www.idr.

ro
POLICY PAPER

!
" # $ %
&
'
( ) *

Seria Policy Paper

cuprinde texte bazate
pe surse publice.
Opiniile exprimate ISSN 2285 – 8938
reprezint punctele ISSN-L 2285 – 8938
de vedere ale
autorilor. Bucure ti 2014
 Seria Policy Paper cuprinde texte bazate pe surse publice. Opiniile exprimate reprezintă punctele de vedere ale autorilor.

INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN

Policy Paper nr. 7(ianuarie 2014)

Criza politic din Ucraina- soft power cet enesc vs. iluzii de europenizare
i realpolitik rusesc

Ileana Racheru1

1
cercet tor IDR, doctorand la Facultatea de tiin e Politice, Universitatea din Bucure ti.
La 21 noiembrie 2013, guvernul de la Kiev a f cut public un comunicat prin care a
anun at c va suspenda negocierile pentru semnarea AA/DCFTA2 cu UE invocând
motive care in de „securitatea na ional ” a Ucrainei i inten ia de a reveni la rela iile
economice privilegiate cu statele membre ale CSI. Decizia surprinz toare a
autorit ilor de la Kiev a fost adoptat în contextul în care negocierile cu Bruxelles-ul
erau aproape finalizate (pe agenda bilateral se mai afla doar chestiunea controversat
a eliber rii din închisoare a fostului premier Iulia Timo enko) i al unor presiuni
economice exercitate de Federa ia Rus . Economia ucrainean era aproape de colaps,
dup ce în august 2013, FMI înghe ase negocierile cu Kievul pentru acordarea unui
împrumut deoarece autorit ile ucrainene nu adoptaser reformele prev zute în
acordurile anterioare (în principal reducerea sau eliminarea subsidiilor pentru pre ul
la gazul natural furnizat consumatorilor casnici). Bruxelles-ul se angajase s sprijine
financiar Ucraina i s faciliteze negocierile cu reprezentan ii FMI în schimbul
semn rii acordurilor i a implement rii reformelor, dar suma exact a împrumuturilor
care urmau s fie acordate Kievului era înc pe agenda negocierilor.
Decizia guvernului de a înghe a negocierile cu UE a determinat apari ia unor proteste
masive în Kiev i principalele ora e din vestul, estul i sudul Ucrainei, situa ie care a
dus la apari ia unei crize politice în Ucraina.
Acest studiu este o analiz a crizei politice din Ucraina (noiembrie 2013-ianuarie
2014). Studiul este structurat în 3 capitole. Primul capitol încearc s r spund la
întrebarea Cine sunt protestatarii i de ce contest deciziile puterii de la Kiev? i
analizeaz percep iile acestora fa a de întreaga clas politic de la Kiev. Primul capitol
analizeaz i modul în care autoprit ile de la Kiev au încercat s pun cap t
protestelor. Al doilea capitol indentific principalii actori formali i informali ai scenei
politice de la Kiev cu poten ial de influen a deciziile de politic extern . Ultimul capitol
se concentreaz asupra unei analize a principalelor pozi ii i interese ale celor mai
importan i actori externi (UE i Rusia) fa de situa ia din Ucraina.

1. EuroMaidan. A doua revolu ie portocalie?

1.1.
Protestatarii au reunit grupuri diverse – activi ti civici, studen i, tineri cu o
educa ie pro-occidental care au fost primii care au ie it pe str zi (începând cu 21
noiembrie 2013)pentru a protesta împotriva deciziei guvernului i pre edintelui de a nu
semna AA/DCFTA cu UE.
Dup tentativele for elor speciale ale Ministerului de Interne (Berkut) de a reprima prin
violen protestul pa nic, în centrul Kievului i pe str zile din principalele ora e
ucrainene (atât din vest cât i din est sau sud) s-a rev rsat mul imea, nemul umit de
m surile violente adoptate de autorit i împotriva prostestatarilor pa nici, care a exprimat
temeri cu privire la o eventual „rusificare” sau „belarusificare” a regimului politic de la
Kiev: „Protestatarii încearc s previn transformarea regimului politic dup modelele
din Belarus i Rusia. Vor s pun cap t schimb rilor distructive pe care societatea
ucrainean l-a observat în cei trei ani de când Ianukovici este pre edinte i solicit

2
Association Agreement (Acordul de Asociere) / Deep and Comprehensive Free Trade Area (Zona liber de
Comer Comprehensiv i Aprofundat).

2
respectarea unor drepturi ca libertatea de exprimare i de a protesta pa nic... i alte
drepturi pe care societatea ucrainean le-a ob inut în mod real în cei 9 ani care au trecut
de la Revolu ia portocalie. Unul dintre sloganurile EuroMaidan este „Pentru liberatatea
noastr i a voastr !”, ceea ce înseamn c protestul ucrainenilor trebuie s aib succes
nu doar pentru ei, dar i pentru a fi un semnal pentru societ ile rus i belarus ”3,
declara o participant la proteste. Într-un timp foarte scurt, protestele s-au transformat
într-o mi care de contestare a puterii de la Kiev, iar cei prezen i pe str zi cu cerut demisia
guvernului Azarov i a pre edintelui Ianukovici: „protestatarii sunt nemul umi i de
reformele de fa ad adoptate de autorit i ...sunt frustra i de lipsa performan elor poli iei,
procuraturii”4. Majoritatea protestatarilor este nemul umit de situa ia economic a
Ucrainei, pentru care îl consider vinovat pe pre edintele Ianukovici care nu a realizat
reformele promise în campania electoral din 2010.
Opozi ia politic nu se bucur nici ea de simpatiile protestatarilor. Prezen a
sc zut la vot, prezen a în Rada Suprem a unui partid na ionalist de extrema dreapt i
num rul redus de voturi acordate opozi iei pro-occidentale arat c ucrainenii sunt
dezam gi i de întreaga clas politic de la Kiev i c i-au pus speran ele în UE. Doar un
grup restrâns a sus inut cauza unora dintre partidele de opozi ie care au solicitat
eliberarea Iuliei Timo enko: „oamenii sunt con tien i c pot fi folosi i în jocurile politice
i foarte des î i proclam neutralitatea... nivelul general de încredere fa de opozi ia
politic nu este foarte ridicat, aproximativ 24%. Pentru a demonstra c EuroMaidan este
o ini iativ a cet enilor ucraineni în general i nu doar a opozi iei, activi tii civici
inten ionau s participe la negocierile dintre pre edinte i opozi ie”5.
Potrivit unui sondaj realizat printre protestatarii din Kiev, 91.7% dintre ace tia au
mers la proteste din proprie ini iativ , 6% la ini iativa unor organiza ii civice i doar
1.8% s-au organizat la ini iativa unor partide politice6. Majoritatea participan ilor la
proteste, au fost locuitori ai Kievului(49,8%) i restul au venit din regiuni. Cei mai mul i
participan i la proteste au fost tineri: 38% -cu vârste cuprinse între 15 i 29 ani, 49%-cu
vârste de 30-54 ani), majoritatea având studii superioare sau medii (39.5%) i studen i
(13.2%)7.
Protestatarii pot fi diviza i, în func ie de mesajele pe care le-au transmis
guvern rii de la Kiev, în dou categorii. Prima categorie îi include pe tinerii cu studii
superioare sau studen i care au ie it pe str zi pentru a solicita semnarea AA/DCFTA cu
UE i ie irea Ucrainei din starea de stagnare (determinat de men inea în „zona gri” de
influen a Rusiei) i respectarea unor drepturi fundamentale de c tre regimul Ianukovici
i în subsidiar cereri pentru îmbun t ierea situa iei economice i reforme. O a doua

3
Interviu al autoarei cu Diana Zubko, cercet tor Departamentul de tiin e Politice, Universitatea Na ional
Academia Mohyla, Kiev/ Institute for Human Geography Goethe-University Frankfurt am Main, partcipant
la proteste(decembrie 2013).
4
Idem.
5
Idem.
6
„ 70% , - ”, Zn.ua,
http://zn.ua/UKRAINE/v-kieve-70-aktivistov-evromaydana-gotovy-stoyat-do-poslednego-opros-
134676_.html, accesat la 11 decembrie 2013.
7
„ 70% , - ”, Zn.ua,
http://zn.ua/UKRAINE/v-kieve-70-aktivistov-evromaydana-gotovy-stoyat-do-poslednego-opros-
134676_.html, accesat la 11 decembrie 2013.

