Hristos Neprihanirea Noastra - A4

“Şi iată cum Îl vor numi:
Domnul, Neprihănirea noastră.”

Ieremia 33:16
HRISTOS
NEPRIHĂNIREA NOASTRĂ
(extras din “Materialele 1888”, EGW)

ABREVIERI PENTRU SURSELE CITATE
Lt – Scrisoare
Ms - Manuscris
GCB – General Conference Bulletin
RH – Review and Herald
ST – The Signs of the Time
5T - Mărturii vol.5
6T - Mărturii vol.6
Notă: Toate citatele sunt extrase din „Materialele 1888” şi au ca autor pe Ellen G. White
CUPRINS
1. Hristos Neprihănirea noastră

2. O solie specială pentru poporul lui Dumnezeu
3. Solia îngerului al treilea
4. Poziţia EGW faţă de solia şi solii de la Minneapolis
HRISTOS NEPRIHĂNIREA NOASTRĂ
Hristos Neprihănirea noastră - fundamentul creştinismului (1888-1902)
Neprihăniriea lui Hristos - tema cea mai importantă dintre toate (1892)
Neprihănirea lui Hristos se manifestă prin ascultare de toate poruncile lui Dumnezeu (1895)
Nu a existat niciodată vreo neprihănire în afară de a lui Dumnezeu (1892-1895)
Neprihănirea lui Hristos - pierdută din vedere pentru un timp (1894-1895)
Legătură vie, strânsă, cu Dumnezeu (1894-1896)
O relaţie personală cu Dumnezeu (1889-1894)
O relaţie apropiată cu Hristos, o unire strânsă cu Duhul Său Sfânt (1894)
Legătura cu Hristos aduce curenţi de putere divină în suflet (1894)
Hristos, Mântuitorul tău personal (1890-1896)
Hristos - un Mântuitor aproape de tot (1889)
Hristos întronat înăuntru (1895-1903)
Neprihănirea prin credinţa în Fiul lui Dumnezeu - viaţa lui Isus Hristos în suflet (1892)
Sfinţenia şi neprihănirea lui Hristos - transcrise în inimă (1896)
Neprihănirea lui Hristos - un dar fără plată (1890-1894)
Neprihănirea lui Hristos să devină neprihănirea noastră (1888)
Doar la neprihănirea Sa va privi Tatăl şi o va accepta în dreptul nostru (1891)
Depindem de neprihănirea lui Hristos (1888)
Trebuie să căutăm neprihănirea lui Hristos (1888)
Trebuie să ne sprijinim pe neprihănirea lui Hristos (1889)
Cererile mele - acceptabile doar în baza neprihănirii lui Hristos (1890)
Îmbrăcat cu Hristos (1899)
Armura neprihănirii lui Hristos (1888-1903)
Haina cea nouă a neprihănirii lui Hristos (1894)
Îmbrăcat în neprihănirea lui Hristos (1889-1897)
Haina albă (de nuntă) a caracterului – neprihănirea lui Hristos (1895-1901)
Omul va lucra neprihănirea lui Hristos (1890)
Neprihănirea lui Hristos – atribuită (1889-1894)
Hristos ne împărtăşeşte neprihănirea Lui (1891)
Înlăturarea păcatelor - poate fi făcută numai prin Isus Hristos (1889)
Neprihănirea lui Hristos - singura care poate subjuga păcatul (1890)
Biruirea vrăjmaşului – prin strânsă comuniune cu Hristos (1892)
Dragostea lui Dumnezeu - principiu viu în suflet (1892)
Un principiu viu şi lucrător infuzat în biserică (1890)
Desăvârşirea caracterului creştin (1888-1890)
Isus a venit să împărtăşească Duhul Sfânt (1894)
Părtăşia de natura divină (1888-1891)
Hristos - singurul canal prin care omul poate deveni părtaş naturii divine (1892-1904)
Hristos format în noi (1888-1892)
Locuirea lui Isus în inimă (1888-1904)
Spiritul lui Hristos trebuie să fie în noi (1888-1891)
Omul care-L iubeşte pe Hristos are prezenţa vie a lui Isus Hristos (1896)
Hristos în suflet - izvor lăuntric al evlaviei şi al vieţii (1896)
Creştinul este asemenea lui Hristos (1893)
Omul lucrează şi cooperează cu Dumnezeu (1890-1895)
Hristos lucrează prin Duhul Lui cel Sfânt (1896)
Hristos trăieşte şi lucrează în cei care cooperează cu El (1888-1895)
Hristos trăieşte în reprezentanţii Săi, prin Duhul adevărului (1893)
Eul moare şi Hristos trăieşte în slujitorii Săi (1895)
Eul trebuie să fie ascuns cu Hristos în Dumnezeu (1888-1901)
Lepădare de sine (1895)
Privindu-L pe Hristos, suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui (1890-1904)
Puterea Lui transformatoare - în inimile noastre (1892)
Caractere după asemănarea divină (1895-1904)
Transformaţi după chipul Său (1888-1895)
Cei care consimt să primească imaginea morală a lui Dumnezeu, devin ca El în caracter (1895)
Exemplul lui Hristos va fi demonstrat în poporul Său (1889)
Cunoştinţa iubirii lui Dumnezeu - cea mai folositoare (1889)
Principiul viu al iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de om (1889)
Una cu Hristos şi cu urmaşii Săi (1892-1894)
Trebuie să fim una în caracter cu Hristos (1895)
Reprezentarea lui Hristos înaintea lumii (1888-1904)
Reprezentarea lui Dumnezeu în caracter (1895-1901)
Păzirea poruncilor lui Dumnezeu (1888-1901)
Taina evlaviei (1888-1889)
Trăirea prin credinţă (1889-1894)
Prin credinţă, omul crede că primeşte neprihănirea lui Hristos (1891)
Slava lui Dumnezeu – caracterul Său (1888-1895)
Un tip de creştinism mai înalt şi mai sfânt (1894)
Hristos flămânzeşte şi însetează după ucenici care posedă iubirea şi amabilitatea Lui (1896)
HRISTOS NEPRIHĂNIREA NOASTRĂ
Hristos Neprihănirea noastră - fundamentul creştinismului (1888-1902)
Fundamentul creştinismului este „Hristos Neprihănirea noastră”. {Materialele 1888, vol. 1,

pag. 45}
The foundation of christianity is "Christ our Righteousness." {Lt21a-1888 (October 15, 1888) par. 13} {1888
112.1}
https://egwwritings.org/?ref=en_Lt21a-1888.13&para=4689.20
„Cinstea aceasta este, deci, pentru voi care aţi crezut! Dar pentru cei necredincioşi „piatra
pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului.” Am făcut noi din Hristos,
neprihănirea noastră? A fost El pus ca o piatră de aducere aminte, onorată, în capul
unghiului? Au fost preţuite lecţiile Lui de umilinţă, şi s-a acţionat conform lor? Lecţiile Lui
despre îndurare, dreptate şi iubire a lui Dumnezeu, au fost exemplificate în vieţile noastre?
{Materialele 1888, vol. 4, pag. 85}
“Unto you therefore which believe, he is precious; but unto them which be disobedient, the stone which the
builders disallowed, the same is made the head of the corner.” [Verse 7.] Have we all made Christ our
righteousness? Has He been placed as the honored memorial stone of the corner? Have His lessons of
humility been cherished, and have they been acted upon? Have His lessons of mercy, justice, and the love of
God been exemplified in our lives? {Lt78-1896 (July 6, 1896) par. 29} {1888 1602.1}
https://egwwritings.org/?ref=en_Lt78-1896.29&para=5933.37
Hristos Neprihănirea noastră. Îmi pare rău că aşa de mulţi se îndoiesc în ce priveşte
îndreptăţirea prin credinţă, iar unii sunt în opoziţie cu lumina pe care a dat-o Dumnezeu despre
acest subiect. Păcătoşii sunt supuşi la încercare. Ei trebuie să dea socoteală pentru învinuirea de a fi
călcat Legea lui Dumnezeu. Unica lor speranţă este de a-L accepta pe Isus Hristos, Înlocuitorul lor.
El a răscumpărat neamul căzut din blestemul Legii, făcându-se păcat – adică blestem – pentru ei.
Nimic altceva nu este îndestulător pentru a elibera pe călcătorul Legii din robie, în afară de harul lui
Hristos. Prin harul Său, aceia care sunt ascultători faţă de poruncile lui Dumnezeu, sunt făcuţi
liberi. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 167}
Christ Our Righteousness. I am sorry that so many are doubtful in regard to justification by faith and
that some are standing in opposition to the light that God has given on this subject. Sinners are committed for
trial. They must answer the charge of transgressing God’s law. Their only hope is to accept Jesus Christ,
their Substitute. He has redeemed the fallen race from the curse of the law, having been made sin—a
curse—for them. Nothing but the grace of Christ is sufficient to free the transgressor from bondage. Through
His grace those who are obedient to God’s commandments are made free. {Lt134-1902 (August 27, 1902)
par. 9} {1888 1782.2}
Neprihăniriea lui Hristos - tema cea mai importantă dintre toate (1892)
Vreau să întreb pe lucrătorii noştri, ce fel de caracter credeţi voi că va accepta Domnul în
împărăţia Lui? Îl cunoaşteţi voi pe Dumnezeu şi pe Isus Hristos pe care L-a trimis? Locuieşte
dragostea lui Dumnezeu, în sufletele voastre? Sunteţi voi în Hristos şi Hristos în voi? Dacă da,
sunteţi în siguranţă, dar dacă nu, atunci nu există nicio siguranţă pentru voi. Nu permiteţi ca mintea
voastră, prin studierea de teorii, să fie distrasă de la tema cea mai importantă dintre toate, a
neprihănirii lui Hristos. Nu vă imaginaţi că realizarea ritualurilor, respectarea formelor exterioare,
vă va face moştenitori ai cerului. E nevoie să ţinem mintea statornică la ţinta pentru care
lucrăm, pentru că aceasta este o zi de pregătire a Domnului, iar noi ar trebui să ne predăm inimile
lui Dumnezeu, ca să poată fi înmuiate şi supuse de Duhul Sfânt. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 25}
I want to ask our ministers, What kind of character do you think the Lord will accept in his kingdom? Do
you know God, and Jesus Christ whom he hath sent? Is the love of God abiding in your souls? Are you
dwelling in Christ, and Christ in you? If you are, you are safe; but if you are not, there is no safety for you. Do
not allow your minds to be diverted from the all-important theme of the righteousness of Christ by the
study of theories. Do not imagine that the performance of ceremonies, the observance of outward forms, will
make you an heir of heaven. We want to keep the mind steadfastly to the point for which we are working; for it
is now the day of the Lord's preparation, and we should yield our hearts to God, that they may be softened
and subdued by the Holy Spirit. {RH April 5, 1892, par. 1} {1888 962.1}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.April.5.1892.par.1&para=821.11851
Neprihănirea lui Hristos se manifestă prin ascultare de toate poruncile lui Dumnezeu (1895)
Domnul în marea Sa îndurare, a trimis o solie foarte preţioasă poporului Său prin fraţii
Waggoner şi Jones... Ea a prezentat îndreptăţirea prin credinţă în Garantul, a invitat oamenii să
primească neprihănirea lui Hristos, care se manifestă prin ascultare de toate poruncile lui
Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 179}
The Lord in His great mercy sent a most precious message to His people through Elders Waggoner and
Jones... It presented justification through faith in the Surety; it invited the people to receive the righteousness
of Christ, which is made manifest in obedience to all the commandments of God. {Lt57-1895 (May 1,
1895) par. 43} {1888 1336.2}
Nu a existat niciodată vreo neprihănire în afară de a lui Dumnezeu (1892-1895)
„El Mă va proslăvi.” „Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul
Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.” Duhul Sfânt proslăveşte pe
Dumnezeu prin faptul că dezvăluie în aşa fel caracterul Său poporului Său, încât El devine obiectul
afecţiunii lor supreme, şi prin faptul că face să se manifeste caracterul Lui în ei. Aceştia văd cu
claritate că nu a existat niciodată vreo neprihănire în afară de a Sa, şi nicio desăvârşire în
lume, în afara celei care provine de la El. Când Duhul a fost revărsat de sus, biserica a fost inundată
de lumină, dar Hristos a fost sursa luminii; numele Lui a fost pe fiecare limbă, dragostea Sa a
umplut fiecare inimă. Aşa va fi atunci când îngerul care coboară din cer, având putere mare, va
lumina tot pământul cu slava Lui. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 49}
"He shall glorify me." "This is life eternal, that they might know thee, the only true God, and Jesus Christ
whom thou hast sent." The Holy Spirit glorifies God by so revealing his character to his people that he
becomes the object of their supreme affections, and by making manifest his character in them. They see
clearly that there was never any righteousness in the world but his, no excellence in the world but that
derived from him. When the Spirit was poured out from on high, the church was flooded with light, but Christ
was the source of that light; his name was on every tongue, his love filled every heart. So it will be when
the angel that comes down from heaven having great power, shall lighten the whole earth with his glory.
May the Lord help his people to see and understand what is truth. {Lt25b-1892 (August 30, 1892) par. 42}
{1888 1017.3}
https://egwwritings.org/?ref=en_Lt25b-1892.42&para=6802.48
Omul păcătos poate găsi speranţă şi neprihănire numai în Dumnezeu; şi nicio fiinţă umană
nu este neprihănită decât atât timp cât are credinţă în Dumnezeu şi menţine legătura vitală cu El.
Floarea de pe câmp trebuie să-şi aibă rădăcina în sol; trebuie să aibă aer, rouă, ploaie şi lumina
soarelui. Ea va prospera numai dacă primeşte aceste avantaje, şi toate vin de la Dumnezeu. Aşa este
şi cu oamenii. Noi primim de la Dumnezeu ceea ce slujeşte pentru viaţa sufletului.
Sinful man can find hope and righteousness only in God; and no human being is righteous any longer
than he has faith in God and maintains a vital connection with Him. A flower of the field must have its root in
the soil; it must have air, dew, showers, and sunshine. It will flourish only as it receives these advantages, and
all are from God. So with men. We receive from God that which ministers to the life of the soul. {Lt55-1895
(September 24, 1895) par. 25} {1888 1434.2}
Neprihănirea lui Hristos - pierdută din vedere pentru un timp (1894-1895)
Lucrătorii în cauza adevărului ar trebui să prezinte neprihănirea lui Hristos, nu ca pe o lumină

nouă, ci ca o lumină preţioasă care a fost pentru un timp pierdută din vedere de către oameni.
Noi trebuie să acceptăm pe Hristos ca Mântuitorul nostru personal, şi El ne atribuie
neprihănirea lui Dumnezeu, în Hristos. Să repetăm şi să subliniem adevărul pe care l-a descris
Ioan: „Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a iubit pe noi,
şi a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre.” {Materialele 1888, vol. 3, pag.
138}
Laborers in the cause of truth should present the righteousness of Christ, not as new light, but as
precious light that has for a time been lost sight of by the people. We are to accept Christ as our personal
Saviour, and he imputes unto us the righteousness of God in Christ. Let us repeat and make prominent
the truth that John has portrayed: “Herein is love, not that we loved God, but that he loved us, and sent his
Son to be the propitiation for our sins.” {RH March 20, 1894, par. 2} {1888 1225.2}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.March.20.1894.par.2&para=821.13399
Waggoner şi Jones. Această solie trebuia să aducă mai proeminent în faţa lumii pe Mântuitorul
înălţat, Jertfa pentru păcatele întregii lumi... Mulţi au pierdut din vedere pe Isus. Ei aveau
nevoie să le fie îndreptaţi ochii către persoana Lui divină, către meritele Sale, către
dragostea Lui neschimbătoare faţă de familia omenească. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 179}
Jones. This message was to bring more prominently before the world the uplifted Saviour, the sacrifice for the
sins of the whole world... Many had lost sight of Jesus. They needed to have their eyes directed to His
divine person, His merits, and His changeless love for the human family. {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 43}
{1888 1336.2}
A fost scopul hotărât al lui Satana, acela de a ascunde vederii pe Isus, şi de a conduce omul să
privească la om, să se încreadă în om, şi să fie educat să aştepte ajutor de la om. De ani de zile
biserica priveşte la om şi aşteaptă mult de la om, dar nu priveşte la Isus, în care sunt centrate
speranţele noastre de viaţă veşnică. De aceea a dat Dumnezeu slujitorilor Săi o mărturie care prezintă
adevărul aşa cum este el în Isus, care este solia îngerului al treilea în trăsături clare, distincte.
Now, it has been Satan’s determined purpose to eclipse the view of Jesus and lead man to look to
man, and trust to man, and be educated to expect help from man. For years the church has been looking
at man and expecting much from man, but not looking to Jesus, in whom our hopes of eternal life are
centered. Therefore God gave to His servants a testimony that presented the truth as it is in Jesus, which is
the third angel’s message in clear, distinct lines. {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 46} {1888 1338.1}
Neprihănirea lui Hristos care se obţine prin credinţă, a fost ignorată de unii, pentru că este
contrară spiritului lor şi experienţei lor de o viaţă. Reguli, reguli, acesta a fost felul lor de acţiune.
Satana a avut ocazia de a se reprezenta pe sine. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 26}
The righteousness of Christ by faith has been ignored by some, for it is contrary to their spirit, and
their whole life experience. Rule, rule, has been their course of action. Satan has had an opportunity of
representing himself. {Lt55-1895 (September 24, 1895) par. 28} {1888 1436.1}
Legătură vie, strânsă, cu Dumnezeu (1888-1896)
Ştiu că Dumnezeu ascultă rugăciunile poporului Său. Ştiu că El le răspunde. Dar El nu ne poate
binecuvânta atât timp cât nutrim egoismul, căci, ce spune Scriptura? „Dacă ar vedea nelegiuire în
inima mea, Domnul nu m-ar asculta”. Dar dacă dăm la o parte toată înălţarea de sine, toată
îndreptăţirea de sine, şi vom intra într-o legătură vie cu Dumnezeu, ne va fi socotită neprihănirea
lui Dumnezeu. „Cât este de departe răsăritul de apus, atât de mult depărtează El fărădelegile noastre
de la noi”. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 26}
I know that God hears the prayers of His people. I know that He answers them. But He cannot bless us
while we are cherishing selfishness; and what saith the Scriptures? "If I regard iniquity in my heart, the Lord
will not hear me." But if we put away all self-exaltation, all self- righteousness, and come into living
connection with God, the righteousness of God will be imputed to us. "As far as the east is from the west,
so far hath he removed our transgressions from us." {Ms6-1888 (October 11, 1888) par. 9} {1888 71.2}
https://egwwritings.org/?ref=en_Ms6-1888.9&para=4155.14
(Ioan 15: 1-8)... Cum putem să venim înaintea lui Dumnezeu, cu deplina asigurare a credinţei,
dacă nu avem nici o roadă care să mărturisească despre schimbarea făcută în noi prin harul lui
Dumnezeu, nici o roadă care să dovedească faptul că suntem în relaţie cu Hristos? Cum putem să ne
apropiem de Dumnezeu în credinţă, şi cum putem să rămânem în Hristos şi El în noi, dacă din
faptele noastre se vede că nu avem roade? Care este roada pe care ar trebui să o aducem? Roada unor
cuvinte şi fapte amabile. În Cuvântul lui Dumnezeu ni se spune care sunt faptele trupeşti, şi care sunt
roadele Duhului... (Galateni 5:19-26) {Materialele 1888, vol. 1, pag. 61}
[John 15: 1-8]... How can we come to God with full assurance of faith if we bear no fruit that testifies to a
change wrought in us by the grace of God, no fruit that shows that we are in fellowship with Christ? How
can we approach God in faith and be abiding in Christ and He in us when by our works we show that we
are not bearing fruit? {1888 132.2}
What is the fruit we should bear? The fruit of kindly words and deeds. In God's Word we are told what
are the works of the flesh and what the fruits of the Spirit... [Galatians 5:19-26] {Ms8a-1888 (October 21,
1888) par. 2,3} {1888 132.2,3}
https://egwwritings.org/?ref=en_Ms8a-1888.2&para=4148.7
Ca să putem avea adevăratul discernământ spiritual, ca să putem fi conştienţi de slăbiciunea şi de

deficienţa noastră, şi de lipsa noastră de asemănare cu Hristos, avem nevoie de o legătură strânsă
cu Dumnezeu. Atunci vom avea o părere umilă despre noi înşine. Vom fi blânzi şi smeriţi cu inima,
şi vom umbla cu grijă şi cu rugăciune înaintea lui Dumnezeu. Nu ne vom mai lăuda. {Materialele
1888, vol. 1, pag. 61}
In order to have true spiritual discernment, in order to be conscious of our own weakness and deficiency
and our unlikeness to Christ, we need a close connection with God. Then we shall have a humble opinion
of ourselves. We shall be meek and lowly in heart, walking prayerfully and carefully before God. We shall not
boast ourselves beyond our measure. {Ms8a-1888 (October 21, 1888) par. 4} {1888 132.4}
Cine crede adevărul pentru timpul de faţă, va practica evlavia personală. Limbajul inimii lui va
fi, „cine este îndeajuns pentru aceste lucruri?” (2Cor.2:16). Fiecare predicator să aibă un spirit
liniştit. Pe măsură ce studiază viaţa lui Hristos, va vedea nevoia de a umbla cu prevedere. Totuşi,
dacă va fi legat de Soarele Neprihănirii, va fi vesel şi fericit, vestind astfel laudele Celui ce l-a scos
din întuneric la lumina Lui minunată. Conversaţia lui va fi curată, fără expresii în jargon.
He who believes the truth for this time will practice personal piety. The language of his heart will be, "Who
is sufficient for these things?" Let every minister be sedate. As he studies the life of Christ he will see the
necessity of walking circumspectly. Yet he may be, and will be, if connected with the Sun of
Righteousness, cheerful and happy, showing forth the praises of Him who hath called him out of darkness
into His marvelous light. The conversation will be pure, entirely free from all slang phrases. {Ms8a-1888
(October 21, 1888) par. 44} {1888 142.3}
I-am avertizat pe lucrătorii noştri să pună în mişcare fiecare muşchi spiritual, dezvoltându-şi
talentul şi dobândind cele mai bogate îndemânări în slujirea lui Dumnezeu, deoarece mi-a fost arătat
că în adunările lor speciale se realizează foarte puţin bine din cauză că ei nu au o legătură atât de
vie cu Dumnezeu, încât El să-i poată impresiona cu Duhul Său cel Sfânt. Dacă nu sunt sub
stăpânirea Duhului lui Dumnezeu, atunci un alt duh le ia în stăpânire gândurile, cuvintele şi acţiunile
şi, în loc să crească în harul şi în cunoştinţa lui Isus Hristos, se pipernicesc în cele spirituale.
I warned our ministers to put to exercise every spiritual muscle, improving their talent and making the
most of their acquirements in the service of God, for I had been shown that in their special meetings but little
good was accomplished because they did not have such a living connection with God that He could
impress them by His Holy Spirit. When not under the control of the Spirit of God, another spirit had control
of their thoughts, words, and actions, and in place of growing in grace and in the knowledge of Jesus Christ
they were becoming dwarfs in spiritual things. {Ms30-1889 (June 21, 1889) par. 19} {1888 358.2}
Avem nevoie de o legătură vie cu Dumnezeu în mod personal, ca să Îl putem prezenta pe Isus.
Atunci putem prezenta experienţa noastră vie, personală a cunoaşterii lui Hristos prin experienţă şi
prin credinţă. Noi L-am primit pe Hristos şi, cu seriozitate divină putem vorbi despre puterea care ne
însoţeşte. Poporul trebuie să fie atras la Hristos. Eficienţa Lui mântuitoare trebuie să fie scoasă în
evidenţă. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 203}
We need to have a living connection with God ourselves in order to teach Jesus. Then we can give the
living personal experience of what Christ is to us by experience and faith. We have received Christ and with
divine earnestness we can tell that which is an abiding power with us. The people must be drawn to Christ.
Prominence must be given to His saving efficacy. {Ms27-1889 (September 13, 1889) par. 20} {1888 434.1}
Eu am avut de mărturisit cu privire la nevoia unei legături vii cu Dumnezeu. În scopul de a avea
o lucrare cu efect, trebuie să învăţăm zilnic în şcoala lui Hristos lecţiile blândeţii şi umilinţei inimii,
şi cu cât ne apropiem de Dumnezeu, cuvântul Său se împlineşte – El Se va apropia de noi. El ne
va binecuvânta, ne va împărtăşi harul şi puterea Sa ca să lucreze împreună cu eforturile noastre.
I had a testimony to bear in regard to our having a living connection with God. In order to have our work
effective, we must be daily learning in the school of Christ, the lessons of meekness and lowliness of heart,
and as we draw nigh to God His word is fulfilled--He will draw nigh unto us. He will bless us, He will impart
to us His grace and His power to work with our efforts. We feel that our morning meetings are precious and
none should allow themselves to be deterred from attending them. {Ms22-1889 (October 19, 1889) par. 13}
{1888 455.2}
Apoi i-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun, că de acum încolo, veţi vedea cerul deschis şi pe
îngerii lui Dumnezeu suind şi coborând peste Fiul Omului”.
Astfel de lucruri vom vedea, dacă suntem legaţi de Dumnezeu. Dumnezeu vrea să depindem de
El şi nu de om. El doreşte să avem o inimă nouă şi, voia Lui este să ne dea descoperiri de lumină de
la tronul lui Dumnezeu. Noi trebuie să ne luptăm cu orice dificultate dar, când este prezentat un
subiect controversat, să mergem oare la om ca să-i aflăm părerea şi să ne formăm concluziile după
părerile lui? Nu. Să mergem la Dumnezeu. Să-i spunem care este nevoia noastră, şi să ne luăm
Biblia ca să cercetăm ca după comori ascunse. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 39}
Verily, verily, I say unto you, Hereafter ye shall see heaven open, and the angels of God ascending and
descending upon the Son of man." {1888 534.11}
This is what we shall see if we are connected with God. God wants us to depend upon him, and not
upon man. He desires us to have a new heart; he would give us revealings of light from the throne of God.
We should wrestle with every difficulty, but when some controverted point is presented, are you to go to man
to find out his opinion, and then shape your conclusions from his?--No, go to God. Tell him what you want;
take your Bible and search as for hidden treasures. {1888 534.12} {RH February 18, 1890, par. 22} {1888
534.11}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.February.18.1890.par.22&para=821.10257
Suntem noi mlădiţe ale viţei celei vii? Dacă suntem, atunci suntem deosebiţi; noi nu suntem
îmbinaţi cu toţii laolaltă; sunt mai multe mlădiţe, dar un singur butuc. Dacă suntem în Hristos, şi
Hristos este în noi, atunci conversaţia noastră, cuvintele noastre – tot ce spunem – purtarea
noastră – tot ceea ce facem – nu vor avea legătură cu Hristos?
Ei bine, presupunând că fiecare mlădiţă ar avea voce – dacă poartă roade au voce – va vorbi ea
tufelor, copacilor, şi către tot ce este împrejurul ei, şi nu va vorbi butucului? Dacă noi suntem în
butuc, nu ne vom îndrepta conversaţia către butuc? Nu va fi Hristos centrul nostru? Şi nu vom
supune noi totul, şi agăţa totul de El? {Materialele 1888, vol. 2, pag. 53}
Are we the branches of the living vine? Now, if we are, we are distinct; we are not all blended together;
there are a number of branches, but we have one parent stock. If we are in Christ, and Christ is in us, will not
our conversation, our words--everything we say--our deportment--everything we do--will it not have reference
to Jesus Christ? {1888 561.1}
Well, then, supposing that every branch had a voice--if they are bearing fruit they do have a voice--will they
talk to every shrub, every tree, and everything that is around them, and not talk to the parent stock? Now, if
we are in that parent stock, shall we not direct our conversation to that stock? Will not Christ be our
center? And shall we not refer everything, and hang everything upon Him? {1888 561.2} {Ms56-1890
(February 7, 1890) par. 1-2}
Noi trebuie să ne ţinem întotdeauna strâns de Isus Hristos, pentru a fi continuu părtaşi de
natură divină, având un interes personal profund faţă de aceia ce odată au fost prietenii noştri cei
mai buni, dar care în timpul de ispită au ridicat călcâiul împotriva noastră. Iubirea lui Hristos nu
trebuie stinsă în suflet. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 92}
We must ever keep close to Jesus Christ that we may be constantly partaking of the divine nature,
having a deep personal interest in others who have once been our best friends but in time of temptation have
lifted up the heel against us. The love of Christ must not be extinguished in the soul. {Ms24-1890 (May 18,
1890) par. 11} {1888 668.2}
Noi trebuie să privim continuu la Domnul Isus Hristos, Căpetenia mântuirii noastre. Tot ce
a făcut Isus pe pământ, a făcut având ochiul îndreptat numai spre slava Tatălui Său. El
spune „fac aşa cum Mi-a poruncit Tatăl” (Ioan 14:31), „aceasta este porunca pe care am primit-
o de la Tatăl Meu” (Ioan 10:18). În tot ceea ce a făcut, El a îndeplinit voia Tatălui Său, aşa încât viaţa
Lui pe pământ a fost o manifestare a desăvârşirii divine. Unirea divinităţii cu omenescul în Hristos, a
avut rostul de a ne descoperi planul lui Dumnezeu de a aduce omul în cea mai strânsă legătură
cu Sine. Noi nu putem să fim fericiţi fără El. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 115}
We are to look constantly to the Lord Jesus Christ, the Captain of our salvation. All that Jesus did on
the earth was done with an eye single to the glory of His Father. He says, "As the Father gave me
commandment, even so I do."(John 14:31.) "This commandment have I received of my Father." (John 10:18.)
In all He did, He was working out the will of His Father, so that His life on earth was a manifestation of the
divine perfection. The union of divinity with humanity in Christ, was to reveal to us God's purpose to bring
man into the closest connection with Himself. We can not possibly be happy without Him. {Lt1f-1890
(November 1890) par. 3} {1888 720.1}
https://egwwritings.org/?ref=en_Lt1f-1890.3&para=5477.9
Toate talentele omeneşti sunt fără valoare înaintea lui Dumnezeu până când Isus nu îşi pune
amprenta asupra lui. Apoi, în şi prin Hristos, omul devine un agent eficient pentru ceea ce e bun,
pentru că are legătură vie cu Dumnezeu. Când adevărul pune stăpânire totală asupra conştiinţei
unui om, acesta sfinţeşte sufletul. Toate sensibilităţile îi sunt trezite, simpatiile lui nu mai sunt
schimbătoare. Lumina de la Soarele Neprihăniri, străluceşte în inima lui, şi el devine un reprezentant
serios, viu, al adevărului. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 173}
All human talent is valueless before God until the superscription of Jesus is placed upon it. Then in and
through Christ the possessor becomes an efficient agent for good, because he has a living connection with
God. When truth gets full possession of a man’s conscience, it sanctifies the soul. All his sensibilities are
aroused, his sympathies are not fitful. The light from the Sun of Righteousness shines into his heart, and he
becomes an earnest, living representative of truth. {Lt58-1894 (November 26, 1894) par. 12} {1888 1321.1}
Omul păcătos poate găsi speranţă şi neprihănire numai în Dumnezeu; şi nicio fiinţă umană
nu este neprihănită decât atât timp cât are credinţă în Dumnezeu şi menţine legătura vitală cu El.
Floarea de pe câmp trebuie să-şi aibă rădăcina în sol; trebuie să aibă aer, rouă, ploaie şi lumina
soarelui. Ea va prospera numai dacă primeşte aceste avantaje, şi toate vin de la Dumnezeu. Aşa este
şi cu oamenii. Noi primim de la Dumnezeu ceea ce slujeşte pentru viaţa sufletului.
Sinful man can find hope and righteousness only in God; and no human being is righteous any longer
than he has faith in God and maintains a vital connection with Him. A flower of the field must have its root in
the soil; it must have air, dew, showers, and sunshine. It will flourish only as it receives these advantages, and
all are from God. So with men. We receive from God that which ministers to the life of the soul. {Lt55-1895
(September 24, 1895) par. 25} {1888 1434.2}
Deoarece toată înţelepciunea divină vine de la Dumnezeu, cui au oamenii, fie ei mici sau mari, de
dat socoteală pentru fiecare capacitate şi putere de raţionament, decât lui Dumnezeu? Dacă sunt
lăsaţi după mintea lor, în curând vor da pe faţă temperamentele lor naturale; se va vedea egoismul
nesfinţit; înţelepciunea omenească va ocupa tronul inimii. Oamenii presupuşi a fi sensibili, cu minţi
pătrunzătoare, vor urma propria lor lumină, lumină care nu îşi are originea în cer. Ei vor folosi un foc
străin în slujirea lor, dar Domnul nu îi va accepta. Când aceşti oameni îşi vor vedea propria lor
ineficienţă, şi vor discerne cât de mărunte sunt calculele omeneşti, vor realiza că fără o
legătură vie cu Dumnezeu, influenţa lor este înşelătoare. Ei vor vedea că înaintarea şi
dezvoltarea sănătoasă a lucrării lui Dumnezeu, nu depinde de bărbaţi nesfinţiţi. {Materialele 1888,
vol. 4, pag. 184}
As all divine wisdom comes from God, to whom are men, whether of high or low degree, responsible for
every capability and reasoning power, but to God? If left to themselves, they will soon reveal their natural
temperaments; unsanctified selfishness will be exhibited; human wisdom will occupy the throne of the heart.
Men supposed to be sensible men, having discerning minds, will follow their own light, light which heaven has
not originated. They will use strange fire in their service, but the Lord will not accept them. When these men
see their own inefficiency, and discern how small all their human calculations are, they will realize that without
a living connection with God, their influence will be misleading. They will see that the advancement and
healthy growth of God’s work is not dependent upon unsanctified men. {Lt124-1896 (August 9, 1896) par. 12}
{1888 1819.4}
O relaţie personală cu Dumnezeu (1889-1894)
Aş dori ca toţi să înţelegem experienţa unei reale căutări a lui Dumnezeu. Isaia ne spune
că dacă Îl căutăm, ne va răspunde‚ „Iată-Mă”. (Isaia 58:9). E nevoie să intrăm într-o relaţie
personală cu Ajutorul nostru cel puternic, pentru că El a spus „să se prindă de puterea Mea, ca să
facă pace cu Mine; şi va face pace cu Mine.” (Isaia 27:5). Atunci, de ce să nu vii, de ce să nu bei din
izvorul de apă vie? De ce să nu te împrospătezi, împărtăşindu-te din binecuvântatele ape cereşti?
I wish we all understood the experience of really seeking the Lord. Isaiah tells us when we call He will
answer, "Here I am" (Isaiah 58:9). We want to come into personal relation to our strong Helper, for He has
said, "Let him take hold of my strength, that he may make peace with me; and he shall make peace with me."
Isaiah 27:5. Then why not come, why not drink of the living fountain of life? Why not be refreshed by
partaking of the blessed heavenly waters? {Ms22-1889 (October 19, 1889) par. 6} {1888 456.5}
Pentru fiecare aflat în legătură cu editura, eficienţa spre bine vine de la Hristos Isus;
puterea salvatoare a harului nu este o lucrare la întâmplare, ci ea constă într-o relaţie reală între
omul păcătos şi Tatăl său ceresc, între păcătos şi Avocatul său divin. Fiecare om aflat în legătură
cu lucrarea lui Dumnezeu, are măsura responsabilităţii lui. De la sine, el nu poate face nimic, dar
Dumnezeu este puterea de viaţă şi agentul omenesc trebuie să lucreze, înţelegând
responsabilitatea sa personală şi utilizând vâslele pe care Dumnezeu le-a pus în mâinile sale.
With every one connected with the office the efficiency for good is derived from Christ Jesus; the saving
power of grace is not guess work; it consists in an actual relation between sinful man and his heavenly
Father, between the sinner and his divine Advocate. Every man in connection with the work of God has his
measure of responsibility. In himself he can do nothing, but God is the vital power, and the human agent must
work, realizing his personal responsibility and using the oars God has placed in his hands. {Lt31a-1894
(October 27, 1894) par. 18} {1888 1302.1}
O relaţie apropiată cu Hristos, o unire strânsă cu Duhul Său Sfânt (1894)
Timpul nu este prea departe când oamenii vor dori o relaţie mult mai apropiată cu Hristos, o
unire mult mai strânsă cu Duhul Său Sfânt decât au avut, şi pe care nu o vor avea vreodată dacă
nu renunţă la voinţa şi la calea lor, şi nu se supun voii şi căii lui Dumnezeu. Marele păcat al celor
care pretind a fi creştini este faptul că ei nu-şi deschid inima pentru a primi Duhul Sfânt. Când
sufletele tânjesc după Hristos şi caută să devină una cu El, atunci cei care sunt mulţumiţi cu o
formă de evlavie, exclamă, „Fiţi atenţi, nu mergeţi în extreme.” {Materialele 1888, vol. 3, pag. 148}
The time is not far off now when men will want a much closer relation to Christ, a much closer union
with His Holy Spirit than ever they have had, or will have, unless they give up their will and their way, and
submit to God’s will and God’s way. The great sin of those who profess to be Christians is that they do not
open the heart to receive the Holy Spirit. When souls long after Christ, and seek to become one with Him,
then those who are content with the form of godliness, exclaim, “Be careful, do not go to extremes.” {Lt27-
1894 (June 1, 1894) par. 31} {1888 1250.1}
Legătura cu Hristos aduce curenţi de putere divină în suflet (1894)
Singura speranţă a acestor bărbaţi cu voinţă de fier şi inimi de piatră, este de a cădea pe Stâncă şi
de a fi zdrobiţi. Legătura cu Hristos aduce curenţi de putere divină în suflet, astfel că
tendinţele naturale, obiceiurile şi practicile îndelung nutrite, sunt schimbate de Duhul lui
Dumnezeu. Ceea ce au nevoie, este o convertire reală. Când vor avea această experienţă, aceste
suflete slabe, ispitite vor privi la Isus şi vor spune, „Pot totul în Hristos care mă întăreşte.” Ei au
nevoie să aprecieze fiecare rază de lumină care cade de la tronul lui Dumnezeu pe calea lor. Ei au
nevoie să prindă Duhul şi principiul legii sfinte a lui Dumnezeu, şi să-şi conformeze viaţa cu
caracterul lui Hristos. O nouă putere ia în posesie inima nouă. Omul nu poate face niciodată
această schimbare de la sine însuşi. Aceasta este o lucrare supranaturală, aducând un element
supranatural în natura omenească slabă şi rea. Această putere va alunga demonii care
stăpânesc mintea şi voinţa, şi a căror putere a fost descoperită chiar în cuvintele şi faptele acelora
care pretind a fi copii ai lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 173}
The only hope of these men of iron will and hearts of stone is to fall on the Rock and be broken. Contact
with Christ bring currents of divine power into the soul, so that the old, cherished, natural tendencies,
habits, and practices, are changed by the Spirit of God. What they need is a genuine conversion. When
they have this experience, these weak, tempted souls will look unto Jesus and say, “I can do all things
through Christ which strengtheneth me.” [Philippians 4:13.] They need to appreciate every ray of light that
comes from the throne of God into their pathway. They need to catch the Spirit and principle of the holy law of
God, and conform their life to the character of Christ. A new power takes possession of the new heart.
Man can never work out this change for himself. It is a supernatural work, bringing a supernatural element
into weak and wicked human nature. This power will cast out the devils that possessed the mind and will, and
whose power has been revealed even in the words and works of those who claim to be children of God. {Lt58-
1894 (November 26, 1894) par. 8} {1888 1319.1}
Hristos, Mântuitorul tău personal (1890-1896)
Hristos spune, „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa.” Este privilegiul fiecărui suflet să facă
din Hristos, Mântuitorul său personal. Nu este nevoie să aşteptaţi până când ajungeţi buni; nu
trebuie să credeţi că vreun efort din partea voastră va face ca rugăciunile să vă fie primite şi
să vă aducă mântuire. Fiecare bărbat şi femeie să se roage lui Dumnezeu, nu omului. Fiecare să vină
la Hristos în umilinţă, şi vorbiţi-I cu buzele voastre. Cererea „Vrei să te rogi pentru mine?”, a ajuns o
simplă formă de a vorbi. Trebuie să vă rugaţi personal lui Dumnezeu, crezând că El ascultă fiecare
cuvânt pe care îl rostiţi. Staţi cu inima descoperită în faţa cercetării Lui, mărturisiţi-vă
păcatele, cereţi-I iertare bizuindu-vă pe meritele ispăşirii, apoi contemplaţi prin credinţă
marele plan de răscumpărare, şi Mângâietorul vă va aduce aminte de toate lucrurile. {Materialele
1888, vol. 2, pag. 104}
Christ says, "I am the way, the truth , and the life;" and it is the privilege of every soul to make Christ his
personal Saviour. You need not wait to grow good; you need not think that any effort of yours will make your
prayers acceptable, and bring you salvation. Let each man and woman pray to God, not to man. Let each one
come to Christ in humility, speak to him with your own lips. The request, "Will you pray for me?" has become
simply a form of speech; you should pray to God for yourself, believing that he listens to every word you
utter. Lay bare your heart for his inspection, confess your sins, asking him to forgive you, pleading the merits
of the atonement, and then by faith contemplate the great scheme of redemption, and the Comforter will bring
all things to your remembrance. {RH August 26, 1890, par. 1} {1888 695.1}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.August.26.1890.par.1&para=821.10645
Fiecare suflet trebuie să înţeleagă că Hristos este Mântuitorul său personal. Atunci iubirea,
zelul şi statornicia se vor vedea în viaţa creştină. Oricât de clar şi de convingător ar fi adevărul, nu va
reuşi să sfinţească sufletul, nu va reuşi să-l întărească şi să-l fortifice în luptele sale, decât dacă
sufletul este adus în continuu contact cu viaţa. Satana şi-a realizat marele succes prin faptul că s-a
interpus între suflet şi Mântuitorul. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 105}
Every soul must have a realization that Christ is his personal Saviour; then love and zeal and
steadfastness will be manifest in the Christian life. However clear and convincing the truth is, it will fail to
sanctify the soul, fail to strengthen and fortify it in its conflicts, unless it is brought in constant contact with
life. Satan has achieved his greatest success through interposing himself between the soul and the Saviour.
{RH August 26, 1890, par. 11} {1888 696.2}
În Hristos răstignit, privim manifestarea înţelepciunii şi puterii lui Dumnezeu, ceea ce

converteşte zilnic sufletul şi îl pregăteşte în mod divin pentru a da piept cu toate obstacolele
şi încercările care vin peste noi toţi în experienţa noastră de zi cu zi. Există foarte puţină
credinţă autentică într-un Mântuitor personal, care poate ajuta sufletul în fiecare urgenţă. Hristos
a fost răstignit ca să ia păcatele noastre. Înviat din morţi, El este Mijlocitorul nostru, Apărătorul
nostru ales şi numit de Dumnezeu, Înlocuitorul şi Garantul nostru în prezenţa lui Dumnezeu.
Prin sângele Lui, fiecare suflet poate avea intrare la Dumnezeu. În El omenescul şi divinitatea
sunt combinate. Aceasta este suficient; întreaga suficienţă este asigurată pentru fiecare suflet.
Urmaşul lui Hristos este echipat pentru orice lucrare şi încercare. {Materialele 1888, vol. 3, pag.
137}
In Christ crucified we behold the manifestation of the wisdom and power of God, daily converting the soul and
divinely adapted to meet all the obstacles and trials that come to us all in our daily experience. There is very
little genuine faith in a personal Saviour who will help the soul in every emergency. Christ was crucified to
take away our sins. Risen from the dead He is our Intercessor, our chosen and appointed Advocate, our
Substitute and Surety in God’s presence. Through His blood every soul may have access to God. In Him
humanity and divinity are combined. It is enough; all sufficiency is provided for every soul. The follower of
Christ is fitted for every work and every trial. {Lt76-1894 (March 1894) par. 24} {1888 1224.1}

neprihănirea lui Dumnezeu, în Hristos. Să repetăm şi să subliniem adevărul pe care l-a descris Ioan:
„Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a iubit pe noi, şi a
trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre.” {Materialele 1888, vol. 3, pag. 138}
We are to accept Christ as our personal Saviour, and he imputes unto us the righteousness of God in
Christ. Let us repeat and make prominent the truth that John has portrayed: “Herein is love, not that we loved
God, but that he loved us, and sent his Son to be the propitiation for our sins.” {RH March 20, 1894, par. 2}
{1888 1225.2}
Fraţii mei, propovăduiţi pe Hristos. E nevoie să-L ţinem înălţat înaintea lumii, ca oamenii să poată
privi mila şi neprihănirea Lui. Meditaţi asupra lecţiilor pe care Hristos le-a dat ucenicilor Săi, pentru
ca acestea să fie date din nou lumii. Acesta este Cuvântul care a devenit trup şi a locuit printre noi.
Interesul veşnic al lumii depinde de faptul că oamenii cunosc pe Hristos ca Mântuitor al
lor, personal. „Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi
pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.” {Materialele 1888, vol. 3, pag. 149}
My brethren, preach Christ. We need to keep Him lifted up before the world, that men may behold His
mercy and righteousness. Meditate upon the lessons Christ gave to His disciples to be given again to the
world. This is the Word which became flesh and dwelt among us. The world’s eternal interest depends upon
men knowing Christ as their individual, personal Saviour. “This is life eternal, that they might know thee,
the only true God, and Jesus Christ whom thou hast sent.” [Verse 3.] {Lt27-1894 (June 1, 1894) par. 36}
{1888 1253.1}
Întocmai aşa cum sângele trebuie să fie în venele trupului şi să circule acolo cu puterea lui
dătătoare de viaţă, în acelaşi fel Hristos trebuie să rămână în inimă. Atunci sufletele vor fi
înrădăcinate şi întemeiate în adevăr. Adevărul, cu toată puterea lui sfinţitoare trebuie să
rămână în inimă prin credinţă. Atunci el devine proprietatea noastră, şi Hristos, Mântuitorul
nostru personal. Iertarea tuturor greşelilor noastre va fi o experienţă vie pentru noi. {Materialele
1888, vol. 4, pag. 95}
Just as the blood must be in the veins of the body, and circulate there with its vitalizing power, so Christ
must dwell in the heart. Then souls will be rooted and grounded in the truth. The truth with all its sanctifying
power must dwell in the heart by faith. Then it becomes our own property, and Christ our personal Saviour.
The pardon of all our transgression will be a living experience to us. {Lt127-1896 (December 1, 1896) par. 13}
{1888 1626.1}
Hristos - un Mântuitor aproape de tot (1889)
După cuvântare, ne-am bucurat de o adunare de părtăşie, preţioasă. Domnul a venit foarte
aproape, şi a convins sufletele despre marea lor nevoie de a avea harul şi iubirea Lui. Am simţit
nevoia de a-L prezenta pe Hristos ca pe un Mântuitor care nu este undeva departe, ci este aproape
de tot. Când Duhul lui Dumnezeu începe să lucreze asupra inimilor oamenilor, roadele se văd în
mărturisirea păcatului şi în repararea răului. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 128}
After the discourse we enjoyed a precious social meeting. The Lord came very near, and convicted souls
of their great need of his grace and love. We felt the necessity of presenting Christ as a Saviour who was not
afar off, but nigh at hand. When the Spirit of God begins to work upon the hearts of men, the fruit is seen in
confession of sin, and restitution for wrongs. {RH March 5, 1889, par. 4} {1888 267.4}
Hristos întronat înăuntru (1895-1903)
Cei care au pe Hristos întronat înăuntrul lor, vor manifesta principii creştine. Ei vor lăsa
să se vadă că Duhul Sfânt le-a împărtăşit o viaţă nouă. Şi că ei nutresc şi preţuiesc această viaţă.
Începutul ei se găseşte în unirea spirituală cu Domnul Isus Hristos, şi pe măsură ce ei sporesc în
cunoaşterea lui Dumnezeu, se va vedea că ei cresc în har, şi vor da pe faţă o iubire faţă de ceilalţi
asemenea iubirii lui Hristos. Bărbaţii aflaţi în poziţii de răspundere trebuie să păzească
interesele celorlalţi cu tot atâta gelozie, ca şi cum şi-ar păzi propriile interese. În felul acesta
ei vor iubi pe aproapele lor ca pe ei înşişi. Creştinii sunt rânduiţi să fie canale prin care să curgă
şuvoaiele înţelepciunii şi harului ceresc. Ei trebuie să fie în legătură, nu cu torentele de jos,
din vale, ci cu apele cele vii care curg din zăpezile Libanului. Toate formele şi ceremoniile exterioare
care nu sunt după modelul ce le-a fost arătat pe Munte, se vor dovedi lipsite de valoare. Harul lui
Dumnezeu este făcut să se vadă prin exercitarea iubirii care locuieşte în sânul lui Isus, şi care aduce
salvare celui pierdut. Împărăţia lui Dumnezeu nu vine prin observare. Iubirea neegoistă trebuie să
acţioneze în orice plan făcut, iar roada iubirii neegoiste este neprihănirea, pacea şi bucuria în
Duhul Sfânt. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 2}
Those who have Christ enthroned within will manifest Christlike principles. They will make it evident
that the Holy Spirit has imparted a new life to them, and that they are nourishing and cherishing that life. Its
beginning is found in spiritual union with the Lord Jesus Christ, and as they go on increasing in the
knowledge of God, they will manifest a growth in grace, and will show Christlike love to others. Men in
responsible positions are to guard the interests of others as jealously as they would guard their own
interests. Thus they are to love their neighbors as themselves. {Lt76-1895 (June 6, 1895) par. 12}
Christians are to be channels for currents of heavenly wisdom and grace. They are to connect
themselves, not with the low streams of the valley, but with the living snow waters of Lebanon. All outward
forms and ceremonies that are not after the pattern shown them in the Mount will prove valueless. The grace
of God is made manifest in the exercise of the love which dwelt in the bosom of Jesus, and which bringeth
salvation to the lost. The kingdom of God cometh not by observation. Unselfish love is to work through every
plan that is made, and the fruit of unselfish love is righteousness, peace, and joy in the Holy
Ghost. {Lt76-1895 (June 6, 1895) par. 13} {1888 1373.3}
Dar, în mod frecvent, când sunt puşi în poziţii de încredere, oamenii greşesc pentru că nu îşi mai
iau timp să se roage; ei gândesc că nu au timp să-şi instruiască fiecare facultate pentru a răspunde
convingerilor Duhului Sfânt. Dar dacă bărbaţii aceştia ar şedea la picioarele lui Isus cel blând şi
smerit, şi-ar duce la îndeplinire responsabilităţile sacre fiind încrezători, nu în ei înşişi, ci în
Dumnezeul lor. Atunci ar înapoia lui Dumnezeu jertfa unei vieţi nobile, tăgăduitoare de sine,
purtătoare a crucii. Isus ar fi întronat în inimile lor, dându-le puterea fizică, mentală şi morală de a-
L face cunoscut. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 82}
But frequently, when placed in high positions of trust, men fail to take time to pray; they think they have no
time to train their every faculty to respond to the convictions of the Holy Spirit. But if these men would sit at the
feet of the meek and lowly Jesus, they would carry out sacred responsibilities confident, not in themselves,
but in their God. They would render to God the sacrifice of a noble, self-denying, cross-bearing life. Jesus
would be enthroned in their hearts, giving them physical, mental, and moral power to make Him
known. {Lt78-1896 (July 6, 1896) par. 14} {1888 1598.2}
Vieţile multora au fost pline de vorbărie, îndoială şi suspiciune. Cu greu se găseşte un frate care să
aibă încredere în alt frate, sau un frate care să aibă parte de încredere din partea membrilor bisericii.
Fraţii mei, îndepărtaţi gunoiul din faţa uşii inimii, şi lăsaţi pe Isus să intre şi să vorbească cu voi.
Lăsaţi-L să stea pe tronul inimii. Dacă vreodată un popor a avut nevoie de influenţa purificatoare
şi sfinţitoare a adevărului viului Dumnezeu, aceştia sunt adventiştii de ziua a şaptea. Mă rog
pentru ca toţi să fim găsiţi în împărăţia lui Dumnezeu. Mă rog pentru ca toţi să fim găsiţi în împărăţia
lui Dumnezeu. Însă pentru a putea fi acolo, noi trebuie ca aici jos să şedem împreună în locurile
cereşti în Hristos. Să ne ajute Dumnezeu să trăim în aşa fel încât să putem cânta cântecul celor
biruitori în cetatea lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 178}
The lives of many have been filled with talk and doubt and suspicion. There is hardly a brother who has
confidence in a brother, or a brother who has the confidence of the members of the church. My brethren, clear
away the rubbish from the door of the heart, and let Jesus come in and talk with you. Let Him sit upon the
throne of the heart. If ever a people needed the purifying, sanctifying influence of the truth of the living God,
it is the Seventh-day Adventists. I pray that we may all be found in the kingdom of God. But in order to be
there, we must here below sit together in heavenly places in Christ. May God help us so to live that we
may sing the song of triumph in the city of God. {GCB April 14, 1903, par. 47} {1888 1802.9}
https://egwwritings.org/?ref=en_GCB.April.14.1903.par.47&para=448.1881
Neprihănirea prin credinţa în Fiul lui Dumnezeu - viaţa lui Isus Hristos în suflet (1892)
Adevărata religie, unica religie a Bibliei, care învaţă iertarea numai prin meritele Mântuitorului
răstignit şi înviat şi care susţine neprihănirea prin credinţa în Fiul lui Dumnezeu, a fost
nesocotită, combătută, luată în râs şi lepădată. A fost declarat despre ea că duce la entuziasm şi
fanatism. Dar aceasta este viaţa lui Isus Hristos în suflet, este principiul activ al iubirii
împărtăşite de Duhul Sfânt, singurul care face sufletul să fie rodnic în fapte bune. Iubirea
lui Hristos este forţa şi puterea fiecărei solii de la Dumnezeu, care a ieşit vreodată de pe buzele
omeneşti. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 10}
The true religion, the only religion of the Bible, that teaches forgiveness only through the merits of a
crucified and risen Saviour, that advocates righteousness by the faith of the Son of God, has been
slighted, spoken against, ridiculed, and rejected. It has been denounced as leading to enthusiasm and
fanaticism. But it is the life of Jesus Christ in the soul, it is the active principle of love imparted by the
Holy Spirit, that alone will make the soul fruitful unto good works. The love of Christ is the force and power of
every message for God that ever fell from human lips. What kind of a future is before us, if we shall fail to
come into the unity of the faith? {SpTA02b 118.1} {1888 955.1}
https://egwwritings.org/?ref=en_SpTA02b.118.1&para=403.43
Sfinţenia şi neprihănirea lui Hristos - transcrise în inimă (1896)
Sufletul trebuie să fie dezbrăcat de orice mulţumire de sine. Întoarceţi-vă privirea de la sine, către
Hristos. Faceţi eforturile cele mai serioase ca să imitaţi modelul vostru, Isus Hristos. Agenţii
omeneşti care lucrează împreună cu Dumnezeu vor avea Spiritul rugăciunii. Ei vor face tot ce este
posibil ca sfinţenia şi neprihănirea Fiului lui Dumnezeu să fie transcrise în inimile lor şi să fie
exprimate în vieţile lor. Nu se va vedea fariseismul rigid, ci răbdarea, îndurarea, iubirea, umilinţa şi
pacea se vor da pe faţă în vieţile lor. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 98}
The soul must be divested of all self-complacency. Look away from self to Jesus. Make a most earnest
effort to imitate your Pattern, Christ Jesus. The human agents who are working together with God will have
the spirit of prayer. They will strive to have transcribed on their hearts and expressed in their lives the
holiness and righteousness of the Son of God. No stiff Pharisaism will be seen, but forbearance, mercy,
love, humility, and peace will appear in their lives. {Lt5-1896 (December 18, 1896) par. 16} {1888 1634.2}
Neprihănirea lui Hristos - un dar fără plată (1890-1894)
Când primiţi neprihănirea lui Hristos ca pe un dar fără plată, sunteţi îndreptăţiţi fără
plată prin răscumpărarea lui Hristos. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 157}
When you take the righteousness of Christ as a free gift you are justified freely through the redemption
of Christ. {Ms36-1890, par. 22} {1888 818.1}
La crucea de pe Calvar este locul unde mila şi adevărul se întâlnesc, dreptatea si pacea se
sărută. Păcătosul trebuie să privească tot timpul spre Golgota, şi cu credinţa simplă a unui
copilaş, el trebuie să se odihnească în meritele lui Hristos, acceptând neprihănirea Lui şi crezând
în mila Sa. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 138}
It is at the cross of Calvary that mercy and truth meet together, where righteousness and peace kiss each
other. The sinner must ever look toward Calvary; and with the simple faith of a little child, he must rest in
the merits of Christ, accepting his righteousness and believing in his mercy. {RH March 20, 1894, par. 2}
{1888 1225.2}
Neprihănirea lui Hristos să devină neprihănirea noastră (1888)
Luaţi-l pe Isus acasă în inimile voastre, în casele voastre, şi prezentaţi-l vecinilor voştri. Lăsaţi ca
familiile voastre, copii voştri, să vadă harul cel plăcut al lui Hristos cum lucrează în inimile voastre,
şi cum este exemplificat în caracterul vostru. Lăsaţi eficienţa sângelui lui Hristos să fie de folos în
dreptul vostru, şi lăsaţi neprihănirea Lui să devină neprihănirea voastră. Lăsaţi ca fiecare
membru al bisericii să poarte mărturia nepieritoare: „Veniţi aproape şi ascultaţi, toţi cei ce-l iubiţi
pe Domnul, şi vă voi spune ce a făcut pentru mine”! Simplitatea religiei lui Hristos trebuie să fie
descoperită lumii. Hristos trebuie să fie totul în toţi, pentru a împlini pe deplin orice nevoie a
sufletului. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 22}
Take Jesus home to your hearts, to your houses, and present him to your neighbors. Let your families,
your children, see the sweet grace of Christ at work in your hearts, and exemplified in your characters. Let the
efficacy of the blood of Christ avail in your behalf, and his righteousness become your righteousness. Let
a living testimony be borne from every church member, "Oh come hither, and hearken, all ye that love the
Lord, and I will tell thee what he hath done for my soul." The simplicity of the religion of Jesus is to be
revealed to the world. Christ must be all and in all, fully satisfying every want of the soul. {Ms2-1888
(September 7, 1888) par. 39-40} {1888 63.1}
Înainte de încheiere aş vrea să vă spun că avem în Isus un prieten minunat, care a venit să-Şi
salveze poporul din fărădelegile lui. Ce este păcatul? Singura definiţie este că păcatul înseamnă
călcarea legii. Deci, Hristos a venit ca să ne poată împărtăşi neprihănirea Lui. Noi nu putem
birui în puterea noastră ci, doar prin credinţă în El. Dacă veţi crede în Isus Hristos, Îl veţi avea
astăzi. Trebuie să credeţi că El este Mântuitorul vostru acum şi că El vă socoteşte neprihănirea Lui
din cauză că a murit, şi pentru că El a împlinit orice cerinţă a legii călcate a lui Dumnezeu. Dacă veţi
face aşa, veţi avea o cunoştinţă salvatoare despre Isus Hristos. Adam şi Eva au pierdut Edenul din
cauză că au călcat legea, dar voi veţi pierde cerul dacă o veţi călca. {Materialele 1888, vol. 1, pag.
58}
Now, I want to say to you before closing, that we have a wonderful friend in Jesus, who came to save
His people from the transgression of the law. What is sin? The only definition of sin is that it is the
transgression of the law. Then here is Jesus Christ, who comes right in and imparts His righteousness to
us; we cannot overcome in our own strength, but by faith in Him. If you will believe on Jesus Christ,
you will have Him today. You must believe that He is your Saviour now, and that He imputes to you His
righteousness because He has died, and because He has been obedient unto every requirement of that
transgressed law of God. If you do this, you will have a saving knowledge of Jesus Christ. Adam and Eve lost
Eden because they transgressed that law, but you will lose heaven if you transgress it. {Ms8-1888 (October
20, 1888) par. 32} {1888 128.3}
Doar la neprihănirea Sa va privi Tatăl şi o va accepta în dreptul nostru (1891)
Doar la neprihănirea Sa va privi Tatăl şi o va accepta în dreptul nostru; pentru că, dacă
avem neprihănirea Sa, vom fi neprihăniţi aşa cum El este neprihănit. Noi nu avem propria noastră
neprihănire, căci aceasta este lipsită de valoare. Nu este de niciun folos să încercăm să ne realizăm
propria noastră neprihănire, pentru că nu avem ce realiza. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 29}
His righteousness alone will the Father look upon and accept in our behalf; for with his righteousness
we shall be righteous as he is righteous. We shall not have our own righteousness, it is worthless. It is of no
use to go about to establish our own righteousness, for we have none to establish. {Lt14-1891 (December 11,
1891) par. 14} {1888 968.1}
Depindem de neprihănirea lui Hristos (1888)
Fiecare dintre noi putem da pe faţă faptul că depindem de neprihănirea lui Hristos, şi nu de
propria noastră neprihănire, lucrată de noi înşine. Putem să rămânem în Hristos aşa cum mlădiţa
rămâne în viţă, având o legătură atât de vie cu El, încât va fi o plăcere să facem ceea ce a făcut El,
fiind un ajutor şi o binecuvântare pentru fraţii noştri. Atunci vom face faptele lui Hristos, şi anume
acele lucruri care sunt plăcute înaintea Lui. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 64}
We may each reveal that we depend on Christ's righteousness, not upon our own manufactured
righteousness. We may abide in Christ as the branch abides in the vine, having such a living connection
with Him that it is a pleasure to work as He worked, to be a help and blessing to our brethren. We can work
the works of Christ, doing those things that are pleasing in His sight. {Ms8a-1888 (October 21, 1888) par. 23}
{1888 137.5}
Trebuie să căutăm neprihănirea lui Hristos (1888)
În lucrarea de predicare a evangheliei lui Hristos, este pusă peste noi responsabilitatea unei lucrări
mult mai solemne decât ne imaginăm. Dacă adevărul locuieşte în inima noastră, vom creşte până la
statura de oameni mari în Isus Hristos. Să ne gândim foarte serios la aceste lucruri. Nu vă mai agăţaţi
de intelect. Minuni mai mari vor fi deschise înaintea simţurilor noastre, pe măsura lucrării ce va
progresa. Taina revelaţiei ne provoacă la cercetare, pentru că există mine de adevăr care vor fi
deschise înţelegerii poporului lui Dumnezeu. Trebuie să renunţăm la orice îndreptăţire de sine,
trebuie să atingem înălţimi mai nobile. Dumnezeu va conduce acţiunea sufletului, dacă vom căuta
neprihănirea lui Hristos, pentru ca Dumnezeu să aibă plăcere de eforturile noastre. Este nevoie ca
eu-l să dispară şi totul să fie Isus. Botezul Duhului Sfânt va veni peste noi la această întâlnire, dacă
vom vrea. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 27}
We have a far more solemn work resting upon us in preaching the gospel of Christ than we have imagined.
If we have the truth abiding in the heart, we shall be growing up to the full stature of men and women in Christ
Jesus. Let us think of these things more earnestly. Let there be no more cramping of the intellect. There are
greater wonders to be opened to our senses, consistent with the progress of the work. The mystery of
revelation challenges investigation, for there are mines of truth to be opened to God's people. We must put off
self-righteousness, we must reach loftier heights. God will direct the soul action if we seek the righteousness
of Christ so that God can be pleased with our efforts. We want none of self and all of Jesus. The baptism of
the Holy Ghost will come upon us at this very meeting if we will have it so. {Ms6-1888 (October 11, 1888) par.
13} {1888 72.2}
Trebuie să ne sprijinim pe neprihănirea lui Hristos (1889)
Făgăduinţele lui Dumnezeu cuprind toate binecuvântările spirituale de care au nevoie muritorii
păcătoşi, slăbiţi, care nu se pot salva singuri. Ceea ce ar trebui să ne provoace cea mai profundă
bucurie, este faptul că Dumnezeu iartă păcatul. Dacă Îl credem pe cuvânt, iar El ne iartă păcatele,
atunci este dispus şi pregătit să ne cureţe de tot ce este rău, să ne dea o inimă curată, precum şi
prezenţa continuă a Spiritului Său, deoarece Isus trăieşte ca să mijlocească pentru noi. Însă nu
uitaţi, fraţilor, că lucrurile spirituale se pot deosebi doar spiritual. Doar credinţa cea vie, activă,
continuă, este cea care deosebeşte voia lui Dumnezeu, care îşi însuşeşte făgăduinţele şi are folos din
adevărurile cuvântului Său. Nu din cauză că noi suntem drepţi, ci pentru că suntem dependenţi,
supuşi greşelii, şi incapabili să ne ajutăm singuri, de aceea trebuie să ne sprijinim pe neprihănirea
lui Hristos, şi nu pe neprihănirea noastră. Cel care este bogat, onorabil şi drept în proprii săi ochi, nu
poate să-şi simtă lipsa, de aceea nu poate cere şi nu poate primi. El nu simte nici o nevoie, de aceea
rămâne gol, pe alături. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 138}
The promises of God comprehend all the spiritual blessings needed by weak, sinful mortals, who cannot
save or bless themselves. That which should cause us the deepest joy is the fact that God forgives sin. If we
take Him at His word, and forsake our sins, He is ready and willing to cleanse us from all unrighteousness. He
will give us a pure heart, and the abiding presence of His spirit; for Jesus lives to intercede for us. But bear
in mind, my brethren, that spiritual things are spiritually discerned. It is a living, active, abiding faith that
discerns the will of God, that appropriates the promises, and profits by the truths of His word. It is not because
we are righteous, but because we are dependent, faulty, erring, and helpless of ourselves, that we must rely
upon Christ's righteousness, and not upon our own. He that is rich and honorable and righteous in his own
eyes, cannot feel his destitution, therefore he cannot ask and receive. He feels no lack, therefore he is sent
empty away. {Lt4-1889 (July 23, 1889) par. 55} {1888 412.2}
Cererile mele - acceptabile doar în baza neprihănirii lui Hristos (1890)
Hristos S-a făcut sărac pentru noi, pentru ca noi, prin sărăcia Lui, să fim îmbogăţiţi. Orice faptă pe
care o poate face vreun om pentru Dumnezeu este mult mai puţin decât nimic. Cererile mele sunt
acceptabile doar pentru că sunt făcute în baza neprihănirii lui Hristos. Ideea de a face ceva care să
merite harul iertării, este o erezie de la început, până la sfârşit. „Neputând s-aduc nimic, lângă crucea
Ta eu pic.” {Materialele 1888, vol. 2, pag. 157}
Christ for our sakes became poor, that we through His poverty might be made rich. And any works that
man can render to God will be far less than nothingness. My requests are made acceptable only because
they are laid upon Christ's righteousness. The idea of doing anything to merit the grace of pardon is fallacy
from beginning to end. "Lord, in my hand no price I bring, simply to Thy cross I cling." {Ms36-1890, par. 19}
{1888 816.2}
Îmbrăcat cu Hristos (1899)
Mă adresez fiecărui lucrător: Îmbracă-te cu Hristos. În aceasta va sta marele vostru

