Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
com/
Internațional Actualitate Evenimente Educativ Umor Problema Țigănească Chestiunea Jidănească Literatură Întrebarea Zilei Video Despre Contact
Home / Actualitate / Chestiunea Jidănească / Un nou proces împotriva lui Vasile Zărnescu? – Cazul Va-
sile I. Zărnescu contra Alexandru Florian
https://www.incorectpolitic.com/wp-content/uploads/2022/03/vasile.jpg
În România a fost reinstalată cenzura după o scurtă perioadă de libertate a opiniei. E mai puțin centra-
lizată decât înainte de decembrie 1989, dar nu mai puțin eficientă. Se exercită ceva mai discret, dar nu lasă
urme fiindcă este o combinație între interese de clan, de partid, de capital și, aparent, chiar și de comunitate.
De comunități, de minorități ostile, care sunt sprijinite uneori de forțe politice și de instituții de stat externe,
care acționează prin agenți, agenți de influență, creatori de opinie, adică propagandiști. Deși interzisă prin
Constituție. Reproduc aici articolele care se referă la aceste aspecte.
Art. 29 – Libertatea conștiinței
(1) Libertatea gândirii si a opiniilor, precum si libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub
nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare
convingerilor sale.
(2) Libertatea conștiinței este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și de respect
reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii.
Pagina 2 din 55
(4) În relațiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de învrăjbire religioasă.
(5) Cultele religioase sunt autonome față de stat și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea
asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri și în orfelinate.
(6) Părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a
căror răspundere le revine.
Art. 30 – Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel,
prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt invi-
olabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică și libertatea de a înființa publicații.
(4) Nici o publicație nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligația de a face publică sursa finanțării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici
dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională,
rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică,
precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștința publică revine editorului
sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare,
al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.
Cu aceste două articole, orice acțiune de tipul celei lansate, în cazul de mai jos, de Alexandru Florian ar
trebui declarată anticonstituțională, deci ilegală. Legile la care se referă acuzatorul, ca și ordonanțele de
urgență prea multe, imprecise juridic și redundante prin care guvernele de după 1989 conduc România,
răspunzând unor presiuni interne/externe de diverse naturi și surse, nu sunt mai puțin anticonstituțio-
nale. Presa este însă supusă unui control indirect, prin finanțatorii săi actuali, care nu mai sunt decât în
aparență cetățeni români, devreme ce proprietarii sunt trusturi de presă internaționale, care reprezintă inte-
resele acționarilor și nu pe cele ale cetățenilor României.
Tema cărții și publicisticii lui Vasile Zărnescu este de domeniul dezbaterii științifice. Dezbaterea se
poate realiza în presă, tezele sale pot fi respinse argumentat sau admise de alte condeie și fără nici o inter-
venție penală. Alexandru Florian, precum nici judecătorii implicați în acest proces, nu au nici o competență
specială în acest domeniu.
În numele Constituției României publicăm autoapărarea/apelul lui Vasile Zărnescu. Publicarea nu im-
plică acordul nostru privind diversele formulări și afirmații ale autorului, dl Vasile Zărnescu, ci doar hotă-
rârea noastră fermă de a respinge orice cenzură aplicată în România. O facem și în calitate de ziarist, redac-
tor care a fost victimă a cenzurii, de autor al unei cărți bazate pe documente, despre Ideologie și cenzură în
comunismul real.
Alexandru Florian nu are nici măcar mandatul comunității sale pentru a se erija în acuzator, nu este
deputat, nu este lider spiritual, nu este ales de nimeni dintre cetățenii de etnie evreiască din România ca să
le reprezinte interesele, pe care nu Alexandru Florian le-a definit. E un funcționar al statului România, stat
care finanțează, dintr-o perspectivă politică greșit motivată, un institut care are ca sarcină centrală cercetarea
istoriei uneia din minoritățile minoritare din România, un funcționar care abuzează de funcția sa pentru a
bloca/cenzura libertatea exprimării, analiza istorică și sociologică într-un caz particular.
Dan Culcer, ziarist
Pagina 3 din 55
Vasile Zărnescu. Cum se face azi justiție [în România](1)
Am publicat cîteva articole despre procesul penal în care m-au tîrît cu înverșunarea
tipică neamului lor liderii organizațiilor mai importante ale așkenazilor din România.
Începusem chiar să pregătesc un serial intitulat „Anatomia anchetării mele penale“, dar
l-am amînat pentru mai tîrziu, deoarece am ajuns în faza de judecată, am fost condamnat
la 13 luni închisoare cu amînare și, după cum am spus, am declarat apel, la care am primit
termen pentru 16 septembrie 2021. Pe 10 august a.c. am depus la Curtea de Apel Bucu-
rești prima pare a apelului, urmînd ca, în zilele următoare s-o depun pe a doua; l-am
împărțit în două, așa cum am fost sfătuit de avocații mei, fiindcă magistrații nu vor sau
nu au timp să citească materiale lungi, ci doar le răsfoiesc și, apoi, își pun verdictul în
funcție „gîndirea lor suverană și infailibilă“.
Vă rog, dragi români care mă sprijiniți, să citiți și să judecați singuri.
***
Curtea de Apel – București Termen: 16 septembrie 2021
Domnule Președinte,
MOTIVELE DE APEL
împotriva sentinței penale atacate nr. 62/04.02.2021, pronunțată de Judecătoria Sectorului
3 București – secția 1 penală.
În fapt. Am fost trimis în judecată pentru următoarele fapte: publicarea articolelor intitu-
late „Falsitatea noțiunii de holocaustolog“ și „Înșelătoria secolului XX (1)“, precum și pen-
tru publicarea broșurii-pamflet SABIN ORCAN $UPORT€R. Toate datele legate de aceste
materiale publicate sunt detaliate în Concluziile finale de la instanța de fond, dar sunt reluate
și în sentința penală nr. 62/04.02.2021.
Domnule Președinte, Onorată Curte,
Încă de la început, așa cum am precizat și la instanța de fond, readuc în atenția dvs., ca
instanță de apel, faptul că prezenta speță are un caracter cu totul aparte, care excede cadrului
juridic al instanțelor, iar pronunțarea, în acest caz, a unei sentințe de condamnare este o
eroare judiciară, după cum vom arăta mai departe. De altfel, acest aspect l-am indicat atât la
instanța de fond, cât și în faza de urmărire penală, și atrăsesem atenția Parchetului că, prin
aceste așa-zise fapte ale mele, nu au fost și nu sunt încălcate dispozițiile normei penale.
Toate argumentele, trimiterile și, mai ales, toate probele noastre depuse la dosar în apă-
rarea mea au fost ignorate de către instanță, iar Parchetul Judecătoriei Sectorului 2 – care,
în principal, a făcut ancheta penală –, după cum am mai relevat în Notele
Pagina 4 din 55
scrise, Contestațiile și Întâmpinările depuse, pe parcurs, acesta, de asemenea, a ignorat total
probele și argumentele noastre.
Pagina 7 din 55
Dar lipsa de obiectivitate a instanței, care reiese din ignorarea, în genere, a subiectului și
din refuzul de a se informa asupra lui, din interpretarea cu totul eronată a probelor, precum
și din citarea în mod tendențios a textelor, la care se adaugă înlăturarea depozițiilor marto-
rilor noștri, se observă imediat. Spre exemplu, una dintre explicațiile date de mine la între-
bările adresate de către instanță și, pe parcursul procesului, de către toți magistrații, se referă
strict la camerele de gazare (filele 6 și 9 alin. ultim, din sentință). Or, în această situație,
instanța ar fi trebuit să solicite, în mod expres, explicații suplimentare cu trimitere la sursele
citate, astfel încât să verifice documentarea autorului, probele administrate, în raport cu dis-
pozițiile art. 4, 5 și 8 din Codul de pr. penală, și ar fi văzut că descrierea și studiile legate de
acest subiect nu-mi aparțin mie, ci literaturii de specialitate occidentale.
Fără a lua în calcul aceleași probe ale noastre, instanța de fond, la fel ca și Parchetul, se
găsește într-o gravă și inacceptabilă eroare atunci când îmi aduce acuze vădite (fila 7, alin.
penultim și ultim), învinuindu-mă pentru o stare de fapt, cunoscută din documentele vremii,
ca și cum afirmațiile legate de aceasta mi-ar aparține exclusiv. Este vorba despre sintagma
„6 milioane de evrei“, pe care o analizez în scrierile mele, și cu privire la care aduc argu-
mente referitoare la existența unei erori. Iar aici intervine interpretarea subsemnatului, care
arăt – pe urmele multor autori occidentali, inclusiv ale presei iudaice americane – că este
vorba despre o propagandă care susține, în mod arbitrar și constant – de circa 150 de ani! –
această cifră arbitrară de „6 milioane“ (nici mai mult, nici mai puțin, ci fix șase milioane!),
cu scopul exclusiv de a extorca „bani de holocaust“, dovezile fiind de necontestat.
De altfel, dl prof. univ. dr. Ion Coja, în mărturia sa, relevă că „holocaustul evreilor este o
realitate istorică, iar cei care l-au generat și l-au organizat au fost evreii sioniști și germanii
naziști în bună colaborare secretă“ (cf. fila 51, în dosar). La fel, Hannah Arendt relevase
colaborarea strânsă dintre Hitler, sioniștii din Germania și yichouv din Palestina8.
La aliniatul ultim al filei 7, instanța de fond are aceeași abordare superficială a subiectului,
indicându-mă ca autor a unor afirmații: „pune semnul egalității între holocaust și această
așa-zisă afacere, susținând, așadar, că holocaustul nu este altceva decât o născocire în scopul
strângerii de fonduri, echivalând cu o mare escrocherie a secolului XX“.
Domnule Președinte, Onorată Curte, cele două afirmații nu-mi aparțin! Prima afirmație
(semnul egalității între holocaust și respectiva afacere pecuniară), îi aparține lui Roger Ga-
raudy – grafiat greșit de instanță ca „Gaudi“, precum arhitectul catalan! A doua afirmație (o
mare minciună și escrocherie a secolului XX), a fost formulată, inițial, de către Paul Rassi-
nier și preluată de o pleiadă de autori, printre alții, de Arthur Robert Butz și, cel mai recent,
de Gerhard Menuhin, nepotul marelui rabin Moshe Menuhin – după cum am relevat în mai
multe Note scrise, inclusiv, în mod detaliat, cu multe note bibliografice și cu 16 anexe,
în Memoriul depus în probațiune la Parchet în 27.02.2020 (cf. de la fila 153 d.u.p.). În res-
pectivul Memoriu, am citat afirmația marelui istoric iudeu Nahum Goldman, care, în cartea
sa THE JEWISH PARADOX (Paradoxul iudaic), a relevat că, din „Holocaust au supraviețuit
600.000 de iudei“9; la fel, filosoafa iudaică Hannah Arendt, a scris, textual: „Astfel, numărul
total al victimelor Soluției Finale este o simplă presupunere – între patru și șase milioane –
și nu a fost niciodată confirmat, la fel și numărul total al victimelor din fiecare dintre țările
implicate“10 (s.n., V.I.Z.). Nahum Goldman și Hannah Arendt, prin afirmațiile lor, cu de-
monstrațiile și cercetările pertinente, riguroase, nu neagă „Holocaustul“ sau nici măcar nu-l
minimalizează?! Dar, dacă eu preiau afirmațiile lor, citându-i, cu trimiteri la sursă, după
toate normele academice, înseamnă că aș nega holocaustul?!
Pagina 8 din 55
Respectiva afirmație categorică, făcută de Hannah Arendt, este citată și în Notele
Scrise11 depuse contra Ordonanței nr. 171/C2/01.03.2016, emisă de numitul Dimitrie Bog-
dan LICU, procuror general interimar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, de reîncepere a urmării penale (R.U.P.); de asemenea, este publicată și pe coperta a
4-a a broșurii SABIN ORCAN $UPORT€R, pe care procurorul Florin-Oprică Cîrciumaru nici
n-a citit-o, deși îmi aduce acuzații bazate pe o singură frază din conținutul acesteia. Respec-
tiva broșură s-a aflat, tot timpul, în dosar, în plicul închis trimis de librărie!
Aceste două citate din operele autorilor iudei sunt suficiente pentru a anula definiția, falsă
și tendențioasă, a holocaustului dată de O.U.G. nr. 31/2002: „prin holocaust se înțelege
(sic) persecuția sistematică sprijinită de stat și anihilarea (sic) evreilor europeni de către
Germania nazistă, precum și de aliații și colaboratorii săi din perioada 1933-1945 (…)“12.
Această definiție incorectă din toate punctele de vedere – dar îndeosebi din punct de vedere
juridic și al realității istorice – este citată și de Comisia judiciară a C.S.M., în Raportul
21424-113. Cum putea fi vorba de „anihilare“ când iudeii europeni nu fuseseră „anihilați“ –
adică exterminați în totalitate –, iar, după 1945, existau și erau la fel de mulți sau chiar mai
mulți ca în 1939?!
Numai România salvase de la moarte, prin ordinul mareșalului Antonescu, câteva sute de
mii de evrei14, cărora li s-au dat vize de emigrare în Palestina – deși englezii refuzau să le
dea vizele de imigrare15 – și fuseseră ajutați să emigreze prin Portul Constanța16. Este de
notorietate că președintele Shimon Peres „a mulțumit României că a salvat 400.000 de evrei,
care au ajuns în Israel și au participat la construcția acestui stat“17.
La fila 8 a sentinței, se are în vedere constituționalitatea ordonanței, ca temei legal al
denunțului și al condamnării. Cu toate că instanța de fond face trimitere la excepțiile de
neconstituționalitate invocate, în mai multe rânduri, cu privire la această ordonanță, ne păs-
trăm punctul de vedere referitor la acest aspect pentru simplul fapt că, așa cum am relevat
în mai multe Concluzii scrise, speța de față nu este una de drept comun, când Poliția și Par-
chetul analizează arma crimei, hainele și corpul victimei, împrejurările efectuării agresiunii
etc.; ci speța este una cu un caracter aparte, când Poliția și Parchetul trebuie să citească texte,
să le analizeze și să le interpreteze în contextul intelectual și istoric aferent; în plus, în
această speță, instituțiile statului, abilitate pe această zonă a cercetării și judecării (Parchetul
și instanțele), aveau și au obligația prezentării din partea unor specialiști în domeniul cerce-
tării istorice atât a unui punct de vedere oficial pe această temă, cât și a unui alt punct de
vedere decât cel al denunțătorilor, evident documentat și argumentat științific sau măcar pe
aceea de a lua în considerare afirmațiile martorilor aduși de mine, personalități competente
în domeniu și recunoscute în lumea științifică. În acest sens, trebuia să fie prezentată o bi-
bliografie tematică serioasă, recunoscută, asupra temei analizate.
În genere, dar mai ales într-o asemenea speță, o faptă se încadrează într-un text de lege
cu obiectivitate și cu aprecierea echilibrată a tuturor probelor, incluzând aici atât citatele,
dar și martorii ambelor părți – în baza principiului juridic Audiatur et altera pars, principiu
pe care Parchetul și instanța de fond l-au încălcat permanent. Scopul este acela de a nu pro-
duce, prin pronunțare, un dezechilibru între părți raportat la presupuse fapte al căror pericol
social este inexistent. Iar inexistența faptelor se observă din subiectul abordat de mine și
care privește, după cum s-a înțeles, o mare și foarte bănoasă afacere: vedeți, spre edificarea
instanței de apel, Roger Garaudy, Miturile fondatoare ale politicii israeliene, Ed. Fronde și
Alma Tip, Oradea, 1998; Norman G. Finkelstein, INDUSTRIA HOLOCAUSTULUI –
Pagina 9 din 55
Reflecții asupra exploatării suferinței evreiești, Ed. Antet, 2003; Arthur Robert Butz, ÎNȘE-
LĂTORIA SECOLULUI XX. Acesta a fost și rămâne și pentru mine obiectul cercetării mele.