3
categorie sunt personele, în vârst de peste 50 ani care sunt nemul umi i în principal de
situa ia economic a Ucraina i vad UE ca o salvare de s r cie.

Societatea civil din Ucraina este divizat între ONG-urile elitiste, finan ate din
occident i care au un impact redus în rândurile popula iei(5% din ucraineni au declarat
într-un sodaj realizat în 2012 c sunt dispu i s se implice în activit ile societ ii civile)8
i forme de asociere spontan (un fel de noua societate civil ) care cuprind cet eni ce
lanseaz , prin intermediul re elelor de socializare, mesaje pentru a organiza proteste
împotriva unor politici ale autorit ilor. În anii 2010 i 2011, Ucraina a experimentat
astfel de forme de protest: protestul de contestare a unor m suri care vizau modificarea
sistemului de impozitare pentru întreprinz torii mici i mijlocii i amendarea codului
muncii(Tax Maidan II); proteste împotrvia deciziilor de a reduce compensa iile financiare
acordate minerilor, victimelor de la Cernobîl sau ale r zboiului din Afganistan9. Aceste
proteste au avut succese par iale i au fost inspirate de fenomele de tip „occupy Wall-
Street” i nu au un lider(inten iile opozi iei politice a prelua leadership-ul manifest rilor
s-a lovit de respingerea puternic a protestatarilor). Dup 49 de zile de protest, cei care au
contestat în nov. 2013-ian. 2014 politica extern i m surile adoptate de regimul condus
de Viktor Ianukovici împotriva manifestan ilor nu au ob inut practic niciun succes(doar
câ iva angaja i care nu aveau func ii importante din cadrul ministerului de interne de la
Kiev au fost demi i pentru tentativele de a reprima prin violen protestele).

1.2. M suri pentru solu ionarea crizei

În perioada care s-a scurs între anun area deciziei guvernului de la Kiev de a nu semna
AA/DCFTA cu UE i Summit-ul de la Vilnius, liderii ucraineni au p rut c ignor
protestele, iar pre edintele Ianukovici s-a limitat la o declara ie în care men iona c nu va
lua m suri care nu respect voin a poporului ucrainean. Protestele desf urate la Kiev i
în principalele ora e ale Ucrainei, au intrat în aten ia guvernan ilor ucraineni imediat dup
încheirea evenimentului de la Vilnius ini ial pentru c acestea nu au luat sfâr it i pentru
c participarea a devenit tot mai numeroas (la 1 decembrie 2013, pe str zile din Kiev au
protestat aproximativ 1 milion de persoane).
Liderii de la Kiev au încercat strategii de exit care au combinat demersurile de
politic extern cu negocierile între diversele for e politice prezente în parlamentul de la
Kiev sau m surile extreme de reprimare violent a protestelor. În prima instan , liderii
de la Kiev au ac ionat sub presiunile mul imii de protestatari i au trimis la Bruxelles
emisari diplomatici pentru a încerca s reia discu iile cu privire la semnarea acordurilor,
demersuri care au fost respinse de oficialii europeni i care i-au direc ionat inevitabil pe
liderii ucraineni c tre Moscova.

8
Democratic Initiatives Foundation, survey, ‘Can civil society influence Ukrainian politics?’, October
2011, citat în Orysia Lutsevych, How to Finish a Revolution: Civil Society and Democracy in Georgia,
Moldova and Ukraine , ianuarie 2013,
http://www.chathamhouse.org/sites/default/files/public/Research/Russia%20and%20Eurasia/0113bp_lutse
vych.pdf, accesat la 5 ianuarie 2014.
9
Orysia Lutsevych, How to Finish a Revolution: Civil Society and Democracy in Georgia, Moldova and
Ukraine , ianuarie 2013,
http://www.chathamhouse.org/sites/default/files/public/Research/Russia%20and%20Eurasia/0113bp_lutse
vych.pdf, accesat la 5 ianuarie 2014.

4
Dup ce au epuizat primele tentative democratice de solu ionare a crizei au solicitat
for elor speciale s intervin în for i au adoptat retorica liderilor de la Kremlin,
premierul Azrov acuzând opozi ia politic c încearc s organizeze, prin intermediul
protestelor, „o lovitur ” care s înl ture de la putere Partidul Regiunilor10 . În acela i
timp, exper ii de la Kiev au sus inut c s-a încercat dizolvarea protestelor prin infiltrarea
na ionali tilor de extrema dreapt -provocatori care au recurs la distrugeri i violen e la
adresa for elor de ordine. Scenariul de infiltrare a protestelor a fost probabil de influen
ruseasc 11, a constat în manifest ri violente ale grup rilor de extrema dreapt
extraparlamentare (Trizub, Fr ia-Bratstvo) i a avut ca scop principal discreditarea
opozi iei politice i a protestatarilor. Opozi ia parlamentar , inclusiv liderul grup rii
na ionaliste Svoboda (Libertate), a solicitat protestatarilor s nu recurg la violen i s
nu participe la acte de distrugere a cl dirilor publice (la 1 decembrie protatestatari
masca i, numi i de media „provocatori” au încercat s p trund în curtea administra iei
preziden iale cu un buldozer). For e speciale ale ministerului de interne de la Kiev au
recurs la violen e asupra unei tabere de protestatari care r m sese peste noapte în Pia a
Independen ei iar jurnalista, Tetiana Ciornovol, cu pozi ii critice la adresa regimului
Ianukovici( i care publicase dezv luiri cu privire la propriet ile familiei pre edintelui) a
fost b tut de atacatori necunoscu i12.
Regimul de la Kiev a încercat s descurajeze opozi ia i mass-media în ac iunile
de organizare, de sus inere sau de informare despre proteste. La 9 decembrie 2013, for e
înarmate cu Kala nikov ale Ministerului de Interne au scotocit sediul Bat’kiv ina
(partidul de opozi ie din care provine fostul premier Iulia Timo enko) i ale unor
publica ii critice la adresa puterii sau afiliate opozi iei (Vercernîe Vesti, enzor.net,
INTV)13.
Dup ce m surile punitive la adresa protestatarilor sau partidelor de opozi ie au
fost criticate de mass-media i organiza iile civice din Ucraina, precum i de oficiali
occidentali care au amenin at regimul Ianukovici cu impunerea unor restric ii de c l torie
10
„Ukraine PM Mykola Azarov warns of coup in making”, BBC, 2 decembrie 2013,
http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-25192792, accesat la 5 ianuarie 2014.
11
Potrivit relat rilor din mass-media i ale cercet torilor speciliza i în studierea mi c rilor de extrema
dreapta, Dmitri Korcinski, liderului mi c rii Bratstvo a fost implicat în ac iunile provoatoare organizate la 1
decembrie 2013. Korcinski este cunoscut ca fiind un „provocator” de extrema dreapt care are conexiuni cu
Rusia i cu ideologul principal al Kremlinului, Vladislav Surkov. În anul 2005 Korcinschi a participat ca
lector la taberele pro-Putin de tineret organizate în Rusia cu scopul de a contracara eventuale mi c ri pro
revolu ii colorate. La alegrile parlamentare din 2012, Bratstvo a avut un num r foarte mare de reprezentan i
(224) în Comisia Electoral (de i a avut doar un singur candidat înscris în cursa electoral ), Partidul
Regiunilor a avut 255 reprezentan i iar opozi ia pralamentar nu a avut niciun reprezentat. Situa ia a
detreminat apari ia unor specula ii potrivit c rora Bratstvo i Partidul Regiunilor au avut o în elegere cu
privire la fraudarea alegerilor. Dup evenimentele de la 1 decembrie 2013, Korcinski nu a fost re inut de
poli ia ucrainean , care ini ial nu a luat m suri în acest sens i ulterior a anun at c acesta se ascunde în
Rusia.
A. SHEKHOTSOV, Provoking the Euromaidan, http://www.opendemocracy.net/od-russia/anton-
shekhovtsov/provoking-euromaidan, accesat la 22 decembrie 2013.
12
Jewgen Worobiow, Bloody Price for Free Speech, 26.12.2013.
http://blog.pism.pl/blog/?p=1&id_blog=15&id_post=154, accesat la 4 ianuarie 2014.
13
„ : ”, . ,
http://news.liga.net/photo/politics/939742-siloviki_razgromili_ofis_batkivshchiny_foto_.htm#4, accesat la
11 decembrie 2013.

