şi inventiv, flexibilitatea şi
productivitatea gândirii, a curiozităţii organizate, a motivaţiei complexe şi a creativităţii. Interactivitatea
presupune interrelaţionarea, directă sau mediată, cu ceilalţi, cu cadrul didactic şi colegii şi procese de
acţiune transformativă asupra materialului de studiu. Creativitatea solicită procese de combinare, de
conversie, de imaginare şi restructurare continuă a datelor, prin situarea celui care învaţă şi situaţii
problematice care necesită rezolvare. Avem învăţare creativă atunci când elevul dobândeşte o experienţă
nouă prin propriile puteri, descoperind-o şi exersând-o în cadre problematice divergente. Interactivitatea
presupune creativitate, în timp ce creativitatea poate fi individuală sau de grup.
Factorii care blochează creativitatea
O cale de stimulare şi antrenare a creativităţii şi a participării active a elevilor o constituie înainte de

toate identificarea blocajelor, a barierelor, a factorilor inhibatori. Sidney Shore (1990) a inventariat trei
tipuri de blocaje ale creativităţii: emoţionale, culturale, perceptive. Analizând barierele individuale în
derularea cu eficienţă a raporturilor interumane necesare cooperării şi colaborării, E. Limbos (1994),
vorbeşte despre următoarele tipuri de bariere:
- bariere legate de contextul socio-cultural,
- bariere datorate atitudinilor individualiste,
- bariere datorate fricii endemice,
- bariere referitoare la relaţia individ-grup.
-
Printre factorii care inhibă creativitatea au fost considerați următorii:
- accentul exagerat pe competiţie sau pe cooperare, aspect care inhibă libertatea de

exprimare creativă a elevului;
- conformismul, ca presiune din exterior, de supunere la norme, şi din interior, ca
tendinţă de acceptare a acestora;
- ridiculizarea ideilor elevilor;
- stilul autoritar al cadrului didactic;
- sistemul rigid de evaluare etc.
510
Activităţile extracurriculare
Prof. Sonea –Violeta Tiulea

Prof. Gabriela Furtună
Şcoala Profesională Specială “ION PILLAT” Dorohoi
Lumea de azi cere să fii flexibil şi adaptabil. Succesul la şcoală, dar şi în viaţă, depinde de ceea ce
îţi place să faci, de abilităţile pe care le ai, încrederea în sine, în potenţialul personal şi relaţiile pozitive cu
alţii. Plecând de la premisa că educaţia se realizează prin acţiuni educative –unele dintre acestea
desfăşurându-se în afara sistemului de învăţământ, dar menite să atingă scopuri pedagogice identificabile-
şcoala nu trebuie să rămână indiferentă faţă de bogăţia de forme de educaţie extraşcolară pe care se
structurează comunicarea umană contemporană .
În şcoală, elevii nu trebuie numai să răspundă la întrebări, ci trebiue să şi înveţe arta comunicării, să
iniţieze şi să poarte o conversaţie, să-şi exprime punctele de vedere, să se implice în rezolvarea unor
situaţii –problemă, să-şi argumenteze ideile şi atitudinile, să-şi formeze şi să-şi însuşească o scară a
adevăratelor valori umane.
Avantajele implicării elevilor în activităţi extraşcolare:
o se îmbunătăţeşte relaţia cu ceilalţi (colegi, cadre didactice, părinţi etc.);
o se cultivă atitudini pozitive şi deschise faţă de şcoală;
o se cultivă voinţa, capacitarea de a depune efort constant, independenţa elevilor;
o sunt încurajate interesele , aptitudinile, aspiraţiile elevilor;
o se dezvoltă stima de sine şi încrederea în sine;
o performanţele şcolare cresc;
o părinţii sunt implicaţi efectiv în viaţa şcolii;
o elevii sunt ajutaţi să rămână în şcoală, creşte prezenţa la şcoală, se reduce absenteismul;
o scad comportamentele cu risc – consum de alcool, droguri, sexualitate, manifestări de
violenţă, tulburări emoţionale.
Există o gamă deosebit de extinsă de activităţi extraşcolare care se pot organiza pentru copii şi
împreună cu ei. De cele mai multe ori, ele depind de iniţiativa şi creativitatea cadrului didactic, dar şi de
condiţiile economice, geografice, etnografice în care se află şcoala.
În acest material voi aborda doar avantajele organizării activităţilor în parteneriat şi ale activităţilor
sportive.
Proiectul de parteneriat este un complex de activităţi specifice noi, programate în conformitate
cu un plan de activităţi, în scopul realizării unor obiective, într-un interval de timp definit, cu ajutorul
unor resurse umane, tehnice şi financiare, identificate ca atare, la momentul elaborării propunerii de
proiect.
511
Posibilităţile realizării unor parteneriate educaţionale sunt multiple, cum multiple sunt şi
obiectivele pentru care acestea se pot stabili. Pot fi parteneriate care îşi propun formarea de capacităţi
intelectuale, a disponibilităţilor afective şi a abilităţilor practice, prin asimilarea de cunoştinţe umaniste,
ştiinţifice, tehnice şi estetice, dar şi parteneriate care îşi propun formarea personalităţii prin însuşirea
valorilor culturii naţionale şi universale .
Pornind de la premisa că învăţarea activă este cheia performanţelor şi că folosirea metodelor
alternative de predare/învăţare/evaluare favorizează identitatea “unicităţii “ elevului, în anii şcolari
trecuţi am realizat proiecte de parteneriat cu elevii claselor pe care le-am coordonat .Voi enumera
doar câteva din activităţile realizate în parteneriat cu instituţii şcolare, dar şi cu alţi parteneri care se
implică în inserţia socială a copiilor cu CES:
1. “Învăţăm pas cu pas” – parteneriat realizat cu o clasă care îşi desfăşoară
activitatea în regim step by step;
2. “Ne gândim la viitor “ - parteneriat realizat cu comunitatea ( societăţi
comerciale şi societăţi pe acţiuni);
3. “Puterea de a învinge”- parteneriat realizat cu instituţii implicate în ocrotirea
copiilor defavorizaţi;
4. “Lumea teatrului de păpuşi”- proiect educativ la nivel judeţean în care s-au
implicat 15 parteneri;
5. “Şi nouă ne pasă...”- parteneriat pe teme ecologice realizat cu centrele de
plasament din localitate.
Activităţile sportive au un rol primordial în dezvoltarea personalităţii elevilor, educaţia fizică fiind
una din cele mai importante laturi ale dezvoltării intelectuale.Educaţia fizică este una dintre cele mai
favorite discipline ale şcolarului mic, care manifestă deosebit interes, atât pentru activităţile teoretice, cât
şi pentru cele practice atunci când e vorba despre sport.
Pentru ca elevii să dorească extinderea practicării exerciţiului fizic este necesar ca ei şi familiile lor
să aibă o concepţie clară privind acest domeniu de activitate, astfel încât să se formeze „educaţia
sportivă“. Această „educaţie sportivă“ presupune formarea unor convingeri şi atitudini care să-i îndemne
la practicarea sportului prin multiplele sale forme instituţionalizate şi în afara acestora. Această activitate
cu profunde implicaţii formative trebuie înţeleasă de către toţi factorii educaţionali ca o soluţie, care prin
conţinutul său realizează dezvoltarea fizică armonioasă, formarea echilibrată a elevilor din punct de
vedere fizic şi psihic, întărirea stării de sănătate, fortificarea şi recreerea tinerilor cuprinşi în procesul
educaţional.
Un rol important în educarea şi modelarea fizică a copiilor îl au competiţiile sportive care
contribuie la dezvoltarea spiritului de competitivitate şi a educării laturii de fair-play a fiecărui
participant la activitatea sportivă , fie că este competitor sau doar spectator.
Competiţiile sportive se organizează la nivelul clasei, la nivelul şcolii, la nivel local, la nivel
judeţean/interjudeţean şi la nivel naţional, dar cele mai apreciate de către elevi sunt concursurile şi
jocurile sportive.
BIBLIOGRAFIE :
- Alois Gherguţ - „Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale” ,
Ed.Polirom , Iaşi , 2006
- Muşu , Ionel; Toflan , Aurel -“Terapia educaţională integrată”, Ed.”Pro.Humanitate”,
Bucureşti , 1997
- Iulian Săvescu - „Proiectarea demersului didactic la EDUCAŢIE FIZICǍ”
Ed.Aius PrintEd, Craiova, 2008
512
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI PRIN ACTIVITĂŢILE

EXTRACURRICULARE
Prof. Înv. Preșc. TOADER SIDONIA OANA

Grădinița cu PP și PN “Crai Nou” Ploiești
Promovarea imaginii institutiei de invăţământ reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între
cei trei parteneri educaţionali: grădiniță-preșcolari-părinţi.
Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul exterior. Crearea şi promovarea unei
imagini instituţionale pozitive în comunitate se realizează, în primul rând, prin rezultatele educaționale
pozitive ale copiilor.
prin fiecare dintre noi. Educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice, fiecare
contribuind individual asupra imaginii de ansamblu a instituției de învăţământ.
Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției . Activitățile de acest gen, au o
deosebită influență formativă, si au la bază toate formele de acțiuni: turistice, ateliere de creație,
concursuri , activităţi practice şi gospodăreşti, parteneriate cu alte instituții,etc .Activităţile
extracurriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi urmăreşte
îmbogăţirea informaţiilor primite în cadrul activităţii didactice, cultivă interesul , atrag copilul la
integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta
la formarea personalităţii copilului. De aceea grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţii pentru
a-i atrage pe copii.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, constituie un mijloc de a intui şi preţui
valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă copiilor prilejul de a observa
obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de trecutul
istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi
naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare,
întregesc şi desăvârşesc ceea ce preşcolarii acumulează în cadrul activităţilor curriculare. Vizionarea
emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi orientează copiii spre unele
domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la
îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru
frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-
au născut, au trăit şi au creat opere de artă. De la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de
cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ,
prin acţiuni directe, obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viaţa în aer
liber, în cadrul acţiunilor turistice, preşcolarii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de
natură, faţă de om şi realizările sale.
În cadrul plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate
, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt
folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie.
Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe.
Promovarea imaginii unităţii trebuie să țină cont de calitatea actului educațional, de investigațiile
făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea cadrelor didactice care
susțin educația.
În condițiile unui sistem concurențial în continuă dezvoltare, generat de scăderea natalității, devine
imperativă accentuarea eforturilor de promovarea a imaginii grădiniței printr-un proces de deschidere
amplă către comunitate în general și de stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali beneficiari,
copii și părinți deopotrivă. Părinții sunt parteneri activi prin modul de implicare în activitîțile
extracurriculare, dar și prin participarea directă la activități în parteneriat cu factorii din comunitate.
513
Creşterea calităţii procesului educaţional este completă prin dezvoltarea şi promovarea potenţialului
activităţilor educative extraşcolare ca modalitate complementară de integrare socială şi participare activă
a preșcolarilor în comunitate şi îmbunătăţirea activităţilor instructiv - educative din învăţământul
contemporan.
Imaginea instituției de învățământ poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce așteaptă și au
nevoie: educație de calitate, accesul la ofertele educaționale, individualizarea învățării, promovarea unui
comportament moral pozitiv și participarea la activități extrașcolare. Ca buni educatori vom identifica și
anticipa nevoile copiilor și vom satisfice aceste nevoi ȋntr-o manieră ,,profitabilă’’ trecând prin
cunoștințele și abilitățile din clasă și din afara ei.
BIBLIOGRAFIE:
2. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti; 2001
3. Preda Viorica, “Metodica activităților instructiv educative în grădinița de copii, Editura
Gheorghe Cartu Alexandru , Craiova 2009
514
GRĂDINIŢĂ – FAMILIE,UN PARTENERIAT EDUCAŢIONAL ÎN

FAVOAREA OPTIMIZĂRII DEZVOLTĂRII COPILULUI
Prof. înv. preşc. TODOCA ANA

Şcoala Gimnazială ,,Avram Iancu’’ Structură G.P.P Nr. 44 – Oradea
Între factorii educaţiei, familia a fost şi este considerată ca factor activ prioritar, întrucât educaţia
începe în familie, aici copilul primind modelul pe care-l imită şi-l urmează,de aici decurgând dimensiunea
morală a funcţiei sale.
În familie, copilul îşi face pregătirea pentru viaţă.Contribuţia familiei e cu atât mai mare cu cât
copilul e mai mic şi scade pe măsura înaintării copilului pe treptele superioare ale ontogenezei, când
intervin şi alţi factori educativi.La vârsta preşcolară, un factor educativ important e grădiniţa, care
desfăşoară un amplu proces instructiv – educativ şi are cadre didactice cu o pregătire profesională
corespunzătoare, care aplică metode şi procedee didactice specifice.
Pentru obţinerea unor rezultate deosebite e necesar ca noi educatoarele să dovedim competenţă
profesională, tact şi multă răbdare cu copiii, dar să-i antrenăm alături de noi şi pe părinţi ori de câte ori
este necesar. În acest mod îi apropiem de viaţa grădiniţei făcându-i cei mai fideli colaboratori ai noştri.
Implicarea părinţilor în acţiunile grădiniţei, îi determină pe aceştia să înţeleagă că responsabilitatea
grădiniţei şi cea a familiei converg spre un scop comun, iar pe de altă parte le dă posibilitatea să aprecieze
în mod real activitatea educatoarei. Când copilul vine pentru prima dată la grădiniţă, apar multe
necunoscute atât pentru el cât şi pentru părinţii săi. Dacă nu au mai avut înainte un alt copil în grădiniţă,
părinţii pot avea multe întrebări de pus. Pentru a le putea da răspunsurile pe care le aşteaptă, trebuie să-i
încurajăm să viziteze grădiniţa şi să-i facem să se simtă bineveniţi.Sentimentele părinţilor încurajează
sentimentele copiilor.Dacă un copil îi vede pe părinţi bucuroşi că el merge la grădiniţă , acesta va fi
bucuros să o frecventeze. În cele din urmă, cel care va beneficia cel mai mult de pe urma unei relaţii
srânse între părinte şi educator,va fi copilul.
Părinţii se vor simţi mult mai implicaţi dacă sunt făcuţi să înţeleagă programul grădiniţei, modul şi
raţiunile după care este el alcătuit, dacă îi facem să se simtă parte importantă în activităţile ce au loc.
De aceea am organizat întâlniri cu părinţii în cadrul Proiectului de parteneriat cu familia,,Împreună
vom clădi viitorul’’,întâlniri în cadrul cărora s-a prezentat şi un mic program – casete video cu diverse
activităţi instructiv-educative desfăşurate cu copiii,serbări,lecţii deschise.
De asemenea am realizat lectorate pentru părinţi despre disciplinarea pozitivă, nutriţie, dezvoltarea
copilului,probleme speciale ale copilăriei(suptului degetului, anxietatea de separare, tulburări de atenţie şi
hiperactivitate, tulburări alimentare etc).Discuţiile au avut o mare eficienţă, părinţii simţind că nu sunt
singuri într-o situaţie dificilă.Pe măsură ce s-a discutat despre ideile şi sentimentele lor, am aflat mai
multe despre atmosfera familială a copiilor.
Comunicând cu părinţii despre problemele apărute în dezvoltarea şi comportamentul copiilor, am
găsit soluţii pentru rezolvarea acestora.
Nu toate contactele cu părinţii au avut loc în contextul întâlnirilor de grup.S-au purtat discuţii
private cu unul sau ambii părinţi.Acestea au constituit un bun prilej pentru a afla mai multe amănunte
despre ceea ce cred şi vor părinţii în legătură cu copilul lor.Părinţii au fost suficient de deschişi pentru a
ne împărtăşi problemele,iar noi i-am ascultat cu respect şi înţelegere.Colaborarea cu părinţii este
menţinută permanent,pe tot cuprinsul anului.
La o întâlnire desfăşurată cu părinţii în cadrul parteneriatului ,,Împreună vom clădi viitorul’’s-a
aplicat un chestionar din care să rezulte ce probleme îi interesează pe părinţi în legătură cu dezvoltarea şi
comportamentul copiilor.
Astfel, s-au solicitat informaţii despre semnele stresului la copii,despre tulburările alimentare, igiena
individuală a copilului preşcolar, planificarea timpului liber, impactul stărilor de boală asupra copiilor,
despre folosirea pedepsei şi a recompensei în educaţia copilului, problemele emoţionale apărute în urma
divorţului părinţilor,rolul psihologului,logopedului şi psihiatrului, tulburări de atenţie, hiperactivitatea
copilului etc.Educatoarele au răspuns unor astfel de întrebări,confecţionând pliante şi fluturaşi pe care le-
515
au aşezat într-un loc special, unde părinţii feriţi de priviri indiscrete să poată să se informeze despre ceea
ce îi interesează.
O altă modalitate de implicare a părinţilor în activitatea copiilor este aceea de a organiza serbări cu
preşcolarii la care , părinţii din spectatori devin actori alături de copiii lor.În acest caz am pornit de la
serbarea de Crăciun,când Moş Crăciun a fost interpretat de unul dintre părinţi iar gazdele care au primit
colindătorii în casă au fost tot părinţii..Colaborarea cu părinţii a mai constat şi în participarea lor alături de
copii la o vizită la Grădina Zoologică din Oradea ,vizită realizată în cadrul Proiectului tematic ,,Animale
sălbatice’’.La această activitate copiii s-au simţit minunat,au fost încântaţi de contactul cu animalele,de
posibilitatea de a petrece o bună parte din zi,alături de părinţii lor,într-un loc drag copiilor,loc în care
trăiesc animalele sălbatice.
Contactul cu părinţii l-am menţinut şi prin organizarea de diferite vizite şi excursii cum ar fi: la
Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai,la Muzeul Militar, la Imprimeria de Vest,la Căminul de bătrâni
Consistoria etc –vizite realizate cu sprijinul părinţilor,excursie la Grădina Botanică Jibou.
Din toate aceste activităţi care au presupus o implicare activă a părinţilor alături de copii şi de
educatoare, cei care au avut de câştigat au fost atât copiii, cât şi părinţii precum şi noi educatoarele.
Avantajele copiilor:
 Copiii simt dragostea şi apropierea părinţilor, nu numai prin bunăvoinţa ce li

se oferă acasă, ci şi prin interesul pe care părinţii îl acordă în realizarea activităţilor şi
acţiunilor din grădiniţă;
 Copiii sunt mai siguri pe ei, sentimentul de siguranţă fiindu-le necesar
dezvoltării şi echilibrului interior, totodată ei trăiesc mândria de a-şi vedea părinţii în
situaţii apropiate lor şi de a-i aprecia şi mai mult.
Avantajele familiei:
 Părinţii au şansa de a deveni participanţi la educaţie, prin implicarea afectivă

şi prin emoţiile trăite alături de copii lor;
 Părinţii au prilejul de a sta alături de copii, de a-i înţelege mai bine, au
posibilitatea să-i observe, să vadă cum se comportă aceştia în colectiv;
 Părinţii se cunosc mai bine între ei şi pot colabora mai uşor atunci când sunt
solicitaţi, ori de câte ori se iveşte o problemă.
Avantajele educatoarelor:
 Apropiindu-ne de părinţi, colaborând cu ei, putem cunoaşte relaţiile părinte-

copil,psihologia părinţilor şi mai ales pe cea a copiilor,
Participând activ şi efectiv la viaţa grădiniţei, părinţii nu vor mai vedea doar funcţia socială a
acesteia, de supraveghere a copiilor atunci când ei lipsesc de acasă, ci vor conştientiza că ea desfăşoară un
proces instructiv-educativ, bine fundamentat şi organizat.Toate aceste activități ,pe lângă avantajele
pentru familie,copii și educatoare, au contribuit la promovarea imaginii grădiniței în comunitate.
Bibliografie:
Botiş,A.,Tărău,a., (2004), Disciplinarea pozitivă, Ed.ASCR, Cluj-Napoca

Schulman,E., (1998), Didactica preşcolară, Ed. V& I INTEGRAL, Bucureşti
Dobson, J., (1993), Creşterea copiilor, Ed. Noua Speranţă, Timişoara
516
NATURA, PRIETENA MEA
Prof. înv. preşc. Todoruţ Claudia Mihaela

GPN. Bucium Sat
MOTTO:
,,Copilul trebuie lăsat să descopere el însuşi adevărul, acţionând în mod practic, deoarece scopul
şcolii este de a forma creatori, inventatori şi nu de a forma indivizi care să repete ce au învăţat generaţiile
precedente”.
J. Piaget
,,Învăţaţi-i pe copiii voştri ce i-am învăţat pe ai noştri: că Pământul este mama noastră. Tot ce i se
întâmplă Pământului, va ajunge să li se întâmple şi copiilor acestui Pământ. Nu Pământul aparţine omului,
ci omul aparţine Pământului. Omul este firul care ţese drama vieţii şi ceea ce-i face Pământului îşi face lui
însuşi.”
Educaţia ecologică este un proces care are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii prin asigurarea
oamenilor cu modalităţi de care au nevoie pentru a rezolva şi împiedica problemele de mediu. Educaţia
ecologică poate ajuta oamenii să câştige cunoştinţe, deprinderi, motivaţii, valori şi angajamentul de care
au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului şi de a-şi asuma răspunderea pentru
menţinerea calităţii mediului.
În cadrul activităţii instructiv-educative un rol important îi revine cadrului didactic. Este bine să
învăţăm copiii încă de mici să-şi menţină curiozitatea pentru tot ceea ce ne înconjoară, să o transformăm
în interes de cunoaştere, permanent dezvoltat prin crearea de situaţii care să le permită şi să-i stimuleze
spre noi căutări, noi experienţe, întrebări.
Unele dintre obiectivele care trebuie respectate în educaţia ecologică sunt: să-şi construiască un
comportament adecvat în natură, să fie sensibilizat pentru a deveni un participant activ la protejarea –
ocrotirea mediului ,să-şi formeze şi să-şi dezvolte atitudine ecologică precoce, care să-i permită
manifestarea unei conduite simple, să fie familiarizat cu aspecte ale lumii înconjurătoare pentru
înţelegerea şi aplicarea normelor, regulilor de protecţie a mediului înconjurător,să-şi formeze capacitatea
de a simţi şi înţelege factorii poluanţi şi efecte ale lor în natură să descopere date şi elemente ştiinţifice
din viaţa unor plante şi animale rare, să comunice într-un limbaj adecvat, să iubească şi să cunoască
lumea înconjurătoare, să investigheze realităţi înconjurătoare în limitele corespunzătoare vârstei, să-şi
formeze atitudini adecvate faţă de relaţiile omului cu natura.
Bibliografie:
Mohan,Gh., Ardelean A.- Eco. şi protecţia mediului, Editura Scaiul, Bucureşti, 1993
Pro Ecologia Mileniului III – Revistă de educaţie ecologică, Editura Reprograph, 2004-2006
517
PARTENERIATUL EDUCAȚIONAL, MIJLOC EFICIENT

DE PROMOVARE A IMAGINII ȘCOLII ÎN COMUNITATE
Prof. TOFAN MIOARA, prof. TOFAN VICTOR

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „AL.I.CUZA”, FĂLTICENI, JUD. SUCEAVA
În contextul social actual, într-o societate aflată într-o permanentă schimbare şi adaptare,
parteneriatul educaţional devine o prioritate în dezvoltarea educaţiei româneşti, orientând copiii într-un
univers informaţional dinamic şi diversificat. Prin intermediul parteneriatelor educaţionale şcolare şi
interşcolare se îmbogăţeşte aria preocupărilor elevilor, li se oferă posibilitatea de a beneficia de o cât mai
completă şi competentă informare în domeniul care îi interesează.
Activităţile în parteneriat întregesc activitatea educativă a şcolii, oferindu-le elevilor posibilitatea să
înţeleagă lumea în care trăiesc, să se cunoască pe sine, să recepteze şi să transmită mesaje, exprimându-şi
gândurile şi sentimentele utilizând un limbaj bogat şi nuanţat.. Ilustrând realităţile vieţii lor cotidiene,
activităţile specifice şcolii, familiei şi comunităţii din care fac parte, variatele forme de exprimare ale
copiilor dobândesc atât rol formator, cât şi informator.
În acest context, noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul cât şi sarcinile cadrelor
didactice, care trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor proiecte educative adecvate
cerințelor şcolii şi orizontului de aşteptare al comunităţii locale, programe desfăşurate pe baza unor
contracte de parteneriat cu alte școli din mediul urban sau rural sau instituții de cultură și artă locale.
Parteneriatul educaţional este o formă de comunicare, cooperare şi colaborare, care vine în sprijinul
copilului, la nivelul procesului educaţional. Aceasta presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi
acţiuni educative între factorii educaţionali implicați. Are la bază satisfacerea nevoilor imediate, pe
termen mediu şi lung, ale partenerilor. Proiectele de parteneriat se desfăşoară în timp şi spaţiu, dar
importantă este schimbarea modului de a gândi, de a se manifesta al resursei umane implicate, respectiv
elevii, părinții, comunitatea, dar și cadrele didactice implicate. În cadrul proiectului, managerul trebuie să
colaboreze cu elevii, să-i îndrume şi să-i încurajeze în realizarea obiectivelor şi să aibă în vedere
finalizarea la termenul stabilit. Astfel elevii se obişnuiesc cu ideea că toate activităţile propuse au
termene, care trebuie întotdeauna respectate.
Îmbinând plăcutul cu utilul, informaţia cu educaţia, aceste activităţi au multiple valenţe educative,
asigurând realizarea unei corelări interdisciplinare care contribuie din plin la atingerea obiectivelor
propuse. Pentru a-şi atinge scopul, aceste activităţi trebuie bine organizate. O bună organizare presupune
parcurgerea unor etape: pregătirea, desfăşurarea, prelucrarea datelor şi a observaţiilor înregistrate de elevi.
Un astfel de parteneriat educațional interșcolar am realizat în anul școlar 2018-2019, cu Școala
Gimnazială „Simion Florea Marian” din localitatea Ilișești, județul Suceava, implicând elevi de la ciclul
primar, din clasele I-IV.
Proiectul s-a intitulat sugestiv „Localitatea natală - file de istorie”, preconizând prin această
colaborare stabilirea unor relaţii de prietenie între elevii celor două şcoli partenere, precum şi creşterea
interesului pentru o mai bună cunoaştere a orizontului istoric și geografic local, din zonele şi localităţile
natale, Fălticeni şi Ilișești, ca vetre de cultură şi spiritualitate românească, în contextul promovării
acestora la nivel naţional şi european.
Iniţierea acestui parteneriat a permis aprofundarea şi diversificarea informaţiilor referitoare la

comunitatea în care elevii celor două școli partenere trăiesc, memoria locului natal, cu oamenii săi de
seamă, faptele şi opera unor personalităţi culturale de marcă, precum scriitorii Mihail Sadoveanu, Ion
Creangă, dar şi folcloristulscriitor Simion Florea Marian, tradiţii şi obiceiuri comune zonelor natale şi
împrejurimilor acestora, prin organizarea unor activităţi specifice de lucru în echipă, utilizând mijloace
moderne de informare şi relaţionare.
518
În cadrul acestui parteneriatul ne-am propus ca ținte strategice și de perspectivă:

 Ridicarea prestigiului şcolilor implicate, prin realizarea în parteneriat a unor
activităţi de cunoaştere şi promovare a valorilor culturale locale;
 Sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor privind respectarea şi păstrarea
specificului istoric şi cultural al fiecărei localităţi, în parte;
 Dezvoltarea resurselor educaţionale, prin crearea şi dezvoltarea oportunităţilor de
participare activă la acţiuni civice comune, cu elevi din şcoli şi medii diferite, conştientizând
afectivitatea de grup ca suport al prieteniei;
 Respectarea caracterului voluntar, opţional, al proiectului.
Scopul proiectului a fost acela de promovare a dialogului şi a comunicării între elevi din şcoli şi
medii diferite: urban – rural, precum și dezvoltarea cooperării şi a colaborării între cadre didactice din
unităţi diferite de învăţământ, urmărindu-se armonizarea condiţiilor specifice fiecărei şcoli cu exigenţele
sociale de ordin general. Acțunile comune propuse în Calendarul activităților au urmărit activități de
cunoaștere indirectă, prin intermediul corespondenței on-line, directă, prin vizitarea școlilor partenere,
prezentarea localității natale, prin organizarea de excursii, drumeţii, vizite la muzee, expoziţii comune cu
lucrări ale elevilor, desene, afişe, postere, vizite la monumente, case memoriale şi muzee din municipiul
Fălticeni și comuna Ilișești concursuri de creaţie literară sau pe o tematică stabilită de comun acord,
manifestări cultural-artistice comune.
Activitățile propuse s-au desfășurat pe toată perioada anului școlar, întâlnirile între elevi realizându-
se în luna aprilie a anului 2018, în cadrul săptămânii „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, având
următoarea tematică:
1. Prieteni la distanță - elaborarea şi redactarea proiectului, stabilirea corespondenţei între
elevii şcolilor partenere;
2. Noi ... despre noi - activităţi de prezentare a clasei, a şcolii, prin pregătirea unor pliante,
afişe, postere, corespondenţă online, grup de socializare;
3. La mulți ani, copilărie!- activităţi artistice, carnaval, jocuri, corespondenţă ;
4. Memoria locului - activităţi la monumente şi case memoriale din localitate, dezbateri;
5. Centenarul Marii Uniri, prin ochi de copil!- activitate artistică, creații literare ,,Simțim
românește”, concurs de desene, expoziție cu lucrări;
6. Datini de Crăciun și Anul Nou! - tradiții și obiceiuri, serbări organizate simultan de către
elevii celor două şcoli ( înregistrare acestora şi schimb de impresii online) ;
7. Mărțișor de suflet românesc!- obiceiuri păstrate din străbuni, folclorul copiilor;
8. Caravana prieteniei! - vizite, activități comune; schimb de impresii, albume tematice;
9. În loc de bun rămas, pe curând! - elaborarea unor compuneri, şi portofolii, alcătuirea unui
pliant cu imagini fotografiate în timpul acţiunilor comune, schimb de portofolii.
În tot acest demers educațional, pe toată perioada desfășurării proiectului am fost sprijiniți de
părinți, de reprezentanți ai instituțiilor implicate, bibliotecari, muzeografi și de alți reprezentanți ai
comunității locale.
Şcoala trebuie să se afle în dialog autentic şi permanent cu familia și comunitatea locală, străduindu-
se să realizeze punţi de legătură între nevoile educaţionale, resursele, disponibilităţile intelectuale ale
copiilor şi perspectivele de dezvoltare economică a localității. În acest sens, colaborarea dintre elevii
diferitelor şcoli nu este un proces spontan, ci este o activitate organizată, susţinută, conştientă,
direcţionată spre problemele educative ale școlii. Această colaborare stimulează exprimarea potenţialului
creativ al elevilor, încurajând iniţiativele acestora, ingeniozitatea şi curiozitatea, favorizând stabilirea
unor relaţii care să nu exagereze prin autoritate, oferind ocazii elevilor de a lua singuri decizii,
stimulând încrederea în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă, relaxată, cu accent pe dezvoltarea
laturii emoționale și sociale ale acestora.
BIBLIOGRAFIE:
1. Băban, Adrian - Consiliere educațională, Cluj Napoca, 2001;

2. Băran, Adina - Parteneriat în educație, Editura Aramis, București, 2004;
3. Crețu, Elvira - Psihopedagogia școlară pentru învățământul primar, Ed. Aramis, 1999.
519
PARTENERIATUL EDUCAȚIONAL, MIJLOC EFICIENT

DE PROMOVARE A IMAGINII ȘCOLII ÎN COMUNITATE
Prof. TOFAN MIOARA, prof. TOFAN VICTOR

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „AL.I.CUZA”, FĂLTICENI, JUD. SUCEAVA
În contextul social actual, într-o societate aflată într-o permanentă schimbare şi adaptare,
parteneriatul educaţional devine o prioritate în dezvoltarea educaţiei româneşti, orientând copiii într-un
univers informaţional dinamic şi diversificat. Prin intermediul parteneriatelor educaţionale şcolare şi
interşcolare se îmbogăţeşte aria preocupărilor elevilor, li se oferă posibilitatea de a beneficia de o cât mai
completă şi competentă informare în domeniul care îi interesează.
Activităţile în parteneriat întregesc activitatea educativă a şcolii, oferindu-le elevilor posibilitatea să

înţeleagă lumea în care trăiesc, să se cunoască pe sine, să recepteze şi să transmită mesaje, exprimându-şi
gândurile şi sentimentele utilizând un limbaj bogat şi nuanţat.. Ilustrând realităţile vieţii lor cotidiene,
activităţile specifice şcolii, familiei şi comunităţii din care fac parte, variatele forme de exprimare ale
copiilor dobândesc atât rol formator, cât şi informator.
În acest context, noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul cât şi sarcinile cadrelor
didactice, care trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor proiecte educative adecvate
cerințelor şcolii şi orizontului de aşteptare al comunităţii locale, programe desfăşurate pe baza unor
contracte de parteneriat cu alte școli din mediul urban sau rural sau instituții de cultură și artă locale.
Parteneriatul educaţional este o formă de comunicare, cooperare şi colaborare, care vine în sprijinul
copilului, la nivelul procesului educaţional. Aceasta presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi
acţiuni educative între factorii educaţionali implicați. Are la bază satisfacerea nevoilor imediate, pe
termen mediu şi lung, ale partenerilor. Proiectele de parteneriat se desfăşoară în timp şi spaţiu, dar
importantă este schimbarea modului de a gândi, de a se manifesta al resursei umane implicate, respectiv
elevii, părinții, comunitatea, dar și cadrele didactice implicate. În cadrul proiectului, managerul trebuie să
colaboreze cu elevii, să-i îndrume şi să-i încurajeze în realizarea obiectivelor şi să aibă în vedere
finalizarea la termenul stabilit. Astfel elevii se obişnuiesc cu ideea că toate activităţile propuse au
termene, care trebuie întotdeauna respectate.
Îmbinând plăcutul cu utilul, informaţia cu educaţia, aceste activităţi au multiple valenţe educative,
asigurând realizarea unei corelări interdisciplinare care contribuie din plin la atingerea obiectivelor
propuse. Pentru a-şi atinge scopul, aceste activităţi trebuie bine organizate. O bună organizare presupune
parcurgerea unor etape: pregătirea, desfăşurarea, prelucrarea datelor şi a observaţiilor înregistrate de elevi.
Un astfel de parteneriat educațional interșcolar am realizat în anul școlar 2018-2019, cu Școala
Gimnazială „Simion Florea Marian” din localitatea Ilișești, județul Suceava, implicând elevi de la ciclul
primar, din clasele I-IV.
Proiectul s-a intitulat sugestiv „Localitatea natală - file de istorie”, preconizând prin această
colaborare stabilirea unor relaţii de prietenie între elevii celor două şcoli partenere, precum şi creşterea
interesului pentru o mai bună cunoaştere a orizontului istoric și geografic local, din zonele şi localităţile
natale, Fălticeni şi Ilișești, ca vetre de cultură şi spiritualitate românească, în contextul promovării
acestora la nivel naţional şi european.
Iniţierea acestui parteneriat a permis aprofundarea şi diversificarea informaţiilor referitoare la

comunitatea în care elevii celor două școli partenere trăiesc, memoria locului natal, cu oamenii săi de
seamă, faptele şi opera unor personalităţi culturale de marcă, precum scriitorii Mihail Sadoveanu, Ion
Creangă, dar şi folcloristulscriitor Simion Florea Marian, tradiţii şi obiceiuri comune zonelor natale şi
împrejurimilor acestora, prin organizarea unor activităţi specifice de lucru în echipă, utilizând mijloace
moderne de informare şi relaţionare.
520
În cadrul acestui parteneriatul ne-am propus ca ținte strategice și de perspectivă:

 Ridicarea prestigiului şcolilor implicate, prin realizarea în parteneriat a unor
activităţi de cunoaştere şi promovare a valorilor culturale locale;
 Sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor privind respectarea şi păstrarea
specificului istoric şi cultural al fiecărei localităţi, în parte;
 Dezvoltarea resurselor educaţionale, prin crearea şi dezvoltarea oportunităţilor de
participare activă la acţiuni civice comune, cu elevi din şcoli şi medii diferite, conştientizând
afectivitatea de grup ca suport al prieteniei;
 Respectarea caracterului voluntar, opţional, al proiectului.
Scopul proiectului a fost acela de promovare a dialogului şi a comunicării între elevi din şcoli şi
medii diferite: urban – rural, precum și dezvoltarea cooperării şi a colaborării între cadre didactice din
unităţi diferite de învăţământ, urmărindu-se armonizarea condiţiilor specifice fiecărei şcoli cu exigenţele
sociale de ordin general. Acțunile comune propuse în Calendarul activităților au urmărit activități de
cunoaștere indirectă, prin intermediul corespondenței on-line, directă, prin vizitarea școlilor partenere,
prezentarea localității natale, prin organizarea de excursii, drumeţii, vizite la muzee, expoziţii comune cu
lucrări ale elevilor, desene, afişe, postere, vizite la monumente, case memoriale şi muzee din municipiul
Fălticeni și comuna Ilișești concursuri de creaţie literară sau pe o tematică stabilită de comun acord,
manifestări cultural-artistice comune.
Activitățile propuse s-au desfășurat pe toată perioada anului școlar, întâlnirile între elevi realizându-
se în luna aprilie a anului 2018, în cadrul săptămânii „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, având
următoarea tematică:
10. Prieteni la distanță - elaborarea şi redactarea proiectului, stabilirea corespondenţei între
elevii şcolilor partenere;
11. Noi ... despre noi - activităţi de prezentare a clasei, a şcolii, prin pregătirea unor pliante,
afişe, postere, corespondenţă online, grup de socializare;
12. La mulți ani, copilărie!- activităţi artistice, carnaval, jocuri, corespondenţă ;
13. Memoria locului - activităţi la monumente şi case memoriale din localitate, dezbateri;
14. Centenarul Marii Uniri, prin ochi de copil!- activitate artistică, creații literare ,,Simțim
românește”, concurs de desene, expoziție cu lucrări;
15. Datini de Crăciun și Anul Nou! - tradiții și obiceiuri, serbări organizate simultan de către
elevii celor două şcoli ( înregistrare acestora şi schimb de impresii online) ;
16. Mărțișor de suflet românesc!- obiceiuri păstrate din străbuni, folclorul copiilor;
17. Caravana prieteniei! - vizite, activități comune; schimb de impresii, albume tematice;
18. În loc de bun rămas, pe curând! - elaborarea unor compuneri, şi portofolii, alcătuirea unui
pliant cu imagini fotografiate în timpul acţiunilor comune, schimb de portofolii.
În tot acest demers educațional, pe toată perioada desfășurării proiectului am fost sprijiniți de
părinți, de reprezentanți ai instituțiilor implicate, bibliotecari, muzeografi și de alți reprezentanți ai
comunității locale.
Şcoala trebuie să se afle în dialog autentic şi permanent cu familia și comunitatea locală, străduindu-
se să realizeze punţi de legătură între nevoile educaţionale, resursele, disponibilităţile intelectuale ale
copiilor şi perspectivele de dezvoltare economică a localității. În acest sens, colaborarea dintre elevii
diferitelor şcoli nu este un proces spontan, ci este o activitate organizată, susţinută, conştientă,
direcţionată spre problemele educative ale școlii. Această colaborare stimulează exprimarea potenţialului
creativ al elevilor, încurajând iniţiativele acestora, ingeniozitatea şi curiozitatea, favorizând stabilirea
unor relaţii care să nu exagereze prin autoritate, oferind ocazii elevilor de a lua singuri decizii,
stimulând încrederea în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă, relaxată, cu accent pe dezvoltarea
laturii emoționale și sociale ale acestora.
BIBLIOGRAFIE:
4. Băban, Adrian - Consiliere educațională, Cluj Napoca, 2001;
5. Băran, Adina - Parteneriat în educație, Editura Aramis, București, 2004;
6. Crețu, Elvira - Psihopedagogia școlară pentru învățământul primar, Ed. Aramis, 1999.
521
Prof. inv. primar Tokes Emanuela

Scoala este un element esential in cadrul oricarei comunitati,prin resursele umanepe care le are dar
si prin spatiile de invatare amenajate si dotate. Scoala sau gradinita nu pot functiona normal fara un
sprijin oferit de comunitatea locala, de toti partenerii care vin in contact cu bunul mers al actului educativ.
In cadrul activitatilor de invatare din alte tari europene se cheltuiesc foarte multi bani pentru o
promovare cat mai eficienta a imaginii scolii. Formarea imaginii unei scoli tine in primul rand de
conducatorul/managerul scolii cat si de cadrele didactice. Managerul unei organizatii scolare poate
recurge la unele metode de promovare atat pe plan intern cat si pe plan extern a unitatii. Acesta poate
aplica metode si tehnici potrivite pentru o promovare pozitiva a scolii.
Parintii au un rol primordial in alegerea unor decizii cu privire la intaietatea unei scoli sau a alteia.
Implicarea cu succes a parintilor ca parteneri in procesul instructiv-educativ este cheia rezolvarii multor
probleme, fiind conditionata de asumarea si promovarea unor valori comune:
 promovarea dialogului, a transparentei si a comunicarii deschise;
 asigurarea egalitatii sanselor in educatie;
 statuarea disciplinei si a responsabilitatii;
 dezvoltarea cooperarii si a colaborarii.
Prin initierea unor activitati extrascolare educative se poate atrage atentia asuora potentialului
elevilor. Alaturi de scoala, familia si comunitatea au o deosebita valoare in promovarea imaginii acesteia,
cat si in formarea personalitatii copilului. Parteneriatele dintre scoli, familii si comunitati pot ajuta
profesorii in munca lor, pot imbunatatii abilitatile educationale ale parintilor, pot conecta familiile cu
membrii scoliisi ai comunitatii, pot crea un mediu mai sigur in scoli. Prin crearea unor astfel de
parteneriate ii ajuta pe elevi sa aibe succes la scoala, iar mai apoi in viata.
Un rol important in promovarea pozitiva a unei imagini cu succes o au si targurile educationale
organizate in institutiile de invatamant, precum si ,,Ziua portilor deschise,, Organizarea acestor targuri pot
crea un real succes in ceea ce priveste inscrierea cat mai multor elevi la o forma sau alta de educatie.
Pe langa organizarea unui eveniment special, promovarea se mai poate face si cu prilejul unor
sarbatori, a unor manifestari cultural artistice, aniversari. In acest caz se tiparesc pliante, brosuri, ghiduri
in care se explica oferta educationala. Imaginea scolii poate fi promovata oferind tuturor beneficiarilor o
educatie de calitate, accesul la ofertele educationale, individualizarea invatarii, combaterea discriminarii,
reducerea violentei prin participarea la activitatile extrascolare.
522
Bucuria de a fi dascăl
Prof. Mihaela Toloargă

De la bun început, aş vrea să vă spun că mi-am propus ca prin ceea ce voi scrie folosind un limbaj
lejer, cu conţinuturi simple, uşor de înţeles, atât de către dascăli dar şi de către părinţi, bunici şi elevi, să
încerc să vă fac cunoscute activităţile din cadrul Cluburilor şi Palatelor Copiilor şi mai ales rezultatul
acestora. Uneori, profesorii din şcolile noastre, constrânşi de programele stufoase, se focalizează doar pe
materia predată, uitând că tot pe umerii noştri, ai dascălilor, ar trebui să fie şi responsabilitatea de a
trasforma copilul de astăzi în OMUL de mâine.
Un rol deosebit de important în obţinerea dezvoltării armonioase şi formarea unei personalităţi
libere şi creative a copilului îl au Cluburile şi Palatele Copiilor unde se completează educaţia din cadrul
şcolii într-un cadru instituţionalizat situat în afara sistemului de învăţământ, dar şi în interiorul acestuia,
constituind o punte între cunoştinţele asimilate la lecţii din şcoli şi informaţiile acumulate informal.
Sunt convinsă că fiecare dintre dumneavoastră aveţi şi aţi avut pasiuni încă din copilărie.
În Cluburile şi Palatele Copiilor, copiii îşi descoperă pasiuni, talente, pun în practică idei susţinute,
mai mult sau mai puţin demonstrate teoretic, trăind intens succesele sau insuccesele propriei lor activităţi.
Prin natura lor, activităţile desfăşurate în cercurile din cadrul acestor instituţii fiind mult mai
aplicative, mai practice, îi încurajază pe copii să socializeze, să lucreze în echipă, să se integreze în
colectivitate, lucruri care ajută autocunoaşterea. Ei devin capabili să-şi orienteze curiozitatea nu numai
asupra lumii exterioare, ci şi asupra propriei persoane. Se formează astfel ,,imaginea de sine’’, esenţială în
succesul şcolar dar şi în viaţa de adult.
De asemenea, implicându-se în acest tip de activităţi, elevii devin “subiecţi” conştienţi ai acţiunii şi
îşi însuşesc ideile de corectitudine, respect, îşi dezvoltă încrederea în sine, în forţele proprii, învaţă să se
descurce în comunitate să se adapteze. În lucrarea intitulată Descoperirea copilului, Maria Montessori
făcea următoarea afirmaţie : ,,Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va
mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să
se adapteze.’’Activităţile extraşcolare vin în sprijinul acestui demers. Finalităţile educaţionale ale
activităţilor extraşcolare presupun educaţie intelectuală, estetică, religioasă, moral-civică, patriotică,
fizică. Educaţia intelectuală ocupă un rol central în formarea integrală a personalităţii elevului. Prin
caracterul lor ludic, activităţile extradidactice formează şi modelează inteligenţa elevilor. Ele dezvoltă
totodată curiozitatea ştiinţifică, interesele de cunoaştere, spiritul de observaţie, creativitatea şi nu în
ultimul rând gândirea critică a elevilor. Experienţa mă face să spun, că din rândurile copiilor care au
frecventat Clubul Copiilor, fac parte norocoşii care din pasiunea lor au făcut o meserie.
Ei sunt aceia care ne fac pe noi, dascălii din aceste unităţi, să putem zâmbi cu multă dragoste noilor
învăţăcei, care cresc sub ochii noştri. O să revin în numerele următoare şi o să vă prezint activităţi
desfăşurate în Clubul Copiilor Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj.
523
Prof. Înv. Preșc.Toma Anca Gabriela

Grădinița cu PP și PN „Crai Nou” Ploiești
„Şcoala trebuie adaptată la copii şi nu copiii adaptaţi şcolilor.”
Pornind de la afirmația profesorului elvețian Alexander Sutherlan, dascălul, indiferent de instituția

școlară în care profesează – din ciclul preșcolar până la cel universitar – are menirea de a centra
activitatea sa didactică în jurul copiilor, aceștia fiind principalii beneficiari ai actului educativ. Deși copiii
sunt diferiți, au câteva lucruri esențiale care îi fac să se asemene. Toți au nevoie de dragoste, de securitate,
de hrană bună și de exercițiu. Toți simt nevoia de siguranță, de acceptare și de recunoaștere. De
asemenea, toți copiii caută un sprijin în adult și chiar au nevoie de un anumit control din partea acestuia
pe măsură ce își dezvoltă încrederea în sine și își dobândesc propria independență. Ceea ce diferă de la un
copil la altul este ritmul personal de dezvoltare al fiecăruia. Astfel, putem spune că fiecare copil este
diferit și nu poate fi comparat „decât cu sine însuși”.
Rezultatele educaționale ale copiilor sunt principalele aspecte ale promovorii, în cadrul comunității,
a instituției școlare din care elevii provin. Fie că sunt rezultate educaționale la concursuri școlare, la
participari de voluntariat în cadrul comunității locale și nu numai, la activități extrașcolare (actorie, canto,
instrument muzical, diferite abilități practice și sportive, recitări ș.a.m.d.) acestea ajută la o dezvoltare
armonioasă a copilului, dezvoltare ce este apreciată și recunoscută de părinți, aceasta reliefîndu-se în
promovarea instituției școlare în cadrul comuității în care aceștia se află.
Pentru ca actul educativ să fie unul calitatativ și în beneficiul copilului, dar și al instituției școlare
este nevoie de colaborare. În primul rând este nevoie de colaborare între cadrele didactice din aceeași
unitate de învățământ și nu numai, acestea făcând schimb de experiențe didactice, promovând diferite
metode ce au fost benefice în actul educațional la clasă, de experiențe acumulate cu ocazia participării la
diferite conferințe/simpozioane, recomadări/promovări a diferitelor cărți în domeniul educativ (și nu
numai), a manualelor, culegerilor, auxiliarelor etc. În al doilea rând trebuie să existe o colaborare
permanentă între cadre didactice și părinți, indiferent de vârsta copilului, sau de materia pe care o predă
profesorul, dacă este sau nu diriginte la clasă. Comunicarea constantă despre evoluția/involuția copilului
cu părinții acestuia ajută la dezvoltarea armonioasă a elevului pe toate nivelurile (cognitivă, emoțională,
afectivă, comportamentală etc.). Cum educația se realizează și înafara zidurilor școlii, nu doar în
interiorul ei, o colaborare între instituții vine cu un real beneficiu în detrimentul celor mici. Colaborarea
între instituții se face prin intermediul parteneriatelor, acestea realizându-se între: școală – alte instituții de
învățământ (grădiniță/școală/liceu/universitate), școală – poliție, școală – pompieri, școală – medicina de
familie, școală – biserică, școală – muzee din comunitate (de ex. Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă,
Biblioteca orașului, Case memoriale etc), școală – primărie (mai ales în comunitățile rurale), școală –
instituții private (diferite firme, mai mari sau mai mici, ce pot ajuta la prezentarea diferitelor meserii ce le
desfășoară zi de zi).
Pe lângă colaborarea cadrului didactic cu ceilalți parteneri educaționali, acesta alături de instituția de
învățământ în care profesează trebuie să se adapteze și să facă față cerințelor tot mai complexe din partea
societății contemporane. De asemenea, deschiderea spre nou se săvârșește prin intermediul dascălilor bine
pregătiți, ce participă permanent la formarea și reformarea lor, pentru a face față tuturor cerințelor
comunității.
Promovarea imaginii pozitive a instituției școlare se realizează atât prin beneficiarii principali –
elevii – cât mai ales prin părinții acestora. Școala, prin intermediul internetului, a paginilor de socializare,
platformelor școlare ține la curent comunitatea cu tot ce se întâmplă în unitatea școlară, prin activitățile ce
le desfășoară elevii săi, fie între zidurile sale sau înafara lor. Prin publicarea reușitelor sale, prin
mediatizarea acestora on-line sau tv școala capătă o imagine pozitivă în comunitatea în care se află.
524
Prin organizarea programului „Ziua porților deschise” instituția școlară oferă prilejul tuturor
membrilor societății să cunoască unitatea în amănunțire, clasele de curs, cabinetul medical, sala de mese,
bucătăria, sala de sport, vestiare, toalete, cabinete de profil (biologie, chimie, fizică, informatică etc.),
biblioteca și alte săli ce le dispune școala. Tot prin intermediul acesti program școala oferă informații
despre personalul său (didactic, auxiliar și nedidactic), despre partenerii săi, despre ofertele educaționale
ce le promovează unitatea, despre activitățile extracuriculare ce le desfăsoară pe parcursul unui an școlar.
Concluzionând, imaginea școlii trebuie actualizată continuu prin legături permanente cu toți factorii
implicați în educația elevilor (părinți, parteneri educaționali, autorități locale,). Pentru aceasta este
necesară popularizarea continuă activităților școlare prin orice mijloace (internet, site-uri de socializare,
platforme școlare, pliante, ș.a.m.d.) cultivarea unui interes permanent al cadrelor didactice în vederea
oferirii unei educații de calitate, într-un mediu cât mai sigur, plăcut celor cărora le calcă pragul, familial și
prietenos cu beneficiarii principali ai educației – ELEVII.
Bibliografie:
 Jinga, I., Managementul învățământului, Editura Aldin, Bucuresti, 2001;
 Rus, F. C., Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Editura
Institutului European, Iași, 2002;
 Voiculescu, F., Analiza resurse – nevoi și management strategic ȋn ȋnvățământ,
Editura Aramis, București, 2014.
525
Proiectului educațional „File din literatura română”

Ediția a IV-a, 2018
Casa Corpului Didactic Giurgiu în parteneriat cu

Școala Gimnazială nr. 7 Giurgiu
Coordonator al Casei Corpului Didactic Giurgiu: prof. Oprișan Mădălina
Coordonator la Școala Gimnazială nr. 7 Giurgiu: prof. Toma Cojocaru Mădălina
În calitate de coordonator la Școala Gimnazială nr. 7 Giurgiu am desfășurat activitățile din cadrul
proiectului astfel:
‐ „Concurs de creații literare” dedicat Centenarului României Mari: în urma prezentării
proiectului la toate clasele, au decis să participe elevi de la clasa a IV-a A – prof. Matei Lenuța și
elevi de la clasele V-VIII – prof. Enache Mihaela și prof. Murariu Nicoleta. Creațiile s-au încadrat
în tema dată, iar juriul a decis ca toți elevii participanți să primească diplome de merit.
‐ „România 100”: în data de 30.11.2018 elevii claselor a II-a C și a III-a B au desfășurat

activități dedicate Zilei Naționale a României coordonați de prof. Staicu Corina și prof. Apostol
Lidia, finalizând cu lucrări plastice/colaje care au marcat această zi, ele fiind expuse la panoul
clasei; în perioada 1-30.11.2018 elevii claselor I-VIII au realizat, sub îndrumarea domnilor prof.
Cristea Viorel și prof. Gemescu Mircea, lucrări plastice care au fost expuse la bradul împodobit de
școala noastră în parcul Alei (tematica pentru realizarea bradului a fost 7 TRICOLOR - la
Centenarul României Mari). Elevii au primit diplome.
‐ „Puzzle literar”: concursul interdisciplinar/multilingv a fost realizat pe parcursul a două

ore, în colaborare cu prof. Enache Mihaela (lb. română), prof. Roșu Roxana (lb. franceză), prof.
Mincu Raluca (lb. engleză) și elevii clasei a VII-a A. Elevii au fost împărțiți câte 4 în 7 grupe, le-
au fost explicate regulile, au extras poeziile/puzzle și au finalizat prima etapă. În a doua etapă au
citit sau recitat poezia recompusă din puzzle. A treia etapă a constat în descoperirea parților lipsă
din poeziile extrase de ei. La final au fost acordate premiile I, II, III și 4 mențiuni.
Activitățile au fost interesante și au stimulat imaginația elevilor.
526

PROF. ÎNV. PRIMAR TOMA ELVIRA
COLEGIUL NAȚIONAL ELENA CUZA BUCUREȘTI
În zilele noaste, unitatea de învățământ este pregătită să facă față unor cerinte tot mai complexe din
Analizand ceea ce se cere de la unitatea de învățământ, putem stabilii și cum anume o putem
promova. Beneficiarii atat directi, cat si indirecti(elevii, părintii) sunt cei ce intră în contact cu mediul
școlar, comunitatea fiind astfel influențată de școala. Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi
asumă responsabilităţile în procesele de descentralizare şi asigurare a calităţii, personalizarea ofertei
educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea acesteia în funcţie de nevoile şi
interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educational și educaţiei Crearea şi promovarea unei
imagini instituţionale pozitive în comunitate se realizează, în primul rând, prin rezultatele educaționale
pozitive ale elevilor, părinții fiind interesați în principiu de acest aspect. Crearea acestei imagini se
realizeaza prin fiecare cadru didactic din instituție, schimbarea venind prin fiecare dintre noi. Motivarea
elevilor printr-o educație individualizată, adaptă la particularitătile elevului, folorirea mijloacelor
tehnologice în strategii de predare atractive vor înbunătății crea o imagine pozitiva asupra școlii.
în unitatea şcolară şi comunitatea locală. Colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor etnice
prin promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar prin Comisia de Combatere a
Discriminarii în Mediul Școlar. Integrarea elevilor în școala prin promovarea interculturalitații și
susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, dar și susţinerea elevilor în abilităţi.
Activitățile extracurriculare dau o alternativă sănătoasă, practica și creativă de a ocupa timpul liber
ușurință crează o imagine pozitivă a școlii. În concluzie, imaginea școlii poate fi promovată oferind
moral pozitiv, și participarea la activitați extrașcolare. Școala noastră, în ochii comunității, este rezultatul
unei munci constante.Educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice, fiecare
contribuind individual asupra imaginii, de ansamblu, a instituției școlare. Responsabilitatea aceasta este în
mâinile noastre, deoarece aceasta imagine pozitivă se crează greu și se poate pierde rapid.
527
Prof. inv. pres:Tomescu Ramona

Gradinita nr.1 cu P.P. Orsova
Promovarea imaginii școlii cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile pe care şcoala le
poate desfăşura pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită.
Promovarea unei şcoli se poate face prin relaţii publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica,
prospecte etc.) şi reclamă. Relaţiile publice sunt o modalitate prin care şcoala comunică cu mediul, nu
doar spre a oferi informații asupra serviciilor și produselor sale, ci pentru a se face cunoscută și a-și
consolida poziția în cadrul comunității locale.
Cu ajutorul relațiilor publice, școala își informează publicul (ținta internă sau externă) asupra
obiectivelor, misiunii, activităților și intereselor sale. Chiar dacă în sistemul învăţământului primar
locurile pentru înscrierea copiilor sunt limitate, şi clasele sunt supra-aglomerate, totuşi, fiecare școală ar
trebui să realizeze propria campanie de comunicare.
Acesta nu vizează doar promovarea imaginii pentru atragerea copiilor ci o modalitate eficientă de a
comunica către comunitate viziunea, misiunea si performanţele școlii. O campanie de comunicare/relaţii
publice ar trebui să includă aspecte, precum: viziunea/misiunea școlii; publicul căreia i se adresează;
sloganul/mesajul școlii; mesaje, argumente pentru alegerea școlii respective de către părinţi şi copii;
modalităţi de promovare a ofertei educaţionale a instituţiei (de exemplu, pliante, publicaţii, postere, pagini
web, evenimente), tipuri de materiale promoţionale (de exemplu, insigne, calendare, felicitări, calendarul
activităţilor de relaţii publice, care cuprinde activităţi din sfera: interviurilor, comunicatelor de presă,
relaţiei cu mass-media, evenimentelor organizate; evaluarea calităţii comunicării prin monitorizarea
articolelor din presa locală, nivelul finanţărilor obţinute, calitatea aprecierilor părinţilor.
acestei dezvoltări continue a școlii.. Beneficiarii, atât direcți, cât și indirecți (elevii, părinții, angajatorii)
sunt cei ce intră în contact cu mediul școlar, comunitatea fiind astfel influențată de școala. Crearea unei
imagini positive a școlii se realizează prin fiecare cadru didactic din instituție, schimbarea venind prin
fiecare dintre noi. Motivarea elevilor si a parinților spre alegerea uneia sau a altei grădinițe se realizează
in funcție de felul în care fiecare cadru didactic reușește să creeze o educație individualizată, adaptată la
particularitățile fiecărui preșcolar in parte. Folosirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare
atractive vor crea o imagine pozitivă asupra unității de învățământ.
Promovarea imaginii instituției se realizeaza și prin elaborarea unor proiecte la nivel local care să
Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare. Activitățile de acest gen, cu o
și parteneriate cu alte instituții, vizite. Activitățile extracurriculare dau o alternativa sănătoasa, practica și
creativă de a ocupa timpul liber al copiilor și pot fi realizate împreună cu părinți si în colaborare cu
aceștia. Instituția de învățământ ce promovează astfel de activități beneficiind de imaginea pozitiva
educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie.
Internetul devenind cel mai uzual mod de a face accesibile rezultatele și produsele activităților.
desfășoară.Așadar utilizarea corectă a internetului este strict necesară în orice instituție de învățământ atât
la nivelul conducerii grădiniței cât și na nivelul claselor de copiii.
Bibliografie:
1. Chapman, Gary/ Ross Campbell 2001: Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor, București: Curtea
Veche.
2. Emoto, Masaru 2008: Adevărata putere a apei, Brașov: Adevăr Divin.
528
Bibl. prof. Tomescu Ileana
În cadrul Școlii Gimnaziale ,,Miron Pompiliu ,,Stei , jud Bihor , pe parcursul anului școlar 2019-
2020, s-au propus și s-au derulat diverse activitati, cultural- artistice, pedagogice, instructiv-educative.
Voi exemplifica câteva: Copacul recunoștinței- tema: Ziua mondială a educației; Lecturile copilăriei-
proiect județean cu participare interjudețeană cu tema: lectură individuală, creații lirice, plastic și în proză
; Ostașii noștri -tema: ziua Armatei Române,25 octombrie ; România, țară sfânt-România, țara mea-
tema:Unirea de la1 Decembrie, Magia Crăciunului, proiect județean cu participare interjudețeană -
spectacol de Crăciun prezentat la Casa de Cultură ,,Miron Pompiliu,, din urbe, O serbare literară- tradiții
și obiceiuri de Crăciun- concurs pe teme de literatură, Mihai Eminescu- medalion literar – 15 Ianuarie
și Unirea, un fapt împlinit- 24 Ianuarie.
Căluziți de dragostea pentru elevi, profesionalismul dar și experința atâtor ani, împreună cu colegii
mei, de la diferite discipline, am pregătit, regizat și coordonat copiii în diverse activități.
Scopul nostru este acela de a-i antrena în universul cunoașterii, prin promovarea valorilor, prin
descoperirea trecutului, activități prin care le insuflăm elevilor dragostea de neam, le formăm atitudini și
competențe de etică, onoare, respectul de sine și de altii, pentru o societate modern mereu în
schimbare.Finalitatea educaţiei este aceea de a sporii calitatea vieţii. Voi detalia ultimele două activități
instructiv-educative, pe care le-am desfășurat recent. Eminescu- medalion literar și Unirea, un fapt
împlinit!.
Eminescu, spunea marele critic şi istoric român Vladimir Streinu, este „Actul de identitate
universală al neamului nostru”. Aceste cuvinte sunt extrem de preţioase și veridice la adresa neamului
românesc.
Programul cultural- artistic, s-a desfășurat în cadrul Centrului de Documentare și Informare al școlii,
iar anul acesta activitatea a ajuns la cea de-a XIX-a ediţie. Poezia, cântecul, dar și scenetele au fost
ingredientele unui spectacol reușit care l-a avut în centrul său pe geniul fără de pereche a poeziei
românești, Mihai Eminescu.
În deschiderea programului, audiența a fost profund impresionată de interpretarea de excepție a
cântecului Pe lângă plopii fără soţ interpretată de o elevă talentată a școlii coordonată de profesoara de
educație muzicală. Din viaţa şi opera marelui poet, a fost pregătit, un interesant material power-point,
prezentat apoi de două eleve din clasele a VII-a, îndrumate de profesorul documentarist.
A urmat un moment de un lirism aparte, recitarea unor poezii din creaţiile eminesciene: Un
luceafar, Iubind îm taină, Fiind băiet păduri cutreieram, Rugăciune, recitate de elevii din clasele a V-a și
a VI-a; îndrumători au fost profesorii de la catedra de limba și literatura română.Activitatea a continuat
cu prezentarea altor cântece sugestive: La steaua și Somnoroase păsărele. Promotori au fost micuţii
şcolari ai clasei a IV-a , sub indrumarea învățătorului.
Un moment liric, de-o sensiblitate aparte, a fost prezentat de elevii altei clase, care au recitat poezia
Eminescu la 33 de ani, scrisă de regretatul poet Adrian Păunescu, coordonator profesorul- diriginte.Vârful
de lance al activității, l-a reprezentat dialogul dintre Mircea cel Bătrân și Baiazid, fragment din poemul
istoric Scrisoarea III, pusă în scenă în mod magistral de către elevii din clasa a V-a , coordonați cu
măiestrie de d-na bibliotecar.
La finalul activității doamnele director, alături de reprezentantul Casei de Cultură, au apreciat
activitatea ca fiind una foarte reușită și au înmânat diplome elevilor implicați în eveniment. Niciodată
până la Mihai Eminescu limba română n-a sunat cu atâta plenitudine armonioasă, atât de natural şi atât
de firesc.
A doua activitate derulată în cadrul școlii a fost: Unirea, un fapt împlinit! Această frumoasa
activitate cu tematică istorică a ajuns anul acesta la cea de-a XIV-a ediție și i-a avut protagoniști pe
elevii claselor I –VIII. Elevii școlii au celebrat 161 de ani, de la unificarea principatelor române: Moldova
și Țara Românească.
O sublima pagină de istorie a fost prezentată de d-na profesor de specialitate, care a reiterat cele
mai importante momente din istoriei poporului român, care au contribuit la desăvărșirea Unirii de la 24
ianuarie 1859. A fost prezentată și figura emblematică a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
529
Discursul a fost împletit cu un sugestiv material power-point, pregatite cu profesionalism de

profesorul documentarist și bibliotecara școlii.
Activitatea dedicata zilei de 24 ianuarie, a continuat cu prezentarea celor mai frumoase cântece si
poezii patritotice . În deschidere micuții școlari ai claselor a II-a și a III-a , au interpretata cântecele:
Cântec de la tata, Țara mea-i un colț de rai și Frumoasă-i, țara mea,fiind îndrumați de trei profesorii
pentru învățământul primar. Din lirica patriotică au fost recitate poeziile: Spadă şi credinţă“ de G.
Coşbuc, ‘Tara mea” de Vasile Militaru, Scut şi Armă de George Coşbuc şi Ce-ţi doresc eu ţie, dulce
Românie! de Mihai Eminescu, de către elevii din clasele de gimnaziu, coordonați profesorii de limba și
literatrua română. Un alt moment inedit l-a reprezentat sceneta Moș Ion Roată și Unirea, prezentat de un
grup de elevii din clasa a V-a,îndrumati de d-na bibliotecar. O voce caldă și suavă a unei eleve talentate
din clasa a VI-a a sensibilizat publicul. Ea a interpretat melodia: E liniște în codru verde, coordonator
profesoara de educație muzicală.
Spre finalul activității, elevii s-au prins într-o horă, simbol al fraternității și coeziunii poporului
român. Cântecul Hora unirii a fost fredonat de corul școlii, dar și de elevii și dascălii prezenți la
activitate. Doamnele director au făcut aprecieri referitoare la activitate, au mulțumit elevilor si
profesorilor care s-au implicat, apoi au înmânat diplome elevilor .Cele mai frumoase creatii plastice, în
cadrul celor două activități instructiv –educative au fost realizate de elevii din învățâmantul primar și
gimnazial, sub grija și noblețea dascălilor.
În continure, dascălii, Școlii Gimnaziale ,,Miron Pompiliu ,, Ștei și nu numai, ne dorim să fim
modele demne de urmat, precum Domnul Trandafir din povestirea cu același nume a scriitorului, Mihail
Sadoveanu. Dascălul este privit ca un apostol. Domnul Trandafir predă din pasiune şi dragoste pentru
copii,el nu are conştiinţa propriei valori, el se consideră un om simplu şi se comportă ca atare, fără
solemnităţi.
A fi dascăl este una din cele mai frumoase și nobile meserii, este arta de a prelucra și șlefui minți și
suflete umane.
530
PROF. ÎNV. PRIMAR TOMESCU IOANA
Orice unitate de învățământ care se respectă și în care cadrele didactice își exercită meseria cu
pasiune și tact pedagogic încearcă să le ofere elevilor condiții optime în vederea desfășurării actului
educativ. Toate activitățile în care sunt implicați elevii, părinții, comunitatea locală este bine să fie
mediatizate atât pentru promovarea imaginii școlii, cât și pentru îmbunătățirea relației cu părinții.
Pe parcursul anului școlar se pot realiza o serie de activități plăcute pentru elevi, care mai apoi pot
reprezenta punctul de plecare în promovarea pozitivă a imaginii școlii, după cum urmează:
 personalizarea ofertei educaționale în funcție de specificul zonei;
 crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate;
 motivarea elevilor printr-o educație individualizată;
 utilizarea unor mijloace didactice moderne potrivite particularităților elevilor;
 colaborarea cu minoritățile etnice;
 reducerea abandonului școlar;
 promovarea interculturalității;
 elaborarea și derularea de proiecte locale, județene, interjudețene și naționale;
 implicarea elevilor și a părinților în diferite activități extracurriculare;
 realizarea împreună cu elevii, părinții, comunitatea a unei reviste a școlii;
 crearea unui site al școlii;
 crearea unei platforme online pentru părinți;
 stimularea elevilor să participe la diferite concursuri școlare;
 implicarea elevilor în organizarea de serbări școlare;

Lista activităților poate continua în funcție de specificul zonei în care se află unitatea școlară, în
funcție de mijloacele de care dispune aceasta, de deschiderea părinților față de implicarea în diferite
activități comune și de dorința cadrelor didactice de a se implica în realizarea unor astfel de activități.
Promovarea imaginii școlii este benefică atât instituției respective, cât și cadrelor didactice, prin
faptul că ies din tiparul și din rutina activităților zilnice, este utilă elevilor pentru că se vor implica cu drag
și dăruire în activitățile propuse devenind mândri de contribuția lor peste ani la promovarea imaginii
școlii care i-a format pentru viitor, este utilă părinților pentru că vor fi la curent cu toate activitățile pe
care le desfășoară copiii lor și vor ști pe viitor ce alegeri să facă.
În promovarea imaginii școlii cadrele didactice trebuie să fie deschise spre o colaborare sinceră și
benefică cu părinții, comunitatea locală, cadre didactice din alte unități sau cu alte formațiuni care și-ar
dori o astfel de colaborare.
531
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN ACTIVITĂȚI NONFORMALE
Prof. Mihaela Corina Tomici, Liceul Tehnologic Ion I.C. Brătianu, Timișoara
cei trei parteneri educaţionali: elevi-profesori-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o
instituție nu poate forța alegerea. Elevul este liber să aleagă. Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să
aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta programul educaţional la nevoile în schimbare ale societății.
Educația nonformală le permite elevilor implicarea în proiectarea și realizarea creativă a unor
activități, dezvoltarea unor aptitudini și interese, lărgirea orizontului pentru anumite domenii.
Ea are darul de a atrage comunitatea, familia, mediul economic.
Rolul profesorului în iniţierea şi organizarea activităţilor de educaţie nonformală este complex: din
simplu profesor-transmiţător de informaţii, el devine actor, reporter, economist, psiholog, informatician,
consilier, manager, asistent medical etc. Organizarea şi implementarea proiectelor de educaţie nonformală
este un proces laborios, care presupune efort și cooperare. De aceea împărtășirea în rândul dascălilor a
experienţelor trăite, a reuşitelor, a metodelor noi, a ideilor inovatoare este nu doar o activitate bine-venită
ci chiar una necesară.
Liceul Tehnologic Ion I.C. Brătianu din Timișoara și-a realizat proiectele sub câteva motto-uri și
slogane: Noi pentru noi, eu pentru tine ! Nu există nu pot, există nu vreau. Există eu, dar existăm şi noi,
Cuvintele te învaţă, exemplele te pun în mişcare! Fii mai informat: vei fi mai implicat !
Priorităţiile noastre în activitățile propuse au fost următoarele: Informarea elevilor în legătură cu
drepturile şi responsabilităţile lor, desfăşurarea de concursuri cu tematică civică, culturală, educativă,
sportivă, recreativă, realizarea de materiale informative despre acţiuni şcolare şi extraşcolare,
identificarea cauzelor ce determină absenteismul, mediocritatea şcolară şi organizarea de programe
specifice pentru prevenirea lor, organizarea de discuţii şi forumuri pe probleme de violenţă, consum de
droguri, abandon şcolar sau alte probleme legate de aspecte sociale din viaţa elevilor, realizarea de acţiuni
cu scop caritabil, realizarea de studii şi sondaje referitoare la respectarea drepturilor şi obligaţiilor elevilor
în instituţii de educaţie.
În general, activitatea noastră a avut două componente :
1. Am promovat şi participat la acţiunile partenerilor nostri : Institutul francez, Muzeul de Artă,
Jandarmeria Română, Asociaţia de caritate Isus Speranța României.
2. Am propus proiecte în şcoală, pentru combaterea violenţei, pentru oportunităţi în carieră, pentru
toleranţă şi cunoaştere reciprocă, pentru promovarea şcolii în judeţ.
Consiliul Școlar al Elevilor (CȘE) a avut un rol activ în desfășurarea activităților, în scopul
promovării valorilor sociale, artistice și culturale printre elevii liceului.
Rolul profesorului în iniţierea şi organizarea activităţilor de educaţie nonformală este complex: din
simplu profesor-transmiţător de informaţii, el devine actor, reporter, economist, psiholog, informatician,
consilier, manager, asistent medical etc. Organizarea şi implementarea proiectelor de educaţie nonformală
este un proces laborios, care presupune efort și cooperare. De aceea împărtășirea în rândul dascălilor a
experienţelor trăite, a reuşitelor, a metodelor noi, a ideilor inovatoare este nu doar o activitate bine-venită
ci chiar una necesară. Promovarea imaginii, reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii liceului noastru au fost:
difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele
educaţionale , baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național
în scopul promovării imaginii instituției noastre şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele
de pe piaţa muncii locale / regionale;
promovarea imaginii liceului prin diverse surse informaţionale (presă locală
scrisă, internet).
532
Iată așadar câteva din exemplele noastre de bună practică :
1. Estetică de sezon
2. Ce înseamnă să fii român?
3. Zilele carierei
4. Proiect caritate – donaţii pentru sărbătorile
533
Prof. înv. preşcolar Tomşa Maria Violeta

Şcoala gimnazială “Dr. Emanuiel Rigler” Ştefan cel Mare, jud. Neamţ
În zilele noaste, unitatea de învățământ este pregătită să facă față unor cerinte tot mai complexe din
acestei dezvoltări continue a școlii. Analizand ceea ce se cere de la unitatea de învățământ, putem stabili

adaptată la particularitătile elevului, folosirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor
înbunătăți şi crea o imagine pozitiva asupra școlii. Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare
elaborarea unor proiecte la nivel local care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de
bună practică în managementul institutional.
Activitățile extracurriculare dau o alternativa sănătoasa, practică și creativă de a ocupa timpul liber
Prin combarea violenței din unitatea școlară, reducerea incidentelor din cadrul acesteia, oferind un
534
BIBLIOGRAFIE:
1. Jinga, Ioan: “Managementul învăţământului”, Editura Aldin, Bucureşti, 2001;
2. Vlaicu, Daniela: “Împreună pentru copii, grădiniţă şi comunitate”, Proiectul pentru
Reforma Educatiei Timpurii;
3. Rus, Flavius Cătălin: “Introducere în ştiinţa comunicării şi a relaţiilor publice”, Iaşi,
Editura Institutului European, 2002
535
Prof. înv. Primar Tomuș Adriana

