Sunteți pe pagina 1din 796

PROVERBELE ROMANILOR

en)0ia

sez44 la/Liz dhost,

aosm'a fI65 tWioas iglaor4nad aatea a4Cia,

eiaoeeavieyelaa oen7las a9ozo;J$t:ona vats.

LIICRETM, ur, p. 31-18.

.457.enth

,4 hve4

aos ham, a le

aos

B. P. EI.X$DtIrt, 6uv. Betr., II, XIX.

dacoromanica.ro

FIE-CARE EXEMPLAR VA PURTA ISCÄLITURA AUTORULUI

TOTE DREPTURILE RESERVATE

dacoromanica.ro

PROVERBELE ROMANILOR

DIN

ROMANIA, NSARAIIIA, BUENA, UNGARIA, ¡SIRIA

i MACEDONIA

PROVERBE, pietToRt, POMUIRI, CUVINTE ADEVÉRATE,

ISEMtNIRI, IDIOTISME SI CIMILITURI

CU UN

GLOSAR ROMANO-FRANCES

DE

IULIU A. ZANNE

NrC014. N71

OPERA PREMIATI DE ACADEMIA ROMANA

BUCURESCI

STABILIMENTUL GRAFIO I. V. SOCECla

EDITURA LIBRARIEI SOCECrl & Comp.

1901

dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE ROMANA

AUTORI CITATT

.ics (KiRoLy). Magyar, Német, Olasz, Roman, (016h),

Szerb beszélgetések

Lauffer és Stolp.

otthon

Csek-lot

és

és uton. Pest, .1859, Kladják

ACSINTI URICARUL. A doua domnie a luT NeculaT Alecsandru

Mavrocordat V.

V. In Moldova. Cronicele RomanieT de Mi-

chail Kogalniceauu. Racurescl, 1872, C. N. Radulescu.

ADRIAN (r. v.). Abecedar ilustrat.BotoganI, 1870.

ALBINA.Revista, An. I & II. Bucurescl.

ALEXANDRESCU (GmaoRE).Suvenire chi impresiT, epistole chi

fabule.BucurescI, 1947,

ScrierT In versurT

i prosä. Bucuresc1, 1893.

ALEXANDRESCU (GR. 1).Literaturi gi Salta. Director Do-

brogeanu-Gherea, Vol. II, 1894.

s. Studii asupra obiceielor juridice ale poporuluT roman. Galatz,

1896.

Badea Traian. Focganl, 1898.

ALEXANDRI V. & LASCAR ROSETTI. Mid colectiune de

89 proverbe culese de L. Rosetti pentru V. Alexandri,

urmate de 156 proverbe extras° din Povestea Vorbei, ma-

nuscris din biblioteca Academia Romane.

ALEXANDRI (v.).

Opere complecte. IX Vol.

Bucurescl,

1815, Socecil & Comp.

PoesiT populare ale

Romanilor. Bncurescl, 1857, Tipo-

gralla lucratorilor asociatl.

Diverse. ConvorbirI literare,

Operile luT C. Negruzzi, Edit. Soceml. Prefata.

AMIRAS (A.). Cronica anonimli a MoldavieT, 1662 1733.

Cro-

nicele Romania de M. Kogalniceanu.

N. Raduleseu.

Bucuresc1, 1874, C.

ANTIM IVIRÉNUL (MITROPOLIT). - Din didahiile tinute

polia din BucurescT. Edit. Dr.

& Comp., 1895.

In

mitro-

I. CornoI. Librária Soceol

ARSENIE. Noua colectiune de basme, I II.Bucurescl, 1884.

1) La inceputul ultimului volum se va complectn, de TIL fi lista corespondenplor 0 a autorilor

trebuiota

dacoromanica.ro

VIII

ASAKI (G.). - Fabule.-Ia§T. 1862.

BADESCU (A.), preot, c. Margineni, J. Prahova.- Etymologicum

Magnum, B. P. HA§d56.

B./MAN (E.). - Vorbe bune (Binete) Tntrebuintate la Romani

i adunate

de. -,Bucuresci, 1884.

BILISEL (TEODOR). Invétator, c.

Stefanesci, J.

Vcilcea.- §e-

zitáre.

BARONZI (GEORGE). - Limba romani

i traditiunile a.- Gala,

1872.

BELD1MAN (ALEXANDRE)). - Tragedia, sati mar bine a 4ice jalnica

Moldova Intimplare dupi resvrätirea ,Grecilor.- Cronicele Ro-

manilor. Vol. ILI, de M. Kogálniceanu. Bucurescr, 1874.

BENGESCU. - Opere publicate in Convorbirr literare, An. XI-XII

BERTOLDO (VIATA

- Chrestomatia romanä

pular

romana de Dr. Gaster.

i

Literatura po-

BIBICESCU (r. G.). - Poesil populare din Transilvania.-Bucurescl,

1893.

BIBLIE.

BOGDAN (N. A.).- PovettT ti Anecdote. - Saraga, Ia§1.

BOLINTINÉNU (DIMITRIE). - lelele, Bucurescl, 1869.

RAdulescu.

C. N.

BOLLIAC (CESAR). - CulegerT de mal multT articolT.-Bucurescl,

1861.

BUJOR

- Nuvele.

BURADA (TEODOR). - Diverse.- ConvorbirT literare ti Revista pentru

istorie, Arheologie ti Filologie.

[lima

CALENDARIU pe anul

Hristos 1829.- Buda, tipografla

universitAtii ungurescl.

CALENDARIU pe anul dupg Hristos 1832.- Buda, tipografla

universit.101 ungurescl.

CALENDARIU pe anul dupi Hristos 1841.- Buda, tipografla

universitritii ungurescl.

CALENDAR pe anul 1853.-Tipografia Rom5no-FrancesA, Ia§1.

CALENDAR PENTRU TOP, profetic, amusant ti

popular pe

anul comun 1863. - Bucurescl, Edit. Brdriceanu §i Varta.

Tecuciti. -Etyma-

CANDREA (AURELIO. - Poreclele la Romani. - Revista Noui, An-

CALUGARENI (r.). Invegtor, c. lifovileni, J.

logicum Magnum, B. P. LIA§d65.

VII.

CANTAN (N.).- Pour( populare. - $araga Ia§1.

CANTA (SPATARUL ION). - Letopisetul Moldova, - 1741 -1769.-

Cronicele Romania, de Mihail Kogalniceanu, Vol. M.

CANTE MIR (PRINCIPELE DIMITRIE). - Divanul.- Edit. Academiel

Române, Bucurescl, 1878.

- Descrierea MoldavieT.- Edit. Academia, Bucuresci, 1875.

- lstoria leroglific5.- Edit. Academiel, Bucuresci, 1883.

-

Evenimentele

Cantacuzinilor

derniel, Bucurescl, 1878.

1889.

CARP (p. p.), c. Tibeinesci, J.

1896, No. 183, p. 983.

An. 1894, No. 94.

Vaelui4. - Monitorul

i Brancovenilor. - Edit. Aca-

D.).- Teatru. Edit. Socecd & Comp., Bucurescl,

CARAGIA.LI

Oficial, An.

CATARG1U (LASCAR), c. Golii pi, J. Covurluiit.- Monitorul Oficial,

CHIBICT-RRVNEANU (A.). - Diverse. - ConvorbirT literare.

CiliAC (A. DE).- Dictionnaire

d'étymologie Daco-Roumain, 2 Vol.

Francfort sill Ludolphe St. Goar, 1870-1879.

dacoromanica.ro

IX

CODRESCU (TEODOR). - Uricaru. XXII volume. -Ias1, 1852 -1892.

COLUMNA LUI TRALA.N.-Revista.-B. P. Hald64, An. VII.

1870.

CONSTANTINESCU (GAGGtr). - Carte de

citire

prelucrati de In-

vAtitoriT asociatT Barbu Constantinescu, Lambrior, Aug. Laurian,

St. MihAilescu, I. Manliu.- Partea II, Edit. XV. Socecil &

- Comp., 1892.

- idem. Partea III. Edit. XII. - Socecil & Comp., 1893.

Proverbele romlnescl din colectiunea Reinsberg-DUringsfeld.

CONSTITUTIONALUL, Diar.-Bucurescl.

CONVOBBIRT LITERARE.- An. I- XXIX.

CORESSI.- Evanghelie. - Etymologicum Magnum, B. P. 1111.060.

CO$BUC - (G.) - B al ad e 11 idile. -Socect. & Comp., 1893.

Foie pentru totT, An. I.

COSTIN (111R0N). -Scrierile luT Nicolae Costin.- Cronicele RomAnieT

de Mihail Kogrdniceanu, Vol. I & III, Bucurescl, 1872 -

1871

COST1N (NICOLAE). - Sc ri er i I e

luT Nicolae Costin. - Cronicele Ro-

mAnieT de Mihail Kogalniceanu, Vol. I & 11, Bucuresc1,

1872.

CRLCIUNA$ (GG.). -

Inceptor in Transilvania. - Etymologicum

Magnum, B. P. Hisd611.

CRXSESCU (vIcTox).-Schite Ii Nuvele.- H. Steinberg, Baca-

rescI. 1893.

CRAINICEANU (DR. G.).- Diverse -- ConvorbirT Literare. An. XXII.

CREANGA - (ioN). - PovectT - Edit. Grig. G. Alexandrescu, 1890.

AmintirT din copilärie fi anecdote. Saraga, Iasl, 1892.

CRISIAN. (T.). - Inceptor, c. Cugieru, Transilvania. - Etymologi-

cum Magnum, B. P. Hasd611.

CRONICA ANONIIVI.i. - lstoria Ord RomAnescT de la anul 1809

1nc6ce, continuata de un anonim.- Magasin istoric pentru

Dacia, Vol. V, 1847.

DAME (FR.) - Nouveau

1893- 1896.

dictionnaire

Roumain-Francais. Bucarest,

DARIU (ION). - Gazeta TransilvanieT, 1898.

DELAVRANCEA - (sr

- Trubadurul.-Haimann. BucurescI,1887.

Sultanica.- St. Mihailescu, Bucurescl, 1885.

DIACONOVIOI-LOGA.- Chemare la tiparirea cArtilor romanescT. -

Buda, 1821.

DONCEV - Curs de literaturi romAng 1805.

DONICI (A.). - Fabule. Cartea I, Iasi?, la cantora Daciel literare,

1840.

- Fabule. Cartea II. Fla data.

DOSOFTEIli. - Etymologicum Magnum, B P. Hasani.

DRAPE! - JUL. - piar. Bucureso,

piar. Bêrlad, J. Tutova.

DREPTATEA. - - piar, Banat, 1895.

piar, Buctirescl.

DULFU (PETRE). - Revista Albina.

DU.MITRESCU (AL.). - Galicisme, proverbe, maxim, barbarisme. -

Carol Miller, Bucurescl, 1894.

EMINESCU (N., Diverse. - ConvorbirT literare.

ESARCU (G.). - Monitor Oficial, No. 20. Feb. 1898.

EVENIMENTUL.- piar,

83. FILIMON (N.).- CiocoT vechT qi noT.- Revista RomAna,1801- 1802.

FLONDOR (D-nu

FI:SIEA PENTRU TOTI. - Revista, BucurescI.

G. OAVALER DE). -Patria, Cernautl, 1898.

dacoromanica.ro

FRINCU T. & G. CANDREA -Rotacismul la MotT fi Istrient -

BucurescI, 1880.

FUND ESCU (Fox c.). - Basme, OratiT, PiciliturT i GhicitorT. -Bu- curescl. 1R75.

GALLIN,

NÄDEJDE, TIGHILIt

i CANDREA. - Carte de

citire, 1893.

GANE - (N.). - Nuvele.- ConvorbirT literare, 1875 - 1876.

PoesiT.

Saraga. Iasi.

- Diverse.- ConvorbirT literare.

GASTER - (DR.

- Literatura popularii romani. Bucurescl. 2 Vol.

Chrestomatia Romani. 2 Vol. Leipzig - Bucurescl, 1891.

- Tiganul ce 'fi-a mancat biserica. -Revista Tocilescu, I, 1888.

GAZ ETA POPORULUI. -Diar, Bucurescl.

GAZ ETA SÄTENULUI. - RevistA, Datculescu Director.

GAZETA TRANSILVANIEI. -piar, Brasov.

GEORGESCLT, Inv

c.

Copreni, j.

Ialovziïa. - Etymologicum

Magnum.

GHEORGACHI (AL DOILEA LOGOFET). -Candice obiceiurilor vechl nol ale Domnilor MoldoveT. - Cronicele RomanieT de Mihail

Kogalniceanu, Vol. III, 1874.

GH1CA (lox). - AmintirT din pribegia dupi 1848.- Socecd & Comp.

- Bucurescl, 1890.

ScrisorT catre V. Alezandri. - Socecil & Comp. BucurescI,

1887.

GIL. - Nuvele. - ConvorbirT literare.

GLIGORE (POPA). - Legenda Duminicei, an. 1000.