5
(sau blocarea conturilor bancare deschise în state ale UE sau SUA), puterea de la Kiev a
încercat s descurajeze protestele EuroMaidan prin organizarea de contramanifesta ii ale
sus in torilor Partidului Regiunilor care au promovat mesajul „Ucraina nu este
EuroMaidan”.

2. Actori formali i informali ai scenei politice de la Kiev cu poten ial de influen a

deciziilor de politic extern

2.1 Cine sunt elitele politice ale Ucrainei?

Apartciki sovietici
Viktor Ianukovici a avut o ascensiune spectaculoas în politica de la Kiev.
Actualul pre edinte al Ucrainei, fost premier în mai multe rânduri, a fost încarcerat de
dou ori în tinere e, fiind condamat pentru viol i furt. Analiza sumar a educa iei i a
experie ei profesionale a elitei politice din jurul pre edintelui Ianukovici arat c aproape
f r excep ie establishment-ul de putere de la Kiev împ rt e te ideile din perioada
sovietic 14. To i membrii guvernului Azarov sunt în vârst de peste 50 de ani i provin, ca
i Ianukovici, din regiunea Done k i au f cut carier politic în perioada mandatelor
preziden iale ale lui Leonid Kucima, timp în care s-au construit afacerile nebuloase ale
oligarhilor iar corup ia a devenit o practic generalizat la nivelul clasei politice.
Regiunea Done k a fost apreciat în urma unor sondaje sociologice ca fiind una în care
cei mai mul i cet eni ucraineni i-au reclamat identitatea sovietic (37% din
responden i)15. Mentalitatea sovietic a liderilor de la Kiev este eviden iat i prin
mesajele promovate în discursul politic dup 2010: anti-americanism prezentat sub forma
unor amenin ri (conspira ioniste) exercitate de structuri de spionaj sau militare
occidentale, na ionalism. Teme ale discursului care anun a amenin ri conspira ioniste au
reap rut în declara iile publice ale oficialilor de la Kiev i în timpul crizei din noiembrie-
decembrie 2013. Premierul Nikolai Azarov i pre edintele Ianukovici au preluat mesajele
lui Vladimir Putin care a declarat c în Ucraina nu are loc o revolu ie ci „pogromuri ”
organizate de opozi ia politic 16.

„Prin esa” gazului

Iulia Timo enko, principala figur a opozi iei de la Kiev (lider al partidului
Bat’kiv ina-Patria), are în spate o important carier politic dobândit atât în pozi ii
oficiale (fost membru al guvernului i al parlamentului de la Kiev, fost prim-ministru) cât
i ca lider al protestelor organizate de opozi ie în anii 2001 (împotriva fostului pre edinte
Leonid Kucima) i 2004 (revolu ia portocalie). Timo enko este principalul inamic politic
al pre edintelui Ianukovici, care a pierdut un mandat de pre edinte în 2004 ca urmare a
revolu iei portocalii i a câ tigat la mic distan scrutinul preziden ial din 2010 (în fa a
Iuliei Timo enko). Fostul premier are o avere impresionant ob inut , se pare, prin afaceri
14
Taras KUZIO, “Soviet conspiracy theories and political culture in Ukraine : Understanding Viktor
Yanukovych and the Party of Regions”, Communist and Post-Communist Studies: 2011, nr.44
15
Ibidem.
16
”Putin condemns popular protests in Ukraine as ‘pogroms’”, Financial Times, 2.12.2013
http://www.ft.com/intl/cms/s/0/2ea25366-5b7b-11e3-848e-00144feabdc0.html#axzz2pq5amhzJ, accesat la 8
ianuarie 2014.

6
nebuloase cu gaz, derulate în anii 1990 (presa a numit-o ironic „prin esa gazului”). Iulia
Timo enko a fost încarcerat de dou ori fiind acuzat c ar fi furat gaz rusesc (2001) i
pentru c a încheiat un acord dezavantajos Ucrainei pentru achizi iile de gaz din Rusia (în
prezent se afl în închisoare din 2011 isp ind o pedeaps de 7 ani). Timo enko a avut în
mod constant un discurs de politic extern pro-european, de i este originar din estul
Ucrainei (regiunea Dnipropetrovk), unde i-a început cariera politic la sfâr itul anilor
1990. Europenizarea Ucrainei, în viziunea Iuliei Timo enko ar trebui s fie un proces de
apropiere de UE în politica extern i de construire la nivel intern a unui „model
ucrainean” de europenizare (doar reforme minimale în domenii precum libertatea mass-
media i respectarea drepturilor omului, men inerea influen ei politicului asupra justi iei
i a practicilor de corup ie). „Modelul ucrainean” de europenizare a fost experimentat în
perioada în care Iulia Timo enko a de inut postul de premier.

Politicianul de carier
Arseni Ia eniuk este unul dintre liderii Bat’kiv ina, politician de carier , care a ocupat mai
multe func ii importante ( ef al B ncii Na ionale a Ucrainei, ef al parlamentului, a
de inut portofoliile de la Economie i Externe). Nu au existat acuza ii de corup ie la
adresa sa. Ia eniuk sus ine integrarea european a Ucrainei i critic corup ia i practicile
de justi ie colectiv ale regimului Ianukovici. La fel ca i Iulia Timo enko, Ia eniuk este
adeptul unui „model ucrainean” de europenizare.

Boxerul reformator
Vitali Kliciko (liderul UDAR - Alian a pentru Democra ie i Reforme din Ucraina) este
aproape unica figur necompromis a politicii interne de la Kiev. Fost boxer profesionist
i campion emerit, Kliciko nu are un trecut politic asupra c ruia s planeze acuza ii de
corup ie i are o avere important dobândit din activitatea sportiv . Discursul politic al
lui Kliciko este unul pro-european, anun ând i reforme majore în situa ia în care va
câ tiga alegerile preziden iale din 2015. Cea mai important func ie politic de inut pân
acum de fostul boxer este cea de membru al Radei Supreme (dobândit în urma alegerilor
parlamentare din 2012). În sondajele electorale, Kiliciko este acredidat drept candidatul
cu cele mai mari anse la alegerile preziden iale din 2015 (între 15% i 37% din
inten iile de vot)17.

2.2 Strategii i programe de politic extern ale actorilor politici de la Kiev

Toate partidele (cu excep ia Partidului Comunist) care populeaz în prezent Rada
Suprem de la Kiev sus in integrarea european a Ucrainei. Analiza asupra men iunilor
cuprinse în programul electoral al Partidului Regiunilor (aflat la putere; 187 mandate
parlamentare) arat preferin a pentru o politic extern multivectorial . Programul
cuprinde doar o singur pagin pe care sunt structurate în câteva paragrafe sumare
obiectivele de politic extern : men inerea neutralit ii Ucrainei, existen a unor
parteneriate strategice cu Rusia, SUA i China, stabilirea unui parteneriat economic în

17
If presidential elections were held next Sunday how would you vote? (recurrent, 2011-2013), Razumkov
Center, http://www.razumkov.org.ua/eng/poll.php?poll_id=589, accesat la 5 ianuarie 2014.

7
cadrul zonei libere cu statele CSI18. Documentul elaborat pentru campania electoral din
2012 anun a i inten ia liderilor partidului de a semna AA/DCFTA cu UE.
În noiembrie 2013, când au anun at suspendarea negocierilor cu UE pentru semnarea
AA/DCFTA, liderii Partidului Regiunilor(premierul Azarov i pre edintele Ianukovici)
au sus inut c decizia era motivat de presiunile f cute de Rusia19 i de „interesele
na ionale de securitate” ale Ucrainei care impuneau „stabilirea unui dialog activ cu
Federa ia Rus i celelalte state membre ale Uniunii Vamale i CSI”20. Pe toat perioada
protestele, cei doi liderii au declarat constant c sus in parcursul european al Ucrainei.

Bat’kiv ina (cel mai important partid de opozi ie din Rada Suprem ; 102 locuri în Rada
Suprem ) a men ionat în programul electoral din 2012 c aderarea la UE reprezint un
obiectiv strategic pentru Ucraina. Cel mai important obiectiv asumat în viitorul previzibil
al rela iilor cu UE este eliminarea regimului de vize de c l torie impus de Bruxelles
cet enilor ucraineni. Cea mai important forma iune de opozi ie de la Kiev sus ine
stabilirea unor rela ii economice (comerciale) reciproc avantajoase cu Federa ia Rus 21.
În iunie 2013, Bat’kiv ina a sus inut f r succes o ini iativ legislativ care propunea
denun area Acordului ruso-ucrainean cu privire la prelungirea termenului pentru
sta ionarea flotei ruse în portul de la Sevastopol în schimbul reducerii pre ului la gazul
furnizat de Federa ia Rus (cunoscute ca Acordurile de la Harkov din 2010). Programul
partidului nu a cuprins men iuni cu privire la posibila aderare a Ucrainei la NATO22.