Această oneroasă afacere pecuniară este dezvoltată pe marginea unui subiect declarat tabú,
Holocaustul, și care viza și vizează impunerea plății de despăgubiri de holocaust fără nici
un temei.
https://www.incorectpolitic.com/wp-content/uploads/2022/09/Raport-SUA-la-B1.jpg
Pagina 13 din 55
să țină cont de respectiva normă procedurală. Din păcate, nu a ținut cont de nici una din
aceste dispoziții. Apreciem că la fila 3, alin. 2 din sentință instanța de fond indică exact care
sunt probele pe care le va avea în vedere la motivarea care urma să fie redactată: probele
celor doi martori ai acuzării (directoarea librăriei „Mihail Eminescu“ și un angajat al insti-
tutului!?), probe total neconcludente, profund subiective și chiar contradictorii, în opinia
noastră, precum și declarațiile inculpatului, trunchiate și denaturate cu bună știință sau chiar
ignorate.
Pagina 17 din 55
interzis prin lege? Suntem, oare, în plin Ev Mediu sub dictatura și teroarea lui Tomás de
Torquemada?!
Domnule Președinte, Onorată Curte, toate acestea le-am prezentat în scris și verbal la
instanța de fond, cu mult mai detaliate, folosind foarte multe aspecte de ordin istoric, fapt
care primează, cum am mai spus, tocmai pentru ca instanța de fond să înțeleagă diferența
între ceea ce am scris eu, coroborarea scrierilor mele cu apărarea interesului național, prin
prisma meseriei pe care am avut-o și punctul de vedere exclusivist al „elitelor evreiești“ de
la noi, concretizat într-un text de lege din start conceput eronat, greșit înțeles și subiectivist
aplicat.
Cum putem vorbi despre egalitate de șanse și de aplicarea obiectivă a legii atât timp cât
punctele de vedere, documentate, contrare dogmei impuse de O.U.G. 31/2002, sunt catalo-
gate ca fiind negare/minimalizare?!
Cum putem vorbi despre o respectare a drepturilor fundamentale ale omului și cetățeanu-
lui, consacrate prin Constituție, atât timp cât dreptul la liberă exprimare este cenzurat, cer-
cetarea este înfierată, iar autorul este condamnat?!
Cum putem vorbi despre obiectivitatea instanței și rolul ei activ atât timp cât o întreagă
națiune este culpabilizată, contrar realităților istorice dovedite, iar probele din care rezultă
mercantilismul unora dintre așa-zișii lideri ai minorității iudaice, sunt înlăturate?!
În final, Domnule Președinte, Onorată Curte, anexăm prezentelor motive ale apelului câ-
teva texte (patru file), însoțite de sursele lor de preluare, nu doar reale, ci și necunoscute
factorului politic de ieri și de astăzi sau, în cazul în care au fost și sunt cunoscute, au fost și
sunt ignorate cu desăvârșire. Toate aceste precizări ale mele și ale martorilor mei, ale înscri-
surilor depuse de mine, făcute atât la instanța de fond, cât și în fața Curții de Apel, au o
singură țintă: publicul larg, necunoscător sau virulent dezinformat prin propagandă acerbă
și cu sens unic; au un singur scop: apărarea valorilor naționale. Nimic din ceea ce am afirmat
nu este nefondat, nici una din sursele mele de studiu nu poate fi ignorată. Două articole de
presă care dezbat stări de fapt reale din punct de vedere științific/istoric, precum și un colaj
de texte din lumea presei care privește un personaj duplicitar, catalogat ca atare de către
colegii săi de breaslă, nu pot fi încadrate în textele de lege ale normei penale nici măcar
forțat – fapt ignorat la cercetarea penală, precum și la instanța de fond. Pentru toate întrebă-
rile și nelămuririle am avut și am atât eu, cât și martorii mei, explicații pertinente, fără dubii,
urmând o linie de cercetare, o doctrină științifică ce are ca scop final dezvelirea adevărului
într-o problemă care v-a fi studiată continuu și care nu poate fi cenzurată de factorul politic
cu acordul larg al reprezentanților unei minorități, interesată cu precădere de inducerea „for-
țată“ a sentimentului de vinovăție, de culpabilizarea permanentă a României și, în final, de
alocarea unor sume de bani, de la bugetul de stat pentru ceva care în realitate nu se ridică
niciodată la scara pe care o invocă „elitele“ respectivei minorități. Dar, înțelegerea fenome-
nului istoric, de la acel moment, cu gândirea și legislația de astăzi – exclusivistă și părtini-
toare în esență – este o gravă și profundă eroare, care nu doar că duce la învrăjbirea certă
dintre majoritari și minoritari, ci pune în dificultate actul de justiție, care trebuie să fie obi-
ectiv și în echilibru, și nu exclusiv partizan. Dispozițiile procedurale penale, la care am făcut
trimitere, trebuie aplicate conform precizărilor textuale. Altfel, eroarea este inevitabilă, iar
condamnarea, fără o corectă aplicare a textelor de lege și fără a lua în calcul probele admi-
nistrate, va deveni subiect de istorie, în viitor.
Pagina 18 din 55
Din aceste motive, vă solicit să admiteți apelul, să modificați în tot sentința penală atacată,
întrucât este netemeinică și nelegală, și să dispuneți achitarea mea.
Totodată, îmi rezerv dreptul de a depune, până la termenul din 16 septembrie 2021, o
completare a motivelor de apel, pe măsură ce le voi identifica.
Acest apel conține 14 file.
În drept, art. 412, alin. 4 Cod procedură penală.
Cu deosebit respect,
Vasile I. Zărnescu
ANEXE
1. „Despre Antonescu însă nu pot să nu arăt că, oricum, singurul în toată Europa a
cutezat să i se opună lui Hitler, să-i țină piept într-o chestiune de onoare personală
pentru acesta, în care nici Pétain, nici cardinalii nu i-au spus nu. În vreme ce floarea
aristocrației germane, generalii și feldmareșalii acoperiți de medalii și decorații stă-
teau smirnă în fața lui și tremurau, iar el făcea spume la gură și alerga urlând de la
un capăt la altul al încăperii, Antonescu i-a ținut piept în propriul lui bârlog de la
Berchtesgaden; dârz, cu modestia cuvenită, a scăpat de la moarte câteva sute de mii
de suflete de evrei“. Nicolae Steinhardt (iudeu), Jurnalul Fericirii, Ed. Mânăstirii
Rohia, Rohia, 2005, p. 140 (s.n.).
2. „Alexandru Nicolschi (Boris Grünberg, n.n.) Mișu Dulgheru (Dulberger) și Tudor
Sepeanu sunt figuri criminale de notorietate“. Aurel Rogojan, Puterea Umbrei, Ed.
Proema, Baia Mare, 2019, p. 67.
3. «Mie mi-a atras atenția, în mod deosebit, faptul că în complexul memorial Yad
Vashem din Tel-Aviv exista „Aleea Mareșal Ion Antonescu“ și în capul aleii, pe un
piedestal, era bustul mareșalului Antonescu, iar sub bust, o placă prin care se ex-
prima recunoștința comunității internaționale a evreilor pentru operațiunile de sal-
vare pe care le-a întreprins în timpul cât a fost conducătorul statului român, precum
și pentru numărul foarte mare de evrei care nu au fost predați germanilor». Aurel
Rogojan, Puterea Umbrei, Ed. Proema, Baia Mare, 2019, p. 179.
4. «Această chestiune, a recunoștinței arătată mareșalului Antonescu din partea Mare-
lui Rabin al Genevei, Alexandru Șafran, fost șef-rabin al Cultului Mozaic din Ro-
mânia între anii 1939-1948, și de către Wilhelm Filderman, președinte al Uniunii
evreilor români (1923-1948), a fost abordată și în filmul documentar istoric de lung
metraj „Destinul Mareșalului“, regia Felicia Cernăianu, scenariul Marian Ureche și
Constantin Hlihor (istoric și cercetător al celui de-Al Doilea Război Mondial, n.n.),
a cărui premieră a avut loc la cinematograful „Studio“ în 1994. A rulat vreo două
săptămâni cu casa închisă, după care, la protestul nou-venitului ambasador al
S.U.A. la București, Alfred H. Moses, filmul a fost scos de pe ecrane, iar autorul
scenariului a fost eliberat din funcția de decan al Facultății de Informații a S.R.I. și
Pagina 19 din 55
trecut în rezervă». Aurel Rogojan, Puterea Umbrei, Ed. Proema, Baia Mare, 2019,
pp. 179-180.
Noam Chomsky şi alți mari evrei despre Elie Wiesel: „un impostor îngrozitor“ (a terrible
fraud), pe
https://ioncoja.ro/noam-chomsky-si-alti-mari-evrei-despre-elie-wiesel-un-impostor-
ingrozitor-a-terrible-fraud/
27 iunie 2017|Holocaust
Chiar și evreii au demascat minciunile lui Elie Wiesel!
Data: 16 iunie 2011, George Duma
https://www.incorectpolitic.com/wp-content/uploads/2022/09/Holocaust-Museum.jpg
1. La 6 iunie 2001, Elie Wiesel a fost ales membru de onoare al Academiei Ro-
mâne. Tema discursului de recepţie la ceremonia de la Academia Română a fost
Pagina 20 din 55
„lecţii de memorie şi recunoştinţă“. Înmânându-i d-lui Wiesel diploma, insigna şi
carnetul de membru de onoare al Academiei Române, academicianul Eugen Simion
a subliniat în tradiţionalul laudatio că în operele lui Elie Wiesel „se face auzit glasul
unui moralist care vrea să facă o operă morală“. De la catedra acestei imense
înălţimi morale, dl. Wiesel a dat românilor lecţii, neuitând să le reproşeze nepăsarea
şi cruzimea cu care au asistat la deportarea evreilor din Sighetul Marmaţiei, dar
uitând că autorităţile maghiare au făcut deportările şi că autorităţile române n-au
deportat niciodată evreii, care se refugiau în România ca să scape de deportări. Citiţi
în continuare un document de excepţie despre cel ce a crezut şi crede că are căderea
să culpabilizeze poporul român pentru fapte străine lui.
2. Primirea titlului de membru de onoare al Academiei Române nu a fost primul
omagiu care i se aduce acestui binecunoscut personaj a cărui „prodigioasă activitate
de ziarist şi scriitor“ este „dedicată cu predilecţie holocaustului“ (comunicatul Aca-
demiei Române).
3. Astfel, în 1986, lui Elie Wiesel i s-a decernat Premiul Nobel pentru Pace. Ale-
gerea d-lui Wiesel ca membru de onoare al Academiei Române a avut loc, aflăm
din comunicatul sus citat, „ca omagiu pentru eminenta operă spirituală şi morală
închinată umanităţii contemporane“. La sfârşitul lunii iulie 2002, Elie Wiesel a re-
vizitat Sighetul Marmaţiei, oraşul copilăriei sale, cu care ocazie i-a îndemnat pe
locuitorii mai tineri ai oraşului să-i întrebe pe cei mai vârstnici care au asistat la
deportarea evreilor din Sighetul Marmaţiei fără să mişte un deget, „dacă au dormit
bine după aceea“.
4. Cei neinformaţi cred poate că Wiesel, autorul „eminentei opere spirituale şi
morale închinate umanităţii contemporane“ pe care i-o găseşte Academia Română,
are căderea să facă aceste reproşuri românilor din Sighetul Marmaţiei, care, sub
cotropirea maghiară – conform deciziei Diktatului de la Viena –, nu s-au jertfit ca
să-i salveze pe evrei din ghearele autorităţilor maghiare. Alţii, care cunosc mai bine
statura morală a d-lui Elie Wiesel, descriu aceste lecţii de morală pe care le împarte
dânsul cu potrivitul cuvânt din idiş „chuzpah“ (nerușinare).
Să vedem ce zic cei care cunosc mai bine biografia şi realizările lui Elie Wiesel. Iată ce
ne relatează profesorul Robert Faurisson (Universitatea din Lyon):
5. Când i s-a înmânat Premiul Nobel pentru Pace lui Elie Wiesel în 1986, ziarul fran-
cez Le Monde a aplaudat salutar omagiul adus acestui martor al exterminării evreilor de că-
tre nazişti în camerele de gazare de la Auschwitz, acum când există voci care exprimă îndo-
ieli cu privire la aceste camere de gazare. Dar în memoriile sale, în cărţile sale de înaltă
ţinută morală, Elie Wiesel nu pomeneşte despre camere de gazare nici la Auschwitz, nici la
Buchenwald. Dintre toate versiunile circulate despre exterminarea evreilor de către nazişti
(prin opărire cu apă fierbinte, prin gazare cu motoare Diesel, prin electrocutare etc.), Wiesel
a ales-o în 1956 pe cea conform căreia evreii erau aruncaţi în gropi de foc ca să ardă de vii.
6. În volumul Noaptea, Wiesel povesteşte că a văzut cu ochii lui cum nemţii des-
cărcau copii mici din camioane în faţa unor şanţuri în care ardeau flăcări gigantice
şi în care aruncau copiii ca să ardă de vii (Night, Avon, pp. 41-44, 79, 93). Într-un
şanţ alăturat erau aruncaţi adulţii ca să ardă de vii, şi victimele care-şi aşteptau rân-
dul la marginea şanţului trebuiau să asiste la „agoniile prelungite“ ale celor care
ajunseseră la marginea şanţului înaintea lor. El însuşi, ne povesteşte Wiesel, a
Pagina 21 din 55
înaintat la trei paşi – la doi paşi – la numai un pas doar, de groapa cu flăcări mistu-
itoare, când în mod miraculos i s-a ordonat să facă stânga ’mprejur şi să se reîn-
toarcă la baracă.
7. Mai sunt şi alte miracole în mărturiile d-lui Wiesel. Astfel, la Babi Iar, în Ucra-
ina, unde zice el că naziştii au masacrat evreii, „lună după lună, s-a cutremurat pă-
mântul întruna şi, din când în când, ţâşneau din pământ fântâni arteziene de sânge“
(Paroles d’étranger, Editions du Seuil, 1982, p. 86). Alt miracol a fost felul în care
la Buchenwald, unde fusese internat un răstimp, deşi naziştii exterminau 10.000
(zece mii) de evrei zilnic, el personal întotdeauna era printre ultimele sute care erau
întoarse din drum şi trimise înapoi în barăci („Author, Teacher, Witness“, în re-
vista Time, 18 martie 1985, p. 79). Astfel a fost salvat pentru a da omenirii înaltele
sale lecţii de iubire şi morală. Iată una din lecţiile de iubire şi morală ale d-lui Elie
Wiesel. El scrie: „Fiecare evreu trebuie să rezerve în fiinţa lui o zonă aparte pentru
ură – o ură sănătoasă, bărbătească – pentru tot ceea ce este personificat în nemţi şi
pentru ce supravieţuieşte la nemţi. Dacă ar face altfel i-ar trăda pe cei morţi“ (Le-
gends of Our Time, New York, Schocken Books, 1982, p. 142). Dar ura asta nes-
tinsă pentru întregul popor german din adâncurile preistoriei şi dincolo de sfârşitul
veacurilor nu l-a împiedicat pe Elie Wiesel, atunci când se afla internat la spital la
Birkenau în Ianuarie 1945 din cauză că avea o infecţie la un picior, unde tatăl său îi
ţinea a tovărăşie până la însănătoşire, la apropierea trupelor sovietice, să prefere să
se retragă în Germania împreună cu trupele naziste. Wiesel tatăl şi fiul au analizat
bine situaţia şi au cerut să însoţească trupele germane în retragere, în loc să-i aştepte
pe eliberatori (Night, p. 93).
