!

\
 Cuprins
lntroducere in ,,Mijloace de transport" 9

Ciru{e firi cai l0

Lumea automobilelor l2
Matinile de curse l4
Autoturisme supersonice t 6
Autoutilitare l8
Biciclete gi motociclete 20
Vasele cu panze 22
Vase cu abur si vase transatlantice 24
4 Vasele de lupti 26
i' Sub ape 28
Navele comerciale 30
Feriboturile 32
Zborul 34
Avioane 36
Avioanele de linie 38
f.'1i'
Mai utoare ca aerul 40
Avioane militare 42
\Slicopter€, planoare si deltaplane 44
Trenuri cu aburi 46
Calea ferate Transsiberiani 48
Locomotivele Diesel 50
Trenurile electrice 52
Tiansporturi integrate 54

Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58
 IruTRODUCERE irv

mitloace
de trarrspont
A.urn o suti de ani, cet mai rapid mijloc
de transport terestru era calul. Ulterior, au apirut
(renuri(e s,f au(omobi(e(e, iar deplasdrile au devenit
tot mai la-ndemAni, mai sigure, mai comode.
Bircile 9i navele au inceput si fie purtate
de motoare cu abur in loc de vAnt.

Dupi aceea, omul a inceput si zboare! La inceput, au fost

baloanele. Apoi, biplanele plutitoare au lisat locul avioanelor
cu reacfie, care zburau la mare inilfime. Printre acestea, existi
unul care este de doui ori mai rapid decAt viteza glonfului.

2Q
a\
a D
\do Z"G=d
 MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

Manetd de directie

Cf,rute fari cai

verticala in loc de
volan

) Un automobil cu trei
rofi al lui Karl Benz,
&Primete automobile au apirut in 1 88s

urmi cu peste o suti de ani. La inceput, Motorul fnvdrtea

rotile prin intermediul
mergeu incet pe strizi desfundate, lantu ri lo r,
construite pentru cirufele trase de cai. ca la bicicleta

5i nu toati lumea le aprecia: erau foarte * 'MAsrNrLE

greu de condus, foarte zgomotoase, cu Tnrr Ron
AIE,LUI BENZ
scoteau un fum inecicios gi se stricau in I 886, germanul Karl Benz a
des. Cu timpul, au devenit mai pu{in brevetat o matina cu trei roti. Era
prima pusi in vin zare pentru public,
costisitoare, mai fiabile 9i mai rapide, dar din pdcate nu a avut prea mult
succes. Avea o singurd vitezd si atingea
iar utilizarea automobilului s-a extins. maximum 1 5 kilometri pe ori.
Avea cauciucuri rigide, iar mersul
siu era discontinuu.

Aerul trecea in radiator,

Trompetd
pentru ti-atzt tmotorul
yct tLI u a Itincalzi I iuLul u, \
\ sau claxon
e
'PEUGEoT \
BrBE \
inainte si construiascd automobile , Apdrdtori \
francezul Armand Peugeot producea de noroi \\
unelte si biciclete. in 1 BB9, /
a construit un vehicul cu aburi si,
dupa aceea, in termen de doi ani, a
pus la punct automobilul cu motor
pe ben zind Una dintre primele
masini Peugeot de succes a fost
Bebe. A apdrut in 1912 si, in termen
de patru ani, au fost construite mai
mult de 3 000 de exemplare.

Anvelopele inventate de fralii

Michelin au fost folosite pentru
prima data pe o masind
francezd, in I B9 5 Motorul se putea porni
doar prin actionarea

''{r man ivelei

 CAnUTE FAnA Cnl
qFrroMoBILE
PnoDUsE irrr srRrE
Modelul T al lui Ford, cunoscut ti sub
numele de ,,Tin Lizzie", era o matina fiabila
si utor de condus. Din 1908 pana in 1927,
au fost vdndute I 5 milioane. Prin
inventarea liniei de asamblare de citre
Ford, fiecare muncitor din fabricile acestuia =\ t5
adauga o piesa unei maSini care trecea prin
fata Iui pe o bandd transportatoare. Astfel,
Ford T era mai ieftina decdt alte masini.

{l/.r

Ford model T, 1927

f 'AuroMoBrLE
DE Lux
I ngineru I englezen ry Royce l-a cu noscut
H
Charles Rolls, un individ pasionat de
automobile, in 1904. Trei ani mai tirziu,
societatea Ior a lansat un automobil de lux,
Rolls-Royce Silver Chost (,,Fantoma de
argint"), care a devenit celebrd ca fiind
,,cea mai buna masina din lume".
Traf icul la Surabaya, Java, 1935
Roata de rezervd,
MA$rNrLE $r CnIr DE
OpINIOARA
Primele maqini mergeau pe drum
aldturi de cdrute qi de calegti trase
de cai. Indicatoarele rutiere nu
erau incd rdspdndite, iar lumea
traversa la intAmplare. in acele
Rolls-Royce Silver Ghost, in jurul anului 1910 timpuri, qoferii nu dddeau examen
de conducere, iar strdzile oraqelor
aveau adesea un aspect d ezolant.
DATT ULUITOART
* Spre l?z},jumitate din
automobilele aftate in
circutalie in intreaga lume r r r--r- r r r rl
Rolile din olel erau Ford model T. -cnurA sr DEscoPERA
--
- - - - - - - - - - - -

i
puteau fi scoase si
MARILE INVENTII: p. 18
inlocuite dacd, din
intAmplare, cauciucul * Asamblarea unui Ford T cum FUNcTIoNEAzAI: pp .22-23
se ficea in doar 90 de minute. L-------r----r--------
se spargea pe drum
 MuLoAcE DE TnaNSPoRT

Caroserie inaltd

Lumea fata de sol

autom0bilel0r Roti solide

Toyota Rav4, model din 1994
/L Automobilele s-au modificat mult
+/t
de-a lungul timpului. Astdzi, merg feri
f 'MAsrNr DE TrREN
La ri;inite 4x4, precum Toyota Rav4,
zdruncinituri gi au scaune comode. larna, m ce e patru
oto ru I actio n eazd toate I

interiorul este incil zit; vara, este ricorit roti. Astfel, matina este mai stabila,
mai ales in afara toselelor, pe teren
de aerul conditionat. De multe ori, au accidentat sau den ivelat. La celelalte
instala{ii audio performante 9i uneori matin i, motoru I actioneazi n u mai
doui roti, din fata sau din spate.
;i telefon. De asemenea, dutomobilele
moderne sunt mai sigur€, cu centuri
de siguranp gi airbaguri multiple care Trapd de
se umfle in cazul unui impact. aerisi re

f'(R)EVoLUTTA
AsrArrcA
$tergdtor
de parbriz
J::3L

Proton este cel mai mare constructor

malaiezean de automobile.
Automobilele acestei firme sunt Capotd
fabricate in tari in care productia lor
este foarte ieftini. Constructorii
japonezi 5i cei din sud-estul Asiei
au produs milioane de vehicule
in ultimii 20 de ani.

DATE ULUITOARI
* Magina cea mai tung;
din lume este o timuzini
americani care misoari
peste 30 de metri. in interior
are gi piscinS.
Farurile si
semnalizatoarele fac
parte din caroseria Expozitie de automobile Proton
automobilului

"4r
 LuMEA AuroMoBtLELgR

f
'PUTEREA
BnoscuTEr
Broscuta fabricata de Volkswagen a fost
matina cea mai vanduta in lume. A fost
proiectatd de Ferdinand Porsche in 1934
si a devenit populari in Germania in anii
1940. De atunci, s-au construil 21 de
nrilioane de exemplare. Cuvdntul
german,,Vol kswagen" inseam nd
,,ma5ina poporului".

;:v"
' ....dFo

l&il f,

hzr=#
b4{; I

Broscufa O Ma$rr{A cu Ar.,coot.,

Volkswag€n,
aproximativ 194O In Bra zilia, exist5 motoare pentru
maqini alimentate cu bioetanol
(derivat aI alcoolului) in loc de
Un Beetle Volkswag€h, benzin6, pentru a economisi
noua Broscuti energie qi bani. Etanolul se extrage
din trestia de zahdr. De asemenea,
Parbriz securizat aici se produc qi maqini care
Maginile din prezent funcfi oneazd cu ajutorul
au formd aerodi namicd,, motoarelor electrice, combinate cu
pentru a consuma mai motoarele clasice.
putin ti a merge mai
repede

Oglindd
retrovizoare
reglabile

Pompi de carburant cu bioetanol in Brazitia

r--i

il;;;-;;.;;;GOPERA i
cuM ruNcTtoNEAzAr: pp . 42-43
I MARILE INVENTII: p. 11
I
Spoiler Pldcutd de inmatriculare l-----r-----r--r-r-- r-

(provizorie)

!t..13
 MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

AuroruRrsME SPoRT
Maginile de eurse DE onA$
Autoturismele sport sunt
folosite in competitii, dar qi de
persoane particul are. Di ferite
&Competitiile automobilistice au modele mai mici sunt foarte
rdspdndite in oraq, deoarece sunt
inceput cu pufin dupa inventarea matinii. la modd, sunt uqor de condus in
Prima a avut loc in Fran{a, in I 89 4,9i trafic Ei uqor de par cat.
a fost cigtigati de contele de Dioh, care
conducea o matini cu motor cu aburi,
ce atingea o vitezd, medie de 18 kilometri
pe ori. Automobilele din timpurile
moderne sunt de l0 ori mai rapide, 0 masini sport Honda,
ideati pentru orag
pe cAnd cele sport sunt chiar mai rapide
de atit. Din motive de siguranfe, in Pistolul cu aer comprimat
majoritatea Frilor s-au impus limite de se folose5te pentru a scoate
ti a pune la loc rotile in
vitezd, prin lege, iar pentru matinile de cAteva secunde

curse s-au construit circuite speciale. b:,

f BOXELE DIN FoRMULA 1

Cele mai rapide maSini de cursd

sunt cele din Formuta f . in Eleronul ajutd la
competitiile mai lungi, de multe ori aderenta masinii
acestea pirisesc pista pentru a fi la teren, chiar ti
la viteza mare
alimentate cu combustibil si pentru
a li se inlocui rotile. Acest Iucru are
loc intr-un timp foarte scurt, intr-o
zona den u m ita boxi, u nde lucreazi
Mecanicul folosEfe
chiar si 20 de persoane. un aparat cu aer .

comprimat, gata sd facd

motorul sa porneascd
in caz cd se opreste
DATT ULUIT()ART
* 0 echipi de La boxe poate
inlocui rolile unei magini
de Formula I in mai pulin
de I 0 secunde.