UDAR23 (Alian a pentru Democra ie i Reforme din Ucraina), al doilea partid de

opozi ie (40 mandate în Rada Suprem ) a men ionat c Ucraina trebuie s încheie
negocierile i s semneze AA cu UE ca baz pentru adoptarea reformelor europene,
men ionând îns c acesta reprezint doar „punctul de plecare” pentru integrarea
european , obiectiv pentru care partidul nu a prognozat niciun termen. În rela iile cu
Federa ia Rus , programul UDAR a men ionat ca obiectiv cooperarea bilateral , bazat
pe principiile egalit ii, beneficiilor mutuale, respect rii suveranit ii, integrit ii
teritoariale i ale non-interferen ei în afacerile interne. Programul UDAR a specificat c
Ucraina „ar trebnui s fac eforturi” pentru a implica UE în dialogul Kiev-Moscova.
Participarea Ucrainei la activit ile CSI ar trebui s se reflecte prin participarea la
forumurile multilaterale ale efilor de stat i de guvern (din statele membre ale
organiza iei) i prin stabilirea unui regim liber de vize i comer . Partidul condus de V.
Kliciko este favorabil cooperr rii bilaterale cu statele membre NATO i cu organiza ia

18
http://partyofregions.ua/program_ru/index.html, accesat la 4 decembrie 2013. ! " #
" , $ % , - , 21.10.2013, .
http://news.liga.net/news/politics/912366-
yanukovich_proigryvaet_vtoroy_tur_vsem_krome_tyagniboka_opros.htm, accesat la 6 ianuarie 2013.
19
„ Merkel to Yanukovych "We see you here, but we expected more.", 27.11.2013,
http://www.youtube.com/watch?v=2X2vmT7aOmM, accesat la 8 ianuarie 2013.
20
”Ukraine cancels historic trade pact with the EU”, Euronews, 21.11. 2013,
http://www.euronews.com/2013/11/21/ukraine-cancels-historic-trade-pact-with-the-eu/, accesat la 8
ianuarie 2013.
21
Taras, KUZIO, „Ukraine’s Opposition Program Requires Another Revolution”, Eurasia Daily Monitor,
29 mai 2012 http://www.jamestown.org/single/?tx_ttnews%5Btt_news%5D=39430#.Usfyi0DaKuI, accesat
la 3 ianuarie 2014.
22
Ibidem.
23
În limba ucrainean , acronimul se traduce prin termenul “lovitura”.

8
per ansamblu pentru ca Ucraina s fie „un actor activ al politicii interna ionale din zona
Euro-Atlantic ”24. Programul UDAR nu men ioneaz aderarea la NATO ca obiectiv de
politic extern . În viziunea strategilor UDAR, SUA sunt „un partener strategic care
sus in în mod tradi ional suveranitatea i integritatea teritorial a Ucrainei”, i în acest
context, Ucraina ar trebui s implementeze prevderile cuprinse în Carta cu privire la
parteneriatul strategic SUA-Ucraina25.
A treia for de opozi ie din Rada Suprem , Svoboda (43 de mandate)-partid
na ionalist de extrem dreapta, sus ine integrarea Ucrainei în UE, obiectiv exprimat prin
participarea membrilor acestuia la protestele EuroMaidan din noiembrie 2013-ianuarie
2014. Programul electoral al forma iunii nu a inclus îns nicio referire la integrarea în UE
specificând doar „integrarea Urainei în structurile de securitate europene”. Partidul
sus ine, potrivit programului electoral, aderarea Ucrainei la NATO. Programul partidului
a men ionat denun area acordurilor de la Harkov încheiate cu Federa ia Rus i retragerea
Ucrainei de la activit ile desf urate în cadrul CSI i a oric ror structuri coordonate de
Moscova26.
Singurul partid parlamentar care nu sus ine integrarea Ucrainei în UE este Partidul
Comunist din Ucraina(32 mandate deputa i), adept al integr rii acesteia în Spa iul
Economic Unic Rusia-Belarus-Kazahstan27.

2.3 Oligarhii ucraineni i politica extern a Ucrainei

2.3.1
Rela ia politicieni-aleg tori în Ucraina nu este structurat dup modelul clasic al
variabilei dependente (accesul la putere al politicienilor) care este influen at de variabila
independent (voin a/votul electoratului). În aceast rela ie intervine i un al treilea
factor- oligrahii i natura contactelor pe care ace tia le au cu clasa politic de la Kiev i
dependen a afacerilor acestora de Rusia sau de UE.
Exper ii care au studiat fenomenul apari iei i evolu iei sistemului oligarhic din
Ucraina au considerat c în Ucraina s-au creat trei „clanuri istorice”28 de oligarhi,
conexiunile dintre principalii exponen i ai acestora fiind determinate sau nu de natura
afacerile pe care le derulau (importurile de gaz din Federa ia Rus sau Turkmenistan i
produc ia din industria metalurgic ): clanul Done k, clanul Dnipropetrovsk, clanul
Kiev29. Un alt clan de oligarhi este Grupul RUE, numit dup compania obscur
RosUkrEnergo, creat în anul 2004 sub auspiciile pre edin ilor Kucima i Putin i care a
24
UDAR Party, Program, http://klichko.org/en/about/programma, accesat la 20 decembrie 2013
25
Ibidem.
26
All-Ukrainian Union "Svoboda" program - "Program for the Protection of Ukrainians",
http://en.svoboda.org.ua/about/program/, accesat la 6 ianuarie 2014.
27
„Communists call for halt to cooperation with IMF”, Interfax-Ukraine/Kyivpost, 7 nov. 2011,
http://www.kyivpost.com/content/politics/communists-call-for-halt-to-cooperation-with-imf-116420.html,
accesat la 4 ianuarie 2014.
28
Primele clanuri de oligarhi din Ucraina s-au creat începând de la jum tatea anilor 1990.
29
Slawomir Matuszak, The Oligarchic Democracy. The Influence of Business Groups on Ukrainian
Politics, Center for Eastern Studies, septembrie 2012,
http://www.osw.waw.pl/sites/default/files/prace_42_en.pdf, accesat la 5 ianuarie 2014. În timp, rela iile
personale, de afaceri sau de putere care au creat „clanurile istorice” s-au dizolvat/ modificat. Acest studiu a
men inut denumirile asociate regiunilor în care s-au construit ini ial clanurile de oligarhi pentru a facilita
prezentarea conexiunilor dintre ace tia i liderii politici de la Kiev.

9
avut rolul de a intermedia importurile de gaz din Federa ia Rus (Gazprom) în Ucraina
(Naftogaz)30. Constituirea RosUkrEnergo a fost platforma care a permis acumularea
averilor de noi oligarhi. În afar de marile clanuri de oligarhi în Ucraina exist i oligarhi
cu afaceri mai restrânse-oligarhii mici (persoane care s-au delimitat de grupurile
respective sau cu averi dobândite f r a avea conexiuni în marile clanuri). Începând cu
anul 2010, un nou grup de oligarhi este în ascensiune în Ucraina-grupul Familia31 (creat
în jurul familiei lui Viktor Ianukovici).
Figura cea mai mediatizat a clanului Done k este oligarhul Rinat Ahmetov, a
c rui avere a fost acumulat în principal din industria metalurgic . Viktor Ianukovici este
oficialul care a ocupat cele mai importante func ii politice în statul ucrainean i care este
conectat cu clanul Done k iar Partidul Regiunilor a fost platforma politic a oligarhilor
din regiunea Done k32.
Clanul Dnipropetrovsk este reprezentat în principal de oligarhul Viktor Pinciuk, ginerele
fostului pre edinte Leonid Kucima, care are cele mai multe afaceri în domeniul
metalurgiei. Principala figur politic conectat clanului Dnipropetrovsk este Iulia
Timo enko33. În timp, Iulia Timo enko a încercat s se distan eze de leg turile stabilite în
cadrul clanului Dnipropetrovsk, iar la alegerile preziden iale din 2010 s-a bazat în
pricipal pe sus inerea micilor oligarhi.
Clanul Kiev are cea mai mic putere economic dintre toate clanurile de oligarhi. Viktor
Medvedciuk, cel mai mai important oligarh al acestui clan, a fost eful administra iei
preziden iale a lui Leonid Kucima. Medvedciuk este oligarhul cu cele mai bune rela ii la
Kremlin, Vladimir Putin i Svetlana Medvedeva (so ia premierului D. Medvedev) sunt
na ii de botez ai fiicei oligarhului ucrainean34.
Grupul RUE l-a avut ca reprezentat pe Dmitri Firta i a avut conexiuni politice în cadrul
Partidului Regiunilor i al partidului Ucraina Noastr (al fostului pre edinte Viktor
Iu cenko)35. Iulia Timo enko a fost cel mai important inamic politic al grupului RUE
(printr-un contract semnat în 2009 fostul premier a scos RosUkrEnergo din schema de
achizi ii a gazul rusesc de c tre Naftogaz, în schimbul unui pre mai mare pentru mia de
metri cubi furniza i).
Influen a politic a oligarhilor mici s-a reflectat în principal în perioada revolu iei
portocalii considerat ca fiind „victoria milionarilor împotriva miliardarilor”36 i, ulterior,
a mandatului preziden ial al lui Viktor Iu cenko.
Grupul Familia are o putere economic redus , materializat în principal în importante
achizi ii imobiliare, afaceri în domeniile bancar i media. Grupul s-a construit exclusiv