Școala Gimnazială Sfânta Varvara Aninoasa
În zilele noaste, unitatea de învățământ este pregătită să facă față unor cerințe tot mai complexe din
Deschiderea spre nou se realizeaza datorită cadrelor didactice pregătite care intervin în favoarea
acestei dezvoltări continue a școlii. Analizând ceea ce se cere de la unitatea de învățământ, putem stabilii
și cum anume o putem promova. Beneficiarii atât direcți, cât și indirecți (elevii, părinții) sunt cei ce intră
în contact cu mediul școlar, comunitatea fiind astfel influențată de școală.
adaptă la particularitătile elevului, folosirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor
înbunătății, crea o imagine pozitivă asupra școlii. Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare
focalizate pe reducerea abandonului şcolar prin Comisia de Combatere a Discriminării în Mediul Școlar.
instituțional. Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare. Copilul trăiește într-
o lume dominată de mass- media, influențele nefaste ale televizorului și calculatorului acționând asupra
controla comportamental și emoțional. Activitățile de acest gen, cu o deosebită influentă formativă, au la
bază toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creație, concursuri și parteneriate cu alte instituții.
asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. Promovarea imaginii
pozitive a instituției școlare se realizează prin publicarea tuturor reușitelor, internetul devenind cel mai
uzual mod de a face școala accesibilă. Cu ajutorul unui site, a unui e-mail sau a unei platforme, nu doar că
putem ține la curent părinții cu tot ce se întâmplă în școală, dar putem promova activitățile și implicit
școala în cadrul căreia acestea se desfășoară. Prin combaretea violenței din unitatea școlară, reducerea
pozitiv în care elevii se integrează cu ușurință crează o imagine pozitivă a școlii.
reducerea violenței, promovarea unui comportament moral pozitiv, și participarea la activități
noastre, deoarece această imagine pozitivă se crează greu și se poate pierde rapid.
536
ROLUL STRATEGIILOR DE MARKETING

ỈNV. GR. I ṬONCU MARICELA-CERASELA

ⱾCOALA GIMNAZIALᾸ ,,N. G. LUPU,, ARSURA, JUD. VASLUI
Consider ca fiind foarte importantǎ existența unor strategii de marketing în promovarea imaginii
activitatea.
copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) am reuşit sǎ atragem atenia asupra
potenialului elevilor nostri. Chiar dacă, crearea blog-ului școlii, a pornit de la o simplă activitate a unui
curs de formare, nu am perceput-o ca pe o strategie de marketing, dar, asta a reprezentat de fapt într-un
final. Prin prezentarea diverselor activități ce au fost derulate în școala noastră, imaginea școlii a fost
vizibil îmbunătățită, iar atitudinea unora s-a schimbat.
îmbunătățită. Consider că orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată
într-o strategie de marketing, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban.
În zilele noaste, unitatea de învățământ este pregatită să facă față unor complexe din partea
societății contemporane și își revendică locul său în viața copiilor pe care îi educă, dar și, în centrul
înbunătății creand o imagine pozitiva asupra școlii. Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi
formare permanentă cu nevoile specifice identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală.
bază toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creatie, concursuri și parteneriate cu alte instituții.
537
538
Prof. înv. Primar Țoța Felicia-Gabriela

Școala Gimnazială ,,Miron Pompiliu” Ștei
,,Şcoala trebuie adaptată la copii şi nu copiii adaptaţi şcolilor.” Alexander
Sutherland
În frumoasa menire de a educa, forma şi modela tinerii, este nevoie in primul rând de timp, dăruire
și creativitate. În societatea contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte
copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care școala reuşeşte să pună bazele
formării personalităţii copiilor. Pentru o cât mai uşoară integrare socială, învăţământul are misiunea de a-i
forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv.
Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele
extracurriculare care au numeroase valenţe formative, permițând manifestarea creativităţii întregului grup
de elevi și a relaţiilor creative. Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţilor de
învăţare realizate în clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite
ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util,
contribuind la formarea personalităţii. În acest sens şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de
activitate care îmbracă cele mai variate forme. În cadrul acestor activități elevii deprind folosirea
diverselor surse informaționale, se autodisciplinează învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le
influențeze dezvoltarea, să-i pregătească pentru viață. Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor
aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea
interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei.
În şcoala noastră toate cadrele didactice sunt extrem de preocupate atât de desfășurarea activităților
școlare căt și a celor extrașcolare realizând un echilibru între acestea și ducând la dezvoltarea gândirii
critice, la stimularea implicării viitorilor adolescenți în luarea deciziilor, în asumarea responsabilităților
sociale, realizându-se astfel o legatură între latura cognitivă și cea comportamentală. În orice şcoală
cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare, stimulând astfel inventivitatea şi
creativitatea elevilor.
Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice pe care le-am organizat au oferit elevilor
prilejul de a observa operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric, ceea ce a ușurat
procesul formării reprezentărilor despre acestea. Vizionarea spectacolelor de teatru pentru copii la care
am participat au stimulat și orientat copiii spre aceste domenii de activitate. Excursiile școlare au
contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării, respectul pentru frumusețile
naturii, artă și cultură. Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe
diferite teme, la nivel de şcoală, județ sau la nivel național. Am participat și noi, convinși că cestea sunt o
sursă inepuizabilă de motivație care le oferă elevilor dorința de aprofundare și perfecționare. Spectacolele,
serbările sau activitățile tematice școlare marchează evenimente importante din viața școlarilor. Aceste
activități constau în dezvoltarea artistică a copiilor introducându-i într-o atmosferă de sărbătoare. Am
realizat astfel de activități cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, dar și cu alte ocazii, oferindu-le
elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral, prin dans sau prin muzică.
În concluzie, activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora. Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte
interesul copiilor pentru şcoală şi pentru oferta educaţională.
539
Prof. pt. înv. primar Toth Alina

Școala Gimnazială ,,Avram Iancu” Satu Mare
,,Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa” este o opinie exprimată la un
moment dat de Regele Ferdinand I.
Dar spiritul? Cine sau ce este spiritul școlii? Suntem noi, dascălii, care mergem zi de zi la școală și
nu la serviciu cum merg cele mai multe categorii de angajați. Noi, dascălii, nu mergem la serviciu ci la
școală unde o mulțime de suflete de copii ne așteaptă cu încredere, zâmbind și dornici să descopere
viitorul. Pe de altă parte elevii noștri sunt spiritul școlii, sunt motivul pentru care toți ne străduin să
promovăm toate valorile pe care noi înșine le-am preluat de la învățătorii și profesorii pe care i-am avut
de-a lungul anilor.
Promovăm imaginea școlii, pentru că acolo se pun temeliile unei societăți bazate pe valori morale și
intelectuale. Suntem toți responsabili și trebuie să colaborăm pentru a promova imaginea școlii în care
muncim. Trebuie să existe un parteneriat între școală - părinți - comunitate locală.
spaţiile de învăţare de care dispune. O şcoală responsabilă este garanția dezvoltării permanente a
comunităţii. Şcoala nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă,
Adaptarea corespunzătoare la mediul exterior, care este foarte complex dar și în continuă schimbare,
este esențială, este condiția de bază pentru a reuși ca o instituție de învățământ să fie căutată și dorită.
Directorii școlii - managerii trebuie să înțeleagă că mediul și comunitatea locală ( cartierul) sunt pionul
principal pe această tablă de șah. Succesul unei școli sau pe de altă parte supraviețuirea ei sunt rezultatul
acestei relații (școală - comunitate). Prognozele, prevederile unor posibile transformări sunt primul pas
spre o școală de succes. Asta deoarece asigură instituției timpul necesar pentru a lua măsurile potrivite,
pentru a planifica următorii pași.
Dacă societatea, mediul extern școlii ar fi stabil, dacă demografia nu ar avea tendințe de scădere,
dacă piața economică, legislativă și culturală ar fi stabilă, atunci școlile nu ar trebui să adopte strategii de
marketing pentru a avea succes, pentru a se face cunoscuți, văzuți și auziți. Aplicarea conceptului de
marketing înseamnă "a fi sigur că ceea ce ai de oferit este ceea ce doresc clienţii".
Nu doar conducerea școlii se ocupă și este responsabilă de acest aspect ci și toate cadrele didactice
din unitatea respectivă. Stilul managerial al directorilor și activitățile desfășurate de angajații școlii
trebuie să urmeze același scop, aceleași obiective , promovarea imaginii școlii decurgând din această
convergență. Promovarea unei imagini pozitive pornește de la o planificare riguroasă.
Activităţile de formare şi promovare a imaginii școlii pot fi :
* difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele educaţionale,
baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare; consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
* dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național în scopul
promovării imaginii instituției şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale /
regionale;
* asigurarea unor spaţii educaţionale confortabile, sigure, adaptate nevoilor şcolarilor, atît fizice cât
şi psihologige.
*promovarea imaginii școlii prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet).
Este necesară o astfel de practică? Da. Pentru că nu toți părinții au toate informațiile, de multe
ori sunt vagi sau chiar eronate și este datoria noastră pe de o parte și dreptul lor pe de altă parte de a fi
bine informați. În concluzie, imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce așteaptă:
asupra imaginii de ansamblu a instituției școlare. Responsabilitatea aceasta este în mâinile noastre,
deoarece această imagine pozitivă se creează greu și se poate pierde rapid. Școala noastră, în ochii
comunității, este rezultatul unei munci constante.
540
Prof. înv. primar Toth Bianca Firuța

Școala Gimnazială G. D. Teutsch Agnita jud. Sibiu
Școala Gimnazială,, G.D. Teutsch,, este o școală cu renume, fiind una dintre cele mai apreciate din
zonă este o „casă a păcii, a educaţiei şi a spiritului înalt” (Georg Daniel Teutsch)
Promovarea imaginii unității noastre școlare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între
cei trei parteneri educaționali: școală-elevi-părinți.
De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii şcolii, activităţile prioritare în
desfăşurarea unei astfel de campanii au fost:
 distribuirea pliantelor şi a semnelor de carte cu şcoala au fost împărţite de către

membrii CDI în grădiniţele şi şcolile din oraş şi împrejurimi;
 la sediul CDI s-au distribuit pliante cu informaţii despre şcoală şi centru, s-au
desfăşurat diverse acţiuni de documentare şi informare (inclusiv vizionare de filmuleţe cu
activităţile elevilor şcolii, participări la concursuri, turnee în străinătate etc.);
 acţiunea „Ziua Porţilor Deschise” (pentru ciclul primar) s-a desfăşurat, ca de obicei
în luna mai, prilej pentru viitorii elevi şi părinţi de a cunoaşte mai bine oferta educaţională a
unităţii; programul a inclus lecţii demonstrative, activităţi recreative în curtea şcolii, protocol).
 realizarea unui spaţiu destinat ofertei educaţionale pentru anul şcolar în curs. În
acest sens, s-a avut în vedere publicarea unui număr crescut de articole în presa locală scrisă şi
virtuală, realizarea de clipuri promo care să prezinte informaţii cu privirea la întreaga activitate
educaţională desfăşurată în şcoală.
 Tradiţii
Prezenţa comunităţii săseşti în zonă şi-a lăsat amprenta pe unele obiceiuri şi tradiţii, acestea
aflându-se acum la interferenţa celor două culturi: română şi germană.
Amintim aici unele obiceiuri: ,,Fuga lolelor” şi ,,Sărbătoarea vecinătăţilor” cu menţionarea
faptului că tema multiculturalismului o întâlnim în tot mai multe activităţi ale populaţiei din zonă,
inclusiv ale celei şcolare.
541
 Simboluri
turnul cu ceas din clădirea veche (corpul A); ecusonul şcolii.
Misiunea şi viziunea organizaţiei şcolare

MISIUNEA
MOTTO:„În limitele impuse, cu resursele existente, într-un ritm propriu, bazaţi pe
convingerea că toate au un început, să încercam să facem singuri ceea ce aşteptăm de la alţii.”
 Fiecare elev va fi sprijinit să-şi cunoască şi să-şi dezvolte potenţialul şi aptitudinile
în funcţie de interesul şi motivaţiile personale, să-şi dezvolte astfel personalitatea, încât
traiectul lui existenţial, social şi profesional să se poată desfăşura sub semnul succesului.
 Şcoala garantează accesul continuu la învăţare, pentru a se forma noile competenţe
necesare.
 Şcoala va fi deschisă dialogului cu comunitatea, va realiza o educaţie multi-
culturală, asigurând astfel apropierea dintre elevi, cunoaşterea şi acceptarea reciprocă în
vederea unei convieţuiri armonioase.
Viziunea
FORMAREA DE PERSOANE
CU RESURSE ADAPTATIVE
LA SOLICITĂRILE SOCIALE
ŞI PSIHOLOGICE ALE VIEŢII,
CU UN SISTEM AXIOLOGIC
FERM CONTURAT,
îN FAPT PREGĂTIREA
PENTRU VIAŢĂ
A ELEVULUI.
Sloganul şcolii noastre este:

",,tradiţie, multiculturalism, excelenţă instituţională“
542
Prof. Trancă Maria-Cristina

elaborarea unor proiecte la nivel local care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplarelor
de bună practică în managementul institutional.

543
Necesitatea existenței unui opțional la grupa mică

Prof. Înv. Preșc. Trandafir Elena-Claudia
La nivelul învățământului preșcolar opționalul este conceput și susținut de către educator. Profesorul
pentru învățământ preșcolar poate să aleagă să dea curs unui opțional la grupă sau poate să nu se implice
în acest demers. Totuși, consider că opționalul s-a născut cu un anume motiv, dntr-o nevoie, dintr-o
necesitate, dintr-o dorință de cunoaștere mai profundă. Fiindcă de multe ori la grupă nu reușim să
aprofundăm un anumit domeniu, recurgem la un opțional. În cazul de față, opționalul este din aria
curriculară: domeniul limbă și comunicare și vine în sprijinul preșcolarilor pentru a le îmbogăți
vocabularul, pentru a le da „aripi” să zboare într-o lume fabuloasă, pentru a le dezvolta imaginația.
Deoarece trăim într-o epocă în care televiziunea şi computerul pătrund puternic în viaţa tuturor, dar
mai ales a copiilor, cu influenţe benefice în evoluţia sa , dar şi cu minusuri , mai ales în sfera sa afectivă,
consider necesară studierea suplimentară a textelor aparţinând atât literaturii române, cât şi celei
universale.
Opţionalul „În lumea poveştilor” vine să acopere necesitatea de lectură a micilor preșcolari şi
vizează parcurgerea şi înţelegerea unor valoroase opere literare - în proză sau lirice, populare sau culte ,
atractive şi accesibile, ca mesaj vârstei copiilor. Ajutând copiii să audieze cu răbdare şi interes texte
literare, sperăm ca în viaţa lor prezentă, dar şi viitoare, cartea să ocupe un loc meritat devenind
,,prietenul“ lor nedespărţit . Deşi nu ştie să citească, copilul poate descoperi frumuseţea şi înţelepciunea
textului literar prin intermediul educatorului, al familiei, al colegilor care ştiu deja să citească. Prin acest
opţional se doreşte atragerea spre carte a copiilor pentru a descoperi misterele ascunse între copertele
acestora.
Literatura pentru copii este o sursă de îmbogăţire spirituală, ea dispunând de valenţe multiple
estetice şi morale sigure, cultivându-le copiilor sentimentele alese prin modelele oferite de textele
selectate sau învăţându-i pe aceştia să dezaprobe modelele negative întâlnite , lărgindu - le aria de
cunoaştere.
Copiii sunt ajutaţi să diferenţieze binele de rău, să îşi ia drept model personaje pozitive, să
aprecieze calităţile şi să critice greşelile şi năravurile personajelor negative.
Prin realizarea acestui opţional se urmăreşte formarea şi dezvoltarea personalităţii copiilor, dar şi
dezvoltarea unor aptitudini literare, descoperirea plăcerii cititului, îndrăgirea cărţilor.
Literatura pentru copii nu este doar frumoasă, dar îi şi trimite pe aceştia într-o lume „ de poveste”,
căci vor trăi profund alături de zâne şi prințese, de oameni cu minţi ascuţite, de animale cunoscute şi de
altele cu puteri nemărginite.
Concluzionând, opţionalul propus le oferă copiilor şansa de a-şi cultiva capacitatea de audiere şi
receptare, imaginaţia, fantezia, creativitatea, exprimarea corectă şi nuanţată şi vine în întâmpinarea
cerinţelor din mai multe direcţii : interesul preșcolarilor, dorinţa părinţilor şi nu în ultimul rând ,asigurarea
viitorului societăţii cu o generaţie avansată din punct de vedere moral.
BIBLIOGRAFIE
1. Curriculum pentru educația timpurie, 2019
2. Revista învățământului preșcolar nr. 3-4, Editura Arlequin, 2018
544
O şcoală cât o casă
Trandafir Silvia-Georgiana
Când am terminat liceul acum aproape cinci ani, eram o tânără debusolată, speriată de iminenţa
alegerii drumului pe care voi păşi în viaţă. Nu m-am visat niciodată dascăl, dar paşii m-au adus, cu
siguranţă, acolo unde-mi este locul. Acolo unde timpul din lumea exterioară se opreşte brusc, pentru
cincizeci de minute, în care eu devin pastorul, ghidul ori lumina unor pici zglobii, sensibili şi inimoşi.
Am predat trei ani ca suplinitor necalificat în două şcoli diferite, unde am lăsat particule din sufletul
şi din simţirea mea. Mi-am dorit mult să fiu titularul unei şcoli pentru a evita acele momente triste, în care
eram nevoită să mă despart de copii, de părinţi şi colegi.
Consider că oamenii se caută, iar în cele din urmă se găsesc. Aşa am ajuns dascălul Şcolii
Gimnaziale Nr. 3 din comuna Lieşti, un sat cu locuitori muncitori, respectuoşi şi credincioşi. Primul lucru
pe care mi-l amintesc din vara lui 2018, de când mi-am început aici catedra pe care încă o ocup, este
mirosul şcolii. Miros de praf, şi var, şi cărţi uitate în dulapuri.
Şcoala Nr. 3 din Lieşti este acum, acasă. Locul în care, cadrele didactice, oameni bine pregătiţi,
dăruiţi, empatici şi prietenoşi, împart cu dragoste şi devotament ceea ce ştiu şi-au învăţat în facultăţi, mai
micilor învăţăcei. În acest spaţiu am învăţat că „omul sfinţeşte locul”, şi că atunci când îţi doreşti cu
adevărat să aprinzi flacăra cunoaşterii în „minţile neşlefuite”, nu ai nevoie decât de inspiraţie, creativitate
şi desigur, voinţă.
Aici am întâlnit profesori care îşi aduc materialul didactic de acasă, în traiste mari şi voluminoase.
Dar asta nu îi deranjează, fiindcă se întorc acasă tot cu traista plină. Plină de satisfacţie, de recunoştinţă, şi
să nu uităm, de multă dragoste.
Lectura, activitate de care dascălii încă ţin strâns, să nu se piardă, are un rol de prim rang în şcoala
noastră. Elevii citesc în pauze, pe canapele, pe perne sau saltele special amenajate. Copiii cunosc mirosul
şi cunosc roadele cărţii, ale învăţăturii. Ştiu că acesta este singurul mod cinstit şi moral prin care ei îşi pot
depăşi condiţia. Şi pentru asta profesorii au grijă să-i implice în cât mai multe proiecte şi concursuri
şcolare.
La noi în şcoală elevii învaţă jucându-se, iar dascălii nu uită un lucru simplu, dar atât de important,
şi anume că „elevul învaţă mai bine atunci când este fericit”!
Şcoala noastră e acasă, fiindcă noi învăţăm în fiecare zi să fim ca o familie!
545
Perspective actuale privind utilizarea jocului didactic în cadrul orelor de limba

şi literatura română
Tretu Maria Eleonora, profesor de limba şi literatura română

la Şcoala Gimnazială “Andrei Mureşanu”, Ploieşti
Formarea viitorilor adulţi, preocuparea pentru devenirea lor este o prioritate într- un context social
actual, alterat vizibil de promovarea nonvalorii, un mediu în care educaţia nonformală este parte
integrantă din viaţa tinerilor care accesează într-un mod facil orice informaţie. Cine contribuie
predominant la dezvoltarea personală a acestor oameni mari în devenire pe care suntem obligaţi a ne-o
asuma cu toţii? Şcoala? Familia? Societatea? Cine poartă răspunderea demotivării intrinsece crescânde a
elevului pentru învăţare şi, mai ales, ce pot face pentru a stopa şi/sau a preîntâmpina acest fenomen cei
care au făcut din meseria de profesor o vocaţie? Câtă importanţă are în evoluţia viitoare a copilului de azi
desfăşurarea unei activităţi de învăţare pe care să o agreeze şi să o înţeleagă? Este antinomia joc-
seriozitate o teză absolută, de necombătut? Iată câteva întrebări ce constituie premiza abordării acestei
teme complexe, utilizarea jocului didactic în orele de limba şi literatura română. Sunt întrebări la care ar
trebui să reflectăm, cu scopul de a veni în sprijinul educatorilor ce doresc să lase în urmă confortul
tradiţionalist şi să accepte noi provocări în ceea ce priveşte abordarea demersului didactic.
Conceptualizarea educaţiei în perspectiva profesorului universitar Ioan Nicola conduce către însăşi
esenţa problematicii acestui fenomen: „educaţia este o activitate declanşată intenţional în vederea
asimilării valorilor sociale” (Nicola, 1992, p. 15). Existenţa valorilor sociale în planul cultural românesc
este indubitabilă, însă fenomenul -relativ- al selecţiei între valoare şi nonvaloare ţine de nivelul de cultură
şi, implicit, de educaţie al fiecărui individ în parte şi al tuturor la un loc. De aceea, educaţia formală,
realizată într-un cadru instituţionalizat, are menirea de a fundamenta bazele culturale şi de a dezvolta
spiritul critic al tinerilor pentru ca aceştia să cunoască puterea lui „a discerne” transformând, astfel, banala
existenţă într-un act permanent de creaţie. De aceea, au o deosebită valoare acţiunile singulare ale fiecărui
educator, desfăşurate în fiecare moment pe care îl valorifică prin transmiterea propriei experienţe
ştiinţifice, psihopedagogice şi chiar spirituale, devenind, poate fără să conştientizeze, un model.
În ceea ce priveşte modalităţile de operaţionalizare ale conceptului „educaţie”, diversele teoretizări
surprind două perspective, cea a societăţii şi cea a copilului. Este vorba de adepţii educaţiei libere, bazate
pe nevoile, aspiratiile şi sentimentele copilului şi de cei ai educaţiei bazate pe constrângere, care
consideră că tânărul trebuie educat prin adaptarea acestuia unor condiţii de mediu. Având în vedere
multitudinea factorilor psihologici, sociali, pedagogici este cu neputinţă a se aplica un tipar universal
valabil, dar probabil că legea echilibrului, a armoniei între nevoia copilului şi necesităţile mediului este şi
în acest context un punct de plecare al demersului instructiv-educativ.
Considerând că educaţia are un caracter diacronic, în sensul că evoluează şi se schimbă de la o etapă
la alta, în funcţie de transformările sociale şi analizând caracterul permanent al educaţiei, privită drept o
acţiune ce se exercită asupra individului de orice vârstă, este firesc a avea o perspectivă optimistă,
încrezătoare asupra fenomenului educaţiei în spaţiul cultural românesc.
De-a lungul timpului, educaţia a străbătut diferite faze ale reflectării teoretice în conştiinţa
umanităţii, pornind de la faza filozofică, prin teoretizări ale renumiţilor filozofi Socrate, Heraclit,
Aristotel, Platon, dar şi reprezentanţii filozofiei scolastice din Evul Mediu, trecând prin faza pedagogiei
moderne, reprezentată cu succes de sistemele pedagogice ale lui Jan Amos Comenius, Pestalozzi, J.J.
Rousseau, ajungând spre faza psihologizării şi sociolizării educaţiei, prin apariţia pedagogiei
experimentale şi a psihopedagogiei.
Dacă iniţial s-au adus în discuţie efectele cultural-formative ale jocului, incluse în pedagogia
modernă mai ales de reprezentanţii Şcolii active, precum Ovide Decroly, Maria Montessori sau Édouard
Claparède, care au avansat inclusiv ideea de substituire a procesului de instruire cu activitatea ludică,
ulterior, în literatura de specialitate au fost emise idei privind funcţia de socializare a jocului, dar mai ales
faptul că jocul se continuă în conduita umană şi dincolo de limitele copilăriei, fiind implicat în contextul
vieţii la toate vârstele. Întrucât fiecare vârstă are un alt conţinut de aspiraţii, nevoi şi preocupări, jocul se
converteşte permanent, păstrând, totuşi, două caracteristici: atractivitatea şi indispensabilitatea.
546
Întorcându-ne la vârsta primelor manifestări ludice, ajungem, inevitabil, la întrebarea formulată de

Édouard Claparède: „La ce serveşte copilăria?”, al cărei răspuns se poate constitui în premiza unei
abordări didactice: „Copilăria serveşte la joc şi imitaţie. Un copil e considerat copil nu pentru că nu are
experienţă, ci pentru că simte nevoia naturală de a dobândi această experienţă. Copilul este tânăr nu
pentru că nu este mare, ci pentru că un instinct tainic îl împinge să facă tot ceea ce trebuie ca să crească
(...) Această tendinţă instinctivă spre dezvoltare se manifestă prin joc şi imitaţie” (Claparède, 1975, p.91).
Într-adevăr, copilăria nu este o simplă etapă în dezvoltare, o anexă, iar educatorul trebuie să fie un
fin observator al căilor naturale prin care educaţia devine eficientă. Se ajunge, astfel, la necesitatea de a
stârni în sufletul şi mintea copilului interesul pentru activitatea pe care o desfăşoară. Admiţând că
activitatea de învăţare presupune un efort susţinut şi cunoscând faptul că aptitudinea pentru efort se
dobândeşte, este evident că nu ar trebui să dezvoltăm această aptitudine supunând copilul la eforturi
excesive. Dacă însă efortul este solicitat sub pretextul jocului, el va putea fi eficient şi va oferi celui care
îl exercită satisfacţia aşteptată. În sufletul copilului nu se poate stârni decât un singur interes, acela pentru
joc, unica motivaţie intrinsecă ce îl va determina să învingă „obstacolele” din calea cunoaşterii, adică
distragerea atenţiei, plictiseala, oboseala, neplăcerea (Claparède, 1975, cit.in). Eruditul pedagog oferă un
exemplu sugestiv, ce ar trebui să trezească un semn de întrebare în mintea, dar mai ales în sufletul fiecărui
profesor: „Cerând copilului să facă un efort în muncă, întemeindu-se pe altceva decât pe joc, procedăm ca
smintitul care, încă din primăvară ar scutura mărul ca să-i dea fructe: nu numai că nu recoltează niciun
măr, ci, dimpotrivă, făcând să cadă florile, pierde şi fructele pe care pomul i le-ar fi dat toamna”
(Claparède, 1975, p.100). Dar oare ce înseamnă prea devreme în evoluţia unui copil? Este vârsta şcolară
mijlocie un moment în care copilul trebuie rupt brutal de ideea de a învăţa prin joc? Cu siguranţă, nu,
fiind de preferat să stimulăm în continuare interesul pentru activitatea didactică prin joc, având în vedere
că biologic şi psihologic el se află încă în etapa copilăriei. E adevărat, putem induce obligativitatea
învăţării, ne putem baza uneori pe efectele punitive, putem distorsiona sufletul unui copil forţându-l să
gândească asemeni unui adult. Cu ce preţ, totuşi? Vom crea, cu siguranţă, nişte elevi ascultători şi
merituoşi, doar că ei vor deveni nişte adulţi dezgustaţi de ceea ce fac, în special şi de viaţă în general,
timoraţi, incapabili de a decide şi de a-şi asuma deciziile, obedienţi, nişte oameni care nu ştiu să fie adulţi
pentru că nu au fost lăsaţi să fie copii. De aceea, având în vedere că rolul şcolii este de a-l învăţa pe copil
cum să muncească, cum să dobândească anumite deprinderi, considerăm că jocul ar putea fi cea mai bună
introducere în arta de a munci, prin educarea conform căreia munca şi jocul sunt polii aceleiaşi idei, iar ei
pot aluneca fără să conştientizeze de la unul către celălalt învăţând prin joc şi având jocul drept punct de
plecare al învăţării.
Pornind de la premiza verificată conform căreia jocul este un element fundamental în axa dezvoltării
indivizilor de orice vârstă, am realizat în lucrarea de grad didactic intitulată „Perspective actuale privind
utilizarea jocului didactic în cadrul orelor de limba şi literatura română”, coordonată de conf. univ. dr.
Marius Nica, un demers metodico-experimental care a pornit de la ipoteza că elevii de 11-12 ani sunt
(încă) într-o etapă propice dezvoltării sociale şi intelectuale prin intermediul elementelor ludice, se află în
continuare la o vârstă în care jocul este un aspect necesar şi esenţial. Este o etapă de care un educator
iscusit ce-şi creează o strategie didactică bazată pe elemente ludice, poate profita urmărind un dublu scop:
apelul la motivaţia intrinsecă şi eficientizarea demersului didactic. Obiectivele pe care le-am vizat au
constat în identificarea nivelului de cunoştinţe al elevilor privind substantivul şi textul descriptiv (pentru
grupul experimental), respectiv adjectivul şi textul descriptiv (pentru grupul de control), urmărirea
progreselor înregistrate de elevi în urma folosirii jocului în demersul didactic, analiza şi interpretarea
rezultatelor constatate în urma experimentului, dezvoltarea motivaţiei cunoaşterii, a inteligenţei şi a
creativităţii. Cercetarea din lucrarea menţionată a fost una practic-aplicativă, s-a realizat în perioada
ianuarie-martie a anului şcolar 2018-2019 la Şcoala Gimnazială Andrei Mureşanu din Ploieşti şi a fost
constituită pe un eşantion de 33 de subiecţi, împărţiţi într-un grup de control alcătuit din 16 elevi ce
formează colectivul clasei a VI-a B, şi un grup experimental, reprezentat de elevii clasei a V-a B.
547
Experimentul didactic s-a realizat în funcţie de trei etape:

1. Etapa constatativă, în care am aplicat testele iniţiale pentru ambele eşantioane de elevi.
2. Etapa formativă, în care a fost aplicat un tratament aparte grupului experimental, prin
introducerea strategiei didactice bazată pe elemente ludice, strategie care a fost evitată intenţionat în
cadrul grupului de control.
3. Etapa evaluativă, în care au fost aplicate teste finale la ambele eşantioane, în vederea realizării
analizei constatative şi a validării/invalidării ipotezei.
Analizând rezultatele obţinute la testările finale de membrii lotului de control comparativ cu
membrii lotului experimental, am ajuns la concluzia că ipoteza cercetării se verifică. Astfel, se confirmă
faptul că utilizarea unor strategii didactice bazate pe elemente ludice în predarea-învăţarea noţiunilor
legate de substantiv şi text descriptiv creşte gradul de implicare a elevilor în demersul educativ, fapt care
determină ameliorarea performanţelor şcolare. Deşi relativ scurt, timpul alocat etapei formative a
cercetării a fost eficient utilizat, în sensul că a permis modificarea unor aspecte la nivelul grupului
experimental, comparativ cu grupul de control, putându-se realiza astfel comparări în măsură să
eficientizeze actul didactic; cu toate că abordarea unei strategii didactice cu valenţe ludice implică efort
susţinut din partea profesorului, atât în ceea ce priveşte realizarea materialului didactic, dar mai ales în
conceperea unei strategii eficiente, rezultatele sunt incontestabile. Antrenându-i pe elevi în propria
formare, stimulând competiţia şi anulând prin joc efortul pe care îl presupune o activitate de învăţare, se
obţin rezultate incontestabile, care într-o primă fază se concretizează prin creşterea motivaţiei elevilor
pentru învăţare, iar ulterior prin rezultatele obţinute la probele de evaluare. Plasarea elevilor în situaţii de
învăţare atractive, antrenante, amuzante, relaxante i-a determinat să se deschidă considerabil către
cunoaştere. Caracterul atractiv al tehnicilor ludice, dar şi potenţialul de favorizare a cogniţiei îi stimulează
pe elevi să devină actori ai propriei formări, aceste strategii cu valenţe ludice facilitând dezvoltarea
creativităţii, a inteligenţei şi a motivaţiei elevilor şi conducând astfel către obţinerea succesului şcolar.
Bibliografie
1. Claparede, Edouard, - Psihologia copilului şi pedagogia experimentală, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1975.
2. Nicola, Ioan, - Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992.
548
Promovarea imaginii şcolii - o provocare permanentă
Prof.- educator: Trițoiu Cleopatra

Prof. psihopedagog: Dumitru-Blaga Claudia-Luciana
Şcoala Gimnazială Specială nr. 8, București
MOTTO-ul nostru:
,, Unei psihologii diferențiale să-i corespundă o pedagogie individualizată.’’(Emile Planchard)
OBIECTIVUL FUNDAMENTAL al Şcolii Gimnaziale Speciale nr. 8 este acela de a pregăti
elevii cu dizabilităţi pentru o integrare optimă în viaţa socială şi profesională, prin corectarea şi
compensarea deficienţelor pe care le prezintă.
VIZIUNE: Toţi copiii trebuie să înveţe şi să beneficieze de educaţie şi sprijin calificat în vederea
integrării sociale şi profesionale.
MISIUNE :
Şcoala trebuie să asigure tuturor elevilor o educaţie de calitate prin:
– centrarea învăţării pe elev
– abordarea educaţiei din perspectiva nevoilor educative speciale ale elevilor cu dizabilităţi
– implicarea părinţilor şi a reprezentanţilor comunităţii în pregătirea şi evoluţia elevilor.
Educația este o necesitate pentru formarea noii generații, iar criteriile de alegere a unei anumite școli
sunt la îndemâna părinților în primul rând și al elevilor în al doilea rând.
Formarea imaginii unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’ , ce ţine pe de o
cadrele didactice. Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o
imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite.
În primul rând, pentru promovarea imaginii școlii, consider că este primordial să fie personalizată
oferta educațională, acest lucru realizându-se prin diversificarea ofertei, a proiectelor pe care școala să le
deruleze în mod constant, proiecte gândite astfel încât să corespundă în mod real nevoilor elevilor, dar și
cadrelor didactice. Un cadru didactic motivat de către un management bine pus la punct pe care să îl simtă
cu adevărat interesat de evoluția sa, va fi la rândul său preocupat de progresul elevilor săi și determinat să
fie activ într-un plan de promovare a imaginii școlii care să aducă beneficii ambelor tabere: și elevilor, dar
și profesorilor.
Educaţia şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale trebuie să corespundă nevoilor de
dezvoltare a copiilor, prin evaluarea adecvată a potenţialului de dezvoltare şi prin asigurarea
reabilitării/recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor, dificultăţilor de învăţare.
Educaţia specială trebuie să-i ajute pe copii/elevii cu deficienţe să atingă nivelul posibil de dezvoltare
individuală cât mai aproape de dezvoltarea normală prin: acumularea experienţei necesare învăţării
şcolare şi sociale, formarea abilităţilor necesare învăţării în şcoală, însuşirea cunoştinţelor, formarea
priceperilor şi a deprinderilor utile integrării sociale, profesionale şi vieţii culturale în comunitate şi
asigurarea şanselor şi a condiţiilor pentru continuarea pregătirii şcolare pe diferite trepte de învăţământ.
Pe timpul şcolarităţii, copiii cu CES au acces la toate resursele de reabilitare/recuperare
psihointelectuală, medicală şi socială, la alte servicii de intervenţie specifice, necesare şi disponibile în
comunitate sau în unităţi specializate, inclusiv în cele de învăţământ special.
Obiectivul general al instituţiei noastre constă în instruirea, educarea, recuperarea şi integrarea
socială a copiilor şi elevilor cu cerinţe educative speciale. În cadrul şcolii noastre se desfăşoară activităţi
de predare-învăţare-evaluare, normate în baza legislaţiei în vigoare, şi sunt dezvoltate servicii
educaţionale în domeniul educaţiei incluzive, cum ar fi formare, informare, documentare, consiliere,
proiecte şi programe. Obiectivul serviciului educaţional oferit de instituţie este ajutarea copiilor/elevilor
cu deficienţe (intelectuale, senzoriale, socio-afective şi de comportament), astfel încât să se atingă nivelul
maxim posibil de dezvoltare individuală, cât mai aproape de dezvoltarea normală, adoptând o abordare
globală şi individualizată (prin identificarea tuturor capacităţilor şi disponibilităţilor cognitive, de limbaj,
psihomotorii, afectiv-relaţionale şi social-adaptativ existente sau potenţiale).
549
Prin resursele umane de care dispune şcoala noastră se asigură în prezent servicii specializate de
compensare prin terapii specifice: terapia tulburărilor de limbaj, kinetoterapie, terapie psihologică,
evaluare şi terapie psihopedagogică, evaluare psihologică., diagnosticare şi orientare şcolară şi
profesională a copiilor cu dizabilităţi, terapii educaţionale bazate pe programe de intervenţie
personalizată.
Școala constituie un element esențial al oricărei comunități, având responsabilitatea de a administra
eficient resursele locale și de a gestiona corect problemele educative. Imaginea școlii este dependentă de
calitatea actului instructiv-educativ, prin intermediul căruia răspunde cerințelor comunității locale și,
implicit, ale societății, precum și de profesionalismul cadrelor didactice.
Profesorii de sprijin şi itineranţi îşi desfăşoară activitatea în şcolile integratoare din învăţământul de
masă asigurând servicii de sprijin copiilor cu CES integraţi în şcolile de masă. Şcoala noastră este direct
implicată în programul SNAC, program ce are drept scop crearea şi implementarea de activităţi de
socializare între copiii cu dizabilităţi şi cei din învăţământul de masă prin acţiuni de voluntariat. Fiecare
eveniment marcant din cursul unui an şcolar este evidenţiat prin activităţi specifice: serbări, carnavaluri,
lecţii demonstrative, unele dintre acestea fiind asociate cu expoziţii tematice adecvate fiecărui eveniment.
asupra școlii.
Aflându-ne într-o continuă schimbare, ca societate, noi dascălii trebuie să învățăm elevul să se
adapteze și să facă față schimbărilor. De aceea, în cadrul școlii, activitățile la care elevul e prezent sunt
diversificate. Pe lângă orele de curs la care elevii participă activ, ca parte importantă la propria lor
formare, aceștia desfășoară și o serie de alte activități care îi conectează la viața comunității. Astfel în
școala noastră s-au desfășurat multe activități atractive, cu implicarea elevilor, familiilor lor și a întregii
comunități.
550
ȘCOALA MEA
Prof. înv.primar: Trițoiu Martha Alessandra

Şcoala Gimnazială „Titu Maiorescu”, București
VIZIUNEA :
„Şcoala generală – prima treaptă în educarea tinerei generaţii”
MISIUNEA :
Asigurarea unui management performant, centrat pe acţiuni inovatoare care să asigure:
 cultivarea la elevi a valorilor şi atitudinilor specifice fiecărui domeniu studiat, pentru reuşita lor în
plan social şi profesional
 recunoasterea internationala a scolii prin participarea la proiecte si programe educationale la nivel
european si international
 dezvoltarea unităţii şcolare din punct de vedere structural şi funcţional
 un proces instructiv-educativ de calitate, competitiv
 afirmarea profesionala a cadrelor didactice
 dezvoltarea personalităţii elevilor
VALORILE ȘCOLII :
Respect – pentru sine, pentru ceilalți, pentru muncă și pentru valorile naționale și europene
Demnitate – curajul și abilitatea de a-și susține propriul sistem de valori
Responsabilitate – capacitatea de a-și asuma cu perseverență drepturile și obligațiile care derivă din
statutul de membru al comunității noastre școlare și sociale
Toleranță – acceptarea conștientă a diferențelor individuale și de grup și a necesității șanselor egale
pentru toți
Disciplină – ordine, punctualitate și respectarea autorității
Cooperare – cu partenerii educaționali ai societății (familie, instituții publice, agenți economici
etc.)
Patriotism – cunoașterea, asumarea și promovarea valorilor naționale
ȚINTE STRATEGICE :
1. Un management de orientare sistemică, optim şi strategic pentru îndeplinirea funcţiilor sale în
procesul instructiv – educative.
2. Asigurarea calităţii instituţionale şi educaţionale.
3. O şcoală europeană, pentru viitorii cetăţeni ai Europei.
4. Iniţierea şi derularea unor poiecte şi programe educţionale prin care să se dezvolte competenţele
sociale şi profesionale ale elevilor şi ale cadrelor didactice.
5. Creşterea prestigiului Şcolii Gimnaziale „Titu Maiorescu” pe plan local,naţional şi international.
Dedicat sărbătoririi a 33 de ani de existență a unității de învățământ, (17 mai 2019 – Ziua Școlii),
evenimentul organizat de Școala Gimnazială Titu Maiorescu din București a prilejuit momente
emoționante, precum întâlnirea dintre actualii elevi și profesori cu absolvenții acestei școli importante din
Capitală. Deoarece a fost un moment deosebit în istoria unității de învățământ, s-a considerat potrivit ca,
în ziua respectivă, să fie inaugurat și primul laborator inteligent pentru elevii din școală.
Dotat datorită unui proiect educațional-pilot aplicat de ONG INACO, laboratorul are echipamente
ultramoderne: cinci imprimante 3D, un scaner 3D, un robot multifuncțional, programele software aferente
și ochelari de realitate virtuală (VR) de primă linie tehnologică educațională din lume.
În acest mod, la ceas aniversar, a fost inaugurată o nouă etapă în istoria școlii, etapă marcată de
conectarea la tehnologia ultramodernă. Astfel, cadrele didactice care predau la clase vor fi printre primele
din țară și chiar din lume care vor utiliza astfel de echipamente moderne la orele de curs. De altfel, mai
mult de jumătate din profesori au urmat special cursuri în acest sens, cursuri organizate în Școala
Gimnazială Titu Maiorescu.
551
Sărbătoarea dedicată aniversării școlii a mai cuprins și ateliere literare, de știință, de creație și de
cultură generală. Creațiile literare, momentele în care sunt recitate versuri și alte activități au fost foarte
populare în rândul elevilor în cadrul manifestărilor dedicate aniversării școlii. Astfel, elevii demonstrează
că participă cu plăcere la activități și se bucură de fiecare moment petrecut în această renumită unitate de
învățământ din București.
Creațiile literare, momentele interpretative din dramaturgia românească și universală, concursurile
sportive organizate de catedra de educație fizică sub coordonarea cadrelor didactice se bucură de un real
succes. Și la acest moment aniversar al școlii s-a evidențiat frumoasa activitate depusă în unitate, precum
cea de la clasa de dans sportiv.
Este singura unitate gimnazială de învățământ bucureșteană care are clase de dans sportiv. Ziua s-a
încheiat cu un spectacol în care au fost susținute frumoase momente artistice atât de o orchestră de
profesioniști, cât și de actualii elevi ai școlii. Astfel, au fost oferite spectatorilor frumoase momente
interpretative la pian și chitară și au fost susținute emoționante dansuri artistice moderne, balet etc.
552
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIȚEI – FACTOR DE EDUCARE ȘI

FORMARE A COPILULUI PREȘCOLAR
Prof. TROFIN DANIELA, Grădiniţa Grumăzeşti, Neamţ

Motto:
“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi, această lume nu va mai exista când ei vor
fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” Maria
Montessori - ,,Descoperirea copilului’’
Modalitatea eficientă și viabilă prin care comunitatea poate să răspundă solicitărilor din sistemul
educațional este practicarea în parteneriat a proiectelor, acest lucru rămânând un instrument valoros al
grădiniței în general și un mare câștig pentru educația copiilor, în special, pornind de la ideea că
preșcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obișnuită a grădiniței pentru a intra în relație cu
semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane, crește și se dezvoltă într-un mediu comunitar
variat. Parteneriatul educațional este un concept care devine tot mai prezent în relațiile de colaborare ce se
stabilesc între unitățile de învățământ și diferitele segmente ale societății. Necesitatea și importanța
parteneriatelor rezidă în două aspecte: nevoia deschiderii grădiniței către comunitate, sensibilizarea
comunității la nevoile grădiniței.
Grădiniţa este un loc minunat în care copilul face primii paşi în viaţă. Este ocazia perfectă pentru ca
prichindelul să înceapă să socializeze şi cu persoane din afara familiei, să îşi facă prieteni şi să intre
pentru prima oară în contact cu lumea fascinantă a cunoaşterii. Copilăria este cea mai importantă perioadă
din viaţa celor mici pentru că atunci începe formarea lor ca oameni. Trebuie să avem mare grijă ca
intervenţia adulţilor să fie una benefică pentru cel mic, iar lumea de basm să se împletească uşor, uşor cu
realitatea.
Vârsta preşcolară este, fără îndoială, temelia educativă a întregii vieţi. Datorită vârstei mici, educaţia
preşcolară capătă un caracter specific. Această perioadă, ca îngrijire şi educaţie, formează temelia întregii
vieţi de mai târziu. Grădiniţa este primul spaţiu de autonomie al copilului, primul loc în care se duce
singur şi unde începe viaţa lui fără prezenţa permanentă a părinţilor. Este un spaţiu în sine, fizic şi psihic,
cu care copilul pentru a se adapta este necesar să poată stabili o relaţie.
Societatea își conturează așteptări noi cu privire la educația furnizată în instituțiile de învățământ
preșcolar, ca primă etapă a educației formale. În acest context fiecare grădiniță încearcă să întâmpine
aceste așteptări prin mijloace specifice, personalizate. Imginea instituțională este importantă și se
completeazăcu rezultate cuantificabile, exprimate în număr de copii, performanțe ale acestora, nivel de
integrare în școală și elemente ale culturii educaționale ce țin de modele comportamentale. Construirea
imaginii unei instituții educaționale reprezintă o funcție importantă pentru asigurarea unei comunicări
reale și eficiente între instituții și opinia publică. Modalitatea eficientă şi viabilă prin care comunitatea
poate să răspundă solicitărilor din sistemul educaţional este practicarea în parteneriat a proiectelor, acest
lucru rămânând un instrument valoros al grădiniţei-în general şi un mare câştig pentru educaţia copiilor-în
special, pornind de la ideea că preşcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obişnuită a grădiniţei
pentru a intra în relaţie cu semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane, creşte şi se dezvoltă
într-un mediu comunitar variat.
Un aport substanţial la formarea personalităţii copilului îl au activităţile extracurriculare, care pot
ţine cont de interesele , abilităţile şi cerinţele de învăţare şi formare unică. În realizarea activităţilor
extracurriculare am antrenat întotdeauna cei trei factori implicaţi în actul educaţional : elevii, familia şi
şcoala . Numai astfel activităţile pot contribui la adâncirea şi completarea procesului de învăţământ, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului liber.
Toate grădinițele îndeplinesc rolul de mediu socializator pentru copii, aplicând același curriculum,
practic se constată o ierarhizare, o cotație neoficială. Selecția are la bază informații referitoare la imaginea
grădiniței. Crearea și promovarea unei imagini instituționale superioare în comunitate presupune
elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor de bună
practică în managementul instituțional, personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional prin
diversificarea și flexibilizarea acesteia în funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor
procesului educațional, colaborarea eficientă cu toți beneficiarii procesului educațional și nu în ultimul
rând armonizarea ofertei de servicii educaționale și formare permanentă cu nevoile specifice.
553
O metoda importanta in promovarea imaginii scolii/ gradinitei sunt activităţile derulate în cadrul
parteneriatelor educationale, ceea ce conferă avantaje evidente deoarece se creează relaţii de colaborare,
se aprofundează diverse probleme educative şi nu în ultimul rând, au loc schimburi inter şi intra
disciplinare. Parteneriatul educational este un concept care devine tot mai prezent in relatiile de
colaborare ce se stabilesc intre unitatile de invatamant si diferitele segmente ale societatii. Necesitatea si
importanta parteneriatelor rezida in doua aspecte:nevoia deschiderii gradinitei catre comunitate;
sensibilizarea comunitatii la nevoile gradinitei. Copilul vine astfel in contact cu diferite persoane, creste si
se dezvolta intr-un mediu comunitar variat. Pentru că vârsta timpurie este cea mai importantă perioadă
pentru dezvoltarea personalităţii copilului, şi perioada de la naştere până la intrarea în şcoală cere
stimulare, în dezvoltarea optimă a copilului este necesar parteneriatul educaţional încheiat între grădiniţă,
respectiv şcoală şi familie, comunitate ori instituţii care au rol în creşterea, îngrijirea şi educarea copilului
.Parteneriatele implementează un sistem de educaţie timpurie, un proces complex şi îndelungat care cere
o colaborare strânsă şi continuă şi o comunicare între Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi alte
instituţii (incluzând familia, care este o instituţie) în vederea asigurării coordonării tuturor măsurilor
privind drepturile, protecţia şi dezvoltarea viitoare a copilului.
Trebuie menținute, identificate, căile prin care grădiniţa a obținut recunoaşterea locală, județeană si
națională printre acestea putând fi remarcate: calitatea serviciilor educaționale; competența cadrelor
didactice; gradul de satisfacție al beneficiarilor; cadrul ambiental; resursele materiale ale grădiniţei;
mediul relațional/de comunicare stabilit între școală si familie; implicarea în proiecte si programe
internaționale.
Gradinita reprezinta fundatia intregii educatii a copilului. Abilitatile si cunostiintele pe care le
dobandesc in anii petrecuti la gradinita ii vor ajuta sa se descurce la scoala si sa aiba rezultete academice
foarte bune.
BIBLIOGRAFIE:
Dumitrana, Magdalena, Copilul, familia şi grădiniţa, Edit. Compania, Bucureşti, 2000

Preda, Viorica, Copilul şi grădiniţa, Edit. Compania, Bucureşti, 1999
Vrăşmaş, Elisabeta, Educaţia copilului preşcolar. Elemente de pedagogie la vârsta timpurie, Edit.
Pro Humanitas, Bucureşti, 1999
554
ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE ȘI EXTRACURRICULARE –

O MODALITATE DE PROMOVARE A IMAGINII ȘCOLII
PROF. MĂDĂLIN GHEORGHE LUCIAN TROHONEL –

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CHINTENI, JUD. CLUJ
Secolul al XXI-lea este un secol al mișcării, al evoluției și al modificărilor în mai toate domeniile de
activitate. Așa se face că inclusiv în domeniul educațional românesc au avut loc în ultimele trei decenii
mai multe modificări legislative, scoțându-se în evidență în multe dintre acestea importanța comunității în
gestionarea unei unități de învățământ. Așa se face că astăzi comunitatea locală a dobândit dreptul, dar în
același timp și responsabilitatea, de autoadministrare a resurselor, dar și de stabilire a priorităților și de
gestionare a problemelor educative. Conlucrarea dintre triada școală- familie (elevi și părinți) – autorități
locale, se poate observa cel mai bine în componența Consiliilor de administrație ale unităților școlare.
Totodată, Ordinul Ministerului Educației Naționale 3027/2018 stipulează în mai mutle articole din
R.O.F.U.I.P.obligativitatea conducerii școlii de a se consulta cu membrii comunității locale, de la părinți,
elevi, la autorități și agenți economici (art.16, alin.3), cărora trebuie, în același timp, sa le prezintă anual și
raportul anual asupra calității educației din unitatea de învățământ (art. 21, alin.1, lit. h).
Astăzi, poate că mai mult ca oricând, o unitate de învățământ trebuie să treacă testul cerințelor tot
mai complexe care se resimt din partea societății contemporane și trebuind să dovedească faptul că acea
școală este „un cadru viu”, un „mediu” favorabil unei continue schimbări. Este foarte important modul în
care beneficiarii direcți, cât și cei indirecț, percep școala din mijlocul comunității lor, aceasta trebuind de
fapt să dețină un loc central în mijlocul comunității respective.
În ceea ce mă privește, consider că, pe lângă rezultatele educaționale pozitive ale elevilor,
elaborarea unr proiecte pe plan local ș.a., cel mai bine se poate promova imagina școlii în comunitate prin
intermediul activităților extrașcolare și extracurriculare. Formarea personalităţii copiilor noştri depinde
într-o oarecare măsură și de educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ), care
ar trebui să urmărească identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente,
cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Activitățile extraşcolare care trebuie să se desfășoare într-un cadru informal, vizează, printre altele,
antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi
socio-culturale, dezvoltarea unor aptitudini speciale, facilitarea integrării în mediul şcolar, corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei și
fructificarea talentelor personale.
Având la bază toate aceste aspecte, anual și în unitatea de învățământ în care îmi desfășor activitatea
se inițiază o serie de astfel de activități în care să fie implicați, în același timp, conducerea școlii,
profesorii, elevii, părinții, autoritățile locale, cultele religioase și agenții economici din localitate.
Majoritatea acestor activități extracurriculare și extrașcolare sunt promovate pe paginile de pe rețele de
socializare ale școlii.
555

Şcoala Gimnazială Nr. 126
Prof. Înv. Primar: Tudor Andreea Cosmina
În prezent, şcoala trebuie să fie pregătită să facă față unor cerințe tot mai complexe din partea
societății actuale și să își revendice locul său în viața copiilor pe care îi educă dar și în centrul comunității.
Cerințele beneficiarilor fac din această unitatea de învățământ un cadru viu, un mediu în continuă
care o școală își poate construi o imagine.
Deschiderea spre noutate se realizează datorită cadrelor didactice pregătite, care acțonează în
favoarea acestei dezvoltări în permanență a școlii. Analizând care sunt cerințele care se urmăresc de la
unitatea de învățământ, putem stabili și cum anume o putem promova. Beneficiarii, atât direcți, cât și
indirecți (elevii, părinții, angajatorii) sunt cei ce intră în contact cu mediul școlar, comunitatea fiind astfel
influențată de școală.
Această imagine se realizează prin fiecare cadru didactic din instituție, schimbarea venind prin
instituțional.
Activitățile extrașcolare contribuie la promovarea imaginii instituției școlare. Activitățile de acest
gen, cu o deosebită influență formativă, au la bază toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creație,
potenialului elevilor nostri.
Chiar dacă, crearea blog-ului școlii, a pornit de la o simplă activitate a unui curs de formare, nu
am perceput-o ca pe o strategie de marketing, dar, asta a reprezentat de fapt într-un final. Prin prezentarea
diverselor activități ce au fost derulate în școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil îmbunătățită, iar
atitudinea unora s-a schimbat.
556

îmbunătățită.
Consider că orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o
strategie de marketing, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban.
În opinia mea este foarte importantǎ existența unor strategii de marketing în promovarea imaginii
activitatea. De ce?
potenialului elevilor nostri.
Bibliografie selective
1. Coman , Cristina , Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom,2000
2. Dragan,I. , Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996
3. Rus,Flavius Catalin, Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor publice,Iasi,
Editura Institutului European,2002
4. McQuail, Denis, Windahl,Seven, Modele ale comunicarii, Bucuresti, Editura
Comunicare.ro,2004
5. Remus ,Pricopie, Relatii publice,Curs support
557
PLAN DE PROMOVARE A IMAGINII ŞCOLII
Autor TUDOR GEORGIAN BOGDAN
Sistemul românesc de învăţământ, odată cu intrarea lui în rândul structurilor de tip european, este
supus unei abordări cu totul diferite, în condiţiile în care tendinţa este aceea de a acorda instituţiei cât mai
multă libertate în luarea deciziilor. În acest context, statutul României de ţară europeană îi oferă
sistemului educaţional posibilitatea de a-şi rezolva problemele majore cu care se confruntă. Având în
vedere acest aspect, se impune ca fiecare unitate şcolară să vizeze atingerea unor obiective privind
curriculumul, resursele umane, resursele materiale şi financiare, dezvoltarea de relaţii comunitare,
obiective circumscrise unei strategii complexe în care să se regăsească domeniile pe care comunitatea
educaţională le consideră prioritare şi pe care doreşte să le dezvolte.
OBIECTIVE GENERALE :
- Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate
- Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplarelor
de bună practică în managementul instituţional
- Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea acesteia

în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educaţional
- Colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor etnice
- Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor pe piaţa
muncii, susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, susţinerea elevilor în alte abilităţi
- Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice

- Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de

Nr. Acţiuni / Măsuri Termen Cine

Crt. răspunde
1. Reactualizarea Permanent Directori

periodică a paginii Consilier de imagine
WEB Asigurarea Coordonator de proiecte
funcţionării site-ului Informatician Anca Kis
Conştientizarea importanţei aplicării
pachetului de sarcini pe probleme de
comunicare şi relaţii cu publicul
Reconsiderarea strategiei privind imaginea
instituţională în rândul elevilor, părinţilor,
comunităţii
Organizarea şi distribuirea de
responsabilităţi speciale legate
de relaţia cu beneficiarii actului educaţional
558
2. Organizarea şi participarea la acţiuni Permanent Directori

comune şi relevante pentru comunitate Reprezentanţi ai
Stabilirea unor legături, participarea instituţiilor publice
responsabilă a tuturor persoanelor implicate Reprezentanţi ai
la problemele comune ale societăţii civile societăţii civile
pentru realizarea proiectelor proprii-şcoală, Consilier imagine
instituţii
publice locale şi judeţene
3. Asigurarea transparenţei necesare Permanent Directori
participării responsabile a tuturor membrilor în Reprezentanţi ai
structuri parteneriale, conducerea locală, instituţiilor publice
părinţii, oamenii de afaceri în ceea ce priveşte Reprezentanţi ai
adecvarea ofertei educaţionale a şcolii la societăţii civile
specificul comunitar ( întâlniri, şedinţe cu Consilier imagine
caracter informativ, lucrativ, de analiză,
de consultare)
4. Promovarea imaginii instituţionale Permanent Directori
Rapoarte evaluative întocmite de Consilier de imagine
consilierul de imagine
5. Marketing educaţional - iniţierea, Semestrul Director
implementarea de acţiuni cu parteneri II Consilier educativ
educaţionali, comunitari în ideea promovării Consilier imagine
ofertei educaţionale-participarea la şedinţele
claselor a VIII-a
de la şcolile generale din municipiu şi zona
limitrofă.
6. Monitorizarea activităţii extraşcolare şi a Permanent Directori
concursurilor şcolare
559
Bucuria Crăciunului în inimile „Steluțelor”
Profesor învățământ preșcolar, Tudorache Liliana

Școala Gimnazială Butea, județul Iași
Serbarea şcolară reprezintă o modalitate eficientă de dezvoltare a capacităţilor de vorbire şi
înclinaţiilor artistice ale elevilor. Prin conţinutul vehiculat al serbării, elevii culeg o bogăţie de idei,
impresii, trăiesc autentic, spontan şi sincer situaţiile redate. Stimularea şi educarea atenţiei şi exersarea
memoriei constituie obiective importante care se realizează prin intermediul serbării. Intervenţia la
momentul oportun, cu rolul pe care îl are de îndeplinit fiecare copil şi susţinută de raportul afectiv
motivaţional contribuie la mărirea stabilităţii atenţiei, iar cu timpul sporeşte capacitatea rezistenţei la
efort. Lectura artistică, dansul, devin puternice stimulări ale sensibilităţii artistice.Valoarea estetică este
sporită şi de cadrul organizatoric – sala de grupă/de clasă/de festivităţi, un colţ de natură ( parcul sau
grădina şcolii) amenajate în chip sărbătoresc.
Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde serbarea şcolară valorifică
varietatea, preocuparea intereselor şi gustul copiilor. Ea evaluează talentul, munca şi priceperea
colectivului grupei şi transformă în plăcere şi satisfacţie publică străduinţele acestuia şi ale fiecărui copil
în parte. Copiii au nevoie de
acţiuni care să le lărgească
lumea lor spirituală, să le
împlinească setea de cunoaştere,
să le ofere prilejuri de a se
emoţiona puternic, de a fi în
stare să iscodească singuri
pentru a-şi forma convingeri
durabile .
Cu timiditate, emoţii
puternice, dar şi cu o bucurie
sinceră, preşcolarii grupei
combinate (mijlocie și mare) -
Grupa "Steluțelor" de
la Grădiniţa cu program
normal din Butea, județul Iași
au susţinut Serbarea Crăciunului 2019. Părinţii au împărtăşit emoţiile copiilor şi a doamnei educatoare, i-
au admirat şi aplaudat, fiind uimiţi de evoluţia prichindeilor. Stângăciile inerente au fost depăşite de copii
cu ajutorul încurajărilor primite din partea tuturor.
Ajutate de educatoare, dar și de „Moș Crăciun”, "steluțele" au pătruns rapid în pielea personajelor
interpretate, reuşind să treacă cu uşurinţă peste acest „test”. Prin cântecele şi versurile prezentate, copiii
şi-au arătat plăcerea de a fi prezenţi la grădiniţă, de a fi împreună cu colegii şi educatoarea lor. Au fost
bucuroşi să arate părinţilor ceea ce au reuşit ei să înveţe la grădiniță în puţinul timp care s-a scurs de la
începerea anului şcolar: să cânte, să recite poezii, să danseze şi, ceea ce este mai important, au arătat că
ştiu deja ce înseamnă să facă parte dintr-o echipă - echipa "Steluțelor".
Cântecele şi poeziile dedicate anotimpului alb, colindele, Plugușorul, Jocul caprei, Sorcova, dar
şi dansurile şi jocurile muzicale au fost câteva din momentele prezentate în programul artistic dedicat
Naşterii Mântuitorului, lui ,,Moş Crăciun” şi nu în ultimul rând părinţilor.
560
O zi de „Școală altfel”!
Prof. înv. primar Tudorache Marius Adrian

Școala Gimnazială Butea, judetul Iași
„Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă şi să se ridice şi să se înşele.

Nu folosiţi cuvinte când acţiunea, faptul însuşi sunt posibile.” (Pestalozzi)
Călăuziți de un asemenea îndemn, micii școlari, alături de cadre didactice și părinți și-au îndreptat
pașii pe cărări de poveste și pline de istorie din ținutul minunat al Neamțului. Excursiile/drumețiile au
făcut, fac și vor face parte mereu din activitățile școlii noastre. Elevii participă cu plăcere, considerându-
le cele mai atrăgătoare.
Depănarea amintirilor acestei zile nu încape nici pe departe în puținele rânduri ce vor urma. Poate
vor trezi curiozitatea cititorului și dorința acestuia
de a ajunge acolo unde și noi am fost.
La Humulești am aflat povestea copilăriei
marelui scriitor Ion Creangă, pe care, comparând-o
cu a lor, mulți au considerat-o mai frumoasă, mai
năstrușnică, nutrind speranța că vor trece si ei
măcar o dată prin astfel de peripeții, trăite odinioară
de Nică a lui Ștefan a Petrei.
Aici, au fost mai aproape ca niciodată de cei trei

iezi și mama lor, capra, de ursul rămas fără coadă,
păcălit de șireata vulpe, de cocoș ș-a lui punguță cu doi
bani, de mătușa Mărioara, cu măturoiul în mână,
fugărind-l pe Nică, venit la furat cireșe, personajele mult
îndrăgite ale „Amintirilor din copilărie”.
Aici au descoperit obiecte valoroase, puternic

legate de copilăria scriitorului: vârtelnița, covata
pentru copilul mic, hainele de sărbătoare așezate pe
culmi și lada de zestre a mamei Smaranda, blidarul,
lavița în jurul căreia avea loc iarna șezătoarea, roata
de depănat, ceaslovul (prima carte după care a învățat
să citească) și chiar motoceii cu care „crăpau mâțele
jucându-se…”.
561
Am bătut și în poarta Cetății Neamțului, nu așa

cum a făcut-o cu secole în urmă Marele Ștefan, în
miezul nopții, întors rănit de la oaste, ci în miezul unei
zile de vară, cerând castelanului să ne deschidă pentru a
cunoaște istorie. Cocoțată pe o colină în vecinătatea
localității Târgu-Neamț (Culmea Pleșului), cetatea ne-a
amintit cât de mult își iubea mama domnitorului țara,
mai mult chiar decât pe fiul ei, refuzându-i acestuia
intrarea în cetate (,,Du-te la oștire, pentru țară mori...”),
de acel „cuib de vulturi” apărat cu atâta înverșunare de
plăieșii moldoveni din nuvela lui Negruzzi în fața
polonilor regelui Sobieski.
S-au întors acasă fericiţi şi mândri că trăiesc într-o
ţară cu o istorie atât de încărcată, cu cetăţi apărate cu
atâta vitejie de strămoşi (Cetatea Neamțului), cu locuri
unde au crescut şi au trăit oameni de valoare, care şi-au
pus amprenta asupra literaturii noastre, lăsându-ne
lucrări de o reală importanţă (Casa Memoriala Ion
Creangă din Humulești). Sunt locuri unice în lume,
locuri unde s-ar întoarce oricând cu mult drag. ,,Când te
afli acolo, timpul trece prea repede şi parcă nici nu
apuci să simţi oboseala.”, mărturisi un copil, citindu-i-
se pe chip bucuria.
562
Tudori Vasilica, profesor vioară, Liceul de Artă, Sibiu

Promovând imaginea școlii avem din nou prilejul de a vorbi cu drag despre VIOARĂ.
De la mersul pe stradă cu vioara în spate, până la evoluțiile pe scenă în spectacole sau concursuri,
orice apariție cu vioara în public este o chemare spre muzică adresată oamenilor. Prin instrumentul purtat
pretutindeni nu este greu de recunoscut școala de proveniență
De câte ori cântăm în public cu vioara a trebuit să avem o documentație, o hârtie în care să fie
consemnată activitatea noastră. Așa a apărut necesitatea realizării unui proiect educațional care să fie
suportul scris al evoluției noastre pe scenă.
Așa arată proiectul educațional prin care noi, violoniștii, promovăm imaginea școlii:
O VIOARĂ MICĂ DE-AȘ AVEA…

Justificarea necesității proiectului:
Muzica joacă un rol important în dezvoltarea copiilor. Multe organizații cu atribuții în sfera
dezvoltării armonioase a copiilor au atras aternția asupra importanței muzicii clasice în dezvoltarea celor
mici;
Deseori copii se întreabă, văzând cutia viorii , ce este acolo. O armă? Nu!, este regina
instrumentelor muzicale: VIOARA.
Cea mai ușoară melodie de fredonat este:
O vioară mica de-aș avea,/O vioară mică mi-ar plăcea,
Toată ziua aș cânta/Multe cântece cu ea.
Dili, dili, dili, dili dili da/Dili, dili, dili, dili, dili, da,
Toată ziua aș cânta /Multe cântece cu ea,
Așa a început ideea realizării unui concert - educativ în care să fie promovată muzica prin vioară.
Grupul țintă:
Proiectul se adresează persoanelor de toate vâratele: elevi preșcolari – adulți, participanți direcți
sau spectatori, părinților, prietenilor și altor persoane interesate.
Scopul proiectului:
Cultivarea gustului pentru muzica clasică printr-un mini concert instrumental în care este promovat
instrumentul: VIOARĂ de către elevi instrumentiști.
Sporirea curiozității în anul școlar 2019-2020 a cel puțin 30 de elevi-spectatori privind muzica
clasică, instrumentele dintr-o orchestră simfonică (VIOARA), compozitori de muzică clasică.
Valorificarea potențialului artistic a cel mult 4 elevi instrumentiști-vioară, în anul 2019-2020
prin realizarea și prezentarea de către aceștia a unui program artistic alcătuit din 5 piese care
structurează un micro-concert de muzică clasică de cel puțin 20 minute în care este prezentat
instrumentul: VIOARĂ..
Promovarea proiectului în comunitatea locală în termen de o lună de la terminarea proiectului.
Durata proiectului : octombrie 2019 – martie 2020.
563
Activitățile proiectului:
Diagrama Gantt a activităților pentru proiectul „O vioară mică de-aș avea”
Nr. Obiective
Activități L.1 L.2 L.3 L.4 L.5 L.6 Responsabil
crt. specifice
1 1.Lansarea Tudori V.
Sporirea
proiectului –
curiozității în
concert
anul școlar
2019-2020 a
cel puțin 30 de 2.Formarea Tudori V.
elevi-spectatori echipei de
privind muzica proiect
clasică,
instrumentele
dintr-o
orchestră
simfonică
(VIOARA),
compozitori de
muzică clasică.
2 3.Pregătirea Tudori V.
Valorific
individuală
area
potențialului
artistic a cel 4.Pregătirea Tudori V.
mult 4 elevi grupului de
instrumentiști- instrumentișt
vioară, în anul i
2019-2020 prin
realizarea și 5.Concertul Tudori V.
prezentarea de
către aceștia a
unui program
artistic alcătuit
din 5 piese
care
structurează un
micro-concert
de muzică
clasică de cel
puțin 20
minute în care
este prezentat
instrumentul:
VIOARĂ..
3 6.Activități Tudori V.
Disemin
de
area
diseminare
proiectului în
comunitatea
locală în
termen de o
lună de la
terminarea
proiectului.
564
Rezultate:
- Stimularea participării elevilor la activități artistice;
- Implicarea părinților în activitățile extracurriculare ale copiilor;
- Încurajarea elevilor instrumentiști pentru activitatea scenică.
Buget: Concertul este fără finanțare bugetară. Coordonatorul proiectului, după terminarea
concertului oferă din resurse proprii sau din sponsorizarea părinților o ciocolată elevilor instrumentiști,
pentru refacerea forțelor.
Coordonator: Tudori Vasilica
565
Activitățiile extracurriculare la disciplina istorie în promovarea imaginii scolii
Profesor Tudorică Ana Maria

Școala Gimnazială Aurel Teodorescu Stejari, Gorj
Activitățiile extracurriculare vin în completarea activităților formale , organizate la clasă și presupun

toate activitățile educative organizate în cadrul școlii dar și a altor instituții educative , cu scopul
completării formării personalității elevului.
Din perspectiva rolului pe care unitatea noastră școlară și l-a asumat față de elevii săi, activitățiile
extrașcolare se găsesc pe același palier cu educația formală în ceea ce privește aportul la dezvoltarea
personalității fiecărui copil și la creșterea șanselor sale de succes social. Prin activitățiile desfășurate la
nivelul colectivelor de elevi din școala noastră , am asigurat un cadru de transfer al cunoștințelor
dobândite în alte contexte aducaționale precum și corelarea componentelor cognitive și comportamentale
din diferite etape de creștere a elevului. Promovarea imaginii instituției s-a realizat prin elaborarea unor
proiecte la nivel local , care au vizat multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor de bună practică ,
având la bază toate formele de acțiuni turistice a locurilor încărcate de istorie , ateliere de creație ,
concursuri ,serbări și parteneriate cu alte instituții .
Acestea au dat o alternativă sănătoasă , practică și creativă de a ocupa timpul liber al elevilor ,
instituția de învățământ beneficiind de o imagine pozitivă , atât la nivel local , cât și la nivel județean .
Serbările organizate de 1 Decembrie și 24 Ianuarie , la Centrul Cultural din localitate, au făcut ca în
fiecare elev să vibreze tot ceea ce înseamnă tradiție , patriotism , iubire de neam și țară . Promovând
valorile naționale învățăm să ne valorificăm virtuțile noastre ca nație și specificul neamului nostru ,
determinând elevul să interiorizeze anumite trăiri , să-și iubească neamul și țara. Vizitele la muzee ,
monumente , locuri istorice și case memoriale au constituit un mijloc de a intui și a prețui valorile
culturale , folclorice și istorice ale neamului nostru . Fie că au marcat evenimente istorice importante
pentru națiunea româna , fie că au vizitat muzee și locuri încărcate de istorie , aceste activități au sprijinit
promovarea imaginii școlii de către beneficiarii ei directi ( elevi ) cât și indirecți ( părinți , comunitate
).Promovarea imaginii pozitive a școlii în comunitate s-a realizat și prin rezultatele obținute de elevi la
diferite concursuri școlare. Rezultatele i-au stimulat , i-au motivat și i-au determinat să-și sporească
bagajul de cunoștințe , dar și abilitățile practice și artistice .
Pagina web și revista școlii au un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate ,
monitorizând activitățile ce se desfașoară în școală , preocupările elevilor și profesorilor , a atitudinii față
de educație , a colaborării între școala , familie și comunitate , a parteneriatelor cu diverse organizații și
instituții . Transmiterea veștilor pozitive despre instituția școlară menține școala în atenția comunității .
O altă metodă importantă în promovarea imaginii școlii sunt activitățiile desfășurate în cadrul
parteneriatelor educaționale , creându-se astfel relații de colaborare , aprofundându-se numeroase
probleme educative și , bineînțeles , având loc schimburi inter și intra - disciplinare . Promovarea
imaginii școlii s-a realizat și se realizează , de asemenea prin fiecare profesor din instituție , schimbarea
venind din fiecare dintre noi . Ca dascăl , nu pot decât să mă implic activ în organizarea și efectuarea a
cât mai multor activități de acest gen , în cadrul școlii în care lucrez , desfășurând cu drag activități
extracurriculare , gândindu-mă la dezvoltarea psiho-emoțională și socială a elevilor mei .
BIBLIOGRAFIE :
‐ Ionescu M., Chiș V., ^^ Mijloace de învățământ și integrare a acestora în activitățile de instruire si
auto-instruire^^ , Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca , 2001;
‐ Lazăr V., Cărășel , ^^ Psihopedagogia activităților extracurriculare ^^ , Ed. Arves , Craiova ,
2007;
‐ Tîru C. Maria , ^^ Pedagogia activităților extracurriculare ^^ , suport de curs , Cluj Napoca , 2007
.
566
PROF. ÎNV. PRIMAR TUDOSĂ MIHAIELA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ION SIMIONESCU” IAŞI
PROIECT EDUCAȚIONAL ,,PĂDUREA –IZVOR DE SĂNĂTATE”
Proiectul educațional ,,Pădurea-izvor de sănătate” a fost implementat în anul școlar 2018-2019 în
cadrul Școlii Gimnaziale ,,Ion Simionescu” Iași. A fost înscris în Programul LeAF- ,,Să învățăm despre
pădure”. Elevii au participat cu mult interes și au dovedit creativitate, ingeniozitate prin activitățile
desfășurate.
Scopul principal al proiectului: formarea conștiinței ecologice a copiilor, a capacității de
transfer, de valorificare, de aplicare a cunoştinţelor asimilate;
Obiective:
 Formarea unei conştiinţe şi a unei gândiri ecologice;
 Conştientizarea faptului că sănătatea omului depinde de sănătatea mediului;
 Formarea unui comportament ecologic pozitiv pentru ocrotirea pădurii şi prevenirea
acţiunilor de poluare a aerului şi apei, a defrişărilor necontrolate;
 Dezvoltarea sentimentelor de respect, protecţie şi prietenie faţă de natură.
 Realizarea unor costume din materiale reciclabile
Numărul de elevi perticipanţi: 30 de elevi
1. Etapa de documentare
În cadrul etapei de documentare s-au desfăşurat activităţi ce au constat în:
- stabilirea comitetului de mediu, acesta fiind format din cinci elevi aleşi prin vot de către
colegii lor;
- discuţii asupra locului de desfăşurare a activităţilor din cadrul proiectului;
- propuneri pentru stabilirea titlului proiectului şi alegerea acestuia în funcţie de decizia
majorităţii elevilor;
- stabilirea responsabilităţilor;
- planificarea activităţilor ce se vor desfăşura pe durata anului şcolar;
- activități de popularizare a proiectului la nivel de şcoală, familie, comunitate;
- activităţi de documentare referitoare la probleme de mediu realizate în clasă, la bibliotecă;
2. ETAPA DE LUCRU ÎN PĂDURE/PARC

