Sunteți pe pagina 1din 44

Canale de comunicare intern 156 Comunicarea intern se poate face prin intermediul unor canale variate151: buletine de informare

(newsletters), presa de ntreprindere (de organizaie), expoziii etc. Adoptnd o viziune sistematic asupra canalelor de comunicare intern, acestea pot fi grupate n patru mari categorii152: - canale scrise (presa de ntreprindere, newsletters, alte tipuri de buletine, pliante, reviste, ghiduri ale organizaiei, presa scris extern etc.). Principalul avantaj al canalelor scrise este acela c ele au un cost relativ redus. Pe lng aceasta, ele pot fi pstrate mai mult timp de ctre cititor, precum si trecute de la o persoan la alta. Cititorul are posibilitatea de a studia n profunzime mesajul scris, fapt ce confer mesajului mai multe sanse de a fi neles pe deplin. n schimb, canalele scrise nu sunt foarte oportune n ceea ce priveste transmiterea unor mesaje actuale: pentru a produce un pliant, de exemplu, este nevoie de timp, astfel c, la apariia si distribuirea lui, mesajele coninute pot fi deja perimate. Exist, de asemenea, riscul ca mesajul scris s nu ajung acolo unde trebuie sau s fie neles doar parial. Dintre canalele scrise, cea mai utilizat la ora actual este (nc) presa de ntreprindere, care ar putea fi denumit pres de organizaie (organizaional). Prin intermediul acestui tip de pres, se urmresc obiective ca153: informarea angajailor (membrilor) cu probleme actuale si de perspectiv ale organizaiei, inta final fiind integrarea tuturor salariailor; dezvoltarea sentimentului lor de apartenen la organizaie. n aceeasi categorie a presei de ntreprindere intr si ziarele (publicaiile) editate de primrii, prefecturi, instituii

guvernamentale si neguvernamentale. Exist dou modaliti de a face pres de ntreprindere: ziarul oficial, susinut financiar n ntregime de ctre organizaia editoare; ziarul neoficial, ale crui costuri sunt suportate (cel puin parial) de unul sau mai muli sponsori, care, n schimbul sprijinirii sarcinilor de comunicare intern, si rezerv importante spaii publicitare n economia ziarului; - canale electronice (staii de radioamplificare, posturi de radio proprii, instalaii video, instalaii de televiziune cu circuit 151 Cristian Florin Popescu, Radu Blbie Mic dicionar de jurnalism, Fundaia Rompres, 1998. 152 Public Affairs Handbook, Defense Information School, Fort Benjamin Harrison, Indiana, 1991. 153 Cristian Florin Popescu, Radu Blbie Mic dicionar de jurnalism, Fundaia Rompres, 1998. 157 nchis, canal propriu n reeaua de televiziune prin cablu, reele de computere etc.). n cazul utilizrii acestor canale, mesajele nu-si pierd din actualitate, iar impactul si audiena lor sunt mai mari. Dac cel ce transmite mesajul este o persoan important pentru auditoriul dat sau dac se bucur de o mare credibilitate, impactul mesajului este si mai mare; de altfel, canalele electronice, prin ele nsele, contribuie substanial, mai mult dect orice alte canale (cu excepia comunicrii verbale), la asigurarea credibilitii mesajului. Dezavantajele canalelor electronice de comunicare intern sunt: costul ridicat al nfiinrii, exploatrii si ntreinerii lor; eventualitatea ca nu toate persoanele vizate s fie pe

recepie n momentul difuzrii mesajului; dificultatea de programare n timp a mesajului, astfel nct el s aib o audien maxim; - comunicarea verbal (oral). Comunicarea de la om la om este cea mai eficace, depsind n acest sens canalele electronice. n plus, ea permite un bun feedback instantaneu, lucru mai dificil de realizat n cazul folosirii altor canale de comunicare. Semnificaia mesajului poate fi accentuat att prin formele verbale propriu-zise de comunicare, ct si prin elementele comunicrii non-verbale (intonaie, gesturi, mimic, inut etc.), precum si cu ajutorul materialelor auxiliare (planse, grafice, prezentri multimedia pe computer etc.). Acest tip de comunicare poate fi folosit cu bune rezultate n ocazii ca: briefing-uri de orientare pentru noii membri ai organizaiei (noii angajai), adunri cu ocazia unor evenimente importante (aniversri semnificative pentru organizaie, lansarea unui nou produs, ncheierea unei activiti importante, pensionri, retragerea unor persoane importante din organizaie etc.). Principalul dezavantaj al acestui tip de comunicare const n consumul mare de timp si de resurse (organizarea activitii propriu-zise, scoaterea din program a multor persoane, necesitatea repetrii mesajului etc.); o meniune special trebuie fcut n ceea ce priveste consumul de timp: asa cum s-a mai artat, nu este deloc recomandabil utilizarea comunicrii verbale n cazul unor audiene mari, de ordinul sutelor de persoane, deoarece n acest caz semnificaia mesajului se pierde si nici nu exist posibilitatea unei comunicri biunivoce (ntrebri, discuii, puncte de vedere); mprirea pe publicuriint mici si modelarea mesajului n funcie de auditoriu sunt foarte importante n acest caz; 158

- canale vizuale necirculante (afise, postere, aviziere, banner-e, tabele electronice etc.). Aceste canale de comunicare intern sunt relativ permanente, iar costurile lor sunt n general acceptabile. Ele pot prezenta mesaje concentrate, pe deplin inteligibile, att prin scris (sloganuri, de exemplu), ct si prin folosirea unor simboluri vizuale (fotografii, sigle, steme, drapele etc.). De altfel, acesta este si principalul avantaj n utilizarea canalelor vizuale: mesajele concentrate, bazate pe sloganuri si simboluri vizuale, au un impact mare asupra receptorilor si sunt reinute foarte usor. n acelasi timp, comunicarea prin simboluri poate fi si un dezavantaj, deoarece, o dat ce publicul-int a acceptat un simbol pe care l-a asociat cu o anumit semnificaie, este foarte greu s impui un nou simbol; de asemenea, trebuie s fim ateni la posibilitatea ca simbolul ales de noi s evoce o alt semnificaie dect cea pe care intenionm s-o transmitem prin intermediul lui. Un alt dezavantaj este acela c, dac mesajul nu este formulat si prezentat n asa fel nct s cstige competiia cu multitudinea de mesaje care ne bombardeaz n orice clip, canalele vizuale prin care se transmite acest mesaj risc s treac neobservate. Concluzie Activitatea de comunicare intern este unul dintre cele trei domenii ale relaiilor publice, alturi de informarea public si de relaiile cu comunitatea local. Scopul ei este de a spori motivaia membrilor organizaiei prin facilitarea nelegerii misiunilor pe care le are organizaia si, implicit, personalul acesteia. Prin contribuia sa la ntrirea moralului, la sporirea productivitii, la stimularea sentimentului de apartenen la organizaie si, n final, la ndeplinirea misiunilor pe care organizaia si le asum, comunicarea intern constituie un multiplicator de for al organizaiei.

Comunicarea intern este o responsabilitate a conductorului organizaiei, pe care acesta si-o ndeplineste prin intermediul structurilor de relaii publice. Coordonarea eforturilor de comunicare intern ntre toate compartimentele reprezint o cerin esenial. Pentru a avea eficacitate, comunicarea intern se realizeaz pe publicuri-int distincte, deoarece membrii oricrei organizaii au asteptri, niveluri de nelegere si responsabiliti diferite. Pentru a-si atinge inta, mesajele trebuie modelate corespunztor. n aceast privin, se consider c exist patru tipuri fundamentale de 159 mesaje care intereseaz membrii unei organizaii: mesaje referitoare la rolul organizaiei, la rolul membrilor si, la activitile organizaiei si la evenimentele curente (din cadrul organizaiei, precum si de pe plan local, regional, naional, internaional). Modelarea mesajelor presupune parcurgerea urmtoarelor etape: identificarea publicului-int, adaptarea mesajului la publicul-int, selectarea canalului de comunicare adecvat, determinarea gradului de receptare a mesajului. Comunicarea intern se poate face prin canale variate, dar care pot fi grupate n patru mari categorii: canale scrise, canale electronice, comunicare verbal si canale vizuale necirculante. Fiecare dintre aceste canale de comunicare are anumite avantaje si dezavantaje, de care SRP trebuie s in seama atunci cnd si planific mijloacele prin care va realiza comunicarea intern. Gestionarea crizelor de imagine, Ion Chiciudean, Valeriu one, ed comunicare.ro,Bucureti, 2002 Conceptul de imagine social Roger Muchielli definete imaginea ca reprezentarea sau ideea pe care i-o formeaz indivizii unui mediu sau ai unui segment al publicului (Roger Muchielli, Psychologie de la publicite et de la propagande, Librairies Techniques, Paris, 1970, p.110) ca urmare a receptrii unor informaii despre un obiect social. i n cazul imaginii

este vorba despre o opinie sau despre o atitudine ale cror rdcini sunt pentru majoritatea iraionale(ibidem). Abordarea constructivist(J.Piaget), preocupat de structura i dinamica reprezentrilor, evideniaz importana componentelor complexe ale limbajului i gndirii pentru construirea reprezentrilor i imaginilor. Acestea reprezentrile i imaginile apar n contiin ca urmare a unei activiti psihice complexe, cu caracter constructiv, care vizeaz sinteza datelor sezoriale, reaciile i aciunile concrete ale indivizilor asupra realitii. Teoriile fenomenologice situeaz imaginea n sfera experienelor personale i a comportamentului individului. Experiena n desfurare, imediat,trit de oameni este esenial pentru formarea imaginilor. Omul, construindu-i modelele reprezentaionale asupra lumii, reuete, pe aceast baz, s-i dea acesteia un anumit sens. Se consider c mecanismele interne i implicite, generate de om din experiena proprie, fac posibil formarea i cristalizarea imaginii de sine i a imaginilor despre lumea n care triete. (Edmunnd Husserl, Meditaii carteziene, Ed. Humanitas, Bucureti, 1984) Imaginile sociale depind de orizontul informaional n care se constituie. Se poate afirma c nu exist imaginea n sine, exist imaginea unui anumit om despre un obiect social anume, format n raport cu caracteristicile procesorilor si de informaii. Este plauzibil ca aceti procesori s fie condiionai de vrst, sex, apartenen/neapartenen la organizaii, nivel de cultur, nivel de instrucie, dar i de starea procesorilor si. Pentru a avea consecine practice, definiia imaginii trebuie operaionalizat. n acest sens, imaginea este definit ca un complex informaional generat de emiterea a dou tipuri de mesaje: a) mesaje rezultate prin funcionarea organizaiei i b) mesaje emise deliberat de structurile specializate. Influena mentalitilor colective i a orizontului de interpretare asupra formrii imaginilor sociale ale organizaiilor pg 14 Imaginile sociale corespund sistemului de valori compatibil culturii, tradiiei, sistemului de credine colective, normelor sociale date i contribuie la formarea conduitelor i orientarea comunicrilor sociale. Imaginile sociale se elaboreaz prin i n raporturile sociale de comunicare i de aceea se consider c dinamica comunicrii i dinamica imaginilor sociale se intersecteaz cu elementele mentalului colectiv, dintre