30
Slawomir Matuszak, The Oligarchic Democracy. The Influence of Business Groups on Ukrainian
Politics, Center for Eastern Studies, septembrie 2012,
http://www.osw.waw.pl/sites/default/files/prace_42_en.pdf, accesat la 5 ianuarie 2014.
31
Denumirea „Familia” este folosit frecvent în mass-media rus i ucrainean , în analizele occidentalilor
pentru a denumi grupul de afaceri ti din jurul famieliei Ianukovici.
32
Slawomir Matuszak (op. cit.).
33
Ibidem.
34
Daniel McLaughlin, „Ukraine’s oligarchs could have a final say in political crisis” ,The Irish Times,
17.XII. 2013, http://www.irishtimes.com/news/world/europe/ukraine-s-oligarchs-could-have-final-say-in-
political-crisis-1.1629949, accesat la 5 ianuarie 2014.
35
Slawomir Matuszak(op. cit.).
36
Jim Hoagland, Dimitri Vîdrin, cita i în Slawomir Matuszak, The Oligarchic Democracy. The Influence of
Business Groups on Ukrainian Politics, Center for Eastern Studies, septembrie 2012,
http://www.osw.waw.pl/sites/default/files/prace_42_en.pdf, accesat la 5 ianuarie 2014.

10
dup preluarea func iei de pre edinte de c tre V. Ianukovici, iar cea mai proeminent
figur a acestuia este fiul efului statului, Olexander Ianukovici.

2.3.2 Rela iile oligarhi-regimul Ianukovici. Oligarhii i protestele

Rela iile de putere dintre Viktor Ianukovici i oligarhi reflect un raport de

echilibru între politic i oligarhi, rezultat din acumularea unei importante func ii politice
(pre edinte) i modificarea, în anii 2010-2011, a balan ei de putere dintre pre edinte i
parlament în favoarea primului37. Ianukovici a încercat s introduc un echilibru sau o
competi ie de influen a oligarhilor i în cadrul Partidului Regiunilor prin distribuirea
unor func ii importante c tre persoane sus inute de diver i oligarhi i prin încercarea de a
construi un nou grup-Familia. Persoane apropiate de Rinat Ahmetov (clanul Done k) au
fost numite în pozi ii cheie în cadrul administra iei preziden iale i guvernului de la Kiev
dup 2010. Iuri Boiko, fost reprezentant al grupului RUE i ex-director al Naftogaz
(compania na ional de gaz din Ucraina i, potrivit presei, creatorul RosUkrEnergo) este
vice prim-ministru pentru ecologie i energie în guvernul condus de Nikolai Azarov.
Persoane apropiate lui Olexandr Ianukovici au fost numite în fruntea autorit ilor fiscale
sau poli iei38.
M surile lui Ianukovici, de i benefice pentru competi ia de putere i influen din
politica de la Kiev pentru c nu permit stabilirea unui monopol oligarhic, se pot dovedi în
timp o strategie gre it pentru acesta. Pe fondul popularit ii în sc dere vertiginoas a lui
Ianukovici, ace tia i-ar putea reorienta sprijinul c tre un alt candidat la alegerile
preziden iale din 2015. Mai ales în contextul în care unii oligarhi, apropia i Partidului
Regiunilor, au semnalat deja în timpul protestelor c tind s se alinieze cel pu in
declarativ obiectivelor protestatarilor. Rinat Ahmetov le-a cerut tuturor for elor politice s
se angajeze în negocieri pentru a pune cap t crizei politice, i l-a criticat pe Ianukovici
pentru c a decis înghe area negocierilor pentru semnarea AA cu UE39. Ahmetov a
încercat chiar s discute cu protestatarii care pichetau dintre propriet ile sale din
regiunea Done k. Petro Poro enko, ministrul economiei în cabinetul Azarov (f ra fi i
membru al Partidului Regiunilor), a participat la protestele EuroMaidan i a criticat
deschis puterea de Kiev în media ucrainean i occidental . Poro enko este un oligarh
„neafiliat” clanurilor care a stabilit u or rela ii atât cu partidele de orientare pro-
european cât i cu Partidul Regiunilor.

Singurul oligarh care nu a criticat deciziile liderilor de la Kiev cu privire la

rela iile cu UE este Viktor Medvedciuk, care a continuat s sus in la nivel declarativ
apropierea de Federa ia Rus . Într-un articol publicat în decembrie 2013 de Kommersant
Ukraina, Medvedciuk sus inea c semnarea AA cu UE este echivalent cu semnarea unui

37
Slawomir Matuszak(op. cit.).
38
Sergii Leshcenko, Ukraine: Yanukovych’s “Family” spreads its tentacles, 29. I. 2013, openDemocracy,
http://www.opendemocracy.net/od-russia/sergii-leshchenko/ukraine-yanukovychs-family-spreads-its-
tentacles, accesat la 4 ianuarie 2014.
39
Daniel McLaughlin, „Ukraine’s oligarchs could have a final say in political crisis” ,The Irish Times,
17.XII. 2013, http://www.irishtimes.com/news/world/europe/ukraine-s-oligarchs-could-have-final-say-in-
political-crisis-1.1629949, accesat la 5 ianuarie 2014.

11
acord de colonizare a Ucrainei40. Medvedciuk este liderul partidului pro-rus, Alegerea
Ucrainei, care în sondajele de opinie are scoruri ce nu dep esc 1%.
Majoritatea oligarhilor au afaceri în domeniul mass-media, care este folosit ca mijloc de
instrument asupra deciziilor politice. Trusturile de pres ale marilor oligarhi(Ahmetov i
Pinciuk) i postul tv5, controlat de Petro Poro enko au redat obiectiv evenimentele legate
de proteste, limitându-se strict la redarea tirilor f r a critica putera sau opozi ia.
Televiziunile celui mai mare grup media din Ucraina(achizi ionat de Sergi Kurcenko,
oligarh îmbog it în ultimii ani datorit rela iilor pe care le are cu familia Ianukovici), au
transmis evenimentele din jurul protestelor cu mesaje de dezinformare(de tipul protestele
sunt organizate de opozi ie) sau care încercau s justifice deciziile liderilor de la Kiev41.

Oligarhii (cu excep ia lui Medvedciuk) nu au afinit i personale pentru orientarea

pro-Rusia sau pro-UE a politicii externe iar intersele de afaceri sunt divizitate între UE i
Rusia. Afacerile marilor oligarhi (în special cele din industria metalurgic ) sunt
dependente de gazul rusesc, de exporturile atât pe pie ele CSI cât i cele ale UE. Ace tia
au f cut în timp i importante achizi ii imobiliare în state ale UE (cel mai cunoscut caz în
acest sens este cel al lui V. Pinciuk care a achizi ionat cea mai scump cas din Londra)
i nu ar vrea sa fie priva i de accesul la acestea în cazul în care Bruxelles-ul ar decide s
le impun restric ii de c l torie42.