GOLESCI (CONSTANTIN DIN). - Adunare de pilde bisericescI

soficescT. -Buda. 1826.

i

filo-

GOLESCU (VORNICUL

povituirT §i cuvinte a-

devérate §i povestT adunate de dumnealuT Vornicul lordache Go-

lescu, fiul

IORDAOHEI. - Pilde,

réposatulul banul Radu Golescul. - /vlanuscris din

biblioteca Academiel Române. Proverbele extrase din

acest manuscris stint trecute in FROVERBELE

eu Insemnarea: Mss. I.

-

Copie IntocmaT a precedentuluT manuscris care se AA depusi

la biblioteca nationali de

la

lap. Pi overbele extrase lin

PROvERBELE ROILINILOR,

acest manuscris sunt trecute

in

co 1nsemnarea Mss. H.

GOVORA

(PRAYILA DE LA). - Pravila bisericéscA ROHM la 1640

la monastirea Govora.- Edit. Ion M. Bujoranu, Bucuresci,

18-5.

GRÄDI$TEANU (rETsz). - Vointa nationall, An. 1895.- Gazeta

PoporuluT, An. I, No. 192.

GRIG. - Nuvele. - Convorbiri literare.

GROSSMANN (s.

- Dictionar germano-roman.

de publicatie.

HALLER

(DR. JOSEPH). - Altspanische

Sprichwiirter

und

In cut s

sprich-

wtirliche

Redensarten aus den Zeiten vor Cervantes, Vol. 2. -

Regensburg, 1'-83. .117. HARAM (VASILE). - Carte de lecturi, 1894.

H.APPAT (ALEXANDRU). - Domnia ArniutuluT.- Revista notiä, An.

HÄPar

VIII, No. 10 - 11.

- (B. pETRTOEfou). -

TreT CraT de la Rèsirit.

Etymologicum Magnum Romaniae.

Bucurescl.

.

- - Ion Veda cel cumplit. - BucurescI, 1865.

- Columna luT Traian, 1882-1883.

Cuvinte din IntranT. 2 Vol. -Bucurescl, 1678.

dacoromanica.ro

XI

HISDftlfJ (B. PETRICEICU). - Traian.-Diar, An. 1809, No 83.

HELIADE RIDULESCU (ION). - Mémoire sur

l'histoire

de

la

régénération roumaine ou sur les événements de 1848.- Paris.

 

18,1.

-

-

Vocabular de vorbe ströine.- Bucuresel, 1847.

Tandalida.

-

Biblioteca portativi, LXV. - Poesil inedite. - Bucurescl,

1860.

H1NTESCU (r.

SibiL 1877.

c ).- Proverbele Romanilor. - Editura Closius,

HODOS (ENEA). - PoesiT poporale din Banat. - Caransebes, 1892.

HOITAN (E. N.).-invèleftor, Cetatea din Codru, Sinaia.-Ploescl,

1898.

IANOV.- Diverse. -ConvorbirT literare.

IARNIK-BIRSEANU. - Doine si strigiturT

iveali. de Dr. Urban larnik

din

Ardeal

date

la

i Andreiti Barseanu. - Bucurescl,

1883.

JCS. - Paloda, An. XIV, No. 27.

'DEM. - Diclionar de proverbe In calendarul Romanilor pentru 1892.

IONESCU

- Carte de citire

II. -Ioseph Göbl, .Bucuresc1.

Bucuresci.

- Carte de citire,

IPSILANT V.

- T. Iónitiil si L. Alcalay,

V. (ALEXANDRU

ION). - Pravilnicisca condici a

Domnului Ion Ipsilant. - Bucurescl, 1841.

ISPIRESUU (PETRE). - Legende sail Basmele Romanilor. - Bucu-

- rescI, 1882.

Sn6ve sail

povestT populare adunate din gura poporulul do

un culegitor.tipograf. - Editia II. ca multe adause. Buen-

- rescl, 1879.

Basme, snive si glume adunate din gura poportifuT. de P. Is-

Pitcle

1880.

i

- pirescu.- Craiova, 1893.

GhicitorT, adunate de P. Ispirescu.-BucurescI,

- Pilde, fabule, ghicitorT adunate de P. Ispirescu. -Bucu-

- rese1, 1880.

Din povestile unchiasuluT sfàtos, basme pfiginescl Intocmite

filo-

- de P. Ispirescn. -Bucurescl, 1879.

QicitorT populare,

- !ogle, An. 1 & II.

Reviste pentru istorie,

archeologie

Basme, snive, etc., de un culegötor tipograf. - Bum-

rescl, 1872.

- Idem. - In Chrestomatia Romani de Dr. M. Ghster, Vol. II.

- Diverse.- C.onvorbirT literare.

JIPESCU (GLIGORE M.). - Opincaru, cum leste si

- siteanu. - Bucnresc1, 1881.

cum trebue si fie

Muffle oraselor. - Bncurescl, 1884.

- QicerT In Lumina pentru totT, 1886.

JUNIMEA.

Börlad, J. Tutova.

KOGALNICEANU (ENACHE). - Diverse. - Cronicele RomanleT de

Mihail Kogilniceanu, Vol. III. 1872.

KOGILNICEANU (KIHAIL).

- §edintele divanuluT ad-hoc din Mol-

dova.- Baspuns vornicului Aiwa Bak.

LAB 0 V A RY (ALEXANDRE). N.). - Monitorul Ofiçial. Sedinta Cameril.

din 2 Decembre 184. LAMBRIOR (A.). - ConvorbirT literare, An. VIII- IX.

LAURIAN-MAX1M.- Dictionarul limbeT Romane, 3 Vol.- Bucu-

rescl, 1871-1876.

LITA (IOSIP). -invéfeitor. - Etymologicum Magnum.

dacoromanica.ro

XII

LUOACTU (DR. VASILE), paroit greco-catolic, c. Sisescl, p.

. Felsö-Banya, Ungaria.- Gazeta, I, No. 160.

LUMEA ILUSTRATA. - Revistii, An. II, 1894.

LUMEA NOUI. - piar, Bucurescl.

u.

LUMINA PENTRU TOTI. - Revistl, Director Enid litälteanu,

BucurescI, I, 1885.

LUPESCU (m.). - Inveldtor, c. Broseenil, J. Suciava. - §ezit6rea.

MADAN (G.). - Suspine, Bucurescl, 1898.

MAGASINUL ISTO RIO PENTRU DACIA. - Volumul IV si V.

MAGIUNCA (s.). - Etymologicum Magnum, B. P. litisdöd.

MAIORESOU (TiTu).- Critice, Bucurescl, 1874

MARIAN - (s. FL.). - Nascerea la Romani. - C. Giibl, 1892.

- Nunta la Romani.- C. Göbl, 1890.

Inmormintarea la RomanT. - O. Giibl, 1892.

- Ornitologia poporanti Romana, 2 Vol. CernInti, 1883.

- - Satire poporane Romane, Suclava, 1893.

Descantece poporane Romane, Suclava, 1886.

- TraditiT poporane Romano In Bucovina, Bucurescl, 1896.

MATEr BASARAB V. V. - indreptarea legieT Cu Dumnedeti care

are t6ti judecata archierésca gi Impörtitésca de t6te vinele preo-

tescl si

niirenescT Pravila, etc. - Editia Ion M. Bujoreanu,

Bricuresel, 1885.

- Previte.- Studiti asupra elementelor grecescT In limba romana,

de G. Murnu.

-MAWR D63INA E. B.). - Proverbele Romanilor- Bucurescl si Lon-

don, 1882.

- Analogous Proverbs in ten languages.- London. Elliot Sock,

62, Paternoster Row. E. C. 1885.

MEISSNER C. & V. DOGAR.- Prima carte de lectura, U, Plo-

esci, 1894.

MELHISEDEC (EPISCOP).

Revista

pentru Istorie, Arheologie

Filologie, An. II, Visita EpiscopuluT Gr. Tamblac.

MERA (1. T.). - Diverse. ConvorbirT literare, An. XVI.

MIHAILESCU (S.). - Invettitor, §ezdtérea, An. I.

MILESCU (SPATARIIL NICOLAE). - Cronica pe scurt a Romanilor.-

Cronicele RomanieT de Mihail Kogrilniceanu, Vol. I, 1872.

MONITORUL OFICIAL. - edinta din 2 Decembrie 1894;

No. 183. din anul 1895.

MUNTEANU (G.

gimnasiale inferiorT

- Carte de lectura romanésci pentru clasele

i reale. - Brasov, 1861.

MURNU (G.). - Studiti asupra elementelor grecesci In

mana, Bucuresci, 1895.

limba

ro-

MUSTE (RicoLAE). - Letopisetul tèreT MoldoveT de la domniea lui

pana la a treia domnie a luT Mihal Race-

stare de divan

!strati

Dabija V.

V.

vita, V. V.

atribuitä

luT

Nicolae Muste, dieac

1662-1729. - Cronicele RomanieT de Mihail Kogalniceanu.

III, 1874.

N.A.DEJDE

(D6IIINA SOPIEA).- Fie-care la rIndul en. -Nuvele. -

Samitca, Craiova, 1895.

NAUM. - ScrierT. - Dictionnaire Dam&

NECULCE (los). - Letopisetul Moldova - Cronicele RomanieT de

Mihail KogAlniceanu, II, 1872.

NEGRUZZI (cO.-Opere complecte, 3 Vol., Soceml & Comp., 1873.

NEGRUZZI (L).- Diverse.- ConvorbirT literare.

NOUTATEA. - piar, Iagl, I, No. 75.

ODOBESCU (ALEXANDRII ION). - Pravilnidsca condici a luT Ale-

xandru lén Ipsilanti.

dacoromanica.ro

XIII

195. ODOBESCU (ALEXANDRU IÓN). - ScrierT literare gi

Vol. -Soceml & Co., 1887.

istorice, 3

193.

ODOBESOU-SLAVICI - Carte de citire. Bucurescl, 1893.

197.

OLLANESCU

- Teatru la romanT. Soceca & Co

13.1-

rescI, 1897.

193.

OMILIAR DE LA GOVORA. - Etymologicum Magnum, B. P.

199.

203.

Hasdaq.

PALODA. - piar, Barlad, J. Tutova.

PILTINEANU (GR.). - inVelatOr, c. Tiubari, Transilvania. - E-

tymologicum Magnum, B. P. Hasdat.

PANN (ANToN). - Culegere de Proverbe safi Povestea Vorbel.

Editia Cucu, 1889, reproducere dupa cea de la 1847.

- ProverburT saü povestea VorbeT, 3 brosure. - BucurescI,

1852-1853.

-

-

-

-

207. -

233.

204.

205.

206.

208.

-

Calendar pe anul 1848.

Plisdräväniile luT Nastratin Hogea. - Bucurescl, 1887.

Fabule

i istori6re, 2 vol. - Editia I, Bucurescl, 1841.

Inteleptul Archir gi nepotul sail Anadam. - Bucurescl, 1880.

O

ezitére la tara saü povestea luT MOI Albu, partea I, Bu-

curescI, 1851.

Idem, partea II. - Editia Lazar, Craiova. 1890.

diverse pentru totT,

de M P. Misiotis. - Tipugrafla Lazar, Craiova.

209. PANU (G.). - Publici8t. - piarul Epoca. - 1896-1897.

210. PASCULESCU (31.) - La 1ntalnire sfaturT

gi

211. PATRIA. - piar, Cernaug, Bucovina.

212. PAUL (ION).- Din Transilvania. - Mee pentru

213. POMPILIU. - Diverse. - ConvorbirT literare.

214. POP (Rm.). -"flak/tor, c. $oniculel-Mare, Ungaria.- Etymologicum

Magnum.

215. PO P-FLO REN TIN (ION). - Diverse. - ConvorbirT I iterare.

216. POPESCU (AL). - lnalcItor, c.

Cernica, J. lifov. - Lumina

pentru totT.

217.

POPESOU (N.).- Calendarul Basmelor. An. 1881-1882-1883.

218.

POPOVICf ;G.). - ConvorbirT literare. An. XXV.

219. REINSBERG-DeRINGSFELD (IDA urn) OTTO FREIHERRN VON). -

Sprichwörter der Germanischen und Romanischen Sprachen. 2 Vol.

Leipzig, 1875.

220. REVISTA PENTRU ISTOR1E, ARCHEOLOGIE SI FILO-

LOGIE, sub directiunea

1892-1893.

lul

Grigoria

G.

Tocilescu,

221. REVISTA NOUA. sub directiunea lull B. P. Hasdad, 1888-1894.

222. litURÉNU (I.

223. -

224. -

- Despre datorille copiilor &Are *Mil tor.

A cincea editiune, Bucuresc1, 1887.

Nod istori6re

rescl, 1887.

resel, 1b60.

pentru copiT. - A patra editiune, Bucu-

Morale. - Volumul IV din biblioteca portativa, Bum-

225. ROMANIA LIBERA, No. 838 din 15 Martie 1880. WI Graila,

226.

227.

ROMANUL (larrRopoLiTuL miRoN). - Tribuna poporuluT, Arad.

Ungaria, 1, No. 198, pag. 1043.

ROM1NUL GLUMET, partea I, ProverburT, ghicitorT.- Thiel &

Weiss, Bucurescl, 1874.