care mentalitile i orizontul de interpretare al oamenilor i grupurilor sociale joac roluri fundamentale. Mentalitatea ansamblu de opinii, prejudeci i credine influeneaz imaginile indivizilor, grupurilor umane i popoarelor, n primul rnd, prin credinele i prejudecile cu ajutorul crora filtreaz informaia social i orienteaz opinia oamenilor. Gustav Le Bon afirm c opiniile sunt bazate n principal pe elemente afective i mistice, adic pe credine i prejudeci, de accea depind exclusiv de reaciile individuale pe care le modific fr ncetare mediul, caracterul, educaia, interesul etc.( Gustav Le Bon, Opiniile i credinele, Ed. tiinific, Bucureti, 1995, p.84) Mecanismul de influenare a imaginilor sociale de ctre mentalitile oamenilor i grupurilor sociale se bazeaz pe faptul c, dei recepionarea credinei este un fapt de contiin, n majoritatea cazurilor ea se relizeaz prin mimetism social susinut de transmiterea din generaie n generaie de ctre familie, biseric, instituiile tradiionale etc. Acest lucru este posibil deoarece credinele acioneaz retrictiv i normativ asupra imaginilor i comportamentelor individuale i de grup. Se creeaz aproape o simbioz ntre interdiciile impuse de credine, imaginile i atitudinile comportamentale ale oamenilor, direcionate de prejudeci. Mai mult, aceast simbioz rezist n timp datorit faptului c prejudecile sunt rezultatul receptrii afective a realitii, iar mimetismul social se bazeaz pe relaii de ncredere, de prestigiu, de afinitate, simpatetice, pe relaii afective. Orice comunicare se realizeaz ntr-un anumit orizont informaional i de interpretare. Elementul esenial al orizontului de interpretare este sistemul de referin al persoanei sau grupului direct implicat n percepia obiectelor i proceselor sociale. Sociologul Abraham Moles afirm c fiecare om are un sistem de referin format din toate conceptele de baz rezultate din prelucrarea cunotinelor acumulate n decursul vieii i stocate n memorie, din opinii pstrate, din prejudecile asimilate n mentalul individual de-a lungul timpului. Contientizarea legturilor dintre starea organizaiei i imaginea ei n mediile relevante a determinat preocupri tot mai sistematice pentru gestionarea imaginii organizaiei. Este acceptat deja c gestionarea imaginii este o funcie a conducerii

organizaiei, iar confruntarea dintre organizaii cuprinde tot mai frecvent agresarea imaginii organizaiei adverse. n aceste condiii, se poate susine c valoarea strategiilor de creare a imaginii, a strategiilor de promovare a imaginilor i valoarea metodologiilor de evaluare a imaginilor organizaiilor condiioneaz capacitatea acestora de a se gestiona. TIPURI DE CRIZE aspecte generale
Dou treimi din personalul de astzi al SRI avea n 1989 sub 18 ani. La Academia Naional de Informaii nva, deja, primele generaii de studeni care s-au nscut dup 1989. Media de vrst a ofierilor SRI este de 36 de ani, una dintre cele mai sczute din ntreg spaiul euroatlantic. Vorbim despre o ntreag elit intelectual format, dup 1989, din tineri absolveni de studii superioare, economiti, finaniti, juriti, psihologi, sociologi, filologi, lingviti, ingineri IT .a., care au ales cariera de ofieri de informaii, dar se vd etichetai n mod inerial, fr nicio posibilitate de a-i apra reputaia profesional restricii i secrete, i fr a fi, n niciun fel, certai cu istoria -SRI dup 20 de ani: provocrile percepiei publice; Remus Ioan tefureac, n revista Intelligence, nr.17, martie-mai 2010

Terorismul... de langa noi - subiect de dezbatere intre specialistii Serviciului Roman de Informatii (SRI), autoritatile locale si elevii din Maramures. Tema a fost abordata astazi, in cursul unei reuniuni care a fost organizata de sefii de la centru ai institutiei de securitate, in cadrul Bibliotecii Judetene. Subiectul va fi pus dupa-amiaza in atentia liceenilor, urmand ca o masa rotunda cu referire la terorism sa aiba loc, miercuri, 29 aprilie, si in municipiul Sighetu Marmatiei.

Ofiterul de presa al SRI Alina Toparceanu a explicat, intr-un interviu acordat citynews.ro (vezi VIDEO), ca Terorismul... de langa noi este o campanie de promovare a culturii de securitate in randul tinerilor din licee. Actiunea a fost initiata de SRI, prin intermediul Centrului de Informare pentru Cultura de Securitate, inca de la finele anului 2005.

Mai intai, activitatea s-a concentrat pe municipiul Bucuresti, dar, pentru ca a avut succes in randul elevilor, treptat a fost extins la nivelul mai multor judete. Maramuresul a fost a 14-a zona in care specialistii SRI au facut prezentari referitoare la activitatea antiterorista, cu scopul de a incuraja implicarea tinerilor in activitatile de prevenire a fenomenului terorist.

S-a pornit de la faptul ca numarul amenintarilor cu bombe la adresa diverselor institutii publice din Romania a crescut semnificativ in ultimii ani iar apleurile telefonice anonime care anuntau incidentele au fost in toate cazurile false. Specialistii SRI vor sa le explice tinerilor ce inseamna impact au apelurile false la nivelul institutiilor de securitate si sa ii constientizeze asupra pericolului real pe care il prezinta terorismul.

In paralel, SRI incearca sa scape de imaginea de bau-bau si sa ii familiarizeze pe adolescenti cu ceea ce inseamna activitatea in domeniu. Mai mult, ei se folosesc de intalnirile cu liceenii pentru a populariza oferta de invatamant pe anul 2009 2010 in scolile de profil.

Urmariti interviul VIDEO acordat de catre ofiterul de presa al SRI Alina Toparceanu cu privire la evenimentul aflat in redulare in Maramures. Mentionam ca aceleasi actiuni vor fi organizate in lunile urmatoare si in judetele Cluj si Mures.

SRI racoleaza liceeni: momeala, salariu de 1.500 lei


14 Mai 2009

Salariul unui ofiter SRI debutant este de 1.500 de lei pe luna

E-MAIL

PRINT

RSS

SHARE

MRIME TEXT

de DAN GHEORGHE 7522 VIZUALIZARI | COMENTARII 10 Serviciul roman de Informatii a inceput sa caute viitori ofiteri printre liceenii din tara. Aproximativ o suta de elevi din clasele a X-a, a XI-a si a XII-a s-au strans, miercuri, in sediul Centrului Cultural "Reduta" din Brasov pentru a afla chiar de la ofiteri SRI ce avantaje vor avea daca, dupa terminarea liceului, urmeaza Academia Nationala de Informatii. Aceasta este noua strategie a

SRI de prezentare a posibilitatilor de cariera in serviciile secrete romanesti, au explicat reprezentantii Directiei de Informatii Brasov, care au precizat ca tinerii care doresc sa ajunga ofiteri trebuie sa dovedeasca mai intai ca au calitati de lider, rezistenta la stres, inteligenta si disponibilitatea de a munci in orice loc din tara.

Ofiterii SRI le-au vorbit tinerilor despre importanta activitatii de strangere de informatii in lupta antiterorista. Liceenii au vrut sa afle "cum se poate ajunge James Bond" de pe bancile facultatii, cine sunt cei care poarta costume "antitero" si cam ce salariu ii asteapta la terminarea studiilor. "Salariul unui ofiter SRI debutant este de 1.500 de lei pe luna", i-a lamurit pe tineri Mihai Bradu, adjunctul directorului Directiei de Informatii Brasov. Campania de promovare a SRI printre liceeni va continua in urmatoarele zile si in alte orase din tara. SRI a inceput o campanie prin liceele din tara pentru a convinge tinerii de avantajele carierei de ofiter de informatii.

Revin la subiectul REMIN, i vreau s vorbesc azi despre o alt practic neortodox care a ucis mineritul maramureean. Ai auzit ce se spune n mod oficial, c mineritul nostru nu este rentabil, c trebuie nchis etc. Dar oare de ce a ajuns mineritul ntr-o asemenea stare? De ce n alte ri mineritul poate fi o important ramur economic, i LA NOI NU? Am rspuns ntr-un fel la aceast ntrebare prin celelalte dou articole precedente.... Vorbim azi despre cel care a fost juristul Companiei REMIN din Baia Mare, VICTOR POP, acum pensionat. Informaiile mele spun c acest Victor Pop pierdea intenionat procesele n care reprezenta Compania! Asta se ntmpla, evident, ca s obin anumite avantaje n urma acestor procese pierdute. O metod foarte des folosit de Victor Pop a fost depunerea cu ntrziere a recursurilor. n acest fel pierdea procesul, iar efilor le spunea doar c recursul lor a fost respins, fr s le spun ns c EL era responsabil pentru pierderea din instan prin faptul c depunea recursul dup termenul legal. NIMENI nu se interesa de detaliile coninute n sentina definitiv, i nimeni nu afla astfel c Victor Pop slujea i apra de fapt alte interese dect cele pentru care era pltit de Companie. Din cauza acestui jurist trdtor, Compania a pltit infinite miliarde lei ctre diveri debitori devenind (nu-i aa?) nerentabil! Dar cine era Victor Pop? Pn nainte de Revoluia din decembrie 1989, Victor Pop a fost ofier judiciar la Miliia din Baia Mare. Dup ce cadrele superioare din Miliie au descoperit c acesta avea probleme mari cu consumul de alcool, i c atunci cnd era beat comitea numeroase acte de violen profitnd de calitatea sa de miliian A FOST DAT AFAR DIN MILIIE! S-a transferat imediat la SC Cuar Baia Mare (firm ce se ocupa cu prospeciuni miniere), ca jurist, loc unde a nvat cum se fac mecheriile cu procesele i licitaiile trucate i aranjate n favoarea sa sau a altora... Dup ce a ajuns jurist la Remin, Pop i-a amintit de SC Cuar, dar nu a fost un gnd nostalgic, ci unul extrem de pragmatic. Vroia s pun mna pe o cldire ce aparinea de aceast Companie, o cldire pentru cercetri geologice din Cavnic. Nu mai spun nimic... dect c aceast cldire se numete acum Hotel Roatai a fost n proprietatea FIULUI lui Victor Pop, Sorin Pop, care pe atunci era student. Sorin Pop este

acum ofier SRI... Victor Pop s-a dus ntr-o zi la executorul judectoresc i s-a neles cu acesta s se pun sechestru pe anumite active ale Remin. Obiectivul vizat era o cldire de pe Valea Usturoiului, veche staie de compresoare ce aparinea de mina Ssar. Executorul a pus sechestru pe cldire, a scos-o la licitaie, iar cldirea a fost cumprat de firma condus de Sorin Pop, fiul lui Victor Pop. Sorin Pop s-a ajuns n bani foarte muli profitnd de ingineriile tatlui su i de statutul su actual, de ofier SRI. Recent, el a avut o nunt fastuoas la Hotel Carpai din Baia Mare. Valer Pop are n prezent dou pensii. Una special (de fost ofier), i una normal, de stat. Statul romn l pltete pe Victor Pop ca un fel de recompens pentru c l-a furat inteligent, fr s fie prins! De altfel, Statul Romn, prin Compania Remin i-a mai pltit 20.000 de euro lui Victor Pop ca un fel de ajutor pentru operaie, acest jurist corupt fiind bolnav de Parkinson. Cam asta este povestea fraudrii Reminului de juristul su bolnav i la propriu i la figurat. Alt pensionar care doarme linitit dup ce a furat cu patru mini din averea statului (am pus la socoteal i minile fiului Sorin). Ct despre faptul c SRI a nregimentat n rndurile sale oameni (OFIERI) de teapa acestui Sorin Pop, interlop cu acte n regul, nu mai zic nimic. Suntem obinuii deja cu faptul c nsui statul, prin instituiile sale, este parte direct la jaful care afecteaz tot statul. Cine s vegheze la buna funcionare a legilor? Un ofier corupt, mafiot de tranziie precum Sorin Pop? Ar putea acesta s-l ancheteze pe tatl su? DAR AR PUTEA SRI S-L ANCHETEZE PE SORIN POP??? Vom vedea... Pe curnd! Cititi si: n atenia Parchetului: Fostul director al REMIN Baia Mare, Vasile Pintea, i-a falsificat dosarul de pensie! Vicepreedintele Camerei Deputailor IOAN OLTEAN, implicat n afaceri pguboase pentru Compania REMIN din Baia Mare Preluare dupa http://cornelsabou.blogspot.com

Comentarii
Dupa postare, va rugam sa asteptati pana cand comentariul dvs. va fi aprobat de catre administratorul siteului

Nume *

Code

ChronoComments by Joomla Professional Solutions

Trimite comentariul

Atenie!