3. Strategiile Bruxelles-ului vs. Realpolitik rusesc

3.1 UE i iluziile europeniz rii Ucrainei

Oficialii UE i ai SUA au declarat c sus in revolu ia pa nic a ucrainenilor i au
solicitat autorit ilor de la Kiev s nu dispun m suri violente împotriva acestora.
Catherine Ashton i Victoria Nuland au fost prezen i în Maidan i au transmis gesturi
simbolice i încuraj ri protestatarilor, f r a atinge îns substan a cererilor ucrainenilor-
integrarea european .
Statele membre ale UE au fost re inute în a se implica în criza politic de la Kiev,
doar ministrul de externe al Germaniei, Guido Westerwelle, s-a deplasat la Kiev într-o
vizit de la care se a tepta medierea între opozi ie i putere, al c rei rezultat notabil a fost
doar un tur al manifesta iilor de protest. Polonia, statul cu cele mai mari interse fa de
Ucraina, a avut o pozi ie de retragere dup summit-ul de la Vilnius. Polonezii au sperat,
de altfel, pân în ultimul moment c acordul va fi semnat, dovad fiind declara iile
fostului pre edinte i negociator principal din partea Poloniei, Alexander Kwasniewski, i
comunicatul publicat de Ministerul Afacerilor Externe de la Var ovia, care anun au c
deadline-ul pentru Ucraina este diminea a ultimei zile a Summit-ului de la Vilnius.

40
„ & #" : ' % — ' ”,
, 9. 12.2013, http://www.kommersant.ua/doc/2363677, accesat la 4 ianuarie 2013.
41
Georgi Gotevm, A guide to the Ukrainian media: priceless!, 13. 12. 2013. http://reuniting-
europe.blogactiv.eu/2013/12/13/a-guide-to-the-ukrainian-media-priceless/#.Us2zWEDaKuI, accesat la 8
ianurie 2014.
42
Slawomir Matuszak, The Oligarchic Democracy. The Influence of Business Groups on Ukrainian
Politics, Center for Eastern Studies, septembrie 2012,
http://www.osw.waw.pl/sites/default/files/prace_42_en.pdf, accesat la 5 ianuarie 2014.

12
 C. Ashton nu are un plan B pentru Ucraina, pentru c dup cum au declarat
oficialii polonezi i cei ucraineni în timpul negocierilor pentru semnarea AA, pur i
simplu nu au imaginat o alternativ . Situa ia se explic prin faptul c UE nu are o
strategie clar pentru statele din spa iul ex-sovietic, cu excep ia men iunii din
documentele PaE (Parteneriatul Estic) potrivit c rora acesta nu ofer perspective clare cu
privire la o posibil integrare european a celor 6 state membre. Inexisten a unei strategii
clare a UE (a unui alt parcurs pentru Ucraina în cazul nesemn rii AA i a unui
compromis între statele membre care sus in procesul de l rgire i cele sceptice) a
determinat statele membre s prefere o reprezentare slab , sub acoperirea UE prin
Catherine Ashton. Occidentul a semnalat practic o retragere a influen ei pe care o
exercit asupra Ucrainei, iar singurele urm ri concrete ale implic rii occidentului în criza
ucrainean ar putea fi doar sanc iuni aplicate de SUA i UE oficialilor regimului
Ianukovici.

3.1.2 Un pre edinte european pentru Ucraina

UE nu a putut s structureze o pozi ie clar cu privire la criza din Ucraina i
pentru c Bruxelles-ul nu a decis cine va fi candidatul pe care îl va prefera la alegerile
preziden iale din 2015. UE ( i eventual SUA) trebuie s decid în cel mai scurt timp cine
este candidatul pe care îl vor sus ine în cursa pentru alegerile programate în februarie
2015. Op iunile occidentalilor sunt Vitali Kliciko (cotat în sondaje realizate în octombrie
2013 cu 15%-37% din op iunile electoratului) sau Arseni Ia eniuk (aproximativ 6%). În
sondajul din octombrie 2013, pentru un nou mandat preziden ial al lui Viktor Ianukovici
s-au declarat favorabili 19% din responden i43. Preferin ele aleg torilor s-au modificat
dup declan ararea protestelor în noiembrie 2013, cel mai probabil în favoarea lui
Kliciko, dar nu au fost înc evaluate în sondaje.

3.2 Rusia i criza politic din Ucraina

Oficialii de la Kremlin nu au reac ionat imediat dup ce guvernul de la Kiev a
anun at c suspend negocierile pentru semnarea AA/DCFTA cu UE. Vladimir Putin i
Serghei Lavrov au reluat în zilele care au urmat anun ului Kievului mesajele belicoase la
adresa UE, acuzat c ar face presiuni asupra Ucrainei pentru semnarea AA, dar nu s-au
pronun at cu privire la anun ul guvernului de la Kiev. La fel ca i Bruxelles, Moscova nu
a fost sigur c anun ul cu privire la semnarea AA nu era doar o form de antaj a lui
Ianukovici în negocierile cu UE, prin urmare s-a ab inut s propun ini iative în rela iile
bilaterale pân când evenimentele prilejuite de summit-ul PaE (Pateneriatul Estic) nu s-au
încheiat.
La 17 decembrie 2013, Vladimir Putin i Vladimir Ianukovici au semnat 14
acorduri economice bilaterale Ucraina-Rusia. Partea rus a acceptat reducerea pre ului la
gazul furnizat Ucrainei de la 400 la 268 $ pe mia de metri cubi i acordarea unui
împrumut în valoare de 15mld dolari (sub forma cump r rii de obliga iuni emise de statul

43
If presidential elections were held next Sunday how would you vote? (recurrent, 2011-2013), Razumkov
Center, http://www.razumkov.org.ua/eng/poll.php?poll_id=589, accesat la 5 ianuarie 2014. ! " #
" , $ % , - , 21.10.2013, .
http://news.liga.net/news/politics/912366-
yanukovich_proigryvaet_vtoroy_tur_vsem_krome_tyagniboka_opros.htm, accesat la 6 ianuarie 2013.

13
ucrainean). Rusia nu pare s fi ob inut nimic concret în schimbul deciziei de a furniza
Ucrainei gaz la un pre mai mic, sau cel pu in liderii de la Moscova i Kiev nu au anun at
care au fost condi iile impuse Ucrainei. Putin pare s -i fi oferit lui Ianukovici „o gur de
oxigen”44 pân la alegerile din 2015, o alternativ pe termen scurt la împrumuturile FMI
condi ionate de adoptarea de reforme într-un an electoral. În plus, Vladimir Putin a
anun at c nu au existat discu ii sau negocieri cu privire la o posibil aderare a Ucrainei la
Uniunea Vamal Rusia-Belarus-Kazahstan.

Mai multe scenarii pot fi luate în calcul pentru a explica decizia Moscovei:
1. protejarea interselor economice ale Rusiei în rela iile cu Ucraina i în special
a unei pie e importante pentru exporturile de gaz.
2. clasica explica ie geopolitic potrivit c reia Moscova este dispus s pl teasc
pre ul men inerii Ucrainei sub influen a sa, câ tingând astfel în fa a
avansului UE în spa iul ex-sovietic. Existen a unui compromis între liderii de
la Kiev i cei de la Kremlin. Ianukovici a renun at la semnarea AA în
schimbul ajutorului finaciar din partea Rusiei, Moscova a renun at la
presiunile pentru aderarea la Uniunea Vamal .
3. existen a unor în elegeri sau acorduri ascunse între liderii de la Kremlin i
cei de la Kiev.

Cele trei scenarii nu se exclud reciproc, iar decizia liderilor de la Kremlin ar fi putut fi
fundamentat pe un cumul de factori care care combin argumente ale acestora.

Scenariul 1.
Decizia liderilor de la Kremlin pare o concesie facil ob inut de regimul Ianukovici.
V zut în contextul negocierilor dintre Ucraina i UE pentru semnarea AA i a m surilor
adoptate de unele state UE care s ajute Kievul s previn o nou criz a gazului,
reducerea pre ului la gaz pare justificat de faptul c liderii ucraineni conveniser deja cu
Slovacia ( i existau negocieri i cu Ungaria) pentru a importa gaz rusesc mai ieftin din
aceste state în sistem invers. Rusia risca practic s piard pia a ucrainean , care nu ar fi
fost îns privat de gazul rusesc.
În plus, se pare c liderii ucraineni ar fi convenit în decembrie 2013 c importurile
ucrainene de gaz rus rusesc vor fi mai mari în anul urm tor. În anul 2012, Ucraina a
importat 33mld metri cubi de gaz, iar în primele 9 luni ale anului 2013, 18 mld metri
cubi. Pentru anul 2014, premierul Nikolai Azarov a anun at importuri de 26 mld metri
cubi. Trebuie luat în considera ie i faptul c începând cu anul 2009, importurile
ucrainene de gaz rusesc au sc zut cu peste 50% (în anul 2007, Ucraina a importat 50mld
metri cubi)45.

