Arta gotică în România, Vasile Drăguţ, Ed.

Meridiane, Bucureşti, 1979;

Partea I
1.Arhitectura goticului timpuriu în Transilvania( sec. XIII)

 Primul monument gotic din România datează din secolul XIII, şi este biserica fostei
mănăstiri cisterciene de la Cârţa( Sf. Maria de la Cârţa), construită între anii 1202-1209 şi este
o refacere a clădirii după invazia tătară, probabil fără sprijinul populaţiei autohtone sărăcită şi
neadaptată stitului gotic occidental, ortodoxă; cistercienii au drept scop al venirii lor în Ţara
Făgăraşului refacerea mănăstirii ,,Beatae Mariae Virginis de Candelis” , iar lucrările au fost
destul de rapide , lucru ce se observă în unitatea de construcţie a clădirii; începuturile
goticului stau în această mănăstire şi prin ea se prefigurează o activitate arhitecturală foarte
complexă;
 Ordinul cistercian a luat fiinţă în 1098 când Robert de Molesmes proclama în
Mănăstirea de la Chateaux( lat.-Cistercium) reîntoarcerea la regula Sf. Benedict;acest ordin au
propus pe lângă un program religios auster, şi un program arhitectural care să semnifice
sobrul, claritatea şi spiritul introspect al călugărului,logicul echilibrul; ceea ce fastul
bisericilor benedictine. Ei au exercitat o reală influenţă în zona Ţării Bârsei, lucru care e
vizibil în arhitectura goticului timpuriu pe care au lăsat-o în urmă;
 Dispoziţie planimetrică simplă, înlocuind absidele semicirculare cu un plan în cruce-
transept;
 Stilul s-a răspândit foarte repede, însă ,,goticul cistercian” avea să râmâna retrograd
monumentelor arhitectonice din secolul XIII;
 Probabil meşterii de la Cârţa au construit şi biserica din Prejmar care ulterior a fost
refăcută în secolul XVI,însă i se recunosc caracteristicile gotice timpurii;
 Biserica Sf. Bartolomeu din Braşov demonstrează posibilitatea ca o biserică de tip
cistercian se poate adapta la nevoile unei biserici parohiale;
 Biserica din Hălmeag prezintă însă o abatere de la regula cisterciană, şi anume lipsa
transeptului( ceea ce arată diversificarea atelierelor de constructori)
 Cele patru biserici dovedesc autoritatea de gândire arhitectonice cisterciene pe de o
parte, cât şi înmulţirea formelor şi varietăţlor de exprimare a acesteea, înmulţirea atelierelor
de contrucţie aflate însă sub condecerea ordinului cistercian de la Cârţa; acesţti meşteri
veneau probabil din şantierele de construţie din Boemia, Ungaria, Moravia sau Polonia, iar
înbinările de stil romanic cu cele de stil gotic timpuriu erau foarte comune;
 Influenţe gotice timpurii se sesizează şi în nordul voievodatului, prin Biserica
reformată din Sic(nu poate fi atribuită şantierului de la Cârţa) şi Biserica fostei mănăstiri
minorite din Bistriţa;
 Cu toate acestea, caracteristica fundamentală a biserici gotice timpurii este îmbinarea
de stil gotic cu cel romanic;
  Nevoia de biserică-sală a dus la găsirea unor noi soluţii arhitectonice la mijlocul
secolului al XIII-lea, renunţându-se la sanctuarul cu absidă semicirculară în favoarea
sanctuarului pătrat, boltit în cruce pe ogive;
 Biserica Reformată de la Sântămărie-Orlea (app 1280) indică generalizarea stitului
cistercian cu sancuarul pătrat, care încă mai păstrază elemente romanice, dar compoziţia este
în marea ei majoritate gotică( aşadar, în a doua jumătate a sec XIII se poate vorbi despre un
proces de afirmare a goticului timpuriu, neunitar însă);
 Prefacerile vor fi anunţate de mici construcţii precum Biserica Ortodoxă de la Strei ce
indică prezenţa unei alte gândiri arhitectonice;