triumf. Fiecare slujitor al lui Dumnezeu, fiecare lucrător din orice ramură are nevoie să se îmbrace
cu Hristos şi să aibă gândul care domnea în Hristos. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 126}
I address every laborer: Put on Christ. In this will lie your greatest triumph. Every minister, every worker in
any line, needs to put on Christ and have the mind which dwelt in Christ. {Lt183-1899 (November 9, 1899)
par. 9} {1888 1697.1}
Armura neprihănirii lui Hristos (1888-1903)
Iar când diavolul vine să îţi arate păcatele şi fărădelegile îngrozitoare, spune-i: „da, sunt păcătos,
dar Hristos este Mântuitor, iar El spune, „n-am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei
păcătoşi.” (Matei 9:13). În felul acesta vei fi înarmat cu toată armura neprihănirii lui Hristos. Cum
se face că nu v-aţi îmbrăcat cu armura neprihănirii lui Hristos? Pentru ce a venit El în lumea
aceasta? Dacă ar fi fost posibil să fim aduşi înapoi la păzirea poruncilor lui Dumnezeu, El nu ar fi
venit niciodată în lumea aceasta; dar a venit aici pentru că era imposibil ca omul să se răscumpere
singur şi să se pună singur în starea în care a fost Adam înainte de cădere. Şi atunci, ce trebuia să
facă El? A venit. Hristos înlocuitorul şi siguranţa noastră. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 163}
And when the devil comes and points to your sins and hateful crimes, tell him, "Yes, I am a sinner, but
Christ is a Saviour, and He says, 'I am not come to call the righteous, but sinners to repentance'" [Matthew
9:13]. Thus you arm yourself with the whole armor of Christ's righteousness? How is it you have not on the
armor of Christ's righteousness? What did He come to this world for? Why, if it had been a possible thing
for us to have been brought back to keeping God's commandments, He never would have come to this
world; but He came here because it was impossible for man to redeem himself and bring himself into a
position where Adam stood before the fall. Then what was he to do? Christ came, our substitute and
surety. {Ms5-1889 (June 19, 1889) par. 10} {1888 340.1}
Aceia care vor să ajute acum sufletele lipsite de cunoştinţă, sfinţire, şi neprihănire, trebuie să fie
îmbrăcaţi ei înşişi cu toată armura neprihănirii lui Hristos; noi nu putem conduce niciodată
oamenii spre o experienţă la care nu suntem părtaşi. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 28}
Those who would now help souls destitute of wisdom, sanctification, and righteousness, must themselves
have on the whole armor of Christ's righteousness; for we can never lead the people to an experience of
which we are not partakers. {Ms18-1888, par. 34} {1888 512.2}
Când poporul lui Dumnezeu va asculta de un „Aşa zice Domnul”, lipsa de mijloace
cauzată de tranzacţiile care nu au semnul aprobării divine, va fi îndepărtată. Când vor prinde
Spiritul Celui ce Şi-a dat viaţa pentru viaţa lumii, nu vor mai sta în starea de neputinţă, arătând spre
ceea ce ei nu pot face, şi interzicând altora să lucreze. Îmbrăcând armura neprihănirii lui
Hristos, ei vor merge pe câmpul de luptă, dornici să facă şi să îndrăznească pentru Dumnezeu, ştiind
că în atotputernicia Sa El va suplini nevoia lor.” {Materialele 1888, vol. 4, pag. 177}
“When God’s people heed a ‘Thus saith the Lord,’ the dearth of means brought about by transactions that
do not bear the stamp of divine approval will be removed. When they catch the Spirit of Him who gave His life
for the life of the world, they will no longer stand still in impotency, pointing to what they can not do, and
forbidding others to work. Putting on the armor of Christ’s righteousness, they will go forth into the
warfare, willing to do and dare for God, knowing that in His omnipotence He will supply their need.” {GCB April
14, 1903, par. 35} {1888 1801.11}
Haina cea nouă a neprihănirii lui Hristos (1894)
„Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui
Dumnezeu.” Aceste cuvinte sunt foarte potrivite pentru oamenii care au avut şi încă mai au
legătură cu Review Office şi cu multe din instituţiile noastre. Haina nouă nu poate fi pusă ca o
cârpeală peste haina veche. Noi trebuie să ne debarasăm de haina veche a caracterului şi să
primim de la Hristos haina cea nouă, ţesută în războiul cerului, şi anume haina neprihănirii Sale.
Când a fost vorba să facă aceasta, inima firească s-a ridicat în răzvrătire. Omul a preferat să
cârpească haina veche a fariseismului, decât să se debaraseze de propria sa neprihănire pentru a
primi acea haină cu totul nouă, şi anume haina neprihănirii lui Hristos. Planurile şi metodele
omului, sunt mult mai în armonie cu înclinaţiile naturale; oamenii aleg să aibă o parte din eu şi o
parte din Isus. A accepta în întregime materialul cel nou, nu dă suficientă onoare sentimentelor
naturale şi simţurilor minţii omeneşti. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 170}
“Verily, verily, I say unto you, Except a man be born again, he cannot see the kingdom of heaven.” [John
3:2, 3.] These words are wholly appropriate for men who have had and still have a connection with the Review
office and with many of our institutions. The new cloth cannot be put as a patch upon an old garment. We are
to discard the old garment of character and to receive from Christ the new garment woven in the loom of
heaven, even the robe of His righteousness. Here is where the carnal heart has risen in rebellion. Man tried
to patch the old garment of Pharisaism rather than to discard his self-righteousness for that garment which is
new throughout, the righteousness of Christ. {Lt31a-1894 (October 27, 1894) par. 44}
Man’s devices and methods are much more in harmony with the natural inclinations; men choose to have
some of self and some of Jesus. To accept the entirely new fabric does not give sufficient honor to the natural
feelings and sentiments of the human mind. {Lt31a-1894 (October 27, 1894) par. 43-45}
Îmbrăcat în neprihănirea lui Hristos (1889-1897)
Fratele Ballenger a ajuns să fie foarte tulburat în minte. A ajuns aproape la disperare şi mi-a cerut
o întrevedere, însă eram angajată în altă lucrare şi nu am putut să-l întâlnesc atunci. El a încercat să
aibă întrevederi cu fraţii săi, dar nu a avut ocazia să o facă, şi atunci a hotărât că nu mai este ajutor
pentru el decât la Dumnezeu. Atunci a început să vadă că fără El, se afla într-o stare de goliciune
spirituală şi disperare profundă ca întunericul de la miezul nopţii. S-a dus atunci la iubitul
Mântuitor, chiar aşa cum El l-a chemat să vină: „veniţi la Mine voi, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi
Eu vă voi da odihnă”. L-a căutat pe Dumnezeu cu seriozitate, şi şi-a dat seama că Isus era aproape
de el. Moartea ispăşitoare, jertfa cea îndestulătoare, acestea i-au fost prezentate înţelegerii. S-a prins
de Hristos prin credinţă vie, iar norul a fost îndepărtat şi el a fost îmbrăcat în neprihănirea lui
Hristos. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 173}
Brother Ballenger became very much distressed in mind. He was almost in despair, and he solicited an
interview with me, but I was engaged in other work and could not see him at that time. He tried to obtain an
interview with his brethren but he was not favored in this, and then he decided there was no help for him
except in God. He began to see that without Him he was in a state of spiritual nakedness and in the dark
midnight of despair. He went to the dear Saviour just as He had invited him to come. "Come unto Me, all ye
that labor and are heavy laden, and I will give you rest." He sought the Lord with earnestness of purpose and
he found Jesus was close by him. The atoning death, the sufficient propitiation, was presented to him. He
laid hold on Christ by living faith, and the cloud was rolled back and he was clothed in the righteousness of
Christ. {Ms30-1889 (June 21, 1889) par. 37} {1888 364.4}
Dacă suntem îmbrăcaţi cu neprihănirea lui Hristos nu vom avea plăcere de păcat: pentru că
Hristos lucrează cu noi. Putem face greşeli, dar vom urî păcatul care a cauzat suferinţe Fiului lui
Dumnezeu. O uşă a fost deschisă, şi niciun om nu o poate închide, nici puterile din înălţime, nici cele
de jos; doar tu singur poţi să închizi uşa inimii, ca Dumnezeu să nu poată să te atingă. Voi aţi avut în
ultimul an şi jumătate lumină din cer, pe care Domnul vrea să o aduceţi în caracterul vostru
şi să o ţeseţi în experienţa voastră. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 43}
When we are clothed with the righteousness of Christ, we shall have no relish for sin; for Christ will be
working with us. We may make mistakes, but we will hate the sin that caused the sufferings of the Son of
God. A door has been opened, and no man can close it, neither the highest powers nor the lowest; you alone
can close the door of your heart, so that the Lord cannot reach you. You have been having light from heaven
for the past year and a half, that the Lord would have you bring into your character and weave into your
experience. {RH March 18, 1890, par. 1} {1888 545.1}
Hristos nu acceptă o mărturisire oricât de înaltă, cuvintele cele mai elocvente, dacă nu sunt
însoţite de o trăire credincioasă a adevărului. Oamenii pot avea talent şi educaţie, dar ce folos au
acestea dacă dragostea lui Dumnezeu nu rămâne în inima lor, dacă ei nu sunt îmbrăcaţi cu
neprihănirea Lui. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 58}
Christ will not accept the highest profession, the most eloquent words, unaccompanied by a faithful
practice of the truth. Men may have talent and education, but of what avail is this if the love of God does not
abide in their hearts, if they are not clothed with His righteousness. {Ms22-1890 (January 31, 1890) par.
22} {1888 574.5}
Noi trebuie să ne luptăm în mod constant ca să luptăm lupta cea bună a credinţei. Putem păstra
sufletele noastre în încredere liniştită, numai dacă le aşezăm pe Hristos. O credinţă la modul general
nu este de ajuns. Trebuie să îmbrăcăm haina neprihănirii lui Hristos şi să o purtăm în mod făţiş,
cu curaj, cu hotărâre, arătându-L pe Hristos, fără a aştepta prea mult de la omul mărginit, ci privind
tot timpul către Isus, şi devenind încântaţi de perfecţiunile caracterului Său. Apoi, vom manifesta
în mod individual caracterul lui Isus, şi va fi evident că suntem învioraţi de adevăr, deoarece
acesta sfinţeşte sufletul şi aduce în supunere faţă de Hristos, fiecare gând. {Materialele 1888, vol. 3,
pag. 31}
We must battle constantly in order to fight the good fight of faith. We can keep our souls in patient trust only
as we put on Christ. A general faith is not enough. We must put on the robe of Christ's righteousness and
wear it openly, bravely, decidedly, exhibiting Christ, and not expect too much of finite man, but keep looking
unto Jesus, and become ravished with the perfections of his character. Then we shall individually make
manifest the character of Jesus, and make it evident that we are invigorated by the truth; because it sanctifies
the soul and brings into captivity every thought to the obedience of Christ. {Lt14-1891 (December 11, 1891)
par. 29} {1888 974.1}
Întreaga armătură oferită vouă în Scripturi este pregătită pentru voi, ca să o îmbrăcaţi. „De aceea,
luaţi toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea, şi să rămâneţi în picioare,
după ce veţi fi biruit totul. Staţi gata dar, având mijlocul încins cu adevărul.” Ficţiuni, interpretări
false ale Scripturii, fabule înşelătoare, sunt peste tot prezentate ca să le acceptaţi. Dar este nevoie
de mult discernământ, ca mijlocul să vă fie încins cu lanţul de aur al adevărului, „îmbrăcaţi
cu platoşa neprihănirii”, nu a propriei voastre neprihăniri, ci cu neprihănirea lui Hristos. Aceasta
este fortăreaţa sufletului. Dacă neprihănirea lui Hristos merge înaintea noastră, putem rezista
întunericului moral, şi putem străpunge lucrările agenţilor satanici. {Materialele 1888, vol. 3, pag.
128}
The whole armor which is furnished in the Scriptures is all prepared for you to take. “Wherefore take unto you
the whole armor of God, that ye may be able to withstand in the evil day, and having done all to stand. Stand
therefore, having your loins girt about with truth.” [Verses 13, 14.] Fiction, spurious interpretations of the
Scriptures, dishes of fables, are everywhere presented for your acceptance. But great discernment is needed
that the girdle should be the golden chain of truth, “and having on the breast-plate of righteousness,” not
your own but the righteousness of Christ. [Verse 14.] This is the fortress of the soul. We may with Christ’s
righteousness going before us withstand the moral darkness and penetrate the devices of the satanic
agencies. “And your feet shod with the preparation of the gospel of peace.” [Verse 15.] {Lt60-1893 (July 20,
1893) par. 5} {1888 1198.1}
Cea mai strânsă relaţie există între Dumnezeu şi poporul Său. Nu suntem doar obiecte ale milei
Lui blânde, a iubirii Lui iertătoare, ci suntem mai mult. Domnul se bucură de poporul Său. Îşi găseşte
desfătarea în El. El este siguranţa lor. El va împodobi cu spiritul sfinţeniei pe toţi cei care
îi servesc cu toată inima. El îi îmbracă cu neprihănirea. El îi iubeşte pe cei ce fac voia Lui, care
exprimă chipul Lui. Toţi cei ce sunt drepţi şi credincioşi sunt făcuţi după chipul Fiului Său. În gura
lor nu se găseşte minciuna, căci sunt fără vină înaintea tronului lui Dumnezeu. {Materialele 1888,
vol. 4, pag. 106}
The closest relationship exists between God and His people. We are not only objects of His sparing mercy,
His pardoning love; we are more than this.
The Lord rejoices over His people. He delights in them that serve Him and that trust in His mercy. He is
their surety. He will beautify all who are serving Him with the whole heart, with the spirit of holiness. He
clothes them with His righteousness. He loves those who do His will, who express His image. All who are
true and faithful are conformed to the image of His Son. In their mouth is found no guile, for they are
without fault before the throne of God. {Ms92-1897 (August 12, 1897) par. 29-30} {1888 1649.3}
Haina albă (de nuntă) a caracterului - neprihănirea lui Hristos (1895-1901)
Ei nu înţeleg că aceste amuzamente sunt într-adevăr banchetul lui Satana, pregătit pentru a reţine
sufletele ca să nu accepte chemarea la ospăţul nunţii Mielului, împiedicându-i să primească haina
albă a caracterului, care este neprihănirea lui Hristos. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 177}
They do not discern that these entertainments are really Satan’s banquet, prepared to keep souls from
accepting the call to the marriage supper of the Lamb, and [to] prevent them from receiving the white robe of
character, which is the righteousness of Christ. {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 27} {1888 1330.2}
Fratele meu [Harmon Lindsay], mustrarea lui Dumnezeu este asupra ta, pentru că ai lepădat
adevărul. Lumina a venit la tine din nou şi din nou, după adunarea de la Minneapolis, dar
respingând solia pe care a trimis-o Dumnezeu, tu L-ai respins pe El... În timp ce te acoperi cu
idei şi teorii necredincioase, nu poţi purta haina neprihănirii lui Hristos, şi fără această haină nu
poţi intra la ospăţul nunţii Mielului. Dumnezeu ţi-a dat lumină mare, şi vei fi tras la răspundere
pentru toate privilegiile pe care le-ai avut de a te familiariza cu Dumnezeu şi adevărul Său.
My brother, the rebuke of God is upon you, for you have discarded the truth. Light has come to you again
and again since the Minneapolis meeting, but in rejecting the message God has sent, you have rejected
Him... While covering yourself with infidel ideas and theories, you cannot wear the garment of Christ’s
righteousness, and without this garment you cannot enter into the marriage supper of the Lamb. God has
given you great light, and you will be held accountable for all the privileges you have had to become
acquainted with God and His truth. {Lt51a-1895 (May 1, 1895) par. 12} {1888 1348.1}
Caracterul care exprimă slava, caracterul lui Hristos, acela va găsi intrare în paradisul lui
Dumnezeu. O omenire refăcută va umbla cu Hristos îmbrăcată în haine albe, căci sunt
vrednici. Asemănarea caracterului lui Hristos este descoperită în fiecare suflet. Este un cer nou şi
un pământ nou, în care locuieşte neprihănirea. Să nu ne formăm caractere după asemănarea
divină? Să nu fim transformaţi după asemănarea lui Dumnezeu? Dacă Hristos a murit
pentru a distruge lucrările diavolului, este esenţial ca noi să înţelegem care sunt aceste lucrări.
That character which expresses the glory, the character of Christ, will be received into the Paradise of
God. A renovated race will walk with Christ in white, for they are worthy. The likeness of Christ’s
character is revealed in every soul. There is a new heaven, and a new earth, wherein dwelleth
righteousness. O shall we not here form characters after the divine similitude? Shall we not become
transformed into the likeness of God? If Christ died to destroy the works of the devil, it is essential for us to
understand what these works are. {Lt55-1895 (September 19, 1895) par. 12} {1888 1429.2}
Unii au refuzat, şi încă refuză să se îmbrace cu haina de nuntă. Ei încă poartă hainele lor, şi
dispreţuiesc veşmântul ţesut în războiul de ţesut al cerului, care este „Hristos,
Neprihănirea noastră.” „Apoi mi-a zis: ‘Scrie: Ferice de cei chemaţi la ospăţul nunţii
Mielului!’” Cine sunt astăzi, prietenii lui Hristos? Simţiţi dorinţa fierbinte de a avea haina
neprihănirii lui Hristos? Sunteţi conştienţi de zdrenţele murdare ale propriei voastre neprihăniri?
Atunci lăsaţi adevărul să pătrundă în viaţa voastră practică. Dacă sunteţi prieteni ai lui Hristos,
arătaţi-o prin cuvinte şi spirit; manifestaţi iubire faţă de Isus, iubire faţă de sufletele pentru care
Hristos Şi-a dat viaţa. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 42}
Some have been and are still refusing to put on the wedding garment. They still wear their citizen’s
dress, and despise the garment woven in the loom of heaven, which is, “Christ our Righteousness.”
“And he saith unto me, Write, Blessed are they which are called unto the marriage supper of the Lamb.”
[Verse 9.] Who are friends of Christ today? Do you feel an intense desire for the robe of Christ’s
righteousness? Are you sensible of the filthy rags of your own righteousness? Then let the truth come into
your practical life. If you are friends of Christ, show it in words, in spirit; manifest love to Jesus, and love for
the souls for whom Christ hath died. {Lt6-1896 (January 16, 1896) par. 18} {1888 1484.1}
Cum poţi tu [Harmon Lindsay] să apari în ultima mare zi, fără haina neprihănirii lui Hristos?
Atunci se va spune, „De ce sunt aici aceştia fără haina de nuntă, haină pentru care Mi-am dat viaţa
ca să o cumpăr pentru ei? Scoateţi-i din faţa Mea.
[Harmon Lindsay] How can you appear in the last great day without the robe of the righteousness of
Christ? The word is spoken, “Why are they here without the wedding garment which I gave my life to
purchase for them? Take them out of My presence. {Lt63-1896 (April 20, 1896) par. 3} {1888 1503.1}
Credincioşii trebuie să lumineze ca nişte lumini în lume, în pregătirea lor pentru venirea
Domnului. Pregătirea pentru arătarea Domnului trebuie să fie acum căutată cu seriozitate.
Biserica Dumnezeului celui viu trebuie să-şi îmbrace hainele ei cele frumoase – haina
albă a neprihănirii lui Hristos – ca să poată fi gata şi să aştepte să primească citaţia. {Materialele
1888, vol. 4, pag. 159}
Believers must shine as lights in the world, in readiness for the Lord’s coming. Readiness for the Lord’s
appearing is now to be earnestly sought for. The church of the living God is to put on her beautiful
garments—the white robe of Christ’s righteousness—that she may be ready and waiting for the
summons. {Lt116-1901 (August 21, 1901) par. 14} {1888 1761.3}
Omul va lucra neprihănirea lui Hristos (1890)
„Iată, Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina
cu el, şi el cu Mine.” Astfel ilustrează Mântuitorul lumii lucrarea Spiritului Sfânt asupra inimii
omeneşti. Agentul viu, printr-un act al credinţei pe care o posedă, se pune în mâinile Domnului ca să
lucreze în el buna Sa plăcere, după voia Sa. Ei bine, trebuie să aibă loc o continuă exercitare a
credinţei pentru a fi în Hristos, pentru a fi ţinut în Hristos, şi a rămâne în El, prin
credinţă. Este un proces de antrenare, o disciplină constantă a inimii şi a minţii, ca Hristos să
lucreze marea Sa lucrare în inimile omeneşti. Eul, vechiul eu natural, moare, şi voinţa lui Hristos
este voinţa noastră, calea Sa este calea noastră, iar agentul uman devine, cu inimă, minte, şi intelect,
un instrument în mâinile lui Dumnezeu pentru a nu mai lucra răutatea, ci neprihănirea lui Hristos.
"Behold, I stand at the door, and knock: if any man hear my voice, and open the door, I will come in to
him, and will sup with him, and he with me." Thus the world's Redeemer illustrates the work of the Holy
Spirit upon the human heart. The living agent, by an act of faith of his own, places himself in the hands of
the Lord for Him to work in him His good pleasure in His time. Well then, there must be a continual exercise
of faith to be in Christ, and keep in Christ, abiding by faith in Him. This is a training process, a constant
discipline of the mind and heart, that Christ shall work His great work in human hearts. Self, the old natural
self, dies, and Christ's will is our will, His way is our way, and the human agent becomes, with heart, mind,
and intellect, an instrument in the hands of God to work no more wickedness, but the righteousness of
Christ. {Ms24-1890 (May 18, 1890) par. 6-7} {1888 666.2}
Neprihănirea lui Hristos – atribuită (1889-1894)
Mulţi simt că defectele lor de caracter fac imposibil ca ei să atingă standardul pe care l-a ridicat
Isus; dar tot ceea ce aceştia trebuie să facă, este să se supună sub mâna cea tare a lui Dumnezeu.
Hristos nu apreciază omul după volumul de lucru pe care îl face, ci după spiritul în care este făcută
lucrarea. Când vede bărbaţi ridicând poverile, încercând să le poarte cu umilinţă a minţii, fără
încredere de sine, sprijinindu-se pe El, atunci adaugă lucrării lor desăvârşire şi suficienţă, făcând-o să
fie primită înaintea Tatălui. Noi suntem primiţi în Preaiubitul Său. Defectele păcătosului sunt
acoperite cu desăvârşirea şi plinătatea Domnului, neprihănirea noastră. Cei care cu o dorinţă
sinceră, cu o inimă pocăită, depun eforturi în umilinţă pentru a trăi după cerinţele lui Dumnezeu, sunt
priviţi de Tatăl cu iubire gingaşă, compătimitoare; El îi priveşte pe aceştia ca pe nişte copii
ascultători, şi neprihănirea lui Hristos le este atribuită. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 191}
Many feel that their faults of character make it impossible for them to meet the standard that Christ has
erected; but all that such ones have to do is to humble themselves at every step under the mighty hand of
God. Christ does not estimate the man by the amount of work he does, but by the spirit in which the work is
performed. When He sees men lifting the burdens, trying to carry them in the lowliness of mind, with distrust
of self, and with reliance upon Him, He adds to their work His perfection and sufficiency, and it is accepted of
the Father. We are accepted in the Beloved. The sinner's defects are covered by the perfection and
fullness of the Lord our righteousness. Those who with sincere will, with contrite heart, are putting forth
humble efforts to live up to the requirements of God, are looked upon by the Father with pitying, tender love.
He regards such as obedient children, and the righteousness of Christ is imputed unto them. {Lt4-1889
(July 23, 1889) par. 34} {1888 402.1}
Subiectul care de ani de zile se recomandă cu insistenţă minţii mele, este neprihănirea lui
Hristos atribuită. M-am mirat că acesta nu a fost subiectul cuvântărilor din bisericile noastre
din toată ţara, când el mi se impunea atât de insistent, şi când eu am făcut din el subiectul oricărei
cuvântări şi predici pe care le-am rostit în faţa oamenilor.
Cercetându-mi scrierile de acum cincisprezece, douăzeci de ani, găsesc că ele prezintă lucrurile în
aceeaşi lumină – că aceia care intră în lucrarea solemnă şi sacră a slujirii, ar trebui ca mai întâi să
înveţe lecţii din învăţăturile lui Hristos şi ale apostolilor, în ce priveşte principiile vii ale
evlaviei practice. Aceştia trebuie să fie educaţi ca să ştie ce înseamnă o credinţă vie, serioasă.
The point which has been urged upon my mind for years is the imputed righteousness of Christ. I have
wondered that this matter was not made the subject of discourses in our churches throughout the land, when
the matter has been kept so constantly urged upon me, and I have made it the subject of nearly every
discourse and talk that I have given to the people. {1888 810.3}
In examining my writings fifteen and twenty years old [I find that they] present the matter in this same light-
-that those who enter upon the solemn, sacred work of the ministry should first be given a preparation in
lessons upon the teachings of Christ and the apostles in living principles of practical godliness. They are to
be educated in regard to what constitutes earnest, living faith. {1888 811.1} {Ms36-1890, par. 3-4}
Sub impulsul puternic al dragostei Sale, El a luat locul nostru în univers, şi a invitat pe
Conducătorul tuturor lucrurilor, să-L trateze ca pe un reprezentant al familiei umane. El S-a
identificat pe Sine cu interesele noastre, S-a pus în dreptul nostru ca să cadă peste El lovitura morţii,
a luat vina şi pedeapsa omului, şi a adus o jertfă deplină lui Dumnezeu, în favoarea omului.
În virtutea acestei ispăşiri, El are puterea de a oferi omului neprihănire desăvârşită şi mântuire
deplină. Ca oricine va crede în El ca Mântuitor personal, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.
Under the mighty impulse of his love, he took our place in the universe, and invited the ruler of all things to
treat him as a representative of the human family. He identified himself with our interests, bared his breast for
the stroke of death, took man's guilt and its penalty, and offered in man's behalf a complete sacrifice to God.
By virtue of this atonement, he has power to offer to man perfect righteousness and full salvation.
Whosoever shall believe on him as a personal Saviour shall not perish, but have everlasting life. {RH April 18,
1893, par. 7} {1888 1059.7}

neprihănirea lui Dumnezeu, în Hristos. Să repetăm şi să subliniem adevărul pe care l-a descris
Ioan: „Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a iubit pe noi,
şi a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre.” {Materialele 1888, vol. 3, pag.
138}
We are to accept Christ as our personal Saviour, and he imputes unto us the righteousness of God in
Christ. Let us repeat and make prominent the truth that John has portrayed: “Herein is love, not that we loved
God, but that he loved us, and sent his Son to be the propitiation for our sins.” {RH March 20, 1894, par. 2}
{1888 1225.2}
Hristos ne împărtăşeşte neprihănirea Lui (1891)
Obiectul credinţei noastre, a nădejdii şi a iubirii, trebuie să fie Isus – Isus întotdeauna, numai Isus.
Doar o simplă mărturisire de credinţă, nu ne va mântui; noi trebuie să avem o credinţă reală în
Hristos. Atunci inima va fi reînnoită; vom fi născuţi din nou. Hristos ia păcatele noastre
asupra Lui, şi ne împărtăşeşte neprihănirea Lui. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 196}
The object of our faith, hope, and love, should be Jesus,--Jesus always, Jesus only. A mere profession of
faith will not save us; we must have real faith in Christ. Then the heart will be renewed; we shall be born
again. Christ takes our sins upon himself, and imparts to us his righteousness. {GCDB April 13, 1891, par.
31} {1888 904.3}
https://egwwritings.org/?ref=en_GCDB.April.13.1891.par.31&para=481.86
Înlăturarea păcatelor - poate fi făcută numai prin Isus Hristos (1889)
Promisiunea este „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele,
şi să ne cureţe de orice fărădelege.” (1 Ioan 1:9). Este de făcut o lucrare individuală, nu
numai să ne mărturisim păcatele, dar să le şi dăm la o parte. Pot ei face aceasta în puterea lor? Nu,
ci această lucrare de crucificare a eu-lui poate fi făcută numai prin Isus Hristos, jertfa noastră
pentru păcat. Noi trebuie să venim la Isus în credinţă şi să ne sprijinim pe meritele sângelui lui
Hristos. Am încercat să prezint minţilor celor adunaţi, necesitatea mărturisirii, a pocăinţei şi
credinţei că Domnul iartă păcatele noastre mărturisite, de dragul lui Hristos. {Materialele 1888, vol.
2, pag. 5}
The promise is, "If we confess our sins, he is faithful and just to forgive us our sins, and to cleanse us
from all unrighteousness." 1 John 1:9. Here is a work for individuals to do, not only to confess their sins
but to put them away. Can they do this in their own strength? No, but this work of crucifixion of self can
alone be done through Jesus Christ our Sacrifice for sin. We must come to Jesus in faith and rely upon the
merits of the blood of Christ. {Ms22-1889 (October 19, 1889) par. 17} {1888 456.2}
Neprihănirea lui Hristos - singura care poate subjuga păcatul (1890)
Nelegiuirea domneşte în zilele noastre nu numai în lume, stricând-o ca pe timpul lui Noe, ci chiar
în biserică. Crucea Calvarului trebuie să fie înălţată ca o contra influenţă, Jertfa ispăşitoare trebuie să
fie ţinută în faţa oamenilor, pentru ca oamenii să poată vedea păcatul în adevăratul lui
caracter îngrozitor, şi să se poată prinde de neprihănirea lui Hristos, singura care poate
subjuga păcatul, şi singura care poate restaura chipul moral al lui Dumnezeu în om.
Today iniquity prevails, not only in the world, polluting it as in Noah's day, but it exists in the church. As a
counter influence, the cross of Calvary must be lifted up, the atoning sacrifice must be kept before the people,
that men may behold sin in its true hateful character, and may lay hold upon the righteousness of Christ,
which alone can subdue sin, and restore the moral image of God in man. {Ms31-1890, par. 11} {1888
805.1}
Biruirea vrăjmaşului – prin strânsă comuniune cu Hristos (1892)
Apostazia iniţială a început cu neîncredere şi tăgăduire a adevărului, dar dacă noi vom vrea să
biruim, trebuie să ne fixăm neabătut ochii credinţei asupra lui Isus, Căpetenia mântuirii noastre. Noi
trebuie să urmăm exemplul lui Hristos, şi în tot ceea ce a făcut Isus pe pământ, El a avut
ochii îndreptaţi doar spre slava lui Dumnezeu. El spune, „fac aşa cum Mi-a poruncit Tatăl.” „Aceasta
este porunca, pe care am primit-o de la Tatăl Meu.” În tot ce a făcut, El lucra voia Tatălui Său, astfel
că viaţa Sa de pe pământ a fost o manifestare a perfecţiunii divine. Divinitatea şi omenescul s-au
unit în Hristos, ca să ne dezvăluie scopul lui Dumnezeu şi să aducă omul în strânsă comuniune cu
Sine însuşi. Această unire ne va permite să biruim vrăjmaşul, pentru că prin credinţa în Hristos,
vom avea putere divină. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 79}
The original apostasy began in disbelief and denial of the truth; but if we would triumph, we must fix the
eye of faith steadfastly upon Jesus, the Captain of our salvation. We are to follow the example of Christ, and
in all that Jesus did on earth, he had an eye single to the glory of God. He says, "As the Father gave me
commandment, even so I do." "This commandment have I received of my Father." In all he did he was
working out the will of his Father, so that his life on earth was a manifestation of the divine perfection. Divinity
and humanity were united in Christ, that he might reveal to us God's purpose, and bring man into close
communion with himself. This union will enable us to overcome the enemy; for through faith in Christ we
shall have divine power. {RH December 6, 1892, par. 2} {1888 1077.2}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.December.6.1892.par.2&para=821.12353
Dragostea lui Dumnezeu - principiu viu în suflet (1892)
Oh, dacă răul ar fi scos din inimile noastre! Oh, dacă sufletul ar fi curăţat în profunzime! Oh, dacă
dragostea lui Dumnezeu ar rămâne în suflet ca un principiu viu! Cultivă dragostea pentru Isus,
dragostea pentru cei care cred în El, şi dragostea pentru cei care rătăcesc şi pier. Trebuie să avem
dragostea care este născută din cer şi să o hrănim, ca pe o plantă cerească.
Încăpăţânarea care domneşte într-o măsură îngrijorătoare, trebuie să fie distrusă. Cei care
mărturisesc a fi urmaşi ai lui Hristos, ar trebui să nu se mai agaţe de punctele de diferenţă minore,
meditând asupra lor, vorbind despre ele, şi mărindu-le până când dragostea dispare din suflet,
precum apa dintr-un vas găurit. Noi trebuie să avem influenţa sfinţitoare a harului lui Hristos în
inimile noastre, altfel toate faptele noastre vor fi ca o aramă sunătoare şi ca un chimval zângănitor.
Oh, that evil may be turned out of our hearts! Oh, that the soul may be thoroughly cleansed! Oh, that the
love of God may abide in the soul as a living principle! Cultivate love for Jesus, love for those who believe
in Him, and love for the wandering and perishing. We must have the love which is of heavenly birth, and
nourish it as a heavenly plant. Stubbornness, which prevails to a fearful extent, must be broken up. The
professed followers of Christ should no longer catch up little points of difference, meditating upon them,
talking about them, and magnifying them until love is gone from the soul, as water from a leaky vessel. We
must have the sanctifying influence of the grace of Christ in our hearts, else all our deeds will be as
sounding brass and as a tinkling cymbal. {Lt19d-1892 (September 1, 1892) par. 35} {1888 1028.3}
https://egwwritings.org/?ref=en_Lt19d-1892.35&para=6005.41
Un principiu viu şi lucrător infuzat în biserică (1890)
Hristos a cumpărat biserica cu sângele Lui, şi doreşte nespus să o îmbrace cu mântuirea. 252 El a
făcut-o depozitarul adevărului cel sfânt şi sacru, şi vrea ca ea să fie părtaşă slavei Sale. Iar
şi iar, Domnul a trimis Spiritul Său ca să schimbe atitudinea poporului Său prin infuzarea în
biserică a unui principiu viu şi lucrător. Dar elemente neconsacrate au lucrat, şi biserica a fost
legănată ca să doarmă în leagănul siguranţei carnale. Dumnezeul lui Israel a deschis ferestrele
cerului şi a trimis lumii şuvoaie bogate de lumină, însă lumina aceasta a fost respinsă. Spiritul
manifestat la Battle Creek a fost spiritul din multe biserici. Puterea lui Dumnezeu, harul bogat pe
care El doreşte atât de mult să Îl reverse, nu este dorit, decât dacă oamenii pot marca ei înşişi
calea pe care să lucreze Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 124}
Christ has bought the church with His own blood, and He is longing to clothe her with salvation. He has
made her the repository of sacred, holy truth, and He wants her to partake of His glory. Again and again the
Lord has sent His Spirit to change the attitude of His people by infusing into the church a living, working
principle. But unconsecrated elements have been at work, and the church has been rocked to sleep in the
cradle of carnal security. The God of Israel has opened the windows of heaven and sent to the world rich
floods of light, but that light has been rejected. The spirit manifested in Battle Creek has been the spirit of
many churches. The power of God, the rich grace He longs to bestow, is not desired unless men can
themselves mark out the way in which God shall work. {Lt43-1890 (December 15, 1890) par. 6} {1888 746.1}
Desăvârşirea caracterului creştin (1888-1890)
Nevoia noastră este să fim în poziţia în care să putem desăvârşi un caracter creştin şi să-L
reprezentăm pe Isus în lume. Hristos a fost trimis ca Model al nostru. Să nu dăm noi pe faţă că avem
iubirea şi bunătatea Lui, şi tot farmecul Său? Iubirea lui Isus va lua în stăpânire caracterele şi
vieţile noastre, iar comportarea noastră va fi sfântă, în timp ce mintea noastră se va ocupa cu
lucrurile cereşti. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 34}
We want to be in that position where we shall perfect a Christian character and represent Jesus Christ
to the world. Christ was sent as our pattern and shall we not show that we have all His love and kindness and
all His charms? And the love of Jesus Christ will take possession of our characters and our lives, and
our conversation will be holy, and we will dwell on heavenly things. {Ms7-1888 (October 13, 1888) par. 46}
{1888 83.5}
Eu am sarcina de a ţine constant minţile îndreptate spre obţinerea unei educaţii mai înalte. Sunt
impresionată să fac poporul să înţeleagă că Hristos Şi-a dat viaţa preţioasă pentru salvarea lumii,
dacă vor să fie salvaţi prin copierea exemplului lui Isus. Hristos a venit în lumea noastră să ne dea
modelul vieţii Sale, ca să nu facem nicio greşeală. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 7}
I am charged to keep minds directed constantly to obtaining the higher education. I am impressed to
charge our people to understand that Christ has given His most precious life to save a world, if they will be
saved through copying the example of Jesus. Christ came to our world to give you a pattern of His life
that you may make no mistake. {Ms22-1889 (October 19, 1889) par. 45} {1888 464.1}
Fratele meu, scufundă-ţi eu-l în Isus. Înalţă-L pe El, contemplează-I caracterul, creşti
după caracterul Lui; caracterul lui Hristos este slava Lui. Noi trebuie să creştem din ce în ce mai
mult după asemănarea Lui dumnezeiască, până la statura de om mare, de bărbaţi şi femei în
Hristos Isus. Când am început să scriu despre acest subiect, am mers cu gândul mai departe şi tot
mai departe, şi am încercat să trec dincolo de ultima margine, dar nu am reuşit. {Materialele 1888,
vol. 2, pag. 112}
My brother, sink self in Jesus. Lift him up, contemplate his character, grow into his character, the
character of Christ is his glory. We are to grow more and more into his divine likeness, to the full stature of
men and women in Christ Jesus. When I commence writing on this subject, I go on and on, and try to get
beyond the outer edge, but I fail. {Lt36a-1890 (September 18, 1890) par. 14} {1888 712.3}
Isus a venit să împărtăşească Duhul Sfânt (1894)
Isus a venit să împărtăşească sufletului omenesc Duhul Sfânt, prin care dragostea lui
Dumnezeu ne este turnată în inimă; dar îi este imposibil să înzestreze cu Duhul Sfânt oamenii care
sunt fixaţi în ideile lor, ale căror doctrine sunt toate un şablon de neschimbat, care umblă
după tradiţiile şi poruncile oamenilor, aşa cum au făcut evreii din vremea lui Hristos. Ei au
fost foarte scrupuloşi în ritualurile bisericii, foarte riguroşi în urmarea formelor lor, dar au fost lipsiţi
de vitalitate şi devotament religios. Ei au fost reprezentaţi de Hristos ca acele piei uscate ce se
utilizau sub formă de burdufuri. Evanghelia lui Hristos nu a putut fi pusă în inimile lor, căci nu era
loc acolo care să o cuprindă. Ei nu puteau fi burdufurile noi în care El să toarne vinul nou. Hristos a
fost obligat să caute altundeva decât în rândul cărturarilor şi a fariseilor, burdufuri pentru
învăţătura Sa de adevăr şi viaţă. El trebuia să găsească oameni dispuşi să aibă o înnoire a inimii.
El a venit să dea oamenilor inimi noi. El a spus, „Vă voi da o inimă nouă.” Dar aceia de atunci şi
aceştia de acum, care se încred în propria lor neprihănire, nu simt nicio nevoie de a avea o inimă
nouă. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 139}
Jesus came to impart to the human soul the Holy Spirit, by which the love of God is shed abroad in the
heart; but it is impossible to endow men with the Holy Spirit, who are set in their ideas, whose doctrines are
all stereotyped and unchangeable, who are walking after the traditions and commandments of men, as were
the Jews in the time of Christ. They were very punctilious in the observances of the church, very rigorous in
following their forms, but they were destitute of vitality and religious devotion. They were represented by
Christ as like the dry skins which were then used as bottles. The gospel of Christ could not be placed in their
hearts; for there was no room to contain it. They could not be the new bottles into which he could pour his
new wine. Christ was obliged to seek elsewhere than among the scribes and the Pharisees for bottles for
his doctrine of truth and life. He must find men who were willing to have regeneration of heart. He came to
give to men new hearts. He said, “A new heart also will I give you.” But the self-righteous of that day and of
this day feel no need of having a new heart. {RH March 20, 1894, par. 7} {1888 1225.7}
Părtăşia de natura divină (1888-1891)
Oricine este părtaş de natură divină este un biruitor spre slava lui Hristos, este victorios şi a
scăpat de stricăciunea care este în lume prin poftă. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 64}
Every soul who is a partaker of the divine nature is an overcomer in His own behalf, and is victorious,
having escaped the corruption that is in the world through lust. {Ms8a-1888 (October 21, 1888) par. 24} {1888
138.1}
Trebuie să mâncăm trupul şi să bem sângele Fiului lui Dumnezeu. Aceasta se întâmplă atunci
când împlinim cuvântul Său, când ţesem în viaţa şi în caracterul nostru, spiritul şi faptele lui Hristos.
Atunci suntem una cu Hristos, aşa cum El este una cu Tatăl. Atunci suntem părtaşi de natură
divină, scăpând de stricăciunea care este în lume prin pofte. Nu există nici o asigurare că învăţătura
noastră este corectă şi lipsită de orice greşeală, decât dacă împlinim zilnic voia lui Dumnezeu.
We must eat the flesh and drink the blood of the Son of God. This is in doing his word, in weaving into
our lives and characters the spirit and works of Christ. Then we are one with Christ as Christ was one with the
Father. Then we are partakers of the divine nature, having escaped the corruption that is in the world
through lust. There is no assurance that our doctrine is right, and free from all chaff and error, unless we are
daily doing the will of God. {Lt20a-1888 (August 5, 1888) par. 20} {1888 201.2}
Hristos Şi-a unit natura Lui divină cu natura omenirii, pentru a ne arăta că Dumnezeu vrea să
fim în cea mai strânsă legătură cu El. ”Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe
Singurul Lui Fiu, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică”. {Materialele 1888, vol.
1, pag. 136}
Christ joined His divine nature with humanity to show us that God would have us in the closest union
with Himself. "God so loved the world, that He gave his only begotten Son, that whosoever believeth in him
should not perish, but have everlasting life." {Lt85-1889 (April 1889) par. 11} {1888 280.1}
Hristos nu ar fi putut face nimic în timpul slujirii Lui pe pământ pentru salvarea omului căzut,
dacă divinul nu ar fi fost întreţesut cu umanul. Capacitatea limitată a omului nu poate explica taina
aceasta uimitoare – îmbinarea celor două naturi, divinul şi umanul. Aceasta nu va putea fi
explicată niciodată. Omul trebuie să se umple de uimire înaintea ei şi să stea în tăcere. Cu toate
acestea, omul are privilegiul de a fi făcut părtaş de natură divină, şi în felul acesta el poate într-o
anumită măsură să pătrundă taina aceasta. Demonstraţia aceasta minunată a iubirii lui Dumnezeu a
fost făcută pe crucea Calvarului. Divinitatea a luat natura omenirii. Cu ce scop? Pentru ca prin
neprihănirea lui Hristos omenirea să poată deveni părtaşă a naturii divine. Unirea aceasta
dintre divin şi uman, care a fost posibilă în Hristos, nu încape în mintea omenească. Lucrurile
uimitoare care se vor produce în lumea noastră – cele mai mari evenimente ale tuturor veacurilor
– nu pot fi înţelese de minţile lumeşti; nu pot fi explicate cu ajutorul ştiinţelor omeneşti. Puterile
cerurilor vor fi clătinate. Hristos vine cu putere şi cu slavă mare, însă venirea Lui nu este atât de mult
o taină cât sunt cele ce vor avea loc înainte de evenimentul acesta. Omul trebuie să devină părtaş
de natură divină, ca să poată rezista în vremurile rele care vin, când tainele agenţiilor satanice vor fi
la lucru. Numai cu puterea divină unită cu cea omenească, pot rezista sufletele în acele vremuri de
încercare. Hristos spune, „despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic”. Aceasta înseamnă că trebuie să
existe mult mai puţin eu şi mult mai mult Isus. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 160}
Christ could have done nothing during His earthly ministry in saving fallen man if the divine had not been
blended with the human. The limited capacity of man cannot define this wonderful mystery--the blending
the two natures, the divine and the human. It can never be explained. Man must wonder and be silent. And
yet man is privileged to be a partaker of the divine nature, and in this way he can to some degree enter into
the mystery. This wonderful exhibition of God's love was made on the cross of Calvary. Divinity took the
nature of humanity, and for what purpose?--That through the righteousness of Christ humanity might
partake of the divine nature. This union of divinity and humanity, which was possible with Christ, is
incomprehensible to human minds. The wonderful things to take place in our world--the greatest events of
all ages--are incomprehensible to worldly minds; they cannot be explained by human sciences. The powers
of heaven shall be shaken. Christ is coming in power and great glory, but His coming is not such a mystery as
the things to take place before that event. Man must be a partaker of the divine nature in order to stand in
this evil time, when the mysteries of satanic agencies are at work. Only by the divine power united with the
human can souls endure through these times of trial. Says Christ, "Without me ye can do nothing." Then
there must be far less of self and more of Jesus. {Lt5-1889 (June 2, 1889) par. 6} {1888 332.1}
Pentru a păzi legea, omul se va uni cu puterea divină. Cu toate că este asaltat de infirmităţile
omenescului, omul poate să devină părtaş al naturii divine, fugind de stricăciunea care este în
lume prin pofte. Aceasta este răscumpărarea. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 164}
But in keeping that law man would be united with the divine power. Notwithstanding man was
encompassed with the infirmities of humanity he might become a partaker of the divine nature, having
escaped the corruption that is in the world through lust. Now here is the redemption. {Ms5-1889 (June 19,
1889) par. 16} {1888 342.2}
O, cât de mult mă bucur pentru că am un Mântuitor! Trebuie să avem Duhul Sfânt împreună cu
efortul omenesc. Fără Hristos, noi nu putem face nimic. „Despărţiţi de Mine, nu puteţi face
nimic”. „Iată Eu stau la uşă, şi bat. Dacă aude cineva glasul meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi
cina cu el, şi el cu Mine.” (Apocalipsa 3:20). Mă bucur atât de mult că putem fi părtaşi de natură
divină, şi că prin Isus Hristos putem fi biruitori. Aceasta este biruinţa – credinţa voastră,
sentimentele şi faptele bune? Aceasta este? Nu. „Ceea ce câştigă biruinţa … este credinţa noastră”
(1Ioan 5:4). {Materialele 1888, vol. 1, pag. 165}
O, I am glad I have a saviour! We must have the Holy Spirit to combine with man's human effort. We can
do nothing without Christ. "Without me, ye can do nothing." "Behold, I stand at the door, and knock: if any
man hear My voice, and open the door, I will come in to him, and will sup with him, and he with Me"
[Revelation 3:20]. I am so glad that we can be partakers of the divine nature, and that through Jesus Christ
we can be conquerors. This is the victory--even your faith, feelings, and good works? Is that it? No; "This is
the victory. . . , even your faith" [1 John 5:4]. {Ms5-1889 (June 19, 1889) par. 27} {1888 345.3}
Amintiţi-vă că urechea lui Dumnezeu este deschisă pentru rugăciunile noastre. „Cereţi şi vi se va
da, căutaţi şi veţi găsi.” „Dacă voi răi fiind, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult
Tatăl vostru ceresc va da Spiritul Sfânt celor care îl cer.” Atunci de ce să nu credem pe
Dumnezeu pe cuvânt? De ce să nu credem cu toată inima, cu toată mintea şi cu tot sufletul? De ce să
nu ne prindem prin credinţă de natura divină? Este privilegiul nostru. Toate lucrurile sunt
cu putinţă celui ce crede. Sunt atât de recunoscătoare în dimineaţa aceasta că am un Mântuitor
viu. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 2}
Remember the ear of the Lord is open to our prayers. "Ask and it shall be given to you, seek and ye shall
find." "If ye then being evil, know how to give good gifts unto your children," how much more shall your
heavenly Father give the Holy Spirit to them that ask him." Then why not take God at his word? Why not
believe with all the heart and mind and soul. Why not by faith take hold of the divine nature. It is our
privilege. All things shall be done for him that believeth. I am so grateful this morning that I have a living
Saviour. {Ms10-1889 (October 1889) par. 12} {1888 448.4}
Fiul lui Dumnezeu a fost asaltat la fiecare pas de puterile întunericului. Imediat după botez a fost
dus de Duhul în pustie, unde a fost ispitit timp de patruzeci de zile. Am primit scrisori în
care se afirma că Hristos nu a putut avea aceeaşi natură ca şi omul, căci dacă ar fi fost aşa, ar fi căzut
sub acelaşi fel de ispite. Dacă nu ar fi avut natura omului, nu putea fi exemplul nostru. Dacă nu ar fi
fost părtaş naturii noastre, nu ar fi putut să fie ispitit aşa cum este ispitit omul. Dacă nu ar fi fost
posibil ca El să cadă sub ispită, nu poate fi ajutorul nostru. Este o realitate solemnă faptul că Hristos
a venit să ducă luptele omului, în favoarea omului. Ispitirea şi biruinţa Lui ne vorbesc despre faptul
că omenirea trebuie să copieze Modelul: omul trebuie să devină părtaş de natură divină.
În Hristos, divinitatea şi omenescul erau combinate. Divinitatea nu a fost coborâtă la
nivelul omenescului. Divinitatea şi-a păstrat locul, însă omenescul, fiind unit cu divinul, a rezistat
celei mai serioase încercări de ispitire în pustie. Prinţul lumii acesteia a venit la Hristos, după postul
îndelungat, sugerându-i să poruncească pietrelor să se transforme în pâini. Însă planul lui
Dumnezeu pentru mântuirea omului, prevedea ca Hristos să cunoască foamea şi sărăcia în orice
aspect al experienţei omului. El S-a împotrivit ispitei prin puterea pe care şi omul o poate solicita. El
S-a ţinut de tronul lui Dumnezeu şi, nu există bărbat sau femeie care să nu aibă acces la
acelaşi ajutor, prin credinţă în Dumnezeu. Omul poate să devină părtaş al naturii divine. Nu
există niciun suflet care să nu poată primi tot ajutorul cerului în timpul ispitirii şi al încercării.
Hristos a venit ca să ne descopere Sursa puterii Sale, pentru ca omul niciodată să nu se sprijine pe
capacităţile sale omeneşti, neputincioase.
Cei care vor să fie biruitori trebuie să-şi pună la schimbător fiecare putere a fiinţei lor. Ei trebuie
să agonizeze după puterea divină, pe genunchi înaintea lui Dumnezeu. Hristos a venit ca să
fie exemplul nostru, şi să ne facă cunoscut faptul că putem fi părtaşi de natură divină. Cum?
Fugind de stricăciunea care este în lume prin poftă. Satana nu L-a înfrânt pe Hristos. Nu şi-a pus
piciorul peste sufletul Răscumpărătorului. Nu I-a atins capul, deşi Îi zdrobise călcâiul. Hristos, prin
exemplul Său, a dovedit clar că omul poate să stea în integritate. Oamenii pot să aibă puterea
de a se împotrivi diavolului – o putere pe care nici pământul, nici moartea, nici iadul nu o pot
învinge – o putere care îi face să poată birui aşa cum a biruit Hristos. Divinitatea şi omenescul poate
să fie combinat în ei. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 36}
The Son of God was assaulted at every step by the powers of darkness. After his baptism he was driven of
the Spirit into the wilderness, and suffered temptation for forty days. Letters have been coming in to me,
affirming that Christ could not have had the same nature as man, for if he had, he would have fallen under
similar temptations. If he did not have man's nature, he could not be our example. If he was not a partaker of
our nature, he could not have been tempted as man has been. If it were not possible for him to yield to
temptation, he could not be our helper. It was a solemn reality that Christ came to fight the battles as man, in
man's behalf. His temptation and victory tell us that humanity must copy the Pattern; man must become a
partaker of the divine nature. {1888 533.6}
In Christ, divinity and humanity were combined. Divinity was not degraded to humanity; divinity held its
place, but humanity by being united to divinity, withstood the fiercest test of temptation in the wilderness. The
prince of this world came to Christ after his long fast, when he was an hungered, and suggested to him to
command the stones to become bread. But the plan of God, devised for the salvation of man, provided that
Christ should know hunger, and poverty, and every phase of man's experience. He withstood the temptation,
through the power that man may command. He laid hold on the throne of God, and there is not a man or
woman who may not have access to the same help through faith in God. Man may become a partaker of the
divine nature; not a soul lives who may not summon the aid of Heaven in temptation and trial. Christ came to
reveal the Source of his power, that man might never rely on his unaided human capabilities. {1888 533.7}
Those who would overcome must put to the tax every power of their being. They must agonize on their
knees before God for divine power. Christ came to be our example, and to make known to us that we may be
partakers of the divine nature. How?--By having escaped the corruptions that are in the world through lust.
Satan did not gain the victory over Christ. He did not put his foot upon the soul of the Redeemer. He did not
touch the head though he bruised the heel. Christ, by his own example, made it evident that man may stand in
integrity. Men may have a power to resist evil--a power that neither earth, nor death, nor hell can master; a
power that will place them where they may overcome as Christ overcame. Divinity and humanity may be
combined in them. {1888 533.8} {RH February 18, 1890, par. 6-8}
Dacă vor arunca afară eul, Hristos va turna încontinuu o porţie bună din râul vieţii, în sufletul
însetat. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 104}
If they will cast out self, Jesus will pour into the thirsty soul a constant supply from the river of life.
{RH August 26, 1890, par. 2} {1888 695.3}
Cei care îşi dau seama de nevoia lor de pocăinţă faţă de Dumnezeu şi de credinţă în
Domnul nostru Isus Hristos, se vor pocăi de împotrivirea lor faţă de Spiritul Domnului.
Aceştia îşi vor mărturisi păcatul de a fi refuzat lumina pe care cerul le-a trimis-o cu atâta
îndurare, şi vor părăsi păcatul care a întristat şi a insultat Spiritul Domnului. Aceştia îşi vor umili
eul şi vor accepta puterea şi harul lui Hristos, recunoscând soliile de avertizare, de mustrare şi de
încurajare. Atunci credinţa lor în lucrarea lui Dumnezeu se va da pe faţă, şi ei se vor sprijini pe jertfa
ispăşitoare. Ei îşi vor însuşi personal harul abundent al lui Hristos şi neprihănirea Lui, şi
El va deveni pentru ei un Mântuitor prezent; pentru că îşi vor da seama că au nevoie de El şi cu
deplină încredere se vor odihni în El. Vor bea apa vieţii din izvorul cel divin, care nu seacă.
Într-o experienţă nouă şi binecuvântată, se vor încredinţa pe ei înşişi lui Hristos şi vor
deveni părtaşi ai naturii divine. Omenescul şi divinul vor coopera în fiecare zi, iar inima se
va revărsa în mulţumire şi laudă către Hristos. Inspiraţia cerească îşi va avea partea ei în experienţa
creştină, şi vom creşte până la statura de om mare, de bărbaţi şi femei maturi în Isus Hristos.
Those who realize their need of repentance toward God, and faith toward our Lord Jesus Christ, will have
contrition of soul, will repent for their resistance of the Spirit of the Lord. They will confess their sin in refusing
the light that Heaven has so graciously sent them, and they will forsake the sin that grieved and insulted the
Spirit of the Lord. They will humble self, and accept the power and grace of Christ, acknowledging the
messages of warning, reproof, and encouragement. Then their faith in the work of God will be made manifest,
and they will rely upon the atoning sacrifice. They will make a personal appropriation of Christ's abundant
grace and righteousness, and he will become to them a present Saviour; for they will realize their need of
him, and with complete trust will rest in him. They will drink of the water of life from the divine, inexhaustible
fountain. In a new and blessed experience, they will cast themselves upon Christ, and become partakers of
the divine nature. The human and the divine will co-operate every day, and the heart will well up in
thanksgiving and praise to Christ. Heavenly inspiration will have a part in the Christian experience, and we
shall grow to the full stature of men and women in Christ Jesus. {RH August 26, 1890, par. 6} {1888 695.6}
Hristos nu trebuie să fie niciodată în afara gândurilor. Îngerii au spus despre El „Îi vei
pune numele Isus, căci El va mântui pe poporul Său din păcatele lor”. Isus, Scumpul Mântuitor!
Asigurare, ajutor, siguranţă şi pace, toate sunt în El. El este Cel care risipeşte toate îndoielile
noastre, este garanţia tuturor speranţelor noastre. Cât de preţios este gândul că putem deveni cu
adevărat părtaşi ai naturii divine, prin care putem birui aşa cum a biruit Hristos! {Materialele
1888, vol. 2, pag. 105}
Christ should never be out of the mind. The angels said concerning him, "Thou shalt call his name Jesus:
for he shall save his people from their sins." Jesus, precious Saviour! assurance, helpfulness, security, and
peace are all in him. He is the dispeller of all our doubts, the earnest of all our hopes. How precious is the
thought that we may indeed become partakers of the divine nature, whereby we may overcome as Christ
overcame! {RH August 26, 1890, par. 12} {1888 696.3}
„Voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu.” 1Cor. 3:9. Inima trebuie să fie lucrată, supusă, arată, grăpată,
semănată, ca să aducă o recoltă pentru Dumnezeu, de fapte bune. „Voi sunteţi clădirea lui
Dumnezeu.” Voi nu vă puteţi clădi singuri. Există o putere în afara voastră, care trebuie să
clădească biserica, să pună cărămidă peste cărămidă, întotdeauna prin cooperare cu facultăţile
şi puterile care au fost date omului de Dumnezeu. Răscumpărătorul trebuie să îşi găsească
o casă în clădirea Lui. Dumnezeu lucrează, şi omul lucrează. Este nevoie să existe o
primire continuă a darurilor lui Dumnezeu, pentru ca să poată exista o dăruire de bunăvoie din
aceste daruri. Este primire continuă, şi apoi restituire. Domnul a făcut posibil ca sufletul să primească
hrană de la El, care să fie redată apoi prin împlinirea planurilor Lui. Pentru ca să poată exista o
revărsare în afară, trebuie să existe o pătrundere a divinităţii în om. „Voi locui în ei, şi voi umbla
în ei.” 2Cor. 6:16. (KJV).
Templul sufletului trebuie să fie sacru, sfânt, nemânjit. Trebuie să existe un parteneriat
în care toată puterea este a lui Dumnezeu, şi toată slava aparţine lui Dumnezeu. Responsabilitatea
este peste noi. Noi trebuie să primim în gânduri şi în sentimente ca să putem apoi da prin
exprimare. Legea acţiunii umane şi divine îl face pe primitor să fie un împreună lucrător cu
Dumnezeu. Îl aduce pe om în situaţia în care, unit cu divinitatea, să poată face faptele lui
Dumnezeu. Omenescul atinge omenescul. Puterea divină şi agenţia omenească, combinate,
vor fi un succes complet, deoarece neprihănirea lui Hristos împlineşte totul. {Materialele 1888,
vol. 2, pag. 158}
"Ye are God's husbandry." 1 Corinthians 3:9. The heart is to be worked, subdued, ploughed, harrowed,
seeded to bring forth its harvest to God in good works. "Ye are God's building." You cannot build yourself.
There is a Power outside of yourself that must do the building of the church, putting brick upon brick, always
cooperating with the faculties and powers given of God to man. The Redeemer must find a home in His
building. God works and man works. There needs to be a continual taking in of the gifts of God, in order that
there may be as free a giving out of these gifts. It is a continual receiving and then restoring. The Lord has
provided that the soul shall receive nourishment from Him, to be given out again in the working out of His
purposes. In order that there be an outflowing, there must be an income of divinity to humanity. "I will dwell
in them, and walk in them." 2 Corinthians 6:16. {1888 818.4}
The soul temple is to be sacred, holy, pure, and undefiled. There must be a copartnership in which all the
power is of God and all the glory belongs to God. The responsibility rests with us. We must receive in
thoughts and in feelings, to give in expression. The law of the human and the divine action makes the receiver
a laborer together with God. It brings man where he can, united with divinity, work the works of God.
Humanity touches humanity. Divine power and the human agency combined will be a complete success
for Christ's righteousness accomplishes everything. {1888 819.1} {Ms36-1890, par. 25-26}
Oamenii pot cunoaşte adevărul numai dacă sunt părtaşi naturii divine. Acum, avem
nevoie de mai mult decât de înţelepciune omenească în timp ce citim şi studiem Scripturile; iar dacă
venim în faţa cuvântului lui Dumnezeu cu inimile umilite, El va înălţa un steag pentru noi împotriva
elementelor fără de lege. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 192}
Men can know the truth only by being themselves partakers of the divine nature. We have need now
for more than human wisdom in reading and searching the Scriptures; and if we come to God's word with
humble hearts, he will raise up a standard for us against the lawless element. {GCDB April 13, 1891, par. 2}
{1888 901.8}
Hristos - singurul canal prin care omul poate deveni părtaş naturii divine (1892-1904)
Hristos este singurul canal prin care omul poate avea acces la Dumnezeu, şi poate deveni
părtaş naturii divine. Domnul Dumnezeu dă lumină celor ce Îl caută sincer şi serios, pentru că El li
Se dă pe Sine Însuşi. „Vestea, pe care am auzit-o de la El şi pe care v-o propovăduim, este că
Dumnezeu este lumină, şi în El nu este întuneric.” De ce? Pentru că Dumnezeu, pe calea Sa tainică,
Se transmite pe Sine sufletului. „Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor
fără răutate.” Dumnezeu înlocuieşte ideile şi invenţiile oamenilor, cu ideile Sale, iar aceste
idei sunt minunate, nobile şi luminoase. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 33}
Christ is the channel through which alone man can have access to God, and become a partaker of
the divine nature. The Lord God gives light to the true, earnest seekers after him, for he giveth them
himself. "This then is the message which we have heard of him, and declare unto you, that God is light, and
in him is no darkness at all. "And why? Because God in his own mysterious way communicates himself to
the soul. "The entrance of thy words giveth light; it giveth understanding unto the simple." God substitutes his
ideas for human ideas and inventions, and these ideas are great, noble, and luminous. {Lt18-1892 (April 15,
1892) par. 8} {1888 981.1}
Unii dintre fraţii noştri conducători au luat frecvent poziţii de partea greşită, iar dacă Dumnezeu
ar trimite o solie şi ar aştepta ca aceşti fraţi mai în vârstă să deschidă calea pentru înaintarea
ei, solia nu ar ajunge niciodată la oameni. Aceşti fraţi vor fi în această poziţie până când
vor deveni părtaşi la natura divină într-o măsură mai mare decât au fost în trecut. Este
tristeţe în ceruri din cauza orbirii spirituale a multora dintre fraţii noştri. Lucrătorii noştri tineri,
care ocupă poziţii mai puţin importante, trebuie să facă eforturi decise pentru a veni la lumină, să
sape mai adânc şi mai adânc în mina adevărului. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 38}
Some of our leading brethren have frequently taken positions on the wrong side, and if God would send a
message and wait for these older brethren to open the way for its advance, it would never reach the people.
These brethren will be found in this position until they become partakers of the divine nature to a greater
extent than ever they have been in the past. There is sadness in heaven over the spiritual blindness of many
of our brethren. Our younger ministers who fill less important positions must make decided efforts to come to
the light, to sink the shaft deeper and still deeper into the mine of truth. {RH July 26, 1892, par. 7} {1888
991.8}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.July.26.1892.par.8&para=821.12119
Lucrarea Duhului Sfânt nu poate fi măsurată în profunzimea ei. El este sursa din care îşi trage
puterea şi eficienţa acela care lucrează pentru Dumnezeu; şi Duhul Sfânt este Mângâietorul,
ca o prezenţă personală a lui Hristos pentru suflet. Cel care priveşte la Hristos cu credinţă
simplă, de copil, este făcut părtaş de natură divină prin intermediul Duhului Sfânt. Când
este condus de Duhul lui Dumnezeu, creştinul poate să ştie că este făcut desăvârşit în El, care
este Capul tuturor lucrurilor. Aşa cum a fost slăvit Hristos în ziua Cincizecimii, tot aşa va fi slăvit din
nou în lucrarea de încheiere a Evangheliei, când va pregăti un popor care să reziste încercării
finale, în conflictul de încheiere a marii controverse. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 77}
The work of the holy Spirit is immeasurably great. It is from this source that power and efficiency come to
the worker for God; and the holy Spirit is the comforter, as the personal presence of Christ to the soul.
He who looks to Christ in simple, childlike faith, is made a partaker of the divine nature through the agency
of the holy Spirit. When led by the Spirit of God, the Christian may know that he is made complete in him
who is the head of all things. As Christ was glorified on the day of Pentecost, so will he again be glorified in
the closing work of the gospel, when he shall prepare a people to stand the final test, in the closing conflict of
the great controversy. The prophet describes the enemy's plan of battle, saying: {RH November 29, 1892,
par. 3} {1888 1075.3}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.November.29.1892.par.3&para=821.12341
Adevărul, adevărul preţios, este sfinţitor în influenţa sa. Sfinţirea sufletului prin lucrarea
Duhului Sfânt este implantarea naturii lui Hristos în cea omenească. Este harul Domnului nostru
Isus Hristos descoperit în caracter, şi harul lui Hristos exercitat în mod activ prin fapte bune.
Astfel, caracterul este transformat mai mult şi mai mult, după chipul lui Hristos, în neprihănire şi
adevărată sfinţenie. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 157}
Truth, precious truth, is sanctifying in its influence. The sanctification of the soul by the operation of the
Holy Spirit is the implanting of Christ’s nature in humanity. It is the grace of our Lord Jesus Christ revealed
in character, and the graces of Christ brought into active exercise in good works. Thus the character is
transformed more and more perfectly after the image of Christ, in righteousness and true holiness. {Ms34-
1894 (August 3, 1894) par. 14} {1888 1273.1}
Cel care a devenit părtaş de natură divină, ştie că cetăţenia lui este sus. El îşi primeşte
inspiraţia de la Duhul lui Hristos. Sufletul lui este ascuns cu Hristos în Dumnezeu. Un astfel de om
Satana nu-l mai poate folosi ca instrument al său, pentru a se strecura în sanctuarul lui Dumnezeu, ca
să profaneze templul lui Dumnezeu. El câştigă biruinţe la fiecare pas. El este umplut cu
gânduri înnobilatoare. El socoteşte preţioasă fiecare fiinţă omenească, pentru că Hristos a murit
pentru fiecare suflet. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 173}
He who has become a partaker of the divine nature knows that his citizenship is above. He catches the
inspiration from the Spirit of Christ. His soul is hid with Christ in God. Such a man Satan can no longer
employ as his instrumentality to insinuate himself into the very sanctuary of God, to defile the temple of God.
He gains victories at every step. He is filled with ennobling thoughts. He regards every human being as
precious, because Christ has died for every soul. {Lt58-1894 (November 26, 1894) par. 10} {1888 1320.2}
{1888 1320.2}
Ca agenţi omeneşti, noi trecem prin încercări, pregătindu-ne pentru veşnicie. Oferindu-vă pe
Isus, Dumnezeu v-a dat tot cerul. Dacă-L veţi primi, veţi avea puterea morală de a învinge tot răul,
şi veţi fi părtaşi de natură divină. Dumnezeu vă invită să mâncaţi din pâinea vieţii, şi să beţi
din apa vieţii, prin care El doreşte să primiţi puterea de a fi conlucrători cu Dumnezeu.
As human agents, we are probationers, fitting for eternity. In giving you Jesus, God has given you all
heaven. If you receive Him, you will have moral power to overcome all evil, and you will be a partaker of the
divine nature. God calls upon you to eat of the Bread of life, and drink of the water of life, by which He
designs that you shall receive strength to be co-workers with God. {Lt51a-1895 (May 1, 1895) par. 22} {1888
1351.1}
Unica speranţă a lumii a fost aceea ca, Unul care nu a cunoscut păcatul, Unul egal cu Dumnezeu,
să vină pe pământul nostru, să trăiască Legea, aducând mărturie despre faptul că în omenescul Lui a
putut păzi Legea, şi că păcătoşii pot deveni părtaşi naturii divine şi astfel să fie copii ascultători
ai lui Dumnezeu. Aceasta este marea lucrare pe care Dumnezeu a săvârşit-o pentru omenirea
căzută. El nu a voit ca vreunul să piară, ci ca oricine vrea, să vină la El prin Hristos şi să trăiască.
The only hope of the world was for One who knew no sin, One equal with God, to come to our earth and
live the law, testifying that in His humanity He could keep the law, and that sinners might become partakers
of the divine nature, and thus be obedient children of God. This is the great work that God has done for the
fallen race. He was not willing that any should perish, but that whosoever will, should come to Him through
Christ, and live. {Lt55-1895 (September 24, 1895) par. 68} {1888 1453.1}
Noi trebuie să căutăm acea unire cu El despre care vorbeşte când spune: „Rămâneţi în Mine, şi
Eu voi rămânea în voi.” Această unire este mai profundă, mai puternică şi mai adevărată decât orice
altă unire. Inima trebuie să fie umplută cu harul lui Hristos. Voinţa Lui trebuie fie cea
care să ne stăpânească, să ne mişte prin dragostea Sa pentru a suferi cu cei care suferă, pentru a ne
bucura cu cei care se bucură, pentru a simţi o adâncă sensibilitate pentru fiecare om aflat în
slăbiciune, în durere sau în suferinţă.
Fiind părtaşi ai naturii divine, aceasta ne va face să fim întotdeauna dispuşi să întindem o mână
de ajutor celor care sunt în nevoie. Inima lui Hristos a fost întotdeauna atinsă de milă, la vederea
durerii omeneşti. El a murit pe crucea Calvarului pentru a ridica de la om pedeapsa călcării
de lege.{Materialele 1888, vol. 4, pag. 180}
We are to seek for the union with Him of which He speaks when He says, “Abide in Me, and I in you.”
[John 15:4.] This union is deeper, stronger, truer, than any other union. The heart must be filled with the
grace of Christ. His will must control us, moving us by His love to suffer with those who suffer, to rejoice with
those who rejoice, to feel a deep tenderness for every one in weakness, sorrow, or distress. Lt121-1904
(March 29, 1904) par. 22} {1888 1809.3}
Being partakers of the divine nature will make us willing always to reach forth a helping hand to those in
need of relief. Christ’s heart was ever touched with pity at the sight of human woe. He died on the cross of
Calvary to lift from man the penalty of transgression. {Lt121-1904 (March 29, 1904) par. 23} {1888 1810.1}
Hristos format în noi (1888-1892)
De ce nu putem primi adevărul pe care l-a descoperit Dumnezeu, de ce nu-l putem ţese în viaţa şi
în caracterul nostru? Dacă am avea Spiritul lui Hristos în inimile noastre, am avea o povară pentru
sufletele din jurul nostru care sunt gata să piară, aşa cum a avut Pavel...
Dacă Hristos, nădejdea slavei, ar fi format în voi, aţi da la o parte orice vanitate şi vorbire
nebunească. Aţi fi sfinţiţi prin adevăr. Aţi lucra pentru Dumnezeu în aşa fel încât aţi avea o conştiinţă
curată în lucrarea voastră misionară, şi aţi putea spune împreună cu Pavel că sunteţi curat de sângele
tuturor oamenilor. Dar nu puteţi spune aceasta, dacă nu câştigaţi încontinuu înţelepciune şi
cunoştinţă de la Dumnezeu aşa cum mlădiţa îşi trage hrana din viţa cea vie, dacă Duhul Sfânt nu se
odihneşte peste voi, dacă nu l-aţi luat pe Isus în inima voastră, gândindu-vă la Isus, vorbind
despre Isus, şi lucrând lucrarea Lui oriunde vă aflaţi. Acesta este singurul fel în care putem lucra cu
succes în aceste zile de pe urmă. Hristos Însuşi a fost Exemplul pe care trebuie să-L urmăm, nu
numai într-o manifestare exterioară a religiei, ci aşa cum a fost El în puritate, în tăgăduire de sine, în
blândeţe şi iubire. Aşa trebuie să-L urmăm pe El în lume. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 25}
If we have the spirit of Christ in our hearts we will have a burden for the perishing souls around us as
Paul had {1888 70.2}
If Christ is formed within, the hope of glory, you will put away all vanity and foolish speaking. You will
be sanctified through the truth. You will so labor for God that you can have an approving conscience in your
ministerial work, and you can say with the devoted Saint Paul that you are clean from the blood of all men. But
you cannot say this unless you are constantly gaining wisdom and knowledge from God as the branch draws
nourishment from the living vine, unless His Holy Spirit is resting upon you and you are taking Jesus into
your heart, thinking and talking of Jesus, and doing His work wherever you are. This is the only way that we
can work successfully in these last times. {Ms6-1888 (October 11, 1888) par. 6-7} {1888 70.3}
Pentru ce suntem în această lume? Ca să-L reprezentăm pe Hristos şi să fim o binecuvântare