228. ROSETTI (LASCAR). - Ve4i ALEXANDRI (V.).

229. SAGU.NA (MITROPOLIT). - Diverse.

231. 230.

SAINENU (LAZAR). - Basmele Romane.- C. Göbl, 1895.

- lelele, dinsele, vInt6sele, frum6sele, fernanele, maTestrele, mi-

lostivele, zfnele. - Bucurescl, 1886.

dacoromanica.ro

XIV

SALNEANU (LAZAR). -IncercirT asupra semasiologieT limbeT

ro-

mane. -

- Revista pentru istorie,

-

Elemente turcescT In

etc. An. II

i

Archeologie fi Filologie, Vol. VI, 1891.

limba Romani.- Revista pentru istorie,

- Filosof-Filoscos.- ConvorbirT Literare. - An. XXI.

- Dictionar universal

1896.

al

limber Romane. - Samitca, Craiova,

SALVIU (G. r).- Inv ilcitor, C. &map, J. Covurluiti. - ezitérea.

SB1ERA (ION AL LUZ G.). - Povef ti poporale romanescI. Cerniutl,

1886.

SCHULLER (IOHAN KARL). - Aus der Valachei :

Ruminische Ge-

dichte und Sprichwörter. - Hermanstadt, 1851.

$ EZ T(5 REA. - Revista. Buda-Pesta.

SEZAT6REA.- Revisti. - Director A. GoroveI. Folticenl, j.

Suc1ava.

SEVASTOS (ELENA D. O.). - Pove§tT. - Saraga,

SILASI

(DR

GR.). - Renascerea limbei

stein. Clufid, 1870.

- scriere.- stein, Clusit, 1879.

Apologie.

romanescT

In

vorbire

SIMA (GR ).- ConvorbirT Literare.

Inveyitor,

c.

SIMEON DASCALUL.- Cronicele RomanieT, I. Apendice.

SIMU (R.).

Orlat, Transilvania. - Etymologicum

Magnum.

SINCAI DIN SINCA (GHEORGHIE). - Cronica Romanilor, 3 Vol.

Bucurescl, 1886.

SION. - Fabule, BucureseI.

SLAVICT.- Nuvele. - ConvorbirT literare. -An. 1875- 1876.

SOLOMON. - Paremiile luT Solomon extrase din Biblia de la 1688. -

Socee0 & Comp

1895.

SPERANTIA (TEGDGR). - Anecdote populare, I.- Editia II. Ba-

- silescu, Bucurescl, 1892.

- resol, 1890.

Tot anecdote

populare,

Alte anecdote populare, II.- Editia L C. Sfetea, Buen-

H. Steinberg, Bucuresel,

1803.

STAMATI (c.). - Musa. STANCESCU (mm.) -Basme fi Snave. -H. Steinberg., Bucu-

rescl, 1894.

- Alte Basme.- H. Steinberg, Bucurescl, 1893.

STOICESCU (sT.).-Preot,

c.

Beillictinca, J. Ilfov. - Lumina

pentru top'.

STURDZA (D. A.). - Vointa nationali, An. XII, No. 3278.

TEODORESCU (G. DEM ) - CercetirT asupra proverbelor romane.-

- Bucurescl, 1877.

- Poesil populare romane. - Bucurescl, 1885.

- Viéta fi activitatea luT

Anton Pann. - I.

Mituri lunare. VIrcolaciT. - ConvorbirT literare.- An, XXIII.

Göbl, Buc., 1893.

- Operele luT Anton Pann.- I. Göbl, Bucurescl, 1893.

- IncercirT critice asupra unor credinte, datine

i moravurT ale

poporuluT roman. - Tipogr. Petrescu-Conduratu, Bucuresci,

1874.

'ORA NOUA. - Tomul III, Bucurescl, 1887.

THEODORESCU (G.).- Invétator, Galati.- Etymologicum Magnum,

B. P. Hisdöd.

THEODORESCU (T.). - Inalcitor. - §ezitérea.

TICHINDEAL (DnuTRIE).- FilosoficescI

i

politicesd prin fabule

moralnice InvatiturT.- Buda, 1814.

dacoromanica.ro

XV

TIMPUL - piar.- Bucuresel.

TOCILESCU

Vedl Revista pentru lstorie, etc.

- Diverse. - ConvorbirT literare.

TOMESCU (v.).- Invetcltor, c. Buda, J. recua. -Etymologicum

Magnum, B. P. Hasdéd.

TRÄILA (PREOT

Temif6ra. - Etymologicum Magnum, B. P.

BAO éd.

TRAIAN.- piar. Vedl HO4d611.

TRIBUNA.- piar, Sibiù, 1885 -1894.

TRIBUNA POPORULUI. -piar, Arad, Ungaria.

UNIR EA. -piar, Blaj, Transilvania.

URECHI (VORNICUL GRIGORI). - DomniT MoldoveT, 1354 -1594.-

Cronicele RomanieT de M. Kogalniceann, Vol. I.

URECHLÄ (v. A ) - Legende Romane - Socecd & Comp., 1891.

Diverso. -ConvorbirT !iterare, An. XXI.

VA CARESCU (I6N).-Opere.-Etymologicum Magnum.- ConvorbirT

!iterare, An. XVIII.

VALENTINEANU (1. G.).- CugetérT, maxime, proverbe, anecdote.

- BucurescI, 1890.

VARRON (o.).-Noptile lungT saü pove§tI,

BucurescI, 1877.

fabule §i

anecdote.-

VASILE LUPU V. V.- Carte romanifscii de Invitituri de

la

Pravilele Impèrätesef §i de la altele giudéte cu Osa

cheltuéla a

luT

Vasile Voevodul

vi

Domnul tèréT

i

cu téti

MoldoveT. -

Editia I. M. Bujoreanu, 1885.

VOINTA NATIONALÄ. - Piar, Bucurescl.

VOINTA PRAHOVEI.- Piar, Ploescl.

WANDER (N. p. w.). - Deutsches SprichwOrter-Lexikon. 5 Vol. -

Brockhaus, Leipzig, 1867-1880.

ZILOT ROMINUL.- Cronica meditA. - Columna luT Traian, 1882.

- pinit la 1888.

ScrierT inedite.- Revista pentru

istorie, etc., An. II, 1885.

- lalnica cantare.- Revista pentru Istorie, etc. Vol. VI, 1891.

CORESPONDENTI

ALBU (oN.), elev la fc6la normalli de invelatori din Birlad, c.

Schinenl, J. Tutova.

ALBU (11.), elev la

c6la normala de invitcltori din Birlad,

c.

'yeso', J. Tutova,

ALBU (N.), C. Piatra, J. Némtu. ALEXANDRESCU (GR. I.), pre§edinte de tribunal, Galatl, J.

Covurluid.

ALEXANDRESCU (o.), elev la §c6la nornuali de institutor f din

Bucureeci, c. Alexenl, Ialomita. ALEXANDRESCU (p.). elev la fc6la normald de inv4ator1 din

Birlad, c. Mircescl, J. Vasluid.

ALEXANDRESOU (A.), c. Hilyiva, J. Constante.

ANTONESCU

elev la fc6la normuld de invilditort din Bir-

lad, c. PlitInescI, J. Rimnicu-Sérat.

ANTONESOU, elev la qc614 normald de inviteltori din Bucu-

res" c. Valcele, J. Argeq.

ARBORE (ION), inginer, J. Buz6A.

ARJOai (o.

invitalor, c. Obarqia, J. Meheding.

dacoromanica.ro

XVI

392. ARMEAN (r.), student, c.

silvania.

Zibot, comitatul Huriedióra, Tran-

ARSENESCA (ANIcA), servitáre, Bueurescl,

Ilfov.

BÄLÀ.NESCU ((.N), avocat, C. Foconl, J. Putna. BÄLÄNESCU (D-NA S.), e Foc§ani, J. Putna.

BÄLÄSEL (TEonoN), inveptor, c. Steffinesel, J. Valcea.

BALLY (oosTAcuE). proprietar, C. Carlomlinesel, J. Tutova.

BALLY (DÓAINA CL.), c. Nicorescl. J. Tecuchl.

BALS (ioNGu), J. la§1.

BANCIU (ANrcA), e. Toparcea, cornil. Sibili, Transilvania.

BANESCU (Ion profesor, c. Roman, J. Roman.

BANITA (anEortatiE), neguidtor, c.

Ungaria.

Va§coli, comitatul Bihor,

BANITA (curaNA), iurat, e. Va§coft, comitatul Bihor, Ungaria.

BANULESOU

inveldtor, c. Pietro§ita, J. DImbovita.

BARSAN (A.), student, c. Corbi, comit. Ffigitra§, Transilvania.

BARSAN (r.), student, c. Soar§, comit. T1rnava-Mare, Transit-

vania.

BASOTA (A.), prin V. Forescu, c. FolticenI, J. Suclava.

BÄZAVAN (G.), eles din §e6la normal, c. Oraiova, J. Dolj.

BERBECE (r.), student, c. Sibill-Bran, cornit.Fligtira§, Transil-

vania.

BEREA (rorteu), agricultor, c. Urlap, J. Melt'.

BICA. (G.), student, comit. Ffigftra§, Transilvania.

BODEA (a.), student, c. SochturA, cornil. Turda-Arie§, Tran-

silvania.

BODNARIU (o.), preot, c. Bochia, cornil. Arad, Ungaria.

BOGDAN (G.), preot, c. Ciirpinet, comit. Bihor, Ungaria.

BOGDAN (pETNu), e. Bhrescl, comit. Bihor, Ungaria.

BOLDEA (r.), teolog, e. Crihalma, comit. Timm-a-Mare, Tran-

silvania. BORZA (N.), student, cornil A1ba-Inferi6r11, Transilvania.

BRA.TEIU student, comit. Tlrnava-Mare, Transilvania.

BRÄTIANU

o.), inginer, Florica, J. Mnscel.

BRATU (v.), student, comit. Alba-Inferi6rk Transilvania.

BUDISTEANU (PAuL), tnaior, c. Bucuresel. J. Ilfov.

BUD1STEANU (D-NA V.), c. Bucurescl, J. Ilfov.

333 BUGARIU (T.), preot militar, Banat, Ungaria.

BUNGETIANU (preot o.), inveidtar, c. Co§ov6t, J. MehedintI.

BUNGETIANU (o. c.), elev la ,cóla de inetitutorl din Bucuresct,

c. Cosovét, J. Mehedintl.

BURSASIC (naz), preot, c.

ust, comit. Bihor. U.ngaria.

CALIN (10RDACHE), eles la §céla de institutort din Bucuresel, J. Arge§.

CAL1N (VASILB), elev

la fc6la de invegtori din Bucuresci, J.

Arge§.

CALOI (D-NA s.), c. Bk.lad, J. Tntova.

CAN IAN

publicist, c. Ia§1, J. Ia.§1.

CATRINIff, eles la fcòla normald de inaldtori din Bèrlad, c.

Rlidi(1, J. Vasinit.

CHERECHEANNonoN), inveldtor, c. siria, comit. Arad, Un-

gari a.

CHETAN (ALNxiN), student, comit.Tirnava-Mare, Transilvania.

CHIRIAC (ION),

cureset.

CIOCOIU (A.), elev la §c6la normald de institutorl din Bucu-

eles la

ehla normald de institutori din Bu-

reset.

dacoromanica.ro

XVII

CIOICk (ATH ), c. Strehda, J. Mehedintl.

CIORICE (preot D.), invglator, c. Merení, J. Olt.

COJOCARU (A.), eles la fcòla normad de invëllitori din Berlad,

c. Tifescl, J. Putna.

COMANESCU (rosrF), etudent, c. Codlea, comit. Brasov, Tran-

silvania.

CONSTANTINESCU(r. N.), agricultor, c. Clulnita, J Ialomita.

CORBIS (GRIGORE), agricultor, c. Cândescl, J. Némtu.

CORCE A (AvRA31), paroh ortodox-oriental,

c. Costelu, p. u.

Banat, Ungaria.

COROIANU (ramm), execntor regesc, c. Vascoll-Bitrescl, com.

Bihor. Ungaria.

COROIU A FILI (ION), preot, c. B5.rescl, comitatul Bihor, Un-

gana.

OOROliJ (PARTENIE), C. Vascoll-Bäresel, comitatul Bihor, Un-

CORO/U A FILI (sAvETA), c. Vascoil-Bárescl, comit. Bihor,

Ungaria.

COSMA (D-NA MARIA ), invefdtóre de Stat, Bihor, Ungaria.

C. Va§COA, COM1 t.

COSTACEA, pro fesor, e. Galatz, J. Covurluln.

COSTACHE (IoN), agricultor, c. °Ming. J. Roman.

COSTENT (LASCAR), avocat, c. Banca, J. Tutova.

CRETO/U (G.), C. ScAescl, J. Dolj.

CRISTEA (GAvRu.), preot, c. Forr6A, comit. Bihor, Ungaria.

CRISTESCU (c.), sub-locotenent, proverbe culese In c. Ruar,

J.

Muscel si c. Valea-Rea, J. Vaslulu.