8. Oare Elie Wiesel a inventat? Sau poate doar a exagerat „puţin“? Avem cel puţin
un exemplu de „oarecare exagerare“: la 7 Februarie 1996 i s-a înmânat un doctorat
de onoare din partea Universităţii franceze „Jules Verne“ din Picardia, ocazie cu
care, spune dânsul, „sute de anti-semiţi virulenţi şi înrăiţi, bine organizaţi şi bine
finanţaţi, demonstrau împotriva mea“. Aceste sute de antisemiţi înrăiţi şi binefi-
nanţaţi, care au manifestat împotriva lui, erau în realitate în număr de zero. Acolo
se aflau trei francezi, Pierre Guillaume, Serge Thion, şi profesorul Faurisson, care
ofereau amatorilor un articol tipărit. Nimeni nu i-a finanţat. Nici înrăiţi nu se poate
spune că sunt, căci cu toate atacurile criminale ale asasinilor şi huliganilor împotriva
lor, aceşti trei martiri ai adevărului nu şi-au permis nici măcar o invectivă împotriva
persecutorilor lor (The Journal of Historical Review, Mai-Iunie 1999, p. 28). De la
zero manifestanţi la sute de anti-semiţi virulenţi şi înrăiţi, organizaţi şi bine finanţaţi
e o mică exagerare…
9. Dar nimeni nu vorbește mai bine despre Elie Wiesel decât Norman Finkelstein,
autorul cărţii THE HOLOCAUST INDUSTRY: Reflections on the Explotation of Je-
wish Suffering (Verso, 2000). El însuşi evreu, fiul unor evrei polonezi deportaţi în
lagăre de concentrare naziste, supravieţuitori ai holocaustului, Norman Finkelstein
cunoaşte toate aspectele problemei din sursă directă. A scris această carte ca protest
la comercializarea nesăţioasă a religiei holocaustului, al cărui principal mare sacer-
dot este tocmai Elie Wiesel. Căci holocaustul evreiesc nu mai este relatarea a ceea
ce s-a întâmplat sau s-ar fi întâmplat cândva şi undeva, în timp şi spaţiu, ci este o
religie, o dogmă, care serveşte unor scopuri economice şi teritoriale bine definite,
Pagina 22 din 55
zice Finkelstein. El povesteşte cum părinţii lui vedeau cu amărăciune cum evrei
care au suferit alături de ei în lagărele de concentrare şi-au pierdut integritatea şi au
început să participe la afacerea holocaustului, „croindu-şi credinţele pentru a aca-
para putere şi profituri“ (p. 7). „Campania pe care o duce astăzi afacerea holocaus-
tului pentru a stoarce bani din Europa în numele unor «victime nevoiaşe ale holo-
caustului» a redus statura morală a martiriului lor la cea a unui cazinou de la Monte
Carlo“, scrie Finkelstein (p. 8). Scriitorul israelian Boas Evron descrie „cunoaşterea
holocaustului“ ca „o îndoctrinare oficială propagandistică, emiţătoare de lozinci şi
creatoare a unei viziuni false despre lume, al cărei adevărat scop nu este înţelegerea
celor petrecute în trecut, ci manipularea prezentului“ (apud Finkelstein, p. 41).
10. „Holocaustul“ este o industrie; şi este o dogmă, o religie, nu un fapt istoric.
„Două dogme centrale susţin structura Holocaustului“, scrie Finkelstein, care orto-
grafiază holocaustul cu H mare când se referă la această industrie, „1) că Holoca-
ustul este un eveniment istoric unic, şi 2) că marchează culmea unei uri iraţionale
eterne pe care o nutresc toţi ceilalţi pentru evrei“ (pp. 41-42). Din aceste dogme
centrale derivă „sacralizarea holocaustului“, o mistificare cel mai bine pusă în prac-
tică de Elie Wiesel. Pentru Wiesel, Holocaustul este un „mister religios“, scrie Fin-
kelstein (citându-l pe Peter Novick). Astfel „Wiesel psalmodiază că Holocaustul ne
scufundă în întuneric“, „neagă orice răspuns“, „se situează în afara istoriei, dincolo
de ea chiar“, „sfidează atât cunoaşterea, cât şi orice descriere“, „nu poate fi nici
explicat, nici imaginat“, nu „trebuie să fie niciodată înţeles ori comunicat“, mar-
chează „distrugerea istoriei“, şi „mutaţii de mărime cosmică“. Numai supravieţui-
torul şi sacerdotul lui – citeşte: numai Elie Wiesel – este capabil să-i pătrundă mis-
terul.
11. Misterul holocaustului, zice Wiesel, „este incomunicabil“; „nici măcar nu pu-
tem vorbi despre el“. Astfel, pentru un onorar stabilit de 25.000 de dolari (plus li-
muzină cu şofer), Wiesel conferenţiază că „secretul“ adevărului despre Auschwitz
„rezidă în tăcere“. Să încerci să pricepi cele întâmplate este o blasfemie; căci o
apreciere raţională neagă unicitatea şi misterul Holocaustului. O comparaţie între
suferinţele Holocaustului şi suferinţele îndurate de alţii, după Wiesel, este „o trădare
cumplită a istoriei evreilor“ (p. 45). Când îl admonestează pe ministrul israelian
Simon Perez pentru că pomeneşte de „cele două holocausturi ale secolului 20: Aus-
chwitz şi Hiroşima“, când doar ar trebui să ştie că Holocaustul e unic, e numai unul,
Wiesel ne arată că „în viaţă de multe ori farsa se transformă în realitate“, scrie Fin-
kelstein (p. 46). Acest mister sacru în care trebuie învăluită istoria celui de-al doilea
război mondial îi este foarte util d-lui Wiesel: celor care remarcă discrepanţa dintre
versiunea lui cu arderea evreilor de vii în gropi gigantice la Auschwitz din autobi-
ografia sa (Noaptea, Night, New York, 1960), cu versiunea oficială a camerelor de
gazare, Elie Wiesel le răspunde: „Camerele de gazare să rămână interzise ochilor
iscoditori şi imaginaţiei“ (All Rivers Run to the Sea, New York, 1995, p.
74, apud Robert Faurisson, Journal of Historical Review, vol. 17, no. 2, p. 19).
12. După Wiesel, scrie Finkelstein, „lumea liberă şi civilizată i-a predat pe evrei
călăilor lor. Erau acolo ucigaşii, călăii, şi erau apoi cei care au privit în tăcere“:
evreii au pierit pentru că toţi neevreii, indiferent dacă au fost făptaşi sau doar spec-
tatori, vroiau să-i omoare (p. 49). Wiesel scrie: „Timp de două mii de ani am fost
Pagina 23 din 55
mereu ameninţaţi… pentru ce motive? Fără nici un motiv“… Arabii urăsc Israelul
„pentru că suntem noi şi pentru ceea ce reprezintă patria noastră Israelul – inima
vieţii noastre, visul visurilor noastre“, şi nu pentru că Israelul le-a confiscat patria,
le-a asasinat familiile şi i-a izgonit în lagăre de refugiaţi în Liban şi Iordania, unde
îi masacrează periodic. „Nimeni pe lume nu ştie să fie mai recunoscător decât noi;
noi suntem veşnic recunoscători“, scrie Wiesel (Against Silence, v, i, pp. 255,
384, apud Finkelstein, Industria holocaustului, p. 53) „Veşnic persecutaţi şi veşnic
nevinovaţi, aceasta este soarta evreilor“, comentează ironic Finkelstein (p. 53).
13. Scriitorul Peter Novick se întreabă oare ce-ar fi holocaustul în America fără
Wiesel. Finkelstein îi dă răspunsul: „Wiesel a fost promovat şi propulsat ca marele
preot al Holocaustului după 1967 din cauză că este util din punct de vedere ideolo-
gic. El propovăduieşte că suferinţele evreilor sunt unice/evreii sunt unici, aparte/ne-
evreii sunt veşnic vinovaţi/evreii sunt veşnic nevinovaţi/orice face statul Israel este
bine făcut/interesele evreieşti trebuie apărate în orice condiţii şi cu orice preţ. Astfel
întruchipează Elie Wiesel Holocaustul” (Finkelstein, op. cit., p. 55). Un exemplu
este cazul polonezului Jerzy Kosinski, autorul cărţii The Painted Bird, scrisă în en-
glezeşte în Statele Unite, unde Kosinski imigrase după 1945. Cartea este o descriere
pornografică a unor torturi sexuale sadice pe care, susţine Kosinski, le-a suferit el,
orfan evreu fiind, din partea ţăranilor polonezi pe când rătăcea singur prin Polonia
în timpul celui de-al doilea război mondial. În realitate s-a dovedit că Jerzy Kosinski
n-a fost niciodată orfan, n-a rătăcit niciodată singur pe nicăieri, iar ţăranii polonezi
pe care-i acuză de torturi sexuale sadice au riscat mult ca să-l protejeze şi să-l adă-
postească pe el şi pe familia lui, care au trăit bine mersi tot timpul războiului; po-
veştile din cartea lui Kosinski sunt minciuni pure inventate de o imaginaţie bolnavă
de la un capăt la altul. La apariţia cărţii lui Kosinski, Elie Wiesel a salutat-o ca pe
„unul dintre cele mai bune“ acte de acuzare a epocii naziste, „scris cu adâncă sin-
ceritate şi sensibilitate“. „Nici măcar după ce s-a dovedit că nu era decât o colecţie
de minciuni patologice, Elie Wiesel n-a încetat să laude din răsputeri „această operă
remarcabilă“ (Finkelstein, op. cit., p. 56). Nu există minciună destul de sfruntată ca
să se dezică Elie Wiesel de ea.
14. Elie Wiesel este nu numai un mare moralist, este şi un mare intelectual. El ne
povesteşte cum, eliberat de la Buchenwald, la 18 ani, a citit Critica Raţiunii Pure de
Kant – în idiş. Dar Critica Raţiunii Pure a lui Kant n-a fost niciodată tradusă în idiş.
Wiesel este capabil, ca şi cadavrele de la Babi Iar despre care ne povesteşte cum
produceau cutremure locale şi aruncau jeturi de sânge luni de zile după moartea lor,
de tot felul de miracole. Astfel îi povesteşte unui reporter de la un ziar evreiesc că
de multe ori răguşea şi-şi pierdea vocea pentru că citea aşa de multe cărţi în gând,
fără să-l audă nimeni, pronunţând în gând doar cuvintele. Unui redactor de la New
York Times i-a povestit cum l-a lovit o maşină de-a zburat sus prin aer mai multe
sute de metri, până pe strada cealaltă, de unde l-a ridicat ambulanţa, rănit, dar nu
prea grav. „Eu spun adevărul gol-goluţ“, suspină Wiesel. „Nu pot face altfel“ (Fin-
kelstein, op. cit., p. 82).
15. E normal ca un om dotat cu o astfel de sensibilitate morală să fie şocat când, cu
ocazia stoarcerii de bani de la elveţieni din 1995, a fost convocat de către senatorul
D’Amato împreună cu câteva evreice bătrâne şi un evreu bătrân (dintre care nici
Pagina 24 din 55
unul n-a putut arăta că ar fi avut vreodată vreun bănuţ depus în Elveţia) ca să depună
mărturie împotriva elveţienilor, care chipurile îi jefuiseră pe evrei de banii depuşi
în bănci elveţiene. Cu această ocazie, Elie Wiesel a avut revelaţia uluitoare că cei
care de mii de ani îi urăsc pe evrei fără nici un motiv şi îi omoară cum pot şi când
pot, îi şi jefuiesc! „La început am crezut că soluţia finală a fost motivată doar de o
ideologie înveninată. Acum ştim că n-au vrut doar să-i ucidă pe evrei, oricât de
oribil sună acest lucru, ci au poftit şi la banii evreilor. Aflăm în fiecare zi ceva în
plus despre tragedia asta. Nu are durerea oare sfârşit? Nu are ultragiul oare limite?“
exclamă Wiesel cu indignare poetică (apud Finkelstein, p. 96). Un om de o astfel
de puritate sufletească, care nu şi-ar fi putut închipui astfel de depravare morală, era
desigur cel mai indicat să se declare public de partea unui alt om de aceeaşi mare
puritate morală, pe când acesta era acuzat (şi dovedit) de acte dezgustătoare de adul-
ter şi perversiune sexuală comise în biroul oficial al preşedintelui Statelor Unite, de
vânzarea puterii militare a ţării sale Chinei comuniste şi de matrapazlâcuri financi-
are care l-au îmbogăţit: preşedintele Bill Clinton. Elie Wiesel s-a afişat alături de
Hillary Clinton în Congres unde-şi ţinea Clinton discursul anual, garantând cu pre-
zenţa lui morală probitatea acestei doamne, împotriva căreia se îndreptau acuze de
ilegalităţi şi matrapazlâcuri despre care lumea începuse să afle… (p. 144).
16. Norman Finkelstein nu este singurul evreu dezgustat de mascaradele lui Elie
Wiesel. Distinsul om de ştiinţă Noam Chomsky şi alţii ca el îl descriu pe Elie Wie-
sel, laureat a sute de premii şi onoruri, prin cuvintele „un impostor îngrozitor“ („a
terrible fraud“). Ei îi reproşează acestui campion al victimelor nevinovate, care a
scris că „opusul iubirii nu este ura, ci indiferenţa“, şi care le reproşează locuitorilor
Sighetului indiferenţa criminală faţă de suferinţele evreilor, că el însuşi este total
indiferent la suferinţele palestinienilor nevinovaţi, torturaţi şi masacraţi în zilele
noastre sub ochii lui şi ai noştri. La care adăugăm că aceeaşi indiferenţă o arată şi a
arătat-o tot timpul dl Wiesel pentru cele peste o sută de milioane de victime ale
comunismului, ale căror suferinţe şi torturi îndurate sunt documentate şi dovedite,
spre deosebire de şanţurile arzânde sub cerul liber în care zice el că a văzut cu ochii
lui cum aruncau naziştii copii mici să ardă de vii. Profesorul Daniel McGowan, de
la Colegiul „Hobart and William Smith“ din Geneva, statul New York, opinează că
dl Elie Wiesel urăşte nedreptatea şi terorismul, poate de aceea nu-i este milă de
palestinieni, căci printre ei sunt unii care nu se dau înapoi de la acte disperate de
teroare, sinucigându-se cu bombe în locuri în care speră că pot dăuna Israelului. Dar
atunci când lucra pentru banda teroristă Irgun (între noiembrie 1947 şi ianuarie
1949), bandă de asasini vinovată pentru bombardarea hotelului „King David“, unde
au murit atâtea victime nevinovate, şi pentru masacrul de la Deir Yassin, unul dintre
cele mai crude, sângeroase şi barbare acte de terorism, din 9 aprilie 1949, lui Elie
Wiesel nu-i displăcea terorismul. La acea dată Elie Wiesel era jurnalist la ziarul
bandei teroriste Irgun, şi dl Wiesel n-a ignorat oribilul masacru comis de patronul
său la Deir Yassin, căruia îi dedică în total 8 cuvinte indiferente în All Rivers Run
to the Sea. Elie Wiesel protestează vehement când sunt dărâmate pietre funerare în
cimitire evreieşti, dar n-a avut nici un cuvânt de spus când s-a distrus cu buldozerul
cimitirul în care zăceau femeile şi copiii masacraţi de către banda Irgun la Deir
Yassin. Când un grup de evrei şi de alţi umanitarişti îl solicită să se pronunţe cu
Pagina 25 din 55
privire la ridicarea unui monument pentru victimele nevinovate de la Deir Yassin,
Elie Wiesel refuză să răspundă. Profesorul McGowan remarcă modestia lui Elie
Wiesel, care declară că el „nu este nici un fel de simbol“, dar ţine s-o contrazică:
Elie Wiesel, zice McGowan, devenit simbolul ipocriziei (scrisoare trimisă ziaru-
lui Jerusalem Post la 6 iulie 1997, publicată în Washington Report on Middle East
Affairs, octombrie-noiembrie 1999, p. 49).