pentru semenii noştri. Hristos nădejdea slavei, trebuie să fie format în noi. Noi trebuie să trăim
viaţa Lui, pentru ca viaţa noastră să demonstreze lumii dragostea lui Dumnezeu şi puterea
Evangheliei. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 60}
What are we in this world for? To represent Christ and to be a blessing to our fellow men. Christ is to be
formed in us, the hope of glory. We are to live His life, that our lives may show forth to the world the love of
God and the power of the gospel. {Ms17-1888 (October 21, 1888) par. 13} {1888 131.2}
Sentimentele religioase au fost mai mult fireşti decât spirituale şi, cu toate că s-au străduit să facă
tot posibilul pentru a fi mulţumiţi, au simţit o nelinişte – răceală, întuneric şi lipsa lui Hristos. Ei nu
îşi cunoşteau starea înaintea lui Dumnezeu, nu aveau o cunoştinţă experimentală a lucrării de slujire
a Mijlocitorului nostru. Când aceştia s-au prins prin credinţă de Hristos, inimile lor s-au pocăit şi au
fost zdrobite. Hristos, nădejdea slavei, a fost format în ei. Aceasta era totul pentru ei. Au înţeles
atunci ce înseamnă taina evlaviei. Minunea s-a făcut. Domnul şi Spiritul Său au pătruns în suflet.
Viaţa şi bucuria au luat inima în stăpânire. Cât de uşor este sensibilizat acum sufletul faţă de propria
lui deficienţă. Totul este dat pe faţă înaintea Celui cu care avem de a face. {Materialele 1888, vol. 1,
pag. 175}
The religious feelings of many were more natural than spiritual, and although they tried to be satisfied they
felt an unrest--cold, dark, and Christless. They remained in ignorance of how they stand toward God, ignorant
as far as experimental knowledge was concerned of the office work of our Mediator and Intercessor. When
they by faith laid hold of Christ, their hearts were contrite and broken. Christ was being formed within, the
hope of glory. This was everything to them. It was the intelligence of what constituted the mystery of
godliness. The miracle is wrought. The Lord and His Spirit break in upon the soul. Life and joy take
possession of the heart. How quickly is the soul made sensible of its deficiency. Everything is laid open before
Him with whom we have to do. {Ms30-1889 (June 21, 1889) par. 49} {1888 368.3}
De ce sunt buzele noastre atât de tăcute când este vorba de subiectul neprihănirii lui Hristos şi al
iubirii Lui faţă de lume? De ce nu dăm poporului ceea ce îi poate înviora şi îi poate învia la o viaţă
nouă? Apostolul Pavel este umplut de extaz şi de adoraţie când declară: „fără îndoială, mare este
taina evlaviei... „Cel ce a fost arătat în trup, a fost dovedit neprihănit în Duhul, a fost văzut de
îngeri, a fost propovăduit printre Neamuri, a fost crezut în lume, a fost înălţat în slavă.” (1 Timotei
3:16)… (Filipeni 2:5-11)… (Coloseni 1:14-17).
Aceasta este marea temă cerească ce a fost neglijată în mare măsură şi nu s-a vorbit despre ea,
pentru că Hristos nu este format înăuntrul minţii omeneşti. Şi Satana lucrează întotdeauna pentru
ca Hristos să nu fie tema contemplării şi adorării. Numele acesta, atât de puternic, atât de esenţial, ar
trebui să fie pe buzele fiecărui om. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 201}
Why are our lips so silent upon the subject of Christ's righteousness and His love for the world? Why
do we not give to the people that which will revive and quicken them into a new life? The apostle Paul is filled
with transport and adoration as he declares, "Without controversy great is the mystery of godliness: God
was manifest in the flesh, justified in the Spirit, seen of angels, preached unto the Gentiles, believed on in
the world, received up into glory." 1 Timothy 3:16. {1888 430.4}
Philippians 2:5-11. {1888 431.1} Colossians 1:14-17. {1888 431.2}
This is the grand and heavenly theme that has in a large degree been left out of the discourses because
Christ is not formed within the human mind. And Satan has had his way that it shall be thus, that Christ
should not be the theme of contemplation and adoration. This name so powerful, so essential, should be on
every tongue. {1888 431.3} {Ms27-1889 (September 13, 1889) par. 8-13}
Este nevoie acum de o putere care să vină peste noi şi să ne provoace la sârguinţă şi la o credinţă
serioasă. Apoi, botezaţi cu Duhul Sfânt, să ia chip în noi Hristos, nădejdea slavei. Atunci Îl vom
prezenta pe Hristos ca obiectul divin al credinţei şi iubirii noastre. Vom vorbi despre Hristos, ne vom
ruga lui Hristos şi despre Hristos. Vom lăuda Numele Lui cel sfânt. Vom prezenta înaintea oamenilor
minunile Lui, tăgăduirea Lui de sine, jertfirea Lui de sine, suferinţele Lui, răstignirea Lui, învierea şi
înălţarea Lui la cer. Acestea sunt temele evangheliei care inspiră şi trezesc iubirea şi înflăcărarea
intensă a inimii. În acestea se găsesc tezaurele înţelepciunii şi cunoştinţei, o fântână care nu seacă
niciodată. Cu cât căutaţi mai mult aceste experienţe, cu atât viaţa voastră va fi mai valoroasă.
We need a power to come upon us now and stir us up to diligence and earnest faith. Then, baptized with
the Holy Spirit, we shall have Christ formed within, the hope of glory. Then we will exhibit Christ as the
divine object of our faith and our love. We will talk of Christ, we will pray to Christ and about Christ. We will
praise His holy name. We will present before the people His miracles, His self-denial, His self-sacrifice, His
sufferings, and His crucifixion, His resurrection and triumphant ascension. These are the inspiring themes of
the gospel, to awaken love and intense fervor in every heart. Here are the treasures of wisdom and
knowledge, a fountain inexhaustible. The more you seek of this experience, the greater will be the value of
your life. {Ms27-1889 (September 13, 1889) par. 17} {1888 432.3}
Am avut o discuţie lungă cu fratele Henry despre lucrarea de la Sanatoriu. Schimbări

decisive trebuie făcute, în practicarea virtuţilor lui Hristos.
Nimeni să nu greşească cu privire la caracterul pe care în mod hotărât trebuie să-l formeze în viaţa
aceasta. Dacă ei trăiesc drept, vor avea zi după zi dovada că Îl au pe Hristos format în ei. Ei sunt
proprietatea lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 9}
I had a long talk with Brother Henry upon the work at the Sanitarium. Decided changes are to be made, in
practicing the virtues of Christ. {1888 464.2}
Let none make a mistake as to the character they must positively form in this life. If they live righteously,
they will have the evidence day by day that they have [Christ] formed within. They are the Lord's property.
{1888 464.3} {Ms22-1889 (October 19, 1889) par. 46-47}
Nu trebuie să ne fie teamă că cineva va fi doborât chiar şi de cea mai răspândită apostazie, dacă
are o experienţă vie în cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos. Dacă
Isus, nădejdea slavei, este format înăuntru, atât cel neînvăţat cât şi cel educat va putea
purta mărturia credinţei noastre, spunând „ştiu în cine m-am încrezut.” Unii nu vor putea, prin
argumente, să arate unde greşeşte adversarul lor, întrucât nu au avut niciodată avantajele pe care le-
au avut alţii, totuşi aceştia nu sunt biruiţi de apostazie pentru că au în inima lor dovada că au
adevărul, şi cele mai subtile raţionamente şi asalturi ale lui Satana nu îi poate mişca de la cunoştinţa
adevărului, şi ei nu au niciun dubiu sau teamă că ar fi în eroare. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 21}
There is to be no dread of anyone being borne down even in a wide spread apostasy, who has a living
experience in the knowledge of our Lord and Saviour Jesus Christ. If Jesus be formed within, the hope of
glory, the illiterate as well as the educated can bear the testimony of our faith, saying, "I know in whom I have
believed." Some will not, in argument, be able to show wherein their adversary is wrong, having never had
any advantages that others have had, yet these are not overborne by the apostasy because they have the
evidence in their own heart that they have the truth, and the most subtle reasoning and assaults of Satan
cannot move them from their knowledge of the truth, and they have not a doubt or fear that they are
themselves in error. {Ms6-1889 (November 4, 1889) par. 75} {1888 495.1}
Tot timpul am dorit nespus de mult ca Hristos, nădejdea slavei, să ia chip înăuntrul nostru.
Doresc foarte mult să fim înfrumuseţaţi zilnic cu blândeţea şi amabilitatea lui Hristos, să creştem în
harul şi în cunoştinţa lui Isus Hristos, până la statura deplină de bărbaţi şi femei maturi în Hristos
Isus. Eu, ca individ, trebuie ca prin harul care mi-a fost dat de Isus Hristos, să îmi păstrez
sufletul într-o stare sănătoasă, păstrându-l ca un canal prin care harul Lui, iubirea, răbdarea,
blândeţea Lui să curgă către lume. Aceasta este datoria mea, şi nu este mai mică datoria fiecărui
membru al bisericii care pretinde că este fiu sau fiică a lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 2, pag.
141}
I have a continual longing for Christ to be formed within, the hope of glory. I long to be beautified every
day with the meekness and gentleness of Christ, growing in grace and in the knowledge of Jesus Christ up to
the full stature of men and women in Christ Jesus. I must as an individual, through the grace given me of
Jesus Christ, keep my own soul in health by keeping it as a divine channel through which His grace, His love,
His patience, His meekness shall flow to the world. This is my duty and no less the duty of every church
member who claims to be a son or a daughter of God. {Ms53-1890 (December 26, 1890) par. 43} {1888
778.1}
În mijlocul confuziei create de doctrinele înşelătoare, Duhul lui Dumnezeu va fi o călăuză şi un

scut pentru cei care nu s-au opus dovezilor adevărului. El aduce la tăcere orice altă voce decât cea
care vine de la El, care este adevărul şi viaţa. Dumnezeu dă fiecărui suflet ocazia de a auzi glasul
Adevăratului Păstor, de a primi cunoaşterea de Dumnezeu şi de Mântuitorul nostru. Când
inima primeşte acest adevăr ca pe o comoară preţioasă, Hristos, nădejdea slavei, ia chip
înăuntru, în timp ce întregul univers ceresc exclamă: Amin! Amin! ! {Materialele 1888, vol. 3, pag.
48}
Amid the confusion of delusive doctrines the Spirit of God will be a guide and a shield to those who have
not resisted the evidences of truth. He silences every other voice than that which comes from him who is the
truth and the life. God gives to every soul opportunity to hear the voice of the True Shepherd, to receive the
knowledge of God and our Saviour. When the heart receives this truth as a precious treasure, Christ is
formed within, the hope of glory, while the whole heavenly universe exclaims, Amen and amen. {Lt25b-1892
(August 30, 1892) par. 39} {1888 1016.2}
Locuirea lui Isus în inimă (1888-1904)
Avem nevoie să ne prezentăm cu toată umilinţa înaintea lui Dumnezeu, şi să scăpăm de orice
mândrie, egoism bănuieli rele, şi de orice fel de nelegiuire. Isus nu va locui în inima în care este
întronat păcatul. Este nevoie de mai puţin eu şi de mai mult din Isus. Avem nevoie să învăţăm cum
să credem – adică pur şi simplu să-L credem pe Dumnezeu pe cuvânt – însă este imposibil să
învăţăm aceasta dacă nu ne punem în poziţia în care putem fi supuşi lui Dumnezeu. {Materialele
1888, vol. 1, pag. 26}
We want to present ourselves in all humility before God, and get rid of everything like pride, selfishness,
evil surmising, evil speaking, and all iniquity. Jesus will not take His abode in the heart where sin is
enthroned. We want less of self and more of Jesus. We want to learn how to believe--that it is simply taking
God at His word--but it is impossible to learn this unless we place ourselves in that position where we will be
submissive to God. {Ms6-1888 (October 11, 1888) par. 10} {1888 71.3}
Dacă Hristos locuieşte în inima voastră, veţi dovedi blândeţe, gentileţe şi curăţie a gândurilor.
Veţi urma principii nobile, elevate, din cauză că aţi învăţat lecţia predată în şcoala lui Hristos. Dacă
nu aţi simţit nevoia să învăţaţi zilnic în această şcoală, este timpul să o simţiţi. Învăţaţi de la Hristos,
şi apoi mergeţi, în puterea Celui care a spus, „Iată Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul
veacului”. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 68}
If Christ is abiding in your heart, you will show meekness and gentleness and purity of thought. You will
follow elevated, noble principles, because you have learned the lessons taught in the school of Christ. If you
have not felt the need of learning every day in this school, it is time you did feel this need. Learn of Christ, and
then go forth in the strength of Him who has said, "Lo, I am with you alway, even unto the end of the world."
{Ms8a-1888 (October 21, 1888) par. 45} {1888 142.4}
Dumnezeu nu va accepta nimic din ceea ce vine de la voi, în afară de Isus Cel care locuieşte
înăuntru; numai Hristos, Hristos totul în toţi… Doar deschideţi uşa şi lăsaţi-L pe Isus să intre,
iar El va locui în templul sufletului, iar noi putem rămâne în Hristos şi ne putem bucura în iubirea
Lui. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 178}
Nothing will God accept of you but an indwelling Jesus; Christ alone, Christ all and in all… Just open
the door and let Jesus come in, and He will abide in the soul temple, and we may abide in Christ and
rejoice in His love. {1888 376.1-2} {Ms30-1889 (June 21, 1889) par. 70-71}
Hristos în inimă este lovitura de moarte dată iubirii de sine. Egoismul şi lăcomia – care este
idolatrie – conduc omul să dorească să fie propriul său mântuitor şi să se încreadă cu mândrie în
capacitatea lui omenească, mărginită şi în propriile merite pentru salvare. Acestea îl vor face să dea
greş în fiecare zi dacă face aşa, şi vor fi pierdere veşnică după aceea. Va fi ca un orb ce conduce alt
orb; vor cădea amândoi în groapă.
Lucrarea Duhului Sfînt în inimă este de a sfărâma şi alunga iubirea de sine, orgolioasa aprobare
a eu-lui, şi spiritul de acuzare. Templul sufletului trebuie golit şi curăţit de întinarea lui morală, ca
Isus să poată avea loc să rămână în suflet ca un Oaspete onorat, ca El, Martorul cel curat şi adevărat,
să poată fi puterea exercitată într-o viaţa sfântă. Atunci Hristos este descoperit în inimă prin credinţă
şi sunt câştigate victorii preţioase. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 10}
Christ in the heart is the death blow to all our self-love. Selfishness and covetousness--which is idolatry--
lead a man to wish to be his own Savior and to trust proudly in his own human, finite capability and merits for
salvation. They will fail him every day if he does this, and be to him eternal loss hereafter. He will be like the
blind leading the blind; both will fall into the ditch. {1888 467.1}
The work of the Holy Spirit on the heart is to break down and expel this self-love, this lofty approval of
self and this accusing spirit. The soul temple must be emptied and cleansed from its moral defilement, that
Jesus may find room to abide in the soul as an honored Guest, that [He] the pure, true Witness may be the
power exercised in a holy life. Then Christ is revealed in the heart by faith and precious victories are gained.
{1888 467.2} {Ms22-1889 (October 19, 1889) par. 57-58}
Cel ce are pe Hristos în inimă, îşi va ordona astfel viaţa încât să nu aducă dezonoare sau ocară
asupra adevărului sacru al lui Dumnezeu. El nu va da ocazie vrăjmaşilor Săi să hulească, nu va plin
de încredere de sine, ci încrederea sa va fi în Dumnezeu. El nu va da pe faţă inconsecvenţe care nu
sunt în armonie cu adevărul preţios ce are origine sacră. El nu va fi găsit în extreme, oferind subiecte
de scandal care să circule aproape şi departe în forma cea mai exagerată. El trebuie să fie un om care
ţine legătura cu Dumnezeu; un om care se roagă, şi nu se roagă în zadar: „Ţine-mi paşii pe cărările
Tale, ca picioarele să nu-mi alunece.” (Ps. 17:5). {Materialele 1888, vol. 2, pag. 13}
He who has Christ abiding in his heart will so order his conversation as to bring no dishonor or reproach
on the sacred truth of God. He will give no occasion to its enemies to blaspheme, will not be filled with self-
confidence, but his confidence will be in God. He will not be revealing inconsistencies that are not in harmony
with the precious truth of sacred origin. He will not be found going to extremes and furnishing scandal to be
circulated far and near in the most exaggerated form. He must be a man that holds communion with God; a
man that prays and does not pray in vain: "Hold up my goings in thy paths, that my footsteps slip not." (Psalm
17:5). {Ms6-1889 (November 4, 1889) par. 15} {1888 475.2}
Când Hristos este întronat în inimă, spiritul şi iubirea lui Isus vor fi date pe faţă în
cercetarea fiecărui punct de învăţătură. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 162}
When Christ is enthroned in the heart the spirit and love of Jesus will be revealed in the investigation of
all points of doctrine. {Ms37-1890, par. 13} {1888 829.2}
Nu ar trebui ca eu-l să fie răstignit? Nu ar trebui ca Hristos să locuiască în inimă, printr-o

credinţă vie? Oh, dacă Dumnezeu ar satura biserica Sa cu Duhul Său Sfânt, dar El nu poate face
acest lucru fără cooperarea bisericii. Cel, care vrea ca Domnul să lucreze pentru el, trebuie să-şi
predea în totalitate voia lui, voii lui Dumnezeu. El trebuie să devină ca un copilaş. Este imposibil a
face acest lucru fără ca inima să fie predată lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 58}
Shall not self be crucified? Shall not Christ abide in the heart by living faith? Oh, that God would imbue
His church with His Holy Spirit; but He cannot do this without the cooperation of the church. He who would
have the Lord work for him, must yield his will wholly to the will of God. He must become as a little child. It is
impossible to do this unless the heart is yielded to God. {Lt24-1892 (September 19, 1892) par. 13} {1888
1044.2}
Când mândria va muri, când eu-l va fi răstignit, atunci Isus va intra şi va lua în stăpânire inima
şi sufletul. Aş vrea să faceţi o lucrare sigură pentru veşnicie. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 74}
When pride shall die, when self shall be crucified, then Jesus will come in and take possession of heart
and soul. I want you to make sure work for eternity. {Lt2a-1892 (November 5, 1892) par. 21} {1888 1071.1}
Deschideţi uşa inimii voastre, şi lăsaţi pe Isus să intre. Unii dintre voi au devenit împietriţi; v-
aţi împotrivit dovezii şi aţi dispreţuit solia de avertizare, de lumină şi adevăr, pe care Domnul v-a
trimis-o prin Spiritul Sfânt pentru că vă iubeşte şi nu are nicio plăcere să renunţe la voi. {Materialele
1888, vol. 4, pag. 32}
Open the door of your hearts, and let Jesus in. Some of you have become hard-hearted; you have
resisted evidence, and have despised the messages of warning, of light and truth, which the Lord has sent to
you by the Holy Spirit, because He loves you and is loath to give you up. {Lt55-1895 (September 24, 1895)
par. 67} {1888 1452.3}
Inima are nevoie de prezenţa Musafirului ceresc - Hristos care locuieşte în suflet. Noi
trebuie să rămânem în El, şi Hristos trebuie să rămână în noi prin credinţă.{Materialele 1888, vol. 4,
pag. 61}
The heart needs the presence of the heavenly Guest—Christ abiding in the soul. We are to dwell in
Christ, and Christ is to dwell in us by faith. {Lt38-1896 (May 30, 1896) par. 3} {1888 1536.2}
Întocmai aşa cum sângele trebuie să fie în venele trupului şi să circule acolo cu puterea lui
dătătoare de viaţă, în acelaşi fel Hristos trebuie să rămână în inimă. Atunci sufletele vor fi
înrădăcinate şi întemeiate în adevăr. Adevărul, cu toată puterea lui sfinţitoare trebuie să
rămână în inimă prin credinţă. Atunci el devine proprietatea noastră, şi Hristos, Mântuitorul
nostru personal. Iertarea tuturor greşelilor noastre va fi o experienţă vie pentru noi. {Materialele
1888, vol. 4, pag. 95}
Just as the blood must be in the veins of the body, and circulate there with its vitalizing power, so Christ
must dwell in the heart. Then souls will be rooted and grounded in the truth. The truth with all its sanctifying
power must dwell in the heart by faith. Then it becomes our own property, and Christ our personal Saviour.
The pardon of all our transgression will be a living experience to us. {Lt127-1896 (December 1, 1896) par. 13}
{1888 1626.1}
Mă adresez fiecărui membru al bisericii. Deschide-ţi uşa inimii şi lasă-L pe Isus în

suflet.{Materialele 1888, vol. 4, pag. 126}
I address every church member. Open the door of the heart and let Christ into the soul. {Lt183-1899
(November 9, 1899) par. 9} {1888 1697.1}
Dumnezeu cere ca fiecare inimă să fie umplută cu iubirea creştinească, curată, pură şi sfinţită.
Iubirea lui Hristos nu trebuie să fie pierdută de omenirea noastră. Noi suntem împreună lucrători cu
Dumnezeu. Voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, voi sunteţi clădirea lui Dumnezeu. Hristos
declară, „Despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic.” Aşa că, deschideţi uşa inimii şi lăsaţi pe Isus să
intre. El este marele lucrător, după cum este şi dătătorul Legii. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 128}
God requires every heart to be filled with pure, clean, sanctified, Christlike love. The love of Christ must not
be lost out of our humanity. We are laborers together with God. Ye are God’s husbandry; ye are God’s
building. Christ declares, “Without me ye can do nothing.” [John 15:5.] Then open the door of the heart and
let Jesus in. He is the great Worker as well as the Lawgiver. {Lt183-1899 (November 9, 1899) par. 18} {1888
1700.1}
Edson şi Emma, voi trebuie să Îl aveţi în voi pe Hristos, nădejdea slavei. Apoi, ceea ce vi se
părea a fi o hrană sărăcăcioasă, se va dovedi o masă bogată. Voi înşivă, veţi fi săturaţi şi veţi avea ce
să daţi celorlalţi. Umblaţi cu umilinţă împreună cu Hristos, învăţând zilnic lecţia blândeţii şi a
smereniei. Astfel, inima voastră va deveni un templu pentru Duhul Sfânt, şi nimeni altul
decât Dumnezeu va umple templul în care Dumnezeu locuieşte. {Materialele 1888, vol. 4,
pag. 180}
Edson and Emma, you must have Christ formed within, the hope of glory. Then that which before
seemed to you but a meager supply will prove to be a rich feast. You will be satisfied yourselves, and you will
have something to give to others. Walk humbly with Christ, daily learning the lesson of meekness and
lowliness. Thus your heart will become a temple for the Holy Spirit, and nothing but God alone can fill a
temple where God dwells. {Lt121-1904 (March 29, 1904) par. 15} {1888 1807.2}
Spiritul lui Hristos trebuie să fie în noi (1888-1891)
Trebuie să avem o înţelepciune mai profundă şi mai înaltă decât înţelepciunea omenească, pentru
a să ne călăuzi printre pericolele ce se află în jurul cărării noastre. Spiritul lui Hristos trebuie să fie
în noi aşa cum este sângele, care circulă prin corp şi îl alimentează cu putere dătătoare de viaţă.
We must have a higher, deeper wisdom than man's to guide us amid the perils surrounding our pathway.
The Spirit of Christ must be in us just as the blood is in the body, circulating through it as a vitalizing power.
{Ms15-1888 (November 1, 1888) par. 27} {1888 168.3}
O corectă interpretare a Scripturii, nu este tot ce cere Dumnezeu. El ne porunceşte ca nu numai să

cunoaştem adevărul, ci să-l trăim aşa cum este în Isus. Trebuie să aducem în experienţa noastră, în
relaţia cu semenii noştri, Spiritul Celui care ne-a dat adevărul. Noi nu trebuie numai să căutăm
adevărul ca pe o comoară ascunsă ci, dacă suntem împreună lucrători cu Dumnezeu, este foarte
necesar să ne supunem condiţiilor trasate în cuvântul Său, şi să primim Spiritul lui Hristos în
inimi, pentru ca înţelegerea să ne fie consolidată şi să devenim învăţători capabili să le facem
cunoscut altora adevărul aşa cum ne este descoperit în cuvântul Său. Orice frivolitate, orice glumă şi
ironie, orice spirit vulgar şi ieftin, trebuie să fie îndepărtate din poporul lui Dumnezeu. Orice
mândrie, orice invidie, orice bănuială rea şi orice gelozie, trebuie să fie biruite prin harul lui Hristos;
seriozitatea, umilinţa, puritatea şi evlavia trebuie să fie încurajate şi date pe faţă în viaţă şi în
caracter. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 99}
The correct interpretation of the Scriptures is not all that God requires. He enjoins upon us that we should
not only know the truth, but that we should practice the truth as it is in Jesus. We are to bring into our
practice, into our association with our fellow-men, the Spirit of Him who gave us the truth. We must not
only search for the truth as for hidden treasures, but it is a positive necessity, if we are laborers together with
God, that we comply with the conditions laid down in his word, and bring the Spirit of Christ into our
hearts, that our understanding may be strengthened, and we become apt teachers to make known to others
the truth as it is revealed to us in his word. All frivolity, all jesting and joking, all commonness and cheapness
of spirit, must be put away by the people of God. All pride, all envy, all evil surmisings and jealousies, must be
overcome by the grace of Christ; and sobriety, humility, purity, and godliness must be encouraged and
revealed in the life and character. {Lt20a-1888 (August 5, 1888) par. 20} {1888 201.2}
Avem nevoie de spiritul lui Isus. Când îl avem, ne vom iubi unii pe alţii. Iată acreditarea pe care
trebuie să o avem: „Prin aceasta vor cunoaşte oamenii că sunteţi ucenicii Mei, dacă vă iubiţi unii pe
alţii.” E nevoie să ne rugăm mai mult; dacă Hristos rămâne în sufletul nostru, spiritul Lui din
mine se va armoniza cu spiritul Lui din voi; şi Cel care are controlul asupra minţilor noastre, are
controlul şi asupra inteligenţelor cereşti, iar acestea cooperează cu noi. Atunci, în fiecare
comitet, veţi avea prezenţa Celui puternic în sfătuire. Isus va fi de faţă. Nu vor mai exista
conflicte, ceartă, nici agitare a celor mai rele pasiuni ale inimii. Nevoia noastră este să găsim
refugiu în Isus. Nevoia noastră este aceea de a fi convertiţi: oh, cât de mult am dorit ca puterea de
convertire a lui Dumnezeu să treacă prin adunările noastre! {Materialele 1888, vol. 2, pag. 195}
What we want is the spirit of Jesus. When we have this, we shall love one another. Here are the
credentials that we are to bear: "By this shall all men know that ye are my disciples, if ye have love one to
another. We need to pray more; and when we have Christ abiding in the soul, his spirit in me will
harmonize with his spirit in you; and he who controls our minds, controls also the heavenly intelligences, and
they co-operate with us. Then in every council you will have the presence of One mighty in counsel. Jesus
will be there. There will be no contention, no strife, no stirring up of the worst passions of the heart. What we
want is to find refuge in Jesus. What we want is to be converted: And O, how I have longed for the converting
power of God to go through our assemblies! {GCDB April 13, 1891, par. 28} {1888 903.10}
Omul care-L iubeşte pe Hristos are prezenţa vie a lui Isus Hristos (1896)
După cum ciorchinii bogaţi de struguri cresc pe viţa cea vie, în acelaşi fel roadele Duhului vor fi
purtate de omul care iubeşte pe Dumnezeu şi păzeşte calea Domnului. Hristos este Cel care îl ţine.
Hristos a trăit iubirea lui Dumnezeu în natura umană, şi va face la fel dacă, prin credinţă, omul se
prinde de Cel puternic pentru a avea putere. Dacă îşi dă seama că nu poate face nimic fără să-L aibă
pe Hristos alături, Dumnezeu îi va da înţelepciune. Însă el trebuie să hrănească iubirea lui Hristos
în inima sa şi să experimenteze lecţiile Lui, căci, nu trebuie oare să-L iubească pe Hristos aşa cum
Hristos L-a iubit pe Tatăl? Nu trebuie să demonstreze tuturor celor cu care vine în contact că are
prezenţa vie a lui Isus Hristos, mai mult ca oricând? Din cauza responsabilităţilor sporite, el
trebuie să aibă o cunoştinţă sporită a lui Dumnezeu, şi trebuie se dea pe faţă acea credinţă vie care
lucrează prin dragoste şi curăţă sufletul. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 82}
As the rich clusters of grapes grow in the living vine, so the fruits of the Spirit will be borne by the man
who loves God and keeps the way of the Lord. Christ is his strong hold. Christ lived the law of God in
humanity, and so may he do if he will by faith take hold on the Strong for strength. If he realizes that he cannot
do anything without Christ by his side, God will give him wisdom. But he must cherish the love of Christ in his
heart, and practice his lessons, for is he not to love Christ as Christ loved God? Is he not to demonstrate to
all with whom he associates that he has the abiding presence of Jesus Christ more than he has ever had it
before? Because of his increased responsibilities, he must have an increased knowledge of God, and must
reveal that living faith that works by love, and purifies the soul. {Lt78-1896 (July 6, 1896) par. 13} {1888
1598.1}
Hristos în suflet - izvor lăuntric al evlaviei şi al vieţii (1896)
Rugăciunea lui Pavel pentru fraţii lui a fost ca aceştia să poată fi plini de toată plinătatea lui
Dumnezeu. Aceia care sunt plini în felul acesta nu ne vor dezamăgi niciodată, şi nu vor
întrista Duhul lui Dumnezeu. Ei caută mai mult să fie bogaţi în credinţă şi bogaţi în experienţă, decât
să posede cele mai bogate comori pe care le poate oferi pământul, deoarece Îl au pe Hristos în suflet
ca izvor al vieţii. Şi care este rezultatul? Ei dau pe faţă faptul că au un izvor lăuntric al evlaviei,
dovedind faptul că au gândurile lui Hristos şi că trăiesc şi respiră într-o atmosferă curată, sănătoasă.
The prayer of Paul for his brethren was that they might be filled with all the fulness of God. Those who are
thus filled will never disappoint us or grieve the Spirit of God. They are more anxious to be rich in faith and
abundant in experience than to possess the richest treasure that earth can give, for they have Christ in the
soul as the well spring of life. And what then? They reveal a fountain of inward piety, making it manifest
that they have the mind of Christ, and that they live and breathe in a pure, wholesome atmosphere. {Lt5-
1896 (December 18, 1896) par. 2} {1888 1628.2}
Creştinul este asemenea lui Hristos (1893)
A fi creştin înseamnă mult mai mult decât se presupune. Creştinul este asemenea lui Hristos.
Calitatea de membru în biserică, nu ne face creştini. A pătruns în inimă, lumina de la
Hristos? Locuieşte dreptatea, puritatea şi adevărul, în templul sufletului? Ar trebui să ştim,
pentru că roadele se văd. (Gal. 5:22 – 26; 6: 1 – 3, citate). Nu este momentul ca fratele să hrănească
prejudecata împotriva fratelui. Nu puneţi în mâinile vrăjmaşului nostru ceva care sugerează vreo
diferenţă între noi, chiar în opinii. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 99}
To be a Christian means a great deal more than is supposed. A Christian is Christlike. Membership in
the church does not make us Christians. Has the light from Christ penetrated the heart? Are justice and
purity and truth abiding in the soul temple? We may know, for the fruits will appear. [Galatians 5:22-26;
6:1-3 quoted] {Lt77-1893 (January 9, 1893) par. 30} {1888 1125.3}
Omul lucrează şi cooperează cu Dumnezeu (1890-1895)
Omul lucrează şi cooperează cu Dumnezeu; harul lui Dumnezeu lucrează continuu cu

consimţământul omului, pentru a desăvârşi un caracter asemenea lui Hristos. În aranjamentul divin,
Dumnezeu nu face nimic fără cooperarea omului. El nu constrânge voinţa omului. Aceasta
trebuie dată cu totul lui Dumnezeu, altfel Domnul nu poate să împlinească lucrarea divină pe care ar
face-o prin agentul uman. Isus a declarat că într-un anumit loc nu a putut face multe minuni printre
oameni din pricina necredinţei lor. El a dorit să facă pentru ei chiar în acel loc, ceea ce ştia că aveau
nevoie să fie făcut, dar nu a putut pentru că necredinţa a barat drumul. Olarul nu poate modela şi face
spre cinste ceea ce nu a fost pus în mâinile Lui. Viaţa de creştin este o viaţă de predare zilnică, de
supunere şi biruinţă continuă, cu obţinerea de victorii proaspete în fiecare zi. Aceasta
înseamnă creşterea în Hristos, formarea vieţii după modelul divin. {Materialele 1888, vol. 2, pag.
91}
The man works and co-operates with God; the grace of God is constantly at work with the consent of
the agent to perfect a Christlike character. In the divine arrangement, God does nothing without the co-
operation of man. He compels no man's will. That must be given to the Lord completely, also the Lord is not
able to accomplish His divine work that He would do through the human agency. Jesus declared that in a
certain place He could not do many mighty works among the people because of their unbelief. He wanted to
do for them in that place just what He knew that they needed to have done, but He could not because unbelief
barred the way. The potter cannot mold and fashion unto honor that which has never been placed in his
hands. The Christian life is one of daily surrender, submission and continual overcoming, gaining fresh
victories every day. This is the growing up into Christ, fashioning the life into the divine model. {Ms24-1890
(May 18, 1890) par. 8} {1888 667.1}
Cu cât ne apropiem de timpul în care căpeteniile, domniile şi stăpânirile răutăţii din locurile înalte
vor fi aduse în stare de război împotriva adevărului, când puterea înşelătoare a lui Satana va fi atât de
mare încât dacă ar fi cu putinţă să înşele şi pe cei aleşi, trebuie să avem discernământul ascuţit prin
iluminare divină, ca să putem cunoaşte dacă spiritul vine de la Dumnezeu, ca să nu fim în
necunoştinţă în ce priveşte înşelăciunile lui Satana. Efortul omenesc trebuie să se combine cu
puterea divină, ca să fim capabili să realizăm lucrarea de încheiere pentru acest timp. {Materialele
1888, vol. 2, pag. 91}
As we near the time when principalities and powers and spiritual wickedness in high places will be brought
into warfare against the truth, when the deceiving power of Satan will be so great that if it were possible he will
deceive the very elect, we must have our discernment sharpened by divine enlightenment, that we may
know the spirit that is of God, that we may not be ignorant of Satan's deceptions. Human effort must
combine with divine power, that we may be able to accomplish the closing work for this time. {Lt43-1890
(December 15, 1890) par. 8} {1888 747.1}
Dumnezeu a dat oamenilor facultăţi şi capacităţi. Dumnezeu lucrează şi cooperează cu darurile pe

care le-a împărtăşit omului, iar omul, fiind părtaş naturii divine şi făcând faptele lui Hristos, poate fi
biruitor şi poate câştiga viaţa veşnică. Domnul nu intenţionează să facă lucrarea pentru care i-a
dat omului putere să o facă. Partea omului trebuie să fie făcută. El trebuie să fie un împreună
lucrător cu Dumnezeu, să poarte jugul împreună cu Hristos, să înveţe blândeţea şi smerenia Lui.
Dumnezeu este puterea care stăpâneşte totul. El revarsă darurile; omul le primeşte şi acţionează cu
puterea harului lui Hristos, care este agentul viu. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 158}
God has given men faculties and capabilities. God works and cooperates with the gifts He has imparted to
man, and man, by being a partaker of the divine nature, and doing the work of Christ, may be an overcomer
and win eternal life. The Lord does not propose to do the work He has given man powers to do. Man's
part must be done. He must be a laborer together with God, yoking up with Christ, learning His meekness,
His lowliness. God is the all-controlling power. He bestows the gifts; man receives them and acts with the
power of the grace of Christ as a living agent. {Ms36-1890, par. 24} {1888 818.3}
Legile care se referă la parteneriatul dintre om şi Dumnezeu, trebuie să fie respectate de către
toţi cei care au un rol în slujirea Sa. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 94}
The laws that relate to the co-partnership of man and God must be obeyed by all who have a part in His
service. {Lt20a-1893 (January 9, 1893) par. 45}{1888 1112.2}
Fii firul de aţă cu care Dumnezeu îşi face lucrarea. Tu nu te poţi mânui singur. Tu nu te poţi pune
niciodată în poziţia cu succes. Tu trebuie să lucrezi ca un agent care cooperează cu Dumnezeu.
„Duceţi până la capăt mântuirea voastră, cu frică şi cutremur, ... căci Dumnezeu este Acela
care lucrează în boi, şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa, şi înfăptuirea.” Găsim aici combinate cele
două elemente: Dumnezeu şi agentul omenesc, lucrând împreună în mod armonios. {Materialele
1888, vol. 3, pag. 111}
Be God’s thread to work out His design. You can never handle yourself. You can never place yourself in
position with any success. You must work as an agent co-operating with God. “Work out your own salvation
with fear and trembling; for it is God that worketh in you to will and to do of his good pleasure.” [Philippians
2:12,13.] Here are the combined elements, God and the human agent, both working
harmoniously. {Lt86a-1893 (May 16, 1893) par. 51} {1888 1162.5}
Noi nu ne facem datoria dacă nu suntem împreună lucrători cu Dumnezeu, dacă nu ne ducem
mântuirea până la capăt, cu frică şi cutremur. Ca slujitori ai lui Isus Hristos, noi trebuie să ne aşezăm
în lumină, să facem spre slava lui Dumnezeu tot ceea ce facem.{Materialele 1888, vol. 3, pag. 183}
We are not doing our duty unless we are laborers together with God, working out our own salvation with
fear and trembling. As servants of Jesus Christ, we are to place ourselves in the channel of light, doing all that
we do to the glory of God. {Lt51a-1895 (May 1, 1895) par. 13} {1888 1348.2}
În conformitate cu mila care stă în natura Lui, l-a făcut pe om ca agent moral liber, ca să se
arate înţelepciunea, iubirea şi sfinţenia lui Dumnezeu, precum şi dreptatea tuturor actelor Lui.
Dumnezeu a plănuit să facă din om un partener al Său. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 11}
According to the beneficence of His own nature, He made man as a free moral agent, to set forth the
wisdom, the love and the holiness of God, and the justice of all His doings. God proposed to take man into
partnership with Himself. {Lt65-1895 (June 19, 1895) par. 7-8} {1888 1397.1-2}
Hristos lucrează prin Duhul Lui cel Sfânt (1896)
Spiritul divin Îşi descoperă lucrarea asupra inimii umane. Atunci când Spiritul Sfânt
operează asupra minţii, agentul uman va înţelege declaraţia făcută de Hristos, „El va lua din ce este
al Meu, şi vă va descoperi.” Supunerea faţă de cuvântul lui Dumnezeu înseamnă restaurarea omului.
Lăsaţi pe Hristos să lucreze prin Duhul Lui cel Sfânt, şi să vă trezească dintre cei morţi, şi să vă
poarte gândul împreună cu al Lui. Lăsaţi-L să vă folosească facultăţile. El a creat fiecare capacitate
a voastră, ca să puteţi slăvi cel mai bine şi onora Numele Lui. Consacraţi-vă pe voi înşivă Lui, şi
toţi cei ce sunt asociaţi cu voi vor vedea că energiile voastre sunt inspirate de Dumnezeu, că
puterile voastre cele mai nobile sunt chemate să fie exercitate pentru slujirea lui Dumnezeu.
Facultăţile folosite cândva pentru a sluji eul şi pentru a înainta principii fără valoare, slujind
odinioară ca membre ale unor scopuri nedrepte, vor fi aduse în robie faţă de Isus Hristos, şi vor
deveni una cu voia lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 46}
The divine Spirit reveals its working on the human heart. When the Holy Spirit operates upon the
mind, the human agent will understand the statement made by Christ, “He shall receive of Mine, and shall
show it unto you.” [John 16:14.] Subjection to the Word of God means the restoration of one’s self. Let Christ
work by His Holy Spirit, and awaken you as from the dead, and carry your mind along with His. Let Him
employ your faculties. He has created your every capability, that you may better honor and glorify His name.
Consecrate yourself to Him, and all associated with you will see that your energies are inspired of God, that
your noblest powers are called into exercise to do God’s service. The faculties once used to serve self and
advance unworthy principles, once serving as members of unrighteous purposes, will be brought into captivity
to Jesus Christ, and become one with the will of God. {Lt8-1896 (February 6, 1896) par. 11} {1888 1497.1}
Hristos trăieşte şi lucrează în cei care cooperează cu El (1888-1895)
De nimic nu are Hristos mai multă nevoie decât de agenţi care să simtă nevoia de a-L reprezenta
pe El... De nimic nu duce lipsă biserica mai mult decât de manifestarea unei iubiri asemenea iubirii
lui Hristos. În măsura în care membrii bisericii se unesc împreună în asocieri sfinte, cooperând cu
Hristos, El trăieşte şi lucrează în ei. Ochii noştri au nevoie să fie unşi cu alifia cerească, pentru a
putea să vedem cum suntem şi cum ar trebui să fim, să vedem că există în Hristos suficientă putere
ca să ne facă în stare să ajungem la standardul înalt al desăvârşirii creştine. {Materialele 1888, vol.
1, pag. 62}
There is nothing Christ needs so much as agents who feel the necessity of representing Him... There is
nothing the church lacks so much as the manifestation of Christlike love. As the members of the church unite
together in sanctified association, cooperating with Christ, He lives and works in them. Our eyes need the
anointing with the heavenly eyesalve, that we may see what we are, and what we ought to be, and that power
is provided in Christ sufficient to enable us to reach the high standard of Christian perfection. {Ms8a-1888
(October 21, 1888) par. 13} {1888 135.3}
Din nou am insistat asupra nevoii după o lucrare profundă în viaţa zilnică. Cât timp aceste datorii
sunt neglijate, nu putem aştepta binecuvântarea de la Dumnezeu. Domnul va lucra împreună cu
eforturile noastre, dar nu va face toată lucrarea pe care ne-a dat-o nouă să o facem. {Materialele
1888, vol. 1, pag. 131}
Again I urged the necessity of thorough work in the home life. While these duties so essential were
neglected we need not expect the blessing of God. The Lord will work with our efforts but all will not do
the work He has given us to do. {Ms19-1889 (March 2, 1889) par. 2} {1888 269.2}
Cu cât te apreciezi mai puţin pe tine însuţi, cu atât mai mult vei aprecia pe Isus. Aş vrea să
păstrăm mereu în minte cu toţii, valoarea pe care Domnul o dă oamenilor. El doreşte ca ei să fie gata
să coopereze cu El, şi să fie pregătiţi să vadă lucruri mai mari decât acestea. El spune, urmează-Mă,
şi te voi duce în locurile mai înalte ale adevărului. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 111}
The less you estimate self, the more will you estimate Jesus. I wish we could all ever bear in mind the
value of the Lord places upon men. He would have them ever ready to co-operate with him, and be
prepared to see greater things than these. He is saying, Follow me, and I will conduct you into higher
departments of truth. {Lt36a-1890 (September 18, 1890) par. 8} {1888 710.4}
Dacă oamenii ar vrea să coopereze cu Dumnezeu, lumina de la tronul Său s-ar vedea în toate căile
şi cărările vieţii. Toate lucrurile sunt cu putinţă celor ce sunt în legătură cu razele strălucitoare
ale Soarelui Neprihănirii. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 111}
If men would co-operate with God, light from his throne would be penetrating all the high ways and by
ways of life. All things are possible to those who are connected with the bright beams of the Sun of
Righteousness. {Lt36a-1890 (September 18, 1890) par. 10} {1888 711.2}
Intelectul poate fi cultivat, şi prin utilizarea armonioasă a facultăţilor noastre, sub

controlul Duhului Sfânt, putem dezvolta un caracter puternic, ferm. Un caracter neprihănit
format după asemănarea caracterului lui Hristos, are o valoare mai mare decât cea a aurului sau
a pietrelor preţioase. Cei care cooperează cu Domnul Isus Hristos în formarea unui
caracter neprihănit vor deveni împreună lucrători cu Dumnezeu. Ei îşi vor face partea lor, ca
agent omenesc prin care Dumnezeu ajunge la inimile şi minţile bărbaţilor şi femeilor care sunt
despărţiţi de El prin păcat, şi îi vor câştiga pentru Hristos. Nimeni nu poate copia modelul
Isus Hristos fără a deveni un canal de lumină pentru a influenţa pe alţii. Niciun om nu trăieşte
pentru sine. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 149}
The intellect may be cultivated, and through the harmonious use of our faculties, under the control of the
Holy Spirit, we may develop a strong, firm character. A righteous character formed after the likeness of
Christ’s character has a value above that of gold or precious stones. Those who co-operate with the Lord
Jesus Christ in the formation of a righteous character will become laborers together with God. They will act
their part as the human agents through whom God will reach the hearts and minds of men and women who
are separated from Him by sin, and will win them to Christ. No one can copy the Pattern, Christ Jesus,
without becoming a channel of light to others. No man liveth unto himself. {Lt27-1894 (June 1, 1894) par. 34}
{1888 1252.1}
Oamenii care trăiesc lecţiile lui Hristos în viaţa practică, sunt împreună lucrători cu
El. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 13}
The men who live out Christ’s lessons in practical life are His co-workers. {Lt65-1895 (June 19, 1895)
par. 20} {1888 1402.1}
Înţelepciunea este născută din cer, este un ornament al îndurării; ea posedă putere infinită şi,
atunci când este exercitată, este o cunună de slavă pentru fiecare suflet care slujeşte pentru Hristos;
căci ea este dovada unirii şi cooperării cu Marele Lucrător. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 35}
Wisdom is heaven-born, it is a graceful ornament; it possesses infinite power, and when exercised, is a
crowning glory to every soul who is doing service for Christ, for it is the evidence of union and co-operation
with the Chief Worker. {Lt86-1895 (September 27, 1895) par. 23} {1888 1464.2}
Hristos trăieşte în reprezentanţii Săi, prin Duhul adevărului (1893)
Dacă Hristos nu locuieşte în suflet, un alt spirit va domni şi va stăpâni; dar Hristos,
Mântuitorul preţios, pentru creştin este totul în toţi. Fiecare gând sfânt, fiecare dorinţă curată, fiecare
scop divin este de la Cel care este Calea, Adevărul şi Viaţa. Hristos trebuie să trăiască în
reprezentanţii Săi, prin Duhul adevărului. Isus a spus: „Când va veni Mângâietorul, Duhul
adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi
auzit, şi vă va descoperi lucrurile viitoare.” Evenimentele viitorului, vor fi văzute clar prin
intermediul profeţiei, şi vor fi înţelese. „El Mă va proslăvi, pentru că va lua din ce este al Meu, şi vă
va descoperi. Tot ce are Tatăl, este al Meu; de aceea am zis că va lua din ce este al Meu, şi vă va
descoperi.” Hristos trebuie să trăiască în instrumentul omenesc. Pavel spune, „Am fost răstignit
împreună cu Hristos, şi trăiesc... dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe
care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe
Sine însuşi pentru mine.” {Materialele 1888, vol. 3, pag. 63}
If Christ is not abiding in the soul, another spirit rules and controls; but Christ, the precious Saviour, is to be
the Christian's all in all. Every holy thought, every pure desire, every godlike purpose is from him who is the
light, the truth, and the way. Christ is to live in his representatives by the spirit of truth. Jesus said,
"Howbeit, when he, the Spirit of truth, is come, he will guide you into all truth: for he shall not speak of himself;
but whatsoever he shall hear, that shall he speak: and he will show you things to come." The events of the
future will be discerned by prophecy, and will be understood. "He shall glorify me: for he shall receive of mine,
and shall show it unto you. All things that the Father hath are mine: therefore said I, that he shall take of mine,
and shall show it unto you." Christ is to live in the human instrument. Paul says, "I am crucified with Christ:
nevertheless I live; yet not I, but Christ liveth in me: and the life which I now live in the flesh, I live by the faith
of the Son of God, who loved me, and gave himself for me." {RH April 4, 1893, par. 7} {1888 1055.7}
Eul moare şi Hristos trăieşte în slujitorii Săi (1895)
Cei care sunt în căutarea neprihănirii lui Hristos, vor stărui asupra temelor marii
mântuiri. Biblia este depozitul care furnizează sufletelor lor, alimente hrănitoare. Ei meditează
asupra întrupării lui Hristos, contemplează marea Jertfă făcută pentru a-i salva de la pierzare, pentru
a le aduce iertare, pace şi neprihănire veşnică. Sufletul este înflăcărat de aceste teme mari şi
înălţătoare. Sfinţenia şi adevărul, harul şi neprihănirea, ocupă gândurile. Eul moare şi
Hristos trăieşte în slujitorii Săi. În contemplarea Cuvântului, inimile lor ard aşa cum ardeau
inimile celor doi ucenici în timp ce mergeau la Emaus şi Hristos era cu ei pe drum, şi le-a deschis
Scripturile cu privire la El. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 178}
Those who are seeking the righteousness of Christ will be dwelling upon the themes of the great
salvation. The Bible is the storehouse that supplies their souls with nourishing food. They meditate upon the
incarnation of Christ, they contemplate the great sacrifice made to save them from perdition, to bring in
pardon, peace, and everlasting righteousness. The soul is aglow with these grand and elevating themes.
Holiness and truth, grace and righteousness, occupy the thoughts. Self dies, and Christ lives in His
servants. In contemplation of the Word, their hearts burn within them, as did the hearts of the two disciples
while they went to Emmaus, and Christ walked with them by the way, and opened to them the Scriptures
concerning Himself. {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 33} {1888 1333.2}
Eul trebuie să fie ascuns cu Hristos în Dumnezeu (1888-1901)
Eul trebuie să rămână ascuns în Isus. Oh, dacă aş putea să-L ţin în faţa ochilor voştri! Oh, dacă
fraţii noştri ar putea fi făcuţi să vadă necesitatea răstignirii eu-lui, atunci aş avea speranţa că vor fi nu
doar folositori în viaţa aceasta, ci vor ajunge să dobândească, în viitor, viaţa veşnică. Oh, dacă aş
putea să prezint atracţiile lui Hristos aşa încât acestea să captiveze toată atenţia! Oh, dacă fraţii
mei ar putea să aprecieze făgăduinţele lui Dumnezeu în toată profunzimea şi plinătatea lor!
Atunci ar putea fi scăpaţi de ei înşişi, de încrederea în sine, de spiritul de critică, de necredinţă şi de
fariseism. Atunci, înălţarea de sine în loc să crească, se va micşora. Mulţi dintre cei ce îşi afirmă
credinţa în Hristos, nu au căzut pe Stâncă şi nu au fost zdrobiţi. Eul lor trăieşte şi este înălţat.
Aceştia nu-L văd pe Hristos drept ceea ce este, sau ce va fi pentru toţi cei ce cred în El.
Self must be kept hid in Jesus. Oh, if I could but set Him forth before you! Oh, that our brethren could be
brought to see the necessity of self-crucifixion, then I would have hopes that they might not only be useful, in
this life, but might attain unto the future, immortal life. Oh, <may the Lord imbue me with His Holy Spirit
constantly> that I could present the attractions of Christ so as to engross the whole mind <of those for whom I
labor>! Oh, that my brethren might appreciate the promises of God in all their breadth and fullness! Then they
might be saved from themselves, from self-confidence, criticism, unbelief, and Pharisaism. Then self-
exaltation would not be increasing, but decreasing. <Spiritual pride would die.> There are many who claim to
believe in Christ, who have not yet fallen upon the Rock and been broken. Self lives and is exalted. To such
Christ does not appear what He is, or what He will be to all those who believe on Him. {Lt4-1889 (July 23,
1889) par. 35} {1888 402.2}
În loc ca puterea să crească pe măsură ce intrăm în pericolele ultimelor zile, se văd slăbiciuni,
disensiuni şi luptă pentru supremaţie. Dar dacă am fi legaţi de Dumnezeul cerurilor, am fi tari în El şi
totuşi am umbla în umilinţa minţii, având eul ascuns în Isus. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 27}
Instead of increased power as we enter the perils of the last days, weakness, dissension, and strife for
supremacy are apparent. But if we had a connection with the God of heaven, we should be mighty in Him, and
yet we would walk with all lowliness of mind, having self hid in Jesus. {Ms18-1888, par. 23} {1888 509.1}
Eul trebuie să fie ascuns cu Hristos în Dumnezeu. „Despărţiţi de Mine”, a spus Isus, „nu puteţi
face nimic.” Dar Duhul Sfânt este dat ca să ne ajute în orice timp de nevoie. Rămâi în dependenţă
umilă de puterea aceea care va fi dată tuturor celor ce o caută şi depind de ea. Aptitudinile
tale vor fi un succes în slujirea lui Hristos, dacă îţi simţi ineficienţa şi dependenţa de Dumnezeu.
Self is to be hid with Christ in God. “Without me,” said Christ, “ye can do nothing.” [John 15:5.] But the
Holy Spirit is given to help us in every time of need. Stand in humble dependence upon that power that will be
given to all who seek for it and depend on it. Your capabilities will be a success in the service of Christ if you
feel your own insufficiency and your dependence upon God. {Lt86-1895 (September 27, 1895) par. 24} {1888
1464.3}
Noi trebuie să fim sinceri şi credincioşi în mijlocul nelegiuirii abundente care se tot înmulţeşte.
Nu este nicio vreme în care să fim în mai mare pericol, decât atunci când se pare că
prosperitatea încununează eforturile noastre. Eul trebuie să fie ascuns în Dumnezeu. Trăim în
mijlocul pericolelor zilelor din urmă, şi mulţi dintre noi sunt insensibili faţă de pericolele care
ameninţă lumea noastră. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 45}
We must be true and faithful amid the iniquity that abounds. At no period of time are we in so much danger
as when prosperity seems to crown our efforts. Self must be hidden in God. We are living amid the perils of
the last days, and many of us are insensible to the perils that threaten our world. {Lt56-1896 (January 19,
1896) par. 10} {1888 1491.1}
Dacă principiile adevărului ar fi întronate în inimile acestor oameni, pasiunile şi afecţiunile

omeneşti ar fi călăuzite şi controlate de spiritul lui Hristos. Atmosfera care înconjoară sufletul nu ar
fi vătămătoare şi otrăvitoare; pentru că eul ar fi ascuns în Isus. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 69}
If the principles of truth had been enthroned in the hearts of these men, human passions and human
affections would have been guided and controlled by the spirit of Christ. The atmosphere surrounding the soul
would not be deleterious and poisonous, for self would be hid in Jesus.{Lt81-1896 (May 31, 1896) par. 8}
{1888 1558.2}
Voi trebuie să fiţi reprezentanţii lui Isus Hristos, reprezentanţii caracterului Său. Voi trebuie să
dovediţi că îndepliniţi principiile vii ale cerului în fiecare domeniu de acţiune. Dumnezeu nu
va accepta focul vostru obişnuit. El vrea să folosiţi focul cel sacru pe care El l-a aprins pe altarul
divin. Este dorinţa Lui ca focul acesta să consume tot ceea ce este comun, tot egoismul, tot ce este
ieftin. Lucrurile acestea trebuie să fie curăţate din bărbaţii care ajută la pregătirea unui popor
care să reziste în ultimul mare conflict, care este chiar asupra noastră. Eul trebuie să fie ascuns în
Hristos. Când aceasta se întâmplă, va fi văzut Hristos. Hristos va fi văzut, ca marele Lucrător.
You are to be representatives of Jesus Christ, representatives of His character. You are to show that you
are carrying out the living principles of heaven in every line of action. God will not accept your common fire.
He wants you to use the sacred fire which He has kindled on the divine altar. It is His desire that this fire shall
consume all commonness, all selfishness, all cheapness. These things must be purged from the men who are
helping to prepare a people to stand in the last great conflict, which is just upon us. Self must be hid in
Christ. When this is done, Christ will appear. Christ will be seen as the Great Worker. {Ms43-1901 (April 1,
1901) par. 20} {1888 1733.1}
Lepădare de sine (1895)
Având exemplul lui Hristos în faţa ta, poţi urmări comoditatea prin ridicarea de mai multe clădiri
şi prin centralizarea mai multor interese în Battle Creek? Poporul nostru are de învăţat lecţii
profunde, serioase, din experienţa prezentată în cuvintele lui Hristos: „Dacă voieşte cineva să
vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi, şi să Mă urmeze.” [Luca 9:23.] Tu
nu trebuie să alegi calea cea mai confortabilă şi, pentru că practicile egoiste au fost urmate, să
urmezi acelaşi curs. Priveşte la Hristos, şi învaţă felul în care S-a comportat cu omenirea. El a iubit
pe aproapele Său mai mult decât pe Sine însuşi. S-a tăgăduit pe Sine ca să poată fi un
exemplu perfect pentru noi. Cu nădejde neprefăcută în neprihănirea şi eficienţa Mântuitorului
nostru, noi trebuie să ţinem seama ca fii şi fiice ale lui Dumnezeu, că nu mai suntem ai noştri.
Primindu-L pe Hristos, noi devenim morţi faţă de lume. Înalta noastră chemare – cea mai înaltă
pe care vreo fiinţă omenească o poate avea în această viaţă – este aceea că suntem chemaţi să fim
copii ai lui Dumnezeu. Întreaga viaţă viitoare trebuie să fie consacrată slujirii lui Dumnezeu.
Obligaţii sfinte sunt asupra fiecărui suflet. Toate facultăţile minţii şi trupului sunt proprietatea lui
Dumnezeu, şi fiecare oră petrecută în satisfacere egoistă sau în înălţare de sine, va avea consecinţe
în roade pe care niciunul nu va vrea să le culeagă. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 188}
With the example of Christ before you, can you plead convenience for the erection of more buildings and
the centering of more interests in Battle Creek? Our people have deep, earnest lessons to learn in the
experience presented in the words of Christ: “He that will come after me, let him deny himself, and take up
his cross daily, and follow me.” [Luke 9:23.] You are not to choose the most convenient task, and, because
selfish practices have been followed, continue the same course. Look to Christ, and learn how He dealt with
humanity. He loved His neighbor better than He loved Himself. He denied Himself that He might be a perfect
example for us. {Ms18-1896 (May 30, 1895) par. 18}
With unfeigned reliance upon the righteousness and efficiency of our Redeemer, we are to consider
that as sons and daughters of God we are no longer our own. In receiving Christ we become dead unto
the world. Our high vocation—the very highest that any human being can have in this life—is this, that we are
called to be children of God. The whole future life is to be consecrated to the service of God. Sacred
obligations rest upon every soul. All the faculties of mind and body are God’s property; and every hour
spent in selfish gratification or self-uplifting will bring it’s returns in a harvest which none will care to
garner. {Ms18-1896 (May 30, 1895) par. 19} {1888 1364.1}
Privindu-L pe Hristos, suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui (1890-1904)
Creşterea în cunoaşterea caracterului lui Hristos este cea care sfinţeşte sufletul. A
discerne şi aprecia lucrarea minunată de ispăşire, aceasta transformă pe cel care contemplă planul de
mântuire. Privindu-L pe Hristos, suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în
slavă, prin Duhul Domnului. Privitul la Isus ajunge să fie un proces de înnobilare, de curăţire a
creştinului adevărat. El vede Modelul şi creşte după asemănarea Lui, şi apoi, cât de uşor sunt
puse la punct disensiunile, competiţiile şi cearta. Desăvârşirea caracterului lui Hristos este
inspiraţia creştinului. Când Îl vedem aşa cum este, se trezeşte dorinţa de a fi ca El, şi aceasta îl înalţă
pe om; fiindcă „oricine are nădejdea aceasta în el, se curăţeşte după cum El este curat.” {Materialele
1888, vol. 2, pag. 105}
It is growth in knowledge of the character of Christ that sanctifies the soul. To discern and appreciate
the wonderful work of the atonement, transforms him who contemplates the plan of salvation. By beholding
Christ, he becomes changed into the same image, from glory to glory, as by the Spirit of the Lord. The
beholding of Jesus becomes an ennobling, refining process to the actual Christian. He sees the Pattern, and
grows into its likeness, and then how easily are dissensions, emulations, and strife adjusted. The perfection of
Christ's character is the Christian's inspiration. When we see him as he is, desire awakes to be like him, and
this elevates the whole man; for "every man that hath this hope in him purifieth himself, even as he is pure."
{RH August 26, 1890, par. 7} {1888 695.7}
Turma lui Dumnezeu are nevoie de ajutor din cer, iar oile şi mieii tânjesc după hrană. Cei
care vor să aibă o experienţă profundă şi vie în lucrurile lui Dumnezeu, să nu mai depindă de
oameni, nici chiar de proprii lor pastori şi învăţători, ci să-şi pună încrederea în întregime în
Dumnezeu, folosind talentele date de Dumnezeu spre slava Sa. Hristos să fie înălţat înaintea
poporului, pentru ca privindu-L, să fim schimbaţi după chipul Lui. Isus spune, „Fără Mine nu
puteţi face nimic.” El a făcut o ispăşire mai mult decât suficientă, şi cine se prinde de Hristos prin
credinţă, are pace cu Dumnezeu. Duhul Sfânt curăţă inima, prezentându-L pe Dumnezeu într-o nouă
şi veşnică perspectivă, ca Tată al nostru ceresc. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 53}
The flock of God is in need of help from heaven, and the sheep and lambs are perishing for food. But let
those who would have a deep and living experience in the things of God cease to depend upon men, even
upon their own pastors and teachers, and put their trust wholly in God, using their God-given ability to His
glory. Christ is to be lifted up before the people; for by beholding Him we are to become changed to His
image. Jesus says, "Without Me ye can do nothing." He has made ample atonement, and he who lays hold
upon Christ by faith has peace with God. The Holy Spirit purifies the heart, presenting God in new and
enduring views as our heavenly Father. {Lt19d-1892 (September 1, 1892) par. 34} {1888 1028.2}
De dincolo de apele imense ale Pacificului, eu strig către voi, Priviţi şi trăiţi. Priviţi liniştit, în
mod constant, cu seriozitate, la Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii. Sfinţirea sufletului se
realizează privindu-L neabătut, prin credinţă, ca Singurul Fiul născut al lui Dumnezeu, plin de har
şi de adevăr. Puterea adevărului este aceea care va transforma inima şi caracterul. Efectul ei nu este
ca o pată de culoare aici şi alta dincolo, pe pânză; întregul caracter trebuie să fie transformat; chipul
lui Hristos trebuie să fie descoperit în cuvinte şi fapte. O nouă natură este împărtăşită. Omul este
reînnoit după chipul lui Hristos, în neprihănire şi adevărată sfinţenie. {Materialele 1888, vol. 3,
pag. 72}
Across the waters of the broad Pacific I cry to you, Look and live. Look steadily, constantly, earnestly, to
the Lamb of God, that taketh away the sin of the world. The sanctification of the soul is accomplished through
steadfastly beholding Him by faith as the only-begotten Son of God, full of grace and truth. The power of
truth is to transform heart and character. Its effect is not like a dash of color here and there upon the canvas;
the whole character is to be transformed; the image of Christ is to be revealed in words and actions. A new
nature is imparted. Man is renewed after the image of Christ in righteousness and true holiness. {Lt2a-
1892 (November 5, 1892) par. 6} {1888 1065.2}
Viaţa lui Hristos pe acest pământ este o reflectare desăvârşită a Legii divine. În El este viaţă,
speranţă şi lumină. Priveşte-L, şi vei fi schimbat după asemănarea Lui, din caracter în
caracter. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 181}
Christ’s life on this earth is a perfect reflection of the divine law. In Him is life and hope and light. Behold
Him, and you will become changed into the same likeness, from character to character. {Lt121-1904
(March 29, 1904) par. 24} {1888 1810.2}
Puterea Lui transformatoare - în inimile noastre (1892-1904)
În ceea ce priveşte mărturia care a ajuns la noi prin mesagerii lui Dumnezeu, putem spune, Noi
ştim în cine am crezut. Ştim că Hristos este neprihănirea noastră, nu numai pentru că El este
descris astfel în Biblie, ci pentru că am simţit puterea Lui transformatoare în inimile noastre.
In regard to the testimony that has come to us through the Lord's messengers, we can say, We know in
whom we have believed. We know that Christ is our righteousness, not alone because He is so described
in the Bible, but because we have felt His transforming power in our own hearts. {Lt19d-1892 (September
1, 1892) par. 19} {1888 1024.2}
Cădeţi pe Stâncă, şi fiţi zdrobiţi; lăsaţi apoi pe Domnul Isus să vă pregătească, să vă