În cadrul acestei etape s-au desfășurat câteva activități, ca de exemplu:
- Lecții de cunoașterea mediului înconjurător: „Natura – prietena mea. Drumeții”.
Aceste activități s-au desfășurat în următoarele locuri: Grădina Botanică, Parcul Copou, Durău și
Cetatea Neamțului. S-a urmărit:
 informarea elevilor cu referire la rolul pădurii și al parcurilor în menținerea unei vieți
sănătoase (mijloc de relaxare, aer nepoluat, liniște) ;
 dezvoltarea capacităţii de înţelegere a realităţii înconjurătoare în vederea formării conștiinței
ecologice a copiilor, a capacității de transfer, de valorificare, de aplicare a cunoştinţelor asimilate;
 formarea unui comportament în spiritul echilibrului dintre sănătatea omului şi a mediului;
567
- Plantarea unui copac - ,,Copacul prieteniei”
- Lecție de Arte vizuale și abilități practice: „Arta din deșeuri”

- S-a urmărit:
 identificarea factorilor de poluare şi efectele acestora asupra mediului înconjurător
(apă , sol , aer);
 participarea activă la activitățile practice de îngrijire şi de conservare a elementelor
mediului;
 respectarea normelor ecologice învățate în orice activitate desfăşurată;
 posibilitatea de întrebuințare a unor materiale reciclabile;
Realizarea unor obiecte din materiale reciclabile „Parada costumelor ECO”
568
3. ETAPE DE EVALUARE
 Prezentarea de către coordonatoarea proiectului a CD-ului realizat cu aspectele cele
mai reprezentative din activităţile desfăşurate în cadrul unei activităţi cu părinţii şi alţi invitaţi, cum
ar fi directorul, consilierul educativ, şeful comisiei metodice a învăţătorilor, etc.
 Acordarea de diplome (realizate de coordonatoarea proiectului) tuturor elevilor din
grupul țintă
pentru participarea activă la proiectul „Pădurea, izvor de sănătate”;
 Încheierea festivă a proiectului.
569
PLAN DE EXCURSIE
Prof. Tudosie Diana

Grădinița cu P.P. Nr.1, Motru
 Unitatea de învăţământ: Grădiniţa cu P.P. Nr.1, Motru
 Grupa: mijlocie B( vârsta 3/4 ani)
 Destinaţia: Tg Jiu
 Scopul excursiei:
 de a le cultiva preţuirea şi dragostea de frumos faţă de monumentele culturale
vizitate, faţă de morala creştină românească şi faţă de natura patriei.
 Data: 23.05.2015
 Data şi ora plecării: 23.05.2015/09:00
 Data şi ora întoarceii: 23.05.2015/18:00
 Tabelul cu numele si prenumele copiilor participanti, datele de contact ale

parintilor
Nr.Crt Nume şi prenume Nume şi prenume Datele

preşcolar părinte de contact
 Numarul si datele de contact ale cadrelor didactice insotitoare
Nr.Crt Cadre didactice însoţitoare Numărul de contact
 Tabelul cu numarul, numele si prenumele adultilor participanti (cadru

medical)
N Cadru medical Numărul de contact

r.Crt
 Locul plecarii, firma de transport: Grădiniţa cu P.P. Nr.1, Motru-Microbuzul

scolar
 Locul sosirii, firma de transport: Grădiniţa cu P.P. Nr.1, Motru-Microbuzul
scolar
 Persoana de contact transport
Nr. Nume si prenume persoana Numarul de contact

Crt. transport
Cadrele didactice organizatoare
Aprob , Data:…….............
Director,
570
CADRU DIDACTIC: TUDUCE ANDREEA DANIELA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 26 TIMIȘOARA
Grădinița reprezintă o instituție preșcolară de educare și instruire a copiilor. Grădinița este o
instituție de educație care are rolul de a oferi sprijin educativ atât pentru copii cât și pentru părinți.
Misiunea noastră, a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil, capabil să asigure
accesul egal la educatie pentru toți copiii indiferent de nationalitate, religie,rasă deci să ofere șanse egale
de dezvoltare tuturor copiilor. Prin oferta educaționala grădinița noastră dă posibilitatea părinților să
aleaga acivitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii. Dintre activitațile
desfășurate în gradinița noastră amintesc doar câteva:
 Sărbătorirea zilei de naștere a unui copil;
 Activități desfășurate în cadrul proiectului „Parcul senzorial- Curcubeul!”
 Activități desfășurate în cadrul „Carnavalului Dovlecilor”
Acst tip de activități îi antrenează pe copii, îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească și
mai mult.
În toate tipurile de activități în parteneriat, un factor important îl constituie climatul vieții de grup și
al relației grădiniță- familie- comunitate. Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare ,de incredere și
prietenie, care să facă posibilă comunicarea liberă. Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri
locali sunt , de obicei foarte atractive, iar copiii participă activ și eficient la acestea.Pentru ca
parteneriatele să funcționeze este nevoie de respect încredere reciprocă , consens cu privire la scopurile
acțiunii și strategiilor de atingere a acestora și de asumarea în comun a drepturilor și responsabilităților.
imaginea grădinitei noastre. Amintesc câteva dintre acestea:
 Rază de credință”- parteneriat cu biserica;
 „De la mic la mare”- parteneriat cu central de vârsnici;
571
FĂRĂ DARURI, CRĂCIUNUL NU ESTE CRĂCIUN!
Prof. Ţuglea Petrina

Să fii mai bun, să asişti la miracolul transformării oamenilor de Crăciun înseamnă, de fapt, aceeaşi
căutare a copilului din noi după un tărâm al frumuseţii, al purităţii.
La români, sărbătorile de iarnă, îndeosebi cele de Crăciun sunt adevărate sărbători de suflet.
Perioada Sărbatorilor de iarna începe de la sărbatoarea Sfântului Nicolae şi se termină de
Bobotează. Aşadar, o lună plină în care tradiţia este la loc de cinste. Obiceiurile, datinile şi tradiţiile
populare au venit din veac, cele mai multe transmise prin viu grai, din generaţie în generaţie. De aceea,
frumuseţea lor trebuie cunoscută, simţită, preţuită şi de generaţiile noastre de elevi, iar această sarcină
revine într-o mare măsură, şcolii şi dascălilor. Sufletul copilului aşteaptă să fie modelat, iar cei implicaţi
în educaţie au obligaţia de a transmite moştenirea pe care ne-au lăsat-o înaintaşii.
Copiii, de la Şcoala Gimnazială Nr. 1 Buda, comuna Blăgesti, judeţul Bacău alături de prof. de
religie Ţuglea Petrina şi prof. pentru înv. primar Zaharia Roxana, i-au colindat pe cei 50 de bătrâni de la
“Satul Seniorilor Milly” FSC Buhuşi,și pe cei 30 de bătrâni de la Căminul de bătrâni “Blândul Păstor“,
sat Lespezi, județul Bacău au stat de vorbă cu ei și le-au oferit daruri şi felicitari realizate de ei.
Activitatea a făcut parte din proiectul de parteneriat interinstitutional “Fără Daruri, Crăciunul nu
este Crăciun!”, un proiect de dezvoltare personală prin activităţi de voluntariat.
Bucuria copiilor a fost aşa de mare încât ne minunăm de fiecare dată de puterea pe care o au copiii
de a transmite şi adulţilor emoţiile pe care ei le trăiesc la un nivel maxim. Este o lecţie de viaţă pe care
omul trebuie să o înveţe din nou de la un copil, aşa cum Iisus însuşi ne-a învăţat: ...să fim buni!
”Cel mai frumos cadou pe care îl putem oferi acestor bătrani este dragostea noastră!” au spus elevii
după vizită.
A fost un moment impresionant pentru bătrânii de la “Satul Seniorilor Milly” - FSC Buhuşi și cei de
la Căminul de bătrâni “Blândul Păstor“, sat Lespezi, județul Bacău, beneficiari ai acestui proiect.
Iată de ce dorim ca prin aceasta tematică să trezim în copii, dar şi în adulţi acele sentimente magice.
Prin colinde, copiii au încercat să aducă în faţa adulţilor câte puţin din frumuseţea sărbătorii de Crăciun,
pe care cu atâta nerăbdare o aşteptăm cu toţii.
Voluntariatul poate fi o sursă foarte bogată de învatare, atunci când există atât dorinţa de a învăţa
din partea voluntarului, cât şi preocupare pentru motivaţia voluntarului din partea organizaţiei la care
acesta activează. Implicându-se în diverse proiecte şi activităţi, lucrând în echipa sau individual,
confruntându-se cu diverse situaţii şi probleme, voluntarii dobândesc implicit noi abilităţi, noi cunoştinte,
noi atitudini - într-un cuvânt, noi competenţe.
În timp ce altruismul, preocuparea pentru cei din jur şi pentru diverse subiecte cu impact comunitar
este cea mai evidentă motivaţie pentru a deveni voluntari, pentru multi tineri este deosebit de motivantă
oportunitatea de a dobândi noi abilităţi utile sau posibilitatea de a explora diferite opţiuni de carieră.
Activităţile de voluntariat pot avea un impact puternic asupra traiectoriei profesionale a unui tânăr. Dintre
toate tipurile de învăţare informală şi non-formală, voluntariatul este cea mai complexa modalitate de a
învăţa, de a te dezvolta şi de a împărtăşi cele învăţate.
Bătranii au căntat și au colindat împreună cu copii, tinerețea a fost lăsată să zburde la o vârstă a
prieteniei cu muzica, receptând întreaga simfonie a vieții. În această atmosferă încărcată de armonie și
respect reciproc, elevii le-au oferit felicitari realizate de ei.
În Satul Seniorilor Milly FSC Buhuşi și la Căminul de bătrâni “Blândul Păstor“, sat Lespezi, județul
Bacău,, colindele elevilor și a dascălilor au răsunat într-o singură voce, cea a sufletului unei străvechi
entități ce s-a răspîndit ca și sămânța bună, rodind pe un sol prielnic – credința.
Copiii implicaţi în proiect au înţeles că în jurul nostru există oameni care au nevoie atât de sprijin
material cât şi afectiv. Întelegând mesajul ,,Fără daruri, Crăciunul nu este Crăciun! ”copiii şi-au cultivat
comportamentul moral-religios, dorinţa de a face fapte bune şi de a fi cinstiţi.
572
Proiect Erasmus+ cu titlul:

”Atitudine de viață sănătoasă”, finalizat de catre Liceul Tehnologic Baia de Fier
Prof. Turbaceanu Dana Simona
Liceul Tehnologic Baia de Fier a implementat Parteneriatul Strategic K219 cu titlul ”Attitude de
vie et sante” (”Atitudine de viață sănătoasă”), având numărul de referință 2017-1-FR01-KA219-
037116_4. Proiectul s-a desfășurat în perioada 01.09.2017 – 31.08.2019 și a fost finanțat cu sprijinul
Uniunii Europene prin Programul Erasmus+.
Parteneri în acest proiect au fost:
Franța – LYCEE DES METIERS DU VAL D AUTHIE;
Romania – LICEUL TEHNOLOGIC BAIA DE FIER;
Italia – IIS FRANCESCO ORLIOLI.
Grupul țintă al acestui proiect a fost constituit din elevi cu vârsta cuprinsă între 14 și 19 ani.
Obiectivele acestui proiect au fost :
1. promovarea activităților fizice pentru prevenirea excesului de greutate și obezității și menținerea
capitalului de sănătate pe termen lung.
2. dobândirea de către elevi a unor obiceiuri sănătoase de viață și transmiterea acestora în special
în viața lor profesională viitoare și în lupta împotriva neofobiei alimentare;
3. redarea sensului alimentației și recrearea legăturii dintre producție și consum, între sănătate și
nutriție
4. lupta împotriva abandonului școlar prin promovarea formării profesionale, în special pentru
realizarea acestui proiect, si prin realizarea de activități de sprijin interpersonal;
5. abordarea și descoperirea profesională inovatoare pentru toate instituțiile din proiect și, de
asemenea, pentru toți partenerii externi, datorită dimensiunii europene.
Prima reuniune de formare, predare și învățare (C1) din cadrul proiectului s-a desfășurat în Viterbo
– Italia în perioada 20-24 noiembrie 2017,unde au participat 3 cadre didactice si 8 elevi.
Au avut loc urmatoarele activitati :
-”Sărbătoarea bucătăriei, a dansului și a muzicii internaționale”. Această activitate s-a desfășurat în
sala de sport și elevi de diferite naționalități au realizat standuri cu mâncare tradițională. Echipa din
România a prezentat ”Cozonacul” ca și produsul tradițional. A urmat cu spectacol realizat de elevii școlii
gazdă. Petrecerea s-a încheiat cu muzică și dansuri specifice fiecărei țări.
- vizita la o Moară de cereale ce practică o măcinare specifică. Cultivarea cerealelor este bio iar
făina obținută este integrală. Ne-au fost prezentate procesele de cultivare, recoltare, uscare și măcinare a
cerealelor, prepararea pastelor si ambalarea acestora.
- vizită la ”Fabrica didactică La Gioconda” unde elevii au învățat să prepare pizza și un desert
specific italian.
-excursie tematica ”Orașului care moare - Civita di Bagnoregio”, unul din cele mai frumoase orașe
din Italia.
-seminar privind importanța activităților fizice, seminar realizat de doamna coordonatoare a
proiectului.
- vizitarea satului de pescari Marta. Prânzul a fost servit pe malul Lacului Bolsena, iar elevii și
cadrele didactice au discutat despre beneficiile consumului de pește
-. Activitate fizica de la Viterbo la Montefiascone pe drumul vechi al pelerinilor către Roma , ”La
via Francigena” – 10 km. Montefiascone este un sat cu tradiție agricolă în producerea vinului și a uleiului
de măsline.
- vizita la Casa de bătrâni ”Giovanni XXIII” unde au fost realizate următoarele activități :
Vizitarea locației ;
Aplicarea unui chestionar de către elevi bătrânilor ;
Dansuri specifice cu bătrânii.
A doua reuniune de formare, predare și învățare (C2) din cadrul proiectului, s-a desfășurat în
perioada 15.04-21 04.2018 . i Doullens ,Franta unde au participat 3 cadre didactice si 7 elevi
573
Au fost desfasurate urmatoarele activitati:

-elevii au participat la prepararea unor prajituri pe baza retetelor puse la dispoozitie de catre echipa
gazda ,cat si la activitati de ingrijire a bebelusilor ,persoanelor cu handicap. Prajiuturile au fost preparate
pentru vizita la azilul de batrani .
- vizitarea orasului Amiens , unde elevii au avut ca sarcina sa realizeze un selfie cu obiectivele
importante din oras.
- vizitarea muzeului ,,Omului” din Paris ,vizita ghidata unde elevii au putut sa observe evolutia
omului in anumite perioade de timp cat si activitatile practicate
- excursie la malul Marii Manecii ,vizita ghidata la ,,baie de l’Autie” cu admirarea speciilor de
plante si insecte precum si pasari existente in aceasta zona.
- inchirierea bicicletelor de catre toti participantii la mobilitate de la baza nautica Fort Mahon si
parcurgerea pe pistele ciclabile existente in acest oras de la malul marii a aprox 20 km.
- activitatilor gastronomice .-Elevii din fiecare tara au avut ca sarcina prepararea a 3 retete de
mancaruri si dulciuri traditionale tarii lor.
Proiectul s-a incheiat cu succes ,indeplinindu-si toate obiectivele propuse .

Prof. Turbaceanu Dana Simona
Liceul Tehnologic Baia de Fier
574
Procesul de comunicare
Turmacu Mihaela Adriana

Şcoala Gimnazială „Nicolae Bălcescu”, Drăgăşani
Ce este limba? Una din principalele atribute ale omului, prezent în orice definiţie a sa, este acela de
a fi o fiinţă socială. De aceea, încă de la primele faze ale dezvoltării lor, oamenii au simţit necesitatea
comunicării, o comunicare raţională, pentru că era pusă în primul rând în slujba unor scopuri practice, dar
şi afectivă, pentru că trebuia să exprime emoţii şi sentimente ale fiecărui membru al colectivităţii în parte.
Cum se puteau realiza aceste cerinţe?
- prin gesturi (o anumită mişcare a capului poate însemna " da" sau "nu";
- prin imagini desenate (reprezentarea unui om în mers înseamnă"trecere pentru pietoni");
- prin sunete (un fluierat sau un strigăt poate însemna "atenţie!"). Astfel, oamenii au făcut
asocierea între sunete, luând naştere graiul,
limba naturală, care a devenit un instrument de materializare a gândirii.
Prin limba naturală vorbită de un popor, de o comunitate de oameni, înţelegem un sistem complex de
semne - asocieri de sunete cu semnificaţii - şi relaţii între aceste semne, sistem ivit în istoria convieţuirii
sociale a oamenilor, al cănii rol principal este asigurarea comunicării între membrii unei societăţi.
Comunicarea este un proces de transmitere a unor informaţii. Felurile comunicării:
-comunicare prin gesturi;
-comunicare prin imagini desenate;
-comunicare prin sunete;
-comunicare prin limba naturală.
Limba-Definiţie.
-este un fenomen social, un produs al întregii societăţi; -este un instrument de materializare a
gândirii; -este un sistem complex de semne - asocieri de sunete cu semnificaţie lexicală şi gramaticală;
-este un instrument de comunicare între oameni.
Funcţiile esenţiale ale iimbii:
1 .Funcţia de formulare a gândirii
-gândirea omenească este o gândire în cuvinte.
2.Funcţia de comunicare între oameni.
-funcţia de formulare a gândirii este în dependenţă de comunicare
Raportul dintre limbă - limbaj - vorbire
Limba este un fenomen social, general:
-se manifestă individual prin vorbire; Vorbirea este forma concretă a limbii: -se manifestă prin
vorbirea orală a fiecărui individ; Limbajul reprezintă manifestarea individuală a limbii, vorbirea fiecărui
individ.
Funcţiile limbajului
1 .Funcţia cognitivă
 De elaborare a gândirii, de cunoaştere a realităţii, de îmbogăţire a cunoştinţelor.
2.Funcţia emotivă - afectivă
 Creează emoţii prin conţinutul mesajului şi al formei de adresare.
3.Funcţia expresivă - artistică
 Are rolul de a crea emoţii estetice prin sugestia expresivităţii limbajului
4.Funcţia reglatorie sau de determinare
 De conducere a comportamentului unei persoane
5.Funcţia ludică (de joc )
 Se realizează prin conţinuturile de comunicare specifice jocului.
575
În comunicarea şcolară, un rol fundamental îl are comunicarea orală şi comunicarea scrisă. În

curriculum-ul actual, comunicarea nu mai apare ca o disciplină de sine stătătoare (care asigură o strânsă
legătură între cunoştinţele de gramatică, ortografie, punctuaţie, compunere şi comunicare), ci ca un model
comunicativ-funcţional, care înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi a celui scris(citirea /
lectura), precum şi pe cele de exprimare orală, respectiv de exprimare scrisă.
Prin noua etapă se reechilibrează pondere a exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi a
proceselor de producere a unor mesaje proprii faţă de cele de receptare a mesajelor. Accentul se pune pe
centrarea obiectivelor de formare a unor capacităţi proprii de formare a limbii în contexte concrete de
comunicare.
576
Profesor: Turóczi Olga

Școala Gimnazială „Molnár Józsiás” Târgu Secuiesc
Şcoala Gimnazială „Molnár Józsiás” Târgu Secuiesc a fost construită în anul 1979, datorită creşterii
natalităţii. Instituţia funcţionează din anul 1980 ca şcoală primară şi gimnazială, iar din anul 1990 preia
numele binecunoscutului Molnár Józsiás, o personalitate importantă din viaţa politică, economică şi
socială a oraşului Târgu Secuiesc
În școala noastră funcționează clase tradiționale, de muzică. de step by step, și engleză intensivă.
Ca profesor de educație fizică și sport organizez și particip cu elevii școlii la diferite concursuri și
olimpiade sportive. În acest an se organizeaza la Tokyo a XXXII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară și
de aceea în spirituul olimpismului organizez tabăra de vară o “ săptămână olimpică”împreună cu parteneri
educaționali.
Moto: “Ai invins,continua!
Ai pierdut,continua!” (Nansen)
Titlul proiectului:
Denumirea științifică: EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE
Denumirea comercială: SĂPTĂMÂNA OLIMPICĂ
Motivația proiectului
In secolul XXI obezitatea în rândul copiilor și nu numai, reprezintă un factor de risc maxim în
dezvoltarea fizică armonioasă și sănătoasă a copiilor.
Mișcarea zilnică pentru copii este de neinlocuit. Din acest motiv am abordat acest proiect pentru a
atrage cât mai mulți copii, prin motivare diversificată, în participarea benevolă la activitați sportiv-
educative pentru toți copii, nu numai activii sportivi.!
Sportul colectiv va reprezenta un model si părinți, dar va fi și o treaptă către un mod de viață
sănătoasă. Există în prezent o multitudine de bariere în calea unei reușite în adevratul sens al cuvântului.
Printre acestea se numară și interesul redus acordat anumitor activitați, procese,etape din viața.
Din această perspectivă se impune urmatoarea idee:”Trebuie să descoperi, pe cât posibil ce îl face
pe fiecare elev să acționeze,ce îl interesează, ce caută, deoare ce fiecare are propriul mecanism de
motivare. Dacă vă înșelați asupra mecanismului de motivare înseamnă că nu-l puteți întelege pe elev și
prin orice acțiune de-a voastră l-ați putea demotiva.”(Brigitte Bouillerce,Francoise Rouseau)
Prin urmare se impune prezentarea unor necesitați și constrângeri care vizează realizarea acestui
proiect.
Necesitați: Să atragem atenția asupra rolului sportului pentru toți ca factor de sănatate și dezvoltare
socială.
Școala este locul privilegiat al unei Educații Olimpice, noi profesorii trebuie să fim sensibili față de
aceste probleme.
Olimpismul să fie parte integrată a planului de învatamânt.
Scopul și obiectivele proiectului
Scopul:-influențarea pozitivă a comportamentului si caracterului copilului
-stimularea personalității
-indemnul la perseverență
-entruziasm în dezvoltarea proprie
-asigurarea unui sistem de cunoastere de baza privind istoria sportului și a Jocurilor
Olimpice.
Obiectivele: -ăntroducerea ăn olimpism și valorile olimpice, folosind un limbaj corespunzator
vârstei copiilor
-prezentarea aspectelor pozitive prin practicarea sportului
-ăncurajarea copilului pentru a avea o viața activț prin intermediul sportului
care ajuta la dezvoltarea armonioasă a copilului: fizic,intelectual,moral și spiritual.
-copiii să cunoască valorile:fair-play,toleranța,prietenie, respect față de sine și de
aproapele său, corectitudine, cooperare.
577
Echipa de proiect:
Organizatori:Turoczi Olga-profesor de educație fizică și Horvath Judit-învațătoare
Grupul tinta: Elevii clasei a VI-a din Școala Gimnazială „Molnár Józsiás”
Elevii clasei I-IV din Tinoasa
Metodoligia de interventie
Metode: interactive, practice, conversatia, analiza critică, competiții,concursuri
Mijloace:clasice, audio, video,echipamente si materiale sportive necesare fiecarui copil în parte,
Forme de organizare
-intalniri de proiect, antrenamente, competiții, concursuri,reuniune finală, evaluare
RESURSE
Resurse materiale: tricouri, mingi, cronometru, nr.de concurs, fluier, xerox, tv, dvd, videocamera,
markere, cupe, diplome, simboluri olimpice(steaguri), cercuri din plastic, franghie, saci, trambulina
elastica.etc.
Resurse spatiale:
Sirul activitatilor propuse se vor desfasura in baza de recreere din localitatea Catrusa,unde toti copii
vor putea fi permanent supravegheati si antrenati in activitati ,urmarind PROGRAMUL dinainte stabilit si
afisat la vedere.In acest mod pot lua parte ,daca vor, la toate probele propuse .
Resurse financiare:sponsori:Asociatia Turoczi Mozes Egyesulet

Contributia parintilor :
Resurse temporale:perioada mai-iunie 2020( o săptămâna)
Mod de monitorizare:Televiziunea locala „Polyp”, Radio local”Siculus” 94FM,
Ziarul local”Szekely hirmondo”
Evaluarea proiectului
Obiective Puncte tari Puncte
slabe
Popularizarea Participarea activa a Participarea
proiectului copiilor,parintilor scăzută a colegilor
din școala
Probele sustinute de Participarea unui grup foarte
catre copii, concursurile mare de elevi
Susținerea activităților de un
număr mare de parinți
Manifestări pozitive în
concursuri
Intocmirea, redactarea raportului final si evaluarea finala. Premierea celor mai activi
participanti in cadrul mesei festive.
578
Prof. înv. primar Tuţă Marius Daniel

Şcoala Gimnazială Cerăt, jud. Dolj
dar și în centrul comunității.Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învățământ un cadru viu,un mediu
în continua schimbare.Internetul,privit cu reticență inițial,a devenit acum un mediu de promovare
nelimitat,prin care o școala își poate construi o imagine. Deschiderea spre nou se realizează datorită
cadrelor didactice pregătite,care intervin în favoarea acestei dezvoltări continue a școlii.Analizând ceea ce
se cere de la unitatea de învățământ,putem stabili și cum anume o putem promova.Beneficiarii,atât
direcți,cât și indirecți (elevii, părinții, angajatorii)sunt cei ce intră în contact cu mediul școlar,comunitatea
fiind astfel influențată de școala. Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă
responsabilităţile în procesele de descentralizare şi asigurare a calităţii este susținută de personalizarea
ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea acesteia în funcţie de nevoile
şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educational.Crearea şi promovarea unei imagini
instituţionale pozitive în comunitate se realizează,în primul rând, prin rezultatele educaționale pozitive ale
elevilor,părinții fiind, în principiu,primii interesați de acest aspect.
Crearea acestei imagini se realizează prin fiecare cadru didactic din instituție,schimbarea venind
prin fiecare dintre noi.Motivarea elevilor printr-o educație individualizată,adaptată la particularitățile
elevului,folosirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor crea o imagine pozitivă
asupra școlii.Promovarea imaginii instituției se realizeaza și prin elaborarea unor proiecte la nivel local
instituțional. Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare.Activitățile de acest
gen, cu o deosebită influență formativă,au la bază toate formele de acțiuni turistice,ateliere de
creație,concursuri și parteneriate cu alte instituții.Activitățile extracurriculare dau o alternativa
sănătoasa,practica și creativă de a ocupa timpul liber al elevilor,instituția de învățământ ce promovează
astfel de activități beneficiind de imaginea pozitiva binemeritată, atât la nivel local, cât și județean sau
național.Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenţie,adoptând el,în primul rând,o atitudine deschisă și inovativă,atât în
modul de realizare al activităţii,cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând o atmosferă relaxantă care să permită
Promovarea imaginii pozitive a instituției școlare se realizează prin publicarea tuturor

reușitelor,internetul devenind cel mai uzual mod de a face accesibile rezultatele și produsele
activităților.Cu ajutorul unui site,a unui email sau a unei platforme,nu doar că putem ține la curent părinții
cu tot ce se întâmplă în școala,dar putem promova activitățile și implicit școala în cadrul căreia acestea se
desfășoară. Prin combaterea violenței din unitatea școlară, reducerea incidentelor din cadrul acesteia,
integrează cu ușurință, se creează, treptat, o imagine pozitivă a școlii. În concluzie,imaginea școlii poate fi
promovată oferind beneficiarilor ceea ce așteaptă și au nevoie:educație de calitate,accesul la ofertele
educaționale,individualizarea învățării,combaterea discriminării,reducerea violenței,promovarea unui
comportament moral pozitiv și participarea la activități extrașcolare. Școala noastră, în ochii
comunității,este rezultatul unei munci constante.
Bibliografie:
6. Coman , Cristina , Relaţii publice şi mass-media, Iaşi, Editura Polirom,2000

7. Drăgan,I. , Paradigme ale comunicării de masă, Editura Şansa, Bucureşti, 1996
8. Rus,Flavius Cătalin, Introducere în ştiinţa comunicării si a relaţiilor publice,Iaşi,
Editura Institutului European,2002
579
INTEGRAREA JOCURILOR DE ROL ÎN LECŢIILE DE COMUNICARE

ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE LA CICLUL PRIMAR
Prof. înv. primar Alina Ţuţuianu

Şcoala Gimnazială „Mihu Dragomir” Brăila
O prima problemă ce se cere a fi rezolvată în mod corect se referă la obiectivele şi conţinutul

jocurilor, precum şi la formele lor de organizare. În ultimul timp au apărut o serie de lucrări speciale, care
descriu un mare număr de asemenea jocuri ce pot fi utilizate şi în clasa I, la toate disciplinele şcolare, în
special la citire şi scriere, care ocupă aproape jumătate din numărul total al orelor stabilite în planul de
învăţământ. De aceea, nu ne propunem să facem acelaşi lucru, mai ales că lucrărilor care se adresează
activităţii la clasa I li se adaugă şi cele pentru grădiniţe.
Fiind vorba, de asemenea, de forme de activitate cu valenţe multiple, care fac parte integrantă din
lecţie, este necesar să li se asigure un conţinut şi forme care să garanteze tocmai integrarea lor organică în
activitatea dominantă a fiecărei lecţii. Menirea jocului este de a crea momente de destindere, de relaxare,
de odihnă, dar pe acelaşi fond general de activitate, care este dominantă la fiecare lecţie, în funcţie de
subiectul ei.
Chiar dacă realizarea acestei cerinţe presupune oarecare dificultăţi, o considerăm necesară în scopul
asigurării caracterului unitar, al continuităţii în lecţie. Altfel, jocurile fie că-i supraîncarcă pe micii şcolari cu
activităţi care nu au nici o valoare didactico-educativă, fie că duc la irosirea timpului, ceea ce poate să aibă
urmări la fel de negative ca şi supraîncărcarea elevilor.
Pentru a susţine punctul de vedere că există numeroase posibilităţi în vederea satisfacerii acestei cerinţe,
ne vom referi foarte sumar la câteva exemple.
Corectitudinea cititului şi a scrisului depinde în bună măsură de nivelul la care se realizează
pronunţia, iar aceasta depinde de calitatea auzului fonematic. Tocmai în acest scop, în activităţile şi în
lecţiile respective pot fi introduse, printre celelalte forme de activitate, şi jocuri de rol cu un conţinut
adecvat, legat de sarcina dominantă în asemenea lecţii. Astfel, jocuri cum sunt: „Spune mai departe”, „Jocul
silabelor”, „Completează cuvântul”, „Unde se găseşte sunetul?”1 contribuie la dezvoltarea auzului
fonematic, la exersarea pronunţării corecte a unor sunete atât în mod izolat, cât şi în cuvinte.
Tot sub forma de joc pot fi organizate şi exerciţii de rostire prelungită a unor sunete (a, e, i, u, s, z, r).
Bunăoară, pentru „u” este bine cunoscut jocul „De-a trenul”. Alte asemenea jocuri pot fi „Albinele”, „Cine
face aşa?”, „Scara”2 ş.a. Acestea din urmă oferă posibilităţi de exersare a pronunţiei unor consoane
labiodentale (f, v), velare (c, g), a siflantelor (s, z), a şuierătoarelor (ş, j), a vibrantei (r), a diftongilor (ai, au,
eu, ea, ia). Important e faptul că asemenea activităţi organizate sub formă de joc au un conţinut care poate fi
integrat organic în unitatea activităţilor şi lecţiilor respective, făcând corp comun cu acestea.
Unele jocuri oferă elevilor prilejul să opereze cu elementele de vocabular în situaţii gramaticale, cu
mult înainte de-a se studia gramatica. Bunăoară, prin jocuri didactice, elevii îşi pot consolida deprinderea de
a folosi corect substantivele în cazurile nominativ (articulate), genitiv, dativ şi acuzativ („Baba-oarba”,
„Un tăciune şi-un cărbune”, „Ce-mi dai?” ş.a.), de a face acordul adjectivului cu substantivul („Fata
moşului şi a babei”, „Cutiuţa cu surprize”), de a folosi corect unele timpuri ale verbului („Roata vremii”,
„Când faci-ai făcut, vei face-aşa?”), sau pronumele personal şi cel demonstrativ („Ce ştii despre mine?”,
„Ce este acesta-aceasta?”)3 ş.a.
Iată, spre ilustrare, cum un joc precum cel intitulat „Un tăciune şi-un cărbune” pune copiii în situaţia
de a folosi corect terminaţiile substantivului în cazul genitiv. Unul din copii numără silabele din versurile
spuse de clasă: „Un tăciune şi-un cărbune,/ Spune tu, băiete (fetiţo), spune!” Copilul la care se termină
1
Taiban, Maria, Jocuri didactice şi exerciţii distractive, E.D.P., Bucureşti, 1976, pp. 111-115.
2
Buda, Aurelia, Jocuri didactice pentru grădiniţa de copii, E.D.P., Bucureşti, 1978, p. 28; p. 46.
3
Bădică, Tatiana, Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii, E.D.P., Bucureşti, 1974, p. 39.
580
numărătoarea primeşte fie o carte de poveşti, fie un album cu obiecte ilustrate, pe care o deschide la
întâmplare. El priveşte imaginea respectivă, o arată clasei si formulează o propoziţie corespunzătoare.
Deschizând, bunăoară, albumul la o ilustraţie care înfăţişează o armă de vânătoare, copilul spune: „Eu
văd o armă de vânătoare”, „Ea este a vânătorului”. Clasa urmăreşte cele spuse. Dacă propoziţiile (cea de-
a doua având, de obicei, un grad sporit de dificultate) sunt formulate corect, copiii scandează: „Un tăciune
şi-un cărbune,/ Taci, copile, nu mai spune!”. Fireşte, fiecare ilustraţie oferă situaţii diferite de cuvinte care
denumesc obiecte (substantive).
Un asemenea joc folosit, de fapt, şi la grădiniţă îşi poate găsi locul în lecţiile de citit-scris, mai ales
cu ocazia efectuării exerciţiilor de analiză şi sinteză fonetică, precum şi cu prilejul analizării ilustraţiilor
din abecedar. El este o expresie a posibilităţilor largi de a obişnui elevii cu exprimarea corectă din punct
de vedere gramatical, în etapa pregramaticală, o expresie a faptului că „gramatica se învaţă prin
mijlocirea limbii şi nu limba prin mijlocirea gramaticii” (Robert Dottrens).
O altă problemă căreia e necesar să i se dea o rezolvare corespunzătoare, cu privire la jocurile
didactice, o constituie locul lor în structura fiecărei lecţii. Foarte frecvent locul lor este, invariabil, în
ultima parte a lecţiei; se consideră că lecţia propriu-zisă durează 30-35 de minute, iar restul minutelor se
completează cu jocuri. O asemenea viziune duce, de cele mai multe ori, la umplerea timpului cu activităţi
ale căror conţinut şi forme n-au nimic comun cu subiectul propus.
Există, fireşte, situaţii când jocurile îşi pot avea locul în ultima parte a orei de curs, mai ales când
ele au rol şi de a consolida, de a fixa şi sistematiza unele lucruri învăţate în timpul lecţiei sau la un şir de
lecţii. Se înţelege că şi în asemenea situaţii este recomandabil ca activităţile respective să se integreze în
conţinutul unitar al lecţiei.
Dar, în mod inevitabil, pot apărea situaţii când elevii dau semne de oboseală înainte de-a se epuiza
cele 30-35 de minute programate pentru activitatea propriu-zisă de învăţare; sau e foarte posibil ca unele
sarcini didactice stabilite în cadrul unei lecţii sau activităţi să-şi găsească cea mai bună rezolvare tocmai
prin jocuri didactice. De aceea, locul jocurilor poate fi fixat şi în interiorul lecţiei, al orei de curs, în
general. Mai mult chiar, pot exista situaţii în care introducerea elevilor în conţinutul noii teme ce
constituie subiectul lecţiei să se facă în modul cel mai nimerit printr-un joc didactic. În asemenea
împrejurări, locul cel mai potrivit îl constituie chiar prima parte a lecţiei sau a activităţii.
Un aspect aparte al conţinutului şi formelor ce le poate lua jocul îl constituie posibilitatea introducerii
lui în lecţii, de la caz la caz, nu într-o singură etapă, ci în două, trei reprize. Asemenea situaţii pot apărea fie
în funcţie de „starea” în care se află elevii, fie în funcţie de măsura în care, prin joc, se pot rezolva cu mai
multă eficienţă sarcini didactice, în diferite momente ale lecţiei.
Continuitatea între grădiniţă şi şcoală, privită din perspectiva învăţării citirii şi scrierii, se realizează,
fireşte, şi pe alte căi. Chiar dacă în prezentarea opiniilor noastre am privit continuitatea mai ales de pe
poziţia a ceea ce se poate realiza în clasa I, ea nu poate fi concepută fără activitatea din grădiniţă care, de
fapt, asigură pregătirea copiilor pentru învăţarea citirii şi scrierii, instrumente de bază ale activităţii
intelectuale.
BIBLIOGRAFIE:
Taiban, Maria, Jocuri didactice şi exerciţii distractive, E.D.P., Bucureşti, 1976
Buda, Aurelia, Jocuri didactice pentru grădiniţa de copii, E.D.P., Bucureşti, 1978
Bădică, Tatiana, Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii, E.D.P., Bucureşti, 1974
581
O școală pentru toți
Udrea Emilia,
Liceul Tehnologic ,,Liviu Rebreanu’’,
Mozăceni, Argeș, România
Locul în care învăţăm împreună să preţuim viaţa, ceilalţi semeni, să clădim o şcoală pentru toţi, în
ritmul respectului, iubirii, valorizării şi a valorilor.
de promovare infinit, prin care o școala își poate construi o imagine. Educația interculturală a devenit o
temă de actualitate în școala și în societatea românească.
Educaţia interculturală promovează atitudini tolerante, deschise, de acceptare şi înţelegere firească a
raportului ”eu-celălalt” şi a noţiunii de străin, recunoaşterea şi respectarea diferenţelor culturale prin
valorificarea pozitivă a relaţiilor de egalitate între oameni şi nu prin aplicarea polarităţii superior-inferior.
Educația interculturală poate fii implementată cu succes în orice școală din țara noastră.
Școala mea abordează ideile educației interculturale prin următoarele componente:

 își organizează activitatea într-un mod democratic dând astfel elevilor posibilitatea să se exprime
liber, să dialogheze ținând cont de ceilalți, lăsându-i să-și asume responsabilități;
 le oferă tuturor elevilor șanse egale, prin participarea la activități extracurriculare, evitând
marginalizarea sau izolarea elevilor;
 elevii din cadrul liceului, pot experimenta diverse roluri, pot identifica și analiza raporturi de
autoritate în cadrul grupului de elevi sau în cadrul instituției, pot depista abuzurile și pot reacționa la
acestea;
 relațiile dintre elevi s-au îmbunătățit datorita cooperării dintre aceștia;
 școala asigură un anumit prestigiu fiecărui elev, eliminând orice urmă de manifestare
discriminatorie din comportamentul elevilor.
 Activitățile extracurriculare dau o alternativă sănătoasă, practică și creativă de a ocupa timpul

liber al elevilor, instituția de învătământ ce promovează astfel de activități beneficiind de imaginea
pozitivă binemeritată, atât la nivel local, cât și județean sau național.
Activitatea extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
582
Activitățile extracurriculare propuse și derulate de liceu din perspectiva educației interculturale sunt
următoarele:
 participarea la diferite evenimente culturale și sărbători locale;

 organizarea de activități sportive: ,,Cupa Liceului’’ la fotbal
 invitarea în spațiul școlar a unor specialiști: Parteneriate educative cu medici nutriționiști, cu
Poliția Rutieră.
 utilizarea frecventă a centrelor de documentare, a bibliotecii școlare: activități susținute în incinta
bibliotecii;
 activități vocale și corale: serbări susținute de elevii talentați ai școlii cu diverse ocazii; pot aminti
aici nenumăratele serbări caritabile susținute de elevi cu scopul de a-și ajuta colegii suferinzi de boli
grave;
 parteneriate cu diferite școlii din alte zone sau medii sociale;
 vizite, excursii.
Dacă ne putem educa copiii de mici că ei nu sunt mai presus decât nimeni și că fiecare persoană
trebuie tratată cu șanse egale, cu siguranță vor deveni adulți toleranți ce vor accepta și se vor îmbogăți
după urma diversității culturale. Datoria noastră, a cadrelor didactice este aceea de a le oferi copiilor
experiențe de învățare care să-i familiarizeze cu diferite culturi.
583
Modalități de promovare a școlii
Profesor ULEU MONICA-ALINA

Liceul Tehnologic de Silvicultură și Agricultură „Casa Verde” - Timișoara
Promovarea imaginii instituției trebuie corelată cu nevoile beneficiarilor direcți și indirecți ai

educației și cu cele ale partenerilor de pe plan local și regional. O primă impresie pe care orice persoană
interesată și-o poate forma despre o unitate școlară este prin rezultatele pe care elevii le obțin pe parcursul
anului școlar, în urma diferitelor forme de evaluare, prin evaluările back-wash, prin premiile câștigate la
olimpiade și concursuri școlare, prin baza materială și resursa umană pusă la dispoziția beneficiarilor de
unitate, prin activitățile pe care le organizează și desfășoară. Toate acestea au un singur scop: atragerea de
adolescenți interesați de propria formare, în măsură să acorde credit unității ce le poate înlesni parcursul
pentru a deveni cetățeni responsabili și profesioniști competenți.
Așadar, pentru a promova în mod eficient imaginea unei unități școlare este nevoie de o strategie de
marketing bine fundamentată, ancorată direct în realitățile de pe plan local și regional. La ora actuală,
școlile încep să fie serios afectate de diminuarea numărului de elevi, cauzele fiind diverse: natalitate
scăzută, migrația populației în țările ale UE, dezinteresul de a finaliza o formă de învățământ.
Marketingul trebuie fundamentat așadar pe analiza realistă a pieței și a nevoilor de educație.
Bineînțeles că cel mai important este procesul educațional care se derulează în unitate: politica
unității școlare promovată prin PAS/PDI, strategiile de implementare a unei predări eficiente, cu accent
pe subiectul educației, elevul. Dificultatea rezidă însă în modul de a face cunoscută comunității activitatea
din școală, încât să o recomande să fie selectată de viitorii absolvenți de învățământ gimnazial.
Consider că una dintre cele mai bune strategii de promovare a unității școlare este prin social media.
Spre exemplu, site-ul școlii poate reprezenta o bună și eficientă modalitate de a face cunoscută
activitatea unei școli. Această formă de popularizare a informației este la dispoziția tuturor categoriilor
civice, problema fiind doar modul cum determini o cât mai mare masă de consumatori de informație să
acceseze ceea ce postezi despre școala ta. Acest deziderat se poate realiza facil prin intermediul
colaboratorilor, al instituțiilor partenere de pe plan local/regional/național.
Având în vedere că școala noastră e unică la nivel regional, prin faptul că oferă formare profesională
în domeniul Silvicultură și deținând o bază materială corespunzătoare, avem un avantaj pe care trebuie să-
l valorificăm corespunzător. Pe site-ul școlii trebuie promovat setul de activități organizate în acest sens:
concursuri de specialitate și rezultate obținute, simpozioane și comunicări științifice, organizate în
colaborare cu profesorii de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului
”Regele Mihai I al României” din Timișoara, activități extracurriculare care au ca scop promovarea
conceptului de educație pentru un mediu sănătos, cultivarea interesului pentru învățământul terțiar etc.
Cel mai eficient mod de a face cunoscut site-ul școlii este prin intermediul elevilor. Ei sunt cei
care au puterea de a distribui informații despre școală colegilor de la alte licee, elevilor din învățământul
gimnazial din localitățile de domiciliu, părinților viitorilor absolvenți de clasa a VIII/a . Existența unui
forum de discuții online care să răspundă solicitărilor persoanelor care manifestă interes față de școală
este de primă importanță. Astfel, poți identifica nevoile reale ale beneficiarilor actului educațional
existente pe piață și astfel să-ți adaptezi prioritățile strategice ale PAS-ului/PDI-ului.
Un alt avantaj al existenței unui forum de discuții este că pot fi derulate activități de promovare
efectivă:
- invitarea unor grupuri de elevi din învățământul gimnazial pentru a vizita unitatea, în cadrul zilei
Porților deschise sau cu oricare alt prilej (concursuri locale, județene, regionale de profil);
- deplasarea unei echipe, constituită din elevi și profesori, eventual reprezentanți ai comunității
locale, la școli gimnaziale, pentru a expune beneficiile pe care le implică educația în domeniul Resurse
naturale și protecția mediului. Specializarea Silvicultură.
Tot pe site-ul școlii poate exista un fișier cu videoclipuri de la activități diverse (extracurriculare,
extrașcolare), mult mai atractive și mai relevante în a înțelege cum se desfășoară activitatea unității și pe
584
ce aspecte se pune accent în ce privește educația emoțională oferită elevilor. Evenimentele care se pliază
pe vârsta elevilor sunt, de cele mai multe ori, foarte apreciate de acest segment de vârstă: Balul bobocilor,
Balul primăverii, participare la concerte în aer liber sunt tot atâtea momente care pot oferi o imagine a
gradului de coeziune la nivelul elevilor care îi pot stimula pe absolvenții de clasa a VIII-a să decidă să
intre pe porțile școlii noastre.
Consiliul elevilor trebuie să aibă alocată o secvență pe site-ul școlii pentru a-și face cunoscută
activitatea și rezultatele acesteia.
Și celelalte forme de propagare a informațiilor în mediul online sunt extrem de utile: oferirea de
detalii semnificative despre școală pe whatsapp, instagram, pe platforma moodle. Pot exista fișiere care să
ofere potențialilor beneficiari dovezi concrete despre modul în care se lucrează în unitate, despre procesul
de învățământ, despre activitățile extracurriculare, despre activitatea consiliului general al părinților etc.
Utilă este și realizarea unei reviste online, care să implice mai ales elevii școlii, modalitate transparentă și
relevantă de a devoala modul în care aceștia sunt implicați în viața școlii.
În concluzie, imaginea școlii poate fi promovată în mediul online oferind beneficiarilor ceea ce
așteaptă și au nevoie: educație de calitate, accesul la ofertele educaționale, individualizarea învățării,
combaterea discriminării și promovarea interculturalității, reducerea violenței, promovarea unui
comportament etic și participarea la activități extrașcolare.
Educația de calitate trebuie să fie rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice, elevilor și
părinților, al altor parteneri, fiecare contribuind individual asupra imaginii de ansamblu a instituției
școlare. Responsabilitatea aceasta este în mâinile noastre, fiindcă se construiește greu și se poate
distruge rapid.
585
Prof. înv. primar Ulman Irina

Școala Gimnazială nr. 4 Buhăceni
Educația este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic,
în vederea formării și dezvoltării însușirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor. Este un sistem de
bunuri educaționale ce însumează instituțiile dar și activitățile implicate în promovarea și difuzarea ei.
Promovarea imaginii școlii trebuie să țină cont de calitatea actului educațional, de investigațiile făcute în
asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea profesorilor care susțin educația.
Într-o școală, promovarea modelelor de bună practică aduce un plus de notorietate școlii. Cadrele
didactice vor fi mult mai stimulate și mai receptive în adoptarea unor metode și procedee noi, de
actualitate, axate pe nevoile elevilor.
Astăzi, școala românească, supusă noilor provocări ale societății contemporane aflată în continuă
schimbare este nevoită să facă față cerințelor beneficiarilor. Astfel, resursele informaționale, respectiv
internetul a devenit un mijloc de promovare nelimitat și indispensabil prin care o instituție școlară își
poate promova imaginea.
Cadrele didactice sunt preocupate în permanență de propria perfecționare, sunt deschise la

elementele inovative și dispuse să susțină dezvoltarea continuă a școlii. Beneficiarii (elevii, părinții,
angajatorii) intră permanent în contact cu mediul școlar, comunitatea fiind influențată de școală.
Promovarea imaginii școlii și a factorilor care își asumă responsabilități în procesele de

descentralizare și asigurare a calității este susținută de personalizarea ofertei educaționale la nivel
instituțional prin diversificarea și flexibilizarea acesteia în funcție de nevoile și interesele partenerilor și
beneficiarilor procesului educațional.
Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate se realizează, în primul

rând prin rezultatele și progresele elevilor, părinții fiind direct interesați de acest aspect.
Crearea unei imagini pozitive se realizează prin efortul susținut al fiecărui cadru didactic din unitate,
prin individualizarea și adaptarea conținuturilor la nevoile și particularitățile elevului, prin folosirea unor
metode și strategii moderne, atractive care să-i motiveze pe elevi, prin utilizarea mijloacelor multimedia
și a tehnologiei informației. Toate acestea vor crea o imagine pozitivă asupra școlii. De asemenea,
promovarea imaginii școlii se poate realiza prin elaborarea de proiecte, parteneriate la nivel local care să
vizeze multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor de bună practică în managementul instituțional.
Nu în ultimul rând, activitățile extrașcolare au un deosebit impact pozitiv asupra elevilor și sprijină
imaginea instituției școlare, oferă o alternativă practică, sănătoasă și creativă de a petrece timpul liber.
Școlile care promovează astfel de activități beneficiază de o imagine pozitivă la nivel local, județean sau
național.
O altă modalitate de promovare a imaginii școlii se realizează prin publicarea tuturor reușitelor și
progreselor, internetul devenind cel mai la îndemână mijloc de a face cunoscute rezultatele și produsele
activităților școlare. Cu ajutorul unui site, a unui e-mail sau platforme, nu doar că putem ține la curent
586
părinții cu evoluția zilnică a elevilor, ci putem promova activitățile și implicit școala în cadrul căreia se
desfășoară acestea.
Promovarea valorilor morale pozitive, oferirea unui mediu în care elevii se simt în siguranță,
desfășurarea unor acțiuni de prevenire și combatere a violenței, relațiile armonioase stabilite în clasa de
elevi creează treptat o imagine pozitivă. Școala, imaginea ei în ochii comunității este rezultatul unei
educații de calitate oferite prin efortul colectiv al cadrelor didactice, al colaborării cu familia și alte
instituții publice.
Prestigiul școlii are o temelie solidă, clădită pe muncă, pasiune, dăruire, onestitate, dragoste față de
copii a tuturor cadrelor didactice.
587
Prof. înv. primar Ungurășan Cornelia

Școala Gimnazială ,,Avram Iancu,, Dej, Cluj
*,,1 Decembrie 2019 -Unire în cuget și simțiri,,
Cu ocazia Zilei Naționale a României, elevii clasei a III-a B, au derulat proiectul educațional ,,1
Decembrie –Unire în cuget și simțiri,,.
A fost o zi cu o încărcătură emoțională deosebită, atât prin conținutul activităților cât și prin ținuta
elevilor. Toți au purtat costume populare.
Activitatea a debutat cu prezentarea însemnătății acestei zile, vizionând un PPT și purtând unele
discuții. Apoi copiii au fost invitați să formuleze unele mesaje adresate României și să coloreaze fundalul
în culorile drapelului. În acest timp au audiat cântece cu conținut patriotic.
Mesajele citite în fața clasei au fost expuse pe un panou, în conturul hărții României.
Apoi au confecționat stegulețe din hârtie colorată. Au fost folosite în timp ce a fost interpretat
cântecul ,,Țara mea-i un colț de rai,,.
* ,,Am plecat să colindăm,,

Această activitate face parte din parteneriatul educațional școală – grădiniță ,,Pași spre activitatea
de școlar,,, desfășurat cu Grădinița ,,Paradisul piticilor,, Dej.
În data de 18 decembrie 2019, elevii clasei a III-a B au plecat cu colindul, unde i-au întâlnit pe
preșcolarii din grupa mare. Au colindat împreună, au împărtășit gânduri și au oferit câte un mic dar. Unii
au fost emoționați la reîntâlnirea cu doamnele educatoare.
A fost o activitate plăcută, în spiritul Crăciunului.
588
Relația copil-părinte, copil-educator, în planul respectării drepturilor copiilor
Prof. înv. preșcolar și primar Obeadă Sanda

Școala Gimnazială Nr. 27/Structură G. P. P. Nr. 3 Timișoara, Timiș
Prof. înv. preșcolar Ungurean Loredana Luminita
Școala Gimnazială Nr. 27/Structură G. P. P. Nr. 3 Timișoara,Timiș
Educaţia este privită atât ca drept al omului în sine, dar şi ca un mod indispensabil de a beneficia de
celelalte drepturi ale omului. Un sistem educaţional care adoptă o abordare bazată pe drepturi va fi mai
bine poziţionat pentru a-şi îndeplini misiunea fundamentală de a asigura tuturor o educaţie de calitate
superioară.
Articolul 26 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (DUDO) prevede ca ,,Orice persoană
are dreptul la învăţătură. Învăţământul trebuie sa fie gratuit, cel puţin în ceea ce priveşte învăţământul
elementar şi general. Învăţământul elementar trebuie să fie obligatoriu. Învăţământul tehnic şi profesional
trebuie să fie la îndemâna tuturor, iar învăţământul superior trebuie sa fie de asemenea egal, accesibil
tuturor, pe bază de merit".
Învăţământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane şi întărirea
respectului faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale. El trebuie să promoveze înţelegerea,
toleranţa, prietenia între toate popoarele şi toate grupurile rasiale sau religioase, precum şi dezvoltarea
activităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru menţinerea păcii.
Drepturile copiilor ar trebui să fie prezente, aplicate și în relațiile dintre copil și părinte dar și între
copil și cadru didactic. Pentru a respecta aceste îndatoriri față de viitoare noastrp societate trebuie să luăm
în vedere respectarea a 4 principii.
Principiul 1. Exprimarea legăturilor cu drepturile copiilor
Principiul 2. Asumarea responsabilităţii
Principiul 3. Abilitarea şi participarea
Principiul 4. Non-discriminarea şi atenţia la grupurile vulnerabile
În cele din urmă, şi în legătură cu ultimul punct, care sunt grupurile care, în acest moment, e cel mai
puţin probabil să beneficieze de programul nostru educaţional şi cum putem să ajutăm pentru a asigura
participarea lor? Tocmai grupurile cărora drepturile omului nu le sunt recunoscute în fiecare zi – cei
marginalizaţi, vulnerabili, discriminaţi – sunt cele care vor beneficia cel mai mult de eforturile noastre
educaţionale. Cum îi putem identifica, cum putem ajunge la ei şi crea programe educaţionale care, pentru
ei, sunt cu adevărat semnificative? La acest principiu cadrele didactice au un rol fundamental. Aceștia
sunt principalii pioni care pot sesiza aceste grupuri și pe care le pot îndruma.
Lipsit de un model, de un exemplu cu care să se identifice în propriul său cămin, copilul va găsi
astfel de modele în afara acestuia, într-o persoană valoroasă pentru el, cum ar fi, de exemplu: educatoarea,
învăţătoarea,profesoara.
Din nefericire însă, adeseori, copilul care este lipsit de autoritatea părintească pozitivă şi eficientă îşi
va afla prieteni printre indivizii străzii. În acest caz, efectele negative pot fi prezise cu corectitudine.
Copiii provin din familii care se deosebesc între ele prin condiţiile de trai, prin gradul de cultură al
părinţilor, fapt care îşi imprimă pecetea asupra caracterului şi conduitei copilului.
Tensiunile şi confictele dintre părinţi şi copii, pot avea o intensitate diferită şi o durată variabilă,
distingându-se forme simple, cum ar fi: cearta, neînţelegerea, contrazicerea, refuzul asumării unei
obligaţii conjugale sau forme complexe, precum: agresivitatea fizică, violenţa, alungarea unui partener de
la domiciliu. În condiţiile în care părinţii vor avantaja un copil în favoarea altuia, nerepectând raportul
dintre merit şi recompense, pot apărea situaţii de rivalitate, gelozie fraternă. Copilul dezavantajat va
utiliza mecanisme de apărare, cum ar fi: încordarea, izolarea sau prefăcătoria, minciuna.Părinţii trebuie să
acorde copilului atenţie totală pentru ca acesta să vadă că suntem interesaţi să îl ascultăm. Retragerea cu
el într-un loc liniştit şi evitarea prezenţei altor persoane la discuţie îi pot arăta copilului că părinţii sunt cu
589
adevărat interesaţi de problema lui. Copilul trebuie să fie sigur că “problema” se va rezolva “între ei”.
Indiferenţa este la fel de dăunătoare. Copilul se simte respins şi neglijat dacă, atunci când îşi împărtăşeşte
gândurile părinţilor, aceştia continuă să privească la televizor sau să îşi vadă în continuare de treabă.
Încetarea oricărei activităţi este necesară pentru a-şi demonstra disponibilitatea.
În cazul copiilor mici este importantă şi atitudinea pe care părinţii o au. Ei nu trebuie să se simtă
dominaţi nici măcar fizic, din această cauză fiind bine ca părinţii să coboare la nivelul lor atunci când le
vorbesc sau îi ascultă.Din cele observate în timpul activităţii mele în incinta acestei grădiniţe am dedus că
de educarea şi îngrijirea copiilor prea puţin se ocupă ambii părinţi, rezultatele fiind pe măsura participării
lor la educaţie.
Este important pentru copii să vadă că părinţii vin la serbările lui sau cu ocazia altor activităţi
desfăşurate în incinta grădiniţei sau în afara acesteia. În cadrul grădiniţei noastre am desfăşurat serbări în
jurul bradului de Crăciun împodobit în curtea grădiniţei, am organizat un foc de tabără şi un spectacol de
circ cu ocazia sărbătoririi Zilei Copilului, etc. Copiii ai căror părinţi au fost alături de ei cu ocazia acestor
evenimente au fost foarte fericiţi, dar au existat şi copii ai căror părinţi nu au putut fi alături de ei din
diferite motive. Aceşti copii au fost foarte supăraţi, suferind chiar din cauza absenţei părinţilor lor.
Şedinţele cu părinţii sunt prilejuri pentru a-i informa pe aceştia referitor la modul cum se comportă
copilul lor în relaţia cu ceilalţi copii, cum se descurcă acesta în cadrul activităţilor educative, etc. Tot la
aceste şedinţe, educatoarea este informată de părinţi despre problemele pe care aceştia le parcurg şi de
cele mai multe ori le oferă soluţii.
Familia, ca prim grup cu care ia contact copilul, rămâne reperul permanent şi fundamental în
condiţia indivizilor, în manifestarea unor atitudini civice, moral-comportamentale.
Bibliografie:
 Dreptul la educaţie este menţionat în numeroase documente ale Naţiunilor Unite şi în documente
privind drepturile omului incluzând Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi
culturale (Articolul 14) şi Convenţia cu privire la drepturile copilului (Articolele 28 şi 29). Alte declaraţii
importante, comentarii şi documente generale s-au extins asupra dreptului la educaţie, incluzând
Declaraţia Mondială asupra Educaţiei pentru toţi (Articolele I, III, IV, VI, VII), Cadrul de acţiune de la
Dakar privind Educaţia pentru toţi.
 Truta Elena, Mardar, Sorina, (2007), Relaţia profesor-elevi: blocaje şi deblocaje, Editura Aramis,
Bucureşti.
590
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL
Prof. înv. primar, Călin UNGUREANU

Școala Gimnazială Nr. 1 Schitu Golești, Argeș
În cadrul procesului instructiv-educativ, un rol deosebit îl au activităţile extracurriculare, percepute

din ce în ce mai mult ca o necesitate în modelarea personalităţii copiilor. Este cunoscut faptul că
personalitatea umană se îmbogăţeşte şi se formează treptat, din aspecte cât mai cuprinzătoare ale lumii
înconjurătoare. De aceea, activitatea copilului nu trebuie să se limiteze la spaţiul şi timpul şcolar, acesta
trebuie să ia contact cu mediul natural şi social ce presupune o gama mai largă de relaţii, de
comportamente.
Ca o continuare firească a orelor de curs, activităţile extracurriculare pot realiza obiective prioritare
ale procesului instructiv-educativ, cum ar fi: dobândire de cunoştinţe noi din diverse domenii;
completarea şi sistematizarea unor cunoştinţe; educarea atitudinii copilului faţă de învăţătură şi faţă de
şcoală; cultivarea respectului faţă de semeni şi faţă de sine; educarea în spiritul dragostei faţă de natură;
dezvoltarea capacităţilor creatoare ale elevilor; formarea unor deprinderi utile în viaţa de zi cu zi.
Activitatea extracurriculară a unei şcoli permite completarea, rotunjirea şi modelarea activităţii
didactice strict desfăşurată pe procesul de predare şi învăţare a conţinuturilor programelor pe discipline.
În esenţă, această activitate reprezintă acel "altfel de educaţie", nu cea legată strict de un manual, dar care
contribuie uneori definitoriu la completarea personalităţii elevilor sau descoperirea şi încurajarea la ei a
unor valenţe şi aptitudini pentru care orele efective de curs nu ne oferă timpul fizic necesar. Se impune
totodată corelarea obiectivelor stabilite la nivelul sistemului naţional de învăţământ şi a celui local cu cele
specifice unităţii de învăţământ, inclusiv a activităţii de consiliere şi orientare şcolară, a orelor de
dirigenţie şi a activităţilor extracurriculare.
Trăim într-o lume informaţională aflată în permanentă schimbare, în care tehnologia îşi pune din ce
în ce mai mult „amprenta” în toate domeniile. Nici învăţământul nu a fost ocolit: avem calculatoare în
clase, unii videoproiectoare, ecrane, table de scris cu marker şi nu cu cretă, copiii vor să vină la şcoală cu
telefoanele… Cu toată tehnologia, elevii de ciclul primar sunt „tot copii” cărora le place să se joace, să
râdă. Ce ar trebui să facem noi, învăţătorii? – ne punem adeseori întrebarea. Poate să desfăşurăm mai
multe activităţi extraşcolare care să-i pregătească pentru viaţă.
Intr-adevăr, organizarea acestor activităţi presupune un plus de efort din partea cadrului didactic
care ştie să respecte şi anumite reguli, să îndeplinească anumite condiţii. Evaluarea se realizează fără
catalog, fapt ce contribuie la sporirea stării de relaxare în comportamentul copiilor.
Activităţile extraşcolare ne ajută foarte mult în dezvoltarea personalităţii elevilor, având multiple
valenţe formativ-educative:
• asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi capacităţilor în

variate contexte şi situaţii;
• stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor, aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea
ce şi-o asumă;
• contribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimare liberă, de susţinere a ideilor sau opiniilor despre
un anumit subiect, la dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii;
• asigură un demers atractiv, îndrăgit de elevi, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de
lucru pentru elevi, valorificând şi stimulând potenţialul creativ şi originalitatea acestora;
• ajută la valorificarea inteligenţelor multiple ale elevilor;
• facilitează socializarea şi intercomunicarea cu alţi copii prin intermediul jocurilor sau prin strategii
de cooperare;
• ajută la dezvoltarea încrederii în sine, a capacităţii de control a emoţiilor în situaţii mai deosebite,
la cunoaşterea dintre elevi, înţelegerea şi acceptarea reciprocă;
591
• descurajează practicile de speculare sau de învăţare doar pentru calificativ/notă.
Elevii participă activ, cu interes la aceste activităţi şi cred că cel mai mult îndrăgesc excursiile şi
serbările.
Excursia ne ajută să unim toate laturile educaţiei, iar interdisciplinaritatea pe care o favorizează este
mult mai eficientă şi mai permisivă decât cea pe care o realizăm în orele de curs. Intrând în contact direct
cu natura, observându-i frumuseţile, copiii îi devin prieteni, iar mai târziu, când vor fi adulţi, vor fi
protectorii ei. Organizând excursii cu elevii avem posibilitatea de a contribui la dezvoltarea personalităţii
lor prin valorificarea intereselor şi a aptitudinilor acestora.
Serbările şcolare au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât şi pentru părinţii lor. Punerea
serbărilor în scenă aduc satisfacţii atât “artiştilor“, cât şi “spectatorilor“, elevi şi părinţi, contribuind la
socializarea copiilor de la o vârstă fragedă. Acest tip de activităţi extraşcolare marchează evenimentele
importante din viaţa şcolarului. Importanţa acestor activităţi constă în cultivarea înclinaţiilor artistice ale
elevului, precum şi în atmosfera festivă creată cu acest prilej.
Parteneriatele sunt mijloace prioritare care ne ajută să cooperăm cu elevi din alte şcoli, să stabilim
relaţii de colaborare cu oameni din diferite domenii, cu atât mai mult cu cât materializarea lor dovedeşte
că oferă avantaje tuturor părţilor implicate in procesul educaţional.
Vizionarea în grup de filme, spectacole de teatru sau circ specifice vârstei lor, poate constitui o sursă
de informaţii, dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în realizarea de către elevi a unor activităţi
interesante. Copilul face astfel cunostinţă cu lumea artei, învaţă să o descifreze şi să o îndrăgească. Aceste
activităţi vor pune elevul în rol de spectator şi vor reprezenta pentru el o sursă de impresii puternice:
stimularea afectivităţii copilului şi cultivarea dragostei pentru artă (cărţi, teatru, muzică). Alte activităţi
pot fi alese de către copii, participând la ele în timpul liber. De obicei, acestea sunt alese ca pasiune
personală sau chiar cu scopul de a îşi aprofunda cunoştintele dintr-un anumit domeniu. Aceste activităţi
realizează completarea unor aspecte educative şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: sport,
muzică, poezie, pictură etc.
Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru şcoală şi pentru oferta
educaţională.
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să încurajeze
elevii şi să realizeze un feed-back pozitiv.
BIBLIOGRAFIE:
* VLĂSCEANU, Gheorghe, coord., NECULAU, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi
continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu, Editura Polirom, 2002
592
Mediile educaţionale şi promovarea imaginii şcolii
Prof. înv. primar Ungureanu Elena

Colegiul Naţional de Artă “George Apostu” Bacău
În categoria factorilor educaţionali putem include toate elementele realităţii sociale, în mod obişnuit
fiind enumerate şcoala, familia, instituţiile cultural – educative extraşcolare, mass – media. În cadrul
acestor factori instituţionali se constituie mediile educaţionale. Prin specificul lor, aceste medii exercită
influenţe educative în mod continuu. Mediul educaţional se caracterizează printr-o reţea de relaţii
psihosociale ce se instituie între membrii săi. Ansamblul acestor fenomene psihosociale, care rezultă în
urma relaţiilor dintre membrii unei comunităţi, formează climatul educaţional al acesteia. Multiplele
relaţii pe care şcoala le declanşează şi le întreţine între elevi constituie mediul educaţional şcolar.
Constelaţia relaţiilor psihosociale dintre membrii familiei formează mediul familial. Atâta timp cât copilul
este integrat în unul sau altul din aceste medii, asupra sa se vor exercita influenţe educative. Ele sunt o
rezultantă a implicării sale în reţeaua de relaţii psihosociale ce funcţionează în interiorul său, reţea care
declanşează şi întreţine climatul educativ al mediului respectiv.
Influenţele acestui climat se exercită spontan, persuasiv şi neîntrerupt, iar din punctul de vedere al
finalităţii lor pot avea un caracter bivalent. Acţiunile educative declanşate în cadrul acestor medii
educaţionale urmează să valorifice valenţele pozitive ale acestui climat şi, în acelaşi timp, să contribuie la
orientarea şi consolidarea sa în concordanţă cu obiectivele generale ale educaţiei.
Valoarea şi influenţa educativă a componentelor educaţionale ale mediului social depind de o serie
de condiţii, printre care :
- unitatea (în diversitate) şi convergenţa finalităţilor lor;
- gradul de percepţie socială a semnificaţiei lor social – economice şi culturale (ce rol şi ce loc li se
acordă în societate, fie în ansamblu, fie de către grupuri de indivizi);
- gradul de instituţionalizare şi coerenţa activităţilor educative desfăşurate
pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită. Promovarea unei şcoli se poate face prin relaţii
publice, tipărituri de promovare (broşuri, pliante, prospecte etc.) şi reclamă. Relaţiile publice sunt o
modalitate prin care şcoala comunica cu mediul nu doar spre a oferi informaţii asupra serviciilor si
produselor sale, ci pentru a se face cunoscută şi a-şi consolida poziţia în cadrul comunităţii locale. Cu
ajutorul relaţiilor publice şcoala îşi informează publicul țintă intern sau exten asupra obiectivelor,
misiunii, activităţilor şi intereselor sale.
STRATEGIA DE PROMOVARE:
A) promovare indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, unde școala si-a făcut
cunoscute strategiile de derulare si dezvoltare a ofertei educaționale, prin intermediul Internetului,
popularizarea exemplelor de bună practică ;
B) promovarea directă, prin organizarea unui turneu publicitar, prin majoritatea unităților
economice din comunitate. Această activitate implică vizitarea de către cadrele didactice împreună cu
copii a acestor unităţi, popularizând astfel activitatea școlii.
INSTRUMENTE DE PROMOVARE:
- oferta de promovare;
- sit-ul unităţii şi actualizarea la zi a acestuia;
- promovarea în mass- media locală;
- promovarea ofertei la târgul de oferte;
- prezentarea ofertei educaţionale şi a materialelor promoţionale în şedinţele cu părinţii;
- amenajarea de expoziţii cu lucrările copiilor în unitate, CCD, ISJ, parteneri;
593
- expoziţii foto cu activităţile desfăşurate la clasa şi nu numai.
Prin relaţiile de parteneriat stabilite între şcoală şi mediile educaţionale se promoveză valori comune
ale grupurilor parteneriale (asigurarea şanselor în educaţie, transparenţă, dialog, comunicare,
responsabilitate), iar prin asumarea rolului de promotor al tuturor acestor relaţii, se contribuie substanțial
la creșterea prestigiului şcolii.
BIBLIOGRAFIE:
3. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’, Editura Aldin, Bucuresti;
594

PRIN PARTENERIATUL ȘCOALĂ - FAMILIE
Autor: Prof. Ungureanu Mihaela - Corina

Școala Gimnazială ”Mircea cel Bătrân”, Curtea de Argeș
În activitatea noastră didactică am conștientizat faptul că pentru o relaţie optimă de colaborare a

