Varianta 2

Scris:

1. Precizati masurile standard pentru prevenirea si limitarea infectiilor associate

asistentei medicale, conform Ordinului nr. 1101/2016.

Conform Anexei 4 din Ordinul 1101/2016, masurile standard pentru prevenirea si limitarea
infectiilor associate asistentei medicale sunt :

 1. igiena mainilor, care este esentiala pentru a reduce riscul de raspandire a infectiilor. Utilizarea
antisepticelor alcoolice este metoda preferata in toate situatiile clinice, cu exceptia cazurilor cand
mainile sunt vizibil murdare (de exemplu, sange, alte fluide biologice) sau dupa examinarea
pacientilor cu infectie cu Clostridium difficile sau norovirus, situatii in care trebuie utilizate apa
si sapunul;

   2. utilizarea echipamentului individual de protectie (de exemplu: manusi, halate, protectoare
faciale), in functie de expunerea anticipata. Igiena mainilor este intotdeauna etapa finala dupa
indepartarea si aruncarea echipamentului;
   3. practici sigure de injectare, proceduri specifice pentru a preveni transmiterea bolilor
infectioase de la un pacient la altul sau intre un pacient si personalul medical in timpul prepararii
si administrarii medicamentelor de uz parenteral;
   4. manipularea in conditii de siguranta a echipamentelor medicale sau contactul cu suprafetele
potential contaminate din imediata apropiere a pacientului, proceduri specifice pentru prevenirea
transmiterii bolilor infectioase de la un pacient la altul sau intre un pacient si personalul medical
in timpul manipularii echipamentelor medicale si contactul cu obiectele sau suprafetele din
mediu;
   5. igiena respiratorie si eticheta de tuse (tehnica de tuse si stranut cu utilizarea de batiste de nas
de unica folosinta cu pozitionarea la minimum 1 metru fata de celelalte persoane, urmata de
igiena mainilor), ca element al precautiilor standard care se adreseaza in primul rand pacientilor
si insotitorilor acestora cu simptomatologie de posibila infectie respiratorie care se aplica oricarei
persoane cu asemenea manifestari cand intra in unitatea sanitara. Acest element al precautiilor
standard este aplicat pentru prevenirea prompta a infectiilor respiratorii si trebuie aplicata la
intrarea in unitatea sanitara (zonele de receptie si de triaj ale pacientilor).

2.Descrieti etapele protocolului de management al expunerii accidentale la produse

biologice, aplicat de persoana expusa accidental in unitatea sanitara cu paturi, conform
Ordinului nr. 1101/2016.

Conform Anexei 3 din Ordinul 1101/2016, punctul I, lit. a), persoana expusă accidental aplică
imediat protocolul de management al expunerii accidentale la produse biologice, respectiv:

1. îngrijire de urgenţă:
- expunere cutanată: spălare cu apă şi săpun 5 minute;
- expunere percutană: spălare cu apă şi săpun, urmată de aplicarea unui
antiseptic cu timp de contact conform recomandărilor producătorului;
- expunere mucoasă: spălare cu ser fiziologic sau cu apă 5 minute.
2. chimioprofilaxie, pentru infecţia HIV, administrată în funcţie de tipul expunerii,
starea pacientului-sursă
3. vaccinare postexpunere:
- în prima oră de la accident se prezintă la medicul şef de secţie/compartiment
sau la medicul şef de gardă;
- în termen de 24 de ore se prezintă la responsabilul serviciului/compartimentului
de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru consultanţă în vederea
evaluării riscului;
- în termen de maximum 48 de ore anunţă medicul de medicina muncii pentru
luarea în evidenţă;

3.Conform H.G. nr. 2/2009 , in cazul încalcarii obligaţiei de a păstra secretul profesional,
cum este cercetat asistentul medical?

Conform HG nr. 2/2009, sectiunea 4, art.35 - Asistentul medical generalist, moasa si asistentul
medical raspund disciplinar pentru destainuirea secretului profesional, exceptie facand situatia in
care pacientul si-a dat consimtamantul expres pentru divulgarea acestor informatii, in tot sau in
parte.

4.Descrieti interventia asistentului medical la pacientul cu insomnie.

Conform Ghidului de nursing elaborate de catre Lucretia Titirca:

Obiectiv – Intervenţiile autonome şi delegate

Pacientul să beneficieze de somn corespunzător cantitativ şi calitativ – învaţă pacientul să

practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii câteva minute înainte de culcare;
– oferă pacientului o cană cu lapte cald înainte de culcare, o baie caldă;
– învaţă pacientul care se trezeşte devreme, să se ridice din pat câteva minute, să citească, să
asculte muzică, apoi să se culce din nou;
– identifică nivelul şi cauza anxietăţii la pacienţii cu insomnie;
– observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi;
– întocmeşte un program de odihnă corespunzător organismului;
– administrează tratamentul medicamentos;
– observă efectul acestuia asupra organismului.

5.Conform Ghidului de nursing, descrieti mijloacele de prevenire a escarelor.

Escarele de decubit pot fi prevenite printr-o îngrijire și supraveghere conștiincioasă a

bolnavului:
– pat bine făcut, evitarea cutelor lenjeriei de pat;
– saltea antidecubit,perne de diverse dimensiuni şi forme (pentru genunchi, tendonul lui Achile),
colaci de cauciuc ;
– schimbarea periodică a poziției – se face la 2-3 ore sau mai des, la nevoie; Este necesară o
foaie de supraveghere a escarelor în care să se noteze ora de schimbare și poziția, aspectul
cutanat, zona de masaj.