modeleze şi să vă transforme, ca pe un vas spre slavă. Ar fi bine ca oamenii să se teamă şi să
tremure când aud aceste cuvinte: „Voi veni la tine, şi-ţi voi lua sfeşnicul din locul lui, dacă nu te
pocăieşti.” Şi când aud, „Dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie
întunericul acesta!” {Materialele 1888, vol. 3, pag. 50}
Fall upon the Rock, and be broken; then let the Lord Jesus prepare you, to mold and fashion you, as a
vessel unto honor. Well may the people fear and tremble under these words: "Except thou repent, I will come
unto thee quickly, and will remove thy candlestick out of his place." What then? "If therefore the light that is in
thee be darkness, how great is that darkness!" {Lt19d-1892 (September 1, 1892) par. 8} {1888 1020.3}
Caractere după asemănarea divină (1895-1904)
vrednici. Asemănarea caracterului lui Hristos este descoperită în fiecare suflet. Este un cer nou şi
un pământ nou, în care locuieşte neprihănirea. Să nu ne formăm caractere după asemănarea
divină? Să nu fim transformaţi după asemănarea lui Dumnezeu? Dacă Hristos a murit pentru
a distruge lucrările diavolului, este esenţial ca noi să înţelegem care sunt aceste lucrări.
God. A renovated race will walk with Christ in white, for they are worthy. The likeness of Christ’s character
is revealed in every soul. There is a new heaven, and a new earth, wherein dwelleth righteousness. O shall
we not here form characters after the divine similitude? Shall we not become transformed into the likeness
of God? If Christ died to destroy the works of the devil, it is essential for us to understand what these works
are. {Lt55-1895 (September 19, 1895) par. 12} {1888 1429.2}
Rugăciunea simplă a credinţei este muzică în urechile Domnului. Însă nu puteţi avea
credinţă, dacă nu vorbiţi credinţa şi nu trăiţi credinţa. În felul acesta vă puteţi aştepta la lucruri mari.
Duhul Sfânt va veni peste voi şi vă va converti sufletul, trupul şi duhul, şi voi veţi arăta tuturor
celor din jurul vostru că faţa vă este întoarsă spre cer. Veţi fi împinşi către o străduinţă sfântă. Este
nevoie de o cercetare din inimă şi de căutare a lui Dumnezeu. Atunci Dumnezeu va lua
inima de piatră din trupul vostru, şi vă va da o inimă sensibilă, ce poate fi impresionată. Fie
ca Domnul să ne ajute, să ne înveţe, să ne conducă şi să ne călăuzească prin Duhul Lui, pentru ca în
viaţă şi în caracter să putem fi formaţi după modelul divin. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 126}
The simple prayer of faith is music in the ears of the Lord. But you cannot have faith unless you talk faith
and live faith. Then you may expect large things. The Holy Spirit will come upon you, and convert you, soul,
body, and spirit, and you will show to all around you that your face is turned heavenward. You will be moved
to holy endeavor. There is need of heart searching and seeking after God. Then God will take the stony heart
out of your flesh, and give you a tender heart, which He can impress. May the Lord help and teach and lead
and guide us by His Spirit, that in life and character we may be fashioned after the divine pattern. {Lt183-
1899 (November 9, 1899) par. 8} {1888 1696.1}
A sosit vremea ca poporul acesta să fie născut din nou. Aceia ce nu au fost niciodată
născuţi din nou, şi aceia care au uitat că au fost curăţaţi de păcatele lor dinainte, şi nu văd mai
departe ci practică vechile lor obiceiuri de vorbire, prejudiciind pe alţii, împiedicând lucrarea şi stând
în general în calea înaintării ei, ar fi mai bine să fie convertiţi. Dumnezeu vrea să fiţi
convertiţi, şi fie ca El să ne ajute pentru ca aceasta să se întâmple. El va fi o putere pentru poporul
Său, dacă ei se pun în rânduială. Trebuie să aibă loc o reînnoire, o reorganizare; puterea şi energia
necesare, trebuie să fie aduse în comitete. Fiecare dintre voi să plece acasă nu ca să vorbească, să
vorbească şi iar să vorbească, ci ca să se roage. Duceţi-vă acasă şi rugaţi-vă. Vorbiţi cu
Dumnezeu. Duceţi-vă acasă şi cereţi lui Dumnezeu să vă modeleze şi să vă formeze după
asemănarea divină. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 149}
The time has come when this people are to be born again. Those that have never been born again, and
those that have forgotten that they were purged from their old sins, and can not see afar off, and have
practiced their old habits of talking, prejudicing others, hindering the work, and being generally in the way of
its advancement, would better be converted. God wants you to be converted, and may he help, that this
work may go forward. He is a power for his people when they come into order. There must be a
renovation, a reorganization; a power and strength must be brought into the committees that are necessary.
Let every one of you go home, not to chat, chat, chat, but to pray. Go home and pray. Talk with God. Go
home and plead with God to mold and fashion you after the divine similitude. {GCB April 3, 1901, par.
37} {1888 1746.5}
Poporul lui Dumnezeu ar trebui să exercite credinţă, trăind religia practică la ei acasă,
între vecinii lor, în biserică şi în instituţiile 1768 care au fost înfiinţate pentru a înainta lucrarea lui
Dumnezeu pe acest pământ. În viaţa zilnică ar trebui să se vadă o practică a credinţei mult mai
veritabilă. Poporul lui Dumnezeu trebuie să dea pe faţă atributele lui Hristos – blândeţea,
generozitatea, amabilitatea, pe care El le-a exercitat întotdeauna faţă de cei săraci, nenorociţi şi cei
aflaţi în nevoie. „Dacă cineva are bogăţiile acestei lumi, şi îşi închide inima faţă de fratele său, cum
rămâne în el dragostea lui Dumnezeu?” Haideţi, dar, să nu ne închidem inima, căci cei ce fac aşa,
sunt slăbiţi şi părăsiţi de Duhul lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 162}
God’s people should exercise faith, bringing practical religion into the home, the neighborhood, the
church, and the institutions that have been created to advance the work of God on this earth. There should be
a far more genuine practice of faith in the everyday life. God’s people must reveal the attributes of Christ—
the meekness, the generosity, the tenderness, that He always exercised in behalf of the poor, the
distressed, and the needy. “Whoso hath this world’s good, and seeth his brother have need, and shutteth up
his bowels of compassion from him, how dwelleth the love of God in him?” [1 John 3:17.] Let there be no
shutting up of the bowels of compassion, for those who do this are weakened and deprived of the Spirit of
God. {Lt165-1901 (November 6, 1901) par. 21} {1888 1767.3}
Sunt instruită să vă spun vouă, ca şi creştini, că este privilegiul vostru acela de a trăi
religia practică în cămin, în vecinătate, în biserică, şi în instituţiile care au fost înfiinţate printre voi
să facă să înainteze lucrarea Domnului pe acest pământ. Poporul lui Dumnezeu trebuie să dea pe faţă
atributele lui Hristos, -- amabilitatea, compasiunea, generozitatea lipsită de egoism pe care El le-
a manifestat întotdeauna faţă de cei săraci, suferinzi şi nevoiaşi. „Dacă cineva are bunurile acestei
lumi, şi vede pe fratele său în nevoie, şi îşi închide inima faţă de el, cum locuieşte
dragostea lui Dumnezeu în el?” Haideţi să nu ne închidem inimile; căci cei ce fac aşa sunt fără Duhul
lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 166}
I am instructed to say to you that as Christians it is your privilege to bring practical religion into the home,
the neighborhood, the church, and the institutions that have been established among you to advance the
Lord’s work on the earth. God’s people are to reveal the attributes of Christ—the tenderness, the
compassion, the unselfish generosity that He always manifested toward the poor, the distressed, and the
needy. “Whoso hath this world’s good, and seeth his brother have need, and shutteth up his bowels of
compassion from him, how dwelleth the love of God in him?” [1 John 3:17.] Let there be no shutting up of the
bowels of compassion; for those who do this are deprived of the Spirit of God. {Lt134-1902 (August 27, 1902)
par. 1-2} {1888 1780.2}
Noi putem, da! Noi putem da pe faţă asemănarea cu Domnul nostru divin. Noi putem
cunoaşte ştiinţa vieţii spirituale. Noi putem preamări pe Dumnezeu în trupul şi în spiritul nostru, care
sunt ale Lui. Facem noi aceasta? Oh, ce exemplu ilustru avem în viaţa pe care Hristos a trăit-o pe
acest pământ. El ne-a arătat ce putem realiza prin cooperare cu El. Noi trebuie să căutăm acea
unire cu El despre care vorbeşte când spune: „Rămâneţi în Mine, şi Eu voi rămânea în voi.” Această
unire este mai profundă, mai puternică şi mai adevărată decât orice altă unire. Inima trebuie să fie
umplută cu harul lui Hristos. Voinţa Lui trebuie fie cea care să ne stăpânească, să ne mişte
prin dragostea Sa pentru a suferi cu cei care suferă, pentru a ne bucura cu cei care se bucură, pentru a
simţi o adâncă sensibilitate pentru fiecare om aflat în slăbiciune, în durere sau în suferinţă.
We can, we can reveal the likeness of our divine Lord. We can know the science of spiritual life. We
can glorify God in our body and in our spirit, which are His. Do we do it? Oh, what an illustrious example we
have in the life that Christ lived on this earth. He has shown us what we can accomplish through co-
operation with Him. We are to seek for the union with Him of which He speaks when He says, “Abide in
Me, and I in you.” [John 15:4.] This union is deeper, stronger, truer, than any other union. The heart must be
filled with the grace of Christ. His will must control us, moving us by His love to suffer with those who
suffer, to rejoice with those who rejoice, to feel a deep tenderness for every one in weakness, sorrow, or
distress. {Lt121-1904 (March 29, 1904) par. 22} {1888 1809.3}
Transformaţi după chipul Său (1888-1895)
Dacă fiecare slujitor ce spune că Îl iubeşte pe Isus, ar fi copleşit de farmecul Lui şi şi-ar însuşi
chipul Lui, ce exemplu ar fi pentru fraţii Săi şi pentru lume! Cu cât slujitorii sunt mai mult în
compania lui Isus şi comunică cu El, cu atât vor fi mai tare legaţi de Hristos. Surprinzând înfăţişarea
Lui sfântă şi copiind felul Său sfânt de a fi, ei vor fi transformaţi după chipul Său. Despre ei se va
putea spune cu adevărat că Îl reprezintă pe Isus Hristos.
„De aceea, fraţi sfinţi, care aveţi parte de chemarea cerească, aţintiţi-vă privirile la Apostolul şi
Marele Preot al mărturisirii noastre, adică Isus.” (Evrei 3:1). Studiaţi-L pe Hristos. Studiaţi
caracterul Său, trăsătură cu trăsătură. El este Modelul nostru, pe care este necesar să-l copiem în
vieţile şi în caracterele noastre, căci dacă nu, nu vom reuşi să-L reprezentăm pe Isus ci, vom prezenta
lumii o copie contrafăcută. Nu imitaţi pe nici un om, căci oameni au defecte în obiceiuri, în vorbire,
în maniere, în caracter. Eu vă prezint pe Omul Isus Hristos. Voi trebuie să-L cunoaşteţi personal ca
Mântuitor al vostru, înainte să-L puteţi studia ca model şi exemplu pentru voi. Pavel spune: „Căci
mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Hristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea
fiecăruia care crede: întâi a Iudeului, apoi a Grecului; deoarece în ea este descoperită o neprihănire
pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă şi care duce la credinţă, după cum este scris: „Cel neprihănit
va trăi prin credinţă.” … Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu, le este descoperit în ei,
căci le-a fost arătat de Dumnezeu.” (Romani 1:16-19). {Materialele 1888, vol. 1, pag. 105}
If every minister who claims to love Jesus will only be filled with His charms and become assimilated to
His image, what an example would he give to his brethren and to the world! The more ministers are in the
company of Christ by communing with Him, the more they will be fastened to Christ. Catching His holy looks
and copying His holy ways, they will be transformed into His image. They may be truly said to represent
Jesus Christ. {1888 213.2}
"Wherefore, holy brethren, partakers of the heavenly calling, consider the Apostle and High Priest of our
profession, Christ Jesus" (Hebrews 3:1). Study Christ. Study His character, feature by feature. He is our
Pattern that we are required to copy in our lives and our characters, else we fail to represent Jesus, but
present to the world a spurious copy. Do not imitate any man, for men are defective in habits, in speech, in
manners, in character. I present before you the Man Christ Jesus. You must individually know Him as your
Saviour before you can study Him as your pattern and your example. Said Paul, "I am not ashamed of the
gospel of Christ: for it is the power of God unto salvation to every one that believeth; to the Jew first, and also
to the Greek. For therein is the righteousness of God revealed from faith to faith: as it is written, The just
shall live by faith. . . . Because that which may be known of God is manifest in them; for God hath shewed
it unto them" (Romans 1:16-19). {1888 214.1} {Ms24-1888 (November 1888) par. 31-32}
Creştinul este cel mai măreţ tip de om, deoarece seamănă cu Hristos, însă când se depărtează
de principiile rânduite de Dumnezeu, adesea nu-şi dă seama că face rău. Atunci Domnul îi prezintă
situaţia aşa cum este, şi pe el aşa cum este. El nu îi detaliază toate greşelile, dar îi dă şansa să
dovedească faptul că este copil adevărat al lui Dumnezeu, prin pocăinţă şi mărturisire nu numai a
păcatelor specificate, ci şi a celor pe care i le descoperă conştiinţa.
În realizarea acestei lucrări (a deveni ca Hristos), el demonstrează că a rupt-o pe faţă cu Satana şi
cu păcatul. El îşi simte slăbiciunea, se ţine de puterea lui Dumnezeu cu dorinţă neclintită şi cu
credinţă vie, şi este biruitor. Mare este pacea şi bucuria lui, căci vine de la Domnul şi, nu este nimic
mai acceptabil în ochii Domnului decât continua umilire a sufletului înaintea Lui. Aceste dovezi
arată fără greş că Domnul a atins inimile prin Duhul Său cel Sfânt. Mai minunat decât miracolul
vindecării fizice, este miracolul făcut în copilul lui Dumnezeu, în lupta împotriva defectelor
naturale şi obţinerea biruinţei asupra lor. Universul lui Dumnezeu priveşte la el cu bucurie mult mai
mare decât spre cea mai splendidă afişare exterioară. Caracterul interior este modelat după
Tiparul divin. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 110}
A Christian is the highest type of a man because he is Christlike, and when he departs from the
principles that are after Christ's order he is often ignorant that he has done wrong. The Lord sets the case
before him as it is, as he is. He does not specify all his wrongs, but gives him a chance to manifest that he is a
true child of God by his repentance and confession, not only of the sins specified but of those which
conscience sets in order before him. {1888 227.1}
In doing this work [becoming Christlike] he reveals he has made an open rupture with Satan and with
sin. He feels his weakness, he lays hold with earnest purpose and living faith upon the strength of God, and is
an overcomer. Great becomes his peace, his joy, for it comes from the Lord, and there is nothing more
acceptable in the sight of God than the continual humiliation of the soul before Him. These evidences are
unmistakable proofs that the Lord has touched hearts by His Holy Spirit. More wonderful than miracles of
physical healing is the miracle wrought in the child of God in wrestling with natural defects and
overcoming them. The universe of God looks upon him with joy far greater than on any splendid outward
display. The inward character is molded after the divine Pattern. {1888 227.2} {Ms24-1888 (November
1888) par. 70-71}
Cu cât studiaţi mai mult caracterul lui Hristos, cu atât vi se va părea mai atrăgător. El vă va fi
atât de apropiat, în strânsă tovărăşie cu voi; afecţiunile voastre vor tânji după El. Dacă
mintea este modelată după cele cu care are cel mai mult de a face, atunci a te gândi la Isus, a vorbi
despre El, aceasta vă va face să deveniţi ca El în spirit şi în caracter. Veţi reflecta chipul Său
în ceea ce este măreţ, curat şi spiritual. Veţi avea gândul lui Hristos, şi El vă va trimite în
lume ca reprezentanţi spirituali ai Săi. El va fi slava voastră. Voi nu vă puteţi ataşa de lume fără să
vă împărtăşiţi din spiritul ei, fără să fiţi vinovaţi de trădare faţă de Domnul care v-a cumpărat.
The more you study the character of Christ, the more attractive will he appear to you. He will become as
one near you, in close companionship with you; your affections will go out after him. If the mind is molded by
the objects with which it has most to do, then to think of Jesus, to talk of him, will enable you to become
like him in Spirit and character. You will reflect his image in that which is great and pure and spiritual. You
will have the mind of Christ, and he will send you forth to the world as his spiritual representative. He will be
your only glory. You cannot affiliate with the world without becoming a partaker of its spirit, without becoming
guilty of treason against the Lord who has bought you. {RH August 26, 1890, par. 2} {1888 695.2}
Domnul nu doreşte ca individualitatea noastră să fie distrusă, nu este scopul Său ca oricare două
persoane să fie identice în gusturi şi dispoziţii. Toţi au caracteristicile specifice lor înşişi, şi
acestea nu trebuie să fie distruse, ci trebuie să fie antrenate, formate, modelate după
asemănarea lui Hristos. Domnul transformă aptitudinile şi capacităţile naturale în canale
folositoare. Prin folosirea facultăţilor date de Dumnezeu, talentul şi capacitatea se dezvoltă dacă
agentul omenesc va recunoaşte faptul că toate puterile sale sunt o înzestrare de la Dumnezeu,
pentru a fi utilizate nu în scopuri egoiste, nu pentru a obţine un nume sau pentru a-şi
asigura salarii mari, ci pentru slava lui Dumnezeu şi spre binele semenilor noştri. Sub instruirea lui
Dumnezeu, înţelegerea va fi deschisă pentru a primi influenţa de la Dumnezeu. {Materialele 1888,
vol. 3, pag. 140}
The Lord does not desire that our individuality shall be destroyed. It is not His purpose that any two
persons shall be exactly alike in tastes and dispositions.
All have characteristics peculiar to themselves, and these are not to be destroyed, but to be trained,
molded, [and] fashioned after the similitude of Christ. The Lord turns the natural aptitude and capabilities
into profitable channels. In the improvement of the faculties God has given, talent and ability are developed
if the human agent will recognize the fact that all his powers are an endowment from God, to be used, not for
selfish purposes, not to get a name or to secure large wages, but for the glory of God and the good of our
fellow men. Under the training of God the understanding is to be opened to receive the impress from
God. {Lt20-1894 (April 14, 1894) par. 3} {1888 1227.2}
Dumnezeu ne-a încredinţat capacităţi ca să putem face cât mai mult cu ele, spre slava Lui.
Hristos a spus, „Lumina mai este puţină vreme în mijlocul vostru. Umblaţi ca unii care aveţi lumina,
ca să nu vă cuprindă întunericul.” Intelectul poate fi cultivat, şi prin utilizarea armonioasă a
facultăţilor noastre, sub controlul Duhului Sfânt, putem dezvolta un caracter puternic, ferm.
Un caracter neprihănit format după asemănarea caracterului lui Hristos, are o valoare mai mare
decât cea a aurului sau a pietrelor preţioase. Cei care cooperează cu Domnul Isus Hristos
în formarea unui caracter neprihănit vor deveni împreună lucrători cu Dumnezeu. Ei îşi vor face
partea lor, ca agent omenesc prin care Dumnezeu ajunge la inimile şi minţile bărbaţilor şi femeilor
care sunt despărţiţi de El prin păcat, şi îi vor câştiga pentru Hristos. Nimeni nu poate copia
modelul Isus Hristos fără a deveni un canal de lumină pentru a influenţa pe alţii. Niciun om nu
trăieşte pentru sine. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 149}
God has intrusted to us our capabilities in order that we may make the most of them for His glory. Christ said,
“A little while is the light with you, walk while you have the light, lest darkness come upon you.” [John 12:35.]
The intellect may be cultivated, and through the harmonious use of our faculties, under the control of the
Holy Spirit, we may develop a strong, firm character. A righteous character formed after the likeness of
Christ’s character has a value above that of gold or precious stones. Those who co-operate with the Lord
Jesus Christ in the formation of a righteous character will become laborers together with God. They will act
their part as the human agents through whom God will reach the hearts and minds of men and women who
are separated from Him by sin, and will win them to Christ. No one can copy the Pattern, Christ Jesus,
without becoming a channel of light to others. No man liveth unto himself. {Lt27-1894 (June 1, 1894) par. 34}
{1888 1252.1}
Adevărul, adevărul preţios, este sfinţitor în influenţa sa. Sfinţirea sufletului prin lucrarea
Duhului Sfânt este implantarea naturii lui Hristos în cea omenească. Este harul Domnului nostru
Isus Hristos descoperit în caracter, şi harul lui Hristos exercitat în mod activ prin fapte bune.
Astfel, caracterul este transformat mai mult şi mai mult, după chipul lui Hristos, în neprihănire
şi adevărată sfinţenie. Există cerinţe vaste în adevărul divin, prezentând una după alta fapte
bune. Adevărurile Evangheliei nu sunt fără legătură între ele; unindu-le, ele formează un şirag de
bijuterii cereşti, ca şi în lucrarea personală a lui Hristos, şi asemenea unor fire de aur, ele curg prin
toată lucrarea şi experienţa creştină. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 157}
Truth, precious truth, is sanctifying in its influence. The sanctification of the soul by the operation of the
Holy Spirit is the implanting of Christ’s nature in humanity. It is the grace of our Lord Jesus Christ revealed
in character, and the graces of Christ brought into active exercise in good works. Thus the character is
transformed more and more perfectly after the image of Christ, in righteousness and true holiness.
There are broad requirements in divine truth stretching out <[and] interlacing> into one line after another of
good works. The truths of the gospel are not unconnected; uniting, they form one string of heavenly jewels, as
in the personal work of Christ, and like threads of gold they run through the whole of Christian work and
experience. {Ms34-1894 (August 3, 1894) par. 14} {1888 1273.1}
Domnul Isus a dat fiecărui om lecţii preţioase de instruire, în cuvântul Său cel sfânt. Domnul Isus
este Modelul nostru. Întipărirea chipului lui Hristos se va manifesta asupra întregului caracter al
celor care se dau pe sine Lui. Apoi, puterile mentale şi fizice vor fi reînnoite zi de zi; pentru
credinciosul adevărat înseamnă a mânca zilnic trupul şi a bea sângele Fiului lui Dumnezeu.
Isus spune, „Carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele, pe care vi le-am spus Eu, sunt Duh şi viaţă.”
The Lord Jesus has given to every man precious lessons of instruction in His Holy Word. The Lord Jesus
is our Pattern. The impress of the image of Christ will be manifest upon the entire character of those who
yield themselves to Him. Then the mental and physical powers will be renewed day by day, for the true
believer is daily eating of the flesh and drinking of the blood of the Son of God. Jesus says, “The flesh
profiteth nothing; the words that I speak unto you, they are spirit and they are life.” [John 6:63.] {Ms34-1894
(August 3, 1894) par. 21} {1888 1276.1}
Fratele meu [Harmon Lindsay] , fac apel la tine, ca una care iubeşte sufletul tău. Cât timp mai
este har, cazi pe Stâncă şi fii zdrobit, ca Isus Hristos să te poată face după propria Sa asemănare.
My brother [Harmon Lindsay], I appeal to you as one who loves your soul. While mercy still lingers, fall on
the Rock and be broken, that Jesus Christ may build you up into His own likeness. {Lt51a-1895 (May 1,
1895) par. 27} {1888 1353.2}
vrednici. Asemănarea caracterului lui Hristos este descoperită în fiecare suflet. Este un cer nou şi un
pământ nou, în care locuieşte neprihănirea. Să nu ne formăm caractere după asemănarea
divină? Să nu fim transformaţi după asemănarea lui Dumnezeu? Dacă Hristos a murit
pentru a distruge lucrările diavolului, este esenţial ca noi să înţelegem care sunt aceste lucrări.
God. A renovated race will walk with Christ in white, for they are worthy. The likeness of Christ’s character is
revealed in every soul. There is a new heaven, and a new earth, wherein dwelleth righteousness. O shall we
not here form characters after the divine similitude? Shall we not become transformed into the likeness of
God? If Christ died to destroy the works of the devil, it is essential for us to understand what these works
are. {Lt55-1895 (September 19, 1895) par. 12} {1888 1429.2}
Cei care consimt să primească imaginea morală a lui Dumnezeu, devin ca El în caracter (1895)
Noi, cu toţii suntem supuşi la probă atâta vreme cât ţine timpul de verificare, iar cei care consimt
să primească imaginea morală a lui Dumnezeu, devin ca El în caracter. Dar dacă refuză
caracterul lui Hristos, cerul pentru ei este pierdut. Dacă avem ocazii atât de îndurătoare de a ne duce
biruinţa până la capăt prin alegerea caracterului pe care ni-l formăm, de ce nu ne prindem de
Mântuitorul, de ce nu primim prin credinţă meritele Lui, desăvârşind un caracter ca şi al Lui?
Satana joacă jocul vieţii pentru fiecare suflet; Hristos lucrează pentru fiecare suflet. „Tuturor
celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui
Dumnezeu; născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din
Dumnezeu.” {Materialele 1888, vol. 4, pag. 23}
We are all on trial during probationary time, and those who consent to receive the moral image of God
become like Him in character. But if they refuse the character of Christ, heaven is lost to them. And when
we have so gracious an opportunity of working out our own victory through our choice of the character we
form, why will we not lay hold of the Saviour, and by faith receive His merits, and perfect a character like
His? Satan is playing the game of life for every soul; Christ is at work for every soul. “As many as received
him, to them gave he power to become the sons of God, even to them which believe on his name: which were
born, not of blood, nor of the will of the flesh, nor of the will of man, but of God. {Lt55-1895 (September 19,
1895) par. 10} {1888 1428.2}
Exemplul lui Hristos va fi demonstrat în poporul Său (1889)
„Priveşte şi trăieşte”. Spiritul lui Hristos, exemplul lui Hristos va fi demonstrat în poporul
Său. Vom urma atunci mai îndeaproape, căile şi faptele lui Isus. Amvonul, editura şi biserica vor da
pe faţă mai multă umilinţă, mai multă stăpânire de sine, mai multă răbdare şi bunătate, iar iubirea lui
Isus ne va umple inimile. Îmi este imposibil să vă descriu rezultatul unei asemenea influenţe.
"Look and live." Christ's spirit, Christ's example will be exemplified in His people. We shall follow
more closely the ways and works of Jesus. The pulpit, the press, and the church will be more humble, more
forbearing, more patient and kind, and the love of Jesus will pervade our hearts. It is impossible for me to
picture before you the result of this influence. {Lt5-1889 (June 2, 1889) par. 9} {1888 333.1}
Cunoştinţa iubirii lui Dumnezeu - cea mai folositoare (1889)
Cunoştinţa iubirii lui Dumnezeu este cunoştinţa cea mai folositoare care poate fi obţinută,
pentru a putea obţine un caracter înnobilat, rafinat şi elevat. Isus trebuie să fie Modelul nostru.
Domnul are pentru noi lecţii de cea mai mare importanţă, pe care să le învăţăm. El ne conduce ca pe
copii, să vedem ceva din bunătatea, mila şi iubirea Lui, prin viaţa simplă şi smerită a iubitului nostru
Răscumpărător. Hristos a îndreptat întotdeauna minţile ucenicilor Săi către Dumnezeu, ca spre un
Tată iubitor. El Şi-a educat urmaşii să privească la Dumnezeu cu încredere şi iubire. Când suntem
copleşiţi de măreţia şi dreptatea lui Dumnezeu, suntem îndreptaţi spre Isus, spre caracterul Său
nepătat şi spre iubirea Lui Infinită. Acolo Îl vedem pe Tatăl, descoperit în Fiul, Căci Dumnezeu
este dragoste. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 129}
The knowledge of God's love is the most effectual knowledge to obtain, that the character may be
ennobled, refined, and elevated. Jesus is to be our pattern. The Lord has lessons of the greatest importance
for us to learn. He leads us as children to take views of his goodness, mercy, and love, from the simple, lowly
life of our dear Redeemer. Christ ever directed the minds of his disciples to God as to a loving Father. He
educated his followers to look upon God with confidence and love. When we are overawed with the greatness
and justice of God, we are pointed to Jesus, to his spotless character and his infinite love. There we see the
Father revealed in the Son, for God is love. {RH March 5, 1889, par. 8} {1888 267.8}
A cunoaşte pe Dumnezeu, este cea mai minunată cunoştinţă pe care o poate avea omul.
Oamenii lumeşti pot avea multă înţelepciune; dar cu toată înţelepciunea lor, ei nu privesc frumuseţea
şi maiestatea, dreptatea şi înţelepciunea, bunătatea şi sfinţenia Creatorului tuturor lumilor. Domnul
umblă în mijlocul oamenilor prin intermediul providenţelor Sale dar, paşii Lui maiestuoşi nu sunt
auziţi, prezenţa Lui nu este observată, mâna Lui nu este recunoscută. Lucrarea ucenicilor lui
Hristos este aceea de a străluci ca lumini, descoperind lumii caracterul lui Dumnezeu. Ei trebuie
să prindă razele tot mai luminoase din cuvântul lui Dumnezeu, şi să le reflecte către oamenii învăluiţi
în întunericul înţelegerii greşite a lui Dumnezeu. Slujitorii lui Hristos trebuie să reprezinte în mod
corect înaintea oamenilor, caracterul lui Dumnezeu şi al lui Hristos. Apostolul spune: „Voi însă
sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a
câştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la
lumina Sa minunată”. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 130}
To know God is the most wonderful knowledge that men can have. There is much wisdom with worldly
men; but with all their wisdom, they behold not the beauty and majesty, the justice and wisdom, the goodness
and holiness, of the Creator of all worlds. The Lord walks among men by his providences; but his stately
steppings are not heard, his presence is not discerned, his hand is not recognized. The work of Christ's
disciples is to shine as lights, making manifest to the world the character of God. They are to catch the
increasing rays of light from the word of God, and reflect them to men enshrouded in the darkness of
misapprehension of God. The servants of Christ must rightly represent the character of God and Christ to
men. Says the apostle, "Ye are a chosen generation, a royal priesthood, an holy nation, a peculiar people;
that ye should show forth the praises of him who hath called you out of darkness into his marvelous light."
{RH March 5, 1889, par. 13} {1888 268.5}
Principiul viu al iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de om (1889)
Viaţa zilnică a creştinului nu trebuie să discrediteze credinţa noastră cea sfântă. Motivele inimii,
precum şi cuvintele şi acţiunile, sunt cântărite pentru aprecierea valorii noastre morale. Cei care L-au
respins pe Hristos, Domnul slavei, nu au ştiut că El era Prinţul vieţii, căci dacă ar fi ştiut nu L-ar fi
răstignit. Încrederea pusă în forme şi în ceremonii, nu ne va salva. Învăţătorul legii, pe care Hristos l-
a găsit cu lipsă în iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele, care este tocmai esenţa religiei,
s-ar fi putut apăra pe terenul corectitudinii ceremoniale. El ar fi putut spune împreună cu Pavel că, în
ce priveşte legea, era fără pată. Dar Domnul defineşte religia Bibliei ca pe un principiu existent în
suflet, nu doar împlinirea unor fapte de virtute, cu toate că faptele de virtute sunt roadele naturale ale
principiului existent în suflet. Spiritul în care sunt făcute aceste fapte, contează mai mult înaintea lui
Dumnezeu decât faptele în sine. Omul poate să dea tot ce are pentru a hrăni săracii, poată să-şi dea
trupul să fie ars, totuşi dacă nu este împins să facă aceasta de principiul viu al iubirii faţă de
Dumnezeu şi faţă de om, lucrarea lui este un eşec. Dumnezeu priveşte la inimă. Trebuie să ne
pocăim şi să credem. Mulţumim Domnului că nu este prea târziu ca relele să fie îndreptate. Hristos
priveşte la spirit şi, dacă ne vede purtându-ne cu credinţă povara, sfinţenia Lui desăvârşită face
ispăşire pentru defectele noastre. Când facem tot ce putem, El devine neprihănirea noastră. E
nevoie de fiecare rază de lumină pe care ne-o trimite Dumnezeu, pentru a ne face lumina lumii.
The daily life of the Christian should bring no discredit upon our holy faith. The motive of the heart as well
as the words and actions are weighed in estimating our moral worth. Those who rejected Christ the Lord of
glory knew not that He was the Prince of life else they would not have crucified him. Reliance on forms and
ceremonies will not save us. The lawyer whom Christ found wanting in love to God and to his neighbor
which is the very essence of religion could have vindicated himself on the ground of ceremonial
correctness. He could have said with Paul that as touching the law he was blameless. But the Lord defines
Bible religion as a principle in the soul, not merely the performance of virtuous acts, although virtuous acts
are the natural fruits of this principle in the soul. It is the spirit in which the acts are performed rather than the
performance that counts with God. A man may give his goods to feed the poor, his body to be burned, yet if
he is not actuated by the living principles of love for God and man his work is a failure. God looks at the
heart. We must repent and believe. {1888 241.3}
Thank God it is not too late for wrongs to be righted. Christ looks at the spirit, and when He sees us
carrying our burden with faith, his perfect holiness atones for our short comings. When we do our best, He
becomes our righteousness. It takes every ray of light that God sends to us to make us the light of the
world. {1888 242.1} {Lt22-1889 (February 12, 1889) par. 35-36}
Una cu Hristos şi cu urmaşii Săi (1892-1894)
Isus nu S-a rugat pentru ceva ce este de neatins pentru noi, şi dacă această unitate este posibilă,
de ce nu se luptă cu mai multă seriozitate cei care mărturisesc că sunt urmaşi ai lui Hristos, pentru
această stare de har? Când suntem una cu Hristos, vom fi una cu urmaşii Săi. Marea
nevoie a sufletului este Isus, nădejdea slavei. Prin Duhul Sfânt, această unitate poate fi
atinsă, şi dragostea pentru fraţi va abunda, iar oamenii vor lua cunoştinţă de noi că am fost cu Isus
şi am învăţat de la El. Viaţa noastră va fi o reflectare a caracterului Său sfânt. Ca şi
credincioşi în El, vom reprezenta blândeţea spiritului Său, blândeţea purtării Lui. În mod
individual, biserica lui Dumnezeu trebuie să răspundă la rugăciunea lui Hristos, până vom ajunge cu
toţii la unitatea Duhului. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 60}
Jesus did not pray for that which was not attainable by us, and if this unity is possible, why do not those
who are professed followers of Christ strive more earnestly for this condition of grace? When we are one with
Christ, we shall be one with His followers. The great want of the soul is Jesus, the hope of glory. Through
the Holy Spirit this unity may be attained, and love for the brethren will abound, and men will take
knowledge of us that we have been with Jesus and learned of Him. Our life will be a reflection of His holy
character. As believers in Him we shall represent His meekness of spirit, His gentleness of demeanor.
Individually the church of God must answer the prayer of Christ till we all come into the unity of the Spirit.
{Lt24-1892 (September 19, 1892) par. 24} {1888 1048.2}
Când poporul lui Dumnezeu va fi una cu El, ei vor fi una, unul cu celălalt. Unitatea
şi dragostea va mărturisi autenticitatea unirii lor cu Hristos. Atunci când ochii lor sunt fixaţi asupra
lui Hristos, inimile lor vor fi unite în dragoste. Ei vor sta atunci umăr la umăr pentru a rezista
conspiraţiei celui rău, şi vor avea putere pentru o luptă care nu poate fi văzută cu ochiul firesc.
When the people of God are one with Him, they will be one with each other. Their unity and love will
testify to the genuineness of their union with Christ. When their eyes are all fixed upon Christ, their hearts
will be united in love. They will then stand shoulder to shoulder to resist the confederacy of evil, and they will
have strength for a battle that cannot be seen by the natural eye. {Lt24-1892 (September 19, 1892) par. 20}
{1888 1046.3}
Este într-adevăr momentul să revenim la dragostea dintâi şi să trăim în pace între noi. Noi
trebuie să facem evident că nu suntem doar cititori ai Bibliei, ci credincioşi ai acesteia. Dacă suntem
uniţi cu Hristos, vom fi uniţi unul de altul. Isus spune, „Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii
pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. Prin aceasta vor cunoaşte toţi că
sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.” {Materialele 1888, vol. 3, pag. 79}
It is fully time that we return to our first love, and be at peace among ourselves. We must make it manifest
that we are not only Bible readers, but Bible believers. If we are united to Christ, we shall be united to one
another. Jesus says, "A new commandment I give unto you, That ye love one another; as I have loved you,
that ye also love one another. By this shall all men know that ye are my disciples, if ye have love one to
another." {RH December 6, 1892, par. 4} {1888 1077.4}
Motivul dezbinării sau a discordanţei în biserică este despărţirea de Hristos. Secretul unităţii
este unirea cu Hristos. Hristos este marele Centru. Ne putem apropia unii de alţii doar în măsura
în care ne apropiem de Centru. Dacă vom fi uniţi cu Hristos, vom fi cu siguranţă uniţi cu fraţii
noştri în credinţă. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 98}
The cause of division or discord in the church is separation from Christ. The secret of unity is union with
Christ. Christ is the great center. We shall approach one another just in proportion as we approach the
Center. United with Christ, we shall surely be united with our brethren in the faith. {Lt77-1893 (January 9,
1893) par. 29} {1888 1125.2}
Fraţii mei sunt foarte conştienţi că cuvântul lui Dumnezeu prezintă problema unităţii bisericii ca
un principiu; cei care sunt uniţi cu Hristos prin adevărul de origine cerească, ar trebui să aibă o
prietenie puternică unii faţă de alţii. Şi aceasta nu este totul. „V-am spus aceste lucruri,
pentru ca bucuria Mea să rămână în voi, şi bucuria voastră să fie deplină. Aceasta este porunca Mea:
să vă iubiţi unii pe alţii, cum v-am iubit Eu.” „Aceste lucruri vi le poruncesc Eu, să vă iubiţi
unii pe alţii. Dragostea lui Hristos trebuie să vină în biserică, şi să fie nutrită de fiecare membru,
ca o plantă preţioasă. Dacă ramurile viţei sunt unite cu butucul, aceeaşi viaţă locuieşte în toate. În
Isus Hristos este dragoste şi cei care sunt uniţi cu Hristos, nu vor trata pe ceilalţi doar cu
un respect obişnuit, inofensiv, ca pe nişte cunoştinţe, ci vor avea o dragoste adevărată, sinceră,
unii pentru alţii, pentru că sunt înzestraţi cu spiritul lui Hristos. Depărtarea unii de alţii nu este
după voia lui Hristos, ci după voia lui Satana. Dragostea nu este o simplă apreciere, ci un principiu
viu; nu este o emoţie temporară, ci o putere permanentă. Noi o bem proaspătă din izvorul dragostei
care curge de la crucea Calvarului. Noi suntem însufleţiţi de această iubire. „Eu în ei, şi Tu în Mine; -
pentru ca ei să fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis, şi că i-ai iubit, cum
M-ai iubit pe Mine.” Însufleţiţi de această iubire, puterea Duhului Sfânt, noi învăţăm să ne iubim
unii pe alţii cu adevărat, cu sinceritate şi cu naturaleţe, în şi prin Isus Hristos. {Materialele 1888, vol.
3, pag. 104}
My brethren are well aware that the Word of God presents the matter of church unity as a principle; those
who are united to Christ by the truth of heavenly origin should have strong friendship for one another. And
this is not all. “These things have I spoken unto you, that my joy might remain in you, and that your joy might
be full. This is my commandment, that ye love one another, as I have loved you.” “These things I command
you, that ye love one another.” [John 15:11, 12, 17.] The love of Christ must come into the church and be
cherished by every member as a precious plant. If the branches of the vine are united to the parent stock,
the same life dwells in them all. {Lt61-1893 (January 20, 1893) par. 14}
In Christ Jesus there is love, and those who are united to Christ will not have merely a tame, common
regard as acquaintances, but true, sincere love for one another, because they are endued with the spirit of
Christ. This drawing off from one another is not Christlike, but it is after Satan’s order. Love is not a mere
simple regard, but a living principle; not a temporary emotion, but a permanent power. We drink it in fresh
from the fountain of love that flows from the cross of Calvary. We are quickened by this love. “I in them, and
thou in me, that they may be made perfect in one, and that the world may know that thou hast sent me, and
hast loved them as thou hast loved me.” [John 17:23.] Quickened by this love, the power of the Holy Spirit,
we learn to love one another in and through Christ Jesus—truly, sincerely, unaffectedly. {Lt61-1893 (January
20, 1893) par. 15} {1888 1141.2}
Priviţi la crucea de pe Calvar. Aceasta este o dovadă permanentă a iubirii nemărginite, a milei
nemăsurate a Tatălui ceresc. Oh, fie ca toţi să se pocăiască şi să facă faptele lor dintâi. Când
bisericile fac acest lucru, ei vor iubi pe Dumnezeu şi pe semenii lor mai presus de ei înşişi. Efraim nu
va invidia pe Iuda, şi Iuda nu se va răzvrăti împotriva lui Efraim. Despărţirile vor fi vindecate,
sunetele violente de conflict nu vor mai fi auzite la hotarele lui Israel. Prin harul dat lor în mod
gratuit de Dumnezeu, toţi vor încerca să răspundă rugăciunii lui Hristos, ca ucenicii Săi să fie una,
după cum El şi Tatăl una sunt. Pacea, iubirea, mila, şi bunăvoinţa vor fi principiile statornice
ale sufletului. Dragostea lui Hristos va fi tema oricărei limbi, şi Martorul adevărat nu va mai spune,
„Dar ce am împotriva ta, este că ţi-ai părăsit dragostea dintâi.” Poporul lui Dumnezeu va rămâne în
Hristos, dragostea lui Isus va fi descoperită, şi un singur Duh va anima toate inimile, regenerând
şi reînnoind toate după chipul lui Hristos, modelând toate inimile după asemănarea inimii Lui. Ca
ramurile vii ale adevărat Viţe, toţi vor fi uniţi cu Hristos, Capul viu. Hristos va rămâne în
fiecare inimă, călăuzind, mângâind, sfinţind şi prezentând lumii unitatea urmaşilor lui Isus,
purtând astfel mărturia că acreditările cereşti sunt oferite bisericii rămăşiţei. În unitatea Bisericii lui
Hristos se va dovedi că Dumnezeu a trimis pe singurul Său Fiu în lume.
Când poporul lui Dumnezeu devine una în unitatea Duhului, tot fariseismul, toată neprihănirea
proprie, care au fost păcatul poporului evreu, vor fi eliminate din toate inimile. Amprenta lui Hristos
va fi asupra fiecărui membru individual al trupului Său şi poporul Său va fi ca burdufurile noi în care
El poate turna vinul Său nou, fără ca vinul cel nou să rupă burdufurile. Dumnezeu va face cunoscută
taina care a fost ascunsă în toate veacurile. El va face cunoscut care este „bogăţia slavei tainei
acesteia între Neamuri, şi anume: Hristos în voi, nădejdea slavei. Pe El Îl propovăduim, şi sfătuim
pe orice om, şi învăţăm pe orice om în toată înţelepciunea, ca să înfăţişăm pe orice om, desăvârşit în
Hristos Isus. Iată la ce lucrez eu, şi mă lupt după lucrarea puterii Lui, care lucrează cu tărie în mine.”
Look at the cross of Calvary. It is a standing pledge of the boundless love, the measureless mercy, of the
heavenly Father. O that all might repent and do their first works. When the churches do this, they will love God
supremely and their neighbors as themselves. Ephraim will not envy Judah, and Judah will not vex Ephraim.
Divisions will then be healed, the harsh sounds of strife will no more be heard in the borders of Israel. Through
the grace freely given them of God, all will seek to answer the prayer of Christ, that his disciples should be
one, even as he and the Father are one. Peace, love, mercy, and benevolence will be the abiding principles
of the soul. The love of Christ will be the theme of every tongue, and it will no more be said by the true
Witness, “I have somewhat against thee, because thou hast left thy first love.” The people of God will be
abiding in Christ, the love of Jesus will be revealed, and one Spirit will animate all hearts, regenerating and
renewing all in the image of Christ, fashioning all hearts alike. As living branches of the true Vine, all will be
united to Christ, the living head. Christ will abide in every heart, guiding, comforting, sanctifying, and
presenting to the world the unity of the followers of Jesus, thus bearing testimony that the heavenly
credentials are supplied to the remnant church. In the oneness of Christ’s church it will be proved that God
sent his only begotten Son into the world.
When God’s people are one in the unity of the Spirit, all of Phariseeism, all of self-righteousness, which
was the sin of the Jewish nation, will be expelled from all hearts. The mold of Christ will be upon each
individual member of his body, and his people will be new bottles into which he can pour his new wine, and
the new wine will not break the bottles. God will make known the mystery which hath been hidden for ages.
He will make known what are the “riches of the glory of this mystery among the Gentiles; which is Christ in
you the hope of glory: whom we preach, warning every man, and teaching every man in all wisdom; that we
may present every man perfect in Christ Jesus: whereunto I also labor, striving according to his working,
which worketh in me mightily.” {RH March 20, 1894, par. 5-6} {1888 1225.5-6}
Trebuie să fim una în caracter cu Hristos (1895)
Trebuie să fim una în caracter cu Hristos. El a spus, „Eu le-am dat slava (caracterul) pe care
Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei să fie una, cum şi noi Suntem una, Eu în ei, şi Tu în Mine; pentru ca ei
să fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis, şi că i-ai iubit, cum M-ai iubit
pe Mine.” Ţineţi minte cuvintele acestea. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 23}
We are to be one in character with Christ. He said, “The glory (character) which thou gavest me, I
have given them; that they may be one, even as we are one: I in them, and thou in me, that they may be
made perfect in one; and that the world may know that thou hast sent me, and hast loved them as thou hast
loved me.” [John 17:22, 23.] Mark these words. {Lt55-1895 (September 19, 1895) par. 11} {1888 1429.1}
Practicarea adevărului este cea care aduce succes şi tărie puterii morale. Practicând
învăţăturile lui Isus, vei descoperi îngerilor din cer şi oamenilor că ai învăţat de la Marele
Învăţător. Razele strălucitoare ale Soarelui Neprihănirii trebuie să fie primite cu bucurie ca o lumină
a minţii; şi principiile caracterului lui Hristos trebuie să fie făcute principiile caracterului
nostru. Domnul va fi cu tine în mod sigur, şi te va înzestra cu Duhul Lui cel Sfânt, dacă Îl cauţi
din toată inima. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 36}
It is the practice of truth that brings success and strength of moral power. In practicing the teachings of
Jesus you will reveal to the angels of heaven and to men that you have learned of the Great Teacher. The
bright rays of the Sun of Righteousness are to be welcomed as the light of the mind; and the principles of
the character of Christ are to be made the principles of our character. The Lord will certainly be with
you, and will endue you with His Holy Spirit if you seek Him with all your heart. {Lt86-1895 (September 27,
1895) par. 25} {1888 1465.1}
Reprezentarea lui Hristos înaintea lumii (1888-1904)
Suntem profund şi solemn recunoscători lui Dumnezeu că au fost trezite minţi de către Spiritul lui
Dumnezeu, ca să-L vadă pe Hristos în Cuvântul cel viu, şi să-L reprezinte înaintea lumii, nu doar
prin cuvinte. Aceştia înţeleg cerinţele Scripturii, că toţi cei ce se declară urmaşi ai lui Hristos sunt
sub obligaţia de a călca pe urmele Lui, de a fi plini de Spiritul Său, şi de a-L prezenta astfel pe Isus
Hristos înaintea lumii, pe Cel ce a venit în lumea noastră ca să-L reprezinte pe Tatăl.
Reprezentându-L pe Hristos lumii, noi reprezentăm pe Tatăl. „Dacă n-are cineva Duhul lui
Hristos, nu este al Lui.” (Romani 8:9). Haideţi să ne punem întrebarea: reflectăm noi, în biserică şi
înaintea lumii, caracterul lui Isus Hristos? Ni se cere un studiu mult mai profund, în cercetarea
Scripturii. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 105}
We felt deeply and solemnly grateful to God that minds were being stirred by the Spirit of God to see Christ
in the living oracles and to represent Him to the world, but not in words merely. They see the Scripture
requirements that all who claim to be followers of Christ are under obligation to walk in His footsteps, to be
imbued with his Spirit, and thus to present to the world Jesus Christ, who came to our world to represent
the Father. In representing Christ we represent God to our world. "If any man have not the Spirit of Christ,
he is none of His" (Romans 8:9). Let us inquire, Are we reflecting in the church and before the world the
character of Jesus Christ? A great deal deeper study is required of us in searching the Scriptures. {Ms24-
1888 (November 1888) par. 34} {1888 214.2}
Aşa cum Hristos L-a reprezentat pe Tatăl, la fel şi noi suntem chemaţi să-L reprezentăm pe
Hristos în lume. Nu putem să ne transferăm obligaţiile asupra altora. Dumnezeu doreşte să vă facă
de cunoscut care sunt bogăţiile slavei Sale, ca să puteţi predica taina mântuirii celor din jurul
vostru – pe Hristos în voi, nădejdea slavei. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 129}
As Christ represented the Father, so we are to represent Christ to the world. We cannot transfer our
obligation to others. God desires to make known to you what is the richness of his glory, that you may
preach the mystery of salvation to those around you,-- Christ in you the hope of glory. {RH March 5,
1889, par. 6} {1888 267.6}
Planul lui Dumnezeu este ca cei din poporul Lui să se iubească unii pe alţii aşa cum ne-a iubit
Hristos. Ei trebuie să îşi educe şi să-şi instruiască sufletul pentru această iubire. Ei trebuie să
reflecte iubirea aceasta în caracterul lor, să o reflecte lumii. Fiecare membru ar trebui să privească
aceasta ca fiind lucrarea lui. În rugăciunea pe care a înălţat-o Tatălui, Isus a zis: „Cum M-ai trimis
Tu pe Mine în lume, aşa i-am trimis şi Eu pe ei în lume.” Plinătatea lui Hristos va fi prezentată
înaintea lumii de către cei care au devenit părtaşi ai harului Său. Lucrarea lor este de a face pentru
Hristos ceea ce Hristos a făcut pentru Tatăl – să reprezinte caracterul Său. {Materialele 1888, vol.
2, pag. 133}
God designs that his people shall love one another as Christ loved us. They are to educate and train the
soul for this love. They are to reflect this love in their own character, to reflect it to the world. Each should
look upon this as his work. In his prayer to the Father, Jesus said: "As thou hast sent me into the world, even
so have I also sent them into the world." Christ's fullness is to be presented to the world by those who have
become partakers of his grace. They are to do that for Christ which Christ did for the Father,-- represent his
character. {RH December 23, 1890, Art. B, par. 8} {1888 764.8}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.December.23.1890.Art.B.par.8&para=821.10951
Sfârşitul este aproape! Nu mai avem niciun moment de pierdut! Lumina va străluci
dinspre poporul lui Dumnezeu în raze clare şi distincte, prezentându-L pe Isus înaintea bisericilor şi
înaintea lumii. Lucrarea noastră nu trebuie să fie restrânsă doar la cei care deja cunosc adevărul;
câmpul nostru este lumea. Instrumentele care vor fi folosite sunt acele suflete care primesc
cu bucurie lumina adevărului pe care le-o transmite Dumnezeu. Acestea sunt agenţii lui Dumnezeu
pentru comunicarea către lume a cunoaşterii adevărului. Dacă prin harul lui Hristos poporul Său este
schimbat în burdufuri noi, El îi va umple cu vinul cel nou. Dumnezeu va da lumină suplimentară,
aşa că adevărurile cele vechi vor fi redescoperite şi repuse în cadrul adevărului; şi oriunde
vor merge lucrătorii, ei vor triumfa. Ca ambasadori ai lui Hristos, ei vor cerceta Scripturile,
pentru a căuta adevăruri care au fost ascunse sub gunoiul erorilor. Fiecare rază de lumină primită,
va fi comunicată altora. Un singur interes va predomina, un singur subiect le va înghiţi pe toate
celelalte – Hristos, neprihănirea noastră. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 135}
The end is near! We have not a moment to lose! Light is to shine forth from God's people in clear, distinct
rays, bringing Jesus before the churches and before the world. Our work is not to be restricted to those
who already know the truth; our field is the world. The instrumentalities to be used are those souls who
gladly receive the light of truth which God communicates to them. These are God's agencies for
communicating the knowledge of truth to the world. If through the grace of Christ his people will become new
bottles, he will fill them with the new wine. God will give additional light, and old truths will be recovered,
and replaced in the frame-work of truth; and wherever the laborers go, they will triumph. As Christ's
ambassadors, they are to search the Scriptures, to seek for the truths that have been hidden beneath the
rubbish of error. And every ray of light received is to be communicated to others. One interest will prevail,
one subject will swallow up every other,--Christ our righteousness. {RH December 23, 1890, Art. B, par.
19} {1888 765.6}
Domnul Isus a făcut ca biserica Lui să fie depozitara adevărului sacru. El a lăsat acesteia lucrarea
de a îndeplini scopurile Lui, planurile Lui de a salva sufletele pentru care El a manifestat un interes
atât de mare, o iubire atât de nemărginită. Aşa cum este soarele în legătură cu lumea noastră, în
acelaşi fel El răsare în mijlocul întunericului moral – El, Soarele Neprihănirii. El a spus despre Sine,
„Eu sunt Lumina lumii.” Urmaşilor Lui, le-a spus „voi sunteţi lumina lumii.” Isus a venit în lume în
veşmântul omenirii, pentru a învăţa lumea şi pentru a o călăuzi pe calea luminii, spre
fericirea cea veşnică. Urmaşii lui Hristos sunt reprezentanţii Lui în lume. Reflectând chipul lui
Isus Hristos, prin frumuseţea şi sfinţenia caracterelor lor, prin continua lor tăgăduire de sine şi prin
despărţirea lor de orice idol, mare sau mic, ei dovedesc faptul că au învăţat în şcoala lui Hristos. Ei
primesc continuu spiritul iubirii şi al răbdării, al blândeţii şi amabilităţii, şi ei stau ca reprezentanţi ai
lui Hristos, o privelişte pentru lume, îngeri şi oameni.
„O cetate aşezată pe munte nu poate să rămână ascunsă.” Umblând şi lucrând în lume, dar fără să
fie din lume, în caracterele lor ei răspund rugăciunii lui Hristos: „nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i
păzeşti de cel rău.” 281 Ei trebuie să stea ca o fortăreaţă puternică a adevărului, lumina lor să
pătrundă departe în întunericul moral al lumii. Domnul are o solie pe care să o transmită păzitorii de
pe zidurile Sionului. Trâmbiţa nu trebuie să dea niciun sunet nesigur. {Materialele 1888, vol. 2, pag.
135}
The Lord Jesus has made His church the depository of sacred truth. He has left with her the work of
carrying out His purposes and His plans to save the souls for whom He has manifested such interest, such
unmeasured love. Like the sun in relation to our world, He rises amid the moral darkness--the Sun of
Righteousness. He said of Himself, "I am the light of the world." He said to His followers, "Ye are the light of
the world." Jesus came to the world in the garb of humanity, to instruct the world and guide them in the way of
light, to eternal happiness. The followers of Christ are His representatives in the world. By reflecting the
image of Jesus Christ, by the beauty and holiness of their characters, by their continual self-denial and their
separation from all idols, large or small, they reveal that they have learned in the school of Christ. They are
continually catching the spirit of love and forbearance, meekness and gentleness, and they stand as
representatives of Christ, a spectacle to the world, to angels, and to men. {1888 778.2}
"A city that is set on an hill cannot be hid." Walking and working in the world, but not of the world, they are
answering in their characters the prayer of Christ: "I pray not that thou shouldest take them out of the world,
but that thou shouldest keep them from the evil." They are to stand as the strong fortress of truth, their light
shining far in the moral darkness of the world. The Lord has a message for the watchmen on the walls of Zion
to bear. The trumpet is to give no uncertain sound. {1888 778.3} {Ms53-1890 (December 26, 1890) par. 41-
42}
În loc să stea înaintea lui Dumnezeu în umilinţă, omul s-a înălţat pe sine şi s-a complăcut în idei
înalte despre propria sa importanţă şi demnitate, iar ochii lui au fost închişi faţă de slava lui Hristos.
Când Hristos ajunge în suflet cu putere, toată slava este redată Celui care este văzut a fi Singurul
plin de har şi de adevăr. Doar slava Lui ar trebui să umple sufletul. {Materialele 1888, vol. 3, pag.
59}
Instead of lying before God in humility, man has exalted himself and has indulged in high ideas of his own
importance and loftiness, and his eyes have been closed to the glory of Christ. When Christ beams forth
upon the soul, all glory is rendered unto Him who is seen to be the only One full of grace and truth. His glory
alone should fill the soul. {Lt24-1892 (September 19, 1892) par. 19} {1888 1046.2}
Cel mai bine pentru noi este să ne agăţăm de Isus, să cultivăm atributele Sale, şi să facem ceea ce
El ar face, dacă ar fi în locul nostru. Mult este implicat în a fi creştini, în a trăi ca Hristos, în a
reprezenta pe Hristos. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 157}
It is best for us to cling to Jesus, to cultivate His attributes, and do as He would do, were He in our place.
There is a great deal involved in being Christians, living Christ, representing Christ. {Ms34-1894 (August 3,
1894) par. 13} {1888 1272.1}
Motto-ul fiecărui creştin adevărat ar trebui să fie: sunt în lume, dar nu sunt din lume. Noi nu
trebuie să ne conformăm lumii. Lumea va fi impresionată de Evanghelie doar dacă noi vorbim şi
acţionăm ca reprezentanţi ai lui Hristos, ca membri ai familiei împărăteşti, copii ai Împăratului
ceresc, străini şi călători care doresc o patrie mai bună, patria cerească. Este privilegiul nostru de a
vesti laudele faţă de Cel care ne-a scos din întuneric, la lumina Sa minunată. Niciodată nu
trebuie făcută nici cea mai mică nedreptate supuşilor lui Dumnezeu, răscumpăraţi cu preţul
sângelui Său. Calea Domnului trebuie să fie păstrată şi calea Sa este înălţată în neprihănire.
Creştinii, în modul lor de a trăi, în cuvintele şi caracterul lor, trebuie să dezvăluie apartenenţa
lor cerească. Noi niciodată nu trebuie să ne cerem scuze faţă de lume pentru că suntem creştini şi
pentru că îndrăznim să fim drepţi. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 171}
The motto of every true Christian should be, I must be in the world, and not of the world. We are not to
be conformed to the world. The world will be impressed with the gospel only as we speak and act as the
representatives of Christ, as the members of the royal family, children of the heavenly King, pilgrims and
strangers, seeking a better country, even a heavenly. {Lt31a-1894 (October 27, 1894) par. 53}
It is our privilege to show forth the praises of Him who hath called us out of darkness into His marvelous
light. Never is the least injustice to be done to God’s subjects, the purchase of His blood. The Lord’s way
must be kept, and His way is exalted in righteousness. Christians, in their manner and words and character,
are to reveal their heavenly extraction. We are never to apologize to the world for being Christians and
daring to be right. {Lt31a-1894 (October 27, 1894) par. 54} {1888 1315.1}
[J.E. White] Oricare ar fi fost sentimentele şi purtarea altora faţă de tine, nu lăsa ca aceasta să aibă
vreo umbră de influenţă asupra ta în legătura pe care o ai cu ei. Nimeni nu trăieşte pentru sine.
Fiecare are de folosit talentele pe care li le-a încredinţat Dumnezeu, şi să se gândească bine ce se
cere de la el pentru a-L reprezenta pe Hristos în orice loc şi în orice circumstanţă. {Materialele
1888, vol. 4, pag. 36}
[J.E. White] Whatever may have been the feeling and conduct of others toward you, let not this have a
shadow of influence upon you in your contact with them. Not one of us lives to himself. Each has God’s
entrusted talents to use. Consider well what is demanded of you in order to represent Christ in every
place and under every circumstance. {Lt86-1895 (September 27, 1895) par. 24} {1888 1464.3}
Cu adevărat, Hristos are nevoie ca noi să-L reprezentăm acum pe El, şi nu puterea rece, severă,
denunţătoare, poruncitoare şi stăpânitoare a prinţului întunericului.
Cei ce sunt prietenii lui Hristos, vor face acum tot ceea ce le porunceşte El. Staţi în picioare, de
aceea, îmbrăcaţi cu toată armura, făcând totul pentru a putea sta. Lăsaţi ca templul sufletului să
fie curăţat de prejudecăţi, de rădăcina aceea de amărăciune şi de ură, prin care mulţi sunt
mânjiţi. Agăţaţi-vă de Cel puternic. Transmiteţi altora lumina, cu cuvinte pline de voioşie
şi cu curaj în Domnul. Lucraţi ca să răspândiţi acea credinţă şi încredere care 1484 v-a adus
vouă consolare.
Să se audă de pe fiecare buză şi prin fiecare glas, „aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc
poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.” „Iată, Eu vin ca un hoţ. Ferice de cel ce veghează şi
îşi păzeşte hainele, ca să nu umble gol şi să i se vadă ruşinea!” „Să ne bucurăm, să ne veselim, şi să-
I dăm slavă! Căci a venit nunta Mielului; soţia Lui s-a pregătit, şi i s-a dat să se îmbrace cu in subţire,
strălucitor, şi curat.” - (Inul subţire sunt faptele neprihănite ale sfinţilor.)” {Materialele 1888, vol. 4,
pag. 42}
Verily Christ hath need of us now to represent Him. Not the cold, harsh, denunciatory, overbearing and
ruling power of the prince of darkness.
Those who are Christ’s friends will now do whatsoever He commands them. Stand, therefore, having on
the whole armor, and having done all, to stand. Let the soul temple be cleansed of prejudice, of that root of
bitterness, [and] hatred, whereby many are being defiled. Cling to the mighty one. Communicate to others
light, with cheerful words, and with courage in the Lord. Labor to diffuse that faith and confidence that has
been your own consolation.
Let it be heard from every lip and voice, “Here is the patience of the saints, here are they that keep the
commandments of God, and the faith of Jesus.” “Behold, I come as a thief. Blessed is he that watcheth, and
keepeth his garments, lest he walk naked, and they see his shame.” “Let us be glad and rejoice, and give
honor to him: for the marriage of the Lamb is come, and his wife hath made herself ready. And to her was
granted that she should be arrayed in fine linen, clean and white: for the fine linen is the righteousness of
saints.” [Revelation 14:12; 16:15; 19:7, 8.] {Lt6-1896 (January 16, 1896) par. 15-17} {1888 1483.1}
Dacă avem tot timpul în vedere slava lui Dumnezeu, ochii noştri vor fi unşi cu alifia cerească,
vom fi în stare să privim lucrurile în profunzime şi să vedem de departe ceea ce ţine de lume. Pe
măsură ce discernem lipsa de onestitate, şiretenia, slujirea egoistă, prefăcătoria şi lauda de sine, lipsa
unei purtări cinstite în relaţiile obişnuite ale vieţii, precum şi lăcomia apucătoare, ce ţin de
lume, putem lua poziţie, prin învăţătură şi exemplu pentru a reprezenta pe Hristos şi a converti
lumea prin principiile noastre sănătoase, prin integritatea fermă, prin oroarea faţă de orice
prefăcătorie, şi prin îndrăzneala sfântă în a recunoaşte pe Hristos. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 80}
If we keep God’s glory ever in view, our eyes will be anointed with the heavenly eyesalve; we will be
able to look deeper, and see afar off what the world is. As we discern its dishonesty, its craftiness, its selfish
eye service, its pretence, and its boasting, its want of fair honest dealing in the ordinary intercourse of life, and
its grasping covetousness, we can take our stand, by precept and example, to represent Christ, and
convert <souls from> the world by our sound principles, our firm integrity, our hatred of all dissembling, and
our holy boldness in acknowledging Christ. {Lt4-1896 (July 1, 1896) par. 40} {1888 1591.2}
Şi în zilele noastre, cei ce vor să-L reprezinte pe Isus trebuie să-şi formeze obiceiuri
noi. Teoriile care îşi au originea în lume, trebuie să fie uitate. Cuvintele şi faptele lor trebuie să fie
după asemănarea divină. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 107}
And today those who would represent Christ must form new habits. Theories which originate with the
world must be given up. Their words and their works must be after the divine similitude. {RH August 17,
1897, par. 6} {1888 1650.6}
Voi trebuie să fiţi reprezentanţii lui Isus Hristos, reprezentanţii caracterului Său. Voi trebuie
să dovediţi că îndepliniţi principiile vii ale cerului în fiecare domeniu de acţiune.
Dumnezeu nu va accepta focul vostru obişnuit. El vrea să folosiţi focul cel sacru pe care El l-a aprins
pe altarul divin. Este dorinţa Lui ca focul acesta să consume tot ceea ce este comun, tot egoismul, tot
ce este ieftin. Lucrurile acestea trebuie să fie curăţate din bărbaţii care ajută la pregătirea
unui popor care să reziste în ultimul mare conflict, care este chiar asupra noastră. Eul trebuie să fie
ascuns în Hristos. Când aceasta se întâmplă, va fi văzut Hristos. Hristos va fi văzut, ca marele
Lucrător. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 140}
You are to be representatives of Jesus Christ, representatives of His character. You are to show that
you are carrying out the living principles of heaven in every line of action. God will not accept your
common fire. He wants you to use the sacred fire which He has kindled on the divine altar. It is His desire that
this fire shall consume all commonness, all selfishness, all cheapness. These things must be purged from the
men who are helping to prepare a people to stand in the last great conflict, which is just upon us. Self must be
hid in Christ. When this is done, Christ will appear. Christ will be seen as the Great Worker. {Ms43-1901
(April 1, 1901) par. 20} {1888 1733.1}
Nu se cuvine ca oamenii din vreo parte a lumii, din vreo ramură a lucrării Lui, să se
depărteze de principiile lui Dumnezeu, în vreo tranzacţie financiară. Dumnezeu vrea ca lumea să
vadă că se pot încheia tranzacţii în acord cu principiile care marchează caracterul lui Dumnezeu în
Hristos. Ce sunt poruncile lui Dumnezeu? Ele sunt un zid înălţat în jurul poporului Său. Nu trebuie
să aibă loc nicio îndepărtare de principiile Lui, nicio introducere de principii lumeşti. Nici nu trebuie
să fie introduse obiceiuri sau practici lumeşti pe care să le urmeze poporul care trebuie să-L
reprezinte pe Hristos. Dacă păzim poruncile lui Dumnezeu, suntem în legătură cu
Dumnezeu, şi El este în legătură cu noi. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 144}
It is not for men in any part of the world, in any line of his work, to depart from God’s principles in any
business transaction. God wants the world to see that business can be carried on in accordance with the
principles that mark the character of God in Christ. What are God’s commandments?—They are the wall
which is built round his people. There is to be no departure from his principles, no bringing in of worldly policy
principles. No worldly customs or practices are to be brought in for this people who are to be
representatives of Christ to follow. When we keep the commandments of God, we are in touch with God,
and he is connected with us. {GCB April 3, 1901, par. 5} {1888 1743.6}
În cazul multora, absenţa unui spirit asemănător cu acela al lui Hristos este foarte
marcantă. Mulţi dintre cei ce urmează pe Hristos nu au mireasma caracterului Său. Prin realizarea
de fapte milostive şi prin rostirea de cuvinte care vor fi ca merele de aur într-un coşuleţ de argint,
ei ar trebui să exercite o influenţă înălţătoare asupra celor cu care au de-a face. Dar prea adesea
cuvintele sunt aspre iar acţiunile sunt nepotrivite unui creştin. Dumnezeu nu poate aproba astfel de
cuvinte şi acţiuni; căci ele sunt o ofensă adusă faţă de El. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 162}
In many, the absence of a Christlike spirit has been very marked. Many who claim to follow Christ do not
have His fragrance of character. By performing deeds of mercy and by speaking words that are like
apples of gold in pictures of silver, they should exercise an uplifting influence over those with whom they
have to do. But too often the words are harsh and the actions unbecoming to a Christian. God cannot approve
of such words and actions, for they are an offence to Him. {Lt165-1901 (November 6, 1901) par. 22} {1888
1768.1}
Dacă ascultăm cuvintele lui Hristos, suntem în siguranţă. Oricare ar fi chemarea voastră, oricare
ar fi speranţa voastră, ascultaţi! „Dacă vrea cineva să vină după Mine”, spune El, „să se lepede de
sine, să-şi ia crucea şi să vină după Mine”. Ascultând aceste cuvinte, în deplină dependenţă
de Mântuitorul, mergeţi să daţi lumii un exemplu despre ce înseamnă să fii un creştin care poartă
jugul împreună cu Hristos. Aceasta este singura legătură a evangheliei. Învăţaţi zilnic cum să
îndepliniţi cât mai bine instrucţiunea dată de Hristos. Trăiţi ca supuşi ai împărăţiei Lui. Să împlinim
aceste cuvinte, „Voia Ta să se facă, precum în cer aşa şi pe pământ” – aceasta este lucrarea
vieţii noastre. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 165}
Listening to the words of Christ, we are safe. Whatever your calling, whatever your hope, listen! “If any
man will come after Me,” He says, “let him deny himself, and take up his cross, and follow Me.” [Matthew
16:24.] Obeying these words, in entire dependence on the Saviour, go forth to give to the world an example
of what it means to be a Christian. Yoke up with Christ. This is the only bond of the gospel. Learn daily
how to carry out more acceptably the instruction Christ has given. Live as becomes the subjects of His
kingdom. To carry out the words “Thy will be done on earth, as it is done in heaven”—this is our lifework.
[Matthew 6:10.] {Ms124-1902 (May 1902) par. 22} {1888 1779.1}
În cazul multora, absenţa unui spirit asemenea lui Hristos, este foarte marcantă. Mulţi
dintre cei ce pretind că urmează pe Hristos, nu au mireasma caracterului Său. Dacă fac
fapte miloase şi vorbesc cuvintele pline de bunătate care sunt ca nişte mere de aur într-un coşuleţ
de argint, atunci pot exercita o influenţă înălţătoare asupra acelora cu care vin în contact. Dar prea
adesea cuvintele lor sunt tăioase, iar acţiunile sunt nepotrivite unui creştin. Dumnezeu nu poate
aproba cuvintele şi acţiunile greşite, căci ele sunt o ofensă adusă Lui. El îi cheamă la o schimbare
hotărâtă şi profundă. Este foarte aproape timpul când aceste lucruri vor fi puse în ordine de Acela de
care nimeni nu poate să fugă. În ziua judecăţii totul va fi pus pe adevăratele baze. {Materialele 1888,
vol. 4, pag. 166}
In many, the absence of a Christlike spirit has been very marked. Many who claim to follow Christ have not
His fragrance of character. By performing deeds of mercy, and by speaking words of kindness that are
like apples of gold in pictures of silver, they could exert an elevating influence over those with whom they
come in contact; but too often their words are harsh, their actions unbecoming a Christian. God cannot
approve of wrong words and actions; for they are an offense to Him. He calls for a decided and thorough
change. The time is very near when these matters will be adjusted by One whom none can evade. In the day
of judgment everything will be put on its proper basis. {Lt134-1902 (August 27, 1902) par. 3} {1888 1780.3}
Învierea lui Hristos este viaţa bisericii. Dacă vedem un bărbat sau femeie a cărui inimă
Mântuitorul nu poate să o facă sensibilă şi plină de simpatie, atunci cu toţii e nevoie să hrănim
iubirea lui Hristos în suflet, pentru ca prin vieţile noastre El să-şi poată descoperi duioşia,
amabilitatea, şi simpatia Lui de nedescris. Domnul Isus este întotdeauna pregătit să arunce
razele slavei prezenţei Sale peste fiecare inimă ce se va deschide pentru a-i da voie înăuntru.
The resurrection of Christ is the life of the church. When we see a man or a woman whose heart the
Saviour cannot make tender and sympathetic, we all need to cherish the love of Christ in the soul, in order
that through our lives He may reveal His unutterable tenderness, gentleness, and sympathy. The Lord
Jesus is ever prepared to irradiate with the glory of His presence every heart that will open to let Him
in. {Lt179-1902 (November 19, 1902) par. 6} {1888 1788.4}
Fraţilor şi surorilor, răspândiţi un miros plăcut! Fiţi lumini luminoase şi strălucitoare, oricare
ar fi poziţia voastră. Transmit acest mesaj tuturor lucrătorilor de la Editură. Prezenţa lui Hristos
trebuie să fie manifestată în spiritul vostru, în cuvintele voastre, în comportarea voastră.
Brethren and sisters, sweeten up. Be bright and shining lights, whatever your position. I bear this
message to all the workers in the office. Christ’s presence must be manifested in your spirit, your words,
your deportment. {Lt179-1902 (November 19, 1902) par. 7} {1888 1789.1}
Toţi muncitorii de la editură să-şi aducă aminte că ei au de reprezentat pe Hristos prin