44
Armand GO U, « Acordurile cu Rusia, o gur de oxigen pentru Ianukovici », revista 22, 24.12.2013,
http://www.revista22.ro/acordurile-cu-rusia-o-gura-de-oxigen-pentru-ianukovici-35771.html, accesat la 6
ianuarie 2014.
45
Vladimir Milov, „( # ) $15 " % # ! " #
% *" "”, Slon.ru, http://slon.ru/economics/chto_yanukovich_poobeshchal_putine-
1035794.xhtml, accesat la 19 decembrie 2013.

14
Scenariul 2.
Rusia subven ioneaz , potrivit unor decizii exclusiv politice, pre ul la gazul
furnizat celor mai loiali parteneri din spa iul ex-sovietic (Armenia i Belarus). În 2011,
când economia belarus era în criz , Rusia a acordat împrumuturi regimului condus de
Luka enko în schimbul promisiunii de a privatiza companii belaruse c tre investitori ru i.
Minksul a cheltuit rublele ruse ti, dar continu s tergiverseze procedurile de privatizare.
Discu iile i invita iile pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Vamal nu au fost
considerate deziderate realizabile la Moscova. În primul rând pentru c întreaga istorie a
rela iilor Ucraina-Federa ia Rus a ar tat c prima este interesat de apropierea de
Moscova doar în condi iile în care va putea men ine balansul între Occident i spa iul ex-
sovietic. Ucraina are o istorie a politicii externe care arat c liderii de la Kiev au adoptat
adesea decizii contextuale f r a ine cont de faptul c acestea schimbau fundamental
direc iile generale de politic extern , stabilite doar cu pu in timp înainte, sigurul obiectiv
constant fiind men inerea unei pozi ii de echilibru între Occident i Rusia.
Liderii de la Kiev au anun at c sus in procesul de integrare european , au semnat de-a
lungul timpului zeci de documente cu Bruxelles-ul i Rada Suprem a ratificat cele mai
importante documente care au creat cadrul legal al cooper rii cu Bruxelles-ul, dar nu au
implementat reformele convenite.
Pre edintele Leonid Kravicuk a fost unul dintre fondatorii CSI, dar Rada Suprem
a refuzat s ratifice Tratatul de aderare la CSI, pentru ca apoi Ucraina s coopereze cu
statele membre sub umbrela acestei organiza ii având statut neclar de observator.
Primele propuneri cu privire la crearea unei Uniuni Vamale în jurul Rusiei au fost lansate
la jum tatea anilor 1990 de pre edintele Kazahstanului. La începutul anilor 2000,
ini ativa a fost preluat de Rusia. De fiecare dat , liderii de la Kiev au trecut sub t cere
astfel de ini iative.
Pre edintele Ianukovici a propus în 2013 semnarea AA cu UE i acceptatrea de
c tre Rusia a unui statut de observator al Ucrainei în Uniunea Vamal pentru c , dup
cum declara pre edintele ucrainean, „acesta nu contravine niciunui acord interna ional.
Ucraina trebuie s g seasc un model de interrela ionare cu partenerii s i strategici care
s corespund intereselor tuturor”46 .
Trebuie luat în considera ie i faptul c aderarea Ucrainei la Uniunea Vamal
risc s se transforme dintr-un succes într-o formul de subminare a acesteia din interior
în condi iile unor parteneriate ale Kievului cu membrii fideli ai structurilor de cooperare
pro-ruse ti (Belarus i Kazahstan). Strategiile de politic extern ale pre edintelui
Luka enko sunt cel mai bun argument pentru a justifica aceast afirma ie. Belarusul nu s-
a conformat deciziei Moscovei de a interzice importurile de produse alimentare ucrainene
(ca m sur de presiune pentru a determina Ucraina s nu semneze AA), de i este membru
al Uniunii Vamale i acest statut ar fi presupus aplicarea acelora i norme sanitare ca în
Federa ia Rus . În 2013, Luka enko a f cut declara ii în care a anun at c Belarusul,

46
„Association with EU compatible with Ukraine's observer status in Customs Union – Yanukovych”,
Interfax-Ukraine, 19.12. 2013, http://en.interfax.com.ua/news/general/182882.html, accesat la 20
decembrie 2013.

15
nemul umit de faptul c nu poate importa hidrocarburi la pre urile de pe pia a intern a
Rusiei, s-ar putea retrage din Uniunea Vamal 47.

Scenariul 3
Exper ii occidentali au avansat ideea c Rusia a renun at la presiunile pentru
aderarea Ucrainei la Uniunea Vamal în schimbul încheierii unor acorduri de
interconectare sau integrare sectorial a unor sectoare cheie din economia ucrainean sub
management rusesc. Aceste sectoare ar putea fi industria de ap rare, aeronautic ,
chimic , de construc ie a navelor, domeniul energetic48.
Un oficial UE, citat anonim de presa european a men ionat c , potrivit unui
document provenit de la serviciile secrete ale unui stat membru NATO, Ianukovici i
Putin ar fi încheiat o în elegere conform c reia Rusia va oferi „garan ii personale de
securitate pentru familia Ianukovici i averea acesteia”49. Informa ia poate fi adev rat în
contextul în care fiul lui Ianukovici a acumulat o avere mare în perioada care a urmat
instal rii tat lui s u în func ia de pre edinte. Trebuie luat în considera ie i faptul c
Ianukovici, care în trecut a fost în închisoare, se teme c el sau fiul s u ar putea ajunge în
spatele gratiilor. Teama lui Ianukovici este aplificat i de faptul c în Ucraina, justi ia
este subordonat politicului i c atunci când nu va mai fi la putere scenariul dup care
Iulia Timo enko a fost condamnat s-ar putea repeta i cu familia sa.

3.2.1 Un candidat al Rusiei la alegerile preziden iale din Ucraina

Rusia se afl în situa ia de a nu avea un candidat cu anse reale la alegerile preziden iale
din februarie 2015. Potrivit unui sondaj realizat în sept.-oct. 2013, Ianukovici ar pierde al
doilea tur al alegerilor preziden iale în fa a oric rui candidat al opozi iei (cu excep ia
liderului partidului de extrema dreapta Svoboda). Ianukovici este cotat în sondaje cu
aproximativ 20% din inten iile electoratului50.
În plus Kremlinul nu se a tepta ca protestele din Ucraina s fie atât de radicale i
s dureze atât de mult, situa ie care în mod sigur îl va costa alte voturi pe Ianukovici. Un
posibil candidat care s se plieze pe preten iile Moscovei cu privire la Ucraina ar putea fi
oligarhul Viktor Medvedciuk, care are un discurs pro-rus, dar care nici m car nu este
men ionat ca poten ial candidat în sondajele electorale. Medvedciuk este liderul unui
partid extraparlamentar (Alegerea Ucrainei care are sub 1% în sondaje). Probabil c
Rusia va miza în continuare pe candidatura lui Ianukovici, un argument în acest fiind
decizia de a-i acorda sprijin financiar în decembrie 2013.

47
+" ' *" " , $ - . , 16.12.2013,
http://yalta.kiev.ua/index.php/component/content/article/9-2013-07-07-09-12-21/824-2013-12-16-10-42-
18, accesat la 6 ianuarie 2014.
48
James Sherr, , fellow Russian and Eurasian program, Chatham House, Londra, în “James Sherr: Ukraine
‘is in a dangerous situation”, KyivPost, 23 decembrie 2013,
http://www.kyivpost.com/content/politics/james-sherr-ukraine-is-in-a-dangerous-situation-334161.html,
accesat la 4 inaurie 2013.
49
“EU leaders close the door on Yanukovych”, euobserver.com, 30.12. 2013,
http://euobserver.com/foreign/122578, accesat la 2 ianuarie 2014.
50
! " # " , $ % , - , 21.10.2013, .
http://news.liga.net/news/politics/912366-
yanukovich_proigryvaet_vtoroy_tur_vsem_krome_tyagniboka_opros.htm, accesat la 6 ianuarie 2013.