– igienă – spălarea zilnică, cu apă şi săpun şi ungerea regiunilor expuse umezelii, ştiut fiind
faptul că pielea unsă se macerează mai greu decât pielea uscată (în caz de incontinenţă, se
apelează la sonda Foley).
– corpul bolnavului va fi menținut uscat; după micțiune sau defecare va fi spălat, uscat și pudrat
cu talc; lenjeria udată va fi schimbată imediat.

– alimentație și hidratare echilibrată – alimentaţia trebuie să fie bogată în proteine – pentru a

favoriza cicatrizarea – şi în vitamine, ţinând cont însă de vârsta şi greutatea bolnavului. În ceea
ce priveşte hidratarea, necesarul de lichide se va completa cu 1,5 – 2 l la 24 de ore.

– masaj pentru favorizarea vascularizației în zonele predispuse escarelor. Se face pe pielea

curată, cu un unguent pe mâna goală, în direcţia circulaţiei de întoarcere de jos în sus, iar la ceafă
şi umeri invers-de sus în jos şi circular spre exterior. Masajul se face se face timp de aproximativ
15 minute pe o zonă mai mare decât suprafaţa interesată și nu trebuie să fie dureros.

Oral:

1. Care sunt drepturile asistentului medical?

Membrii Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din

România au următoarele drepturi:

a) de a alege şi de a fi aleşi în organele reprezentative ale Ordinului Asistenţilor

Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România;
b) de a avea acces la toate datele care privesc organizarea şi funcţionarea Ordinului
Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi a
filialelor acestuia;
c) de a se adresa nemijlocit tuturor organelor de conducere ale Ordinului Asistenţilor
Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, naţionale sau
teritoriale, şi de a primi informaţiile solicitate în legătură cu organizarea şi
funcţionarea OAMGMAMR;
d) de a participa la acţiunile organizate de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti,
Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi de a fi informaţi despre
desfăşurarea acestora;
e) de a participa la programe de perfecţionare şi la alte forme de educaţie continuă
pentru asistenţi medicali generalişti, pentru moaşe şi pentru asistenţi medicali;
f) de a contesta sancţiunile primite în termen de 30 de zile de la comunicarea lor;
g) dreptul persoanelor care exercită funcţii de conducere la nivel teritorial sau naţional
în structurile Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor
Medicali din România de a-şi rezerva locul de muncă pe perioada în care îndeplinesc
funcţiile respective;
h) de a li se acorda, de către Consiliul naţional, pentru merite deosebite, recompense,
diplome de onoare şi de excelenţă, la propunerea Biroului executiv al Ordinului
Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România,
precum şi calitatea de membru de onoare;
i) dreptul membrilor birourilor consiliilor judeţene/al municipiului Bucureşti şi ai
Biroului executiv de a beneficia de 3 zile libere lunar, plătite, pentru îndeplinirea
atribuţiilor profesionale la Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi
Asistenţilor Medicali din România, precum şi a atribuţiilor conferite de funcţia de
conducere;
j) de a purta însemnele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi
Asistenţilor Medicali din România;
k) dreptul de a fi judecat pe baza prezumţiei de nevinovăţie de către organele
competente ale OAMGMAMR pentru abaterile deontologice şi disciplinare.
 2.Care sunt locurile de electie pentru injectia intramusculara?

Locul de elecție al administrarii intramusculare se alege în functie de starea generală

a pacientului, scopul injecției, cantitatea de substanță. Se evită zonele inflamate,
infectate, cu edem.

-Mușchi voluminoși

– Mușchiul deltoid. Mușchiul deltoid este potrivit pentru administrarea injectiilor cu

volum mic. (= 2 ml). Zona deltoidiană se folosește de regulă la administrarea
vaccinurilor. Se cere pacientului să țină mâna în șold, se identifică acromion scapular,
iar acul se va introduce la 2-3 cm sub acest nivel. Nu se va injecta mai jos pentru a se
evita nervul radial și artera brahială. 

– Mușchiul dorsogluteal care poate fi localizat ușor împărțind imaginar fesa in 4

cadrane. Locul propice pentru injecția intramusculară este cadranul superior
extern (pentru a nu se atinge nervul sciatic). Nerespectarea acestei regiuni poate duce
la lezarea nervului sciatic. Regiunea gluteală este de obicei folosită în cazul adulților.

– Muschiul ventrogluteal. Pentru identificarea locului propice pentru injecția

intramusculară, se pune mâna cu eminența tenară (grupa de mușchi dispusă sub
degetul mare) pe trohanterul mare, indexul pe spina iliacă antero-superioară și
mediusul larg deschis pe creasta iliacă. Spatiul delimitat între degetele 2 si 3
corespunde locului injectiei.

– Dreptul femural – situat pe partea anterioară a coapsei.

3.Descrieti tehnica ingrijirii escarelor.

Materiale necesare pentru tratatarea escarelor

 substantele antiseptice pentru curățirea și dezinfecția plăgii – apa oxigenată, rivanol,

cloramină, betadină; și a tegumentelor din jur: alcool iodat 2%, tinctura de iod,
 comprese sterile, mănusi sterile
 apă, săpun, tăviță renală, pudra, unguent, colăcei din cauciuc/fașă comprese, leucoplast,
 cutie cu instrumentar steril.

Pregatirea psihică – se explică tehnica și se obține consimțământul

Pregatirea fizică – se așează pacientul în poziție comodă
Tehnica

o se spală mâinile și se îmbracă mănușile

o se toaletează leziunea și tratează in functie de gradul escarei
o se aplica pudra/unguent, apoi se aplica comprese sterile si se panseaza ca orice plagă;
o în cazul unei escare de grad III sau IV se va face toaleta chirurgicală a plăgii, debridarea
ei, utilizarea pansamentelor hidroactive, funcție de gradul escarei.
o plaga/escara se tratează ca o plagă infectată, aplicând tehnica pansamentului.