* Maginite de Formuta
l ating viteze
de aproximativ Echipi de Formula
350 km/h. 1 la boxe

l4
 MA$,*!1"=__:E
,.-cuRg,

c
7
Pr PrsrA
Primele concu rsu ri de
automobile aveau loc pe piste
incl inate, pentru a atinge
viteze mai mari. Nu existau
bariere de proteclie, deci
c u rse le e rau foarte

pericu toase. in prezent, pistete

si matinile sunt construite
cu mai multa atentie, pentru
siguranta pilo!ilor si Automobile de cursi pe un
a spectatorilor. circuit automobilistic

Caroserie
aerodinamicd
Spate
alu
jos gi
ngit
f 'AuroruRrsME SpoRT
DE LUX
Membrii echipei ridicd Firma Ferrari a fost infiintati in
bratele la term inarea 1929 de Enzo Ferrari. Matinile
lucru lu i sale de cursd ro;ii concureazd
cu succes in Formula 1 din
1948. Ferrari produce gi
autoturisme sport de lux,
foarte costisitoare si de mare
prestigiu.

Salopetd ignifugd
impotriva focu lu i

CAnd competitorii depfuesc steguleful

in pitrifele, s€ calculeazi timpul
realizat de acestia.
rr r r
-r - -r -rrr----r - -i
'CnUTA SI DEScoPERA
_r7-r

i
CUM FUNCTIONEAZA?: pp . 22-23
I SPORTURI: pp. 50-51
I
L--r-rr-------r---r---

J,5,.,,
 MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

Autoturisme f '
Mnr lurr cA SUNETUL

--lupers0nlce O Thrust SSC a doborat recordul de

viteza Ia sol in 1997 , alergand
-&,-E I
IilFTX: pe suprafala plata si sarati din
s-y
-]
[rr----t,rr.l Black Rock Desert, Nevada
&.Y, (SUA) . A depatit viteza sunetului,
ffi7 Autoturismele sport trec ca
fil.. = ,,-J r ajungand Ia o vitezi medie
de 1 227 ,98 de kilometri pe ord.
sigeata pe strizi, iar cele de cursi Era condusi de englezul
Andy Creen, pilot de avioane
sunt ;i mai rapide. Dar autoturismele de vAndtoare.
cele mai rapide sunt cele cu motor cu
reactie, lansate in detert. in 1 gg7, Doud motoare
tu rboreactoare Rol I s- Royce
una dintre acestea, Thrust SSC, a Spey ii dau lui Thrust 55C
puterea a peste I 00 de
depagit recordul mondial de vitezd, pe masini de Formula I
sol, depetind gi viteza sunetului.

Motoarele cu reac{ie nu invirt rotile matinii, Thrust SSC,

ci o imping, Ga 9i cum ar fi avion cu reac{ie.
Matinile cu reacfie trebuie si fie proiectate
astfel incAt si rimAni pe pemAnt, ceea ce
nu este utor. Thrust SSC are forma unui stilou
"ilrMELE
cu doui motoare cu reacfie in laterale.
Pentru a depati recordul, a trebuit si faci
in mai pu{in de o ori doui curse
de 1,6 kilometri la vitezd, maximi.
Nevada, 1997
RrcoRDURr DE vrrr zA
Primul record mondial de vitezi pentru o matini a
fost stabilit de contele fran cez Chasseloup-Laubat
in 1898. Masina sa electricd a atins 63 de kilometri
pe ori. in I cj}Z, matina fran cezu lu i Leon Serpotlet
a fost prima matind cu aburi care a depa;it
120 de kilometri pe ora. MaSinile cu benzini au
rdmas cele mai rapide, pind Ia introducerea
matinilor cu propulsie electrica 5i cu reactie,
in anii 1 960.

$oferul stdtea
mai sus
Pneuri mari,
cu un cauciuc
rez i ste nt

lnainte de Thrust SSC, Richard Noble stabilise recordul

de vitezi pe pimAnt cu Thrust 2, in 1983.
L6on Serpollet, care a stabilit
recordul in 1902.

'6{t
 AuroruRrsME SUPERSoNIcE
Planul cozii line ma;ina
pe sol chiar si la vitezd
mare
* 'SPEED-o-MoTIVE
Din partea din spate a
ma5inii ies parasute care in 1991 , americanul Al Teague a
o ajuta sd se opreascd atins 696 de kilometri pe ori cu
Speed-O-Motive. Este viteza
maximd atinsa de o matina
miScata de roti. Teague a facut
cu rsa in d ese rtu I sdrat d in
Bonneville Salt Flats, Utah (SUA) ,

unde se mai stabilisera deja si

alte recorduri de viteza.

Conducdtorul std
intr-un habitaclu
in ch is
Speed-O-Motive
condusi de Al
Teague in I 991

Rolile sunt ascunse

aproape complet sub
caro se ri e

@BD.,
-
ti'- / /,.,?
-r
..---

VArful asculit face

masina aerodinamicd
 MruLoAcE DE TnnNSPoRT

f
'AurorRENURr

fuMffififi De multe ori, in orate, mirfurile

trebuie si parcurga distante mari. in
Australia, ele sunt incircate pe
autotrenuri, autocamioane mari ce trag
&Autouehiculele mai mari sunt folosite doui sau mai multe remorci.
pentru a executa diferite lucriri. Conducerea acestor mijloace auto
implici niSte abilitati speciale 5i o
Autocamioanele transporti marfi in porturi, experienti indelu ngatd.
produse alimentare la supermarketuri,
benzini la stafiile de servire. Autoutilitarele
pompierilor; ambulanfele, camioanele
pentru gunoi gi plugurile pentru zipadi sunt
previzute cu echipamente speciale.
Autobuzele 9i autocarele transporti
pasagerii la lucru, la magazin gi la gcoali,
dar pot parcurge ;i distanfe mari. Autotrenuri australiene

Sirena
Compartimentul de Platforma rotativd Scara
depozitare conti ne ech i pament pozitioneaze scara
5i rezervoare de apa in punctul unde este
nevoie de ea ,ffiH##*F"

*
IwTBLANZT REA FdcAnt LoR
Autopompele mari ale pompierilor au
scard extensibili, care se poate folosi
pentru a salva victimele de la ferestrele
unei clidiri in flacari. Toate
autopompele au furtunuri lungi pentru
a arunca jeturi de apa in caz de
incendiu, chiar 5i din partea de sus a
scirii. Pompierii lucreaz6, in echipe,
fiecare avind o sarcina specifica.

Apa iese cu putere

din furtunuri

Dispozitivele de sprijin fin

ma5ina fixa in timp ce
actiunea se deruleazd

I
Pompierii gi autopompa
previzuti cu scari hidraulici
 AurounLrrARE
Prin oglinda
retrovizoare, soferu I
controleazd traficul
* 'AurocARE d in spatele sdu
cu ErnJ Etaj
Pasagerii care calatoresc pe trasee
lungi, de exemplu intre doud orase,
trebuie si se bucure de o serie de
facilitati. Autocarele de Iux cele mai
moderne, cu etaj , sunt dotate cu
televizor, aer cond itionat si toaleta.
in u ne le d intre e le, se servegte
mdncare 5i biutura. Aceste servicii
transforma calitoria intr-una mai
p lacuti.

Un autocar cd
Parbrize mari
doui etaje
f ' REPEDE LA SPITAL
Autoambulantele se folosesc pentru a
DATT ULUITOARE transporta bolnavii si ranitii Ia spital cat
mai repede. Sunt dotate cu aparaturi
* Autocarul cet mai lung medicald, cum ar fi disp ozilivul
din tume misoari peste
32 de metri 9i poate de oxigen, astfel incdt sa poata oferi
transporta 170 de pasageri ingrijire de urgenla in timpul drumului
asezati comod. spre spital.

Girofarurile gi sirena anunld

celelalte automobile ca trebuie sa
acorde prioritate ma5inii pompierilor
Pe drum, pdcientul
esfe fixat pe targa cu
niste curele

Wru Pacientul este transportat

Rl cu o ambulanti.
-^

Q {";;;-;;-;;;coPERA
ATLAS: pp. 50-51
I

cuM FUNcTtoNEAzA?: p. 3o
 MTJLoAcE DE TnnNsPoRT .
. .,. - ..""
*o

f 'Cu VrrrzA Mnnr

Bicielete
in fiecare an se desfisoari
concursuri in cadrul
campionatelor mondiale de
motociclism, impartite pe clase:

gi motoeielete 125 cm', 250 cm' gi 500 cm'.

Fiind m u lt mai putern ice,
superbike-urile au un campionat
separat.

&Bicicleta este, poat€, cel mai eficient Motociclistul se inclind

mijloc de transport inventat vreodati. la curbe pentru a le trece
cu vitezd mai mare
Nu consumi combustibil, deoarece este
actionati de doui pedale care se rotesc FrAna pentru
roata din fatd
cu ajutorul mutchilor; este utor de condus
gi utor de intretinut. Prima bicicleti a fost
construiti in 1839 gi, curind dupa aceea,
inginerii au inceput si studieze modaliteti
prin care ciclistul si economiseasci
energie. La inceput, au adiugat un mic
motor cu aburi, iar in 1885 au
inventat motocicletele cu be nzini.

ry
* 'CArAroRrE
ComooA
Harley-Davidson este o firmd americani care
construie;te motociclete comode incepand din 1904.
Multe sunt proiectate astfel incdt motociclistul sa stea
pe o sa cdptutita, cu mdinile sprijinite sus, pe
mAnere. Cratie suspensiilor moi, aceastd motocicleta
este indicata pentru calatorii lungi.

Rezervor
pentru benzind & Faruri fatd

O Harley-Davidson Superbike la curbi,

,, Panhead" cuvitezi mare
 BrcrcLETE gr MoroctcLETE

4TPLAsAREA PE DouA Rolr

Bicicleta este un mijloc de transport
rispAndit in toata lumea. Unele
orate foarte aglomerate au parcari
E pentru biciclete, controlate de
paznici, unde ciclistii isi pot Iasa
bicicleta linistiti. Multi folosesc
bicicleta pentru a face sport si pentru
(( plicere, pentru a merge la munci
sau la cu m paratu ri.

----,---

Cascd f 'RrcsA sr TnrcrcLETA

2t

ln unele tari asiatice, trdsurile trase de mAnd

(ricsele) sunt un mijloc de transport foarte
raspAndit in orate. in multe localitati, trisurite
cu trei roti (tricicletele) au inlocuit ricta.
Conducatorul se a5azd pe o sa de bicicleta si
impinge pedalele pentru a misca tricicleta.