Articole

(POLI)TICHIA DE MRGRITAR DEZVLUIRI ADMINISTRAIE INFANTIL ANCHET NECENZURAT SOCIAL (I)REALITI (IN)JUSTIIA OPINI(UN)I S.O.S. ROMNII! CULTUR(NICI)A SPORT NECENZURAT S.O.S. VIAA! EDITORIALE IN MEMORIAM SNTATE DIASPORA NVMNT AGRICULTUR MEDIU EVENIMENTE REVOLUIA ROMN REMEMBER JURIDIC ANTITERORISM ULTIMELE TIRI RELIGIE COMUNICATE TIRI EXTERNE VNTOARE I PESCUIT ELECTORALE Editorial

n Baia Mare a murit deja democraia

Din 1840 ncoace, de la prima publicarea n chiar primul numr al revistei ieene Dacia Literar a nuvelei istorice Alexandru Lpuneanu de Constantin Negruzzi a celebrei exclamaii Proti, dar muli! sensul democraiei romneti s-a schimbat definitiv. Chiar dac aciunea nuvelei se desfoar n timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lpuneanul n Moldova, sensul lor strbate ca un fulger realitatea bimrean, imediat dup ce s-au anunat rezultatele alegerilor din 8 mai. Citete mai departe... Arhiva Necenzurat nr.1-89

Arhiva Necenzurat n formatul vechi nr. 1 - 89

Anchet necenzurat

SCHENGEN CONTRA SCHENGEN !


29/05/2011 | Thomas CSINTA

Motto :A muncii mai mult pentru a castiga mai mult (Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy), inseama Sa traiti, bine (Presedintele Romanie [ ... ]

Mai departe Alte articole din "Ancheta necenzurata"

Drama unui nevinovat condamnat la inchisoare pe viata ! SOLUIA-MIRACOL A GRUPULUI BILDERBERG: DICTATURA FINANCIAR

Dezvluiri

SFRITUL VIEII PRIVATE N ROMNIA


12/06/2011 | Teodor FILIP

SECURITATEA MIELUL BLND AL SUPRAVEGHERII Activitatea fostei Securiti a fost disecat de oricine putea emite o prere asupra pol [ ... ]

Mai departe Alte articole din "Dezvluiri"

Un ultimatum din Orient ctre societatea secret a Iluminailor (2) AVERILE BOIERILOR RA-APPS

Administraie infantil

LEGEA VOICULESCU A CASELOR NATIONALIZATE SAU CAT TREBUIE SA MAI ASTEPTAM PENTRU A NE REVENI?
11/06/2011 | badpolitics.ro

Stim de mult ca traim intr-o tara anomizata, in care anormalitatea a devenit o regula, in care cativa bacilli cu un puternic damf comunist emit constant enzime nocive pentru intreaga colonie. Asa s-a [ ... ]

Mai departe Alte articole din Administraie

CNADNR: Toate autostrazile vor fi cu taxa Inspectoratul de Stat in Constructii obligat sa opreasca lucrarile ilegale ale primariei din Berzei Buzesti

(Poli)Tichia de Mrgritar

STAGIARI LA SENATUL ROMNIEI


12/06/2011 | Biroul de Pres al Senatului

Programul Stagiar la Senatul Romniei, aprobat recent de Biroul Permanent, va debuta cu cinci proiecte de cercetare n domenii precum drept co [ ... ]

+ Mai mult Mai multe articole...

PSD Cluj acuza risipa banului public: peste 3 milioane lei aruncati pe apa Somesului Propunerea de reorganizare teritorial a PDL: o manipulare politic fr un angajament real i serios

Sntate

5 COSMETICE CARE TE IMBATRANESC


12/06/2011 | 9am.ro

Desi majoritatea produselor de machiaj au rolul de a acoperi defectele, unele dintre acestea insa imbatranesc tenul pe care il acopera, dilata porii [ ... ]

Mai departe Alte articole...

Dezvoltarea si anatomia sanilor Colesterolul cea mai mare inselaciune a secolului?

Sport necenzurat

CRISTIAN BUOI N PLENUL PE: "POLI TIMIOARA TREBUIE S RMN N ELITA FOTBALULUI ROMNESC I EUROPEAN"
09/06/2011 | Dana Otilia Cotoara

Europarlamentarul liberal, Cristian Buoi, a cerut, asear, n plenul Parlamentului European, readucerea echipei Politehnica Timioara n elita f [ ... ]

Mai departe Alte articole n Sport

19

TRAGEREA LA SORTI A GRUPELOR TURNEULUI FINAL AL CAMPIONATULUI EUROPEAN UNDER FC Bihor nu a primit licena pentru sezonul 2011/2012

Cele mai citite din ultimele 7 zile Lista masonilor din Romania 10.000 de politisti vor fi disponibilizati in urmatoarele doua luni BUREBISTA REGELE REGILOR KAKE a fost luat in catare de Reporteri fara frontiera Valentin Stan si secuii SCANDALUL RETROCEDRILOR RESCRIE ISTORIA ROMNIEI NTR-UN MOD INCALIFICABIL CEL MAI MARE COTIDIAN IN LIMBA MAGHIARA DIN ROMANIA, HAROMSZEK, A PUS TUNURILE PE DAN TANASA. "Jurnalista" de renume mondial Farkas Reka, insarcinata cu dosarul "Dan Tanasa"! RAFTURI GOALE LA LONDRA Romania a vandut Delta Dunarii Ucrainei (Trombon) Profesorul Dinu Giurescu alerteaza romanii: Statutul Minoritatilor poate duce la prabusirea hotarelor Romaniei Cele mai citite articole

Pozitii de facut dragoste: Cele mai tari pozitii sexuale in imagini A fost stabilit structura anului colar 2009-2010 Permise de pescuit sportiv eliberate de ANPA n ce ar de rahat trim? oc! Dup ce Necenzurat a publicat o nregistrare video cu el lund mit, Mircea Radu Banco s-a sinucis n Gara Baia Mare Corupie la Finanele Publice Maramure Perioada de prohibiie 2010 n urma dezvluirilor fcute de sptmnalul NECENZURAT - Corpul de Control al Ministrului de Interne i-a luat la purecat pe mecherii din Inspectoratul de Poliie al Judeului Maramure CLANUL GEOANA A UMPLUT DE SANGE UN OM CARE ISI APARA LOCUINTA SI I-A TERORIZAT FAMILIA

Mafioii de la Finane i finanele finanitilor

Link-uri utile

Dan Tanasa - Contribuabilul tupeist


Coa

Plantam fapte bune in Maramures Turist accidentat n Munii Rodnei Inedita lansare de carte a lui Adrian Man Scurt analiz pe sesizrile 112 de competena poliiei Asigurarea serviciilor de utilitate publica pentru populatie DANIEL BRATA DIN MARAMURE S-A CLASAT PE LOCUL V LA CUPA MONDIAL Scoala Dimitrie Cantemir Baia Mare e vicecampiona nationala Viorel Stroe ii face plangere penala actualului sef al IPJ Maramures Mircea Man lua pag de la Compania Remin ca s-i acopere fraudele Lotul invingatorilor de la XELA 98 TEHNIC DE LUPT MODERN SNTATE PE CAI, LA BIA Antena Satelor va organiza o supercompetiie de oin la care particip Dinamic Coruia i Mgura

Podul de la Ulmeni se va construi n mod sigur !Va fi al tuturor din zon i nu numai StiriMM va prezinta rezultatele Concursului National "Constantin Nastasescu" - Limba romana, etapa a III-a StiriMM va prezinta rezultatele Concursului National "Constantin Nastasescu" - Matematica Etapa a III-a

Cutare

Vizitatori online Avem 2119 vizitatori online (In)justitia

ANTISEMITISM IN PRESA DE LIMBA MAGHIARA DIN ROMANIA


12/06/2011 | Dan TANASA

Publicatia Eurpai Id: "ce frumos i drept ar putea tri Ungaria fr evrei"; in "secuime" "nu exist cartiere centrale evreieti, unde picur mereu cteva ceva i unde pute a canal"! Orga [ ... ]

+ Mai mult Alte articole

CEL MAI MARE COTIDIAN IN LIMBA MAGHIARA DIN ROMANIA, HAROMSZEK, A PUS TUNURILE Partidul lui Diaconescu, desfiintat din nou

PE DAN TANASA. "Jurnalista" de renume mondial Farkas Reka, insarcinata cu dosarul "Dan Tanasa"!

Site administrat de

Social

DONAIE: DAR DIN DAR SE FACE RAI


12/06/2011 | infoinsider.ro

INSIDER: Ati mai vazut vreodata un copil caruia i se ofera o jucarie sau un baton de ciocolata si el se ascunde? Veti vedea in pozele de mai jos un astfel de copil De asemenea, celor care s-au in [ ... ]

Mai mult Alte articole

VINE VACANTA!- VIVE LES VACANCES! Clubul Rotaract Team Baia mare va fi chartat astazi

S.O.S. romnii!

COMUNICATUL ASOCIATIEI ROST


11/06/2011 | Mihail Albiteanu

Ca urmare a ultimelor aciuni i luri de poziie ale UDMR (reprezentat prin parlamentarii Sogor Csaba i Iuliu Winkler, cu susinerea public a lui Marko Bela), privind deschiderea, mari, [ ... ]

Mai mult Alte articole

Valentin Stan si secuii EDITORIALUL EVZ: inutul Secuiesc exist. i fr aprobarea lui Crin Antonescu

Cultur(nici)a

LUCRURI AMUZANTE DESPRE SEXUALITATE


12/06/2011 | sexgen.ro

Am descoperit o serie de lucruri interesante si neobisnuite din lumea sexualitatii pentru tine. Citeste mai departe, amuza-te si mira-te. Stiai ca:

- 25% dintre femei cred ca banii il fac pe u [ ... ]

+ Mai mult Alte articole

Raportul Patapievici asupra natiunii romane: un mozaic de populatii intr-un teritoriu al nimanui. O BUREBISTA REGELE REGILOR

afacere MAE-ICR de 7 milioane de euro: Romania Medievala

Mita la finante

CSM Baia Mare (10 sectiisportive)

Stiinta HCM (handbal feminin)

Stiinta explorari (volei masculin)

Rugby Baia Mare

FC Prietenia (fotbal)

Rezultate LIVE

WING CHUN CLOSE RANGE COMBAT (KUNG FU Baia Mare) Promo

Fotii ofieri SRI, trimii luni n judecat, au dezvluit presei cu ce se ocupa SRI Prahova
29 Sep 2008 | 0 comentarii | 2727 vizualizari