2. Arhitectura goticului matur şi târziu în Transilvania(Sec. XIV-XV)

a) Arhitectura religioasă
 Numărul oraşelor cu statut de civitas a crescut din ce în ce mai mult în secolul al XIV,
iar înlocuirea vechilor biserici cu noi construcţii era profitabilă pentru meşteşugarul medieval(
,,să nu se uite că, în evul mediu, întreaga activitate socială era sub imperiul concepţiilor
religioase”) pentru că astfel creştea prestigiul oraşului în sine;
 Hramul unor sfinţi cu prestigiu aveau drept consecinţe venirea mai multor pelegrini
cărora li se putea vinde marfă fără costurile ce implicau deplasara, de aceea biserica parohială
trebuia să aibă o anumită dezvoltare;
 Nevoia de a avea noi meşteri şi ateliere superioare celor deja existente a dus la
readucerea elementului străin, obişnuit cu construcţiile medievale europene;
 Corpul Catedralei Romano-Catolice Sf. Mihail din Alba Iulia reprezintă maturizarea
goticului în Transilvania( 1519-1356), urmată de Catedrala din Oradea (1342-1372) ce
adăpostea mormântul regelui Ladislau, a cărui cult a fost puternic dezvoltat ulterior( catedrala
nu se mai păstrează astăzi, fiind cunoscută doar prin prisma cercetărilor arheologice);
 În Transilvania, arhitectura goticului timpuriu se dezvoltă între anii 1350-1500 mai
ales în oraşele importante ce se bucură de un comerţ abundent
 Biserica Evanghelică din Bistriţa, astăzi extrem de impozantă datorită refacerilor din
secolele XV-XVI, este un exemplu al goticului matur ce se mai păstrează în construcţia
absidelor poligonale;
 Monumentul cel mai reprezentantiv al goticului matur este Biserica Parohială
Evanghelică din Sibiu ce poartă hramul Sf Maria ce a fost începută în prima jumătate a
secolului XIV, iniţial destul de apropiată stilului goticului timpuriu ce mai era influenţat de
ordinul cistercian( Cârţa e aproape de Sibiu); ulterior s-au mai adăugat câteva elemente
inovative care o încadrează perfect în stilul gotic matur, elemente adăugate după 1448;
 Biserica din Sebeş-Alba, construită cam în aceaşi perioadă, are foarte multe asemănări
cu Biserica Sf. Vitus din Praga, fiind de o monumentalitate pe care nu putut-o susţine foarte
mult timp sebeşenii, deoarece, din construcţia biserici se observă clar contrastul dintre
exteriorul fastuos şi decorurile mai degrabă sărăcăciase;
 Nu acelaşi lucru s-a întâmplat în Cluj şi Braşov, unde dezvoltarea economică a permis
construcţia unor ample edificii mai bogate decât în Sebeş;
 Construcţia Bisericii Sf. Mihail din Cluj au început după 1349, planul fiind realizat de
meşteri venind din şantierul bisericii Sf. Elisabeta din Kosice( Slovacia); un monument de
factură gotică extrem de cunoscut rămâne Biserica Neagră din Braşov, efectuată la iniţiativa
preotului Thomas, iar marele incendiu din 1689 i-a dat renumele de neagră, an după care s-au
efectuat alte câteva transformări, fără însă a schimba fundamental înfăţişarea originală; este
posibil, după înfăţişarea bisericii, ca meşterii de la Kocise să fi lucrat şi la Braşov;
 Cele patru biserici (Sibiu, Sebeş-Alba, Cluj şi Braşov) reprezintă repere fundamentale
ale goticului matur în funcţie de care trebuie interpretate tentativele locale de la Oraştie,
Turda( Biserica romano-catolică de la Turda);
 Biserica evanghelică ,,din Deal” din Sighişoara cu hramul ,,Închinarea magilor”(1429-
1483) s-a refăcut, păstrând din perioasa medievală doar corul; un alt exemplu de biserică
locală poate fi Biserica evanghelică din Moşna( Sibiu) care se leagă de marele constructor şi
pietrar: Meşterul Andreas din Sibiu care a dat dovadă de o pregătire extrem de bună şi era la
curent cu arta gotică în Europa a fost responsabil de refacerea unor monumente arhitectonice
din jurul Sibiului care-i cinstesc numele;
 Apariţia franciscanilor în Transilvania duce la un nou tip de arhitectură de proporţii
monumentale, precum Biserica Reformată din Turda transformată însă în secolele XVIII-XIX
destul de major;
 Biserica Reformată din Cluj este cel mai bun exemplu în legătură cu puterea
franciscanilor, aparţinându-le acestora; iniţiativa pentru construcţie a avut-o Matei Corvin,
lucrările începând in 1487, terminată ectrem de rapid, în 1494; fosta
mănăstire dominicană din Cluj era şi ea formată după regulile
goticului târziu, transformată major însă de schimbările ce i-au fost
adese în epoca barocă;

