Sufletul

Sufletului
meu

Cristina Gazner - Cristescu

 Despre Autoare
Cristina Gazner - Cristescu s-a născut la București
în 1980, într-o familie de artiști, urmași ai Casei
Gassner, furnizori ai Casei Regale din România.
A absolvit Facultatea de Arte, Secția Actorie, fiind
licențiată în arta Actorului de Teatru și Film.
În 2015 artista a pus bazele brand-ului BrosNor,
ducând mai departe Arta Marochinăriei Tradiționale
de Lux în România.

Scrie poeme și proza de când era în liceu, dar abia

în 2021 s-a hotarat să strângă într-un volum scrierile
sale din ultimii ani.
Volumul de față reprezintă primul volum al autoarei,
cuprinde poezii de dragoste și filosofice, versuri și
gânduri pe care artista le-a așternut pe hârtie în
momentele sale de creație și reverie.

3 4
 1. Sufletul Sufletului meu 31. Kabbalah
2. Îndemn
3. Balada
4. Ascultă și TACI!
Cuprins 32. Jocul
33. Să te întreb…
34. Moartea e o boală. Doar atât!
5. Vraja 35 La mine-n Suflet…
6. Tu și Eu 36. …foșnet…
7. Am să suflu așa, ușor... 37 Ard Culorile
8. Ești viciul meu 38. Mă ierți că…
9. Lasă-mă să fiu cafeaua TA! 39. Curcubeu
10. Poem 40. …pustiu…
11. Hangița 41. Pentru fiecare vis pierdut
12. Poveste 42. Strune și Suflet
13. Ielele 43. Mireasa Ta
14. Broscuța Norocoasă 44. Fereastra
15. Cuvântul și Vraja 45. Toth
16. Vreau să mă vezi! ...Din cutia mea cu vise 46. Mi-e dor
17. Descântec 47. Primăvara
18. Iubește-mă! am lăsat Porțile deschise 48. Tripura Sundari
19. Dorul și-am creat o Galaxie 49. Fă-mă să îmi fie dor
20. Setea… pentru Ființa Ta să fie!... 50. Te iert!
21. ...Iertarea... 51. Nemărginire
22. Privirea Lunii 52. Unde se duc Fluturii când mor?
23. Jocul Zeilor 53. Basm
24. Pulbere de Stele 54. Cântecul Nopții
25. …Zborul… 55. Grătarul
26. Anotimp de iubit 56. Imensitate
27. Sărutul tău 57. Magul
28. Degeaba 58. Calea Iubirii
29. Întâlnire astrală 59. În loc de “Rămas bun!”
30. Cine e EL? …va urma…

5 6
 Cuvânt Înainte
Știu, aici eu ar fi trebuit să vă spun ce m-a apucat să scriu și un volum de poezii,
că de ce, când cum și în ce fel…Dar știți ceva?! Întotdeauna am văzut “Prefața”
sau “Cuvântul Înainte” ca pe ceva complet inutil și nefolositor, cel mult ca pe o
“scuză” sau o “explicație” a autorului sau a unor critici, pentru lucrarea care urma
să se prezinte în fața cititorului.
Așadar, nu am de ce sa mă justific sau să vă spun cum și de ce. Am scris acest
cuvânt înainte, deoarece mai aveam nevoie de o coală ca sa fie număr par la
carte, nicidecum ca să vă dau explicații sau să vă cer scuze.
O să vă spun doar atât, că prezentul volum îi este dedicat Bunicii și Mamei mele
și mai ales, SOȚULUI meu, cu toate că sunt aici poezii care este cât se poate de
clar ca nu LUI i se adresează, DAR, pe Calea Vieții mele, până la 42 de ani cât o
să împlinesc în curând, doar el a avut răbdare să mă suporte și să mă iubească
în cele mai negre zile și săptămâni și luni ale mele, așadar, DOAR EL MERITĂ
LAURII acestei lucrări!
În rest? Lectură plăcută și fiți pregătiți că va urma …. VOLUMUL II ( de îndată ce
voi găsi caietul cu notițe și însemnări pe care l-am pus bine undeva în casă ca să
nu îl rătăcesc! )
A voastră, Cristina Gazner-Cristescu, poetă
 Sufletul Sufletului
meu

Sufletul Sufletului meu se cunună cu Sufletul Sufletului Tău

Și în această cunună de Suflete

Mă regăsesc în Regăsitul Tu

Te regăsești în Regăsita Eu…

Sufletul Sufletului Tău se așterne în dimineți pe mâna mea

așteptând tremurător că Sufletul Sufletului meu să tresalte în izbucniri de viață

și dor…

Și, iată, astfel, îndrăgostiții nu mai mor...

10
 Îndemn Balada

Dulce-i graiul românesc

și mă-ndeamnă să iubesc,
dulce e ca mierea
și îți potolește setea
și te odihnește numa’
ca la sân când ești cu muma.
Dulce mi-e vorba de-ocară
...Azi e azi, mâine-i o altă zi dar mai dulce cea de seară
cu provocări mai mari, mai mici, ori cum 'or fi... când mă duc lângă bădiță
Prin fapte, judecată, păcate și cuvinte, să-mi sărute gurița.
nu contează! Suntem puternici, mergem înainte!... Dulce e doina și viersu’
dar mai dulce e culesu’
toamna când sunt roadele
și se strâng ogoarele.
Dulce e și moartea una’
când ii venită-i este clipa,
dar mai dulce-i o mândruță
când vine pe potecuță.

11 12
 Ascultă și TACI!

Ti-am visat Sufletul…

Ascultă și taci: Ascultă și taci
pământul vorbește căci sufletu'-acuma
în crengi de stejar hoinar, obosit de brumă și jale,
și frunze de fag… ospăț îți cerșește în asprul
Ascultă și taci amurg…
căci marea șoptește Adapă-l și cheamă-l în susur de
în talazuri de vise ape,
și-ndepărtate catarge… hrănește-i dorința,
Ascultă și taci: Nectar îi e Viața și Natura
cerul îți spune cunună!
povestea de vise Ascultă și taci:
în aripi și strune… iubește-ți Iubirea
Ascultă și taci și dăruiește înzecit
cum vântul răsună avid de Cunoaștere și neobosit!
în seară târzie Trudește cu drag,
în gând nourat… dragă îți fie Calea!
Ascultă și taci Ascultă... Atât...
cum flăcări ascuțite și totu-i deschis!
își tânguie vremea La poale-ți așează Universul
în vulcani îndârjiți, Cărare
în vene și-n cap… către a Ta Devenire neîncetat.