Conducdtorul
sta in spate

O parcare pentru biciclete la Beijing

Datoritd celor trei rofi, acest

vehicul poartd numele de tricicleta

Tricicleti DATE ULUITOABT

chinezeasci
C,A,T,ATOR IE LA I XAT,1IME,
Biciclul a fost popular timp de mulfi
d in piele ani, dupd inven tarea sa in t 870. Roata 'F
din fa\d,, mult mai mare,
P ajungdnd chiar la 1,50 metri,
permitea parcurgerea unei
distante destul de mari dintr-o
singurd ped alare, dar fdcea
* in 1992, israetianut TaL
Burt a stabitit un nou record,
fic6nd ocotul lumii in 79 de
zile pe o bicicteti lfolosea
feriboturi pentru a traversa
mirile 9i r6uritel.
r;
bnurA $r DEscoPERA
/---:------------------!
:

dificile urcarea $i coborArea. MARILE INVENTII: pp . 16-17

I SPORTURI: pp. 52-53
I
Genuncherd L---------------------
intarita Biciclu din secoluI aI XIX-Lea
 MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

f
Vasele cu pflnne 7
NnvELE DE LUcRU
Joncile sunt nave din lemn cu fundul
plat. Aceste vase solide au traversat
rdurile si au navigat de-a lungul
&Barcile 9i navele sunt printre cele mai coastelor Chinei timp de cateva sute
de ani. Unele se folosesc ti in
vechi mijloace de transport. Primele birci erau prezent ca nave de lucru, pentru
din lemn gi aveau visle. in urmi cu transportul de marfuri sau pasageri.
aproximativ 5 000 de ani, vechii egipteni au
descoperit ci, daci pun o pAnzi bircii, vintul
o impinge inainte, 9i astfel au fost inventate
bircile cu pinze. in prezent, vasele mari nu au
pinze, ci motor. Vasele moderne cu pinze sunt
folosite in special pentru agrement gi sport.

* 'O
NnvA PIINA cu...
Galioanele erau vase cu marginile inalte,
previzute cu tunuri. in secolul al XVI-lea, se PAnzd din bumbac
foloseau in lupta si in transportul de marfuri. sau rogojina
Calioanele spaniole transportau bogatii din
America in Spania, dar erau de multe ori
atacate de pirati. in Marea Antilelor, s-au gasit Prora platd (partea
cAteva vase scufundate, pline cu comori. din fala a navei)

Cel mai fnalt

era catargu I
,

mare ----
t_:

t
':{ PAnze
-----:- patrate mari
'!€
tr
?

.;
"iir
::#-=tT*
r-:{.J *l**r
N'
- 'li+n
'\;{ *{
}.:
\p :e'\,
"rt::
:.,"r*{
Un anului 1 550 F-
*"iT-
-t.

6't $"*r * t'

,2r{r O jonci chinezeasci,
aproximativ 1400
*.:
$1:+**...*
'
;F:'1
*d*-
 VaSELE cu PAruzE

{rruRrLE DE conPErTrE
lahtu rile su nt barci cu pAnze utoare,
folosite adesea in regate. Competitia
cea mai Iunga si mai grea este
Whitbread Round the World Race,
care are nevoie de circa 120 de zile
pentru a incheia traseul. Adesea,
iahturile sunt afectate de vremea urdtd
si nu pot termina competitia.

Un iaht de competifie

Pe o barci sau in apropierea apelor

Tije de bambus adAnci, trebuie intotdeauna si ne
punem vesta de salvare.
consolideaza
pAnzele

* ',,CuRsA
CrntuLUt"
Clipper-ele, precum vasul englezesc
Cutty Sark, erau nave de transport
de mirfuri ce cilatoreau Ia jumitatea
secolului al XIX-lea pentru a
/ transporta ceaiul chinezesc spre
Vt Europa ti America. Erau atAt de
/ rapide incAt depaseau celelalte nave
chiar si cu citeva zile.

Catargul Trinchetul
mare
.

Artimonul I
'"i -;:-1,-
-$*
Pupa inaltd (partea Cala (corpul navei)
din spate a navei) era joasa si lunga

DATE ULUITOARE
* Cutty Sark initla 34 de
-- - - - -- -r---r- rrr---l
panze care acopereau
in total o suprafa!5 de
EnurA sl DEscoPERA
-rr-
i

$TllNTA lN JURUL NOSTRU: p. 34

2972 ffi', c6t t t terenuri I CALATORI $l EXPLORATORI: pp. 14-17
l-.-
de tenis. L-----r---------------

i-r
+23
 MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

Vase eu abur si
vase transatlahtiee
&l n 1 SOT,Clermont a fost primul vas
cu aburi care a navigat cu succes de-a lungul Scufundarea Titanicutui, 1 912
fluviului Hudson, de la New York la Albany.
Vapoarele cu aburi au ajuns in scurt timp TTTANICTJL
Titanicul era un transertluntic
si fie mai rapide decit bircile cu pinze. u ri a;, coll si clerzrt cle
S-au construit vapoare de cilitori, adesea nesc u fu nclzrt. Derr in cz-rl z-rt ori zr

din Anglier spre

foarte luxoase, in misuri si transporte inerugurerlz-r
Americzr s-er lovit cle un arist-lerq
pasagerii ;i bagajele acestora peste oceane. qi s-zl scufundu1, duclincl Izr

lurozrrteu u I ;(X) cle persoune.

ln prezent, pentru distanfe lungi, cel mai
rapid mijloc de transport este avionul,
dar mulfi aleg navele de croazierl, pentru
a petrece un concediu plicut.

* 'CoNsrRUcTrA lm
NI
NnvELoR tor
)r(
Navele sunt construite in spatii ,co,
or
speciale, denumite bazine de carenare.
Aici se aduc piesele care pot pluti, I

I
precum prova sau pupa, de la I

santierele navale. Dupi asamblarea I

structurii prin sudare, a cocii, I

I

urmeazi lucrarile de decorare si

instalare a echipamentelor interioare. !.l
l

.!.t
-.
il
ilp]

-rI

O navi de croazieri
intr-un santier naval

244ry
 Vnse cu AeuR Sr Vnse TnnNSATLANTIcE
Co;ul producea
mult fum negru
Roatd cu zbaturi
la pupa

-€ttlrce <6=',

Vas cu aburi pe Mississippi (SUA)

?f-rcATrA cu AsuR PE Fluv'

Primele vase cu abur au pornit de Ia
New Orleans (SUA) pe fluviul Mississippi,
in 1812. Un motor cu aburi actiona o
roati cu zbaturi la pupa si impingea vasul.
ln itial, erau folosite pentru transportu
de mdrfuri, precum bumbacul, apoi si
de pasageri. Si in prezent sunt foarte
apreciate de turisti.
I

f'
TRANsATLANTTcE LuxoAsE
Transatlanticele moderne su nt
hoteluri de Iux plutitoare. Pe Sun
Princess existd un teatru, sali de sport
si o sali de dans. Are Iungimea de
DATE ULUITOARE 261 de metri si navigheazi in Marea
Anti lelor, transportAnd in croazieri
* in prezent, ceL mai tung 2 000 de pasageri.
transattantic pentru pasageri
este Norway. Misoari
315,5 ffietri.

Ie secliuni
lui sunt

Sun Princess in Caraibe

{";;;-;;-;;;coPERA i
MARILE INVENTII: pp. 18-19
:r gtnNTA ilrr runul NosrRU: pp. 30-31
I
L r--
------r- -- ----r---
 MuLoAcE DE

&V"poarele au fost folosite in

rdzboaie timp de mii de ani, iar pini DATE ULUITOARE
acum citeva secole vasele de lupti 9i * Portavionul american
cele de mirfuri erau foarte aseminitoare. Nimitz misoari 333 m
lungime qi77 m tilime.
in prezent, existi nave de rizboi mici, Puntea sa ocupi o suprafali
precum vedetele, cu un echipaj de cafiva egali cu cea a 70 de terenuri
de tenis.
membri, sau enorme, precum
portavioanele, cu mii de marinari .
Multe nave de rizboi de mari dimensiuni
sunt folosite pentru a transporta trup€,
f PrsrE DE ArrRrzARE
PlurrroARE
arme si echipament militar. Portavioanele sunt platforme care
gazduiesc pana la 95 de avioane de
vdnitoare, bombardiere ;i elicoptere.
Deoarece pe puntea navei este putin
spaliu, avioanele decoleazi gratie
VAsle pentru
manevrare
unei catapulte 5i, in faza de aterizare,
se prind cu cArlige de cablurile de otel
Se credea cd ochiul dispuse pe punte.
desenat la prova vasului
ajuta nava sd, ,,vadd"

Tunuri
antiaerie ne

Pinten de Zona de stationare Catapulta ajutd

abordaj 5i decolare avionul sa decoleze
o a
aproxrma

f Vnsr DE LuprA
cu VAslr
Crecii antici constru iau vase de lu ptd,
trireme, care aveau B5 de vislasi pe
fiecare laturd. Aceste vase foloseau si
pinze; atunci cand visleau, marinarii
mdreau viteza vasului la vederea
dutmanilor. Trirema ajungea din urmd
vasul inamic si il lovea cu prova,
scufundandu-1.

Cabinele echipajului
 VaSELE DE LuprA

{r, DE RAzBor PERIcuLoAsE Gabia, platforma din

vArful catargului de unde Trei catarge
in secolul al XVll-lea, vasele de razboi
aveau siru ri de tu n u ri care trageau p rin
d esch izatu ri in coca n ave i . Tu n u ri Ie n u
e rau foarte f iab i le s i u n eo ri exp lod au.

