Metode de separare

Lucrări practice de laborator

METODE DE SEPARARE

CROMATOGRAFIA PLANARĂ. CROMATOGRAFIA PE

HÂRTIE

SEPARAREA IONILOR Cu2+, Co2+, Ni2+ DINTR-UN

AMESTEC

Cuprins
1 PRINCIPIUL METODEI ................................................................................................................. 1
2 REACTIVI ŞI MATERIALE............................................................................................................. 1
3 MODUL DE LUCRU....................................................................................................................... 1
4 IDENTIFICAREA ŞI ATRIBUIREA SPOTURILOR ........................................................................ 2
5 CALCULUL ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR ................................................................... 2

https://www.google.ro/search?source=univ&tbm=isch&q=images+for+planar+chromatography
(download imagine 28.10.2020)

Prof. univ. dr. habil. Cecilia ARSENE An II, Semestrul I MS-LP-CPH

Prof. univ. dr. habil. Romeo Iulian OLARIU
Cercetător ştiin ific Dr. Giorgiana Alina NEGRU
Asistent cercetare ştiin ifică Cornelia AMARANDEI An Universitar 2022-2023 0
 Metode de separare
Lucrări practice de laborator

1 Principiul metodei
Separarea ionilor Cu2+, Co2+, Ni2+ dintr-un amestec pe baza repartiţiei/distribuţiei diferite a
componenţilor amestecului de analizat între fazele mobilă şi staţionară.

2 Reactivi şi materiale
a) soluţii standard stoc 1×10-2 M Cu2+, Co2+, Ni2+
b) fază mobilă: alcool etilic 96% - HCl concentrat – apă - acetonă (2:4:7:87). Se mai poate folosi
benzen:cloroform:acetonă (5:2:1).
c) revelator sau developant: acid rubeanic sau dimetilglioxima 1% soluţie alcoolică, oximă 1%
soluţie alcoolică.
d) hârtie cromatografică, cameră cromatografică, pulverizator.

3 Modul de lucru
a) pe hârtia cromatografică se trasează cu un creion cu mină moale linia de start la ~1,5 pană in
2,0 cm de la partea inferioară a benzii de hârtie.
b) se depune cu ajutorul unei capilare un volum foarte mic din soluţia probei de analizat (Cu2+,
Co2+ sau Ni2+ în amestec şi separat fiecare component) pe linia de start. Distanţa între probe
să fie de aproape 1 cm.
c) se usucă spotul lăsat pe hârtie de volumul soluţiei de analizat. Cantitatea (volumul) de soluţie
de analizat este funcţie de concentraţia componenţilor din soluţie. Spotul lăsat pe hârtie să fie
foarte mic (se pot pipeta 2 – 3 picături în acelaşi punct cu condiţia ca hârtia cromatografică să
se usuce după fiecare picătură adăugată). Atenţie!!! Poate apărea fenomenul de alungire
pronunţată (deformare) a spoturior cromatografice.
d) se adaugă un volum mic de fază mobilă in camera cromatografică.
e) se introduce hârtia cromatografică în vasul cu faza mobilă astfel încât linia de start să fie
deasupra nivelului de lichid din vas.
f) solventul fazei mobile urcă prin capilaritate pe banda de hârtie provocând deplasarea spotului
fiecărei substanţe din amestec. Deplasarea analiţilor decurge diferit (mobilităţi diferite) ceea ce
conduce la separare (ionii migrează deci cu viteze diferite).
g) când frontul de solvent ajunge la 2-3 cm de la extremitatea superioară a benzii de hârtie se
opreşte separarea, se marchează cu un creion frontul solventului şi se usucă apoi
cromatograma în curent de aer.

Prof. univ. dr. habil. Cecilia ARSENE An II, Semestrul I MS-LP-CPH

Prof. univ. dr. habil. Romeo Iulian OLARIU
Cercetător ştiin ific Dr. Giorgiana Alina NEGRU
Asistent cercetare ştiin ifică Cornelia An Universitar 2022-2023 1/2
AMARANDEI
 Metode de separare
Lucrări practice de laborator

4 Identificarea şi atribuirea spoturilor

Substanţele din amestec sunt puse în evidenţă sub forma unor spoturi diferit colorate prin revelare.
Revelarea se face prin pulverizarea cromatogramei cu diferite soluţii de reactivi care se combină
cu substanţele separate şi formează spoturi colorate diferit, uşor de identificat. Se realizează prin
pulverizarea cromatogramei cu o soluţie de acid rubeanic şi tratarea cu vapori de amoniac. Acidul
rubeanic formează în mediu amoniacal rubeanaţii de Cu, Co, Ni diferit coloraţi. Molecula organică
se angajează în recţia de complexare în formă enolică, formă care conţine grupările funcţionale,
necesare formării de cicluri.

acidul rubeanic

H2N C C NH2 HN C C NH
S S SH SH
forma ceto forma enolica

C C
HN C C NH +Me2+(Cu2+, Co2+,Ni2+) HN S NH
S
SH SH
M
forma enolica
Fiind insolubil în solvenţi organici, rubeanatul este probabil o combinaţie chelatică polimeră
(s-au propus şi alte structuri, de exemplu o formă polimeră cu inele legate cu punţi).
H H
S N S N S
C C C
Me Me
C C C
N S N S N
H H H

5 Calculul şi interpretarea rezultatelor

9 se calculează valorile Rf corespuzătoare soluţiilor etalon;
9 se determină apoi valorile Rf pentru componenţii din amestec şi se identifică Cu2+, Co2+ şi Ni2+
pe baza valorilor Rf etalon;
9 se prezintă interpretarea/observaţiile personale asupra comportamentului observat;
9 valorile pentru factorul Rf se calculează în acord cu instrucţiunile din materialul MS-LP-CPG;
9 valorile factorilor Rf pot fi sistematizaţi într-un Tabel de date;
9 se interpretează rezultatele obţinute.

Prof. univ. dr. habil. Cecilia ARSENE An II, Semestrul I MS-LP-CPH

Prof. univ. dr. habil. Romeo Iulian OLARIU
Cercetător ştiin ific Dr. Giorgiana Alina NEGRU
Asistent cercetare ştiin ifică Cornelia An Universitar 2022-2023 2/2
AMARANDEI