Rating: 7 voturi

Cei trei foti ofieri SRI trimii luni n judecat ar fi dezvluit presei elemente eseniale despre activitatea, organizarea i modul de funcionare a SRI Prahova, arat procurorii DIICOT n rechizitoriul ntocmit acestora .
Potrivit anchetatorilor, locotent colonelul (r) Marius Eugen Soare, capitanul (r) Radu Adrian Ovidiu i maiorul (r) Romic Cernic, aflai n legtur cu mai muli ziariti din Ploieti, au oferit informaii despre filarea fostului prefect de Prahova, Corneliu Popescu, despre modalitatea de interceptare a telefoanelor de ctre SRI i date despre relaiile de rudenie sau amiciie din cadrul SRI Prahova. Telefoanele celor trei au fost interceptate cu mandat emis de judectorii naltei Curi de Casaie i Justiie. Pentru identificarea surselor scurgerilor de informaii din interiorul seciei judeene de Informaii Prahova i contracararea acestei activiti ilegale, de natur a prejudicia grav activitatea atribuit prin legislaia n vigoare acestei instituii, s-a adresat ctre nalta Curte de Casaie i Justiie solicitarea de a se emite mandate prin care s se autorizeze interceptarea i nregistrarea comunicaiilor nvinuiilor Radu Adrian Ovidiu, Soare Marius Eugen, Cernica Romic i ale numiilor Botez Paul Clin Lucian i Ptraru Drago", se arat n rechizitoriu.
Publicitate

Conform procurorilor, Eugen Soare a fost ofier de informaii ncepnd cu anul 1985. Din anul 1997, a activat ca ofier SRI n Prahova, n principal pe profilul Sectorului A - Aprarea Ordinii Constituionale. n 2006, a fost trecut n rezerv, la data respectiv, avnd gradul de locotenent-colonel. Romic Cernica i-a desfurat activitatea ca ofier SRI n cadrul seciei judeene de Informaii Prahova n principal pe profilul de activitate al Sectorului C Securitate Economic. Adrian Radu Ovidiu a activat ca ofier SRI n cadrul Seciei Judeene de Informaii Prahova pe profilul C Securitate Economic, n perioada 01.04.1998 - 01.12.2002. ncepnd cu acea dat, a fost transferat la Bucureti, unde a activat n cadrul aceluiai profil, respectiv securitate economic. La data de 21.09.2004, a fost sancionat disciplinar i s-a dispus trecerea n rezerv, dat la care avea gradul de cpitan. Din rechizitoriu reiese c n data de 7 martie 2006, la ora 17:46:26, Radu Ovidiu l-a apelat telefonic pe Marius Soare, ultimul afirmnd c a primit, n exercitarea atribuiilor profesionale, nite rezoluii pe care le-a apreciat ca ostile, pe mai multe documente clasificate coninnd informaii referitoare la marea corupie, respectiv presupuse acte i fapte de corupie ale prefectului judeului Prahova din acea perioad, Corneliu Popescu. Radu Ovidiu i-ar fi cerut lui Soare furnizarea de date referitoare la prefectul judeului. Conform rechizitoriului, Soare a implementat mai multe fie INF, care cuprind o serie de referiri la presupusele abuzuri ale prefectului judeului Prahova i ale soiei sale Tania Popescu, director adjunct al Direciei Generale de Ajutor Social i Protecia Copilului. Apreciem c divulgarea acestor clasificate strict secret, cunoscute n exercitarea atribuiilor funcionale de ctre Soare Marius Eugen, culegerea lor de ctre nv. Radu Adrian Ovidiu i transmiterea acestora ctre ziaritii Botez Paul Clin Lucian i Ptraru Drago, este de natur s pun n pericol sigurana statului, prin relevarea activitii operative specifice de obinerea de date i informaii prin surse secrete umane i prin evidenierea obiectivelor vizate pe un anumit profil de activitate, se arat n acuzaiile procurorilor. Mai mult, prin publicarea n pres a acestui articol, persoanele vizate de ctre aciunea informativ-operativ derulat de SRI au fost avertizate cu privire la faptul c se afl n atenia acestei instituii, completeaz procurorii. Activitatea de divulgare a unor date protejate de lege prin ncadrarea acestora n categoria secrete de stat desfurat de Soare ar fi continuat, prin divulgarea ctre Ovidiu Radu i Paul Botez a indicatorilor clasificai specifici SRI de criptare a documentelor tip Fia INF, se mai

arat n rechizitoriu. Astfel, Soare ar fi divulgat n timpul unei convorbiri telefonice ntreaga structur organizatoric a SRI Prahova. Menionm c informaiile referitoare la organizarea, conducerea i coordonarea activitii informativ-operative la nivelul SJI Prahova au caracter clasificat strict secret, iar indicarea numelor ofierilor cu atribuii pe toate profilele de activitate informativ-operativ , este de natur a afecta activitatea derulat n cadrul acestei uniti SRI, punndu-se n pericol sigurana statului, arat anchetatorii n rechizitoriul naintat instanei. Locotent colonelul (r) Marius Eugen Soare, capitanul (r) Radu Adrian Ovidiu i maiorul (r) Romic Cernic au fost trimii n judecat, luni, de procurorii Direciei de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat i Terorism, pentru divulgare de secrete care pun n pericol sigurana statului, informeaz un comunicat al DIICOT, postat pe site-ul instituiei. "n sarcina acestora, s-a reinut c, n perioada 2004 2006, n calitate de cadre militare n cadrul SRI secia judeean Prahova, au divulgat date i informaii clasificate ca secret de stat, pe care le-au cunoscut n virtutea atribuiilor profesionale, cu consecine directe asupra activitii SRI n domeniul siguranei naionale, fapte care au fost de natur s pun n pericol sigurana statului", se arat n comunicatul DIICOT. n plus, informaiile divulgate de ofierii SRI ar fi fost publicate n mai multe articole aprute n publicaii centrale i locale i conineau aspecte tehnice din activitatea serviciului, structura organizatoric a SRI Prahova, aciunile aflate n curs de derulare i prioritile investigative ale acestei uniti, care o dat dezvluite au pus n pericol sigurana statului. Cauza a fost naintat spre competent soluionare Curii de Apel Alba Iulia, se mai arat n comunicatul DIICOT. NewsIn

Campania de promovare a culturii de securitate


27-10-2008 Miercuri, 29 octombrie a.c., ora 12.00, la Sala Dimitrie Filipescu a Consiliului Judeean din Buzu, va avea loc sesiunea de informare desfurat de Serviciul Romn de Informaii sub egida Campaniei de promovare a culturii de securitate Terorismul... de lng noi. La acest eveniment vor participa alturi de reprezentanii SRI i ai autoritilor publice din Buzu, cadre didactice i elevi de liceu i mass media. Sesiunea de informare va aduce n dezbaterea cu liceenii aspecte referitoare la evoluia i pericolul reprezentat de noile tipuri de ameninri la adresa mediului de securitate, precum i atribuiile Serviciului pe linia prevenirii i combaterii acestora. Campania se nscrie n seria evenimentelor generate de Serviciul Romn de Informaii, prin intermediul Centrului de Informare pentru Cultura de Securitate i are ca obiectiv principal participarea tinerilor din licee i a reprezentanilor societii civile la procesul de pregtire pe teme din domeniul securitii

Campania Terorismulde lng noi la Iai


2-10-2007 Campania de promovare a culturii de securitate Terorismulde lng noi, lansat de Serviciul Romn de Informaii n anul 2005, la Colegiul Naional Mihai Viteazul

din Bucureti, continu n ar. La data de 4 octombrie a.c., ora 11.00, n sala de festiviti a Colegiului Naional Mihail Sadoveanu, va avea loc o sesiune de informare, care va reuni elevi din apte licee din Iai. Serviciul Romn de Informaii, prin intermediul Centrului de Informare pentru Cultura de Securitate, n parteneriat cu Brigada Antiterorist, va aduce n dezbatere cu tinerii aspecte ale evoluiei i pericolului reprezentat de fenomenul terorist. La eveniment vor participa elevi ai liceelor Costache Negruzzi, Emil Racovi, Mihail Sadoveanu, Mihai Eminescu, Gheorghe Asachi, Informatic i Tehnoton. De asemenea, au fost invitate organizaii neguvernamentale locale precum: Centrul de Facilitare i Negociere, Centrul de Studii pentru Securitate Regional, care se vor altura partenerilor consacrai ai campaniei, Fundaia EURISC i Casa NATO. Pe parcursul dezbaterilor cu tinerii i cadrele didactice din liceele ieene, se va prezenta etapa urmtoare a proiectului Cultura de Securitate, Campania nvinge tentaia!, realizat de echipa de studeni Contrast n cadrul Olimpiadelor comunicrii, ediia 2006, care vizeaz educaia tinerilor privind pericolul traficului i consumului de droguri.

Campania de promovare a culturii de securitate Terorismul... de lng noi la Deva i Hunedoara


27-04-2009 n perioada 28-29 aprilie 2009, n municipiile Deva i Hunedoara, se va desfura sesiunea de informare organizat de Serviciul Romn de Informaii sub egida Campaniei de promovare a culturii de securitate Terorismul... de lng noi. Astfel, n ziua de mari, 28 aprilie 2009, ncepnd cu ora 11.00, la sediul Inspectoratului colar Judeean Hunedoara, Serviciul Romn de Informaii va organiza masa rotund intitulat Autoritile publice i cultura de securitate, n cadrul creia vor fi abordate temele Repere actuale pe agenda de securitate i Parteneriatul interinstituional n realizarea educaiei de securitate. Evenimentul este organizat sub egida programului Cultura de securitate i are ca scop conturarea i consolidarea unei percepii corecte, la nivelul autoritilor publice, asupra Serviciului Romn de Informaii, precum i promovarea culturii de securitate n cadrul societii civile. Alturi de reprezentanii SRI, la acest eveniment vor participa membri ai autoritilor publice locale i reprezentani ai mass media locale. De asemenea, miercuri 29 aprilie 2009, ncepnd cu ora 11.00 , n Aula Facultii de Inginerie din Hunedoara, se va desfura sesiunea de informare Educaie, cariere i cultur de securitate, n cadrul creia se va aborda i tema Fenomenul terorist i actualele forme de manifestare. La eveniment vor fi prezeni profesori i elevi din clasele a XII-a de la liceele Iancu de Hunedoara, Emanuil Gojdu i Traian Lalescu din municipiul Hunedoara, precum i studeni din ani terminali ai Facultii de Inginerie din Hunedoara. Activitatea i propune s prezinte oferta educaional i oportunitile de carier n Serviciul Romn de Informaii, preocuprile Serviciului n direcia realizrii educaiei

de securitate n rndul tinerilor, precum i contientizarea acestui public n legtur cu pericolul terorist i noile forme de manifestare ale acestui flagel.http://www.sri.ro/subpagini/348/campania-de-promovare-a-culturii-de-securitateterorismul-de-langa-noi8221-la-de.html

Mesajele campaniei au fost: A cunoate nseamn a PREVENI Terorismulnu e un mit. E realitatea de lng tine. Implic-te! A PRIVI nu e o soluie. Implic-te! - http://www.scribd.com/doc/47627768/TerorismSi-Mass-Media, TERRORISM I MASS MEDIA- extrase din notele de curs -Lect.univ. dr. Irena Chiru SRI intra in scoli
AUTOR: MARGARETA LUPU DATA PUBLICARII: 16/05/2008

In premiera nationala, ieri, la Sibiu, ofiterii SRI au promovat campania Terorismul de linga noi" in rindul unor elevi de scoala generala.