CRUCEANU (orm.), elev la fc6la normald de inveldtori din Ber-

lad, c. Popeni, J. Tutova.

CURCUBETA (ioRDAN), student, c. VIhden1, comit. FrtgAras

Transilvania.

CURIERU (rucuLAR), agricultor, c. Tinta, J. Prahova.

CUSIAN, etudent, c. Godinescl, comit. Hunedióra, Transilvania.

363. DAME (D-NA EUGENIA), e. Bueurescl, J. Ilfov.

DANIILESCU, (c.), elev la §c6la normald de institutorl din Bu-

curesci, c. Scundu, J. Válcea.

DANILESCU (rEntz), c. Craiova, J. Dolj.

DANCU (ALEXANDRU), negufdtor, c. Uresel, comit. Bihor, Mi-

gada.

DIANU (o.), revisor §colar, J. Mehedinti

DONOA (1. I.), eles la fc6la normald de invelatori din Bèrlad,

i Arges.

c. Carja, J. Tutova.

DORDEA (mARIA), e. Topircea, comit. Sibit Transilvania.

DRAGAN (r.), eles la fc6la normald de institutorf din Bucuresci,

c. Cosula-Miletin, J. Botosan1.

DRÁGUESCU (orm.), C. Bucurescl, J. Ilfov.

DRÁGUT (O. X.), C. 0oprIcI6sa, J. Gorj.

DUMBRAVA, elev la fcòla normald de intiefdtori din Bèrlad,

c. Schinenl, J. Tutova.

DUMITRESCU (HARnr), C. Bucurescl, J. Ilfov.

DUMITRESCU (L), inveldtor, c. GitncIova, J. Dolj.

DUMITRESCU (sTEF.), elev la fc6la normald de institutori din

Bucurescf, c. Balsu, J. Romanatl.

DUMITRU (hurtar), agricultor, c. MotAenl, J. DImbovita.

DUCA (Taus), inginer, c. Tulcea, J. Tulcea.

EMANDI (G.), C. Mrlad, J. Tutova.

ENESCU (H. o.), invèlettor, c. Zamostea, J. Dorohohl.

62447

2

dacoromanica.ro

XVIII

ENGEL (H.), inginer, c. Folticenl, J. Suclava.

TERCHILA, student, 2omit. Tirnava-filare, Transilvania.

398. FETU, elev la fe6la normalci de invitcltort din Birlad, c. Onescl,

J. Baclul.

FL.LMIND (c.), student, c. Borgo-SusenI, emit. Bistrita-Nh-

sfiud, Transilvania.

FOCHIDI (Ar,nr.), proprietar, c. Urzicenl, J. Ialomita.

FORESCU (vAs:LE), c. Folticenl, J. Suelava.

FRUMU$ANU (mu), avocat, e. Tirgu-Jiu, J. Gorj.

FURCA (N.), inginer, c. Bucurescl, J. Ilfov.

GABRIELESOU (Im), inginer, c. TIrgoviste, J. Dlmbovita.

GABUNEA (0.), inginer, c. Slatina. J. OIL.

GALDFX_I (A), student, comit. Turda-Aries, Transilvania.

GARBOVICEANU (P.), prof. seminar central Bucuresd, colectie

de proverbe eulese In oomunele; Comanita (Olt), DrA-

gfinescl (Vlasca), DomnescI (Muscel), Dogu (Argos), A-

mfirescl (-Mena), RfitescI (Argos),

erl:ifinescl (Argos),

uicl (Argos), Poenaril iGorj), PacIonil (Muscel), Mosna

(Do1j), Slfivuta (Do1j), Tutana (Arges), Costesel (Argos),

Botenl (Muscel), CretenI (Vfilcea), Corbu(01t), VIrclorova

(MehedintI), Lucent (DImbovita), Furduescl (Argos), MO-

gosescl (DImbovita), Dobresel (Muscel), Batten' (Vilcea),

Schitu-Golescl (Muscel).

GELT (ANDREY1J), e. Vascod, comit. Bihor, Ungaria.

GEORGESCU (caisTEA), magistrat, c. Hnsl, J. FAIchl.

GEORGESJU (EL), invélator, c. Goeslu, J. Iasl.

GEORGIÙ (mum), c. Beiusl, comit. Bihor, Ungaria.

GERLAN (G.), matriculant, e. Camp, comit. Bihor, Ungaria.

GHEORGHIla (pm), eles la fc6la normald de institictort din Bucuresa, c. Teemlu, J. Tecuclu.

GHICA (N.), c. Bucurescl, J. Ilfov.

4.05. GLODARIU (ANIoA), c. Toplrcea, comit, Sibid, Transilvania.

GOROVE/ (ARTUR), magistrat, c. Fohicenl, J. Sucia-va.

GRIGORESCU (ioN), eles

la fcòla normald de institutort din

Bucuresci, c. Bucurescl. J. Ilfov.

GR

(D-NA ELENA), C. Bucurescl, J. Ilfov.

GROIWREANU (man), inveptor, c. Gala, comit. Arad si

B. Comlos, Ungaria 1).

GROFWREANU (IoN), student, c. Vasiova, comit. Torontal,

Ungaria.

GROSFOREANU (=TA), comit. B. Condos, Ungaria.

GURBAN (c.), protopopul Butenilor, comit. Bihor, Ungaria.

HARAM (vAsti,N), inritator, c. Grivita, J. Tutova.

HERESU (ToN), tipograf, c. Arad, comit. Arad, Ungaria.

HERLE, c. Beius, comit. Bihor, Ungaria.

HINU

student, comit. Ffigitras, Transilvania.

HOCIOTAII (ILIE), student, c. Seliste, comit. Sibid, Transil-

vania.

HOLERGA, student, e. Soda, comit. Sibid, Transilvania.

HOLERGA, student, e. Magark comit. TIrnava-Mare, Tran-

silvania.

HOVA5Iff (ANT.), student, c. Acilid, comit. Sibid, Transilvania.

HRISTIDI, student, c. Buztkl, J. Buzikl.

1) T6te proverbelc din comitatul Arad si Imprejurn tut all fost adunate

de D-1 lullu Grofsoreanu.

dacoromanica.ro

XIX

HU/BAN (mARGRDDALA), c. Avramescl, J. Tutova.

lARCA (c.), c. Buzad, J. Buzad

IFRIM (v.), eles la fc6la normald de itaatatori din Birlad, c.

Corodesci, J. Tutova.

ILASEVICI (I.), invigtor, c. Stlubeni, J. Dorohol.

ILIE$ (PETRE), inginer, c. Hateg, cornil. Hunedldra, Transil-

vania.

IONESCU-GION, profesor, C. Bucurescl, J. Ilfov.

IONESCU (L), invéldtor, c. Beciu, J. Olt.

IONESCU (G.), inveldtor, c. Beclu, J. Olt.

IONESCU (N. GR.). inveldtor, c. Mamorntla, J. Dorohol.

IORDA.CHESCU (e.), eles la 8c6la normald de institutert din

Bucureset, c. Cristescl, J. Botosani.

IORDAN (N.), eles la péla normald de invilittort din Birlad, c.

Tecucel, J. Tecucid.

IORGULESCU (1.), inveldtor, c. Baia-de-Arama. J. Meheding.

ISTRATESCU (L), inveldtor, c. Cobia, J. Dimbovila. IUTESCU (sT. sT.', C. Catanele, J. Dolj.

1VAN (pum.),

silvania.

student, c. Apoldul-Mare, cornil. Sibid, Tran-

JUVARA (D-NA Z.), c. Fedesci, J. Tutova.

JUVARA (D-NA p.), c. Focsanl, J. Putna. JUV ARA (N.), proprietar, c. Popeni, J. FalcId.

JUVARA (ALFRED), student, c. Barlad, J. Tutova.

JUVARA (HENRI), c. Berlad, J. Tutova, JUVARA (D-NA A.), C. Berlad, J. Tutova.

JUVARA (D-NA )EARIA), c. Saralent. J. Tutova.

KARKALECHI

inginer, c. Campins, J. Prahova.

KOSTAKI (Lupu), c. Ciortoloni, J. Tutova.

KRUPENSKI (D-RA SAETA), c. BetescI, J. Némlu.

LAMBRINO (D-NA SMARANDA), c. Gagesci, J. Falcid.

LAZAR (D-RA

CYVSSCOÙ, comit Bihor, Ungaria.

LINDE (D-NA LUDO, O. Barlad, J. Tutova.

LUNGU (I.), Sebesul-Mare, Transilvania.

LUPAN, elpitan, c. Falda, J. Falcid.

LUPESCU (m.), invétdtor, c. Broscenl, J. Suclava.

LUZZ ATTO (D-RA P.), c. Iasl, J.

MA CHIDON (N.), eles la §c6la normald de invigtori din Birlad,

c. Niporescl, J. TecucTu.

MACRI (D-NA CALIOPI), c. Galatz, J. Covurluiu.

MADAN (G.). proverbe din comunele: Chi,ened, linutul Chi-

semi" Valea Parulul, tinutul Bender; c. Trust:mi, tinu-

tul ghisened.; Costescl, linutul Chisened, Basarabia.

MAGURA (I.), profesor, J. Prahova.

MANAFU (N.), inaidtor, c. Vela, J. Dolj.

MANOILESCU (o.), eles la §céla normald de institutort din Bu-

curesei, c. CosmescI, J. Vaslu;u.

M'A.R./IC.1NA (o.), inginer, c. Slatina, J. Olt.

MARCOVIC/U (p.), c. Belus, comit. Bihor, Ungaria.

MARDARE (r. s.), eles la fcéla normald de invitettort din Birlad,

c. Costesci, J. Tutova.

MARIN (ILo), c. Bucurescl, J. Ilfov.

MARIN (IONACHE), c. Gradistea, J. Vlasea.

MARINESCU (aoRRE), invildtor, c. Pirvu-Rosu, J. Argel.

MAR1NESCU (ANDREI), inviyitor, c. Humele, j. Arges.

MARINESCU (1.), invikitOr, c. Braciu-de-Jos, J. Arges.

MARTINLAN (AL.), C. Bocuresel, J. Ilfov.

dacoromanica.ro

XX

MATAK. inginer, C. Bucurescl, J. Ilfov.

MATEESCU (EALAcl), e. SuIca, J. Olt.

MATEESCU (N.), inveidtor, e. Movilita, J. Putna. MEDESI (ION), c. Cluj, comit. Cluj, Transilvania. MEISSNER (c.), profesor, e. Iasl, J. Ias3.

MICLESUU (D-RA. EUFROSINA OAT.), C. Beirlad, J. Tutova.

MICLE-XU (c. c.), locotenent, c. Miclesel, j. Vaslulu.

MICLOSI (ies:tE), c. Vascod, comit. Bihor, Ungaria.

MIOU (G.), agricultor, c. Bltsescl, J. Falda

MICU (i), agricultor, c. Basase'. J. Ffticid.

MECULA (1), preot, C. Vascod, comit. Bihor, Ungaria.

M1LIÄILE1CU (E ), elev la

eòla normald de invejatorI din Bér-

lad, c. Basescl, J. Fhleid.

MIHÄILESCU (zoE si A.), invE(ätort, c. Buten ly J. Prahova.

MIRUT.A. (PETRu), c. Vasend, comit. Bihor, Ungaria.

MIRCEA I.), student,

silvania.

Onescl, J. Buda.

c. Lovnic, comit. Ttrnava-Mare, Tran-

MIRON (N.), elev la una normald de intélatort din Bérlad, c.

MOLDOVAN (I.), C. San-Mielan% comit. Tlrnava-Mare, Tran-

silvania.

MOLDO VAN, cornil. Alba inferi6rh, Transilvania.

MOSCUNA. (AT.), proprietar, J. Gorj.

MOTAS

(vAsiLE),

agricultor, c. Adanca, J. DImbovita.

MO VI LA (tuncI), proprietar, c. Movilenl, J. Covurluiu.

MOLLER (IGNAT), c. Vascod, comit. Bihor, Ungaria.

Mil10E80U (GAMO, profesor, c. IasI, J. Iasl.

N *** c. Gftescl, J. DImbovita.

N ** eles la qmíla normald de luvéldtori din Bérlad, c. Schlo-

peni, J. Falcitl.

NECULESCU (D-NA EUFROSINA A.), C. Consta*, J. Constan(a.

NEDE/ANU, student, c. Oraiova, J. Dolj.

NEGOESCU (EAKFIE G.), invilator, c. JidenI, J. Rimnicu-Shrat.

NICULESCU (RADI), C Dieneil. J. Olt.

NITÄ. BERJARU, c. Pitase', J. Arg, s.

NITESCU (i6N), invétator, c. Viespescl, J. Olt.

NITULESCU (G), c. Petenlescl, J. Wileea.

OLAftU (ILEANA), O. Crangu, J. Tntova.

ONISOR (GAvRIL), profesor. Proverbe adunate In e. Dobrovdt,

plasa Crasna, J. Vaslulu1).

- Colectie de preverbe adunallt In judetul Tntova, co-

munal° Simila, Slobozia, Sirbil, Banca,Fedesel,Murgen1,

Ctingu, Délu-Mare.