13
 Vraja Tu și Eu
...mă cauți în vise?
Trezit de vei fi În Lumea asta mare
În visele tale voi reveni… În care TUșiEU,
Mai susură izvoare,
Sunt roua ce-n zori îți pică pe pleoape Mai este Dumnezeu,
Și pană de aer ce geana-ți străbate… și cerbi s-adapă simplu
Plutesc în crepuscul păzindu-ți SIMȚIREA în taina Codrului
Când geana-ți se-nchide primind adormirea. și codrul este Templu
nemărginirii Timpului…
Mă cauți în zori cand te-ai trezit
Aievea mă vezi deși m-am topit… În lumea asta mare
Și ore trec greu dar gandu-ți urzit în care susurăm,
Se-ntoarce la mine în asfințit… asemeni cu izvoare
prin codri alergăm
Mă sorbi și mă picuri noapte de noapte și faptă și nefaptă
Mă-ncumeți să vin cu săruturi și șoapte … de-o seamă le privim,
Și ziua povara îți pare în lipsa mea nefiind ce ne așteaptă,
Dar vraja-mi o cauți când vine seara… dar vrând să devenim…
În lumea asta în care
poți fi oricând CULOARE,
sau poți Lumină fii,
deschide ochii bine,
învăța a iubi!
Iubește cu iubire
și cerb și om și apă.
Fii mamă, frate, soră, tată
și toți și un' de-odată!
Fii tot ce poți să fii
asemeni unui Zeu!
Fii unic zi de zi
Și bun mereu să fii!

…mă cauți în dimineți? De asta, lumea asta e În lumea asta mare

Adormit de vei fi
În zilele tale voi reveni…
Sunt boarea ce seara îți mângâie chipul
Și Luna din cer ce-ți străbate gândul…
Plutesc în crepuscul păzându-ți SMINTIREA
Când geana-ti se-nchide primind adormirea…
Și viata-ți va trece cu gându-ți urzit
de a se-ntoarce la mine în infinit...
în suflet și în gând, în care poți să fii orice,
un TUșiEU perpetuu, alege să fii un Dumnezeu
un fel de Dumnezeu, în lumea asta-n care
unde cărări te poartă ești doar un ... TUșiEU.
chiar dincolo de soartă,
între Profan și Sacru,
între real și simulacru…

15 16
Am să suflu așa,
ușor...
Am să suflu așa, ușor,
peste ochii tăi
Și grijile-ți vor pleca pe-un nor,
departe, peste văi…

Am să suflu așa, încet,

peste ale tale buze moi,
pentru ca orice regret
să se spulbere în zări…

Am să suflu ca o adiere,
peste părul tău,
și-orice gând, orice durere
se va disipa în hău…

Am să suflu-acum cu dor
peste Sufletu-ți pribeag,
pentru ca tristetea-ți-n zbor
să se ducă-n alt meleag…

Am să suflu peste nopți

ca să-ți amintești de mine…
Iar atunci când nu mai poți,
să mă chemi să vin la tine…

Am sa suflu așa ușor,

ca să poți a mă simți
colo sus pe un mic nor
atunci când nu voi mai fi...
18
 Ești viciul meu Lasă-mă să fiu
Ești viciul meu
cafeaua TA! Motto:Viața este așa cum alegem NOI să fie!
și chiar de mă vor acuza de asta,
cu biciul mușcând cărnos din pielea mea catifelată,
le voi jura că cea mai fericită soartă
e cea în care viciul e totuna cu virtutea…
Lasă-mă să fiu cafeaua ta,
Ești viciul meu, atât de aprig și așa domol, să mă sorbi fără cuvinte,
lăsându-mă să te iubesc în gând; în noapte cu arome sau așa,
să îți pătrund în vise și în somn simplă și fierbinte.
cu cele mai fierbinți și pasionale șoapte…
Lasă-mă să fiu cafeaua ta,
Ești viciul meu, esti dorința pogorâtă din înalt să mă savurezi cu dor,
și te cuprind cu minte, trup, suflet, gând și faptă… fără-a mă putea uita
Mă-ncolăcesc în juru-ți întocmai ca un soi de șarpe pân' voi deveni fior...
Și îți ridic la rang de artă dulcile-ți nevoi…
Lasă-mă să te trezesc
Ești viciul meu, Femeie, Zeiță unică și vie strop cu strop să mă aduni,
și mă scufund în plinul trupului tău înfierbântat, și cu drag să te iubesc,
cu cea mai iscusită vină... Fie! să-ți alung orice furtuni!
Ca să te sorb asemeni Cavalerului ce Graalu-a căutat…
Lasă-mă să fiu a ta
Ești viciul meu Apollo, tu, Bărbate picătură de nectar,
și-oricât de mult aș vrea să galopez în libertate, să mă bei așa
mă țin privirea-ți, gândul tău și mângâierea încât, să mi te trezești cu har,
în lumea în care grijile-s uitate… de-a fi dimineața mea....

Ești viciul meu și-n fiecare clipă-n lumea mea

când cei ce-acuză mă vor judeca,
mă voi retrage cu iubire în virtute,
căci viciul de-a iubi nu-i cazna mea!

19 20
 Poem
Am o mie de iubiri și o mie de idei
și pe toate tu le simți și pe toate tu le vrei
Am o mie de cutite si o mie de dureri
și pe toate tu le cauți și pe toate tu le iei.

Am o mie de obide și o mie de apelpisii

și pe toate tu le macini și pe toate tu le știi!
Oare cum de poți struni, dintre-atâtea mii și mii
Gândurile -mi cele sure, inima-mi cu lacrimi vii?

Oare cât te-o ține vama dintre-acum și "când o fi"

Ca să-mi cureții mie-n Suflet de poveri si sihăstrii?
Lacrimile-mi de le cauți, le transformi apoi în Cer…

Gândurile-mi negurate le măsori cu-al tău arcer

Nu lași pată, nu lași urmă de tristețe și de iad
Atunci când îmi calci în Suflet cu al tău magic toiag!

Mă cuprind și mă desfășor pașii ca să ți-i sărut

Nu-i pe lume sărbătoare, cum e starea ta de rut!
Din o mie de silabe și o mie de sentințe
M-ai ales pe mine goală și cu mii de suferințe.

Mă înclin și mă destăinui, taina ca să mi-o cunoști

Din o mie de sintagme, doar pe-a mea s-o recunoști.