Astfel se explici scufundarea in 1628,

in portul Stockholm, a navei Wasa, o
navi de rizboi suedezi cu 64 de tunuri,
gata pentru prima sa calatorie. Circa
300 de ani mai tArziu, a fost readusa
la suprafala;i in prezent se afla intr-un
m uzeu. \

Orificii
pentru tunurt Vasul de rizboi Wasa,
secolul al XVll-lea

a, NAVELE BI-INDATE
ATUERTcANE
Blindatele au creat o adevdratd
revolutie in materie de nave de
razboi. Aveau tunuri mai eficiente,
iar carcasa de fier le ficea mai
solide. Prima batalie intre blindate
(Monitor gi Virginia) a avut loc in
timpul Razboiului Civil din SUA, in
Puntea este centrul 1862: a durat 3 ore gi s-a incheiat
de comanda al navei fara invingatori sau invinsi.
E I evatoarel e tran s portd

avionul pe puntea de zbor

Radar

Punte de zbor

Betilia navali intre Monitor

gi Virginia

rr----r r-

Elicopter 'cnurA $t DEscoPERA

/--
-: - - - -- -r --.1

EIice CUM FUNCTIONEAZA?: p . 25

$alupe de I ISTORIA OMULUI: p. 47
I
salvare L------r-
-----------r-
Zoha de depozitare gi
reparare a avioanelor se
afla sub punte

tF27;
 MuLoAcE DE TnnNSPoRT

€PLonAnr iru AoANcTME

Sub api in 1 986, oamenii de stiinta americani au explorat

epava Titanicului folosind submarinul de cercetare
Alvin. Au reu;it ;i si descopere creaturi marine
necunoscute inca, precum si prezenla unor
*G'q
a5a-numite,,cosuri negre", asemdnitoare unor
ffb,, hornuri, care emit jeturi de apa fierbinte.

ffii
UPr )ubmarinele, folosite mai ates
-=l

in rdzboi, sunt nave care pot merge
pe sub api. 5i scafandrii, gi oamenii
de ttiinfa folosesc mici vase care
merg pe sub ape, batiscafuri,
pentru a explora adAncimile
oceanelor.
Cabina echipajului se poate separa
de structurd in caz de urgentd, pentru
a reveni la suprafala
Rezervoarele de compensare,
pline de ulei u5or sau spumd,
mentin plutirea
am barcati u n i lor; pentru
scufundare, o parte din
acestea se umple cu apd

Oamenii de ttiin{i au ficut multe

descoperiri despre viafa in adincul mirii
gra{ie batiscafurilor gi submarinelor.
Scafandrii le folosesc pentru a examina
epavele scufundate de multe vreme
pentru a repara conductele de
pe fundul oceanelor.

Propulsorul
miscd submarinul
in apa

Cu un periscop poti si vezi

deasupra ta; submarinele le
folosesc pentru a vedea la
suprafafa mirii.

2s4F
{
 Sua ApA
Periscopul permite
Elice echipajului sa vada
la suprafala
Reactor

ll-
La
\
M
-
\ __,

ilr
Submarin
nuclear Cabinele
echipajului

SUBMARTNELE NUcLEARE
Primele submarine se intorceau adesea la suprafata
pentru a-ti reincdrca bateriile. Cele moderne, in
schimb, care functioneazi cu energie nucleara,pot
rdmdne sub apa fara sa iasi la suprafata luni intregi.
Pot chiar si calatoreasci din Oceanul Pacific la
Atlantic, trecAnd pe sub calota glaciari a Polului
Nord, fira sa iasa Ia suprafata.

Bra{ comandat cu
Proiector telecomanda pentru
reco ltarea esanti oan el o r

Batiscaful
Recipient pentru 1 960
depozitarea
etantioanelor

;;''druL
Asistentul linea Batiscaful american Trieste prevdzut
tubul care furniza cu coci consolidata a stabilit in 1 960
aer clopotului
record u I mond ial de scufu ndare:
Habitaclul 1 0 912 de metri in Croapa Marianelor,
Submarinul Alvin
scufundat era pe fundul Oceanului Pacific (punctul
exploreazi fundul

f
plin cu aer cel mai adAnc al Pimintu lu i) . Ech ipaju I
oceanului. ,

format din doi oameni de stiinta, stitea

in cabina sferica de observatie, facuti
PRrMU L CloPor Su BAcvATtc din metal, in partea de jos a
Astronomul ertglez Edmund Halley a batiscafu lu i.
construit un clopot subacvatic in 1 690.
Avea fundul deschis, dar presiunea
r-
interna a aerului nu lisa sa intre apa. 'cnurA gr DEscoPERA
/---:
- -- ---rr------ --.1

!
Aerul care ie5ea era inlocuit cu altul,
ANIMALELE DIN MARE: p. 51
continut in butoaie coborate de sus. cum FUNcTtoNEAzA?: p. 25
l------------r--------

Butoaie etanse cu aer

,reze rva
al lui Halley 1690
Greutali
+2s
 MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

f'VASELE

Navele eomereiale
ConnERctALE
RowTANE
Roman ii foloseau am barcatiu n i mari
cu pAnze, din lemn, pentru a
I '/)-V"set e comercial e traverseazi
'L transporta cerealele din Egipt.
/-)t\
Aceste vase atingeau 55 de metri
oceanele de mii de ani, permiFnd lungime ti erau manevrate cu visle
mari, situate la pupa. Erau folosite
comertul intre regiuni diferite ale lumii. si Ia transportul de prizonieri si
sclavi.
Vasele-container transporti mirfuri ._rr.a-llr
-f
-\* r*'-
voluminoas€, ficAnd mai pu{in costisitor
_
, =r tlq...lt___,

\ tt
Catarg cu r \ \,//
transportul acestora decAt cu avionul. vela strAnsd

Navele mari, petrolierele uridg€,

transporti petrol in toati lumea.
Navele mai mici ;i barjele transporti
mirfuri pe fluvii: uneori, pentru a
traversa miri, barjele sunt incircate
Vas roman pentru transport de
pe nave comerciale uriase. cereale, aproximativ anul 200 d.Hr.
a,
NAVA Crn Mnl MnRE
i Puntea si cabinele
DIN LUME
€
I
/-----'- '
Vasul comercial cel mai mare din lume este
f.:,:'',:,,\,/ echipajului se afla la pupa
petrolierul norvegian Jahre Viking. Misoard
458 de metri lungime ti 69 de metri
latime. AvAnd in vedere d imensiu n ile sale,
trebuie si dispuna de un spatiu de mai
multi kilometri pentru a coti sau a se opri.
Jahre Viking, 1979

* 'MAGAzu
PlunroARE Containerele sunt
Coca unui vas-container este ca o
depozitate pe puntea
uria;d magazie, impartita in
compartimente, incaperi care
gazd u iesc incdrcdtu ra in containere
ffi
i.
vasu lu i

metalice de dimensiuni standard.

Unele cargoboturi transporta si
autotrenuri care, gratie unei rampe
amplasate Ia pupa vasului, intrd
direct in spatiul rezervat
de transport.

Tirurile intrd
direct in vas
 NnvELE

PonruRI AcI,oMERATE
Porturile sunt locuri unde vasele
comerciale incarcd qi descarcd
mdrfurile care sosesc gi pleacd pe
strdzi sau cdi ferate. Rotterdam, din
Olanda, este unul dintre cele mai
aglomerate porturi comerciale. A
inceput sd se dezvolte ca port
pescdresc, in jurul anului t 200. in
prezent, trec prin Rotterdam circa
32 000 de vase anual.
DATT ULUITOARE
* Peste noui zecimi din
mirfu rile transportate in
lume cititoresc cu vaporu[.
* Cet mai mare cargobot
din lume poate transporta
6 000 de container€,
fiecare cu tungimea
inci rca rea containerelor in de c6te 5 m.
portul Rotterdam lOtandal

4NsPoRruRr FluvrALE
Barjele sunt bdrci lungi cu fundul plat care
navigheazd foarte incet. Pe fluviile Chang
Jiang (China), Mississippi (SUA) si Rin
(Germania) este un trafic aglomerat de barje.

M-z
Spa{ii pentru
incdrcare
Macarale mari pentru
in cdrcarea co ntai n e re I o r
pe nave O barji care transporti cirbune pe fluviul Chiang
Jiang (China)

Containerele sunt umplute

cu mdrfuri in fabrici 5i apoi
trimise in port

lncircarea

w
cargobot
 MuLoAcE DE TnnNSPoRT

Feriboturile f7
SusPEruonrA PE ApA
Cand merge cu vitezi mare, ,,dripa"
&Feriboturile sunt nave care transporti se ridicd pe suprafata apei, gratie
pasagerii (adesea gi matini) in cilitorii ari pioarelor aerod i nam ice
subacvatice. Astfel, reuSe;te si fie
scurte pe mare sau fluvii. in pre zert, mai rapida consumAnd aceeasi
cele mai mari feriboturi pot primi mai cantitate de energie. Multe
ase m e n ea n ave s u nt fo los ite pe ntru
mult de 1 000 de persoane gi sute de a conecta rapid trasee scurte.
oa
masini. Unele au doui cale gi sunt mai
stabile gi mai rapide. Navele tip
,,dripe-portanti" zboari pe ogl inda apei,
ca gi cum ar face schi nautic; hovercraft-ul
se deplaseazd, pe perne de aer.

O ,,aripi-portantA"
mergdnd cu vitezi mici

DATT ULUIT()ARE
* Feribotul ceL mai mare din Aripioarele
lume este suedez qa se numegte su nt ata5ate
Silja Europa. Poate transporta la tije lungi
3 000 de persoane ga l*10 de
masini.
La o anumitd vitezd,,
ari pioarele im pi ng autiiHi
nava deasupra apei

324r
 FeRtBoTURILE
..

w
f PLUTIREA... PE Arn
Hovercraft-u I este prevdzut cu palete
puternice care produc un strat de aer de
inalta presiu ne intre fu nd u I vasu Iu i si apa.
H overcraft-u I calatoreSte pe aceasti perna
Cala dubld taie de aer si este impins in fata de elice
valurile similare celor ale unui avion.

Un feribot Hss
* 'FERIBoruRl
RnPTDE
HSS (High-speed Sea Service) sunt feriboturi
moderne, cu cala dubld, care pot atinge
74 km pe ori. Masoari 124 de metri Iungime
5i transporti 1 500 de pasageri si 375 de
autoturisme. Porturile moderne sunt construite
cit sd le poatd primi. Hovercraftul
,,Fusta" din cauciuc flexibil englez SRN4
contine stratul de aer

Radar
f'CArAroRrE cu Snl
Feribotul cu trei etaje Flotel Orellana
calatore;te pe fluviul Aguarico, in
Ecuador. Ambarcatiunile fluviale
Membrii echipajului precum Orellana sunt foarte bune
manevreazd vasul de
pentru transportul de pasageri si
e punte
mdrfuri prin padurile am azoniene.
De pe puntea descoperita, turistii pot
admira peisajul.
Compartiment
pasageri

tradd
rotectie

Ambarcaf iunea fluviali

Flotel Orellana, Ecuador
r r r r r rt
,CNUTA
_-r - - - - -r ----rr- -- -

SI DESGOPERA I
hd nu se miscd sau CUM FUNCTIONEAZA?: pp . 24-25
cdldtore5te incet, nava I $TllNTA
. , lN JURUL NOSTRU:
-
pp. 30
r-r-
| 1
adera la luciul apei cu L------r--------------
toata suprafala

{F33
 MTJLoAcE DE TnaNsPoRT

nborul * 'PRTMUL
Zeon
TnnruSATLANTIc
&Omul a observat pisirile pe cer gi a in 1 91 g, )ohn Alcock ;i Arthur
visat si zboare cu mult timp inainte de Brown au traversat primii
Atlanticul, de la Terranova in
inventarea avionului. Grecii antici relatau lrlanda. Acel zbor friguros a durat
istorii cu oameni care-si fabricau aripi gi 1 6 ore: Brown s-a cdtarat de mai

multe ori pe aripi pentru

incercau si zboare. Zmeiele au fost a indeparta gheata de la motor. I
inventate in China Antici: baloanele s-au
lansat acum peste 200 de ani, iar Ia {
Vickers Viffiy, biplanul lui
sfArgitul secolului al XIX-lea se puteau Alcock gi Brown, in zbor
parcurge distanfe scurte in zbor planat. deasupra Atlanticului, I 91 9 "

.*d
in 1903 , fratii americani Orville gi Witbur \r".