b) Arhitectura civilă şi militară

 În arhitctura medievală civilă şi militară, stitulul romanic s-a
păstrat mult mai bine, deoarece economia nu permitea investiţia în
idei arhitectonice noi, care să ameninţe rezistenţa clădirilor( invazia tătară din 1241-1242,
urmată de pericolul turcilor otoman a făcut ca multe monumente să fie distruse);
 aceste pericole externe au determinat necesitatea de autoapărare, care a dus la un
număr ridicat de construcţii solide( cetăţi, castele) ale marii nobilimi;
 în general, primele construcţii nu au avut elemente artistice, scopul pragmatic fiind
mult mai important, având aşadar ridicar un turn locuinţă înconjurat de val şi palisadă( cetatea
din Jud. Hunedoara sau cetatea Bologa); desigur, acest lucru nu exclude posibilitatea unor
detalii de tip gotic ce erau realizate în lemn, însă acest lucru nu ni s-a păstrat;
 difuzarea meşteşugului zidăriei se observă şi în construcţia de monumente civile,
observându-se o mână locală tot mai specializată în construcţiile în piatră;
 totodată, construcţiile de apărare colectivă s-au înmulţit după invaziile tătare şi mai
ales în timpul incursiunilor otomanilor, Sibiul fiind exemplul perfect al acestei dezvoltări a
meşteşugului; pentru a se dezvolta aceste ziduri de apărare au contribuit, ca în toate oraşele
libere, toţi cetăţenii, breslele fiind obligate să facă şi să întreţină un turn de apărare( era
denumit oraşul roşu, deoarece era realizat din cărămidă); demolările succesive au distrus
multe din aceste sisteme defensive, însă documentele grafice din epocă ni le relevă aşa cum
erau;
  Sighişoara este un alt model al dezvoltării arhitecturii gotice incipiente, având de a
face cu un zid de 930 de metri şi 14 turnuri de apărare, unele dintre ele fiind ,,grosolane” dpdv
stilistic, dar care dovedesc totuşi intruziunea goticului; de cealaltă parte avem Clujul, oraş a
cărei şcoală de zidărie este un exemplu de măiestrie, îmbinându-se frumos stilul gotic cu
funcţia de apărare a oraşului;
 Caracteristicile principale ale oraşelor medievale sunt în general 2-5 străzi paralele, ci
o axă principală pe care se află piaţa centrală şi biserica parohială;
 Dacă oraşele Bistriţa, Alba, Cluj au pierdut multe dintre monumentele civile de secol
XIV-XV, în Sibiu acestea s-au păstrat sub forma unor turnuri-locuinţă precum Turnul de
lângă vechea primărie şi turnul ce aparţinuse casei Lutch;
 Cea mai expresivă formă de arhitectură civilă este vechea primărie din Sibiu
construită de Thomas Altemberg şi Johann Lula, a cărui curte interioară este un exemplu
rafinat de artă gotică;
 Concomitent cu arhitectura de apărarare, de-a lungul Evului Mediu s-au dezvoltat
castele nobiliare, a căror rol era acela de a impune autoritatea nobilului în zonă, de a exprima
putere, frumuseţe şi de a intimida;dacă până spre sfârşitul secolului XV încă mai avem castele
de lemn, nobilimea transilvăneană începe să ajungă suficient de puternică financiar încât să-şi
permită ridicarea unor castele, precum Castelul Bran; început în anul 1378, castelul a fost
realizat în stil gotic, care se mai păstrează în ciuda modificăriulor aduse în secolul XVII de tip
renascentist; Cetatea Colţului, din Ţara Haţegului, este de asemenea un exemplu de
arhitectură gotică;
 Moda castelelor reşedinţă a fost introdusă în Transilvania prin Fillipo de Ozora(Pippo
Spano) care era un favorit al regelui Sigismund de Luxemburg, comite ce a refăcut multe
dintre construcţiile băneţene în stil gotic, realizând un castel reşedinţă refăcut ulterior de Iancu
de Hunedoara, dar pierdut; Castelul din Hunedoara însă s-a păstrat realizându-se în mare parte
în secolul XV, fiind exemplu clar al îmbinării armonioase a scopului defensiv şi artistic( gotic
dezvoltat, târziu), reşedinţă seniorială, gotigul fiind vizibil la nivel de arhitectură, decor,
programul de construcţie fiind imitat şi în Moldova;
 Dezvoltarea arhitecturii ţărăneşti se observă în bisericile răspândite pe tot teritoriul
Transilvaneiei, care au început să fie şi ele fortificate odată cu pericolul extern;

