Teste de antrenament pentru profilul Uman 2020

Testul 1 – Română Uman BAC 2020

Subiectul I

A.

1.Sensul din text al secvenței ,,începu a fierbe’’ se referă la venirea furtunii și la

efectul acesteia asupra mării, mișcările tulburi ale valurilor asemănându-se cu apa
clocotind.

2. Două destinații ale celor care călătoresc cu vaporul sunt Viena și Galați.

3. Perioada anului în care are loc călătoria descrisă de D. Bolintineanu este toamna
,,La 20 sept... mă îmbarcai pe un vapor al companiei dunărene austriace.’’

4. Motivul pentru care căpitanul ordona mutarea femeilor cu copii era protejarea
lor de asprimea vremii.

5. Vaporul pe timp de furtună se înclină într-o parte, mișcare pe care marinarii o

numesc ruliu, cauzând de cele mai multe ori răul de mare. De asemenea, pe timp
de furtună este periculos pentru pasageri să stea pe podul vaporului.

B. Text argumentativ- dacă peisajele influențează sau nu sentimentele unui

călător.

În opinia mea, orice peisaj rămâne în sufletul unui călător, căci simțul vizual
este unul dintre cele principale care ne influențează percepția și ne formează o
experiență pe care o putem compara cu altele sau împărtăși cu un alt om. Ochiul
este cel care surprinde clipa și niciodată nu o va mai vedea la fel, orice mișcare
fiind unică.

În primul rând, peisajele sunt cele care ne leagă de realitate și timp,

deoarece faptul că putem vedea și admira amestecul unic al cerului dimineața,
ziua, seara și noaptea, de fiecare dată parcă fiind înlocuit de un altul este un motiv
să ne bucurăm văzând acest demers normal și natural pe care universul ni-l oferă
infinit. Realitatea este atunci când un copac se va schimba de la un anotimp la
altul, iar ochi diferiți îl vor aprecia în momente variate, sau vor decide să-l taie, pe
când timpul va avea în vedere aceiași ochi care îi vor simți lipsa din peisaj sau îi vor
observa evoluția de la un an la altul.

În al doilea rând, prin intermediul fragmentului ,,Călătorii în Moldova” de D.

Bolintineanu surprindem la început perioada anului în care acesta călătorește: ,,20
septembrie”, având dovada omului de a observa cu ajutorul simțului văzului
schimbările sau evoluția unor fenomene ale naturii în diferite împrejurări și
perioade. Bosforul este un exemplu al schimbării, desfățând privirea, căci ,,chiar
acolo unde am privit un minut, culorile cadrului variază neîncetat”, iar odată cu
apusul soarelui, vremea aduce vânt rece și violent, iar valurile se agită haotic,
marea luând o culoare întunecată.

În concluzie, peisajele influențează sentimentele unui călător, insuflându-i

teamă sau admirație, melancolie sau fericire, în funcție de o mulțime de factori
care le înconjoară, însă un lucru este sigur, orice putem vedea va rămâne, se va
modifica sau va dispărea, iar pe toate noi le vom ține minte și aminti.

Subiectul al II-lea

Perspectiva narativă din fragmentul ,,Oraș patriarhal” de Cezar Petrescu

este obiectivă, acțiunea povestindu-se la persoana a III-a prin intermediul verbelor
,,întinse, părăsi, o privea, nu avea”, și a pronumelor personale ,,îi, i-”. De
asemenea, perspectiva narativă este și omniscientă, întrucât naratorul cunoaște
acțiunea și totul despre personajele sale: Pentru Tudor Stoenescu-Stoian, scrisul
din foaia învechită nu avea nicio însemnătate, dar acesta juca ,,comedia caritabilă”
pe care i-o ceruse Iordăchel Păun.