Ofiterii ?cu ochi albastrii" i-au fascinat, ieri, pe elevii de la Regina Maria

Securitatea nationala este un subiect cit se poate de serios. Asta au incercat sa le explice angajatii Serviciului Roman de Informatii elevilor de clasa a VIII-a din cadrul Scolii Regina Maria" din Sibiu. Ofiteri SRI, pregatiti sufleteste pentru intilnirea cu cei mai mici dintre sibieni, au descins ieri la scoala sibiana si au incercat din rasputeri sa se faca intelesi. Ei le-au explicat tinerilor, dindu-le exemple concrete, de ce este important ca si ei sa fie constienti de pericolul pe care il reprezinta teroristii pentru oamenii cinstiti, si ce trebuie sa faca in cazul in care afla, vad sau iau cunostinta de lucruri, fapte, persoane sau evenimente care le sint suspecte.

Promovare interactiva
Angajatii SRI nu i-au plictisit pe copii cu explicatii si expuneri plictisitoare. Ei le-au povestit cazuri concrete, in care vigilenta oamenlor de rind au salvat mii de vieti, dar si alte cazuri, in care ignoranta a produs sute de victime. Copiii au vizionat si un scurt film in care se prezenta, pe scurt, pregatirea luptatorilor din cadrul Brigazii Antiteroriste a SRI. Apoi, tinerii au fost pusi, in cadrul unei scenete improvizate, intr-o situatie concreta, in care au fost nevoiti sa reclame la numarul special 0800.800.100 o veritabila amenintare terorista. Angajatii SRI au analizat apoi, impreuna cu copiii, greselile pe care le-au facut cei trei tineri implicati in sceneta respectiva. Evenimentul s-a incheiat in curtea scolii, cu vizitarea unor elemente de tehnica aflata in dotarea bragazii Antiteroriste. Copiii au imbracat caschete si veste antiglont, si chiar au urcat in masina speciala de interventie. Toti cei prezenti au primit pliante, postere, pixuri, si tricouri din partea SRI. Oamenii legii si-au continuat apoi promovarea la Prefectura Sibiu si la Universitatea Lucian Blaga" din Sibiu.

Campanie nationala
Campania Terorismul de linga noi" a fost demarata, la nivel national, in anul 2005. Ideea unei astfel de promovari le-a apartinut unor studenti care au participat la Olimpiadele Cominicarii. Serviciul nostru a preluat ideea si a implementat-o in institutii de invatamint, in special in licee. Sibiul a reprezentat o premiera pentru noi, in sensul ca, pentru prima data am prezentat aceasta campanie intr-o scoala generala", explica Simona Raicu, din cadrul Biroului de Presa al SRI Bucuresti. Campania Terorismul de linga noi" se desfasoara sub deviza Teroristii stiu totul despre tine. Tu ce stii despre ei?". Obiectivele campaniei sint constientizarea pericolelor terorismului in rindul tinerilor, incurajarea implicarii tinerilor in combaterea terorismului, cresterea gradului de informare a tinerilor cu privire la activitatea SRI de combatere a terorismului si cunoasterea activitatii Centrului de Informare pentru Cultura de Securitate. - http://www.monitorulsb.ro/cms/site/m_sb/news/sri_intra_in_scoli_40045.html

EVENIMENT CAMPANIE - SRI Maramures a avut probleme cu microfoanele (VIDEO) 15:37:18 28 aprilie 2009 | autor: Meda Muntean

tipareste
Vezi VIDEO

email

Yahoo!

comenteaza

Mai multi liceeni din Baia Mare s-au intalnit azi, 28 aprilie, cu ofiteri activi de informatii, in cadrul primei actiuni publice de masa organizate de catre SRI Maramures, tinerii fiind captivati de misterul din jurul institutiei. Intalnirea cu liceenii a fost precedata de una cu autoritatile judetului si cu reprezentanti ai institutiilor cu care colaboreaza SRI, gazda fiind Ioan Gherghel, seful directiei judetene de informatii, ale carui iesiri in public de la instalarea in functie pot fi numarate pe degetele de la mana.

Reuniunea reprezentantilor SRI cu membri ai autoritatilor publice judetene si locale, institutiilor cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si securitatii nationale, agenti economici si organizatii neguvernamentale a avut loc la Biblioteca Judeteana Petre Dulfu din Baia Mare, iar la ea au fost prezenti

numerosi conducatori de institutii din structurile ministerului de interne, precum si ale ministerului public. Ofiterii SRI, in ciuda rigiditatii aparente, au demonstrat ca au simtul umorului, iar atunci cand sonorizarea din sala de conferinte a Bibliotecii Judetene Petre Dulfu din Baia Mare a inceput sa creeze probleme au recunoscut ca nu pot sa controleze chiar toate microfoanele. De altfel, directorul bibliotecii, Teodor Ardelean, si seful SRI Maramures au avut un spumos si scurt schimb de replici pe seama microfoanelor. Primul a sugerat, in gluma, ca nu ar fi existat probleme de microfonie daca institutia sa ar fi avut o colaborare mai stransa cu ofiterii de informatii, iar cel de-al doilea a raspuns, pe acelasi ton glumet, ca s-a omis dezactivarea sistemului de bruiaj, de aici si incurcaturile.

Tot in cursul zilei, dar la Centrul Millenium din Baia Mare, a fost programata o intalnire a reprezentantilor SRI cu elevi din municipiu in cadrul campaniei de promovare a culturii de securitate Terorismul... de langa noi la care au fost prezenti liceeni si dascali de la colegiile nationale ,Gheorghe Sincai", Mihai Eminescu", Vasile Lucaciu" si Liceul de Arta. Seful Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Maramures, Mariana Pop, a declarat ca liceenii au fost dornici sa participe la intalnirea cu reprezentantii SRI. Atat tema, care vizeaza terorismul, dar mai ales institutia, misterul din jurul acesteia au starnit interesul copiilor, a spus Mariana Pop la intalnirea din cadrul campaniei de promovare a culturii de securitate Terorismul de langa noi in Baia Mare si care se adreseaza elevilor de liceu. Ea a spus ca elevii maramureseni sunt printre cei mai cuminti din tara, pentru ca numarul apelurilor false cu bomba lansate de acestia in cursul anului trecut au fost de numai trei. Au fost putine apeluri, ceeea ce cred eu indica faptul ca dascalii si-au facut treaba si au reusit sa ii convinga pe elevi ca nu procedeaza corect, dar mai ales ca raspund pentru fapta lor, a spus Mariana Pop.

Reprezentantii SRI au precizat ca la nivelul intregii tari s-a semnalat o diminuare a numarului de amenintari false cu bomba, a caror pondere a ramas insa in institutiile de invatamant. Potrivit statisticilor recente ale Directiei de Prevenire si Combatere a Terorismului, in 2007 au existat 708 apeluri cu amplasare de dispozitive explozive false iar in cursul anului trecut numarul acestora a fost de doar 408. Ofiterii SRI au atras atentia ca folosirea abuziva a Telverde, precum si a numarului unic 112 se sanctioneaza cu amenda in cazul minorilor si cu inchisoarea in cazul adultilor. Seful SRI Maramures, Ioan Gherghel, a aratat ca rolul campaniei de promovare a culturii de securitate a pornit si din nevoia de a aduce la cunostinta tinerilor valorile de securitate, dar a spus si ca este un semnal ca institutia se transforma si se adapteaza la rigorile actuale, incercand o apropiere fata de cetateni.

O intalnire similara cu cea din Baia Mare urmeaza sa aiba loc miercuri, 29 aprilie, si in Sighetu Marmatiei, la care au fost invitati elevi si profesori ai Colegiului National Dragos Voda", ai liceelor "Regele Ferdinand", Loewey Klara", Taras Sevcenco" si ai grupurilor scolare Forestier si cel de Industrie Mica si Servicii din localitate. Maramuresul a fost al 16-lea judet care a gazduit seria de intalniri din cadrul campaniei Terorismul de langa noi. - http://www.emaramures.ro/stiri/20953/EVENIMENT-CAMPANIE-SRI-Maramures-a-avut-problemecu-microfoanele-VIDEO-

Sefii SRI le vorbesc elevilor prin scoli despre teroristi


AUTOR: ADRIAN OPRIS DATA PUBLICARII: 05/10/2007

Actiunea are loc in cadrul proiectului pilot "Terorismul de linga noi". Serviciul Roman de Informatii (SRI) preda lectii gratuite despre terorism. Reprezentantii SRI s-au implicat in realizarea unei campanii de constientizare a tinerilor despre amenintarile teroriste. Proiectul pilot "Terorismul de linga noi", initiat de Centrul de Informare pentru Cultura de Securitate, se desfasoara in mai multe judete din tara si este unic in tarile din sud-estul Europei si cele membre NATO. "In acest moment, la aceasta ora, tineri ca voi sint pregatiti, sint manipulati pentru a fi utilizati in atentatele teroriste. Nu vrem sa cream prin aceasta actiune o stare de panica, nu dorim sa spunem ca in Romania in acest moment este o stare de pericol, dar dupa 11 septembrie 2001 terorismul a devenit o realitate", le-a explicat elevilor locotenent-colonelul Nicolae Gheorghiu, seful intermiar al Serviciului Judetean de Informatii Iasi. "Cu totii sintem potentiale tinte. Terorismul este cea mai perfida amenintare, fiind una neconventionala", a continuat seful SRI Iasi. La intilnirea organizata de SRI ieri la Colegiul National au participat peste 200 de elevi din opt licee iesene, precum si reprezentanti ai administratiei locale si judetene si profesori universitari. Specialistii din cadrul SRI au incercat sa ii convinga pe elevi ca terorismul nu este o simpla discutie la nivel inalt, ci afecteaza fiecare membru al societatii, dind ca exemple atentatele din SUA, Madrid sau Londra.

"Terorismul este un scop politic urmarit prin mijloace violente. Cauzalitatea este fie din partea grupurilor sociale care nu au acces la putere, fie de afirmare a identitatii sau ca mijloc de promovare a intereselor de moment", a afirmat prof.univ.dr. George Poede, din cadrul Universitatii "Al.I. Cuza". adauga comentariu trimite articolul prin e-mail versiune printabila

Comentarii
Pagina: 1 2

raspunde

ce abureala..
21/02, 12:45, postat de teroristu' de langa voi

Ce prostie remarcabila !!! Adriane, tata, tu gandesti cand lauzi astfel de indoctrinari stupide, reale pervertiri ale unor minti inca necoapte? Ma bucura, totusi, continuitatea in perseverenta a Cameliei Gavrila de a se afla in anturajul unor securisti de vaza ai urbei... Zic gurile rele ca a avut chiar o relatie amoroasa (platonica, desigur :D ) cu Andrei Andronic, pe vremea cand era sef la SRI Iasi... Ce sa-i faci, obiceiurile rele nu se uita: daca pe vremea Raposatului a fost cu gura la securitate, acum e... tot cu gura, la securisti :D Probabil ca si asta e o modalitate de a te mentine in functie :D
raspunde

RE: RE: RE: de fapt/pt Blackwater


05/10, 19:35, postat de Blackwater

RE: RE: de fapt/pt Blackwater 05/10, 17:48, postat de Vali Gigi Becali (asta care semneaza aici) este si el anti-comunist D-le Vali, ar fi bine sa fie asa cum spuneti, dar din pacate adevarul este un totul altul si anume, in timpul regimului dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceausescu, Gigi Becali si ta'su faceau mari afaceri cu oi, pe care le vindeau mai cu seama grecilor si arabilor si daca d'ta consideri aceasta o fapta anticomunista,facuta cu aprobarea monstrului comunist Nicolae Ceausescu inseamna ca sunteti un gainar si hot ca si Gici Becali
raspunde

si ei tot teroristi vor fi


05/10, 18:53, postat de je

teroristi vor fi si copii din ziua de azi care sunt parasiti de parinti... stiati de asta Domnule Gheorghiu? poate vor "ataca" intr-o buna zi persoana sau persoanele care le-au luat parintii de langa ei... simtiti ceva!
raspunde