21
 Hangița POVESTE
O strună și un menestrel
o noapte sa mai joc nițel
și în lumina dulce-a lumânării
să mă ascund de umbra căutării...
să te privesc și să mă-mbăt cu ființa ta;
pe sânul drept să îți dedic o stea trandafiri și armonie
și pe un sfârc să îți consacru Universul
ca să îmi dăruiești doar mie zâmbetul.... fructe dulci și iasomie,
hangiță veselă și simplă și maiastră
mai toarnă-mi un pahar în clipa asta cocostârci și rândunele,
ca să îți pot privi cu nesaț întreaga ființă
și să îți pot adulmeca voința... flori de mai și multe stele,
în alte vremuri poate că m-ai fi iubit
dacă în calea ta la vreme m-aș fi nimerit, tei, mesteacăn și stejar,
dar în aceste timpuri în care sunt pribeagă
fir de iarbă, clopotar,
mă ocolești ca și când aș suferi de plagă...
ai buzele de-un roșu așa vibrant
pajiște, grădină vie,
și talia suplă și privirea-ți ca de hierofant,
ai mâinile de zână, cu degete prelungi struguri, vin și mustărie,
și părul care cade-n plete lungi....
te văd cu nurii fremătânzi brumă și omăt pe creste,
și mă afund între coapsele-ți flămânzi;
dar iată că de mine fugi grăbită totul este o poveste…
pentru un el care te face fericită...
rămân la strună și la menestrel
cu un pahar de vin și joc nițel
să uit că nu te pot avea
și să mă satur cu-amintirea ta...

23 24
 Sunt raza care vine în Sufletu-ți târziu

și privirea-mi te cheamă pân' ce n-o să mai fiu...

26
 Ielele

Apa, foc, cenușă, stâncă

Ca să dormi, trebuie mai întâi să fi fost TREAZ!
Sunt aici și peste luncă,
Azi mă vezi, mâine dispar,
Poate că poimâine iar apar,
poate sunt, poate că nu
și cu toate astea tu ești TU,
chiar dacă mă joc cu tine
și-ți sorb vlaga până mâine.

Mă transform în fel și chip

dar tu te bucuri c-am venit
te secătuiesc mereu
și tu mă crezi dumnezeu.

Sunt un demon, sunt cu ele

așa suntem noi, fetele
fetele, frumoasele
Zânele și Ielele.

Te iubim, te zăpăcim
și la noapte iar venim
Îți pătrundem iar în minte
până uiți de cele sfinte!

28
 BROScuțaNORocoasă

E târziu și-am obosit

Cred că voi dormi un pic...
Mâine este altă zi
'om vedea ce va mai fi!
Azi-ul pleacă la culcare
Obosit nevoie mare
Cu Broscuța cot-la-cot -
Crezi c-a stat vreun pic?!- De loc!!!
Broscuța e fericită
Munca îi va fi răsplătită
Merge ca să dormiteze
Mâine iar o să lucreze
"Noapte buna!" ea vă spune
...și vă pupă cu mult drag
S-aveți vise numa' bune
Împletite-ntr-un șirag
Noapte bună, somn ușor
... și-un pupic de la BrosNor!

29
 Cuvântul și Vraja Vreau să mă vezi!

Vreau să mă vezi și să mă vrei…

Într-o eternitate de cuvinte ... EȘTI ...să-ți fie noaptea popas în ochii mei,
să poți cu o privire să mă dezbraci,
...într-o nepătrunsă vrajă SUNT… iar trupu-ți în sărutu-mi cel fierbinte să-l îmbraci…

Mă simt Înaltă și Stabilă acolo unde ești Vreau să mă vrei, vreau să-ți dorești să fiu a ta,
...să mă dorești atunci când privirea îmi zărești,
...și te drămuiesc cu pace, iubire și răbdare acolo unde sunt... și să mă cuprinzi cu totul înghetând și clipa,
ca mai apoi să poți cu totul să mi te dăruiești.

Vreau să mă vezi și să mă vrei

Anume pentr-o clipă și atât
Iar mâine să o luăm de la-nceput,
Asemeni lui Adam și Evei....

31 32
 Descântec
Sânziană Ană
Vino de mă cheamă
Și mă-nvăluie-n cașmir
Cu al frumuseții fir
Și mă naște în zenit
Cu al nopții mit
Și mă scaldă-n rouă
Cu o viață nouă!
Busuioc, floare târzie,
Care aduci bucurie,
Parfumat, înmiresmat,
Care faci necaz uitat,
Poartă-mi mie mult noroc
Înflorit drag busuioc !
Fă-mă frumușică foc
Și mă țină tot în joc,
Fă-mă jucăușă tare
Că să joc în continuare!
Hai cu mine, busuioc
Mă botează strop cu strop,
Busuioc, floare târzie,
Fii cu mine-n bucurie!
Sânziene, busuioc,
Hai, dă-mi mâna, intră-n joc,
Iască, smirnă și tămâie,
Tot norocu-aici rămâie,
Fie azi și fie mâine
Sporu' casei să se-adune
Sănătate, zile bune,
Cu iubire și mult bine,
Pentru tine, pentru mine!
34
 Iubește-mă!
Când noaptea-si lasă mantia-i cea grea
și tu începi prin somn a mă visa…
Iubește-mă cu patimă, iubește-mă cu dor
ca-n gândul tău cu vise, nicicând să nu mai mor!
Și voi urla la Lună: Încă o noapte ție să mă dea
și voi mușca din stele, să mă lase să fiu a ta,
Voi pârjoli tot Cerul cu tine ca să fiu…
Iubește-mă! Păstrează-mi Focul Viu!
Cutează în inima-mi să bați
și dorul fără seamăn aici să îl tresalți…
Când geana dimineții aici pe prag va fi,
Trezește-mă cu tine. Iubește-mă în zi!
35
Dorul
Cât ar fi dorul de mare,
Ia-l și poartă-l la plimbare.
Poartă-l la rever cu tine
ca să-i fie și lui bine.
Poartă-l pân' s-o sătura
și în noapte s-o-mbuna…
Poartă-l azi, da' chiar și mâine
Până ce-o uita de tine.
Iar când dorul tău s-o dus,
Ia și fă-ți dintr-un apus
Amintire, dezlegare
ca să-ți vină-n Suflet Soare!
36
 Setea…

Mi-e sete de tine,

Mi-e sete de iubirea ta,
Mi-s buzele uscate
Și așteptarea grea…

Mă dor a sufletului băieri

Și mă topesc de dor;
Mi-i sete d-a tale mângâieri
Și de pasiune mi-este dor…

Mi-e sete de absint,

Mi-e dor să mă mai mint…
Căci astfel ești tu pentru mine:
un dram de-otravă-n vine!

Mi-i dor de tine! DOR!!!

Mi-e dor să simt acel fior…

Mi-e dor să simt, să gust, să FIU…

...când mă cuprinzi fără să știu...