*
Partea a doua va fi publicată după depunerea ei la Curtea de Apel. Vasile Zărnescu. Cum
se face azi justiție [ în România] (Partea a 2-a)
Am depus, ieri, 8 septembrie 2021, de Ziua Nașterii Maicii Domnului, completarea – par-
tea a doua – a Motivelor de apel în procesul penal în care m-au tîrît cu înverșunarea tipică
neamului lor liderii organizațiilor mai importante ale iudeilor-așkenazi din România. După
cum am spus în primul episod, am declarat apel, la care am primit termen pentru 16 septem-
brie 2021. Pe 10 august a.c. am depus la Curtea de Apel București prima pare a apelului; l-
am împărțit în două, ca să nu pară prea mare. Apelul a ieșit cam de-o broșurică. După cum
veți constata, am fost cît mai detaliat în explicații, pentru ca magistrații Curții de Apel să nu
mai aibă cum să le ia apărarea – prin eventualele lor obiecții – celor care au instrumentat
dosarul, care, astfel, au devenit ei înșiși condamnabili în cel mai mare grad, chiar dacă au
fost învestiți – „în mod pripit“, cum spunea, acum vreo 15 ani, o președintă a Asociației
Magistraților din România – cu calitatea de „inamovibili“. Deoarece, într-adevăr, unii dintre
magistrați nu pot fi scoși din postul lor decît dacă sunt trimiși în pușcărie.
Vă rog, dragi români care mă sprijiniți, să citiți continuarea apelului declarat, să judecați
singuri și să îl dați mai departe!
***
Curtea de Apel – București Termen: 16 septembrie 2021
Dosar nr. 9749/301/2020, Penal
Depusă în 8 septembrie 2021
Domnule Președinte,
Subsemnatul Vasile Zărnescu, cetățean român, domiciliat în București, (…), inculpat în
dosarul cu numărul sus-indicat, prin prezenta, depun
completarea MOTIVELOR DE APEL depuse în 10 august
împotriva sentinței penale atacate nr. 62/04.02.2021, a Judecătoriei Sect. 3 București –
secția 1 penală.
În fapt. Am fost trimis în judecată pentru următoarele fapte: publicarea a două articole
de presă cu titlurile Falsitatea noțiunii „holocaustolog“ și Înșelătoria secolului XX (1), pre-
cum și pentru publicarea broșurii intitulate Sabin Orcan $uport€r. Toate datele legate de
aceste materiale publicate sunt detaliate în Concluziile finale de la instanța de fond, dar sunt
reluate în sentința penală nr. 62/04.02.2021 și în prima parte a MOTIVELOR DE APEL,
depuse în 10 august 2021. În continuare, adaug partea a doua a Motivelor de apel, prin care
demonstrez că sentința penală atacată este netemeinică și nelegală.
Pagina 26 din 55
În sentința penală nr. 62/04.02.2021 (dosar nr. 9749/301/2020), instanța aduce în atenție
așa-zisul „punct de vedere al dlui Zărnescu“ cu privire la „camerele de gazare Potemkin“.
Revin și arăt faptul că nici această „evidență a negării“, cum afirmă sentențios și absolut fals
instanța de fond, nu-mi aparține, întrucât formula îi aparține lui Robert Faurisson, care, în
textul de introducere intitulat „Autorul“, i-a făcut prezentarea lui Arthur Robert Butz, auto-
rul cărții THE HOAX OF CENTURY XX. The Case Against the Presumed Extermination of
European Jewry – ÎNȘELĂTORIA SECOLULUI XX. Procesul contra presupusei extermi-
nări a jidovimii europene –, carte în care Butz „arată că presupusa exterminare a iudeilor
este o escrocherie“32, „că pretinsa exterminare a iudeilor este mistificarea secolului XX“33.
Cu rea-voință, formula mi-a fost atribuită mie de către Alexandru Florian în sesizarea sa nr.
2028/14 aprilie 2014, intrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 cu nr.
4126/P/2014 din 26.03.2014 (cf. pag. 2 a sesizării sale, în anexa 1). Ideea a fost, ulterior,
preluată mecanic de către procurorii care au instrumentat dosarul de față – în primul rând de
către procurorul general interimar Dimitrie Bogdan Licu și, mai ales, de către Florin-Oprică
Cîrciumaru, procurorul de caz –, care, cu toții, au luat ca atare cele scrise în denunțul lui Al.
Florian și au menținut constant această falsă atribuire, fără să-o verifice – cum erau obligați
de lege.
Reamintesc – după cum am făcut în mai multe Note scrise și Concluzii – că Parchetul de
pe lângă Judecătoria Sectorului 2 a respins, inițial, sesizarea lui Alexandru Florian și a decis
neînceperea urmăririi penale (N.U.P.), dar procurorul general interimar Dimitrie Bogdan
Licu a scris că „s-a sesizat din oficiu“ cu privire la cazul meu și a declarat, în ordonanța
respectivă, reînceperea urmării penale.
Astfel, în diverse acte ale Parchetului și ale instanțelor, toți magistrații redau, din pagina
1 a mini-introducerii mele din episodul 1 al traducerii publicate pe internet a cărții lui A.R.
Butz, un citat trunchiat pe care ei îl încheie astfel: „… perfide și eminamente false, încă de
pe la anul 1865.“ (sic), după care citează și îndemnul „Citește și dă mai departe!“ – ca să
marcheze că acolo s-a terminat texul meu (cf. anexa 2). Exact același mod de citare l-a
folosit chiar și președintele instanței de fond, judecătorul Cristian Dumitru, în pagina a doua
a filei 34 din Încheierea Ședinței din camera de consiliu din data de 13.07.2020, dosar nr.
9749/301/2020/a1; exact același citat este reprodus tot de către judecătorul Cristian Dumitru
și în pagina a doua a filei 38, din această Încheiere din 13.07.2020, precum și în pagina a
doua a filei 113, a Încheierii din 11.01.2021. Exact același citat îl reia judecătorul Cristian
Dumitru chiar și în pagina a doua a filei 124 a sentinței penale atacate nr. 62/04.02.2021.
Astfel, în pagina 6 a sentinței penale (pagina a doua a filei 126), instanța de fond a încălcat
nu numai Codul Penal, ci și regulile gramaticale, academice și juridice privind modul de
redactare și de citare – la a căror respectare obligă Legea nr. 24 din 27 martie 200034 privind
normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative –, căci, în loc să închidă
ghilimelele și să pună punct, ca în toate celelalte dăți, unele exemplificate mai sus, ca să
respecte conținutul textului meu și să marcheze că acolo se încheie citatul din acel text, nu
mai închide ghilimelele, pune 6 (șase?!) puncte, insinuând că ar fi puncte de suspensie –
deși acestea se pun, întotdeauna, între paranteze și doar în număr de trei, ca aici: „(…)“ –,
și continuă citatul la persoana întâi – „Pentru mine, The Hoax…“ –, de parcă textul adăugat
de el mi-ar fi aparținut mie:
Dar, dacă citatul încheiat cu „1865“ este din pagina 1 a mini-prezentării mele extrem de
laconice a cărții lui Arthur Butz, continuarea citatului de la propoziția care începe cu „Pentru
mine, The Hoax…“ pînă la finalul citatului din sentința penală nr. 62/04.02.2021 a instanței
de fond, reprodus mai sus, este din pagina a 7-a a episodului „1“, iar textul îi aparține lui
Robert Faurisson35 (aici, în anexa 3, pagina a 7-a, alineatul 2 de sus și, respectiv, ultimul).
Instanța de fond continuă „motivarea“ falsificată, astfel:
«„În legătură cu cele prezentate în paragraful precedent, este de menționat că Grigori
Alexandrovici Potiomkin, cunoscut în limba română și ca Potemkin (n. 23/24 septembrie
1739 – d. 5/16 octombrie 1791) a fost un general-feldmareșal rus, demnitar al statului și
favorit al țarinei Ecaterina a II-a a Rusiei,36 termenul de potemkiniadă fiind dat de numele
acestuia (este un termen de origine rusă, prin care se face referire la o metodă de falsificare
a realității prin înfrumusețare). Despre Potemkin se relatează faptul că, cu ocazia unei vizite
în Rusia a împăratului Iosif al II-lea și a regelui Poloniei, la sfârșitul secolului XVIII, dorind
să creeze o imagine excepțională a investițiilor din teritoriile abia cucerite de la Ucraina,
prințul Potemkin ar fi pus să fie construite niște uriașe decoruri de teatru, închipuind case,
sate și orașe înfloritoare. Oaspeții, care au făcut o călătorie prin acele teritorii împreună cu
țarina, s-au lăsat înșelați, iar Potemkin, prin acest gest, și-a consolidat poziția în fața țarinei.
În realitate, „satele lui Potemkin” nu au existat niciodată, sau mai bine zis era vorba de sate
adevărate, care fuseseră zugrăvite proaspăt pentru acea ocazie37. [Aici autorul anonim de pe
internet greșește și se și contrazice: nu erau „sate adevărate“, ci „sate“ construite din mu-
cava, care, de la distanță, păreau adevărate, dar judecătorul Cristian Dumitru nu știe acest
amănunt și îl ia „de bun“; n.n. – V.I.Z.]
Prin urmare, inculpatul, făcând referire la camerele de gazare ca fiind Potemkin, induce
ideea cititorului articolului că acestea nu au existat, fiind o falsificare a realității» (sic).
Pagina 28 din 55
Din câte se înțelege, inexistența acestor camere de gazare a oamenilor, care este dovedită
de cercetătorii occidentali, și ale căror idei eu doar le-am preluat – munca de cercetare pe
teren făcând-o ei –, este certă. Totuși, în mentalul colectiv, ca urmare a insidioasei propa-
gande holocaustiste, s-a întipărit ideea că aceste camere de gazare ar fi existat și, prin ele, ar
fi fost comise multe orori. Dar, afirmația rezultată în urma cercetărilor pe această temă,
făcute în Occident cu mult înaintea anilor ’90, care neagă existența camerelor de gazare, îmi
este imputată mie, fapt care a contat la individualizarea pedepsei, în opinia instanței de fond,
care a tratat speța cu deplină superficialitate. În condițiile deturnării sensului afirmațiilor
mele, interpretării eronate a probelor și eliminării probelor aduse de mine în dosar, care ar
fi trebuit nu doar admise, ci și coroborate cu faptele istorice și temele de cercetare occiden-
tale, incriminarea mea este neîntemeiată!
Astfel, deși formularea „camerele de gazare ca fiind Potemkin“ este o adevărată eroare
lingvistică și logică (nefiind singura!), instanța de fond pretinde că am apelat la insinuări
subliminale (!) ca să-l influențez pe cititor! Această interpretare „juridică“ – făcută cu evi-
dentă rea-credință – este reluată de instanța de fond și la finalul paginii a 8-a sentinței penale
atacate (fila 127, pag. 2). În motivarea sentinței, instanța de fond nu arată nicăieri care au
fost mesajele subliminale destinate să influențeze opinia cititorului și unde au fost incluse!
Domnule Președinte, Onorată Curte,
NU „inculpatul“ face referire la Potemkin și NU „inculpatul“ insinuează ceva, ci instanța,
prin falsificarea comisă cu rea-intenție în urma inserării unor texte culese de pe internet, cu
toate că fapta mea se rezumă la două articole de presă, despre care am tot amintit, și o broșură
care este un colaj de texte. Textele de mai sus, culese cu italice, sunt luate cu copy paste de
pe portalul http://www.wikiwand.com/, conform notelor de subsol (și anexei 4)! Ele NU îi
aparțin nici măcar lui Robert Faurisson, ci unui anonim care le-a postat – făcând și afirmații
eronate – pe acest portal, de unde le-a cules ad litteram judecătorul Cristian Dumitru pentru
a le insera în „declarația“ mea, ca aparținându-mi, rezultând, de aici, o altă „interpretare“
juridică, prin care mă condamnă!
Dar această fabricare de probe contra mea, comisă deliberat de instanța de fond cu scopul
de a majora cuantumul pedepsei, este ilegală și intră sub incidența art. 268, alin. (2) privind
„ticluirea de probe“, a art. 283 privind „represiunea nedreaptă“ și a art. 297 privind „abuzul
în serviciu“ din Codul Penal – din care cauză instanța de fond este reprehensibilă în cel mai
înalt grad, deoarece avea datoria să analizeze cu atenție materialul probator, in integrum,
pentru aplicarea obiectivă a legii și nu să preia denunțul lui Alexandru Florian, care, de 16
ani, denigrează România prin toate acțiunile ilegale ale I.N.S.H.R.-„E.W.“38 – așa cum am
relevat și în Memoriul depus în probațiune, în 27.02.2020, existent de la fila 153 d.u.p. –, ci
să asculte cu atenție precizările oferite de mine, inclusiv în înscrisurile anterioare, de apără-
torul meu și de cei doi martori ai mei, profesori universitari, cunoscători ai fenomenului, în
general, și al celui românesc, în special! Precizez că acest Memoriu al meu este citat frecvent
ca o probă contra mea, dar nu a fost citit niciodată nici de procurorul de caz Forin-Oprică
Cîrciumaru, nici de instanța de fond. În plus față de Memoriul invocat mai sus, pentru a
exemplifica agresiunile de ultimă oră ale I.N.S.H.R.-„E.W.“, am dat instanței de fond o
probă elocventă, depunând la dosar săptămânalul Certitudinea, nr. 70/31.08.2020, cu arti-
colul dlui Miron Manega, „IOAN AUREL POP acuzat de Alexandru Florian că a minima-
lizat ororile holocaustului din România“39. De fapt, președintele Academiei Române, Ioan-
Aurel Pop, a scris, în mod eronat, că s-ar fi întâmplat unele evenimente tragice în acea vreme
Pagina 29 din 55
de război – dar în care război nu s-au întâmplat asemenea evenimente? În Războiul din Golf,
Aviația americană și-a bombardat propriile trupe! Numai că atacul lui Alexandru Florian
este făcut de pe poziția „Numai atât?!“ Adică ar fi vrut ca Ioan-Aurel Pop să fi folosit, și el,
sintagma obedientă, literalmente ilogică și absolut falsă din O.U.G. nr. 31/2002, „anihilarea
evreilor din România“! Prin aceeași optică, de „Numai atât?!“, a fost injuriat de către Ale-
xandru Florian, în Raportul I.N.S.H.R.-„E.W.“, și deputatul P.N.L. Daniel Gheorghe, pentru
că l-ar fi elogiat pe Mircea Vulcănescu și ar fi postat, pe pagina sa de Facebook, un „mesaj
de comemorare pentru victimele Holocaustului“40. Ultima acțiune comisă de academicianul
Ioan-Aurel Pop a fost umilirea marelui savant Nicolae Paulescu41: a anulat sesiunea omagi-
ală, programată pentru 1-3 sept. 2021, dedicată descoperitorului insulinei! Denunțătorul
Alexandru Florian și-a mai sporit panoplia acțiunilor de denigrare a României prin publica-
rea recentă a ultimului Raport de monitorizare, în care etalează, cu satisfacție, dar eliptic, și
condamnarea mea: „o instanță de judecată din Romȃnia a stabilit, ȋn premieră, punȃnd ȋn
aplicare o lege veche de 19 ani[,] că un cetățean se face vinovat de negarea Holocaustului“42.
Repet, activitatea I.N.S.H.R.- „E.W.“, reflectată inclusiv de acest Raport de monitorizare,
este ilegală, contravine pretenției de „studiere a holocaustului din România“ (care nu a exis-
tat și, deci, nu are ce studia: au fost arși în cuptoare iudei pe teritoriul României?!) și incită
la ură contra poporului român, dar, față de această activitate pernicioasă, magistrații care au
lucrat la acest dosar manifestă deplină toleranță, fiindcă ei se subordonează directivelor
Curții Constituționale, care consideră că activitatea I.N.S.H.R.- „E.W.“ se încadrează în „li-
bertatea de exprimare“! Dar faptul că eu apăr valorile naționale ale României și interesul
statului național român ar constitui „încălcarea libertății de exprimare a altora“, căci aceeași
C.C.R., prin directiva nr. 67/2005, afirmă că „exercitarea unei propagande naționalist-șovine
reprezintă, în esență, o manifestare abuzivă a drepturilor și libertăților de mai sus“43. Această
invocare a directivei nr. 67/2005 a C.C.R. este repetată în toate rechizitoriile procurorului
Oprică-Florin Cîrciumaru – precum în cel din 19 febr. 2019 sau în cel din 10 martie 2020,
preluat de Judecătoria Sect. 3 în 18 mai 2020 (dosar nr. 9749/301/2020/a1) –, deși, în con-
testația la acel rechizitoriu, am arătat că sintagma „naționalist-șovină“ este incorectă și, to-
todată, că în nici un studiu nu am făcut propagandă „șovină“: propagandă „șovină“, antiro-
mânească face permanent I.N.S.H.R.-„E.W.“, dar aceasta este tolerată de C.C.R.!