cuvintele şi faptele lor. Nu trebuie să existe vorbire tăioasă, nici mustrare arţăgoasă; căci îngerii lui
Dumnezeu urcă şi coboară în fiecare încăpere. Lui Hristos îi face plăcere să laude pe fiecare
muncitor credincios, şi o va face. Fiecare act este înregistrat în carte. {Materialele 1888, vol. 4, pag.
170}
Let all the workers in the office remember that they are to represent Christ in word and act. There is to
be no sharp speaking, no fretful scolding; for angels of God are walking up and down in every room. Christ
loves to commend every faithful worker, and He will do it. Every good act is registered in the book. {Lt179-
1902 (November 19, 1902) par. 10} {1888 1790.1}
Aceia care cred în Hristos în zilele noastre, au nevoie de mai mult decât de puterea
cincizecimii, întrucât El le-a dat un câmp larg, deschis în care să lucreze. În timp ce trăim aici jos,
noi slujim pe Domnul Isus Hristos şi arătăm harul Său prin cuvintele şi acţiunile noastre. Ca
reprezentanţi ai împărăţiei Lui, noi trebuie să dăm pe faţă caracterul Lui, oferind lumii o
ilustraţie despre ceea ce va fi în cer. Noi nu trebuie să ne angajăm în nicio luptă pentru supremaţie,
în nicio ceartă înverşunată. Noi nu trebuie să manifestăm un spirit egoist şi gâlcevitor. Lucrarea
noastră este de a arăta lumii că copiii lui Dumnezeu se iubesc unii pe alţii. {Materialele 1888, vol. 4,
pag. 171}
Those who today believe in Christ, need more than Pentecostal power, inasmuch as He has given them a
large, open field in which to work. It is while living here below that we serve the Lord Jesus Christ and show
His grace in our words and actions. As the representatives of His kingdom, we are to reveal His
character, giving to the world an illustration of what heaven will be. We are to engage in no strife for
supremacy, no bitter wrangling. We are not to manifest a selfish or contentious spirit. Our work is to reveal to
the world that God’s children love one another. {Lt179-1902 (November 19, 1902) par. 20} {1888 1793.2}
„În fiecare loc, cei care acceptă adevărul, sunt chemaţi să fie o lumină pentru cei din jurul lor.
Domnul ne spune: ‚Voi sunteţi lumina lumii ... Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea
oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.’
“In every place those who accept the truth are to be a light to those around them. The Lord says to us:
“Ye are the light of the world.... Let your light so shine before men that they may see your good works, and
glorify your Father which is in heaven.’ {GCB April 14, 1903, par. 15} {1888 1800.6}
[J.E. White] Lucrarea dată ţie este să reprezinţi pe Hristos. El a venit în această lume pentru a
pune peste tine propria Sa strălucire şi pace. Închide fereastra inimii tale în faţa atmosferei
de necredinţă, şi deschide-o înaintea cerului. Este privilegiul tău să reflecţi lumina, să
vorbeşti despre lumină şi credinţă. Fii amabil şi plin de compasiune. Lasă chipul tău să reflecte
bucuria Domnului. Vorbeşte despre bunătatea Lui şi despre puterea Lui. Atunci lumina ta va străluci
din ce în ce mai clar. Mai presus de încercările şi dezamăgirile tale, va fi descoperită reflectarea unei
vieţi religioase curate şi sănătoase. Înăuntrul tău va fi o pace minunată şi bucurie. Tu poţi
reflecta frumuseţea caracterului Domnului tău înviat care, deşi era bogat, s-a făcut sărac pentru
noi, pentru ca prin sărăcia Lui, noi să putem fi îmbogăţiţi în harul cerului. Pe măsură ce te
ridici deasupra deznădejdii, în lumina clară a prezenţei lui Hristos, vei da pe faţă slava lui
[J.E. White] The work given you is to represent Christ. He came to this world to shed upon you His own
brightness and peace. Close the window of your heart against the atmosphere of unbelief, and open them
heavenward. It is your privilege to face the light, to talk light and faith.
Be affable and compassionate. Let your countenance reflect the joy of the Lord. Speak of His goodness
and tell of His power. Then your light will shine more and more distinctly. Above your trials and
disappointments will be revealed the reflection of a pure, healthy religious life. In the outworking of the inner
life there will be wonderful peace and joy. You may reflect the beauty of the character of your risen Lord,
who, though He was rich, yet for our sake became poor, that through His poverty we might be made rich in
the grace of heaven. As you rise above despondency into the clear sunlight of the presence of Christ, you will
reveal the glory of God. {Lt121-1904 (March 29, 1904) par. 20-21} {1888 1809.1-2}
Cei care au fost în legătură cu lucrarea cea mai sacră ce a fost dată vreodată oamenilor, în
aceste zile din urmă – lucrarea de a pregăti un popor care să stea în integritate morală ca
reprezentanţi ai caracterului şi lucrării lui Hristos – au dezonorat pe Dumnezeu prin amestecarea
egoismului cu lucrarea. Au fost introduse metode făcute de om şi practici pe care Cuvântul lui
Dumnezeu a refuzat clar să le recunoască. Înţelepciunea oamenilor mărginiţi a fost pusă în
opoziţie cu înţelepciunea lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 183}
Those who were connected to the most sacred work ever given to men in these last days—the work of
preparing a people to stand in moral integrity as representatives of the character and work of Christ—
dishonored God by mingling selfishness with the work. Man-made methods and practices that the Word of
God has positively refused to acknowledge were brought in. The wisdom of finite men was placed in
opposition to the wisdom of God. {Lt124-1896 (August 9, 1896) par. 5} {1888 1817.2}
Reprezentarea lui Dumnezeu în caracter (1895-1901)
Prin chiar faptul că oamenii sunt agenţi morali liberi, Dumnezeu ne învaţă să nu fim forţaţi sau
constrânşi să facem anumite lucruri, şi ne mai învaţă că noi, ca fiinţe responsabile aflate în
parteneriat cu Dumnezeu, trebuie să-L reprezentăm pe Dumnezeu în caracter. Trebuie să
fim interesaţi de fratele nostru, de vecinul nostru, de toţi cei din jurul nostru. {Materialele 1888, vol.
4, pag. 12}
In the very fact that men are free moral agents, God teaches us not to be forced or compelled into any
course of action, also that as responsible beings in co-partnership with God, we are to represent God in
character. We are to have an interest in our brother, in our neighbor, in all around. {Lt65-1895 (June 19,
1895) par. 10} {1888 1398.1}
Dacă oamenii ar vrea să trăiască atributele lui Dumnezeu, nu ar avea conştiinţa dureroasă
a faptului că transmit tendinţe rele şi trăsături de caracter rele copiilor lor, care vor fi reproduse în
copiii lor, transmiţând astfel relele pe care ar fi trebuit să le reprime. {Materialele 1888, vol. 4, pag.
12}
If men would practice the attributes of God, they would not have the painful consciousness of
transmitting wrong tendencies and traits of character to their children, to be reproduced in their children, thus
communicating the evils that might have been repressed. {Lt65-1895 (June 19, 1895) par. 13} {1888 1399.1}
Ştiind aceste lucruri, ce fel de persoane ar trebui să fim? Să înălţăm înţelepciunea

omenească, şi să îndreptăm atenţia spre oamenii mărginiţi, schimbători, supuşi greşelii, ca fiind cei
de care se poate depinde în timp de strâmtorare; sau vom exemplifica credinţa noastră prin
încrederea pe care o avem în puterea lui Dumnezeu, dând în vileag mreaja teoriilor, religiilor şi
filozofiilor false pe care le-a răspândit Satana ca să prindă sufletele credule. Dacă tratăm în felul
acesta cuvântul lui Dumnezeu, vom fi lumini în lume; căci, dacă cuvântul lui Dumnezeu
este experimentat, dovedim tuturor celor ce vin în sfera noastră de influenţă faptul că avem reverenţă
şi respect faţă de Dumnezeu, şi că lucrăm sub administraţia Lui. Printr-o umblare circumspectă, în
umilinţă, prin iubire, răbdare şi îndelungă răbdare, prin amabilitate, Dumnezeu se aşteaptă ca
slujitorii Lui să-L manifeste în faţa lumii. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 82}
Knowing this, what manner of persons ought we to be? Shall we exalt human wisdom, and point to finite,
changeable, erring men as a dependence in time of trouble; or shall we exemplify our faith by our trust in
God’s power, revealing the net of false theories, religions, and philosophies which Satan has spread to
catch unwary souls? By thus doing the Word of God, we shall we lights in the world, for if the Word of God is
practiced, we show to all those who come within the sphere of our influence that we reverence and respect
God, and that we are working under His administration. By a humble circumspect walk, by love, forbearance,
long-suffering, and gentleness, God expects His servants to manifest Him to the world.{Lt78-1896 (July 6,
1896) par. 10} {1888 1597.1}
Motivele care îi determină pe bărbaţii cu responsabilitate să acţioneze când au de-a face cu
fraţii lor sau cu cei din lume, trebuie să fie în acord cu cuvântul lui Dumnezeu, căci ei
acţionează ca reprezentanţi ai lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 116}
The motives that prompt us to action when men in responsibility are dealing with our brethren or with
worldlings, must be according to the Word of God; for they are acting as God’s representatives. {Lt41-
1898 (May 16, 1898) par. 17} {1888 1669.1}
Dumnezeu vrea ca fiecare persoană aflată în serviciul Lui, să-L reprezinte. {Materialele 1888,
vol. 4, pag. 146}
God wants every individual in his service to represent him. {GCB April 3, 1901, par. 22} {1888 1744.14}
Păzirea poruncilor lui Dumnezeu (1888-1901)
Mântuitorul a spus: „Iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului”. El a mai spus
„Mă duc şi Mă voi întoarce”. „Orice veţi cere în Numele Meu, voi face”. Cu condiţia să păzim
poruncile Lui. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 31}
Says the Saviour, "Lo, I am with you alway, even unto the end of the world." And again, "If I go away I will
come again." "If ye shall ask any thing in my name, I will do it." This is on the condition that we keep His
commandments. {Ms7-1888 (October 13, 1888) par. 24} {1888 78.7}
Ce sunt poruncile lui Dumnezeu? Ele sunt un zid înălţat în jurul poporului Său. Nu trebuie să
aibă loc nicio îndepărtare de principiile Lui, nicio introducere de principii lumeşti. Nici nu trebuie
să fie introduse obiceiuri sau practici lumeşti pe care să le urmeze poporul care trebuie să-L
reprezinte pe Hristos. Dacă păzim poruncile lui Dumnezeu, suntem în legătură cu
Dumnezeu, şi El este în legătură cu noi. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 144}
What are God’s commandments?—They are the wall which is built round his people. There is to be no
departure from his principles, no bringing in of worldly policy principles. No worldly customs or practices are
to be brought in for this people who are to be representatives of Christ to follow. When we keep the
commandments of God, we are in touch with God, and he is connected with us. {GCB April 3, 1901, par.
5} {1888 1743.6}
Taina evlaviei (1888-1889)
Standardul prin care măsurăm caracterul este legea împărătească. Legea este detectorul
păcatului. Prin lege vine cunoştinţa păcatului. Dar păcătosul este atras încontinuu spre Isus,
datorită manifestării uimitoare a iubirii Lui, prin care s-a umilit într-atât încât să moară o moarte
ruşinoasă pe cruce. Ce subiect de studiu poate fi acesta! Îngerii se străduiesc, tânjesc cu seriozitate,
să pătrundă taina aceasta uimitoare. Este un subiect de studiu care pune la încercare cea mai
strălucită inteligenţă umană: ca omul, căzut, înşelat de Satana, trecut de partea lui Satana, să poată fi
refăcut după chipul Fiului Dumnezeului celui infinit – ca omul să fie ca El; că, datorită neprihănirii
lui Hristos acordate omului, Dumnezeu să-l iubească pe om, căzut însă răscumpărat, întocmai cum
L-a iubit pe Fiul Său. Citiţi aceste lucruri din gura viului cuvânt.
Aceasta este taina evlaviei. Acest tablou este de cea mai mare valoare. Este de meditat asupra
lui, este de pus în fiecare discurs, de fixat în memorie, de vorbit de către buzele omeneşti, şi de urmat
de către fiinţele omeneşti care au gustat şi au văzut ce bun este Domnul. Acest subiect trebuie să fie
temelia fiecărui discurs. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 104}
The standard by which to measure character is the royal law. The law is the sin detector. By the law is
the knowledge of sin. But the sinner is constantly being drawn to Jesus by the wonderful manifestation of His
love in that He humiliated Himself to die a shameful death upon the cross. What a study is this! Angels have
striven, earnestly longed, to look into this wonderful mystery. It is a study that can tax the highest human
intelligence, that man, fallen, deceived by Satan, taking Satan's side of the question, can be conformed to the
image of the Son of the infinite God--that man shall be like Him, that, because of the righteousness of
Christ given to man, God will love man, fallen but redeemed, even as He loved His Son. Read it right out of
the living oracles. {1888 212.2}
This is the mystery of godliness. This picture is of the highest value. It is to be meditated upon,
placed in every discourse, hung in memory's hall, uttered by human lips, and traced by human beings who
have tasted and known that the Lord is good. It is to be the groundwork of every discourse. {1888 213.1}
{Ms24-1888 (November 1888) par. 28-29}
Ei nu pot să înţeleagă marea taină a evlaviei. Ei nu pot să înţeleagă felul în care păcatele noastre
pot să fie îndepărtate de către Înlocuitorul nostru, şi cum neprihănirea lui Hristos poate fi socotită
păcătoşilor, care merită mânia. Mintea este neputincioasă în efortul ei de a pricepe şi defini aceste
lucruri. Dar, nu le-a spus Dumnezeu? Nu a spus El destul de clar în cuvântul Său, că jertfa lui Isus
Hristos ispăşeşte vinovăţia umană? „Şi sunt socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, prin
răscumpărarea, care este în Hristos Isus. Pe El Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie, prin
credinţa în sângele Lui, o jertfă de ispăşire, ca să-Şi arate neprihănirea Lui; căci trecuse cu vederea
păcatele dinainte, în vremea îndelungii răbdări a lui Dumnezeu; pentru ca, în vremea de acum, să-Şi
arate neprihănirea Lui în aşa fel încât, să fie neprihănit, şi totuşi să socotească neprihănit pe cel ce
crede în Isus. Rom. 3:24-26. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 137}
They cannot understand the great mystery of godliness. They cannot understand how our sins can be
removed by the Substitute, and Christ's righteousness imputed to sinners deserving of wrath. The mind
faints in its effort to define it, to comprehend it. But has not God said it? Has He not plainly stated in His Word
that the sacrifice of Jesus Christ does expiate human guilt? "Being justified freely by his grace through the
redemption that is in Christ Jesus: whom God hath set forth to be a propitiation through faith in his blood, to
declare his righteousness for the remission of sins that are past, through the forbearance of God; to
declare, I say, at this time his righteousness: that he might be just, and the justifier of him which believeth in
Jesus." Romans 3:24-26. {Lt85-1889 (April 7, 1889) par. 17} {1888 282.2}
Mare lumină străluceşte peste generaţia aceasta. Evlavia fermă şi vieţuirea curată înaintea lui
Dumnezeu, vor deosebi poporul lui Dumnezeu de lume. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 101}
Great light shines upon this generation. Decided piety and pure living unto God will distinguish the people
of God from the world. {Ms24-1888 (November 1888) par. 8} {1888 205.3}
Numai în Isus Hristos va fi capabilă să stea în picioare biserica din imediata apropiere a venirii
lui Hristos. Răscumpărătorul ei îi cere să înainteze în evlavie, să crească în zel, să înţeleagă tot
mai bine pe măsură ce se apropie de sfârşit, că înalta ei chemare este „de la Dumnezeu în Isus
Hristos”. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 160}
Only in Christ Jesus will the church near the period of Christ's coming be able to stand. She is required
of her Redeemer to advance in piety, to have increased zeal, understanding better as she nears the end
that her own "high calling is of God in Christ Jesus." {Lt5-1889 (June 2, 1889) par. 7} {1888 332.2}
Când aceştia s-au prins prin credinţă de Hristos, inimile lor s-au pocăit şi au fost zdrobite.
Hristos, nădejdea slavei, a fost format în ei. Aceasta era totul pentru ei. Au înţeles atunci ce
înseamnă taina evlaviei. Minunea s-a făcut. Domnul şi Spiritul Său au pătruns în suflet. Viaţa şi
bucuria au luat inima în stăpânire. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 175}
When they by faith laid hold of Christ, their hearts were contrite and broken. Christ was being formed
within, the hope of glory. This was everything to them. It was the intelligence of what constituted the
mystery of godliness. The miracle is wrought. The Lord and His Spirit break in upon the soul. Life and
joy take possession of the heart. {Ms30-1889 (June 21, 1889) par. 49} {1888 368.3}
Trăirea prin credinţă (1889-1894)
Dacă trăieşti prin credinţă în Hristos, voia ta va fi sub stăpânirea voinţei lui Dumnezeu. Hristos
va rămâne în sufletul tău prin credinţă. Atunci vei fi în armonie cu voia divină. Fericirea nu ţi-o vei
găsi în posesiunile pe care le ai, nici în ceea ce eşti sau poţi fi, ci va consta în faptul că voia ta este
una cu voia lui Dumnezeu. Fericirea şi slava locuitorilor cerului este desăvârşită, pentru că voia lui
Dumnezeu este desfătarea lor supremă. Lucrarea harului va înainta până la desăvârşire în inima ta
dacă tu, în mod voluntar, nu vei refuza să fi modelat de influenţa sfinţitoare a adevărului.
If you live by faith in Christ, your will will be under the control of the will of God. Christ will abide in your
soul by faith. You will be in harmony with the divine will. Your happiness will not be found in that which you
possess nor in that which you are or can be in yourself, it consists in the oneness of your will to the will of
God. The happiness and glory of the inhabitants of heaven is perfect because the will of God is their supreme
delight. The work of grace will be carried forward to perfection in your heart if you do not voluntarily refuse to
be molded by the sanctifying influence of the truth. {Lt22-1889 (January 18, 1889) par. 11} {1888 233.3}
Dacă trăieşti prin credinţă în Hristos, voinţa ta va fi controlată de voinţa lui Dumnezeu; Hristos
va rămâne în sufletul tău. Fericirea ta nu constă în ceea ce ai, nici în ceea ce eşti sau ai putea fi; ea
constă în unitatea voinţei tale cu voinţa lui Dumnezeu. Fericirea şi slava locuitorilor lumii spirituale
este desăvârşită in cauză că voinţa lui Dumnezeu este voinţa lor, suprema lor desfătare. Lucrarea
harului va înainta în inima ta, dacă tu, în mod voluntar, nu refuzi să lucreze asupra ta în armonie cu
adevărul pe care îl crezi. Adevărul trebuie să sfinţească sufletul credinciosului, altfel nu îi este de nici
un folos. Ai nevoie să înveţi zilnic în şcoala lui Hristos. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 119}
If you live by faith in Christ, your will will be controlled by the will of God; you will have Christ abiding in
the soul. Your happiness does not consist in that which you possess, nor in that which you are in yourself, or
can be; it consists in the oneness of your will with the will of God. The happiness and glory of the inhabitants
of the spiritual world is perfect because the will of God is their will, their supreme delight. {1888 246.1}
The work of grace will be carried forward in your own heart if you do not voluntarily refuse to be acted
upon in harmony with the truth which you believe. The truth must sanctify the soul of the believer, else it is of
no benefit to him. You need to learn daily in the school of Christ. {1888 246.2} {Lt22a-1889 (January 18, 1889)
par. 8-9}
Isus i-a certat pe ucenicii Săi din cauza necredinţei lor. Necredinţa este ocazia oferită tuturor
păcatelor şi este legătura nelegiuirii. Lucrarea ei este de a strâmba lucrurile drepte. Credinţa este
substanţa lucrurilor nădăjduite, dovada lucrurilor nevăzute. Când ajungem ca nişte copilaşi, şezând la
picioarele lui Isus, învăţând de la El jertfirea de sine şi ce înseamnă să trăieşti prin credinţă în
orice cuvânt al lui Dumnezeu, atunci sufletul găseşte odihnă şi pace. {Materialele 1888, vol. 1, pag.
175}
Jesus upbraided His disciples for their unbelief. Unbelief is the occasion of all sin and is the bond of
iniquity. Its work is to make crooked, things that are straight. Faith is the substance of things hoped for, the
evidence of things unseen. When we become as little children, sitting at the feet of Jesus, learning of Him self-
denial and what it is to live by faith in every word of God, then the soul finds rest and peace. {Ms30-1889
(June 21, 1889) par. 52} {1888 369.3}
Faptele nu vor cumpăra pentru noi intrarea în cer. Singura mare Jertfă care a fost făcută, este
mai mult decât suficientă pentru toţi cei care vor crede. Dragostea lui Hristos va însufleţi
pe credincios cu o viaţă nouă. Cel care bea apă din izvorul vieţii, va fi umplut cu vinul cel
nou al împărăţiei. Credinţa în Hristos va fi mijlocul prin care motivul şi spiritul corect va pune în
mişcare pe credincios, şi toată bunătatea şi gândirea cerească se vor vedea în cel care priveşte spre
Isus, Autorul şi Desăvârşitorul credinţei sale. Priviţi la Dumnezeu, nu priviţi la oameni. Dumnezeu
este Tatăl vostru ceresc, care este dispus să poarte cu răbdare slăbiciunile voastre, să le ierte şi să le
vindece. „Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe
Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu.” Privindu-L pe Hristos, vei fi schimbat, până când vei
urî fosta ta mândrie, fosta vanitate şi respectul de sine, propria îndreptăţire de sine şi
necredinţă. Vei arunca aceste păcate deoparte ca pe o povară fără valoare, şi vei umbla
smerit, cu umilinţă, cu încredere, înaintea lui Dumnezeu. Vei practica dragostea, răbdarea,
blândeţea, bunătatea, mila, şi fiecare har care sălăşluieşte în copilul lui Dumnezeu, şi vei găsi în cele
din urmă un loc printre cei deosebiţi şi sfinţi. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 140}
Works will not buy for us an entrance into heaven. The one great Offering that has been made is ample
for all who will believe. The love of Christ will animate the believer with new life. He who drinks from the water
of the fountain of life, will be filled with the new wine of the kingdom. Faith in Christ will be the means
whereby the right spirit and motive will actuate the believer, and all goodness and heavenly-mindedness will
proceed from him who looks unto Jesus, the author and finisher of his faith. Look up to God, look not to men.
God is your heavenly Father who is willing patiently to bear with your infirmities, and to forgive and heal them.
“This is life eternal, that they might know thee the only true God, and Jesus Christ, whom thou hast sent.” By
beholding Christ, you will become changed, until you will hate your former pride, your former vanity and self-
esteem, your self-righteousness and unbelief. You will cast these sins aside as a worthless burden, and walk
humbly, meekly, trustfully, before God. You will practice love, patience, gentleness, goodness, mercy, and
every grace that dwells in the child of God, and will at last find a place among the sanctified and holy. {RH
March 20, 1894, par. 9} {1888 1226.2}
Prin credinţă, omul crede că primeşte neprihănirea lui Hristos (1891)
Viaţa unui creştin este o viaţă a cărei regulă este Cuvântul lui Dumnezeu exact aşa cum
scrie. Toate adevărurile din Vechiul şi din Noul Testament formează un întreg complet. Adevărurile
acestea noi trebuie să le preţuim, să le credem şi să ne supunem lor. Pentru ucenicul adevărat,
credinţa în Cuvântul lui Dumnezeu este un principiu viu, activ; „Căci prin credinţa din
inimă se capătă neprihănirea, şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire.” (Romani 10:10).
Prin credinţă, omul crede că primeşte neprihănirea lui Hristos.
Credinţa, în ea însăşi, este un act al minţii. Isus Însuşi este Autorul şi Desăvârşitorul
credinţei noastre. El Şi-a dat viaţa pentru noi, şi sângele Lui vorbeşte în favoarea noastră
mai bine decât sângele lui Abel, care a strigat către Dumnezeu împotriva lui Cain, ucigaşul. Sângele
lui Hristos a fost vărsat ca să îndepărteze păcatele noastre. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 190}
The life of a Christian is a life regulated by the Word of God just as it reads. All the truths of the Old and
the New Testaments form a complete whole. These truths we are to cherish, believe, and obey. To the true
disciple, faith in God's Word is a living, active principle; for "with the heart man believeth unto
righteousness; and with the mouth confession is made unto salvation" (Romans 10:10). By faith man
believes that he receives the righteousness of Christ. {1888 897.2}
Faith, in itself, is an act of the mind. Jesus Himself is the Author and the Finisher of our faith. He gave
His life for us, and His blood speaks in our behalf better things than spoke the blood of Abel, which cried unto
God against Cain the murderer. Christ's blood was shed to remit our sins. {1888 897.3} {Ms21-1891
(February 27, 1891) par. 29-30}
Slava lui Dumnezeu – caracterul Său (1888-1895)
Ştiţi care a fost situaţia lui Moise. El a simţit că trebuie să primească răspuns la rugăciune. Şi-a
înţeles responsabilitatea pe care o avea pentru a scoate poporul din Egipt, dar nu s-a dus să caute tot
ce era bun de criticat, stăruind asupra acelor lucruri. A ştiut că erau un popor cu gâtul înţepenit, de
aceea s-a rugat, „Doamne, trebuie să mergi cu mine”, iar Domnul i-a răspuns, „Prezenţa Mea va fi
cu tine”. Vă aduceţi aminte că Moise s-a dus în pustie unde a rămas patruzeci de ani, timp în care eu-
l lui a fost îndepărtat, ceea ce a făcut loc lui Dumnezeu, ca prezenţa lui Dumnezeu să meargă cu el.
El a crezut că dacă va avea prezenţa slavei lui Dumnezeu, aceasta îl va ajuta să ducă la îndeplinire
lucrarea. De aceea a spus, „arată-mi slava Ta”. Moise a fost omul credinţei, şi Dumnezeu nu l-a
mustrat. Nu a spus că aşa ceva este încumetare ci, l-a luat pe omul credinţei şi l-a aşezat în crăpătura
stâncii, Şi-a pus mâna peste stâncă şi i-a arătat toată slava pe care putea să o suporte. A făcut să
treacă pe dinaintea lui bunătatea Sa şi i-a arătat bunătatea, îndurarea şi iubirea Lui. Dacă vrem ca
slava lui Dumnezeu să treacă pe dinaintea noastră, dacă vrem să avem camera memoriei plină de
făgăduinţele iubirii şi ale îndurării, avem nevoie să vorbim despre slava Lui şi să povestim despre
puterea Lui. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 33-34}
You know how it was with Moses. He felt that he must have an answer to his prayer. He realized the
responsibility of leading the people out of Egypt, but he did not go and pick up everything objectionable and
dwell on it. He knew they were a stiff-necked people, and he said, "Lord, I must have Thy presence"; and the
Lord said, "My presence shall go with thee." You remember Moses went into the wilderness and stayed
forty years, during which time he put away self, and that made room so that he could have the presence of
God with him. {1888 83.2}
He thought if he could have the presence of God's glory it would help him to carry on this great work.
He says, "Shew me thy glory." Now that was a man of faith, and God did not rebuke him. God did not call it
presumption, but He took that man of faith and put him into the cleft of the rock and put His hand over the rock
and showed him all the glory that he could endure. He made His goodness to pass before him, and showed
him His goodness, His mercy, and His love. If we want God's glory to pass before us, if we want to have
memory's halls hung with the promises of love and mercy, we want to talk of His glory and tell of His power.
{Ms7-1888 (October 13, 1888) par. 43-44} {1888 83.3}
Solia îngerului al treilea ne cheamă la prezentarea Sabatului poruncii a patra, şi acest adevăr
trebuie să fie adus în faţa lumii, dar marele Centru de atracţie, Isus Hristos, nu trebuie să fie lăsat în
afara soliei îngerului al treilea. Mulţi care au fost angajaţi în lucrarea pentru acest timp, au pus pe
Hristos pe planul secundar, iar teorii şi argumente au avut primul loc. Slava lui Dumnezeu, care a
fost revelată lui Moise cu privire la caracterul divin, nu a fost pusă în evidenţă. Domnul a zis lui
Moise: „Voi face să treacă pe dinaintea ta toată frumuseţea Mea.” „Şi Domnul a trecut pe dinaintea
lui, şi a strigat: Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare şi milostiv, încet la
mânie, plin de bunătate şi credincioşie, care Îşi ţine dragostea până în mii de neamuri, iartă
fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte pe cel vinovat drept nevinovat.” {Materialele
1888, vol. 3, pag. 138}
The third angel’s message calls for the presentation of the Sabbath of the fourth commandment, and this
truth must be brought before the world; but the great Center of attraction, Jesus Christ, must not be left out of
the third angel’s message. By many who have been engaged in the work for this time, Christ has been made
secondary, and theories and arguments have had the first place. The glory of God that was revealed to
Moses in regard to the divine character has not been made prominent. The Lord said to Moses, “I will make
all my goodness pass before thee.” “And the Lord passed by before him, and proclaimed, The Lord, the Lord
God, merciful and gracious, long-suffering, and abundant in goodness and truth, keeping mercy for
thousands, forgiving iniquity and transgression and sin, and that will by no means clear the guilty.” {RH March
20, 1894, par. 1} {1888 1225.1}
„Şi Cuvântul S-a făcut trup, şi a locuit printre noi, plin de har, şi de adevăr. Şi noi am privit
slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl.” Cuvintele acestea sunt scrise
despre Hristos. El este Reprezentantul nostru înaintea Tatălui. Tot ceea ce a fost dat lui Hristos –
acele „toate lucrurile” pentru a suplini orice nevoie a omului căzut – au fost date Lui, care este Capul
şi Reprezentantul omenirii. Cine sunt cei care vor primi viaţa veşnică? Cei care înaintea universului
cerului sunt declaraţi că în Hristos au suferit pedeapsa legii, şi că în El au împlinit neprihănirea ei. E
nevoie să fim una în caracter cu Hristos. El a spus, „Eu le-am dat slava (caracterul) pe care Mi-
ai dat-o Tu, pentru ca ei să fie una, cum şi noi Suntem una, Eu în ei, şi Tu în Mine; pentru ca ei să
fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis, şi că i-ai iubit, cum M-ai iubit pe
Mine.” Ţineţi minte cuvintele acestea. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 23}
“And the Word was made flesh, and dwelt among us, (and we beheld his glory, the glory as of the only
begotten of the Father) full of grace and truth.” [John 1:12-14.] These words are written of Christ. He is our
representative before the Father. Whatsoever was given to Christ—the “all things” to supply every need of
fallen man—was given to Him as the head and representative of humanity. Who will be the receivers of
eternal life? All who before the universe of heaven are adjudged to have in Christ endured the penalty of the
law, and in Him fulfilled its righteousness. We are to be one in character with Christ. He said, “The glory
(character) which thou gavest me, I have given them; that they may be one, even as we are one: I in them,
and thou in me, that they may be made perfect in one; and that the world may know that thou hast sent me,
and hast loved them as thou hast loved me.” [John 17:22, 23.] Mark these words. {Lt55-1895 (September 19,
1895) par. 11} {1888 1429.1}
God. {Lt55-1895 (September 19, 1895) par. 12} {1888 1429.2}
Un tip de creştinism mai înalt şi mai sfânt (1894)
Duhul Sfânt prezintă marea şi înnobilatoarea temă a lui Hristos şi a neprihănirii Sale, şi ochii
multora sunt unşi pentru a discerne lucrurile spirituale. Mulţi câştigă o înţelegere mai
completă a lecţiilor cuprinse în Cartea sfântă decât cea pe care au avut-o în trecut, şi ei discern un
standard mai ridicat al evlaviei. Ei văd că există o lucrare de făcut pentru lume, care necesită zel
stăruitor şi energie, tăgăduire de sine şi jertfire de sine pentru Hristos. Va fi descoperit un tip de
creştinism mai înalt şi mai sfânt decât cel pe care l-am văzut de mulţi ani. Avem nevoie atât de
mare de atingerea divină, încât nu putem să mai lucrăm potrivit standardului nostru scăzut,
iubitor de tihnă şi indiferent. Dar când biserica este corect educată, şi membrii acesteia sunt
instruiţi cu înţelepciune, atât cei în vârstă cât şi cei tineri vor avea un singur gând, acela de a
lucra. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 149}
The Holy Spirit is presenting the grand and ennobling theme of Christ and His righteousness, and the
eyes or many are being anointed to discern spiritual things. Many are gaining a fuller comprehension of the
lessons contained in the holy Book than they have seen in the past, and they discern a higher standard of
piety. They see that there is a work to be done for the world which will require earnest zeal and energy, self-
denial, and self-sacrifice for Christ. A higher, holier type of Christianity than we have seen for many years
will be revealed. We need, O so much, the divine touch, that we may no longer work on according to our,
ease-loving, indifferent, low standard. But when the church is properly educated, and its members wisely
trained, both old and young will have a mind to work. The great enterprise of sending the light into all parts of
the world will require missionaries in much larger numbers than we have yet sent out. Children have not been
educated, disciplined and trained as God would have them in order that there might be a great army of
workers raised up to advance His cause. {Lt27-1894 (June 1, 1894) par. 37} {1888 1253.2}
Hristos flămânzeşte şi însetează după ucenici care posedă iubirea şi amabilitatea Lui (1896)
Toţi cei ce Îl iubesc cu sinceritate pe Isus Hristos vor sta înrolaţi sub steagul Lui, plini de
înflăcărare ca să înalţe Numele Lui şi să împlinească voia Lui. Fiecare ocazie este dată într-un
câmp care se deschide, pentru manifestarea iubirii şi loialităţii. Nu este nimic după care Hristos să
flămânzească şi să înseteze mai mult ca după ucenici din toată inima, care posedă iubirea şi
amabilitatea Lui. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 41}
All who truly love Jesus Christ will now stand enlisted under His banner, eager to magnify His name and
accomplish His will. Every opportunity is given in an open field for the manifestation of love and loyalty. There
is nothing that Christ hungers and thirsts for so much as whole hearted disciples, possessing His love and
gentleness. Who, I ask, will in those days of approaching peril, when the faith of everyone is to be severely
tested, comprehend through the Holy Spirit’s teaching the design of God to win all the ability, all the God-
entrusted endowments of Christ, to the service of the Prince of Peace? Who will extend the work of God to all
places where they are ignorant of the light? {Lt6-1896 (January 16, 1896) par. 12} {1888 1481.3}
O SOLIE SPECIALĂ PENTRU POPORUL LUI DUMNEZEU
O solie specială pentru poporul lui Dumnezeu (1888-1892)
O solie foarte preţioasă (1895)
Solia preţioasă a neprihănirii lui Hristos (1889)
Cea mai preţioasă lumină (1888-1889)
Iubirea pentru Hristos – un test (1892)
Domnul Îşi încearcă poporul azi (1893)
Lucrarea pe care Domnul doreşte să o realizeze în inima şi mintea fiecăruia prin solie (1895)
Îndreptăţirea prin credinţă, neprihănirea lui Hristos - solia adevărului dată prin îngeri (1892)
Îndreptăţirea prin credinţă şi neprihănirea lui Hristos - urmează să fie prezentate lumii (1892)
Îndreptăţirea prin credinţă şi neprihănirea lui Hristos atribuită (1893-1895)
Îndreptăţiţi prin credinţă - privind numai la Isus ca neprihănire a noastră (1895)
Îndreptăţirea prin credinţa în Hristos se va manifesta prin transformarea caracterului (1896)
Ce înseamnă să fii îndreptăţit prin credinţă (1899)
El se arată ca zorile (1890-1893)
Lumina cea veche pusă în forme noi (1889-1890)
O solie care conduce la preamărirea lui Hristos (1889-1890)
Un impuls nou şi proaspăt dat lucrării Sale (1889)
O solie din cer pentru acest timp (1893)
Planul de mântuire – prezentat clar şi simplu (1889)
Mântuiţi DIN păcatele noastre, nu ÎN păcatele noastre (1888-1898)
Mântuirea este în întregime prin har (1890)
Mântuirea este numai prin credinţa în Isus Hristos (1890-1895)
Isus a venit ca să fie centrul lumii recuperate (1891)
Îndreptăţirea este în întregime prin har (1890)
Îndreptăţirea prin credinţa Fiului lui Dumnezeu (1890-1891)
Îndreptăţire şi sfinţire (1891-1895)
Credinţă care biruieşte lumea (1890)
O credinţă vie – darul lui Dumnezeu (1890)
O experienţă creştină zilnică în lucrurile lui Dumnezeu (1896)
Neprihănirea Sa însuşită – condiţia pentru a sta în picioare în timpul de strâmtorare (1892)
Isus şi neprihănirea Sa - singura noastră speranţă (1889-1893)
Prezenţa şi puterea Duhului Sfânt în inimi - singura speranţă (1892)
Duhul Sfânt – face o lucrare pentru fiinţele umane abia înţeleasă de mintea omului (1894)
Lucrarea Duhului Sfânt - modelarea omului după asemănarea lui Hristos (1894)
Neprihănirea prin credinţă (1889-1890)
Neprihănirea lui Hristos în legătură cu legea (1888-1889)
Neprihănirea Legii în Hristos (1896)
Legea Celor Zece Porunci descoperă principiile imutabile ale neprihănirii (1896)
Legea şi neprihănirea lui Hristos (1888-1895)
Legea şi Evanghelia (1890-1899)
Curcubeul făgăduinţei, neprihănirea lui Hristos (1892-1894)
Din Hristos ne luăm eficienţa (1890)
Iubirea şi neprihănirea lui Hristos (1889)
Hristos este neprihănirea noastră (1889)
Motivele venirii Domnului Hristos în lume (1889)
Solia este adevărată chiar dacă solii ar cădea în ispită (1892-1894)
Hristos este sistemul complet al adevărului (1894)
Hristos este Modelul nostru (1894-1897)
Neprihănirea - să iubeşti şi să faci ceea ce este bine şi drept (1894)
Adevărata evlavie - împlinirea cuvintelor lui Hristos (1894)
Adevărata cunoaştere a soliei neprihănirii lui Hristos - acceptarea personală a acesteia (1894)
Convertirea autentică schimbă atât caracterul cât şi comportamentul (1894)
Frumuseţea inestimabilă a lui Hristos - tema oricărei conversaţii (1895)
Împreună cu Dumnezeu în cer - doar cei care seamănă cu El în caracter (1895)
Cum se obţine inima nouă (1895-1902)
Solia „Priviţi şi veţi trăi” răsună acum (1895)
Privind la Isus şi crezând în neprihănirea Lui atribuită pot câştiga viaţa veşnică (1899-1901)
Martori ai lui Dumnezeu şi ai lui Isus Hristos (1895-1902)
Prieteni ai lui Hristos (1896)
Formele şi ceremoniile nu sunt nimic fără Hristos (1896)
Stindardul neprihănirii lui Hristos – fixat în biserică (1897-1901)
Adevărata educaţie superioară – pentru a fi asemenea lui Hristos (1897)
Cuvântul care S-a făcut trup trebuie proclamat într-un sens special (1899)
O solie vindecătoare, regeneratoare (1899)
Adevăruri de mare valoare pentru lume şi pentru poporul lui Dumnezeu (1899)
Lumina care ne aşează sub protecţia Duhului Sfânt, ca să fim după asemănarea divină (1899)
Biserica lui Dumnezeu - continua întrupare a lui Hristos (1900)
Neprihănirea lui Hristos – dă dreptul la binecuvântările ce decurg din legământul harului
(1902)
O SOLIE SPECIALĂ PENTRU POPORUL LUI DUMNEZEU
O solie specială pentru poporul lui Dumnezeu (1888-1892)
Trebuie dată bisericilor noastre o solie care să le provoace să-L caute pe Domnul cât timp mai
poate fi găsit, care să-i apropie de El pentru ca şi El să se poată apropia de ei. Bisericile mi-au fost
prezentate. Fiecare biserică din ţara noastră are nevoie de trezire. Domnul are o solie specială
pentru poporul Său: pietre preţioase ale adevărului care au fost ascunse sub gunoi, trebuie să fie
descoperite. Domnul vrea ca poporul său să caute adevărul aşa cum ar căuta comori ascunse. Sonda
trebuie să se cufunde adânc în mina cuvântului lui Dumnezeu, mină plină de giuvaeruri preţioase de
adevăr nedescoperit, care au nevoie să fie scoase şi prezentate poporului. {Materialele 1888, vol. 1,
pag. 20}
A message must be given to our churches to arouse them to seek the Lord, now while he is to be found, to
draw nigh unto him that he may draw nigh unto them. I have had the churches presented before me. Every
church in our land is in need of awakening. {1888 58.1}
The Lord has a special message for his people; precious gems of truth which have been hidden under
the rubbish are to be revealed. The Lord would have his people search for truth as for hidden treasure. The
shaft must sink deep in the mine of God's word which is rich with precious jewels of undiscovered truth, that
needs to be brought out and placed before the people. {Ms2-1888 (September 7, 1888) par. 27} {1888 58.1-2}
Instructorii din şcolile noastre nu trebuie să fie împiedicaţi, spunându-li-se că trebuie să înveţe pe
alţii doar ceea ce s-a învăţat până acum. Daţi la o parte aceste restricţii. Există un Dumnezeu care
dă solia pe care poporul Său trebuie să o rostească. Nici un lucrător să nu se simtă legat sau obligat
prin măsurile luate de oameni. Evanghelia trebuie să se împlinească, în acord cu soliile pe care le
trimite Dumnezeu. Ceea ce Dumnezeu dă slujitorilor Săi să rostească astăzi, poate că nu a fost adevăr
prezent acum douăzeci de ani, dar este solia lui Dumnezeu pentru timpul de faţă. {Materialele
1888, vol. 1, pag. 61}
Instructors in our schools should never be bound about by being told that they are to teach only what has
been taught hitherto. Away with these restrictions. There is a God to give the message His people shall
speak. Let not any minister feel under bonds or be gauged by men's measurement. The gospel must be
fulfilled in accordance with the messages God sends. That which God gives His servants to speak today
would not perhaps have been present truth twenty years ago, but it is God's message for this time. {Ms8a-
1888 (October 21, 1888) par. 6} {1888 133.2}
Cine studiază adevărul, cine îşi deschide cu ajutorul rugăciunii, ochii înţelegerii ca să vadă şi
pentru ca inima lui să primească razele strălucitoare ale Soarelui Neprihănirii, acela va fi în armonie
cu solul şi cu solia trimisă de Dumnezeu. Toată împotrivirea, toată prejudecata, toate sugestiile
duşmanului, nu vor face ca adevărul să fie mai puţin preţios sau mai puţin adevărat. Doar atunci când
oamenii se supun subtilităţii vrăjmaşului, adevărul devine întuneric pentru ei. Dar chiar şi atunci
când adevărul este întâmpinat cu împotrivire, şi cei ce ar fi trebuit să fie binecuvântaţi, întăriţi şi
umpluţi de bucurie prin el, vorbesc împotriva lui, valoarea şi strălucirea lui nu se micşorează. Pentru
că solii Domnului vor pune telescopul în dreptul ochilor spirituali, şi adevărul se va putea vedea din
toate părţile, iar valoarea lui va putea fi apreciată. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 66}
He who studies the truth, who prayerfully opens the eyes of his understanding to see and his heart to
receive the bright beams of the Sun of Righteousness, will be in harmony with the messenger and the
message God sends. All the opposition, all the prejudice, all the suggestions of the enemy, will never make
the truth less precious or less true. Only when men yield to the subtilty of the enemy does the truth become
darkness to them. But even though the truth is opposed and spoken against by those who should be blessed,
strengthened, and made joyful by it, its value and brightness is not lessened; for the Lord's messengers will
hold up the telescope to the spiritual eye, that the truth may be seen from all points, and its value appreciated.
{Ms8a-1888 (October 21, 1888) par. 33} {1888 140.3}
Ştiu că trebuie să fie făcută o lucrare pentru popor, sau dacă nu, mulţi nu vor fi pregătiţi să
primească lumina îngerului trimis din cer ca să lumineze tot pământul cu slava Sa. Să nu
credeţi că veţi fi găsiţi ca vase pentru slavă în timpul ploii târzii, ca să primiţi slava lui
Dumnezeu, dacă vă înălţaţi sufletele în deşertăciune, vorbind lucruri stricate, nutrind în taină
rădăcinile de amărăciune aduse de la conferinţa de la Minneapolis. Faţa încruntată a lui Dumnezeu
se va întoarce spre oricine nutreşte şi alimentează aceste rădăcini de disensiune, şi posedă un spirit
atât de neasemănător cu Spiritul lui Hristos. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 206}
I know that a work must be done for the people, or many will not be prepared to receive the light of
the angel sent down from heaven to lighten the whole earth with his glory. Do not think that you will be
found as vessels unto honor in the time of the latter rain, to receive the glory of God, if you are lifting up
your souls unto vanity, speaking perverse things, in secret cherishing roots of bitterness brought from the
conference at Minneapolis. The frown of God will certainly be upon every soul who cherishes and nurtures
these roots of dissension, and possesses a spirit so unlike the Spirit of Christ. {Lt92-1891 (March 1891) par.
4} {1888 442.1}
Domnul doreşte să învăţăm în şcoala lui Hristos. Tineri şi bătrâni, avem de învăţat lecţii preţioase
de la Învăţătorul divin şi, când le vor învăţa, le vor împărtăşi şi altora. Dumnezeu prezintă înaintea
minţilor omeneşti pietrele preţioase ale adevărului, potrivite pentru timpul nostru, şi aranjate în
mod divin. Dumnezeu a scos aceste adevăruri din mijlocul minciunilor şi l-a aşezat într-un cadru
potrivit. Când acestor adevăruri li se dă poziţia cuvenită în marele plan al lui Dumnezeu, când sunt
prezentate în mod inteligent, cu seriozitate şi cu respect plin de reverenţă de către slujitorii lui
Dumnezeu, mulţi vor crede în mod raţional datorită greutăţii dovezilor, fără să aştepte să scape de
presupuse semne de întrebare pe care poate că şi le sugerează singuri…
Cei care nu scufundă sonda mai adânc şi tot mai adânc în mina adevărului, nu vor vedea nici o
frumuseţe în lucrurile preţioase care se prezintă la această conferinţă. {Materialele 1888, vol. 1,
pag. 65}
The Lord desires us all to be learners in the school of Christ. Young and old have precious lessons to learn
from the divine Teacher, and when these lessons are learned they are to impart them to others. God is
presenting to the minds of men divinely appointed precious gems of truth, appropriate for our time. God has
rescued these truths from the companionship of error, and has placed them in their proper framework. When
these truths are given their rightful position in God's great plan, when they are presented intelligently and
earnestly, and with reverential awe, by the Lord's servants, many will conscientiously believe because of the
weight of evidence, without waiting for every supposed difficulty which may suggest itself to their minds to be
removed… {1888 139.2}
Those who have not been sinking the shaft deeper and still deeper into the mine of truth will see no
beauty in the precious things presented at this conference. {Ms8a-1888 (October 21, 1888) par. 30-31}
{1888 140.1}
Ei au fost conduşi la întrunire de un alt spirit, şi nu au ştiut că Dumnezeu a trimis pe aceşti tineri,
pe fraţii Jones şi Waggoner să le aducă o solie specială, pe care ei i-au tratat cu dispreţ şi
ridiculizare, fără a-şi da seama că inteligenţele cereşti priveau asupra lor şi înregistrau cuvintele lor
în cărţile cerului. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 58}
They were moved at the meeting by another spirit, and they knew not that God had sent these young
men, Elders Jones and Waggoner, to bear a special message to them, which they treated with ridicule and
contempt, not realizing that the heavenly intelligences were looking upon them and registering their words in
the books of heaven. {Lt24-1892 (September 19, 1892) par. 10} {1888 1043.2}
O solie foarte preţioasă (1895)
înălţat, Jertfa pentru păcatele întregii lumi. Ea a prezentat îndreptăţirea prin credinţă în
Garantul, a invitat oamenii să primească neprihănirea lui Hristos, care se manifestă prin
ascultare de toate poruncile lui Dumnezeu. Mulţi au pierdut din vedere pe Isus. Ei aveau
nevoie să le fie îndreptaţi ochii către persoana Lui divină, către meritele Sale, către dragostea
Lui neschimbătoare faţă de familia omenească. Toată puterea este dată în mâinile Lui, pentru
a împărţi daruri bogate oamenilor, împărtăşind darul nepreţuit al neprihănirii Sale, agentului
omenesc neajutorat. Aceasta este solia despre care Dumnezeu a poruncit să fie dată lumii. Este
solia îngerului al treilea, care urmează să fie proclamată cu glas tare, şi să fie însoţită de
revărsarea Duhului Său într-o mare măsură. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 179}
Jones. This message was to bring more prominently before the world the uplifted Saviour, the sacrifice
for the sins of the whole world. It presented justification through faith in the Surety; it invited the people to
receive the righteousness of Christ, which is made manifest in obedience to all the commandments of God.
Many had lost sight of Jesus. They needed to have their eyes directed to His divine person, His merits, and
His changeless love for the human family. All power is given into His hands, that He may dispense rich gifts
unto men, imparting the priceless gift of His own righteousness to the helpless human agent. This is the
message that God commanded to be given to the world. It is the third angel’s message, which is to be
proclaimed with a loud voice, and attended with the outpouring of His Spirit in a large measure. {Lt57-
1895 (May 1, 1895) par. 43} {1888 1336.2}
Solia preţioasă a neprihănirii lui Hristos (1889)
În fiecare adunare de după Conferinţa Generală, au fost suflete care au acceptat cu sete solia
preţioasă a neprihănirii lui Hristos. Mulţumim lui Dumnezeu pentru că există suflete care îşi dau
seama că au nevoie de ceva ce le lipseşte – aurul credinţei şi al iubirii, hainele albe ale neprihănirii
lui Hristos, alifia pentru ochi a discernământului spiritual. Dacă ai aceste daruri preţioase, atunci
templul sufletului omenesc nu va fi ca un sanctuar pustiit. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 186}
In every meeting since the General Conference, souls have eagerly accepted the precious message of
the righteousness of Christ. We thank God that there are souls who realize that they are in need of
something which they do not possess,-- gold of faith and love, white raiment of Christ's righteousness, eye-
salve of spiritual discernment. If you possess these precious gifts, the temple of the human soul will not be
like a desecrated shrine. {RH July 23, 1889, par. 16} {1888 387.6}
Cei ce judecă sunt mulţumiţi de sine. Ei spun în inima lor, „fac aşa cum îmi place şi lucrez cum
îmi place, după propria mea judecată. Voi face aşa cum am mai făcut – voi vorbi despre adevărurile
vechi, dar nu vreau să am nimic de-a face cu problema adusă acum în faţa noastră –
îndreptăţirea prin credinţă şi neprihănirea lui Hristos. Eu vreau să fiu religios”, de fapt ei
continuă să văruiască mormântul fără să-l cureţe. Din inimă ies gândurile rele, vorbirea de rău,
gelozia, invidia, bănuielile rele. Templul sufletului are nevoie să fie curăţit. Cei care nu vor să
accepte solia pe care o trimite Domnul, în curând vor începe tirada împotriva ei.
They are self-sufficient. They say in their hearts, "I will do as I please and work as I please on my own
judgment. I will do just as I have done,--talk these old truths but I will have nothing to do with the matter now
brought to us,--Justification by faith and the righteousness of Christ. I will be religious, "in fact they
continue to whiten the sepulcher but do not cleanse it. From the heart proceedeth evil thoughts, the lips speak
evil, jealousy, envy, evil surmisings. The soul temple needs cleansing. These who will not accept of the
message the Lord sends will soon begin a tirade against it. {Lt57-1889 (November 20, 1889) par. 6} {1888
499.1}
Cea mai preţioasă lumină (1888-1889)
Fraţilor, Dumnezeu are cea mai preţioasă lumină pentru poporul Său. Eu nu o numesc lumină
nouă, dar ea este ciudat de nouă pentru mulţi. Isus a spus ucenicilor Săi: „Vă dau o poruncă nouă:
să vă iubiţi unii pe alţii, aşa cum v-am iubit Eu.” Aceasta, de fapt a fost o poruncă veche, dată în
Vechiul Testament. Însă a fost pierdută, nu a fost practicată. Porunca de se iubi unul pe altul aşa cum
i-a iubit Hristos, era într-adevăr nouă pentru ucenici. Însă descoperirea acestei iubiri avea să dea
lumii o dovadă de netăgăduit că erau copiii lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 66}
Brethren, God has most precious light for His people. I call it not new light; but O, it is strangely new to
many. Jesus said to His disciples, "A new commandment I give unto you, That ye love one another; as I have
loved you." This was really an old commandment, which had been given in the Old Testament scriptures, but
it had been lost. It had not been practiced. The command that they should love one another as Christ had
loved them was indeed new to the disciples. But the revealing of this love would give to the world an
unmistakable evidence that they were God's children. {Ms8a-1888 (October 21, 1888) par. 35} {1888 140.5}
Dr. Waggoner ne-a vorbit într-o manieră deschisă. Există lumină preţioasă în ceea ce a spus.
Unele lucruri prezentate în legătură cu Legea din Galateni, dacă înţeleg bine poziţia lui, nu se
armonizează cu înţelegerea pe care am avut-o despre acest subiect; dar adevărul nu va pierde nimic
prin investigare, de aceea vă rog ca de dragul lui Hristos să veniţi înaintea Cuvântului Viu, să-L
căutăm cu rugăciune şi umilinţă pe Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 80}
Dr. Waggoner has spoken to us in a straightforward manner. There is precious light in what he has said.
Some things presented in reference to the law in Galatians, if I fully understand his position, do not
harmonize with the understanding I have had of this subject; but truth will lose nothing by investigation,
therefore I plead for Christ's sake that you come to the living Oracles, and with prayer and humiliation seek
God. {Ms15-1888 (November 1, 1888) par. 2} {1888 163.2}
Mi-a fost arătat că Isus ne va descoperi adevărurile cele vechi şi preţioase într-o lumină nouă,
dacă suntem gata să le primim. Dar ele trebuie să fie primite exact în felul în care Domnul alege să le
trimită. Cu inimile umilite, înmuiate, cu respect şi iubire faţă de alţii, cercetaţi-vă Biblia. Poate că
lumina nu va veni în concordanţă cu planurile pe care le fac oamenii. Dar toţi cei ce au reverenţă
faţă de Cuvântul lui Dumnezeu aşa cum este scris, toţi cei ce fac voia Lui cum pot ei mai bine, vor
cunoaşte dacă învăţătura vine de la Dumnezeu, cu toate eforturile inamicului de a produce confuzie
în minţi şi de a face nesigur Cuvântul lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 82}
I have been shown that Jesus will reveal to us precious old truths in a new light, if we are ready to
receive them; but they must be received in the very way in which the Lord shall choose to send them. With
humble, softened hearts, with respect and love for one another, search your Bibles. The light may not come
in accordance with plans that men may devise. But all who reverence the Word of God just as it reads, all who
do His will to the best of their ability, will know of the doctrine, whether it be of God, notwithstanding the efforts
of the enemy to confuse minds and to make uncertain the Word of God. {Ms15-1888 (November 1, 1888)
par. 20} {1888 167.1}
Voi ştiţi că a strălucit o lumină preţioasă în legătură cu legea lui Dumnezeu, când a fost
prezentată neprihănirea lui Hristos în legătură cu această lege. Dr. Waggoner v-a prezentat
lumină preţioasă, nu o lumină nouă ci lumina cea veche ce a fost pierdută din vedere de către
multe minţi, însă care acum străluceşte în raze clare. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 87}
You know that precious light has shone forth in connection with the law of God, as the
righteousness of Christ has been presented with that law. Dr. Waggoner has opened to you precious
light, not new, but old light which has been lost sight of by many minds, and is now shining forth in clear
rays. {Ms15-1888 (November 1, 1888) par. 47} {1888 174.3}
Mare lumină străluceşte peste generaţia aceasta. Evlavia fermă şi vieţuirea curată înaintea lui
Dumnezeu, vor deosebi poporul lui Dumnezeu de lume. Domnul nu vrea ca poporul Său să privească
la descurajare, ci să privească la lucrurile care nu se văd, la cele veşnice. Atunci, dacă poporul Său va
umbla prin credinţă pe drumul pe care îi conduce Isus, nu va mai exista decădere de la credinţă ci va
fi înaintare, va fi pace cu providenţa lui Dumnezeu, care deschide calea. Atunci vom avea părtăşie
cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Hristos. Lumea, împreună cu comorile ei, îşi pierd importanţa dacă
ochii noştri sunt fixaţi asupra comorii nepieritoare. Dumnezeu să fie ţinta iubirii noastre supreme.
Atunci, dinspre cei ce cred adevărul se va răspândi o influenţă hotărâtoare, spre cei din casa lor şi
spre cei din vecinătatea lor, influenţă care va fi la fel de vastă ca veşnicia. {Materialele 1888, vol. 1,
pag. 101}
Great light shines upon this generation. Decided piety and pure living unto God will distinguish the
people of God from the world. The Lord would not have His people looking down in discouragement, but
looking up to the things that are not seen, which are eternal. Then as His people by faith follow in the path
where Christ leads the way, there will be no backsliding but advancing, keeping pace with the opening
providence of God. Then shall we have fellowship with the Father and with His Son Jesus Christ. The
world and its treasures sink into insignificance when our eyes are fastened upon the imperishable treasure.
Let God be the object of our supreme love. Then a decided influence will go forth from those who believe
the truth, upon the household and upon the neighborhood, and it will be as far-reaching as eternity. {Ms24-
1888 (November 1888) par. 8} {1888 205.3}
Am declarat că nu pot lăsa ca rezoluţia să fie votată, că trebuie să existe o lumină specială pentru
poporul lui Dumnezeu pe măsură ce ne apropiem de scenele de încheiere ale istoriei acestui pământ.
Era de aşteptat să vină din cer un alt înger cu o solie, şi tot pământul să fie luminat de slava lui.
Era imposibil să spunem cum avea să vină această lumină suplimentară. Putea să vină în cel mai
neaşteptat mod, într-un fel care să nu corespundă cu ideile pe care mulţi le întreţin. Nu este
nicidecum contrar căilor şi acţiunilor lui Dumnezeu, sau nepotrivit pentru El, să trimită lumină
poporului Său pe căi neaşteptate. Ar fi drept ca orice cale să fie închisă pentru şcolile noastre, astfel
încât studenţii să nu poată beneficia de lumina aceasta? Nu era nevoie de această rezoluţie.
I stated that I was a stock holder and I could not let the resolution pass, that there was to be special light
for God's people as they neared the closing scenes of this earth's history. Another angel was to come from
heaven with a message and the whole earth was to be lightened with his glory. It would be impossible
for us to state just how this additional light would come. It might come in a very unexpected manner, in a
way that would not agree with the ideas that many have conceived. It is not at all unlikely, or contrary to the
ways and works of God to send light to His people in unexpected ways. Would it be right that every avenue
should be closed in our school so that the students could not have the benefit of this light? the resolution was
not called for. {Lt22-1889 (February 12, 1889) par. 28} {1888 239.1}
Fraţii Jones şi Waggoner au prezentat oamenilor lumină preţioasă, dar prejudecata şi

necredinţa, gelozia şi bănuiala rea au blocat uşa inimilor, ca nu cumva să poată pătrunde în inimile
lor ceva din această sursă. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 149}
Elders Jones and Waggoner presented precious light to the people, but prejudice and unbelief, jealousy
and evil-surmising barred the door of their hearts that nothing from this source should find entrance to their
hearts. {Lt14-1889 (May 12, 1889) par. 3} {1888 308.4}
Adevărul şi lumina preţioasă au fost prezentate înaintea poporului, dar inimile au fost
insensibile şi nu au primit nici o binecuvântare. Ei nu s-au putut bucura în lumina care, dacă ar fi
acceptat-o, le-ar fi adus eliberare şi pace, putere, curaj şi bucurie pentru sufletele lor. {Materialele
1888, vol. 1, pag. 174}
There was precious truth and light presented before the people, but hearts that were obdurate received
no blessing. They could not rejoice in the light which, if accepted, would have brought freedom and peace and
strength and courage and joy to their souls. {Ms30-1889 (June 21, 1889) par. 45} {1888 367.2}
Iubirea pentru Hristos – un test (1892)
„Drept răspuns, Isus i-a zis: ‚Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va
iubi. Noi vom veni la el, şi vom locui împreună cu el.” Ioan 14:23.
Acesta este testul; dovada iubirii noastre este acea credinţă care lucrează prin dragoste şi curăţă
sufletul. „Cine nu Mă iubeşte, nu păzeşte cuvintele Mele.” „Cine are poruncile Mele şi le
păzeşte, acela Mă iubeşte; şi cine Mă iubeşte, va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi, şi Mă voi arăta
lui.” Aceasta este o făgăduinţă condiţionată. Nu am putea să concluzionăm în mod raţional
că motivul pentru care biserica îşi dă seama atât de puţin de prezenţa lui Dumnezeu, este
indiferenţa ei faţă de a face lucrurile pe care El le-a precizat, aşa că ea prezintă lumii o interpretare
greşită a caracterului lui Hristos? {Materialele 1888, vol. 3, pag. 56}
"Jesus answered and said unto him, If a man love Me, he will keep My words: and My Father will love him,
and We will come unto Him, and make our abode with Him." John 14:23. {1888 1037.1}
This is the test; the proof of our love is that faith that works by love and purifies the soul. "He that loveth
Me not keepeth not My sayings." "He that hath My commandments, and keepeth them, he it is that loveth Me:
and he that loveth Me shall be loved of My Father, and I will love him, and will manifest Myself to him." Here is
a promise on condition. Shall we not rationally conclude that why the church has so little of the realizing
sense of the presence of God, is their indifference to do the things He has specified, and they are giving to
the world a misrepresentation of the character of Christ. {Lt16j-1892 (September 2, 1892) par. 5}{1888
1037.2}
https://egwwritings.org/?ref=en_Lt16j-1892.5&para=5398.11
Domnul Îşi încearcă poporul azi (1893)
Mulţi spun, „Dacă aş fi trăit în zilele lui Hristos, nu aş fi denaturat cuvintele Sale, nu aş fi
interpretat în mod fals învăţăturile Sale. Eu nu L-aş fi respins şi răstignit, aşa cum au făcut
evreii”, dar acest lucru este dovedit prin modul în care vă raportaţi azi la solia şi la solii Săi.
Domnul Îşi încearcă poporul azi, aşa cum i-a încercat pe evrei în zilele lor. Când El trimite soliile
Sale de har, lumina adevărului Său, El vă trimite Duhul adevărului şi dacă acceptaţi solia, Îl
acceptaţi pe Isus. Cei care spun că dacă ar fi trăit în zilele lui Hristos, nu ar fi făcut aşa cum au făcut
cei care au respins harul Său, vor fi încercaţi în zilele noastre. Cei care trăiesc în prezent nu pot da
socoteală pentru faptele celor care au răstignit pe Fiul lui Dumnezeu; dar dacă, cu toate că avem
desfăşurată înaintea noastră toată lumina care a strălucit peste poporul Său din vechime, noi umblăm
pe acelaşi teren, nutrim acelaşi spirit, refuzăm să primim mustrările şi avertismentele, atunci
vina noastră va fi mult mai mare, şi aceeaşi condamnare care a căzut peste ei va cădea şi peste noi,
doar că va fi mai mare întrucât lumina noastră este mai mare decât a fost lumina lor, în acel timp.
Many say, "If I had only lived in the days of Christ, I would not have wrested his words, or falsely
interpreted his instruction. I would not have rejected and crucified him as did the Jews;" but that will be proved
by the way in which you deal with his message and his messengers today. The Lord is testing the people of
today as much as he tested the Jews in their day. When he sends his messages of mercy, the light of his
truth, he is sending the spirit of truth to you, and if you accept the message, you accept of Jesus. Those
who declare that if they had lived in the days of Christ, they would not do as did the rejecters of his mercy, will
today be tested. Those who live in this day are not accountable for the deeds of those who crucified the Son
of God; but if with all the light that shone upon his ancient people, delineated before us, we travel over the
same ground, cherish the same spirit, refuse to receive reproof and warning, then our guilt will be greatly
augmented, and the condemnation that fell upon them will fall upon us, only it will be as much greater as our
light is greater in this age than was their light in their age. {RH April 11, 1893, par. 7} {1888 1057.7}
Lucrarea pe care Domnul doreşte să o realizeze în inima şi mintea fiecăruia prin solie (1895)
„Cine nu iubeşte, n-a cunoscut pe Dumnezeu; pentru că Dumnezeu este dragoste. Dragostea lui
Dumnezeu faţă de noi s-a arătat prin faptul că Dumnezeu a trimis în lume pe singurul Său Fiu, ca noi
să trăim prin El. Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a
iubit pe noi, şi a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. Prea iubiţilor, dacă
astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie să ne iubim şi noi unii pe alţii. Nimeni n-a văzut vreodată
pe Dumnezeu; dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi, şi dragostea Lui a
ajuns desăvârşită în noi. Cunoaştem că rămânem în El şi că El rămâne în noi prin faptul că ne-
a dat din Duhul Său.”
Tocmai aceasta este lucrarea pe care Domnul doreşte să o realizeze în inima şi mintea fiecărui
agent omenesc, prin solia pe care El a dat-o slujitorilor Lui. Aceasta este viaţa veşnică a bisericii:
să iubească pe Dumnezeu mai presus de orice, şi să iubească pe ceilalţi aşa cum se iubesc pe sine. A
existat doar puţină dragoste pentru Dumnezeu şi semeni, şi Dumnezeu a dat prin solii Lui exact
ceea ce oamenii au avut nevoie. Cei care au primit solia, au fost 1340 foarte mult binecuvântaţi,
pentru că au văzut razele luminoase ale Soarelui Neprihănirii, şi viaţa şi speranţa a răsărit în inimile
lor. Ei au privit la Hristos. „Nu te teme”, este asigurarea Lui veşnică; „Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe
urmă, Cel viu. Am fost mort, şi iată că sunt viu în vecii vecilor.” „Pentru că Eu trăiesc, şi voi
veţi trăi.” Sângele Mielului fără pată al lui Dumnezeu, credincioşii îl aplică peste inima lor.
Privind la marele antitip, putem spune, „Hristos a murit! Ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta
lui Dumnezeu, şi mijloceşte pentru noi!” {Materialele 1888, vol. 3, pag. 180}
“He that loveth not, knoweth not God; for God is love. In this was manifested the love of God toward us,
because God sent His only begotten Son into the world, that we might live through Him. Herein is love, not
that we loved God, but that He loved us, and sent His Son to be the propitiation for our sins. Beloved, if God
so loved us, we ought also to love one another. No man hath seen God at any time. If we love one another,
God dwelleth in us, and His love is perfected in us. Hereby know we that we dwell in Him, and He in us,
because He hath given us of His Spirit.” [1 John 4:8-13.] {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 49} {1888 1339.2}
This is the very work which the Lord designs that the message He has given His servants shall
perform in the heart and mind of every human agent. It is the perpetual life of the church to love God
supremely, and to love others as they love themselves. There was but little love for God or man, and God
gave to His messengers just what the people needed. Those who received the message were greatly
blessed, for they saw the bright rays of the Sun of Righteousness, and life and hope sprang up in their hearts.
They were beholding Christ. “Fear not,” is His everlasting assurance; “I am he that liveth and was dead, and
behold, I am alive for evermore.” [Revelation 1:18.] “Because I live, ye shall live also.” [John 14:19.] The blood
of the spotless Lamb of God the believers apply to their own hearts. {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 50} {1888
1339.3}
Îndreptăţirea prin credinţă, neprihănirea lui Hristos - solia adevărului dată prin îngeri
(1892)
Mulţi dintre cei legaţi în lanţurile întunericului, sunt respectaţi deoarece Dumnezeu i-a
folosit, iar necredinţa lor a trezit îndoieli şi prejudecăţi împotriva soliei adevărului pe care
îngerii din ceruri doreau să o comunice prin agenţi omeneşti – îndreptăţirea prin credinţă,
neprihănirea lui Hristos. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 74}
Many who have been bound in fetters of darkness have been respected because God has used them, and
their unbelief has aroused doubt and prejudice against the message of truth which angels of heaven were
seeking to communicate through human agencies--justification by faith, the righteousness of Christ.
{Lt2a-1892 (November 5, 1892) par. 20} {1888 1070.2}
Îndreptăţirea prin credinţă şi neprihănirea lui Hristos - urmează să fie prezentate lumii
(1892)
Mesajul către Laodicea a fost vestit. Primeşte acest mesaj în toate fazele lui şi fă-l să sune cu
putere către oameni, oriunde Providenţa deschide calea. Îndreptăţirea prin credinţă şi
neprihănirea lui Hristos sunt temele care urmează să fie prezentate unei lumi care piere.
Oh, dacă ai deschide uşa inimii tale în faţa lui Isus! Vocea lui Isus, minunatul Vânzător de comori
cereşti, îţi zice, „Te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curăţit prin foc, ca să te îmbogăţeşti; şi haine
albe, ca să te îmbraci cu ele.” {Materialele 1888, vol. 3, pag. 62}
The Laodicean message has been sounding. Take this message in all its phases and sound it forth to the
people wherever Providence opens the way. Justification by faith and the righteousness of Christ are the
themes to be presented to a perishing world. Oh, that you may open the door of your heart to Jesus! The
voice of Jesus, the great vendor of heavenly treasures, is calling to you, "I counsel thee to buy of Me gold tried
in the fire, that thou mayest be rich; and white raiment, that thou mayest be clothed." {Lt24-1892 (September
19, 1892) par. 41} {1888 1054.1}
Îndreptăţirea prin credinţă şi neprihănirea lui Hristos atribuită (1893-1895)
Din nou şi din nou, Domnul a pus înaintea mea întâlnirea de la Minneapolis. Desfăşurarea
lucrurilor este văzută doar în mod întunecos de către unii, şi ceaţa care le-a învăluit minţile cu acea
ocazie nu a fost risipită de razele strălucitoare ale Soarelui Neprihănirii. Cu toate dovezile că
puterea lui Dumnezeu însoţea adevărul care a strălucit cu putere la acea întâlnire, unii nu au înţeles.
În binecuvântările care de atunci încoace au însoţit prezentarea adevărului, îndreptăţirea prin
credinţă şi neprihănirea atribuită a lui Hristos, ei nu au discernut dovezile aduse de
Dumnezeu, în ce priveşte modul şi locul în care lucrează El. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 103}
Again and again has the Lord presented before me the Minneapolis meeting. The developments there are
but dimly seen by some, and the same fog which enveloped their minds on that occasion has not been
dispelled by the bright beams of the Sun of Righteousness. Notwithstanding the evidences of the power of
God which attended the truth which was shining forth at that meeting, there were those who did not
comprehend it. In the blessings that have since accompanied the presentation of the truth, justification by
faith and the imputed righteousness of Christ, they have not discerned increased evidence from God as to
where and how He is and has been working. {Lt61-1893 (January 20, 1893) par. 2} {1888 1136.2}
Cei care, de la întâlnirea de la Minneapolis încoace, au avut privilegiul de a asculta