3. Arhitectura gotică în Ţara Românească(secole XIII-XV)

 Dacă dezvoltarea arhitecturii gotice în Transilvania se datoreaz foarte mult

coloniştilor saşi, în Ţara Românească influenţele arhitecturii gotice nu sunt la fel de puternice,
dar cu siguramţă se datorează infuenţei pe care Transilvania o avea dpdv artistic asupra celor
două regiuni; astfel, biseirca franciscană din Câmpulung-Muscel este prima dovadă a
arhitecturii gotice adusă, se pare, de un grup de colonişti saşi atraşi de profitabilitatea locului;
o altă biseică gotică din secolul XIV este cea de lângă Cetatea Severinului, care însă nu se mai
păstrează; ca şi în cazul Transilvaniei, aceste Biserici au avut elemente de stil romanic
sumare, goticul dezvoltându-se mult mai târziu;
  O iniţiativă mai dezvoltată îi aparţine doamnei Clara, soţia catolică a domnului
Nicolae-Alexandru, care, la mijlocul secolului al XIV-lea reface biserica mănăstirii Sf. Maria
din Câmpulung schimbându-i hramul cu Sf. Elisabetha a Ungariei, biserică pe a cărei ruine
egumenul Melchisedec va ridica Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung; Biserica Sf.
Elisabetha din Câmpulung a fost realizată cel mai probabil prin intermediul breslei zidarilor şi
constructorilor ce au activat la Sibiu;
 Lumea bizantino-balcanică a împiedicat însă dezvoltarea stilului gotic pe
teritoriul Ţării Româneşti, neimpunânde-se catolicismul într-o lume profund ortodoxă;
 Soţia lui Mircea cel Bătrân, de asemenea catolică, a încercat realizarea unei
contrucţii în stil gotic la Târgovişte, biserică de mici dimensiuni, cu hramul Sf. Maria, care
totuşi avea elemente gotice extrem de sumare; biserica Sf. Iacob din Tărgovişte a fost parţial
distrusă în secolul XVIII, însă se mai pot observa câteva elemente gotice datorită restaurării
corului bisericii romano-catolice din Câmpulung;
 Abia în timpul lui Neagoe Basarab avem o refacere a Mănăstirii de la Argeş
care ar putea încadrată în stilul gotic, însă vorbim de o pătrundere foarte târzie a acestui stil;
 Goticul va pătrunde pe altă filieră, şi anume pe cea a Moldovei, refuzând
goticul de inspiraţiei catolică, dar îmbrăţişând goticul molovenesc, considerat a fi ortodox;