Este surprinzător că Alexandru Florian, directorul I.N.S.H.R.-„E.W.“, a evitat să îi arunce
în față negarea holocaustului și academicianului Răzvan Theodorescu (fost președinte al
Asociației de prietenie Israel-România) pentru că acesta declarase în Parlament fraza sibili-
nică și nefastă: „România n-a avut un holocaust, dar România (…) a participat din motivele
ştiute la holocaustul din alte zone“44 (sic)! Nu-i mai puțin adevărat că nici Răzvan Theodo-
rescu, deși a susținut cu tărie în Parlament că „România n-a avut un holocaust“, totuși, nu a
contestat înființarea ilegală a I.N.S.H.R.-„E.W.“, care „cercetează“, conform titulaturii, toc-
mai „holocaustul din România“! În ce constă, după teoria I.N.S.H.R.-„E.W.“, acest holoca-
ust, de vreme ce Răzvan Theodorescu, unul dintre cei trei semnatari ai O.U.G. nr. 31/2002,
declară ritos că „România n-a avut un holocaust“?! După cum am mai relevat în unele Con-
cluzii, chiar titulatura I.N.S.H.R.-„E.W.“ constituie o agresiune împotriva valorilor Româ-
niei. Astfel, poporul român plătește ca să fie denigrat – o agresiune contra căreia nici un
procuror nu „s-a sesizat din oficiu“!
Asemenea afirmații, aparținând unor autori străini, care dezvoltă subiectul pe baza unor
studii temeinice la fața locului (în respectivele lagăre de concentrare), nu reprezintă
Pagina 30 din 55
elemente care să fi fost promovate în spațiul public de către mine, drept care nu pot fi învi-
nuit de această faptă. Instanța face o interpretare deliberat falsă, ca să nu mai luăm în calcul
lipsa elementară a cunoștințelor de istorie – cunoștințe neapărat necesare într-o asemenea
speță –, coroborată cu eliminarea probelor noastre. Aceeași situație o găsim și la alin. 5 al
aceleași file, unde îmi sunt atribuite și alte astfel de afirmații, pe care doar le reiau, și care
le aparțin, de fapt, unor autori occidentali. Începutul filei 9 se raportează la aceleași camere
de gazare, în legătură cu care am răspuns întrebărilor procurorului de ședință cu afirmații la
obiect, care vin din sfera cercetărilor occidentale pe tema dată. De ce toate aceste probe și
explicații ale mele nu sunt luate în calcul de către procurori și judecători, dar sunt etalate și
susținute exclusiv afirmațiile nefondate ale denunțătorului Alexandru Florian?!
Pagina 31 din 55
În Încheierea din 11.01.2021 (fila 113, pag. 2), instanța citează, din articolul Falsitatea
noțiunii „holocaustolog“, acest fragment, pe care-l redau cu grafia și sublinierile cu italice
ale instanței: «În ultimele 3-4 decenii, mişcarea istorică numită în Occident „revizionistă“ a
demonstrat că propaganda pro-holocaust este absolut reprehensibilă, deoarece „holocaustul
este o născocire diabolică a organizaţiilor sioniste pentru a strânge bani pe care i-au folosit
pentru susţinerea activităţilor sioniste“.» Acest citat este trunchiat, evident, și este rostogolit
în toate înscrisurile instanței – care preia textele anterioare al Parchetului. În articolul meu,
am scris ceva exact opus: «În ultimele trei-patru decenii, mişcarea istorică numită în Occi-
dent „revizionistă“ a demonstrat că propaganda pro-holocaust este absolut reprehensibilă,
deoarece „holocaustul“ este o născocire diabolică a organizaţiilor sioniste pentru a strînge
bani pe care i-au folosit pentru susţinerea activităţilor sioniste – nici un ban adunat din
mila celorlalţi neajungînd la evreii sau jidanii aflaţi, realmente, în suferinţă din cauza
vicisitudinilor istorice. O demonstrează suficient de bine, în mai multe cărţi, Noam
Chomsky şi Norman Finkelstein»… și alții. Propozițiile finale, marcate, aici, de mine cu
bold, au fost eliminate de fiecare dată de magistrați, deși ele sunt esențiale atât pentru înțe-
legerea realității – anume că invocarea „holocaustului unic“ a fost paravanul sordidei înșe-
lătorii, a afacerii pecuniare a elitei sioniste –, cât și pentru înțelegerea opiniei mele, calată
pe studiile autorilor occidentali, care au demascat respectiva escrocherie: cuvântul The
Hoax înseamnă escrocherie, păcăleală, mistificare, înșelătorie pecuniară. Pentru comodita-
tea și promptitudinea confruntării citatelor, vă dau articolul Falsitatea noțiunii „holocaus-
tolog“, în anexa 5, așa cum a apărut pe AlterMedia. Afirmația de mai sus, cum că „nici un
ban adunat din mila celorlalţi neajungînd la evreii sau jidanii aflaţi, realmente, în suferinţă
din cauza vicisitudinilor istorice“ am folosit-o, constant, și în Addenda la articolul „Iosif
Toma Popescu denunță campania holocaustică împotriva României“ – dezincriminat prin
prescriere (vedeți pag. 18 din Rechizitoriul din 15.02.2019 al lui Florin-Oprică Cîrciumaru)
–, pe coperta a patra a cărții HOLOCAUSTUL – GOGORIȚA DIABOLICĂ45, ediția din 2014
– dezincriminată prin prescriere –, la fel, pe coperta a patra a cărții HOLOCAUSTUL – GO-
GORIȚA DIABOLICĂ. Extorcarea de „bani de holocaust“, ediția din 2015, copertă depusă
la dosar și publicată de mai multe site-uri46 (aici în anexa 6).
Această trunchiere este comisă de magistrați, în totală neînțelegere față de subiectul în
sine sau deliberat, constant și cu rea-voință, ca să le ușureze acuzarea mea de a fi negaționist.
În plus redactarea eronată a motivării duce la o „interpretare juridică“ părtinitoare de către
instanța de fond în sentința penală (în finalul paginii a doua a filei 113, cu continuare în fila
114): „Practic, inculpatul arata (sic) că poporul evreu a născocit toată această înșelătorie,
această gogoriță diabolică, astfel cum numește el Holocaustul inventat de evrei pentru a
stoarce bani de la oameni, el neexistând din punctul inculpatului de vedere, însă această
negație este îmbrăcată sub o formă de afacere profitabilă pentru poporul evreu, iar afirmați-
ile făcute de inculpat nu privesc doar Holocaustul din România, ci neagă întregul Holocaust
și efectele acestuia. Prin urmare, faptele expuse mai sus constituie infracțiunile prevăzute
de art. 6 alin. 1, art. 6 alin. 1 și 3 și alin. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 31/2002“ (sic). Ce înseamnă
„…și alin. 6 alin. 1 din O.U.G. nr….“?! După cum vedeți, instanța de fond nu redă exact
nici măcar articolele din incongruenta O.U.G. nr. 31/2002! Dar, mai grav este că, la fel ca
în toate celelalte dăți, instanța de fond, pe urmele „interpretărilor“ Parchetului, falsifică tex-
tul meu prin trunchiere și „interpretare“ opusă afirmațiilor mele și pretinde, cu dovedită rea-
voință, că eu aș fi scris: „că poporul evreu a născocit toată această înșelătorie“ și că ar fi o
Pagina 32 din 55
„afacere profitabilă pentru poporul evreu“. În primul rând, eu nu am scris niciodată, pe ni-
căieri, „poporul evreu“ deoarece, până în 1948, când s-a înființat statul Israel, nici nu a exis-
tat un „popor evreu“ și nu există nici acum: în statul Israel sunt numiți „izraelieni“, iar în
Occident, ashkenazi, Jews, Juifs, giudei, judio, Die Juden, iar în Europa Centrală și de Est
sunt numiți jidovi – dar nu „evrei“; doar în România Ana Pauker (Hannah Robinsohn47) și
iudeo-bolșevicii ei au impus denominația „evrei“48. În România antebelică și postbelică nu
a existat un „popor evreu“, ci doar Federația Asociațiilor Comunităților Evreilor din Româ-
nia (F.A.C.E.R.), iar în statisticile României Socialiste iudeii erau trecuți la „…și alții“:
„maghiari, germani și alte minorități naționale“; expresia „și alții“ se menține și în ultimul
recensământ al Institutului Național de Statistică. Apoi, eu am scris, dimpotrivă: „nici un
ban adunat din mila celorlalţi neajungînd la evreii sau jidanii aflaţi, realmente, în suferinţă
din cauza vicisitudinilor istorice“; fiindcă sumele imense strânse au fost – cum am mai spus
inclusiv în partea întâi – deturnate de către liderii organizațiilor sioniste și folosite la înfiin-
țarea de bănci, organizații paramilitare teroriste (Irgun, Stern, Haganah etc.), servicii secrete,
organizații teroriste de presiune și influență, precum Anti-Defamation League49 (A.D.L.) și
pentru cumpărarea de pământ în Palestina, înființând kibutzuri – ca să spună, ulterior,
„acesta este Pământul nostru și trebuie să ne înființăm un stat“! Am explicat această dis-
juncție și în ședința publică din 12.10.2020. Oricum, nu este vorba că „poporul evreu a năs-
cocit toată această înșelătorie“, ci dimpotrivă, că „poporul evreu“ nu a născocit nimic, ci,
dimpotrivă, a suferit de pe urma escrocheriei practicate permanent de liderii organizațiilor
sioniste! Adică este exact invers, dar instanța de fond nu a adoptat o linie logică, obiectivă,
corectă, care să ducă la analizarea corectă a probatoriului meu și chiar și al magistraților, ci,
dimpotrivă, una falsă, părtinitoare, ca să găsească pretexte pentru condamnarea mea.
Această dosire criminală a sumelor de bani strânse în numele și destinate iudeilor amărâți
se practică și acum:
„În vară, victimele Holocaustului organizaseră o acţiune de protest, manifestând (…) îm-
potriva faptului că din cele 3,5 miliarde de mărci germane, însumând volumul total al des-
păgubirilor pe care avea să le plătească Germania, doar o mică parte a ajuns la destinaţie.
Majoritatea banilor s-au pierdut undeva în străfundurile birocraţiei israeliene. Israelul, tânăr
şi bogat, scandau supravieţuitorii, îşi umileşte generaţia fondatorilor“50 (anexa 13).
Este evident că nu este vorba de faptul că s-ar fi „pierdut în străfundurile birocraţiei izra-
eliene“, ci de rapacitatea liderilor sioniști, aceeași de peste 120 de ani, aceeași cu rapacitatea
liderilor talmudiști dintotdeauna!
Această falsificare constituie încă o dovadă a netemeiniciei și a nelegalității sentinței
penale atacate nr. 62/04.02.2021.
9.4. Escamotarea necesității prescrierii principalelor articole.
Cartea HOLOCAUSTUL – GOGORIȚA DIABOLICĂ, ediția 2014, a fost lansată și pusă
în vânzare la Librăria „Mihai Eminescu“ în august 2014. Prescrierea ei s-a făcut în pag. 19
a Rechizitoriul din 10.03.2020. Dar cele două articole rămase incriminate, Falsitatea noțiu-
nii „holocaustolog“ și Înșelătoria Secolului XX (1), apăruseră cu cel puțin un an înaintea
acestei cărți și, deci, trebuiau și ele dezincriminate prin prescriere. Magistrații care au răsfoit
dosarul de față s-au făcut că nu observă situația ivită, fiindcă, altfel, dosarul ar fi rămas fără
obiect: adică ar fi rămas doar broșura-pamflet, la care nu aveau ce judeca și condamna!
Această situație este încă o dovadă că sentința penală atacată este netemeinică și nele-
gală.
Pagina 33 din 55
10. Modul pernicios de interpretare
10.1. În pagina a opta a sentinței penale atacate, aliniatul al doilea de jos, instanța de fond
scrie:
«Chiar faptul că în cuprinsul publicațiilor/articolelor, noțiunea de „holocaust“ și „6 mili-
oane de evrei“, de fiecare dată pune ghilimelele, vine în completarea argumentelor expuse
în paragrafele anterioare, urmărindu-se așadar, prin această modalitate de expunere, a se
accentua ideea potrivit căreia holocaustul nu a existat în realitate» (pagina a doua, fila 127);
fraza este copiată din pagina a noua a Rechizitoriului din 10.03.2020 al lui Oprică-Florin
Cîrciumaru (dosar nr. 4126/P/2014). Inclusiv acest fragment atestă incapacitatea de com-
prehensiune a instanței de fond: adică magistrații respectivi nu discriminează între „holoca-
ust“, scris între ghilimele – prin care analizez un termen – și cuvântul holocaust, scris fără
ghilimele, prin care mă refer la fenomenul real-istoric, fenomen despre care am repetat frec-
vent că nu constituie obiectul meu de studiu, întrucât obiectul cercetării mele este exclusiv
„propaganda holocaustistă“! În acest sens, explicațiile date în articolul concis și clar definit:
Falsitatea noțiunii „holocaustolog“ – articol catalogat de Parchet tot ca infracțiune, iar in-
stanța a preluat mecanic, fără discernământ, această optică fiindcă nu a citit nici o pagină
din „înscrisurile“ explicative pe care le-am depus în dosar sau nu le-a înțeles – sunt elocvente
pentru a dovedi refuzul permanent al magistraților respectivi de a analiza probele mele în
mod nepărtinitor, obiectiv, echilibrat, conform legii. În ședința de anchetă din 27.02.2020,
l-am întrebat pe procurorul Florin-Oprică Cîrciumaru „dacă a auzit de Patapievici“. Auzise.
Dar a recunoscut că nu a citit nici o carte de-a lui! În Memoriul depus ca probatoriu al meu
la Parchet, în 27.02.2020, am redat – spre înștiințarea magistraților – câteva insulte proferate
de acesta la adresa poporului român, dar trebuie să le reamintesc aici, pentru a nu se mai
spune că „românii incită la ură contra evreilor“!
H.-R. Patapievici scrie, în „Politice“, că Eminescu este „scheletul nostru din debara“ şi
alte asemenea mizerii: „Un popor cu substanţă tarată. Oriunde te uiţi, vezi feţe patibulare,
ochi mohorâţi, maxilare încrâncenate, feţe urâte, guri vulgare, trăsături rudimentare“ (pag.
34); „23 de milioane de omuleţi patibulari“ (pag. 53); „Radiografia plaiului mioritic este ca
a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără şira spinării“ (pag. 63); „Toată istoria,
mereu, peste noi a urinat cine a vrut…“ (pag. 63); „Românii nu pot alcătui un popor pentru
că valorează cât o turmă: după grămadă, la semnul fierului roşu“ (pag. 64); „Româna este o
limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau să o folosim numai pentru înjurături“
(eodem loco); etc.51 Evident, H.-R. Patapievici este un denigrator „mai mic“; Alexandru
Florian deține recordul la injurii și la virulența acțiunilor denigratoare, nepedepsite – dim-
potrivă, plătite de guvern; mai mult, Alexandru Florian s-a erijat în inițiator legislativ: Aurel
Vainer a afirmat că el, ca președinte al F.C.E.R., și Alexandru Florian, ca președinte al
I.N.S.H.R.-„E.W.“, au inițiat și au insistat pentru promulgarea Legii nr. 217/215, supranu-
mită „legea antilegionară“ și care pune pe primul plan promovarea „memoriei Holocaustu-
lui“ și, pentru aceasta, trebuie să blocheze „memoriile concurente“52. Adică 20 de milioane
de români să tacă mâlc și să facă sluj în fața așa-zilelor elite descrise de dl prof. Ion Coja!