școlii cu părinţii pot fi utilizate o multitudine de forme şi metode de colaborare. Pentru găsirea unor
soluţii la problemele educative ale familiei, părintele trebuie văzut ca un colaborator, ca un partener care
se implică activ în aceste forme de intervenţie socio-educaţională. Edificarea şi menţinerea unui
parteneriat între şcoală şi familie depinde de asumarea responsabilităţilor de către toţi actorii educaţionali.
În momentul actual, copilul este asaltat de influenţele exercitate de o multitudine de factori
educativi formali, informali și nonformali. Pe lângă instituțiile consfințite (familia, şcoala, clubul copiilor,
biblioteca, biserica, muzeul, casa de cultură, internetul, radioul, televiziunea, presa scrisă), sunt diverse
organizaţii (ale copiilor, tinerilor, părinţilor, etc.) fundaţii, grupuri de similitudine (de vârstă, de sex, de
categorie socială etc.) specialişti în intervenţia socio-educativă.
Familia şi şcoala sunt agenţii educativi cu o influenţă deosebită asupra formării şi dezvoltării
personalităţii copilului. Un factor important îl constituie raporturile dintre cei doi factori educativi,
relațiile reciproce pe care le dezvoltă, poziţia pe care o adoptă fiecare în relaţia şcoală - familie.
Mult timp, concepţia potrivit căreia şcolii îi revine sarcina instrucţiei, iar familiei, cea a educaţiei, a
persistat, separând astfel rolurile celor doi agenţi educativi. Şcoala şi familia trebuie să colaboreze real,
bazându-se pe încredere şi respect reciproc, pe grija faţă de elev, făcând loc unei relaţii deschise.
Părinţilor le revine totuși rolul primordial în creşterea copiilor, asigurându-le acestora condițiile
materiale, cât şi un climat afectiv şi moral.
Școala, ca instituţie de educaţie, formare și orientare, are rolul de a crea premise favorabile pentru
elevi pentru a le facilita integrarea socială, spirituală și economică. Şcoala trebuie să facă tot ce-i stă în
putinţă pentru valorizarea maximă a fiecărui individ prin stimularea elevilor în ce privește aptitudinile,
atitudinile și a trăsăturile lor de personalitate
Este știut faptul că metodele educative din cadrul familiei, mai mult sau mai puţin planificate și
coordonate benefic, determină în bună măsură dezvoltarea personalităţii, precum şi randamentul la școală
ale tinerilor, precum și manifestările lor socio-morale.
Până nu demult educația elevilor a fost considerată responsabilitatea şcolii. Noile orientări în
educație aduc schimbări în sensul că familia trebuie implicată un numai sub aspect financiar, ciși sub
aspect educațional și cultural.
Factorul hotărâtor pentru succesul şcolar este colaborarea directă și activă în cadrul ecuației şcoală -
familie. Efectul colaborării cu părinţii asigură reușita scopului educaţional. Pornind de la necesitatea
cunoaşterii sociopsihopedagogice a adolescentului, şcoala stabilește colaborarea cu familia sub diverse
forme. Urmărind formele comune, distincte şi diferenţiate pe care viaţa de elev o prezintă, părinţii pot
completa, susține şi dezvolta personalitatea viitorului adult cu o singură condiţie – colaborarea cu şcoala.
O bună colaborare între familie și școală se poare realiza prin parteneriate. Parteneriatele trebuie
văzute ca o componentă esenţială în organizarea școlii şi a clasei de elevi. Parteneriatul nu mai este
considerat doar o simplă activitate cu caracter facultativ sau o problemă de natura relaţiilor publice.
Parteneriatul determină și orientarea pentru o abordare flexibilă şi deschisă spre soluţionarea problemelor
educative, dar şi o formă de comunicare şi colaborare în sprijinul copilului la nivelul procesului educativ.
Parteneriatul şcoală - familie este o formulă pedagogică, noţiune relativ nouă înserată în domeniul
educaţiei. Pedagogul Sorin Cristea (2000) consideră că acest parteneriat este de fapt un segment care
„reflectă mutaţiile înregistrate la nivelul relaţiilor existente între instituţiile implicate direct şi/sau indirect
în proiectarea şi realizarea obiectivelor sistemului de învăţământ: şcoala, familia, comunitatea locală,
agenţii sociali (economici, culturali, politici, religioşi etc.), factori de asistenţă socială etc.”Parteneriatul
595
cu familia insistă pe formarea anumitor competenţe şi deprinderi de pregătire a copiilor pentru viaţa
şcolară şi cea socială, iar părinţilor pentru asigurarea unei educaţii de calitate copiilor. În general,
majoritatea familiilor sunt interesate să întrețină o colaborare strânsă cu şcoala.
Astfel se urmărește realizarea unei comunicări eficiente între cei doi factori și punerea de comun
acord a sistemelor de valori şi a cerinţelor de la copil. Mircea Agabrian (2005) consideră că din acest
parteneriat cei câștigați sunt elevii. Acestea acţionează în următoarele direcţii: ajută profesorii în munca
lor, generează și perfecționează competențele şcolare ale elevilor, îmbunătăţesc programele de studiu şi
climatul şcolar, dezvoltă abilităţile educaţionale ale părinţilor, creează un mediu de siguranță sporit în
şcoli.
Reprezentanţii părinţilor au acces în Consiliul de administraţie al şcolii, se constituie în asociaţii de
părinţi, dându-le un statut legal suplimentar de autoritate. Participarea democratică în luarea deciziilor în
cadrul şcolii constă în stabilirea prin lege a consiliului de administraţie şcolară, în care părinţii au
reprezentanți cu rol decizional şi de control.
În ultimii ani se pune accent și pe un angajament mutual clar stabilit între părinţi şi școală, în baza
unui contract educațional individual privind educaţia copilului. Scopul contractului are ca principiu
asigurarea condiţiilor optime de derulare a procesului de învăţământ prin implicarea şi responsabilizarea
părţilor în educaţia beneficiarilor direcţi ai educaţiei elevilor.
Bibliografie:
Batrânu, E., Educația în familie, Ed. Politică, Bucuresti, 2005
Cristea S., Fundamentele pedagogiei, Ed. Polirom, Iași, 2010
Vrasmaş, Ecaterina, Intervenţia socio-educaţională ca sprijin pentru părinţi, Ed. Aramis, București,
2008
596
MENIREA DE A FI DASCĂL, O DATORIE SACRĂ!
Prof. Mîţu Lenuţa

Grădiniţa nr. 178, Sector 5, Bucureşti
Prof. Ungureanu Monica
Școala Gimnaziala ,,Mircea Săntimbreanu”, Sector 5, București
“Grădiniţa constituie prima experienţă de viaţă a copilului în societate. Această instituţie îl aşază
într-un cadru nou prin dimensiunile şi conţinutul său. Aici copilul ia cunoştinţă cu activităţi şi obiecte
care-i stimulează gustul pentru investigaţie şi acţiune, îl provoacă să se exprime şi îi propune, incipient,
angajarea în relaţiile sociale de grup.
Adaptându-şi metodele la formele particulare ale vieţii mentale ale copilului, grădiniţa încearcă să
răspundă specificului activităţii fiecărei vârste şi să identifice mijloacele şi activităţile necesare pentru o
dezvoltare complexă a forţelor infantile în vederea maturizării lor”. Un rol important în educaţia copiilor
îl au părinţii şi educatorii. Aceştia devin adevărate pârghii între copil şi lumea înconjurătoare deschizând
astfel nenumărate posibilităţi de însuşire a unor cunoştiinţe. Fiecare dintre noi “venim” pe acest pământ
cu un anumit scop. Darul primit de la D-zeu este pentru noi, educatorii, acela de a-i învăţa pe alţii. Se
spune că dascălii au apărut în această lume fiind înzestraţi cu anumite calităţi: puritate, lumină şi căldură
sufletească. Datorită competenţei, înţelepciunii şi respectului faţă de ei, reuşim să creştem în ochii lor
astfel încât ajung “să ne ridice pe o treaptă existenţială, pe un piedestal”. De aceea, avem datoria sacră de
a nu-i dezamăgi nici-o clipă şi sub nici-o formă, nici acum şi nici mai târziu. Mi-am ales această profesie,
datorită calităţilor cu care D-zeu m-a înzestrat, fapt ce mi-a permis să realizez tot ceea ce mi-am propus
pe plan profesional.
Dragostea pentru muzică, pictură, plimbările în aer liber, excursiile şi drumeţiile efectuate au
influenţat benefic preşcolarii mei. Iubirea şi respectul pentru natura în mijlocul căreia s-au aflat, “i-a
ajutat” în redarea unor lucrări frumoase, inedite şi pline de realism, unice în felul lor. Mediul familial
ocupă un loc central în multitudinea factorilor determinanţi ai evoluţiei individului. “Copilul nu este un
adult în miniatură, ci el este”, aşa cum spunea Peirot, “un candidat la maturizare, deosebit de receptiv la
influenţele pozitive sau negative care se exercită asupra lui.”
Se spune că dascălii nu au apărut întâmplător în această lume. Dumnezeu i-a trimis pe pământ
pentru a împărţi Lumina şi Căldura prin ceea ce au la îndemână – Minte şi Suflet.
Dascălii adevaraţi au fost înzestraţi cu har şi au hotărât că menirea lor este aceea de a dărui , sunt
conştienţi că trebuie să-şi împlinească menirea, aceea de a forma şi de a educa oameni adevaraţi. Şi cine
poate mai bine să bată la porţile pline de sensibilitate ale sufletelor de copii decât dascălul cu sufletul lui
mare, cu mintea lui iscusită şi cu performanţa proprie oglindită în fiecare generaţie de elevi pe care şi-a
înscris-o în catalogul inimii pentru totdeauna.
Fiecare dascăl cu vocaţie şi cu dragoste de copii a găsit răspuns la întrebările: „ Cine sunt?” sau „ Ce
înseamnă a fi dascăl ?”
Aceeaşi întrebare mi-am pus-o şi eu de multe ori: „Cine sunt eu?” Mă consider un om ca oricare
altul; sunt dascălul care alături de colegii mei sădesc în sufletele elevilor noştri dragostea faţa de
învăţătură, încercând să-i convingem că nimic altceva nu le va fi mai de folos decât ceea ce vor depozita
în seiful minţii lor în anii de şcoală prin munca susţinută, prin seriozitate şi dorinţa de a afla mai mult, de
a atinge culmi cât mai înalte.
Am îmbrăţişat această profesie, fiindcă dascălii mei m-au uimit, elevă fiind îi admiram, doream să
fiu ca ei; mai târziu dragostea pentru copii m-a făcut să-mi iubesc profesia. Da, pot spune că am ales să
fiu dascăl, fiindcă n-am plăcut o altă profesie şi mă simt foarte bine lângă elevi care devin la fiecare
început de an şcolar copiii mei. De la ei îmi iau zilnic energia, datorită lor reuşesc să-mi păstrez sufletul
de copil. Am spus că la fiecare 15 septembrie elevii devin copiii mei. Da, şi din această cauză sunt, de
597
multe ori „mama” care le dă sfaturi călăuzitoare în viaţă, sunt cea care i-a învăţat ce este omenia,
corectitudinea, sunt cea care îi îndeamnă să deosebească binele de rău şi să aleagă binele; sunt cea care le
arată rostul prieteniei şi ce înseamnă prietenia adevarată; sunt cea cu care a mers în excursii, la teatru, la
picnic, la gradină zoologică; sunt cea care i-a implicat în activităţi de ecologizare a mediului şi i-am
încurajat când totul era atât de nou, de greu pentru ei. Pot spune multe, dar nu vreau să fiu acuzată de
lipsă de modestie. Chiar dacă vorbesc la persoana I –îi, ştiu că fiecare dascăl este la fel. Toţi nu suntem
doar dascăli; suntem şi doctori – pentru că am pansat şi am suferit împreună cu elevii noştri când aceştia
s-au lovit în recreaţie sau în alte împrejurări; suntem poliţişti pentru că i-am învăţat să se ferească de
pericolele străzii şi de tot ce e rău; suntem şi regizori pentru că am pus în scenă frumoasele spectacole
care au bucurat sufletele părinţilor şi bunicilor ….
Nici nu mai ştiu ce mai sunt, dar ştiu cu siguranţă că sunt un actor pe această mare scenă a educaţiei
şi de aceea ştiu că am o responsabilitate enormă faţă de elevii mei; mai ştiu că nu o să reuşesc să-mi
îndeplinesc menirea de dascăl dacă nu sunt serioasă, dacă nu trăiesc prin munca mea.
Îmi iubesc profesia şi pentru mine este o artă, iubesc copiii şi nu de puţine ori am învăţat de la ei să
redevin copil, să cred în vorbe bune, în vise şi chiar în minuni. Şi chiar dacă am plâns la despărţirea de
fiecare promoţie nu îmi este ruşine, a-ţi arăta sensibilitatea nu este o slăbiciune. Bucuria reîntâlnirii cu
foştii elevi este enormă, mândria de a-i vedea oameni realizaţi în viaţă este imensă, iar reuşita da a lăsa
urmaşi, de a modela alte suflete pentru a deveni dascali este o adevarată realizare. Toate acestea îmi dau
puterea de a merge mai departe indiferent de obstocolele care îmi ies în cale zi de zi.
598
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE

PROF. INV. PRIMAR UNGUREANU OANA

ȘCOALA GIMN. EMIL BRĂESCU, MĂGURA, BACĂU
învățământ. Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice
de predare-învățare.
Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la
diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică
clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc.
Iată câteva caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
 înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de artă/ muzică pentru copii,
etc.);
 au rol complementar celui al școlii;
 dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate;
 oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
Desfășurarea procesului instructiv-educativ constă în îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţi

extracurriculare ce au numeroase valenţe formative, permițând manifestarea creativităţii întregului grup
de elevi, a relaţiilor creative, astfel învățătorul putându-și afirma spiritul inovator, creativitatea didactică,
totodată atrăgându-i si pe elevi.
Dezvoltarea personalității elevilor este preocuparea primordială a învățătorilor în scopul modelării

întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora conform cerințelor societății în care se trăiesc.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în clasă,

urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag
individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind la formarea
personalităţii. În acest sens şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai
variate forme.
În cadrul acestor activități elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se
autodisciplinează învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea, să-i pregătească
pentru viață.
599
Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât
mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de suport
pentru reușita școlară în ansamblul ei.
Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case memoriale au oferit elevilor prilejul de
a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de
trecutul istoric local, național,ceea ce a ușurat procesul formării reprezentărilor despre acestea.
Vizionarea spectacolelor de teatru pentru copii, au stimulat și orientat copiii spre aceste domenii de
activitate. Excursiile și taberele școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre
frumusețile țării, respectul pentru frumusețile naturii, artă și cultură.
Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele elevilor despre viaţa plantelor şi a
animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei. Ei pot reprezenta cu mai multă
creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte .
Serbările școlare marchează evenimente importante din viața școlarilor. Aceste activități constau în
dezvoltarea artistică a copiilor, dar și într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej.
Am realizat astfel de activități cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului și la sfârşit de an
şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral, în scris sau prin muzică.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme. Am
organizat la nivel de şcoală concursuri de matematică, de limba română, de creaţii artistice, de desen,
între clase paralele , dar am participat şi la concursuri județene de creatii plastice,unde am obținut
multe premii. De asemenea un impact foarte mare in rândul elevilor l-a avut concursul de biciclete, role,
trotinete, pe care l-am oganizat in cadrul școlii in parteneriat cu Poliția.
În şcoala noastră toate cadrele didactice sunt extrem de preocupate atât de desfășurarea activităților
școlare căt și a celor extrașcolare, acestea ducând la dezvoltarea gândirii critice, la stimularea implicării
viitorilor adolescenți în luarea deciziilor, în asumarea responsabilităților sociale, astfel realizându-se o
legatură între latura cognitivă și cea comportamentală.
Consider că în orice şcoală cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare,
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor. De aceea, în acest an şcolar când am coordonat
clasa pregătitoare, am încercat să realizez un echilibru între activităţile şcolare şi cele extracurriculare.
În concluzie, activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
600
SERBAREA CA MIJLOC DE PROMOVAREA A IMAGINII ŞCOLII
Prof. înv. primar, Ureche Irina

Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare şi Sfânt” Dobrovăţ, Iaşi
Promovarea imaginii şcolii implică o muncă vastă prin elaborarea unui plan de acţiune la nivelul
unităţii de învăţământ.
Acest plan are la bază obiective clar definite care implică promovarea şcolii prin:
- proiectele la nivel local, judeţean, naţional şi internaţional folosind exemple de bună-practică;
- diversificarea ofertei C.D.Ş;
- stimularea creativităţii prin participarea la activităţi extracurriculare;
- cultivarea interesului pentru disciplinele ca Limba şi literatura română, Matematică, Ştiinţe, Ed.
muzicală, Ed. plastică, Ed. fizică ş.a. participând la concursuri/olimpiade şcolare;
- mediatizarea rezultatelor obţinute în cadrul acestor activităţi prin postarea pe site-ul şcolii, editarea
unor reviste, amenajarea unor expoziţii.
Şcoala, oricât de bine ar fi organizată şi oricât de bogate şi variate ar fi conţinuturile cunoştinţelor,

nu poate asigura dorinţa de căutare a elevilor.Aceştia au nevoie de acţiuni care să le lărgească orizonturile
spirituale, să le aline setea lor de cunoaştere, de a fi în stare să descopere singuri pentru a-şi forma
competenţe durabile.
La nivelul Şcolii „Ştefan cel Mare şi Sfânt”- Dobrovăţ, activităţile extracurriculare oferă elevilor
posibilitatea de a-şi folosi creativitatea, de a comunica în cadrul unui grup, de a relaţiona, de a-şi defini
propria personalitate prin implicarea proceselor psihice superioare.
Particularităţile acestora se referă la conţinutul activităţilor, durata lor, metodele utilizate şi la

formele de organizare.
Modalităţile de organizare ale acestor activităţi contribuie la aprofundarea şi completarea

procesului de învăţământ şi pot fi: directe - în sprijinul instruirii elevilor şi a educării acestora şi indirecte.
O clasificare a activităţilor extracurriculare este:

- Activităţi extracurriculare permanente, pe durata unui an şcolar sau a mai multor ani;
- Activităţi extracurriculare ocazionale, organizate în apropierea unor sărbători naţionale, religioase,
cu prilejul unor comemorări sau aniversări.
Conţinutul acestora nu este stabilit de programa şcolară ci de fiecare cadru didactic, în funcţie de
interesele beneficiarilor direcţi ai educaţiei (elevi, părinţi).
Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de optimism şi bună dispoziţie.
Serbările şcolare/ activităţile artistice pe care le-am desfăşurat, asigură stimularea creativităţii
elevilor. Timpul de îndrumare din partea cadrului didactic este specific învăţării prin problematizare în
context creativ care trebuie să lase frâu liber de manifestare interdependenţei de gândire şi acţiune a
şcolarului.
Practica pedagogică mi-a demonstrat plăcerea cu care elevii participă la pregătirea serbărilor,
implicarea şi autocontrolul de care dau dovadă în interpretarea artistică a rolurilor din scenete, a poeziilor
şi a cântecelor.
601
Serbarea şcolară reprezintă o modalitate eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice şi a

capacităţilor de vorbire ale elevilor prin prezentarea unor creaţii artistice originale, adaptate
evenimentelor şi condiţiilor locale.
Desfăşurarea activităţilor artistice s-a realizat în cadre organizate: sala de clasă amenajată prin
implicarea părinţilor, Căminul Cultural Dobrovăţ prin implicarea Primăriei şi a altor instituţii de la
nivelul comunei. Aportul adus creşte de la un an la altul, acestea prezentând interes pentru promovarea
imaginii în comunitate.
Bibliografie:
* Popescu, E., Logel,D., Stroescu Logel, E., Sinteze de metodică a predării limbii şi literaturii
române în învăţământul primar , Ed. Carminis, Piteşti, 2007;
* Bârzea,C., Arta şi ştiinţa educaţiei, EDP, Bucureşti, 1995;
* Paicu, G., Creativitatea*fundamente, secrete şi strategii*, Ed. Pim, Iaşi, 2010.
602
Activitățile extrașcolare în promovarea imaginii scolii
ED. URECHE LUCRETIA

GR. NR. 2 ANIES
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria
Montessori)
învățământ.Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice
de predare-învățare.
Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la
diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică
clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc. Iată câteva
caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
 înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de artă/ muzică pentru copii,
etc.);
 au rol complementar celui al școlii;
 dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate;
 oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
Este cunoscut faptul că activitățile extrașcolare generează capital social și uman, constituie un
mediu formator mai atractiv, în afara contextului instituțional. Participarea elevilor la astfel de activități îi
ajută să se înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu
al celorlalți. Activitățile extrașcolare reprezintă totodată un element prioritar în politicile educaționale
întucât au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a
integrării sociale. Un studiu al lui J. Eccles și B.L.Barber(1999) indică un impact diferit al activităților
extrașcolare, în funcție de tipul acestora și rata de participare, astfel:
 participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor

și performanțelor școlare;
 participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să
urmeze o școală superioară (nivel universitar) până la la împlinirea vârstei de 21 de ani;
 participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul elevilor
participanți.
603
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea la

acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de
cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a
competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le
orizontul cultural-artistic.
Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în

mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei. O altă
particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora cu partea
practică. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de
dezvoltare a aptitudinilor elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi
antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
„Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu succes, într-o formă
intelectuală adecvată, orice temă.” - afirma J. Bruner.
Condiția primordială pentru receptarea corectă și coerentă a mesajului o reprezintă demersul adoptat
de cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și modalitățile utilizate, precum și cadrul în care se
desfășoară procesul.
Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților educaționale impune
îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare. Scopul activităților extrașcolare este dezvoltarea unor
aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul
școlar, valorificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste
activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și
nu numai.
Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în actul
decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală:
604
Promovarea imaginii școlii prin intermediul activităților extrașcolare
Prof. înv. primar: Ureche Maria

Școala Gim. A. P. Alexi “ Sângeorz-Băi”
Unitatea de invățământ trebuie să fie pregătită să facă față unor cerințe tot mai complexe din partea
societății contemporane și să își revendice locul său în viața copiilor pe care îi educă,dar și în centrul
comunității.Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învățământ un cadru viu, un mediu în continuă
schimbare.Internetul, privit cu reticență a devenit acum un mediu de promovare nelimitat, prin care o
școală își poate construio imagine.
Deschiderea spre nou se realizează datorită cadrelor didactice pregatite, care intervin în favoarea
și cum anume o putem promova. Beneficiarii, atât direcți, cât și indirecți (elevi, părinți, angajatori) sunt
Promovarea imaginii instituției este susținută de personalizarea ofertei educaționale. Crearea și
promovarea unei imagini pozitive în comunitate se realizează, în primul rând, prin rezultatele
educaționale pozitive ale elevilor, părinții fiind, în principiu, primii interesați de acest aspect.Crearea
acestei imagini se realizează prin fiecare cadru didactic din instituție, schimbarea venind prin fiecare
dintre noi. Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptată la particularitățile elevului,
folosirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor crea o imagine pozitivă asupra
școlii. Promovarea școlii se realizeazăși prin elaborarea unor proiecte la nivel local care să vizeze
multiplicarea experienței pozitive șia exemplelor de bună practicăîn managementul instituțional.
internetuldevenind cel mai uzual mod de a face accesibile rezultatele și reușitele activităților. Cu ajutorul
unui site, a unui email sau a unei platforme, nu doar că putem ține la curent părinții cu tot ce se întâmplăîn
școală, dar putem promova activitățile și implicit școala în cadrul căreia acestea se desfășoară.
și parteneriate cu alte instituții. Activitățile extrașcolare sunt o alternativă sănătoasă, practicăși creativă de
a ocupa timpul liber al elevilor, instituția de învățământ ce promovează astfel de activități beneficiind de
imaginea poziția binemeritată, atât la nivel local, cât și la nivel județean sau național.Activitatea
extracurriculară e o componentă educațională valoroasă și eficiență căreia orice cadru didactic trebuie să-
i acorde atenție, adoptând el, în primul rând, o atitudine deschisăși inovativă, atât în modul de realizare al
activității, cât și în relațiile cu elevii, asigurând o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a
elevilor.
Exemple de activităţi extraşcolare:Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case
memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi
istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor
naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul
istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi
naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare,
întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza şi orientează
copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile şi taberele şcolare
contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului
pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile
unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. De la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie
de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen
au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.
605
În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi o
percep active.
Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi
patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi
consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Am acordat importanţa cuvenită
sărbătorilor şi aniversărilor importante din viaţa ţării şi a copiilor.
Acestea au fost un bun prilej de destidere, de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimental
apartenenţei la colectivitatea din care fac parte, deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile
provocate de prezenţa spectatorilor. Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit
de atractive pentru cei mici si de promovare a imaginii scolii. Acestea oferă copiilor posibilitatea să
demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele
variate. Acelasi efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în clasa. Dacă sunt
organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al copiluiui, îi va oferi ocazia să se
integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate
cunoştinţele.
Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup,
toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi
posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie
creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea
creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind respectarea drepturilor
omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor, etc.
Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se
dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform
naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor, asumându-şi responsabilităţi.
Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului
pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de
dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor
şi resurselor de care dispune clasa de elevi .
În concluzie, imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce așteaptă și au nevoie
de: educație de calitate, accesul la oferte educaționale, combaterea discriminării, reducerea violenței,
promovarea unui comportament moral pozitiv și participarea la activități extrașcolare. Școala noastră, în
ochii comunității este rezultatul unei munci constante.
Educația de calitate, este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice, fiecare contribuind
Bibliografie:
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, pg.162;
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti, 2002, pg. 87;
606
„O colindă pentru Moş Crăciun”,

la Grădinița Prichindel Cugir
Prof. Urieșu Eugenia Mihaela

Șc. Gim. Singidava/ G. P. P. Prichindel Cugir

descentralizare şi asigurare a calităţii, se face prin personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional
prin diversificarea şi flexibilizarea acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor
procesului educațional și educaţiei.
rând, prin rezultatele educaționale pozitive ale copiilor, părinții fiind interesați în principiu de acest
aspect. Fiecare cadru didactic din instituție contribuie la crearea acestei imagini, schimbarea venind prin
fiecare dintre noi. Motivarea copiilor printr-o educație individualizată, adaptată la particularitățile lui,
folosirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor îmbunătății și crea o imagine
pozitivă asupra instituției. De asemena, o importanţă deosebită o are armonizarea ofertei de servicii
educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice identificate în unitatea preșcolară şi comunitatea
locală.
Grădiniţa noastră, Grădinița cu P.P. PRICHINDEL, îşi propune demersuri educaţionale, alături
de familie şi comunitate, având ca ideal pregătirea viitorului preşcolar pentru o societate aflată în continuă
mişcare şi transformare. Ne propunem să formăm copii curioşi, curajoşi si competenţi, care să facă faţă
provocărilor de diferite feluri.
“Când unui copil i se oferă puţină libertate de acţiune el va spune imediat, "Vreau eu să fac
asta!". Dar în şcolile noastre unde mediul este adaptat nevoilor copiilor, ei spun "Ajută-mă să fac
asta singur". Iar aceste cuvinte le dezvăluie nevoile interioare.” Maria Montessori.
Astfel în perioada sărbătorilor colindul deschide atmosfera de Crăciun, care ne aduce bucurie şi ne
aminteşte cu precădere de anii copilăriei, de emoţia aşteptării împodobirii bradului, de clipa la care visăm
să-l întâlnim pe Moş Crăciun. Moş Crăciun face parte din farmecul copilăriei, de care cu siguranţă fiecare
dintre noi îşi aduce aminte.
În preajma sărbătorilor Grădinița cu P.P. PRICHINDEL Cugir, a deschis uşa pentru oaspeţi dragi
şi inima pentru speranţă, bucurie şi lumină. Iar alături de copii, părinții și bunicii au colindat pentru Moş
Crăciun/ Moşul bun.
Magia de sărbătoare a fost deschisă de colidătorii de la grupa mică, care au reamintit că „E vremea
colindelor” și apoi plini de voie bună şi de nerăbdare, au cântat și dansat pentru Moş Crăciun pe melodia:
,,Iată vine Moşul”.
Grupele mijlocii, au dorit să reamintească de sfânta sărbătoare a naşterii pruncului Isus prin
colindul: ,,Astăzi s-a născut Hristos”. Aşa cum e obiceiul la noi de sărbători, colindătorii trebuie primiţi
aşa cum se cuvine, astfel copiii au colindat: ,,Scoală gazdă din pătuţ”,.
În clinchet vesel de clopoţei, prichindeii din grupa mare l-au întâmpinat pe moşul, cu cântecul:
,,Clopoţei, clopoţei”. La Naşterea Mântuitorului o stea strălucitoare s-a arătat pe bolta cerească acest lucru
l-am aflat prin intermediul colindei: ,,Steaua sus răsare”, interpretată tot de grupa mare.
În încheierea programului care s-a desfășurat în centrul C.R.E.D. a grădiniței, toate grupele mari au
încântat auditoriul cu o frumoasă colindă: ,,Am plecat cu colindatu”.
Gazdele de la G.P.P. Prichindel Cugir, s-au bucurat de a avea în mijlocul lor si reprezentați ai
comunitații locale si le-au urat tuturor, aşa cum spune un colind străvechi…,,Casa să vă fie plină/ De
belşug şi de lumină…. Să aveţi parte de sărbători fericite alături de cei dragi!”.
607
Grădiniţa, familia şi comunitatea - parteneri în educaţie
Prof. Urîtu Taniuşa

Grădiniţa P. P. Nr. 19 Botoşani
1. Rolul familiei în educarea copilului

Procesul de integrare în societate începe în familie din timpul copilăriei mici, când intervin primele
contacte sociale şi experienţe de viaţă (socializarea primară sau socializare de bază), şi continuă de-a
lungul vieţii omului, odată cu dobândirea unor statusuri şi roluri succesive (socializare continuă sau
secundară).
Alături de funcţia de socializare, familia îndeplineşte şi alte funcţii educative.
Acestea au fost sintetizate de N. Mitrofan după cum urmează:
• funcţia instituţional formativă realizată prin influenţe directe (răspunsuri la întrebări ale copilului,
explicaţii şi informaţii despre lumea înconjurătoare), dar şi în mod indirect, prin mediul informaţional din
familie (copierea de către copil a rolurilor pe care le regăseşte în familie, asumarea unor tipuri de relaţii
între mamă şi tată, între fraţi etc.);
• funcţia psiho-morală, realizată prin modelele de conduită oferite de părinţi, prin discuţiile şi
intervenţii pe marginea unor comportamente curente pozitive sau problematice ale copiilor;
• funcţia socio-integrativă, prin implicarea copiilor în activitatea familială, prin acordarea
autonomiei de acţiune, dar şi printr-un climat familial dominat de relaţii de încredere şi sprijin reciproc, în
care maturitatea de gândire a adulţilor se îmbină cu entuziasmul, energia şi curiozitatea copiilor;
• funcţia cultural-integrativă, prin implicarea copiilor în viaţa culturală şi prin mediul cultural al
familiei.
Rezultatele unor cercetări recente au demonstrat că dezvoltarea copilului este influenţată în
proporţie de peste 70% de către familie. Responsabilitatea creşterii copilului revine cu prioritate
părinţilor, care oferă copilului îngrijirile de bază, siguranţă, căldură emoţională, îndrumare, înţelegere.
Primele deprinderi de viaţă sănătoasă ale copilului sunt dezvoltate în familie (deprinderi igienice, de
alimentaţie sănătoasă), acestea constituie suportul dezvoltării ulterioare şi îşi pun amprenta asupra întregii
personalităţi. Tot în familie, copilul îşi însuşeşte limbajul. Volumul, calitatea vocabularului,
corectitudinea exprimării depinde de modelele oferite de părinţi, de felul în care aceştia interacţionează şi
îi solicită pe copii.
În familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament: respectul, politeţea,
cinstea, sinceritatea, ordinea, răbdarea etc. În realizarea acestor sarcini, modelul parental ajută cel mai
mult, părinţii oferind copilului exemple de comportamente în diferite contexte. De la părinţi, cei mici vor
învăţa să aprecieze ce e bine şi ce e rău, ce e drept şi ce e nedrept, ce e frumos şi ce e urât în
comportamente. Aceste noţiuni îl ajută pe copil să se orienteze în evaluarea comportamentului său şi a
celor din jur. Tot în sens moral, familia îl îndrumă să fie sociabil, tolerant, să colaboreze, să fie un bun
coleg şi prieten.
Familia reprezintă mediul în care copilul învaţă şi exersează comportamentele sociale, să se
descopere pe sine şi pe cei din jur, se familiarizează cu sistemul valorilor sociale şi culturale. Mediul
familial ocupă un loc central în multitudinea factorilor determinanţi ai evoluţiei copilului. Copilul nu este
un adult în miniatură, ci este un „candidat la maturizare“ (H. Pierot), deosebit de receptiv la influenţele
pozitive sau negative care se exercită asupra lui. De aceea, copilul trebuie socializat şi modelat, iar
fundamentarea personalităţii se realizează, în mare măsură, în interiorul familiei care concentrează primul
său univers afectiv, social şi cultural. Trăsăturile şi coordonatele personalităţii copilului se construiesc în
relaţie cu mediul social, cu situaţiile pe care trebuie să le trăiască în familie, atitudinile părinţilor având o
influenţă importantă asupra personalităţii copilului în devenirea sa ca adult.
Educaţia din familie a copilului se va continua cu cea din grădiniţă. Uneori, între cele două medii
educative, există diferenţe majore de reguli, valori, cultură etc. În această situaţie, copilul este supus
adaptărilor şi readaptărilor repetate, care îl marchează profund: se instalează o stare de confuzie internă,
608
copilul neştiind ce reguli să-şi asume, care valori sunt acceptate social. Mai mult chiar, putem vorbi şi
despre o traumă emoţională, copilul simţindu-se vinovat dacă va adera la valorile grădiniţei, în defavoarea
valorilor familie (sau invers).esionişti
Prevenirea unor dezacorduri nu se poate asigura fără o relaţie corespunzătoare dintre grădiniţă şi
familie. Educatorul joacă un rol important în cunoaşterea familiei, a caracteristicilor şi potenţialul ei
educativ.
Cei doi factori implicaţi în educarea copiilor cu vârste cuprinse între 3–6/7 ani, familia şi grădiniţa,
trebuie să armonizeze modelele educative promovate, să-şi transmită reciproc informaţii privind
particularităţile de dezvoltare ale copilului, valorile promovate, climatul educaţional, aşteptări în ceea ce
priveşte educarea acestuia.
2. Parteneriatul familie – grădiniţă

Activitatea educativă din grădiniţă nu poate fi izolată, separată de alte influenţe educative ce se
exercită asupra copilului şi mai ales, de cea din familie. Educaţia trebuie să se manifeste permanent ca o
acţiune coerentă, complexă şi unitară a grădiniţei şi familiei. La intrarea în grădiniţă, părinţii sunt cei care
deţin toate informaţiile legate de copil: stare de sănătate, obiceiuri alimentare, particularităţi de învăţare,
mod de comportare, probleme în dezvoltare etc. În acelaşi timp, grădiniţa, ca prima instituţie care se
conduce după principii şi metode ştiinţifice, deţine mijloace specifice pentru valorificarea potenţialului
fizic şi psihic al fiecărui copil.
Îmbinarea în parteneriat a informaţiilor deţinute de părinţi cu cele ale grădiniţei trebuie să fie în
beneficiul copilului. Termenul de parteneriat presupune realizarea unei alianţe pentru atingerea unor
obiective comune. Pentru ca parteneriatul să funcţioneze este nevoie de respect, încredere reciprocă,
consens cu privire la scopurile acţiunii şi strategiilor de atingere a acestora şi de asumarea în comun a
drepturilor şi responsabilităţilor.
Parteneriatul dintre grădiniţă şi familie reprezintă o primă experienţă relaţională şi de colaborare a
părinţilor cu persoanele profesioniste în domeniul educaţiei. Cei mai mulţi părinţi manifestă deschidere,
dorinţă de a colabora cu personalul grădiniţei, dar se poate întâmpla ca realizarea unui parteneriat să fie
împiedicată de atitudini necorespunzătoare ale fiecăruia dintre cei implicaţi.
Parteneriatul presupune existenţa unui obiectiv comun. Acesta este, în cazul parteneriatului familie–
grădiniţă, dezvoltarea globală a copilului în raport cu particularităţile sale individuale. El se poate realiza
doar printr-o mişcare de apropiere în dublu sens, în vederea unei suficiente cunoaşteri de ambele
părţi.rofesionişti
Iată ce trebuie să ştie părintele despre grădiniţă:
• specificul şi programul de activitate al grădiniţei;
• principiile de bază ale grădiniţei în ceea ce priveşte îngrijirea, creşterea,
dezvoltarea şi învăţarea copiilor de 3–6 ani;
• dotarea materială a grădiniţei şi condiţiile de amenajare a spaţiului
grădiniţei (a grupei, a întregii instituţii);
• nivelul pregătirii cadrelor didactice;
• performanţele atinse de grădiniţă în ceea ce priveşte educaţia şi îngrijirea
copilului;
• oferta activităţilor opţionale (se studiază limbile moderne, dansul, pictura
etc.);
• conţinutul regulamentului interior al grădiniţei;
• aşteptările grădiniţei în raport cu relaţia de colaborarea cu familia;
• aşteptările şi aspiraţiile colaboratorilor instituţiei în privinţa
comportamentului copilului şi al familiei.
Iată ce trebuie să ştie grădiniţa despre familie:
• structura şi componenţa familiei (familie nucleară, extinsă, monoparentală,
concubinaj etc.);
• informaţii privind particularităţile copilului (vârstă, stare de sănătate,
interese, deprinderi elementare de bază etc.);
• modele de relaţionare (existenţa fraţilor în familie, ataşamentul puternic
faţă de o persoană etc.);
609
• stilul educativ al familiei;

• nivelul educaţional al părinţilor;
• modele culturale care definesc mediul familial (valori importante pentru
familie, tip de alimentaţie, sărbători etc.);
• dorinţele pe care le are în raport cu creşterea şi educarea copilului
(menţinerea unui anumit program sau derularea unei activităţi specifice din
familie, sprijin în anume situaţii etc.);
• aşteptările şi aspiraţiile părinţilor faţă de relaţia şi colaborarea cu grădiniţă
(ce ar dori de la grădiniţă, cum se poate implica, ce idei are pentru
îmbunătăţirea activităţii etc.).Profesionişti
Voluntariatul. Ca voluntari, părinţii îşi pot folosi cunoştinţele şi abilităţile pentru sprijinirea
grădiniţei în asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţilor educative precum şi în elaborarea
unor direcţii de organizare şi sprijin financiar al grădiniţei. Câteva dintre sarcinile pe care le pot avea
părinţii voluntari sunt:
• Coordonarea şi colaborarea în cadrul unor evenimente speciale. Aceştia caută resurse pentru
desfăşurarea unor activităţi sau proiecte, ajută la desfăşurarea acestora, pot participa şi ajuta la
organizarea excursiilor, a vizitării unor obiective turistice etc.
• Desfăşurarea unor acţiuni de reparare şi îmbunătăţirea a bazei materiale a grădiniţei. Părinţii pot
ajuta la zugrăvirea unor spaţii, vopsirea jucăriilor din curtea grădiniţei, amenajarea spaţiului de
joacă,repararea aparaturii electrice etc.
• Supravegherea pe terenul de joacă. Alături de educatori, părinţii pot supraveghea copiii în curtea
grădiniţei, pot ajuta la organizarea jocurilor.
• Colectarea de fonduri. Folosindu-şi talentele, părinţii pot organiza, în cadrul unor proiecte
speciale, acţiuni de colectare a fondurilor. De exemplu, organizarea unei tombole cu obiecte confecţionate
de părinţi (jucării, picturi etc.), a unei expoziţii cu vânzare, identificarea şi contactarea unor sponsori din
comunitate etc.
3. Parteneriatul grădiniţă – comunitate

Unicitatea fiecărui copil este determinată de particularităţile individuale, dar şi de influenţele socio-
culturale ale comunităţii în care trăieşte. Educaţia copilului este o acţiune care presupune schimb de
experienţe, de competenţe şi valori între toţi adulţii care îl susţin în dezvoltare şi cu care acesta intră în
contact. Acest lucru presupune ca parteneriatul educaţional dintre familie şi grădiniţă să se extindă şi către
comunitatea care le include.
Parteneriatul educaţional se realizează între:
• Agenţii educaţionali (copii, părinţi, personalul grădiniţei, specialişti în probleme de educaţie:
psihologi, consilieri psiho-pedagogi, logopezi, terapeuţi etc.);
• Instituţii ale educaţiei (familie, grădiniţă, şcoală, centre comunitare, cluburi sportive, cluburi ale
copiilor etc.);
• Membrii ai comunităţii cu influenţă asupra dezvoltării copilului (medici, reprezentanţii primăriilor,
ai Poliţiei, ai bisericii, ai Direcţiilor regionale de protecţie a copilului etc.);
În orice parteneriat educaţional este important să fie implicaţi copiii, iar activităţile desfăşurate să
fie în beneficiul acestora.Profesionişti
Colaborarea cu Primăria este esenţială întrucât această instituţie se implică în dezvoltarea şi
întreţinerea bazei materiale a grădiniţei, dar şi în derularea şi sprijinirea unor acţiuni sau proiecte
educative. Primăria, în colaborare cu Inspectoratele Şcolare Judeţene şi cu alte instituţii, poate să iniţieze
programe care vin în sprijinul îmbunătăţirii activităţii educative din grădiniţe (de exemplu: „Concurs de
desene pe asfalt“, „Festivalul de teatru pentru copii“, „Expoziţie de carte pentru preşcolari“ etc.) Grădiniţa
poate solicita ajutorul Primăriei în susţinerea unor proiecte, atât din punct de vedere material, cât şi pentru
promovarea acestora în comunitate.
Colaborarea cu Poliţia ajută în educaţia preventivă şi cultivarea comportamentelor prosociale.
Această colaborare se poate concretiza în activităţi de informarea a copiilor asupra unor reguli care trebui
respectate astfel încât viaţa şi siguranţa lor să nu fie pusă în pericol. Exemple de proiecte „Micul pieton” ,
„Oraşul bicicletelor“ ( teme de educaţie rutieră).
610
Colaborarea cu Biserica înlesneşte promovarea valorilor moral-religioase care sunt importante în

educaţia morală şi comunitară a copilului. Această colaborare este foarte importantă în special în
comunităţile multietnice, în care oamenii aparţin diferitelor culte religioase. Copiii trebuie să înveţe că,
indiferent de religie, toţi suntem egali şi avem aceleaşi drepturi. Exemple de proiecte: „Crăciunul -
sărbătoarea tuturor creştinilor“, „Să fim mai buni, să fim mai darnici“.
În funcţie de specificul comunităţii în care se află grădiniţa, se pot realiza parteneriate cu:
• instituţii sanitare, în susţinerea unor activităţi care au ca scop creşterea şi dezvoltarea tuturor
membrilor comunităţii;
• asociaţiile nonguvernamentale, pentru rezolvarea unor probleme de ordin social;
• parteneri privaţi care pot sprijini grădiniţa cu fonduri materiale sau prin activităţi de voluntariat;
• mass-media, pentru promovarea imaginii grădiniţei, pentru promovarea ideilor noi, valorilor etc.
Prin crearea parteneriatului grădiniţă–familie–comunitate copiii câştigă un mediu de dezvoltare mai
bogat, între participanţi se creează relaţiile pozitive şi fiecare îşi va dezvolta sentimentul coeziunii sociale.
611
PROF. URSĂȚANU CLAUDIA-MARIA

LICEUL DE ARTE ”CONSTANTIN BRĂILOIU”-TG-JIU
beneficiari/părinți. Imaginea școlii are o puternica influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări
influenţează alegerea beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunitaţii
să fie aceeaşi cu ceea ce doreşte şcoala să realizeze. Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia
ani de grijă, de muncă sistematică de comunicare şi de calitate.
acestei dezvoltări continue a școlii. Analizând ceea ce se cere de la unitatea de învățământ, putem stabilii
și cum anume o putem promova. Beneficiarii atât directi, cât și indirect (elevii, părinții) sunt cei ce intră
publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica, prospecte etc.) şi reclama. Relaţiile publice sunt o
modalitate prin care şcoala comunica cu mediul nu doar spre a oferi informații asupra serviciilor și
produselor sale ci pentru a se face cunoscuta și a-și consolida poziția în cadrul comunității locale. Cu
ajutorul relațiilor publice scoala își informeaza publicul ținta intern sau extern asupra obiectivelor,
misiunii, activităților și intereselor sale.
procesului educational și educaţiei.
prin fiecare dintre noi.
Aceasta nu vizează doar promovarea imaginii pentru atragerea copiilor, aspect specific
învăţământului privat, ci o modalitate eficientă de a comunica către comunitate viziunea, misiunea și
performanţele școlii. Modalităţi de promovare a ofertei educaţionale a instituţiei (de exemplu, pliante,
publicaţii, postere, pagini web, evenimente) Tipuri de materiale promoţionale (de exemplu, insigne,
calendare, felicitări.
Calendarul activităţilor de relaţii publice, care cuprinde activităţi din sfera: interviurilor,
comunicatelor de presă, relaţiei cu mass-media, evenimentelor organizate;
Evaluarea calităţii comunicării prin monitorizarea articolelor din presa locală, nivelul finanţărilor
obţinute, calitatea aprecierilor părinţilor. Primul aspect pe care trebuie să-l aibă în vedere organizaţia
educaţională este formarea sau prezentarea unei imagini. Imaginea este o părere, opinie sau prejudecată a
unei persoane, grup de persoane sau a unei opinii publice despre instituţia respectivă.
Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptă la particularitătile elevului, folorirea
mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor înbunătății crea o imagine pozitiva asupra
612

publice despre instituţia respectivă. Imaginea unei instituţii se gestionează ca orice obiect de patrimoniu,
iar în unele situaţii aceasta este mai valoroasă decât întreg patrimoniul școlii respective.
organizaţiei. Ca urmare, strategia instituţiei trebuie să vizeze activităţi de familiarizare a personalului cu
filozofia instituţiei şi de aderare la aceasta, astfel încât fiecare membru al echipei să se considere
coparticipant la succes.
instituțional.
comportamental și emotional.
Activitățile de acest gen, cu o deosebită influență formativă, au la bază toate formele de acțiuni
turistice, ateliere de creatie, concursuri și parteneriate cu alte instituții
extrașcolare.
STRATEGIA DE PROMOVARE:
A) promovare indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, unde școala și-a făcut cunoscute
strategiile de derulare și dezvoltare a ofertei educaționale, prin intermediul Internetului, popularizarea
exemplelor de bună practică pe www.didactic.ro.;
economice din județ Această activitate implică vizitarea de către cadrele didactice a familiilor cu copii,
popularizând astfel activitatea școlii.
613
INSTRUMENTE DE PROMOVARE:
- oferta de promovare; - site-ul unităţii şi actualizarea la zi a acestuia; - promovarea în mass media
locală; - promovarea ofertei la târgul de oferte; - prezentarea ofertei educaţionale şi a materialelor
promoţionale în şedinţele cu părinţii. - amenajarea de expoziţii cu lucrările copiilor la unitate, CCD, ISJ,
parteneri, - foto expoziţii cu activităţile desfăşurate la grupa şi nu numai.
BIBLIOGRAFIE:
3. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti; 2001.
4. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
“ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
5. Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
6. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002.
614
IMPORTANŢA PROMOVĂRII IMAGINII ŞCOLII
Profesor: Urucu Felicia Daniela

Şcoala Gimnazială Nr. 2, Motru, Jud. Gorj
dar și în centrul comunității.
Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învățământ un cadru viu, un mediu în continua

beneficiarilor procesului educational.

acest aspect.

modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând o atmosferă relaxantă care să
internetul devenind cel mai uzual mod de a face accesibile rezultatele și produsele activităților.
desfășoară.
615
individual asupra imaginii de ansamblu a instituției școlare.
Responsabilitatea aceasta este în mâinile noastre, deoarece această imagine pozitivă se creează greu
și se poate pierde rapid.
Bibliografie:


curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002
616

PRIN ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE ÎN CADRUL CERCULUI PEDAGOGIC
AL ÎNVĂȚĂTORILOR DIN ZONA LUDUȘ
Uțiu Carmen-Maria
Școala Gimnazială „IoanVlăduțiu“ Luduș, Județul Mureș
UNITATEA TEMATICĂ: INTRĂ BABA IARNA-N SAT
SUBTEMA: Iarna bobocilor - Simbolurile iernii
FORMA DE REALIZARE: PROIECT INTEGRAT
TIPUL ACTIVITĂŢII: formare de abilităţi şi atitudini
DOMENII IMPLICATE ÎN ACTIVITATE: Comunicare în limba română, Matematică şi

explorarea mediului, Arte vizuale şi abilitați practice, Muzică şi mişcare
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII: EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ din ora de

Comunicare în limba română
Activitatea începe cu salutul de dimineață, prezența elevilor și calendarul naturii.
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ:
Cine este Moș Crăciun? - lectura învățătoarei sau Legenda lui Moș Crăciun (youtube)
Conversație despre întâmplările povestite
Fișă de lucru - Ghicitori legate de anotimpul iarna-activitate frontală cu toți elevii;
Fișa de lucru are forma unui tabel. Elevii primesc mici imagini sugestive corespunzătoare fiecărui
răspuns, pe care trebuie să le lipească în dreptul ghicitorilor.
FIȘĂ – IARNA
 Respectând codul secret, elevii vor descoperi ce reprezintă pentru copii anotimpul iarna:
A=1 C=3 I=5 N=7 U=9 B=2 E=4 M=6 R=8
5 1 8 7 1 ⃰ 6 1 8 4 ⃰ 2 9 3 9 8 5 4
I ⃰ ⃰
617
 Colorează bulina din dreptul propoziției care descrie imaginea:
o NICU ARE CAI.
o CARINA ARE MERE MARI.
o MARCU NU ARE MERE.
 Colorează desenul indicat de cuvânt:
RAC REN
BIBLIOGRAFIE:
Programa şcolară pentru disciplina Dezvoltare personală, clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a,
aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013;
Băban Adriana, ,,Consiliere educaţională”, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2003
Breben Silvia, ,,Jocuri pentru dezvoltarea inteligenţei emoţionale la vârsta preşcolară şi şcolară
mică”, Ed. Reprograph, Craiova, 2010
618
Cei 7 ani de acasă
Prof. Uțu Alina

Școala Gimnazială, Comuna Măgureni
Cei 7 ani de acasă sunt ca temelia unei case. Dacă temelia nu este bine facută, casa se va dărâma în
timp.
Din păcate, numărul părinților care nu înțeleg acest lucru este din ce în ce mai mare. Oare de ce nu
înțeleg că un copil nu are nevoie numai de hrană și ocrotire ci are nevoie în primul rând de dragoste,
manifestată în toate formele ei, are nevoie să-l faci să simtă că este important, că poate să se descurce și
singur, bineînțeles în limitele pe care le cer particularitățile de vârstă.
Trăim vremuri în care mai importante sunt acumulările materiale în detrimentul acumulărilor legate
de comportament, de relațiile între oameni, de afectivitate, de spirit în cele din urmă.
Părinții sunt prea superficiali în a educa proprii copii. Nu au timp să le observe comportamentul, nu
au timp să se joace cu copiii lor, nu au răbdarea cuvenită să-i lase să se descurce singuri, când este cazul,
nu au timp să le citească povești seara, la culcare, și apoi să asculte și să le răspundă la întrebările atât de
importante pentru ei.
Școala nu va putea recupera niciodată în întregime lipsurile din cei șapte ani de acasă, care sunt de
câțiva ani buni cei șase ani de acasă.
Un copil care nu știe să salute, care nu știe să se adreseze politicos, care nu a fost educat cu privire
la grija pentru bunurile sale, va fi un copil cu un start în viață plin de nesiguranță, de lipsă de încredere în
propriile forțe.
Fiecare stadiu de dezvoltare a copilului are importanța lui, cu atât mai mult cei 7 ani de acasă sunt
considerați o rampă de pornire in viață, care-l va ajuta pe copil să observe lumea, să se integreze în ea și,
la momentul potrivit, să aibă o atitudine în fața lumii, atitudine pe care să o poată justifica cu argumente
solide, trăite, verificate de el.
Sunt vorbe care par a fi mari, dar este purul adevăr. De cei șapte ani de acasă depinde calitatea
vieții viitorului adult. Pe o temelie solidă se va putea ridica o casă minunată, plină de caldură și lumină.
“Anii care-ţi dau cultură,

Rost în viaţă şi măsură,
Dacă fac o bună casă
Cu cei şapte ani de-acasă.”
epigramă de Gheorghe Mitroaică
619
Avantaje și limitări ale instruirii asistate de calculator

în învățământul preșcolar
Prof. inv. prescolar Vaduva Ana Georgiana

Gradinita Dumbrava minunilor Bucuresti, Sector 2
Calculatorul poate fi utilizat în procesul de predare-învățare de către profesor și preșcolar în scopul

intermedierii activității de predare interumană ce are loc între cei doi poli educaționali: profesor și
preșcolar. Învățarea cu ajutorul calculatorului este o metodă didactică activă și modernă.
Ea permite instrumentarea de situații și contexte favorabile realizării de formalizări abstracte ale
achizițiilor preșcolarilor și încurajează personalizarea actului educațional prin oferirea unei libertăți de
acțiune.
Această metodă include:

> predarea unor lecții de comunicare de cunoștințe;
> aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoștințe;
> verificarea automată a unei lecții sau a unui grup de lecții;
> verificarea automată a unei discipline sau a unei programe școlare.
Există multe avantaje ale utilizării computerelor în învățare. Ele oferă o interacțiune unu la unu cu
preșcolarii, un răspuns instantaneu la răspunsurile determinate, dar și permite preșcolarilor să învețe în
propriul lor ritmul. Un program de calculator poate fi utilizat pentru examinare, și, odată ce o problemă a
fost identificată, preșcolarul se poate concentra pe zona cu probleme.
În plus din cauza intimității individuale oferită de un calculator, unii preșcolarii sunt scutiți de jena
de a da un răspuns incorect în mod public sau de a merge mai încet decât colegii. Astfel meritul deosebit
al instruirii asistate de calculator constă în faptul că presupune participarea activă a preșcolarilor în
procesul de predare-învățare și că permite dezvoltarea intelectuală a acestora, adecvată ritmului lor de
lucru.
Principiile didactice acționează concomitent și în fiecare moment al activității preșcolarului cu

programa, stimulând formarea și dezvoltarea capacităților intelectuale, precum și deprinderi de muncă
independentă, foarte importante la vârste premature Se reduc în mod simțitor timpul necesar însușirii
cunoștințelor și redundanța inerentă procesului de transmisiune a informațiilor de la profesor la preșcolar,
oferă posibilitatea simulării unor procese și fenomene în mișcare prin imagini animate și suplinirea, în
felul acesta a unor demonstrații experimentale, preșcolarul învață în ritm propriu, fără emoții și perturbări
ale comportamentului determinate de factorii de mediu.
Există însă și limitări, principalele pe care profesorii dar și preșcolarii le-au observat sunt:
 Mai degrabă decât cu gândul la răspunsuri, preșcolarii de multe ori doar copiază de la alții. Acest
lucru conduce de fapt la plagiat (fură ideile și cuvintele altora), deoarece acestea nu spun de unde au
primit informații.
 Informațiile nu pot fi de încredere. Wikipedia este un site pe care copii îl folosesc des. Cu toate
acestea, deoarece oricine poate edita site-ul, informațiile pot fi complet nesigure. De exemplu, în cazul în
care caută informații cu privire la o anumită persoană, nu există nimic pentru a opri pe cineva sa adauge
neadevăruri. De asemenea, multe site-uri pot fi părtinitoare.
620
 Tehnologia nu are capacitatea de adaptare a unui profesor. Acesta poate să modifice în timpul orei
unele aspecte aducând elemente noi în funcție de reacția preșcolarilor, lucru imposibil în cazul învățării
electronice. De aceea proiectarea sistemelor de predare electronică trebuie să prevadă toate situațiile
posibile și să pregătească în mod corespunzător ora.
 Calculatoarele sunt predispuse la viruși și greșeli. În fiecare zi apar mii de viruși noi care abia
așteaptă să facă cât mai multe victime. Dacă profesorii nu au cunoștințe cel puțin de bază în acest
domeniu virusarea calculatoarelor trebuie ținută sub control periodic de personalul însărcinat cu
întreținerea.
 preșcolarii vor juca jocuri în timpul lecțiilor. Acesta este un fapt care nu poate să fie controlat
pentru ca un singur profesor nu poate sa supravegheze o clasă întreaga și pe deasupra să și predea
activitățile către copii.
 Cei care folosesc internetul vor trebui supravegheați pentru a nu accesa site-uri interzise cum ar fi
cele cu imagini indecente, violență sau cele cu jocuri de noroc. De asemenea ar trebui ca accesul copiilor
la internet să se permită numai după ce au fost instruiți din timp și după ce au depășit o anumita vârsta,
pentru a-i proteja de efectele negative ale folosirii acestuia.
Deși avantajele de a avea tehnologie informatică în sălile de clasă sunt mai mari decât
dezavantajele, nu sunt de neglijat preocupările unor oameni care sunt împotriva tehnologiei informatice în
sala de clasă. Mulți oameni susțin că calculatorul face toată treaba pentru copii, nepermițându-le să digere
ceea ce au învățat, unii susțin că tehnologia informației poate de fapt să ne facă proști. Aceștia susțin că
calculatorul preia prea mult din procesul de gândire a copiilor.
Mulți oameni care au crescut în epoca pre-calculator se tem că utilizarea computerelor va lua în
emoția și pasiunea din clasă. De asemenea, unii din ei afirmă că „generația de vârstă pre-computer
prevede proiectarea tehnologiilor de computer care să ia în considerare nevoile emoționale ale copiilor".
Argumentul lor principal împotriva computerelor în sălile de curs este că profesorii trebuie să ia în
considerare importanța emoțiilor preșcolarului în procesul de învățare și educare. Ei nu doresc evoluția
rapidă a tehnologiei computerizate pentru a nu interfera cu necesitatea copiilor de sprijin uman pe care îl
primesc prin predarea în mod clasic.
Speranțele tehnologiei informatice în școli este convingerea că computerul va rezolva multe dintre
problemele pe care profesorii nu pot. Însă se mizează și pe învățarea noțiunilor de bază cum ar fi cititul și
matematica tot pe calculator, ceea ce înseamnă că profesorii au nevoie doar de competențele și abilitățile
necesare pentru a le oferi copiilor ajutor în utilizarea computerului lor.
Educația servește ca o fereastră prin care imaginația și curiozitatea copilului poate lua zborul în
necunoscut, poate spori creativitatea lor. Utilizarea tehnologiei informatice în domeniul educației
timpurii joacă un rol enorm în a ajuta preșcolarii pentru a atinge potențialul lor de dezvoltare pe
deplin. Având în vedere rolul pe care educația îl joacă în pregătirea copiilor să meargă în lume, este clar
că ar trebui să existe o legătură între lume și sala de clasă iar prin calculator se poate crea și aceasta
legătură.
În concluzie, am văzut că avantajele tehnologiei informatice în sala de clasă depășesc limitările,

care, de cele mai multe ori sunt de ordin tehnic. Tehnologia computerelor este un supliment pozitiv care
face legătura între educație și lumea tehnologică în care trăim. Instruirea asistată de calculator în școli
oferă copiilor acces mai mare la informații, o motivație mai mare de a cunoaște, o calitate sporită a
muncii în clasă precum și un ritm de învățare adecvat fiecărui elev.
621
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII GIMNAZIALE

TOROK JANOS BĂLĂUȘERI
Autor:Vajda Jozsef-Attila,
Școala Gimnazială Torok Janos Bălăușeri, profesor în învățământ primar/director
Odată cu scăderea lentă, dar sigură a efectivelor de copii, lupta unităților de învățământ pentru
aprecierea părinților și al comunității devine din ce în ce mai încinsă. Din concurența școlilor pentru
atragerea elevilor pot ieși învingători unitățile, care și-au întocmit un plan de marketing cât mai bine
organizat, centrat pe o ofertă educațională atrăgătoare, corespunzătoare atât așteptărilor elevilor cât și al
părinților.
În alegerea unității de învățământ cele mai relevante aspecte reprezintă calitatea educației, baza
materială și infrastructura unității, rezultatele la examenele naționale ale elevilor, relațiile interpersonale
al triunghiului elev-profesor-părinte, posibilitățile de continuare al studiilor, ofertele extrașcolare și
renumele, prestigiul unității.
Aceste aspecte trebuie să constituie prim planul marketingului unității școlare. Dar marketingul,
oricât de bun ar fi, nu ar avea niciun folos, dacă nu ar ajunge la categoriile țintă al procesului de educație:
elevi, părinți, membrii comunității. În acest scop unitatea noastră își desfășoară o campanie de
comunicare și informare obiectivă, care prezintă publicului toate informațiile necesare cunoașterii
activităților desfășurate.
La alegerea mijloacelor de comunicare am luat în considerare publicul țintă (vârsta, sexul, educația,
venitul și mediul de proveniență) căruia se adresează, audiența mijlocului de informare și costul
transmiterii informațiilor.
În urma analizei conducerea școlii a identificat drept cele mai importante surse de informare:
1. televiziunea
2. radioul
3. revista școlii
4. ziarele locale
5. internetul.
La activitățile școlare conducerea școlii transmite din timp invitații staților de televiziune din zona (
Zona TV Sângeorgiu de Pădure, Sovidek TV Sovata) și din județ (ETV Târgu Mureș), la fel și stației
județene de radio Radio Târgu Mureș. Aceste invitații nu reprezintă doar reportaje de la activități, ci
înseamnă și o strânsă colaborare între unitatea noastră și mass media: în majoritatea cazurilor reporterii de
la radio sau televiziune sunt numiți și în comisiile de evaluare a diferitelor concursuri/festivaluri la care
sunt invitați.
În unitățile de învățământ arondate școlii noastre au o tradiție de mai mulți ani revistele școlare.
Redactate în colaborare cu elevi, revistele Minunile copilăriei (Școala Gimnaziala Senereuș), Okoska
(Școala Gimnazială Chendu) și Firkasz (Școala Gimnazială Bălăușeri) reprezintă cele mai accesibile căi
de acces în vederea transmiterii informațiilor către comunitate. Ele conțin atât creațiile artistice și literare
ale copiilor, cât și reportaje despre succesele elevilor. O importanță mare reprezintă și publicarea în aceste
622
reviste a noutăților legislative, hotărârilor Consiliului de administrație și Consiliului Reprezentativ al

Părinților.
Revistele sunt accesibile tuturor copiilor, ele se tipăresc de din bugetul școlii și ajung gratuit la
fiecare elev.
Cotidianele județene „Nepujsag”, „Kozpont”, „Vasarhelyi Hirlap” si „24 de ore mureșene” sunt și
ele partenerii unității noastre în mediatizarea evenimentelor petrecute. Invitațiile la evenimente sunt
transmise personal de directorul unității, iar în cazurile rare, când ziarele nu-și pot trimite delegați,
profesorii organizatori activităților transmit ulterior reportaje, care apar în cotidiane.
Un impact deosebit în promovarea imaginii școlii noastre reprezintă pagina de web al școlii
www.balasuli.webnode.hu și rețeaua de socializare Facebook „Balavasari iskola”.
Actualizate la timp cu imaginile și reportajele activităților desfășurate, cele două site-uri au o rată
mare de vizionări zilnice atât în rândul elevilor și părinților, cât și al comunității locale. Utilizarea
promovării prin intermediul internetului reprezintă o prioritate pentru școala noastră, mai ales că tinerii de
astăzi sunt utilizatori frecvenți ai informării pe internet.
În consecință: Școala Gimnazială Torok Janos propune o campanie de informare modernă, cu

privire la activitatea educațională din școală și oferta educațională pentru viitor.
În afara activităților de promovare clasice (Săptămâna porților deschise, Zilele școlii, festivitățile de
deschiderea și încheierea anului școlar, Ziua Educației, etc.) unitatea noastră școlară se adaptează la
metodele moderne de informare în masă a publicului.
623
Promovarea imaginii grădiniței prin serbările școlare
Prof. Vanc Rodica Adina

Școala Gimnazială „Corneliu Micloși” Covăsânț
Grădinița P. N. Covăsânț
Motto: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa!” Ferdinand, rege al României
Promovarea imaginii unei unități școlare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei
trei parteneri educaționali: școală-copii-părinți.
Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate se realizează, în primul
rând, prin rezultatele educaționale pozitive ale copiilor, părinții fiind, în principiu, primii interesați de
acest aspect.
O modalitate eficientă prin care se promovează imaginea unei instituții școlare o reprezintă
activitățile extrașcolare. Acestea dau o alternativă sănătoasă, practică și creativă activităților desfășurate
de către copii, toate acestea cu scopul de promovare a imaginii școlii.
În ceea ce privește promovarea instituției în care îmi desfășor activitatea, grădinița, un loc cald,
plăcut, unde zumzetele copiilor răsună pretutindeni, emanând atât de multă inocență, veselie, consider că
nu există mod mai plăcut de a arăta celor care te înconjoară, comunității, valorile după care te ghidezi în
formarea de caractere, încă de la vârste fragede, decât prin serbările școlare, atât de așteptate și îndrăgite
de cei mici, dar și de părinți.
Serbările reprezintă un nesecat izvor de satisfacții și bucurii, creează buna dispoziție și favorizează
dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic și psihic, dar totodată dezvoltă copiilor dragostea pentru
artă, pentru frumos.
Fără a exclude celelalte evenimente culturale pe care le-am desfășurat și care au avut același scop,
valorizarea instituției noastre, m-am axat pe serbarea de Crăciun, cu tema „Iată, vin colindătorii!”, un
prilej minunat de a arăta adevărata valoare a grădiniței, cu implicarea totală a tuturor factorilor
educaționali: cadre didactice, copii și părinți, dar și a partenerilor din Asociația B.M.S., alături de care am
adus bucurie pe chipul multor copii, dar și a multor familii defavorizate. Perioada sărbătorilor de iarnă
are, în fiecare an, un aer magic. Crăciunul însemnă bucurie, iubire, speranță, altruism, valori pe care le
promovăm mereu și după care ne ghidăm pașii pe drumul vieții.
Copiii, îmbrăcați în portul popular au redat datinile și obiceiurile românești, în prag de Moș Ajun,
vestind Nașterea Marelui Mesia. Au colindat și au recitat poezii frumoase, aducând bucurie tuturor celor
prezenți, iar Moș Crăciun nu s-a lăsat așteptat , poposind în grădiniță și răsplătind fiecare copil.
Cuvintele sunt de prisos pentru a reda bucuria reușitei de pe chipul copiilor, serbarea a fost un real
succes, aplauzele nu au contenit, iar părinții și cei prezenți și-au exprimat recunoștința față de cadrul
didactic pentru munca depusă în realizarea unui astfel de spectacol, dar și față de grădiniță, prin toate
activitățile desfășurate, asigurându-se astfel un act educațional de calitate, care să contribuie la formarea
unei personalități a copilului independente și creative, la formarea unor copii sănătoși, activi, eficienți,
cooperanți, care să se adapteze ușor la orice situație în viață.
Bibliografie:
1. Petrescu, Ion „Management”, Editura Holding Reporter, București, 1991;
2. Dumitrana, Magdalena „Cum crește un pui de om”, Editura Campania, București, 2011;
3. Vlaicu, Daniela „Împreună pentru copii, grădiniță și comunitate”, Proiectul pentru Reforma
Educației Timpurii.
624
WORLD CHILDREN’S DAY, Pentru fiecare copil, toate drepturile!
Profesor, Vancea Alina

Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară, Fetești
Miercuri, 20. 11. 2019, în cadrul orei de dirigenție, organizată în parteneriat cu UNICEF- WORLD
CHILDREN’S DAY, Pentru fiecare copil, toate drepturile!, s-a desfășurat cea mai mare ore de
dirigenție, la nivel internațional, găzduită de cadrele didactice, alături de elevii Liceului Tehnologic de
Industrie Alimentară, Fetești.
UNICEF a invitat profesorii și elevii din România să ia parte la cea mai mare lecție din lume pe
tema drepturilor copilului. Materialele didactice pentru lecție au fost disponibile începând de luni, 18
noiembrie 2019, pe platforma QIE, iar cadrele didactice s-au putut înregistra și descărca materialele de
suport.
Elevii claselor a VIII-a, respectiv a IX-a A, profesională, îndrumați de profesorii diriginți, Vancea
Alina, respectiv Boartă Roxana, au participat la o acțiune instructiv-educativă, pentru a marca această zi.
În fiecare an, pe 20 noiembrie, pentru a marca Convenția cu privire la drepturile copilului, UNICEF
celebrează Ziua Internațională a Drepturilor Copilului la nivel global. Este o zi de acțiune pentru copii, de
către copii, o zi distractivă, dar cu un mesaj serios. În 2019 această dată este cu atât mai specială cu cât s-
au aniversat 30 de ani de la adoptarea Convenției, tratatul cel mai ratificat de la nivel internațional.
Din Auckland la Amman, din New York la Nairobi, copiii au preluat puterea și au colorat lumea în
albastru, în semn de susținere a drepturilor copilului.
Activitățile a oferit copiilor ocazia de a contribui la schimbări pozitive în școlile, comunitățile și în

țările lor prin participare și implicare, așa cum s-a întâmplat și în cadrul Liceului Tehnologic de Industrie
Alimentară, Fetești.
625
Sărbătorile de ieri și de astăzi
Prof. înv. primar Vâneață Luxița Gabriela

Școala Gimnazială ,,Alexandru Ștefulescu” Tg-Jiu, Gorj
Pentru noi toţi, iarna nu este numai anotimpul zăpezii şi al frigului, ci şi acela al bucuriilor prilejuite
de atâtea datini şi obiceiuri legate de sarbătorirea Naşterii Domnului. Sărbătorile de iarnă la români încep
odată cu prinderea Postului Crăciunului (15 noiembrie) și țin până la Sfântul Ioan (7 ianuarie). Este o
perioadă bogată în obiceiuri, diferite de la o zona la alta, având în centru marile sărbători
creștine prăznuite în această perioadă. Reperele mai importante sunt: Postul Crăciunului, Crăciunul, Anul
Nou, Boboteaza și Sfântul Ioan. În funcție de acestea, grupele de tradiții și obiceiuri diferă.
Postul Crăciunului este, în felul său, un paradox: un post de bucurie. În tradiția creștină postul
înseamnă pocăință, asceză, întristare. Postul Crăciunului însă înseamnă toate acestea numai în măsura în
care simbolizează întunericul în care se afla lumea înainte de venirea Mântuitorului. Dar întrucât așteaptă
și prevestește Nașterea lui Mesia, este un post de bucurie, un post usor, cu dezlegare la pește în fiecare
sâmbătă, duminică și sărbătoare mai importantă. Importantă este și ziua de Ajun (24 decembrie)
cunoscută ca zi de post aspru. În trecut, femeile mâncau numai seara prune uscate sau poame fierte. Se
făcea și un dulce tradițional, numit "scutecele lui Iisus" sau "pelincile Maicii Domnului", din turte subțiri,
coapte pe plită și umplute cu o cremă obținută din sămânță de cânepă zdrobită.
Ignatul este în tradiția creștină sărbătoarea Sfântului Ignatie Teoforul (20 decembrie). Sfântul a lăsat
prețioase documente bisericii - scrisorile sale dedicate comunităților creștine prin care trecea pe drumul
martiriului, care a avut loc la Roma. Acestea se numără printre puținele mărturii vii ale unui sfânt
mucenic, aflat înaintea pătimirii.
În datinile românilor, această zi a rămas prin ritualul sacrificării porcului, fără conotații sacre astazi,
desi folcloriștii văd în acest act o substituire a jertfelor omenești, sărbătorirea unei zeități, a unui "spirit
agrar". Acest sacrificiu se face mai mult pentru a îndestula cu carne și produsele tradiționale sărbătorile
care urmează și întregul an. Latura practică predomină acum asupra celei ritual-ceremoniale și aceasta,
deși se poate vorbi despre un întreg ritual al pregătirii porcului. Acesta, dupa ce este înjunghiat, este
pârlit, apoi spalat cu mălai și acoperit cu o pătură. În unele locuri, i se face o tăietură în formă de cruce, în
frunte. Copiii se suie călare pe porc, ca să aibă noroc tot anul. Apoi se scot intestinele și măruntaiele, se
tranșează carnea, se fac preperatele tradiționale (caltabosi, toba, lebar, sângerete, cârnați, tochitură, drob).
În aceeași zi se face și nelipsita "pomană a porcului" cu vecinii și cei ai casei.
Tot legat de tăierea porcului este obiceiul numit "Vasilca". Acesta se paractică între Crăciun și Anul
Nou, de către țigani sau de feciorii din sat; pentru ca, în comunitatea românească, porcul nu se taie
întotdeauna de Ignat, ci și în Ajunul Crăciunului sau în altă zi, până la Anul Nou. Căpățâna porcului se
împodobea cu mărgele, cercei, voal de mireasă, coroană de flori. Se punea pe o tavă, pe care se mai
asezau bani, (chiar de aur), argint și friptură. Se pleca la colindat cu capul de porc astfel împodobit. Pe
vremuri, colindatorii cu Vasilca purtau cămașaă albă, brâu roșu sau negru, opinci. Acum se îmbracă "cu
ce au", dar pastrează, parțial, textul colindului și acompaniamentul (la acordeon, la fluier ori mai multe
instrumente muzicale).
Dacă obiceiul le-a sugerat anumitor cercetători apropierea de zeul Shiva al Indiei, romanii văd în el
asemănarea "chipului porcului" cu "frumoasa fată din basmele românești" (Ileana Cosânzeana).
Așteptăm cu bucurie sărbătorile de iarnă, mirosul de cozonac cald, bradul împodobit şi cântecul
colindătorilor. Trăim nopţi pline de vise şi speranţe asemenea sufletului neprihănit de copil. Iarna este
anotimpul magic plin de imaginaţie, linişte şi frumuseţe. Aceasta este Magia care trebuie trăită din plin.
Iarna este deopotrivă sobră, plină de privaţiuni, însă și de provocări şi multă iubire.
Sărbătorile acestui anotimp sunt cele mai spectaculoase şi prefigurează parcă dragostea pentru
semeni.
626

prin intermediul desfășurării activității opționale
Hai la dans, copile!
Prof. înv. preșcolar Vărcuș Mihaela