37
 ...Iertarea...
Tu spune-i inimii că-mi pasă
Privirea Lunii
chiar dacă vocea-mi în năduf apasă…
și spune-i sufletului drag că-s bună
Ci iartă-mă făr' a-mi purta ranchiună…

Ei da și am țipat și am făcut ca o furtună Neprihănită Noaptea în muguri se deschide

Nu crede-acu' c-așa mi-i felul, că-s nebună… și nimbul Lunii-ți pune agale la picioare…
M-apasă gânduri, trebi și multe încă, Luceferi și miresme pătrund printre firide
Ci iartă-mă că nu-s de stâncă… să spele focul aprig ce-ți arde cu ardoare…

În sânge-mi port fierbinte neamul Ia-i căutat privirea și razele-I de-argint,

și clocotesc atunci când mă gândesc la ei… ai așteptat să vină asemeni unui prinț…
Aș vrea să fie mândri că le port hramul Și, cu făgăduința-i dreaptă întocmai a sosit
și să îi știu în pace, după obicei… la ceasul cel dintâi, așa cum ti-ai dorit.

Pentru o vorbă sau un gest necugetat Învăluit în raze și în Lumina-I caldă

tu să mă ierți dacă te-am supărat… îi sorbi savoarea-I dulce în care-ntreg te scaldă,
Port pe umeri o asumată responsabilitate uitând de gânduri, uitând chiar și de Lume,
și uneori poate că obosesc să fiu de toate… trăind Iubirea neprigonit, c-o fericire-anume!

Cu vorbe dulci și suflet de divin eu te conjur Și va să vină iar și iar și iar, o Lună după lună,
să te privești în suflet făr-a adăuga cusur, să o-întâlnești, aievea, așa cum nimeni nu-i…
si să te oglindești în fapta si în vorba mea Privirea ei ascunsă-i în rază si-n cunună,
să-ți amintești de ființa ta… dar chiar așa fiind, o vrei cu toată bolta cerului!

Poate că am fost la un moment fără de minte

și am rostit nepotrivit cuvinte…
Îți spun atât: privește în tine adânc și spune:
AI FOST MEREU PERFECT ȘI FĂRĂ VINE?

Mă judecă doar dacă vină crezi că nu ai pe acest pământ…

Altminteri, acceptă-mi, rogu-te, recunoștința, suflet sfânt...
39 40
 Jocul Zeilor
IUBITA
Tu să mă săruți în vis, căci de mă voi trezi,
cu tine-n minte și în trup iar voi păși…
și gândurile-mi toate ale tale fi-vor
formând o ființă și un trup de dor.

IUBITUL
Să mă iubești în vis de mii de ori
așa cum Isis pe Osiris a iubit
și mângâierea-ți dulce tu să o cobori
în taina-mi ce trezești la asfințit…

IUBITA
O, tu, iubite drag și plin de har
la pieptu-mi cald te-aștept să te cuprind!
Să vii, să stai și să tresar…
în tandra-ți răsuflare să mă simți iubind!

IUBITUL/IUBITA
O flacără mi-e trupul! Vino de-l atinge,
cu buze moi, cu-mbrățișare apăsată!
Și prin atingeri proaspete focu' mi-i stinge
cu Ființa-ți de Lumină și de Apă!

IUBITA
Și cum din noapte zi apare,
Să ne jucăm cu raze de Lună și de Soare
asemeni Zeilor străvechi să ne iubim…
Când tu Osiris, când Isis eu, să dănțuim,
În veșnic jocul celor ce multu-s-au iubit,
să mă iubești, să te iubesc nemărginit.

42
 Pulbere de Stele
…Zborul…

Sunt pulbere de stele și-s gata de iubit,

sunt lumină din neant și vis de împlinit,
și fiece sclipire ce port tăcut cu mine
învie la ureche-ți, formând o Galaxie!
Zborul ești TU, pasăre rară,
Sunt Poartă către stele și stea-n nemărginit,
când treci prin gându-mi în fiece seară…
asemeni cu Luceafărul din ceruri, infinit
și știu că vrei cu mine să te porți
Zborul mi-i Sufletul în vis infinit,
așa cum ziua urmează îndelungatei nopți…
când mă privești cu dor de iubit...
Hai, vino de mă ia, aici, așa, acum
să mergem împreună, mereu, pe-același drum
și lasă-te purtat/ă de ai mei fiori,
precum se lasă Luna în magia zorilor...

43 44
 Anotimp de iubit

E vară între coapsele tale, iubito

și cerul își tânguie dorul de tine…

Mă satur cu soarele sânilor tăi rotunzi

în care capu-mi cu nesaț îl scufunzi...