Dar, evident, împingându-i în față pe Crin Antonescu și pe cei doi colaboratori ai săi, ca
„inițiatori“ ai legii53!
Pagina 34 din 55
Magistrații implicați în instrumentarea dosarului meu n-au citit nici o carte de istorie con-
temporană pe această temă. De exemplu, cărțile: Industria holocaustului, a lui N.G. Finkel-
stein, Povara a trei milenii de religie și istorie iudaică, a lui Israel Shahak, Miturile funda-
mentale ale politicii izraeliene, a lui Roger Garaudy (toate traduse în românește!) sau The
Jewish Paradox, al lui Nahum Goldman, Eichman la Ierusalim, a marii denigratoare a Ro-
mâniei, Hannah Arendt, sau Exterminarea evreilor din Europa, a lui Raul Hilberg. Exclus!
În consecință, nu au posibilitatea de a judeca o asemenea speță, fiindcă nu cunosc cadrul
istoric evident și susținut de documentare științifică, mai ales după ce mi-au fost ignorate
toate probele. Ei nu au cunoștințe de istorie, de sociologie, de politologie, de psihologie a
popoarelor, de etnografie, de geopolitică etc., nu au cunoștințe științifice și o perspectivă
multidisciplinară. Din aceste motive, probatoriul meu – inclusiv cel adus de către cei doi
martori universitari – trebuia luat în serios de prima dată, iar instanța avea posibilitatea,
având martorii în față, să se lămurească cu mult mai mult asupra speței și a faptelor istorice,
a cercetărilor recente în acest domeniu. De altfel, așa cum am consemnat în Concluzii scrise,
procurorul Florin-Oprică Cîrciumaru a recunoscut că nu citise nici înscrisurile depuse la
dosar și, deci, nici cărțile din domeniul cercetat, „fiindcă nu-l interesează“! Or, apărătorul
meu a insistat, repet, să releve specificitatea acestui caz: spre deosebire de infracțiunile co-
mune – când se analizează arma crimei, victima, hainele victimei, împrejurările, mobilul
crimei etc. –, speța de față este una academică și, ca atare, probele mele – articolele publi-
cate, depozițiile mele și cărțile indicate – trebuie citite, înțelese și interpretate corect! Pe
lângă principiul de drept Audiatur et altera pars, trebuie aplicat și principiul din analiza
politică, științifică și sociologică Audiatur omnia pars! Dar această ignoranță nu le acordă
circumstanțe atenuante, ci, dimpotrivă, agravante: prin calificarea lor profesională juridică,
prin inamovibilitatea cu care au fost învestiți de stat, magistrații implicați trebuiau să anali-
zeze obiectiv, echidistant probele și nu cu rea-intenție și părtinitor, ca să îl favorizeze pe
Alexandru Florian, care, sub aspect istoric și ideologic, este cel mai mare denigrator actual
al României!
În opoziție totală față de modul cum au acționat magistrații aici, reamintim rezoluția dată
în dosarul nr. 509/P/2005, de la Tribunalul Sibiu, de către procurorul de caz împotriva de-
nunțului comis de principalele organizații iudaice antiromânești – M.C.A-România, condusă
de Maximilian Marco Katz, F.C.E.R., condusă de Aurel Vainer și A.E.R.V.H., condusă de
Liviu-Ștrul Beris – contra dlui prof. univ. dr. Alexandru Corvin Lupu: „Sub aspectul laturii
obiective, autorul nu neagă sau contestă (recunoaște) fenomenul de „Holocaust“ (…), ci
pune în discuție dimensiunea și existența acestuia în România bazându-se, cum am mai spus,
pe documente, lucrări istoriografice și chiar memorii ale unor cetățeni evrei, exprimând în
final idei rezultate strict din aceste argumente“. Și procurorul Marius Aron dispune „Neîn-
ceperea urmăririi penale împotriva numitului LUPU CORVIN pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 6 din O.U.G. nr. 31/2002“ (depusă la dosar în ședința publică din
12.10.2020 și, aici, în anexa 9). Cum de procurorul Marius Aron a înțeles corect cauza și a
dat o N.U.P., iar magistrații din acest dosar s-au opintit ca să îl protejeze constant pe agre-
sivul antiromân Alexandru Florian?!
Cum este posibil ca un procuror să aibă un punct de vedere corect și la obiect, să înțeleagă
fenomenul istorico-social, politic și economic al speței, coroborând datele istorice și cele de
ordin lingvistic cu dispozițiile legale, rezultând din aceasta neînceperea urmăririi penale, iar
un alt procuror, Dimitrie Bogdan Licu și, apoi, Oprică Cîrciumaru, să aibă puncte de vedere
Pagina 35 din 55
exact opuse, pe o speță identică? Tema este aceeași, cercetarea se raportează la evenimentele
celui de-Al Doilea Război Mondial care privesc soarta evreilor și implicarea diverselor state
în acest fenomen, cu consecințele pe teren lung și foarte lung. Iar, în ceea ce ne privește, am
depus destule mărturii și destule probe din care rezultă care a fost și rămâne în istorie atitu-
dinea României, a Națiunii române și a Administrației statului român din acel timp, fapt care
duce la o singură concluzie, aceea rezultată din prima parte a declarației academicianului
Răzvan Teodorescu, ca să oferim doar un singur exemplu. Evident, nu putem să ignorăm
unele excese comise de anumite persoane, cu privire la acest subiect, dar acest aspect nu se
poate subsuma dispozițiilor oficiale ale statului român din acea vreme, iar din aceasta rezultă
neimplicarea Națiunii române și a Administrației statului în evenimentele împotriva evrei-
lor. Ca atare, în situația dată, acuzele adresate României sunt total nefondate, solicitările de
despăgubiri sunt la fel de nefondate, iar cercetarea pe această temă doar din punctul de ve-
dere exclusiv al I.N.S.H.R.-„E.W.“ este lipsită de obiectivitate și de documentare – motiv
pentru care Alexandru Florian a și vrut să elimine „memoriile concurente“ prin impunerea
Legii nr. 217/201554!
10.2. Ignorarea completă a înscrisurilor depuse la dosar
În articolul Falsitatea noțiunii „holocaustolog“, am relevat că, până în 1990, în dicționa-
rele românești cuvântul „holocaust“ era definit etimologic ca fiind provenit din cuvântul
grecesc holokaustos – cuvânt compus din holos (întreg) și kaustos (ardere) –, care înseamnă
„arderea de tot“, în întregime, a unor viețuitoare, în cadrul ritualurilor religioase ale popoa-
relor arhaice: asirieni, egipteni, hitiți, perși, greci ș.a., de la care iudeii au împrumutat, ulte-
rior, aceste ritualuri. Și, odată cu aceste ritualuri, au împrumutat și termenul, deoarece iudeii
antici erau o alianță labilă de triburi – adesea luptându-se între ele pentru teritoriile de pășu-
nat, fiind triburi nomade – și nu aveau nici o limbă constituită, comună, specifică popoarelor
sedentarizate. Abia spre începutul acestui mileniu, după ce Mișcarea Revizionistă compro-
misese sintagma „Holocaustul unic“, apologeții acestuia au apelat, pentru o substituție dis-
cretă – cum semnalează Arthur Robert Butz –, la cuvântul shoah, care ar fi „ebraic“ – așa
cum am menționat în Notele, în Concluziile și în Memoriile depuse la dosar. Într-adevăr,
Alain Besançon a început să scrie, într-o broșură, în 1998, despre „unicitatea șoah“-ului55,
iar, recent, un nou apologet holocaustist, Thierry Wolton, într-o cărticică de 192 de pagini56,
face exclusiv teoria „unicității șoahului“ și doar spre sfârșit, în vreo două locuri, folosește
cuvântul „Holocaust“, fiindcă e nevoit să citeze un titlu care conține acest termen! În acest
ritm, după ce, timp de peste 150 de ani, am fost bombardați cu noțiunea „holocaust“, e de
așteptat ca „Ziua Holocaustului“ să năpârlească în „Ziua Șoahului“! Deci, nu a fost „Holo-
caust“, ci a fost „Șoah“. Să vedem cum se va interpreta substituirea de termeni atunci când
magistrații vor afla că nu a fost „Holocaust“, ci a fost „Șoah“! Dar, oricum, apologeții ho-
locaustiști, prin străduința, de peste două decenii, de a înlocui termenul „Holocaust“ cu cel
de „Șoah“, neagă, ipso facto, „Holocaustul unic“. Oricum, Institutul „Național“ de Studiere
a Holocaustului din România-„Elie Wiesel“ (I.N.S.H.R.-„E.W.“) conține numele unui mare
impostor, iar demonstrațiile există57.
În data de 15.06.2020, am explicat, pe îndelete și argumentat, chestiunile de mai sus și
alte aspecte ale derulării anchetei penale (la dosar).
Acestea au fost analizate în Încheierea din 13.07.2020 (filele 34-40, în dosarul nr.
9749/301/2020/a1).
Domnule Președinte, Onorată Curte,
Pagina 36 din 55
Vă rog să remarcați că Încheierea din 13.07.2020 are 14 pagini. Dintre acestea, circa 4
pagini – primele trei și ultima – sunt scrise cu litere normale, iar cele 10 pagini din interior,
scrise cu litere italice, aparțin pledoariei mele. Aceste 10 pagini sunt, evident, copiate din
textul meu, cu unele mici greșeli, produse de grefiera care a copiat textul. Este de notorietate
că și paginile introductive și ultimele, de încheiere, sunt scrise tot de aceeași persoană, care
preia, mecanic, textele similare, standard, din ordonanțele și rechizitoriile anterioare. Deci,
instanța de fond doar a semnat respectiva încheiere. De altfel, în Încheierea din 11.01.2021,
instanța de fond scrie, redând, chipurile, spusele mele: „Teleenciclopedia britanica din 1902
spunea că Rusia și România, la 1880, aveau un plan de ucidere a șase milioane de iudei“ (cf.
fila 118, rândul 7 de jos; alte erori tot aici, în rândul 18 de jos). Evident că eu nu am rostit,
în pledoaria mea, formularea halucinantă „Teleenciclopedia britanică din 1902“! Televiziu-
nea a apărut în Anglia abia în 1951! În 1902, nu exista nici măcar conceptul de „televiziune“!
Este, evident, o altă eroare de redactare, dar și acest fapt a influențat sentința penală ata-
cată, netemeinică în opinia noastră.
Pagina 42 din 55
În fond, condamnarea mea – după cum au subliniat unele publicații – „înseamnă condam-
narea întregii Românii“! Între timp, „Strategia națională pentru prevenirea și combaterea
antisemitismului,…“ etc., pe care președintele Klaus Iohannis o admiră și o invocă atât de
mult, la a cărei confecționare se opintiseră zece organisme românești și antiromânești, în
frunte cu I.N.S.H.R.-„E.W.“, s-a dovedit a fi un „balon de săpun“, spart de cuvântarea noului
ministru de Externe al Israelului, Yair Lapid, care a făcut o declarație istorică, învinovățind
PR-ul izraelian din vremea premierului Netanyahu pentru creșterea antisemitismului: „Să
anunțăm imediat că cei care nu sunt de acord cu noi nu sunt antisemiți“86. Deja rabinul Eli
Kaufman afirmase ferm: „Ei, [cei de la] comunitatea evreiască, spun că e antisemitism, pen-
tru că ei vor să fie antisemitism, pentru că antisemitismul ăsta le aduce bani!“87 (cf. textul
integral în anexa 12).
https://www.incorectpolitic.com/wp-content/uploads/2022/09/411d0jUxyqL.jpg
Iudeul Karl Marx, fiu al unui lung șir de rabini, considerat de iudei ca fiind „cel mai mare
antisemit“, spune, în studiul său celebru „Chestiunea iudaică“ (Zur Judenfrage95), printre
altele: „Banul este dumnezeul gelos al lui Izrael, în fața căruia nu poate exista nici un alt
Pagina 44 din 55
dumnezeu“; (…) „Adevăratul dumnezeu al iudeului este polița. Dumnezeul lui este numai
o poliță iluzorie“ (…) „Die chimärische Nationalität des Juden ist die Nationalität des Ka-
ufmanns, überhaupt des Geldmenschen“96 – „Naționalitatea himerică a iudeilor este națio-
nalitatea negustorului, a omului venal în general“97. Și conchide astfel: „Die gesellschaftli-
che Emanzipation des Juden ist die Emanzipation der Gesellschaft vom Judentum“ –
„Emanciparea socială a iudeilor este emanciparea societății de iudaism“98. Studiul său
„Chestiunea iudaică“ (Zur Judenfrage) a fost tradus în limba engleză și publicat, separat, în
broșura A World without Jews – O lume fără iudei99.
În schimb, în București, în curtea Teatrului Evreiesc de Stat există Școala „Lauder“, unde
sunt aduși elevi din Israel, sub nume românești, care sunt pregătiți să ocupe în viitorul apro-
piat toate funcțiile de conducere ale tuturor instituțiilor – de stat sau private – din Româ-
nia! Probabil pentru realizarea proiectului „Israel în România!“
Concluzia lui Marx, exprimată în limbajul său hegelian – „emanciparea societății de iu-
daism“ –, este echivalentă cu a spune că societatea trebuie să se elibereze de iudaism: eman-
cipare înseamnă „eliberare, dezrobire“; mai clar zis, deci, că iudaismul trebuie interzis, tre-
buie scos în afara legii, pentru ca societatea să se dezrobească! Această concluzie teribilă a
șocat-o și pe Hannah Arendt, care este citată de Yuri Slezkine100! În ciuda lamentărilor con-
tinue ale propagandei holocaustiste despre cât de persecutați sunt iudeii de două milenii –
adică după uciderea de către ei a lui Iisus Hristos –, Yuri Slezkine, în cartea sa THE JEWISH
CENTURY, demonstrează că secolul XX constituie secolul cu cele mai mari succese pentru
iudei: secolul XX este „THE JEWISH CENTURY – SECOLUL IUDEILOR“!
Este evident că asemenea afirmații nu prea sunt cunoscute, iar cele ale lui H.-R. Patapie-
vici sunt uitate.
Așadar, aprecierile dure – dar corecte – ale acestor mari și onești iudei și goyimi, pe care
le-am preluat eu, dar cu moderație și într-o formă academică, nu reprezintă „asperități de
stil“ la adresa propagandei holocaustice și nu „alterează“ în nici un fel adevărul dezvăluit și
de mine – pe urmele lor! –, ci, dimpotrivă, îl scot în relief, îl potențează la adevărata lui
valoare, escamotată de pernicioasa propagandă holocaustică!
Pagina 46 din 55
Dar instanța de fond a expediat problema: a declarat, în mod ilegal, că nu ține cont de
depozițiile martorilor mei, fiindcă veniseră „să îmi ia apărarea“ – după cum am reliefat ex-
plicit în prima parte a acestui apel, de parcă eu aș fi chemat, în apărarea mea, martori care
să-l apere pe denunțătorul meu, Alexandru Florian!