Grădinița P. P. 1 Arad
Dansul, ca formă de exprimare şi de comunicare artistică este un tip de activitate care dobândeşte o
tot mai mare eficienţă în munca cu preşcolarii. Copiii iubesc mişcarea, muzica, iar elementul emoţional
implicat în acest gen de activităţi oferă mişcării atractivitate şi motivaţie, mobilizează forţele copilului şi-i
produce bucurie, mulţumire.
Dansul contribuie la îmbunătăţirea motricităţii datorită marii varietăţi a mişcărilor, repetate în
condiţii variate, influenţează asupra unor calităţi motrice, cu precădere asupra îndemânării şi rezistenţei
generale. Dansul reprezintă pentru preşcolar o formă excelentă de activitate, capabilă să favorizeze
fortificarea organismului, organizarea în mod plăcut şi util a timpului liber.
Prin frumuseţea costumelor şi a melodiei, prin supleţea şi expresivitatea mişcărilor, prin vioiciunea
pe care o imprimă copiilor dansul popular contribuie în mare măsură la realizarea educaţiei pentru valori
folclorice locale.
Observând, în decursul anilor, scăderea interesului părinţilor şi al copiilor pentru dansul popular, pe
de o parte, precum si interesul crescut pentru muzica, dans modern şi necesitatea consumului de energie,
pe de alta, ne-am propus să desfăşuram în grădiniţă opţionalul “ Hai la dans copile ! ”, prin care să
stimulăm interesul copiilor, dar şi al părinţilor, pentru desfăşurarea unor activităţi prin care să îmbinăm
elemente folclorice, care să asigure perpetuarea tradiţiei populare româneşti, cu elemente moderne, care
satisfac nevoia de mişcare a preşcolarilor.
Parte integrantă a educației fizice, dansul cuprinde mișcări ce reflectă afectivitate, sensibilitate,
grație și eleganță, expresivitate și voiciune, sincronizarea ritmului mișcărilor cu muzica fiind mijlocul de
bază al dezvoltării educației fizice și estetice. Prin conținutul său, dansul tematic este accesibil la orice
vârstă, fiind favorizat vârstei preșcolare, deoarece corespunde particularităților de vârsta preșcolară și
înclinațiilor lor naturale către dans-mișcare, însoțită de muzică.
Opționalul urmărește nu numai avantajele estetice, ci mai ales menținerea stării generale a sănătății,
prevenirea îmbolnăvirilor, stimulează acea stare de bună dispoziție, constituind un mijloc plăcut și
atractiv pentru copii. În efortul depus pentru învățarea pașilor de dans, copilul își formează voința,
conturându-se totodată o serie de calități morale prețioase, ca perseverența și spiritul de echipă.
OBIECTIVE CADRU:
1. Formarea și dezvoltarea deprinderilor motrice de bază și aplicativ-utilitare;
2. Întărirea sănătății, fortificarea și călirea organismului, stimularea motricității;
3. Formarea și dezvoltarea mișcării artistice, a fondului emoțional al acestora, deci a sensibilității
artistice;
4. Formarea deprinderilor motrice de coordonare și îndemânare, având ca fond sensibilitatea
artistico-muzicală;
5. Dezvoltarea stilului motric propriu, având ca fond particularitățile de temperament ale copiilor.
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:
- perceperea componentelor spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare);
- coordonarea mişcărilor cu ritmul melodiilor;
- executarea exerciţiilor euritmice prin coordonarea mişcărilor corporale cu ritmul exprimat verbal
şi cu ritmul muzicii;
- executarea paşilor de dans modern dovedind coordonare, ritm şi bună orientare spaţială;
627
- dezvoltarea armonioasă a organismului;

- însuşirea ritmului, dobândirea unei ţinute corporale corecte;
- executarea mișcărilor simple sau complexe cu deplin control;
- executarea exercițiilor vizând mișcarea diferitelor segmente ale corpului – izolat sau în
coordonare;
- cât mai expresiv;
- executarea conștientă și armonioasă a mișcărilor în funcție de sarcina dată - cunoașterea
elementelor specifice dansului ritmic, utilizând limbajul adecvat: balans, rotire, fandare, piruetă, arcuire,
etc.
- ducerea la bun sfârșit a unei secvențe de dans, chiar dansul învățat, cooperând și coordonând
mișcările în funcție de melodie, ritm, pe secvențe.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
La sfârşitul anului copiii vor fi capabili:
- să execute corect paşii dansurilor propuse spre a fi învăţate;
- să aibă o ţinută adecvată dansului popular și de societate;
- să manifeste spirit de echipă şi să colaboreze pentru reuşita activităţii;
- să prezinte spectacole în grădiniţă şi în cadrul comunităţii locale.
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
- audiţie - melodii din folclorul local accesibile nivelului grupei;
- vizionare de CD de la serbările organizate în unitate de alte generaţii de copii;
- vizionare de spectacole;
- activităţi aplicative în sala de grupă;
- prezentare de spectacole.
628
Promovarea imaginii școlii prin activități extrașcolare
Profesor pentru învățământ primar Varga Ana- Maria

Școala Gimnazială ”Nicolae Iorga” Cluj-Napoca
Şcoala cea mai bună e aceea în care vezi alături de tine suflete care-ţi sunt ca fraţii şi surorile.
”Nicolae Iorga”
Școala de azi trebuie să rezolve cerințe tot mai complexe din partea comunității și să obțină un loc
pozitiv în viața acesteia, dar mai ales a copiilor de acărei educație se ocupă.
Crearea și promovarea unei imagini pozitive a școlii în societate se realizează prin rezutatele bune
ale elevilor săi în diferite activități: evaluări naționale, concursuri școlare, parteneriate, proiecte școlare
etc.
Fiecare cadru didactic depune un efort substantial pentru realizarea acestui obiectiv, printr-o
educație adaptată la particularitățile individuale ale elevului, folosirea unor strategii de predare atractive,
implicarea elevilor în alte activități formale.
Un rol important în promovarea imaginii instituției școlare îl au activitățile extrașcolare. Prin aceste
activități oferim copiilor un alt mod de însușire a unor trăiri pozitive ale vieții, valori morale, culturale,
lingvistice etc.
Dragostea pentru natură este o componentă educațională care trebuie formată și dezvoltată de la o
vârstă fragedă. De aceea periodic implic copiii în acțiuni ecologice.
De exemplu:
- ”Școala ca o floare” - curățenie în curtea și grădina școlii, plantare de flori, copaci
- ”Ocrotim păsările” - montare de căsuțe confecționate din materiale reciclabile
O activitate deosebită la care au participat copiii (cu acordul părinților) a fost spectacolul de colinde
și poezii prezentat la Biserica ortodoxă în zi de sărbătoare (6 decembrie). La final copiii au împărțit
felicitări și decoruri realizate de ei. Copiii, părinții și comunitatea religioasă a fost foarte plăcut surprinsă
de această activitate.
Încurajarea și pregătirea copiilor talentați pentru concursuri este o altă preocupare a mea.
Rezultatele lor umplu inima de bucurie atât cadrului didactic coordonator dar și copiilor și părinților
acestora.
Promovarea imaginii școlii am realizat-o și prin expunerea unor desene, creații ale copiilor în holul
școlii, pe internet etc.
Timpul trece, generațiile se schimbă, dar dascălul rămâne și acționează cu dragoste, respect și
înțelegere față de elevi.
Continuarea popularizării unităţii noastre în comunitatea locală, utilizând mijloace şi metode variate
şi atractive va rămâne un obiectiv prioritar în activitatea de dascăl.
629
Vartolomei Maria
Școala Gimnazială Nr. 3 Dărmănești
acestei dezvoltări continue a școlii. Analizand ceea ce se cere de la unitatea de învățământ, putem stabili
institutional.
630
activitați extrașcolare.
Bibliografie: www.didactic.ro
631
PROIECT EDUCAŢIONAL ,,SUNTEM DIFERIŢI DAR TOŢI EGALI ’’
PROF. ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR, VASILACHE MIHAELA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,GHEORGHE MUNTEANU”
- structură ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 18
,,Fiecare om în acelaşi timp, seamănă cu unii, seamănă cu toţi şi nu seamănă cu nimeni”

(V. PAVELCO)
ARGUMENT:
Educaţia europeană în şcoala modernă se defineşte prin acceptarea de către instituţiile de învăţămầnt
a tuturor copiilor, indiferent de apartenenţa etnică sau socială, religie, naţionalitate sau infirmitate.
Educaţia europeană este strâns legată de recunoaşterea şi acceptarea diversităţii – condiţie normală a
convieţuirii umane.
Educaţia pentru cetăţenie europeană presupune ca tinerii şi copiii cu dizabilităţi şi ceilalţi fără
probleme să înveţe împreună în instituţiile de învăţământ având sprijinul corespunzător. Avem nevoie de
un învăţământ deschis deoarece copiii, indiferent de deficienţă sau dificultate de învăţare au un rol de jucat
în societate după terminarea şcolii. Un început timpuriu în grupuri de joacă sau grădiniţe obişnuite, urmat
de educaţia în şcoli şi în universităţi este cea mai bună pregătire în spiritul valorilor europene.
O educaţie separată ar duce la marginalizare şi discriminare, împiedicând formarea, împlinirea de
sine şi afirmarea personalităţii. Beneficiile educaţiei sunt reciproce, dar majoritatea dintre noi n-am simţit
încă acest lucru. Separarea ne limitează înţelegerea reciprocă. Familiaritatea şi toleranţa reduc frica şi
respingerea, favorizầnd relaţii de comunicare şi colaborare în beneficiul tuturor.
Educaţia în spiritul valorilor europene vine să sprijine acest aspect deoarece ea se centrează mai ales
pe învăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din viaţa cotidiană, într-o manieră cooperantă şi
solidară, unde procesul de învăţare este realizat în spiritul respectului şi acceptării celor din jur.Prin
strategii didactice bazate pe cooperare, educatorul poate favoriza unele procese de interacţiune socială în
clasele eterogene ale şcolii moderne, diferenţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de îmbogăţire a
practicii pedagogice iar strategiile învăţării ca modalităţi de abordare a diversităţii.
Fiecare copil trebuie înţeles ca un participant activ la învăţare pentru că fiecare aduce cu sine, în
procesul complex al învăţării şi dezvoltării, o experienţă, un stil de învăţare, un model social, o
interacţiune specifică, un ritm personal, un model de abordare, un context cultural căruia îi aparţine, o
valoare.
1. SCOPUL PROIECTULUI:
Promovarea unei atitudini de acceptare şi înţelegere firească a raporturilor dintre copiii cu nevoi
speciale şi copiii consideraţi « normali », dintre copiii romầni şi copiii rromi sau de alte naţionalităţi;
Schimbarea atitudinii faţă de copilul deficient sau defavorizat social;
Reducerea riscului de marginalizare şi excluziune socială a copiilor şcolari cu diferite dizabilităţi
sau de diferite etnii;
Promovarea relaţiilor de susţinere reciprocă între şcoli şi comunitate.
2. OBIECTIVE PENTRU ŞCOLARI:

Pregătirea copiilor şcolari de a răspunde pozitiv la provocarea diversităţii pentru a face faţă varietăţii
existente, în mod normal, în rầndul copiilor;
632
Dezvoltarea abilităţilor copiilor cu diferite deficienţe sau probleme de învăţare pentru a face faţă
exigenţelor instructiv-educative în vederea integrării cu şanse egale alături de ceilalţi copii ;
Dezvoltarea relaţiilor pro-active în sensul real al integrării şi incluziunii ;
Recunoaşterea şi respectarea diferenţelor culturale prin valorificarea pozitivă a relaţiilor de egalitate
între copii.
3. OBIECTIVE PENTRU CADRELE DIDACTICE ŞI PĂRINŢI:

Abilitarea cadrelor didactice în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi în cadrul proiectului;
Aplicarea unor metode active de învăţare, Jocul de rol, Studiul de caz, Mozaic, Brainstorming-ul;
Stimularea dezvoltării atitudinilor pozitive ale adulţilor, copiilor faţă de toţi copiii, indiferent de etnie,
religie, dizabilităţi.
4. GRUP ŢINTĂ:
Copii şcolari români –Şc.Gimn.,,Gh. Munteanu’’
Copii de etnie rromă,
Copii proveniţi din familii sărace;
Copii cu dizabilităţi;/învăţătoare, părinţi, cadre didactice
5. LOCUL DE DESFĂŞURARE: spaţiile din şcoli, fundaţia, curtea şcolii,
6. BENEFICIARI:
Direcţi: părinţi, cadre didactice
Indirecţi: instituţii, comunitatea locală
7. RESURSE MATERIALE:
Cărţi, reviste, panouri informative; Xerox, hầrtie xerox; Aparat de fotografiat; Casete, CD-uri;
Pliante, articole din ziare, albume; Panouri pentru expoziţie; Jucării, rechizite, dulciuri, îmbrăcăminte
8. RESURSE UMANE:
Învăţătoare; Şcolari, Logoped, Psiholog, Asistenţi sociali, Părinţi
9. DURATA PROIECTULUI: Septembrie – Iunie
10. COORDONATOR: ŞCOALA GIMN. ,,GHEORGHE MUNTEANU’’
11. PARTENERI LA NIVEL JUDEŢEAN: IŞJ Galaţi, CCD Galaţi,

CJRAE Galaţi, Fundaţia ,,Inimă de copil”, DGASPC Galaţi
12. COMISIA DE IMPLEMENTARE:

Responsabil: Prof. Vasilache Mihaela
Membri:
Prof.Vlad Lenuta
Prof.Crevaruscenco Elena
13. FORME DE REALIZARE:

Observaţii, povestiri, convorbiri, desene,postere, activitãţi practice, plimbãri, excursii, drumeţii,
vizionãri de diapozitive, jocuri de mişcare, jocuri distractive, expoziţii, spectacole, vizionãri de emisiuni
TV, concursuri, donaţii, etc
633
14. MONITORIZAREA:
Întâlniri, discuţii în grup
Observări directe
Rapoarte, Minute, procese verbale
15. EVALUARE:
Expoziţii cu lucrări, portofolii
Fotografii /CD
Fişe de lucru, lucrări
Chestionare
16. IMPACTUL PROIECTULUI:
Implementarea proiectului va avea impact asupra:
- grupului ţintă - dobândirea unor informaţii şi abilităţi- generarea unor schimbări specifice;
- şcolii- ca organizaţie-creşterea capacităţii instituţionale, extinderea parteneriatelor, creşterea
prestigiului şcolii
Stabilirea unor raporturi afective, pozitive între membrii grupurilor de şcolari, proveniţi de la
învăţământul de masă şi cei cu probleme de comportament, în scopul susţinerii procesului de integrare
socială şi dezvoltare educaţională.
17. MEDIATIZARE:
Afişe şi pliante
Paginile web
Panoul informatival
Pliante pentru părinţi
Comisii metodice, cercuri pedagogice
Mass-media locală,
Popularizarea proiectului şi acţiunilor acestuia pe www.didactic.ro
18. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI:
Înfiinţarea unui site al proiectului propus;
Includerea în planificările cadrelor didactice, în calendarul activităţilor extracurriculare a activităţilor
propuse în proiect;
Schimburi de experienţă;
Nr. ACTIVITĂŢI DATA LOC DE
Crt. DESFĂŞURARE/
CINE RĂSPUNDE
1. SĂ NE CUNOAŞTEM MAI BINE! Septembrie
Formarea echipei de implementare, alegerea Şc.Gimn.,, Gh. Munteanu’’/
grupului ţintă şi pregătirea bazei materiale şi Managerul de proiect
teoretice pentru începerea derulării proiectului
2. ŞCOALA ESTE A TUTUROR COPIILOR!
Activitate de informare. Ce este educaţia Septembrie Şc.Gimn.,, Gh. Munteanu’’/
europeană? Cerinţe şi perspective. Metode active
de învăţare. Comisia
3. ,,MAGIA TOAMNEI” Octombrie Şc.Gimn.,, Gh. Munteanu’
Activitate artistico-plastică – desen, pictură, /
modelaj-concurs Comisia
4. ACCEPTĂ- MĂ AŞA ACUM SUNT! Noiembrie Comisia
Lecturări, poveşti şi discuţii pe baza unor
informaţii despre copiii autişti, cu ADHD, cu
sindrom DAWN, copii de etnie romă. Şc.Gimn.,, Gh. Munteanu’’/
5. SĂ FIM DARNICI, SĂ FIM BUNI! Decembrie DGASPC
634
Donarea de haine, jucării, rechizite copiilor Galaţi/

nevoiaşi Comisia
6. SUNT PRIETENUL TĂU! Şc. Gimn. ,, Gh. Munteanu’
Redactarea unor mesaje de către copiii şcolari la Ianuarie ’’/
început de an nou Comisia
7. „AJUTĂ-MĂ TE ROG!” Simularea unor Şc.Gimn. ,, Gh. Munteanu’’
situaţii concrete de viaţă cotidiană care necesită Comisia
intervenţia celor din jur. Februarie
- joc de rol; studiu de caz
8. PRIMĂVARA E LA FEL PENTRU TOŢI. Martie
Confecţionăm şi oferim mărţişoare copiilor Comisia
9. „LUMINĂ DĂRUIM’’ Fundaţia „Inimă de copil’’ /
Expozitii de picturi, desene, colaje cu temă Aprilie Comisia
pascală
10. „HORA COPIILOR EUROPENI” Comisia
Învăţarea unor cầntece şi dansuri din cultura altor
popoare Mai
11. COPILE, ORICINE, ORICUM AI FI, AZI E Iunie Curtea şcolii
ZIUA TA! Comisia
Program artistic, concursuri pe diverse teme
12. RAPORT FINAL Şc. Gimn. ,, Gh. Munteanu’/
Iunie Managerul de proiect
635
Prof. înv. primar Vasile Elena-Raluca
De 1 an sunt cadru didactic într-o școală cu elevi majoritari de etnie romă, din mediul rural. De
foarte multe ori atât eu cât și colegii mei ne-am lovit de prejudecățile oamenilor pentru faptul că lucram
cu astfel de elevi. Nu de puține ori eram etichetați ,,mai puțin pregătiți,,, ,,plafonați,, etc., fără se ne
cunoască cu adevărat activitatea noastră.
copiilor am reuşit sǎ atragem atenia asupra potenialului elevilor nostri.
institutional.
636
extrașcolare.
Educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice, responsabilitatea aceasta
este în mâinile noastre, deoarece aceasta imagine pozitivă se crează greu și se poate pierde rapid.
637
PROMOVAREA IMAGINII GRADINITEI
Gradinita: Mircea-Voda, Salcioara

Educatoare: Vasile Maria Cristina
Imaginea gradinitei poate fi promovata oferind beneficiarilor ceea ce asteapta si ce au nevoie:

educatie de calitate, individualizarea invatarii, accesul la ofertele educationale, combaterea discriminarii,
reducarea violentei, promovarea unui comportament moral pozitiv si participarea la activitati extrascolare.
Gradinita noastra este, in ochii comunitatii, rezultatul unei munci constante. Educatia de calitate este
ansamblu a institutiei scolare. Responsabilitatea aceasta este in mainile noastre, deoarece aceasta imagine
pozitiva se creeaza greu si se poate pierde rapid.
Gradinita trebuie sa fie pregatita sa faca fata unor cerinte tot mai complexe din partea societatii
contemporane si sa si revendice locul sau in viata copiilor pe care ii educa, dar si in centrul comunitatii.
Crearea si promovarea unei imagini institutionale pozitive in comunitate se realizeaza,in primul
rand, prin rezultate educationale pozitive ale prescolarilor, parintii fiind, in principiu, primii interesati de
acest aspect. Motivarea prescolarilor printr-o educatie individualizata, adaptata la particularitatile copiilor,
folosind mijloace tehnologice in strategii de predare atractive vor crea o imagine pozitiva asupra
gradinitei.
Gradinita noastra se afla intr-o cladire veche, ce a fost reconstruita in anul 1987, avand doua sali de
grupa, iar in prezent este doar o singura sala in care functioneaza gradinita, din cauza scaderii numarului
de copii, prin plecarea multor oameni din sat in strainatate. Chiar daca este o sala mica, gradinita noastra
adaposteste zi de zi 17 pitici nazdravani care vin sa petreaca cateva ore in minunata noastra poveste.
Chiar daca sunt copii de la 3 la 6 ani, toti incercam sa ne desfasuram activitatile in functie de
particularitatile fiecaruia,prin activitai atat in cadrul gradinitei cat si activitati cu scoala sau activitati
extracurriculare. Activitatile extrascolare sprijina promovarea imaginii gradinitei, deoarece au o deosebita
influenta formativa, au la baza toate formele de actiuni turistice, ateliere de creatie, concursuri si
parteneriate cu alte institutii. Astfel, gradinita noastra este implicata in tot felul de proiecte nationale si
concursuri, precum si in activitati dedicate unor zile speciale. Prescolarii au fost implicati intr-un proiect
cu Politia Romana, proiect care s a terminat cu un concurs pe care l-am castigat cu brio. De asemenea, am
participat la concursuri nationale de desene cu ocazia festivalului toamnei si de 1 decembrie. La cel de 1
decembrie am castigat premiul I pe tara, iar la celelalte concursuri asteptam inca raspunsurile.
Cu ocazia Craciunului am organizat un targ caritabil, toate produsele ramase, precum si banii au fost
donati unor familii nevoiase.
Promovam imaginea gradinitei si prin diferite parteneriate pe care le desfasuram cu biserica, teatrul,
politia locala, comunitatea locala, parintii, precum si cu alte gradinite din judet si din tara. Aceste
parteneriate se desfasoara prin activitati educative, spectacole, expozitii si excursii in diferite locatii.
Toata munca noastra o promovam pe internet pentru a face accesibile rezultatele si produsele
activitatii prescolarilor. Cu ajutorul unui site, putem tine la curent parintii cu tot ce se intampla in
gradinita, dar putem promova activitatile si implicit gradinita in cadrul careia se desfasoara.
De asemenea, o imagine pozitiva a gradinitei se creeaza prin combaterea oricarei forme de violenta,
reducerea incidentelor din cadrul acesteia, oferind prescolarilor un mediu sigur, promovarea tolerantei si
prieteniei si a unui spirit moral civic pozitiv in care elevii se integreaza cu usurinta.
In consecinta, promovarea imaginii institutiei scolare se realizeaza prin cadre didactice pregatite,
deschise spre nou, prescolari bine antrenati in activitatile gradinitei si un cadru scolar calduros si plin de
armonie.
Biobliografie:
 www.didactic.ro
 www.edict.ro
638
POVESTEA UNUI PROFESOR
Prof. VASILE MARIANA

Grădinița nr. 178, sector 5, București
Nu de puține ori auzim vorbindu-se despre un “profesor bun”. Este căutat de părinți, apoi admirat de
copiii din grupa sau clasa acestuia. Acest bun profesor este de fapt un om obișnuit, care consideră, că a fi
profesor este o vocație, nu doar o meserie. Este un om cu sentimente de mulțumire și nemulțumire, cu
multe lupte de multe ori pierdute. Ceea ce il ține treaz, ceea ce îl impinge spre înainte este faptul că face
totul din plăcere, din dedicație de mulți, prea mulți ani, pentru unii. Poate pentru faptul că este așa de
“căutat” are mult de castigat în cadrul instituției din care face parte, iar institutia se face remarcata in
sector.
Acesta spune noilor colegi, de ce vine cu aceeași plăcere zi de zi, chiar daca nopțile sunt frământări,
nopțile sunt special făcute pentru a crea scenarii, pentru a găsi soluții și pentru cei mai năstrușnici
preșcolari. Agreabilitatea, gradul de deschidere spre ceilalți, permeabilitatea la schimbări, amabilitatea,
răbdarea, stăpânirea de sine, dorința de a ajuta, sociabilitatea, încrederea, capacitatea de a înțelege
problemele va întări calitatea relațiilor pedagogice.
Profesia de cadru didactic implică o serie de responsabilități, calități, roluri, competențe, care o fac
să se diferențieze de alte profesii. “Obiectul” muncii este omul, puiul de om. În cadrul grădiniței,
educatoarea este cea care conduce activitatea didactică desfășurată în vederea realizării obiectivelor si
competențelor, prevăzute în documentele școlare.
Odată realizate putem spune că și-a îndeplinit îndatoririle cu succes. Adevăratul dascăl, "dincolo de
vremuri şi conjuncturi neprielnice, îşi poartă crucea cu demnitate şi responsabilitate”1 A fost pregătit să
fie: un agent motivator, prin faptul că întreține, declanșează interesul, curiozitatea și dorința preșcolarilor
pentru activitatea de învățare; expert al actului didactic (prelucrează informații și apoi le transmite
conform nivelului de gândire al preșcolarilor; creator al situațiilor de învățare favorabile succesului
școlar; lider, prieten și confident, sprijin în diverse situații; manager (supraveghează activitatea la clasa,
activitatea cu părinții și ceilalți profesori); model (prin acțiunile și comportamentul său, prin
personalitatea sa).
I s-a mai spus în anii de liceu și facultate că un aspect esențial în ceea ce privește profesia de cadru
didactic îl reprezită competența profesională, competența pe care cu siguranță o au multe cadre didactice.
Calitățile necesare efectuării unei prestații didactice pentru realizarea competențelor de către
învățăcei sunt acele capacități cognitive, afective, motivaționale și manageriale care interacționează cu
trăsăturile de personalitate ale educatorului.
Profesorul trebuie să demonstreze INTEGRITATE.

Profesorul trebuie să demonstreze ONESTITATE.
Profesorul trebuie să demonstreze RESPECT.
Profesorul trebuie să demonstreze RESPONSABILITATE.
Prin promovarea valorilor etice în echipă şi prin iniţiativă, vor apărea rezultate, atât prin creşterea
reputaţiei şi a imaginii şcolii, dar si a sistemului educational in general.
Bibliografie:
Constantin Cucoş, Etică şi educaţie, în rev. M. S. Anton, septembrie-octombrie 2003, p. 25
639
Şcoala mea
Profesor ȋnv. primar Vasile Neluţa

Şcoala Gimnazială G. E. Palade, Buzău
La 15 septembrie 1968, în peisajul învăţământului buzoian avea să se înscrie o nouă pagină. Apărea
o nouă şcoală, Şcoala Generală Nr. 15 Buzău. Martorii acestui eveniment, primii directori ai acestei
unităţi, profesor Ana Baciucu si Maria Zotoiu, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean, în frunte cu
Inspectorul general, profesor lon Dumitrache, secretarul Organizatiei Judetene de partid care răspundea
de problemele de învăţământ, Lazăr Baciucu, dar si elevi si părinţi prezenţi la festivitatea de deschidere
îşi amintesc ca era o zi frumoasă, de neuitat. Era parcă o binecuvantare pe care Domnul o dădea acestui
nou lăcaş de cultură.
Viziunea managerială a conducerii este centrată pe elev, pe dezvoltarea personală a acestuia, prin
implicarea tuturor factorilor educaţionali şi motivaţionali, astfel încât acesta, elevul, să fie capabil să se
integreze activ şi responsabil în societate, conform nevoilor comunităţii.
Deviza „Mâine vom fi mai buni decât azi” implică nevoia de perfecţionare continuă, de
autodepăşire, de valorizare şi de înnoire continuă a programelor educaţionale şi a stilului didactic, prin
participarea periodică la cursuri şi programe de dezvoltare personală, adaptate nevoilor de formare.
Renumele este rodul muncii tuturor celor care fac cinste şcolii, elevi, părinţi, profesori, fiind generat
de mai mulţi factori, dintre care: rezultatele remarcabile obţinute de-a lungul timpului de elevii şcolii,
îndrumaţi cu pasiune de profesorii şcolii, programele şi proiectele educative inovative iniţiate de echipele
de proiect profesioniste în scrierea de proiecte, o bună relaţionare între părinţi-profesori-elevi şi, nu în
ultimul rând, o promovare susţinută a imaginii şcolii prin organizarea periodică a unor campanii de
imagine. Implicarea, dăruirea profesională a corpului profesoral şi motivarea elevilor pentru colaborare,
competiţie constructivă şi dezvoltare personală converg spre renumele şcolii.
Nu exista discrepanţe între elevii buni şi cei mai puţini buni. Acest lucru este rezultatul tactului
pedagogic folosit de fiecare membru al consiliului profesoral, facilitând în cadrul activităţilor şcolare şi
extraşcolare mobilizarea stimulativă a elevilor în echipe de lucru, învăţându-i astfel cooperarea,
colaborarea, toleranţa şi echitatea în educaţie, în spiritul calităţii.Calitatea actului educaţional este
asigurată şi de baza materială. Dotările la nivelul unităţii şcolare sunt bune, putând fi întotdeauna loc de
mai bine. Dintre toate dotările materiale, ne mândrim cu o bază sportivă de excepţie, apreciată de elevi şi
de părinţi. Milităm astfel pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor, începând de la nivlul ciclului primar,
ilustrând astfel dictonul: „Mens sana in corpore sano!”
Orice moment petrecut în această şcoală este unic, cuprins de o emoţie aparte pe care n-o poţi simţi
decât dacă păşeşti, fie şi singură dată, în acestă şcoală: Şcoala Performanţei şi a Dăruirii profesionale
Proiectele scolare europene,initiate de scoala noastra, au ca scop îmbunătățirea calității și
consolidarea dimensiunii europene în educație, încurajarea învățării limbilor străine și a cooperării
transnaționale între școli, promovarea conștiinței interculturale și a inovației în ceea ce privește metodele
pedagogice și tehnicile informaționale. Aceste proiecte sunt promovate și susținute financiar de către
Comisia Europeana prin Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și
Formării Profesionale, se derulează în învățământul preuniversitar și implică un număr mare de persoane:
elevi, părinti, toate categoriile de personal didactic, precum și comunitatea locală asociații non
guvernamentale s.a.
Scopul principal al colaborării şcolilor în cadrul acestor proiecte este introducerea dimensiunii
europene și promovarea multiculturalismului, iar obiectivele generale vizeaza: îmbunătățirea calității
învățământului prin realizarea unor schimburi de experiență și bune practici cu profesori și elevi din
instituții similare din străinătate, formarea și dezvoltarea unui spirit de respect față de valorile europene
prin încurajarea toleranței și a dialogului intercultural, implicarea activă a partenerilor sociali la viața
școlară prin stabilirea unor relații de parteneriat cu părinții elevilor și cu comunitatea locală.
640
Antrenarea elevilor la activități de anvergură internațională duce la înțelegerea existenței și

valorizarea pluriculturii, oferindu-le șanse de afirmare la nivel european. Creșterea prestigiului școlii vine
ca o consecință, imaginea acesteia fiind promovată atât la nivel național, cât și internațional,
îmbunătățindu-se astfel, pe de-o parte, relațiile cu organismele instituționale și cu autoritățile publice
locale, pe de alta parte, atrăgând atenția comunității locale asupra unor rezultate meritorii obținute de
elevii noștri îndrumați de un corp didactic de excepție..
Participarea la diferite activități in cadrul acestor proiecte presupune pe lângă dorința de implicare si
abilități de utilizare a computerului, și un bagaj minimal de cunoaștere a limbii engleze, acest lucru
impunând un proces constant de perfecționare a abilităților lingvistice ale elevilor și ale dascălilor.
Aceasta fiind o rezultantă extrem de important, știut fiind faptul că, într-o societate multilingvă, învățarea
limbilor străine deschide numeroase oportunități către o carieră mai bună, șansa de a lucra sau studia în
altă țară sau pur și simplu plăcerea de a descoperi noi orizonturi.
641
Şcoala de ieri vs şcoala de azi
Prof. înv. primar Vasile Raluca Liliana

Liceul Teoretic Murfatlar
În fiecare an, începând din 1994, la data de 5 octombrie este sărbătorită Ziua Mondială a Educaţiei.
Această zi a fost desemnată de către UNESCO şi marchează semnarea “Recomandării UNESCO/OIM
(Organizaţia Internaţională a Muncii) privind statutul profesorilor”.
În România marcăm această zi începând cu anul 2013.
În fiecare an organizăm la nivel de şcoală diverse manifestări cultural-artistice, expoziţii tematice,
concursuri.
Anul acesta am propus ceva nou- o activitate la care să invităm părinţii elevilor clasei I B. Aceştia
au răspuns pozitiv acestei provocări.
Activitatea s-a desfăşurat în două etape. Prima a fost un interviu al elevilor. Cei mici au dorit să afle
cum era şcoala pe vremea părinţilor, cum se desfăşurau orele, ce făceau în pauze, cum erau profesorii.
Curiozitatea lor a fost satisfăcută. Răspusurile au fost însoţite de fotografii , pentru a accentua unele
aspect cum ar fi portul uniformei. Cu toţii au fost de acord că uniforma era un semn disctinctiv al elevilor,
erau mândri să o poarte. Au povestit despre disciplina ce era în timpul orelor, respectul ce îl purtau faţă de
profesori, jocurile ce le animau pauzele. Chiar au promis că vor reveni într-o activitate următoare pentru
a-i învăţa pe copii jocurile de demult.
Cu toate că lipseau libertatea de astăzi, tehnologia

şi posibilităţile infinite de a petrece timpul liber, ei au
concluzionat că era mult mai frumos pe vremea lor.
Elevii au ascultat fascinaţi poveştile de demult,
punând din când în când întrebări. Au găsit multe
deosebiri între şcoala de demult şi cea de astăzi, unele
le-au plăcut. Altele mai puţin.
Dacă jocurile i-au amuzat sau i-au făcut curioşi,
ideea de uniformă sau stricteţea unor profesori nu i-au
încântat.
În partea a doua a activităţii, părinţii au schimbat rolul, devenind profesori. Au pregătit o oră de
AVAP. Au purtat o discuţie interesantă despre hrana sănătoasă, importanţa fructelor şi a legumelor în
alimentaţia noastră, vitaminele ce le conţin acestea.
642
A urmat un joculeţ în care copiii, legaţi la ochi, folosind mirosul şi pipăitul au recunoscut diverse
fructe şi legume.
În continuare, folosind fructele şi legumele şi diverse accesorii cum ar fi scobitori, piuneze, pom
pom, au creat diverse animăluţe, unele ce semănau cu cele reale dar şi unele imaginate de copii, cărora le-
au dat şi nume haioase.
Părinţii au recunoscut că a fost plăcut dar în acelaşi timp dificil să intre pentru câteva ore în pielea
unui profesor. A fost o provocare să reuşească să capteze şi să menţină atenţia celor mici, să răspundă la
toate întrebările, să ajute toţi copiii ce păreau că cer ajutor în acelaşi timp.
Am încheiat activitatea cu promisiunea că vom avea astfel de activităţi cât mai des.
643
PROMOVAREA IMAGINII INSTITUȚIEI –

AXĂ PRIORITARĂ ÎN DEZVOLTAREA EI
PROF. ÎNV. PRIMAR: VASILE MĂDĂLINA

LICEUL “CAROL I” PLOPENI, JUDEŢUL PRAHOVA
Pentru a răspunde exigențelor de calitate în învățământ, s-a instituit în ultimii ani și la noi evaluarea
instituțiilor de învățământ raportată la o scară a valorii, prestigiului și a încrederii pe care consumatorii de
ofertă educațională o manifestă.
De cele mai multe ori imaginea școlii o reprezintă ideea pe care și-a format-o comunitatea sau un
segment de populație prin receptarea unor informații referitoare la serviciile prestate și rezultatele vizibile
obținute.
Imaginea instituției de cele mai multe ori este materializată prin opinii și atitudini transmise de la
individ la individ, modificate și îmbogățite succesiv cu elemente noi, acceptate și asimilate de comunitate.
De aceea, este foarte important ca imaginea unității de educație, a școlii în mod special, să fie percepută
cât mai corect, opinia publică fiind foarte sensibilă la grija față de copii și față de asigurarea serviciiilor de
calitate.
Cei mai mulți părinți se adresează școlii noastre după ce au primit informații de la alte persoane,
despre programul educațional ce se desfășoară în unitate, serviciile de calitate oferite, seriozitatea și
profesionalismul personalului și grija cu care sunt educați elevii.
De mare importanță este primul contact cu școala, ”la prima vedere”, oferta educațională afișată la
loc vizibil, însoțită de imagini cu elevii noștri în timpul diverselor activități, dar și modul de primire al
părinților, atenția, răbdarea și tactul cu care se prezintă oferta educațională a școlii, urmărind să câștigi
încrederea acestora, viitorii clienți consumatori de servicii oferite de instituția noastră.
Așa se explică de ce în multe cazuri unele școli sunt foarte solicitate de foarte mulți părinți, ducând
la aglomerarea și supraîncărcarea claselor.
Resursele umane sunt definitorii pentru identitatea și imaginea instituției școlare, dar în același timp,
imaginea acesteia este importantă pentru calitatea relațiilor interumane, relația individ- instituție,
instituție- colectivitate.
Suntem datori să creăm o imagine pozitivă instituției unde lucrăm, fiecare persoană care activează
în unitatea de învățământ, de la director, la cadre didactice, personal administrativ, sanitar și de îngrijire
are responsabilitatea de a contribui la îndeplinirea acestui obiectiv nobil, imaginea fiind uneori mai
importantă decât toate bunurile materiale existente.
Prin stabilirea clară, concisă, observabilă și realistă a standardelor de calitate a serviciilor
educaționale se definește imaginea pe care dorim să o aibă serviciile educaționale prestate de instituția
noastră.
Promovarea imaginii dorite, prin diverse metode și mijloace, capătă în mentalul colectiv un anumit
prestigiu de care societatea are nevoie pentru buna funcționare.
O imagine pozitivă a unității școlare stimulează și impulsionează colectivul, pentru că acesta își
desfășoară activitatea cu succes, într-o atmosferă propice, de performanță, contribuind la o bună
comunicare interumană, atragerea de surse bugetare și extrabugetare, toate acestea contribuind la
asigurarea calității în procesul educativ desfășurat și pregătirea elevilor pentru viață, dar și siguranța că ai
loc de muncă sigur peste ani.
644
Integrarea în grădiniţă a copiilor cu TSA
Prof. pt. Înv. Preşc. Vasilica Gomboş

G. P. P. nr. 13, Alba Iulia
Tulburările din spectrul autist (autism) reprezintă un grup de tulburări de dezvoltare a copilului
caracterizate printr-o deteriorare calitativă, severă şi pervazivă în următoarele arii de dezvoltare: a)
interacţiune socială reciprocă; b) comunicare; c) comportament.
Deteriorările calitative sunt clar deviante în raport cu nivelul de dezvoltare sau cu vârsta mentală a
copilului si sunt vizibile de regulă încă din primii ani de viaţă (debut înainte de 3 ani). Tabloul clinic al
autismului este unul heterogen care variază de la tabloul clinic complet până la manifestări parţiale cu
grade de severitate diferite. Ca urmare in ultimii ani s-a folosit termenul „umbrela” de Tulburare din
spectrul autist (TSA) pentru a acoperi toate nivelurile de severitate.
In grupa TSA sunt incluse urmatoarele categorii diagnostic: Autismul infantile; Autismul atipic;
Tulburarea Asperger.
Principalele semnale de alarmă ale TSA sunt:

 lipsa privirii ochi în ochi;
 lipsa exprimării bucuriei; lipsă împărtăşirii plăcerii sau interesului;
 lipsa de răspuns la propriul nume (pare surd);
 lipsa coordonării privirii, expresiei faciale, gesturilor cu sunetele; nu arată;
 prosodie neobişnuită; mişcări şi posturi repetitive ale corpului; mişcări repetitive cu obiectele;
Exemplific, mai jos, câteva dintre simptomele specific TSA:

1. Simptome specifice afectarii sociale
 nu realizează contact vizual sau are contact vizual inconstant;
 nu utilizeaza limbajul nonverbal pentru a comunica (expresia facială, gesturile, posturile);
 incapacitate de a promova relaţii cu egali: nu se simte atras de ceilalţi, deseori nu are prieteni, nu
iniţiază jocuri şi nu se alătură grupurilor de copii (se joaca pe langa copii);
 nu-şi exteriorizează dorinţele, interesele, nu-şi exprimă îngrijorarea faţă de alte persoane, nu
impartaseste spontan bucuria si nu poate înţelege felul în care ceilalţi îşi exprimă stările sufleteşti; râde
sau ţipă inadecvat situaţiei;
2. Simptome specifice deficitului de comunicare
 lipsa sau întârziere totală în dezvoltarea limbajului expresiv, neacompaniat de mijloace alternative
de comunicare, poate fi neaşteptat de liniştit şi tăcut;
 nu răspunde atunci când este strigat pe nume, poate lăsa impresia că nu aude sau că nu se aşteaptă
ca cineva să-i vorbească;
 limbajul este stereotip şi repetitiv sau limbaj vag: are probleme în a imita sau în a comunica
nonverbal (prin gesturi sau mimică), nu indică ceea ce doreşte, nu face gestul pentru „pa-pa”.
3. Simptome specifice comportamentului:
 ataşament neobişnuit pentru obiecte; rezistenţa la schimbare (merge pe aceleaşi drumuri, se
îmbracă cu aceleasi haine, mănâncă acelasi tip de alimente);
 poate prezenta mişcări repetitive (merge pe vârfuri, se învârte în jurul propriului ax, flutură
mâinile);uneori, prezintă sensibilitate extremă la stimuli auditivi;
 perseverează în aceeaşi activitate fără scop perioade lungi de timp;
 preocupaţi de părţi ale obiectelor (roţile maşinuţei), studiază obiectele; preferă să se joace cu
obiecte şi nu cu jucării; explorează mediul inadecvat (miros, atins, lins).
645
Simptomele diferă ca și număr și intensitate atât de la copil la copil cât și la același copil în timp.
Primul pas în integrarea copilului cu TSA este aceptarea acestuia de către cadrul didactic care ar
trebui să aibă în vedere faptul că un copil cu autism prezintă deficite la nivelul interacțiunilor sociale,
deficite de comunicare și limbaj, dar mai ales bizarerii comportamentale (stereotipii, autoagresivitate).
Pentru ca integrarea să fie una de succes, copilul cu tulburări din spectrul autist trebuie să fie înțeles, iubit
și privit ca fiind egal în colectivitate, iar cadrul didactic este cel mai în măsură să creeze mediul propice
dezvoltării acestuia din punct de vedere social, comportamental și emoțional.
Următorii pași în integrare se fac cu ajutorul unui profesor de sprijin (însoțitor-Shadow) sau al
părintelui care asistă la ore. Acesta este liantul între cadrul didactic, colegi și copil. El este un purtător de
cuvânt al copilului, el poate aduce la cunoștiința cadrului didactic opțiuni cu privire la îmbunătățirea
relaționării cu copilul.
Ce trebuie să facă umbra (shadow) /însoţitorul?
Să ajute copilul să îndeplinească sarcinile primite de la educatoare şi să interacţioneze cu copiii. De
regula insotitorul stă în spatele copilului şi îl ajută fizic sau verbal atunci când este nevoie. În funcţie de
dificultăţile copilului într-un domeniu sau altul la grădiniţă, umbra are rolul să îmbunătăţească abilităţile
slabe şi să-l ajute pe copil să deviăa independent, urmărind deci anumite obiective înainte stabilite.
Toate lucrurile care se întâmplă la grădiniţă sunt contorizate într-un tabel care se completează în
fiecare zi şi în care sunt notate răspunsurile copilului. Dintre răspunsurile copilului, poate fi de urmărit:
cum a salutat si cum a răspuns la salut; cum s-a jucat şi cum a comunicat; care au fost dificultătile
întâmpinate şi la ce activităţi (pentru a fi lucrate suplimentar acasă);comportamentele de protest
/neadecvate / agresive (cauza comportamentului –dacă este posibil, consecinţa, momentul la care s-a
întâmplat); comportamentul la masă, şi la toaletă.
Educatoarea conduce clasa şi lectiile iar umbra ajută copilul să răspundă la solicitările acesteia.
Însoţitorul nu face lecţii şi nu intervine în activităţile propuse de educatoare. Chiar dacă un copil are
însoţitor sau nu, copilul înscris la grădiniţă este, în timpul pe care îl petrece in graădiniţă, în
responsabilitatea educatoarei. Umbra intervine doar în activităţile propuse de educatoare pe care copilul
nu le poate rezolva singur sau atunci când copilul manifestă comportamente neadecvate pentru a-l ajuta să
înţeleagă regulile şi cadrul impuse de grădiniţă.
Educatoarea îi impune copilului cu TSA aceleaşi reguli ca tuturor celorlalţi copii din grupă.
Educatoarea îi oferă copilului o consecinţă la comportamentele nepermise adică feedback copilul când
greşeşte (când are comportamente neadecvate), dar şi încurajări şi recompense pentru toate
comportamentele pozitive şi să-şi construiască o relatie cu copilul.
Umbra poate oferi copilului recompense pentru comportamentele pozitive sau pentru răspunsul bun
la activităţile mai grele sau mai lungi, discret, şi să motiveze suplimentar copilul cu ceva material, la care
trebuie să se adauge şi recompensa verbală, socială a amândorura.
În concluzie, copilul cu TSA poate să se dezvolte frumos în cadrul învățământului de masă, un
cadru care să nu îi adâncească și mai mult distanța față de normalitate, la o școală/grădiniță în care să nu
se simtă agresat de diversitatea stimulilor, care să-și adapteze planul educațional în funcție de nevoile lui
fizice și psihice, în care programul să fie bine structurat și puternic individualizat și care să-i ofere
posibilitatea de recuperare pe toate ariile de dezvoltare. Într-un astfel de mediu, perspectiva psihologică,
cea pedagogică și cea sociologică trebuie să se susțină reciproc și să se întrepătrundă.
Bibliografie:
 www.autism-aita.ro ; www.bellanima.ro ;www.shiftvieti.ro
 “Tulburări de spectrul autist la copil şi adult”-protocol clinic naţional PCN-348, Chişinău ,
2019(colectiv de autori)
 “Tulburarea de spectrul autist ” Ghid complet, Chantal Sicile-Kira, 2017
646
Integrarea copiilor cu tulburare din spectrul autist în şcoala de masă
Prof. înv. primar Vasiliev Anca-Raluca

Școala Gimnazială Nr. 29 „M. Viteazul” Constanța
Tulburarea din spectrul autist reprezintă o tulburare neuropsihiatrică caracterizată printr-o afectare
permanentă a capacităţii de relaţionare socială, printr-o deviere a comunicării şi prin prezenţa de
patternuri comportamentale restrictive, stereotipe ce debutează înainte de vârsta de 3 ani.
C. Badcook (2009) afirmă că „Autismul nu este numai o simplă combinaţie de deficite, ci este
asociat şi cu compensaţii remarcabile senzoriale şi cognitive.”
În jurul vârstei de 3 ani, dar uneori şi mai devreme, părinţii observă că, atunci cînd este strigat pe
nume, copilul nu întoarce capul, că nu pare interesat de ceea ce se întâmplă în jur, se comporta de parcă
nu ar remarca faptul că părinţii intră sau ies din cameră. Are o atitudine detşată şi nu-şi exrimă dorinţa
unu contact interpersonal. Nu arată preocupare pentru a-şi exprima sentimentele sau emoţiile, nu sunt
interesaţi să iniţieze interacţiuni sociale. Copilul nu simte nevoia să-şi exprime afecţiunea prin mângâieri
sau laude, nu priveşte interlocutorul în ochi (discontact psihic) sau poate avea contact vizual doar pentru
câteva secunde.
Copiii au un prag crescut la stimulii dureroşi (nu plâng daca se lovesc), nu se joacă cu alţi copii,
preferă jocul solitar, stereotip, neelaborat.
Modul de interacţiune socială al copiilor cu TSA a fost împărţit în trei grupe:
- copilul autist distant: este retras, indiferent, este deranjat de orice gest de afecţiune şi apropiere;
- copilul autist pasiv: acceptă apropierea, se poate juca cu ceilalţi copii, dar într-o manieră proprie şi
doar dacă jocul a fost adaptat şi strucurat pentru el;
- copilul autist activ: are o manieră activă, dar bizară de interacţiune, nepotrivită şi unilaterală.
Copilul cu tulburare din spectrul autist prezintă a afectare calitativă a comunicarii verbale şi non-
verbale şi a jocului. Limbajul poate fi absent sau a fost achiziţionat, dar într-un mod particular. Au o mare
dificultate în a iniţia şi purta o conversaţie, neputând anticipa sensul acesteia. Ei răspund strict la o
întrebare sau pot repeta la nesfârşit întrebările (vorbirea în banda de magnetofon).
Când limbajul nu a fost achiziţionat: copilul pare că nu înţelege ceea ce i se spune sau înţelege dar
nu răspunde sau poate răspunde non-verbal, arătând cu degetul obiectul dorit sau luând mâna
interlocutorului pentru a arăta obiectul dorit.
Când limbajul a fost achiziţionat: limbajul pare să-şi fi pierdut funcţia de comunicare, copiii au
dificultăţi în a înţelege sensul cuvintelor sau frazelor, dficultăţi în a utiliza limbaju în context adecvat,
dificultăţi în a înţelege unele cuvinte, iar cuvântul nu învăţat nu se poate face decât în contextul şi cu
asocierea în care a fost învăţat.
Cuvintele noi sunt învăţate mai mult pe baza similarităţilor perceptuale, au o prozodie, o
melodicitate particulară cu care pronunţă cuvintele, răspunzând la întrebări şi menţinând caracteristicile
interogaţiei însă nu-şi pot exprima emoţiile prin tonul vocii.
Utilizează pronumele personal la persoana a II-a sau a III-a. Uneori repetă cuvintele sau propoziţiile
imediat după ce le-au auzit sau după un interval de timp (ecolalie imediată sau întârziată).
Comunicarea non-verbală a copilului cu tulburare de spectrul autist este afectată, nu foloseşte
gesturile pentru a comunica, decât în situaţia în care a fost învăţat să facă un anumit gest într-un anumit
context.
S-au observat la copiii cu tulburare din spectrul autist stereotipii (fâlfâitul mâinilor, mers pe vârfuri,
ţopăit, legănare), mişcări faciale sau posturi stereotipe pe care să le menţină multă vreme, manierisme,
agiaţie psihomotorie. Dezvoltă uneori ataşamente bizare faţă de jucării sau obiecte pe care le poate atinge,
învârti, la nesfârşit.
Orice încercare de a-l despărţi de obiectele preferate, orice modificare în mediul lor poate declanşa o
stare emoţională accentuată ce se poate manifesta prin ţipete şi agitaţie psihomotorie.
647
Copiii cu tulburare din spectrul autist au un pattern distinctiv la testele de inteligenţă, datorat
dificultăţilor de secvenţere verbal şi abstractizare, gândiea simbolică nefiind dezvoltată. Ei au probleme
de organizare a informaţiei şi de a trece de la o idee la alta sau de la o acţiune la alta. Jocul este stereotip
şi repetitiv, nu este elaborat, creativ, neputând înţelege jocul simbolic sau jocul de rol.
Unii dintre ei au o memorie de fixare excelentă putând memora cifre, date, reproduce melodii
auzite, îşi pot aminti fapte şi gesturi ce s-au petrecut cu mult timp în urmă.
Majoritatea copiilor cu tulburare din spectrul autist sunt dezvoltaţi armonios fără a avea anomalii
fizice.
Pot avea un preferinţe alimentare şi pot prezenta aversiune faţă de anumite alimente.
Unii dintre copiii cu tulburare din spectrul autist prezintă răsunsuri exagerate la stimulii senzoriali:
hipersesibilitate la sunete, lumină, la stimuli tactili (nu suporta atingerea anumitor texturi).
Este esenţială terapia familială şi consilierea familiilor copiilor cu tulburare din spectrul autist.
Părinţiilor li se va explica natura şi caracteristicile acestei tulburări, faptul că este vorba de o tulburare
cronică, că vor avea un rol de suport faţă de copil, ei devenind parte componentă a echipei
multidisciplinare alături de cadrul didactic de la clasă, profesorul de sprijin, consilierul şcolar. Vor fi
învăţaţi să observe comportamentul copilului şi să se adapteze particularităţilor lui.
Condiţia pentru buna cunoaştere de către profesionişti a persoanelor cu autism este să existe formare
iniţială, dar şi posibilităţi de dezvoltare profesională continuă în problematica autismului, ceea ce în
România lipseşte.
Suportul familial este o altă componentă esenţială în tratamentul persoanelor cu autism şi cuprinde
câteva elemente de bază:
- suport psiho-educaţional: oferirea de informaţii de bază despre autism şi despre metode de
intervenţie;
- training pentru părinţi: pentru mai buna înţelegere a comportamentului copilului, în strategii de
modificare comportamentală, pentru formare de ablilităţi de comunicare alternativă, pentru
managementul tulburărilor alimentare şi de somn ale copilului, pentru dezvoltarea abilităţilor de lucru şi
joc la copiii lor, etc.
- consiliere pentru a-i ajuta pe părinţi să facă faţă impactului emoţional pe care îl are existenţa unui
copil sau adult cu autism în familie.
Condiția esenţială pentru ca progamele educaţionale să fie eficiente şi să ducă la o cât mai mare
independenţă de funcţionare a persoanei cu autism este aceea ca profesioniştii să cunoască şi să înţeleagă
bine problematica a autismului şi a persoanei cu autism cu care lucrează, iar aceste programe să fie
adaptate la nevoile individuale ale persoanei, să fie flexibile şi reevaluate regulat pentru a fi îmbunătăţite.
Bibliografie:
1. Vrăsmaş, E., Nicolae, S., Oprea, V., Vrăsmaş, T., Ghid pentru cadrele didactice de sprijin,
UNICEF, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, RENINCO, Editura Vanemonde, 2005
2. Vrăsmaş T., Învăţământul integrat şi/sau incluziv, Aramis, 2001
3. Vrăsmaş T., Şcoala şi educaţia pentru toţi, Miniped, 2004
4. Vrăsmaş, E. Nicolae, S., Vrasmas, T. Paşi spre educaţia incluzivă în România,
UNICEF, RENINCO, MECT, 2008
5. Vrăsmaş, T. (coord.) (2010), Incluziunea şcolară a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale,
Bucuresti, Vanemonde
648
”DANSUL INIMILOR SPECIALE”

la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Bistrița
Profesor logoped: Vass Imola Doris

Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 Bistrița
Integrarea copiilor cu dizabilităţi implică un amplu şi complex proces instructiv-educativ,

recuperativ - compensatoriu, în care un loc important îl deţin activităţile culturale. Întâlnim pretutindeni
oameni cu deficienţe. Perceperea lor socială nu este întotdeauna constantă, ea variază de la societate la
societate, furnizând semnificaţii diferite, în funcţie de cultura şi valorile promovate.
În acest context, integrarea copiilor cu dizabilităţi desemnează pe de o parte adaptarea la
circumstanţele vieţii sociale contemporane, iar pe de altă parte acceptarea lor de către societate. Unul
dintre punctele acestei accepţiuni este aceea de cunoaştere la nivel social a capacităţilor şi aptitudinilor
pe care copilul deficient le poate dezvolta. Pe lângă activităţile specifice procesului educaţional,
activităţile culturale au o însemnătate deosebită atunci când în conţinutul lor accentul se pune pe educativ-
formativ. Dat fiind faptul că obiect şi subiect al educaţiei este copilul cu dizabilităţi, activităţile culturale
trebuie să aibă un pronunţat caracter recuperator-compensator.
Importanţa activităţilor culturale rezidă şi din necesitatea unor metode complementare de educaţie a
copiilor cu nevoi educative speciale. Desigur, nu trebuie omis faptul că datorită dizabilităţii copilului,
cadrul didactic organizează şi desfăşoară aceste activităţi ţinând cont de particularităţile psihice şi de
vârstă ale copiilor. Activitatea terapeutică de nuanţă culturală contribuie la socializarea mai uşoară a
copilului prin caracterul ei practic-aplicativ. Prin intermediul acestora se intensifică exerciţii empatice
între membrii grupului, colaborare şi comunicare.
Spiritul de echipă şi de ajutor este relevant în cadrul activităţilor culturale prezentate la scenă
deschisă. Prin intermediul activităţilor culturale se dezvoltă libera exprimare, capacitatea de furnizare a
mijloacelor de comunicare non-verbală, interacţiuni sociale, cunoaşterea celuilalt, creşterea încrederii în
sine, abilitatea socială de a conduce şi a fi condus, concentrarea, creativitatea, recunoaşterea şi exprimarea
emoţiilor intense.
Dansul este pentru mulţi dintre noi este o modalitate de a ne exprima emoţiile, trăirile, gândurile,
temerile, o modalitate prin care noi, adulţii, descoperim poate cel mai uşor sufletul copiilor noştri.
Un bun prilej de a fi creativi le-a acordat tuturor elevilor din ţară, Centrul Şcolar de Educaţie
Incluzivă Nr.1 Bistriţa prin organizarea concursului interjudețean de dans ”Dansul inimilor speciale”. Sub
acest generic, preşcolari şi elevi ai claselor I-VIII din învăţământul special şi nu numai, s-au întrecut la
Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Bistrița în cadrul proiectului educativ ”DANSUL INIMILOR
SPECIALE”.
În cadrul concursului s-au înscris numeroase formații de dans din județ și din țară, atât din
învățământul special, cât și din învățământul de masă, la toate nivelurile de învățământ. Încă o dată,
Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1 Bistriţa în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistrița
Năsăud, a reuşit să ofere tinerilor cu nevoi educative speciale și nu numai, un bun prilej de a se întâlni şi
de a demonstra că sunt sensibili, talentaţi, frumoşi, dar mai ales de a se face văzuţi şi auziţi.
649
Prof. IULIANA VELEA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ EMIL ATANASIU, GAROAFA, VRANCEA
Imaginea școlii este dată de reflexia fiecărui partener al procesului instructiv-educativ, însă rolul
profesorului este definitoriu, acesta imprimând un parcurs creator fiecărui copil, în funcție de abilitățile,
deprinderile și aptitudinile fiecăruia, evident, părintele, comunitatea, fiind parte integrantă a acestui
proces.
Consider că măiestria unui dascăl poate aduce în prim-plan imaginea unei școli, scoțându-și din
anonimat elevii și imprimându-le o traiectorie vizibilă, ancorată în noul context al educației europene,
prin proiectarea unor activități moderne, transdisciplinare, interactive.
Din perspectiva disciplinei pe care o predau, am propus elevilor cls. a VIII-a, proiectul
transdisciplinar ”Revelația lumilor paralele”, în colaborare cu biblioteca comunală și comunitatea
locală. Inițial, am urmărit aprofundarea trăsăturilor definitorii ale nuvelei La țigănci, de Mircea Eliade,
ca specie a genului epic, însă am transgresat limitele și am abordat transdisciplinar, mai precis, din
perspectiva fizicii cuantice acest subiect literar.
Pe de o parte, proiectul a oferit oportunitatea fiecărui elev de a exersa noțiunile de teorie literară
necesare promovării cu succes a examenului de evaluare națională, prin studiul analitic al textului: lectura
interiorizată și interpretativă a textului, realizarea momentelor subiectului literar, caracterizarea
personajului, în jurul căruia se țese firul narativ, trăsăturile specifice ale nuvelei, ca specie literară, iar pe
de altă parte, au fost încurajate reprezentările grafice: banda desenată, colajul, textul modal. Provocarea
proiectului a fost abordarea transdisciplinară a operei literare, din perspectiva fizicii cuantice.
Întotdeauna, elevii sunt preocupați de explicația științifică a unor fenomene, cărora le atribuim o
semnificație mistică. Robert Lanza, doctor în medicină la Universitatea Wake Forest, specialist în
cercetarea celulelor stem şi autorul teoriei biocentrismului, spune că moartea este doar o iluzie, pentru că
întreaga realitate este doar un construct mental al stării noastre de conştienţă şi că nu ar putea exista dacă
nu ar fi percepută de noi. Lanza şi-a expus pe larg ideile într-o carte, intitulată „Biocentrism: How Life
and Consciousness are the Keys to Understanding the True Nature of the Universe”. Lanza crede în
teoria multiuniversului, conform căreia există un număr infinit de universuri paralele, care alcătuiesc
realitatea fizică. Astfel, tot ce se poate întâmpla se va întâmpla într-unul din aceste universuri. În plus,
dacă ar fi să abordăm și latura emoțională, omul va trăi şi după moarte, prin modul în care a influenţat
viaţa rudelor şi prietenilor cu care a interacţionat. Potrivit fizicii cuantice, orice acţiune determină
prăbuşirea unor universuri cuantice posibile, pentru că trecutul şi viitorul există doar prin prisma unor
posibilităţi. Această teorie este susținută și de Stephen Hawking și Leonard Mlodinow. Astfel, fiecare om
determină prin acţiunile sale un viitor, un univers, care va fi cu atât mai mare şi mai complex cu cât va
interacţiona cu mai mulţi oameni. De aceea, chiar şi după moartea lui, universul astfel creat va exista
pentru prieteni, omul devenind un fel de păpuşar-fantomă care a determinat existenţa unei lumi.
Nuvela întemeiază un univers ficțional inedit, în care acționează altfel de legi decât cele specifice
realității cotidiene. Orice încercare de a găsi o explicație rațională evenimentelor, eșuează. Tot ce putem
afirma cu siguranță este că din clipa în care intră în grădina enigmatică, Gavrilescu pătrunde în alt
timp ce se dezvăluie la sfârșit a fi o etapă distinctă a trecerii din viață în moarte.
În primul segment narativ, semnele universului sacru se conturează din elementele realului. În
tramvai pe una din străzile Bucureștiului, profesorul de pian, ce tocmai părăsise casa unei eleve, discuta
cu ceilalți călători. În conversația aparent banală, apar câteva obsesii: casa țigăncilor, apoi
grădina. Amândouă, frumoase și enigmatice, incită curiozitatea. În discuție se insinuează apoi un motiv
funebru: umbra și răcoarea nucilor din curtea țigăncilor. Gavrilescu tânjește după umbra și răcoarea
nucilor, nu numai din cauza căldurii excesive, ci dintr-o chemare nedeslușită încă, spre moarte. Această
chemare mai este sugerată și de legătura sa cu colonelul Lawrence. El nu știa cine este, dar auzise
650
vorbindu-se despre el în stație. Acesta trăise cu exactitate aceeași senzație de căldura

insuportabilă suportată și de Gavrilescu, în aceea zi: ” arșița aceea teribilă a Arabiei, l-a lovit ca o sabie.
L-a lovit în creștet ca o sabie, amenințându-l”.Gavrilescu își motivează intrarea în casa țigăncilor
din dorința de a găsi și înfrunta aventura. El asculta de un glas venit de dincolo, o voce care îl chema
stăruitor sub umbra îmbietoare a nucilor. Acolo îl întâmpină o “neașteptată și nefirească răcoare”. Răceala
pământului îi va primi curând tot trupul. Toate semnele exterioare duc spre același sfârșit: istovirea
trupului, senzația căldurii apăsătoare, limbajul ambiguu, oprirea timpului.
Repetarea propoziției “Prea târziu! Prea târziu!”, rostită identic la intrarea și la ieșirea de la țigănci
răsuna ca un rămas bun adresat realului.
Oprirea timpului: odată cu intrarea în casa țigăncilor, mecanismul ceasului s-a oprit. Constatarea o
face bătrâna și limbajul sugerează stingerea mecanismului conștiinței. Observăm că toate acțiunile eroului
sunt în număr de trei: se urcă de trei ori în tramvai, îl întâmpina trei fete, persoanele cu care vorbește sunt
tot trei. Acest număr are valențe simbolice, sinonim cu începutul unei noi existente, sugerând totodată
nivelurile fundamentale ale existenței : trecut, prezent, viitor.
Evenimentul a adus alături, evident, elevii cls. a VIII-a, părinții, profesorii și invitați ai comunității
locale, promovându-se astfel imaginea școlii și punându-se accent pe abilitățile și aptitudinile celor 20 de
copii.
651
ȘCOALA ROMÂNEASCĂ
Prof. Costina Velica,

Liceul Tehnologic Constantin Brâncoveanu, Scornicești
Școala reprezintă a doua casă a tânărului în formare, în această casă el trebuie să pășească cu
bucurie și încredere, ea fiind un prim factor al educației continue și sistematice.
Rolul educației este de a forma ființa socială, de a-l socializa pe copil. Educația în școală are un
caracter pluridimensional, astfel încât să poată orienta acțiunea educativă pentru a răspunde atât nevoilor
individului, cât și celor ale societății pentru care îl formăm.
Se poate spune, deci, că educația este ansamblul de acțiuni și de influențe menite să permită ființei
umane să-și dezvolte capacitățile fizice și intelectuale, dar și sentimentele și atitudinile morale și estetice,
în scopul responsabilizării și integrării sociale optime ca cetățean.
Din ce în ce mai multe probleme sociale intră în școală, ceea ce face ca școala să nu mai poată sta
departe de comunitatea din care face parte. Instrucția ca proces școlar este strâns corelată cu educația. Ea
susține dezvoltarea și modelarea elevului, urmărind aceleași finalități socialmente determinate.
Esența instrucției derivă din nivelul cunoașterii umane, și din nevoia societății de a folosi omul, pe
măsura capacităților sale profesionale și a profilului său moral – spiritual.
Planificarea instrucției pe nivele de intră în atribuțiile organismelor. Transpunerea conținuturilor

informaționale în acțiune pedagogică intră în sarcina educatorului și ia forma unui proces global, dinamic,
caracterizat între cel care dirijează procesul și cel care asimilează conținutul propus.
Competența cadrului didactic, măiestria sa pedagogică sunt exprimate în capacitatea de a converti

informația științifică în stimuli care să declanșeze energia biopsihică a elevului, necesară învățării. În felul
acesta, obiectivele educaționale se intersectează cu cele instrucționale, concretizate în diferite tipuri de
strategii sau deprinderi intelectuale, motorii, atitudini și trăsături de personalitate.
Actualul elev este profesionistul și cetățeanul de mâine. Ca adult el va desfășura o activitate

profesională, de presupus în raport cu aspirațiile și vocația sa. Dar, orice profesie și orice personalitate
care se dorește împlinită, se desfășoară pe fundalul unei culturi generale îmbinată armonios cu cea
profesională trăirii satisfacțiilor estetice, morale, fizice etc.
Toate aceste valori spirituale și însușiri de ordin superior ale personalității sunt, în ultimă instanță,
procesul instrucției ale cărei baze sunt puse în școală. Educația este factorul care mijlocește interacțiunea
dintre premisele ereditare și condițiile de mediu, orientând procesul formării și dezvoltării personalității în
perspectiva unor finalități formative explicite.
Activitățile educative, utilizate în școală, dezvoltă un caracter programat, individual, planificat.
652
PERCEPȚIA CALITĂȚII ÎN EDUCAȚIE
Prof. Veneticu Florentina

Școala Gimnazială Comuna Vitănești, Județul Teleorman
MOTTO: ,,Doar cǎutând perfecţiunea, gǎsim succesul!”
Problema asigurǎrii şi menţinerii calitǎţii serviciilor educaţionale este una deosebit de importantǎ
cu un impact imediat , dar şi pe termen lung asupra beneficiarilor direcţi ai acestora-elevii, cât şi asupra
beneficiarilor indirecţi- comunitatea, societatea etc.
Calitatea şi asigurarea acesteia nu se întâmplǎ, nu este opţionalǎ, ci este o cerinţǎ imperativǎ a
timpului pe care îl trǎim din cel puţin patru motive: moral (elevii sunt cei cǎrora trebuie sǎ li se asigure o
educaţie care sǎ fie ,,cea mai bunǎ”, contextual (şcolile sunt într-o interacţiune dinamicǎ şi continuǎ cu
societatea şi comunitatea cǎrora le aparţin . Contextul în care acestea îşi desfǎşoarǎ activitatea este într-o
continuǎ luptǎ pentru calitate, ceea ce impune pentru toate instituţiile o creştere a interesului pentru
calitate.), supravieţuirea (societatea de azi este una concurenţialǎ), responsabilitatea (şcolile sunt supuse
în mod constant aprecierii şi evaluǎrii celor pe care îi serveşte: elevi, pǎrinţi , comunitate, societate.
Şcoala este un bun al comunitǎţii şi va trebui sǎ dea socotealǎ pentru ceea ce face, motiv care impune
existenţa unor strategii interne de asigurare şi menţinere a calitǎţii.)
Şcoala româneascǎ trebuie sǎ iasǎ din normele stricte ale ideii de transfer de cunoştinte cǎtre elevi,
idée care încǎ mai stǎ ca temei de bazǎ a tot ceea ce şcoala face sau trebuie sǎ facǎ. Şcoala sǎ fie locul
unde elevii primesc informaţii, dar accentul sǎ nu cadǎ pe dimensiunea informativǎ, ci din ce în ce mai
mult pe formare, integrare, relaţionare.
Valorile instituţionale şi viziunea sunt importante deoarece ele dau direcţie şi sens instituţiei,
asigurǎ consecvenţa în acţiune, motiveazǎ şi promoveazǎ angajaţii, pun bazele culturii şcolii.
Iată destule motive pentru a acorda o mai mare atenţie activitǎţii didactice în vederea obţinerii unui
învǎţǎmânt de calitate.
Nu rareori avem ca subiect de discuţie în cancelarie, la cercurile pedagogice sau la şedintele cu
părinţii problema îndepărtării elevilor de ,, carte”(declinul învǎţǎrii). Dar ce facem noi, cadrele didactice,
pentru a îndrepta situaţia?
Această temă a simpozionului constituie un impuls pentru mine în dezvoltarea profesională.
Bibliografia pe această temă este vastă şi diversificată, cu multe soluţii la acest ,,obstacol’ de la
clasă. Mai depinde şi de învăţător cât de maleabil este în proiectarea activităţii de la clasă şi cât de
deschis este spre nou.
I. Ce este calitatea educaţiei?

Conceptul de calitate a fost asociat cu un anume nivel sau grad de excelenţǎ , valoare sau merit,
deci cu valorile explicite şi implicite ale culturii unei comunitǎţi sau unei naţiuni. Un concept propriu al
calitǎţii ar trebui sǎ se fundamenteze pe : cultura, tradiţiіle şi valorile naţionale, cultura şi valorile pe
care dorim sǎ le promovǎm prin politicile şi strategiile dezvoltǎrii sociale şi economice durabile.
Calitatea educaţiei poate fi privitǎ ca un ansamblu de caracteristici ale unui program de studiu şi
ale furnizorului acestuia prin care sunt îndeplinite aşteptǎrile beneficiarilor, precum şi standardele de
calitate. Beneficiarii şi clienţii educaţiei de calitate (elevii, pǎrinţii, societatea) ar fi de dorit sǎ fie
consultaţi permanent în ceea ce priveşte satisfacţia lor faţǎ de serviciile educaţionale de care beneficiazǎ.
Imbunǎtǎţirea calitǎţii educaţiei presupune evaluare, analizǎ şi acţiune corectivǎ continuǎ din
partea organizaţiei furnizoare de educaţie, bazatǎ pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite
proceduri, precum şi pe alegerea şi aplicarea celor mai relevante standarde de referinţǎ. Metodologia
asigurǎrii calitǎţii educaţiei precizeazǎ cǎ asigurarea calitǎţii educaţiei este centratǎ preponderent pe
653
rezultatele învǎţǎrii. Rezultatele învǎţǎrii sun exprimate în termeni de cunoştinţe, competenţe, valori,
atitudini care se obţin prin parcurgerea şi finalizarea unui nivel de învǎţǎmânt sau program de studiu.
Calitatea în educaţie este asiguratǎ prin urmǎtoarele procese: planificarea şi realizarea efectivǎ a
rezultatelor aşteptate ale învǎţǎrii, monitorizarea rezultatelor, evaluarea internǎ a rezultatelor, evaluarea
externǎ a rezultatelor şi prin îmbunǎtǎţirea continuǎ a rezultatelor în educaţie.
Calitatea este dependentǎ de valorile sociale în care funcţioneazǎ sistemul respectiv de educaţie.
Calitatea se realizeazǎ pe un anume subiect, pentru un anume beneficiar, dupǎ anumite interese. Valorile
calitǎţii în educaţie: democraţia, umanismul, echitatea, autonomia intelectualǎ şi moralǎ, calitatea
relaţiilor interpersonale, comunicarea, îmbogǎţirea comunitǎţii, inserţia optimǎ socialǎ şi profesionalǎ,
educarea individului ca membru critic şi responsabil al grupului. Forţa de muncǎ sǎ fie competitivǎ, cu
noi competenţe în soluţionarea problemelor şi cu abilitǎţi cognitive. Incǎ persistǎ discrepanţe între
nivelul de pregǎtire al elevilor din şcolile rurale şi cei din şcolile urbane, între elevii majoritari şi cei
aparţinând grupurilor minoritare defavorizate.
Aceste diferenţe privind performanţa pot fi puse şi pe seama unor distribuţii inechitabile şi
ineficiente a resurselor ceea ce duce la o mare variaţie în ceea ce priveşte calitatea educaţiei oferite.
Imbunǎtǎţirea managementului resurselor umane în învǎtǎmânt printr-o planificare strategicǎ şi oferirea
de stimulente pentru performanţǎ poate contribui semnificativ la îmbunǎtǎţirea rezultatelor în educaţie.
Sunt necesare eforturi suplimentare ale tuturor actorilor implicaţi în proces pentru a spori calitatea,
accesibilitatea, relevanţa, eficienţa, echitatea educaţiei.
Sensul educaţiei este dat şi de comunicare , aşa cum menţionam mai sus. Calitatea educaţiei este
datǎ de calitatea actului de comunicare. Existǎ o multitudine de factori care pot constitui bariere de
comunicare. Toate aceste bariere trebuie depǎşite printr-o educatie a comunicǎrii care presupune:
favorizarea autocunoaşterii prin resursele de comunicare, familiarizarea cu toate formele procesului de
comunicare, descoperirea resurselor de comunicare ale celorlalţi, activarea aptitudinilor de comunicare ,
descoperirea disponibilitǎţilor personale latente, folosirea optimǎ a multiplelor canale de emitere şi
receptare didacticǎ, valorizarea comunicǎrii integrale.
Trebuie înlocuitǎ gramatica scolasticǎ, învǎţatǎ mecanic, cu o gramaticǎ a comunicǎrii în care sǎ
fie pus accentul pe context, pe rolul elementelor nonverbale, pe organizarea complexǎ a comunicǎrii. In
acest sens se impune o altǎ cerinţǎ: pregǎtirea viitorilor formatori, perfecţionarea actualilor educatori
într-un cadru specializat, într-un laborator de comunicare educaţionalǎ.
In vederea realizǎrii eficiente a comunicǎrii pentru educaţie şi a educaţiei prin comunicare , sunt
necesare unele sugestii care pot avea rol orientativ:
 schimbarea mentalitǎţii privind procesul educativ, de la obiective şi conţinuturi pânǎ la
organizare şi evaluare;
 trecerea de la caracterul dominant instructiv la educaţia propriu-zisǎ, de la infomativ la
formativ;
 necesitatea unei reforme reale a învǎţǎmântului, la toate nivelurile;
 abordarea interdisciplinarǎ a instrucţiei şi educaţiei;
 introducerea unor discipline noi, axate pe ideea de comunicare şi educaţie alǎturi de discipline
clasice;
 conceperea unor noi modalitǎţi de evaluare, în conformitate cu cerinţele şi exigenţele omului
modern;
 utilizarea, în continuare, în procesul instructiv-educativ de mijloace tehnice moderne, specifice
erei electronice;
 structurarea şi derularea modelǎrii educaţionale pe modalitaţi întrunite şi coordinate.
II. Cum asigurǎ calitatea ,,actorii” implicaţi la nivelul şcolii?