16
Concluzii.

Protestele din Ucraina au ar tat o societate ucrainean care pare c s-a trezit din
starea de resemnare i dezam gire în care a intrat dup e ecul guvern rii portocalii. De i
nu au avut niciun succes în lupta noi (cet enii)-ei (clasa politic per ansamblu i nu doar
guvernan ii), protestele de la Kiev au ar tat principalele probleme ale clasei politice
ucrainene: lideri incapabili s gestioneze criza politic prin metode democratice i
absen a unei alternative la putere care s fie în asentimentul general al popula iei.
Protestele din Ucraina trebuie considerate ca un avertisemt atât pentru putere (care,
probabil va pierde alegerile preziden iale din 2015) cât i pentru opozi ie (care probabil
deja se bazeaz pe un succes electoral sigur în 2015). Dac în timpul revolu iei
portocalii oamenii au ie it pe str zi pentru a prostesta împotriva fraud rii alegerilor, l-au
sus inut pe candidatul opozi iei Viktor Iu cenko i au acceptat-o pe Iulia Timo enko ca
lider al protestelor, la ultimele proteste, ucrainenii au vrut sa se distan eze de întreaga
clas politic . Nici m car promisiunile pro-europene ale lui Vitali Kliciko, figur
necompromis (în cadrul unor guvern ri corupte) nu au avut influen în rândul
protestatarilor.
Oligarhii ucraineni au primit, pentru prima dat mesajul clar al popula iei (care a protestat
în fa a re edin elor acestora din Ucraina sau Anglia)-„afar din politic ”. Situa ia va
impune probabil o retragere a unora dintre ace tia din via a public .
Protestele din Ucraina sunt un semnal de alarm i pentru UE i Rusia. Liderii
europeni care au sus inut constant, la nivel declarativ parcursul european al Ucrainei ar
putea deveni în percep ia ucrainenilor doar ni te ”vânz tori de iluzii” în absen a unei
strategii clare a integr rii. Pentru Rusia, protestele sunt un semnal de alarm pentru c
arat Moscovei c în negocierile cu privire la men inerea Ucrainei în sfera sa de influen
a ap rut un actor informal-societatea ucrainean , situa ia care va impune Kremlinului
înlocuirea vechilor strategii bazate pe coruperea liderilor ucraineni sau antajul economic
(energetic). Deocamdat Vladimir Putin, Sergei Lavrov i consilierii lor nu au o strategie
alternativ .

17
Bibliografie:

„ 70% , - ”, Zn.ua,
http://zn.ua/UKRAINE/v-kieve-70-aktivistov-evromaydana-gotovy-stoyat-do-poslednego-opros-
134676_.html, accesat la 11 decembrie 2013.

„ & #" : ' % — ' ”,

, 9. 12.2013, http://www.kommersant.ua/doc/2363677, accesat la 4 ianuarie 2013.

! " # " , $ % ,- , 21.10.2013, .

http://news.liga.net/news/politics/912366-
yanukovich_proigryvaet_vtoroy_tur_vsem_krome_tyagniboka_opros.htm, accesat la 6 ianuarie 2013.

+" ' *" " , $ - . , 16.12.2013,

http://yalta.kiev.ua/index.php/component/content/article/9-2013-07-07-09-12-21/824-2013-12-16-10-42-
18, accesat la 6 ianuarie 2014.

„*" : / $268,5 1 . "%.”, . , 17.12. 2013,

http://news.liga.net/news/politics/945861-
putin_tsena_na_gaz_dlya_ukrainy_sostavit_268_5_doll_za_1_tys_kub.htm, accesat la 17 decembrie 2013.

„ : ”, . ,
http://news.liga.net/photo/politics/939742-siloviki_razgromili_ofis_batkivshchiny_foto_.htm#4, accesat la
11 decembrie 2013.

Vladimir Milov, „( # ) $15 " % # ! " #

% *" "”, Slon.ru, http://slon.ru/economics/chto_yanukovich_poobeshchal_putine-
1035794.xhtml, accesat la 19 decembrie 2013.

„Association with EU compatible with Ukraine's observer status in Customs Union – Yanukovych”,
Interfax-Ukraine, 19.12. 2013, http://en.interfax.com.ua/news/general/182882.html, accesat la 20
decembrie 2013.

“EU leaders close the door on Yanukovych”, euobserver.com, 30.12. 2013,

http://euobserver.com/foreign/122578, accesat la 2 ianuarie 2014.

If presidential elections were held next Sunday how would you vote? (recurrent, 2011-2013), Razumkov
Center, http://www.razumkov.org.ua/eng/poll.php?poll_id=589, accesat la 5 ianuarie 2014.

„Communists call for halt to cooperation with IMF”, Interfax-Ukraine/Kyivpost, 7 nov. 2011,
http://www.kyivpost.com/content/politics/communists-call-for-halt-to-cooperation-with-imf-116420.html,
accesat la 4 ianuarie 2014.

Georgi Gotevm, A guide to the Ukrainian media: priceless!, 13. 12. 2013. http://reuniting-
europe.blogactiv.eu/2013/12/13/a-guide-to-the-ukrainian-media-priceless/#.Us2zWEDaKuI, accesat la 8
ianurie 2014

“James Sherr: Ukraine ‘is in a dangerous situation”, KyivPost, 23 decembrie 2013,

http://www.kyivpost.com/content/politics/james-sherr-ukraine-is-in-a-dangerous-situation-334161.html,
accesat la 4 inaurie 2013

18
If presidential elections were held next Sunday how would you vote? (recurrent, 2011-2013), Razumkov
Center, http://www.razumkov.org.ua/eng/poll.php?poll_id=589, accesat la 5 ianuarie 2014.

„ Merkel to Yanukovych "We see you here, but we expected more.", 27.11.2013,
http://www.youtube.com/watch?v=2X2vmT7aOmM, accesat la 8 ianuarie 2013

http://partyofregions.ua/program_ru/index.html, accesat la 4 decembrie 2013.

UDAR Party, Program, http://klichko.org/en/about/programma, accesat la 20 dece,brie 2013.

All-Ukrainian Union "Svoboda" program - "Program for the Protection of Ukrainians",

http://en.svoboda.org.ua/about/program/, accesat la 6 ianuarie 2014.

”Putin condemns popular protests in Ukraine as ‘pogroms’”, Financial Times, 2.12.2013

http://www.ft.com/intl/cms/s/0/2ea25366-5b7b-11e3-848e-00144feabdc0.html#axzz2pq5amhzJ, accesat la 8
ianuarie 2014.

”Ukraine cancels historic trade pact with the EU”, Euronews, 21.11. 2013,
http://www.euronews.com/2013/11/21/ukraine-cancels-historic-trade-pact-with-the-eu/, accesat la 8
ianuarie 2013.

A. SHEKHOTSOV, Provoking the Euromaidan, http://www.opendemocracy.net/od-russia/anton-

shekhovtsov/provoking-euromaidan, accesat la 22 decembrie 2013.

Armand GO U, « Acordurile cu Rusia, o gur de oxigen pentru Ianukovici », revista 22, 24.12.2013,
http://www.revista22.ro/acordurile-cu-rusia-o-gura-de-oxigen-pentru-ianukovici-35771.html, accesat la 6
ianuarie 2014.

Daniel McLaughlin, „Ukraine’s oligarchs could have a final say in political crisis” ,The Irish Times,
17.XII. 2013, http://www.irishtimes.com/news/world/europe/ukraine-s-oligarchs-could-have-final-say-in-
political-crisis-1.1629949, accesat la 5 ianuarie 2014.

Sergii Leshcenko, Ukraine: Yanukovych’s “Family” spreads its tentacles, 29. I. 2013, openDemocracy,
http://www.opendemocracy.net/od-russia/sergii-leshchenko/ukraine-yanukovychs-family-spreads-its-
tentacles, accesat la 4 ianuarie 2014.

Slawomir Matuszak, The Oligarchic Democracy. The Influence of Business Groups on Ukrainian Politics,
Center for Eastern Studies, septembrie 2012, http://www.osw.waw.pl/sites/default/files/prace_42_en.pdf,
accesat la 5 ianuarie 2014.

Taras KUZIO, “Soviet conspiracy theories and political culture in Ukraine : Understanding Viktor
Zanukovych and the Party of Regions”, Communist and Post-Communist Studies: 2011, nr.44

Taras, KUZIO, „Ukraine’s Opposition Program Requires Another Revolution”, Eurasia Daily Monitor, 29
mai 2012 http://www.jamestown.org/single/?tx_ttnews%5Btt_news%5D=39430#.Usfyi0DaKuI, accesat la
3 ianuarie 2014.

19