RE: Nimic nu s-a schimbat. Sau era democratie si atunci


05/10, 17:53, postat de Vali

Or fi fost oare multi "elevi denuntatori" in Romania pe vremea lui Stalin? Poate dintre ei s-au recrutat SRI-stii de azi, care incearca sa ne convinga ca teroristii misuna printre noi?
raspunde

RE: RE: de fapt/pt Blackwater


05/10, 17:48, postat de Vali

Gigi Becali (asta care semneaza aici) este si el anti-comunist

raspunde

RE: RE: de fapt


05/10, 17:45, postat de Vali

Tu te-ai imbogatit ca Gigi Becali? Vezi ca teroristii (reali) ii vizeaza, de fapt, pe nesimtiti ca tine
raspunde

RE: RE: de fapt/pt constantza


05/10, 17:42, postat de Vali

Parca ai fi o baba fricoasa in decembrie 89, care vedea peste tot teroristi si apa otravita. Esti ridicol(a). In plus, nu stii ce este grija pentru piinea zilei de miine. De aia te scapi pe tine la gindul unor teroristi inchipuiti
raspunde

RE: RE: de fapt


05/10, 15:56, postat de Tomis

Pentru aia doi frustrati de dinaintea mea... mai fratilor, una la mana bomba in Romania? Cand a fost ultima data cand a fost un atentat terorist in Romania post-89? Cate relevanta are informarea elevilor asupra pericolelor terorismului intr-o tara care la ora actuala are alte griji? Doi la mana - in Iasi, plata printre celor mai mari facturi la intretinere din tara comparativ cu calitatea serviciilor, monopolul regiilor (apa, curent electric, transport in comun), astea poate nu ii afecteaza pe cei care sau imbogatit facand tot felul de "intelegeri", din banii contribuabililor, dar cu siguranta pensionarul cu 4 milioane pe luna nu poate sa faca fata fara ajutorul familiei . Si daca vrei sa faci o firma , si iti vine un inspector de la diverse (fisc, sau altceva) si este determinat sa te arda, sau judecatorul are buzunarul umflat de spaga celui pe care l-ai dat in judecata, ce pana mea faci, chiar daca te ajuta mintea? In afara de a pleca in alta tara, care este o solutie evidenta. Nu ma plang pentru mine, ca mi-am ales un domeniu cu potential financiar mare, dar altii traiesc de pe o zi pe alta. Si oricum, ca sa stiti si voi, bombele nu se pun in blocuri decat daca este vizata o anumita persoana. Eu stau la casa . Sunteti mai in pericol daca mergeti in Iulius Mall
raspunde

Nimic nu s-a schimbat. Sau era democratie si atunci


05/10, 11:24, postat de Viorel

Pe vremea lui Stalin elevul invata sa descopere si sa denunte "agentul imperialist" de langa el, acela care vroia cu orice pret sa-i distruga lumea cea buna in care traia. Cine ii invata si ii premia pe elevii denuntatori? O institutie numita Securitatea
raspunde

In romania, din decembrie '98 nu au mai fost teroristi


05/10, 10:10, postat de Vasile Oiler

Cetatenii normali, adica cei nesristi, nesecuristi, neturnatori, nepoliticieni, nepensionari, ar trebui sa-si puna intrebarea totusi - cine a tras in voi bai prostilor? Hai? Cine sunt teroristii de langa voi, hai? Dar iata ca acest articol citit ca un pamflet va raspunde la aceasta intrebare. Si ce, bai? Hai? hahahha. Si nimic

raspunde

Nu cumva Prichisala asta este "Teroristul de langa noi ???


05/10, 09:26, postat de Blackwater

RE: Dece nu apare nici un patriot nationalist roman in sondaje ? Aaaa! dincauza jidanilor si filosemitilor 04/10, 20:48, postat de Prichisala Bai nea caisa , dupa cum vorbesti parca ai fi handicapatul de Burlacu sau nerusinatul traseist Nastratin Hogea . Rusine ma sifiliticilor , ne faceti neamul de ras. RE: RE: Dece nu apare nici un patriot nationalist roman in sondaje ? Aaaa! dincauza jidanilor si filosemitilor 05/10, 07:34, postat de Blackwater Mai Prichisala,mai sunt dobitoci ca tine in Romania, sau tu esti un unicat ? N?am stiut ca Burlacu ar fi handicapat. Poti sa-mi trimiti ori sa publici o poza de-a lui sa vada toata lumea cum arata acel ? handicapat? care i-a tras un picior in f**** lui Ceausescu, regimului dictaturii comuniste, securitatii, militiei, procuraturii si justitiei comuniste si care de multe ori da de pamant cu neocomunistii de la putere deghizati in democrati, liberali, taranisti,nationalisti?din care cauza crapati toti de necaz ?! Cat despre Hogea de unde stii ca face ? traseul? ti-a facut si tie cumva c**** poligon de tragere, sau asta-i o acuzatie nebuneasca a ta, plina de de invideie si ura, ca el totusi este avocat de profesie, iar tu esti un nimeni in drum!
raspunde

Pentru Lt.col.Nicolae Gheorghiu


05/10, 09:05, postat de Blackwater

D-le Lt.col.Nicolae Gheorghiu, aveti cel putin habar care-i cel mai rasist, teriorist si criminal stat din lume,daca vorbiti despre terorism ? Nu cred, dar va spun eu, care am un grad mai mare ca d?ta. Este Israelul. Si inca ceva. Care actiune terorista este mai grava, cea de la 9-11, in care au murit circa 3000 de persoane inocente ori uciderea a peste 650 000 de femei, batrani si copiii irakieni inocenti, din cauza bombelor anglo-americane si a impuscaturile lor si a aliatilor lor ??? Si care a fost cauza de jidanii la 9-11, nu s-au dus la serviciu in cele doua blocuri gemene, unde ei isi aveau birourile luxoase, iar FBI a arestat imediat dupa 9-11, circa 500 de agenti secreti ai Israelului ? Propaganda d?tale imi reaminteste de un alt pitigoi pe gunoi, tot cu gradul de locotenent-colonel, daca nu ma insel era de la Tribunalul Militar Iasi, care in timpul unei anchete pe motive politice, mia reprosat ca vreau eu sa plec si sa traiesc in America,pentruascapa de comunism, dar ca ei au mana lunga si vor face comunismul si in SUA.Venind in occident si studiind arhivele, documentele si cartiele istorice de aici, am descoperit ca de fapt comunismul a fost un experiment al capitalismului si a fost faurit cu ajutorul dolarilor americani trimisi de bancherii jidani din Brooklyn si pus in aplicare cu ajutorul sutelor de comisarilor jidani din West Manhattan. Si aceasta mi-a dat de inteles ca acel ofiter care credea ca securistii romani construiesc comunismul in intreaga lumea, era un bou incaltat, desi avea pe mana lui o multume de documente din care putea sa se informeze ca comunismul a fost opera jidanilor, si a fost aplicat cu scopul de face o mare parte a bogatiilor lumii comuna cu ei.Acum cu comunismul nu mai tine figura, decat doar la oameni fara caracter ori neinformati, dar pentru a pune mana pe bogatiile arabilor, mai cu seama pe petrol, au inventat povestea cu ?terorismul?, care tine numai la fraieri. Asadar, luati aminte ca nu toti Blackwater sunt sclavii jidanilor si nu uitati ca peste 75% din populatia SUA este impotriva razboiului din Irak
raspunde

RE: de fapt

05/10, 08:24, postat de Blackwater

D-le Tomis,va felicit pentru marele adevaruri pe care le-ati spus. Asa este! BRAVO !!! Ca cei de la SRI, cum se numeste mai nou fosta Securitate, sa poata scoate capul si sa vorbeasca tinereilor despre ? terorism?, trebuie mai intai sa-si ceara iertare si sa-i despabubeasca pe romanii, care au fost victeme ai aparatului represiunei si de teroare securisto-comuniste contra Natiunii Romane, pacii si umanitati. Cat despre locotenent-colonelul Nicolae Gheorghiu, cred ca a primit acest grad de la Mossad ori ZOG, daca crede ca actiunea de la 9-11-2001, a fost posibila fara un ?inside work?. Si cum nu se stie bine adevarul despre asasinarea lui J.F.Kennedy, tot asa, nu se stie cu exactitate cine de fapt a fost in spatele la 9-11, dar vina a fost data pe bin Laden, asa cum in cazul lui Kennedy toata vinaa fost data pe Oswald. Prin urmare d-le locotenent-colonel Nicolae Gheorghiu, nu mai dezinformati si bagati panica in lume, pentru ca, ce faciti dvs. e similar cu povestea in care hotul striga prindeti hotul.Mai bine i-ati invata pe tineri cum sa manuiasca arma pentru a-si apara Patria pe care sunt gata s-o piarda ca la iarmaroc si cartile de noroc. In ce-I priveste pe Constantza si Gigi Becali se stie ca sunt niste suproduse ale securitatii, iar locul lor e la puscarie printre escroci si hoti, nu in randul patriotilor nationalisti si anti-comunisti
raspunde

RE: de fapt
05/10, 06:29, postat de Gigi Becali

Frustratule, asta e societatea democrata. Cine are cap devine bogat, cine e ca tine nu isi poate asigura painea de maine si asteapta sa-i dea statul de mancare, sa-i asigure social. Nimeni nu te opreste sa devii o persoana influenta, potenta, nu iti sunt ingradite drepturile ca pe vremea comunismului cand aveai paine, ulei, zahar, orez la cartela. Iar cresterea preturilor exista in orice stat, chiar si comunist. Tu iti faci griji ca nu te duce capul pentru maine, asa ca lasa textele privind coruptia
raspunde

RE: de fapt
05/10, 06:13, postat de constantza

As vrea sa vad cum reactionezi la anuntul ca la tine pe scara exista o bomba! Nu cred ca ai mai avea curajul sa stai in casa. De cresterea preturilor nu mori, pe cand la o explozie...
Pagina: 1 2

http://www.ziaruldeiasi.ro/local/sefii-sri-le-vorbesc-elevilor-prin-scoli-despre-teroristi~ni4gm6/comments/p1

Care sunt concluziile anchetei SRI in cazul biletelului? Din punct de vedere al unei analize interne care a durat ceva timp si care a presupus discutii si audieri cu multe persoane cu functii de raspundere din interior, s-a ajuns la concluzia ca d-l Coldea era chiar obligat sa faca acea verificare in propria baza de date a Serviciului, intrucat se viza o problema legata de credibilitatea Serviciului, urmare a unor acuzatii din mediul externServiciului. SRI are si atributii pe linia ordinii constitutionale. Era vorba de un moment extraordinar legat de Curtea Constitutionala si deciziile acesteia. Din punct de vedere al unor deficiente, spus in termenii specifici contrainformativi, a existat o neglijenta prin faptul ca s-a scris pe hartie si ca acele hartii au iesit din Serviciu.