Wright au zburat primii cu un avion

cu elice si motor cu benzini. uf
E*,

Alcock Brown stdtea

intr-o cabina descoperita
{AN'ARELE Lur LTLTENTHAL
lnginerul german Otto Lilienthal a Deschiderea aripilor
ficut in cinci ani peste 2 000 de (lungimea totala a
zboruri cu planoare pe care le-a aripilor) era de 20,7 m
construit personal. 5i-a pierdut viata
in 1 896, zdrobindu-se de sol. Ziarele Cele doud elice erau
epocii l-au numit,,omul zburi.tor". actionate de motoare
Rolls- Royce

i
,..fr..,
l: .#
Otto Lilienthal, GU unul dintre If
#
planoarele sale, in jurul anului 1890 I
t
ff

'1{t f*
\
ul,-\a
{
 !;
{'f
;, .&
.'.!
t'
i
f
*j#F.- .f'
r'
b
t: i., ZeoRUL *"
"#, .i'
*
\ t'l
dt

F
"\*h

I
df
-{
\ \'.
-\-. *
t'
lru Zson PrsrE CnrunLUL
MAwEcrr
DATI Pilotul francez Louis Bleriot a facut
+fl' t
primul zbor international in I 909,
ULUITOARI la bordul lui Type Xl, din Franta in
$'ou Anglia. Zborul l-a ficut celebru,
* in lg07,englezut Horatio
drept care au fost construite peste
Phitips a zburat 150 de metri cu
un avion previzut cu o structuri o sutd de Type Xl.
aseminitoare cu o jaluzea.
Un motor de \
m otocicleta
actiona elicea
,', z

\ Aripile din lemn erau

acoperite cu pAnzd

Montanli laterali
d in lem n ce sustineau
aripile
Type Xl al lui
'4. Biplanul are doud Louis Bl6riot, 1909
15-
;S'
aripi suprapuse

Cablurile de contravint
*A5 r N r LE zeu RAToARE Alr

ajutau avionul sd nu se rupa

Lur LEoNARDo
in ju ru t an u lu i 1 4BO, Leonardo da
Vinci a proiectat ma5ini zburitoare
fantastice, unele previzute cu aripi
mobile, altele cu elice. Nu stim daca
Roli pentru decolare
Leonardo a constru it vreu na d intre
si aterizare
aceste maSini si daca a reusit sd le
faca si zboare.

Ma;ind cu

tq aripi mobile
'.t-

Elice pentru
primele
elicoptere
Palete
/o rotative Proiecte de magini
zburitoare ale lui
Leonardo da Vinci,
in jurul anului 1480

I >s\
=asv

L-
 MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

Avionne
&CtnO primii proiectanfi gi primii pilofi DATT ULUITOARE
de avioane au reugit si se ridice de la sol, * Canadair CL-41 5 poate
aduna 5 130 t de api in doar
zborul era considerat un lucru 12 secunde.
extraordinar. CurArd, oamenii si-au dat
seama ci puteau folosi avioanele in * Cet mai mare hidroavion
din [ume, un Hughes H4
diferite scopu ri, de la transportul de Hercules, a fost construit in
19117. Avea o deschidere a
pasageri gi mirfuri pani Ia lupte in rdzboi. aripilor de 97,5 metri. A zburat
Drept urmare, au fost proiectate avioane o singuri dati, cind a realizat
un test de zbor.
care zburau tot mai rapid gi tot mai
departe. in pre zert, anumite avioane sunt
folosite pentru a ajuta persoane in
dificultate ;i chiar pentru a stinge
incendii in paduri .

f AvroANE SuPERsoNtcE
Primul avion supersonic, cu o viteza mai
mare decAt sunetul, a fost un avion
american, Bell X-1 : in 1947, a fost ridicat
in aer de un bombardier B-29 si detasat.
Era actionat de patru reactoare, care-l
fdceau s6, zboare cu 1 078 km Ia ori. Construirea de aeroplane
din hArtie si modele de avioane

CL-41 5 zboard
pe deasupra suprafetei
apei ti o colecteaza in
Aripi scurte reze rvoare , pe ntru a o
arunca asupra
incendiilor

ell X-1, 1947

 AvroANE
Cabina
de pilotaj

.;'G,

w Learjet 60

Avionul are 2 motoare

<_?-PJ
___.=___ <Ld:_J
cu reactie si masoard
I B metri lungime

* 'J
t\. _i*
\+-
ET-uRr ExcLusrvrsrE
\ 2-- \__ e

=_ Exista multi oameni de afaceri sau

f
HIDROAVIOANE
personalitati d in lu mea sportu lu i si
a cinematografiei care au avioane
personale, de tipul Learjet. Unele
d intre acestea transporta nu mai
H idroavionul Canadai r CL-41 5 este un avion
amfibiu previzut cu roti pentru aterizarea pe 4 pasageri, altele pot gazdui pAna
pamant si cu flotoare pentru a pluti pe apa. Detine la 14. Este un mod comod de
rezervoare pentru a transporta api ;i spuma, cu a cilitori, dar foarte costisitor.
ajutorul cdrora participa Ia stingerea incendiilor.
Acest avion este folosit si pentru operatiuni de Acest avion poate fi folosit ca
salvare pe mare ;i pentru imprdstierea de produse ambulanta zburdtoare pentru a

chimice care ajuti la dizolvarea pdnzelor de petrol. transporta bolnavii la spital

Motoarele sunt
pozitionate deasupra
aripilor, departe de ape

Rolile se
retrag in
laterala
avion u lu i
?fiEDICIilil::TOL
in Australia, u n ii med ici folosesc avion u I

pentru a vizita pacientii din zonele

indepirtate. Folosesc STOL (Short Take Off
and Landing - Decolare 5i aterizare rapida) ,

proiectate pentru a ateriza in aeroportu ri

Hidroavionul CL-41 5 mici sau in Iocuri fara pista. Sunt capabile
stinge un incendiu in -::.:ili sa decoleze folosind spatiu redus ti si se
r.:
pidure -m
\"-,
h.- 4 opreasci imediat dupa aterizare.

r r-- r r-- r r rl
'cnurA $t DEscoPERA
/-r :
- - - -- -- - -

CUM FUNCTIONEAZ A?: p. 27

I $TnNTA iw .lunuL NoSTRU: pp. 22-23,24-26
l--
L------------r-r--rr--

+3r
 MTJLoAcE DE TnnNsPoRT

Avioanele de linie
&A"ioanete pentru transportul de
pasageri pe distan{e lungi (avioane de linie) Directia se
misca pentru
au apirut in anii 1930. Boeing 247, primul ca avionul sa
avion de linie din metal de formi fusiformi coteascd

transporta numai 10 pasageri, dar in cAfiva

ani avioanele au devenit mai mari gi mai
confortabile. in anii 1 950, odati cu aparifia
primelor motoare cu reactie, au devenit gi
mai rapide. in I g7O, a fost construit Boeing Profundoarele
i

unghiul de zbor
747, primul avion ,,jumbo jet": enorm, i

poate transporta peste 500 de persoane 9i

I

Hublou

este gi in prezent avionul de linie cel mai Eleroanele sunt urcate gi

rispindit pentru zboruri pe distanfe lungi. coborAte pentru manevrarea
avionului

?SB''EALA METALULUT"
De Havilland Comet era primul avion de Iinie cu
reactie din Iume ti a intrat in functiune in 1952,
dar a fost oprit timp de 4 ani din cauza unor
defectiuni. S-a descoperit ca erau cauzate de
,,oboseala metalului", ceea ce provoca aparitia de
cripaturi in caroserie. Ca urmare, a fost construit
un alt model de Comet, mai sigur.

Motoarele cu reactie
* 'Cu
De Havilland Comet, 1952
Pasagerii urci intr-un Boeing 247, 1930
PnSr Mtct
Boeing 247 era un avion de Iinie mic, construit in
intregime din metal si prevdzut cu doua motoare
cu elice. A decolat pentru prima data in 1933 si
a traversat Statele Unite in mai putin de o zi.
Societatea Boeing a devenit, prin urmare, cel mai
important producator de avioane din !ume.

384r
f
JUMBo Jrr
AvToANELE DE Llrule

Avionul de linie cel mai mare din

lume, Boeing 7 47, are peste 70 de
metri Iungime ti deschiderea aripilor VArful aripii
de 65 metri. Poate transporta 566 de inaltat
pasageri si acoperi distanta de
13 000 kilometri fara a se opri pentru
a se alimenta cu combustibil.
Pasagerilor, in timpul zborurilor Iungi,
le sunt servite mese calde, preparate
in bucatdria de la bord.

Cabind pasageri
spate

Cabina spalioasd superioard,

pentru pasageri
Cabind pasageri fald

ltt Cabind de
pilotaj

# I

Silrrrrrr

Partea superioard a
Motoarele cu reaclie
tren u lu i de aterizare
sunt fixate sub aripi
Jumbo Jet
Boei ng 7 47 ,,Nasul" avionului se
Concorde putea ridica si coboara in

c
timpul decolarii si
tran spo rta
ate rizari i , pe ntru a
DATE ULUITOART
I -=----:
00 de pasageri
permite pilotului o
* Concorde putea cititori
'AvroANE vizibilitate mai buna cu o vitezi mai mare de
RnprDE
2100 km/h, odici de doui
Concorde este unul dintre foarte putinele
avioane supersonice de transport
ori viteza sunetutui.
pasageri care au functionat in
transporturile civile. Recordul sau de
viteza de la New York la Londra este
de mai putin de 3 ore. Proiectat de
ingineri francezi si englezi, a intrat
in fu nctiu ne in 1 97 6 . S-au
construit doar 20 de exemplare
pana la retragerea sa din I
serviciu, in octombrie 2003. f----------------r-rr-

Concorde BAC/Aerospatial
 MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

* 'FRATU
mai u$onre MoNTGoLFTER
,
ln 1783, fratii francezi Joseph si Jacques
Montgolfier au reusit sa inalte un balon ce

ca aerul avea Ia bord un cocos, o rati si o oaie.