4. Arhitectura gotică în Moldova

 În Moldova, goticul a fost asimilat încă de timpuriu, în forma sa cisterciană,

contribuid masiv la stitul moldovenesc, care defapt e gotic; acest lucru s-a datorat tot
coloniştilor saşi în căutare de zone propice comerţului, aşezarea lor de la Baia ducând la
construirea în acestă zonă a unei mănăstiri, nepăstrate, care ar fi avut influenţe gotice;
 Mănăstirea franciscană din 1345, precum şi rolul de apărare pe care Moldova îl
avea pentru Transilvania în aceea perioadă, trebuie să ne ducă cu gândul la necesitatea
conectării artei gotice cu mediul transilvănean;
 Biserica Sf. Nicolae ridicată în Rădăuţi de către Dragoş este practic certificatul
de naştere al arhitecturii moldoveneşti, realizată din piatră brută( spre deosebire de cele
orintale), însă extrem de sumar realizată în stil gotic, dar pentru ortodoxie; în lipsa unor
meşteri autohtoni, s-a apelat la cei saşi, care au introdus practic elementul gotic în Moldova;
 În timpul lui Petru Muşat se dezvoltă foarte mult arhitectura gotică defensivă,
având drept exemple Cetatea de Scaun de la Suceava, Neamţ, Scheia; elemnetele gotice au
pătruns în arhitetura civilă mult mai uşor decât în cea religioasă, având în Biserica Sf. Treime
din Siret ca şi element gotic doar folosirea pietrei brute, restul fiind în canoanele bisericii
răsăritene;
 În timpul lui Alexendru cel Bun arta moldovenească s-a maturizat mult, iar în
cinstea soţiei sale, Margareta, acesta construieşte la Baia, în 1410, o biserică în cinstea
Fecioarei, care e un exemplu al dezvoltării arhitecturale medievale moldoveneşti la nivelul la
care era dezvoltată arhitectura transilvăneană la acea vreme;
 Deşi multe dintre monumente de secol XIV-XV au dispărut, trebuie avut în
vedere faptul că arhitectura gotică s-a impus acolo unde saşii aveau o oarecare putere,
deoarece există multe monumente care indică clar faptul că în Moldova acestor secole se ţinea
cont de exigenţele lumii bizantino-balcanice;
 În Moldova avem de a face cu o absorbţie selectivă a elementului gotic pâna
la Ştefan cel Mare, ulterior observându-se o grija deosebită a domnitorului pentru refacerea
sistemului defensiv realizat de Petru Muşat, se reface în această perioadă cetatea de scaun a
Sucevei care e adusă la standardele unei adevărate curţi princiare;
 Realizările lui Ştefan cel Mare în întărirea cetăţilor de pe teritoriul Moldovei în
scop defensiv e remarcabilă( Roman, Neamţ, Bacău,Dorohoi, Vaslui, Hârlău, Chilia) atât prin
prisma numărului de cetăţi refăcute, cât şi prin prisma meşterilor care au lucrat la aceste
cetăţi;
 Deşi după trădarea lui Dumitraşcu Cantacuzino cetatea de scaun de la Suceava
a fost distrusă, totuşi este posibilă recompunerea elementelor ce evidenţiază aportul gotic pe
care aceasta îl prezintă-cheile de boltă, nervurile, materialul arheologic bogat ce este extras de
aici, balustrade etc; influenţele castelului din Hunedoara sunt evidente, mai ales ştiin că Ştefan
cel mare era în bune relaţii cu nobilii castelului;
 Turnul tezaurului de la Putna este o realizare de tip gotic ce încă ni se mai
păstrează şi oferă informaţii despre modul de rezolvare a spaţiilor interioare;
 Mănăstirea de la Putna este însă o veritabilă dovadă a optării pentru stilul
propriu Bisericii Ortodoxe;
 Biserica Sf. Gheorghe de la Voroneţ şi Biserica Sf. Gheorghe de la Hirlău sunt
de asemenea importante pentru concepţia de construcţie a goticului târziu ce se întrepătrunde
cu Renaşterea;
 Biserica Înălţării de la Mănăstirea Neamţ prin plan, ancadramente şi decorul
ceramic se înscrie de asemenea în stilul gotic târziu, precum şi Biserica Sf. Ioan Botezătorul
din Piatra-Neamţ;
 Bogdan al III-lea va continua şi el această sinteză bizantino-gotică, realizând la
rândul lui Biserica Sf Gheorghe din Suceava, însă ceea ce s-a realizat în timpul lui Ştefan cel
Mare nu poate concura cu ceea ce s-a realizat după el dpdv gotic;