OPREA. (Rusu), e GoIcea-Mic§, J. Dolj.

OPRESCU (11.), c. Balad, J. Teleorman.

silvania.

OTOIÙ (i.), teolog, c. Acilin, comit. Sibid, Transilvania.

PALADE (v.), student, c. CampenI, cornil. Turda-Aries, Tran-

PAP (tavlu), inattitor, c. Covasint, comit. Arad, Ungaria.

PAPP (PAUL), avocat, c. 13e1us, comit, Bihor, Ungaria.

PAPP (DNA VETURIA ,

O. BeIUSI, COMA. Bihor, Ungaria.

PAPP (vAstmu), protopop, c. Belus, coma. Bihor, Ungaria.

PASCAL (mfriAf), profesor, c. Bucurescl, J. lifov.

I) Indemmilul g

proverbele primite de la eleva

profesor G. On4or datorez t6te

eOIel normale de InvEtitorl din 'Orlad.

dacoromanica.ro

XXI

PATRICIU (E. I.), invétator-diriginte, c. Smulp, J. Covurluiu.

PETRESCU (1.), c. Bucurescl, J. Ilfov.

PETRESCU (AT.), inginer, c. Curtea-de-Arges, J. Arges.

PETRIUCÀ (G ), C. L. orna, comit. Alba-inferiórIt, Transilvania.

PETROV (N.), elev la fc6la normalci de institutor t din Berlad, c. CodAescl, J. Vaslulu.

PIRVU, elev la fc6la normald de invélatorl din Bérlad, c. Ivesci,

J. Tutova.

POBORAN (G.), institutor-diriginte, c. Slatina, J. Olt.

POIENARU (GR.), inginer, c. Focsanl, J. Putna.

PONICI (D-RA E.), institutére, c. Cernavoda, J. Constanta.

POP, locotenent, c. B6rlad, J Tutova.

POP (p.), avocat, c. Beim, comit. Bihor, Ungaria.

POPA (D.), inaidtor, c. Simia, J. Prahova.

POPA (N.), sumar, c. Vérzar, comit. Bihor, Ungaria.

POPESCU

inveldtor, c. Cioamesci-MArgineni, J. Ialomita.

inv'épitor, c. Dobreni, J. Ilfov.

POP ESCU (N.), agricultor, c. Petrosita, J. Dimbovita.

POPESCU (mATEIu), c. Clejanl, J. Vlasca.

POPESCU-DOBRENÌ

POPESCU (coaNEW, teolog, c. SibiA, comit. Sibid, Transilvania.

POPOVICIU (ploma), student, c. CovragiA, comit. Hunediórei,

Transilvania.

POPOVICIU (uso), comit. Sibiù, Transilvania

POPOVIC/U (la.),

C. Rupt, comit. Hunedióre1 Transilvania.

534 POPOVICIU (D.), invéldtor, c. Cuvin, comit. Arad, Ungaria.

POP? (Iosip), notar, c. Mesa comit Bihor, Ungaria.

POSSA (c.), elev la sc6la normald de institutor t din Bucurescl,

c. Humulesci, J. Némtu.

PROCOPIESCU (Ta.), invetator diriginte, c. Islaz, J. Romanati,

PU$CAR/U (1.), student, e. P.-M6rului, comit. Fggáras, Tran-

silvania.

RIDOPIT

RÀ.DULESCU (mARIN), eles la fc6la normald de institutori din

avocat, c. Bucuresel, J. Ilfov.

Bucureset, c. Slatina, J. Olt.

RIMBU (v.), e. BrAnesci, J. Dimbovita.

REDNICU (I.), doctor, c. Vaseml, comit. Bihor, Ungaria.

ROMAN

student,

c. Vima-Mic6., comit. Solnocului, Un-

garia.

ROVASCU (G.), agricultor, c. Urdes% J.

ROSETOS (iorT), inginer, c. Roman, J. Roman.

ROSETTI (D-NA EFROS1NA), c. Filipenil, J. Bac5.0.

RUSU (ara), c. Ighisdorf, comit. Tirnava, Transilvania.

SALA (vAsu,E), dascdl grec-oriental in Vascoll-Baresci, comit.

-

Bihor, Ungaria.

Colectie de proverbe adunate in urm6tórele comune

din comitatul Bihor: Vascoil-BAr6scl, Drágtmescl, Belus,

Negro, Paalescl, TigAnescl, Lelesci, Sébisu, Hinchiri§,

B6.1eni, Totorenl, B. Lazun, Cusiisu, CItc&cenl, Ghighiseni,

Hoiar, Lunca, Serbescl, Dumbravani, S6ud, Ferice,Bun-

tescl, PoenI sup. si inf, Gurani,Petrósa, Chico, Br6sce,

Brklet, Mfigura, Sudrigin, Rienl, Zavoenl, Petrileni, Camp,

ColenI, Driheni, Sust, Câmpani, Mita, Leheceni, F6nata,

Sedistel,

dita.

edite Talpe, Miziries, Chrpinet, Poiana, V.

Seliste, V. Sohodol, Verzar, Pocola, Da. Forr66, Vinteri,

Holod, Saca, Dudureasa, Telec, Ninfalesci, Merag, Tar-

SALA (iumArTA), c. Vascot-Bär6scl, comit. Bihor, Ungaria.

dacoromanica.ro

XXII

SALVIU (G. p.), invalator, c. Smultl, J. Covurlulu.

SAGUNA (Societatea de lectura ANDREf), din Sibili.

Colectie

de proverbe adunatit si trimisft de membril sacietfttel.

ANDRU (N.), student, c. Geoagul-de-sus, cornil. Alba-Inferiára,

Transilvania.

SÄRARICT (I.), c. Tighina, J. Valcea.

SCURE/U Ilevisor l'colar, c. Badal, J. Bachil.

SILAGHI (s), teolog, comit. Mures-Turda, Transilvania.

SIMION ti. GIL), eles la fcéla normala de invetatori din Bèrlad,

c. BAsescI-Thmlisent, J. FAlcitl.

SIMULESCU (I.), student, c. Mihelenl, cornil. Zarand, Tran-

silvania.

SION (DNA PROPINA), C. Hartad, J. Tutova.

1$151AN (eAT.), invétat6re, c. Adam, J. Tutova.

SOREANU (FLortmA), c. Preajba-de-Pftdure, J. Romanatl.

curesci, J. Arges.

SPERANTIA (T.), profesor, e. 1a1, J. Iasl.')

ST'ANCEANU (m.), inv'étator, c. Piria, J. Meheding.

STANESCU (ioN), eles la fuga normala de institutori din Bu-

STEFA.NESCU (Likz.liN), C. PerisanI, J. Argos.

STOIAN (VASILE N.), agricultor, c. Rosiorilde-Vede, J. Tele-

o rman

STOIAN (vAsiLE), c. Oltenita, J. Ilfov.

bTRUGARTU

(ismoN), pi/durar, c. Vascoii-Bftresel. comit. Bi-

hor, Ungaria.

TACU

), invëffitor, c. Braniscea, J. Covurlulu.

TARCUS (N.), invalator, c. Pisen, J. Covurlulu.

TEODOR (LisAvETA), c. Btirlad, J. Tutova.

TEODORESCU, eles' la §e6la mrmald de institutori din Bu-

curesci.

TEODORESCU-KIRILEANU (s.), J. Suclava.

TEODORESCU (1.), inatator, c. Cottrgas, J. Suclava.

TEODORESCU (c.), invefator, c. Lipova, J. Vaslulu.

TEREBENT (TRAfAN), c. Cocluba, cornil. Bihor, Ungaria.

TIFANCA (mEANA), c. Ttfu, J.

TILA (s.), eles la gc6la normala de invegtori din Bérlad, c.

Brfth4sescI, J. Tecuclu. TITORIAN (i.), profesor, Basarabia.

TODAN (ioNAsu), diac, c. Blir6scl, comit. Bihor, Ungaria. T6DER (vAsux), agricultor, c. Rosioril-de-Vede, J. Teleorman. TOFELDEA (pret.), cornil. Alba Inferiórft, Transilvania.

TOMESCU (G. 1.), inalator, c. Broscaril, J. MehedintI.

TRIFU (u.n), eles la faSla nonniala de institutori din Bucurescl,

c. Bucurescl, J. Ilfov.

TROFIN (N.), normalist

Trasile Lupu, c. Glodenl, J. SucIava.

TROTEANU (e.), eles la fcòla normala de institutor i din Bucu-

resci, c. StEneescl, J. Botosant.

'MOR& (HENctur), perceptor, c. Vacoll-Bflrlisel, comit. Bihor, Ungaria.

TUTESCU (EIT.), O. Catanele, j. Dolj.

TZINTZU (r.), inginer, c. Buz611, J. Buzful.

ULESCU (PANTELIS), O. Phtula, J. Mehedintl.

3) T6te proverbele primite de la eleva §c61e1 de instimtort din Bu-

cules dupi Indemne! si stiíruinvt D.lut T. Sperantia, profe-

curesct,

sorul lor.

dacoromanica.ro

XXI"

URECHIÄ. (v. A.), profesor univektitar, c. Iasl, J. Iasl.

resci, c. Lralova, J. Dolj.

VARLAM (r.), inv'eldtor, J. Putna.

VAS1LE (L), agricultor, c. Vadn-Lat, J. Vlasca.

VASILE A LUI STAN, c. Ruc&r, J. Muscel.

VASILIÙ (AL.), invétator, c. TitarasI, J. Suclava.

URECHIA. (MiKox). c. DrAgInesel, comit. Bihor, Ungaria. VACARESCU (ioN), picher, c. M&cin, J. Tulcea.

VILCOF (ToN), eles la ¡lago, normak1 de institutor i din Bucu-

VASILIC (INDREIU Vil:1ER), C. Sedistel, comit. Bihor, Ungaria.

VEJA. (I), profesor, c. Alexandria, J. Teleorman.

VERGATI (Emonon),

c. Balsa, J. Romanatl.

VESTEMEAN (N.), c. Rin-Sadului, comit. Sibid, Transilvania.

proprietar'

VOINESCU (ALEX., elev

Bucuresd, J. Gorj.

la fc6la normald de institutor

din

VIILOANESCU (luan), eles la fcóla normald de institutort din

Bucurescl, c. Pelead, J. Dolj.

WALNER-COSMA, c. Beius, comit. Bihor, Ungaria.

WELTZ, cdpitan, c. Constanta, J. Constanta.

X***, elev la §c61a normald de institutor i din Bucurescl, C. Nil-

nescl, J. Bacäll.

638. ZAMFIRESCU-DIACON (K. A.), invdtdtor, c. Stiubienl, J.Do-

rohol.

X (D-NA EC.), c. Hèrlad, J. Tutova

ZANNE (D-NA SIMA), C. Bucurescl, J. Ilfov.

ZANNE (D-KA. ALEXANDRINA). C. Bucuresci. J. Ilfov.

ZANNE (D-NA VICTORIA), C. Bucurescl, J. Ilfov.

ZANNE (Limrrum), arhitect, c. Bolintin-din-Vale, J. Illov.

dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

PENTRU

DIALECTELE DIN ISTRIA

I MACEDONIA

AUTORI CITATI

/. BAGAVII (ANDREIUL ALA

Carte

de alegere scrisä In dialectul

Macedo-Roman. Bucuresci, 1887.

BOJADSCHI (mTHAT G.).

rputip.aux1 Pcop.oLvEn1 irca MotteSo-

Max:xyl ono

r. Mnovre-ri. Bucurescl, 1863. Editie

identiae.0 cea din Viena, 1813.

GA ZETA MACEDONIEI.

LAURIAN & MAXIM.

piar. Bucurescl.

Dictionarul limbeT Romane.

BucurescI,

1871

187e.

MIKLOSICH (DR. FRk/u).

Rumunische Untersuchungen: lstro und

2 brosure. Carl Ge-

Macedo-Rumunische Sprachdenkmähler.

rold's, Wien, 1881

1882.

NENITESCU (ION). De la Romani( din Turcia europénä. Carol

Göbl, BucurescT, 1895.

WEIGAND (GUSTAV).

Die Aromunen, etnographisch-philologisch-

historische Untersuchungen Ober das Volk der sogenannten Ma-

kedo-Romanen oder Zinzaren. Zweiter Band.

Volksliteratur

Aromunen.

Leipzig. 1894.

PAPAHAGI (PERICLE). In Zweiter Jahresbericht des

Institut

der

fUr

rumänische Sprache, zu Leipzig 1895, publicat de Dr. Gustav

Weigand.

CORESPONDENT!

BUIA (D-NA. ATHENA), C. Ochrida, Macedonia.

CAPSALE (xEsoFoRTE), student, c. Pirlepe, Macedonia.

COYAN (T.), director gimnasia lanina. Mich. colectie de proverbe

adunate in Albania

i Epir.

DAN (D.), student, c. Nevésta, Macedonia.

DlAMANDY (vAsiLE), profesor, c. Metova (Arminciti), Macedonia. GHIOCA (CONSTANTIN), c. Bitolia, Macedonia, prin d. Jeronimy.