Domnule Președinte și Onorată Curte,
Tema cercetării mele de atâția ani de zile, inclusiv în calitate de ofițer superior al S.R.I.,
a fost și rămâne afacerea mercantilă dezvoltată pe „exploatarea memoriei victimelor holo-
caustului“ – cum se exprimă N.G. Finkelstein –, ca aspect general, având la bază cercetări
aprofundate ale unor somități din Occident care s-au ocupat de acest subiect zeci de ani,
precum și implicațiile acestui fenomen în viața socială, economică și politică a României
din ultimii 31 de ani. Capcana în care au căzut, voit sau nu, interesați sau nu anumiți politi-
cieni, în anumite etape, în acești 31 de ani, este una evidentă și dovedită. Revăzând acuzațiile
care mi s-au adus, reiau pe scurt faptul că cele două articole ale mele nu neagă crimele celui
de-Al Doilea Război Mondial – comise de toate părțile combatante –, ci atrag atenția supra
unui fenomen extrem de periculos, care vizează întreaga societate românească, cu perspec-
tive politice, economice și sociale nefaste pe termen lung și foarte lung, iar broșura repre-
zintă, din câte am expus, o colecție de texte jurnalistice ale colegilor de breaslă îndreptate
contra lui Sabin Orcan. Cu toate că am afirmat de mai multe ori atât la instanța de fond, cât
și în apel, că aceste subiecte trebuie să rămână în sfera cercetării istorice și a disputelor
jurnalistice, cum bine au subliniat și martorii mei, a căror mărturie a fost înlăturată de in-
stanța de fond, totuși poliția politică, precum și ideile și tezele exclusiviste promovate de
I.N.S.H.R.-„E.W.“ și de acoliții acestuia, susținute fără rezerve de factorul politic trecut și
actual, total neinformat sau total rău-intenționat pe această temă, dar și pe altele, rămân un
punct de reper comandat.
În rezumat. 1) Prin modul ilogic, arbitrar și – ca atare – ilegal prin care este definit ter-
menul „holocaust“ în art. 6 al O.U.G. nr. 31/2002, această ordonanță și legile pendinte sunt
ilegale și anticonstituționale. 2) I.N.S.H.R.-„E.W.“ este înființat ilegal și acționează contra
Constituției și chiar a titulaturii sale: nu se ocupă de „studierea holocaustului din România“,
ci face „poliție politică“. 3) Directorul I.N.S.H.R.-„E.W.“, Alexandru Florian, este cel mai
mare denigrator al Istoriei, Culturii, Limbii Române, al Spiritualității României, dar nu este
anchetat „din oficiu“ și acuzat de nici un procuror. 4) În schimb eu, care îmi apăr valorile
naționale și interesul statului român, sunt condamnat de o instanță de fond care nu numai că
nu este „independentă“, ci, dovedind o deplină rea-intenție și o incultură vastă, manifestă
cea mai mare obediență față de ilegala O.U.G. nr. 31/2002, impusă din afara țării. 5) Prin
falsificările comise și prin răstălmăcirile părtinitoare favorabile net denunțătorului Alexan-
dru Florian – directorul I.N.S.H.R.-„E.W.“, înființat ilegal și care acționează ilegal –, ma-
gistrații, din aval, implicați și instanța de fond intră sub incidența art. 268, alin. (2), a art.
283 și a art. 297 din Codul Penal.
Din aceste motive, vă solicit să admiteți apelul, să modificați în tot sentința penală atacată,
întrucît este netemeinică și nelegală și să dispuneți achitarea mea. Totodată, îmi rezerv drep-
tul de a depune, până la termenul din 16 septembrie 2021, și alte motive de apel, pe măsură
ce le voi identifica.
În drept, art. 412, alin. 4 Cod procedură penală.
Cu deosebit respect,
Vasile I. Zărnescu
Pagina 47 din 55
https://www.incorectpolitic.com/wp-content/uploads/2022/09/First-prize.jpg
DOMNULUI PREȘEDINTE AL CURȚII DE APEL BUCUREȘTI
***
Pagina 48 din 55
În partea a treia a acestui serial voi publica fragmentele tăiate, din crochiul inițial, la în-
demnul apărătorilor mei, ca să nu îi irit pe magistrații Curții de Apel, fiindcă sunt tot foști
colegi de-ai celor care au mătrășit dosarul meu penal. Dar cred că aici se aplică întrutotul
îndemnul lui Aristotel de a apăra adevărul: „Mi-e prieten Platon, dar mai prieten mi-e ade-
vărul!“ În acele fragmente m-am axat, îndeosebi, pe biografia profesională a magistraților
în cauză. Veți constata, surprinși, că unii dintre magistrați sunt foști milițieni, iar un altul
este un fost asistent veterinar (ați citit bine: veterinar, nu universitar!).
8 septembrie 2021, Ziua Nașterii Maicii Domnului
https://www.incorectpolitic.com/wp-content/uploads/2022/09/facebook_1530144232031.jpg
1 Cf. http://www.inspectiajudiciara.ro/mix-content/assets/inspectia-judiciara/uploads/2021-05/raport-
21424-1-637565217578107374.pdf, pag. 95.
2 Mircea Morariu, „Televiziunea b1tv s-a făcut de râs pe mâna lui Sabin Orcan“, adevarul.ro, 4 octom-
brie 2016, pe https://adevarul.ro/entertainment/tv/televiziuneab1tv-s-a-facut-ras-mana-luisabin-orcan-
1_57f2f0dc5ab6550cb83d3772/index.html
3 Dan Andronic, „DAN ANDRONIC, replică dură pentru Sabin Orcan: Ai fost complicele „penali-
lor”!“, pe https://evz.ro/andronic-replica-dura-orcan.html; cf. și: https://revistablogurilor.ro/cea-mai-tare-
gafa-din-istoria-televiziunilor-din-romania-ce-a-aparut-la-b1-tv-te-va-distra-la-culme/
4 Cristi Șelaru, „Victor Ponta l-a dat afară pe Sabin Orcan de la B1 TV“, pe https://www.stiripe-
surse.ro/victor-ponta-l-a-dat-afara-pe-sabin-orcan-de-la-b1-tv_969100.html
5 Sorin Ovidiu Bălan, „Cum fuge Orcan de justiția în care crede orbește“, Evenimentul zilei,
pe https://evz.ro/cum-fuge-sabin-orcan-de-justitia-in-care-crede-orbeste.html
6 Cf. https://www.stiripesurse.ro/dan-tapalaga-sabin-orcan-e-o-sluga-tare-in-gura-i-un-obraznic-ce-
spune-despre-cristoiu_964840.html
7 Cf. https://evz.ro/daniel-baluta-sunt-abuzat-si-santajat-fragmente-din-plangerile-inaintate-impotriva-
lui-tolontan-document.html
8 Hannah Arendt, EICHMAN LA IERUSALIM, Banalitatea răului, Ed. Humanitas, București 2005, pag.
153.
9 Nahum Goldman, THE JEWISH PARADOX, Grosset & Dunlop, New York, 1978, pag. 197.
10 Hannah Arendt, op. cit., pag. 5.
11 Dan Culcer, „Document lămuritor pentru un proces penal în curs. Cazul Alexandru Florian contra
Vasile I. Zărnescu“, pe https://arhiva-romanilor.blogspot.com/2016/05/document-lamuritor-pentru-un-
proces.html; https://ioncoja.ro/colonelul-vasile-zarnescu-versus-procurorul-general-dimitrie-bogdan-licu-
care-pe-care/
12 Cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/34759
13 Cf. http://www.inspectiajudiciara.ro/mix-content/assets/inspectia-judiciara/uploads/2021-05/raport-
21424-1-637565217578107374.pdf, pag. 3-4.
Pagina 49 din 55
14 Nicolae Steinhardt, Jurnalul Fericirii, Ed. Mânăstirii Rohia, Rohia, 2005, p. 140; vezi și Aurel Ro-
gojan, Puterea Umbrei, Ed. Proema, Baia Mare, 2019, paginile 67, 179-180.
15 Radu Leca, Eu i-am salvat pe evreii din România, Ed. Roza Vânturilor, București, 1994, pag. 170-
172.
16 Radu Leca, op. cit., pag. 283.
17 Cf. https://romaniabreakingnews.ro/presedintele-israelului-shimon-peres-romanii-au-salvat-de-la-
moarte-400-000-de-evrei-cum-au-actionat-preoti-romani-din-ardealul-ocupat-de-unguri-pentru-a-i-scapa-
pe-evrei-de-la-auschwitz-prin-retel/
18 Cf. http://www.inspectiajudiciara.ro/mix-content/assets/inspectia-judiciara/uploads/2021-05/raport-
21424-1-637565217578107374.pdf.
19 Cf. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32008F0913
20 Cf. https://www.emag.ro/the-first-holocaust-the-surprising-origin-of-the-six-million-figure-don-
heddesheimer-author-9781591481812/pd/DN47T6BBM/
21 Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Irgun ; https://greenolivetours.com/the-role-of-zionist-terrorism-
in-the-foundation-of-the-state-of-israel-the-case-of-the-irgun-zvai-leumi/
22 Cf. https://www.britannica.com/topic/Stern-Gang
23 Cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Lehi
24 Cf. https://www.ojp.gov/ncjrs/virtual-library/abstracts/terror-out-zion-irgun-zvai-leumi-lehi-and-pa-
lestine-underground
25 Cf. „ADL-ul american: rasism, spionaj, intimidare, defaimare, minciuna“, pe https://www.scri-
tub.com/diverse/ADLul-american-rasism-spionaj-7314172321.php ; https://global100.adl.org/country/ro-
mania/2014 ; http://bostonreview.net/politics/emmaia-gelman-anti-defamation-league-not-what-it-seems
26 Cf. https://www.barrons.com/news/first-conviction-under-romania-holocaust-denial-law-
01612462204; https://www.timesofisrael.com/ex-intel-officer-jailed-in-1st-conviction-under-romanias-
holocaust-denial-law/ ; https://www.dhnet.be/dernieres-depeches/belga/roumanie-premiere-condamna-
tion-a-de-la-prison-pour-negationnisme-601c31547b50a652f79d440c
27 Cf. https://www.libertatea.ro/stiri/prima-condamnare-din-romania-pentru-negarea-holocaustului-
un-an-de-inchisoare-pentru-fostul-ofiter-sri-vasile-zarnescu-cu-amanarea-executarii-pedepsei-
3403340 ; https://www.agerpres.ro/justitie/2021/02/04/vasile-zarnescu-fost-locotenent-colonel-in-sri-con-
damnat-pentru-negarea-holocaustului-de-judecatoria-sectorului-3–655405 ; https://cursdeguver-
nare.ro/prima-condamnare-pentru-negarea-holocaustului-fost-lt-col-din-sri-1-an-si-1-luna-de-inchisoare-
cu-amanare.html
28 Cf. https://www.art-emis.ro/jurnalistica/ziua-infamiei-ju-titi-i-romane-4-februarie-2021
29 Cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/242372
30 Un exemplu de agresiune: http://www.cunoastelumea.ro/sarmizegetusa-a-fost-cetate-evreiasca-
greco-ebraica-ne-spune-ben-aharon-cohen/
31 R.M., „Personalități marcante ale comunității evreiești, nemulțumite de candidatura deputatului Sil-
viu Vexler la președinția FCER: Imaginea și interesele tuturor evreilor din România vor fi profund afec-
tate“, HotNewus.ro, 19 noiembrie 2020, pe https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24429198-personalitati-
marcante-ale-comunitatii-evreiesti-nemultumite-candidatura-deputatului-silviu-vexler-presedintia-fcer-
imaginea-interesele-tuturor-evreilor-din-romania-vor-profund-afectate.htm ; https://adevarul.ro/news/po-
litica/votul-dlui-deputat-silviu-vexler-nu-reprezinta-1_5b422054df52022f75fc9e02/in-
dex.html ; https://miscareaderezistenta.ro/actualitate/mai-multi-intelectuali-evrei-din-tara-sustin-ca-viito-
rul-presedinte-al-federatiei-comunitatilor-evreiesti-trebuie-sa-fie-apolitic-57550.html ; https://www.poli-
toscop.ro/un-oportunist-fara-facultate/
32 Cf. http://robertfaurisson.blogspot.com/1988/09/raul-hilberg-now-explains-that-genocide.html
33 Cf. http://robertfaurisson.blogspot.com/1988/09/raul-hilberg-explique-maintenant-le.html
34 Cf. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=22562
35 https://www.academia.edu/31528893/ARTHUR_RO-
BERT_BUTZ_%C3%8En%C5%9Fel%C4%83toria_secolului_XX_de_la_AlterMedia_Rom%C3%A2nia
36 Cf. https://www.wikiwand.com/ro/Grigori_Potiomkin
37 Cf. https://www.wikiwand.com/ro/Potemkiniad%C4%83
Pagina 50 din 55
38 Cf. https://www.art-emis.ro/jurnalistica/sesizare-privind-functionarea-ilegala-a-institutului-natio-
nal-pentru-studierea-holocaustului-din-romania-elie-wiesel ; https://www.cotidianul.ro/presedintele-sesi-
zat-in-legatura-cu-instit-holocaustului/ ; https://www.incorectpolitic.com/asociatia-neamul-romanesc-de-
pune-sesizare-privind-functionarea-ilegala-a-institutului-elie-wiesel/ ; https://www.incorectpoli-
tic.com/avocatul-poporului-a-fost-sesizat-cu-privire-la-functionarea-ilegala-a-institutului-pentru-studie-
rea-holocaustului-in-romania-elie-wiesel/ ; https://www.incorectpolitic.com/asociatia-neamul-romanesc-
depune-o-plangere-prealabila-impotriva-institutului-elie-wiesel/ ; https://www.dir.org.ro/rabinul-elie-ca-
ufman-despre-evreii-sionisti-si-comunisti-de-la-institutul-elie-wiesel-din-romania-in-romania-nu-exista-
antisemitism-dar-antisemitismul-aduce-bani/?fbclid=IwAR16WcQV6eyx3Z29g-
9ScgIx1Z6abN61R2IuRhldDQpenEpJz6-0BGrGC-4#
39 Miron Manega, https://www.certitudinea.ro/articole/presa/view/ioan-aurel-pop-acuzat-de-alexan-
dru-florian-ca-a-minimalizat-ororile-holocaustului-in-romania ; cf. idem, și https://www.certitudi-
nea.ro/articole/presa/view/cazul-vasile-zarnescu-sau-proba-veritatii-in-discriminarea-anticonstitutionala-
a-romanilor
40 Cf. https://www.podul.ro/articol/14976/ministrul-de-externe-al-israelului-declaraie-istoric-cei-care-
nu-sunt-de-acord-cu-noi-nu-sunt-antisemii-se-aude-alexandru-florian-i-alexandru-muraru-goarnele-comu-
nistoide-care-aduc-mari-prejudicii-statului-israel
41 Miron Manega, „Lepădarea de Paulescu. A cui Academie este Academia Română? Cine conduce
statul român?“, Certitudinea, nr. 94,/2021, pag. 3, pe https://www.certitudinea.com/arhiva/umilirea-lui-
ioan-aurel-pop-si-lepadarea-de-paulescu-a-cui-academie-este-academia-romana-cine-conduce-statul-ro-
man/; cf. și https://www.incorectpolitic.com/miron-manega-umilirea-lui-ioan-aurel-pop-si-lepadarea-de-
paulescu/#comment-44979
42 Cf. http://www.inshr-ew.ro/wp-content/uploads/2020/05/Raport-monitorizare-2021.pdf , pag.
42; https://www.inshr-ew.ro/raport-monitorizare-antisemitism-2021/
43 Cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/59348
44 Cf. http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5422&idm=23
45 Cf. https://www.academia.edu/45190092/Vasile_I_Zarnescu_HOLOCAUSTUL_gogorita_diabo-
lica
46 Cf. http://www.trezirealarealitate.ro/wp-content/uploads/2017/07/Holocaust-coperta-410×280-Bt-
150-dcm-41-varianta-7-1.jpg; https://www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2018/11/holoca-
ust.jpg ; https://www.rfi.ro/politica-129786-verdict-asteptat-cazul-vasile-zarnescu-de-negare-holocaustu-
lui;
47 Cf. https://adevarul.ro/cultura/istorie/ana-pauker-stalin-fusta-1_529d921bc7b855ff5669d58d/in-
dex.html ; https://www.infobrasov.net/cea-mai-nemiloasa-femeie-din-lume-nu-ghiciti/
48 Cf. https://www.academia.edu/32219302/Colonel_rtg._Vasile_I._Z%C4%83rnescu_-
_Cuv%C3%A2ntul_evreu_trebuie_scos_din_uz
49 Cf. *** „FBI investigates the ADL for Espionage“, pe https://www.israellobby.org/ADL-
FBI/; https://bostonreview.net/politics/emmaia-gelman-anti-defamation-league-not-what-it-seems
50 Ulrich Leitholdt/Ana-Maria Tighineanu, „Supravieţuitorii Holocaustului abandonaţi de statul
evreu“, www.dw.com, 23.11.2007, pe https://www.dw.com/ro/e%C5%9Fecul-responsabi-
lit%C4%83%C5%A3ii-supravie%C5%A3uitorii-holocaustului-abandona%C5%A3i-de-statul-evreu/a-
2969254
51 H.-.R. Patapievici, Politice, Ed. Humanitas, București, 1966,
pe https://www.academia.edu/4038117/H_R_Patapievici_Politice_Bucuresti_Editura_Humani-
tas_1996. Cf. și: Vlad Mixich, „Cum a devenit H.R. Patapievici cel mai nepopular român în viață?“, 20
martie 2012, pe https://mobile.hotnews.ro/stire/11792719
52 Cf. https://adevarul.ro/news/politica/legea-antilegionara-1_55def7aaf5eaafab2cf8151d/index.html
53 Cf. Ion Spânu, pe https://www.cotidianul.ro/legea-2172015-a-lui-crin-antonescu-o-lege-impotriva-
culturii-romane/ ; https://www.cotidianul.ro/crin-antonescu-facea-propaganda-legionara-in-1991-in-re-
vista-puncte-cardinale/ ; http://www.trezirealarealitate.ro/2017/07/reactia-bumerang-a-unor-intelectuali-
romani-contra-legii-nr-2172015/
54 Cf. supra, nota 21.
Pagina 51 din 55
55 Alain Besançon, NENOROCIREA SECOLULUI. Despre comunism, nazism și unicitatea „șoah“-
ului. Ed. Humanitas, 1999, passim.