Nu s-a putut proba in mod fundamental faptul ca ele au fost date intentionat unui lider de partid. Din acest punct de vedere, raportul consemneaza anumite sanctiuni date unor persoane, inclusiv d-lui Coldea, pentru neglijenta in serviciu. Au fost vehiculate numele unor generali, sefi de directie din cadrul Serviciului, care - acuzau unele publicatii - au fost implicati in transmiterea biletelului. Ati reusit, in urma acestor anchete, sa va faceti o idee clara cum a putut sa iasa un bilet din institutie, cum a putut sa ajunga la d-l Geoana? Cineva l-a dat, nu avea aripi sa zboare. Nu avem acea proba si este foarte greu pentru orice serviciu sa vina cu acea proba clara. Unele reusesc, numai dupa ani, de exemplu, sa documenteze un caz de scurgeri de informatii dintr-un serviciu sau un caz de spionaj etc. Sunt multe exemple celebre, nu vreau sa le mai amintesc. A existat, in timp, asta am sesizat, o anume inclinatie din mediul politic exterior pentru a se stabili anumite relatii individuale cu anumite persoane. Acesta este un lucru adevarat. In ultimii ani au fost reglate cu dificultate aceste chestiuni. S-a luptat mult pentru neutralitatea Serviciului. In orice caz, generatia care a evoluat in Serviciu, de 35-36 de ani, fie ofiteri de informatii, analisti, inclusiv la nivele superioare de decizie, este puternic impregnata, in sens pozitiv, de acest concept al independentei si neutralitatii. Dar aveti informatii ca ar fi existat intre cadre din SRI si lideri politici conexiuni netransparente in ultimii 17 ani? Au existat aceste tentatii si, intr-adevar, exista. Mai ales prin intermediul unora dintre cei care trec in rezerva, pentru care prima tentatie este sa foloseasca, din pacate, un bagaj informational acumulat pe diverse elemente, in mediile politice. Prin intermediul unora ca acestia au existat, din pacate, conexiuni negative cu mediul politic. 1

Lucru care, repet, s-a tratat in ultimii ani si care se rezolva in aceste momente. Ati reusit sa identificati ce urmareau acei ofiteri care, sa spunem, mergeau cu sacosa de informatii la partide? Un interes personal? Care era interesul personal? Presupun ca au fost niste anchete. Anchetele v-au dat indicii despre acele interese private ale unor ofiteri? E vorba de interese politice, economice, de cariera, de folosire a informatiei pentru o anumita evolutie pe aceste planuri. Ce m-a uimit in acest scandal Coldea e ca Mircea Geoana, presedintele PSD, cel care a prezentat in conferinta de presa biletelul, nu a fost intrebat de comisia parlamentara nimic. Vi se pare normal? De ce nu a fost intrebat si Mircea Geoana? Nu pot sa vorbesc in numele comisiei si nu pot decat sa spun ca am avut si eu o discutie cu Mircea Georna pe aceste chestiuni. Din pacate, repet, intr-un moment politic extraordinar, anumite evenimente de acest gen capata astfel de conotatii. Exista posibilitatea de a oferi briefinguri, analize pe diverse paliere si reprezentantilor opozitiei. O practica si alte servicii, fie prin intermediul comisiilor specializate, fie intr-un sistem foarte clar definit din punct de vedere legal. Nu stiu cum ar putea functiona la noi, cu deficitul de cultura strategica si politica pe aceasta zona care exista, din pacate. Dar trebuie sa gandim si aceasta posibilitate. In aceasta primavara ati acuzat presiuni politice asupra SRI. Puteti sa exemplificati? Exemplific chiar si prin asemenea evenimente care, prin insasi interpretarea lor publica, creeaza o anumita presiune, in sensul neutralitatii si independentei Serviciului. Scrisoarea fostului dvs. coleg din PSD Ion Stan, care practic era o chemare la insubordonare, poate fi calificata ca o presiune politica asupra SRI? Cred ca asemenea mesaje nu mai au capacitatea de a stimula intr-un fel sau altul orientarea ofiterilor, mai ales din aceasta generatie tanara.Din pacate, vedeti, desi il respect pe d-l Stan, nu cred ca mai trebuie sa existe din exteriorul institutiei indemnuri la neutralitate in asemenea momente, pentru ca e o institutie care, indiferent de context, evolueaza in parcursul sau neutral. Nu a fost indemn la neutralitate, a fost indemn la insubordonare.Nu vreau sa mai comentez. Am informatii certe, confirmate de mai multe persoane care asistau in

Domnule George Maior, ati aflat cine a dat biletelul la PSD?

Inca facem aceasta cercetare pe situatia concreta a incidentului de securitate. Ea poate sa dureze destul de mult. In mod evident, a fost un incident. Pentru mine este foarte important sa vedem daca o persoana din serviciu a putut desfasura un joc politic, inminind un asemenea biletel, in scop evident politic sau daca a fost vorba despre o neglijenta. Ati stiut de intentia domnului Geoana, fostul dumneavoastra coleg, de a face publice acele insemnari? N-am stiut. Am ramas destul de uimit de gestul Domniei sale. Daca chiar ar fi fost vorba de o posibilitate minimala de santaj, un prieten isi putea suna un prieten sa se documenteze. Nu mi-a spus, m-a sunat cu cinci minute inainte de conferinta de presa respectiva, nu am putut sa raspund la telefon, dar si daca as fi raspuns, probabil ca singurul indiciu era priveste televizorul. Am o oarecare dezamagire, pe care i-am si marturisit-o. Avind in vedere istoria noastra comuna, ar fi fost mult mai colegial si chiar in spiritul adevarului sa fi avut o discutie inainte de un asemenea gest. Credeti ca Mircea Geoana incearca sa va sape, cum se spune? Sper ca nu. Eu am tinut foarte mult la acest partid, intr-o perioada grea pentru el, am alergat impreuna pentru partid, mi-am consumat foarte multa energie intelectuala si politica pentru a face ceva bun acolo. Tocmai de aceea sper ca mandatul meu de director al SRI este vazut de acest partid in sens profesional, nu in sensul unei diviziuni de putere, al unei impartiri de putere sau in sensul in care neutralitatea politica ar putea sa insemne altceva. Am spus colegilor ca este vorba despre un mandat profesional, de reforma a acestui serviciu, de modernizare, nicidecum sa se imparta, intr-un fel sau altul, puterea care e data de informatii. Cum se poate vorbi despre modernizarea serviciului, in conditiile in care acel celebru biletel lasa impresia ca SRI face politie politica? 1

Am afirmat-o de mai multe ori, a fost vorba despre o actiune de verificari de rutina, pentru a vedea daca serviciul in fata unei posibile suspiciuni de santaj, deja lansate la nivel public, detine documente de acest gen. Din fericire nu detinea, ele fusesera predate la CNSAS. As fi fost extrem de nemultumit daca nu s-ar fi facut. Ma intreb acum, daca nu ar fi fost chiar important sa-l informam si pe presedintele Romaniei in legatura cu aceasta situatie, care viza, pina la urma, un aspect de securitate nationala, santajarea Curtii Constitutionale. Mai aveti, in momentul de fata, asemenea verificari de rutina? Dupa cum stiti, SRI a predat majoritatea dosarelor. Milioane de dosare au fost transferate catre CNSAS. Au fost pastrate in jur de 70.000 de dosare de siguranta nationala, legate de contraspionaj, contra terorism. Ele sint evaluate de comisia mixta CNSAS-SRI. Este paradoxal ca acum, cind ne debarasam de dosare, serviciul sa fie suspectat de asemenea practici. Au aparut tot felul de mitologii legate de fondul x, y, z, tinute ascunse, aici, care ar contine nume de oameni de presa, politicieni. Este fals. Din acest punct de vedere, CNSAS are sarcina de a evalua fiecare caz in parte. Exista oameni politici care va suna incercind sa obtina informatii? Care este relatia cu partidele? Ma intreb, in linia modernizarii serviciului, daca nu este bine sa realizam un brief, o informare asupra tendintelor generale, care sa se adreseze factorilor principali reprezentanti in Parlament, asa cum se face si in alte state. Acest concept il am in vedere si-l vom discuta mai departe. Totul in cadru organizat, nu pe baza de mici intilniri de tip bizantin, balcanic, prin care sa se manipuleze informatii. Eu cred ca sarcina unui director de informatii este sa informeze ansamblul institutiilor statului despre anumite tendinte. Nu mi-ati raspuns. Sint oameni politici care va suna sa va ceara informatii? Exista multa lume care vine si discuta cu mine, dar nu indraznesc sa-mi adreseze asemenea intrebari, pentru ca ma cunosc. Cum se face ca SRI a fost implicat, intr-un timp atit de scurt, in doua scandaluri, pentru ca a mai existat si povestea de la Dimbovita, in care SRI a cerut verificarea unor hotariri judecatoresti? 2

SRI este, poate, mai mult ca niciodata scos in lumina reflectoarelor si a opiniei publice. Nu trebuie sa ne inselam prea mult pe noi insine si trebuie sa recunoastem ca sintem intr-o situatie speciala. Nu cred ca a mai existat in istoria serviciului o situatie in care un director sa mearga intr-o zi cu un briefing la un presedinte, iar a doua zi sa mearga la un alt presedinte, de data asta unul interimar. Vedeti, situatia exterioara serviciului este extrem de complexa. Din pacate, trebuie sa constat ca trebuie sa lupti pentru aceasta neutralitate. Ce s-a intimplat in cazul Dimbovita? Un sef al unei structuri locale a cerut oficial consultarea unor hotariri judecatoresti care sint publice. Putea sa faca acest lucru si fara sa se adreseze oficial. A fost un exces din punct de vedere al birocratiei. Fostii mei colegi, din pacate, au prezentat acest lucru intr-o conferinta de presa ca si cum ar fi fost vorba despre o mare conspiratie realizata in palatul de la Cotroceni, de intruziunea in dosarele judecatoresti, controlul asupra judecatorilor. A fost vorba de o chestiune destul de clara, anume evaluarea unor hotariri publice, a modului in care ele reflecta o anumita situatie economica. De ce avea nevoie serviciul de evaluarea proceselor economice? In activitatea serviciului, pe linga aspecte de securitate nationala, asa cum sint intelese ele traditionalist, intra, legal, si aspecte economice, securitatea economica a statului. Cum comentati scrisoarea domnului deputat Ion Stan, membru in Comisia de control al SRI, trimisa tuturor serviciilor, in care se spune ca Romania se afla intr-o grava si complexa criza de securitate nationala? Eu apreciez ca Romania nu se afla intr-o astfel de criza. Nici serviciul. Il apreciez pe Ion Stan, dar cred ca nu era nevoie de o asemenea scrisoare.

Concluziile Comisiei parlamentare in cazul Biletelelor scrise de prim-adjunctul directorului SRI


Marti, 19 iunie 2007 Sursa: Gardianul Autor: Dan Bucura
Recomanda:

10:20 Crim pasional n Braov. Un brbat i-a ucis soia cu 14 lovituri de cuit 10:16 Pentru Lady Gaga, Budapesta e o tara 10:05 Romnia a mprumutat 11,5 mld. euro n cinci luni pentru funcionarea statului 09:55 Amintiri despre Mihai Crciog 09:45 E nunt? E Vanghelie? Elicopter!