45
 Sărutul tău
...sărutul tău îl port în minte
și mintea-mi mi te poartă-n sânge,
te simt anume cu un dor în mine
când gându-mi seara către tine fuge…
ba nu, e pendula care-și numără secundele trecute…
...și mă străpunge-anume un fior
ce-l simt tiptil cum se prelinge
pe spate cum urcă ușor
și izbucnește ca și când tu m-ai atinge…
...te simt...pe gât, în spatele urechii... sărutul tău unduitor…
...te simt... cum te apropii, într-un dans amețitor…
...și respirației cum mă adulmecă o simt…
și bratele-ți puternice încolăcindu-se cum mă cuprind…
...sărutul tău pe trupu-mi cel fierbinte
...îl simt cum poposește salvator!
Cum te destrami în zorii zilei din obsesii și din răscruci
Ba nu! Aș vrea să știu ce vrei... Aș vrea să știi!
47
Degeaba
...uite, acum, când zorii stau să nască
tu te gândești la mine? Simți? Îți pasă?
Acum, în prag de dimineață vie
îți vin în minte așa cum îmi ești tu mie?
O șoaptă parcă acolo-n colț se aude…
Aș vrea să fii, ba nu, aș vrea să fiu…
Degeaba orele se scurg, ce vreau nu știu.
Te-aș săruta. Și totuși nu. Aș căuta să fiu a ta
Și totuși ba. M-aș sătura cu o privire,
uitată pe ascuns din colț, de-acolo…
Ai fi al meu, ba nu, ai vrea să fii…
și toate astea oare cum le-am mai trăi?
Mă vrei? Dar oară mai știi tu ce ai vrea?
Sunt ca un bibelou pe raftul din vitrina ta…
Te joci, sufli să nu se pună praf și apoi pleci…
Mă prețuiești sau doar cu fală treci?
Cum îți așterni pierdutele iubiri în timp
de timp și spațiu pentru mine nu mai simt?
Ca să mă chemi în clipe amare-dulci?
Unde ți-s visele și sufletul unde îl ții, străine,
atunci când mă atingi cu gesturi fără vine?
Mai crezi tu oare în suspine
când seara în brațe te cuprinde?
Mai știi cum să iubești tu oare
sau uitat-ai și suspinul care doare?
Te-am așteptat în calea fiecărui pas agale
și te-am cules în ceas și-n stele…
Degeaba orele se scurg... Aș vrea să-mi fii…
48
 Întâlnire astrală
Vino când cerul îşi înalță bolta azurie
şi misterele şi dorința ne îmbie…
Vino în inimă de dor şi noapte
când trilul privighetorii îți aduce şoapte…
Atinge-mi pielea cu o adiere diafană
când focu-mi din priviri te cheamă…
"Te simt!" să-mi spui, aşa cum în alte dăți ai mai făcut,
iar palma-ți tandră pe coapse s-o simt cum a trecut…
Ah, Iubitule! Cât simt dorința ta prin fiecare por,
Iar trupul cum ți se transformă în izvor…
În inima pasiunii să dansăm cu tainică plăcere,
Uitând de şoapte, oameni şi orice adiere,
Să fii, să fiu şi iar să fii,
O dată şi înc-o dată să îmi vii,
Să ne rotim în lumi ingemănați în infinit,
cu trupul unul contopit…
Să te privesc, "închide ochii!" să îmi spui.
...să te ador, să fiu a ta şi-a nimănui…
Şi când în dans ființele ni s-au aprins,
să-ți fiu aceea care te-a cuprins
în înțelegere, iubire şi iertare
ca să te poți întoarce liber la uitare…
Vino dar în clipe de tristețe
să-ți fiu o alinare şi tandrețe
Vino cu trupul, mintea şi ființa
să te primesc, cu drag să-ți potolesc dorința!
Vino când cerul mantia-şi coboară sobru
şi stelele şi pasiunea îşi revarsă rodul…
Vino în trup de dor şi de dorințe,
cand şoapta mierlei îți trezeşte vise…
Pătrunde-mi viața cu binefăcătoare energie
şi fii acum şi-aici precum îți sunt eu ție...
50
 Cine e EL?
.Când noaptea geana își coboară,
el în casă intră istovit
de-o altă zi de muncă...(A câta oară?)
De-un alt răstimp în care te-a dorit…
E-un EL, care mereu se-mparte-anume așa,
să-ți fie bine ție, să fie bine-n casă, nu uita…
E plin de griji, de gânduri și de frici
și îi e greu adesea, deși, poate că nu zici…
Chiar dacă-ți pare că pe toate tu le faci,
EL este-acela care te ascultă când ar trebui să taci…
Cine e EL? E și bărbat dar și copil,
e cel care când plângi îti este tată,
în nopțile în care simți că viața este o povară,
El te cuprinde la piept cu suflet nobil…
Și poate fi de toate, rând pe rând:
amant, iubit, prieten, mentor, soț sau profesor
și te iubește și te poartă mai mereu în gând,
căci fără de iubirea sa, tu poate ai pieri de dor…
51
Cine e EL? E cel care când tu nu știi
se zbate fericirea să-ți aducă-n dar,
chiar dacă tu prea des îi faci reproșuri mii,
EL te-nțelege, uită, iartă, fără să ai tu habar…
Cine e EL? E cel care la tine vine, indiferent ce ar dori în sine!
E-acela care, mai presus de toate, te știe și te iubește cel mai bine!
Și chiar de-ți pare că ești fără de prihană,
iar el îți e în minte cel mai aprig păcătos,
Tu să nu uiți că sufletul lui ți-i pansament pe rană
atunci când suferi, uneori chiar de prisos…
Cine e EL? E cel care închide ochii atunci când poate ai greșit
și din iubire e dispus să facă oricare treabă atunci când tu ai obosit!
Și te acceptă, te înțelege și te ia așa cum ești,
indiferent de nervi și fite si de mofturi și povești…
Te ocroteste pentru că știe că-l iubești
și lângă tine rămâne tot mereu alături!
Cine e EL? E cel care a plâns cândva cu tine-n gând
și chiar de "te iubesc!" nu va rosti când vrei,
îți e fidel în promisiuni în primul rând,
iar pentru tine s-ar lupta cu mii de zei!
52
 Kabbalah

Îmi ești amar, îmi ești venin

Îmi ești abisul dintr-un pahar cu vin

Îmi ești aici, îmi ești candva

Îmi ești acolo sau aievea.

M-atingi, mă ridici și mă cuprinzi

Sunt Steaua ta, ești Lumina mea

M-alungi dar mă pretinzi,

Ești Gândul și Verbul din Emanația mea.

53
 Jocul

Jucăușă sau serioasă

Sunt furtună și copilă
Elegantă sau sfioasă,
Sunt un dans sau sunt o strună,
Pot să te seduc pe loc
Pot vibra-n acord cu tine
Sau să îți aduc noroc,
Sub arcușuri în suspine…
C-o privire te-am chemat
Ce visezi aduc la viață
și de toate ai uitat!
Pot să fiu șireată, hoață,
Știu să cânt, să joc, să tac,
Nopții să îi fur Misterul
Și din vorbă viers să fac,
Ca să-ți dărui ție țelul!
Pot să împletesc idei
Din a ploii picătură
și să mă transform de vrei.
Pot să-ți fac o creatură
Pot și muză să îți fiu
Din a iernii albă nea
Dacă focu-mi mi-l ții viu…
Pot să îți creez o stea…
Cu o șoaptă și-o privire
Eu sunt bună dar și rea
Te-am trezit din amorțire!!
Sunt aici dar și colea,
Doamnă mă găsești și Zână,
Timpul mi-este așteptarea
și Zeită, Lilith, Lună
și privirea-mi e uitarea,
Pot să îți creez Magia
Când mă joc, când sunt cuminte
Dacă tu-mi trezești Femeia!
Iac-asa, să mă ții minte!!!

55 56
 Sa te întreb…

Să te întreb: cum e la tine-n suflet?

...și gându-ți să mă atingă blând,
de-atâta pace și de-atâta vuiet
umbra-ți să mă ferească-n gând…
Să te întreb: ce vise ți-au mai vizitat amurgul?
Iar tu să mă privești cu ochii-ți dulci
și să îmi spui ce ai simțit în timpul
când mă visai 'nainte să te culci…
Să te întreb dacă vreodată ți-am lipsit
când noaptea gându-mi te-a chemat cu-ardoare
și tu să mă cuprinzi neobosit
în bratele-ți puternice și protectoare…
Să te întreb de un pahar de vin ai bea
servit cu drag și cu iubire…
O picătură de pe buzele-mi ai vrea
să te îmbete de la prima sa sorbire…
Să te întreb de încă mă dorești…
Iar tu să mă privești cu ochii-ți calzi,
să mă învălui în sărutări făr' să te oprești
și în pasiunea-ți minunată să mă scalzi...