GH1CU (11IR), profesor, c. Ianina, Epir.

IONESCU (CONSTANTIN), profesor, c. Nevésta, Macedpnia.

META (CONSTANTM), student, c. Moloviste, Macedonia.

dacoromanica.ro

XXVI

MLLESCU (D. A.), student, c. Gope§1, Macedonia.

N. ST., c. Nijopole, Macedonia; prin d-nu Jeronimy.

VULCAN (F.), publicist, Macedonia.

ZUCA (GO, student. Mich colectie de proverbe din urmèt6rele

comune din Albania: Berat, Fieri, Elbasan, Permet, Ca-

vaia. Durazzo, Cusma, Georgia, Covita, CuIona, precum

§i diferite alte comune din Albania §i din Epir.

SEMNE CONVENTIONALE

* Proverbe cunoscute personal de autor sat culese de dinsul.

p Proverbe shtesci.

0 Proverbe intrebuintate numal de literati.

Proverbe dubitise saü tra.duse din cele stains, carI ins/ nu

s'at dephrtat din diferite motive.

dacoromanica.ro

PROVERBELE ROMÁNILOR

CAPITOLU XI

PROVERBE ISTORICE

Vid

POPÒRE. -- ORASE.

SATE. LO CALI-

T'AV DIVERSE.

NUME PRO PRIT.

ABRUD

13111 La Abrud unde'I aurul cel mult.

T. FitlaTcu & G. CANDREA, Ro-

tac., p. 69.

Numele de Abrud se da, in Transilvania, unui afluent

de-a drépta Arie§ului, pe malurile caruia e a§elat ora§ul

Abrud, precum §i. unei ramuri a muntilor Bihorului, intre

Arie§ §i Ampoiu. Acésta regiune este vestitg, pentru baile

sale de aur §1 de argint.

ADAM 1)

Vedt Cal% XII, c. Arlam .

1) The proverbele, privitóre la numele propril din Biblie, se vor gäsi

In capitulul XII.

dacoromanica.ro

2

PROVERBELE ROmINILOR

AGACHI

*

13112 Inghite, Agachi.

B P. 111Dttr,

p. 481.

p 136.

Efym.

.1Ifag».,

S. I. GROS'iMANN, Dict.,

V. A LEXANDRI, Teatr.,

p. 199, 237, 552, 769, 929, 1000,

1006. GR. ALEXANDRESOU.

magistr., j. Pana.

A. GOROVEL

c. Folticeni, j. Suciava.

1°A

ru§ine.

nu avé Incotro, a inglli0 necazul; a patl vre-o

2° Se lice celor mâncacIo§i §i 136utorI.

lautaril.

.

acum de trel dile, o tin

tot una cu mesele si cu

(Se ande, in salonul cel mic, clocnete de pahare i chiote de veselie:

Virat I)

set' t'Y/faca Ghiftui I In scindtatea 1t4 Ghiftut

IoN. Gil, 01,

inghite, Agachi I dut}c6 Mete! Par'cá,

sinatAtl.,

c'or sä cada bolnavI, de mult ce 'nghit la

p. 552.

V. ALEXANDRI,

13113 Sic, Agache, ca te lea dracu.

Vecrí c. Trifon.

V. IFRIff, elev Sca

Arorm.

Bérl.,

c. Corodesci, j. Tutova.

Ve41, cd af patit §i tu ; acuma le§I daca ai pe uncle;

te af dat de gol

AGOP

Ved'i Ca,. XII, c. Sffintze

ALBANES

Vedl Arbinef.

ALBU

A

13114 Vorba lui mo§ Albu.

G. BINuLEscu, inv

c. Moroeni

Cdmpina, j. Dtmbovifa. ,

dacoromanica.ro

TER, ORA§E, NUKE pRopmft

3

Se qice ca Domnitorul Cuza, trecAnd spre Pitescl, primi nisce plangerl din partea un.or tdranf. Gasesce

Vol'''. de "Tina pe primar, pe zapcia, pe ispravnic §1

dojenesce pentru calcarea datorief lor, voind chiar sá

puna altf slujba§f in locul lor. Dar Mo§ Albu, cu pèrul

citrunt §i cu barba alba, striga tare care domn : «Marite

Dánane, ori pre cine ref pune nedreptatI tot o sa mal

fie,

cad. a batut vintul de cdnd e pdmintul, Fi va bate

vintul cdt va fi peimintul.» Voda a inteles ca a§a este, §i.

d'atuncl a r6mas in poporul de la sate §i orap acésta

vorbit, care a ajuns qicere.

ALEXANDRU

*

13115 A fi Alexandru Machidon.

T. 13111§EL, preot, c. Stefanescl,

j. Velleea.

Adica, om vitéz.

Alexandru Machedon a fost, dupa credinta poporulul,

nic1 n'o

El a coprins lumea terta, s'a batut cu furnicele, cu pa-

un imp6rat mare de tot, cum n'a mal fost §i

sa mal fie altul, cat o fi lumea §i pamintu.

Off cu clocul de ffer, cu 6menI cu douè capete, cu §épte

maul §i Opte picI6re, cu 6menl cu cap de cable, cu

6merif d'un cot, cu jumatatI de om §i cu cate lighfelne

tat). El a mers pana la raIu, §i s'a coborit pana la 'fad,

cad ala a vrut Dumneçleti cu el.

Veql, peutru mat multe amanunte, Alexandria.

ALIN1AN

13116 A ajunge la aliman.

B. P.

p. 872.

.13

kgntt-,

Etym. Magn.,

A nu mal fi chip de scapare, a fi la mare strimt6re.

Curintul aliman, dupa D-1 Ha§d611, s'ar trage din nu-

mele unel natie rèsboinica germana, restart in evul-medfu.

aceea a Alamanilor.

Rhenumque ferox Alamanne bibebas Romanis ripis.

SIDONIU APOLLENARE.

dacoromanica.ro

4

PROVERBELE ROMINILOR

AMERICAN

* .n,

13117 A se face American de tot.

Vecg Chines.

G. I. TOMESCU, inv. Tnrnw Se-

verin, j. Meheding

CeluI ca.re se preface a, nu Intelege.

ANA

V ell

* A

13118 Ana Bobana

Pilat.

Scòte puff Iérna.

i '1 pune pe vatraIu,

5i 'I mananca cu malaIu;

§i o *lea de chick

§i o duce 'n apà mica.

Cap. XII,

c.

Ana,

AVR. COROEA, parch, c. Costeiu,

Banat.

CopiiI çlic, acéstä çlicere, fetelor cu num ele Ana.

Ouvintul Bobana nu are niel un biteles cunoscut, §i.

sè p6te privi ca un nume proprlu.

*

13119 Batal maIca Ana,

De la usa oborului,

Cu muchia toporului.

V. Rimsu, stwl. c. Breinescl, j.

Dimbovila.

Blestem de muIere, f6rte rar intrebuintat de bArbatI. ANA-FOCA

Vecyl Cap. I, e. Ana-Foca.

ANAPOLE

*

13120 Fug ca di Anapole.1)

1) Fug ca de Nauplia.

G. ZU0A, siwl. c. Turia, Epir.

dacoromanica.ro

T2Rt ORAp, NUKE PROPRTI

5

Fug nebuni, fe.re, s1 se mai ulte inapoi.

Nauplia, Neapole di Romania a Italienilor, este un

ora §

§i port fortificat Insemnat, In funclul golfului cu

acela§ nume, pe c6stele Moreei (Grecia).

13121

ANCUTA

6 Chef Ancuto ca vine Radu.

Vecir Al.rico.

ST. ST.

TITTESCII,

tanele, j. Do4j.

La vorbe ne-potrivite.

'kV.

C.

Ca-

13122

ANDREI

Vecii Cap. X11, c. Andre.

6 Rupe 'n doué, Di §1 noué;

Rupe 'n trei.

DA §i lui Andrei;

Rupe 'n patru,

Di

§1 celui de pe vaträ.

GR. A LEXANDRESOII, magistr. j.

Putna.

A se vede No. 11767.

A

13123 Andrei, Andrei,

Eil

bolnavä §i tu ce!.

T. BILI§EL,preot, c.

j. Valcea.

tc.filnesci,

Se (Ace in glume.:

1° Gaud vel¡l1 sfAtuindu-se, pe vre-o muïere, cu vre-un om ce'l chéme, Andrei.

20 Femeilor care, de §i cam bolnave, totu§i le plac

barbatii.

*.n.

13124 Andrei, Andrei,

Mc& de arde!.

j.

T. BALˤEL,preot, c.$tefcinescl,

Viilcea.

dacoromanica.ro

6

PROVERBELE ROXINILOR

S6 çlice, In gluma, celor ce'f chéma Andre.

ANGHELU5A

*

13125 tea §i mama Anghelu§a.

*

(-; R. A LEXANDREECU, magietr. j.

Fuina.

A fi mdtwa Anghelufa.

T. Bk. k§EL, preot, c 6tefanesci,

j. Vdlcea.

S6 çlice In deosebl matuplor viclene, carI tree de

marl vrajitorese, earl scot dracif §i. inchidga apele.

ANTINA

*

13126 De cand cu Antina.

G. PoBoRAN, inst. j. Olt.

Adica de mult de tot.

Antina este numele ce se da, de locuitoff., unor ruine

de la satul Recfca, nu departe de Caracal, judetul Ro-

manatI, langa apa TesluIului.

In judetul Romanatl caramida de o calitate superi6ra

se numesce anima, dupa numele localitate de mal sus

unde se gasesc caramiçll de origina romana saü cardmi01

de 'Antina, de uncle car4mie1 anime §i In fine (Wine.

(Comuna React( sal Antina. Movila lul Alexandru i alte numer6se

movile. Ruinele aparente ale uneI intinse cetatT romane, cu zidurT de

pétrA

i aramidà, cu urlbe de lut pentru apeducte, cuptére pentru

carImidg, etc. CAT romane cu diferite directiunT. In sarcofage, pe ling§,

i monete

romane de la AntoninT, pima la Sever. Altar votiv al NemesideT,

al lul Jupiter tutator, al DianeT Latoide ; stele funerare Cln.udieT Amba,

sehelete aunt vase, remb.site de vestminte

i

ornamente,

luT Antonius Nicanoris.»

AL. ODOBESCII, Anal. Acad. X, p. 332.

Numirea de Antina pare a provenì de la Antonina, dupa numele imp6ratuluf Antonin Caracalla.

Veçlf generalul BAUER, Memoril, p. 198; D. FOTINO,

II,

p. 96; B.

Ist. I, p. 153; LAURTAN, Magasin Istoric,

P. HAptt, Etym. Magn., p. 1236.

dacoromanica.ro

Ttaf, ORA§E, MIME PROPRLI

7

Du temps de la reine Berthe.

Prov. Franc.

ARAP

Ve4I Hora/.

13127 Pe Arap, cat de mult 61 veI sp61a, tot

negru va fernan6.

Vesri: Tigan.

IORD. GODESCO, M88. II, p. 56.

Se vice pentru cele ce nu se pot schimbit duprt firea

lor (Gousou).

Ar puté om negru see

schimbe pelea. IEaEmIA, 13. 23.

21Ethiops non albescit.i)

Prov. Lat.

A. laver la

tête d'un Ilfaure on perd la lessive.

Prov. Franc.

Chi lava il capo all'asino, perde il sapone.2)

Prov. Ital.

Quien 'lava la cara al asno, pierde el tiempo y

el javon.3)

Prov. Span.

Einen Mohren kann man nicht weiss waschen.4)

Prov. Germ.

You kan not wash a Blackamoor white.3)

Prov. Engl.

') Etiopianul nu albesce.

2) Cine spalil capul mégarului, 41 pierde siipunul.

Cine spalli capul mégarului, 1,1 pierde vremea

Un Maur nu sé p6te albi. Nu poff sä albesci un Maur.

62447

3

dacoromanica.ro

8

PROVERDELE BOILINILOR

13128

Arapul, de n'ar vedé pe tatäl séü

mosul sal negru, (el) s'ar omorl.

A. PANN,

E.

p.

135.

Tzscu, p. 120.

i pe

Pentru omul care e obicInuit en necazuff §i cu sup6-

ritrf.

13129 A face buze de Arap.

No. 2814.

A lash buzele, a fi supèrat.

ARBINES

13130 Arbineslu'l ggius me 1)1110.0 1)

Adic5, cam stirit.

DIL WEIGAND, Zweit. Jahres., p. 15U.

13131 Arbineslu'i frati cu alAvdarea.2)

Die. WhIGAND, Zweit. Jahrea., p. 150.

Arat5, firea 15,ud5,r6s5, a Albanesului.

13132 Arbineslul besä pri dzincru.3)

Ve41 judecator. Tut-c.

SA nu te increqI

DR. WEIGAND, Zweit. Jahres.,

p. l0.

13133 ArbinesluI suirat s'a Greclui scop.4)

Ve41' Aroman,

I. COYAN, prof. c. Tanina, Epir.

Albanesul e jutalitate de ghéti (cIobofa.").

Albanesul e frate cu lauda.

8) Albanesul e: credinti pe genuchl.