Politice

Parlamentarii, mpiedicai s miluiasc bisericile cu bani de la buget Toader Paleologu, dezamgit de anularea referendumului din Capital Aura Vasile: PDL are o legtur cu diavolul, reorganizarea aduce Iadul n ar

Externe

AKP ctig alegerile din Turcia dar nu obine majoritatea calificat Dominique Paill preedintele Oficiului francez al Imigraiei i Integrrii: Problema rromilor este diferit de cea a restului imigranilor E oficial. Cel mai scund om din lume este un filipinez Italia: triplu referendum A fost supus "testului forat de virginitate". Mrturii halucinante

Gardianul va prezinta, in exclusivitate, o parte din raportul Comisiei SRI cu privire la scandalul Biletelul lui Coldea. Parlamentarii au facut o ancheta proprie in acest caz, ale carei concluzii sunt total diferite de cele la care au ajuns cei din conducerea SRI. Astazi la ora 14.00, membrii Comisiei ar putea face declaratii incendiare, care sa contrazica teza de saptamna trecuta a directorului George Maior, potrivit careia SRI nu a actionat la comanda politica in cazul judecatorilor cu dosar de la Curtea Constitutionala Scandalul iscat de adjunctul Florian Coldea a provocat si un razboi intre cei de la SRI si comisia care ii controleaza. Motivul se pare ca ar fi atitudinea directorului George Maior, care a dorit sa-i duca de nas pe parlamentari, in incercarea de a diminua proportiile scandalului Biletelul. Rezultatul a fost exact pe dos, membrii comisiei SRI intocmind un raport care da complet peste cap cele sustinute de directorul Maior si in care se cer masuri drastice de sanctionare a vinovatilor din serviciu Concluziile parlamentarilor se bazeaza pe audierea mai multor grei din SRI, care ar fi recunoscut ca Florian Coldea i-a pus sa incalce regulamentele. In plus, datele cerute de adjunctul SRI ce ii vizau pe judecatorii Curtii Constitutionale nu ar mai fi trebuit sa se gaseasca in arhivele serviciului. Chiar directorul George Maior recunostea intr-o nota trimisa comisiei, in aprilie, ca datele care ii vizau pe magistrati fusesera trimise catre CNSAS si, in concluzie, dosarele lor la SRI erau inchise

Dupa scandalurile biletelului scris de Florian Coldea, prim-adjunctul directorului SRI, si cel al presupusului santaj al acestei institutii asupra unor judecatori de la Curtea Constitutionala, intre acest serviciu de informatii si comisia parlamentara care il controleaza s-a pornit razboiul. Greii din SRI au incercat sa-i duca pe nas pe parlamentari cu privire la aceasta operatiune, iar la randul lor, alesii vor sa taxeze acest gest. Raportul Comisiei SRI cu privire la gestul lui Coldea si la presupusele actiuni de politie politica ale serviciului este posibil sa fie dat astazi publicitatii. Gardianul va prezinta in exclusivitate pasaje din acest document incendiar. Dupa audierile de saptamna trecuta, in care atat directorul George Maior, cat si primul sau adjunct au facut balet in fata Comisiei SRI, senatorul Radu Stroe si alti membri au dat de inteles ca ancheta parlamentara ar

putea sa nu semene cu cea a serviciului. Mai mult, s-a lasat de inteles ca in zilele urmatoare este posibil sa aflam lucruri interesante in cazul biletelul lui Coldea. Ca sa nu se faca de rs, directorul George Maior a promis ca, cel tarziu pana luni va mai depune si el inca in raport intern legat de caz. Adjunctul lui Maior studia documente inexistente la SRI Unul dintre pasajele deosebit de grave cuprinse in raportul Comisiei vorbeste de informatiile pe care Florian Coldea le ceruse de la subordonati, pretextand o verificare de rutina. Pe 25 aprilie anul acesta, directorul George Maior i-a comunicat lui Radu Stroe, presedintele Comisiei, ca, potrivit unei solicitari CNSAS, structura pe care o conduce a procedat la identificarea si transmiterea tuturor informatiilor, datelor si documentelor necesare pentru stabilirea calitatii de agent sau colaborator al Securitatii a mai multor judecatori, printre care si cei de la Curtea Constitutionala. Este clar ca in aceasta categorie intrau si magistratii Ion Predescu, Nicolae Cochinescu si Aspazia Cojocaru, personajele care apar si in notitele de birou ale adjunctului Florian Coldea. In aceste conditii, gestul numarului 2 din SRI, care a dat dispozitia de reverificare a judecatorilor cu pricina in evidentele serviciului nu poate fi interpretat decat ca o reactie la o comanda politica. Ciudat este si faptul ca, daca informarea lui George Maior catre Comisie privind transferul de documente a fost reala, asemenea documente mai erau inca in laboratoarele SRI. Mai mult, din moment ce cunostea inca din luna martie a acestui an ca SRI nu mai are vreun dosar care sa-i incrimineze pe judecatori, directorul adjunct al SRI nu mai era abilitat sa ceara subalternilor verificari in acest caz. Inca un argument care sprijina varianta unei comenzi politice venite catre Coldea. Greii din serviciu au recunoscut ca s-a incalcat legea Cazul biletelelor lui Coldea s-a lasat cu o serie de audieri facute de Comisie, pe lista respectiva intrand nume grele din SRI. Atat seful Secretariatului General al SRI, generalul-maior Marius Sorin Brateanu, cat si loctiitorul sau pe probleme de arhive au recunoscut ca verificarile ordonate de Florian Coldea nu au urmat filiera legala. Intr-o institutie care lucreaza cu informatii clasificate, un astfel de gest poate fi echivalent cu o amenintare la adresa sigurantei nationale. Generalul Brateanu si-a asumat responsabilitatea dispozitiei verbale, iar colonelul Pintilie de la arhiva pe cea a dispozitiei date lucratorului de evidenta, prin care i-a ordonat sa nu opereze datele respective in registrul de arhiva. Lista audierilor de la Comisie a fost insa mult mai lunga. Au dat cu subsemnatul acolo adjunctul Ionel Marin, colonelul Gheorghe Puiu de la Directia Securitate Interna, precum si seful de la Juridic. Majoritatea dintre acestia au sustinut ideea ca datele scrise de Coldea in foita de pe birou nu au ajuns niciodata la directorul George Maior. Circ mediatic, facut de Maior in favoarea lui Coldea In momentul in care Comisia SRI a inceput audierile pentru deslusirea misterelor legate de aparitia biletelelor, directorul George Maior a demarat o ofensiva mediatica fara precedent. Cu prilejul unei conferinte de presa organizate chiar de catre oamenii sai, George Maior a anticipat concluzia ca serviciul nu s-a implicat politic in nici un fel. Aceste afirmatii erau facute pe 2 mai anul acesta, intr-un moment in care verificarile interne la SRI si audierile comisiei erau departe de a se fi incheiat. Paradoxal, dupa ce s-a batut cu pumnul in piept ca nici unul dintre subordonatii sai nu este implicat in actiuni

la comanda politica, George Maior a luat decizia de a-i retrage o serie din atributii lui Coldea. SRI a intrat in silenzio stampa in scandalul biletelului Saptamana trecuta, directorul George Maior s-a angajat public in fata Comisiei SRI si a presei ca va depune la Parlament un raport intern ce va contine concluziile anchetei facute de oamenii sai. Data limita, pe care tot Maior a enuntat-o, era luni, 18 iunie. Pana la ora 18.00, la Comisia SRI nu ajunsese ieri nici urma de raport. De la biroul de presa al SRI am aflat ca lucrurile se vor rezolva conform angajamentului, in timp util. De aici tragem concluzia ca fie SRI a trimis note mult dupa incheierea orelor obisnuite de program, fie directorul George Maior si-a incalcat angajamentul, incurcand astfel derularea unei anchete extrem de importante. Astazi, la ora 14.00, membrii Comisiei SRI se vor intalni in sedinta, pentru a da un verdict in cazul biletelul lui Coldea, Este foarte probabil ca ei sa faca public continutul documentului prezentat de Gardianul. Senatorul Radu Stroe, presedintele Comisiei SRI, ne-a declarat: Gestul directorului George Maior este echivalent cu un angajament nerespectat. Fara sa fiu rautacios, cred ca putem spune ca ne aflam in fata unei sfidari a Comisiei de catre cei de la SRI. http://ziarero.antena3.ro/1182223032Concluziile_Comisiei_parlamentare_in_cazul_Biletelelor_scrise_de_prim-adjunctul_directorului_SRI

Ofieri SRI implicai in "cazul Bileelul"


Autor: DANA PICIU 15 mai 2007 Twitter Facebook Email Imprim

Preedintele Comisiei parlamentare pentru controlul SRI, liberalul Radu Stroe, a intrit ieri teoria fostului director al Serviciului Romn de Informaii, Virgil Mgureanu, conform creia scurgerea de informaii privind bileelele scrise de primadjunctul Florian Coldea s-a fcut cu aportul unor ofieri ai SRI.

Preedintele Comisiei SRI, liberalul Radu Stroe, a intrit ieri teoria fostului director al Serviciului, Virgil Mgureanu, conform creia scurgerea de informaii privind bileelele s-a fcut cu aportul unor ofieri ai SRI.
Directorul SRI, George Maior, a fost invitat ieri la Comisia SRI pentru a rediscuta unele probleme privind bileelele i pentru ca directorul acestui serviciu s prezinte programul de restructurare a Serviciului, modificrile pe care acesta intenioneaz s le fac i s le supun astzi aprobrii CSAT. Preedintele

Comisiei SRI, liberalul Radu Stroe, a declarat ieri, dup audierea directorului SRI, George Maior, c nu se indoiete c scurgerea de informaii privind bileelele s-a fcut cu aportul unor ofieri SRI i c acest incident este destul de grav. "Nu m indoiesc de acest lucru. Nu avea cum altfel s se scurg aceste informaii, inclusiv domnul Coldea este ofier SRI i chiar dac el le pierdea in Piaa Matache, tot din cauza unui ofier SRI s-a intmplat. i dac s-a intmplat la birou sau fiet este valabil teroria domnului Mgureanu", a mai precizat Stroe. "Acest incident este destul de grav. Asta inseamn scurgere de informaii, asta inseamn c oricnd se pot intmpla lucruri mult mai rele dect acele bileele", a precizat Stroe. El nu a dat detalii in privina programului de restructurare a SRI prezentat de Maior, dar a spus c "sar putea s apar o legtur de cauzalitate intre bileele i restructurare". Ancheta comisiei SRI privind dispariia bileelelor ar putea s se incheie pn la sfritul acestei sptmni. MODERNIZARE. "Am dorit s fac o informare despre proiectul de transformare a Serviciului, pe care-l voi prezenta mine (mari - n.r.) in CSAT", a precizat la rndul su George Maior, artnd c i-a informat pe parlamentari cu privire la "etapele de implementare a acestuia, la filozofie, la coninut", la modalitatea de modernizare rapid a SRI. "Modernizarea rapid inseamn debirocratizare, evitarea duplicrilor, inseamn un sistem de comand mult mai aerisit, mai flexibil, inseamn mobilitate pe post in ceea ce privete personalul, inseamn o strategie de informaii clar aplicat, o relaionare i cu beneficiarii de alt tip", a mai spus Maior. SCANDALUL. Dup avizul negativ al Curii Constituionale la propunerea de suspendare din funcie a preedintelui Traian Bsescu, preedintele PSD, Mircea Geoan, a susinut c eful statului a cerut date de la SRI referitoare la judectorii Curii, liderul social-democrat spunnd c acetia au fost antajai. Geoan a prezentat dou note scrise de prim-adjunctul directorului SRI, Florian Coldea, despre situaia dosarelor a trei judectori, Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu i Ion Predescu. Comisia SRI i-a audiat in acest dosar att pe Coldea, ct i pe ali membri ai conducerii SRI. Maior a susinut c in urma unei anchete interne a rezultat c "nu a existat poliie politic in cadrul SRI". http://www.jurnalul.ro/stiri/politica/ofiterisri-implicati-in-cazul-biletelul-92472.html

S-ar putea să vă placă și