PARTEA A II-A

Pictura gotică( secolele XIV-XVI)

 Dacă stilul arhitectural goticnu a fost întodeauna accesibil, picturile murale au
avut mai mult succes datorită meşterilor în căutare de lucru şi a costurilor mai reduse; secolele
XII-XIII prin prisma picturilor murane nu ne este cunoscut datorită deteriorării iremediabile a
acestora, prima pictură de acest fel fiind din Braşov, în cadrul Bisericii Evanghelice din
Homorod, în absidă şi în peretele sudic al corului, unde există o serie de picturi ce aparţin
perioadei gotice( O pictură cu Iisus în glorie cu tetramorful, doi heruvimi şi Maria cu Ioan
Botezătorul; Iisus pe Cruce, Judecata de Apoi). Tehnica de pictură de aici se numeşte al
secco, foarte puţin rezistentă, astăzi neînţelegând mai nimic din scena şi profunzimea picturii
iniţiale;
  Spre deosebire de stilul romanic caracterizat prin linii groae, schematice, egale
ca duct şi naive(pictură linear-narativă) , stilul gotic îşi face şi el, tot naiv, prezenţa în aceste
picturi prin desenul mai sprinten, mai agil; aceste picturi ne furnizează date sinteza romano-
gotică de la începutul secolului XIV;
 Moartea lui Andrei al III-lea şi lupta lui Carol Robert de Anjou pentru tron l-au
determinat să-şi facă reşedinţa la Timişoara, înconjurându-se de o curte nouă, şi astfel arta de
la sud de captaţi pătrunde în Transilvania;
 Arta italiană se observă pentru prima dată în pictura murală reprezentând
Legenda Sf. Ladislau din biserica din Ghelinţa(Covasna) realizată în friză continuă pentru
sporirea dinamicii narative, dovedind existenţa unui pictor de formaţie nord-italiană( ochi
migdalaţi, culorii vii)
 Totuşi, pictura legendei Sf. Ladislau este mult mai liberă decât celelalte picturi
care păstrează mult mai profund canoanele existente pentru că făceau parte din ciclul biblic,
precum scena Cinei cele de Taină;
 Un progres remarcabil în pictura gotică esre prezent în Biserica Ortodoxă Strei
din Hunedoara ce a fost pictată în anii 1380-1390 de către un nobil ce participase în luptele
duse de Ludovic cel Mare în Italia; influenţa acestor picturi italiene se observă în realizările
murale de la Strei ce sunt realizate în spiritul iconografiei occidentale; elementele gotice de
influenţă italiană sunt date de cromatism, de atitudinea mult mai relaxată a personajelor, cu
timide sugestii de volum;
 Momentul maxim de sinteză are loc la sfârşitul secolului XIV, când mulţi
meşteri cu formaţie italiană vin pe teritoriul Transilvaniei, iar Biserica fortificată de la
Sânpetru din Braşov mai păstrează opera acestor maieştri ce gravitează în jurul ideei de
Judecată de Apoi, picturi ce nu s-au păstrat integral, dar care evocă mâna unui maiestru foarte
sigur pe el, dar cu posibilităţi restrânse( culori foarte puţine);
 Realizări de mare importanţă există în Biserica Sântana din Mureş unde se
observă deja influenţele artei din Boemia şi Germania, nu numai Italia; Picturi precum cele
ale fecioarelor înţelepte( candela) şi a celor nebune, îngeri au fost realizate aici;
 Biserica Mălincrav din Sibiu păstrează multe dintre picturile realizate la
începutul secolului XV, care evocă o puternică diferenţă între figurile pline de viaţă, puternic
conturate şi fondul negru fac ca arta de aici să se diferenţieze net de sobrietatea artei
bizantine;
 Biserica Homorod din Braşov păstrează un crucifix al unui meşter Paul care
vine din Tirol, ecourile artistice ajungând până în Transilvania;
 În secolul XV se realizează o nouă sinteză artistică în Transilvania, datorată
contradicţiilor sociale şi politice ale secoleleor ce se resfrând în plan artistic; dacă nobilii
rămân atraşi de zona italiană( cei mai mulţi apiscopi sunt aleşi de aici), nobilimea sasă este
credincioasă zonei germaniei, ceea ce duce în plan artistic la o evoluţie ,,în fâşii paralele”;
 Biserica, astăzi evanghelică de la Mediaş, oferă o nouă perspectivă de
interpretare a meşterilor, o mai mare libertate în creaţie. Astfel Martirajul celor 10 000 sau
arborele lui Ieseu( primul pe teritoriul Transilvaniei) sunt numai câtea dintre scenele cu
impact pentru arta gotică deoarece ele nu mai sunt deloc simple, cer concentrarea privitorului
pentru a înţelege mesajul artistului;
  Un personaj necunoscut nouă îndeajuns este pictorul Toma de la Cluj, personaj
care a pictat biserica Sf. Mihail ce e o dovadă a finalizării sintezei, precum şi o serie de
panouri care dovedesc goticul târziu;
 Multe din oraşe au foat afectate de Reformă, fiind distruse multe poliptice şi
picturi murale, având astăzi de analizat un număr relativ mic, dar ne-a rămas totuşi o lucrare a
pictorului Iohannes de Rosenau( a pictat un panou pentru Biserica Parohială din Sibiu)
reprezentând Răstignirea ce atestă existenţa pe teritoriul Transilvaniei a unui gotic târziu cu
elemente compoziţionale complexe;
 La sfârşitul secolului al XV-lea în Transilvania se observă câteva elemente de
artă renascentistă sau cel puţin de fază finală a goticului târziu,şi anume o reprezentare a
Fecioarei Maria din Mălinrav , Sibiu, realizată cu ajutorul familiei Appafi; trecerea spre
renaştere e exemplificată prin altarul poliptic din Mediaş, care demonstrează prezenta unui
artist familiarizat cu picturile lui Martin Schongauer, datorită tehnicii folosite, dinamicii
personajelor, forţei de exprimare, grija pentru naturaleţe şi anatomie;