56 Thierry Wolton, NEGAȚIONISMUL DE STÂNGA. Ed. Humanitas, București, 2019, passim.
57 Cf.: Robert Faurisson, 30.11.1986, pe http://robertfaurisson.blogspot.com/1986/03/un-grand-faux-
temoin-elie-wiesel.html ; Alain Gresh, „Elie Wiesel l’imposteur et Jérusalem“, Le Monde diplomatique, 18
avril 2010 , pe https://blog.mondediplo.net/2010-04-18-Elie-Wiesel-l-imposteur-et-Jerusalem ; ***, „Aus-
chwitz Survivor Claims Elie Wiesel Was an Impostor“, 2 iulie 2016, pe https://www.henry-
makow.com/translated_from_the_hungarian.html ; Istvan Deak, «Un supravieţuitor al Holocaustului: „Elie
Wiesel nu este deţinutul A-7713”», Jurnalul național, 12 Sept. 2011, pe https://jurnalul.ro/stiri/observa-
tor/un-supravietuitor-al-holocaustului-elie-wiesel-nu-este-detinutul-a-7713-590048.html; https://lecturiin-
citante.wordpress.com/2011/11/19/elie-wiesel-impostorul-sau-pseudo-wiesel/; https://ioncoja.ro/revenim-
pentru-haimanalele-de-la-elie-wiesel-nu-exista-audiatur-et-altera-pars/ ;
http://www.cotidianul.ro/directorul-institutului-elie-wiesel-este-fiul-odiosului-ideolog-stalinist-radu-
florian-266320/ ; https://www.scribd.com/document/444584995/Elie-Wiesel-impostor; https://ion-
coja.ro/ce-ne-facem-cu-escrocul-si-cu-prostii-care-l-au-crezut-elie-wiesel-nu-i-elie-wiesel/ ; https://si-
tes.google.com/site/daleluivadimitadandanache/auschwitz-survivor-claims-elie-wiesel-was-an-impostor
58 Cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/64344
59 Cf. https://www.art-emis.ro/jurnalistica/sesizare-privind-functionarea-ilegala-a-institutului-natio-
nal-pentru-studierea-holocaustului-din-romania-elie-wiesel ; https://www.incorectpolitic.com/asociatia-
neamul-romanesc-depune-o-plangere-prealabila-impotriva-institutului-elie-wiesel/ ; https://www.inco-
rectpolitic.com/avocatul-poporului-a-fost-sesizat-cu-privire-la-functionarea-ilegala-a-institutului-pentru-
studierea-holocaustului-in-romania-elie-wiesel/
60 Cf. https://www.art-emis.ro/jurnalistica/i-n-s-h-r-e-w-profaneaza-credinta-neamului-romanesc
61 Cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/170057
62 Cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/34759
63 Cf. https://dexonline.ro/definitie/holocaust
64 Cf. https://www.nytimes.com/1899/05/07/archives/an-american-in-seville-traces-of-the-auto-da-
fes-of-the-inquisition.html
65 Cf. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=22562
66 Cf. https://www.art-emis.ro/jurnalistica/i-n-s-h-r-e-w-profaneaza-credinta-neamului-romanesc
67 Cf. http://www.cdep.ro/proiecte/2005/100/80/3/oug183.pdf
68 Raul Hilberg, Exterminarea evreilor din Europa. Ed. Hasefer, 1997, vol. 1, pag. 8, 12 etc.
69 Lucy S. Dawidowicz, Războiul împotriva evreilor. 1933-1945. Ed. Hasefer, București, 1999, pas-
sim; https://www.amazon.com/War-Against-Jews-1933-1945/dp/055334532X
70 Robert Faurisson, „Raul Hilberg now explains that the genocide of the Jews was carried out by tele-
pathy!“, 1 sept. 1988, pe http://robertfaurisson.blogspot.com/1988/09/raul-hilberg-now-explains-that-ge-
nocide.html
71 Vasilică Militaru, «Cum au luat țeapă „cercetătorii“ institutului „Elie Wiesel“», Incorect Politic, 7
aprilie 2021, pe https://www.incorectpolitic.com/cum-au-luat-teapa-cercetatorii-institutului-elie-wiesel/
72 Colonel (r.) Vasile Zărnescu, „România va deveni groapa de gunoi etnic a Europei“, Semănătorul,
Tismana, pe http://www.samanatorul.ro/editura/2012/Vasile_Zarnescu-Romania_va_de-
veni_groapa_de_gunoi_etnic.pdf; cf. și: idem, pe http://wikileaks-ro.blogspot.com/2010/12/romania-in-
pericol-etnic-cum-se.html; idem, în Curentul Internațional, 16.10.2010, pe https://curen-
tul.net/2010/10/16/romania-va-deveni-groapa-de-gunoi-etnic-a-europei-1/
73 Radu Leca, Eu i-am salvat pe evreii din România, Ed. Roza Vânturilor, București, 1994, pag. 321.
74 Eduard Mezincescu, Mareșalul Antonescu și catastrofa României, Ed. Artemis, București, 1993, pag.
173.
75 Radu Iftimovici, «Rabinul roşu Moses Rosen, „dezbrăcat“ post-mortem», Art-Emis, 02 Iulie 2017,
pe https://www.art-emis.ro/cronica-de-carte/rabinul-rosu-mozes-rozen-dezbracat-post-mor-
tem; http://www.badpolitics.ro/scandalul-moses-rosen-atent-supravegheat-de-spionii-regimului-polemici-
slujbe-de-blestem-si-morti-subite/
76 Vasile I. Zărnescu, „Crin Antonescu-Vorbete – omul cu ochi-de-pește-mort-de-trei-zile“, Justițiarul,
23 oct. 2009, pe https://www.justitiarul.ro/crin-antonescu-vorbete-omul-cu-ochi-de-pete-mort-de-trei-
Pagina 52 din 55
zile/ ; republicat aici https://curentul.net/2009/10/25/crin-antonescu-vorbete/ ; https://necenzu-
ratmm.ro/dezvaluiri/45779-iohannis-la-cotroceni-sau-lupu-la-stana.html
77 Cf. https://www.justitiarul.ro/dosarele-penale-ale-primarului-klaus-iohannis-nu-johannis-tergiver-
sate-in-scopul-prescrierii/
78 Cf. https://www.luju.ro/cosmarul-lui-iohannis-redus-la-tacere-site-ul-justitiarul-ro-care-a-demascat-
faptele-lui-klaus-iohannis-a-fost-inchis-brutal-de-ancom-la-cererea-grupului-de-comunicare-strategica-
pretextul-pe-justitiarul-ro-ar-fi-aparut-stiri-false-legate-de-pandemia-de-c?pdf
79 Cf. https://www.rfi.ro/politica-129786-verdict-asteptat-cazul-vasile-zarnescu-de-negare-holocaustu-
lui; https://www.incorectpolitic.com/petru-clej-un-ignobil-dezinformator/; https://www.dw.com/ro/sunt-
rom%C3%A2nii-antisemi%C8%9Bi-cazul-fostului-colonel-sri-care-neag%C4%83-holocaustul/a-
56343387
80 Cf. http://www.trezirealarealitate.ro/2021/02/corul-calomniei-continua-sabina-fati/
81 Cf. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/klaus-iohannis-mesaj-de-ziua-internationala-de-
comemorare-a-victimelor-holocaustului-pericolul-urii-reinnoite-inca-pandeste-perfid-
1441043 ; https://nouadreapta.org/comunicate-noua-dreapta/595-strategia-nationala-pentru-prevenirea-si-
combaterea-antisemitismului-xenofobiei-radicalizarii-si-discursului-instigator-la-ura-aferenta-perioadei-
2021-2023-hotarare-a-guvernului-nr-539-publicata-in-monitorul-oficial-din-19-05-2021.html
82 Cf. https://www.incorectpolitic.com/dezvaluiri-presedintele-klaus-iohannis-a-cerut-public-condam-
narea-domnului-colonel-vasile-zarnescu/
83 Cf. http://portal.just.ro/301/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30100000000642032&id_inst=301
84 Cf. https://www.timesofisrael.com/ex-intel-officer-jailed-in-1st-conviction-under-romanias-holoca-
ust-denial-law/ ; https://www.jpost.com/diaspora/antisemitism/ex-intel-officer-convicted-in-1st-use-of-ro-
manias-holocaust-denial-law-659511 ; https://universul.net/romanian-court-to-rule-on-case-of-former-in-
telligence-official-charged-with-holocaust-denial/ ; https://www.romania-insider.com/holocaust-denial-
sentence-romania ; https://www.holocaustchild.org/2021/02/former-intelligence-officer-convicted-in-
first-use-of-romanias-law-against-holocaust-denial/ ; https://twitter.com/auschwitzmuseum/sta-
tus/1362802987228356611 ; https://eurojewcong.org/news/communities-news/romania/first-person-con-
victed-under-romanias-holocaust-denial-law/ ; https://www.eurotopics.net/en/255848/romania-first-con-
viction-for-a-holocaust-denier# ; https://darik.news/en/first-prison-sentence-in-romania-for-holocaust-de-
nial.html ; https://www.dailyadvent.com/news/beb8a27de68348090ba49f018c9fd6bb-Former-intelli-
gence-officer-convicted-in-first-use-of-Romanias-law-against-Holocaust-de-
nial ; https://www.jta.org/2021/02/18/global/former-intelligence-officer-convicted-in-first-use-of-roma-
nias-law-against-holocaust-denial ; https://www.dhnet.be/dernieres-depeches/belga/roumanie-premiere-
condamnation-a-de-la-prison-pour-negationnisme-
601c31547b50a652f79d440c; https://www.wikiwand.com/en/Legality_of_Holocaust_denial
85 Cf. https://newstrack.ro/premiera-primul-roman-condamnat-pentru-negarea-holocaustului-este-
vorba-de-un-lt-col-r-din-sri/# ; https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/prima-condamnare-pentru-
negarea-holocaustului-un-fost-ofiter-sri-a-fost-condamnat-la-un-an-de-inchisoare-cu-suspendare-1446238
86 Cf. https://www.podul.ro/articol/14976/ministrul-de-externe-al-israelului-declaraie-istoric-cei-care-
nu-sunt-de-acord-cu-noi-nu-sunt-antisemii-se-aude-alexandru-florian-i-alexandru-muraru-goarnele-comu-
nistoide-care-aduc-mari-prejudicii-statului-israel; cf. și: https://www.jpost.com/israel-news/lapid-blames-
failed-israeli-pr-for-rise-in-antisemitism-israel-bashing-674869
87 Cf. https://www.dir.org.ro/rabinul-elie-caufman-despre-evreii-sionisti-si-comunisti-de-la-institutul-
elie-wiesel-din-romania-in-romania-nu-exista-antisemitism-dar-antisemitismul-aduce-
bani/?fbclid=IwAR16WcQV6eyx3Z29g-9ScgIx1Z6abN61R2IuRhldDQpenEpJz6-0BGrGC-4# .
88 Cf. Shlomo Sand, https://www.amazon.com/How-I-Stopped-Being-Jew/dp/1781686149
89 Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei. Editura Institutului Biblic și
de Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007, pag. 243-245; 308-309; 326-237 etc.
90 Cf. https://www.elefant.ro/on-the-jews-and-their-lies-paperback_2e7caf85-a023-4fad-b458-
b45e6e076b8f. Am depus la dosar coperta cărții respective.
91 Paul Johnson, O ISTORIE A EVREILOR, Ed. Humanitas, București, 2015, pag, 282-283.
92 Cf. https://www.scribd.com/doc/84972636/Martin-Luther-Si-Cauzele-Secrete-Ale-Reformei-Lui
93 Cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bobby_Fischer
Pagina 53 din 55
94 Israel Shahak, Povara a trei milenii de istorie și religie iudaică. Ed. Samizdat, f.a., pag. 76.
95 Karl Marx, Zur Judenfrage, pe https://www.amazon.com/Zur-Judenfrage-German-Karl-
Marx/dp/8026854705
96 Cf. http://www.mlwerke.de/me/me01/me01_347.htm
97 Cf. https://www.marxists.org/romana/m-e/1844/problema.htm
98 Karl Marx – Friedrich Engels, OPERE, Editura politică, București, 1960, vol. 1, pag. 382-412.
99 Karl Marx, A WORLD without JEWS. Philosophical Library Inc., New York, 1959, pag.
45; https://www.scribd.com/book/470850472/A-World-Without-Jews.
100 Yuri Slezkine, THE JEWISH CENTURY, Princenton University Press, Princenton, New Jersey,
2004, pag. 99.
101 Cf. https://www.booktopia.com.au/the-first-holocaust-don-heddeshei-
mer/book/9781591482048.html
***
Acea „parte a treia“, la care m-am referit mai sus, nu am mai putut să o depun, în termen util, ca partea
a treia a Motivelor de Apel, și am recurs, inspirat, la altă formă: am depus-o sub titlul „CONCLUZII
SCRISE SUPLIMENTARE“.
Pe lîngă Concluziile orale – expuse în instanță – și cele scrise depuse de avocații mei, aceste „CONCLU-
ZII SCRISE SUPLIMENTARE“ au contribuit major la decizia instanței de apel de a-mi elimina pedeapsa
cu cele 13 luni de închisoare cu suspendare. Merită să citiți aceste „CONCLUZII SCRISE SUPLIMEN-
TARE“, accesibile aici: https://www.incorectpolitic.com/justitia-stalinista-a-romaniei-procesul-colonelu-
lui-vasile-zarnescu-concluzii-scrise-suplimentare/; https://www.trezirealarealitate.ro/2022/03/vasile-zar-
nescu-concluzii-scrise-suplimentare-depuse-la-instanta-curtii-de-apel/#sdfootnote35anc; etc.
Trebuie să rețineți că, pentru ilegalitățile comise de către judecătorul Cristian Dumitru, fost agent de
teren în Sectorul 6 al Capitalei, în decizia de condamnare a mea, i-am făcut plîngere penală la
S.I.I.J.: https://www.incorectpolitic.com/plangere-penala-impotriva-judecatorul-cristian-dumitru-magis-
tratul-care-l-a-condamnat-pe-vasile-zarnescu-la-inchisoare-pentru-delict-de-opinie/
WhatsAppFacebookTwitterVKPartajare
* * *
Pagina 55 din 55