58
 Moartea e o boală.
Doar atât!
Moartea e doar o boală
al cărui leac încă nu a fost găsit
pentru că tot ce-a fost descoperit
nu a intenționat să o distrugă…
Moartea e ca o plagă fără rost;
și oricât de mult unii s-ar strădui
să spună că-i de fapt o transformare,
ea-i doar o boală oarecare!
Murim pentru că așa ni-i gândul programat
încă din fragedă pruncie
și nici nu știm că corpu' ni-i setat
să ducă chiar si-o veșnicie!
Murim cu zile din nimic
atunci când abia deschidem ochii minții
și chiar prin traiul nostru zilnic
ne omorâm un pic câte un pic...
59
Ne prăpădim din clipa când ne spun că ăsta e finalul
fără să ne gândim nițel
că am putea atinge idealul
dacă am trăi poate un pic altfel....
Moartea? Hm.... E doar o boală oarecare,
al cărui rost și scop menit, e doar controlul…
Dar, dacă ai trăi cu ideea că viața e nemuritoare,
al poveștii-ntregi i-ai descoperi rolul!
E-un sens anume-n toate și-i ascuns…
Ascunsă-i nemurirea pentru orișicare!
De moarte se îmbolnăvesc doar cei care nu au pătruns
în Adevărul de dincolo de viață și visare!
Moartea-i o boală. Doar atât!
și leacul fi-va redescoperit cândva,
Când cei Aleși vor căpăta
Puterea absolută de la cei învinși...
60
 La mine-n Suflet…

La mine-n suflet, să pășești smerit,

că ne-om vedea de-o fi și-o fi cândva;
să lași un semn, să știu că ai venit,
iar de vei ajunge, rogu-te, nu mai pleca!

Aici e totul așa cum ai lăsat,

într-un pahar cu vin o lacrimă-am scăldat…
...și ceasu-și duce a sa clipă,
urmând spre mâine fără frică…

La mine-n suflet gându-ți s-a plimbat

și am gustat dorințele-ți puțin…
A mai rămas un colț neîntinat
pe care îl păstrez pentru divin…
...la mine-n Suflet dacă vii...

61
 …foșnet…
Invidie, gelozie, pică.
Renaștere, revelație, amor
Foșnet și șoapte Început, infiripare, fior,
Glasuri în noapte Sarcasm, indiferență, curaj,
Pași pe cărări Oglindă, zambet, miraj,
Împliniri și frustrări Străduință, devotament și pasiune
Speranțe și vise Încercare, încăpățânare, fuziune,
Idealuri atinse Artificii, realizare, eșec
Iubiri și dezastre Speranțe, vise, înec,
Dorințe și astre Valuri și vânt și furtună,
Culori, călători, Cer și soare și lună,
Îngeri și visători, Ani și răbdare și așteptare,
Încredere și nemurire, Calm, stabilitate, stare.
Devotament și iubire, Munți, păduri și mări,
Slăbiciune, glas, neputință, Foșnet, șoapte, uitări,
Sentință, iar neființă, Glasuri, pași, împliniri,
Zbor, libertate, durere Vise, idealuri, iubiri,
Atingere, dor, mângâiere, Dorințe, culori și iubire,
Uitare, afurisenie, frică, Devotament, nemurire!

63 64
 Ard Culorile
Ard culorile....mă ard! Și mi-e trupul sfârtecat
de lumina Soarelui și de cântul cucului…
Ard culorile, mă ard și mi-e ochiul spintecat
de sămânța spicului și povara dorului…
Ard culorile în cer și tu te ascunzi sub el;
te ascunzi ca un borfaș, porți o mască ca un laș…
Arde aer și pământ și tu stai ca un bolând
și aștepți un nu-știu-ce să îți vină mai curând…
Arde sufletul cu jale și tu stai cuminte-n legi fatale,
te supui fără gândire, renunțând la nemurire…
Arde Crucea, ard și Zeii, tu stai nemișcat, ca mieii,
și aștepți parcă tăierea, să-ți salveze Învierea…
Arde viața mea cu mine și tu execuți ordine…
Ard pădurile cu totul și tu stai acasa-n pătul…
Ard lăcașurile-n drum și tu te ascunzi de fum…
Și-a pierdut viața sfințenia și tu ai uitat smerenia…
Ard culorile, mă ard, dar tu ești putred și slab!
Arde glia România dar tu ți-ai uitat mândria!
Arde Țara mea și ard și eu cu EA,
Dar tu ești cuminte-acasă și te-ai așezat la masă.
Tie-ți arde doar de legi și de ordonanțe seci…
Arde Sufletul pe Cruce; tu-l privești doar cum se scurge…
Ard strămoșii mei cu mine, dară ție-ți este bine…
Ard culorile cu toate, pentr-un dram de LIBERTATE!

66
 Mă ierți că…
Mă ierți că sunt cicalitoare,
că sunt înceată, tipicară
că-mi scapă-o vorbă care doare
că uneori o dau în bară…
Mă ierți că nu mai știu
senină și simplă să mai fiu
iar tot ce simt îți împărtășesc
chiar dacă uneori te mai rănesc…
Mă ierți că-n roz văd mai mereu,
că uit că ție îți e greu,
că realitatea este grea,
chiar dacă-i altfel în lumea mea.
Mă ierți că te-am necăjit
atunci când erai obosit,
că m-am ascuns în lungi tăceri
atunci cand răspunsuri ai venit să-mi ceri!
Știu, cred și simt ca mă iubești
De-aceea te implor să te gândești
La anii noștri împreună,
La mine, iubita ta cea bună,
La nopțile toride de amor
la toate visele de viitor…
67
Curcubeu
Dimineața e verde
E proaspătă și plină de liniște
Mă îmbie la fericire.
Prânzul îmi spune
Că jumătatea zilei apune
Albastru sau ruginiu,
Cald, auriu.
Amiaza cu soarele arzând
cu o ușoară adiere de vânt,
În rubiniul ei simbiotic
Mă regăsește în decorul exotic.
Înserarea se trezește la orizont
și de toată ziua nu ține cont,
În acvamarinul ei rece, șirag,
Mă îmbrățișează cu drag…
Noaptea se prăbușește degrabă
În nuanțe de negru- albăstrui mă scaldă,
Cu perle și nestemate de-argint
Ca ziua de mâine sa mă bucur c-o simt….
Un curcubeu îmi împletește cunună
Și greierii îmi cântă din strună…
Mă înec în mirajul feeric
și-adorm în universul plat, sferic….
68
 …pustiu…

...doi fulgi în eternitate... două suflete în eter... eoni ne despart deja... deși
parcă ieri erau aievea…
...pustiu și ceață mi-i în cap... și de durere sufletu-mi mi s-a-necat…

Aș vrea să plec. Să stau aș vrea

și nici ce vreau nu știu a vrea....