cuvintele rostite de solii lui Dumnezeu, fratele Jones, prof. Prescott, fraţii E.J. Waggoner, O.A.
Olsen, şi mulţi alţii, la adunările de tabără şi în institute misionare, au auzit invitaţia „Veniţi, căci iată
că toate sunt gata. Veniţi la cina care a fost pregătită pentru voi.” Lumină, lumină cerească a
strălucit. Trâmbiţa a dat un sunet clar. Cei care şi-au prezentat diferitele lor scuze pentru
neglijarea de a răspunde invitaţiei, au suferit mare pierdere.
Lumina a strălucit în ce priveşte îndreptăţirea prin credinţă şi neprihănirea lui Hristos
atribuită. Cei care primesc lumina dată şi acţionează pe baza ei, în învăţăturile lor vor dovedi faptul
că solia care vesteşte pe Hristos cel răstignit, Mântuitorul înviat şi înălţat la cer pentru a fi apărătorul
nostru, este înţelepciunea şi puterea lui Dumnezeu pentru convertirea sufletelor, aducându-le
înapoi la loialitate faţă de Hristos. Acestea sunt temele noastre: Hristos răstignit pentru
păcatele noastre, Hristos înviat dintre cei morţi, Hristos mijlocitorul nostru în faţa lui
Dumnezeu; şi în strânsă legătură cu acestea este lucrarea de asistenţă a Duhului Sfânt,
reprezentantul lui Hristos, trimis cu putere divină şi cu daruri pentru oameni. {Materialele 1888, vol.
4, pag. 32}
Those who, since the Minneapolis meeting, have had the privilege of listening to the words spoken by
the messengers of God, Elder A. T. Jones, Professor Prescott, Brethren E. J. Waggoner, O. A. Olsen, and
many others, at the camp meetings and ministerial institutes, have had the invitation, “Come, for all things are
now ready. Come to the supper prepared for you.” [See Luke 14:16, 17.] Light, heaven’s light, has been
shining. The trumpet has given a certain sound. Those who have made their various excuses for neglecting to
respond to the call have lost much.
The light has been shining upon justification by faith and the imputed righteousness of Christ. Those
who receive and act in the light given, will, on their teachings, give evidence that the message of Christ
crucified, a risen Saviour ascended into the heavens to be our Advocate, in the wisdom and power of God in
the conversion of souls, bringing them back to their loyalty to Christ. These are our themes—Christ
crucified for our sins, Christ risen from the dead, Christ our Intercessor before God: and closely connected
with these is the office work of the Holy Spirit, the representative of Christ, sent forth with divine power and
gifts for men. {Lt86-1895 (September 25, 1895) par. 3-4} {1888 1455.2}
Îndreptăţiţi prin credinţă - privind numai la Isus ca neprihănire a noastră (1895)
Priviţi numai la Isus ca neprihănire a voastră şi Cel jertfit pentru voi. Şi fiind îndreptăţiţi
prin credinţă, muşcătura mortală făcută de şarpe va fi vindecată. Atunci nu va mai fi „eu”, veţi avea
pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos. Deschideţi uşa inimii voastre, şi lăsaţi pe Isus
să intre. Unii dintre voi au devenit împietriţi; v-aţi împotrivit dovezii şi aţi dispreţuit solia de
avertizare, de lumină şi adevăr, pe care Domnul v-a trimis-o prin Spiritul Sfânt pentru că vă iubeşte
şi nu are nicio plăcere să renunţe la voi. Aşa cum o privire spre şarpele de aramă a adus viaţă celui
muribund, la fel privirea credinţei spre Mielul lui Dumnezeu va aduce viaţă sufletului.
Bărbaţii aflaţi în poziţii de răspundere au nevoie zilnică de puterea de convertire a lui Dumnezeu.
Dacă ar vrea să coopereze cu Dumnezeu, privind la Hristos în fiecare moment, crezând în
El după cum este privilegiul lor să o facă, li s-ar deschide ochii şi inimile lor ar fi făcute noi.
Look alone to Jesus as your righteousness and your sacrifice. As you are justified by faith, the deadly
sting of the serpent will be healed. Then there will be no more of self; you will have peace with God through
our Lord Jesus Christ. Open the door of your hearts, and let Jesus in. Some of you have become hard-
hearted; you have resisted evidence, and have despised the messages of warning, of light and truth, which
the Lord has sent to you by the Holy Spirit, because He loves you and is loath to give you up. As a look to the
brazen serpent brought life to the dying, so the look of faith to the Lamb of God will bring life to the soul
dead in trespasses and sins. The men in responsible places need the converting power of God daily. If they
would co-operate with God, looking to Christ every moment, believing in Him as it is their privilege to do,
their eyes would be opened and their hearts would be made new.{Lt55-1895 (September 24, 1895) par. 67}
{1888 1452.3}
Îndreptăţirea prin credinţa în Hristos se va manifesta prin transformarea caracterului (1896)
Biblia, şi numai Biblia, este regula credinţei şi a practicii. Îndreptăţirea prin credinţa în
Hristos se va manifesta prin transformarea caracterului. Acesta este semnul pentru lume,
care susţine adevărul învăţăturilor pe care le mărturisim. Dovada zilnică a faptului că suntem
o biserică vie, se vede în faptul că trăim cuvântul în practică. O mărturie vie se îndreaptă spre lume
în acţiune creştină consistentă.
Ea declară unei lumi decăzute că există un popor care crede că siguranţa noastră constă în a ne
prinde de Biblie. Mărturia aceasta se distinge în mod inconfundabil de mărturia marii biserici
apostaziate, care adoptă înţelepciunea şi autoritatea omenească în locul înţelepciunii şi autorităţii lui
The Bible, and the Bible alone, is the rule of faith and practice. Justification by faith in Christ will be
made manifest in transformation of character. This is the sign to the world of the truth of the doctrines we
profess. The daily evidence that we are a living church is seen in the fact that we are practicing the word. A
living testimony goes forth to the world in consistent Christian action. {Lt83-1896 (May 22, 1896) par. 33}
{1888 1532.2}
It declares to a world apostatized that there is a people who believe that our safety is in clinging to the
Bible. This testimony is in unmistakable distinction from that of the great apostate church, which adopts
human wisdom and authority in place of the wisdom and authority of God. {Lt83-1896 (May 22, 1896) par. 34}
{1888 1533.1}
Ce înseamnă să fii îndreptăţit prin credinţă (1899)
Nicodim a fost surprins când Isus i-a spus că trebuie să se nască din nou. „Cum se poate face aşa
ceva?”, a întrebat el. Isus i-a răspuns, „Tu eşti învăţătorul lui Israel, şi nu pricepi aceste lucruri?”
Aceeaşi întrebare poate fi pusă în zilele noastre celor ce, în timp ce stau în poziţii de răspundere, nu
cunosc adevărul pe care Dumnezeu L-a trimis poporului Său. După ani de refuz, ei văd sclipiri
de lumină, dar nu au dat cu totul la o parte necredinţa lor păcătoasă, aşa că întregului cer îi este
ruşine cu ei. Dacă aceste suflete ar vrea măcar să încerce experienţa aceasta, să-şi ducă la Isus
povara păcatului pentru a primi iertarea Lui, ar înţelege ce înseamnă să fii îndreptăţit
prin credinţă, iar mărturia lor care s-ar auzi în faţa adunării ar fi aceea că „Mântuitorul ne-a
curăţit de toate păcatele. Avem pace cu Dumnezeu prin Isus Hristos, Domnul nostru.” {Materialele
1888, vol. 4, pag. 123}
Nicodemus was surprised that Jesus should tell him he must be born again. “How can these things be?”
he asked. “Jesus answered and said unto him, Art thou a Master in Israel, and knowest not these things?”
[John 3:9, 10.] The same question may be applied to those today who while standing in positions of truth
know not the truth God has sent to His people. After years of refusal, they see glimmerings of light, but they
have not entirely put away their sinful unbelief, and all heaven is ashamed of them. If these souls would only
make the experiment, taking their burden of sin to Jesus for His forgiveness, they would understand
what it means to be justified by faith, and their testimony would be heard in the congregation, “The
Saviour has cleansed us from all sin. We have peace with God through our Lord Jesus Christ.” {Ms75-1899
(May 11, 1899) par. 5} {1888 1688.2}
El se arată ca zorile (1890-1893)
Mulţi care urmează lumina pentru a cunoaşte voia Domnului, vor şti că El este pregătit să Se
arate ca zorile. Lumina va continua să lumineze în raze tot mai strălucitoare, să descopere tot
mai limpede adevărul aşa cum este în Isus, pentru ca inimile şi caracterele omeneşti să poată fi
îmbunătăţite, şi pentru ca întunericul moral pe care Satana se străduieşte să îl aducă peste poporul lui
Dumnezeu, să poată fi risipit. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 161}
Many who follow on to know the Lord will know that His going forth is prepared as the morning. The
light will continue to shine in brighter and still brighter rays, and reveal more and more distinctly the truth
as it is in Jesus, that human hearts and human characters may be improved and moral darkness which Satan
is working to bring over the people of God may be dispelled. {Ms37-1890, par. 7} {1888 827.1}
Am tremurat pentru voi ca nu cumva să vă îmbrăcaţi cu hainele propriei voastre

neprihăniri şi să nu căutaţi a cunoaşte pe Domnul, care vrea să vă facă să ştiţi că arătarea Lui este
ca zorii dimineţii. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 122}
I have trembled for you lest you would clothe yourselves with garments of your own self-righteousness,
and would not follow on to know the Lord that you might know His goings forth is prepared as the
morning. {Lt9-1893 (July 12, 1893) par. 2} {1888 1185.2}
Lumina cea veche pusă în forme noi (1889-1890)
Noi nu vă spunem că în soliile care v-au fost prezentate aici şi în alte locuri, există o mare
lumină nouă, ci este lumina cea veche scoasă de sub obroc şi pusă în forme noi. {Materialele 1888,
vol. 1, pag. 164}
Now, we do not tell you in the message that has been given to you here and in other places that it is a
grand new light, but it is the old light brought up and placed in new settings. {Ms5-1889 (June 19, 1889)
par. 14} {1888 341.3}
Domnul nu are plăcere ca omul să se încreadă în propria sa îndemânare, în faptele sale bune sau
într-o religie legalistă, ci în Dumnezeu, în viul Dumnezeu. Solia prezentă pe care Dumnezeu a
încredinţat-o ca fiind de datoria slujitorilor Săi să o prezinte poporului, nu este ceva nou. Este un
adevăr vechi ce a fost pierdut din vedere, pentru că Satana face cele mai grozave eforturi în acest
scop. Domnul încredinţează fiecăruia dintre membrii poporului Său credincios, lucrarea de a
readuce credinţa lui Isus la locul ce îi aparţine de drept – în solia îngerului al treilea. Legea are
poziţia ei importantă, dar este lipsită de putere dacă neprihănirea lui Hristos nu este aşezată alături
de lege, pentru a da slava sa standardului regesc de neprihănire. „Aşa că Legea, negreşit, este
Sfântă, şi porunca este Sfântă, dreaptă şi bună.” (Romani 7:12).
Încrederea profundă şi completă în Isus va conferi o calitate bună experienţei religioase. Fără
această încredere, experienţa nu este nimic. Slujirea este ca jertfa lui Cain – fără Hristos. Dumnezeu
este glorificat printr-o credinţă vie într-un Mântuitor personal, a tot-suficient. Credinţa Îl vede pe
Hristos aşa cum este – unica speranţă a păcătosului. Credinţa se ţine de Hristos, se încrede în El. Ea
spune, „Isus mă iubeşte; a murit pentru mine. Eu accept jertfa, aşa că Hristos nu a murit degeaba
pentru mine”. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 178}
The Lord is not pleased to have man trusting in his own ability or good deeds or in a legal religion, but in
God, the living God. The present message that God has made it the duty of His servants to give to the
people is no new or novel thing. It is an old truth that has been lost sight of, just as Satan made his
masterly efforts that it should be. The Lord has a work for every one of His loyal people to do to bring the
faith of Jesus into the right place where it belongs--in the third angel's message. The law has its important
position but is powerless unless the righteousness of Christ is placed beside the law to give its glory to the
whole royal standard of righteousness. "Wherefore the law is holy, and the commandment holy, and just,
and good" (Romans 7:12). {1888 375.2}
A thorough and complete trust in Jesus will give the right quality to religious experience. Aside from this
the experience is nothing. The service is like the offering of Cain--Christless. God is glorified by living faith in
a personal, all-sufficient Saviour. Faith views Christ as He is--the sinner's only hope. Faith takes hold of
Christ, trusts Him. It says, "He loves me; He died for me. I accept the sacrifice, and Christ shall not have died
for me in vain." {1888 375.3} {Ms30-1889 (June 21, 1889) par. 68-69}
La conferinţa din Kansas rugăciunea mea către Dumnezeu a fost ca puterea vrăjmaşului să fie
zdrobită, şi ca poporul care era în întuneric să-şi deschidă inimile şi minţile în faţa soliei pe care le-o
trimitea Dumnezeu, ca să poată să vadă adevărul, deşi nou pentru multe minţi, totuşi adevăr vechi,
prezentat însă într-o formă nouă. Înţelegerea poporului lui Dumnezeu este orbită; căci Satana
prezintă în mod greşit caracterul lui Dumnezeu. Domnul nostru cel bun şi milostiv, este prezentat
înaintea poporului cu atributele lui Satana, iar bărbaţi şi femei ce caută adevărul, au privit atât de
mult pe Dumnezeu într-o lumină falsă, încât le este greu să împrăştie norul ce ascunde slava Lui
de ochii lor. Mulţi trăiesc într-o atmosferă de îndoială şi, pare aproape imposibil pentru ei să se
prindă de nădejdea ce le este pusă înainte prin evanghelia lui Hristos. {Materialele 1888, vol. 1,
pag. 184}
At the Kansas meeting my prayer to God was, that the power of the enemy might be broken, and that the
people who had been in darkness might open their hearts and minds to the message that God should send
them, that they might see the truth, new to many minds, as old truth in new frame-work. The understanding
of the people of God has been blinded; for Satan has misrepresented the character of God. Our good and
gracious Lord has been presented before the people clothed in the attributes of Satan, and men and women
who have been seeking for truth, have so long regarded God in a false light that it is difficult to dispel the
cloud that obscures his glory from their view. Many have been living in an atmosphere of doubt, and it
seems almost impossible for them to lay hold on the hope set before them in the gospel of Christ. {RH
July 23, 1889, par. 9} {1888 386.9}
Învăţătorii poporului nu cunosc în mod personal, printr-o experienţă vie, Izvorul dependenţei şi al
tăriei lor. Iar când Domnul ridică bărbaţi şi îi trimite cu solia prezentă ca să o transmită poporului
– o solie ce nu este adevăr nou, ci tot acelaşi adevăr pe care l-a predicat Pavel, şi chiar Hristos
însuşi l-a predicat – lor li se pare o învăţătură străină. Încep să îndemne poporul să fie prevăzător –
un popor aflat pe moarte pentru că Hristos nu este înălţat înaintea lor şi ei nu sunt astfel întăriţi – „nu
vă grăbiţi. Mai aşteptaţi, nu primiţi învăţătura aceasta până când nu ştiţi mai mult despre ea”. Iar
slujbaşii predică aceleaşi teorii uscate, în timp ce poporul are nevoie de mană proaspătă. {Materialele
1888, vol. 1, pag. 202}
The teachers of the people have not themselves become acquainted by living experience with the Source
of their dependence and their strength. And when the Lord raises up men and sends them with the very
message for this time to give to the people--a message which is not a new truth, but the very same that
Paul taught, that Christ Himself taught--it is to them a strange doctrine. They begin to caution the people--who
are ready to die because they have not been strengthened with the lifting up of Christ before them--"Do not be
too hasty. Better wait, and not take up with this matter until you know more about it." And the ministers preach
the same dry theories, when the people need fresh manna. {Ms27-1889 (September 13, 1889) par. 15} {1888
432.2}
Dumnezeu mi-a arătat că lumina care luminează peste poporul nostru nu este lumină nouă, ci
lumină veche preţioasă ce a fost pierdută din vedere datorită lucrării lui satana de a o îndepărta
de poporul lui Dumnezeu. Dar razele ei strălucesc. Fie ca toţi să înţelegem marea binecuvântare pe
care Domnul o are de împărtăşit fiecărui suflet ce vrea Să-i servească cu toată inima. {Materialele
1888, vol. 2, pag. 8}
The Lord has shown me the light which shines upon our people is no new light, but precious old
light that has been lost sight of through the work of Satan to shut it away from God's people. But its rays are
shining forth. Let us all realize the great blessing that the Lord has to impart to every soul who will serve Him
with his whole heart. {Ms22-1889 (October 19, 1889) par. 44} {1888 463.5}
Cunoştinţa adevărului creşte încontinuu. Nu este un adevăr nou cel care se deschide minţii; nu
este un principiu nou, ci o nouă descoperire sau o aplicaţie cu forţă şi o reînviorare a ceea ce exista
dinainte. Domnul este gata să prezinte lumina Sa minţilor noastre imediat ce vrem să o primim.
Deschideţi uşa şi lăsaţi pe Isus să intre. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 22}
The knowledge of truth is ever increasing. It is not a new truth that opens to the mind; it is not a new
principle but a new discovery or a forcible application or revival of that which existed before. The Lord is
prepared to present His light to our minds as fast as we will receive it. Open the door and let Jesus in. {Ms6-
1889 (November 4, 1889) par. 82} {1888 497.2}
Există adevăruri foarte preţioase pe care trecerea timpului şi despărţirea de Dumnezeu, izvorul
luminii, le-a înlăturat din adevărata lor poziţie. Principiile lor s-au stins. Hristos a venit să dea la o
parte gunoiul care a ascuns vederii aceste adevăruri. El le-a prezentat ca pe nişte pietre preţioase
într-un cadru nou al adevărului. Le-a pus înaintea oamenilor. El a arătat că, departe de a
desconsidera repetarea adevărurilor vechi, familiare, El a venit ca să le facă să se vadă în adevărata
lor forţă şi frumuseţe, cu o slavă pe care oamenii nu o observaseră niciodată până atunci.
Adevărurile acestea le-a pus în forme noi şi le-a pus la dispoziţia oamenilor, reluate, îmbrăcate în
simplitatea lor originală şi reînnoite. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 123}
There are most precious truths which the lapse of time and separation from God, the Source of light, had
displaced and disconnected from their true position. Their principles had become extinct. Christ came to
remove the rubbish which had covered these truths from sight. He presented them as gems in a new
framework of truth. He brought them before the people. He showed them that far from disdaining the
repetition of old, familiar truths, He came to make them appear in their true force and beauty, the glory of
which the people had never yet discerned. These truths He put in new settings and made them available by
recalling them, clothing them with their original simplicity, and establishing them anew. {Ms16-1889 (January
1889) par. 11} {1888 259.3}
La Minneapolis, Dumnezeu a dat poporului Său pietre preţioase ale adevărului, puse în forme
noi. Această lumină din cer a fost respinsă de către unii cu toată încăpăţânarea pe care au manifestat-
o Iudeii în respingerea lui Hristos. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 30}
In Minneapolis God gave precious gems of truth to His people in new settings. This light from heaven
by some was rejected with all the stubbornness the Jews manifested in rejecting Christ, and there was much
talk about standing by the old landmarks. {Ms13-1889, par. 8} {1888 518.1}
De unde ştiţi că Domnul nu dă dovezi proaspete ale adevărului Său, aşezându-l într-un cadru
nou pentru a fi pregătită calea Domnului? Ce planuri aţi făcut pentru ca lumina cea nouă să poată fi
infuzată în rândurile poporului lui Dumnezeu? Ce dovezi aveţi că Dumnezeu nu a trimis
lumină copiilor Săi? {Materialele 1888, vol. 2, pag. 39}
How do you know but that the Lord is giving fresh evidences of his truth, placing it in a new setting, that
the way of the Lord may be prepared? What plans have you been laying that new light may be infused
through the ranks of God's people? What evidence have you that God has not sent light to his children? {RH
February 18, 1890, par. 19} {1888 534.9}
Avem nevoie de solia din trecut şi de solia proaspătă. Lăsaţi ca Spiritul lui Dumnezeu să intre
în inimă. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 45}
We want the past message and the fresh message. Let the Spirit of God come into the heart. {RH March
18, 1890, par. 9} {1888 545.9}
Noe a predicat neprihănirea lui Dumnezeu; Iona a chemat la pocăinţă cetatea Ninive, iar
în zilele noastre este de făcut o lucrare similară. Acum sunt mai mulţi decât un Noe care să facă
lucrarea, şi mai mulţi decât un Iona care să vestească Cuvântul Domnului. {Materialele 1888, vol.
2, pag. 94}
Noah preached the righteousness of God; Jonah called the city of Nineveh to repentance, and there is
a similar work to be done today. There are now more than one Noah to do the work, and more than one
Jonah to proclaim the word of the Lord. {RH May 27, 1890, par. 2} {1888 673.2}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.May.27.1890.par.2&para=821.10454
Lecţiile rostite de Hristos le-ar fi putut da pietre preţioase şi bijuterii de adevăr care
fuseseră pierdute din vedere. El a adunat aceste giuvaeruri mari şi glorioase – pe care El le
crease şi le dăruise patriarhilor, profeţilor şi apostolilor – şi le-a repus în cadrul evangheliei,
redându-le strălucirea divină. Dar Iudeii erau îndărătnici. Ideile, obiceiurile şi practicile lor au
devenit idoli pentru ei. Au vrut ei să renunţe la interpretările lor greşite, pe care învăţaseră poporul să
le privească drept doctrine sacre? Nu, niciodată! Ei au alcătuit o confederaţie ca să apere
vechile tradiţii. Interpretările lor omeneşti sfidau lecţiile şi adevărurile curate ale evlaviei practice.
The lessons of Christ could give them precious gems and jewels of truth which had been lost sight of. He
gathered up these grand, glorious jewels--originated by Himself and given to patriarchs, prophets, and
apostles-- and replaced them in the framework of the gospel, giving them their own divine brightness. But
the Jews were obstinate. Their own ideas and customs and practices were their idols. Would they give up
their own misinterpretations, which they had taught the people to regard as sacred doctrines? No; never! They
formed a confederacy to stand by the old traditions. Their human interpretations they set in defiance to the
lessons and pure truths of practical godliness. {Ms55-1890, par. 3} {1888 840.1}
O solie care conduce la preamărirea lui Hristos (1889-1890)
În adunarea de joi dimineaţa am relatat câteva aspecte legate de conferinţa de la Minneapolis. Le-
am spus în ce fel mi-a prezentat Domnul starea spirituală a multora dintre cei ce veniseră la
conferinţă. Ei erau sub puterea unei amăgiri, având în minte impresii false. Aceasta a fost lucrarea lui
Satana, pentru că Domnul era pe cale să-şi învioreze poporul şi să le dea lumină în raze distincte şi
clare, ceea ce ar fi condus la preamărirea lui Hristos. Porunca Domnului transmisă prin solii Săi, a
fost: „Mergeţi înainte”. Iar Satana a fost hotărât să ţină poporul departe de lumină, pentru ca
binecuvântarea bogată a lui Dumnezeu să nu poată veni peste delegaţi. {Materialele 1888, vol. 1,
pag. 149}
I related in the Thursday morning meeting some things in reference to the Minneapolis meeting. I told them
by what means the Lord had opened to me the spiritual condition of many of those who came to that
conference. They came under a delusion, with false impressions upon their minds. This was Satan's work, for
the Lord was to revive His people and give them light in clear distinct rays that would lead to the
magnifying of Christ. The Lord's command to His people through His messengers was, "Go forward." And
now Satan determined to hold the people away from the light that the rich blessing of God should not come
upon the delegates. {Lt14-1889 (May 12, 1889) par. 6} {1888 308.2}
Aceasta este solia care trebuie să fie dată poporului nostru. Suntem aproape de încheierea
timpului, iar solia este: „Curăţiţi calea Domnului. Adunaţi pietrele, ridicaţi un stindard pentru
popor. Poporul trebuie să fie trezit. Nu mai este timp acum, ca să strigăm pace şi siguranţă. Ni se
spune, „strigă în gura mare, nu te opri. Înalţă-ţi glasul ca o trâmbiţă şi vesteşte poporului Meu
nelegiuirile lui, casei lui Iacov păcatele ei.” {Materialele 1888, vol. 2, pag. 37}
This is the very message that must be given to our people; we are near the end of time, and the message
is, Clear the King's highway; gather out the stones; raise up a standard for the people. The people must be
awakened. It is no time now to cry peace and safety. We are exhorted to "cry aloud, spare not, lift up thy voice
like a trumpet, and shew my people their transgression, and the house of Jacob their sins." {RH February 18,
1890, par. 11} {1888 534.1}
Un impuls nou şi proaspăt dat lucrării Sale (1889)
În timpul de faţă Dumnezeu doreşte ca un impuls nou şi proaspăt să fie dat lucrării Sale.
Now at the present time God designs a new and fresh impetus shall be given to His work. {Ms13-1889,
par. 1} {1888 518.3}
O solie din cer pentru acest timp (1893)
Noi ştim că fratele Jones a vestit solia pentru acest timp – hrană la timp pentru turma
înfometată a lui Dumnezeu. Cei care nu-şi permit ca prejudecata să le închidă inima împotriva soliei
trimise din cer, pot simţi spiritul şi forţa adevărului. Fratele Jones a dus solia din biserică în biserică
şi dintr-o ţară în alta, iar lumina, libertatea şi revărsarea Duhului lui Dumnezeu, au însoţit
cuvântul, pe când evenimente de natura cea mai surprinzătoare în împlinirea profeţiei, arată că
marea criză se apropie cu paşi repezi. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 97}
We know that Brother Jones has been giving the message for this time—meat in due season for the
starving flock of God. Those who do not allow prejudice to bar the heart against the heaven-sent message
cannot but feel the spirit and force of the truth. Brother Jones has borne the message from church to church,
and from state to state; and light and freedom and the outpouring of the Spirit of God have attended the
Word, as events of a most startling nature in the fulfillment of prophecy show that the great crisis is rapidly
approaching. {Lt77-1893 (January 9, 1893) par. 17}
Planul de mântuire – prezentat clar şi simplu (1889)
Am plecat din Batle Creek spre Chicago, însoţită de sora Fanny Bolton, pe data de 28 martie. De
atunci până acum, 7 aprilie, avem adunări aproape încontinuu. Fratele A.T. Jones a muncit cu
credincioşie ca să-i înveţe pe cei adunaţi, frângând pentru sufletele lor Pâinea Vieţii. Ne-a părut rău
că această lumină preţioasă a adevărului, care a fost atât de clar prezentată, nu au putut să o aibă
nu doar fiecare biserică adventistă, ci fiecare biserică, indiferent de credinţă şi doctrine. Ştiu că ar fi
fost un ospăţ bogat pentru foarte multele suflete care nu sunt de credinţa noastră, să vadă prezentat
planul de mântuire atât de clar şi de simplu…
Religia lui Hristos nu a fost definită atât de clar cum ar fi putut să fie, pentru ca sufletele care
caută să cunoască planul de mântuire să poată înţelege simplitatea credinţei. În cadrul acestor
întâlniri, acestea au fost prezentate atât de clar, încât şi un copil ar putea înţelege că este vorba de o
predare imediată, de bună voie şi încrezătoare, a inimii înaintea lui Dumnezeu – o intrare în
legătură cu Hristos în încredere şi supunere iubitoare pentru a împlini toate poruncile Sale prin
meritele lui Isus Hristos. A încredinţa Domnului păzirea sufletului său, este un act decisiv al
individului. Acceptarea neprihănirii lui Hristos ca un dar gratuit este o prindere de Hristos, o
lipire de Hristos. Voinţa este supusă lui Hristos. Prin credinţă în neprihănirea lui Hristos, este
mântuire.{Materialele 1888, vol. 1, pag. 136-137}
We left Battle Creek for Chicago, accompanied by Sister Fanny Bolton, March 28. We have up to this time,
April 7, been having meetings almost continuously. Elder A. T. Jones has labored faithfully to instruct
those assembled, and in breaking to their souls the Bread of Life. We have felt sorry that not only every
Seventh-day Adventist church but every church, whatever their faith and doctrines, could not have the
precious light of truth as it has been so clearly presented. I know it would have been a rich feast to very
many souls not of our faith to see the plan of salvation so clearly and simply defined… {1888 280.2}
The religion of Jesus Christ has not been as clearly defined as it should be, that the souls who are
seeking for the knowledge of the plan of salvation may discern the simplicity of faith. In these meetings this
has been made so clear that a child may understand that it is an immediate, voluntary, trustful surrender of
the heart to God--a coming into union with Christ in confidence, affectionate obedience to do all His
commandments through the merits of Jesus Christ. It is a decisive act of the individual, committing to the Lord
the keeping of the soul. It is the climbing up by Christ, clinging to Christ, accepting the righteousness of
Christ as a free gift. The will is to be surrendered to Christ. Through faith in the righteousness of Christ is
salvation. {1888 281.1} {Lt85-1889 (April 7, 1889) par. 12-13}
Credinţa în neprihănirea lui Hristos în favoarea fiecărui suflet, ar trebui prezentată înaintea
oamenilor ca fiind subiectul pe care să-l studieze şi să-l contemple în amănunţime. Niciodată nu va fi
prea mult şi prea des ca să studiezi această temă. Oameni suferă, având nevoie de evanghelia lui
Hristos. Mintea şi inima are nevoie să fie informată şi educată cum să creadă în Hristos. Adevărul
trebuie să fie comunicat şi, prin eforturi dureroase însoţite de răbdare, oamenii trebuie să înveţe cum
să înainteze în credinţă. Toţi cei care au minţi care pot fi educate, toţi cei ce sunt lipsiţi de
prejudecăţi, vor vedea simplitatea credinţei în Isus Hristos. .{Materialele 1888, vol. 1, pag. 137}
Faith in Jesus Christ's righteousness in the behalf of every individual soul should be held before the
people for their study and for them to contemplate thoroughly. This theme cannot be dwelt upon too often and
too earnestly. The people are suffering for the gospel of Christ. The mind and heart need to be informed and
educated to believe in Christ. Truth must be communicated and through patient, painstaking effort the
people must learn to take advanced steps in faith. All who have teachable minds, all who are unprejudiced,
will see the simplicity of faith in Jesus Christ. {Lt85-1889 (April 7, 1889) par. 12} {1888 281.3}
Mântuiţi DIN păcatele noastre, nu ÎN păcatele noastre (1888-1898)
După călcarea de lege a lui Adam în Eden, Dumnezeu L-a dat pe Hristos pentru noi, nu ca să fim
salvaţi în păcatele noastre ci, ca să putem fi salvaţi din păcatele noastre, să putem să fim din nou
loiali faţă de Dumnezeu şi să putem deveni copiii ascultători. Pe măsură ce ne cedăm minţile,
sufletele, trupurile şi tot ce este al nostru, controlului Duhului Sfânt, Duhul adevărului este cu noi,
deschizându-ne înţelegerii marele plan de mântuire. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 28}
After the transgression of Adam in Eden it was Christ whom God gave to us, not that we might be saved
in our sins, but that we might be saved from our sins, that we should return to our loyalty to God and
become obedient children. As we yield our minds, our souls, our bodies, and our all to the controlling Spirit of
God, it is then that the Spirit of truth is with us and we can become intelligent in regard to this great plan of
redemption. {Ms7-1888 (October 13, 1888) par. 2} {1888 74.3}
Hristos a murit ca să poată îndepărta păcatele noastre. El nu a venit ca să ne salveze în păcatele

noastre. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 116}
Christ died that He might take away our sins. He did not come that He might save us in our sins. {Lt41-
1898 (May 16, 1898) par. 20} {1888 1670.1}
Mântuirea este în întregime prin har (1890)
Să se prezinte distinct şi clar că nu este posibil să realizăm nimic ca să putem sta

înaintea lui Dumnezeu, sau să adăugăm ceva în darul lui Dumnezeu pentru noi, prin vreun merit al
creaturii. Dacă credinţa şi faptele ar câştiga darul mântuirii pentru cineva, atunci Creatorul ar fi sub
obligaţie faţă de creatură. Aici apare ocazia ca falsul să fie acceptat drept adevăr. Dacă cineva poate
merita mântuirea prin ceva ce ar putea el să facă, atunci este ca şi un catolic care vrea să facă
penitenţe pentru păcatele lui. Atunci, mântuirea ar fi în parte ca ceva datorat, ceva care poate fi
câştigat muncind, ca un salariu. Dacă omul nu poate merita mântuirea prin niciuna din faptele lui
bune, atunci aceasta trebuie să fie în întregime prin har, pe care omul îl primeşte socotindu-se
păcătos, pentru că el Îl primeşte şi crede în Isus. Este în întregime un dar fără plată. {Materialele
1888, vol. 2, pag. 155}
Let the subject be made distinct and plain that it is not possible to effect anything in our standing before
God or in the gift of God to us through creature merit. Should faith and works purchase the gift of salvation for
anyone, then the Creator is under obligation to the creature. Here is an opportunity for falsehood to be
accepted as truth. If any man can merit salvation by anything he may do, then he is in the same position as
the Catholic to do penance for his sins. Salvation, then, is partly of debt, that may be earned as wages. If
man cannot, by any of his good works, merit salvation, then it must be wholly of grace, received by man as
a sinner because he receives and believes in Jesus. It is wholly a free gift. {Ms36-1890, par. 8} {1888 812.2}
Mântuirea este numai prin credinţa în Isus Hristos (1890-1895)
Nu există subiect asupra căruia trebuie stăruit mai serios, care trebuie repetat mai frecvent, şi fixat
mai hotărât în mintea tuturor, decât imposibilitatea omului căzut de a merita ceva prin cele mai bune
fapte ale sale. Mântuirea este numai prin credinţa în Isus Hristos. {Materialele 1888, vol. 2, pag.
154}
There is not a point that needs to be dwelt upon more earnestly, repeated more frequently, or established
more firmly in the minds of all, than the impossibility of fallen man meriting anything by his own best good
works. Salvation is through faith in Jesus Christ alone. {Ms36-1890, par. 5} {1888 811.2}
Unica speranţă pentru omul căzut este să privească la Isus, şi să-L primească pe El ca
unicul Mântuitor. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 25}
The only hope for fallen man is to look to Jesus, and receive Him as the only Saviour. {Lt55-1895
(September 24, 1895) par. 25} {1888 1434.2}
Isus a venit ca să fie centrul lumii recuperate (1891)
Dumnezeu are o lucrare pentru fiecare, şi o lucrare pentru toţi. Vasele harului Său,
mişcate de spiritul adevărului, îşi vor pune în lucrare influenţele omeneşti sfinţite. Crucea lui Hristos
trebuie să ocupe locul central, Hristos trebuie să fie înălţat cum nu a mai fost înălţat
niciodată, şi atenţia oamenilor să fie pironită asupra Răscumpărătorului lumii. Noi cunoaştem
puţin din slava care însoţeşte adevărul. Oh, noi avem atât de puţină credinţă! Isus a venit ca să fie
centrul lumii recuperate! Hristos spune: „voi implanta Spiritul Sfânt în orice inimă care Mi se
va deschide; voi fi o putere vie, continuă, în orice element cu influenţă, şi voi angaja orice agenţie
sfântă din univers. Toate influenţele rele s-au aliat ca să distrugă şi să corupă. Toţi cei care cred în
Mine, să se strângă sub steagul Meu pentru a li se împotrivi; Eu voi conduce bătălia; Eu voi da
eficienţă tuturor.” {Materialele 1888, vol. 2, pag. 173}
God has a work for each, and a work for all. The recipients of his grace moved by the spirit of truth, will
throw their sanctified human influences into the work. The cross of Christ must occupy the central place,
Christ be lifted up as never before and the attention of the people be riveted upon the world's Redeemer. We
know comparatively little of the glory that attends the truth. O, we have so little faith! Jesus came to be the
center of the recovered world. Says Christ, "I will implant the holy Spirit in every heart that will open to
me; I will be a living, abiding power in every element of influence, and engage every holy agency in the
universe. All evil influences have confederated to corrupt and destroy. All who believe on me, shall under my
banner combine to oppose them; I will conduct the warfare; I will give efficiency to the whole." {Ms2-1891
(January 9, 1891) par. 7} {1888 856.2}
Îndreptăţirea este în întregime prin har (1890)
Îndreptăţirea prin credinţă este mai presus de orice controversă. Şi orice controversă se
sfârşeşte imediat ce este stabilit în mod clar că meritele omului căzut, prin faptele lui bune, nu îi pot
da niciodată viaţa veşnică.
Lumina care mi-a fost dată de Dumnezeu aşează acest subiect important mai presus de
orice întrebare, în mintea mea. Îndreptăţirea este în întregime prin har, şi nu este procurată prin
nicio faptă pe care omul căzut ar putea să o facă. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 155}
Justification by faith is placed beyond controversy. And all this controversy is ended, as soon as the
matter is settled that the merits of fallen man in his good works can never procure eternal life for him. {1888
812.2}
The light given me of God places this important subject above any question in my mind. Justification is
wholly of grace and not procured by any works that fallen man can do. {1888 812.3} {Ms36-1890, par. 8-9}
Există pericolul de a privi îndreptăţirea prin credinţă ca şi cum ar exista vreun merit în credinţă.
Când primiţi neprihănirea lui Hristos ca pe un dar fără plată, sunteţi îndreptăţiţi fără
plată prin răscumpărarea lui Hristos. Ce este credinţa? „Substanţa lucrurilor nădăjduite, dovada
lucrurilor care nu se văd.” Evrei 11:1 (KJV). Este un consimţământ al înţelegerii dat Cuvintelor lui
Dumnezeu, care leagă inima în consacrare de bună voie şi în slujire faţă de Dumnezeu, Cel care a dat
înţelegerea, care a mişcat inima, care mai întâi a atras mintea ca să-L vadă pe Hristos pe crucea de pe
Calvar. Credinţa înseamnă a da înapoi lui Dumnezeu puterile intelectuale, a abandona în mâna lui
Dumnezeu mintea şi voinţa, şi a face din Hristos singura uşă pentru a intra în împărăţia cerului.
There is danger in regarding justification by faith as placing merit on faith. When you take the
righteousness of Christ as a free gift you are justified freely through the redemption of Christ. What is
faith? "The substance of things hoped for, the evidence of things not seen." Hebrews 11:1. It is an assent of
the understanding to God's words which binds the heart in willing consecration and service to God, who gave
the understanding, who moved on the heart, who first drew the mind to view Christ on the cross of Calvary.
Faith is rendering to God the intellectual powers, abandonment of the mind and will to God, and making Christ
the only door to enter into the kingdom of heaven. {Ms36-1890, par. 22} {1888 818.1}
Îndreptăţirea prin credinţa Fiului lui Dumnezeu (1890-1891)
Adevărata religie, singura religie a Bibliei, cea care învaţă iertarea prin meritele Mântuitorului
răstignit şi înviat, care susţine îndreptăţirea prin credinţa Fiului lui Dumnezeu, este tratată cu
uşurătate, vorbită de rău, ridiculizată. Este denunţată că ar conduce la entuziasm şi fanatism…
Ea este viaţa lui Isus Hristos în suflet; este principiul activ al iubirii împărtăşite de Duhul Sfânt;
doar aceasta va face sufletul roditor pentru fapte bune. Iubirea lui Hristos este forţa şi puterea
fiecărui mesaj care a ieşit vreodată de pe buze omeneşti. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 207}
The true religion, the only religion of the Bible, that teaches forgiveness through the merits of a crucified
and risen Saviour, that advocates righteousness by the faith of the Son of God, has been slighted, spoken
against, ridiculed. It has been denounced as leading to enthusiasm and fanaticism… But it is the life of Jesus
Christ in the soul, it is the active principle of love imparted by the Holy Spirit, that alone will make the soul
fruitful unto good works. The love of Christ is the force and power of every message that ever fell from human
lips. {Lt92-1891 (March 1891) par. 8} {1888 444.1}
Trebuie să existe în slujire o putere dătătoare de viaţă. Trebuie să fie infuzată viaţă în misionarii
din orice loc, pentru ca ei să poată merge înainte fără să dea trâmbiţei vreun sunet nesigur, ci sunetul
lor să aibă putere de a trezi, putere trimisă din cer, aşa cum se găseşte doar în predicarea lui
Isus Hristos – în predicarea iubirii Lui, a iertării Lui, a harului Său. Îndreptăţirea prin credinţă
trebuie să fie acceptată de orice suflet, nu aşa cum o prezintă anumite idei moarte, lipsite de viaţă,
ci aşa cum o prezintă adevărul din evanghelie. Hristos este Cel de care avem nevoie. Hristos este
Cel de care are nevoie orice păcătos. Hristos să fie prezentat în Duhul şi cu putere – umilirea lui
Hristos, blândeţea Lui, viaţa Lui umilă în sărăcie, pentru ca fiecare fiu şi fiică a lui Adam să poată fi
îmbogăţit. El a murit ca Jertfă pentru noi. A înviat din morţi. S-a înălţat la cer, şi acolo mijloceşte în
favoarea omului pentru ca omul să fie condus să creadă în Cel pe care L-a trimis Tatăl. {Materialele
1888, vol. 2, pag. 168}
There must be a life-giving power in the ministry. Life must be infused into the missionaries in every place,
that they may go forth giving the trumpet no uncertain sound, but with heaven-sent, awakening power, such
as can be found only in the preaching of Jesus Christ--His love, His forgiveness, His grace. Justification by
faith is to be accepted by every soul, not according to some lifeless, dead idea, but according to the truth
presented in the gospel. It is Christ that we need. It is Christ that every sinner needs. Let Him be
presented in the Spirit and with power--Christ's humiliation, His meekness, and His lowly life of poverty, that
every son and daughter of Adam might be made rich. He died our Sacrifice. He rose again from the dead. He
ascended to heaven, and there intercedes in man's behalf that he might be brought to believe on Him whom
the Father hath sent. {Ms55-1890, par. 17} {1888 844.2}
Am vorbit despre lucruri care impresionau profund mintea mea. M-am referit la teama care fusese
exprimată de către unii ce nu erau membrii ai institutului misionar, şi care nu au fost prezenţi la orele
de Biblie din cadrul şcolii – teama că ar fi primejdios să se vorbească prea mult despre
subiectul îndreptăţirii prin credinţă, şi să nu se stăruie destul asupra Legii. {Materialele 1888, vol.
2, pag. 186}
I spoke in regard to matters that were deeply impressing my mind. I referred to the fear that had been
expressed by some who were not members of the ministerial institute, and who had not been present at all
the Bible classes of the school--a fear that there was danger of carrying the subject of justification by
faith altogether too far, and of not dwelling enough on the law. {Ms21-1891 (February 27, 1891) par. 2} {1888
890.2}
Îndreptăţire şi sfinţire (1891-1895)
Mulţi comit greşeala de a încerca să definească minuţios punctele fine de deosebire