Cadrele didactice prin:
 activitate didacticǎ în conformitate cu documentele normative şi bazate pe o metodologie
centratǎ pe elev;
 formare continuǎ;
 adecvarea întregii activitǎţi la nevoile elevilor şi ale comunitǎţii;
 evaluare şi autoevaluare permanentǎ
Elevii prin:
654
 pregǎtire continuǎ;
 implicare activǎ şi responsabilǎ în propria educaţie;
 participare la viaţa şcolii
Conducerea şcolii:
 prin asigurarea resurselor, a bazei logistice şi a condiţiilor pentru o educaţie de calitate;
 realizarea comunicǎrii interne şi externe la nivelul şcolii;
 conducerea proceselor de dezvoltare instituţionalǎ
Comisia pentru evaluare şi asigurare a calitǎţii:
 strategia de evaluare şi asigurare a calitǎţii;
 propuneri de îmbunǎtǎţire a calitǎţii educaţiei;
 colaborarea cu ceilalţi ,,actori” implicaţi;
 raportul annual de evaluare internǎ privind calitatea educaţiei în şcoalǎ
Pǎrinţii:
 comunicare permanentǎ cu copilul şi cu cadrele didactice;
 implicare în viaţa şcolii şi rǎspuns prompt la solicitǎrile acesteia.
III. Centrarea managementului calitǎţii pe valoarea adǎugatǎ şi pe progres

,,Evaluarea calitǎţii educaţiei se face pe baza valorii adǎugate, adicǎ în funcţie de ceea ce are
şcoala, educaţia adaugǎ la ,,zestrea” de cunoaştere, deprinderi, atitudini, competente generale existente
deja la nivelul indivizilor, grupurilor şi comunitǎţilor.” (Simona Josan, 2005, pag.9)
Şcolile sunt foarte diferite în ceea ce priveşte premisele şi resursele puse în joc. Ca urmare, la
eforturi egale, rezultatele obţinute vor fi foarte diferite.
Calitatea se poate obţine şi în şcolile care acţioneazǎ în condiţii grele iar efortul depus şi rezultatele
obţinute trebuie recunoscute şi recompensate.
,,Utilizarea conceptului de ,,valoare adǎugatǎ “ este necesarǎ pentru a discerne influenţa realǎ a
educaţiei asupra rezultatelor obţinute şi pentru a motiva şcolile care obţin rezultate deosebite în termini
de ,,valoare adǎugatǎ”.
Pentru a putea mǎsura valoarea adǎugatǎ este necesarǎ o estimare corectǎ a condiţiilor de intrare,
exprimatǎ în factori de risc (de exemplu procentul elevilor care au dreptul la bursǎ socialǎ, procentul
familiilor care primesc diferite forme de ajutor social, procentul familiilor în care cel puţin un pǎrinte e
şomer, procentul familiilor monoparentale, procentul elevilor migranţi, nivelul studiilor pǎrinţilor
elevilor, procentul orelor din planul de învǎţǎmânt predate de cadre necalificate, fluctuaţia cadrelor
didactice etc.)
Unitǎţile şcolare vor fi clasificate în categorii de risc în funcţie de condiţiile de funcţionare, iar
judecarea rezultatelor unei unitǎţi şcolare se va realiza numai prin comparare cu media de referinţǎ a
categoriei respective.” (Titus Filipaş, 2007)
Bibliografie:
1. Ciolan Lucian- ,,Proiectarea temelor integrate în cadrul curriculum-ului la decizia şcolii”, în
revista ,,Invǎtǎmîntul primar” nr. 1-2, 1999
2. ,,Tribuna învǎtǎmântului” nr. 884, 2007
3. Josan, Simona, ,,Lecţii de management şi calitatea educaţiei” , ,,Tribuna învǎtǎmântului” nr.649,
2005
655
PROIECT EDUCAȚIONAL NAȚIONAL:

Prof. VENTER DORINA VIORICA

Colegiul Tehnic”ALEXANDRU ROMAN” Orașul Aleşd, jud. Bihor
“Omul sfințește locul, nu locul pe om ” spune un vechi proverb românesc.
Elaborarea unei strategii de promovare eficientă pentru unitatea școlară, care să răspundă nevoilor
reale ale instituției și care să cuprindă cele mai potrivite modalități de promovare, este o obligație a
fiecăruia dintre noi, indiferent de funcția sau calitatea pe care o avem.
Implicarea cu succes a părinţilor ca parteneri în procesul instructiv - educativ este cheia rezolvării
multor probleme, fiind condiţionată de asumarea şi promovarea unor valori comune:
 asigurarea egalităţii şanselor în educaţie;
 revigorarea spiritului civic;
 promovarea dialogului, transparenţei şi a comunicării deschise;
 statuarea disciplinei şi a responsabilităţii;
 dezvoltarea cooperării şi a colaborării.
în continuă schimbare. Formarea imaginii unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’,
ce ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea
desfăşurată de cadrele didactice. Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi
extern al unitătii o imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi
tehnicile potrivite.
Dintre activităţile de promovare a imaginii școlii noastre cele mai relevante sunt:
 difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională: prin târguri de ofertă, pliante, afișe,
banere, mape de prezentare cu imagini din laboratoare, cabinete, ateliere, săli de curs, site-ul școlii;
 diversificarea ofertei educaționale care să satisfacă nevoile comunității și a agenților economici
parteneri, atât pentru învățământul tehnic cât și cel profesional sau dual;
 prezentarea resurselor umane, a rezultatelor şcolare, a proiectelor educaționale derulate, pe site-
ul școlii, în revista școlii, în presă;
 dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național și internațional,
cu agenții economici parteneri, ONG-uri și universități din țară și străinătate;
 participări la proiectele derulate de Universitatea din Oradea și Universitatea Babeș-Bolyai din
Cluj-Napoca- “Weekend-ul prelungit al liceenilor la UBB”, Școala de valori-proiect susținut de Holcim
Romania, în vederea orientării profesionale a elevilor;
 consilierea părinţilor elevilor din învățământul preșcolar, primar și gimnazial privind orientarea
şcolară, atât în școala noastră cât și în școlile rurale din zona noastră, în vederea atragerii elevilor,
realizând astfel planul de școlarizare propus;
 organizarea Zilelor Școlii și a Zilelor porților deschise, dând posibilitatea părinților să participe
la orele de curs sau activități cu teme propuse de aceștia;
 inițierea și participarea activă la proiecte de voluntariat;
 organizarea de activități în scop caritabil pentru diferite persoane nevoiașe sau case de copii și
bătrâni:Săptămâna fructelor și a legumelor, Tărgul de prăjituri;
 realizarea unor proiecte educative de anvergura, cu ocazia unor evenimente deosebite, astfel
pentru cinstirea Centenarului Marii Uniri, colectivul de cadre didactice, coordonat de subsemnata, a
realizat proiectul intitulat:”100 de ani de unitate românească” proiectul având un real succes și apreciat
“drept o emblemă a patriotismului și a mândriei celor de la Colegiul Tehnic Alexandru Roman din
Aleșd”-de publicația pentru elevi, studenți și cadre didactice, OVIDAN în nr.199 din 15 decembrie 2018;
656
 participare la concursuri școlare și extrașcolare din CAEN și CAEJ, olimpiade, competiții

sportive, proiecte Erasmus++, elevii noștri obținând multe premii, făcând cunoscută școala noastră la
nivel județean și chiar național și internațional;
 participarea cadrelor didactice la cursuri de formare profesională, Smart Teachers –derulat în
școala noastră pe parcursul anului școlar 2019-2020, în vederea perfecționării continue, care să ducă la
obținerea unor rezultate de excepție.
Promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate ar putea conduce în viitor la
optimizarea relației școală – comunitate și la dezvoltarea orașului nostru.
 Totul depinde de noi!
657
DESPRE PĂRINȚI ȘI COPII

DE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FAMILIEI – 15 MAI
prof. în înv. primar Verdeș Maria

Școala Gimnazială ”Constantin Blănaru” Cornu Luncii Suceava
Familia și modul în care reacţionează părinţii la contactul cu

„lumea” stabileşte tonul pentru percepţiile viitoare ale copilului cu
privire la acest contact ce, evident, presupune relaţionare. Copiii găsesc
în „lume” un loc înfricoşător şi de aceea caută la părinţii lor valori,
comportamente, linii directoare pentru a avea curajul să pornească în
explorarea ei. Valorile familiei – înțelegere, consecvență, empatie, se
prelungesc în ”familia” de la școală, fapt pentru care educația devine o
normalitate în viața fiecărui copil.
Copiii nu sunt creaturi făcute pentru a fi manipulate de adulţi. Ei sunt fiinţe ce trăiesc şi simt ceea ce
trăiesc. Copiii implică o mare responsabilitate din partea adultului, deoarece aceştia sunt cei care îi
orientează în viaţă, îi învăţa ce este binele şi răul, dragostea şi ura, adevărul şi minciuna, altruismul şi
egoismul.
Părinţii trebuie să cunoască nevoile copiilor şi să nu ezite să recunoască că „a fi părinte nu înseamnă
doar o conducere a creşterii copilului, ci o interacţiune constantă între părinţi şi copii, care se dezvoltă în
permanenţă”. De aceea, familia trebuie privită ca un grup uman de bază, dar şi ca o realitate determinată
de natura relaţiilor intrafamilale.
Familia rămâne „unicul grup social, caracterizat prin determinări naturale şi biologice, în care
legăturile de dragoste şi consangvinitate dobândesc o importanţă primordială” , deoarece reprezintă una
dintre cele mai vechi forme de comunitate umană, o instituţie stabilă, cu rosturi fundamentale pentru
indivizi. Acest lucru nu este omis atunci când se întocmește oferta educațională a Școlii Gimnaziale
”Constantin Blănaru” Cornu Luncii. Deoarece educatorii sunt interesați de starea de bine a educabililor,
de implicarea acestora în activități care să le descopere resursele personale, să le dezvolte încrederea în ei
înșiși, abilitățile și aptitudinile care îi definesc.
Școala și familia susțin necondiționat dezvoltarea completă și armonioasă a fiecărui copil și acest
lucru se practică în fiecare zi în școala noastră.
658
Pentru ce pregătim elevii
prof. înv. primar Verdeș Maria-Ionela

Liceul Teoretic Teiuș, Alba
Societatea contemporană, aflată în continuă mișcare și transformare, are nevoie de cetățeni

responsabili, competitivi și implicați activ în viața socială. Rolul de a pregăti astfel de cetățeni îi revine
educației, care începe în familie, prin „cei șapte ani de acasă” și continuă pe tot parcursul școlarității.
Punând pentru prima dată piciorul în curtea școlii, în clasa pregătitoare, copilul se consideră de
acum „mare”, i s-a spus și știe că la școală se învață și el vine ca să învețe. Iar în această muncă,
îndrumător îi va fi învățătoarea, pe care o consideră un om drept și bun și o călăuză care îl însoțește dintâi
în lumea plină de taine a cărții, un părinte care laudă și mustră cu blândețe, pedepsește cu gând bun,
împăcând și învățând fără osteneală, pregătind pentru viață ființele plăpânde care i-au fost încredințate.
Din experiența mea ca dascăl, care a pregătit zeci de copii, am înțeles faptul că elevul este
încredințat că învățătoarea îi va satisface interesul său intelectual, curiozitatea sa, că îl va ajuta să
asimileze scrisul, cititul și socotitul, dar mai presus de toate îl va învăța să gândească singur, să creeze, să
observe, să-și exprime gândurile, ideile și sentimentele în mod logic, coerent și concis. De aceea, îi
motivez pe elevii mei, în permanență, să citească un articol, un basm, o poezie, fragmente din diverse
lucrări etc. pentru că lectura deschide mintea. Și elevii de azi au nevoie de minți deschise pentru a fi buni,
pentru a face bine, pentru a crește frumos.
Ca să poată formula ideile principale dintr-un text, să alcătuiască rezumatul sau să realizeze
comentariul unei lucrări în versuri sau în proză, să utilizeze corect dicționarul, să caute informația cerută
și să o dezvolte, ca să îndrăgească și să prețuiască manualul, cartea în general, i-am determinat pe elevi să
vadă în ea o persoană, o ființă care îi ajută să-și lămurească nedumeririle, care nu se supără, care așteaptă
mereu să fie deschisă.
Este știut faptul că orice informație nouă ca să poată fi înțeleasă și procesată, trebuie să se bazeze pe
cunoștințele deja dobândite. De aceea, pregătesc copiii ca să fie capabili să dobândească informații noi pe
măsura problemelor care apar, să conecteze noua informație cu cunoștințele pe care le au deja și să le
aplice pentru rezolvarea problemei.
Din primele zile de școală, copilul o consideră pe învățătoarea sa ca pe cea mai bună prietenă. El
vrea să stea de vorbă cu ea, îi pune fel de fel de întrebări, îi comunică ce a aflat el, ce a făcut de ieri, de
când s-au despărțit. Pentru a-i dezvolta latura emoțională și încrederea în capacitățile proprii de a
descoperi și înțelege informațiile noi, pentru a-i satisface nevoia de comunicare, am căutat pe cât posibil
să mă apropii de fiecare elev, să-i răspund la întrebări, pentru că altfel, încrederea copilului în propriile
forțe ar scădea, la fel și interesul copilului pentru noutate. I-am încurajat pe elevi să știe să spună ceea ce
au de spus, să aducă argumente în susținerea celor spuse și să gândească liber. Am pregătit copiii să
creadă în ei și în ceea ce spun, să vorbească și să susțină conversația până la capăt, să nu se emoționeze în
fața interlocutorului, indiferent de poziția pe care o au față de acesta.
Elevul vede în învățătoare persoana care îi va aprecia corect lucrările și acțiunile sale. Se știe că o
parte din personalitatea copilului este concretizată în lucrările și acțiunile sale. De aceea am acordat
importanță deosebită lucrărilor care oglindesc interesul copilului pentru munca școlară. Elevul constată
prin calificative cum i-au fost apreciate lucrările, munca sa și așteaptă să vadă unde îl va plasa
învățătoarea în ierarhia clasei. De aceea am comparat lucrările elevului de astăzi cu ale celui din trecut și
i-am arătat progresul pe care l-a făcut. Astfel, copilul a simțit că sunt preocupată de el, de evoluția și
progresele lui. A căpătat încredere în forțele lui și s-a străduit mai mult, s-a autoevaluat și s-a plasat
singur în ierarhia clasei, ba mai mult și-a evaluat pregătirea școlară comparativ cu alți colegi,
recunoscându-le capacitățile și talentele cu care aceștia îl pot ajuta la o temă sau într-un proiect.
Din cele prezentate spre finalul fragmentului de mai sus, se poate observa că o altă preocupare a
mea este aceea de a-i încuraja pe elevi să colaboreze unii cu alții, să lucreze în echipă pentru a descoperi
659
informația, să o analizeze împreună și să construiască semnificații. Un rol important pentru desfășurarea

de activități în echipă îl are proiectul „Săptămâna Școala Altfel”, când elevii ies împreună din școală și
văd lumea din afară, vizitează muzee, instituții culturale, parcuri, organizează activități frumoase, de
echipă, socializează.
Ca și părinții, învățătoarea este pentru copil modelul pe care acesta îl imită. Îi imită atitudini,
gesturi, mod de exprimare etc. Am constatat acest fapt citind compunerea „Rămas bun, doamna
învățătoare!” a elevului Timiș Alexandru. Voi reda, în continuare, un scurt fragment din această
compunere: „ ... dar este o ființă care ne-a oferit cel mai bun exemplu de viață: ne-a primit în clasa I cu
zâmbetul pe buze, ne-a învățat minunățiile lumii, fericirea lumii și iubirea lumii, ne-a iubit ca pe propriii
ei copii.
Cu zâmbetul ei ne reda optimismul, încrederea în noi, alungându-ne supărarea atunci când luam o
notă rea. Prin modul ei de-a fi, ne-a arătat cum să fim mai buni, mai respectuoși, mai sentimentali, cum să
fim îndrăgiți de semenii noștri ... A fost un model bun pentru noi toți ...”. Așadar, i-am încurajat pe elevi
să ia ca modele din viață pe cei care au contribuit cu ceva la bunăstarea și evoluția omenirii, să se exprime
și să învețe în diferite moduri pentru a achiziționa acele competențe care îi vor ajuta să-și construiască
acele abilități care pot fi aplicate în viața lor și în care pot vedea valoare pentru viitor.
Așadar, din cele prezentate mai sus, se poate observa că preocuparea mea ca dascăl este de a-mi
pregăti învățăceii pentru viață, pentru a învinge obstacolele, pentru a putea avea o carieră profesională
solidă, dar totodată deosebită, folositoare semenilor. Crezul meu este că elevii trebuie să vadă viața,
înainte de a păși în ea.
660
PROMOVAREA IMAGINII GRADINITEI
Prof. înv. prescolar Verdes Raluca Dida

Gradinita P. P. nr. 21
partea societății și își revendică locul său în viața copiilor pe care îi educă, dar și, în centrul comunității pe
care o influențează constant. Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învătămănt un cadru viu, un
infinit, prin care o școala își poate construi o imagine.
acestei dezvoltări continue a gradinitei. Analizand ceea ce se cere de la unitatea de învățământ, putem
stabilii și cum anume o putem promova.
institutional.
extrașcolare.
661

Responsabilitatea aceasta este în mâinile noastre, deoarece aceasta imagine pozitivă se crează greu
662
ROLUL PARTENERIATELOR
ÎN PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIȚEI
PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR VEREŞ CRINA

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR. 2 JIBOU
Perioada preșcolară este una dintre cele mai importante perioade de dezvoltare a copilului din punct
de vedere fiziologic, psihologic și sociocultural. Rolul grădiniței este acela de a asigura un mediu
educațional propice, dar și de a coopera cu ceilalți factori educaționali și psihosociali (școala, familia și
societatea) care, la rândul lor, trebuie să găsească modalități optime de instruire și îngrijire a copilului.
Într-un mediu stabil în care copilul se simte iubit, în care el găsește modele optimiste de
comportament care îi asigură speranța reușitei, el va avea curajul înaintării, al angajării eu-lui în situații
mai dificile. La reuşita copilului in viaţă contribuie, in egală măsură, principalii factori educativi: familia,
grădiniţa şi şcoala.Asigurarea unui parteneriat real între aceştia, implicarea tuturor în realizarea unei
unităţi de cerinţe va duce implicit la o educaţie corectă a copiilor, la evitarea erorilor in educaţie şi la
soluţionarea problemelor inerente care apar.
Grădinița, ca primă verigă a sistemului de învățământ trebuie să i se acorde o mare atenție.
Invăţământul preşcolar a dobândit un conţinut instructiv-educativ cu discipline care se desfăşoară după o
programă minuţioasa şi care urmăreşte realizarea unor obiective precise privind pregătirea copilului
preşcolar pentru integrarea usoară şi rapidă în activitatea de învățare. Şi copilul preşcolar învaţă dar pentru
el învățarea este un joc. Învăţarea şcolară, oricât de liberă ar fi, are totuşi rigorile ei, efort mai susţinut,
disciplina de muncă riguroasă etc.
Educaţia preşcolară, instituţională este un act psihologic şi deosebit pentru egalizarea şanselor,
pentru perfecţionarea activităţii de instrucţie şi educaţie in vederea înlăturării eșecurilor școlare și a
abandonului școlar. Un rol important în debutul școlar îl va avea întotdeauna instituția preșcolară, ea fiind
o etapă intermediară, indispensabilă.
Integrarea copilului în forma de colectivitate preșcolară comportă un prim efort de adaptare la viața
socială și totodată extinderea mediului social accesibil copilului. În perioada preșcolară el își dobândește
rolul său social intr-o colectivitate și obține o altă dimensiune în interiorul familiei. În colectivitate copilul
stabilește cu totul alte raporturi decât în familie:
- invaţă să se subordoneze unui program şi a unor activităţi comune ale colectivului din care face
parte.
- stabileşte relaţii cu alţi copii învăţând să-şi domine excentrismul folosind relaţii de colaborare.
Integrarea copilului în şcoală presupune mai întâi formarea unor prezentări corecte despre şcoală care să le
permită preşcolarilor o adaptare afectiv-motivațională la mediu şcolar.
În scopul adaptării preşcolarului la mediul şcolar, al formarii şi al adâncirii reprezentarilor cu privire
la scoală este necesar a se intreprinde acţiuni comune gradinita-scoala, cum ar fi:
- asistenţa la o activitate de citire, matematică, scriere;
- organizarea unor activităţi de evaluare-concursuri care au loc împreună cu clasa pregătitoare şi
clasa a-i (exemplu, obiceiuri şi colinde de Crăciun,concursuri sportive,1iunie etc);
- plimbări în jurul oraşului;
- excursii în diferite locuri;
- dramatizări în care rolul şcolarului este interpretat de către preşcolar;
Un alt obiectiv in vederea integrării copilului in activitatea de tip şcolar constituie permanenta
legătură a grădiniţei cu familia, cea care constituie de fapt primul model al copilului.
Educaţia in familie ocupă un loc important in formarea “puiului de om” care trebuie să găsească aici
condiţii de dezvoltare fizică, perceptivă, intetelectuală, personală şi socială.
663
Din primii ani de viaţă personalitatea adultului de mai tarziu prinde contur şi se manifestă prin
elemente concrete cum sunt: temperament, caracter, însuşiri, capacităţi, abilităţi şi abtitudini.
„Cei 7 ani de acasa” sunt hotărâtori in procesul de adaptare şi integrare la viaţa socială şi aşa marcată
de influenţele mediului socio-economic.
Familia este instituţia primordială unde copilul dobândeşte cea dintâi şcoală a vieţii.
Nu întâmplător părinţii sunt gata să şi spună cuvântul chiar şi in cele mai dificile probleme de educaţie.
Faptul este explicabil, de la părinţi au invăţat in primul rând tot ce ştiu până când copilul este adus intr-o
instituţie de învăţământ. Familia trebuie să asigure sentimentul de comfort şi siguranţă. O ambianţă
frământată de tensiuni familiale, lipsită de afecţiune, stare de indiferenţă, cu acte de violenţă vă duce la
reacţii de inadaptare.
Pentru îndeplinirea dezideratelor comune grădiniţă-familie am recurs la câteva strategii specifice:
- stabilirea unor relaţii strânse cu familia copiilor pentru a cunoaşte mediul din care vin copiii,
problemele pe care le ridică aceştia;
- implicarea părinţilor în soluţionarea unor probleme interne ale unităţii;
- prezentarea unor referate privind rolul pe care îl are la grădiniţă, în instruirea şi educarea copiilor în
pregătirea lor pentru şcoală;
- convorbiri zilnice prin care sunt puşi la curent cu toate achiziţiile şi eşecurile copiilor, la găsirea
unor soluţii viabile;
- implicarea părinţilor la îmbunătăţirea didactico-materiale;
- activităţi demonstrative pregătite special pentru părinţi;
- serbări oferite părinţilor cu diferite ocazii;
Acestea au fost doar câteva dintre mijloacele pe care noi le-am utilizat frecvent în unitatea noastră
sau fiecare la grupa de preşcolari pe care o conduce. Buna colaborare între grădiniţă - familie - şcoală va
avea efecte pozitive şi durabile în timp asigurând performanţe educative notabile .
664
PROFESOR VESA MARINELA

SCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 UILEACU DE BEIUŞ, JUDEŢUL BIHOR
Unitatea de învăţământ trebuie să fie pregătită să facă faţă unor cerinţe tot mai complexe, iar
deschiderea spre nou se realizează datorită cadrelor didactice, care intervin în favoarea acestei dezvoltari
continue a scolii. Şcoala este instituţia care există prin ceea ce oferă, dar şi prin modul în care oferă,
trebuie să fie un loc în care elevii trebuie să se simtă ca acasă
Activităţile extraşcolare sprijină promovarea imaginii instituţiei scolare, este o componentaă
educaţională valoroasă şi eficientă careia orice cadru didactic trebuie sa-i acorde atentie.
Promovarea imaginii pozitive a instituţiei şcolare se realizează prin publicarea tuturor reuşitelor,
internetul devenind cel mai uzual mod de a face accesibile rezultatele si produsele activităţilor. Cu
ajutorul unui site, a unui email, putem ţine la curent părinţii şi putem promova activităţile şi implicit
scoala în cadrul careia se desfăşoară.
Imaginea şcolii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce aşteaptă şi au nevoie, educaţie de
calitate, accesul la ofertele educaţionale, combaterea discriminării, reducerea violenţei, promovarea unui
comportament moral pozitiv si participarea la activităţi extraşcolare. Şcoala, in ochii comunitatii, este
rezultatul unei munci constante. Educatia de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor
didactice, fiecare contribuind individual asupra imaginii de ansamblu a institutiei scolare .
Şcoala este o instituția de educație care are rolul de a oferi sprijin educativ atât pentru copii cât și
pentru părinți. Misiunea noastră este de a promova un învățământ deschis, flexibil, capabil să asigure
accesul egal la educație pentru toți copiii indiferent de naționalitate, religie, rasădeci să ofere șanse egale
de dezvoltare tuturor copiilor.
Promovarea imaginii noastre prin oferta educațională este una din ţintele proiectului de dezvoltare
instituțională, dând posibilitatea părinților să aleaga acivitățile opționale și extracurriculare la care doresc
să participe copiii. Activitățile extracurriculare au un conținut cultural artistic, spiritual, tehnico aplicativ,
sportive sau sunt simple activități de joc sau de participare la viața și activitatea comunității locale. Aceste
activități oferă copiilor destindere, recreere, voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și
recunoaștere a aptitudinilor.
Tendinţa societăţii actuale este ca familiile să-şi îndrume copiii către şcoli în care procesul de
predare-învăţare este de calitate, ei preferă şcoli în care elevii se formează, în care profilurile se pliază pe
nevoile lor.
Prin intermediul acestor activităţi complementare, elevii îşi vor dezvolta spiritul de muncă în echipă,
se vor descoperi pe ei înşişi, îşi vor exersa competenţele dobândite la orele de curs, îşi vor descoperi
pasiuni şi talente ascunse.
Prin multitudinea de activităţi desfăşurate la cel mai înalt nivel şi prin rezultatele deosebite pe care
elevii noştri reuşesc să le obţină încă de la cele mai fragede vârste, în şcoala noastrăs e practică un
învăţământ de calitate. Şcoala noastră a fost permanent preocupată de promovarea imaginii şcolii prin
diverse surse: ziare, reviste şcolare, dar mai ales prin reţeaua de socializare Facebook-reţea care este de
mare actualitate şi prin intermediul căreia activităţile derulate au fost foarte apreciate de elevi, părinţi şi
comunitate.
Bibliografie:
1. Jiga, Ioan, ′′Managementul învăţământului", Editura Aldin, Bucureşti, 2001
Catalano, H. Alternativele educaţionale - Fundamentări teoretice, Ed. Karuna, Bistriţa, 2008
665
Prof. înv. primar, Vieru Elena Georgeta

Şcoala Gimnazială “Elena Doamna”, comuna Cuza-Vodă, judeţul Galaţi
Asigurarea unui start bun în viaţă este un obiectiv prioritar al societăţii contemporane şi acest lucru
se concretizează în cadrul instituţiei şcolare. Voi aborda asigurarea managementului calităţii în instituţia
din care fac parte, Şcoala Gimnazială “Elena Doamna”, comuna Cuza-Vodă, judeţul Galaţi.
Calitatea serviciilor educaţionale este o cerinţă imperativă a timpului actual şi prezintă un impact
imediat asupra beneficiarilor direcţi ai acestora-elevii şi asupra beneficiarilor indirecţi-comunitatea,
societatea.
Şcoala este un bun al comunitǎţii aflat într-o interacţiune dinamicǎ şi continuǎ cu societatea şi
comunitatea cǎreia îi aparţine. Pentru atingerea standardelor calităţii se impune existenţa unor strategii
interne corect şi eficient elaborate.
Şcoala trebuie sǎ fie locul unde elevii primesc informaţii, fac schimb de opinii, dar accentul nu
trebuie să cadǎ pe dimensiunea informativǎ, ci din ce în ce mai mult pe formare, integrare, relaţionare.
Valorile instituţionale şi viziunea sunt importante deoarece ele dau direcţie şi sens instituţiei, asigurǎ
consecvenţa în acţiune, motiveazǎ şi promoveazǎ angajaţii, pun bazele culturii şcolii. Iată destule motive
pentru a acorda o mai mare atenţie activitǎţii didactice în vederea obţinerii unui învǎţǎmânt de calitate.
Conceptul de calitate este asociat cu valorile explicite şi implicite ale culturii unei comunitǎţi sau
unei naţiuni. Acest concept trebuie să se fundamenteze pe: cultura, tradiţiіle şi valorile naţionale, cultura
şi valorile pe care dorim sǎ le promovǎm prin politicile şi strategiile dezvoltǎrii sociale şi economice
durabile.
Calitatea educaţiei poate fi privitǎ ca un ansamblu de caracteristici ale unui program de studiu şi
ale furnizorului acestuia. Astfel, sunt îndeplinite atât aşteptǎrile beneficiarilor cât şi standardele de
calitate. Beneficiarii şi clienţii educaţiei de calitate (elevii, pǎrinţii, societatea) ar fi de dorit sǎ fie
consultaţi permanent în ceea ce priveşte satisfacţia lor faţǎ de serviciile educaţionale de care beneficiazǎ.
Pentru a se asigura calitatea actului educaţional trebuie ca toţi cei implicaţi în acest proces să îşi
aducă aportul cu seriozitate. Nu putem vorbi despre reuşită decât atunci când toţi membrii participanţi şi
totodată beneficiari conştientizează faptul că este necesar să-şi îndeplinească atribuţiile. Actul
educaţional presupune o muncă în echipă în care sunt incluşi următorii membri: conducerea şcolii,
cadrele didactice, elevii, pǎrinţii. Fiecare dintre aceştia contribuie la corecta şi buna desfăşurare a actului
educaţional.
Astfel, cadrele didactice asigură o activitate didacticǎ în conformitate cu documentele normative
şi bazate pe o metodologie centratǎ pe elev, urmează cursuri de formare continuǎ, întreaga activitate a
acestora este adecvată nevoilor elevilor şi comunitǎţii.Cadrele didactice sunt supuse permanent evaluării
şi autoevaluării în scopul creşterii eficienţei actului educativ.
Printr-o pregǎtire continuǎ, implicare activǎ şi responsabilǎ în propria educaţie, prin participare la
activităţile extracurriculare, elevii dau dovada unui interes crescut faţă de actul educaţional.
La rândul ei, conducerea şcolii are obligaţia asigurării resurselor, a bazei logistice şi a condiţiilor
pentru o educaţie de calitate. De asemenea se ocupă de conducerea proceselor de dezvoltare
instituţionalǎ şi de realizarea comunicǎrii interne şi externe la nivelul şcolii.
Pentru o bună desfăşurare a calităţii actului educaţional este deosebit de important ca pǎrinţii să îşi
aducă aportul prin comunicare permanentǎ cu copilul şi cadrele didactice şi să răspundă la solicitările
din partea instituţiei şcolare.
666
PROMOVAREA IMAGINII GRADINITEI VOINICEL

PRIN DERULAREA UNOR PARTENERIATE
IN CADRUL COMUNITATII LOCALE
Prof. Vieru Maria

Gradinita Voinicel, Chitila, jud. Ilfov
Parteneriatul educational este un concept care devine tot mai prezent in relatiile de colaborare ce se
stabilesc intre unitatile de invatamant si diferitele segmente ale societatii. Necesitatea si importanta
parteneriatelor rezida in doua aspecte:
▪ nevoia deschiderii gradinitei catre comunitate
▪ sensibilizarea comunitatii la nevoile gradinitei
Modalitatea eficienta si viabila prin care comunitatea poate sa raspunda solicitarilor din sistemul
educational este practicarea in parteneriat a proiectelor, acest lucru ramanand un instrument valoros al
gradinitei-in general si un mare castig pentru educatia copiilor-in special, pornind de la ideea ca
prescolarul trebuie scos cat mai mult din atmosfera obisnuita a gradinitei pentru a intra in relatie cu
semenii. Copilul vine astfel in contact cu diferite persoane, creste si se dezvolta intr-un mediu comunitar
variat.
Educatoarea este cea care trebuie sa initieze, sa conceapa, sa structureze pertinent si corect
parteneriatul educational, traducandu-l intr-un proiect valoros pentru toate partile implicate.
TIPURI DE PARTENERIATE- dupa nevoile si scopul urmarit
▪ parteneriate care au ca scop modernizarea bazei materiale si a spatiilor de invatamant;
diversificarea, innoirea materialului didactic aferent procesului de invatamant;
▪ parteneriate ce vizeaza atenuarea problemelor copiilor cu nevoi speciale;
▪ parteneriate pentru cunoasterea reciproca si buna relationare;
▪ parteneriate ce vizeza o cat mai buna integrare a copiilor in societate;
▪ parteneriate profesionale, ce vizeaza formarea continua a cadrelor didactice;
▪ parteneriate de imagine, in scopul popularizarii experientelor pozitive.
PARTENERIATE DERULATE
1.,,Impreuna pentru copii nostri”-parteneriat educational cu familia derulat pe parcursul a trei ani
scolari.
▪ Scopul: Initierea parintilor in problemele specifice educatiei din gradinita privita ca un
,,microgrup” din care copilul face parte;dobandirea de catre parinti a unor abilitati de relationare cu copii.
▪ Parteneriatul gradinita-familie construieste relatii stranse intre cele doua medii ale educatiei,
stabileste un sistem de valori apropiat intre acestea, care poate avea un efect benefic asupra copiilor.
▪ Exemple de activitati derulate pe perioada parteneriatului:,,Ne intalnim din nou”, ,,Traditii de
Craciun”, ,,Cine lucreaza mai frumos?”, ,,Cum aleg scoala la care va merge copilul meu?”, ,,Ultimii pasi
impreuna”.
▪ Una dintre cele mai interesante si placute intalniri a fost cea cu tema:,,Targ de toamna”-activitate
in care parintii au fost implicati sa participe activ alaturi de copii lor. S-au format perechi parinte-copil si
au realizat impreuna obiecte din materiale naturale, machete.
▪ Finalizarea proiectului a fost conceputa ca o analiza, impreuna cu parintii, a aspectelor pozitive
sau negative pe care le-am intalnit pe parcursul celor trei ani de intalniri.
2.,,Primii pasi spre scoala”-parteneriat cu Scoala ,,Ion Visoiu”, Chitila.
Obiectivele parteneriatului:
▪ Realizarea unui schimb de opinii in ceea ce priveste necesitatea unui mediu educational
stimulativ.
▪ Stabilirea unor puncte comune cu privire la programul derulat la grupa mare si semestru I al
grupei pregatitoare.
667
▪ Familiarizarea prescolarilor cu mediul educational in care vor pasi in curand.

,,In vizita la cei mici”- a fost una dintre cele mai placute intalniri si s-a organizat sub forma unei
activitati comune desfasurata la gradinita, unde scolarii au venit in vizita. Prescolarii le-au pregatit si
prezentat un scurt moment artistic si le-au adresat scolarilor intrebari, cum ar fi: ,,Va place la scoala”,
,,Va mai amintiti de gradinita?”, ,,Cum ati invatat sa cititi?”. Scolarii le-au raspuns la intrebari si o eleva
le-a citit o scurta poveste.
Alte activitati derulate pe perioada parteneriatului au fost: ,,Darul pentru prieteni”, ,,Vizita la
scoala”, ,,Vizita la biblioteca”.
,Prietenul meu, politistul!”-parteneriat cu politia in vederea intensificari activitatii de sprijinire a
copilului prescolar in dobandirea de cunostinte, capacitati si deprinderi care sa-i permita cu usurinta la
conditiile de mic pieton.
Obiectivele proiectului:
▪ Sprijinirea copiilor pentru intelegerea necesitatii respectarii regulilor de circulatie, in vederea
asigurarii securitatii personale.
▪ Cunoasterea consecintelor nerespectarii regulilor de circulatie.
,,Semne de circulatie”-convorbire cu suport intuitiv, a fost una dintre activitatile derulate pe
parcursul parteneriatului, a fost realizata in sala de grupa si a fost coordonata de d-nul politist. Copiii au
avut ocazia sa-si etaleze cunostintele despre regulile de circulatie cu o placere deosebita, fiind motivati
de prezenta politistilor, iar acestia la randul lor au fost placut impresionati de faptul ca niste copii de
gradinita sunt atat de atenti la ceea ce se intampla pe strada.
,,Jucarii pentru copii”, ,,Iepurasul vine pentru fiecare”- sunt doua proiecte realizate in parteneriat cu
Biserica „ Sfintii Branccoveni”, Chitila,si care au vizat formarea unei atitudini pozitive a prescolarilor
fata de bucuria de a darui, orientarea acestora spre atitudinea de prietenie si colaborare in spiritul
sarbatorilor de Craciun si de Paste.
Obiectivele proiectului:
▪ Antrenarea si dezvoltarea unor calitati ale copiilor-bunatate, compasiune.
▪ Dezvoltarea altruismului prin constientizarea semnificatiei faptelor bune.
▪ Educarea atitudinii de prietenie si colaborare cu persoane din mediul apropiat.
Proiectele le consideram un real castig pentru toti cei implicati in derularea lor: parinti, copii,
educatoare si ceilalti copii care au primit de la primii nu numai lucruri materiale ci si multa dragoste si
bucurie.
Recuperarea copiilor cu tulburari asociate printr-un program de parteneriat intre educatoare-
logooped-psiholog.
Programul de parteneriat s-a initiat ca urmare a depistarii la nivelul grupei mari ,,Albinutele” a unor
copii cu tulburari de vorbire si cu tulburari de comportament si a fost conceput in colaborare intre cele
trei parti: educatoare-logoped-psiholog in vederea unei interventii complete, din toate cele trei aspecte,
dar avand acelasi obiectiv cadru:
▪ Recuperarea cu tulburari in colectivul de copii si monitorizarea permanenta a lor.
Atributiile in cadrul programului
▪ logoped:-elaborarea planului de recuperare a limbajului si psihomotricitatii
- realizarea materialelor folosite in recuperarea limbajului si psihomotricitatii
- efectuarea selectiva a activitatilor de recuperare
- consilierea educatoarelor pentru a realiza integrarea copiilor cu ces
▪ psiholog:-realizarea evaluarilor psihologice initiale, continue si finale
- activitati psihoterapeutice individuale si de grup
- educarea psihomotricitatii
▪ educatoare:-asigurarea frecventei la programul de terapie corectiv-compensatorie
- adaptarea curriculumului la nevoile speciale ale copiilor cupransi in program,
identificand punctele comune celor doua tipuri de activitati
- asigurarea integrarii reale a copiilor cu ces
CONCLUZII: Initierea si derularea de activitati in parteneriat reprezinta o provocare pentru
educatorul de azi, necesitand multa creativitate in concepere, dinamism in derulare, responsabilitate in
monitorizare, flexibilitate in luarea deciziilor.
668
Prof. înv. primar Vîlceanu Ecaterina

Școala Gimnazială ,,Nicolae Costescu’’ Bolboși
Comuna Bolboși, jud. Gorj
institutional.
669
670
Prevenirea abandonului şcolar
Prof. Vînău Alina Ioana

L. P. S Cluj -Napoca
… “scopul educației este să transforme oglinzile în ferestre”. Sydney Harri
Abandonul şcolar este considerat, pe bună dreptate, una dintre marile provocări ale politicii din
domeniul educaţiei. Conform statisticilor, 6 milioane de tineri renunță anual la studii (ceea ce înseamnă
aproximativ 14% din numărul total de elevi). Pentru aceștia, viitorul este sumbru: șomaj, sărăcie sau
marginalizare. Tinerii care renunță prematur la studii sunt consideratți a fi cei care deși au vârstele
cuprinse între 18 si 24 de ani, au terminat cel mult învățamântul gimnazial la data la care abandonează
școala.
Pentru a putea reduce numarul abandonurilor şcolare ar fi bine să încercăm sa identificăm câteva
cauze:
- şcolile din zonele defavorizate sunt caracterizate de izolare, sărăcie și lipsa oportunităților de
succes socio - profesional pentru absolvenți. Lipsiți de motivație, mulți dintre elevii claselor gimnaziale
renunță în primii ani de studiu, rămânând să –și ajute păriții acasă sau zilieri la oamenii mai avuți din
satele respective. S-au implementat proiecte care finanțează preșcolarii și familiile nevoiașe să
frecventeze învățământul preșcolar, de exemplu, dar din păcate depinde foarte mult și de conducerea
locală.
- cultura de origine a elevilor – cercetările din domeniul educațional au relevat faptul că mediul
socio-cultural de proveniență al elevilor este una dintre cele mai importante variabile în reuşita sau
eşecul şcolar şi profesional al elevului. Este foarte importantă atitudinea familiei în raport cu şcoala Elevii
sunt încurajaţi şi de atitudinea părinţilor pentru care cartea nu mai reprezintă o prioritate, nici garanţia
asigurării unui loc de muncă. Mai mult, emigrarea forţei de muncă îi afectează tot mai tare pe elevi, care
fie că-şi urmează părinţii, fie sunt lăsaţi în grija unor rude sau cunoştinţe apropiate care se ocupă
superficial de situaţia şcolară a copiilor.
- mediul familial are un rol hotărâtor în cauzele de abandon şcolar. Astfel,o familie dezorganizată,
consecință a divorțului, mediul familial conflictual şi imoral, permisiv, divergența metodelor educative şi
lipsa de autoritate a părinților, atitudinea rece, indiferentă sau, dimpotrivă, tiranică a acestora sunt alte
câteva aspecte care conduc spre abandonul şcolar.
- factorii educationali: nerespectarea normele şi regulile şcolare, absenteism, repetenție, motivații şi
interese slabe în raport cu şcoala, greşelile dascălilor (de atitudine şi relaționare, competența profesională,
autoritate morală) au şi ei contribuie la apariția fenomenului de abandon şcolar
- anturajul de proastă calitate reprezintă un factor negativ în viața elevului; el poate să-l determine
pe elev să fumeze, să consume bauturi alcoolice, să consume droguri, să fure sau chiar să chiulească de
la şcoală.
Măsuri de prevenție
- Desfăşurarea unei campanii de creştere a gradului de conştientizare a comunităţii în vederea
prevenirii, reducerii şi corectării fenomenului de abandon şcolar
- Cooperarea dirigintelui cu părinţii; supravegherea discretă a prezenţei elevului la şcoală, legătura
permanentă cu dirigintele (reacţiile negative ale şcolii şi ale familiei întreţin mecanismele de apărare ale
elevului, creând un cerc vicios, în care, la limită, abandonul tinde să fie văzut de elev ca unică soluţie
pentru ,,rezolvarea’’ problemei)
- Dacă fuga de la şcoală este determinată de atitudinea unui profesor, dirigintele poate media
rezolvarea situaţiei conflictuale profesor-elev
671
- Confirmarea oficială a legitimării elevului la vreun Club Sportiv şi anunţarea prealabilă a

programului competiţional; aprobarea motivării absenţelor pentru participarea elevului la competiţiile
sportive de către conducerea şcolii
- Menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă afectivă
pentru toţi elevii
- Metode de predare – învăţare atractive
- Promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să
experimenteze succesul; evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea, marginalizarea, celor
care nu aparţin elitei
- Profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite etichetarea
elevilor, să critice constructiv, să se focalizeze pe recompensarea elevilor şi nu pe sancţionarea lor
- Diversificarea şi atractivitatea activităţilor extracurriculare
- Programe de consiliere a părinţilor (de tip ,,şcoala părinţilor’’)
- Colaborare cu toate autorităţile comunităţii locale (poliţia de proximitate, jandarmeria, alte
asociaţii şi ONG – uri).
- Utilizarea la orele de consiliere a experienţei celor ce au renunţat la şcoală pentru a preveni
scăderea încrederii în educaţie;
- Implicarea tinerilor cu risc de abandon în acţiuni comunitare.
Bibliografie:
1. Băban, A. (2001) Consiliere educaţională, Ed. Psinet, Cluj – Napoca
2. Cosmovici, A., Iacob, L. (1998) Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi
3. Clerget, Stephane, (2008), Criza adolescenţei, Editura Trei, Bucureşti
4. Moisin, Anton, (2007), Arta educării copiilor şi adolescenţilor în familie şi în şcoală, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
5. Tatu, Cornelia, Suport de curs: Consiliere şcolară (2009)
672
VIRGOLICI ANDRA
rămâne al profesorilor și al directorilor de școală, care integrează într-o schemă strategică realistă
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă. Ambele au de câștigat dacă sunt vizibile în
comunitate în special dacă își atrag colaborarea unor parteneri de tip asociații profesionale, organizații
nonguvernamentale, celebrități locale.
cum.
ritualuri, ceremonii.
exprime specificul unității respective în peisajul educativ local.
De exemplu, în Olanda, se cheltuiesc foarte mulţi bani şi energie umană pentru promovarea şi
atragerea grupurilor-ţintă. Se încearcă prin cuvinte şi imagini să se creeze cea mai bună imagine posibilă
şi să convingă că numai produsul educaţional oferit este cel mai bun. O mare atenţie şi cheltuială sunt
acordate identităţii vizuale şi reputaţiei numelui. Dar “clientul” aşteaptă mai mult. Nevoile lui sunt
centrale. Diferenţa dintre marketing şi vânzarea educaţiei este clară. Vânzarea este "mişcarea a ceea ce ai
de oferit către client". Marketingul este "a fi sigur că ceea ce ai de oferit este ceea ce doresc clienţii".
Aplicarea conceptului de marketing este mai complexă decât abordarea centrata pe vânzari. Pentru a
reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului complex şi în continuă
schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul exterior.
673
PROIECTELE EDUCAȚIONALE - MODALITATE DE PROMOVARE

A IMAGINII INSTITUȚIEI DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Prof. Vitoreanu Daniela Violeta
Promovarea imaginii instituţiei şi a factorilor care îşi asumă responsabilităţile în procesul de

beneficiarilor procesului educational.
Promovarea imaginii unităţii de învățământ reprezintă o prioritate în scopul unei bune colaborări
între cei trei parteneri educaţionali: cadre didactice- elevi- părinţi.
Relaţiile de colaborare dintre profesori şi părinţi întăresc identitatea şcolii şi sporesc prestigiul
instituţional şi personal al celor implicaţi, dau un sens de utilitate timpului
petrecut împreună şi deschid perspectiva unor preocupări informale cu valoare
formativă.
Profesorii specialiști (psihologi, consilieri școlari, psihopedagogi, mediatori
școlari) pot sprijini atȃt cadrele didactice cȃt și părinţii ȋn demersul educaṭional,
identificȃnd cele mai eficiente și optime metode, tehnici, strategii ȋn vederea
formǎrii personalității copilului și integrǎrii cu succes a acestuia în mediul
educational și social.
În acest sens, ca specialist al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională care îmi
desfășor activitatea atât în grădiniță cât și în școală consider că promovarea imaginii instituţiei se
realizează și prin elaborarea unor proiecte la nivel local, județean, național dar și
internațional care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de
bună practică în managementul instituţional.
Astfel, am implementat Proiectul transfrontalier ”Eu și tu- împreună la
școală”, acțiune prin intemediul căreia s-au desfășurat mai multe activități
(lectorate, schimburi de experiență, ateliere de creație, excursii, concursuri,
workshop-uri, voluntariat, simpozioane), activități în cadrul cărora au fost
implicate atât instituții de la nivel local, național dar și din Ungaria.
Proiectul educational ”Eu și Tu- împreună la școală!” a abordat teme de actualitate și anume
absenteismul, situațiile de criză educațională și nu în ultimul rând abandonul școlar.
Din dorința de a diminua absenteismul școlar, de a depăși situațiile de criză educațională dar mai
ales de a preveni abandonul școlar- specialiștii psihologi, consilieri școlari, psihopedagogi, cadre
didactice de la învățământul primar au fost dispuși să ofere o educaţie de calitate în conformitate cu
cerinţele educaţiei moderne având la bază teoria centrării învăţământului pe elev şi pe nevoile acestuia
prin desfăşurarea unor activităţi de sprijin socio- educative, de consiliere și îndrumare a părinţilor și
elevilor, workshop-uri, simpozioane, concursuri, toate acestea în vederea
îmbunătăţirii relaţiei părinte- copil, a relaţiei şcoală- familie, urmărind astfel
creşterea stimei de sine, a încrederii în forţele proprii, formarea personalității
copilului și integrarea cu succes a acestuia în mediul educational și social.
Așadar, consider că activitățile extracurriculare sunt o componentă
educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic ar trebui să-i acorde
atenţie, adoptând, în primul rând, o atitudine deschisă și inovativă, atât în modul
de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu părinți și elevii, asigurând o
atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor dar și implicarea
cu succes a părinților în actul edcațional.
674
În concluzie, imaginea instituției poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce au aceştia nevoie:
educaţie de calitate, accesul la ofertele educaţionale, individualizarea învăţării, combaterea discriminării,
promovarea unui comportament moral pozitiv precum şi participarea la activităţi extraşcolare.
675
VLAD CODRUTA
GRADINITA “ALBINUTELE”
focalizate pe reducerea abandonului şcolar. Integrarea elevilor în școala prin promovarea
interculturalitații și susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, dar și susţinerea elevilor în
abilităţi.
institutional.
676
677
Promovăm imaginea şcolii

prin colinde de Crăciun în limba engleză şi nu numai….
Prof. Limba engleză VLAD CRISTIAN
“He who has not Christmas in his heart will never find it under a tree.” ―Roy L. Smith sau pe
româneşte, “Cine nu are Crăciunul în suflet, nu îl va găsi sub un brad niciodată”.
Cât adevăr ascunde acest citat şi pornind de la simplul fapt că această sărbătoare este aşa de
importantă în întreaga lume, ea nu poate trece fără a fi marcată an de an de elevii şi cadrele didactice de la
Şcoala Gimnazială Botiz, într-un mod special.
A devenit o tradiţie, ca şi noi să o marcăm deosebit la limba engleză prin decoraţiuni, eseuri din ce
în ce mai frumoase dar şi nelipsitele colinde de crăciun sau celebrele Christmas carols! Jingle Bells, Let
it snow, Rudolph the red nosed raindeer, We wish you a Merry Christmas, sunt doar câteva dintre cele
mai frumoase cântece care răsună în această perioadă. Elevii claselor V-VIII, s-au implicat într-un mod
deosebit în pregătirea şi interpretarea acestor colinde minunate în limba engleză, reuşind să redea
farmecul acestei sărbători.
La fel ca în ţara noastră, Crăciunul este sărbătorit în mod special şi în Marea Britanie şi în Statele
Unite ale Americii. Lecţiile interactive deosebite din manualele noastre de limba engleză, oferă un
adevărat punct de pornire în pregătirea acestor colinde care rasună în acest timp şi în radiourile din jurul
nostru.
O sincronizare bună, un negativ muzical simpatic pentru fiecare colind englezesc, un zâmbet şi o
şepcuţă de Crăciun sunt doar câteva dintre elementele esenţiale pentru a crea o atmosferă tipică
englezească de sărbătoare.
Activitatea aceasta, intitulată Let’s sing Christmas carols (Hai să cântăm colinde de Crăciun), este
însoţită în mode permanent de realizarea de felicitări, eseuri şi referate despre semnificaţia Crăciunului şi
a modului în care este sărbătorit şi pus în valoare în diferite ţări vorbitoare de limba engleză.
Pentru elevii noştri, acest lucru înseamnă o veritabilă muncă de documentare dar şi o plăcere
deosebită, prin care nu numai că îţi îmbunătăţesc vocabularul şi cunoştinţele de limbă dar pun în evidenţă
şi capacităţile artistice deosebite, reflectate în munca lor.
Implicarea elevilor în această activitate care a devenit deja o tradiţie în şcoala noastră, este un mod
ideal de a familiariza copii cu aspecte din cultura şi tradiţia britanică şi de a aduce un plus de farmec
sărbătorilor de iarnă. So come on kids, and let’ s sing carols together every year!
(Haideţi copii să cântăm colinde împreună, în fiecare an! Şi până la următoarea noastră activitate
cu specific englezesc: All the best!
678

PRIN PARTENERIATE ȘI ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE
DESFĂȘURATE ÎN GRĂDINIȚĂ
Gradinița cu Program Prelungit ,,Rază de Soare‟, Urziceni

Prof. Vlad Maria
Grădinița cu Program Prelungit ,,Rază de Soare‟ Urziceni este o instituție de educație care are rolul
de a oferi sprijin educativ atât pentru copii cât și pentru părinți. Consideram misiunea noastră, a
educatoarelor sa promovam un învățământ deschis, flexibil, capabil să asigure accesul egal la educație
pentru toți copiii, deci să ofere șanse egale de dezvoltare tuturor copiilor.
Promovarea imaginii grădiniței noastre prin parteneriate este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituțională. Prin inițierea și desfășurarea parteneriatului cu familia ,,Împreună pentru o
educație de calitate‟ contribuim la constriurea unei relații bune între cele două medii de educație,
stabilind un sistem de valori apropiat, care poate avea un efect benefic asupra copiilor. Activități precum
,,Vreau să fiu un părinte bun‟, ,,Cât de bine îmi cunosc copilul?‟, au avut un impact pozitiv în
comunicarea dintre familie și grădiniță dar și în îmbunătățirea relației părinte-copil.
Parteneriatul cu școala ,,În curând vom fi școlari‟, realizat în colaborare cu clasa a III-a B de la
Școala Gimnazială ,,Ion Heliade Rădulescu‟ le-a adus micilor noștri preșcolari bucuria de a participa
alături de școlari la activități în care spiritul de cooperare, jocul, prietenia, veselia , au predominat
.Activitățile desfășurateː ,,Carnavalul toamnei‟, îl așteptam împreună pe Moș Crăciun‟, etc., au necesitat
creativitate, dinamism, responsabilitate. Acestea au avut conținut cultural artistic, spiritual, tehnico
aplicativ, sportive sau sunt simple activități de joc, oferind copiilor destindere, recreere, voie bună iar
unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor. Aceste activități au caracter
ocazional și iau forme foarte variate.
Dintre activitățile desfășurate în grădinița noastră amintesc doar câteva:
‐ Participarea la concursuri locale, județene, naționale și internaționale avizate de MEN
679
Acest tip de activități îi antrenează pe copii, îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească

și mai mult. Părintii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența cadrelor
care grădinița este implicată.
În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai importanți factori in actul educational: copiii,
familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența sistematică a părinților și a comunității în ,,viața
grădiniței,, sporit interesul pentru educarea integrală a copiilor. În toate tipurile de activități în parteneriat,
un factor important îl constituie climatul vieții de grup și al relației grădiniță-familie-comunitate. Este
necesar un climat stimulativ pentru fiecare, de incredere și prietenie, care să facă posibilă comunicarea
liberă. Unele activități au efecte imediate, pe plan cognitiv, emotional, relational dar trebuie subliniat
faptul că influența acestor activități nu se exprimă în activități singulare ci prin sisteme de activități de
diferite tipuri, într-o succesiune gradată. Motivația acestor activități de parteneriat este înțelegerea
necesității de a integra grădinița în mediul comunitar ca partener egal și consecvent în formarea viitorului
cetățean.
Prin toată activitatea desfășurată în grădinița noastră se asigură un act educațional de calitate care să
contribuie la formarea unei personalități independente și creative a copilului, la formarea unor copii
sănătoși, activi, eficienți, cooperanți care să se adapteze ușor la regimul școlar și la orice situație în viață.
680
Prof. înv. preșcolar VLADU MIHAELA

Grădinița cu P. P. NR. 20
Drobeta Turnu Severin, Mehedinți
cei trei parteneri educaţionali: grădiniță-preșcolari-părinţi.
liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să
depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor acestora.
Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta
programul educaţional la nevoile în schimbare ale “clientilor”. Şcoala este un element esenţial al oricărei
comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare disponibile. O
şcoală/grădiniţă responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii.
Şcoala-grădiniţa, nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă,
Propunerea de activităţi pentru formarea şi promovarea imaginii grădiniței:
derulate;
-promovarea imaginii instituţionale şi a ofertei educaţionale prin pagina web a grădiniței;
-popularizarea ofertei educaţionale propusă pentru anul şcolar următor (în grădiniță şi în
afara ei).
îmbunătățită.
Consider ca diind foarte importantǎ existența unor strategii de marketing în promovarea imaginii
activitatea.
Orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o strategie de
marketing, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban.
681
Promovarea imaginii şcolii prin parteneriat educaţional
Vlăduţescu Georgeta
Liceul Tehnologic Bilteni
Promovarea imaginii unităţii şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei
parteneri educaţionali: grădiniţă-şcoală-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o instituție
nu poate forța alegerea. “Clientul” este liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de libertatea
de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor
acestora.
Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregătită de a adapta
programul educaţional la nevoile în schimbare ale “clienţilor”.
făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea profesorilor care susțin
educația.
Promovarea prin parteneriat educaţional

Parteneriatul reprezintă procesul de colaborare dintre două sau mai multe părţi care acţionează
împreună pentru realizarea unor interese sau scopuri comune.
În practica şcolară există mai multe expresii destinate parteneriatului educaţional: acord de
parteneriat, acord-cadru de parteneriat pentru educaţie, parteneriat de colaborare, protocol de colaborare,
protocol de parteneriat, contract de parteneriat, convenţie de parteneriat, parteneriat de colaborare
instituţională, proiect de parteneriat şi altele.
Termenul parteneriat este definit ca asocierea a doi sau mai mulţi parteneri, iar în literatura de
specialitate, parteneriatul reprezintă modalitatea, formală sau informală, prin care două sau mai multe
părţi decid să acţioneze împreună pentru atingerea unui scop comun.
Pentru realizarea unui parteneriat de succes sunt necesare parcurgerea unor „etape de explorare-
evaluare-planificare-formare-iniţiere-realizare-verificare-reglementare-consolidare-acţionare-
implementare-evaluare“. Astfel, este nevoie a fi respectate cele patru condiţii de realizare a acestui
proces: comunicare, coordonare, cooperare şi parteneriat.
Procesul de colaborare porneşte de la un nivel inferior, cel al comunicării pentru a ajunge la un nivel
superior, cel al parteneriatului. Astfel, parteneriatul reprezintă o formă avansată a relaţiei dintre două sau
mai multe părţi, cooperarea şi coordonarea sunt formele intermediare, cele care facilitează stabilirea unui
parteneriat, iar comunicarea reprezintă punctul de plecare în vederea realizării parteneriatului între două
sau mai multe părţi.
Un parteneriat reuşit implică: identificarea scopurilor, intereselor comune, utile partenerilor şi

comunităţii; găsirea modului optim pentru realizarea scopului propus; organizarea şi conducerea
resurselor disponibile pentru a atinge scopul propus; identificarea competenţelor persoanelor implicate în
aceste proiecte pentru a le putea folosi la maximum; combinarea eficientă a atitudinilor, abordărilor şi
tehnicilor diferite care se pot aplica diferitelor sarcini; utilizarea cu succes a schimbării în folosul
instituţiei.
Parteneriatul educaţional este forma de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul copilului la

nivelul procesului educativ. Acesta presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni educative
682
între factorii educaţionali. Parteneriatul educaţional se desfăşoară împreună cu actul educaţional. Se referă
la proiectarea, decizia, acţiunea şi colaborarea dintre instituţii, influenţe şi agenţi educaţionali.
Parteneriatul educaţional se realizează între: instituţiile educaţiei: familie, şcoală şi comunitate;

agenţii educaţionali: copii, părinţi, profesori, specialişti în rezolvarea unor probleme educaţionale
(psihologi, consilieri psiho-pedagogi, terapeuţi etc.); membri ai comunităţii cu influenţă asupra creşterii,
educării şi dezvoltării copilului (medici, factori de decizie, reprezentanţii bisericii, ai poliţiei etc.).
Parteneriatul educaţional se adresează în principal părinţilor şi profesorilor şi se referă la a acţiona

în acelaşi sens. Ceea ce hotărăşte familia trebuie să fie în acord cu măsurile şcolare, şi ceea ce face un
părinte, să nu fie negat de celălalt.
Se ştie că educaţia, ca acţiune socială organizată, presupune mai mulţi factori: familia, şcoala şi
comunitatea. Democratizarea educaţiei face necesară deplasarea centrului de interes de pe cunoştinţe
impuse – pe obiective, de pe programe abstracte – pe nevoile curente ale elevului, astfel încât acesta să fie
centrul de interes al tuturor.
Orice program educativ poate deveni eficient în măsura angajării părţilor componente. În acest sens,
vin în ajutor proiectele de parteneriat educaţionale care vizează întărirea relaţiilor dintre părinţi, elevi,
dascăl şi comunitate, creşterea gradului de implicare a tuturor factorilor educaţionali.
Activitatea în parteneriat are nenumărate avantaje, deoarece creează relaţii de colaborare, clarifică
diverse probleme educative, oferă un nou cadru de dezvoltare a personalităţii elevului. Iniţierea
diferitelor proiecte de parteneriat educaţionale sunt benefice atât pentru elevi, cât şi pentru toţi factorii
implicaţi (şcoală, familie, comunitate).
Comunitatea reprezintă cadrul cultural, spiritual şi geografic de dezvoltare al elevului. Prin

caracteristicile ei, poate susţine interesele şcolii.
Fiecare şcoală devine ,,o comunitate a celor care învaţă“, în condiţiile propriului său plan de
îmbunătăţire continuă a predării, învăţării şi disciplinei. Toţi elevii săi se străduiesc şi fac progrese în
direcţia atingerii standardelor dorite, fiind ajutaţi de părinţi, cadre didactice şi alţi parteneri implicaţi.
Şcolile şi comunitatea îmbunătăţesc instrucţia, evaluarea, dezvoltarea profesională a cadrelor

didactice, implicarea părinţilor şi a oamenilor de afaceri, astfel încât fiecare aspect al educaţiei
funcţionează ca parte a unui sistem, care sprijină toţi elevii pentru a-şi atinge obiectivele.
Reforma efectivă a învăţământului preuniversitar, ca învăţământ public, se poate realiza numai în

interiorul spaţiului comunitar, ca rezultat al conlucrării şcolii cu mediul social, cultural şi
economic. Procesul educaţional este un act de socializare, de culturalizare, de formare şi dezvoltare a
personalităţii, dus la îndeplinire de echipa didactică. Învăţătorul trebuie să fie conştient de rolul şi
contribuţia sa în formarea comportamentului democratic şi atitudinii disciplinare a elevilor săi. Şcoala nu
poate să rămână izolată, ea trebuie să se integreze şi să pătrundă în spiritul comunitar, căci comunitatea nu
înseamnă altceva decât să fii şi să te simţi în contact cu ceilalţi.
Învăţarea şcolară pune bazele învăţării pe durata întregii vieţi, astfel cadrele didactice trebuie să
urmărească modelarea copilului în conformitate cu obiectivele societăţii democratice, în vederea atingerii
pe termen lung a idealului educaţional, care constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative.
Cadrele didactice şi părinţii trebuie să lucreze împreună pentru a dezvolta o relaţie de cooperare în
clasă. Centrul acestui parteneriat este copilul. Acest parteneriat între dascăl şi părinţi oferă copiilor un
model asupra felului în care adulţii cooperează pentru a crea un mediu de învăţare stimulator. Este
esenţială implicarea activă a părinţilor încă din primul an de şcoală.
683
În mod firesc, părinţii sunt primii educatori ai copilului. Vine apoi rândul profesioniştilor din
grădiniţe şi şcoli să se ocupe de educarea şi formarea copiilor printr-o metodologie şi un curriculum
specific vârstei acestora. Dar educaţia copiilor, priviţi ca cei mai tineri membri ai unei comunităţi, este
responsabilitatea întregii comunităţi. Ea este leagănul creşterii şi devenirii copiilor ca viitori adulţi
responsabili de menirea lor în folosul întregii comunităţi.
Pentru realizarea unui parteneriat trebuie stabilite câteva forme de relaţionare necesare. Astfel,
trebuie respectate cele patru condiţii de realizare ale acestui proces: comunicare, coordonare, cooperare şi,
în final, parteneriat.
Aceste distincţii sunt importante pentru decizia privind tipul de relaţionare pe care se poate miza,
pentru un anumit partener din cadrul comunităţii.
Învățătorii trebuie să creeze o atmosferă deschisă prin implicarea şi încurajarea părinţilor: să vină la
ore, să-şi împărtăşească interesele şi talentele, să pună întrebări. Pentru ca învăţătorii să fie cu adevărat
deschişi părinţilor, ei trebuie să creadă cu adevărat în beneficiile prezenţei şi implicării celor din urmă.
Părinţii care vin regulat la şcoală pot aprecia mai realist felul în care copilul se adaptează şcolii.
Copiii îşi văd părinţii într-o altă lumină. Un mare avantaj pentru dascăli este faptul că învaţă mai multe
despre viaţa de familie şi comunitatea copiilor.
Bibliografie selective
1. Coman, Cristina, Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom, 2000
2. Dragan, I., Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996
3. Rus, Flavius Catalin, Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor publice, Iasi, Editura
Institutului European, 2002
4. McQuail, Denis, Windahl, Seven, Modele ale comunicarii, Bucuresti, Editura Comunicare.ro,
2004
5. Remus, Pricopie, Relatii publice, Curs support
684
„Pe urmele lui Eminescu” – Ziua Culturii Naționale
Prof. Vlasa Delia Nicoleta

Școala Gimnazială Iernut, jud. Mureș
ARGUMENT
Creaţia sa este un tot armonios, marcat de aceleaşi gânduri înalte, de aceeaşi plăcere de a întoarce
roata istoriei, de aceeaşi revoltă demonică rezolvată în contemplaţie, de aceeaşi plăcere de reconstituire a
unui cadru paradisiac din detaliile naturii exterioare, de aceeaşi aspiraţie spre absolut, sete de a cuceri
universul prin gândire profundă şi atotcuprinzătoare sau de încercare iluzorie de a-şi oferi universuri
compensative ideale. Această genialitate a poetului este atributul antumelor şi a postumelor.
Eminescu a fost si va rămâne poetul tuturor românilor. În fiecare an, elevi, dascăli, bibliotecari,
organizează diferite manifestări comemorative în cinstea celui care a fost numit Luceafărul poeziei
româneşti, Mihai Eminescu și a zilei de 15 Ianuarie care a devenit Ziua Culturii Naționale.
Titlul activității: Pe urmele lui Eminescu –Luceafărul poeziei românești
Tipul activității: concurs de recitare poezii la nivelul claselor a V-a;
Prezentare de informații despre viața(copilăria) marelui poet;
Recital – cântece din versuri eminesciene;.
Ţinte educaţionale:
a) progresul actului educativ şi nivelul calităţii acestuia;
b) stimularea elevilor în vederea utilizării creativității lor în scop cultural și educativ;
c) aducerea la cunoştinţa celor prezenţi a unor informaţii interesante și mai puțin cunoscute despre
viața poetului;
d) prezentarea, într-o formă plăcută, a aprecierilor de care se bucură poporul român de valorile
literare și culturale;
Participanți: elevi ai claselor gimnaziale, personal didactic şi nedidactic;
Beneficiari: Grup ţintă – elevi ai claselor a V-a , secția română;
Locul și data desfășurării: Cabinetul de informatică - Școala Gimnazială Iernut
Scopul activității: Sărbătorirea a 170 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu prin
organizarea de activități în vederea sărbătoririi nașterii marelui nostru poet și cunoașterii literaturii
eminesciene prin realizarea unor conexiuni între viața și opera poetului, folosind diferite metode de
comunicare pentru un constructiv schimb cultural.
Durata proiectului: Ianuarie 2020
OBIECTIVELE PROIECTULUI
Obiectivul principal: implicarea elevilor claselor a V-a în descoperirea gustului pentru poezia
eminesciană;
- Abordarea integrată a operei marelui poet în conducerea activităţii elevului spre investigare,
documentare, cercetare şi aplicare practică;
- Familiarizarea elevilor cu o concepţie unitară asupra literaturii eminesciene şi exersarea puterii de
analiză şi sinteză;
- Acordarea şansei de a se implica în proiect, de a-şi promova cunoştinţele şi înclinaţiile pentru
literatură, pentru a deveni ,,cel mai bun recitator’’;
- Antrenarea copiilor în activităţi de grup educaţional;
- Dărâmarea barierelor dintre şcoală/ clasă;
- Perceperea unor evenimente în raport cu propriile activităţi;
- Dezvoltarea învăţării prin cooperare şi însuşirea de responsabilităţi şi sarcini specific;
Desfășurarea proiectului /activității:
685
În cabinetul de informatică al Școlii Gimnaziale Iernut este amenajat un spațiu de desfășurare al

activității (elemente de tehnologie: videoproiector, laptop – prof. inf. Rostaș Cătălin) și totodată o
expoziție de carte cu volume de poezii eminesciene.
Astfel, dna prof. Vlasa Delia Nicoleta a susținut un cuvânt despre marele, poet menționând temele
abordate în poeziile sale și realizând astfel o preîntâmpinare a materialului pregătit și referitor la
importanța zilei de 15 Ianuarie, devenită și Ziua Culturii Naționale. Apoi, s-a dat citire materialului
pregătit în format power-point, iar elevii, împărțiți în trei grupe, au urmărit cu mare atenție toate
informațiile referitoare la copilăria lui Eminescu. După expunerea întrebărilor formulate din materialul
propus, elevii au notat răspunsurile pe foi, iar juriul a stabilit corectitudinea acestora. Secțiunea II a
cuprins un moment de recitare la prima vedere a unor fragmente de poezie eminesciană.
Concursul de recitare – poezie-Eminescu, aflat la a IX-a ediție, a adunat un număr de 15 elevi din
clasele a V-a A,B și C, pregătiți de d-nele prof, Alecu Alina și Vlasa Delia și Sand Maria. Juriul
concursului a fost format din următorii membrii: dl. Director. prof. Moldovan Horațiu Octavian –
președinte, dna. prof. Olah Viorica și dna.bibl. Gyorgy Eniko.
În timp ce juriul a decis grupa câștigătoare, conform punctajului acordat, Corul Școlii Gimnaziale
Iernut, condus de d-nele. prof. Turcu Simona și Feier Camelia a interpretat melodic versuri de Mihai
Eminescu („Pe lângă plopii fără soț„).
De asemenea, dna. bibl. Gyorgy Eniko a prezentat segmente din viața și activitatea poetului mai
puțin cunoscute de elevi și chiar de ceilalți participanți, printr-o frumoasă expoziție de carte (volume
vechi și noi) eminesciană La finalul activității elevii au fost premiați, obținând diplome de participare,
semne de carte și un moment dulce personalizat.
686
Importanţa educaţiei estetice pentru copiii de vârstă preșcolară
Vlășceanu Ana Maria

Şcoala Gimnazială Dobroteasa, jud. Olt
Prin educaţia estetică se urmărește familiarizarea treptată a preșcolarului cu frumosul din realitate
(natură, viaţă socială) și din creaţiile artistice, formarea percepţiilor și sentimentelor estetice, a gustului
pentru frumos şi a unor deprinderi artistice.
Frumosul oglindit în artă, ca şi frumosul din viaţa de toate zilele influenţează copiii şi contribuie la
dezvoltarea lor multilaterală.
Arta are o mare forţă educativă. Valoarea imaginii artistice rezidă în faptul că se face apel la
sentimentele copilului, antrenează activ latura afectivă a psihicului său. Se ştie că la vârsta preșcolară
gândirea are un pronunţat caracter concret, iar emoţiile joacă un rol destul de mare. Arta înnobilează
simţămintele copilului, le dirijează spre aspectele pozitive ale vieţii.
Opoziţia dintre bine și rău se suprapune, la copilul preșcolar, cu cea dintre frumos şi urât. Deşi
legătura este exterioară, ea are un rol hotărâtor în formarea judecăţii morale a copiilor, în stabilirea unor
criterii de evaluare a acţiunilor lor proprii şi a celor din jur.
Valoarea educativă a artei este cu atât mai mare, cu cât ea foloseşte mijloacele cele mai adecvate
pentru a reflecta frumuseţea morală a oamenilor, cu cât pune mai clar în faţa copilului idealul concret și
précis spre care să tindă în comportare, dar și în întreaga lui simţire. Pe de altă parte, prin intermediul
artei, li se prezintă copiilor tipuri negative, dezvoltându-li-se o atitudine dezaprobatoare faţă de ele.
Astfel, prin mijloace mai concrete și atrăgătoare, copiii învaţă să facă mai profund distincţia dintre bine şi
rău, precum și dintre ceea ce este frumos și urât în viaţa oamenilor.
Valoarea educativă a artei constă şi în acţiunea pe care o exercită aceasta asupra închegării
colectivului. În genere, folosirea diferitelor forme ale artei necesită antrenarea întregului colectiv de copii
sau a unui grup de mai mulţi copii. Executând acelaşi cântec, acelaşi joc popular, audiind aceeaşi piesă
muzicală, participând in colectiv la vizionarea unui film sau a unei piese de teatru, se creează o atmosferă
de înţelegere reciprocă, de comuniune pe baza emoţiilor şi sentimentelor asemănătoare. Această unitate
de sentimente este unul dintre factorii importanţi pentru închegarea colectivului şi se realizează mai ales
în contactul copiilor cu arta şi, în genere, cu frumosul sub toate aspectele lui.
Diversele forme ale artei oglindesc frumosul în relaţiile dintre oameni, pe care copiii de vârstă
preșcolară nu ar putea să le perceapă în mod direct. Operele artistice îi ajută să sesizeze aceste aspect şi
mai apoi să le transpună în jocurile lor, pentru ca treptat, la o vârstă mai mare, să le aplice şi în propria
viaţă.
Influenţa artei asupra proceselor de cunoaștere, asupra perfecţionării funcţionale a analizatorilor,
constă în primul rând în dezvoltarea capacităţii de percepere. Formele artei se reflect în conştiinţa
copiilor, îndeosebi pe calea simţurilor: văzul, auzul, pipăitul. Arta, fiind o formă de cunoaștere prin
intermediul imaginilor artistice, contribuie la lărgirea orizontului de cunoaștere, la perceperea mai
completă și mai cuprinzătoare a realităţii. Apelând la afectivitatea copilului, la emoţiile sale faţă de tot ce
este frumos, cunoașterea devine mai accesibilă, mai largă. Copilul poate să observe aspect ale realităţii pe
care nu le-ar sesiza dacă acestea nu i s-ar oferi într-o formă artistică, plastică.
Prin intermediul operelor de artă, copilul dobândeşte o serie de cunoștinţe despre culorile şi formele
obiectelor, despre relaţiile dintre ele.
Cunoștinţele dobândite de copii în procesul perceperii artei au o trăinicie mai mare, deoarece în
momentul înregistrării lor afectivitatea copilului participă mai intens. Asocierea reprezentărilor sau
percepţiilor cu diferite emoţii și sentimente contribuie la lărgirea și îmbogăţirea imaginilor despre lumea
reală.
Rolul artei este de asemenea important în dezvoltarea imaginaţiei creatoare și a gândirii. Opera de
artă, fiind un produs al activităţii creatoare a omului influenţează în mod direct asupra posibilităţilor
687
creatoare ale copiilor. Nenumăraţi artişti au menţionat în amintirile lor că trăirile vii, intensitatea
impresiilor din copilărie, bagajul de observaţii acumulat au format fondul principal de sprijin pe care s-a
dezvoltat talentul lor.
Operele valoroase de artă, în măsura în care sunt accesibile, pot constitui un stimulant în formarea
aptitudinilor artistice, a posibilităţilor lui creatoare. Coloritul armonios al unui tablou îl stimulează pe
copil să-l redea în desenul său. Literatura, în mod special, poate favoriza apariţia unor imagini artistice,
care vor constitui materialul concret pentru prelucrările şi combinaţiile creatoare ale copilului, în
diferitele lui lucrări.
încercări ale preşcolarilor mai mari sunt, de cele mai multe ori, combiaţii de imagini din basme,
povestiri, ilustraţii cunoscute anterior. Arta, cu cât este mai valoroasă şi mai accesibilă, cu atât
influenţează mai puternic asupra dezvoltării posibilităţilor creatoare ale copilului. În același timp
contribuie în mod direct la dezvoltarea gândirii copiilor. Conţinutul de idei al operelor de artă adecvate
vârstei preşcolare antrenează procesele de gândire ale copiilor, contribuind astfel la dezvoltarea lor
intelectuală.
Arta, prin unele forme ale ei, poate influenţa şi dezvoltarea fizică a copiilor. În primul rând, o serie
de forme ale artei se exprimă prin mișcări, antrenează o activitate intensă a organismului copiilor. Astfel,
dansul este o împletire armonioasă a mişcării cu muzica, folosind ca element specific ritmul. Cântul
determină o puternică participare a organelor respiratorii, activizând procesul de respiraţie. În mod
indirect, toate formele artei influenţează asupra bunei dispoziţii. Starea de plăcere și mulţumire pe care le-
o creează copiilor frumosul constituie un permanent stimulant al activităţii întregului organism.
688
Prof. înv. primar Vlășceanu Daniel