4) AlbanesuluI

uirat

i Grecului *ere (adic5. euvInt spus).

dacoromanica.ro

TERI, ORA§E, NUMB PROPRIf

Pentru a se arèta cá Alba,nesul e =I priceput, mal

destept, maI ager la mint., de cat Grecul.

ARDÉL

13134 De cand lumea

i Ardélu.

T. BILA*EL,preot. c. ?telinescr,

j. Vdlcea.

Adica vechiti, de demult.

(ApoT asta s'a pomenit de cad lumea

*

13135 Cat Ardélu.

i .Ardelu,.

*

P. GARBOVICEANU, prop. C. Pcl-

Cdt lumea

aloft, j. Mused.

i Ardélu.

Adica, nicI oclata.

Asta nu s6 pae cdt lumea

T. BAL4EL,preot. c. pfdnesci,
j.

Ardélu 2

Porumbul fade nu se mal duce cat Ardelu.,

A RDELÉNCA

13136 Cat e téra Ungurésca, Cat e téra Romanésca, Nu e fibre pämlnténca

Ca fetita Ardelénca I

V. ALEXANDRI, Poes. Pop. p.

301.

Aratá frumusetea romincelor din Transilvania.

ARTE

Vecri Cap XII, c. Ark.

dacoromanica.ro

10

PROVERBELE ROMINILOR

AROMAN

13137 gel vrei ArmAnlu s-fagI, ma§ zicTar §i

hAmal nu!')

DR. WE:GAND, Zweit. jahres.,

p. 153.

Aratit firea indemftatica, dar

i mfirtdr1 a Aromhnuluf

13138 ArmAnlu, §-c5rfän s-hibi, tut pri celnic

va s-baducA.6)

DR. WEIGAND, Zweit.

p. 150.

Jahres.,.

Aratd, firea mindra a Arornlinului.

cr BXazoq ;sal tpruz6ç vlvt,

tlaynta; litpE:t. 5)

Prov. Neo-Gree.

13139 ArmAnlu, pani cu ca, cAnd vai cad&

di somnu, va tragA maná. 4)

DR. WEIGAND, Zweit. Jahres.

p. 150.

Arat5, cat de mult if place moist& mâncare.

`1" BXEtxos :

1xt)Xsi43t 5).

rapp.i tit rol, b'rav Qàvtlriet,

Prov. Neo-Gree.

64_

13140 ArmAnlu tu djug, i vai cántA, i pAni vai

mAcA. 6)

DR. WEIGAND, Zweit. Jahres

p. 150.

I) Arominul 86 face ce vreI, Insä. cetrtor si hamal nu.

2) Arominul,

i sirac sé fie, tot sé Oak' ca un notabil (proprietar).

Aromanul, si clack' e sérac, tot se 'Arta ca un notabil.

Aromanul, (cand mknincii) pine ce caN nand va cédé de soma va.

trage mana (nn va minca).

6) Aruminul and postesce nu va manca pine cu

6) Arominul cind merge la sus, sail canté, sail pine miinancé.

dacoromanica.ro

TERI, ORA], NUKE PROPRIf

11

A.ratil

6,1 de mult II place Aromanului sa, mitnttnce. "r Iikáxoç 'a Tmi alppo, -7¡ Oa zporpaEca, 1 ei

Tat. 1)

Prov. Neo Grec.

13141 Armanlu n-calar (calar) i val clárma, i

val canta.2)

DR. WEIGAND, Z wit. Jahres.,

p. 150.

Arat,A, firea vese15, a Armanului.

`1" Bk&-zo; Itapik7.,

-71

oa xtv

710-4,

1 Oecrpaioall. 5)

Prov. Nco-Grec.

13142 Armanlu nohna va !4)

Vedl Arbinef.

I. CoyAisr, prof. c. Elbasan, Epir.

Rom'a'nul 11 intelege glindul numal dintr'un semn, %cut

pre ctInd 6menil de alte natii

cu capul sail cu °chilli,

ma préste nu pricep ma de u§or. Ve(ll No. 13133.

ARMEN

Vedl 7/dan.

13143 *Masa ArmanuluI 0 cuibul pupäzel.

I. BANEsau, prof. c. Roman, j.

Roman.

Adica doué lucruff de o potrivil murdare, dupii. ere-

dints, Romilnulul.

Poporul crede c5, Armanul este tot-dé-una gata a te

spurcit,

di,

urinéza" intiiiii In (515.,,

0. apoI iti face in ea

mfincare.

Arominul child sue délul ort calla', oil mananci pane.

Aromanut calare sail d6rme, sat canta.

2) Aromanul calare sail va dormi, sate va canta.

*) Aromanu/ semn vré.

dacoromanica.ro

12

PROVERBBLE ROMANILOR

eSi Cre-cine va manca Cu

Armeni sad, cat PavlichenT sad co alti

eriticT orT-cariT, sad maT virtos cine va avé llubov cu dingiT, acestuia,

grAlasce iegTa luT Dumneded, sit se lase d'acéstTa, gi sn mérgn earn

bisericn curat

. Pravila de la Govora, 30.

LEGENDI

Fugind odatA strAbunul Armeuilor de real

i friCa unor dugmani,

ce-1 urmareau, printr'o pAdure, cAlare pe un cal Thrte slab, jata cA pe

and inaintit el pe-un plaTu férte glodos

i anevoios de cAlAtorit gi pe

°And asculti, trial ca drag cucul, care einti inteun desig frunzos de

se rnsunit pAdurea, numai ce se pomenesce ea armasartal lui cel voinie

se tritntesce d'o-data cu dinsul in mijlocul drumului, unde

oral cea

maT mare gi mai cleThsa tina.

Ce erd sd' facn acum WWI

ca sá nu'l ajungn dugmanit ?

cum sa fuga el mal departe

Pe jos nu putea, caci calea crk férte

gi punte dérn-gi

. Cerca

rea, gi apoimaT avé gi cite una alta cu dinsul ca omul drumet

Deci nu-i rémase alta, dead ca sA se fawn luntre

péte nidicà armäsarul in

cel mal mare, tétA silinta

picitire. Dar 'n dada gi spre necazul

i ostenéla lul remase in

zadar !

el, nu'l vorbA, teote mijlécele cite T-ad fost ca putintn, déra dérá i se ridicA armitsarul din glod, dar, pare en erit luertt pocit, ca cit 'Se

opinted mat tare ca

Irédénd cá ca ridicAtura n'o scéte la capa, o lita la amAgelt :

ridice, calul ca atita se cufundit maT adinc

scente

adicn dintr'o desagn nisce pastramit, érA dintr'alta vr'o calteva boturT

de hogtine,

i dindu-se maI de-o parte spre uscat, le aretA caltaluI

strigi pe nume ca sA vie la dinsele. Dar' de ande!

curgea grasimea pe nas de 'ncialat

trama

. Calul, carniaI

i sdravën ce era, &And vedh pas-

i hogtinele, in loc sal Barn in sus g't sA alerge tot intr'o fugn la

dinsele, dAbninzit urechile, plecA capul la pAmint gi rnmase neclintit

Bietul Arman nu sciit acum singar e ri mal fawn ?

ce sn. 'neépA ?

.

Suflet de om nu se atlit in apropiere, care WI Barn infra' ajutor la

dricul nevoeT. Numai singur cucul cant& de se sfairmn, fArA ins& sa-T

pétl ceva ajutit. Ba ! din potrivA, ca ettt cinti cucul mai tare gi mal

frumos, ca atilt pare cit calul s'éd se cufundit mai tare in glod

Si pe cind acum credea armanul nostru ca sA

lase bijogul

Mama-hucluiul') qi, cum va putea, cum nu va putea, sit'

mal departe, end n'avea ciad pierde mult timp, jata cA vine o pasere

pestrità, ca créstA in virful capuluT, care, spre marea ha bucurie,

scipn odorul de peine; vine &lien aga din intimplare o pupazn gi pu-

se pornéscA

if

nêndu-se pe o rnmurn de copadd nu departe de unde erd calul en-

fundat in glod, incepe ca glasul eT cel restit

i rAtezat a cintit in felul

eT: hup hup I hup I

. upupup I .

hup I hup I hup I .

.

.

Calul, cat de slab, de amitrit gi de ostenit erit, cum audl puplza

dims,

cl de-odatà ski ca fript

Armanul, And vddi acésta, bucuria ha nu era préstit

,

strinse

ptuie

pupitind, agit de tare se spdrin de

drept in picTére gi egl din glod.

érA pastrama gi hogtinele la un loe, le puse in desagT, desag,ii

1) Bijog, fem. 5ij6ga insemnéhn un cal f6rte b6trin, slab si art. Mama-

f6rte adese-orT in

dicerile :

cdu-te la Mama-la-

hucialut, care se aude

crulurs ,

a

o M. hudulurs , .fiare ar e tf. huctulul

e o fiinfa' daco-mito-

logien sinonimn cu Mama-p&durer.

dacoromanica.ro

TkR1, ORASE. NOMS PHOPRII

13

pe cal si saindu-se apo1 si el calare se porni mal departe. Iar drept

recunoscin

i multumita, ca pasarea acésta

nevoe si pe calul de la perire, se apucg.

numind'o cucul sad cel adederat

ecos din cea mal mare

boteza pe pupgza mai

De aceea si de atund apo1 se numesce pupgza de catre AnnonT

cuc, pentru c

prin dinsa a scapat restremosul lor de la nevoe. Caei

pe calld cuela cel adevgrat a qis caltiluI sit se 'culee, cánthnd cucu !

cucu I calul siiu s'a culcat

i niel c'a voit sä se scble, pe atmacI pupg7a

strigat hop ! hop ! hop 1 si cala' inclata a facut hop ! §i s'a sculat.

S. FL. MARIAN, Ornit.

165.

If, p.

vi* S. F.L. MAMAN, Ornit. II, p. 173 §i B. P. 1-1Isnutl,

illagn. p. 1701.

In satirelepoporane romhne ad.unate de parintele Manan,

giisim la pagina 217:

Arman

Gogoman,

Nivtea furii

Dioa jura.

Cu 'n erolan de ame 'n gura.

* A

13144 Cine gre§esce (gre'ésce), tot Armanul

plätesce.

V. A. FORESCII,

Suclava.

C.

j'.

In vechime Armenii eraü prigoniti,

i ciind

erit vre-o

judecatti, Intr'un Ronuln si un Armean, aeest din arma.

edil In tot.clé-una osindit ;

dactt judecata erit

din urmii, purtan ponosul

acelas lueru se intimplit

i intre alte némue i Armenh. Acestif

i primeaii pedépsa.

* A

13145 Armanul plätesce

V. ALEXANDRI & L. ROSETTI,

1188. °pinta, ziar, 1, No. 175,

O. C. Muna; e. Miclescl, j.

V(481:4114.

j. Tutova.

A. JIIVARA, c. Berlad,

A.celas inteles ea la N4 13144.

* A

13146 Cal verde qi Arman cu minte cine dracul

a mai véd.ut ?

GAVR. ONISOR, prof. c. Gallera,

j. Tutuva.

dacoromanica.ro

14

PROVERBELE ROMINELOR

Cal verde qi Armen Cu minte!

M.CANIAN, public. lasi.

A'i nza`i velut cal verde qi Arman cu minte?

VOY Brelgar, Grec, Sirh.

TON CRIRIAC, elev,

Sc.

kg. c. Bucuresci, j. /Voy.

A.cela§ inteles ca la N° 1387.

13147 A fi Armen.

Adica om spurcat.

M. CANTAN, public. j.

ARMENESC

Nortn.

13148 Cuc armenesc.

S. FL. MARIAN. Ornit.,

173. I. CRKANG.X., Amint.

II, p.

Pupaza, in ris

i batjocura, se numesce

i cucul Ar-

menitor saü cue armenesc, de 6re-ce, dupa spusa celor mal

multI Romani, Armenii 1ic ca pupaza indémnii, la del-

teptare, la lucru

hop, hop! pe cand cucul indémna pre Romani la culcare

i la joc strigand : hop, hop, hop! hop,

strigand :

culcif-te! culccl-te!

13149 Visita armenésca.

D-na Z. JUVARA, C. Fedescf, j.

Tutova.

S6' çlice pentru o visita din cale afari lunga.

ARMINDEN

A_ se vedé çlicerile de la No. 24 & 25.

dacoromanica.ro

ORAgE, NUME PROPRIL

15

ARVINTE

13150 E ca antereul lul Arvinte.

D-na Z. JUVARA, C. Palead, j. Tutova.

Care se tot ctirpesce §itot se rupe fiiud cudeshvirgireusat.

SÈS 4ice pentru aceI carl stricil un lucru vrênd sg, drdgii

pe un altul.

PEPELEA.i cc facT tu acolo singurica?

MÀNDICA.Cos.

PEPELEA.Rochita ta de nauta?

MINDICA.Ba ! enteren luT mot1 Arvinte

PEPELEA.Dar 11 carpescr? De cand te ocia alta nu fea Mar da

unkli 'T-al scos mitnicele, ca sa 'T pur spet,e.

laNDICA.Acum 1-am scos spetele, ca sA 'T fac pede.