dintre îndreptăţire şi sfinţire. În definirea acestor doi termeni ei introduc adesea propriile lor
idei şi speculaţii. De ce se încearcă a fi mai minuţioşi decât este Inspiraţia în ce priveşte chestiunea
vitală a neprihănirii prin credinţă? De ce se încearcă să se redacteze fiecare punct cu
minuţiozitate, ca şi cum salvarea sufletului ar depinde de înţelegerea exact cum o aveţi voi asupra
chestiunii? Nu toţi pot să aibă acelaşi punct de vedere. Sunteţi în pericol de a face lumea cât un atom,
şi atomul cât o lume.
Când păcătosul pocăit, plin de remuşcare în faţa lui Dumnezeu, discerne ispăşirea lui Hristos în
dreptul său, şi acceptă ispăşirea aceasta ca pe singura speranţă pentru viaţa aceasta şi pentru
viaţa viitoare, păcatele lui sunt iertate. Aceasta este îndreptăţirea prin credinţă. Fiecare suflet care
crede, îşi va conforma cu totul voinţa după voinţa lui Dumnezeu, şi va rămâne într-o stare de
pocăinţă şi remuşcare, exercitând credinţa în meritele ispăşitoare ale Răscumpărătorului, şi înaintând
din putere în putere, din slavă în slavă.
Iertarea şi îndreptăţirea sunt unul şi acelaşi lucru. Prin credinţă, credinciosul trece de la
poziţia de rebel, de copil al păcatului şi al Satanei, la poziţia de supus loial al lui Isus Hristos, nu din
cauza unei bunătăţi pe care ar avea-o în el, ci pentru că Hristos îl primeşte ca şi copil al Lui prin
înfiere. Păcătosul primeşte iertarea păcatelor lui, pentru că păcatele acestea sunt purtate de
Înlocuitorul şi Garantul lui. Domnul vorbeşte Tatălui Său din cer: „Acesta este copilul Meu. Îl
graţiez de condamnarea la moarte, oferindu-i poliţa de asigurare a vieţii Mele – viaţa veşnică –
pentru că Eu am luat locul lui şi am suferit pentru păcatele lui. El este fiul Meu preaiubit.”
În felul acesta omul, iertat şi îmbrăcat cu veşmintele frumoase ale neprihănirii lui Hristos,
stă fără cusur înaintea lui Dumnezeu.
Păcătosul poate greşi, dar nu este aruncat afară fără milă. Singura lui speranţă, tot timpul, este
pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa în Domnul Isus Hristos. Este privilegiul Tatălui acela de a
ierta fărădelegile şi păcatele noastre, pentru că Hristos a luat asupra Lui Însuşi vina noastră şi ne-a
graţiat, socotindu-ne nouă neprihănirea Lui. Sacrificiul Lui satisface pe deplin cerinţele dreptăţii.
Îndreptăţirea este opusul condamnării. Îndurarea fără hotare a lui Dumnezeu este exercitată
faţă de cei care nu merită nimic. El iartă fărădelegile şi păcatele de dragul lui Hristos, Cel care a
devenit o Jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. Prin credinţă în Hristos, călcătorul vinovat al
Legii primeşte favoare în faţa lui Dumnezeu şi nădejdea puternică a vieţii veşnice.
David a fost iertat pentru fărădelegea lui din cauză că şi-a umilit inima în faţa lui Dumnezeu în
pocăinţă şi în remuşcarea sufletului, şi a crezut că făgăduinţa lui Dumnezeu de a ierta va fi împlinită.
El şi-a mărturisit păcatul, s-a pocăit şi a fost reconvertit. Copleşit de asigurarea iertării, el a exclamat,
„Ferice de cel cu fărădelegea iertată, şi de cel cu păcatul acoperit! Ferice de omul, căruia nu-i ţine
în seamă Domnul nelegiuirea, şi în duhul căruia nu este viclenie!” Fericirea (binecuvântarea – engl.)
vine în urma iertării; iertarea vine prin credinţa că păcatul, pe care l-am mărturisit şi de care ne-am
pocăit, este purtat de marele Purtător de păcat. În felul acesta de la Hristos vin toate binecuvântările
noastre. Moartea Lui este o Jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. El este marele Mijloc
prin care noi primim îndurarea şi favoarea lui Dumnezeu. El, deci, este cu adevărat Originea,
Autorul, dar şi Cel ce duce până la capăt, Desăvârşitorul, credinţei noastre. {Materialele 1888, vol.
2, pag. 190}
Many commit the error of trying to define minutely the fine points of distinction between justification
and sanctification. Into the definitions of these two terms they often bring their own ideas and speculations.
Why try to be more minute than is Inspiration on the vital question of righteousness by faith? Why try to
work out every minute point, as if the salvation of the soul depended upon all having exactly your
understanding of this matter? All cannot see in the same line of vision. You are in danger of making a world of
an atom, and an atom of a world. {1888 897.4}
As the penitent sinner, contrite before God, discerns Christ's atonement in his behalf, and accepts this
atonement as his only hope in this life and the future life, his sins are pardoned. This is justification by faith.
Every believing soul is to conform his will entirely to God's will, and keep in a state of repentance and
contrition, exercising faith in the atoning merits of the Redeemer, and advancing from strength to strength,
from glory to glory. {1888 898.1}
Pardon and justification are one and the same thing. Through faith, the believer passes from the
position of a rebel, a child of sin and Satan, to the position of a loyal subject of Christ Jesus, not because of
an inherent goodness, but because Christ receives him as His child by adoption. The sinner receives the
forgiveness of his sins, because these sins are borne by his Substitute and Surety. The Lord speaks to His
heavenly Father, saying: "This is My child. I reprieve him from the condemnation of death, giving him My life
insurance policy--eternal life--because I have taken his place and have suffered for his sins. He is even My
beloved son." Thus man, pardoned, and clothed with the beautiful garments of Christ's righteousness,
stands faultless before God. {1888 898.2}
The sinner may err, but he is not cast off without mercy. His only hope, however, is repentance toward
God and faith in the Lord Jesus Christ. It is the Father's prerogative to forgive our transgressions and sins,
because Christ has taken upon Himself our guilt and reprieved us, imputing to us His own righteousness. His
sacrifice satisfies fully the demands of justice. {1888 898.3}
Justification is the opposite of condemnation. God's boundless mercy is exercised toward those who
are wholly undeserving. He forgives transgressions and sins for the sake of Jesus, who has become the
propitiation for our sins. Through faith in Christ, the guilty transgressor is brought into favor with God and into
the strong hope of life eternal. {1888 899.1}
David was pardoned of his transgression because he humbled his heart before God in repentance and
contrition of soul, and believed that God's promise to forgive would be fulfilled. He confessed his sin,
repented, and was reconverted. In the rapture of the assurance of forgiveness, he exclaimed, "Blessed is he
whose transgression is forgiven, whose sin is covered. Blessed is the man unto whom the Lord imputeth
not iniquity, and in whose spirit there is no guile." The blessing comes because of pardon; pardon comes
through faith that the sin, confessed and repented of, is borne by the great Sin-bearer. Thus from Christ
cometh all our blessings. His death is an atoning sacrifice for our sins. He is the great Medium through whom
we receive the mercy and favor of God. He, then, is indeed the Originator, the Author, as well as the Finisher,
of our faith. {1888 899.2}{Ms21-1891 (February 27, 1891) par. 31-36}
Frate A. T. Jones, aş vrea să-ţi atrag atenţia asupra unei alte probleme. Am participat la o
adunare, şi o mare mulţime a fost prezentă. În visul meu, tu prezentai subiectul credinţei şi
al neprihănirii lui Hristos atribuite prin credinţă. Ai repetat de mai multe ori că faptele nu
înseamnă nimic, că nu ar exista condiţii. Problema a fost prezentată în aşa fel, încât am ştiut că
minţile vor fi în confuzie, şi că nu vor primi impresia corectă cu privire la credinţă şi fapte, şi m-am
decis să-ţi scriu. Tu declari prea puternic acest lucru. Există condiţii în care primim
îndreptăţirea, sfinţirea şi neprihănirea lui Hristos. Înţeleg ce vrei să spui, dar tu laşi o impresie
greşită asupra multor minţi.{Materialele 1888, vol. 3, pag. 113}
Brother A. T. Jones, I wish to call your attention to another matter. I was attending a meeting, and a large
congregation was present. In my dream you were presenting the subject of faith and the . You repeated
several things that works amounted to nothing, that there were no conditions. The matter was presented in
that light that I knew minds would be confused and would not receive the correct impression in reference to
faith and works, and I decided to write to you. You state this matter too strongly. There are conditions to our
receiving justification and sanctification and the righteousness of Christ. I know your meaning, but you
leave a wrong impression upon many minds...
{Lt44-1893 (April 9, 1893) par. 6} {1888 1165.1}
Dacă respingeţi solii delegaţi ai lui Hristos, voi respingeţi pe Hristos. Dacă neglijaţi această
mântuire mare ce a fost ţinută înaintea voastră de ani de zile, dispreţuind oferta glorioasă a
îndreptăţirii prin sângele lui Hristos şi a sfinţirii prin puterea de curăţare a Duhului Sfânt, nu
mai rămâne nicio jertfă pentru păcate, ci o aşteptare înfricoşată a judecăţii şi mâniei aprinse.
If you reject Christ’s delegated messengers, you reject Christ. Neglect this great salvation, kept before you
for years, despise this glorious offer of justification through the blood of Christ, and sanctification
through the cleansing power of the Holy Spirit, and there remaineth no more sacrifice for sins, but a
certain fearful looking for of judgment and fiery indignation. {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 56} {1888 1342.1}
Credinţă care biruieşte lumea (1890)
Ce fel de credinţă este cea care biruieşte lumea? Este credinţa care face din Hristos,
Mântuitorul vostru personal – acea credinţă care, recunoscând neputinţa voastră, completa voastră
incapacitate de a vă salva singuri, se prinde de Ajutorul care este puternic pentru a mântui, ca fiind
unica voastră speranţă. Este credinţa care nu se descurajează, care aude glasul lui Hristos cum
spune „aveţi curaj, Eu am biruit lumea, şi puterea Mea divină v-o dau vouă.” Este credinţa care Îl
aude cum zice „Iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacurilor.” {Materialele 1888,
vol. 2, pag. 105}
What kind of faith is it that overcomes the world?--It is that faith which makes Christ your own personal
Saviour,--that faith which, recognizing your helplessness, your utter inability to save yourself, takes hold of
the Helper who is mighty to save, as your only hope. It is faith that will not be discouraged, that hears the
voice of Christ saying, "Be of good cheer, I have overcome the world, and my divine strength is yours." It is
the faith that hears him say, "Lo, I am with you alway, even unto the end of the world." {RH August 26, 1890,
par. 9} {1888 695.9}
O credinţă vie – darul lui Dumnezeu (1890)
Domnul Isus împărtăşeşte toată puterea, tot harul, toată pocăinţa, toată înclinaţia, toată iertarea
păcatelor, în prezentarea neprihănirii Lui pentru ca omul să le cuprindă printr-o credinţă vie –
care este de asemenea darul lui Dumnezeu. Dacă aţi aduna laolaltă tot ce este bun şi sfânt, nobil şi
plăcut în om, şi apoi le-aţi prezenta îngerilor lui Dumnezeu ca şi cum acestea ar contribui la
salvarea sufletului omenesc, sau ca pe un merit, propunerea aceasta ar fi respinsă ca un act
de înaltă trădare. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 157}
The Lord Jesus imparts all the powers, all the grace, all the penitence, all the inclination, all the pardon of
sins, in presenting His righteousness for man to grasp by living faith--which is also the gift of God. If you
would gather together everything that is good and holy and noble and lovely in man, and then present the
subject to the angels of God as acting a part in the salvation of the human soul or in merit, the proposition
would be rejected as treason. {Ms36-1890, par. 18} {1888 816.1}
O experienţă creştină zilnică în lucrurile lui Dumnezeu (1896)
Dovada adevăratei valori şi vrednicii în bărbaţii aflaţi în poziţii de răspundere, este faptul că au o
experienţă creştină zilnică în lucrurile lui Dumnezeu. Ei aud muzică în cuvintele rostite de Hristos,
„Când va veni Mângâietorul, pe care-L voi trimite de la Tatăl, adică Duhul adevărului, care purcede
de la Tatăl, El va mărturisi despre Mine. Şi voi, de asemenea, veţi mărturisi, pentru că aţi fost cu
Mine de la început.”. Dacă oamenii ar primi slujirea Duhului Său Sfânt, - cel mai bogat dar pe care
Dumnezeu ar putea să-l ofere – atunci ei ar împărtăşi binecuvântare tuturor celor cu care sunt puşi
în legătură. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 83}
The evidence of true value and worth in men who are in responsible positions is the fact that they have a
daily Christian experience in the things of God. They find music in the words spoken by Christ, “But when
the Comforter is come, whom I will send unto you from the Father, even the Spirit of truth, which proceedeth
from the Father, he shall testify of me; and ye also shall bear witness, because ye have been with me from the
beginning.” [John 15:26, 27.] If men will receive the ministration of His Holy Spirit—the richest gift God can
bestow, they will impart blessings to all who are connected with them. {Lt78-1896 (July 6, 1896) par. 20}
{1888 1600.1}
Neprihănirea Sa însuşită – condiţia pentru a sta în picioare în timpul de strâmtorare (1892)
Dacă vreţi să staţi în picioare în timpul de strâmtorare, trebuie să-L cunoaşteţi pe Hristos şi să
vă însuşiţi neprihănirea Sa, pe care El o atribuie păcătosului pocăit. Înţelepciunea omenească nu
va folosi pentru a concepe un plan de mântuire. Filozofia omului este zadarnică, roadele puterilor
cele mai nobile ale omului sunt fără valoare, dacă lasă la o parte marele plan al Învăţătorului divin.
Nicio slavă nu se cuvine omului, tot ajutorul şi toată slava omenească zace în ţărână, pentru că
adevărul aşa cum este el în Isus este singura cale disponibilă prin care omul poate să fie mântuit.
Omul este privilegiat să se unească cu Hristos, iar apoi divinul şi omenescul se combină, şi în
această uniune, doar nădejdea omului trebuie să rămână, pentru că pe măsură ce Duhul lui
Dumnezeu atinge sufletul, puterile acestuia se însufleţesc şi omul devine o făptură nouă în Hristos
Isus. El S-a arătat pentru a aduce viaţa şi nemurirea la lumină. El spune, „Cuvintele pe care vi le-am
spus Eu, sunt duh şi viaţă.” Psalmistul declară, „Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere
celor fără răutate.” {Materialele 1888, vol. 3, pag. 72}
If you would stand through the time of trouble, you must know Christ, and appropriate the gift of his
righteousness, which he imputes to the repentant sinner. Human wisdom will not avail to devise a plan of
salvation. Human philosophy is vain, the fruits of the loftiest powers of man are worthless, aside from the
great plan of the divine Teacher. No glory is to redound to man; all human help and glory lies in the dust; for
the truth as it is in Jesus is the only available agent by which man may be saved. Man is privileged to connect
with Christ, and then the divine and the human combine; and in this union the hope of man must rest
alone; for it is as the Spirit of God touches the soul that the powers of the soul are quickened and man
becomes a new creature in Christ Jesus. He was manifested to bring life and immortality to light. He says,
"The words that I speak unto you, they are spirit and they are life." The psalmist declares, "The entrance of thy
words giveth light; it giveth understanding unto the simple." {RH November 22, 1892, par. 8} {1888 1073.8}
Isus şi neprihănirea Sa - singura noastră speranţă (1889-1893)
Prin credinţă în Numele Lui suntem noi salvaţi. Noi suntem desăvârşiţi în El. Isus nu va aproba
sectarismul sau religia legalistă, care este atât de răspândită chiar în mijlocul celor care pretind a
crede adevărul prezent. Isus şi neprihănirea Sa este singura noastră speranţă. Isus este singura
noastră speranţă, şi El este totul pentru noi. Eu-l trebuie să moară. Isus trebuie să fie pentru noi totul
în toate. Lăsaţi ca eu-l să fie scos în afara vederii. Lăsaţi ca Isus să rămână în inimile voastre prin
credinţă, iar noi vom fi tari în puterea Lui. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 4}
It is through faith in His name that we are saved. We are complete in Him. Jesus will not sanction
sectarianism or a legal religion, which is so prevalent even among those who claim to believe present truth.
Christ and His righteousness is our only hope. Christ is our only hope, and He is everything to us. Self
must die. Jesus must be to us all and in all. Let self be put out of sight. Let Jesus abide in our hearts by faith,
and we will be strong in His strength. {Ms22-1889 (October 19, 1889) par. 6} {1888 453.2}
Spiritul de împotrivire care a fost dat pe faţă când s-a prezentat neprihănirea lui Hristos
ca singura noastră nădejde, a întristat Spiritul lui Dumnezeu, şi rezultatul acestei opoziţii a
impus prezentarea acestui subiect cu mai multă seriozitate şi cu mai multă hotărâre, provocând la o
cercetare mai profundă a subiectului şi la descoperirea de argumente despre care nici solul însuşi nu
a ştiut că sunt atât de ferme, atât de depline, atât de profunde în ce priveşte subiectul îndreptăţirii
prin credinţă şi al neprihănirii lui Hristos ca singura noastră nădejde. Subiectul a fost adus
înaintea multor minţi. Partea tristă este că unii care ar fi trebuit să stea în lumina clară a acestui
subiect, au lucrat de partea vrăjmaşului. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 108}
The spirit of resistance that has been exhibited in presenting the righteousness of Christ as our only
hope has grieved the Spirit of God, and the result of this opposition has required the delivery of this matter the
more earnestly and decidedly, causing deeper searching into the subject and calling out an array of
arguments that the messenger himself did not know was so firm, so full, so thorough upon this subject of
justification by faith and the righteousness of Christ as our only hope. The subject has been brought
before many minds. The sad part of the matter is that some who ought to have stood in the clear light on this
subject were working on the enemy's side of the question. {Lt116-1890 (August 27, 1890) par. 1} {1888
703.1}
Când oamenii învaţă că ei nu pot câştiga neprihănirea prin propriile merite ale faptelor, şi când
privesc cu încredere deplină şi fermă în Isus Hristos ca singura lor nădejde, atunci nu va mai exista
atât de mult eu şi atât de puţin din Isus. Sufletele şi trupurile sunt mânjite şi murdărite de păcat,
inima este înstrăinată de Dumnezeu, totuşi mulţi se luptă cu puterile lor mărginite pentru a câştiga
mântuirea prin fapte bune. Isus, se gândesc ei, face o parte din mântuire; iar ei trebuie să facă restul.
Aceştia au nevoie să vadă prin credinţă, neprihănirea lui Hristos ca singura lor speranţă pentru
acum şi pentru veşnicie. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 157}
When men learn they cannot earn righteousness by their own merit of works, and they look with firm and
entire reliance upon Jesus Christ as their only hope, there will not be so much of self and so little of Jesus.
Souls and bodies are defiled and polluted by sin, the heart is estranged from God, yet many are struggling in
their own finite strength to win salvation by good works. Jesus, they think, will do some of the saving; they
must do the rest. They need to see by faith the righteousness of Christ as their only hope for time and for
eternity. {Ms36-1890, par. 23} {1888 818.2}
Adevărul pentru acest timp a fost prezentat prin cuvintele sfinte, şi a fost mărturisit prin
puterea Duhului Sfânt. A fost arătat în mod clar că, în neprihănirea lui Hristos este singura
noastră speranţă de a avea intrare la Tatăl. Cât de simplă, cât de clară a fost făcută calea vieţii
pentru cei care au dispoziţia de a umbla pe ea. S-ar putea ca dovezi mai puternice,
manifestări mai puternice, să doboare obstacolele care s-au interpus între adevăr şi suflet? – Nu.
Mi-a fost arătat că au fost date suficiente dovezi. Cei care resping dovezile deja prezentate, nu vor fi
convinşi de dovezi mai multe. Ei sunt ca evreii, cărora Hristos le-a spus: „Dacă nu ascultă pe Moise
şi pe prooroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morţi.” {Materialele 1888, vol. 3, pag.
65}
The truth for this time has been presented from the holy oracles, and has been witnessed by the power of
the Holy Spirit. It has been clearly shown that in the righteousness of Christ is our only hope of gaining
access to the Father. How simple, how plain has the way of life been made to those who have a disposition to
walk therein. Would greater evidence, more powerful manifestations, break down the barriers that have been
interposed between the truth and the soul?--No. I have been shown that sufficient evidence has been given.
Those who reject the evidence already presented would not be convinced by more abundant proof. They are
like the Jews to whom Christ said, "If they hear not Moses and the prophets, neither will they be persuaded,
though one rose from the dead." {RH April 11, 1893, par. 2} {1888 1057.2}
Prezenţa şi puterea Duhului Sfânt în inimi - singura speranţă (1892)
Prezenţa şi puterea Duhului Sfânt în inimile oamenilor care pretind a fi poporul lui Dumnezeu,
este singura lor speranţă în aceste ultime zile de pericol. Să nu daţi vreunei minţi impresia că există
în natura umană putere de a lucra puritatea ei, şi de a dezvolta un caracter frumos, pentru că acest
lucru nu este adevărat. Acest lucru este o erezie a lui Satana, „Fără Mine”, a spus Hristos, „nu puteţi
face nimic.” Deplinătatea omului este în Hristos Isus. Motivul pentru care adventiştii de ziua a
şaptea nu au o putere mai mare, este din cauză că mulţi dintre ei au trecut dincolo de
simplitatea lucrării. Ei planifică şi realizează fără Dumnezeu. Domnul este gata să ne dea lumină,
ca să strălucească în faţa lumii. „Nimeni nu caută priceperea Lui.” Ci oamenii întunecă sfatul Lui
prin cuvinte fără pricepere. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 34}
The Holy Spirits presence and power in the hearts of the professed people of God is their only hope in
these last days of peril. Let not the impression be given to any minds that there is in human nature a power to
work out its purity, and develop a beautiful character, for this is not true. This is Satan's fallacy, "Without me,"
said Christ, "Ye can do nothing." The completeness of man is in Christ Jesus. The reason why Seventh Day
Adventists have not more power is that many of them have got above the simplicity of the work. They plan
and execute without God. The Lord is ready to give us light; he is to shine before the world. "There is no
searching of his understanding." But men darken counsel by words without knowledge. {Lt18-1892 (April 15,
1892) par. 14} {1888 984.1}
Duhul Sfânt – face o lucrare pentru fiinţele umane abia înţeleasă de mintea omului (1894)
Ceea ce este esenţial pentru vestirea adevărului, este darul Duhului Sfânt, care trebuie să îndrume,
să conducă şi să protejeze sufletul de puterea înşelătoare a lui Satana în aceste ultime zile pline de
capcane şi amăgiri. Duhul Sfânt trebuie să facă o lucrare pentru fiinţele umane, care abia dacă
este înţeleasă de mintea omului. Noi aspecte ale adevărului urmează să fie deschise vederii noastre.
Oh, bogăţia Cuvântului lui Dumnezeu, este foarte puţin apreciată! Fără ca Duhul Sfânt să-Şi facă
lucrarea asupra inimii omului, caracterul nu va fi dezvoltat după asemănarea divină. {Materialele
1888, vol. 3, pag. 148}
That which is essential for the promulgation of truth is the gift of the Holy Spirit, which is to guide and lead
and to keep the soul from Satan’s deceptive power in these last days of snare and delusion. The Holy Spirit
must do a work for human intelligences that is scarcely yet comprehended by human minds. New
aspects of truth are to be opened to our view. O the riches of the Word of God are but dimly appreciated!
Unless the Holy Spirit shall do its office work upon the human heart, the character, will not be developed after
the divine similitude.{Lt27-1894 (June 1, 1894) par. 27} {1888 1249.1}
Lucrarea Duhului Sfânt - modelarea omului după asemănarea lui Hristos (1894)
Mulţi ştiu prea puţin ce înseamnă: „Să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul
lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.” [Efeseni 4:24]. Lucrarea
Duhului Sfânt este de a modela omul după asemănarea lui Hristos. Nu omul trebuie să
folosească Duhul Sfânt, ci Duhul Sfânt trebuie să folosească omul. Citeşte: 1 Petru 3:8-12; Matei
5:7-9 şi 3-16; 7:15-20. Materialele 1888, vol. 3, pag. 169}
Many know little of what this means, “Putting on the new man, which after God is created in
righteousness and true holiness.” [Ephesians 4:24.] The work of the Holy Spirit is to fashion the man after
Christ’s likeness. The man is not to use the Holy Spirit, but the Holy Spirit is to use the man. Read 1 Peter
3:8-12; Matthew 5:7-9, and 13-16; 7:15-20. {Lt31a-1894 (October 27, 1894) par. 33} {1888 1307.1}
Neprihănirea prin credinţă (1889-1890)
„Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea, şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la
mântuire” Romani 10:10. Sufletele sunt dependente de făgăduinţele puterii harului lui Isus Hristos,
care să coopereze cu efortul omenesc. Acestea acţionează prin credinţă, nu după sentimente. Acest
fel de eforturi sunt recunoscute de către Dumnezeu. Duhul Sfânt convinge inimile bărbaţilor şi
femeilor despre faptul că: „despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic”. {Materialele 1888, vol. 1, pag.
138}
"With the heart man believeth unto righteousness; and with the mouth confession is made unto
salvation." Romans 10:10. Souls are depending on the promises of the gracious power of Jesus Christ to
combine with human effort. They move by faith, not by feeling. Such efforts God owns. The Holy Spirit has
been convicting the hearts of men and women, convincing them that "Without me, ye can do nothing." {Lt85-
1889 (April 7, 1889) par. 19} {1888 283.1}
Ştiu că s-au făcut eforturi – o influenţă contrară – pentru a împinge lumina înapoi, lumina pe care
Domnul a forţat-o să vină aici peste noi, cu privire la neprihănirea prin credinţă; dar dacă
Domnul a vorbit prin mine vreodată, lumina aceasta este adevărul, fraţilor. Este adevărul pe care fie
că îl veţi primi fiecare din voi, fie că sufletul vă va fi lăsat în întuneric la fel de sterp ca munţii
Ghilboa – fără rouă sau ploaie. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 40}
I know there have been efforts--a contrary influence--to throw back the light, the light which God has
been forcing in here upon us in regard to the righteousness of Christ; but if God has ever spoken by me,
it is the truth, brethren. It is the truth that every soul of you will receive, or your soul will be left in darkness as
barren as the hills of Gilboa--without dew or rain. {Ms9-1890 (February 3, 1890) par. 2} {1888 537.1}
Neprihănirea lui Hristos în legătură cu legea (1888-1889)
Ştiu că ar fi periculos să denunţăm poziţia lui Dr. Waggoner ca fiind cu totul greşită. Aşa ceva ar
fi pe placul inamicului. Eu văd frumuseţea adevărului în prezentarea neprihănirii lui Hristos în
legătură cu legea, în felul în care doctorul ne expune lucrurile. Chiar voi, mulţi dintre voi, spuneţi că
este lumină şi adevăr. Cu toate acestea, nu aţi prezentat-o până acum în această lumină. Nu este
posibil ca în urma cercetării cu rugăciune şi seriozitate a Scripturii, el să fi găsit mai multă lumină în
anumite puncte? Ceea ce a fost prezentat se armonizează perfect cu lumina pe care Dumnezeu a
binevoit să mi-o dea de-a lungul anilor întregii mele experienţe. Dacă fraţii noştri predicatori ar fi
vrut să accepte învăţătura ce se prezintă atât de clar – neprihănirea lui Hristos în legătură cu legea
– şi eu ştiu că ei au nevoie să o primească, atunci nu ar mai fi fost stăpâniţi de prejudecăţi, şi poporul
ar fi fost hrănit cu partea lor de hrană la vremea potrivită. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 80}
I know it would be dangerous to denounce Dr. Waggoner's position as wholly erroneous. This would
please the enemy. I see the beauty of truth in the presentation of the righteousness of Christ in relation
to the law as the doctor has placed it before us. You say, many of you, it is light and truth. Yet you have not
presented it in this light heretofore. Is it not possible that through earnest, prayerful searching of the Scriptures
he has seen still greater light on some points? That which has been presented harmonizes perfectly with
the light which God has been pleased to give me during all the years of my experience. If our ministering
brethren would accept the doctrine which has been presented so clearly--the righteousness of Christ in
connection with the law--and I know they need to accept this, their prejudices would not have a controlling
power, and the people would be fed with their portion of meat in due season. {Ms15-1888 (November 1, 1888)
par. 7} {1888 164.3}
Fratele E.J. Waggoner a avut privilegiul de a vorbi limpede şi de a-şi prezenta vederile în legătură
cu îndreptăţirea prin credinţă şi cu neprihănirea lui Hristos în legătură cu legea. Aceasta nu a fost
lumină nouă, ci a fost lumină veche aşezată la locul ei în cadrul soliei întreite. Care este povara
soliei? Ioan vede un popor. El spune: „Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui
Dumnezeu şi credinţa lui Isus.” (Apocalipsa 14:12). Pe acest popor Ioan îl vede chiar înainte să-L
vadă pe Fiul omului care avea „pe cap o cununã din aur; iar în mânã, o secere ascuţită.” (vers.14).
Credinţa lui Isus este trecută cu vederea şi tratată cu indiferenţă şi cu nepăsare. Ea nu este
proeminentă, aşa cum i-a fost descoperită lui Ioan. Credinţa în Hristos ca singura nădejde a
păcătosului, este în mare măsură lăsată pe dinafară, nu numai în discursurile rostite, ci chiar în
experienţa religioasă a multora dintre cei ce pretind a crede solia întreită. În cadrul acestei conferinţe
am dat mărturie despre faptul că cea mai preţioasă lumină a strălucit din Scripturi, prin prezentarea
marelui subiect al neprihănirii lui Hristos în legătură cu legea. Aceasta ar trebui să fie ţinută
încontinuu înaintea păcătosului, ca fiind singura sa nădejde de salvare. Aceasta nu a fost lumină
nouă pentru mine, întrucât mi-a fost descoperită de către o autoritate mai înaltă în ultimii
patruzeci şi patru de ani, iar eu am prezentat-o poporului nostru cu peniţa şi cu vocea, prin
mărturiile Spiritului Său. Însă foarte puţini au răspuns mai mult decât numai prin a consimţi faţă de
mărturiile date referitor la acest subiect. S-a vorbit şi s-a scris mult prea puţin în legătură cu această
chestiune atât de măreaţă. Discursurile unora pot fi foarte bine reprezentate ca semănând cu jertfa lui
Cain: fără Hristos. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 104}
Elder E. J. Waggoner had the privilege granted him of speaking plainly and presenting his views upon
justification by faith and the righteousness of Christ in relation to the law. This was no new light, but it was old
light placed where it should be in the third angel's message. What is the burden of that message? John sees a
people. He says, "Here is the patience of the saints: here are they that keep the commandments of God, and
the faith of Jesus" (Revelation 14:12). This people John beholds just before he sees the Son of man "having
on his head a golden crown, and in his hand a sharp sickle" (verse 14). {1888 211.2}
The faith of Jesus has been overlooked and treated in an indifferent, careless manner. It has not
occupied the prominent position in which it was revealed to John. Faith in Christ as the sinner's only hope has
been largely left out, not only of the discourses given but of the religious experience of very many who claim
to believe the third angel's message. At this meeting I bore testimony that the most precious light had been
shining forth from the Scriptures in the presentation of the great subject of the righteousness of Christ
connected with the law, which should be constantly kept before the sinner as his only hope of salvation.
This was not new light to me for it had come to me from higher authority for the last forty-four years, and I
had presented it to our people by pen and voice in the testimonies of His Spirit. But very few had responded
except by assent to the testimonies borne upon this subject. There was altogether too little spoken and written
upon this great question. The discourses of some might be correctly represented as like the offering of Cain--
Christless. {1888 212.1} {Ms24-1888 (November 1888) par. 25-27}
În ziua de Sabat, fratele Porter a fost teribil de neliniştit. Era în adunare. El spune următoarele:
„…Fiecare punct care mai înainte fusese învăluit în întuneric, devenea foarte clar în timp ce fratele
A.T. Jones îl prezenta. Mi-am luat notiţe pe măsură ce Domnul îmi prezenta în trăsături limpezi, de
la Adam încoace, neprihănirea lui Hristos în lege.” {Materialele 1888, vol. 1, pag. 146}
Sabbath day Brother Porter was wonderfully exercised. He was in meeting. He said, "… Every point which
had been clouded with darkness was clear as Eld. A.T. Jones has presented it. I wrote it and as the Lord had
presented it to me in a clear line from Adam down, the righteousness of Christ in the law." {Lt50-1889
(May 2, 1889) par. 25}{1888 299.1}
Neprihănirea Legii în Hristos (1896)
Nu există pace acolo unde nu este neprihănire; cei răi sunt în război cu Dumnezeu. Dar cine
primeşte neprihănirea Legii în Hristos, este în armonie cu cerul. „Bunătatea şi credincioşia se
întâlnesc, dreptatea şi pacea se sărută.” [Psalm 85:10.] {Materialele 1888, vol. 4, pag. 75}
There is no peace in unrighteousness; the wicked are at war with God. But he who receives the
righteousness of the law in Christ is in harmony with heaven. “Mercy and truth are met together;
righteousness and peace have kissed each other.” [Psalm 85:10.] {Lt96-1896 (June 6, 1896) par. 8} {1888
1576.3}
Legea Celor Zece Porunci descoperă principiile imutabile ale neprihănirii (1896)
Legea Celor Zece Porunci nu trebuie să fie privită aşa de mult pe latura interdicţiei, cât pe
latura îndurării. Interdicţiile din partea ei sunt garanţia sigură a fericirii pe care o găsim în
ascultare. Dacă este primită în Hristos, ea lucrează în noi puritatea caracterului care ne va aduce
bucurie de-a lungul veacurilor veşniciei. Pentru cel ascultător, ea este un zid de protecţie. Noi vedem
în ea bunătatea lui Dumnezeu care, prin faptul că descoperă oamenilor principiile imutabile
ale neprihănirii, caută să-i protejeze de relele care rezultă din călcarea Legii. {Materialele 1888,
vol. 4, pag. 74}
The law of Ten Commandments is not to be looked upon as much from the prohibitory side, as from the
mercy side. Its prohibitions are the sure guarantee of happiness in obedience. As received in Christ, it works
in us the purity of character that will bring joy to us through eternal ages. To the obedient it is a wall of
protection. We behold in it the goodness of God, who by revealing to men the immutable principles of
righteousness, seeks to shield them from the evils that result from transgression. {Lt96-1896 (June 6, 1896)
par. 5} {1888 1575.3}
Legea şi neprihănirea lui Hristos (1888-1895)
Legea lui Dumnezeu, nu putea fi modificată cu nici o iotă sau o frântură de literă. Ea era o
reprezentare a caracterului Său. Dumnezeu nu putea să o schimbe, pentru că în ziua din urmă,
vom fi judecaţi după această lege. Nu avem nici o scuză în a spune că nelegiuirea ne înconjoară
din toate părţile, şi că legea lui Dumnezeu a fost desfiinţată sau a fost schimbată. Aceasta este cauza
existenţei nelegiuirii. Aceasta este lucrarea pe care Satana a început-o în cer, şi o va desfăşura până
la sfârşit. Vă întreb, ce poziţie să luăm, ca să putem fi părtaşi de natură divină? De ce nu vedem în
legea aceasta, neprihănirea lui Hristos? Hristos vine şi îmi atribuie mie neprihănirea Lui, care este
ascultarea Lui desăvârşită de această lege. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 55}
Here was the law of God, and He could not alter it a jot or tittle. It was a representation of His character.
He could not change it because it is by that law that we are to be judged in the last day. It is no excuse to
say that iniquity abounds, and that the law of God is done away or changed or altered. It is this that causes
the existence of iniquity. This is the very work that Satan commenced in heaven, and he will carry it forward to
the end. I ask you what position shall we take that we may be partakers of the divine nature? Why should we
not see in that law the righteousness of Jesus Christ? Christ comes in and imputes to me His
righteousness in His perfect obedience to that law. {Ms8-1888 (October 20, 1888) par. 19} {1888 125.1}
Mulţi vor spune: „Sunt mântuit, sunt mântuit, sunt mântuit”. Au fost curăţaţi aceştia de orice
întinare a cărnii şi a spiritului? Se pot ei curăţa prin neprihănirea legii? Isus Hristos a venit în
lumea aceasta şi, are neprihănire pe care să o împărtăşească fiilor oamenilor care ascultă legea
lui Dumnezeu. Toată lumea poate spune „sunt mântuit”, orice călcător de lege o poate spune. Ei pot
să spună, „cred că Hristos este Mântuitorul meu”, dar de ce dispreţuiesc ei legea Lui, care este
transcrierea caracterului Său? Dacă dispreţuiesc legea lui Jehova, Îl dispreţuiesc pe Domnul Isus
Hristos. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 58}
Many will say, I am saved, I am saved, I am saved. Well, have they been cleansed from all filthiness of the
flesh and spirit? and can they cleanse themselves by the righteousness of the law? Jesus Christ came to this
world, and there is His righteousness to impart to the children of men who are obeying the law of God. The
whole world can say, I am saved, as well as any transgressor today. They can say, I believe on Christ that He
is my Saviour, but why do they disregard His law which is the transcript of His character? When they
disregard the law of Jehovah they disregard the Lord Jesus Christ. {Ms8-1888 (October 20, 1888) par. 31}
{1888 128.2}
Nouă ne sunt adresate din nou cuvintele „tu eşti un popor ales”. Lucrarea noastră este de a vesti
laudele Celui ce ne-a chemat din întuneric, la lumina Lui minunată. Cum vom face aceasta? Prin
faptul că arătăm lumii că suntem un popor care păzeşte poruncile Lui, care umblă în armonie cu
legea lui Dumnezeu. Prin faptul că nu pierdem niciodată din vedere bunătatea şi iubirea Lui şi prin
faptul că orice lucru din viaţa noastră îl supunem cerinţelor cuvântului Său. În felul acesta vom fi
reprezentanţi ai lui Hristos, demonstrând o transcriere a caracterului Său în vieţile noastre.
To us also have been spoken the words, "Ye are a chosen nation." Our work is to show forth the praises of
Him who hath called us out of darkness into His marvelous light. How are we to do this? By showing to the
world that we are a commandment-keeping people, walking in harmony with God's law. By never losing sight
of His goodness and love, and by making everything in our lives subordinate to the claims of His Word. Thus
we shall be representatives of Christ, showing forth in our lives a transcript of His character. {Ms17-1888
(October 21, 1888) par. 5} {1888 129.5}
Dacă Dumnezeu ar fi putut să-şi schimbe legea, doar ca să se potrivească omului în starea lui
căzută, Hristos nu ar fi trebuit să vină în lumea aceasta. Dar pentru că legea este imutabilă şi
neschimbătoare, Dumnezeu L-a trimis pe singurul Lui Fiu ca să moară pentru omenirea căzută. A
luat Mântuitorul asupra Lui vina fiinţelor omeneşti, şi le-a socotit neprihănirea Lui, pentru ca ele să
poată călca în continuare preceptele lui Jehova? Nu, nu! Hristos a venit pentru că nu era posibil ca
omul să păzească legea în propria lui putere. El a venit ca să-i aducă putere pentru a păzi
principiile legii. Acum, păcătosul poate veni la Tatăl şi poate să-i spună: „Tată, Îţi cer iertare, prin
meritele Mântuitorului răstignit şi înviat”. Dumnezeu îi primeşte pe toţi cei ce vin în numele lui Isus.
If God could have changed His law to meet man in his fallen condition, Christ need not have come to this
world. Because the law was immutable, unchangeable, God sent His only-begotten Son to die for the fallen
race. But did the Saviour take upon Himself the guilt of human beings and impute to them His righteousness
in order that they might continue to violate the precepts of Jehovah? No, no! Christ came because there was
no possibility of man's keeping the law in his own strength. He came to bring him strength to obey the
precepts of the law. And the sinner, repenting of his transgression, may come to God and say, "O Father, I
plead forgiveness through the merits of a crucified and risen Saviour." God will accept all who come to Him in
the name of Jesus. {Ms17-1888 (October 21, 1888) par. 11} {1888 130.6}
Aşezând neprihănirea lui Hristos în lege, în mod distinct este descoperit Dumnezeu în
adevăratul Său caracter, iar Legea este descoperită ca sfântă, dreaptă şi bună, glorioasă cu adevărat
când este văzută în adevăratul ei caracter. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 105}
Placing the righteousness of Christ in the law distinctly reveals God in His true character and
reveals the law as holy, just, and good, glorious indeed when seen in its true character. {Ms24-1888
(November 1888) par. 34} {1888 214.2}
A înălţa pe Hristos ca singura sursă a puterii noastre, a prezenta iubirea Lui inegalabilă arătată
prin faptul că vinovăţia păcatelor oamenilor a fost pusă peste El şi neprihănirea Lui a fost socotită
omului, aceasta în nici un caz nu înlătură legea şi nu micşorează din demnitatea ei. Mai degrabă o
aşează în poziţia în care lumina corectă străluceşte asupra ei şi o glorifică. Aceasta are loc doar prin
lumina reflectată de la crucea Calvarului. Legea este completă şi deplină în marele plan de
mântuire, doar dacă este prezentată în lumina care porneşte de la Mântuitorul răstignit şi
înviat. Aceasta nu poate fi deosebită decât în mod duhovnicesc. Ea aprinde în inima celui care
priveşte, credinţă arzătoare, nădejde şi bucurie că Hristos este neprihănirea sa. Bucuria aceasta o
au numai cei care iubesc şi păzesc cuvintele lui Isus, care sunt cuvintele lui Dumnezeu. Dacă fraţii
mei ar fi fost în lumină, cuvintele pe care mi le-a dat Domnul pentru ei ar fi găsit răspuns în inimile
celor pentru care am lucrat. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 111}
Holding up Christ as our only source of strength, presenting His matchless love in having the guilt of the
sins of men charged to His account and His own righteousness imputed to man, in no case does away
with the law or detracts from its dignity. Rather, it places it where the correct light shines upon and glorifies
it. This is done only through the light reflected from the cross of Calvary. The law is complete and full in the
great plan of salvation, only as it is presented in the light shining from the crucified and risen Saviour.
This can be only spiritually discerned. It kindles in the heart of the beholder ardent faith, hope, and joy that
Christ is his righteousness. This joy is only for those who love and keep the words of Jesus, which are the
words of God. Were my brethren in the light the words that the Lord gave me for them would find a response
in the hearts of those for whom I labored. {Ms24-1888 (November 1888) par. 75} {1888 228.2}
În Sabat după amiază am vorbit cu libertate atunci când am prezentat poporului necesitatea de a
fi supus legii lui Dumnezeu. Nu este destul să spunem că noi credem. Trebuie să avem acea
credinţă veritabilă care lucrează prin dragoste şi purifică sufletul. Dumnezeu ne-a dat în legea Sa, un
standard desăvârşit de neprihănire. „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu
tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele ca pe tine însuţi.” Aceasta
cuprinde toată datoria omului faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele său. {Materialele 1888, vol. 1,
pag. 128}
On Sabbath afternoon I had freedom in presenting to the people the necessity of obeying the law of
God. It is not enough to say that we believe. We must have that genuine faith which works by love, and
purifies the soul. God has given us a perfect standard of righteousness in his law. "Thou shalt love the
Lord thy God with all thy heart, and with all thy soul, and with all thy strength, and with all thy mind; and thy
neighbor as thyself." This comprehends the whole duty of man to his God and to his neighbor. We owe to God
our life, and all that makes life desirable, and when we refuse to render obedience to him, we rob and defraud
our own souls. No man can choose his own way without deep ingratitude to God; in so doing he renders to
God enmity for love. {RH March 5, 1889, par. 2} {1888 267.2}
Au fost mulţi cei care au mărturisit că pe măsură ce au fost prezentate adevărurile cercetătoare,
au fost convinşi, în lumina legii, că sunt călcători ai ei. Ei se încrezuseră în propria lor
neprihănire. Acum vedeau această neprihănire a lor ca pe nişte haine murdare, în comparaţie cu
neprihănirea lui Hristos, care este singura acceptabilă înaintea lui Dumnezeu. Chiar dacă nu erau
călcători pe faţă ai legii, s-au văzut pe ei înşişi depravaţi şi cu o inimă degradată. S-au văzut că îşi
puseseră alţi dumnezei în locul Tatălui lor Ceresc. Se străduiseră să se abţină de la păcat, dar se
încrezuseră în propria lor putere. Noi trebuie să mergem la Isus exact aşa cum suntem, să ne
mărturisim păcatele, şi să ne aruncăm sufletele neajutorate în braţele Răscumpărătorului nostru plin
de compasiune. Aceasta supune mândria inimii şi este o răstignire a eu-lui. În parabolă, Tatăl a
văzut că se întoarce fiul rătăcitor. I-a văzut pocăinţa şi părerea de rău din suflet, s-a umplut de milă
faţă de el şi a fugit, a căzut pe gâtul lui şi l-a sărutat. Fiul şi-a rostit cuvintele pline de căinţă: „Tată,
am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Dar tatăl a
zis robilor săi: „Aduceţi repede haina cea mai bunã, şi îmbrăcaţi-l cu ea; puneţi-i un inel în deget, şi
încălţăminte în picioare. Aduceţi viţelul cel îngrăşat, şi tăiaţi-l. Să mâncăm şi să ne veselim; căci
acest fiu al meu era mort, şi a înviat; era pierdut, şi a fost găsit.” Fiul cel rătăcitor şi-a mărturisit
păcatul pe deplin. Nu a căutat nici o scuză pentru răul pe care l-a făcut, şi a fost iertat şi restabilit
în casa tatălui său. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 130}
There were many who testified that as the searching truths had been presented, they had been
convicted in the light of the law as transgressors. They had been trusting in their own righteousness.
Now they saw it as filthy rags, in comparison with the righteousness of Christ, which is alone acceptable to
God. While they had not been open transgressors, they saw themselves depraved and degraded in heart.
They had substituted other gods in the place of their Heavenly Father. They had struggled to refrain from sin,
but had trusted in their own strength. We should go to Jesus just as we are, confess our sins, and cast our
helpless souls upon our compassionate Redeemer. This subdues the pride of the heart, and is a crucifixion
of self. In the parable, the father saw the returning prodigal son. He saw his repentance and contrition of
soul, and he had compassion on him, and ran, and fell on his neck and kissed him. The son spoke his
penitence, saying, "Father, I have sinned against Heaven, and in thy sight, and am no more worthy to be
called thy son. But the father said to his servants, Bring forth the best robe, and put it on him; and put a ring
on his hand, and shoes on his feet: and bring hither the fatted calf, and kill it; and let us eat, and be merry; for
this my son was dead, and is alive again; he was lost, and is found." The prodigal made a full confession of
his sin. He made no excuse for his wrong-doing, and he was forgiven, and re-established in his father's
house. {RH March 5, 1889, par. 11} {1888 268.3}
Vizitatorii noştri trebuie lăsaţi să înţeleagă că noi predicăm evanghelia la fel cum predicăm şi
legea, iar atunci ei se vor desfăta cu aceste adevăruri şi mulţi vor trece de partea adevărului.
Let the outsiders understand that we preach the gospel as well as the law, and they will feast upon
these truths, and many will take their stand for the truth. {Lt1-1889 (April 7, 1889) par. 15} {1888 291.2}
(Este citat Matei 5:14-16) În versetul următor, versetul 17, citim: „ Să nu credeţi că am venit să stric
Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.” Ce i-a făcut să creadă că El vrea să strice
Legea? Faptul că, cu toate că Hristos era cel reprezentat în jertfele şi rânduielile simbolice, ei nu
puteau să-şi scoată din minte ideea că ei trebuie să se ţină de lege, lege şi iar lege, ca să poată intra în
cer. Iar Hristos a intervenit cu învăţătura Lui, nu ca să-i despartă de lege ci, să le descopere lucrurile
vechi în forme noi. El a venit ca să descopere lumina aceea în cadrul evangheliei, pentru ca ei să
poată înţelege că este esenţial pentru ei să aibă lumina aceasta. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 162}
(Matthew 5:14-16): “Ye are the light of the world. A city that is set on a hill cannot be hid. Neither do men
light a candle, and put it under a bushel, but on a candlestick; and it giveth light unto all that are in the house.
Let your light so shine before men, that they may see your good works, and glorify your Father which is in
heaven.”
We read in the following verse, (verse 17), “Think not that I am come to destroy the law, or the prophets: I
am not come to destroy, but to fulfil.” What made them think that? It was because, notwithstanding they had
had Christ represented in the typical offerings and sacrifices, yet they could not get it out of their minds that it
was the law, the law, the law, that they must dwell upon as their entrance into heaven. And here Christ
comes in with His lesson, not to detract from the law, but to reveal to them the old light in new settings. He
comes to reveal that light in the framework of the gospel, that they might understand in regard to this light that
it was essential for them to have. {Ms5-1889 (June 19, 1889) par. 1-2} {1888 337.1}
Legea lui Dumnezeu îl condamnă pe păcătos. Ea arată defectele de caracter. Însă, dacă stai toată
viaţa înaintea legii şi îi spui, „curăţă-mă. Pregăteşte-mă pentru cer”, poate să o facă? Nu. În lege nu
este putere pentru a salva pe călcătorul legii în păcat. Şi atunci? În legea aceea trebuie să se vadă
Hristos neprihănirea noastră, iar apoi Hristos este Cel înălţat. „După ce voi fi înălţat de pe pământ,
voi atrage la Mine pe toţi oamenii” (Ioan 12:32). {Materialele 1888, vol. 1, pag. 165}
Here the law of God condemns the sinner. It points out the defects of his character. But you can stand
before that law all your lifetime and say, "Cleanse me. Fit me for heaven," but can it do it? No; there is no
power in law to save the transgressor of law in sin. Then what? Christ must appear in that law as our
righteousness, and then Christ is lifted up. "And I, if I be lifted up from the earth, will draw all men unto me"
(John 12:32). {Ms5-1889 (June 19, 1889) par. 22} {1888 344.2}
Pavel spune că el a predicat din casă în casă pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa faţă de
Domnul Isus Hristos. Pentru ce a venit Isus Hristos în lumea noastră? Ca să atragă mintea şi să o
conducă la pocăinţă. În felul acesta este manifestată iubirea Tatălui, în faptul că a dat pe Fiul Său să
moară pentru omul căzut, pentru ca acesta să poată păzi legea lui Iehova. Isus a venit în lumea
noastră, având divinitatea îmbrăcată în omenesc, iar omul trebuie să fie îmbrăcat cu neprihănirea
lui Hristos. Atunci, prin neprihănirea lui Hristos, poate sta fără vină înaintea lui Dumnezeu.
Paul says he taught from house to house repentance toward God and faith toward our Lord Jesus Christ.
What did Christ come to our world for? To attract the mind and bring it to repentance. Here we have the love
of the Father in giving His son to die for fallen man, that he might keep the law of Jehovah. {1888 345.1}
Now Jesus stands in our world, His divinity clothed with humanity, and man must be clothed with
Christ's righteousness. Then he can, through the righteousness of Christ, stand acquitted before God.
{1888 345.2} {Ms5-1889 (June 19, 1889) par. 25-26}
Totul depinde de ascultarea noastră faţă de poruncile lui Dumnezeu. De aceea, el [Uriah Smith] îi
ia pe cei ce au fost prezentaţi într-o lumină falsă şi îi leagă în mănunchiuri ca şi cum noi am fi
discreditat cerinţele legii lui Dumnezeu. Este imposibil să înălţăm legea lui Iehova, dacă nu ne
ţinem de neprihănirea lui Isus Hristos. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 166}
Everything depends upon our being obedient to God's commandments. Therefore he takes those that
have been placed in false settings and he binds them in a bundle as though we were discarding the claims of
God's law, when it is no such thing. It is impossible for us to exalt the law of Jehovah unless we take
hold of the righteousness of Jesus Christ. {Ms5-1889 (June 19, 1889) par. 35} {1888 348.1}
Nu voi mai continua cu istoria aceasta, ci voi spune într-un fel foarte nedesăvârşit, că legea arată
spre Hristos şi Hristos arată spre lege. Din cauza faptului că omul a călcat legea, vremea în care
trăim este o perioadă în care, aproape în mod universal, legea lui Dumnezeu este făcută fără valoare.
Cât de puţini îşi dau seama de responsabilitatea lor personală înaintea lui Dumnezeu. Puterea de
acţionare liberă şi independentă, să ne umple de veneraţie. Dumnezeu vorbeşte. Ce spune El? El
spune „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea
ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi. … fă aşa, şi vei avea viaţa veşnică.”
(Luca 10:27,28).
Ne este imposibil să înţelegem natura cuprinzătoare a legii lui Dumnezeu, dacă nu Îl vedem pe
Hristos pe crucea Calvarului – jertfa de ispăşire. Prin lege vine cunoştinţa păcatului. Legea morală a
lui Dumnezeu este detectorul păcatului. Cum am putea să ştim în mod inteligent ce este păcat,
dacă nu recunoaştem standardul moral al lui Dumnezeu de neprihănire? Cel ce are cea mai
deplină concepţie despre jertfa infinită a lui Hristos pentru păcatele lumii, şi care prin credinţă prinde
şi îşi însuşeşte neprihănirea lui Hristos ce devine astfel neprihănirea lui personală, acela poate
vedea sfinţenia, frumuseţea şi slava legii lui Dumnezeu, şi poate exclama împreună cu David, „cât de
mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gândesc la ea.” (Psalmi 119:97). {Materialele 1888, vol. 1, pag.
177}
I will pursue this history no further, but I will in a very imperfect manner state [that] the law points to
Christ and Christ points to the law. Because man has broken the law, the day in which we live is a period
when the law of God is almost universally made void. How few realize their personal responsibility to God.
The power of free, independent action may fill us with awe. God speaks. What does He say? He says, "Thou
shalt love the Lord thy God with all thy heart, and with all thy soul, and with all thy strength, and with all thy
mind; and thy neighbor as thyself. . . . This do and thou shalt live" (Luke 10:27, 28). {1888 373.2}
It is impossible for us to realize the far-reaching nature of God's law unless we view Christ upon the cross
of Calvary--the atoning sacrifice. Through the law is the knowledge of sin. God's moral law is the sin
detector, and how can we have an intelligent knowledge of what constitutes sin unless we acknowledge
God's moral standard of righteousness? He who has the fullest conceptions of the infinite sacrifice of
Christ for the sins of the world, and by faith seizes and appropriates the righteousness of Christ as his
righteousness, can see the holiness, beauty, and glory in the law of God, and exclaim with David, "O how I
love Thy law! It is my meditation all the day" (Psalms 119:97). {1888 373.3} {Ms30-1889 (June 21, 1889) par.
62-63}
Legea lui Dumnezeu se referă atât la acţiunile exterioare, cât şi la cele interioare ale omului.
Ea este un detector al gândurilor, intenţiilor şi scopurilor pe care le are sufletul. Omul poate fi
vinovat de păcate pe care numai Dumnezeu le cunoaşte. Legea lui Dumnezeu cercetează cu
adevărat inimile. Există pasiuni întunecate, cum ar fi gelozia, dorinţa de răzbunare, ura şi răutatea,
pofta şi ambiţiile nebuneşti, ce sunt ascunse de vederea omenească, însă marele EU SUNT cunoaşte
totul. Se meditează la aceste păcate, dar nu sunt înfăptuite pentru că nu apare ocazia. Legea lui
Dumnezeu înregistrează toate acestea. Păcatele acestea tainice, ascunse, influenţează caracterul.
Legea lui Dumnezeu nu condamnă doar ceea ce facem, ci şi ceea ce nu facem. În ziua
socotelilor finale, se vor vedea înregistrate şi păcatele omise ca şi cele comise. Dumnezeu va aduce
la judecată orice faptă, orice lucru ascuns. Nu este destul ca, după propria ta măsură de caracter, să
dovedeşti că nu ai făcut nici un rău. Faptul că cineva nu a făcut nici un bine va fi destul pentru a-l
condamna ca rob rău şi necredincios. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 177}
God's law reaches to the internal as well as to the external actions of men. It is a discerner of the
thoughts and intents and purposes of the soul. A man may be guilty of sins which God alone knows. God's
law is indeed a searcher of hearts. There are dark passions of jealousy and revenge and hatred and malignity,
lust, and wild ambition that are covered up from human observation, and the great I AM knows it all. Sins
have been contemplated and yet not carried out for want of opportunity. God's law makes a record of all
these. These hidden-away, secret sins form character. {1888 374.1}
The law of God condemns not only what we have done but what we have not done. We will, in the day
of final accounts, find a register of the sins of omission as well as the sins of commission. God will bring
every work into judgment, with every secret thing. It is not enough that by your own measurement of character
you prove you have done no positive wrong. The fact that one has done no positive good will be enough
to condemn him as a wicked and slothful servant. {1888 374.2} {Ms30-1889 (June 21, 1889) par. 64-65}
Nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui, prin faptele Legii. În lege nu este nici o putere
pentru a-l salva pe călcătorul legii. Dacă omul, după ce a călcat legea, ar fi putut să fie salvat prin
cele mai puternice eforturi ale sale de a păzi legea, atunci nu ar fi fost nevoie să moară Isus. Omul ar
fi putut sta în picioare prin propriile sale merite şi să spună, „sunt fără păcat”. Dumnezeu nu va
coborî niciodată legea la standardul omului, iar omul nu se poate ridica niciodată singur pentru a
corespunde cerinţelor ei de desăvârşire. Însă Hristos vine în lumea noastră şi plăteşte datoria
păcătosului, suferă pedeapsa pentru călcarea legii, satisface dreptatea, şi acum păcătosul poate
pretinde neprihănirea lui Hristos. „Unde s-a înmulţit păcatul, acolo harul s-a înmulţit şi mai mult”
(Romani 5:20).
Harul, însă, nu vine ca să-l scuze pe păcătos aşa încât acesta să continue să păcătuiască. Harul
lui Dumnezeu nu micşorează legea, ci o întăreşte dovedind că este neschimbătoare în caracter.
„Bunătatea şi credincioşia se întâlnesc, dreptatea şi pacea se sărută.” (Psalmi 85:10). Dumnezeu
priveşte la Fiul Său murind pe cruce, dreptatea este satisfăcută iar Isus este numit „Domnul,
Neprihănirea noastră”. Fie ca păcătosul să-şi însuşească prin credinţă meritele sângelui
Mântuitorului răstignit pentru el – „Domnul, Neprihănirea mea”. {Materialele 1888, vol. 1, pag.
177}
By the deeds of the law shall no flesh be justified. There is no power in law to save the transgressor
of law. If man, after his transgression, could have been saved by his utmost energy to keep the law, then
Jesus need not have died. Man could have stood on his own merits and said, "I am sinless." God will never
bring down the law to man's standard, and man can never lift himself up to answer to its claims of perfection.
But Christ comes to our world and pays the sinner's debt, suffers the penalty for transgression of the law, and
satisfies justice, and now the sinner may claim the righteousness of Christ. "Where sin abounded, grace
did much more abound" (Romans 5:20). {1888 374.3}
But grace does not come in to excuse the sinner in the continuance of sin. God's grace does not detract
from the law, but establishes the law as changeless in its character. Here "mercy and truth are met
together; righteousness and peace have kissed each other" (Psalms 85:10). God looks upon His Son dying
upon the cross and is satisfied, and Jesus is called "the Lord Our Righteousness." Then let the sinner by
faith appropriate the merits of the blood of a crucified Redeemer to his own case--"the Lord my
righteousness." {1888 375.1} {Ms30-1889 (June 21, 1889) par. 66-67}
Noi am vorbit despre Lege. Este bine. Însă noi L-am înălţat doar ocazional pe Hristos ca
Mântuitor iertător de păcate. Trebuie să-L păstrăm înaintea ochilor pe Mântuitorul iertător de
păcate. Însă trebuie să-L prezentăm în adevărata Sa poziţie – venind să moară pentru a înălţa şi a
slăvi Legea lui Dumnezeu, şi totuşi pentru a îndreptăţi pe păcătosul care îşi pune toată încrederea
în meritele sângelui unui Mântuitor răstignit şi înviat. Aceste lucruri nu au fost prezentate clar.
We have talked the law. This is right. But we have only casually lifted up Christ as the sin-pardoning
Saviour. {1888 429.3}
We are to keep before the mind the sin-pardoning Saviour. But we are to present Him in His true position-
coming to die to magnify the law of God and make it honorable, and yet to justify the sinner who shall
depend wholly upon the merits of the blood of a crucified and risen Saviour. This is not made plain. {1888
430.1} {Ms27-1889 (September 13, 1889) par. 4-5}
Se va pune întrebarea: Noi primim mântuirea pe baza unor condiţii? Niciodată nu venim la
Hristos condiţionat. Iar după ce venim la Hristos, care este condiţia? Condiţia este ca prin credinţă
vie să ne sprijinim cu totul şi pe deplin pe meritele sângelui unui Mântuitor răstignit şi înviat. Dacă
facem aşa, atunci lucrăm faptele neprihănirii. Dar când Dumnezeu cheamă păcătosul din lume,
invitându-l, nu-i pune nicio condiţie; el este atras de invitaţia lui Hristos şi nu există vreo condiţie de
felul: „trebuie să răspunzi ca să poţi veni la Dumnezeu.” Păcătosul vine, şi după ce vine şi vede pe
Hristos înălţat pe crucea de la Calvar, cu care Dumnezeu îi impresionează mintea, el surprinde o
dragoste dincolo de orice şi-a imaginat că ar putea să vadă. Şi ce se întâmplă apoi? Pe măsură ce
priveşte această dragoste, îşi dă seama că este un păcătos. Ei bine, atunci ce este păcatul? Dintr-o
dată ajunge să înţeleagă. Nu este nicio altă definiţie dată în această lume, decât că păcatul este
călcarea Legii; şi prin urmare el află ce este păcatul. Aici apare pocăinţa faţă de Dumnezeu. Şi
mai ce? – credinţa faţă de Domnul şi Mântuitorul Isus Hristos, Cel care poate rosti iertare în
dreptul păcătosului.
Hristos atrage pe oricine nu a trecut graniţa. Îl atrage astăzi la El. Oricât de păcătos ar fi, îl atrage.
Dacă păcătosul îşi poate fixa braţul pe crucea de pe Calvar, atunci nu mai este codamnare
pentru păcat. 79 Pentru ce este el acolo? Pentru că Legea a fost călcată, şi el începe să vadă că este
un păcătos; iar Hristos a murit pentru că Legea a fost călcată. Atunci el începe să privească
neprihănirea lui Hristos ca singurul mijloc care poate curăţa păcătosul de păcatele şi de
fărădelegile sale.
E nevoie să avem o înţelegere inteligentă a acestui lucru. E nevoie să ne prindem de neprihănirea
lui Isus Hristos prin credinţă vie, şi să înţelegem că noi nu avem nicio neprihănire. Noi
putem să lucrăm cât de bine putem, dar nu putem produce nicio virtute de la noi înşine; doar
neprihănirea lui Isus Hristos poate face aceasta. Pe măsură ce suntem îmbrăcaţi cu neprihănirea
lui Isus Hristos, ne este împărtăşită o putere şi o tărie care ne face să nu mai vrem să păcătuim;
nu putem să o mai facem, dacă avem neprihănirea lui Hristos, şi dacă Hristos lucrează cu noi şi
prin noi. Putem să mai facem greşeli, mai putem face erori; dar vom urî aceste păcate – păcatele
care au cauzat suferinţele Fiului lui Dumnezeu pentru noi, întrucât eram călcători ai Legii lui
The question will come up, How is it? Is it by conditions that we receive salvation? Never by conditions
do we come to Christ. And if we come to Christ, then what is the condition? The condition is that by living
faith we lay hold wholly and entirely upon the merits of the blood of a crucified and risen Saviour. When we do
that, then we work the works of righteousness. But when God is calling the sinner in our world, and inviting
him, there is no condition there; he is drawn by the invitation of Christ and it is not, "Now you have got to
respond in order to come to God." The sinner comes, and as he comes and views Christ elevated upon that
cross of Calvary, which God impresses upon his mind, there is a love beyond anything that is imagined that
he has taken hold of. And what then? As he beholds that love, why he says that he is a sinner. Well, then,
what is sin? Why at once he has to come here to find out. There is no definition given in our world but that
transgression is the transgression of the law; and therefore he finds out what sin is. And there is
repentance toward God; and what then?--why, faith toward our Lord and Saviour Jesus Christ that can speak
pardon to the transgressor. {1888 537.2}
Christ is drawing everyone that is not past the boundary. He is drawing him to Himself today. No matter
how great that sinner is, He is drawing him. If the sinner can get his arm fixed upon the cross of Calvary, then
there is no conviction of sin. What is he there for? Because the law has been transgressed, and he begins to
see that he is a sinner; and Christ died because the law was transgressed. And then he begins to look to the
righteousness of Christ as the only thing that can cleanse the sinner from his sins and from his
transgressions. {1888 537.3}
Now, we want to have an intelligent knowledge of this thing. We want to take hold of the righteousness of
Jesus Christ by living faith, and know that we have not any. We may work to the very best of our ability, but
we cannot make a single virtue in ourselves; it is the righteousness of Jesus Christ alone that can do it.
Then, as we are clothed with the righteousness of Christ, we have a power and a strength that is
imparted unto us, and we will not want to sin; we cannot do it with the righteousness of Christ, and with
ourselves in a position where we shall have Christ working with us and by us. We may make mistakes; we
may make errors; but we shall hate these sins--the sins that caused the suffering of the Son of God in our
behalf because we were transgressors of the law of God. {1888 538.1} {Ms9-1890 (February 3, 1890) par.3-
6}
Fraţilor, ne vom aduce şi ne vom lăsa în mâinile Lui poverile noastre? Haideţi să o facem. Haideţi
să le punem peste Purtătorul de poveri, iar atunci când vom avea ceva de făcut, o vom face. Şi când
vom pleca din acest loc, să fiţi atât de plini de solie ca de un foc în oasele voastre, încât să nu puteţi
tăcea. Este adevărat că oamenii vor spune, „sunteţi prea excitaţi; faceţi prea mult caz din aceasta, şi
nu vă gândiţi destul la Lege; trebuie să vă gândiţi mai mult la Lege; nu căutaţi tot timpul să ajungeţi
la neprihănirea lui Hristos, ci restauraţi Legea.”
Lăsaţi Legea să-şi poarte singură de grijă. Noi am stăruit atât de mult asupra Legii până am ajuns
uscaţi ca munţii Ghilboa, peste care nu cade nici rouă, nici ploaie. Haideţi să ne încredem în meritele
lui Isus Hristos din Nazaret. Dumnezeu să ne ajute să avem ochii unşi cu alifie pentru ochi, ca să
vedem. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 50}
Brethren, do we carry our loads there and leave them? Let us do it. Let us roll it right on the Burden-
bearer; and when we have a part to act we will act it. And when you go from this place, Oh be so full of the
message that it is like fire shut up in your bones, that you cannot hold your peace. It is true men will say,
"You are too excited; you are making too much of this matter, and you do not think enough of the law; now,
you must think more of the law; don't be all the time reaching for this righteousness of Christ, but build up
the law." {1888 557.1}
Let the law take care of itself. We have been at work on the law until we get as dry as the hills of
Gilboa, without dew or rain. Let us trust in the merits of Jesus Christ of Nazareth. May God help us that our
eyes may be anointed with eyesalve, that we may see. {1888 557.2} {Ms10-1890 (February 6, 1890) par. 23-
25}
Fraţilor, să nu ne punem cu toţii poverile acolo? Şi când vom pleca de la această întâlnire, fie ca
adevărul să ardă în sufletele noastre ca un foc aprins în oase. Veţi întâlni pe aceia care vor spune,
„Voi sunteţi prea excitaţi cu privire la această problemă. Voi aţi luat-o prea în serios. Să nu atingeţi
atât de mult neprihănirea lui Hristos, şi nu faceţi atît de mult caz din aceasta. Să predicaţi Legea.”
Ca popor, noi am predicat Legea până când am ajuns atât de uscaţi, ca munţii Ghilboa care nu au
nici rouă, nici ploaie. Noi trebuie să predicăm pe Hristos în Lege, şi astfel în predicare va fi sevă şi
hrană şi va fi ca o mâncare pentru turma înfometată a lui Dumezeu. Noi nu trebuie să ne
încredem deloc în meritele noastre, ci în meritele lui Isus din Nazaret. Ochii noştri trebuie unşi cu
alifia pentru ochi. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 53}
Brethren, shall we not all of us leave our loads there? and when we leave this meeting, may it be with the
truth burning in our souls like fire shut up in our bones. You will meet with those who will say, "You are too
much excited over this matter. You are too much in earnest. You should not be reaching for the
righteousness of Christ, and making so much of that. You should preach the law." As a people, we have
preached the law until we are as dry as the hills of Gilboa that had neither dew nor rain. We must preach
Christ in the law, and there will be sap and nourishment in the preaching that will be as food to the famishing
flock of God. We must not trust in our own merits at all, but in the merits of Jesus of Nazareth. Our eyes must
be anointed with eye-salve. {RH March 11, 1890, par. 13} {1888 560.4}
Legea lui Dumnezeu este standardul complet al neprihănirii. Omul nu are în el însuşi
suficientă înţelepciune ca să contureze un regulament perfect care să spună ce este bine, şi de
aceea Dumnezeu a dat legea Lui ca o călăuză sigură. Omul nu este lăsat în seama raţiunii lui
eronate, în ce priveşte felul în care trebuie să se poarte cu tovarăşii lui în slujirea lui Dumnezeu. El
nu este lăsat să se împiedice pe drum, urmând închipuirea inimii şi minţii lui. Dumnezeu
atrage atenţia oamenilor spre un regulament de acţiune uşor de înţeles: poruncile care Îl au pe
Dumnezeu ca Autor, Legea pe care inspiraţia o numeşte sfântă, dreaptă şi bună. Slujirea pe care
Dumnezeu o aşteaptă de la slujitorii Săi nu este lăsată sub semnul confuziei sau îndoielii. Vrea omul
să iubească pe Dumnezeu mai presus de orice, şi pe aproapele ca pe el însuşi? {Materialele 1888,
vol. 4, pag. 7}
The law of God is a complete standard of righteousness. Man has not in himself sufficient wisdom to
frame a perfect rule of right, and therefore God has given His law as a safe guide. Man is not left to his own
fallacious reasoning in regard to his course of action toward his fellow men or his service to God. He is not left
to stumble along, following the imagination of his own heart and mind. God calls the attention of men to a
comprehensible rule of action, commandments that have God for their Author, the law pronounced by
inspiration holy, just, and good. The service that God expects of His servants is not left to question and doubt.
Will man love God supremely, and his neighbor as himself? {Lt15-1895 (June 8, 1895) par. 17} {1888 1385.1}
Cine sunt cei care vor primi viaţa veşnică? Cei care înaintea universului cerului sunt declaraţi că
în Hristos au suferit pedeapsa legii, şi că în El au împlinit neprihănirea ei. E nevoie să fim una în
caracter cu Hristos. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 23}
Who will be the receivers of eternal life? All who before the universe of heaven are adjudged to have in
Christ endured the penalty of the law, and in Him fulfilled its righteousness. We are to be one in
character with Christ. {Lt55-1895 (September 19, 1895) par. 11} {1888 1429.1}
Legea şi Evanghelia (1890-1899)
În timp ce o clasă perverteşte învăţătura îndreptăţirii prin credinţă, şi neglijează să se

supună condiţiilor arătate în Cuvântul lui Dumnezeu, „dacă mă iubiţi, păziţi poruncile mele,” este o
greşeală tot atât de mare din partea acelora ce pretind a crede şi a asculta de poruncile lui Dumnezeu,
să se aşeze în opoziţie cu preţioasele raze de lumină (noi pentru ei) reflectate de la crucea de pe
Calvar. Ei nu văd lucrurile minunate din Legea lui Dumnezeu. Pentru toţi cei ce sunt împlinitori ai
Cuvântului, şi ai oricărei porunci de ascultare, este şi o promisiune foarte sigură în dreptul
poruncii. Am pierdut foarte mult pentru că nu am avut deschişi ochii înţelegerii, ca să pricepem
lucrurile minunate ale Legii lui Dumnezeu. Pe de o parte, cei religioşi au despărţit în general,
Legea de evanghelie, în timp ce pe de altă parte, noi am făcut aproape acelaşi lucru, din alt punct de
vedere. Noi nu am înălţat înaintea oamenilor neprihănirea lui Hristos şi nici deplina semnificaţie
a marelui Său plan de răscumpărare. L-am lăsat pe dinafară pe Hristos şi iubirea Lui inegalabilă, şi
am introdus teorii şi raţionamente, am predicat argumente. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 92, 159}
While one class pervert the doctrine of justification by faith, and neglect to comply with the conditions
laid down in the Word of God, "If ye love me, keep my commandments," there is fully as great an error on the
part of those who claim to believe and obey the commandments of God, who place themselves in opposition
to the precious rays of light (new to them) reflected from the cross of Calvary. They do not see the
wondrous things in the law of God. To all who are doers of the word, with every injunction to obedience, there
is a promise the most positive underlying the command. And we have lost very much in that we have not
opened the eyes of our understanding to discern the wondrous things in the law of God. On the one hand the
religionist generally has divorced the law and the gospel, while we have on the other hand almost done the
same from another standpoint. We have not held up before the people the righteousness of Christ and
the full significance of His great plan of redemption. We have left out Christ and His matchless love, and
brought in the theories and reasonings, preached arguments. {Ms24-1890 (May 18, 1890) par. 13-14} {1888
669.1}; {Ms36-1890, par. 33-34} {1888 822.1-2}
Să fie foarte clar oricărei minţi: dacă Îl acceptăm pe Hristos ca Răscumpărător, trebuie
să-L acceptăm ca Conducător. Noi nu putem avea asigurarea, încrederea neclintită în Hristos ca
Mântuitor al nostru, până când nu Îl recunoaştem şi până când nu ne supunem poruncilor Lui. În
felul acesta dovedim că suntem de partea lui Dumnezeu. Atunci credinţa noastră are un sunet
veritabil. Ea lucrează prin dragoste. Spuneţi din toată inima voastră, „Doamne, cred că Tu ai
murit ca să îmi răscumperi sufletul. Dacă tu ai socotit de aşa o valoare sufletul meu încât să-Ţi dai
viaţa pentru mine, atunci Îţi încredinţez viaţa mea cu toate posibilităţile şi cu toate slăbiciunile, ca să
o păzeşti.” Voinţa trebuie să fie adusă în perfectă armonie cu voia lui Dumnezeu. {Materialele 1888,
vol. 2, pag. 92,160}
Let this point be fully settled in every mind: If we accept Christ as a Redeemer we must accept Him as a
Ruler. We cannot have the assurance, the perfect confiding trust in Christ as our Saviour until we
acknowledge Him and are obedient to His commandments. Thus we evidence our allegiance to God. We
have then the genuine ring in our faith. It works by love. Speak it from your heart, "Lord, I believe Thou hast
died to redeem my soul. If Thou hast placed such a value upon my soul to give Thy life for mine, I give my life
and all its possibilities in all my weakness into Thy keeping." The will must be brought into complete harmony
with the will of God. {Ms24-1890 (May 18, 1890) par. 16} {1888 670.1}; {Ms36-1890, par. 36} {1888 823.1}
Exemplul lui Hristos se află înaintea noastră, pentru a păstra Legea în strânsă legătură
cu Evanghelia. Acestea nu pot fi separate. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 93}
The example of Christ is before us, ever to keep the law and the gospel closely connected. They
cannot be separated. {Ms24-1890 (May 18, 1890) par. 21} {1888 672.1}
Relaţia lui Hristos faţă de Lege este mult prea puţin înţeleasă… Legea şi evanghelia sunt atât de
contopite una cu alta, încât nu poate fi prezentat adevărul aşa cum este în Isus, fără să fie contopite
aceste subiecte în deplină armonie. Legea este evanghelia lui Hristos acoperită; evanghelia lui Isus
nu este nici mai mult nici mai puţin decât Legea desluşită prin prezentarea principiilor ei
nemărginite. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 95}
The relation of Christ to the law is but faintly comprehended… The law and the gospel are so blended
that the truth cannot be presented as it is in Jesus, without blending these subjects in perfect agreement. The
law is the gospel of Christ veiled; the gospel of Jesus is nothing more or less than the law defined, showing
its far-reaching principles. {RH May 27, 1890, par. 9} {1888 674.2}
„Curcubeul Meu, pe care l-am aşezat în nor, el va sluji ca semn al legământului dintre Mine şi
pământ... Eu îmi voi aduce aminte de legământul dintre Mine şi voi… şi apele nu se vor mai face un
potop, ca să nimicească orice făptură.” În curcubeul de deasupra tronului este o mărturie pentru
totdeauna a faptului că „atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât a dat pe singurul Lui Fiu, pentru
ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” Oriunde este prezentată Legea
înaintea oamenilor, fie ca învăţătorul adevărului să arate spre tronul înconjurat de curcubeul
făgăduinţei, neprihănirea lui Hristos. Slava Legii este Hristos; El a venit ca să înalţe
Legea şi să o slăvească. Arătaţi clar că îndurarea şi adevărul se întâlnesc în Hristos, că
neprihănirea şi pacea se îmbrăţişează. Când priviţi la tronul Său, înălţându-vă rugăciunea, lauda şi
mulţumirea către Dumnezeu, atunci vă desăvârşiţi caracterul creştin, atunci Îl reprezentaţi pe
Hristos în lume. Voi rămâneţi în Hristos, şi Hristos rămâne în voi. Atunci aveţi pacea care
depăşeşte orice pricepere. Avem nevoie să medităm continuu asupra lui Hristos şi a frumuseţii
Lui atrăgătoare. Noi trebuie să îndreptăm minţile spre Isus, să le legăm de El. În fiecare discurs,
stăruiţi asupra atributelor divine.
După cum curcubeul se formează în nor prin unirea luminii soarelui cu picurii de apă, tot
aşa curcubeul din jurul tronului reprezintă puterea combinată a dreptăţii şi îndurării. Nu doar
dreptatea este cea care trebuie să fie menţinută; aceasta ar eclipsa slava curcubeului aflat deasupra
promisiunii; omul nu ar putea vedea atunci decât pedeapsa Legii. Dar dacă nu ar fi dreptate, dacă nu
ar fi pedeapsă, guvernarea lui Dumnezeu nu ar avea stabilitate. Judecata şi îndurarea împreună fac
ca mîntuirea să fie deplină şi completă. Contopirea celor două ne conduc, atunci când Îl
privim pe Răscumpărătorul lumii, şi când privim Legea lui Dumnezeu, să exclamăm: „îndurarea
Ta mă face mare.” Ştim că evanghelia este un sistem complet şi desăvârşit, care descoperă că
Legea lui Dumnezeu nu poate fi schimbată. Ea inspiră inima cu speranţă şi cu iubire faţă de
Dumnezeu. Îndurarea ne invită să intrăm pe porţi în cetatea lui Dumnezeu, iar dreptatea este
satisfăcută să acorde fiecărui suflet ascultător privilegii depline ca membru al familiei regale, ca
fiu al Împăratului cerului. Dacă am avea defecte în caracter, nu am putea trece prin porţile pe
care îndurarea le-a deschis celui ascultător; căci dreptatea stă la intrare şi cere sfinţenie, puritate, în
toţi cei care Îl vor vedea pe Dumnezeu. Dacă dreptatea ar fi adusă la tăcere, dacă ar fi posibil ca
îndurarea divină să deschidă porţile pentru toţi oamenii, indiferent de caracter, atunci în cer s-ar
produce o stare de nemulţumire şi rebeliune mai rea decât înainte ca Satana să fi fost expulzat.
Pacea, fericirea şi armonia cerului ar fi distruse. Trecerea de la pământ la cer nu va schimba
caracterul oamenilor. Fericirea celor răscumpăraţi în cer vine din caracterele pe care şi le-au
format în viaţa aceasta, după chipul lui Hristos. Sfinţii din cer au fost mai întâi sfinţi pe pământ.
Mântuirea pe care a câştigat-o Hristos pentru om, cu un sacrificiu atât de mare, este singura care
are valoare, este cea care salvează din păcat, cea care ne scapă de cauza întregii mizerii şi
nenorociri din lumea noastră. Îndurarea întinsă peste păcătos îl atrage continuu spre Hristos. Dacă
răspunde, dacă vine în pocăinţă cu mărturisire, dacă se prinde cu credinţă de nădejdea care îi este
pusă în faţă prin evanghelie, Dumnezeu nu dispreţuieşte inima zdrobită şi mâhnită. În felul acesta
Legea lui Dumnezeu nu este slăbită, ci puterea păcatului este zdrobită, iar sceptrul îndurării este
întins păcătosului pocăit.{Materialele 1888, vol. 2, pag. 118}
"I do set my bow in the cloud, and it shall be for a token of a covenant between me and the earth ..... And I
will remember my covenant, ... and the waters shall no more become a flood to destroy all flesh." In the
rainbow above the throne is an everlasting testimony that "God so loved the world, that he gave his only
begotten Son, that whosoever believeth in him should not perish, but have everlasting life." Whenever the law
is presented before the people, let the teacher of truth point out the throne arched with the rainbow of
promise, the righteousness of Christ. The glory of the law is Christ; He came to magnify the law, and
make it honorable. Make it distinct that mercy and truth have met together in Christ, and righteousness and
peace have embraced each other. It is when you are looking to His throne, offering up your penitence and
praise and thanksgiving to God, that you perfect Christian character, and represent Christ to the world.
You abide in Christ, and Christ abides in you; you have that peace that passeth all understanding. We need
constantly to meditate upon Christ and His attractive loveliness. We must direct minds to Jesus, fasten
them upon Him. In every discourse dwell upon the divine attributes. {1888 729.2}
As the bow in the cloud is formed by the union of the sunlight and the shower, so the rainbow
encircling the throne represents the combined power of mercy and justice. It is not justice alone that is to
be maintained; for this would eclipse the glory of the rainbow above the promise; man could see only the
penalty of the law. Were there no justice, no penalty, there would be no stability to the government of God. It
is the mingling of judgment and mercy that makes salvation full and complete. It is the blending of the two
that leads us, as we view the world's Redeemer, and the law of Jehovah, to exclaim, "Thy gentleness hath
made me great." We know that the gospel is a perfect and complete system, revealing the immutability of the
law of God. It inspires the heart with hope, and with love for God. Mercy invites us to enter through the gates
into the city of God, and justice is satisfied to accord to every obedient soul full privileges as a member of the
royal family, a child of the heavenly King. If we were defective in character, we could not pass the gates
that mercy has opened to the obedient; for justice stands at the entrance, and demands holiness, purity, in
all who would see God. Were justice extinct, and were it possible for divine mercy to open the gates to the
whole race, irrespective of character, there would be a worse condition of disaffection and rebellion in heaven
than before Satan was expelled. The peace, happiness, and harmony of heaven would be broken up. The
change from earth to heaven will not change men's characters; the happiness of the redeemed in heaven
results from the characters formed in this life, after the image of Christ. The saints in heaven will first have
been saints on earth. {1888 730.1}
The salvation that Christ made such a sacrifice to gain for man, is that which is alone of value, that which
saves from sin, the cause of all the misery and woe in our world. Mercy extended to the sinner is constantly
drawing him to Jesus. If he responds, coming in penitence with confession, in faith laying hold of the hope set
before him in the gospel, God will not despise the broken and contrite heart. Thus b of God is not weakened,
but the power of sin is broken, and the scepter of mercy is extended to the penitent sinner.
{1888 731.1} {Lt1f-1890 (November 1890) par. 27-31}
Simt asupra sufletului meu povara de a prezenta nu numai Legea, ci şi Evanghelia. Una nu este
completă fără cealaltă. Auzim de aşa de mulţi care sunt amăgiţi de duşman, şi care afirmă tot timpul,
„sunt mântuit; sunt mântuit”; dar dacă le prezinţi marele standard moral al neprihănirii, ei arată atâta
dispreţ faţă de norma lui Dumnezeu de neprihănire, încât ne putem da seama că ei nu ştiu ce
înseamnă să fii mântuit. 282 Ei au prins aceste cuvinte şi le repetă ca un papagal, în timp ce nu ştiu
nimic despre harul salvator. Inima nu este în armonie cu Legea lui Dumnezeu, ci este în
vrăjmăşie cu Legea aceasta. Aşa a fost marele rebel în cer…
Cum poate să fie adus păcătosul să îşi cunoască păcatele, dacă nu ştie ce este păcatul? Singura
definiţie a păcatului pe care o dă Cuvântul lui Dumnezeu este cea din 1Ioan 3:4: „păcatul
este fărădelege.” Păcătosul trebuie să fie făcut să simtă că este un călcător al Legii. Hristos
murind pe crucea Calvarului, îi atrage atenţia. De ce a murit Hristos? Pentru că a fost singura
posibilitate prin care omul a putut să fie salvat. El a devenit Înlocuitorul şi siguranţa noastră.
El a luat asupra Lui păcatele noastre, ca să poată atribui neprihănirea Lui tuturor celor ce cred
în El. Iubirea pe care Isus Hristos a dat-o pe faţă pentru om prin suferinţele pe care le-a îndurat pe
crucea Calvarului, este o taină până şi pentru oastea îngerilor din cer. Uimitoare este iubirea Tatălui
care a dat pe Fiul Său să moară, pentru a răscumpăra păcătosul! Oh, ce iubire, nu se găsesc cuvinte
pentru o aşa iubire!
Bunătatea şi iubirea lui Dumnezeu îl conduce pe păcătos la pocăinţă faţă de Dumnezeu
şi la credinţă faţă de Domnul Isus Hristos. Păcătosul trezit, condamnat de păcat prin descoperirea
reală a iubirii lui Dumnezeu, este dus în faţa Legii pe care a călcat-o. Aceasta îl cheamă la pocăinţă,
totuşi, nu există nicio calitate mântuitoare în Lege pentru a ierta călcarea Legii, aşa încât cazul lui
pare fără speranţă. Dar Legea îl atrage la Hristos. Oricât de adânci ar fi păcatele fărădelegilor lui,
sângele lui Isus Hristos îl poate curăţa de orice păcat.
Există o necesitate de a stărui asupra iubirii lui Isus Hristos; acest lucru este esenţial. Dar
aceasta nu este tot ce trebuie să fie vorbit. Marele standard al caracterului – Legea cea sfântă a
lui Dumnezeu, cu toate poruncile ei solemne – ar trebui să fie expus în mod clar, împreună cu
circumstanţele rostirii Legii pe Muntele Sinai într-o măreţie înfricoşătoare. Domnul Isus Hristos a
fost acolo în persoană. El a rostit Legea aceasta şi a dat poruncile care nu pot fi schimbate, nici
desfiinţate şi sunt veşnice în caracterul lor. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 142}
I feel the burden on my soul to present not only the law but the gospel. One is not complete without the
other. We hear so many who are deceived by the enemy constantly claiming, "I am saved; I am saved;" but
you present God's great moral standard of righteousness before them, and they show such contempt of God's
rule of righteousness that we know that they do not know what it means to be saved. They have caught up the
words, and repeat them parrot-like, while they know nothing of saving grace. The heart is not in harmony with
the law of God, but is at enmity with that law. Thus was the great rebel in heaven. Will the Lord take men and
women to heaven who have no respect for the law of His universe? {1888 779.4}…
What is to bring the sinner to the knowledge of his sins unless he knows what sin is? The only definition
of sin in the Word of God is given us in 1 John 3:4: "Sin is the transgression of the law." The sinner must
be made to feel that he is a transgressor. Christ dying upon the cross of Calvary is drawing his attention. Why
did Christ die? Because it was the only means for man to be saved. He became our substitute and surety.
He took upon Himself our sins that He might impute His own righteousness to all who believe in Him. The
love of Jesus Christ displayed for man in the sufferings He endured on the cross of Calvary is a mystery even
to the angelic host of heaven. Amazing love of the Father to give His Son to die to ransom the sinner! Oh,
what love, what inexpressible love! {1888 780.2}
The goodness and the love of God lead the sinner to repentance toward God and faith toward our Lord
Jesus Christ. The awakened sinner, convicted of sin by the true display of the love of God, is pointed to the
law he has transgressed. It calls to him to repent, yet there is no saving quality in law to pardon the
transgression of law, and his case seems hopeless. But the law draws him to Christ. However deep are his
sins of transgression, the blood of Jesus Christ can cleanse him from all sin. {1888 780.3}
There is a necessity of dwelling upon the love of Jesus Christ; this is essential. But it is not all that
must be spoken. The great standard of character--God's holy law, with all its solemn injunctions--should be
distinctly set forth, together with the circumstances of the giving of the law from Mount Sinai in awful grandeur.
The Lord Jesus Christ was there in person. He spoke that law, and gave the commandments, which are
unalterable, unchangeable, and eternal in their character. {1888 781.1} {Ms53-1890 (December 27, 1890)
par. 49-53}
În timp ce stăruim asupra caracterului părintesc al lui Dumnezeu, şi a iubirii arătate pentru om în
dăruirea singurului Său Fiu, trebuie să le spunem oamenilor de ce a fost necesar un sacrificiu atât
de costisitor. A fost necesar din cauza păcatului. Ce este păcatul? Este călcarea Legii. Numai
Fiul lui Dumnezeu putea să plătească pedeapsa, şi putea să o plătească numai prin umilinţa şi
moartea Lui. În timp ce oamenii privesc la cruce, conştiinţa se trezeşte. Ei văd maiestatea
Legii, sfinţenia lui Dumnezeu, şi faptul că ei nu seamănă cu El în caracter. Ei fug la Isus Hristos ca
să găsească scăpare, la Cel care îi poate curăţa de orice pată a păcatului şi îi înfiază în familia regală,
făcându-i fii ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Isus Hristos. Atunci cuvintele
rugăciunii pe care a înălţat-o Tatălui vor fi împlinite: „Eu în ei, şi Tu în Mine; pentru ca ei
să fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis, şi că i-ai iubit, cum M-ai
iubit pe Mine. Tată, vreau ca acolo unde Sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia pe care Mi i-ai dat
Tu, ca să vadă slava Mea, slavă pe care Mi-ai dat-o Tu; fiindcă Tu M-ai iubit înainte de întemeierea
lumii… Eu le-am făcut cunoscut Numele Tău, şi li-L voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu
care M-ai iubit Tu, să fie în ei, şi Eu să fiu în ei.” Ioan 17: 23-26. 284 {Materialele 1888, vol. 2, pag.
143}
While we dwell upon the paternal character of God, and His love expressed for man in the gift of His only
begotten Son, we must tell people why such a costly sacrifice was necessary. It was because of sin.
What is sin? The transgression of the law. Only the Son of God could pay the penalty, and that by His own
humiliation and death. As men look at the cross, conscience will be aroused. They will see the majesty of
the law, the holiness of God, and their own unlikeness to His character. They will flee for refuge to Jesus
Christ, who can cleanse them from every stain of sin and adopt them into the royal family, making them sons
of God and joint heirs with Jesus Christ. Then will the words of the prayer He offered to His Father be verified:
"I in them, and thou in me, that they may be made perfect in one; and that the world may know that thou hast
sent me, and hast loved them, as thou hast loved me. Father, I will that they also, whom thou hast given me,
be with me where I am; that they may behold my glory, which thou hast given me: for thou lovedst me before
the foundation of the world. . . . And I have declared unto them thy name, and will declare it: that the love
wherewith thou hast loved me may be in them, and I in them." John 17:23-26. {Ms53-1890 (December 27,
1890) par. 54} {1888 781.2}
Să nu credeţi că oamenii pot fi mişcaţi doar prin prezentarea iubirii lui Dumnezeu. Puteţi
clădi foarte frumos subiectul acesta, dar este fără fundaţie. Săpaţi adânc, şi puneţi temelia
pe Hristos – Mântuitorul răstignit, care a murit pentru călcătorul Legii, pentru ca acesta să nu
piară ci să aibă viaţa veşnică. Cum? Prin faptul că se întoarce la supunere faţă de Legea cea
sfântă a lui Dumnezeu. „Pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa în Domnul nostru Isus Hristos.”
(Fapte 20:21).
Legea şi Evanghelia merg mână în mână. Una este completarea celeilalte. Legea, fără credinţă în
Evanghelia lui Hristos nu poate salva pe călcătorul Legii. Evanghelia, fără Lege este
ineficientă şi lipsită de putere. Legea şi Evanghelia sunt o unitate desăvârşită. Domnul Isus a pus
temelia clădirii, şi tot El „pune piatra cea mai însemnată în vârful Templului, în mijlocul
strigătelor de: „Îndurare, îndurare cu ea!”” (Zaharia 4:7). El este şi Autorul şi Desăvârşitorul
credinţei noastre, Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul, Cel dintâi şi Cel de pe urmă. Cele două
contopite – Evanghelia lui Hristos şi Legea lui Dumnezeu – produc iubire şi credinţă autentică.
Take not the position that men can be moved by the presentation of the love of God alone. You may
build ever so fine a structure, but it is without foundation. Dig deep, lay the foundation on Christ alone--a
crucified Redeemer who died for the transgressor that he should not perish but have eternal life. How? Only
by coming back to his allegiance to God's holy law. "Repentance toward God, and faith toward our Lord
Jesus Christ." Acts 20:21. {1888 783.1}
The law and the gospel go hand in hand. The one is the complement of the other. The law without faith
in the gospel of Christ cannot save the transgressor of law. The gospel without the law is inefficient and
powerless. The law and the gospel are a perfect whole. The Lord Jesus laid the foundation of the building,
and He lays "the headstone thereof with shoutings, crying, Grace, grace unto it." Zechariah 4:7. He is the
Author and Finisher of our faith, the Alpha and Omega, the beginning and the end, the first and the last. The
two blended--the gospel of Christ and the law of God--produce the love and faith unfeigned. {1888 783.2}
{Ms53-1890 (December 27, 1890) par. 58-59}
Există un singur mare adevăr central, care trebuie ţinut întotdeauna în faţa ochilor atunci când
cercetăm Scripturile: Hristos, şi El răstignit. Orice alt adevăr este investit cu influenţă şi cu putere
în mod corespunzător cu relaţia pe care o are cu această temă. Numai în lumina crucii putem
înţelege caracterul solemn al Legii lui Dumnezeu. Sufletul paralizat din cauza păcatului poate fi
înzestrat cu viaţă numai prin lucrarea care a fost făcută pe cruce de Autorul mântuirii noastre. Iubirea
lui Hristos constrânge omul să se unească cu El în lucrările şi în jertfirea Lui. Descoperirea iubirii
divine trezeşte în ei simţul obligaţiei lor pe care au neglijat-o, de a fi purtători de lumină către lume,
şi îi inspiră cu un spirit misionar. Adevărul acesta le luminează mintea şi le sfinţeşte sufletul.
Adevărul acesta izgoneşte necredinţa şi inspiră credinţă. Acesta este singurul mare adevăr care
trebuie să fie ţinut în mod continuu în mintea oamenilor. Cu toate acestea, cât de vag este înţeleasă
iubirea lui Dumnezeu; şi în predicarea cuvântului, ea face doar foarte slabă impresie.
There is one great central truth to be kept ever before the mind in the searching of the Scriptures: --
Christ and Him crucified. Every other truth is invested with influence and power corresponding to its relation
to this theme. It is only in the light of the cross that we can discern the exalted character of the law of
God. The soul palsied by sin can be endowed with life only through the work wrought out upon the cross by
the Author of our salvation. The love of Christ constrains man to unite with Him in His labors and sacrifice.
The revelation of divine love awakens in them a sense of their neglected obligation to be light-bearers to the
world, and inspires them with a missionary spirit. This truth enlightens the mind and sanctifies the soul. It will
banish unbelief and inspire faith. It is the one great truth to be constantly kept before the minds of men. Yet
how dimly is the love of God understood; and in the teaching of the word it makes but a faint impression.
{Ms31-1890, par. 14} {1888 806.1}
Multă lumină preţioasă a fost adusă la această întâlnire (Minneapolis, 1888). Legea lui
Dumnezeu a fost proslăvită, aşezată înaintea oamenilor în cadrul evangheliei lui Isus Hristos, şi a
lăsat în multe minţi impresii care se vor adânci şi vor dura cât veşnicia, în timp ce alte minţi
s-au închis în faţa luminii din cauză că nu se potrivea cu ideile şi părerile lor anterioare.
Much precious light was brought out at this meeting [Minneapolis, 1888]. The law of God was exalted,
placed before the people in the framework of the gospel of Jesus Christ, which left impressions on many
minds which will be deepened and will be as lasting as eternity, while some minds were closed against light
because it did not meet their ideas and former opinions {Ms37-1890, par. 9} {1888 828.1}
Hristos declară mai departe: „Cine mănâncă trupul Meu, şi bea sângele Meu, are viaţa veşnică; şi
Eu îl voi învia în ziua de apoi. Căci trupul Meu este cu adevărat o hrană, şi sângele Meu
este cu adevărat o băutură. Cine mănâncă trupul Meu, şi bea sângele Meu, rămâne în Mine, şi
Eu rămân în el.” (Vers. 54-56). Cuvintele acestea sunt foarte asemănătoare cu cele pe care le-a
folosit atunci când S-a reprezentat pe Sine ca pe o viţă ale cărei ramuri sunt urmaşii Săi: „Rămâneţi
în Mine, şi Eu voi rămânea în voi. După cum mlădiţa nu poate aduce roadă de la sine, dacă nu
rămâne în viţă, tot aşa nici voi nu puteţi aduce roadă, dacă nu rămâneţi în Mine. Eu Sunt Viţa, voi
sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine, şi în cine rămân Eu, aduce multă roadă; căci despărţiţi de
Mine, nu puteţi face nimic.” (Ioan 15:4,5).
Cum ar putea poporul nostru să fie ajutat mai bine decât dacă i se dă pâinea vieţii? Şi
pâinea aceasta este Cuvântul lui Dumnezeu; căci Hristos a spus: „Duhul este acela care dă viaţă,
carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu, Sunt duh şi viaţă.” (Ioan 6:63).
Legea şi Evanghelia, aşa cum sunt descoperite în Cuvânt, trebuie să fie predicate înaintea
oamenilor; căci Legea împreună cu Evanghelia vor da convingeri în ce priveşte păcatul. În timp ce
condamnă păcatul, Legea lui Dumnezeu îndreaptă privirea spre Evanghelie, descoperindu-L pe
Isus Hristos, Cel în care „locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii.” Slava Evangheliei
reflectă lumină peste epoca Iudeilor, dând semnificaţie întregului sistem iudaic de umbre şi
simboluri. În felul acesta Legea şi Evanghelia sunt contopite. În nicio cuvântare ele nu trebuie să
fie despărţite. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 187}
Christ further declares: "Whoso eateth My flesh, and drinketh My blood, hath eternal life; and I will raise
him up at the last day. For My flesh is meat indeed, and My blood is drink indeed. He that eateth My flesh,
and drinketh My blood, dwelleth in Me, and I in him" (Verses 54-56). These words are very similar to those
He used in representing Himself as the Vine, and His followers as the branches: "Abide in Me, and I in you.
As the branch cannot bear fruit of itself, except it abide in the vine, no more can ye, except ye abide in Me. I
am the Vine, ye are the branches: He that abideth in Me, and I in him, the same bringeth forth much fruit: for
without Me ye can do nothing" (John 15:4, 5). {1888 892.3}
How can our people be better helped than by being given the bread of life? And this bread is God's
Word; for Christ has said: "It is the spirit that quickeneth; the flesh profiteth nothing: the words that I speak
unto you, they are spirit, and they are life" (John 6:63). {1888 892.4}
The law and the gospel, revealed in the Word, are to be preached to the people; for the law and the
gospel, blended, will convict of sin. God's law, while condemning sin, points to the gospel, revealing Jesus
Christ, in whom "dwelleth all the fulness of the Godhead bodily." The glory of the gospel reflects light upon the
Jewish age, giving significance to the whole Jewish economy of types and shadows. Thus both the law and
the gospel are blended. In no discourse are they to be divorced. {1888 892.5} {Ms21-1891 (February 27,
1891) par. 10-12}
Mulţi dintre fraţii şi surorile noastre nu văd lucrurile minunate care pot fi văzute în
Legea lui Dumnezeu. Ei nu au privit ceea ce a fost descoperit lui Moise atunci când s-a rugat:
„Arată-mi slava Ta!” (Exod 33:18). Lui Moise i-a fost descoperit caracterul lui Dumnezeu.
„Domnul S-a pogorât într-un nor, a stat acolo lângă el şi a rostit Numele Domnului. Şi Domnul a
trecut pe dinaintea lui şi a strigat: „Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare şi
milostiv, încet la mânie, plin de bunătate şi credincioşie, care Îşi ţine dragostea până în mii de
neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte pe cel vinovat
drept nevinovat, şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la al
treilea şi al patrulea neam!” (Exod 34:5-7).
Apostolul Ioan, în prima lui epistolă, redă definiţia păcatului. El declară: „Oricine face păcat,
face şi fărădelege; şi păcatul este fărădelege.” (1 Ioan 3:4).
Lui Moise, caracterul lui Dumnezeu i s-a descoperit ca fiind slava Sa. În acelaşi fel, noi privim
slava lui Hristos, privind caracterul Lui. Pavel spune: „Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o
oglindă, slava Domnului, şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă (din caracter în
caracter), prin Duhul Domnului.” (2 Corinteni 3:18). {Materialele 1888, vol. 2, pag. 184}
Many of our brethren and sisters do not discern the wondrous things that are to be seen in God's law.
They have not beheld that which was revealed to Moses when he prayed, "I beseech Thee, show me Thy
glory" (Exodus 33:18). To Moses was revealed God's character. "The Lord descended in the cloud, and
stood with him there, and proclaimed the name of the Lord. And the Lord passed by before him, and
proclaimed, The Lord, The Lord God, merciful and gracious, longsuffering, and abundant in goodness and
truth, Keeping mercy for thousands, forgiving iniquity and transgression and sin, and that will by no means
clear the guilty" (Exodus 34:5-7). {1888 893.2}
The apostle John, in his first epistle, gives the definition of sin, He declares: "Whosoever committeth sin
transgresseth also the law: for sin is the transgression of the law" (1 John 3:4). {1888 893.3}
To Moses, the character of God was revealed as His glory. In like manner, we behold the glory of
Christ by beholding His character. Paul says: "We all, with open face beholding as in a glass the glory of the
Lord, are changed into the same image from glory to glory [from character to character] even as by the Spirit
of the Lord" (2 Corinthians 3:18). {1888 893.4} {Ms21-1891 (February 27, 1891) par. 14-16}
Subiectul care atrage inima păcătosului este Hristos şi El răstignit. Pe crucea de pe Calvar, Isus
este descoperit lumii în dragostea Sa de neegalat. Prezentaţi-L astfel mulţimii înfometate, iar lumina
iubirii Sale va câştiga oamenii de la întuneric la lumină, de la păcat la ascultare şi sfinţenie.
Privindu-L pe Isus, pe crucea de pe Calvar, conştiinţa se trezeşte faţă de caracterul ticălos al
păcatului, şi nimic altceva nu o poate trezi în felul acesta. Păcatul este cel care a cauzat moartea
iubitului Fiu al lui Dumnezeu, iar păcatul este călcarea legii. Asupra Lui au fost puse nelegiuirile
noastre, ale tuturor. Păcătosul spune apoi despre lege că este bună, căci el îşi dă seama că aceasta
condamnă faptele sale rele, în timp ce preamăreşte dragostea fără seamăn a lui Dumnezeu care i-a
asigurat mântuirea prin atribuirea neprihănirii Aceluia care n-a cunoscut niciun păcat şi în a
cărui gură nu s-a găsit niciun vicleşug. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 76}
The theme that attracts the heart of the sinner is Christ, and him crucified. On the cross of Calvary,
Jesus stands revealed to the world in unparalleled love. Present him thus to the hungering multitudes, and the
light of his love will win men from darkness to light, from transgression to obedience and true holiness.
Beholding Jesus upon the cross of Calvary arouses the conscience to the heinous character of sin as nothing
else can do. It was sin that caused the death of God's dear Son, and sin is the transgression of the law. On
him was laid the iniquities of us all. The sinner then consents unto the law that it is good; for he realizes that it
condemns his evil deeds, while he magnifies the matchless love of God in providing for him salvation through
the imputed righteousness of Him who knew no sin, in whose mouth there was found no guile. {RH
November 22, 1892, par. 9} {1888 1074.1}
Mântuitorul înălţat trebuie să fie văzut în lucrarea Sa eficientă ca Miel junghiat, stând pe tron,
pentru a împărţi binecuvântările nepreţuite ale legământului, beneficii pentru care a murit, ca să
le poată câştiga pentru fiecare suflet care va crede în El. Ioan nu a putut exprima această
iubire în cuvinte; era prea adâncă, prea largă; el cheamă familia omenească să o privească. Hristos
pledează pentru biserică în curţile cereşti de sus, pledează pentru cei pentru care El a plătit
ca preţ de răscumpărare sângele vieţii Său. Secole, ani, niciodată nu pot diminua eficienţa
acestei jertfe ispăşitoare. Acest mesaj al Evangheliei harului Său, trebuia să fie dat bisericii în linii
clare şi distincte, ca lumea să nu mai spună că adventiştii de ziua a şaptea vorbesc de lege, lege,
dar nu predică şi nu cred pe Hristos. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 179}
The uplifted Saviour is to appear in His efficacious work as the Lamb slain, sitting upon the throne to
dispense the priceless covenant blessings, the benefits He died to purchase for every soul who should believe
on Him. John could not express that love in words; it was too deep, too broad; he calls upon the human family
to behold it. Christ is pleading for the church in the heavenly courts above, pleading for those for whom He
paid the redemption price of His own life blood. Centuries, ages, can never diminish the efficacy of this
atoning sacrifice. This message of the gospel of His grace was to be given to the church in clear and
distinct lines, that the world should no longer say, Seventh-day Adventists talk the law, the law, but do
not preach or believe Christ. {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 44} {1888 1337.1}
Cuvintele lui Ioan trebuie vestite de poporul lui Dumnezeu, ca toţi să poată discerne lumina şi
să umble în lumină: „Cel ce vine din cer, este mai presus de toţi; cel ce este de pe
pământ, este pământesc, şi vorbeşte ca de pe pământ. Cel ce vine din cer, este mai presus de toţi. El
mărturiseşte ce a văzut şi a auzit, şi totuşi nimeni nu primeşte mărturia Lui. Cine primeşte mărturia
Lui, adevereşte prin aceasta că Dumnezeu spune adevărul. Căci Acela, pe care L-a trimis
Dumnezeu, vorbeşte cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu-I dă Duhul cu măsură. Tatăl
iubeşte pe Fiul, şi a dat toate lucrurile în mâna Lui. Cine crede în Fiul, are viaţa veşnică; dar cine nu
crede în Fiul, nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.”
Aceasta este mărturia care trebuie să meargă în lungul şi în latul lumii. Aceasta prezintă legea
şi Evanghelia, unind cele două într-un întreg perfect. (Vezi Romani 5, şi 1 Ioan 3:9, până la
sfârşitul capitolului.) Aceste scripturi preţioase vor impresiona fiecare inimă care este deschisă
pentru a le primi. „Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate” – celor
care sunt smeriţi cu inima. „Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a
dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu.” Ei nu au doar o credinţă formală, o teorie a adevărului,
o religie legalistă, ci ei cred în scopul de a-şi însuşi cele mai bogate daruri ale lui Dumnezeu. Ei cer
darul, ca să îl poată da altora. Ei pot spune, „Şi noi toţi am primit din plinătatea Lui, şi har după har.”
John’s words are [to be] sounded by God’s people, that all may discern the light and walk in the light.
“He that cometh from above is above all; he that is of the earth is earthly, and speaketh of the earth; He that
cometh from heaven is above all. And what he hath seen and heard, that he testifieth; and no man receiveth
his testimony. He that hath received his testimony hath set to his seal that God is true. For He whom God hath
sent speaketh the words of God: for God giveth not the Spirit by measure unto Him. The Father loveth the
Son, and hath given all things into his hands. He that believeth on the Son hath everlasting life: and he that
believeth not the Son, shall not see life: but the wrath of God abideth on him.” [Verses 31-36.] {Lt57-1895
(May 1, 1895) par. 47} {1888 1338.2}
This is the testimony that must go throughout the length and breadth of the world. It presents the
law and the gospel, binding up the two in a perfect whole. (See Romans 5, and 1 John 3:9) to the close of
the chapter. These precious scriptures will be impressed upon every heart that is opened to receive them.
“The entrance of Thy words giveth light; it giveth understanding to the simple”—those who are contrite in
heart. [Psalm 119:130.] “As many as received Him, to them gave He power to become the sons of God, even
to them that believe on His name.” [John 1:12.] These have not a mere nominal faith, a theory of truth, a legal
religion, but they believe to a purpose, appropriating to themselves the richest gifts of God. They plead for the
gift, that they may give to others. They can say, “Of His fulness have all we received, and grace for grace.”
[Verse 16.] {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 48} {1888 1339.1}
Legea rosteşte condamnarea în dreptul celor ce nu sunt împlinitori ai preceptelor Lui.