An imalele au su pravietu it si, d u pi cateva
luni, un chimist francez si un ofiter al armatei
s-au ridicat la 90 de metri deasupra
Batoanele se ridici in zbor Parisului cu un balon creat de
fratii Montgolfier. Au fost
pentru ci aerul cald din interior este primii oameni care au
zburat deasupra
mai utor decit cel din exterior. PamAntu lu i.
Primul balon a zburat in Franta in
1783, iar pasiunea pentru acest tip Balonul era fdcut
din carton si stofa
de zbor s-a rispAndit repede in
intreaga lume. Balonul frafilor
Montgolfier, 17 83

Dirijabilele sunt baloane mari orientabile, r Aerul din balon

previzute cu motor. Primul dirijabil a fost era incalzit cu
un foc la sol
construit in 1 8 52 de francezul Henri Giffard. inainte de
in anii I 9 20, enorme dirijabile transportau d eco lare
pasagerii peste Oceanul Atlantic. Erau
umplute cu hidrogen, un gaz mai utor decAt
aerul, dar utor inflamabil, care risca oricAnd
si produci incendii. Si-au pierdut
popularitatea in urma unui cumplit incendiu
Cablurile de olel
petrecut in 19 37 la bordul lui Hindenburg.
^ $ fixeaza nacela
de balon

r---t--t"- -
---J \

Arzdtoarele de gaz
Heliul este un gaz mai
propan incalzesc
utor decAt aerul, iar
baloanele umplute cu balonul
heliu, odati eliberate,
plutesc foarte sus in
aer. Sufldtor de rdcire

Pilotul ;i pasagerii stau

in picioare in nacela
 -tf^Cr-.f

Mnr USoARE cA Arnul

* 'DIRIJABILE
MoDERNE
in prezent, dirijabilele sunt fotosite mai
ales pentru mesaje publicitare si ca
platforme aeriene pentru camerele TV.
Sunt umplute cu heliu care, spre
deosebire de hidrogen, este un gazsigur:
pentru ci nu ia foc.

lncendiut Lui Hindenbu rg, 1937

DuzASTRUL LUI
HTNDENBURG
[Jriaqul dirijabil german avea
Iungimea de 215 rn (d. trei ori cAt un
Jtrrnbo Jet) qi transporta I 11 pasageri
din Europa in America. in I f )37, Dirijabil publicitar modern
a luat foc: in timpul unei ateri z=ari
la New Jersey (SuA), ducAnd
lzr moartea er :l(t de persoane.

*RBAT'AREA BnLoANELoR
in toati lumea au loc serbari ale
baloanelor. Se organizeaza pentru
agrement, dar exista si competitii si
concursuri, unde sunt premiate
ba loan e Ie care ate rizeazi cu p rec izie
.

Baloanele vari azi ca formi, dimensiuni

si decoratiuni.

Bordul ondulat

r dirijeazd aerul
cald in balon

Balonul este
Balonul zboard
impins de v1nt

fdcut din nailon

sau polistiren Baloane in zbor in timpul
unei serbiri

'cnurA
/-rr:--rr-rrrrr-rrr-:--t

$t DEscoPERA :

( MARI PEnsorvnlrrAlt: p. 26
!
I
$TnNTA iru .lunul N0STRU: pp . 48-49
L------
--------------r

+41
 MuLoAcE DE TnnNSPoRTi,

*rMELEJmuRr DE LuPrA

Avf,omree Kf,Iitar.e Avionul german Messerschmitt Me

262 s-a ridicat in zbor pentru prima
data in 1942, iar in doi ani a devenit
primul avion cu reactie al fortei
&L" ,.urt timp dupi reatizarea primelor armate. in acea vreme, era cel mai
zboruri cu moto[ avioanele au inceput se rapid avion de vAnitoare. Au fost
construite peste 1 400 de exemplare.
fie folosite in rdzboi. in Primul Rezbot
Mondial 8), s-au folosit ca
(1 914-1 91
muloace de recunoatter€, pentru a spiona
inamicul. Dar in curard, avioanele de
aa

vAnitoar€, dotate cu mitralier€, au inceput

se se dueleze pe cer; in timp ce
bombardierele atacau trupele dutmane.
in cel de-at Doilea Rizboi Mondial Doud motoare cu reaclie Messerschmitt
permiteau o vitezd maxima Me 262, 1942
(1939-1945) s-au folosit multe avioah€, de 800 km/h
iar inventarea motorului cu reac{ie le-a
ficut gi mai ucigate. in prezent, aviafia
din toate Frile folosette jeturi fusiforme. Avionul scoate un fum colorat,
pentru un efect mai puternic

Prizd de aer pentru

motorul cu reactie al
avionului Hawk
Viteza maximd a
unui Hawk depdseste
t 000 km/h Hb*.

f
'AcRoBATtr irrr Arn
in timpul demonstratiilor si al altor
even imente speciale, formatiu nea
ff
Red Arrows (Sagetile rosii) din
cadrul Fortelor Aeriene Britanice
zboari pe avioane de antrenament
Hawk. Sagetile tricolore, brigada
acrobaticd a aviatiei italiene,
zboari pe avioane moderne
Aemacchi MB-339.

424r
 AvroANE

a,
DEcoLAREA 5r ATERIzAREA VERTIcALE
vinitoare VTOL (Vertical
Sea Harrier este un avion de
Take Off and Landing - Decolare si aterizare verticale)
ce nu are nevoie de pista pentru decolare gi aterizare
i;i orienteazd motoarele pentru a se ridica ti a ateriza
vertical, de aceea este adesea folosit pe portavioane.
Poate rimAne si nemigcat in aer. La avioanele normale,
jicloarele sunt indreptate spre spate, dar la Harrier
directia pe care actioneazd acestea este reglabild,
avionul putAnd fi manevrat astfel in orice directie.

Vilrful conic conline

echipamentul radar

Sea Harrier

Sea Harrier se poate

geful echipei trebuie
sa fie intotdeauna in
contact cu ceilalti piloti
DATT ULUIT()ART
* Auionul cel mai rapid din
lume este jet-uI mititar
Lockheed SR-71 Btackbird,
care a stabitit recordul de
vitezi de 3 530 km/h.
opri 5i invArti in zbor
f
'ZBoRURI STcRETE
Lockheed F-1 17A Nighthawk a fost
proiectat cu o formd particulard,
care-l face aproape invizibil pentru
radare: astfel, inamicul il identifica
destul de greu in timpul zborurilor.
Poate lansa rachete si bombe cu
gh idare laser.

Aripi inclinate
spre in spate

Lockheed F-l17 Nighthawk in zbor

---!

{";;;-;;-;;;coPERA i
COMUNICATIILE: pp. 34-35
ISTORIA OMULUI: pp. 50-51
l--r---r--------------

tF4E
 MuLoAcE DE TnnNsPoRT

v
G-1""

$itr deltaplane
€ Elicopterul zboari grafie unei serii
de palete rotative (rotor) situate
deasupra aparatului; se mitce in sus, in
jos, inainte, inapoi 9i lateral. Poate si
rimAni nemigcat in aer. Prima decolare
a unui elicopter a avut loc in Franfa in
1907, dar abia in 1 939 aceste aparate
au devenit de uz comun. Deltaplanele,
planoarele gi aparatele de zbor utoare
sunt folosite mai ales pentru agrement.
Pilofii experfi gtiu sd
tina aparatul oprit chiar
5i in conditii de vAnt
p ute rn ic

Hamul este ridicat ;i

* coborAt de un scripete
lru Zeon FAnA MoroR
Planoarele sunt aparate de zbor utoare,
fara motor. Pentru a se desprinde de sol,
sunt trase de un avion cu motor. Pilotii
Un membru al echipei
planoarelor sunt foarte iscusiti in gasirea
de salvare fixeaza hamul
curentilor ascendenti de aer cald, care pe victima
permit acestor aparate si se ridice in aer.
Pentru a rdmAne in zbor, se deplaseazi
de Ia un curent de aer la altul.
a,
SnlvnRE itrt Arn
Elicopterele sunt mijloace de salvare
ideale. EIe pot rdmAne suspendate in
aer si, cu ajutorul unui ham sau al unui
membru al echipei de salvare,
recupereazi persoanele cdzute in mare
sau care se afla in dificultate in munti
sau pe un dig, ori prizoniere intr-o
cladire in flaciri. Serviciile medicale si
politia folosesc elicopterele ca
Un planor tractat in f aza de decolare ambulante aeriene.

444i
 ElrcoPTERE, PmruoARE gr DeITAPLANE

Rotorul principal se Aripile sunt fdcute din

invArte5te pentru a material textil foarte usor
A
face elicopterul sd 4R'PLANE MrNUscuLE
zboare Aeroplanul este un avion mic,
asemandtor cu un deltaplan, dar cu
motor. Este previzut cu roti si

il
lililr
decoleazd si aterizeazd ca un avion.
Poate gazdui doua persoane 5i
atinge viteza de 1 60 km/ora.
Elice

ir* Aceste ve h ic u le pot fi co nstru ite Motorul se afld in

,,acasi" pornind de Ia un kit de partea posterioard
montare.
Un aeroplan

Tren de
ate rizare

Rotorul cozii
impiedica aparatul
sd se roteasca in
zbor

fl
O VrLA PE Crn
in deltaplan, pitotulsta intr-un
ham special, agatat sub o aripa
mare, denumita vela. Pentru
a decola, se lanseazd de pe
\\\
un deal sau de pe o falezi,
urmand directia vAntului. FoloseSte
o bara de comanda pentru a-ti
deplasa greutatea gi pentru a
manevra deltaplanul si urmeazd
curentii de aer ascendenti pentru
a rdmAne in zbor. DATT ULUITOARE
I * in lg7z,Hans-Warner
Grosse a stabitit un record:
Vela este din e[ a zburat din Germania in
material sintetic Franla cu un planor,
acoperind o distan!;
,/ de 1 l*60 km.
Bard de
Structurd din comanda
alu m in iu
Ham
r-
-r --- --r-------- -- --l

bnurA gr DEscopERA i

Un deltaplan cum FUNcTtoNEAzAz: p. 27

!I SPORTURILE: pp. 38-39
L----r-r----------r-r-

+4s
 MuloecE DE Tnnrusponr

Trenuri cu ahuri *
PUTEREA DrN Rolr
Locomotiva cu lemne 4-4-0 a fost
construita la Philadelphia (SUA) in
--o-TI renul cu aburi este tras de o locomotivi 1 837 . Cod u I 4-4-0 ind ica d ispu nerea
+t' rotilor: 4 sub locomotivi, urmate
(motor) care arde cirbune sau lemn pentru a de 4 roti motoare si nici una sub
cab ina.
obfine vapori de api. Acegtia acfioneazi ro{ile.
Primul tren cu aburi pentru pasageri a cilitorit
in Anglia in primele decenii ale secolului
al XIX-lea. in scurt timp, in intreaga lume
s-a creat o re(ea feroviari densi, gi multe
orate s-au dezvoltat in jurul girilor. Epoca
maginii cu aburi a continuat timp de un secol,
pini la aparifia noilor locomotive diesel
si a celor electrice.
Motor
5i cazan
Vagonul de rezerud Cabina
.'**
(tender) transporta mecanicului .