Sculptura gotică(secolele XIII-XVI)

 Sculptura, spre deosebire de pictură este mult mai discontinuă şi are mult mai
puţine realizări remarcabile. Secolul XIII în sculptură e monopolizat de gândirea cisterciană,
austeră şi puţin dinamică, lucru ce se vede în portalul de la Cârţa datat în acest secol;
 Totuşi, la Curtea de Argeş avem frumoasa piatră de mormânt a lui Negru-
Vodă, sculptată de un meşter transilvănean în secolul XIV, care oferă imaginea pătrunderii
goticului în sculptură; acest gisant are un anumit sens al volumului, este mult mai interesat de
detalii stilistice;
 Cei mai cunoscuţi sculptori transilvăneni sunt Martin şi Gheorghe, fii
pictorului Nicolae din Cluj, care au executat câteva sculpturi pentru Biserica din Oradea,
precum şi Statuia Sf. Gheorghe ce se află astăzi la Cluj şi statuile regilor Ştefan, Emeric şi
Ladislau ce au fost topite în anul 1660 pentru a se face tunuri din ele; cei doi fraţi se
încadrează stilistic în goticul de curte;
 Cea mai importantă sculptură gotică din Transilvania este cea care decorează
Biserica Sebeş Alba (sfârşit de secol XIV) unde se poate observa mâna mai multor meşteri
influenţaţi de şantierul de sculptură din Praga, conducătorul fiind faimosul sculptor Peter
Parler;
 În 1417, sculptorul Petrus Lantregen realiza la Sibiu o sculptură reprezentând
Răstignirea unde grija pentru anatonie nu e accentuată, însă nota dramatică pe care o redă
artistul este una esenţială pentru a descrie sculptura;

Arta metalelor( secolele XIII-XVI)