...Mă simt ca o nălucă-n vânt …

Iar voi ați rămas doar în cuvânt…

...cuvinte de dincolo de vreme,

Le simt cum îmi curg în vene.
Le port cu mine mereu
...și le aud atunci cand îmi e greu...

E noapte-afară și în suflet…
...și-n urma voastră doar regret....

...În amintirea lor:

Buni n.1929/d.2016
Mami n.1953/d.2017...

69
 Pentru fiecare vis
pierdut
Pentru fiecare vis pierdut
mă prefac într-un sărut
și te-nvălui ca să cânți
și să uiți de suferinți.

Pentru fiecare vis de ceară

conjur Luna-n asta seară
să te lumineze blând
să-ți preschimbe gând cu gând.
Sărutul este semnătura unui Bărbat!
Pentru fiecare vis trecut Parfumul este semnătura Femeii.
ți-aduc Soarele ca scut
pavăză pentru năluci Privește-mă pentru a-ți aminti parfumul pe care
ca să treci peste răscruci. l-ai simțit atunci când în sărutări m-ai cufundat...
Pentru fiecare vis uitat
mă cobor până în Iad
și-ți răscumpăr faptele
ca să-ți bucuri clipele.

Și cu visele-nviate
te cuprind în ochi și șoapte
și îți dau drumu-n libertate
să visezi din nou la toate!

71 72
 Strune și Suflet

Am prins timpul de aripi şi l-am rugat să mai stea...

Am privit în adâncuri şi m-am jucat cu strune...
Am rugat Soarele şi Luna-dacă vor vrea-
Iubire şi pasiune şi Magie să adune...
...şi în clipe de neant în calea-ți să aşeze,
pentru ca sufletu-ți în nopți de-argint să mă viseze...

74
 Mireasa Ta
Ține-mă-n palma ta ca pe o mireasmă rară,
cu drag de a mă adulmeca,
cu teama că voi dispărea,
cu siguranța de a fi mireasa ta!
În palma ta mă voi culca
și-n palmă-ți dimineața voi cânta.
Asemeni unei păsări măiastre,
asemeni unei Forțe, te voi proteja.
75
Fereastra
Fereastră catre tine sufletu-mi deschid
Și mă prefac a fi și pulbere si zid...
Mă-ntorc la cer, cu fiece cărare;
Și mă cobor la toate cele care sunt...
E greu și simplu drumul în uitare
Și te astept, deși ești doar mirare.
Acum te simt mai tainic ca oricând!
Și trupu-mi doarme-n fiecare-ți gând...
76
 Toth
Motto: Visul este Cărarea spre împlinirea
Fericirii.

Ascultă-mă și ia aminte la ceea ce spun eu:

fii deschis și curios mereu!
Care este al Existenței Sens?
Care e al Vieții mers?
Cunoaște-te pe tine bine
si-al Lumii înțeles îți aparține!
Fii legatura Sacră dintre Atom și Univers
și vei descoperi al Vieții extaziant Sens.
Umbra este trecătoare,
dar Calea Ta-i Nemuritoare!

77
 Mi-e dor…
Mi-e dor de tine
și de sărutarea ta fierbinte,
de gustul tău tămăduitor... Primăvara
și de atingerile-ți calde mi-este dor!
Mi-e dor de ochii și privirea ta
Motto: ca să ai fluturi în stomac,
și dor îmi e să-ți ascult vocea. trebuie mai întâi să fi înghițit omizile
Mi-e dor de pielea și de picătura din
sudoarea ta,
atunci când te cuprind cu totu-n ființa mea! Din câmpii, din plai cu dor
Mi-e dor de tot din tine și din Univers vine Primavara pe un nor!
atunci când mă iubești chiar pentr-o clipă! Vine și aduce bucurie
Mi-e dor de tine tandru și pervers, multe flori, fluturi o mie!!!
să mă ridici din nou c-o singură aripă! Acum ai să-ntinerești,
Mi-e dor să simt, să gust și să mă ai, pacea ai să regăsești!
așa cum ai făcut de fiecare dată... Vino, vino, negreșit
Mi-e dor de tot ce-ți iau și ce îmi dai, și-ai să pleci mai fericit.
mi-e dor de inima-ți curată! Vino-acuma fără frică,
Și chiar de teamă mi se face uneori Vino, ca o randunică,
că dispărut ai fi din cauză de al meu dor, așa cum te-ai obișnuit
pasiunea mă poartă în astral adeseori de când pe pământ ai poposit.
ca să-ți sărut iar tâmpla scufundându-mă-n
amor!
Mi-e dor de sărutarea ta
și să mă atingi ușor mi-e dor...
Mi-e dor de tine, iubirea mea
și de gustul tău tămăduitor...

79 80
 Tripura Sundari
Tripura, Tripura, du-mă spre Nirvana
Tripura, Tripura, cu tot cu Asana
mă leagănă, mă transformă
mă leapădă, mă scapă de formă
mă suie și mă doboară
mă aruncă și mă omoară
mă invie și mă divide
mă unifică cu dorințe avide.
Tripura, Tripura, o Tu, Perfecțiune!
Geometrie Sacră, Creație anume!
Mă seacă și mă izvorăște,
mă înfurie și mă iubește,
mă urcă pe cel mai ascuțit vârf de munte
și mă coboară în cel mai insignifiant grăunte.
Tripura, conglomerat și Știința
mă poartă pe aripile nemuririi
mă destramă și mă recheamă în Ființă,
mă scaldă în nemărginirea iubirii.
Tripura, Tripura, mă cheamă în noapte
mă zeifică si mă demonizează
și nu mă judecă după fapte
și mă urăște și mă idolatrizează...
Tripura, Tripura, neantul din mine
mă poartă pe ere de aur, sau de cenușă
și sacralitatea mă aparține
cand umilința îmi bate la ușă!
Sundari, cuminte, la tine-am venit
Mă vindecă-n raza-ți ca pe-un neofit
și mă învață să știu să devin
asemenea-ți ție: magnific, divin!