combustibil

Vagon de pasageri

DATE ULUITOARE
* Cea mai mare gi mai
puternici tocomotivi cu
aburi a fost locomotiva
american; Big Boys
11 t.1 -1 t*t*|, misu 16 n d
g g

40 m lungime.
Carul este o unitate
O locomotive 4-4-O, cu patru roti care
in jurul anului 1 850 conducea partea
464F anterioara a locomotivei
 TneNURr
-- r i.t:.r--.:.,.ifr

Stephensons Locomotion

* rr
Norul de fum emis
de co5 acoperea cu
funingine pasagerii
care se aplecau la
ferestre
)_
PRIMUL TnEN DE CATAToRI
Locomotion a Iui Ceorge
Stephenson, prima locomotivd
pentru transport regulat de
pasageri, calatorea in 1825 intre
Stockton Ia Darlington (Marea 1825 Stockton and Darlington Railway
Britanie) cu numai 12 km/ori.
Un timbru pogtal emis in 1975
reproduce Locomotion.

Co;ul aduna scinteile

produse de lemnul ars
in cuptor
%r, MAr RnprDE TnENURT
CU AEURI
in 1938, locomotiva aerodinamici
Lampd cu britanicd Mallard proiectati de inginerul
ulei fatd Nigel Cresley a stabilit recordul mondial
de vitez6, pentru un tren cu aburi,
nedepaSit pana in prezent: 203 km/ora.
Vagonul de rezervi al Iui Mallard
continea aproape 16 000 Iitri de apa
si B tone de cdrbune.

Vilrful trenului era fusiform

Protectia
pietre permitea ".it

rl',qiffi l;#,i+#l;si"*,.:,ar.*r.*rffi

f
Tt..
ca animalele sd
fie tinute la Mallard, 1938
distantd si sa ' AsrA sr TnENURTLE
indeparteze
pietrele de pe CU AtiURI
SINC
in China, lndia ti atte tari
asiatice, locomotivele cu aburi Cirbunele gi apa
erau stivuite
inci mai sunt folosite. China 5i intr-un vagon
lndia sunt cele doua tari din de rezervi in
lume in care trenul este cel spatele trenului.
mai folosit mijloc de transport.

r r r r rr r r rr- r r
-r - -- -- - -
lvY
GAUTA 9r DESCOPERA
--

MARILE INVENTII: pp. 18-19

ISTORIA OMULUI: pp. 46-47
L--r----r-- r-----r-- r-

TL'en cu aburi chinezesc, aJ 1990

 MTJLoAcE DE TnnNSPoRT

W Vga mal lUnga CalatOfle CU r O

^-l GaraJaroslavskidin Moscova, 1990
trenul care r" poite face firi a %* prrrr MoscovA
schimba trenul se face in Rusia, pasagerii se urci in trenurite

fara cea mai mare din rume. fiil:::::irJ;J:"',Flliil:'.91'1,fl1 Moscova q,.

\
Transsiberianul stribate, din de pasageri din serviciul expres i
capitata Rusiei, Moscova, taigaua ;H:: l:'#:1',1'^T,1'.j['fl'.1'*r
siberiani ;i ajunge la Vladivostok, minute. Pe traset
la oceanul pacific.
sunt 56 de stalii'

::'lj:]:
ier? de fum
d'und fumul
Constructia acestei cei ferate a inceput in

trebuiasifietraversatcuferibotul.in7go4,\ffi..','1gon de rezerve
ocolind lacul, se continua spre China de nord
de-a lungul coastei. In prezeht, calea ferati
acopere 9 300 de kilometri, numai pe
teritoriul rus, cu o derivafie care conecteaze
Moscova cu Beijingul, capitala Chinei.

Tampon

Transsiberianul traversAnd Krasnoiarsk,

in jurul anului 1990

484F
 CnIEA FenarA TnnNssrBERnruA

f PRTMELE CAlAroRrr
larna, Siberia este un Ioc pustiu si
adesea periculos. Temperatura
ajunge la minus 58 " C ;i adesea
stratul de zdpada atinge 2 metri.
in trecut, trenurile Transsiberiene
rdmdneau adesea blocate in
zapada ;i inghetau.

-W -*&{lu.*r-

RUSIA s iberia
Gerul poate intArzia cilitoriile pe
Transsiberian chiar si cu citeva zile.
Omsk
ry* Novosibirsk Krasnoiarsk
Lacul
,fiEMURILE sE scHrMBA Baical
Primele calatorii cu trenul cu aburi I rkutsk
pe Iinia Transsiberiana durau cel UIan-Ude Harbin
putin doua saptimani. in prezent,
cdlitoria de la Moscova la

t
,
Vladivostok
"'V:lad-ivostok cu trenuri etectrice si MONGOLIA
diesel oureazi Sase zile ;i
jumitate. c H A
Degertul Gobi
Fushun
Beijing

trLA MoscovA LA BrurNG

in apropierea Lacului Baikal, incepe
deviatia care traverseaza Mongol ia,
ocoleste desertul Gobi si ajunge la
Beijing, in China. Calatoria de la
Moscova la Beijing dureazd, aproape
Trans-Siberian Express,
sase zile si are 46 de opriri.
in jurul anului 1900
,-t
In, .--!

{";;;-;;-;;;coPERA i
ATLA,S: pp.22-23
Pasage ri i Tran ss i be ri an ul ui Gara din Beijing in prezent I POPOARELE LUMI|: pp. 20-21
I
calatoresc mai multe zile l---rr---
--
r-rr---r-
--

tF4s
 MTJLoAcE DE TnnNsPoRT

Ltl00m0tivele +a
VtrEztir.t JAPoNIA
in Japonia, motoarele diesel

Diesel puternice si fiabile au fost foarte

folosite pentru transportu I de
pasageri si marfu ri. in an ii 1 9 7 O
,

se foloseau locomotive precum

&l n anii 1930, tocomotivele Diesel au DE I 0, pe derivatiile liniilor locale

inceput si le inlocuiasci pe cele cu aburi. ce traversau intreaga tard.

Noile locomotive aveau un motor Diesel

folosit pentru a genera electricitatea care Prizele de aer fdceau sd
intre aer proaspat in
invirtea ro(ile. S-au dovedit mai eficiente vagoanele de pasageri
decit cele cu aburi pentru ci, pe lingi faptul
ci erau mai puternice, cilitoriile erau mai
linigtite. Aceste motoare permiteau formarea
de trenuri mai lungi pentru transportul de
mirfuri grele. Locomotivele Diesel sunt gi in
prezent foarte rispindite in toati lumea.

O locomotive DE 1 0,
in jurul anului 197O
*
TRENURI DIEsEL DE MnRE VITEZA Cabina
Zephyr, trenu I companiei americane mecan icu lu i era
Burlington Route, a fost unul dintre primele inaltd, pentru a
trenuri Diesel de mare vitezd. in 1934, un permite o buna
vizibilitate
Zephyr din otel inoxidabil a acoperit distanta
de 1 600 de kilometri, de la Denver la
Ch icago, in n u mai 12 ore, ju mdtate d in
timpul necesar pand atunci altor locomotive. Supapd de rdcire
a radiatorului

Cabina mecanicului Faruri fatd I

t

locomotiva mai u5oard

si mai rapidd
 LocoMonvELE

DATT ULUITOARE
f PUTEREA Lut FT
Statele Unite au fost pionierii
* Trenul de marfi cel mai fenomenului diesel. Numdrul
lung din lume erau un tren de locomotive folosite pe caile
sud-african format din 660 de ferate americane a crescut de la
vagoane, cEre se intindea circa 300 in 1 938 la 12 000 in
pe 7 kitometri.
anii 1950. Una dintre ele, care
a avut mare succes, a fost F7
produsd de General Motors,
care trigea atat trenuri de
cilitori, cit si trenuri de
marfd.
Un tren de marfi tras de o
locomotivi F7 produsi de
General Motors, in anii 1950

Faimosul ,,nas
de buldog" 'omotiva
suplimentard

c 'SINE DE MnTEVRE
fo.omotivele trenurilor de marfi
mdre5te puterea

trebuie si tragi vagoane care contin

diferite mirfuri. Pe tinele de
manevre se formeazd trenuri lungi
cu vagoane incircate cu mdrfuri care
trebu ie sa aju nga Ia destinatii
diferite. Vagoanele sunt clasificate si
trimise pe tine diferite, gata sa fie
W ata;ate la locomotiva trenului de
4y marfi.

ffiv
f
'CREsrE
PuTEREA
Forta de tractiune a unui tren de
mirfuri se poate miri adiugand
motoare diesel, adica locomotive Triajul din New York
fara cabina de manevrare. Trenurile
de mdrfuri foarte lungi pot fi
formate din mai multe locomotive
su p limentare , pozitionate de-a cAurA $r DEScoPERA
lungul intregului tren, comandate cuu FUNcTloNEA,zAl: pp. 36-37
de Ia Iocomotiva principala din fata. l------r- r---rr-----
Tren de mirfuri cu locomotivi --

suplimentari, Africa de Sud

{F5t
 MTJLoAcE DE TnnNspoRT

Trenurile
eleetriee DATT ULUIT()ARE
* Metroul cel mai vechi 9i
mai extins din lume este cel
din Londra. A fost inaugurat in
&Locomotivele etectric€, rapide ;i 1863, 9i in prezent acoperi un
silen{ioase, sunt ideale pentru trenurile traseu de 408 km,

expres. Deoarece nu emit niciun fel de

noxe, sunt folosite ;i pentru liniile
origenegti. Pentru a face aceste trenuri si
func{ioneze, de-a lungul ginelor trebuie si
f
'
TRENURILE.PRoIECTIL
JnnoNEzE
existe electricitate. lntercity ;i trenurile de in 1 964 , s-a inaugu rat in J apon ia o
mare vitezi, precum trenurile-proiectil linie de cale feratd electrica de mare
viteza, Sh in kansen. O lin ie d irectd
japone ze 9i TGV-urile franc eze, i9i iau intre Tokio ti Osaka ofera pasagerilor
energia necesard de la cablurile care trec pe mijloace noi, comode ti foarte rapide
de calatorie, denumite
deasupra ginei. Tienurile de naveti gi cele ,,trenuri-proiectiI ". in prezent,
subterane primesc energie de la o a treia milioane de persoane le folosesc
pentru a merge la lucru in marile
sini, electrificate. Vagoanele sunt dotate cu oraSe japoneze.
scaune, precLtm cele dintr-un
avion
*'
TRENURTLE cu LrvlrATrE
in u'ito': trenrrile voi' BLitoa
folosi levitatia magnetica.
,,Maglev" nu merg pe roti, ci
,,plutesc" pe un cAmp magnetic.
Unele trenuri experimentale
,,Maglev" deja in functiune sunt
extrem de silentioase.