Școala Gimnazială Schiulești, Județul Prahova
adaptă la particularitătile elevului, folosirea mijloacelor tehnologice în strategii de predare atractive vor
îmbunătății crea o imagine pozitivă asupra școlii. Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare
comportamental și emotional. Activitățile de acest gen, cu o deosebită influență formativă, au la bază
toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creație, concursuri și parteneriate cu alte instituții
689

690
IMPORTANŢA PROMOVĂRII IMAGINII ŞCOLII
Profesor pentru învăţământul primar, Vlăşcianu Nicoleta

Colegiul Economic Călăraşi
În urmă cu mulţi ani intram pentru prima dată pe poarta şcolii care mi-a marcat viaţa. De ce spun
asta ? Pentru că încă de pe băncile şcolii nu mi-am dorit altceva decât să revin ca dascăl în şcoala în care
am învăţat şi să-mi exercit profesia pe care o preţuiesc atât de mult. În toţi aceşti ani am privit cu
admiraţie cum şcoala mea producea oameni cu meserii minunate.
De aceea consider că se impune să acordăm un loc important promovării imaginii şcolii pentru a nu
uita că fără aceasta nu suntem pe deplin dezvoltaţi din toate punctele de vedere.

acest aspect.
O astfel de imagine se realizează prin fiecare cadru didactic din instituție, schimbarea venind prin
asupra școlii. Promovarea imaginii instituției se realizează și prin elaborarea unor proiecte care să implice
şi părinţii.
individual asupra imaginii de ansamblu a instituției școlare. Numai de noi depinde în ce măsură reuşim să
realizăm acest lucru şi să perseverăm în tot ceea ce facem .
Bibliografie:
- „Management general şi strategic în educaţie- ghid practic”, Alois Gherguţ, Editura Polirom
-„Parteneriat ȋn educație familie-școalӑ-comunitate”- Baran Pescaru A., Editura Aramis-București,
2004;
691
COLEGIUL ENERGETIC RM. VÂLCEA, Judeţul VÂLCEA
PROIECT EDUCAŢIONAL „DĂRUIREA SE NAȘTE DIN IUBIRE”
Prof. VOCHIŢU CARMEN
„Nu contează cât dăruiești, ci cât de multă dragoste pui în ceea ce dăruiești!” (Maica Tereza)
COLEGIUL ENERGETIC- RM. VÂLCEA

Director, Prof. SIMION MIHĂIȚĂ
ANUL ȘCOLAR 2019/2020
CAPITOLUL I
1.1. ARGUMENT:
Viitorul și evoluția unei comunități sunt strâns legate de dezvoltarea și educația copiilor.
Plecând de la această premisă, educația în spiritul voluntariatului este un mod eficient și altruist de
a ajuta elevii să contribuie la binele comunității din care fac parte.
Voluntariatul oferă posibilitatea interacţiunii cu grupuri sociale diverse cu care nu interacţionăm în
mod curent în activităţile noastre obişnuite, contribuind la creşterea solidarităţii şi toleranţei. Probabil că
mulţi dintre noi nu am observat că rampele de acces, acolo unde există, sunt uneori imposibil de utilizat
datorită înclinaţiei nepotrivite pe care o au. Implicarea într-o acţiune de voluntariat alături de persoane cu
dificultăţi de deplasare ne va face să înţelegem problemele cu care această categorie se confruntă şi ne va
determina să observăm rampele impracticabile, pe care până atunci probabil că nici nu le-am remarcat,
sau lipsa lor, şi să luăm atitudine în faţa acestor probleme. Implicându-ne în activităţi de voluntariat
reuşim să vedem lumea prin ochii celorlalţi şi să înţelegem şi să observăm limitele incorecte pe care
societatea le pune uneori în faţa unora dintre membrii ei. Am devenit astfel mai solidari şi mai toleranţi,
dar şi mai conştienţi de limitele societăţii noastre.
Voluntariatul are extraordinare valenţe educative, fiind o formă de învăţare prin acţiune practică,
care poate genera dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi. Indiferent că vorbim despre o învăţare inductivă,
care porneşte de la situaţii generale – sau de la cunoştinţe teoretice – care sunt apoi translatate în activităţi
practice specifice, fie că vorbim despre o învăţare deductivă, care porneşte de la exemple particulare pe
care apoi le translatează în norme generale sau în concepte teoretice, voluntariatul este o metodă potrivită
de a învăţa. Nefiind un proces rigid şi formalizat, voluntariatul are farmecul flexibilităţii şi al alegerii
libere a voluntarului cu privire la majoritatea caracteristicilor activităţii sale, ceea ce îl face atractiv,
învăţarea fiind un efect al implicării, şi nu un scop în sine al acesteia. De aceea de foarte multe ori
voluntariatul a devenit modul în care tinerii fac cunoştinţă în modul cel mai concret cu putinţă cu
viitoarea lor meserie.
692
CAPITOLUL II
2.1 DENUMIREA PROIECTULUI -„DĂRUIREA SE NAȘTE DIN IUBIRE”
2.2. PERIOADA DE DESFĂŞURARE - Anul şcolar 2019-2020
2.3. LOCUL DE DESFĂŞURARE – COLEGIUL ENERGETIC – RM. VÂLCEA
CAPITOLUL III
3.1. DESCRIEREA PE SCURT A PROIECTULUI
Dezvoltarea componentei afective şi volitiv-acţionale a personalităţii elevilor, prin acţiuni de
voluntariat, desfăşurate în şcoală şi în afara acesteia
O Sensibilizarea elevilor şi a membrilor comunităţii locale, față de copiii cu dizabilități din Centrul
de Plasament - Goranu;
O Dezvoltarea sentimentului solidarităţii faţă de semeni în rândul elevilor şi al dascălilor lor;
O Stimularea generozităţii în rândul elevilor,dascălilor şi al celorlaţi membri ai comunităţii, prin
activităţi caritabile;
3. 2. ORGANIZATOR – COLEGIUL ENERGETIC
PARTENERI: – Centrul de Copii cu Dizabilități – Goranu
3.3. RESPONSABILI ÎN COORDONAREA PROIECTULUI
Centrul de Copii cu Dizabilități – Goranu – Director Stanciu Radu
COLEGIUL ENERGETIC - Prof. VOCHIŢU CARMEN
3.4. ECHIPA DE PROIECT:
a) din şcoală: Prof. Simion Mihăiță– director
Prof. Marica Mariana- director adjunct
Prof. Vochiţu Carmen
Prof. Șerban Loredana
Prof. Țenea Codruța
Prof. Cioculeasa Alina
Prof. Palcuie Daniela
Prof. Tănase Ovidiu
Laborant Munteanu Dorina
b) din centru – Director Stanciu Radu
3.5. RESURSE:
 Umane: - asistenți sociali
 - profesorii diriginţi ai claselor IX-XII
Materiale: materialelor informative cu privire la rolul voluntariatului
CAPITOLUL IV
4.1. SCOPUL PROIECTULUI
Implicarea elevilor Colegiului Energetic în activităţi de voluntariat care formează, modelează și
valorizează capacități, aptitudini și atitudini prosociale și comunitare
4.2 OBIECTIVE URMĂRITE
4.2.1 OBIECTIVE GENERALE
privind elevii:
 stimularea participării active la acţiuni care răspund intereselor şi preocupărilor diverse ale
elevilor de la cele trei nivele de învățământ;
 educarea trăsăturilor de voinţă, a disciplinei colective, a simţului de ordine, comportamente
care să dezvolte respectul de sine și față de ceilalți;
 promovarea unei atitudini pozitive față de sine, semeni și natură;
 familiarizarea cu unele activități formative în context non-formal;
privind cadrele didactice:
 abilitarea cadrului didactic cu capacitatea de a gândi situații care să motiveze copilul în
participarea activă și conștientă la aceste tipuri de activități;
 adaptarea strategiilor pentru a răspunde nevoilor de desfăşurare optimă a activităţilor propuse;
 asigurarea unei comunicări eficiente cu părinţii, în toate domeniile şi în special, în ceea ce
priveşte activitățile de tip extraşcolar;privind părinţii:
693
 conştientizarea rolului pe care îl deţin în educarea şi dezvoltarea copiilor;

 implicarea activă în desfăşurarea activităţilor din şcoală.
INDICATORI DE PERFORMANȚĂ:
- cel puţin 90% să deosebească activitățile şcolare de cele extraşcolare:
- cel puţin 70% să desfășoare în continuare activități de tipul celor propuse în acest proiect
educaţional:
- cel puţin 50% să descopere activități extraşcolare ce pot răspunde nevoii de inserție socială și
comunitară
4. 3. GRUPUL ŢINTĂ:
 Elevii din clasele -IX – XII ai COLEGIULUI ENERGETIC
4. 4. Beneficiarii direcţi
 120 elevi din COLEGIUL ENERGETIC
 20 de copii cu dizabilități din Centrul de Plasament Goranu
 10 cadre didactice din COLEGIUL ENERGETIC
4. 5 Beneficiari indirecţi
 Părinţii elevilor, prietenii elevilor, comunitatea locală.
CAPITOLUL V- EVALUAREA
5.1. INDICATORI DE EVALUARE A PROIECTULUI

5.1.1 Indicatori calitativi
 Album foto
 Interrelaționare pozitivă, asertivădezvoltare personală/ afectivă
 Exercițiul
 Campanii umanitare
5.1.2. Indicatori cantitativi
 Pregătirea 20 de pachete cu alimente și haine pentru copii din centru
694
Nr. ACTIVITATEA RESPONSABIL PERIOADA

crt.
1. Distribuirea materialelor informative (pliante, Specialistul 1 noiembrie –
postere, materiale video) CPECA VÂLCEA 20 decembrie 2013
2. Distribuirea sarcinilor de lucru Vochiţu Carmen 10 – 21 ianuarie
(creaţii artistice, creaţii literare ) Radu Ramona 2014
3. Desfăşurarea unor ore de consiliere pe temele Vochiţu Carmen Februarie 2014
specifice Radu Ramona
4. Prezentarea consecinţelor consumului de droguri din Specialistul
punct de vedere medical (prezentarea categoriilor de CPECA VÂLCEA Martie 2014
droguri )
5. Realizarea unei expoziţii de artă plastică cu tema Aprilie 2014
"Ştiu ce vreau să fac ". Lucrările care vor fi expuse
în cadrul expoziţiei vor fi efectuate atât de către Vochiţu Carmen
elevii beneficiari ai proiectului cât şi de către alţi Radu Ramona
elevi care doresc să participe cu lucrări.
Scopul acestei expoziţii este conştientizarea tinerilor
în ceea ce priveşte asumarea deciziilor „sănătoase”
6. Aplicarea unui chestionar pe tema „Plante Vochiţu Carmen Mai 2014
etnobotanice” Radu Ramona
7. Masă rotundă cu dezbaterea problemelor majore Specialistul
legate de consumul de droguri şi identificarea CPECA VÂLCEA Iunie 2014
alternativelor educaţionale pentru tineri. Vochiţu Carmen
Radu Ramona
695
Prof. inv. primar: Voicila Daniela
cei trei parteneri educaţionali: scoala-elevi-părinţi.
liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să
depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns,
şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta programul educaţional la nevoile în
schimbare ale “clientilor”.
resursă, oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel
la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale.
De exemplu, în Olanda, se cheltuiesc foarte mulţi bani şi energie umană pentru promovarea şi
atragerea grupurilor-ţintă. Se încearcă prin cuvinte şi imagini să se creeze cea mai bună imagine posibilă
şi să convingă că numai produsul educaţional oferit este cel mai bun. O mare atenţie şi cheltuială sunt
acordate identităţii vizuale şi reputaţiei numelui. Dar “clientul” aşteaptă mai mult. Nevoile lui sunt
centrale. Diferenţa dintre marketing şi vânzarea educaţiei este clară.
Vânzarea este "mişcarea a ceea ce ai de oferit către client". Marketingul este "a fi sigur că ceea ce ai
de oferit este ceea ce doresc clienţii". Aplicarea conceptului de marketing este mai complexă decât
abordarea centrata pe vânzari.
• difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele educaţionale,
• consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
• dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național în scopul
locale / regionale;
696
• promovarea imaginii grădiniței prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet).
fost următoarea:
- transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi programele
de dezvoltare, oferta educaţională, activităţi derulate, rezultatele școlarilor, proiecte educaționale derulate;
697

PROIECTUL NOSTRU: ,,MI-E EGAL!”
PROF. VOICU CĂTĂLINA-RALUCA

LICEUL TEORETIC ,,PETRU CERCEL”- TÂRGOVIȘTE
Argument: Persoanele cu dizabilități reprezintă 2,965% din populația României (643.458 de

persoane înregistrate în martie 2009). Mai mult decât atât, modul prin care se raportează persoanele ce
prezintă o dizabilitate la societate ar putea fi îmbunătățit dacă luăm în considerare faptul că majoritatea
sunt apte pentru anumite tipuri de muncă, și singurul lucru care le împiedică ar fi un detaliu de
gradul accesului în acel spațiu, de exemplu, dar și mentalitatea celor din jur.
Proiectul ,,Mi-e egal!” este un proiect în care a fost implicat și Liceul Teoretic ,,Petru Cercel”din
Târgoviște, alături de alte licee din țară. Prin acest proiect ne-am propus să creștem gradul de
conștientizare și sensibilizare a cadrelor didactice, a elevilor din liceul nostru, a comunității locale prin
activități educaționale cu privire la egalitatea de șanse a persoanelor cu dizabilități.
Obiective:
1. Creșterea numărului de elevi informați despre problematicile persoanelor cu dizabilitați.
2. Dezvoltarea încrederii în forțele proprii a elevilor cu dizabilități din liceul nostru.
3. Promovarea și implicarea elevilor-voluntari în activități de susținere a persoanelor cu dizabilități.
Parteneri: Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, Autoritatea
Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, Asociația Active Watch, Biblioteca Liceului Teoretic ,,Petru
Cercel”- Târgoviște.
Grup țintă: elevi, profesori, părinți, personalul auxilar din Liceul Teoretic ,,Petru Cercel”-
Târgoviște, comunitatea locală.
Perioada de implementare: 1 septembrie 2018 - 31 octombrie 2019
Activități desfășurate în cadrul proiectului:

- Pregătirea teoretică a celor 25 de elevi implicați activ în proiect
- Vizită-suport a experților din proiect
- Alegerea motto-ului și a logo-ului proiectului. Motto-ul nostru este ,, Gândește dincolo de tine!”
- Promovarea proiectului în cadrul Simpozionului ,,Didactica specialității-de la teorie la practică”,
Seminarul Teologic ,,Ioan Gură de Aur”, Târgoviște
- 24 februarie, Sărbătoarea iubirii la români-Promovare proiect ,,Mi-e egal!” – Biblioteca Județeană
,,Ion Heliade Rădulescu” și în presa locală PARTENER TV (http://bit.ly/2SVVZkk)
- Eleva noastră, Paula Ioniță , clasa a XII-a C – participantă la Jocurile Mondiale Special Olympics,
Abu Dhabi, martie 2019
- 2 aprilie, Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului. ,,Toți oamenii sunt egali!”, activitate
în curtea liceului
- Expunerea în incinta liceului a panoului ,,Mi-e egal!” cu activitățile noastre din proiect (desene)
- Realizarea unui flashmob pe Platoul Prefecturii din Târgoviște
- Realizarea unui banner și prezentarea lui în cadrul ,,Balul Bobocilor”, la toate activitățile de
promovare a proiectului, în cadrul festivității de închidere a proiectului la Biblioteca Națională din
București
- Realizarea a două videoclipuri ce susțin ideile promovate de campanie
- Diseminarea rezultatelor finale ale proiectului.
698
Canalele noastre de social media sunt: Facebook : “ Toți diferiți, toți egali “
https://bit.ly/2Ltyusf
canal de You Tube ,, Justice has no gender LTPC” https://bit.ly/2PTuzp4
Logo-ul nostru
699
Școala mea de ieri, școala ta de azi, școala noastră de mâine
Prof. înv. preșc. Voicu Daniela

Grădinița P. N. Limanu
”Şcoala însemnează ordine şi chibzuinţă de fiecare clipă.” Simion Mehedinţi
Suntem sau nu preocupați de educație? Unii da, alți indivizi, alte entități mai puțin.
Care este scopul educației? Educația este un concept esențial dar diferit pentru oameni diferiți.
Înseamnă altceva pentru fiecare în parte, în funcție de valori culturale, morale, în funcție de aspecte ce țin
de clasa socială, vârstă, etnie.
Învățarea este procesul prin care dobândim aptitudini și noi cunoștințe. Oamenii sunt organisme care
învață, sunt foarte curioși și investighează, acționează.
Educația se referă la programe de învățare organizate. Premisa care stă la baza educației formale
este că tinerii trebuie să știe, să înțeleagă și să fie capabili să facă lucruri pe care, altfel, nu le-ar ști, nu le-
ar înțelege sau nu le-ar putea face dacă sunt lăsați de capul lor.
La orice vârsta educaţia reprezintă un chimism deosebit de complex, care reclamă o mulţime de
catalizatori. Până la sfârşitul adolescenţei educatorul, indiferent de ipostazele sub care se manifestă
(părinte sau dascăl), constituie un catalizator funciar. Plasarea copilului în grădiniţă inaugurează dilatarea
universului său existenţial, care se desfăşoară în proximitatea unui nou regizor- cel al educatoarei, ce
consolidează, retuşează sau corectează profilul dobândit în familie.
După familie, grădiniţa constituie prima experienţă de viaţă a copilului în societate. Urmează școala,
ca bază în educația individului în societate.
Şcoala reprezintă instituția care așează copilul într-un cadru instructiv-educativ, cu activități și
ateliere care-i stimulează gustul pentru învățătură, pentru acumularea de cunoștințe. Prin școli nu înțeleg
doar spațiile convenționale cu care suntem obișnuiți pentru copii și adolescenți. Școala include formele de
școlarizare la domiciliu, adunările informale, fizice sau online, de la grădiniță până la facultate și mai
departe. Unele aspecte ale școlilor tradiționale au puțin de-a face cu învățarea și chiar pot să o împiedice
activ.
”Şcoala îţi dă uneori temelia casei şi uneori numai învăţătura cum nu se clădeşte o temelie.”
Nicolae Iorga
Este sau nu important să ne promovăm școala? Gândesc că da. Este necesară crearea şi promovarea
unei imagini instituţionale pozitive în comunitate, elaborarea unor proiecte locale care să vizeze
multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplarelor de bună practică în managementul instituţional.
Trebuie personalizată oferta educaţională la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educaţional, existența
unei colaborări active și eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor etnice.
De ce este important să promovăm imaginea unităţilor şcolare în comunitate?
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o necesitate în actul de colaborare între cei
trei parteneri educaţionali: școală-elev-părinte. Comunitatea trebuie informată asupra unor proiecte
focalizate pe reducerea abandonului şcolar, asupra eforturilor de integrare a elevilor pe piaţa muncii. Este
necesar un efort comun în susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, în susţinerea
elevilor în alte abilităţi. Oferta de servicii educaţionale şi formare trebuie armonizată permanent cu
nevoile specifice identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală.
descentralizare şi asigurare a calităţii educaţiei, este importantă.
Cultura unei școli este afectată și de climatul general al educației-de legile naționale și statale, de
circumstanțele economice și de condițiile și tradițiile de cultura dominantă. Reforma de care avem nevoie
presupune regândirea felului în care școlile funcționează și ceea ce este considerat ca fiind școală. Este
vorba și despre a avea încredere într-o poveste diferită despre educație.
700
”Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul ce domneşte într-însa.” Regele Ferdinand I
Educația de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice, al părinților, comunității,
este în mâinile noastre, deoarece o imagine pozitivă se creează greu și se poate pierde rapid.
Să construim școli creative!
Bibliografie:
”Școli creative”, Ken Robinson, Lou Aronica, Ed. Publica, 2015
701
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN EXCURSII
Profesor BECIU RODICA

Profesor VOICU STELUȚA
Școala Gimnazială “Vlaicu Vodă“, Brăila
Excursia reprezintă o formă de activitate extracurriculară care face posibil contactul nemijlocit cu
lumea vie, oferind prilejul elevilor de a efectua observaţii asupra obiectelor şi fenomenelor aşa cum se
prezintă ele în stare naturală.
Cu ajutorul excursiei se pot transmite noi cunoştinţe, se pot fixa şi sistematiza cunoştinţele
dobandite la lecţii, se realizează aplicaţii practice, se pot verifica diferite cunoştinţe căpătate în şcoală sau
în alte excursii sau vizite.
Excursia poate fi folosită la aproape toate obiecte de învăţămant, pe toate treptele de învăţămant, în
toate tipurile de şcoli şi la toate specialităţile.
Excursia şi drumeţia cultivă dorinţa de a călători, de a cunoaşte, de a şti cat mai mult, de a caştiga
prin propriile forţe cunoştinţe noi, de a se supune unui program de lucru în care activitatea intelectuală
este împletită cu munca fizică.
Cadrul didactic are în excursie numeroase posibilităţi de a traduce în viaţă sarcinile procesului
instructiv-educativ. Datorită faptului că este poate mai apropiat de elev decat în şcoală, reuşeşte să-l
cunoască mai bine în toate manifestările lui şi, ca atare, să poată realiza mai fructuos sarcinile educaţiei
morale.
Mediul de acţiune fiind deosebit, iar tehnicile de instruire altele, contribuie la dezvoltarea spiritului
de observaţie şi de orientare al elevilor, la lărgirea orizontului lor geografic, la dezvoltarea personalităţilor
acestora şi de creştere a sentimentului că aparţin unui grup, sentiment care de cele mai multe ori le
lipseşte, îmbunătăţesc memoria vizuală şi auditivă, formează gândirea operatorie a elevului cu calităţile ei
de echilibrare, organizare şi obiectivare. Excursia şi drumeţia mai contribuie intr-o largă măsură şi la
educaţia estetică a elevilor, constituie un prilej de stimulare a creaţiei artistice, de cunoaştere a artei
populare etc. Au un caracter relaxant, contribuind în mod categoric la sudarea colectivelor de elevi.
Excursiile şcolare oferă elevilor şansa de a scăpa de rutina de zi cu zi şi să viziteze locuri despre
care au învăţat la geografie, zoologie, istorie …
Cele mai numeroase excursii şcolare au ca obiective principale vizitarea muzeelor, cetăţilor
medievale, mănăstirilor, grădinilor botanice şi zoologice, peşterilor etc.
De-a lungul timpului, am organizat drumeţii în orizontul local, excursii judeţene de o zi pentru
cunoaşterea obiectivelor turistice, culturale, istorice şi naturale ale judeţului Brăila. Au fost vizitate
numeroase obiective: Muzeul de istorie, Muzeul de științe, Gradina Zoologică din Brăila, Stațiunea
balneară și mănăstirea Lacul Sărat, licee reprezentative din oraşul Brăila, Parcul Monument din Brăila,
Insula Mică a Brăilei.
Dar ceea ce le place cel mai mult elevilor noștrii sunt excursiile de două sau trei zile ,din alte
județe.
Excursie Tușand
702
Excursie “Să cunoaștem frumusețile Olteniei”
Excursie Târgu Neamț – Iași
Pentru elevi excursiile cu şcoala reprezintă posibilitatea de a experimenta lucruri noi, devenind o
experienţă de neuitat. După trecerea anilor, elevii și profesorii îşi amintesc cu plăcere de întâmplările, din
timpul excursiilor.
De aceea, cred că organizarea unor astfel de activităţi trebuie continuată, constituind o latură de
seamă a procesului instructiv – educativ, dar si o modalitate de a promova imaginea școlii.
703
ÎCERCẰRI DE A ÎNṬELEGE TEXTUL LITERAR
Voicu Voicuţa
Profesor- Colegiul Tehnic ,, Ion Mincu” Focşani
Calculator, tehnică, tehnologie - iată câteva dintre cuvintelele care trezesc astăzi numeroase
polemici, unii le elogiază, asociindu-le progresului, alţii le blamează, privindu-le ca formă de îndepărtare
de valorile reale, ca o formă de distrugere a creativităţii. Indiferent de tabăra în care ne situăm, tehnologia
face parte din viaţa noastră şi eşti obligat să o foloseşti, ca formă de adaptare. Noile generaţii de elevi au
crescut având la îndemână diferite obiecte tehnologice, fapt care obligă la o schimbare a relaţiei dintre
profesor şi ei, a relaţiei dintre disciplina predată şi ei, a relaţiei însăşi dintre profesor şi tehnică.
Cei care venim din era scrisorilor, din perioada când mirosul cărţii vechi din bibliotecă te fascina şi
te făcea să te simţi dornic să le parcurgi pe toate, să sorbi toată ştiinţa umanităţii, noi, da, putem avea o
oarecare nostalgie şi am putea avea o tedinţă de respingere a acestei ere digitale. Asemenea lui Sextil
Puşcariu, în ,, Braşovul de altădădată”, am putea spune unde ,, sunt răvaşele de dragoste parfumate şi
scrise pe hârtie colorată, unde sunt scrisorile către un prieten, căruia îi descopereai gândurile care te
muncesc şi sentimentele care te frământă, cu amănunte şi fără grabă?”. Cu toate acestea, tehnica există,
totul a devenit mai rapid şi elevii noştri vor să fie provocaţi. Poveştile noastre nu mai sunt şi poveştile lor.
Vorbele vin uşor, dar cum poţi include calculatorul în desfăşurarea unei ore de limba şi literatura
română? Poţi apela la cărţile de metodică, poţi citi diferite articole, ceea ce este de dorit, dar răspunsul
este mai la îndemână: ritmul, cerinţele, dinamica interioară a elevilor cu care colaborezi.. Nu există
metode universale, doar particulare. Astfel, îmbinarea tradiţiei cu soluţiile tehnologiei moderne este calea
de comunicare cu noile generaţii. Acest fapt presupune un efort din partea cadrului didactic şi un dialog
între el şi discipolii săi. Instrumentele noi de învăţare nu trebuie privite neapărat ca o limitare a
creativităţii, dimpotrivă, pot interconecta informaţii de la alte discipline, abilităţi şi competenţe dobândite
şi dezvoltate interdisciplinar.
Să luăm ca exemplu un studiu de caz realizat la clasa a XI-a cu titlul ,,Criticismul junimist”. O astfel
de temă presupune stabilirea grupei, a sarcinilor şi a bibliografiei de către profesor, împărţirea acestora în
funcţie de opţiunile membrilor echipei sub supravegherea unui lider ales dintre şi de către copii.
Grupa are la dispoziţie aproximativ o lună de pregătire şi trei ore de prezentare. Proiectul trebuie
realizat într-un program pe care copiii îl propun. Informaţiile se afişează pe ecran, dar susţinerea trebuie
să fie liberă, membrii echipei având obligaţia de a cunoaşte bine conţinutul proiectului, cuvintele noi
utilizate, de a interacţiona cu clasa pentru a verifica atenţia, de asemenea, trebuie să răspundă eventualelor
neclarităţi ale profesorului şi ale colegilor.
Textul scris trebuie să fie presărat cu imagini şi citate, pe care le citesc cei din afara grupului, dar
numiţi de membrii echipei. În felul acesta, se realizează şi un joc de rol, elevii devin profesori, iar cadrul
didactic are rolul de moderator/ mediator.
Imaginaţia le poate fi pusă la încercare şi prin solicitarea ca membrii grupului să interpreteze rolul
membrilor Junimii sau al scriitorilor celebri din noua direcţie (Ion Creangă, Ioan Slavici, Mihai
Eminescu, I. L.Caragiale).
La sfârşitul activităţii, membrii echipei realizează autoevaluarea, descriind modul în care s-a lucrat în
echipă, prezentând dificultăţile puse de proiect, conflictele de idei, câştigul individual.
Are loc şi interevaluarea, fiecare coleg punând o notă, justificând-o prin plusurile sau minusurile
produsului. Finalităţile unei astfel de metode sunt multiple: interacţiunea competenţelor digitale cu cele
lingvistice, depăşirea barierelor emoţionale determinate de cadrul formal al prezentării, dezvoltarea
inteligenţei emoţionale care ajută fixarea cunoştinţelor cognitive, dezvoltarea gândirii critice şi a simţului
pentru frumos şi valoare, descoperirea aptitudinilor artistice sau profesionale. Un alt beneficiu major este
faptul că se simt ascultaţi, apreciaţi, importanţi, responsabilizaţi în procesul de învăţare.
704
O altă formă creativă de utilizare a calculatorului la ora de limba şi literatura română o constituie
realizarea de booktrailer. Metoda poate fi aplicată la clasa a X-a. De exemplu, după studierea a cinci texte
narative, o clasă de 25 de elevi poate fi împărţită în 5 grupe prin tragere la sorţi. Tot prin tragere la sorţi se
va stabili opera destinată fiecărei grupe. Li se lasă o lună la dispoziţie pentru îndeplinirea sarcinilor,
fiecare filmuleţ încadrându-se între 4 şi 8 minute. După vizioanare, echipele descriu modul în care s-au
organizat şi ce a presupus această experienţă pentru ei.
De asemenea, se va face autoevaluarea, precum şi interevaluarea. Este o formă de a-i determina să
citească în mod conştient textul, să devină responsabili unul faţă de altul, să empatizeze cu personajele,
mărindu-şi orizontul inteligenţei emoţionale, se leagă prietenii durabile, se descoperă pe ei înşişi si
descoperă colegi cu care nu comunicau înainte. Toate rezultatele menţionate sunt reproduceri din ideile
copiilor din timpul evaluărilor.
Lista exemplelor poate continua, mesajul este simplu: într-o eră digitală putem folosi calculatorul
pentru a ghida copiii să descopere valorile, să decopere o motivaţie intrinsecă în faţa textului literar care
îşi are sursa în realitate şi poate face realitatea mai bună. Mai presus de orice, prin metode
complementare, îi putem ajuta să realizeze călătorii exterioare, ţinta finală fiind, în fond, călătoria
interioară.
Bibliografie:
Istrate, Olimpius- Efecte şi rezultate ale utilizării TIC în educaţie în Lucrările Conferinţei Naţionale
de Învăţământ Virtual, Ediţia a VIII-a, 29 octombrie- 31octombrie 2010, Tehnologii Moderne în Educaţie
şi Cercetare, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010
705
RELAŢIA GRĂDINIŢĂ - ŞCOALĂ - FAMILIE - SOCIETATE
Prof. Voina Oana

Prof. Coca Elena
Grădiniţa P. P. ,,Floarea - Soarelui” Reşiţa
Termenul parteneriat este „definit ca asocierea a doi sau mai mulţi parteneri, iar în literatura de
specialitate, parteneriatul reprezintă modalitatea, formală sau informală, prin care două sau mai multe
părţi decid să acţioneze împreună pentru atingerea unui scop comun.” Pentru realizarea unui parteneriat
de succes sunt necesare parcurgerea unor „etape de explorare–evaluare–planificare–formare–iniţiere–
realizare–verificare–reglementare–consolidare–acţionare–implementare –evaluare”. Astfel parteneriatul
reprezintă o formă avansată a relaţiei dintre două sau mai multe părţi, cooperarea şi coordonarea sunt
formele intermediare, cele care facilitează stabilirea unui parteneriat, iar comunicarea reprezintă punctul
de plecare în vederea realizării parteneriatului între două sau mai multe părţi. Grădiniţei, ca prima verigă
a sistemului de invățământ i se acordă o mare atenţie.
Preşcolaritatea este perioada formării iniţiale a personalităţii, perioada apariţiei primelor relaţii şi
atitudini ce constituie un nivel superior de organizare a vieţii psihice a copilului. În locul dependenţei
copilului de impresiile externe, dominării lui de câmpul său perceptiv, în locul instabilităţii şi fluctuaţiei
emoţionale, în preşcolaritate vom întâlni detaşarea, desprinderea copilului de câmpul perceptiv, o mai
mare organizare şi stabilizare a comportamentelor, fapt posibil datorită modificărilor esenţiale care se
produc în structura activităţii psihice. Datorită faptului că la această vârstă activitatea copilului este
stimulată nu de motive izolate, care se înlocuiesc unele pe altele sau care se contrazic reciproc, ci de
motive corelate, stabile, care se întăresc reciproc se pun bazele formării personalităţii ca structură psihică
relativ stabilă, invariabilă. Ierarhizarea şi stabilizarea motivelor constituie condiţia esenţială a formării
personalităţii preşcolarului, în lipsa lor, copilul regresând spre comportamentele reactive.
Grădiniţa constituie prima experienţă de viaţă a copilului în societate. Această instituţie îl aşază
într-un cadru nou prin dimensiunile şi conţinutul său. Aici copilul ia cunoştinţă cu activităţi şi obiecte
care-i stimulează gustul pentru investigaţie şi acţiune, îl provoacă să se exprime şi îi propune, incipient,
angajarea în relaţiile sociale de grup.
Adaptându-şi metodele la formele particulare ale vieţii mentale ale copilului, grădiniţa încearcă să
răspundă specificului activităţii fiecărei vârste şi să identifice mijloacele şi activităţile necesare pentru o
dezvoltare complexă a forţelor infantile în vederea maturizării lor.
Integrarea copilului in forma de colectivitate preşcolară comporta un prim efort de adaptare la viaţa
socială şi totodată extinderea mediului social accesibil copilului. În perioada preşcolară el işi dobândeşte
rolul său social intr-o colectivitate şi obţine o altă dimensiune in interiorul familiei.
Integrarea copilului in şcoală presupune mai intâi formarea unor prezentari corecte despre scoala
care sa le permita preşcolarilor o adaptare afectiv-motîvationala la mediu şcolar.
Mediul familial ocupă un loc central în multitudinea factorilor determinanţi ai evoluţiei individului.
Copilul nu este un adult în miniatură, ci el este, aşa cum spunea Peirot, un ”candidat la maturizare”,
deosebit de receptiv la influenţele pozitive sau negative care se exercită asupra lui. Copilul trebuie
socializat şi modelat, iar fundamentarea personalităţii sale, se realizează, în mare măsură, în interiorul
familiei acestuia, care concentrează primul său univers afectiv şi social. Trăsăturile şi coordonatele
personalităţii se cristalizează în raport cu modelul şi natura situaţională trăită în mod direct, nemijlocit, de
copil în mediul său familial, iar atitudinile părinţilor au consecinţe durabile asupra personalităţii, în
formare, a copilului. La vârstele mici, adaptarea copilului se realizează prin imitaţie, acesta raportându-se
permanent la persoana adulţilor. Primul model oferit copilului este familia sa, iar calitatea şi tipul
relaţiilor copil-părinţi vor marca profund evoluţia viitoare a copilului.
Vârsta preşcolara este, fără indoială, temelia educativă a intregii vieţi.
706
Datorită vârstei mici, educaţia preşcolară capătă un caracter specific. Această perioadă, ca ingrijire
şi educaţie, formează temelia intregii vieţi de mai târziu
La reuşita copilului in viaţa contribuie, in egală măsură, principalii factori educativi: familia,
grădiniţa, şcoala şi societatea.
Asigurarea unui parteneriat real intre aceştia, implicarea tuturor in realizarea unei unităţi de cerinţe
va duce implicit la o educaţie corectă a copiilor, la evitarea erorilor in educaţie şi la soluţionarea
problemelor inerente care apar.
Prin încheierea parteneriatelor cu părinţii, aceştia sunt încurajaţi să ia parte la planificarea şi
derularea programelor educative pentru copii, ceea ce implică o responsabilizare şi o eficienţă sporită.
Astfel, părinţii au posibilitatea să-şi cunoască mai bine copiii, modul lor de manifestare în viaţa de grup,
pot înţelege mai bine rolul lor educativ.
Buna colaborare între grădiniţâ-familîe-şcoală-societate va avea efecte pozitive şi durabile în timp
asigurând performanţe educative notabile.
Bibliografie:
Dumitrana, M., Copilul, familia şi grădiniţa. Iaşi: Editura Compania, (2000); Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului,
Împreună pentru copii: grădiniţa şi comunitatea. Modul general pentru personalul grădiniţei,
Bucureşti, (2008)
707
ROLUL CONSILIERULUI ȘCOLAR ÎN VIAȚA ȘCOLII
PROF. VOINEA CARMEN - DANIELA

CJRAE / ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 13/
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SFÂNTA MARIA” BOTOȘANI
Ca în orice sistem, în școala românească, oamenii fac lucrurile conform convingerilor lor. Fără a
generaliza, în ciuda faptului că rolul consilierului școlar este bine precizat în legislația în vigoare, sunt
școli în care directorii, cadrele didactice și chiar părinții elevilor nu înțeleg foarte bine rolul acestora. Sunt
școli în care consilierul se implică foarte mult în activitatea școlii pentru că are tot sprijinul și încrederea
directorilor și colegilor săi cadre didactice iar în altele, doar multe așteptări și resurse deloc
Pornind de la teoriile sistemice școala poate fi văzută prin prisma unor concepte precum ierarhie,
roluri, granițe, așteptări, relații.
În multe școli există încă confuzie legată de ierarhie. Cine este șeful unui consilier școlar? Este o
ierarhie administrativă sau profesională? Confuzie legată de suprapunere de roluri. Un consilier școlar al
cărui rol este să nu judece copilul venit în cabinet, să îi fie alături iar elevul să aibă încredere în el pentru a
se dezvălui, este pus apoi la catedră să fie profesorul aceluiași elev și să-i pună note. Copilul va fi confuz
și neliniștit: „Îmi pune o notă mică pentru că nu am știut sau pentru că i-am spus un lucru rușinos despre
mine la consiliere?”.
În principiu, așteptarea vizavi de consilierul școlar cred că e acceași față de toată lumea: să facă
treabă bună. E cam greu să faci asta când ai continuu mormane de foi de completat, când ești pus în
diferite comisii doar ca să fii martor, când ai de organizat multe activități în școală. Îți mai rămâne puțin
timp pentru consiliere în care să ai contact direct, cald, uman cu cei care au nevoie de tine și pentru care te
afli în școală. În plus, se mai așteaptă ca psihologul să „repare” fiecare copil trimis la cabinet în cât mai
puține ședințe, să muncească fără să deranjeze activitatea didactică a celorlalte cadre didactice.
Există cadre didactice deschise care lasă copiii să vină la cabinet dacă pot măcar face asta pentru ca
acel copil să fie ajutat iar alte cadre pentru care ora lor este sfântă și orice încercare ata de ai aborda și a
solicita un elev este respinsă. Mai și subliniază faptul că acel copil ,,nu face probleme”.
Școala este ea însăși într-o continuă redefinire ce include și redefinirea unui rol atât de nou ca cel de
consilier școlar.
Dacă m-ar întreba cineva în ce măsură și în ce manieră poate un consilier școlar să influențeze
personalitatea elevilor din școală, aș spune că și consilierul ca orice cadru didactic poate fi un model
pentru elevi. Măsura în care o poate face depinde de cât de vizibil este el în școală, cât contact direct are
cu elevii. Elevii pot învăța de la el o mulțime de lucruri legate de asertivitate, nonjudecarea celuilalt,
stabilirea granițelor, grija față de sine și față de ceilalți, claritate în gândire, rezolvarea problemelor,
pasiunea pentru profesie.
Cred că copiii au mare nevoie de modele sănătoase la școală.
La rândul lui, consilierul școlar își dorește o relație bună cu părintele, copilul sau cadrul didactic din
școală. Dar modul în care evoluează această relație depinde de ambele părți. Adică și consilierul trebuie
să lucreze pentru a fi privit așa cum își dorește, adică ca profesionist, ca ghid, ca antrenor, ca educator
adică să învețe părinții despre cum funcționează o familie, despre nevoile copiilor de afecțiune și
îndrumare, să ghideze profesorii în gestionarea unui comportament inadecvat apărut în clasă, să antreneze
capacitatea de autoreflecție a elevului pentru creșterea responsabilității sale, abilitățile sale de comunicare
și de autonomie.
Însă cred că cel mai frecvent psihologul e privit ca salvator, reparator și magician: adică venim la el
doar în situațiile de criză și așteptăm ca el să facă o magie astfel încât lucrurile să se repare fără ca nimeni
să se implice și să schimbe ceva la el.
Dar consilierea nu funcționează așa. Atunci, depinde și de consilier să ofere elevilor, cadrelor
didactice, părinților, o imagine cât mai clară și realistă despre ce este consilierea și ce poate face el.
708
Este extreme de importantă și binevenită consilierea în scop de autocunoaștere și orientare

profesională. Elevii sunt mai conștienți astfel de resursele pe care le au ca abilități, interese. Însă asta nu
garantează că ei își vor alege acea profesie pentru care au înclinație. Mai intervin părinții, prietenii care îl
pot deturna de la alegerea profesiei potrivite.
Când ți se prezintă viitorul ca nesigur și înfricoșător, că cea mai importantă valoare este banul, când
ești pus în competiție cu ceilalți ca realizări materiale și poziție socială, când în jurul tău sunt adulți care
se duc la serviciu fără tragere de inimă, atunci adultul în devenire alege ce pare mai ușor, mai în trend,
mai bănos sau la întâmplare, pentru că nu vede profesia ca pe un loc de exprimare a talentului,
creativității și pasiunii.
Varietatea cazurilor într-o școală este mare. Este important ca consilierul școlar să recunoască când
specificul cazului îi depășește competențele pentru a îndruma cazul către altcineva. De asta e nevoie să-și
creeze o rețea.
Numai așa consilierul în școală își îndeplinește menirea.
709
G. P. N. SATNOIENI
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 DICHISENI
PROF. INV. PREȘC. VOINEA LUCIANA
Gradinita, un ,,Colț de rai'', pentru toate minunile acestei lumi, copiii noștri, ai mei, ai tăi, ai
dumneavoastră, cum putem dovedi că este așa?
Prin activitațile, educative, deosebite desfășurate atât în interiorul cât și în exteriorul ,,peretilor'' care
nu au rolul de a le îngrădi imaginația, de a-i desparți de părinți, bunici, nu, au rolul de a le oferi
siguranță, de a creea un loc magic în care doar cuvintele, gesturile frumoase, au puteri magice, puteri ce
pot modela caractere frumoase, ce deschid drumuri presărate cu povești în care ,,imaginația'' schimbă
totul după bunul ei plac.
Dar, cum pot afla părinții unde se află o astfel de gradiniță? Pă, așa cum se află toate lucrurile
bune,din recomandările altor părinți mulțumiți de activitățile desfașurate în unitate,prin proiecte
educaționale, parteneriate cu alte grădinițe, prin expoziții cu vânzare, în care să fie expuse lucrarile
copiilor, prin excursii educative, participări la spectacole pentru copii și bineînțeles prin organizarea unui
cadru special în care să realizăm premierea participanților la parteneriate și concursuri.
Crescând într-un mediu educațional bine organizat, parinții pot observa cum preșcolarii încep să
relaționeze cu cei de-o seamă,trecând de la ,,jocul paralel'', la cel ,,împreună cu'' ceilalți copii, caștigându-
și și consolidânndu-și imaginea de sine, jocul reprezentând cea mai importantă sursă de învățare pentru
preșcolari, este activitatea care îi ajută cel mai mult și eficient să învețe.
O grădiniță care pune în centrul atenției copilul,care va ține cont de particularitățile

biopsihosocioculturale ale fiecărui preșcolar, întotdeauna va fi cunoscută, deoarece parintele va fi
mulțumit, copilul familiarizat cu specificul mediului școlar și pregătit să facă față noilor provocari.
Bineînțeles că aceste lucruri pot fi observate de parinți in timpul liber petrecut cu ai lor copii dar și
prin realizarea unor activități de informare despre integrarea și progresul copiilor, despre politicile
educaționale, despre resursele umane și materiale folosite, toate acestea conlucrând la realizarea unei
promavări optime a gradiniței.
710
Prof. itinerant și de sprijin Voineag Mariana

Școala Gimnazială Sânpetru
Motto: “Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul ce domneşte într-însa”

Promovarea imaginii școlii implică un sistem de activități orientate spre satisfacerea cerințelor
“clientilor”.
Una dintre cele mai eficiente strategii de promovare a imaginii școlii, dar și de menținere a unui
mediu competitiv, o reprezintă promovarea modelelor de bune-practici.
Promovarea imaginii școlii trebuie să țină cont de calitatea actului educațional și de calitatea
profesorilor care susțin educația. După cum se cunoaște, educația se dovedește eficientă atunci când se
raportează direct la realitate și contribuie la o cât mai bună înțelegere a acesteia. Așezată pe o asemenea
bază, educația poate să dezvolte, totodată, capacitatea copiilor de a se adapta ușor la schimbări, de a avea
atitudini critice și de a găsi soluții adecvate problemelor inedite ale realității.
Misiunea școlii, ca învățământ public nu poate fi realizată decât în interiorul spațiului comunitar, iar
aceasta presupune o bună colaborare între cei trei parteneri educaţionali: școală-elevi-părinţi.
Implicarea părinților alături de elevi în activități comune pentru perceperea de către adulți a
copilului ca subiect activ în universal familiei, al comunității. Aceste activităţi au răspuns nevoii de
autocunoaştere şi cunoaştere reciprocă a părinţilor şi elevilor în egală măsură.
Importantă se dovedește a fi și implicarea Consiliului local prin susținerea elevilor în activități de
voluntariat, de educație civică, care au în vedere dezvoltarea la copii a unor comportamente și atitudini
morale (respect față de semenii lor, față de tradițiile locale), recompensarea elevilor cu rezultate
deosebite.
Implicarea profesorilor prin parteneriate educaționale între școli sau între școală și grădiniță pentru
schimb de experiență, respectiv pentru a pregăti integrarea adecvată a preșcolarilor în sistemul acțiunilor
și interacțiunilor școlare. Astfel, copiii ajung să fie pregătiți pentru însușirea elementelor formative care
conduc la aptitudinile de școlaritate, în consens cu noile obiective și finalități educative.
Cunoscând plăcerea copiilor pentru spectacole, manifestări artistice, disponibilitatea lor de a se
identifica cu personaje din diverse creații literare și bucuria lor de a se exteriorize prin prisma acestora s-a
considerat oportună și interesantă abordarea acestei teme pentru un parteneriat care să cuprindă școlarii
claselor primare.
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii școlii au fost:
- încheierea de proiecte, programe și parteneriate cu părinții, cu comunitatea și cu instituțiile de
învățământ superior și de cultură;
- diversificarea metodelor de recompensare şi de evidenţiere a elevilor care au obţinut rezultate
deosebite (excursii, premii, panou cu rezultate);
- consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
- continuarea proiectelor și activităților care au contribuit an de an la creșterea imaginii, prestigiului
școlii;
- popularizarea rezultatelor obţinute de elevii colegiuluilui cu ocazia organizării de evenimente
tradiţionale ale școlii (Ziua Porţilor Deschise, Târgul de ofertă educaţională, Festivitatea de închidere şi
deschidere a anului școlar).
În concluzie crearea acestei imaginii școlii se realizează prin fiecare cadru didactic din instituție,
schimbarea venind prin fiecare dintre noi, oferind beneficiarilor ceea ce așteaptă și au nevoie: educație de
violenței, promovarea unui comportament moral pozitiv și participarea la activități extrașcolare.
711
Prof. înv. primar Vrînceanu Nicoleta

Școala Gimnazală „Elena Doamna”, com. Cuza - Vodă, jud. Galaţi
făcute în asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea cadrelor didactice care
susțin educația.
În acest context trebuie avute în vedere următoarele obiective generale:
- crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;

- elaborarea unor proiecte la nivel local, județean, interjudețean, etc., care să vizeze multiplicarea
experienţei pozitive şi a exemplelor de bună practică în managementul instituţional;
- personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin inovare, diversificare şi flexibilizare a
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi a beneficiarilor demersului educaţional;
- eficientizarea colaborării cu toţi reprezentanţii minorităţilor etnice;
- armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice identificate
în unitatea şcolară şi comunitatea locală;
- promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
Toate aceste obiective converg spre realizarea unui plan de promovare a imaginii școlii la care eu
îmi desfășor activitatea.
1. Conştientizarea importanţei aplicării pachetului de sarcini pe probleme de comunicare şi relaţii

cu publicul.
2. Reconsiderarea strategiei privind imaginea instituţională în rândul copiilor, părinţilor,
comunităţii.
3. Organizarea şi distribuirea de responsabilităţi speciale legate de relaţia cu beneficiarii actului
educaţional.
4. Organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate.
5. Stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele
comune ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituţii publice locale şi judeţene.
6. Asigurarea transparenţei necesare participării responsabile a tuturor membrilor în structuri
parteneriale, conducerea locala, părinţi, în ceea ce priveşte adecvarea ofertei educaţionale a grădiniţei la
specificul comunitar (întâlniri, şedinţe cu caracter informativ, lucrativ, de analiză, de consultare).
7. Iniţierea de programe de formare a copiilor pentru realizarea unor proiecte în beneficiul
comunităţii (participarea la acţiuni organizate în scop umanitar).
Alături de școală, care asigură maxima comunicare între generații, familia și comunitatea au o
deosebită valoare ȋn formarea personalității copilului. Când părinții colaborează cu cadrele didactice, se
obțin efecte pozitive legate de atitudinile educabililor privind școala, realizările și aspirațiile lor.
Prestigiul școlii trebuie creat pe o temelie solidă clădită pe muncă, dăruire, onestitate, dragoste față
de copii, a multor generații de cadre didactice.
712
Foarte importantă este implicarea copiilor în activităţile desfășurate de elevii şcolii, prin realizarea
unor proiecte școală - grădiniță, prin vizitarea școlii cu diferite ocazii: de ,,Ziua porților deschise’’, de
sărbătorile de iarnă, de 1 iunie.
Proiectele la care am participat au făcut cunoscută activitatea educațională din școala noastră, dar ȋn
același timp a fost un prilej pentru copiii nostri de a cunoaște și alte realități educaționale.
Studiile arată că educatorii buni dintr-o școală au de regulă și flerul marketingului, pentru că ei fac
marketing ȋn orice moment al muncii lor. Ca buni educatori vom identifica și anticipa nevoile copiilor
nostri și vom satisfice aceste nevoi ȋntr-o manieră ,,profitabilă’’ trecând prin cunoștințele și abilitățile din
clasă și din afara ei.
Educația trebuie să țină cont de calitatea actului educational, de investigațiile făcute ȋn asigurarea
unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea cadrelor didactice care susțin educația.
713
MODALITĂȚI DE PROMOVARE A IMAGINII ȘCOLII
VUC ADELA - LAVINIA

PROFESOR LIMBA FRANCEZĂ
LICEUL TEHNOLOGIC BÂLTENI, JUDEȚUL GORJ
nelimitat, prin care o școala își poate construi o imagine. Deschiderea spre nou se realizează datorită
cadrelor didactice pregătite, care intervin în favoarea acestei dezvoltări continue a școlii. Analizând ceea
ce se cere de la unitatea de învățământ, putem stabili și cum anume o putem promova. Beneficiarii, atât
direcți, cât și indirecți (elevii, părinții, angajatorii) sunt cei ce intră în contact cu mediul școlar,
comunitatea fiind astfel influențată de școală.
de predare atractive vor crea o imagine pozitivă asupra școlii.
Promovarea imaginii instituției se realizează și prin elaborarea unor proiecte la nivel local care să
Activitățile extrașcolare sprijină promovarea imaginii instituției școlare. Activitățile de acest gen, cu o
și parteneriate cu alte instituții. Activitățile extracurriculare dau o alternativă sănătoasă, practică și
beneficiind de imaginea pozitivă binemeritată, atât la nivel local, cât și județean sau național. Activitatea
elevilor.
714
ansamblu a instituției școlare. Responsabilitatea aceasta este în mâinile noastre, deoarece această imagine
pozitivă se creează greu și se poate pierde rapid.
Bibliografie selectivă:
1. Coman, Cristina, Relații publice și mass-media, Iași, Editura Polirom,2000
2. Drăgan, I., Paradigme ale comunicării de masă, Editura Sansa, București, 1996
3. Rus, Flavius Cătălin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Iași, Editura
4. McQuail, Denis, Windahl,Seven, Modele ale comunicării, București, Editura Comunicare.ro,
2004
5. Remus, Pricopie, Relații publice, Curs suport
715
PLANIFICAREA, IMPLEMENTAREA ȘI EVALUAREA

UNEI CAMPANII DE RELAȚII PUBLICE
PRIVIND PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
VUC MIHAI
PROFESOR MATEMATICĂ
LICEUL TEHNOLOGIC BÂLTENI, JUDEȚIL GORJ
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii școlii depinde în mare măsură de
creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la întrebarea “ Care este cea mai potrivită modalitate pentru a
atrage atenția publicului?“.
Prin creativitate, adică prin folosirea de cuvinte și simboluri într-o abordare originală pentru fiecare
public, se obțin efectele dorite. De exemplu, tema poate fi elaborată într-o ședință de brainstorming,
pentru că este important să se aibă în vedere toate ideile, fără prejudecăti și să nu fie înfranată imaginația.
Înainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii școlii trebuie să ai o descriere clară a

publicurilor, înainte să se aplice strategia.
Cu ajutorul datelor demografice (date statistice: vîrsta, sexul, educația, venitul și mediul de
proveniență) și psiho-grafice (informații calitative, referitoare la stilul de viață, ceea ce le place si ceea ce
nu le place) îți poți face o strategie despre tacticile pe care trebuie să le folosești, pentru ca strategia să
aibă succes. Pentru stabilirea și cercetarea publicurilor-țintă se folosesc,în general, sondajele de opinie pe
bază de chestionar.
Acest lucru depinde atât de publicul-țintă,cât și de mesajul pe care vrei să-l transmiți și bineînteles
acest aspect depinde de bugetul pe care-l ai la dispoziție.
În consecință, trebuie luate în considerare trei întrebări în selectarea unor media potrivite pentru un
anumit mesaj:
1. Ce audiență vrei să atingi și care este cota de credibilitate dată de acea audiență fiecarui mijloc
de comunicare ?
2. Când trebuie să atingi acea audiență și până la ce dată trebuie să primească un mesaj pentru a
răspunde la el ?
3. Cât trebuie să cheltuiești și cât îți permiți să cheltuiești?.
După ce s-a răspuns la aceste întrebări, trebuie avute în vedere alte patru întrebări:
1. Care media ating cel mai mare segment al publicului?

2. Care are cea mai mare credibilitate și care este costul?
3. Pe ce media poți să te bazezi că vor livra mesajul in limitele de timp necesare pentru ca mesajul
să fie eficient?
4. Ar trebui folosit un singur canal mediatic?
Daca este dezirabil un mixaj de media, ce media ar trebui folosite pentru a se completa unele pe altele?
716
Trebuie analizate rezultatele finale ale campaniei, și anume: impactul asupra publicurilor, efectul
asupra obiectivelor și asupra misiunii organizației, efectul asupra atitudinilor publicului față de
organizație și asupra percepției lor despre organizație, efectul asupra statutului financiar al organizației,
asupra atitudinii etice și asupra responsabilității sociale.
Bibliografie selectivă:
1. Coman , Cristina, Relații publice și mass-media, Iași, Editura Polirom, 2000
2. Drăgan,I., Paradigme ale comunicării de masă, Editura Sansa, București, 1996
3. Rus,Flavius Cătălin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Iași, Editura
4. McQuail, Denis, Windahl, Seven, Modele ale comunicării, București, Editura Comunicare.ro,
2004
5. Remus ,Pricopie, Relații publice, Curs suport
717
PROMOVAREA IMAGINII
VULPE VERONICA
Tinind cont de faptul ca sunt cadru didactic la o scoala gimnaziala din mediul rural
consider ca promovarea imaginea unităţilor şcolare în comunitate reprezintă o prioritate pentru o bună
colaborare între cei trei parteneri educaţionali: scoala elevi - părinţi.
Educația dupa cum bine stim cu toti in Romania este obligatorie, dar din fericire nici o
instituție nu poate impune o alegere.
Parintele si elevul fiind este liberi să aleagă.
Această dependență a unității școlare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de
implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie
să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta programul educaţional la nevoile în schimbare ale
consumatorilor de educatie.
spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală implicata si responsabilă prin tot ce ace da este garantul
dezvoltării permanente a comunităţii. Şcoala, nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta
reprezintă o resursă, oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi
contribuind astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale. De aceea si
in activitatiile extrascolare ce se desfasoara in afara orelor de curs trebuie sa fie implicata si
comunitatea locala. Astfel scoala încearcă prin implicarea elevilor si a comunitatii locale să
creeze cea mai bună imagine posibilă şi să convingă că numai produsul educaţional oferit este cel mai
bun.
angajaţi-cadre didactice. Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al
unitătii o imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile
potrivite.
Pentru o mai buna imagine a scolii in comunitate s-a avut in vedere urmatoarele
obiective:
 Crearea şi promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate.
 Personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional prin diversificarea şi flexibilizarea

acesteia în funcție de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educațional.
 Colaborarea eficientă cu toți reprezentanții elevilor, părinților și ai partenerilor locali, ISJ Gorj.
 Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar, susținerea elevilor cu

dezavantaj social şi conduite de risc, susținerea elevilor în alte abilități .
 Armonizarea ofertei de servicii educaționale şi formare permanentă cu nevoile specifice

identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală. Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membri ai
comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de
suport care începe să funcţioneze. Tinind cont de aceste legaturi dintre scoala si comunitate ,
parteneriatele trebuie văzute ca o componenta esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele nu
mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de natura
relaţiilor publice. Parteneriatele dintre şcoli, familii şi comunităţi pot: ajuta profesorii în munca lor;
perfecţiona abilităţile şcolare ale elevilor; îmbunătăţi programele de studiu şi climatul şcolar; îmbunătăţi
abilităţile educaţionale ale părinţilor; dezvolta abilităţile de lideri ale părinţilor; conecta familiile cu
718
membrii şcolii şi ai comunităţii; stimula serviciul comunităţii în folosul şcolilor; oferi servicii şi suport
familiilor; crea un mediu mai sigur în şcoli.
Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorinţa noastra de a ajuta elevii să
aibă succes la şcoala şi, mai târziu, în viaţă. Relaţia familie-şcoală apare justificată în măsura în care
restabileşte încrederea colectivităţii în instituţia educativă. Informarea şi formarea părinţilor în ceea ce
priveşte şcolaritatea copilului presupune, cel puţin, ca fiecare părinte să cunoască: obligaţiile legale
privind educaţia copilului; drepturile de care dispune pentru educaţia copilului; importanţa atitudinii lui
pentru reuşita şcolară a copilului; metodele de colaborare cu şcoala. În acest scop este necesar un dialog
între profesori şi părinţi; profesorii trebuie să primească o pregătire în materie de relaţie cu părinţii iar
competenţa lor în aceasta materie trebuie considerata ca o aptitudine profesionala; părinţii trebuie să fie
pregătiţi pentru a juca rolul lor educativ în cooperare cu profesorii; şcolile trebuie sa asigure (asociaţiilor)
părinţilor asistenţa necesară. Cei care lucrează în şcoală şi răspund de destinele educaţiei neamului
pot înţelege dincolo de marile dificultăţi şi privaţiuni generate de cei care "urzesc o cabală", cum
zicea exponentul spiritualităţii româneşti condiţionarea calităţii vieţii fiecăruia de educaţia oferită
tinerilor şi adulţilor, copiilor şi părinţilor lor; aceasta în măsura în care au doar ceva mai multă
competenţă, bună-voinţă şi responsabilitate morala decât oricare... "administraţie" (de la care nici
Dumnezeu nu ar putea cere mai mult).
719
Oriunde, oricând, împreună – proiect de parteneriat educațional
Prof. Weiss Paula Elena

Grădinița cu P. P. ”Rază de soare”, Cluj-Napoca
MOTTO: ”Omul este o fiinţă cu o singură aripă de aceea nu putem zbura decât în doi. Pentru
asta …caută un prieten”
Argument:Una dintre „noile educaţii”, care promovează activităţi în spiritul respectării drepturilor
omului este educaţia interculturală. Aceasta urmăreşte cunoaşterea şi respectarea de către toţi locuitorii
din ţara noastră a culturii, a tradiţiilor şi a stilului de viaţă al diferitelor comunităţi etnice, recunoaşterea si
respectare diferenţelor culturale, în paralel cu păstrarea identităţii şi cu apartenenţa la comunitatea
naţională; cultivarea respectului faţă de valori general – umane, sociale, culturale recunoscute ca atare de
comunitate.
Diversitatea nu este o noutate în sine în ceea ce noi întreprindem cu copiii în grădiniţă, noul este
modul de a considera şi integra în contextul didactic. Grădiniţa trebuie să excludă pe cât posibil
inegalităţile, să recunoască diversitatea culturală ca pe un fapt pozitiv care duce la o îmbogăţire reciprocă.
Educaţia interculturală se adresează tuturor copiilor, sensibilizându-i pentru respectarea diversităţii,
toleranţei şi solidarităţii umane. Ea pregăteşte viitorii cetăţeni pentru o viaţă armonioasă în cadrul unor
societăţi mozaic subaspect etnic, cultural, religios etc.
Scopul parteneriatului: educarea copiilor în vederea formării viitorului cetăţean european care îşi
va păstra identitatea etnică şi va promova pozitiv imaginea ţării noastre oriunde în lume; oferirea unor
contexte educaţionale care să permită copiilor formarea competenţelor şi atitudinilor specifice unei
educaţii interculturale.
Obiectivele parteneriatului: familiarizarea copiilor cu elemente specifice localităţii în care
locuiesc; conştientizarea unor diferenţe lingvistice, culturale, religioase şi cultivarea respectului faţă de
acestea; familiarizarea copiilor cu obiceiurile, tradiţiile şi costumele populare ale românilor, maghiarilor,
precum și a altor popare care trăiesc în vecinătatea noastră (asemănări, deosebiri); educarea copiilor în
spiritul toleranţei şi cooperării, indiferent de mediul din care fac parte (rural sau urban)
Părţi implicate: o grădinița din mediul rural, o grădiniță din mediul urban
Resurse umane: cadre didactice, preșcolari, părinți, personal auxiliar, autorități, asociații
Resurse materiale :hârtie colorată, baloane, instrumente de filmare, CD-uri, jucării, accesorii
tradiționale portului românesc/săsesc/maghiar, materiale de decor, stegulețe, laptop, pstere, afișe,
materiale reciclabile, lipici, materiale aduse de preșcolari, culegeri de cântece și poezii, prezentări video
Resurse financiare: sponsorizări, donații; Resurse temporale: anul școlar 2019-2020
Strategii didactice: studiul de caz, schimbul de experiență, dezbaterea, brainstormingul, munca în
echipă, aplicații practice, expoziții, spcetacole, vizite, excursii
Calendarul activităţilor pe perioada derulării parteneriatului:
Organizarea acțiunilor: Discuții Brainstorming în cadrul consiliului profesoral; deciderea
acțiunilor care vor fi desfășurate; aprobarea în Consiliul de Administrație a acțiunilor; consultarea
părinților în privința tipului de activitate desfășurată
Stabilirea responsabililor
Diseminarea informațiilor referitoare la modul de organizare a acțiunilor
Desfășurarea acțiunilor: Jocuri disctractive de cunoaștere; Vizită la USAMV, Cluj-Napoca;
Realizarea spectacolului de 1 Decembrie; Confecționare de podoabe de iarnă; ”Vinderea” de către
preșcolari a Cd-urilor cu specatcolul susținut părinților; Colectare/achiziționare de jucării, rechizite pentru
preșcolarii din satele Așchileu mic și Așchileu Mare; Ducerea cadourilor de către personalul Grădiniței
„Rază de Soare” la grădinițele din mediul rural; Vizionare film educativ; Confecționare de materile
720
diverse din materiale reciclabile; Confecționare de mărțișoare; Vizită la Grădinița cu Program Normal
”Așchileu Mic”;Drumeți și Jocuri de mișcare și concursuri în aer liber
Monitorizarea si evaluarea proiectului: realizarea de fotografii, consemnarea activităţilor în
jurnalul grupei; expoziţie cu lucrările copiilor; specatcolul realizat de copii; realizarea prezentării pentru
părinţi; după fiecare activitate, se vor discuta rezultatele pentru a vedea eventualele îmbunătăţiri necesare;
evaluarea finală a proiectului se va realiza în luna iunie, când grupele vor prezenta albumul cu fotografii
realizate în timpul derulării proiectului şi se va organiza o întâlnire cu părinţii care vor viziona
prezentarea Power-Point.
Din activitățile propuse:
Prieteni noi în mijlocul naturii: pentru a se cunoaște, copiii de la Grădinițele Așchileul Mic și
Așchileul Mare au fost invitați la Grădinița cu Program Prelungit ”Rază de Soare”. Pentru început, s-a
desfășurat un joc distractiv de cunoaștere, după care, împreună, au vizitat parcul USAMV-ului, Muzeul
Zoologic al USAMV-ului din Cluj-Napoca. Fiecare copil din mediul rural a avut partener
însoțitor/pereche un copil din mediul urban.
Daruri cu suflet: Noii noștri prieteni din Așchileu au adus, la prima întâlnire, copiilor din cadrul
grădiniței noastre, răsaduri de flori și ne-au învățat cum să avem grijă de ele, pentru a ne înfrumuseța
grădinița și pentru a ne aminti de prietenia care trebuie îngrijită la fel cum îngrijim o floare. La primăvară
florile vor fi mutate în grădina grădiniței noastre și vom avea grijă în continuare de ele, ca semn al
trăniciei prieteniei noastre.
”La mulți ani, România!”: Cu ocazia Zilei Naționale a României, 1 Decembrie, Gradinita cu
Program Prelungit "Raza de Soare" Cluj-Napoca si-a propus să marcheze acest eveniment printr-o suită
de activitati, prin care preșcolarii devin părtași la istoria națională a Romaniei, ei fiind purtători ai
valorilor si tradițiilor romanesti, indiferent de etnie, religie sau mediu de proveniență.
Ulterior, părinții au fost invitați la o activitate de confecționare de podoabe de iarnă. După activitate,
copiii și educatoarele au prezentat părinților un număr artistic din cadrul specatcolului și au propus
vinderea CD-urilor cu specatcolul de 1 Decembrie pentru a-I ajuta pe prietenii nostril din mediul
rural.Din bănuții adunați se vor cumpăra materiale didactice, jucării pentru copiii din mediul rural, jucării
însoțite si de o parte din podoabele confecționate în acea zi.
S.0.S., Pământul în pericol!!!: În luna februarie, ne propunem să ne invităm din nou prietenii din
Așchileu Mic pentru a viziona împreună un film educativ ”Sos!! Pământul în pericol!”, pentru a
conştientiza efectele negative pe ca re le au unele comportamente ale oamenilor, asupra mediului.
Mărțișoare cu suflet: Cu ocazia Târgului de Mărțișoare, târg care are o tradiție de 5 ani în grădinița
noastră, desfășurat în data de 1 Martie, copiii vor realiza cu multă iubire mărțișoare inedite pentru cele
mai speciale persoane. Târgul se va desfășura în cadrul fiecărei grupe unde copiii își vor afișa
mărțișoarele confecționate de mânuțele lor harnice și vor avea ocazia să-și vândă propria muncă
părinților.Din bănuții adunați de la toate grupele se va organiza o excursie pentru copiii de la Grădinița
din Așchileul Mic și Așchileu Mare la Grădina Zoologică din Târgul Mureș
Prieteni și zâmbete: În luna aprilie, copiii grădiniței noastre vor vizita Gădinița din Așchileul Mic
și le vor înmâna cadoul lor: bănuții adunați pentru excursia la Grădina Zoologică din Târgu Mureș. Se va
desfășura o drumeție în apropierea grădiniței precum și jocuri distractive într-o poieniță găsită în drumul
nostru.
La final, prietenia noastră va fi sărbătorită prin ciocnirea unui pahar de suc și servirea unei felii de
pizza.
721

CU AJUTORUL TEHNOLOGIEI INFORMAȚIEI ȘI COMUNICĂRII
Prof. Zaharie Livia

Școala Gimnazială Vad, Județul Cluj
Schimbările la care asistăm în viaţa de zi cu zi, fie că sunt de natură economică, tehnologică sau
culturală vin deopotrivă cu părţi bune şi părţi mai dificile, dar invariabil ele implică nevoia de adaptare.
Având drept scop progresul, dezvoltarea instituțională, școlile își promovează, în zilele noastre,
imaginea mai ales prin intermediul TIC, comunicând publicului larg aspectele pozitive, favorabile școlii.
Un mediu de promovare nelimitat este Internetul, cu ajutorul căruia o școală își poate construi o imagine
pozitivă. Avantajul mediilor virtuale este acela că oferă oportunitatea de a împărtăşi şi construi
cunoaşterea atunci când comunicarea directă este imposibilă sau prea costisitoare. Tehnologia informației
și comunicării permite înlăturarea barierelor de distanță și/sau de timp în comunicare.
Pentru a-și promova imaginea, școlile scot în evidență, în primul rând, partea vizibilă a culturii
organizaționale, aceasta având un impact mai puternic asupra publicului larg. Sunt aduse în atenția
beneficiarilor și comunității sloganuri, mituri, legende, eroi, ceremonii, ritualuri.
De asemenea, sunt comunicate pe site-urile oficiale sau prin intermediul rețelelor de socializare, a
mass-media on-line, rezultatele pozitive obținute de elevi la concursuri și olimpiade școlare, procentul de
promovabilitate, rezultatele pozitive la examene, părinții fiind cei mai interesați de aceste aspecte. Prin
personalizarea ofertei educaționale, o școală își crează o imagine favorabilă, atragând astfel un număr mai
mare de elevi.
Fiecare cadru didactic din școală poate contribui la promovarea imaginii școlii prin motivarea
elevilor, printr-o educație adaptată particularităților fiecărui elev, prin folosirea unor strategii de predare
atractive. Utilizarea TIC la lecții diminuează ponderea transmiterii clasice a informațiilor curriculare.
Pentru profesor mijloacele TIC facilitează comunicarea cu părinții, cu colegii, cu elevii, cu superiorii.
Instrumentele de comunicare între profesori şi elevi sau în cadrul comunităţii de elevi pentru diferitele
activităţi de învăţare desfăşurate permit depăşirea barierelor de spaţiu şi/ sau de timp (prin întâlniri audio-
video, comunicare prin email, chat sau prin forumuri de discuţii).
Activitățile extrașcolare contribuie, în mare măsură, la promovarea imaginii unei școli. Imaginile
din timpul activităților extrașcolare, publicate on-line, au un impact puternic asupra celor interesați de
activitățile care se desfășoară într-o școală.
Acțiunile turistice, atelierele de creație, parteneriatele cu alte instituții, proiectele internaționale, sunt
o alternativă sănătoasă practica și creativă de a ocupa timpul liber al elevilor. Instituțiile de învățământ ce
promovează astfel de activități beneficiază de imaginea pozitiva binemeritată, atât la nivel local, cât și
Toate acestea sunt determinate de partea mai puțin vizibilă a culturii organizaționale a unei școli, și
anume de valorile, perspectivele, presupozițiile sau credințele conducătoare ale școlii respective și sunt
făcute cunoscute publicului larg prin diferite strategii de marketing.
Promovarea imaginii școlii cu ajutorul tehnologiei informațiilor și comunicării este cel mai uzual
mod de a face accesibile rezultatele și produsele activităților din școală.
Prin intermediul grupurilor de lucru, a e-mailului, a diferitelor site-uri sau platforme, nu doar că
ținem la curent părinții și comunitatea cu ceea ce se întâmplă în școală, ci putem să promovăm activitățile
și implicit școala în cadrul căreia se desfășoară.
722
Prof. înv. primar: Zamfir Nicoleta - Mihaela