82
 Fă-mă să îmi fie dor! Te iert!
...fă-mă să îmi fie dor...
și stârnește-mi focul tantric care mă menține
vie,
mă cuprinde și mă strânge în a vieții
mântuire;
…fă-mă să îmi fie dor și mă uită în abis
fără tine să mă satur sa visez oricare vis... …te iert, te slobod din iubirea mea
și te las sa te întorci la ea
…fă-mă să îmi fie dor să te beau sălbatic să afli ce înseamnă să nu cunoști iubirea
ca și când ai fi eratic să fii asemeni cum îți este firea...
într-o roată fără cercuri
într-o iarnă făr-ometuri... …te iert și te consacru în eternitate
să afli cum este să iubești fără dreptate
…fă-mă să îmi fie dor să te simt în al meu să te găsești pe tine în sfârșit
trup și să îți vezi amurgul prihănit.
hămesit și și cam huzdup
de căldura-ți cea divină Te iert și te eliberez din gândul meu
și de pielea ta cea fină... Să fii cu ea sau alta tot mereu
să uiți ce ai fi vrut să fii
…fă-mă să îmi fie dor să te am și să și nicicând vreodată nu vei deveni!
te-alung
într-un vis, într-o poveste, să mă scutur, să
m-afund...

…fă-mă să îmi fie dor să te smulg lui Kali

iar
ca să te iubesc tot, cu dulce și amar!
fă-mă să îmi fie dor să te iau din nou în
brațe
să mă amăgești cu atingeri și cu șoapte!

83 84
 …nemărginire…

Carnea se desprinde de pe oase.

Oasele se transformă în cenușă.
Cenușa aduce lacrimi.
Lacrimile dor!!!
Durerea seacă.
Poate dacă totul va seca, nu voi mai simți!

85
 Unde se duc Fluturii
când mor?
Dreptatea e a lor pe veci
deși trăit-au zile reci
și aripile le sunt tăcute, efemere
sortite vieții pasagere...
întocmai cum este povestea...
Se bucură de Soare doar o clipă
și bat vântul cu a lor aripă,
sorbind nectar din floare-n floare
cu grație și nepăsare...
Se sting asemeni viselor din fragedă pruncie
și se agită-atât ca să devie;
din larvă și omidă se căznesc
ca să trăiască un sfert de viață omenesc...
Un fluture, o clipă și o rază
în zi, în noapte sau în viață,
se duc preț de cât ai stat ca să clipești,
asemeni vieții omenești....
87
Basm
Într-un basm ai vrea să fii
cu zâne mii și mii
și cu spiriduși aievea
În lumea ta pleacă acum,
hai, pornește-te la drum:
e o lume magică
însorită, frumușică
și ai de toate-n ea,
oricât de mica ți-ar părea...
Hai, pornește-te de zor
și aleargă repejor
Să ajungi în lumea ta
unde e toată Magia...
88
Cântecul Nopții

...somnu-n gene să se lase

multe vise de mătase

strălucind din Nicăieri

unde-s stele, adieri,

Noaptea cu al său Mister

dintr-un infinit eter

să se ploconească Ție

să visezi la stele-o mie...

90
 Grătarul …imensitate…

După un gratar gustos

și un timp așa frumos ...cât de mici suntem
vine vremea de culcare
eu și tu și fiecare cât de fără sens
ne băgăm în așternuturi
perne se transformă-n fluturi mișunăm pe-acest pământ
și zburăm pe pene-n visuri
și plutim și sforăim ignoranți și fără ghes...
până-n zori când ne trezim
ne-mbăiem și ne-mbrăcăm
și spre casă-ncet o luăm,
iară luni vom fi voinici
și vom merge la servici!
Noapte bună tuturor
Nu mă înjurați! Parol!

91 92
 Magul
Boaz și Joachin te-au salutat
și tu în Templu ai intrat
mai vesel și mai curios ca de-obicei
să cauți Înțelepciunea de la Zei.

Te-ai aplecat asupra înțelesurilor

clar-obscure
și te-ai jurat și te-ai legat pe viață
că vei fi o Coloană demnă să se-alăture
acelora ce Cunoașterea ți-au profețit-o ca
mareață!

Și anii au trecut și tu ai învățat,

Dar pe măsură ce în Cunoaștere te-ai
afundat,
mai neînsemnat și lipsit de a ști acum te
simți,
căci cu cât înveți mai mult, îți pare că îți
pierzi din minți...

E grea Magia, Stiința-aceasta milenară,

și greu e Drumul către ce ai vrut să știi,
dar cu stoicism continuă a ta căutare
plenară,
către Înțelesurile Tainice ca să te poți școli!

Aemet și Solomon îți sunt acuma pavăză și

scut
și pe-a ta Cale te-nsoțesc neostenit
și tainice învățături ai cunoscut
în Căutarea-ți sinceră necontenit!
93

“Rămas bun!”
Calea Iubirii
prea mult, pân' v-'oi plictisi...
Întrebări adesea vor mișuna prin gânduri...
...nu căutați iubirea în răspunsuri...
Priviți la clipa de dezmăț și de cuminte!
O groază de întrebări se nasc în minte...
Vor fi mereu îndrăgostiți care se
plimbă-agale!
Iubirea își are întotdeauna a sa Cale...
cu un gând și cu mult drag!
95
În loc de
Să mai stau cu voi aș vrea
că-i în toi petrecerea,
Dar nu vreau a zăbovi
Vreau să vă bucur inima
și să vă încânt privirea
cât să vreți să vă mai vin
și-altă dată, cu-alt festin!
Dacă vi se face dor
și mai vreți sa vin în zbor,
știți unde să mă găsiți
și cu drag sa mă citiți!
Flori în păr, miresme vii
stări de bine, versuri mii,
te pătrund și te cuprind,
Focul tainic ți-l aprind!
Totu-i Magic, totu-i viu!
Nu ești aici? Nu e târziu!
Te aștept mereu în prag
Viața să îți fie blândă,
Păsările care cântă
să te urmeze cu alaiul lor,
ca pe zâne, cu mult dor!
Fii aici sau fii colea,
Eu te-am sărutat. Pa! PA! 96
Aici și Acum. Doar FII!

98
 Contact
...La cutia mea cu vise
Porțile au fost închise!
Însă am lăsat etern să fie
În Sufletu-ți o Galaxie...

Cristina Gazner - Cristescu

cristina@brosnor.com

Varianta tiparită disponibilă doar pe

comandă la shop.brosnor.com

ISBN
978-8-0733-2531-2

BrosNor Media, București,

2022

99