$ina sau ghidajul de

cu I isare are
Tren-proiecti
japonez foarte rapid
electromagneti
pe spate si pe lateral
 TneNURTLE EucrRrcE

f TRENURT FonRTE RnPTDE

Pantograful ia
Trenul fran cez de mare viteza TCV
electricitate de la
(Train a Crande Vitesse) este cel mai cablurile electrice
rapid tren din lume ce foloseste de deasu pra
sistemul de sine clasic. in lggo,in
timpul omologarilor, a atins viteza de
514 km/ora, iar viteza de croazieri
depaseste 300 km/h.

Un TGV fran cez

TGV-urile au I sau 9
i v d in

i:f: i' f, ;! l: :i:,o'[

f
'METRoUL DrN ToKro
La Tckio, in Japonia, trei milioane de
persoane cdlatoresc zilnic cu
metroul. La orele de vdrf, existd
angajati (denumiti,,pusher") care
imping lumea in vagoane pentru a
putea inchide usile ti a porni trenul.

VArful in formd de glonl taie

aerul si permite trenului
sa calatoreascd cu mai mult
de 272 km/h
I
I
I Perelii de-a lungul
I sinelor reduc zgomotul
pentru cei care locuiesc
in apropierea caii ferate

,,Pusher" la metroul din Tokio (Japonia)

$ine speciale, in uz pentru

trenurile proiectil

cAurA gr DEScoPERA
$TnNTA itv "lunuL NosrRU: pp . 26-27
L--r-----E-----------r

+53
 MTJLoAcE DE TnnNSPoRT
+, DEPLASAREA Pnrru OnnS

Transp0rturi
o
Mu lte orate
care pot
su nt traversate de
fi folosite pentru a ne deplasa,
rAu

cum ar fi slri.zi sau cai ferate. Vaporasele se

ri si canale
ca si

dovedesc uneori mijloace de transport mai

ffi^Integrilte rapide decat matinile sau trenurile. Avioanele

si elicopterele sunt folosite pentru deplasarea
dintr-un oras in altul.
ry ln prezent, ?n marile orase,
ne deplasim cu matina, autobuzul,
metroul ;i cu alte mijloace de
transport. Deoarece multe lume Elicopter

se deplas eazd, dintr-ull loc in altul,

Zone pentru aterizare a T
sistemul de transporturi trebuie e I i copte re I or (hel i port)
---- i t
-
si fie integrat, adici mijloacele in centrul marilor orase \Rffil ,ifl,*ry'
de transport si functioneze in mod
g
I G#p;';p'T'$il3f!il
-ri
; #ry".---{#' :-:Ifilil il
coordonat. Pe unele strdzi
i t trtr - ." ',.*-tFEf I
comerciale nu se
permite traficul il fiq,*::-tffiil t
Matinile sunt cauza principali a blocajelor ma5inilor (zone
pe drumuri, iar gazul lor de etapament
p ieto nale) irlfil ffiT*:tsffi$
polueazi aerul. in viitor, poate Trenuri care cdldtoresc
automobiligtii vor parca matinile in afara
oratului ;i vor folosi mijloacele de transport
in comun pentru a merge in centru. in unele
pe o singura sina

Pasaje
wrut
l.JsE!#r
orate existi pentru toate mijloacele de
transport in comun bilete integrate, care
fac cilitoria mai simple gi mai rapide.

:ffi
.-qd
ffi

Ha(ile rutiere gi
transporturile
publice ne ajuti
si gisim strizile
intr-un orat
necunoscut.

Metroul este rapid

si eficient
 TnnNSPoRTURT I rurecRATE
*
Irrr STcURANTA PE BlctclrrA
Pistele pentru biciclisti sunt niste
alei speciale, pe care ciclistii
cilatoresc in siguranta ti mai
repede. in unele orase, se pot
inchiria biciclete care, la incheierea
calatoriei, se depun intr-o parcare.
Bicicletele pliante sunt ideale
pentru deplasarea in oras.
ln ora9, cu bicicleta pe
pista special amenajati

Vapoarele circuld pe
cursurile de apa care
traverseazd orasu I Avion

sp+., ,_f.
* 'BLocAJELE
rm ill*,
RUnERE
f*Iryru., ",lHl La orele de vArf, cAnd lumea
'??lt *fr
rr:1,
.

. 'ffiln merge la serviciu sau se

ffi.:n Autobuzelor gi intoarce acasd, se formeazd
taxiurilor le sunt adesea blocaje. in unete
rezervate benzi o rate, exista ce ntre d e co ntro I

rutiere speciale
al traficului care, folosind
ffi camere video amplasate pe
strizi, incearca si previna
b locaje le.

in unele orage,
sinele de cale
ferata si trenurile
cu o singura sina
au trasee inaltate

'ra,:
f, Tramvaiele
:1:
calatoresc pe sine
't.

..ifr
in centru I orasu Iu i
,$
t'l

-f
Centru de control al traficului
qI
-'b

. \.$
{t Autobuz Tokyo (Japonia)

.* Pistd pentru
f biciclisti
tr {";;;-;;-;;;coPERA
.--!

tttE
i
t,,// *'
'l
,.I
.1r
F i
,4

t: ;f, POPOARELE LUMII: pp. 18-19

f COMUNCATIILE: pp. 16-17
1;
-t L-------------r-------

l,T*t'u= Sistem de transport integrat

aH *lss

Glosar de cuvintereheie
Accelerator: pedali sau
maneti a unui vehicul care se
actioneazi pentru a miri
viteza.
Aerodinamic: se spune
despre forma care permite
unui mij loc de transport sd se
mi;te cu o mai mica rezistenta
a aeru lu i.
Airbag: dispozitiv de siguranti
care se activeazi la ma;ini in
caz de impact. Este o perni
ump luta cu aer, care
protejeaza conducitoru I si
pasagerii.
Amfibie: vehicul care poate
calitori atit pe pamint, cAt si
in apa.
Asamblare: operatiunea de
reunire a pieselor diferite
pentru a construi un obiect, ca
de exemplu o matina sau un
avion.
Bande transportatoare :
banda mobila care transporti
ob iecte.
'e{t
MTJLoAcE DE TBANSPoRT
'.',''....'
Bariera sunetului: sunet care
avertizeazd, cind un avion se
apropie de viteza su netu lu i.
Biplan: avion dotat cu doua
perechi de aripi, situate una
deasupra celeilalte.
Centuri de siguranfi:
centura care tine goferul sau
pasagerii pe scaunul unui
vehicul in miscare.
Combustibil: material,
precum ben zina, care arde
producind caldurd sau
energie.
Deltaplan: mic avion utor,
previzul cu motor 5i habitaclu
deschis.
Deschiderea aripilor: d istanla
dintre cele doua capete ale
aripilor.
Dirijabil: balon mare umplut
cu gaz, cu motor.
Elice: paleta sau ansamblu de
palete rotative care fac si
inainteze o navi pe apa sau
unele tipuri de avioane in aer.
Energie: capacitatea de a
miSca sau de a actiona
obiecte. Energia necesari
pentru a deplasa o matina sau
un avion provine de la
combustibilul care arde.
Etantare: sigilare care
impiedica apa si intre intr-un
obiect sau vehicul.
Feribot: navi care transporti
pasagerii d intr-u n loc in altu I.
Se foloseSte pentru a traversa
lacu ri, fl uvii sau miri .
Galion: vas mare cu panze,
din lemn, folosit in Europa in
secolele XVll-XVlll.
Greutate: orice material greu
folosit pentru a asigura
stabilitatea unui avion sau
pentru a controla inaltimea
unui aerostat.
Habitaclu: spatiu inchis, situat
de obicei in partea din fata a
unui vehicul, cu comenzile SI
scaunele pilotu lu i :i ale
copilotu Iu i.
Heliport: loc de ate rizare al
elicoptere lo r.
Hidroavion: avion proiectat
pentru a pluti. Coboari pe
oglinda apei ;i apoi decoleazd
d in nou.
Jumbo jet: avion mare de
I i n ie, cu reactie .
Locomotivi su pl i mentari:
loco m otiva fira cab i na
mecanicului. Se adauga la un
tren lung pentru a-i miri
puterea si viteza.
Metrou: mij loc de transport
pe ;ine, tipic marilor orase.
Motor cu reacfie: motor care
permite avioanelor sau
m at in i lo r c u reactie sa se
migte, prin intrarea unui
curent de aer cald in interior
ietirea gazului prin spatele
motoru lu i.
Motor: matina care
indepl ineSte o activitate
folosind energia.
Navigafie: mod de a gasi ruta
unei ambarcatiuni, unui avion
sau a altui mij loc de transport
cu aj utorul ha4ilor si al
instrumentelor.
Periscop: tub cu un ansamblu
de oglinzi ;i Ientile ce permite,
stind sub apa, si se vadi ceea
ce se intdmpla la suprafati.
Petrolier: navi uriata,
proiectati pentru transportu
unor incircituri mari de
petro I.
Planor: avion care zboari fara
motor.
Plutitor: navi sau alt vehicul
folosit pentru a calitori pe
apa.
SI Radar: sistem care foloseSte
unde radio pentru a identifica
ob iecte in m iscare.
Riqi: mic vehicul cu doui
roti, tras de una sau doua
persoane, folosit ca taxi.
Supersonic: se spune despre
vehiculele care se miSci cu o
vitezi mai mare decit cea a
su netu lu i.
SalupA de salvare: barci
folosita pentru salvarea
pasagerilor gi a echipajelor in
caz de urgenta. Navele 5i
marile ambarcatiuni au pe
punte talupe de salvare, care
pot fi trimise si de pe t5.rm.
I
Tiinchet: al treilea arbore,
pornind de la provi, al unei
ambarcatiuni cu panze.
Vehicul: matina construita
pentru a transporta obiecte
sau persoane dintr-un loc in
altu l.
57