 Urmând acelaşi principiu expus anterior, vom observa faptul că dacă la începutul
secoluli al XIII-lea nu avem un material suficient de mare de analizat pentru a trage conclutii,
de la jumătatea secolului al XIII, urmând apoi secolul XIV, avem tot mai multe dovezi ale
măiestriei de care meşterii aurari şi argintari au dat dovadă; majoritatea elementelor păstrate
sunt obiecte de cult( potir, cădelniţă şi ciboriu);

Goticul întârziat în ţările române

A. Arhitectura de zid
 Dacă în Transilvania goticul pierduse teren odată cu sfârşitul secolului al XV şi
începutul secolului al XVI-lea, locul fiind luat de renaştere, în Moldova în aceste secole
goticul are o mare efervescenţă datorită corelării lui cu epoca lui Ştefan cel Mare, exeplul pe
care l-am dat anterior( Bogdan al III-lea făcând o copie a Putnei)
 Până la Petru Rareş nu putem spune că avem de a face cu monumente care să
se compare cu cele ale lui Ştefan cel Mare, însă odată cu el asistăm la o nou moment de
efervescenţă artistică: necropola domnească Probota care imită arhitectura gotică din
vremea lui Ştefan cel Mare, dar prin prezenţa pridvorului cu exonartext se aduce o notă de
originalitate şi de luminozitate edificiului( pridvorul deschis va deveni o caracteristică a
gândirii arhitectonice din vremea lui Petru Rareş);
 În Moldova, goticul şi renaşterea s-au întrepătruns atât la Probota cât şi la
Moldaviţa, deasupra portalului fiind o banchină de piatră, precum şi stemele care sunt
realizate în spiritul renaşterii;
 Biserica de la Cotnari(1551), realizată de voievodul Despot este o lucrare mai
specială, tocmai din perspectiva arhitectonică. E o biserică-hală cu trei nave şi un turn
clopotniţă care clar face o călătorie de 200 de ani în timp;
 Un alt mare ctitor de mănăstiri a fost Alexandru Lăpuşneanul, care a fost un
mare învăţat şi un iubitor al artelor pe lângă ceea ce făcea pentru distracţie; refacerea
mănăstirii Bistriţa în stilul lui Ştefan cel Mare şi a bisericii Sf. Nicolae din Rădăuţi a cărei
încadramente de ferestre sunt tipic renascentiste totuţi;
 Între anii 1553-1564 voievodul construeşte ansamblul monastic de la Slatina,
în cadrul căreea se afla şi casa domnească realizată în spirit renascentist, însă mănăstirea va fi
realizată tot în stil gotic, respectând tradiţiile lui Ştefan;
 MănăstireaSuceviţa construită de Movileşti este ultima care urmează modelul
artei lui Ştefan cel Mare şi anunţă perioada de eccletism a secolului al XVII-lea, marcat de
Biserica Trei Ierarhi a lui Vasile Lupu a cărei opulenţă şi fast trebuie să fi marcat pe privitor,
totuşi păstra elementele epocii anterioare;
 Arhitectura barocă se instalează prin mănăstirea Golia din Iaşi( Vasile Lupu) şi
Biserica Caşin din Bacău( Gheorghe Ştefan)

B. Arhitectura de lemn
 În 1717 părţile nordice ale Transilvaniei( Maramureşul) au fost invadate de
tătari, de aceea multe dintre bisericile vechi au fost distruse;
  Existe două elemente de care trebuie să luăm seama: 1. 1699( unirea cu
biserica Vaticanului) care a creat un răspuns prin artă a românilor ortodocsi şi modificarea
statutului juridic al Transilvaniei;2. Modificarea statutului juridic al satelor datorită noii
politici habsburgice;
 ,,strălucitorul amurg al artei gotice în ţara noastră” pg 361;
 Turnurile înalte care în Evul Mediu simbolizau că respectivul loc e un oraş
liber devenise doar o decoraţie fără vreun simbol, dar bisericile de lemn au păstrat acest lucru;
în Ţara Lăpuşului şi în Maramureş se găsesc cele mai importante centre de acets fel: Biserica
Sfinţi Arhangheli din Şurdeşti cu un turn de 56 de metri;