Școala Gimnazială ,,Gheorghe Diboș”, comuna Mănești
Imaginea instituțională este importantă și se completează cu rezultate cuantificabile (număr de

absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de învățământ și de elemente ale culturii
organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele comportamentale, ritualuri, ceremonii.
exprime specificul unității respective în peisajul educativ local. Transmiterea regulată a veștilor pozitive
despre școală către toți agenții instituționali (sponsori, autorități, părinți, elevi) menține școala în atenția
generală a comunității. Pentru realizarea acestui deziderat este indicat să se creeze în școală o atmosferă
primitoare și expresivă, plasând la vedere materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii
(intervenții în media, întruniri, festivități), să se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați
elevii. Pagina web și revista școlii au de asemenea un rol important în promovarea imaginii școlii în
comunitate. În zilele noaste, unitatea de învățământ trebuie să fie pregătită să facă față unor cerințe tot
mai complexe din partea societății contemporane și să își revendice locul său în viața copiilor pe care îi
educă dar și în centrul comunității.
Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învățământ un cadru viu, un mediu în continua
care o școala își poate construi o imagine. Deschiderea spre nou se realizează datorită cadrelor didactice
pregătite, care intervin în favoarea acestei dezvoltări continue a școlii.
Analizând ceea ce se cere de la unitatea de învățământ, putem stabili și cum anume o putem
promova. Beneficiarii, atât direcți, cât și indirecți (elevii, părinții, angajatorii) sunt cei ce intră în contact
cu mediul școlar, comunitatea fiind astfel influențată de școala. Promovarea imaginii instituţiei şi
factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de descentralizare şi asigurare a calităţii este
susținută de personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educational.
acest aspect. Crearea acestei imagini se realizează prin fiecare cadru didactic din instituție, schimbarea
venind prin fiecare dintre noi. Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptată la
beneficiind de imaginea pozitiva binemeritată, atât la nivel local, cât și județean sau național. Activitatea
elevilor.
internetul devenind cel mai uzual mod de a face accesibile rezultatele și produsele activităților. Prin
combaterea violenței din unitatea școlară, reducerea incidentelor din cadrul acesteia, oferind un mediu
723
sigur, promovarea toleranței și a unui spirit moral-civic pozitiv în care elevii se integrează cu ușurință, se
creează, treptat, o imagine pozitivă a școlii.
ansamblu a instituției școlare.
Responsabilitatea aceasta este în mâinile noastre, deoarece această imagine pozitivă se creează greu
724
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII:

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “VASILE VOICULESCU”,
COM. PÎRSCOV, JUD. BUZĂU
PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMNÂT PRIMAR ȘI PREȘCOLAR,

ZAMFIRA ADRIANA
Dacă în drumurile vieţii călătorul va păşi pe pitoreasca Vale a Buzăului, îndreptându-se

spre Siriul lui Benone Sinulescu, după ce va urca prima colină a dealurilor Ciuta, se va opri cu siguranţă
în faţa alcătuirii de piatră, botezată ”Fântana lui Mihai”, pe faţada căreia este săpat un bazorelief, un grup
de călărţi în frunte cu Mihai Viteazul, care în cutezătoarea-i îtreprindere de unire a tuturor românilor, a
trecut cu o parte a oştirii sale, prin aceste locuri
Şi după ce-şi va pleca fruntea cu recunoştinţă în faţa marelui voievod, ridicându-şi privirea va
admira priveliştea ce se va desfăşura pe partea stânga a râului Buzău
pe o lungime peste zece km. şi o adâncime şi mai mare.
Comuna Pîrscov se afla, din punct de vedere fizico- geografic, în regiunea subcarpaţilor Buzăului
(parte componentă a subcarpaţilor de curbură) este aşezată pe cursul mijlociu al râului Buzău, la
confluenţa acestuia cu pârâul Bălăneasa,
ocupând terasele şi versanţii dealurilor
înconjurătoare.
Localitatea Pîrscov a fost atestată

documentar în data de 13 aprilie 1515 şi este
aflată pe DJ 203 L – Berca- Brăesti, cu acces la
DN 10 – Buzău-Braşov şi la calea ferată Buzău-
Nehoiaşu, la 32 km distantă de municipiul
Buzău. Poziţia geografică prielnică, un cadru
natural deosebit, având în vecinatate Vulcanii Noroioşi – circa 15 km nord-est, Sarea lui Buzău de la
Bădila, izvoarele minerale de la Fişici, Nifon, Bozioru, cât si valorile social-istorice complexe:
Mănăstirea cetate Berca, Mănăstirea Rătesti, accesul către Mănăstirea Ciolanu, determină valoarea
incontestabilă sub raport turistic a comunei Pîrscov.
În localitatea noastră s-a născut, la 13 octombrie a 1884, poetul,dramaturgul, publicistul şi editorul

Vasile Voiculescu.
725
Atestat documentar în 1938, învăţământul rural organizat de stat a cunoscut o evoluţie sinuoasă în
Pîrscov, relizându-şi o bază materială corespunzătoare desfăşurării acestuia. La 15 septembrie 1994, cu
ocazia aniversării a 30 de ani de la inaugurarea localului, şcoala din Pârscov primeşte numele poetului
Vasile Voiculescu. În anul 2008, Şcoala Gimnazială “V. Voiculescu” Pîrscov a fost reabilitata cu ajutorul
fondurilor europene.
Procesul instructiv-educativ, devenit complex în ultimele decenii, este susţinut de cadre didactice
titulare, bine pregătite, absolvente de studii superioare şi cu preocupare pentru perfecţionare. În această
perioadă, participarea elevilor la olimpiade si concursuri şcolare, proiecte si parteneriate educationale,
actiuni de voluntariat, şi examenele de admitere a adus şcolii Pârscov rezultate notabile.
Baza materială a școlii noastre este formată din săli de clasă dotate cu mobilier modern și material
didactic sugestiv, centru de documentare, biblioteca, sala de sport modernizată recent, cabinet dotat prin
câstigarea proiectului “Digitaliada”, cabinet de informatică, toate funcționale.
cei trei parteneri educaţionali: scoala-elevi-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o
instituție nu poate forța alegerea. Beneficiarii educatiei sunt liberi să aleagă. Această dependență a unității
școlare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de implicarea ei în modificarea
nevoilor şi aşteptărilor acestora.
Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta
programul educaţional la nevoile în schimbare ale beneficiarilor Şcoala este un element esenţial al
oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare disponibile. O
726
şcoală responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii. Şcoala, nu poate funcţiona bine
fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii
pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea
educaţiei formale.
727
Rolul literaturii în societatea modernã
Profesor gr. I ZANET RODICA MIHAELA,

Liceul Tehnologic Radu Negru, Galati
Mutaţiile rapide care au loc în societatea contemporanã au determinat schimbari importante în ceea
ce priveste adaptarea omului la schimbare. In special tinerii sunt supusi unor transformãri rapide şi
profunde. În plan ştiinţific, omului contemporan i se cere sã-şi perfectioneze continuu pregãtirea
ştiinţificã, dar, în acelaşi timp, trebuie sã-şi ridice şi nivelul de culturã, sã rãmânã un receptor sensibil al
acesteia. Universul artistic devine, mai ales pentru omul modern, un limbaj care înseamnã cunoaştere şi
comunicare în acelaşi timp.
Modalitatea literar-artisticã de cunoaştere a apãrut şi s-a dezvoltat în acelaşi context social-productiv
în care a apãrut arta în genere. Arta cuvântului s-a desprins treptat de sincretismul artistic originar,
devenind o modalitate specificã de ref1ectare a realitãţii. Specificul literaturii ca artã constã în faptul cã ea
reflectã realitatea prin intermediul imaginilor concret-senzoriale, relevabile în conştiina noastrã cu
ajutorul forţei expresive a cuvântului. Spre deosebire de celelalte arte care au materiale specifice de
exprimare, literatura foloseşte cuvântul, care este, însã, mijloc general de comunicare între oameni.
Literatura sugereazã o suprarealitate, folosindu-se de forţa conotativã a cuvintelor. Limba este un material
fãcut pentru uzul general. Pentru a putea transmite o anumitã intuiţie a obiectului, scriitorul realizeazã
expresii unice, individuale, pornind de la acest material. Arta sa constã în a potenţa resursele limbii cu
semnificaţii estetice. Dacã acceptãm cã literatura ref1ectã realitatea în imagini concret-senzoriale prin
intermediul cuvântului, în poezie mai ales, imaginea artisticã nu trebuie înţeleasã întotdeauna ca o
configurare mai mult sau mai puţin precisã a unei realitãţi anume. Conotaţiile sunt semnificaţii implicite
ale contextualitãţii şi, în acelaşi timp, asociaţii de semnificaţii.
Mai poate fi azi literatura un mijloc de educaţie ?
Literatura, ca formã specificã de cunoaştere a realitãţii are, pe lângã funcţia sa esteticã, şi o funcţie
social-educativã şi una cognitivã. In sfera conceptului de culturã generalã, limba şi literatura românã
aduce semnificative contribuţii, depãşind cu mult aria lor de specificitate. Capacitatea şi abilitatea de "a
şti sã citeşti" se instituie la nivel de personalitate drept componenta fundamentalã prezentã în sfera tuturor
activitãţilor intelectuale. Formarea sensibilitãţii pentru lecturã este o condiţie sine-qua-non a întregii
educaţii. Literatura (opera literarã) contribuie la formarea conştiinţei, a convingerilor şi atitudinilor, la
dezvoltarea sensibilitãţii, a gustului estetic, devenind astfel obiect de realizare a educaţiei permanente.
Componenta fundamentalã a conduitei umane inteligente, act pregãtitor şi generator de culturã, necesitate
a timpurilor moderne, stãpânirea abilitãtilor şi sensibilitãţii pentru lecturã a devenit o investiţie preţioasã
de timp şi efort. "Iscusita zãbavã a cãrţilor" este un instrument eficient în lumea plinã de explozie
informaţionalã. Sensibilitatea şi abilitatea lecturii depãşesc atributele corectitudinii, fluenţei şi
expresivitãţii, asimilând tot mai mult ideea de selecţie a lecturilor, de opţiune motivatã, de discernãmânt
valoric în faţa textului.
Privitã în perspectiva dinamicii culturii contemporane şi a cerinţelor educaţiei permanente, cartea
continuã sã întruchipeze ideea de pãstrare şi transmitere a spiritualitãţii omenesti, de tezaur al valorilor
culturale ale umanitãţii. Ca una din cãile tradiţionale eficiente de acces la valorile culturii spirituale,
lectura cãrţii are şi pe mai departe o importantã excepţionalã, oferindu-i omului modern o metodã
esenţialã de cultivare continuã şi de perfecţionare profesionalã. Lectura sistematicã ne menţine în
actualitatea creaţiei literare, ştiinţifice şi tehnice, favorizându-ne o experienţã interioarã de adânci
meditaţii şi tensiuni sufletesti. Cititul devine o activitate personalã şi formativã, care implicã şi dezvoltã în
acelaşi timp o inteligenţã asimilatoare şsi o judecatã criticã.
Modernizarea muncii cu cartea înseamnã şi o educare a capacitãţii de lecturã, a unei atitudini active
în timpul lecturii şi o însuşire treptatã a unor deprinderi corecte şi complexe de autoinstruire prin lecturã.
728
Atitudinea criticã şi efortul reflexiv, cãutarea analogiilor şi a transferurilor posibile de cunoştinţe şi

idei, evaluarea şi judecata de valoare, jocul fanteziei, interesul şi gustul pentru citit, sinteza, extrapolãrile
şi interpolarile sunt expresia unei receptãri active a textului.
Receptarea literaturii în şcoalã trebuie sã fie un mijloc şi nu un scop în sine: nu urmãreşte în primul
rând dobândirea unor cunoştinţe, ci sensibilizarea elevilor faţã de frumosul literar. Ea trebuie sã aibã ca
principiu metodic abordarea fenomenului literar ca expresie a creativitãţii omului şi raportarea
permanentã la artele conexe şi la contextul social-istoric. Literatura nu se predã, se recepteazã în ceea ce
are propriu ca artã, folosind criterii specifice modalitãţii literar-artistice de reflectare. Literatura este o
ramurã a artei, adicã o modalitate specificã de cunoaştere.
Studiul literaturii nu trebuie înţeles numai ca activitate eruditã, ci şi ca una esteticã. Educaţia
esteticã prin literaturã este, poate, principala educaţie sistematicã şi dirijatã. De aceea e necesarã din
partea profesorului o mai atentã considerare a specificului studierii literaturii şi a operelor concrete pe
care se desfãşoarã cunoaşterea şi întelegerea ei. Prin intermediul diferitelor modele de artã literarã,
obiectul Literatura românã sensibilizezã inimile şi constiintele elevilor, strecurându-le aproape organic
cunoştinte, idei, sentimente, atitudini.
Comentariul şi analiza textelor literare trebuie sã devinã mijloace pentru cultivarea gustului estetic,
a discernãmântului critic în virtutea cãruia elevii sã emitã judecãţi de valoare.În strãdania de a face din
contactul cu opera literarã un mijloc formativ, profesorul trebuie sã fie preocupat de gradul în care
procesul receptãrii contribuie la sensibilizarea elevilor, la înţelegerea literaturii ca artã.
Prin participarea activã, emoţionalã, la procesul de receptare, profesorul creeazã o atmosferã
specificã racordãrii sensibilitãţii elevilor la sentimentele şi ideile operelor literare. Educatia prin
intermediul literaturii este astazi, mai mult ca oricand, un proces dinamic, emotiv, a cãrui reacţie în lanţ
este declanşatã de contactul nemijlocit al elevilor cu opera literarã.
Referinţe bibliografice:
1. Mialaret, G., Debesse M., Traité des sciences pédagogiques, vol.I, Introduction, Paris: PUF,
1969.
2. Macavei, E., Pedagogie, Bucureşti, EDP, 1997
3. Bloom, B., Taxonomy of Educaţional Objectifs Handbook Cognitive Domaine, New York,
David McKay, Company, Inc., 1971, p. 250
4. Bruner, D., The relevance of education, Hetel Hemprtead, Allen ana Unwin, 1972.
5. De Landsheere Gilbert, L’éducation et la formation, Paris, Presser Universitaires de France,
1992, p.167
6. De Landsheere V., De Landsheere Gilbert, Definirea obiectivelor educaţiei, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1979, p. 270
7. Parfene, Constantin, Literatura în şcoală, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977
729
Prof. Zatu Maria,

Sc. gimn.”Dr. Alexandru Safran”-
Gradinita P. P. nr. 24, Bacau
“Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi
mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.”
(Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)

beneficiari/părinți.
Educația este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de măsuri, aplicate in mod sistematic
in vederea formării și dezvoltării insușirilor intelectuale, morale sau fzice ale tinerilor (oamenilor).
pentru părinți. Misiunea noastră, a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil, capabil
să asigure accesul egal la educatie pentru toți copiii indiferent de nationalitate, religie, rasă deci să ofere
Imaginea grădiniţei are o puternica influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări influenţează
alegerea beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunitaţii să fie aceeaşi
cu ceea ce doreşte şcoala să realizeze. Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia ani de grijă, de
muncă sistematică de comunicare şi de calitate.
Relaţiile publice sunt o modalitate prin care şcoala comunica cu mediul nu doar spre a oferi
informatii asupra serviciilor si produselor sale ci pentru a se face cunoscuta si a-si consolida pozitia în
cadrul comunitatii locale. Cu ajutorul relatiilor publice scoala îsi informeaza publicul ținta intern sau
extern asupra obiectivelor, misiunii, activitatilor si intereselor sale.
organizaţiei. Ca urmare, strategia instituţiei trebuie să vizeze activităţi de familiarizare a personalului cu
filozofia instituţiei şi de aderare la acesta, astfel încât fiecare membru al echipei să se considere
coparticipant la succes.
Pentru a avea o imagine „de neuitat” pentru întreaga comunitate, grădiniţele trebuie să utilizeze
mijloace variate de promovare a imaginii, precum: grupul de copii si cadre didactice, internet, pliantul de
prezentare, afişe, mape de prezentare Ziarul (revista) grădiniţei,cărţi de vizită şi ecusoane.
In comunitate, pentru a beneficia de o imagine cat mai buna, este necesar să antrenăm in realizarea
acestor materiale de promovare căt mai multe grupuri de sprijin formate din părinţi, specialişti din
comunitate. Aşadar există o gamă variată de modalităţi şi strategii pentru promovarea imaginii instituţiei
in comunitate.
Activităţile extracurriculare, au urmărit lărgirea şi adâncirea nivelului de cunoştinţe şi informaţii al
copiilor, atragerea lor spre folosirea timpului liber în mod util şi plăcut, pentru a-i apropia de viaţa
socială, culturală a comunităţii în care trăiesc.
Activităţile extracurriculare desfăşurate în grădiniţa noastră au avut un caracter atractiv, preşcolarii
participân dîntr-o atmosferă de voie bună, optimism, cu însufleţire şi dăruire.
Aceste activităţi au fost direcţionate pe următoarele repere:
 activităţi cultural-artistice;
 activităţi ecologice;
 activităţi religioase;
 activităţi sportive.
730
În cadrul activităţilor extracurriculare desfăşurate în cadrul unităţii noastre au fost incluse: teatre de
păpuşi, plimbări, ieşiri în natură, serbări cu diferite ocazii, concursuri între grupele aceleiaşi grădiniţe
sau între grădiniţe, parteneriate şcolare pe diferite teme, proiecte naționale, etc.
Vizitele la muzeu, expoziţii, monumente şi locuri istorice – organizate selectiv – au constituit un
mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru şi ale zonei
Bacaului. Atât activităţile turistice cât şi cele de concurs au contribuit la îmbogăţirea şi lărgirea
vocabularului activ, a socializării și la stimularea dezvoltării bio-psiho-sociale a celormici; astfel copiii au
avut ocazia de a reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate imaginea realităţii în cadrul activităţilor
plastice şi practice (de desen, pictură, modelaj, colaj, etc.), al celor de educarea limbajului, iniţiativă în
cadrul jocurilor, etc.
Pentrucaofertanoastrăsă fie viabilădepunemeforturiînasigurareaunorspații de învățareconfortabile,
sigure, adaptatenevoilorfizice, psihologicesi de educație ale fiecăruicopilatâtîninteriorulgrădinițeicâtși in
curteaacesteia.
Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută ci și înteleasă îndeosebi de părinți și copii. Părintii vor fi
informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența cadrelor didactice, reursele materiale
ale grădiniței, cadrul ambiental, proiectele educaționale și parteneriatele în care grădinița este implicată.
În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai importanți factori in actul educational: copiii, familia,
grădinița și comunitatea locală, iar prezența sistematică a părinților și a comunității în ,,viața grădiniței,,
sporesc interesul pentru educarea integrală a copiilor. În toate tipurile de activități în parteneriat, un factor
important îl constituie climatul vieții de grup și al relației grădiniță- familie- comunitate. Este necesar un
climat stimulativ pentru fiecare, de incredere și prietenie, care să facă posibilă comunicarea liberă. Unele
activități au efecte imediate, pe plan cognitiv, emotional, relational dar trebuie subliniat faptul că influenta
acestor activități nu se exprimă în activități singulare ci prin sisteme de activități de diferite tipuri, intr-o
succesiune gradată.
Copiii grădiniţei noastre au participat la concursuri între grupele din grădiniţe sau între grădiniţe
diferite (pe diferite faze, pe diferite teme) dezvoltându-şi dragostea şi interesul pentru frumos,
sensibilitatea şi personalitatea lor suferind modificări pozitive, putând uşor depista tinere talente artistice
în vederea cultivării şi promovării lor. Astfel am participat la concursurile: ,,Europrescolarul,, , ,,Vreau sa
fiu olimpic,,/„Discovery”- Concurs international Descopera lumea,”Rafa-Girafa”,,Sărbătoarea învierii-
lumina sufletelor noastre,,/,,Hristos a inviat,,/”Esential in educatie”. Concursurile sportive vin ca o
completare a activităţilor sportive, cei mici participând cu multă plăcere la concursurile sportive
organizate, cum ar fi: atletism, concurs de săniuţe, de biciclete, etc.
Am derulat o serie de parteneriate cu comunitatea locala prin care am promovat imaginea grădinitei
noastre. Amintesc câteva dintre acestea:
“Prescolarii duc traditia mai departe”
“Copiii Europei”
“Împreună pentru copiii nostri”- parteneriat cu familia
“Micul creștin” – parteneriat cu Biserica
“Învățăm să circulăm” – parteneriat cu poliția
”Surprinde-l pe Mos Craciun”
sănătoși, activi, eficienți, cooperanți care să se adapteze ușor la regimul școlar și la orice situație în viață.
731
Cine promovează școala?
Zăvoianu Elena-Roxana
Formarea unei imagini pozitive, eficiente care să răspundă nevoilor reale ale unei instituții este o
permanentă preocupare a tututror factorilor implicați în procesul de învățământ.
Trebuie să existe o strânsă colaborare și implicare între toții factorii implicați: cadre didactice,
părinți, elevi, comunitate.
În societatea actuală există numeroase metode de promovare moderne. Este nevoie doar de găsirea
celei mai potrivite și mai eficiente pentru fiecare unitate în parte care să ajute la dezvoltarea ei, la
progresul elevilor și la asigurarea calității procesului de învățământ.
Ca și metode de promovare a imaginii școlii pot fi activitățile extrașcolare, acestea implicând

colaborare între toți factorii din școală și pot cuprinde: vizite istorice, turistice, ateliere de creație,
concursuri, parteneriate, concursuri, simpozioane, etc.
Activitățile extracurriculare sunt o alternativă creativă, practică, sănătoasă de a umple timpul liber al
elevilor.
O altă metodă de promovare aflată la îndemâna tuturor este internetul. Cu ajutorul lui se pot
promova rezultatele efortului colectiv și se poate asigura o educație de calitate.
Rezultatele educaționale pozitive ale elevilor reprezintă oglinda activităților didactice și culturale a
școlii.
E necesar ca școala să promoveze valori esențiale împărtășite de profesori, elevi, părinți și

comunitate. Trebuie să oferim comunității ceea ce așteaptă: educație de calitate și acces la ofertele
educaționale.
La promovarea imaginii pozitive a școlii întreaga comunitate trebuie să participe, prin valorile
locale se asigură creșterea prestigiului instituției. Publicând toate reușitele școala devine mai accesibilă
tuturor.
Prin intermediul unui site, unui email sau platformă-promovăm activitățile și implicit școala în care
acestea au avut loc.
732
Prof. Inv. Presc. Zlate Licareti Valentina

Grădinița Tismana
Creşterea şi educarea copiilor este cea mai deplină şi sensibilă bucurie a viitorului umanităţii. Copiii
sunt unici şi ritmul acumulărilor, transformărilor şi evoluţiei lor este diferit. Locul potrivit pentru
educarea copilului este grădiniţa.
Obiectivul principal al educaţiei preşcolare este de a permite fiecărui copil să-şi urmeze drumul său
propriu de creştere şi dezvoltare a personalităţii în toate componentele sale. Grădiniţa oferă tuturor
copiilor de vârstă preşcolară condiţii necesare pentru dezvoltarea normală şi deplină, precum şi o
pregătire corespunzătoare pentru şcoală.
Grija faţă de copil în instituţia preşcolară, înseamnă asigurarea unor servicii de calitate în orice
moment. De aceea, cadrele didactice de la şcoala noastră s-au preocupat mereu de creşterea imaginii
instituţiei, crearea celor mai modeme condiţii de creştere şi educaţie.
Prin oferta educaţională gradiniţa noastră da posibilitatea parinţilor sa aleagă activităţile opţionale si
extracurriculare la care doresc sa participe copiii. Activităţile extracurriculare au un conţinut cultural
artistic, tehnico –aplicativ sau activitati de joc. Aceste activităţi oferă copiilor destindere, veselie, recreere
iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmari si exprimarea aptitudinilor.
Dintre activităţile grădiniţei noastre amintesc cateva:

- Parteneriate cu parinţii si comunitatea locală
- excursii, vizite, drumeţii
- concursuri locale si judeţene
- teatru de păpusi si spectacole pentru copii.
In grădiniţă am desfasurat proiectul naţional ,,Grădiniţa de vara,, in parteneriat cu Asociaţia Ovidiu

.ro in care au fost integraţi copiii cu diverse probleme: cu absenteism, posibilităţi materiale reduse, cu
cerinte educaţionale speciale.
Dintre proiectele si parteneriatele desfăsurate pe plan local amintim cateva:

Festivalul castanului
Parteneriat cu părinţii ,,Sa-i educam impreună,,
Parteneriat cu biserica ,,Micul crestin,,
Parteneriat cu biblioteca orasului ,,Cartea, prietena mea,,
Concurs ,,Culorile Toamnei,, etc.
Promovarea unităţii se face prin realizarea acestor proiecte educaţionale ,dar si prin promovarea
valorilor si tradiţiilor locale.
contribuie la formarea unei personalităţi a copilului independente și creative, la formarea unor copii
sănătoși, activi, eficienți, cooperanți care să se adapteze sis a se integreze mai tarziu in viata sociala.
aspect.
733
Crearea acestei imagini se realizeaza prin fiecare cadru didactic din instituție, schimbarea venind
pozitiva asupra școlii.
în unitatea şcolară şi comunitatea locală.
734
FACEM LUCRURI CARE… CONTEAZA PENTRU IMAGINE

LICEUL TEHNOLOGIC IANCU JIANU
Autor, ZOICAN LILIANA ELENA
Intotdeauna mi-am dorit să particip la activităţi de voluntariat. Însă nu ştiam cum,unde sau ce anume
ar trebui să fac. Este, cred, o problemă pe care o au mulţi dintre cei care au această dorinţă de a ajuta, dar
nu ştiu să o materializeze.
Mai întâi, am participat la o activitate de colectare a hăinuţelor şi jucăriilor la care fetele şi baieţii
din liceu puteau renunţa, ştiind că alţi copii se vor bucura de ele. Hainele, jucăriile, dar şi alimentele pe
care le-au strâns elevii liceului au ajuns la copiii care învaţă la liceul nostru.
Modul în care aceşti copii aşteptau să primească o sacoşă cu diverse alimente sau cu hăinuţe pentru
ei şi fraţii lor de acasă, privirile lor prin care rugau să fie ei următorii strigaţi, bucuria afişată pe chipul lor
când în sfârşit îşi primeau “cadoul”, toate aceste lucruri nu pot fi surprinse în cuvinte. Sunt de nedescris şi
totuşi aducătoare de o anumită izbăvire. Eu una aşa m-am simţit, răsplătită, deşi nu eu înmânam plasele.
Copiii erau cei care ofereau, impresionaţi, la rândul lor, de cât de multă bucurie pot provoca nişte lucruri
pe care ei le considera fireşti şi neînsemnate.
Copiii aceia râdeau când zăreau în plase dulciuri sau jucării. Nu îndrăzneau să scoată ceva, ci ştiau
că îi aşteaptă părinţii să meargă acasă. Trebuie să remarc şi atitudinea elevilor noştri: se apropiau de cei
mici, le puneau timid întrebări, îi fotografiau şi îi mângâiau discret. E puţin, ştiu, dar, dacă în acele câteva
minute cât s-au aflat în preajma acelor copii, elevii noştri au putut “vedea” dincolo de problemele
“existenţiale” specifice vârstei: am/n-am i-phone, am/n-am tabletă, merg/nu merg în club, atunci
întâlnirea a fost cu atât mai benefică, pentru că şi unii şi ceilalţi au primit ceva: pe de o parte lucruri (de
care chiar aveau nevoie), de cealaltă parte – sentimente.
Au avut şansa de a experimenta sentimente care altfel, nouă, oamenilor “civilizati”, ne sunt străine:
ori nu avem în ce situaţie să le trăim, ori le evităm cu bună ştiinţă; de ce să suferim înduioşându-ne pentru
alţii.
A urmat săptămâna 16-20 noiembrie, dedicată unei activităţi de voluntariat SNAC pe care o
apreciem foarte mult, atât noi, voluntarii din Liceul Tehnologic Iancu Jianu, cât mai ales beneficiarii
noştri. Este vorba despre Săptămâna fructelor şi legumelor donate.
În activitatea de voluntariat s-au implicat, ca de obicei, mulţi elevi ai liceului nostru, dar şi boboceii
de clasa a V-a, care au fost extrem de entuziasmaţi să participe. Ne-au dovedit în felul acesta că sunt
pregătiţi să crească frumos şi să se implice activ în propria maturizare, deoarece ne-au uimit prin spiritul
lor de iniţiativă şi antreprenoriat. Micii voluntari ajutaţi de elevii din liceu au reuşit să strângă alimente,
fructe şi legume, realizând 15 pachete pentru prietenii lor.
Mai mult decât atât, au avut ideea de a aşeza în fiecare pachet câte un bileţel motivaţional, urându-le
semenilor lor multe bucurii, sănătate şi succes la şcoală şi sărbători frumoase în familie. Împreună cu
boboceii voluntari şi cu prietenii lor mai mari, voluntari SNAC cu multă experienţă, am aşezat în
microbuzul scolar (cincisprezece la număr) pachetele cu alimente şi am pornit către casele elevilor
selectati. Aajutaţi de colegi profesori – OLARU FLOAREA, ILIE NICULINA, CORBEANU AURELIA,
FANUICA RODICA si ZOICAN LILIANA – şi de familiile acestora, dar şi de părinţi şi chiar şi bunici ai
voluntarilor noştri entuziaşti, multumindu-le cu acest prilej pentru că au înţeles să se implice activ alături
de copii, susţinându-le iniţiativa. După părerea mea, acesta este cel mai eficient mod de a învăţa în cazul
copiilor, şi anume puterea exemplului adulţilor, fie ei profesori, părinţi sau bunici.
Fericirea copiilor sărmani se citea după curiozitatea şi zâmbetul lor neştiutor… Am împărţit atâtea
alimente, unor copii mult mai nenorocoşi decât noi… Cum poţi să nu zâmbeşti când citeşti fericirea în
735
privirea lor, în gesturile lor, în zâmbetul lor, precum şi în cuvintele lor de mulţumire! Am rămas surprinsă
când am văzut că aceşti copii, chiar dacă păreau că nu prea ştiu ce se întâmplă în jurul lor, aveau casele
foarte aranjate şi curate.
Această activitate de voluntariat pot spune că m-a învăţat să fac bine, să îi înţeleg pe ceilalţi şi că nu
mereu viaţa va fi roz.
Sentimentele care au izvorât acolo au fost multe, intense şi au curs în valuri şi pentru noi, şi pentru
ei. Dovadă în acest sens stau câteva dintre marturiile voluntarilor, din care, cu siguranţă, noi toţi avem ce
învăţa. Şi, ca de fiecare dată, eu personal am simţit aceeaşi bucurie de a fi în mijlocul unor oameni
minunaţi, unici, cu suflete curate, din care izvora cu adevărat IUBIREA aceea de la început de Lume.
Am continuat cu a doua ediţie a Târgului de mărţişoare care confirmă că voluntarii noştri sunt
receptivi la acest gen de activităţi, că au puterea de a face bine şi mai ales că din puţin se poate aduna
mult. Este destul de greu de crezut că din vânzarea unor felicitari şi mărţişoare pentru sume de 1 leu, 2
lei, 5 lei … s-a putut strânge de-a lungul a patru zile ( 29 februarie – 3 martie) suma de 89 roni! Dar este
adevărat: ne-au sprijinit voluntari, elevi, profesori, părinţi. Iar bucuria de a experimenta o zi în care să
faci bine a fost răsplata noastră, a voluntarilor.
Se spune că “nu poţi lăsa urme în nisip atâta timp cât stai jos” (Nelson Rockefeller) şi de aceea
viitorul aparţine întotdeauna celor care înţeleg că stă în putinţa lor să facă lucrurile să se mişte. Eforturile
voluntarilor SNAC au fost răsplătite la final, odată cu zâmbetele şi bucuria beneficiarului nostrum,Tuta
Marius, elev in clasa pregatitoare. Şi pentru că beneficiarii sunt de regulă doar „vârful aisbergului”, şi
anume „partea văzută”, scopul în sine al unui astfel de proiect de voluntariat, ceea ce se află „în culisele”
activităţii ascunde, de fapt, cele mai mari beneficii.
Un număr foarte mare de copii cu vârste cuprinse între 8 şi 18 ani au experimentat ce înseamnă să
fii voluntar. Este o experienţă nepreţuită, care ţine de educaţia nonformală şi pe care nu ai cum să o
resetezi imediat din memorie, cum faci de regulă cu lecţiile pe care le-ai „tocit” pentru lucrarea de a doua
zi la nu ştiu care materie.
Copiii au învăţat din mers ce trebuie să facă, cum să se comporte, cum să le vorbească oamenilor
despre ceea ce fac ei, despre scopurile activităţii, au învăţat ce responsabilităţi implică gestionarea cutiei
sigilate cu bani, a listelor cu donatori şi mai ales cum se negociază preţurile în favoarea scopului caritabil
al activităţii .
736
În mod voit, am lăsat la urmă activitatea la care am participat în luna decembrie, alături de
doamnele profesoare: CORBEANU AURELIA, OLARU FLOAREA, FANUICA RODICA şi elevii
clasei a II a B . Beneficiar a fost elevul VLAD ION din aceeasi clasa care a primit brăduţul de Crăciun,
dar şi alte lucruri.
Nu este nevoie de prea multe detalii, nici nu trebuie, pentru că eu am plecat de acolo cu mult mai
multe in suflet. Capul familiei este o femeie la vreo 40 de ani, simpla, de la ţară, dar cu bun simţ şi cu un
“savoir vivre” acumulat prin suferinţe şi nevoi. Fără a fi nici pe de parte ipocrită, pot spune că i-am sorbit
acesteia vorbele.
Nu spunea nimic genial şi nu era un orator educat, dar bunul simţ care răzbătea din fiecare frază a
sa, simplitatea şi naturaleţea cu care se exprima, decenţa şi demnitatea cu care ne-a întâmpinat şi pe care
le-a păstrat pe parcursul întâlnirii noastre m-au determinat s-o privesc altfel. Cu respect. Respect pe care
alţi oameni cred, în mod eronat, că-l merită din cu totul alte motive. Atât voi spune despre această vizită,
restul va rămâne în sufletul meu.
Îmi închei mărturia despre activităţile de voluntariat recunoscând că şi eu am beneficiat în urma

acestor vizite şi întâlniri, pe plan spiritual şi afectiv, iar pentru asta le multumesc copiilor implicaţi în
proiecte, dar şi celor care au avut plăcerea şi bucuria de accepta cadourile elevilor din Liceul Teoretic
Iancu Jianu.
Pe lângă activitățile de voluntariat elevii s-au implicat s-au dăruire în activitatea scolară perticipănd
la cuncursuri precum ,,COMPER” unde elevii Trusca Denisa si Zoican Nicusor au obtinut la faza
nationala cate 100 de puncte, ,,FII INTELIGENT …LA MATEMATICA ”unde deasemenea elenii Trusca
Denisa, Constantinescu Laurentiu si Zoican Nicusor au obținut 100 de puncte.
Nici activitatile extracurriculare nu au fost lăsate mai prejos, elevii din ciclul primar participând la
festivalul de teatru ,,SE CAUTA UN ACTOR ”unde s-a obtinit PREMIUL I PENTRU SCENOGRAFIE
cu pesa de teatru ,,FETIȚA MOFTUTOASA ”în anul 2017 si PREMIUL PENTRU CEA MAI BUNĂ
INTERPRETARE FEMININĂ ȘI MASCULINĂ –TRUȘCĂ DENISA respectiv ALBASTROIU
ROBERT ,cu piesa de teatru ,,MICA ȚIGANIADA ” în anul 2018
737
Grădiniţa cu Program Prelungit „Dumbrava Minunată” Zalău

Profesor Învăţământ Preşcolar Zoikaş Andrada- Rebeca
Promovarea imaginii şcolii reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei parteneri
educaţionali: şcoală - elevi – părinţi. Relaţiile publice sunt o modalitate prin care şcoala comunică cu
mediul nu doar spre a oferi informatii asupra serviciilor si produselor sale ci pentru a se face cunoscuta si
a-si consolida poziţia în cadrul comunitatii locale. Cu ajutorul relatiilor publice şcoala îşi informează
publicul ținta intern sau extem asupra obiectivelor, misiunii, activităţilor şi intereselor sale.
Imaginea şcolii are o puternică influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări influenţează
alegerea beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunitaţii să fie aceeaşi
cu ceea ce doreşte şcoala să realizeze.
Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia ani de grijă, de muncă sistematică de
comunicare şi de calitate
publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica, prospecte etc.) şi reclama.
cu o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acțiuni turistice, ateliere de creatie,
Pentru a beneficia de o imagine căt mai bună in comunitate este necesar să antrenăm in realizarea
acestor materiale de promovare căt mai multe grupuri de sprijin formate din părinţi, specialişti din
comunitate. Aşadar există o gamă variată de modalităţi şi strategii pentru promovarea imaginii instituţiei
in comunitate
O campanie de comunicare/relaţii publice ar trebui să includă aspecte, precum: viziunea/misiunea
şcolii, publicul căreia i se adresează, mesaje, argumente pentru alegerea acestei şcoli de către părinţi şi
copii, modalităţi de promovare a ofertei educaţionale a instituţiei (de exemplu, pliante, publicaţii, postere,
pagini web, evenimente), tipuri de materiale promoţionale, calendarul activităţilor de relaţii publice, care
cuprinde activităţi din sfera: interviurilor, comunicatelor de presă, relaţiei cu mass-media, evenimentelor
organizate;
Instrumente de promovare: oferta de promovare, site-ul unităţii şi actualizarea la zi a acestuia,
promovarea in mas media locală, promovarea ofertei la targul de oferte, prezentarea ofertei educaţionale
şi a materialelor promoţionale in şedinţele cu părinţii, amenajarea de expoziţii cu lucrările copiilor la
unitate, CCD, ISJ, parteneri, foto expoziţii cu activităţile desfăşurate la clasa şi nu numai.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cerchez, N; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura Spiru Haret, Iasi; 1994.
2. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’, Editura Aldin, Bucuresti; 2001.
738
Prof. Zorilă Coculeana,

Școala Gimnazială „I. D. Sîrbu” Petrila, județul Hunedoara
Realizarea şi promovarea unei imagini pozitive a școlii în comunitate se realizează prin evidențierea
rezultatelor pozitive ale elevilor, precum și modul în care se reușește implicarea unui număr cât mai mare
de participanți la toate activitățile planificare, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la
problemele comune ale școlii și comunității pentru realizarea proiectelor proprii, în parteneriat cu
instituţii publice locale şi judeţene.
prin fiecare dintre noi.
Calitatea educației este dată de o transformare inovatoare, căutându-se în permanență o diversificare
a funcțiilor școlii în scopul dezvoltării acesteia ca centru de resurse pentru elevi și părinți, dar și pentru
ceilalți membri ai comunității.
Motivarea elevilor printr-o educație individualizată, adaptată la particularitătile elevului, folorirea
mijloacelor moderne în strategii de predare atractive vor înbunătății crearea o imagine pozitivă asupra
identificate în unitatea şcolară şi comunitate alocală.
O astfel de imagine, se realizează și prin elaborarea unor proiecte care să multiplice exemplele
pozitive în managementul instituției de învățământ, cu tematică variată axate pe dezvoltarea respectului
pentru educație și formare, valori culturale și morale, încurajarea spiritului civic, patriotic și
antreprenorial, reducerea abandonului şcolar, orientarea școlară și profesională a elevilor, susţinerea celor
care provin din medii dezavantajate social, cu conduită de risc, susţinerea elevilor în alte abilităţi, care să
le valorizeze preocupările extraşcolare şi competenţele în domenii diverse şi interesante.
Proiectele extrașcolare au o deosebită influență formativă, deoarece au la bază o gamă variată de
activități: concursuri, parteneriate cu alte instituții, turistice, ateliere de creație, care sunt o alternativă
practică, creativă și sănătoasă de a ocupa timpul liber al elevilor.
Școala noastră promovează astfel de activități beneficiind de imaginea pozitiva binemeritată, atât la
nivel local, cât și județean sau național. Anual sunt derulate numeroase activități cuprinse în proiecte cu
tematică diferită, în care sunt implicați nu doar factori decizionali, ci și un munăr foarte mare de elevi de
vârste diferite, părinți și membri ai comunității care au un singur scop, evidențierea necesității de a forma
deprinderi, priceperi, nevoia de a colabora și conlucra, încât rezultatele finale să fie cele așteptate. În
consecință, activitatea extracurriculară reprezintă spațiul aplicativ care permite transferul și aplicarea
cunoștințelor, abilităților, competențelor dobândite în sistemul de învățământ.
Faptul că aceste activități sunt apreciate, reiese din numărul foarte mare de participanți de vârste
diferite din unitatea noastră de învățământ, din instituțiile partenere și continuitatea acestora, unele fiind
la a X-a ediție. Conținutul plăcut, interesant și atractiv al diverselor tipuri și forme de activități
desfășurate în școală, precum și ambianța oferită, determină participarea tot mai numeroasă a copiilor
dornici să-și manifeste aptitudiniile și imaginația creatoare în diferite domenii de activitate și să-și pună în
practică propriile lor inițiative și proiecte sub îndrumarea profesorilor.
Activitățile extracurriculare constituie o componentă educaţională eficientă și valoroasă căreia
fiecare cadru didactric din școala noastră trebuie să-i acorde o deosebită atenție, adoptând el, în primul
rând, o atitudine deschisă, inovativă, atât în modul de planificare și realizare a activităţilor, cât şi în
relaţiile cu elevii, asigurând o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativității elevilor.
Am reușit ca prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate și prin
739
Parteneriatele educaționale încheiate, au un rol deosebit fiind necesar ca în elaborarea și derularea

acestora, școala să aibă rolul de promotor, catalizator și intermediar, având trăsături prin care se
deosebește de celelalte organizații care funcționează în cadrul comunității.
în continuă schimbare, toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul exterior.
ajutorul site-ului școlii, a platformei facebook, nu doar că putem ține la curent părinții cu tot ce se
Formarea imaginii unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe de o
parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei, iar pe de altă parte de activitatea desfăşurată de
cadrele didactice.
Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului, a schimbărilor care se produc şi
modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Managerul, poate promova în mediul
intern şi extern al unității o imagine pozitivă, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile
potrivite. Uneori stimularea participării cadrelor didactice și elevilor la sesiuni de referate, simpozioane,
mese rotunde, parteneriate poate reprezenta o strategie de marketing, deoarece prin modul în care ne
facem cunoscuți stârnim interes pentru cunoașterea unității de învățământ pe care o reprezintă și imaginea
școlii este astfel îmbunătățită.
Orice acțiune desfășurată și care are în centru școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o
strategie de cunoaștere și îmbunătățire a imaginii, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau
urban.
Bibliografie:
1. https://edict.ro/promovarea-imaginii-scolii/
2. Necșoi, D.- Promovarea instituțiilor școlare și a cursurilor de formare, Curs Universitatea
“Transilvania” Brașov, 2015.
740
Activi pentru integrare
Prof. Zota Andreea Georgiana

Liceul Teoretic “Vasile Alecsandri” Iaşi
Persoanele cu deficiențe, indiferent de vârstă şi de tipul de deficiență de care suferă, sunt percepute
diferit, perceperea lor socială variază însă de la o societate la alta, în funcție de cultura şi de valorile
promovate. Mulți oameni au reticențe față de persoanele cu deficiențe deoarece au o percepție greşită
asupra lor.
Una dintre modalitățile în care poate fi prevenită formarea unor concepții limitative şi nedrepte este
educarea şi implicarea activă în viața societății a copiilor şi adolescenților.
Copiii cu cerințe educative speciale pot prin joc să îşi exprime propriile capacități. Prin activități
interactive, copiii îşi înşusesc informații despre lumea în care trăiesc, intră în contact cu oamenii şi cu
obiectele din mediul înconjurător. Şcoala oferă oportunitatea organizării unor astfel de activități în cadrul
unor parteneriate şi proiecte între diferite instituții, inclusiv între o şcoală obişnuită, cum este Liceul
Teoretic “Vasile Alecsandri” Iaşi, şi o şcoală specială pentru copiii cu dizabilități de auz, cum este Liceul
Tehnologic Special “Vasile Pavelcu” Iaşi.
Povestea din spatele acestui parteneriat încheiat pe parcursul anului şcolar 2019-2020 a început
odată cu o inspecție pe care am efectuat-o în calitate de profesor metodist. Am descoperit atunci copii
inteligenți, curioşi, activi şi expresivi, cu toate că sunt surdo-muți.
Am descoperit în ei imaginea în oglindă a elevilor din clasa a 10-a cărora le sunt dirigintă, tineri
energici, entuziaşti, dornici să se implice în proiecte educative, sociale, de voluntariat, încântați de
numeroasele activități extra-curriculare organizate în Liceul Teoretic “Vasile Alecsandri” Iaşi.
În calitate de responsabil al Comisiei pentru Imaginea Şcolii, mă implic în diverse activități care
conturează imaginea Liceului Teoretic “Vasile Alecsandri” Iaşi drept o Şcoală Europeană, în care “fiecare
elev este important” (motto-ul liceului), care oferă elevilor oportunități de dezvoltare personală, de
implicare şi cooperare.
Parteneriatul educațional Activi pentru integrare are ca scop egalizarea şanselor persoanelor cu
deficienţă de auz spre integrarea socială şi îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora, dezvoltarea unor abilităţi
de intercunoaştere, prin intermediul experienţelor de învăţare din domeniul educaţional, artistic şi social,
realizarea unui schimb de experienţă benefic elevilor şi cadrelor didactice implicate.
Obiectivele proiectului nostru pleacă de la realizarea şi întărirea legăturilor dintre elevii înscrişi în
învăţământul de masă şi cei care fac parte din învăţământul special.
Acest proiect promovează activităţi în spiritul respectului şi afirmării valorilor personale, urmărind:
 evidenţierea abilităţilor de învăţare şi a potenţialului de educare, a creativităţii şi talentului
tuturor elevilor, indiferent de problemele cu care aceştia se confruntă;
 cultivarea respectului faţă de valorile umane pe baza relaţiilor pozitive.
S-a conturat ideea ca între instituţiile partenere să se realizeze un proiect de parteneriat educaţional
în care elevii să aiba posibilitatea de a se cunoaşte, de a se familiariza unii cu ceilalţi, de a se exprima
fizic şi psihic şi de a realiza împreună lucrări care să treacă dincolo de probleme fizice de orice natură.
Conţinutul şi activitătile iniţiate în proiect urmăresc popularizarea experienţei pozitive a şcolii
româneşti, cunoaşterea de către partenerii noştri a dorinţei de a învăţa şi de a fi informaţi, a plăcerii de a
lucra în echipă, de a socializa, de a crea, de a oferi şi de a primi.
Prin intermediul acestor acţiuni se pot forma atitudini, sentimente de respect faţă de munca altor
elevi, abilităţi de a se descurca în situaţii noi şi de a lucra în echipă.
741
Dintre obiectivele proiectului, menționăm:

 Dezvoltarea motivaţiei pentru lectură
 Cultivarea relaţiilor de prietenie între elevii deficienţi de auz şi elevii de la Liceul Teoretic
“Vasile Alecsandri” Iaşi, prin participarea acestora la acţiuni menite să stimuleze libertatea de expresie şi
de mişcare
 Holiday theme events: Cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor prilejuite de anumite sărbători în
ţara noastră şi în alte ţări (Crăciun, Paşte, Ziua Femeii, Ziua internaţională a copilului, Thanksgiving Day,
Halloween)
 Valorificarea talentelor, a creativităţii, a expresivităţii, a gustului pentru frumos, a interesului
pentru lectură şi cultură
 Valorificarea pozitivă a relaţiilor interumane, pe criterii de egalitate
 Manifestarea respectului şi a atitudinii pozitive faţă de creaţiile altor elevi
 Cultivarea interesului şi gustului pentru artă, pentru teatru, pentru educaţie şi cultură
 Trezirea interesului pentru realizarea unor lucrări ce stau sub semnul adolescenţei.
Aplicarea proiectului va fi urmărită în fiecare etapă, punându-se accent pe munca efectivă cu elevii
şi pe o sensibilizare a acestora în direcţia lucrului în echipă şi a manifestării creativităţii, talentrului
artistic şi sensibilităţii.
Prin seriozitate, perseverenţă, implicare, control, îndrumare nemijlocită, vom urmări realizarea
obiectivelor propuse, cu accent pe calitatea muncii, pe conţinut şi pe relațiile interumane.
Aşadar, activitățile din cadrul parteneriatului oferă ocazia stabilirii unor prietenii deosebite, a trăirii
unor experiențe emoționante, cu un mesaj profund, cu impact asupra prezentului şi viitorului: Activi
pentru integrare!
742
Învățătoare - Zsidó Judit

Școala Gimnazială “Fülöp Áron” Feliceni
dar și în centrul comunității. Unitatea de învățământ trebuie să fieun cadru viu, un mediu în continua

instituțional.
Imaginea școlii poate fi promovată oferind beneficiarilor ceea ce așteaptă și au nevoie: educație de
violenței, promovarea unui comportament moral pozitiv și participarea la activități extrașcolare. Școala
noastră, în ochii comunității, este rezultatul unei munci constante. Teoria trebuie completată cu aplicații
practice, începând cu realitatea concretă din imediata apropiere și ajungând la participarea observațională
prin excursii, deplasări,etc.
Pentru ca o institutie să se dezvolte pozitiv trebuie:
- Să existe o conducere bună;
- Să existe un climat de colaborare;
- Să existe o dorință de a modifica anumite rutine de lucru;
- Personalul să participe la cursuri de perfecționare.
743
Cea mai buna forma de conducere este cand personalul are posibilitatea să influențeze mersul
lucrurilor astfel încât ideile pozitive de îmbunătățire a muncii zilnice se pot realiza prin colaborarea dintre
conducere si personalul didactic, nedidactic, medical, instructori de educație.
STRATEGIA DE PROMOVARE
A) promovare indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, unde școala si-a făcut cunoscute
strategiile de derulare si dezvoltare a ofertei educaționale, prin intermediul Internetului, popularizarea
exemplelor de bună practică pe www.didactic.ro.;
economice din localitate. Această activitate implică vizitarea de către cadrele didactice a familiilor cu
copii, popularizând astfel activitatea școlii.
INSTRUMENTE DE PROMOVARE: - oferta de promovare; - site-ul unităţii şi actualizarea la zi a

acestuia; - promovarea în mass media locală; - promovarea ofertei la târgul de oferte; - prezentarea ofertei
educaţionale şi a materialelor promoţionale în şedinţele cu părinţii. - amenajarea de expoziţii cu lucrările
copiilor la unitate, CCD, ISJ, parteneri, - foto expoziţii cu activităţile desfăşurate la grupa şi nu numai.
744
GRDINITACUPP„DR.I.RAԐIU”TURDA
„Indiferent ce crezi cĆ poĦi sau cĆ nu poĦi, în oricare caz ai dreptate”
Cadrulprimitor,sigurƔiperformantînprocesul
educativalpreƔcolariloravândîncomponenԕĉtrei
structuriƔiunnumĉrde190delocuri,poziԕionatĉîn
parteacentralĉaoraƔuluicuaccesrapidƔifacil.
Pĉrinԑiigĉsescînnoiunpartenerrealîn
c susԑinereasiconturarea„micilor
personalitati”,intregulnostrusistem
avandcabazaocomunicarepermanenta
siautenticaintretoticeiimplicatiin
aceastaminunatacalatorie.
xPersonalcalificat

xCabinetasistentapsihoped.
xCabinetmedical

xSalideclasafunctionalesi
atractive
xMobilieradecvat
xBucatarieproprieutilata
conformstandardelor
impuseAutoritatea
SaniataraNationala
xSpatiuverdecuansambluride
joacapentrudiferitegrupe
devarsta,nisipar
GrĉdiniԑacuPP”Dr.I.Raԑiu”TurdaPP:GrupamicĉA:25locuri xGrupurisanitare
745
Str.Dr.I.Raԑiunr.71Grupamijlocie:25locuri
nGrupamijlocie/mare:25locuri
vGrupamare:25locuri

Structura1PN:Grupacombinata:25locuri
StrDr.I.Ratiunr53(inincintaScolii„TeodorMurasanu”)

Structura2PN:Grupacombinata:25locuri
Str.Cheiinr11

Structura3PN:
Grupamica:20locuri
Grupamare:20locuri
Str.Castanilornr.22

RADUTIUCRINAMARIA

RABOJ MARIA-GABRIELA 8
RACEANU DANUBIA ILEANA 10
RADA DANIEL 11
RADA OANA 12
RADA OLIVIA MARINELA 13
RADIN LUMINITA 15
RADOI MIHAELA-ROXANA 17
RADOSLAVESCU ILEANA SIMONA 18
RADU ADRIANA 20
RADU ALINA SIMONA 21
RADU CAMELIA 25
RADU CORNELIA 26
RADU ELENA 28
RADU EMILIA 29
RADU IOAN MOIS 30
RADU MIHAELA 32
RADU RODICA 34
RADUCANESCU DANIELA 35
RADUCU ALINA 37
RADUCU CONSTANTIN 38
RADUCU CORNELIA SEBASTIA 40
RADUCU LILIANA 42
RADULESCU DELIA ILEANA 43
RADULESCU MARIA MELANIA 44
RADULESCU SILVIA 45
RADUT IOANA-CRISTINA 47
RANCEANU LIVIA CORINA 48
RASCANU MARINA 50
RASCHITOR CONSTANTA 52
RASCOVICI CLAUDIA MARIA 53
RASTOACA IULIANA 55
RAT EMILIAN MARIUS 56
RATA LUCICA 60
RICIAN LIVIA SI KEREKES MARIA 62
RIPEANU ARSALUIS LUIZA 64
RIPEANU CLAUDIA 66
RIPEANU RENADA 67
RISTEI LOREDANA MIHAELA 68
RISTIN RAMONA LUCIA 69
RIZEA ADRIANA 70
RODICA IONASC 71
RODICA-AURELIA ONCIU 73
ROMAN CRISTIAN ION 75
ROMAN NICOLETA SIMONA 76
ROMANU LAVINIA-CORNELIA 77
RONCEA ELENA LAVINIA 79
ROSCA OANA 81
ROSCA VALERIA 83
ROSU NICOLETA DENISA 85
ROSU LUCIA-CERASELA 87
ROSU MARIA 90
ROSU ROXANA 91
ROTAR ANA FLORICA 92
ROTAR ADRIANA 94
ROTARIU ANCUTA LENUTA SI HUSLEAG MARINELA LOREDANA 96
ROTARIU DANIELA 97
ROTARU RAMONA - ELENA 99
RUNCAN ANDREA 100
RUS ADRIANA 102
RUS ADRIANA 103
RUS DORINA FLAVIA 104
RUS MIRELA SI BLAGA MARGARETA 106
RUSU GEORGETA ADRIANA 108
RUSU ALEXANDRINA 109
RUSU CRINA - MARIA 110
RUSU ELENA 112
RUSU SILVIA 114
RUSU-PLATON CARMEN 115
SABADUSIU MIHAELA 117
SABAU DELIA GABRIELA 118
SABAU JANINA ANDA 119
SABAU LAVINIA MARINELA 122
SABAU OLGA 123
SABAU SIMONA ZINA 125
SACEANU ELIZA MARIA 127
SAFTA ALINA-CARMEN 129
SALABINA DANIEL 130
SALCUDEAN DANIELA 131
SALE LILIANA 133
SALVAN FLOAREA 134
SAMARGHITAN DANIELA OLIVIA 136
SAMOILA DIANA CARMEN 138
SANDA IULIANA-LUCIA 139
SANDA SIMONA 140
SANDOR MONICA-VOICHITA 141
SANDOR REKA ESZTER 149
SANDRU ADRIANA SI GHENT IOANA FLORINA 150
SANDRU DENISA NICOLETA 152
SANDU ADRIANA 153
SANDU CORNELIA 154
SANDU ELENA LUMINITA 156
SANDU LARISA 157
SANDU MIHAELA 158
SANDULACHE GEORGIANA-RAMONA 160
SANDULESCU CARMEN 162
SANDULESCU SILVIA 164
SARAMAT MARIA LUMINITA 165
SARARU RUSE 166
SARCA GRIGA DIANA 168
SARDARESCU CARMEN 169
SASU CAMELIA SI DRAGUNOI CAMELIA 170
SAVA LILIANA SUSANA 172
SAVA RODICA 174
SAVA-NECULA DANA 176
SAVIN IOANA 178
SAVULESCU ELENA MADALINA 180
SCAFARIU ANGELA 182
SCARLAT ANCA MARIANA 184
SCARLAT CARMEN 187
SCUTAR ANGELICA 188
SCUTARIU ANISOARA 191
SECELEANU LACRAMIOARA SI DUMITRU LIDIA SIMONA 193
SEMBERA CLAUDIA -BLANCA 195
SEMELBAUER LARISA-PAMELA 197
SEMEN NICOLETA 199
SENDROIU MARIA-MADALINA 200
SERETAN IONELA ADRIANA 202
SERGENTU DELIA 204
SETU SANDA 206
SEUCAN SOFIA MONICA 208
SEUSAN ANTON CAMELIA SI MARIA DRAGHICI 209
SFETCU MARIA 212
SICOE IOANA MARIA 214
SIDOR SILVIA 216
SIDOR SIMONA DAIANA 217
SIIA ANA-ROXANA SI POPA ELENA-VALENTINA 219
SILAGHI ANCUTA 220
SILAGHI CLAUDIA GEORGETA 221
SILAGHI DIANA 222
SILLO JULIANNA 224
SIMA FLORENTINA 226
SIMINESCU PETRONELA 227
SIMION ANDREEA-ELENA 229
SIMION ELENA 230
SIMION GEORGIANA-ADINA 231
SIMION LIDIA CAMELIA 233
SIMION VIOLETA 234
SIMIONESCU MARIA MIRABELA 235
SIMIONESCU MIHAELA 236
SIMON EMESE 237
SIMON ORSOLYA 238
SIMON SABINA DANA 239
SIPOS CRISTINA -DANIELA 241
SIPOS IBOLYA 243
SIPOS MARCELA 245
SIRBU GABRIELA MONICA 246
SIRBU-GUSE CREOLA-MARIA 248
SITARU GABRIELA 252
SLAVU NICOLETA SI VLAD MARINELA 253
SMINCHISE FLORENTA 255
SMOCOT MIHAELA 256
SOARE DANIELA 259
SOCACIU LAURA 261
SOFRONEA CATALINA-DELIA 263
SOLZARU RODICA 266
SOPONARU DANIELA 267
SORECAU CATALINA SI HIRUTA MARINA 269
SORESCU VASILICA 271
SORLEI ELENA 273
SORTAN MARIUS 274
SOS MIHAELA-SOFIA 276
SOSOI DUMITRU DANIEL 277
SOTIRESCU DANIELA 279
SOVA SIMONA 281
SOVARASTEANU DANA DIANA 282
SPALNACAN DIANA RODICA 283
SPIRIDON IONELA-ANISOARA 284
SPITA CRISTINA 285
SPOREA SOFIA FLORINA 286
SPRIDON FLORENTINA 288
STAICU NADIA 291
STAIER IOANA-ELENA 293
STAN CARMEN 295
STAN ILEANA 297
STAN LIDIA 299
STAN MARICICA 301
STANCEL EVA 303
STANCILA GEORGETA GABRIELA 304
STANCIU MIHAELA 305
STANCIU ALINA-ELENA 308
STANCIU CAMELIA 310
STANCIU GHEORGHINA 311
STANCIULESCU FLORENTINA CRISTINA 313
STANCIULESCU NEOFIT CATALIN 315
STANCU LAURENTIA 317
STANCU LIGIA LUMINITA 318
STANESCU MIHAELA 319
STANESCU RAMONA 320
STANICA CARMEN 322
STANICA LUIZA VERONICA 323
STARPARIU VALERIA 325
STATE FLORENTINA - CLAUDIA 326
STEFAN CATALINA 328
STEFAN GABRIELA-BEATRICE 330
STEFAN IOANA 331
STEFAN MELANIA ANDREEA 332
STEFAN NATALIA DANIELA 334
STEFAN ROMEO 336
STEFANESCU CAROLINA 338
STEFANIGA MARINELA 340
STEFANUT MONICA 342
STEGARU ELENA 344
STEIER DANA ANGELA 347
STEIGER CORINA 348
STELEA BIANCA ELENA 350
STEREA ELENA-CARMEN 351
STOCHITA ELENA 352
STOIAN AURELIA 355
STOIAN TEODORA 356
STOICA MIRELA 358
STOICA ANTOANELA 362
STOICA CERASELA ELENA 364
STOICA DANA-CATALINA 365
STOICA ELENA ROXANA 366
STOICA FLORICA-ALEXANDRA 367
STOICA MARIA 368
STOICA MARICICA 369
STOICA VOICUTA VIOLETA 371
STOICHESCU MIHAELA ANISOARA 372
STOICHICESCU LORENA 373
STOICU IULIA ADRIANA 375
STRATOMIR IONELA LOREDANA 377
STREIANU ANISOARA 379
STRIMBEANU AURELIA 381
STROE CONSTANTA 383
STROE ILONA GABRIELA 384
STROE MARIA 385
STROE MARIANA 386
STROESCU RALUCA 387
STROIE MARIUS DANIEL 388
STROIE MIRELA MARIANA 389
STRUNGARU MARIA VALERIA 390
STRUTA MADALINA DIANA 391
STUPU GABRIELA 392
SUBTIRE RAMONA 394
SUCITU MARGARETA 396
SUCIU CLAUDIA ADELA 398
SUICA MARINELA 399
SULEA ANA 401
SULINCEAN MANUEL 403
SURDEANU VASILICA 404
SURDILA MARIA CRISTINA 405
SURDUC LUCIA 407
SURLEA ALINA 408
SURPANU MARIANA 410
SUTA ANTONELA ALEXANDRA 412
SUTA DUMITRU SI SUTA MARIA 413
SZABO ANCA-IOANA 416
SZABO ENIKO 417
SZEKELY MARIA DANIELA 419
SZEKELY MARTA 421
SZILAGYI-TOMOIU MIHAELA 422
SZOCS ANNA 424
SZOCS EVA-ZSUZSANNA 425
SZOCS ILDIKO 427
TABACARU ECATERINA 429
TABACARU GIGI 430
TABUSCA ZINICA 431
TACHE LAVINIA 434
TACU MARIA MIRELA 436
TAIFAS IOANA RALUCA 438
TALOS CRINA 440
TALOS FLOARE 442
TAMAS ANCUTA CORNELIA 443
TAMAS MIHAELA ADRIANA 445
TAMAS PAULA LENUTA 447
TAMPU MARIANA 448
TANASE CAMELIA 450
TANASE GABRIELA 452
TANASE MARIA ESTELA 453
TANASE VICTORIA DANIELA 455
TANASOIU ALICE 456
TANASOIU MONICA VASILA 457
TANDRAU MARIA-TATIANA 459
TANISLAV DORINA 461
TARANU AUREL COSMIN 462
TARANU CONSTANTA 463
TARANU IOANA 465
TARCA CORNELIA 467
TARLEA LILIANA 468
TARR DELIA MONICA 469
TARTA GABRIELA 471
TATARASANU ELENA DIANA 473
TECARU DANA-IONELA 474
TECSA ANDA 475
TEMATORU VIOLETA-MARIA 477
TEODORA CETI 478
TEODORESCU VIORICA 480
TEOFIL MARIA-MAGDALENA 482
TEPIS MARIOARA 483
TERMURE ALEXANDRINA 485
TERTIU DANIELA 487
TERZEA TATIANA 488
TEUTISAN TEODORA ROXANA 489
TILIMBECI VIOLETA 491
TIMOFTE CRISTINA 492
TIMOFTE DANIELA 494
TINEI LIGIA 495
TIRA ALINA 497
TIRBAN MARIA LIDIA 499
TIRCA LAURA ELENA 500
TIRCOLEA LUMINITA 502
TIREA DANIELA 503
TIREA IONEL 505
TIRIM RODICA 507
TITIRE VIORICA 510
TIULEA SONEA-VIOLETA SI FURTUNA GABRIELA 511
TOADER SIDONIA OANA 513
TODOCA ANA 515
TODORUT CLAUDIA MIHAELA 517
TOFAN MIOARA 518
TOFAN VICTOR 520
TOKES EMANUELA 522
TOLOARGA MIHAELA 523
TOMA ANCA GABRIELA 524
TOMA COJOCARU MADALINA SI OPRISAN MADALINA 526
TOMA ELVIRA 527
TOMESCU RAMONA MARIETA 528
TOMESCU ILEANA 529
TOMESCU IOANA 531
TOMICI MIHAELA CORINA 532
TOMSA MARIA VIOLETA 534
TOMUS ADRIANA 536
TONCU MARICELA-CERASELA 537
TOTA FELICIA 539
TOTH ALINA 540
TOTH BIANCA FIRUTA 541
TRANCA MARIA-CRISTINA 543
TRANDAFIR ELENA CLAUDIA 544
TRANDAFIR SILVIA-GEORGIANA 545
TRETU MARIA ELEONORA 546
TRITOIU CLEOPATRA SI DUMITRU BLAGA CLAUDIA LUCIANA 549
TRITOIU MARTHA ALESSANDRA 551
TROFIN DANIELA 553
TROHONEL MADALIN GHEORGHE LUCIAN 555
TUDOR ANDREEA COSMINA 556
TUDOR GEORGIAN BOGDAN 558
TUDORACHE LILIANA 560
TUDORACHE MARIUS ADRIAN 561
TUDORI VASILICA 563
TUDORICA ANA MARIA 566
TUDOSA MIHAIELA 567
TUDOSIE DIANA 570
TUDUCE ANDREEA DANIELA 571
TUGLEA PETRINA 572
TURBACEANU DANA SIMONA 573
TURMACU MIHAELA ADRIANA 575
TUROCZI OLGA 577
TUTA MARIUS DANIEL 579
TUTUIANU ALINA 580
UDREA EMILIA 582
ULEU ALINA MONICA 584
ULMAN IRINA ELENA 586
UNGURASAN CORNELIA 588
UNGUREAN LOREDANA LUMINITA SI OBEADA SANDA 589
UNGUREANU CALIN GHEORGHE 591
UNGUREANU ELENA 593
UNGUREANU MIHAELA CORINA 595
UNGUREANU MONICA SI MITU LENUTA 597
UNGUREANU OANA 599
URECHE IRINA 601
URECHE LUCRETIA 603
URECHE MARIA 605
URIESU EUGENIA MIHAELA 607
URITU TANIUSA 608
URSATANU CLAUDIA MARIA 612
URUCU FELICIA DANIELA 615
UTIU CARMEN MARIA 617
UTU ALINA 619
VADUVA ANA GEORGIANA 620
VAJDA JOZSEF-ATTILA 622
VANC RODICA ADINA 624
VANCEA ALINA 625
VANEATA LUXITA GABRIELA 626
VARCUS MIHAELA 627
VARGA ANA-MARIA 629
VARTOLOMEI MARIA 630
VASILACHE MIHAELA 632
VASILE ELENA-RALUCA 636
VASILE MARIA CRISTINA 638
VASILE MARIANA 639
VASILE NELUTA 640
VASILE RALUCA LILIANA 642
VASILE VASILICA- MADALINA 644
VASILICA GOMBOS 645
VASILIEV ANCA-RALUCA 647
VASS IMOLA DORIS 649
VELEA IULIANA 650
VELICA COSTINA 652
VENETICU FLORENTINA 653
VENTER DORINA-VIORICA 656
VERDES MARIA 658
VERDES MARIA-IONELA 659
VERDES RALUCA DIDA 661
VERES CRINA 663
VESA MARINELA 665
VIERU ELENA GEORGETA 666
VIERU MARIA 667
VILCEANU ECATERINA 669
VINAU ALINA IOANA 671
VIRGOLICI ANDRA 673
VITOREANU DANIELA VIOLETA 674
VLAD CODRUTA 676
VLAD CRISTIAN 678
VLAD MARIA 679
VLADU MIHAELA 681
VLADUTESCU GEORGETA 682
VLASA DELIA NICOLETA 685
VLASCEANU ANA MARIA 687
VLASCEANU DANIEL 689
VLASCIANU NICOLETA 691
VOCHITU CARMEN 692
VOICILA DANIELA 696
VOICU CATALINA-RALUCA 698
VOICU DANIELA 700
VOICU STELUTA SI BECIU RODICA 702
VOICU VOICUTA 704
VOINA OANA SI COCA ELENA 706
VOINEA CARMEN-DANIELA 708
VOINEA LUCIANA 710
VOINEAG MARIANA 711
VRINCEANU NICOLETA 712
VUC ADELA-LAVINIA 714
VUC MIHAI 716
VULPE VERONICA 718
WEISS PAULA ELENA 720
ZAHARIE LIVIA 722
ZAMFIR NICOLETA-MIHAELA 723
ZAMFIRA ADRIANA 725
ZANET RODICA 728
ZATU MARIA 730
ZAVOIANU ELENA-ROXANA 732
ZLATE-LICARETI VALENTINA-MARIA 733
ZOICAN LILIANA ELENA 735
ZOIKAS ANDRADA 738
ZORILA COCULEANA 739
ZOTA ANDREEA GEORGIANA 741
ZSIDO JUDIT 743
RADUTIU CRINA MARAIA 745
Esenţial în educaţie (CD-ROM) =
ISSN 2458-0511
ISSN-L 2067-2675

Esential in Educatie, Nr. 4, Aprilie, 2020

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Esential in Educatie, Nr. 4, Aprilie, 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ESENȚIAL ÎN EDUCAȚIE, NR. 4, APRILIE, 2020 (ANUL 5 / Nr.

Nr. 4/ aprilie, 2020 / (Anul 5 / NR. 52)

PROMOVAREA IMAGINII SCOLII!

Esenţial în educaţie (CD-ROM)/ Nr. 4/ aprilie, 2020 / (Anul 5 / NR. 52)

S.C. ESENŢIAL MEDIA PRESS S.R.L.

Esenţial în educaţie (CD-ROM)

Nr. 4 / APRILIE, 2020/ (Anul 5 / NR. 52)

Editor: Loredana DUMITRESCU

AUTORII ÎȘI ASUMĂ ÎNTREAGA RESPONSABILITATE

Esenţial în educaţie (CD-ROM) =

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic

RABOJ MARIA-GABRIELA ROSU NICOLETA DENISA

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic

SANDULESCU CARMEN SIMON ORSOLYA

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic

STANESCU MIHAELA SUCIU CLAUDIA ADELA

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic

TEMATORU VIOLETA-MARIA TROHONEL MADALIN GHEORGHE LUCIAN

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic

VASILE VASILICA- MADALINA ZOICAN LILIANA ELENA

ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ȘI IMPLICAREA

PROF. ÎNV. PRIMAR RĂBOJ MARIA-GABRIELA

Rolul acestor activități extracurriculare este de a facilita desfăsurarea procesului instructiv-educativ,

PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII

Prof. Răceanu Danubia-Ileana, Liceul Tehnologic Bâlteni, judeţul Gorj

Promovarea imaginii școlii – o necesitate a zilelor noastre

Prof. înv. primar RADA DANIEL

Importanța colaborării școală-familie

Școala colaborează cu familia în domeniul învățării elevului, în domeniul comportamentului, în

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE

Coordonatori:Prof.Rada Olivia Marinela

Intr-o zi de mare sărbătoare creștină,Sf.Andrei,întâiul propovăduitor al Creștinismului prin aceste

Lăsând deoparte grijile,vom pătrunde in atmosfera Sărbătorilor de iarnă.

,,PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII”

Prof.inv preșc. Radin Luminița

ETAPELE PROIECTULUI DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL

I.Întocmirea protocolului între parteneri-cuprinde angajamentul părţilor, obligaţii comune,

1.Organizarea documentaţiei:titlul proiectului, tema, partenerii, colaboratori permanenţi şi

3.Implementarea proiectului- derularea propriu-zisă a activităţilor, conform calendarului.

5.Diseminarea rezultatelor-experienţa pozitivă şi rezultatele proiectului se vor face cunoscute,

www.didactic.ro – Educaţia timpurie

Promovarea imaginii scolii

RADOI MIHAELA ROXANA

CALITATEA EDUCAȚIONALĂ, CONDIȚIE A PRESTIGIULUI ȘCOLII!

Prof. Ileana Simona RADOSLAVESCU

Ce nsunt standardele de referință(calitate)? Conform legii, reprezintă descrierea cerinţelor care

Constatăm rapidele modificări în orizonturile de așteptare a elevilor, a părinților în corelarea direct

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII NOASTRE

Prof. Radu Adriana

- Participarea la acțiuni ale comunității locale: strangeri de gunoaie, activități de

- Participarea la concursuri școlare, olimpiade, etc.

- Organizare de activități extrașcolare atractive pentru elevi;

- Popularizarea pe rețelele de socializare a paginii școlii unde sunt incluse fotografii

- Crearea unui site al școlii.

- Realizarea de activități în colaborare cu părinții, dar și parteneriate cu diverse

DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A ELEVILOR PRIN PARTICIPAREA

domeniul de calificare-construcții-instalații , o excursie pe un șantier de construcții din Municipiul

Forma finala a fost premiata

1. Joiţa, E.. (2007). Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învăţare cognitiv-

ROLUL ŞCOALII ÎN ORIENTAREA VOCATIONALĂ A ELEVILOR

Prof. Radu Camelia- Liceul de Transporturi Auto “Traian Vuia”, Galați

"Din suflet de copil" –

Prof. înv. primar Radu Cornelia

La sfârşitul proiectului, elevii participanţi vor demonstra dezvoltarea următoarelor categorii de