PEPELEA. Ha! ha! ha! O s'ajunga. vestit in téri antereu lur Ar-

V. A LEXANDRI, Teatru, p. 824.

vinte, manea '1-ar guzganir.'

Acest personaj, devenit popular, a fost creat de Donici

prin fabula sa

ANTEREUL LUX ARVINTE

Arvinte c6tele la anterea rosese,

Dar n'a stat inult sa socotésca,

Sra, si '1 pese,

Se puse al '1 carpésca ;

Iar pentru peticl de carpa

Din maneta a tarat ca a patra parte,

antereul l'a gata,

Cu minecele tala scurtate.

In citt orl-care '1 vedea

De el ridea.

VtiOnd acésta el a 4is, in gandul

:

cLasatT, ca delra nu sunt aqa de natarau.

Veun lucru mare nu'r SK 'inr tara ea la peale de pe la antereu,

ci manecele si le purn

(Mar lungl de cat

A 4is

i a fficut

Dar lumea se mira

Ca antereul lur era acum pré scurt

Si utt s'asérnana nicr cu un bun mintean.

dacoromanica.ro

16

PROVERBELE ROMINILOR

Adese se Intimpla tinerT de ném,

Carl incurcand averea lor,

Tot Cu aceIa§1 rninte,

S'o indrepteze vor

,Tajung ca

i Arvinte.

Donici a tradus acésta fabula dintr'o fabulä ruséscA,

a lui Kryloff, in care numele de Trisca este inlocnit prin cel de Arvinte.

Veql, pentru mai multe amilnunte, Etymologicum Mag-

num, p. 1782.

*

13151 Bine slice mos Arvinte :

Vai de cap unde nu '1 minte.

A se vedé No. 2853.

RETEGANU, Poo. A.rd. V,. p. 79.

ANDREI MARINESCTJ, mv. e. H u.

mete, j. Argeq.

AVAS,OTE

13152 Ca pe timpul lui Avasote.

G. 1. TONESCU, inv. c. BroscarL

j. Mehedinfi.

Despre acest Ava§ote se spune cI, fiind in timpurile

vechi, la mo§ia Broscari, impiírteb. mo§ia pe la locuitori Par&

sa le& dijma cuvenittl,

i lar gr&u treerat l imparteit fdra

scirea arendaplui, in cat a elit acel arenda§, cu mare pa-

gubd, de pre acea mo§ie. Iar diutre locuitorii can au

fost mal indr&snetl, multi s'au imbogatit.

Acést5, çlicere se intrebuintéza cand un locuitor fura,

cu nemiluita, pe vre un areuda§ sail proprietar.

AVRAM

V cql Cap. XII, e. Avram.

13153 Avram si cu Isac,

AmIndoI bägatI In sac.

T. B.LAEL, inv. c.

j. Mew.

Stefeinescl,

dacoromanica.ro

TAW, OEJW, NUMB PROPRII

17

Chnd doi indragostitI sunt primp asupra faptului.

*

13154 I-a luat Avram sporu(1).

L.*.X1IsTEANU, Djc., p

68.

E. 1. PA'l RICtU & G. P. SALVIU,

env. c. Smul(i, j. Covurluiu.

POBORAN, inst. c. Slatina, j.

Olt.

V. HARAM, C. Grivita, j. Tutova.

T. SPERANTA, C. Iasi, j. 141.

V Child nnul

iuglietat, m6re de frig.

21) Chnfl omul u. dat peste o mare belea, o mare cum- pen& Chnd l'a luat la bAtae kn.& de veste.

-V Mud l-a luat o ple§ch, de la care sperh mult.

5° Adich l'a imbetat

Avram fiind. chrclumarul.

T.

SPERA NIA .

13155 A fi Avram.

T. 13XLII§Er.,, preot

Stefdnesei,

Vdlcea.

A fi cam lute() ureche ; om care nu pre tine socotelh

de phrerile altora; face numaT ce '1 vine lilt la socotélh.

Chnd unul, §edend la vre-o masa alesh, nu mal scie

de ru§ine

i infinhace, tot ce

Tess inainte pe mash, i

se dice, cam In glumh, cam ca tot Inadinsul :

.Av-ame

Te pusee ca Avr am.)

BABIC

13156 Coltuc de la Babic !

P.

1SPIRESCU, Rev. 18t. II, p.

156.

TONESCU-GION,

216. Albina, I, p. 1148.

I, No. 2.

Buc. p.

Vatra,

Adich nimic.

Pe la inceputul veaculul nostru existaii multe cuptóre

publice in BucurescI, dar nicl unul nu ajunse la atata

mime ca a luí Babic arménul. Acest brutar scotea phnea

cea mal frum6sh in tot ora§ul. De a,ceea totI boIerif dah

poruncI stolnicilor, când plecah diminéth dupe, pane,

dacoromanica.ro

18

PROVERBELE ROMINIL01{

le aduca, negre§it, coltuc de la Babic. Prinsese Babic pu-

tere

i facuse banf cu coltucele, dar toomai isvorul im-

bogatiril '1-a adus saracia. Top' boleriI cereat coltucele ;

Babic nu putea sit le d6 tuturor. Ca sa 'I impace, bietul

armén trebuta sa '§i bata

capul, çliva

i neoptea, cum sa

sea& panea numal coltuce.

cad, daca aga gasek panea lipsa la cantar, tintunt pe bru-

i totu§f ocaua sa, fie deplina

n'o mai pata,

tar, Cu pireone, In u§a pravalieI, ca panea lipsa de gat.

Babic a patit'o a§a de cfite-va orl. Ca sit

facea panea mai mare de o oca. El vedea cá pierde

meret, dar boeril cereat. coltuc. La urma

inchis

cariT erat a§eçlate : una la

astit-çh.

Ochi-AlbT, in strada

Vacarescf, No. 9 de

Spiridon.

i a doua in piata Sfantu

BABILON

Vedi Vavilon.

13157 Ca In turnul Babilon.

G. I. TOMESCU, inv. c. BrO8Carf,

j. Mehedinfi.

Cana este mare ne-intelegere san incurcatnril intre

6meni.

Peutru aceea numele eT s'a chiemat Babel a Jellova acolo ames-

tea limba a tot pginintul.,

/slotsE, I, 11. 9.

C'est une vrai tour de Babel.

13157 b.

Prov. Franc.

BARNOVSK1

Iérna lui Barnovski.

MiacIN

I, p. 297.

COSTIN,

Letop. Mold.

Se' çlicea in vechime pentru o letrna f6rte grea.

Se pomenesce den 4i1ele luí o Térnit ce cltduse in luna luT Mart,

dic:

iérna.

1:4 Barnovaki Vocid, S&L

astít-d1.»

M.

dire Tema iT

COST1N.

dacoromanica.ro

TERI, ORAS), NUM? PROPliff

19

Barnovski Vod5 care a domnit in douè rindurl,

din némul Movilescilor.

BEDROS

*

13158 Panä la Hristos

Ese pIelea lui Bedros.

voll.ow.

M. CANTAN, public, j. lize

era

PA'n6, la ceI mari te mda,ncrt eel mat micI.

BELU

*

13159 Belu belesce,

Golescu golesce,

Manu jupuesce.

iON GHIOA, Scrisori,

p. 39.

N***, c.

Gclesci, j. Dtmbovita.

Belu beiesce,

Golescu olesce,

Chiriac pecetluesce,

Caragea: xali! xxXi!

ARICESCU, Misc. 48.

Aratrt jafarile boerilor de mai. sus, sub domnia lui

Caragea.

B1MBA5A-SAVA

13160 A trält ca Bimba§a-Sava.

L. AINEANCI, Infl. Orient., p.

LXXI Sz p. 51.

.Adic5. bine, in belpg.

Bimba§a-Sava era un capitan de arnitug, de pe vremea

Zavarei, vestit prin vitejia, luxul gi. darnicia luf.

dacoromanica.ro

20

PROVERBELE ROMLNILOR

oDevotat Domnului fanariot Calimachi,

i crescut in

sc6la Fanarulul, Bimba§a Saya r6masese simplu spectator

pan

se asigura ca Turcil vor Invinge pe Ipsilante, §i

1121

Tudor Vladimirescu.

Ast-fel

II jura

vor nabu§i mi§carea

mergênd la Tirgovi§te, in tabara lui

credinta impreuna cu alte capetenif. Spre a '§I arka

devotamentul, indata ce afla despre fuga lui Ipsilante In

Transilvania, ceru 2000 calaretI Turd, §i impreuna en

ArnautiI lui, se luara in góna'I. In judetul Museel, la

Cfirciuma-de-Pétra intilnind o trupa de GrecI, care nu

putéu trece Dimbovita, ineca o parte, la vre-o dou6-4(ll

le taut capetele §i le trimise la Tirgovi§te; de aci pleca

la monastirea Cozia, amagi pe cei 600 Arnanti, cari se

tracla luI Kihaia. Dupa aceste

fapte el se astepta la marl r6splafiri, visand spataria Orea

fortificasera intr'insa, §i

românescl. Ddr Turcil considerandn'l ca un tradator,

pregAtIau o mórtit tragica. In 4ioa de 6 August 1821. Kihaia

care se Oa In fosta locuinta a familiei Vacaresei, astr.41

casele Prager, 11 pofti si vie la dinsul irnpreuna cu de-

liba§a Mihai, cu Ghencea §1 alti capitani de Arnauti, spre

li se arta meritate multumiri din partc,a, Portil. Im-

eI se pre-

bracat stralucit, urmati de vre-o 25 Arniluti,

sintar& pe la 10 ore din 0.i la palatul Turcului. In curte

erat in§irati 300 deli!, alt1 60 in catul de sus. Citind Saya

voi sa intre,

deliI trasera cu pist6lele §i Il culcara

pamInt, ca §i pe eel'

tovara§I.» G. DEM. TEODORESCU,

istoric

Poes. Pop. p. 484, unde se va gasi §i un clintec

care reamintesce accista tragic& intimplare.

BUCURAN

* A

13161 A se bucurà ca Bucuran.

j.

T. RiiI§EL, preof, c. Stefclnecer,

Vcilcea.

Sé 4ice unuI om care se bucura pentru un lucru

(5re-care.

BUCURESCI

dacoromanica.ro

veqt Stoenesct.

l't RI, ORASE, RUMS PROPRII

21

A

13162 Bucurescl, Bucuresci

Punga seuturescI.

GR. JIPESCIT,

Opine., p. 64.

C. 141eAcmqA, ing. c. Slating, j.

Olt.

MARORt6LA HUTBAN, C. A-

vrclment, j. Tutova.

Bueuresc't

Unde punga tot golesei.

GR. JIPESCIT, Opine., p. 164.

Vorba tigamulm.

Arat5, cit df, scump5, e viéta in ora § la Bueuresel.

* .6.

13163 M'ai umplut de BucurescI.!

Vecp Briina, FM:pest-I.

A. Corocmiu, eleo

Sc. Norm.

Berl. c. Tifeeci, j. Putna.

M'af pricopsit, rd al umplut de brâmz5. Acela§ Inteles

ca la No. 8241.

A

13164 Cel ce nu vede Bucurescii §i nu Incalecà

cal alb, nu scie ce e frumos In lumea

asta.

T. BALA§EL, preot, c. Stqfclnevd,

j.

Vellcea.

Aratii cat de frumos e acest ora.

13165

*,n.

La BucurescI §i canil umbra Cu covrigi

In &Ka

G. I. TOMESCU, tiliV. c. Broscari,

j. Meheding

Se çliee, In deridere, calor ce pick& dup5, slujbe saú

dup5, pricops6111, In capitala.

L

13166 Scie mai bine D-luI ci vine de la Bu-

curesci.

GR. ALEXANDRESCU, magivtr.,

j. Putna.

dacoromanica.ro

22

PROVERBELIS ROMANILOR

Se 4ice, in bittae de joc, celor ce afirma un lucru care

nu se crede de ce1-1-a1ti.

*

13167 AicI nu'l la Bucuresci

SA te fudulescf.

Se qice celor mAndri.

*

T. POPESCU, inv. c. Dobreni, j.

Ilfov.

13168 A merge la Bucurescl pe Lotru.

T. BILˤEL, preot, c. Stefanesci,

j. Vdlcea.

Se dice and cine-va nu sè duce unde 86 laud& ce,

merge, ci tutrio localitate cu tutu]. ne-insemnatil.

* A

13169 Nu mal del prin Bucuresci cu el.

G. Popuc, Epoca, 10 Februa-

rie, 1898.

Nu me mai bucur de el. Joc de cuvinte asupra cuvin-

tului Bucuresa.

13170 S'a ras cu briciu de BucurescI.

A se vedé No. 7671.

G. T. TOMESCU, inv. C. Broscari,

j. Mehedinti.

13171 Cu ce'I bun sfi mi-o hrAnesci:

Cu vin vechlu de la PitescI,

Cu pAIne de la PloIesci,

Cu haIne din Bucurescl.

G. Di. TEODORESCU, Poca. Pop.

p. 623.

AratA productele mal insemnate ale industria in aceste

trei ora§e.

dacoromanica.ro