Dumnezeu nu va accepta nicio scuză pe care ar putea să o prezinte omul pentru a obţine achitarea.
Nu este în Lege nicio putere pentru a salva pe călcătorul Legii. Dar Hristos, Cel care S-a dat pe
Sine Însuşi ca să poarte păcatul lumii, este Mijlocitorul omului şi Cel care iartă păcatul tuturor
celor ce îşi mărturisesc păcatele şi Îl acceptă pe El ca Mântuitor al lor. „Tuturor celor ce L-au primit,
adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu.” „Şi noi toţi am
primit din plinătatea Lui, şi har după har.” {Materialele 1888, vol. 4, pag. 8}
The law speaks condemnation to those who are [not] doers of His precepts. God will accept no plea
that man can offer to obtain acquittal. There is no power in law to save the transgressor of law. But Christ,
who gave himself as the world’s sin bearer, becomes the Mediator for man, and the Sin-pardoner for all
who come confessing their sins and accepting Him as their Saviour. “As many as received him, to them gave
He power to become the sons of God, even to them that believe on His name.” “And of His fullness have all
we received, and grace for grace.” [John 1:12, 16.] {Lt15-1895 (June 8, 1895) par. 26} {1888 1388.1}
„Oricine iubeşte, este născut din Dumnezeu şi cunoaşte pe Dumnezeu … Dacă ne iubim unii pe
alţii, Dumnezeu locuieşte în noi, şi iubirea Lui este făcută desăvârşită în noi.” „Dumnezeu este
dragoste; dacă rămâne cineva în dragoste, rămâne în Dumnezeu, şi Dumnezeu în El.”
Întreaga Lege este împlinită în cel care iubeşte pe Dumnezeu cu toată inima sa, şi pe aproapele
ca pe el însuşi. Aceasta înseamnă să fie „slavă lui Dumnezeu în locurile înalte, şi pace pe pământ
între oamenii plăcuţi Lui.” O, nu este o dovadă de slăbiciune să ai o inimă miloasă, sensibilă, umilă
şi împreună simţitoare! De o aşa inimă nimeni nu ar trebui să se ruşineze, ca şi cum ar fi o slăbiciune.
Aceasta este puternic derivată de la Hristos. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 36}
“Every one that loveth is born of God, and knoweth God. ... If we love one another, God dwelleth in us, and
his love is perfected in us. ... God is love; and he that dwelleth in love dwelleth in God, and God in him.” [1
John 4:7, 12, 16.] The entire law is fulfilled in him who loves God with all his heart, and his neighbor as
himself. This is “glory to God in the highest, and on earth peace, good will toward men.” [Luke 2:14.] O, it is
not weakness to have a tender, <humble,> sympathetic, pitying heart. Of this no one should be ashamed as
if it were a weakness. It is strength derived from Christ. {Lt86-1895 (September 27, 1895) par. 29} {1888
1466.3}
„Legea ne-a fost un îndrumător spre Hristos, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă”
[Galateni 3:24]. În versetul acesta, prin apostolul, Duhul Sfânt vorbeşte îndeosebi despre legea
morală. Legea ne descoperă păcatul, ne face să simţim nevoia noastră după Hristos, şi să
fugim la El pentru a găsi iertare şi pace în urma pocăinţei faţă de Dumnezeu şi a credinţei în
Domnul nostru Isus Hristos. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 74}
“The law was our schoolmaster to bring us unto Christ, that we might be justified by faith.” [Galatians
3:24.] In this scripture, the Holy Spirit through the apostle is speaking especially of the moral law. The law
reveals sin to us, and causes us to feel our need of Christ, and to flee unto Him for pardon and peace by
exercising repentance toward God and faith toward our Lord Jesus Christ. {Lt96-1896 (June 6, 1896) par. 3}
{1888 1575.1}
Legea celor zece porunci nu trebuie să fie privită aşa de mult pe latura interdicţiei, cât pe latura
îndurării. Interdicţiile din partea ei sunt garanţia sigură a fericirii pe care o găsim în
ascultare. Dacă este primită în Hristos, ea lucrează în noi puritatea caracterului care ne va aduce
bucurie de-a lungul veacurilor veşniciei. Pentru cel ascultător, ea este un zid de protecţie. Noi vedem
în ea bunătatea lui Dumnezeu care, prin faptul că descoperă oamenilor principiile imutabile
ale neprihănirii, caută să-i protejeze de relele care rezultă din călcarea Legii. {Materialele 1888,
vol. 4, pag. 74}
The law of Ten Commandments is not to be looked upon as much from the prohibitory side, as from the
mercy side. Its prohibitions are the sure guarantee of happiness in obedience. As received in Christ, it
works in us the purity of character that will bring joy to us through eternal ages. To the obedient it is a wall
of protection. We behold in it the goodness of God, who by revealing to men the immutable principles of
righteousness, seeks to shield them from the evils that result from transgression. {Lt96-1896 (June 6, 1896)
par. 5} {1888 1575.3}
Legea este exprimarea modului de a gândi al lui Dumnezeu; atunci când o primim în
Hristos, ea devine modul nostru de a gândi; ea ne ridică deasupra puterii dorinţelor şi tendinţelor
naturale, deasupra ispitelor care conduc la păcat. „Multă pace au cei ce iubesc Legea Ta, şi nu li se
întâmplă nicio nenorocire” – nimic nu-i face să se împiedice. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 75}
The law is an expression of God’s idea. When we receive it in Christ, it becomes our idea. It lifts us
above the power of natural desires and tendencies, above temptations that lead to sin. “Great peace have
they that love thy law; and nothing shall offend them,”—cause them to stumble. [Psalm 119:165.] {Lt96-1896
(June 6, 1896) par. 7} {1888 1576.2}
Învăţăturile lui Hristos nu au fost o nouă revelaţie, ci adevăruri vechi, a căror origine era El Însuşi
şi pe care El le-a dat aleşilor lui Dumnezeu, adevăruri pentru care a venit pe pământ ca să le scoată
de sub erorile sub care au fost îngropate. El Însuşi era marele centru al luminii şi adevărului, însă
învăţătura pe care a prezentat-o poporului Iudeu era pentru ei o nouă revelaţie. Sistemul iudaic încă
nu este pe deplin înţeles de oamenii din zilele noastre. Adevăruri vaste şi profunde sunt conţinute
în istoria Vechiului Testament. Evanghelia este interpretul ei, cheia care deschide tainele
acestuia. Planul de mântuire dezvăluie înţelegerii aceste adevăruri.{Materialele 1888, vol. 4, pag.
123}
Christ’s lessons were not a new revelation, but old truths which He Himself had originated and given to the
chosen of God, and which He came to earth to rescue from the error under which they had been buried. He
Himself was the great center of light and truth, but His instruction to the Jewish people was a new revelation
to them. The Jewish economy is not yet fully comprehended by men today. Truths vast and profound are
contained in Old Testament history. The gospel is its interpreter, the key which unlocks its mysteries.
The plan of redemption is unfolding these truths to the understanding. {Ms75-1899 (May 11, 1899) par. 6}
{1888 1689.1}
Curcubeul făgăduinţei, neprihănirea lui Hristos (1892-1894)
Dragostea Lui este slava curcubeului care înconjoară tronul de sus.

Domnul a spus, „curcubeul Meu, pe care l-am aşezat în nor, el va sluji ca semn al legământului
dintre Mine şi pământ ... şi Eu Îmi voi aduce aminte de legământul dintre Mine şi voi şi dintre toate
vieţuitoarele de orice trup; şi apele nu se vor mai face un potop, ca să nimicească orice făptură.” În
curcubeul de deasupra tronului, este o mărturie veşnică a faptului că „Fiindcă atât de mult
a iubit Dumnezeu lumea, a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să
aibă viaţa veşnică.” Ori de câte ori legea este prezentată în faţa oamenilor, învăţătorul adevărului să
arate spre tronul înconjurat de curcubeul făgăduinţei, neprihănirea lui Hristos. Slava legii este
Hristos, El a venit pentru a înălţa legea şi pentru a o onora. Arătaţi clar că mila şi pacea s-au întâlnit
împreună în Hristos, iar neprihănirea şi adevărul s-au îmbrăţişat. Când priviţi la scaunul Lui de
domnie, aducând ca jertfă pocăinţa, lauda şi mulţumirea pentru că puteţi avea un caracter
creştin desăvârşit şi că Îl puteţi prezenta pe Hristos lumii, atunci rămâneţi în Hristos şi Hristos
rămâne în voi; atunci aveţi pacea care întrece orice cunoştinţă. Avem nevoie să medităm
continuu la dragostea atrăgătoare a lui Hristos. Trebuie să ne direcţionăm minţile spre Hristos, să
ne fixăm mintea asupra Lui. În fiecare cuvântare, insistaţi asupra atributelor divine. {Materialele
1888, vol. 3, pag. 82}
His love is the glory of the rainbow encircling the throne on high. {1888 1079.5}
The Lord has said, "I do set my bow in the cloud, and it shall be for a token of a covenant between me and
the earth. . . . And I will remember my covenant, which is between me and you, and every living creature of all
flesh; and the waters shall no more become a flood to destroy all flesh." In the rainbow above the throne is
an everlasting testimony that "God so loved the world that he gave his only begotten Son, that whosoever
believeth in him should not perish, but have everlasting life." Whenever the law is presented before the
people, let the teacher of the truth point to the throne arched with the rainbow of promise, the
righteousness of Christ. The glory of the law is Christ; he came to magnify the law, and to make it
honorable. Make it appear distinct that mercy and peace have met together in Christ, and righteousness
and truth have embraced each other. When you look to his throne, offering up your penitence, praise, and
thanksgiving that you may perfect Christian character, and represent Christ to the world, you abide in
Christ, and Christ abides in you; you have the peace that passes all understanding. We need continually to
meditate upon Christ's attractive loveliness. We must direct minds to Jesus, fasten them upon him. In every
discourse dwell upon the divine attributes. {RH December 13, 1892, par. 6} {1888 1079.6}
După cum curcubeul în nor este format prin unirea luminii soarelui cu picăturile de apă, tot aşa
curcubeul care înconjoară tronul reprezintă puterea combinată a milei şi a dreptăţii. Nu doar
dreptatea este cea care trebuie să fie păstrată, pentru că aceasta ar eclipsa slava curcubeului
făgăduinţei, care se află deasupra tronului; atunci oamenii ar putea vedea numai pedeapsa legii. Dacă
nu ar exista dreptate, dacă nu ar fi pedeapsă, nu ar putea exista stabilitate în guvernarea lui
Dumnezeu. Combinarea dreptăţii şi a milei, este cea care face mântuirea completă. Atunci când
vedem pe Mântuitorul lumii şi legea lui Iehova, îmbinarea celor două este cea care ne face să
exclamăm, „ajung mare prin bunătatea Ta.” Ştim că Evanghelia este un sistem perfect şi
complet, dezvăluind imutabilitatea Legii lui Dumnezeu. Ea inspiră inima cu speranţă şi cu
dragoste faţă de Dumnezeu. Mila ne invită să intrăm pe porţi în cetatea lui Dumnezeu, iar
dreptatea este satisfăcută să acorde fiecărui suflet ascultător, privilegiul deplin de a fi membru
al familiei împărăteşti, copil al Împăratului ceresc. Dacă am fi cu defecte de caracter, nu am putea
trece porţile pe care mila le-a deschis celor ascultători; pentru că dreptatea stă la intrare şi cere
sfinţenie în toţi cei care vor vedea pe Dumnezeu. Dacă dreptatea ar fi stinsă şi dacă ar fi posibil ca
mila divină să deschidă porţile pentru întreaga rasă omenească, indiferent de caracter, s-ar crea o
stare de nemulţumire şi răzvrătire în cer, mai rea decât înainte ca Satana să fi fost alungat. Pacea,
fericirea şi armonia cerului ar fi stricate. Trecerea de la pământ la cer nu va schimba
caracterul oamenilor; fericirea celor răscumpăraţi în ceruri rezultată din caracterul format în această
viaţă, după chipul lui Hristos. Sfinţii din cer au fost mai întâi sfinţi pe pământ. {Materialele 1888,
vol. 3, pag. 82}
As the bow in the cloud is formed by the union of the sunlight and the shower, so the rainbow encircling
the throne represents the combined power of mercy and justice. It is not justice alone that is to be
maintained; for this would eclipse the glory of the rainbow of promise above the throne; men could see only
the penalty of the law. Were there no justice, no penalty, there would be no stability to the government of God.
It is the mingling of judgment and mercy that makes salvation complete. It is the blending of the two that
leads us, as we view the world's Redeemer, and the law of Jehovah, to exclaim, "Thy gentleness hath
made me great." We know that the gospel is a perfect and complete system, revealing the immutability of the
law of God. It inspires the heart with hope, and with love to God. Mercy invites us to enter through the gates
into the city of God, and justice is satisfied to accord to every obedient soul full privileges as a member of the
royal family, a child of the heavenly King. If we were defective in character, we could not pass the gates that
mercy has opened to the obedient; for justice stands at the entrance, and demands holiness in all who
would see God. Were justice extinct, and were it possible for divine mercy to open the gates to the whole
race, irrespective of character, there would be a worse condition of disaffection and rebellion in heaven than
before Satan was expelled. The peace, happiness, and harmony of heaven would be broken. The change
from earth to heaven will not change men's character; the happiness of the redeemed in heaven results
from the character formed in this life after the image of Christ. The saints in heaven will first have been saints
on earth. {RH December 13, 1892, par. 7} {1888 1079.7}
Curcubeul de deasupra scaunului de domnie, este curcubeul făgăduinţei, mărturisind întregii

lumi că Dumnezeu nu va uita niciodată de poporul Său în lupta lui împotriva răului. Să facem pe Isus
tema discuţiei noastre. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 83}
The rainbow above the throne is the bow of promise, testifying to the whole world that God will never
forget his people in their struggle against evil. Let Jesus be our theme. {RH December 13, 1892, par. 9} {1888
1080.2}
O perdea a părut să fie în faţa ochilor multora care au lucrat în cauză, astfel că, atunci când au
prezentat legea, nu L-au văzut pe Isus şi nu au proclamat faptul că acolo unde s-a înmulţit păcatul,
harul s-a înmulţit şi mai mult. La crucea de pe Calvar este locul unde mila şi adevărul se
întâlnesc, dreptatea si pacea se sărută. Păcătosul trebuie să privească tot timpul spre
Golgota, şi cu credinţa simplă a unui copilaş, el trebuie să se odihnească în meritele lui Hristos,
acceptând neprihănirea Lui şi crezând în mila Sa. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 138}
A vail has seemed to be before the eyes of many who have labored in the cause, so that when they
presented the law, they have not had views of Jesus, and have not proclaimed the fact that, where sin
abounded, grace doth much more abound. It is at the cross of Calvary that mercy and truth meet together,
where righteousness and peace kiss each other. The sinner must ever look toward Calvary; and with the
simple faith of a little child, he must rest in the merits of Christ, accepting his righteousness and believing in
his mercy. {RH March 20, 1894, par. 2} {1888 1225.2}
Ce pierdere este pentru sufletul care înţelege cerinţele puternice ale legii, şi care încă nu reuşeşte
să înţeleagă harul lui Hristos care s-a înmulţit şi mai mult. Este adevărat că legea lui Dumnezeu
descoperă dragostea lui Dumnezeu atunci când este predicată ca un adevăr în Isus; pentru că
trebuie stăruit pe larg în fiecare predică asupra darului lui Hristos pentru această lume vinovată. Nu
este de mirare că inimile nu s-au topit în faţa adevărului, dacă acesta a fost prezentat într-o manieră
rece şi fără viaţă. Nu e de mirare că credinţa s-a îndoit de făgăduinţele lui Dumnezeu, dacă
predicatorii şi lucrătorii nu au reuşit să prezinte pe Isus în relaţia Sa cu legea lui Dumnezeu. Cât de
des ar fi trebuit ei să asigure oamenii că „El, care n-a cruţat nici chiar pe propriul Său Fiu, ci L-a
dat pentru noi toţi, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile?” {Materialele
1888, vol. 3, pag. 138}
What a loss it is to the soul who understands the strong claims of the law, and who yet fails to understand the
grace of Christ which doth much more abound! It is true that the law of God reveals the love of God when
it is preached as the truth in Jesus; for the gift of Christ to this guilty world must be largely dwelt upon in
every discourse. It is no wonder that hearts have not been melted by the truth, when it has been presented in
a cold and lifeless manner. No wonder faith has staggered at the promises of God, when ministers and
workers have failed to present Jesus in his relation to the law of God. How often should they have assured
the people that “He that spared not his own Son, but delivered him up for us all, how shall he not with him also
freely give us all things?” {RH March 20, 1894, par. 3} {1888 1225.3}
Din Hristos ne luăm eficienţa (1890)
Toată lumea zace în întuneric. Întunericul acoperă pământul, şi negură deasă popoarele, iar
Domnul îi cheamă pe membrii bisericii să lucreze împreună cu El pentru a trezi lumea, dacă va
fi posibil, ca să îşi vadă primejdia. Noi nu putem face singuri această lucrare. Trebuie să ne luăm
din Hristos eficienţa. Isus spune: „după ce voi fi înălţat de pe pământ, voi atrage la Mine pe toţi
oamenii.” Aici este secretul puterii, secretul eficienţei; căci cu toate că instrumentele omeneşti sunt
implicate în lucrarea de salvare, numai lumina care vine de la crucea înălţată poate să atragă
inimile spre cer. Noi trebuie să prezentăm adevărul aşa cum este în Isus. Trebuie să avem lumina şi
puterea unui Mântuitor care trăieşte înăuntrul nostru, căci altfel nu îi putem atrage pe alţii la El.
Noi trebuie să fim insuflaţi cu Spiritul adevărului, care este Spiritul lui Hristos. Nu există nicio
putere în omenesc pentru a atrage omenirea la Hristos. Noi suntem ca fierul care nu atrage decât dacă
este magnetizat. Trebuie să fim sfinţiţi prin adevăr, dacă vrem să avem o influenţă sfinţitoare
asupra altora. Isus spune, „Cuvântul Tău este adevărul.” Doar printr-o cunoaştere sfinţitoare a
Cuvântului lui Dumnezeu, putem fi capabili să biruim puterile întunericului şi putem câştiga suflete
pentru Stăpânul nostru. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 152}
The whole world lieth in darkness. Darkness covers the earth, and gross darkness the people, and the
Lord calls upon the members of the church to labor together with Him in awakening the world, if possible, to
their peril. We cannot do this of ourselves. We must derive our efficiency from Christ. Jesus says, "I, if I be
lifted up, will draw all unto me." Here is the secret of power, of effectiveness; for though human
instrumentalities are employed in the work of salvation, it is the light shining from the uplifted cross that
alone can attract hearts heavenward. We must present the truth as it is in Jesus. The light and power of
an indwelling Saviour must be ours, or we cannot draw others to Him. We must be imbued with the spirit
of truth, the spirit of Christ. There is no power in humanity to draw humanity to Christ. We are as iron that
cannot attract unless it be magnetized. We must be sanctified through the truth if we would have a
sanctifying influence upon others. Jesus says, "Thy word is truth." It is through a sanctified knowledge of the
word of God that we shall be able to overcome the powers of darkness and win souls for the Master. {Ms31-
1890, par. 13} {1888 805.3}
Iubirea şi neprihănirea lui Hristos (1889)
Discursuri serioase sunt rostite în puterea Spiritului lui Dumnezeu, de către servii Săi, în legătură
cu nădejdea pusă înaintea noastră în evanghelie. Sunt prezentate iubirea şi neprihănirea lui
Hristos, fiind înţelese atât de clar încât mintea se prinde de ele prin credinţă. Pentru mulţi dintre cei
se sunt creştini de multă vreme, ele sunt ca o nouă revelaţie. „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea,
că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” Da,
aceasta este hrană la vremea potrivită, de la început până la sfârşit! {Materialele 1888, vol. 1, pag.
176}
Earnest discourses have been given in the power and Spirit of God by His servants, in regard to the hope
set before us in the gospel. The love of Jesus and the righteousness of Christ have been presented, and
they are so plainly seen the mind grasps them by faith. They have come to many who have long been
Christians, as a new revelation. "God so loved the world that He gave His only begotten Son, that whosoever
believeth in Him should not perish but have everlasting life." Oh, this is meat in due season from first to last!
{Ms30-1889 (June 21, 1889) par. 58} {1888 372.1}
De ce sunt buzele noastre atât de tăcute când este vorba de subiectul neprihănirii lui Hristos şi al
iubirii Lui faţă de lume? De ce nu dăm poporului ceea ce îi poate înviora şi îi poate învia la o viaţă
nouă? Apostolul Pavel este umplut de extaz şi de adoraţie când declară: „fără îndoială, mare este
taina evlaviei... „Cel ce a fost arătat în trup, a fost dovedit neprihănit în Duhul, a fost văzut de îngeri,
a fost propovăduit printre Neamuri, a fost crezut în lume, a fost înălţat în slavă.” (1 Timotei 3:16)…
(Filipeni 2:5-11)… (Coloseni 1:14-17).
Aceasta este marea temă cerească ce a fost neglijată în mare măsură şi nu s-a vorbit despre ea,
pentru că Hristos nu este format înăuntrul minţii omeneşti. Şi Satana lucrează întotdeauna pentru
ca Hristos să nu fie tema contemplării şi adorării. Numele acesta, atât de puternic, atât de esenţial, ar
trebui să fie pe buzele fiecărui om.
„Slujitorul ei am fost făcut eu, după isprăvnicia pe care mi-a dat-o Dumnezeu pentru voi ca să
întregesc Cuvântul lui Dumnezeu. Vreau să zic: taina ţinută ascunsă din veşnicii şi în toate veacurile,
dar descoperită acum sfinţilor Lui, cărora Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăţia
slavei tainei acesteia între Neamuri, şi anume: Hristos în voi, nădejdea slavei.”
„Pe El Îl propovăduim noi, şi sfătuim pe orice om, şi învăţăm pe orice om în toată înţelepciunea,
ca să înfăţişăm pe orice om, desăvârşit în Hristos Isus. Iată la ce lucrez eu, şi mă lupt după lucrarea
puterii Lui, care lucrează cu tărie în mine.” (Coloseni 1:25-29) {Materialele 1888, vol. 1, pag. 201}
Why are our lips so silent upon the subject of Christ's righteousness and His love for the world? Why
do we not give to the people that which will revive and quicken them into a new life? The apostle Paul is filled
with transport and adoration as he declares, "Without controversy great is the mystery of godliness: God
was manifest in the flesh, justified in the Spirit, seen of angels, preached unto the Gentiles, believed on in the
world, received up into glory." 1 Timothy 3:16. {1888 430.4}
Philippians 2:5-11. {1888 431.1} Colossians 1:14-17. {1888 431.2}
This is the grand and heavenly theme that has in a large degree been left out of the discourses because
Christ is not formed within the human mind. And Satan has had his way that it shall be thus, that Christ
should not be the theme of contemplation and adoration. This name so powerful, so essential, should be on
every tongue. {1888 431.3}
"Whereof I am made a minister, according to the dispensation of God which is given to me for you, to fulfil
the word of God; Even the mystery which hath been hid from ages and from generations, but now is made
manifest to his saints: To whom God would make known what is the riches of the glory of this mystery among
the Gentiles; which is Christ in you, the hope of glory: {1888 431.4}
"Whom we preach, warning every man, and teaching every man in all wisdom; that we may present every
man perfect in Christ Jesus: Whereunto I also labour, striving according to his working, which worketh in me
mightily." Colossians 1:25-29. {1888 431.5} {Ms27-1889 (September 13, 1889) par. 8-13}
Hristos este neprihănirea noastră (1889)
În Sabat au fost prezentate adevăruri ce erau noi pentru majoritatea celor adunaţi. Lucruri noi şi
lucruri vechi erau scoase din vistieria cuvântului lui Dumnezeu. Au fost descoperite adevăruri pe
care poporul de abia era în stare să le înţeleagă şi să şi le însuşească. A strălucit lumină din cuvântul
cel viu al lui Dumnezeu, în legătură cu legea şi evanghelia, în legătură cu realitatea că Hristos este
neprihănirea noastră, lumină care, pentru sufletele ce flămânzeau după adevăr, părea prea preţioasă
pentru a fi primită. Însă eforturile din Sabat nu au fot zadarnice. Duminică dimineaţa au existat
dovezi evidente că Duhul lui Dumnezeu producea schimbări mari în starea morală şi spirituală a
celor adunaţi. S-a produs o predare a minţii şi inimii lui Dumnezeu, şi mărturii preţioase au fost
rostite de către cei ce timp îndelungat au fost în întuneric. Unul dintre fraţi a vorbit despre lupta pe
care o experimentase înainte să poată primi vestea cea bună că Hristos este neprihănirea
noastră.{Materialele 1888, vol. 1, pag. 184}
On Sabbath, truths were presented that were new to the majority of the congregation. Things new and
old were brought forth from the treasure-house of God's word. Truths were revealed which the people were
scarcely able to comprehend and appropriate. Light flashed from the oracles of God in relation to the law
and the gospel, in relation to the fact that Christ is our righteousness, which seemed to souls who were
hungry for truth, as light too precious to be received. But the labors of the Sabbath were not in vain. On
Sunday morning there was decided evidence that the Spirit of God was working great changes in the moral
and spiritual condition of those assembled. There was a surrendering of the mind and heart to God, and
precious testimonies were borne by those who had long been in darkness. One brother spoke of the struggle
that he had experienced before he could receive the good news that Christ is our righteousness. {RH July
23, 1889, par. 10} {1888 386.10}
Îi mulţumim Domnului din toată inima, pentru că avem lumină preţioasă de prezentat înaintea
poporului, şi ne bucurăm că avem o solie pentru acest timp, solie care este adevăr prezent. Vestea
că Hristos este neprihănirea noastră a adus uşurare multor, multor suflete, iar Dumnezeu spune
poporului Său, „mergeţi înainte”. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 163}
We thank the Lord with all the heart that we have precious light to present before the people, and we
rejoice that we have a message for this time which is present truth. The tidings that Christ is our
righteousness has brought relief to many, many souls, and God says to his people, "Go forward." {RH July
23, 1889, par. 12} {1888 387.2}
Dumnezeu vă trimite o solie pe care vrea să o primiţi – o solie de lumină şi speranţă, de

mângâiere pentru poporul lui Dumnezeu. Nu este de datoria voastră să alegeţi canalul prin care să
vină lumina. Domnul vrea să vindece rănile oilor şi mieilor turmei Sale, cu balsamul ceresc al
adevărului că Hristos este Neprihănirea noastră. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 192}
God has sent you a message which He wishes you to receive--a message of light and hope and
comfort for the people of God. It is not for you to choose the channel through which the light shall come. The
Lord desires to heal the wounds of His sheep and lambs, through the heavenly balm of the truth that Christ
is our righteousness. {Lt4-1889 (July 23, 1889) par. 40} {1888 405.1}
Caracterul lui Hristos este un caracter extraordinar de perfect, iar El trebuie să fie înălţat, El
trebuie să fie scos în evidenţă înaintea ochilor, pentru că El este puterea, energia, sfinţirea şi
neprihănirea tuturor celor ce cred în El. Bărbaţii cu spirit fariseic, consideră că vor fi în siguranţă
dacă se ţin de vechile lor teorii bune, şi nu au de a face cu solia trimisă de Dumnezeu poporului Său.
Aşa au gândit şi Fariseii din vechime, iar exemplul lor ar trebui să-i avertizeze pe slujbaşii noştri ca
să se ferească de tărâmul mulţumirii de sine. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 202}
The character of Christ is an infinitely perfect character, and He must be lifted up, He must be brought
prominently into view, for He is the power, the might, the sanctification and righteousness of all who believe
in Him. The men who have had a Pharisaical spirit, think if they hold to the good old theories, and have no
part in the message sent of God to His people, they will be in a good and safe position. So thought the
Pharisees of old, and their example should warn ministers of that self-satisfied ground. {Ms27-1889
(September 13, 1889) par. 16} {1888 432.2}
Pentru fiecare suflet care întâmpină dificultăţile în puterea lui Isus şi nu este biruit, care dă faţă cu
duşmani şi cu împotrivitori şi în puterea lui Hristos stă ferm, care preia îndatoriri şi le împlineşte cu
blândeţea înţelepciunii fără să calculeze urmările, ştiind că niciunul din aceste lucruri nu poate fi
întâmpinat în puterea omenească, experienţa sa devine o cunoaştere a faptului că Hristos este
credincios în ceea ce promite. El este un ajutor atotsuficient. El va fi convins că în propria lui
putere nu poate asculta de Legea lui Dumnezeu, dar el se ţine de ceea ce este siguranţa sa, Isus
Hristos cel puternic, se odihneşte în plinătatea şi puterea lui Hristos, şi cunoaşte prin experienţă că
Hristos este neprihănirea lui, şi că El este atins de simţământul slăbiciunilor lui. Deşi poate fi
închis între zidurile închisorii, el poate crede că e de dragul adevărului. Isus este alături de el.
To every soul who meets difficulties in the strength of Jesus and is not overcome, who faces enemies and
opposers, and in the strength of Christ stands firmly, who undertakes and discharges duties in the meekness
of wisdom, not calculating the results, knowing that none of these things can be met in human strength, his
experience becomes knowledge that Christ is faithful that hath promised. He is an all-sufficient helper. He
will be convinced that he cannot in his own ability obey the law of God, but he has taken hold of the
surety, Jesus Christ the mighty one and he reposes in the fulness and strength of Christ, and knows by
experience that Christ is His righteousness, and that He can be touched with the feelings of His infirmities.
Although he may be enclosed in prison walls he may believe it is for the truth's sake. Jesus is by his side. We
are not to be rash, bold, presumptuous, defiant. In Jesus we may trust; having faith in His power to save, we
may be conquerors. {Ms6-1889 (November 4, 1889) par. 67} {1888 492.1}
Motivele venirii Domnului Hristos în lume (1889)
În versetul următor, versetul 17, citim: „ Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii;
am venit nu să stric, ci să împlinesc.” Ce i-a făcut să creadă că El vrea să strice Legea? Faptul că, cu
toate că Hristos era cel reprezentat în jertfele şi rânduielile simbolice, ei nu puteau să-şi scoată din
minte ideea că ei trebuie să se ţină de lege, lege şi iar lege, ca să poată intra în cer. Iar Hristos a
intervenit cu învăţătura Lui, nu ca să-i despartă de lege ci, să le descopere lucrurile vechi în forme
noi. El a venit ca să descopere lumina aceea în cadrul evangheliei, pentru ca ei să poată înţelege
că este esenţial pentru ei să aibă lumina aceasta. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 163}
We read in the following verse, verse 17, "Think not that I am come to destroy the law, or the prophets: I
am not come to destroy, but to fulfil." What made them think that? It was because, notwithstanding they had
had Christ represented in the typical offerings and sacrifices, they could not get it out of their minds that it was
the law, the law, the law that they must dwell upon as their entrance into heaven. And here Christ comes in
with His lesson, not to detract from the law, but to reveal to them the old light in new settings. He comes to
reveal that light in the framework of the gospel, that they might understand in regard to this light that it was
essential for them to have. {Ms5-1889 (June 19, 1889) par. 2} {1888 337.1}
Hristos venea să le spună care erau principiile legii, şi le arăta că acestea atingeau părţile cele
mai profunde ale minţii. Astfel le-a prezentat care erau intenţiile legii lui Dumnezeu. {Materialele
1888, vol. 1, pag. 162}
Now Christ goes on and tells what the principles of the law are, and shows them that it reaches into
the inmost parts of the mind. Thus He brings out the purposes of God's law. {Ms5-1889 (June 19, 1889)
par. 5} {1888 338.1}
Pentru ce a venit El în lumea aceasta? Dacă ar fi fost posibil să fim aduşi înapoi la păzirea
poruncilor lui Dumnezeu, El nu ar fi venit niciodată în lumea aceasta; dar a venit aici pentru că era
imposibil ca omul să se răscumpere singur şi să se pună singur în starea în care a fost Adam înainte
de cădere. Şi atunci, ce trebuia să facă El? A venit. Hristos înlocuitorul şi siguranţa noastră.
What did He come to this world for? Why, if it had been a possible thing for us to have been brought back
to keeping God's commandments, He never would have come to this world; but He came here because it
was impossible for man to redeem himself and bring himself into a position where Adam stood before the fall.
Then what was he to do? Christ came, our substitute and surety. {Ms5-1889 (June 19, 1889) par. 10}
{1888 340.1}
Isus nu a venit să strice legea, căci El spune: „nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege,
înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile.” Aşadar aceasta există şi astăzi. Nu s-a schimbat nici o
iotă sau frântură de slovă, aşa că orice om este sub lege. Aceasta este situaţia actuală. Iar dacă
cineva se împotriveşte legii, pe aceştia îi condamnă Dumnezeu, deoarece noi nu suntem lăsaţi în
nesiguranţă. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 164}
He did not come to destroy the law, for He says, "One jot or one tittle shall in no wise pass from the law
till all be fulfilled." Then they remain today. Yes, there is not a jot or tittle dropped out, and everyone is under
law. This is the position that we stand in today; and if any oppose the law, they are the ones that God
condemns, because we are not left in uncertainty. {Ms5-1889 (June 19, 1889) par. 2} {1888 343.1}
Noi am vorbit despre Lege. Este bine. Însă noi L-am înălţat doar ocazional pe Hristos ca
Mântuitor iertător de păcate. Trebuie să-L păstrăm înaintea ochilor pe Mântuitorul iertător de păcate.
Însă trebuie să-L prezentăm în adevărata Sa poziţie – venind să moară pentru a înălţa şi a slăvi
Legea lui Dumnezeu, şi totuşi pentru a îndreptăţi pe păcătosul care îşi pune toată încrederea în
meritele sângelui unui Mântuitor răstignit şi înviat. Aceste lucruri nu au fost prezentate clar.
We have talked the law. This is right. But we have only casually lifted up Christ as the sin-pardoning
Saviour. {1888 429.3}
We are to keep before the mind the sin-pardoning Saviour. But we are to present Him in His true position-
coming to die to magnify the law of God and make it honorable, and yet to justify the sinner who shall
depend wholly upon the merits of the blood of a crucified and risen Saviour. This is not made plain. {1888
430.1} {Ms27-1889 (September 13, 1889) par. 4-5}
Solia este adevărată chiar dacă solii ar cădea în ispită (1892-1894)
Dacă mesagerii lui Dumnezeu, după ce au stat în picioare bărbăteşte pentru adevăr pentru un
timp, ar cădea în ispită şi L-ar dezonora pe Cel care le-a dat lucrarea, va fi aceasta o dovadă că solia
nu este adevărată? Nu, pentru că Biblia este adevărată. „La lege şi la mărturie! Căci dacă nu vor
vorbi aşa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta.” Păcatul din partea mesagerului lui
Dumnezeu l-ar face pe Satana să se bucure, iar cei care au respins mesagerul şi mesajul, ar triumfa;
dar aceasta nu ar curăţa deloc pe cei care s-au făcut vinovaţi de respingerea soliei adevărului, trimisă
de Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 52}
Should the Lord's messengers, after standing manfully for the truth for a time, fall under temptation,
and dishonor Him who has given them their work, will that be proof that the message is not true? No,
because the Bible is true. "To the law and to the testimony; if they speak not according to this word, it is
because there is no light in them." Sin on the part of the messenger of God would cause Satan to rejoice, and
those who have rejected the messenger and the message would triumph; but it would not at all clear the men
who were guilty of rejecting the message of truth sent of God. {Lt19d-1892 (September 1, 1892) par. 24}
{1888 1025.2}
Este foarte posibil ca fratele Jones sau Waggoner să fie înfrânţi de ispitele vrăjmaşului, dar dacă
ar fi, aceasta nu ar demonstra că ei nu au avut o solie de la Dumnezeu, sau că lucrarea pe care au
făcut-o ei a fost în întregime o greşeală. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 58}
It is quite possible that Elder Jones or Waggoner may be overthrown by the temptations of the enemy; but
if they should be, this would not prove that they had had no message from God, or that the work that they
had done was all a mistake. {Lt24-1892 (September 19, 1892) par. 14} {1888 1044.3}
Solul adevărului poate fi considerat infailibil de către agenţii omeneşti sărmani şi greşit
conduşi; minţile omeneşti care se cred înţelepte, pot să-l aşeze în locul unde Dumnezeu ar trebui să
fie; şi el poate fi lăsat să descopere faptul că nu este infailibil; atunci, cei care au căutat ceva ca să
condamne, se vor simţi triumfători în nelegiuire, iar cei care au înălţat agentul omenesc, pot fi la fel
de dispuşi să se întoarcă împotriva lui. Dar solia este aceeaşi: ea nu s-a schimbat, ea nu
tremură sub niciun şoc pe care l-ar putea primi. Bărbaţii care au fost lăudaţi şi înălţaţi, pot da
pe faţă slăbiciunea omenescului, deoarece au început să creadă că sunt mai presus de umanitatea
obişnuită; dar ce se întâmplă atunci? Vor adera ei la eroare? Aici este testul. Dacă atunci când văd
pericolul, fug de el, ei dovedesc lumii, îngerilor şi oamenilor, că cetatea inimii lor este templul
Duhului Sfânt, şi că ei, în niciun caz nu se vor armoniza cu niciun tip de egoism. {Materialele 1888,
vol. 3, pag. 170}
By poor, misguided human agents the messenger of truth may be regarded as infallible; by human minds
that think themselves wise, he may be placed where God should be; and he may be left to reveal that he is
not infallible; then the ones who have looked for something to condemn feel a triumph in iniquity, and those
who exalted the human agent may be just as willing to turn against him. But there is the message all the
same: It is not changed, it trembles not from any shock it may receive.
The men who have been lauded and exalted may reveal the weakness of humanity because they did
begin to think they were more than common humanity, but what then? Will they adhere to error? Here is the
test. If when they see the danger, they flee from it, they show to the world, to angels, and to men, that the
citadel of the heart is the temple of the Holy Spirit, and that they will in no case harmonize with selfishness of
any description. {Lt31a-1894 (October 27, 1894) par. 39-40} {1888 1310.1}
Hristos este sistemul complet al adevărului (1894)
Hristos este sistemul complet al adevărului. El spune, „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa.” Toţi
adevăraţii credincioşi sunt puşi în Hristos, caracterul lor este luminat de Hristos, toate se întâlnesc în
Hristos, şi se învârt în jurul lui Hristos. Adevărul vine din cer pentru a purifica şi limpezi
agentul omenesc de orice murdărie morală. Aceasta duce la acţiune binevoitoare, la dragoste
amabilă şi grijulie faţă de cei nevoiaşi, de cei apăsaţi şi suferinzi. Aceasta este ascultarea practică de
cuvintele lui Hristos. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 157}
Christ is the complete system of truth. He says, “I am the Way, the Truth, and the Life.” [John 14:6.] All
true believers center in Christ, their character is irradiated by Christ, all meet in Christ, and circulate about
Christ. Truth comes from heaven to purify and cleanse the human agent from every moral defilement. It leads
to benevolent action, to kind, tender, thoughtful love toward the needy, the distressed, the suffering. This is
practical obedience to the words of Christ. {Ms34-1894 (August 3, 1894) par. 15} {1888 1273.2}
Hristos este Modelul nostru (1894-1897)
Adevărata religie este a trăi cum a trăit Hristos. Cei 1304 care urmează pe Hristos, se vor tăgădui pe
sine, vor ridica crucea şi vor călca pe urmele Lui. A urma pe Hristos înseamnă ascultare de toate
poruncile Lui. Despre niciun soldat nu se poate spune că îşi urmează comandantul, dacă nu îi ascultă
ordinele. Hristos este Modelul nostru. Pentru a imita pe Isus, Cel plin de iubire, tandreţe
şi compasiune, se cere să ne apropiem de El zi de zi. Oh, cât de mult a fost Dumnezeu dezonorat de
cei care au mărturisit că sunt reprezentanţii Săi! Primele trei capitole din Evrei mi-au fost prezentate
ca fiind de mare importanţă pentru a lumina ochii şi pentru a conduce viaţa. {Materialele 1888, vol.
3, pag. 168}
True religion is the imitation of Christ. Those who follow Christ will deny self; take up the cross, and walk in
His footsteps. Following Christ means obedience to all His commandments. No soldier can be said to follow
his commander unless he obeys orders. Christ is our Model. To copy Jesus, full of love and tenderness and
compassion, will require that we draw near to Him daily. O how God has been dishonored by His professed
representatives! The first three chapters of Hebrews are presented to me as of great importance to enlighten
the eyes and to direct the life. {Lt31a-1894 (October 27, 1894) par. 23} {1888 1303.2}
Atunci când sunt ţinute institute şi întâlniri similare, faceţi ca acestea să se ţină în alt loc decât
Battle Creek. Fie ca acestea să dea caracter lucrării şi să răspândească cunoaşterea
adevărului în localităţile în care aceasta nu există. Acest lucru poate să nu fie confortabil, dar,
întreb eu, a fost confortabil pentru Hristos să părăsească curţile regeşti? A fost confortabil
pentru El să părăsească onoarea, slava Lui, şi ce avea sub comanda Sa, să se smerească şi să devină
una cu noi? Mântuitorul nostru a venit în această lume, care a fost toată pustiită şi stricată de blestem.
El nu S-a dus la lumile necăzute, ci la aceia care au avut cea mai mare nevoie de El. Noi, cei cărora
ni s-a încredinţat lucrarea Lui, trebuie să copiem exemplul Său. El ne cheamă să hrănim
oile şi mieii înfometaţi. Hristos a pătruns până în străfundul suferinţei omeneşti ca să ne poată
salva, dar cum sunt metodele Sale de lucru în comparaţie cu cele ale multora care pretind să creadă
în El. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 187}
When institutes and similar meetings are held, let them be held at some other place than Battle Creek. Let
them give character to the work and spread the knowledge of the truth in localities where it is not known.
This may not be convenient, but, I ask, was it convenient for Christ to leave the royal courts? Was it
convenient for Him to leave His honor, His glory, and His high command, and humble Himself to become one
with us? Our Saviour came to this world that was all scared and marred with the curse. He did not go to
worlds unfallen, but to those who needed Him most. His example we, to whom He has entrusted His work,
are to copy. He calls us to feed the hungry sheep and lambs. Christ reached to the very depths of human
woe that He might rescue us, but how do His methods of labor compare with those of many who profess to
believe on Him? {Ms18-1896 (May 30, 1895) par. 14} {1888 1361.3}
Aşa cum a fost Hristos, ar trebui să fie orice creştin, în sfinţenia şi 1424 frumuseţea
cuceritoare a caracterului. El este Modelul nostru.
„Învăţaţi de la Mine”, zice Isus, „căci Eu sunt blând şi smerit cu inima, şi veţi găsi odihnă pentru
sufletele voastre.” [Matei 11:29] Ar trebui să învăţăm cu toţii de la Hristos ce înseamnă să fii creştin.
Haideţi să învăţăm de la El cum să combinăm fermitatea, dreptatea, puritatea şi integritatea cu
curtoazia lipsită de egoism şi cu simpatia plină de bunătate. În felul acesta caracterul devine
plăcut şi atrăgător. Frumuseţea sfinţeniei va dezarma pe batjocoritori. {Materialele 1888, vol. 4, pag.
21}
What Christ was, every Christian should strive to be. In holiness and winsomeness of character He is our
model. {Lt53-1895 (September 10, 1895) par. 8} {1888 1423.2}
“Learn of me,” says Jesus, “for I am meek and lowly in heart, and ye shall find rest unto your souls.”
[Matthew 11:29.] We should all learn of Christ what it means to be a Christian. Let us learn of Him how to
combine firmness, justice, purity, and integrity with unselfish courtesy and kindly sympathy. Thus the
character becomes lovable and attractive. The beauty of holiness will disarm scoffers. {Lt53-1895 (September
10, 1895) par. 9} {1888 1424.1}
Sufletul trebuie să fie dezbrăcat de orice mulţumire de sine. Întoarceţi-vă privirea de la sine, către
Hristos. Faceţi eforturile cele mai serioase ca să imitaţi modelul vostru, Isus Hristos. Agenţii
omeneşti care lucrează împreună cu Dumnezeu vor avea Spiritul rugăciunii. Ei vor face tot ce este
posibil ca sfinţenia şi neprihănirea Fiului lui Dumnezeu să fie transcrise în inimile lor şi să fie
exprimate în vieţile lor. Nu se va vedea fariseismul rigid, ci răbdarea, îndurarea, iubirea, umilinţa şi
pacea se vor da pe faţă în vieţile lor. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 98}
The soul must be divested of all self-complacency. Look away from self to Jesus. Make a most earnest
effort to imitate your Pattern, Christ Jesus. The human agents who are working together with God will
have the spirit of prayer. They will strive to have transcribed on their hearts and expressed in their lives the
holiness and righteousness of the Son of God. No stiff Pharisaism will be seen, but forbearance, mercy, love,
humility, and peace will appear in their lives. {Lt5-1896 (December 18, 1896) par. 16} {1888 1634.2}
Pe măsură ce asimilează în caracterul lor Modelul divin, oamenii nu-şi vor mai păzi
demnitatea lor personală. Cu gelozie, fără odihnă, cu interes devotat şi plin de iubire, ei vor păzi
interesele sacre ale bisericii de răul care ameninţă să întunece şi să arunce ceaţa peste
slava despre care Dumnezeu intenţionează să o lase să strălucească prin biserică. Ei vor
vedea că invenţiile Satanei nu au nici loc nici aprobare în ea, prin încurajarea căutării de greşeli, a
bârfei, a vorbirii de rău şi acuzării fraţilor; căci acestea o vor slăbi şi o vor pune la pământ.
As they assimilate their character to the divine Pattern, men will not guard their own personal dignity.
With jealous, sleepless, loving, devoted interest, they will guard the sacred interests of the church from the
evil which threatens to dim and cloud the glory which God intends shall shine forth through her. They will see
that Satan’s devices have no place or countenance in her by encouraging faultfinding, gossiping,
evilspeaking, and accusing of the brethren; for these will weaken and overthrow her. {Ms92-1897 (August 12,
1897) par. 8} {1888 1645.3}
Neprihănirea - să iubeşti şi să faci ceea ce este bine şi drept (1894)
În Evrei, este declarat despre Hristos că El a fost înălţat mai presus de tovarăşii Săi, deoarece El a
iubit neprihănirea şi a urât nelegiuirea. Neprihănirea este pur şi simplu să iubeşti şi să faci ceea ce
este bine şi drept, fiecărui suflet cu care avem de-a face. Nelegiuirea înseamnă pervertirea a ceea ce
este drept. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 168}
In Hebrews it is stated of Christ that He was exalted above His associates because He loved
righteousness and hated iniquity. [Hebrews 1:9.] Righteousness is simply loving and doing that which is just
and right to every soul with whom we have to do. Iniquity means perverting the right. Crooked practices,
selfish plans, are instituted, [so] that self and certain ones may be benefited, while in order to secure these
ends, others are oppressed. All this is robbery toward God and toward man. {Lt31a-1894 (October 27, 1894)
par. 25} {1888 1305.1}
Adevărata evlavie - împlinirea cuvintelor lui Hristos (1894)
O, cât de puţini au fost îngrijoraţi, cu adevărat îngrijoraţi, din pricina sufletele lor, pentru a
înţelege ce este adevărata evlavie. Aceasta este împlinirea cuvintelor lui Hristos. Ea este călăuzită
şi controlată de preceptele Bibliei. Harul lui Hristos va curăţi inima de orice pervertire adusă de
egoism şi păcat. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 168}
O how few have been anxious, intensely anxious, for their souls’ sakes to understand what constitutes
true piety! It is the doing of the words of Christ. It is guided and controlled by the precepts of the Bible. The
grace of Christ will purify the heart from every defilement of selfishness and phase of sin. {Lt31a-1894
(October 27, 1894) par. 27} {1888 1305.1}
Adevărata cunoaştere a soliei neprihănirii lui Hristos - acceptarea personală a acesteia (1894)
Singura adevărată cunoaştere a soliei neprihănirii lui Hristos, singurul test adevărat, este
acceptarea personală a acesteia; efortul va fi vitalizant pentru sufletul omenesc. {Materialele 1888,
vol. 3, pag. 170}
The only true knowledge of the message of the righteousness of Christ, the only true test, is
personal acceptance of it; the effort will be vitalizing to the human soul. {Lt31a-1894 (October 27, 1894) par.
39} {1888 1310.1}
Convertirea autentică schimbă atât caracterul cât şi comportamentul (1894)
Până când inima nu este predată necondiţionat lui Dumnezeu, agentul omenesc nu este
statornic în adevărata viţă, nu poate prospera în viţă, şi nu poate da rod bogat. Dumnezeu nu va face
nici cel mai mic compromis cu păcatul. Dacă ar fi putut face acest lucru, nu ar fi fost nevoie ca
Hristos să vină în lumea noastră, să sufere şi să moară. Nicio convertire nu este autentică, dacă nu
se schimbă atât caracterul cât şi comportamentul celor care acceptă adevărul. Adevărul lucrează
prin dragoste şi curăţă sufletul. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 170}
Until the heart is surrendered unconditionally to God, the human agent is not abiding in the true vine, and
can not flourish in the vine, and bear rich clusters of fruit. God will not make the slightest compromise with sin.
If He could have done this, Christ need not have come to our world to suffer and die. No conversion is
genuine which does not change both the character and the conduct of those who accept the truth. The
truth works by love, and purifieth the soul. {Lt31a-1894 (October 27, 1894) par. 41} {1888 1310.2}
Frumuseţea inestimabilă a lui Hristos - tema oricărei conversaţii (1895)
Dacă există ceva în lumea noastră care ar trebui să inspire entuziasm, este crucea de pe Calvar.
„Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi suntem. Lumea nu ne
cunoaşte, pentru că nu L-a cunoscut nici pe El.” „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a
dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” Hristos
trebuie să fie acceptat, crezut şi înălţat. Aceasta trebuie să fie tema oricărei conversaţii –
frumuseţea inestimabilă a lui Hristos. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 175}
If there is anything in our world that should inspire enthusiasm, it is the cross of Calvary. “Behold, what
manner of love the Father hath bestowed upon us, that we should be called the sons of God: therefore the
world knoweth us not because it knew Him not.” [1 John 3:1.] “For God so loved the world, that He gave His
only begotten Son, that whosoever believeth in Him should not perish, but have everlasting life.” [John 3:16.]
Christ is to be accepted, believed in, and exalted. This is to be the theme of conversation—the
preciousness of Christ. {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 16} {1888 1327.1}
Împreună cu Dumnezeu în cer - doar cei care seamănă cu El în caracter (1895)
Cine sunt cei care vor primi viaţa veşnică? Cei care înaintea universului cerului sunt declaraţi că
în Hristos au suferit pedeapsa legii, şi că în El au împlinit neprihănirea ei. E nevoie să fim una în
caracter cu Hristos. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 23}
Who will be the receivers of eternal life? All who before the universe of heaven are adjudged to have in
Christ endured the penalty of the law, and in Him fulfilled its righteousness. We are to be one in character
with Christ. {Lt55-1895 (September 19, 1895) par. 11} {1888 1429.1}
Este un lucru extraordinar acela că Dumnezeu a creat omul, că l-a înzestrat cu gândire. Slava lui
Dumnezeu va fi descoperită în crearea omului după chipul lui Dumnezeu, şi în refacerea lui. Un
singur suflet este mai valoros decât o lume. Dumnezeu a creat omul aşa încât fiecare
facultate a lui să poată fi facultatea minţii divine. Domnul Isus Hristos este Cel care a făcut fiinţa
noastră, şi tot El este Cel ce realizează refacerea noastră, şi oricine vrea să intre în împărăţia lui
Dumnezeu va dezvolta un caracter care este o copie a caracterului lui Dumnezeu.
Nimeni nu poate locui împreună cu Dumnezeu în cer, în afară de cei care seamănă cu
El. Cei ce vor fi mântuiţi trebuie să fie biruitori; ei vor fi elevaţi, curăţaţi, făcuţi una cu Hristos.
It was a wonderful thing for God to create man, to make mind. The glory of God is to be revealed in the
creation of man in God’s image, and in his redemption. One soul is of more value than a world. God created
man that every faculty might be the faculty of the divine mind. The Lord Jesus Christ is the Author of our
being, and He is also the Author of our redemption, and everyone who will enter the kingdom of God will
develop a character that is the counterpart of the character of God. None can dwell with God in the
holy heaven but those who bear His likeness. Those who are to be redeemed are to be overcomers; they
are to be elevated, pure, one with Christ. {Lt55-1895 (September 19, 1895) par. 14} {1888 1430.2}
Cum se obţine inima nouă (1895-1902)
Dacă Duhul Sfânt vă modelează şi vă formează zilnic inima, atunci veţi avea înţelegere divină
ca să percepeţi caracterul împărăţiei lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 30}
If you have the Holy Spirit molding and fashioning your heart daily, then you will have divine insight to
perceive the character of the kingdom of God. {Lt55-1895 (September 24, 1895) par. 57} {1888 1448.2}
Isus nu i-a spus lui Nicodim doar că trebuie să aibă o inimă nouă ca să poată să vadă împărăţia
cerului, ci i-a spus şi cum se obţine inima nouă. A văzut mintea întrebătoare a adevăratului
căutător după adevăr, şi a pus înaintea lui o reprezentare a Lui Însuşi: „După cum a înălţat Moise
şarpele în pustie, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul omului, pentru ca oricine crede în El să nu
piară, ci să aibă viaţa veşnică.” {Materialele 1888, vol. 4, pag. 30}
Jesus not only tells Nicodemus that he must have a new heart in order to see the kingdom of heaven, but
tells him how to obtain a new heart. He reads the inquiring mind of a true seeker after truth, and presents
before him the representation of himself: “As Moses lifted up the serpent in the wilderness, even so must the
Son of man be lifted up: that whosoever believeth in him should not perish, but have eternal life.” {Lt55-
1895 (September 24, 1895) par. 59} {1888 1448.3}
În inima în care nu radiază lumina cerului, este o singurătate în care Hristos nu poate să rămână.
Alături de fiecare suflet se află prezenţa unui înger. Am fost instruită că împreună cu Hristos au
fost date lumii noastre toate comorile cerului. Nimic nu a fost oprit. Dacă omul nu deschide uşa
inimii lui în faţa lui Isus Hristos şi nu are comuniune cu El, atunci vor avea comuniune
cu el agenţiile satanice. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 169}
Where there is a heart in which the light of heaven does not radiate, there is a solitude in which Christ
cannot abide. By the side of every soul is an angel-presence. I have been instructed that with Christ there was
given to our world all the treasures of heaven. Nothing was reserved. If man does not open the door of his
heart to Christ Jesus and commune with Him, satanic agencies will commune with him. {Lt179-1902
(November 19, 1902) par. 8} {1888 1789.2}
Solia „Priviţi şi veţi trăi” răsună acum (1895)
Ce ciudat simbol al lui Hristos a fost acela al asemănării cu şerpii care îi muşcau.
Simbolul acesta a fost înălţat pe o prăjină, iar ei trebuiau să privească la el şi să trăiască.
În acelaşi fel, Isus a fost făcut o asemănare a cărnii păcătoase. El a venit ca purtător al păcatului. Sub
simbolul şarpelui înălţat, El a fost prezentat înaintea vastei adunări a celor cărora li se
încredinţase adevărul sacru... Solia, „Priviţi şi veţi trăi”, a fost vestită în modul cel mai hotărât, şi a
însemnat speranţă, curaj, credinţă, iertare şi viaţă.
Aceeaşi solie vindecătoare, dătătoare de viaţă, răsună acum. Ea îndreaptă atenţia spre
Mântuitorul înălţat pe lemnul ruşinii. Celor ce au fost muşcaţi de şarpele cel vechi, de diavolul,
li se porunceşte să privească şi să trăiască.
Prin lecţia Mântuitorului, Nicodim a fost făcut în stare să vadă că cei necunoscători şi
necredincioşi nu pot să fie luminaţi prin controverse şi discuţii. Ei trebuie să privească
şi să trăiască. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 31}
What a strange symbol of Christ was that likeness of the serpents which stung them. This symbol was
lifted on a pole, and they were to look to it and be healed. So Jesus was made in the likeness of sinful flesh.
He came as the Sin-bearer. Under the symbol of the uplifted serpent, He was presented before the vast
congregation of those who were entrusted with sacred truth... The message, Look and live, had been given
in a most decided manner, and it meant hope, courage, faith, pardon, and life. {Lt55-1895 (September 24,
1895) par. 64} {1888 1451.2}
The same healing, life-giving message is now sounding. It points to the uplifted Saviour upon the
shameful tree. Those who have been bitten by that old serpent, the devil, are bidden to look and live.
Through the Saviour’s lesson, Nicodemus was brought to see that the ignorant and unbelieving are not to be
enlightened by controversy and discussion. They must look and live. {Lt55-1895 (September 24, 1895)
par. 65-66} {1888 1452.1-2}
Priviţi numai la Isus ca neprihănire a voastră şi Cel jertfit pentru voi. Şi fiind îndreptăţiţi
prin credinţă, muşcătura mortală făcută de şarpe va fi vindecată. Atunci nu va mai fi „eu”, veţi avea
pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos. Deschideţi uşa inimii voastre, şi lăsaţi pe Isus
să intre. Unii dintre voi au devenit împietriţi; v-aţi împotrivit dovezii şi aţi dispreţuit solia de
avertizare, de lumină şi adevăr, pe care Domnul v-a trimis-o prin Spiritul Sfânt pentru că vă iubeşte
şi nu are nicio plăcere să renunţe la voi. Aşa cum o privire spre şarpele de aramă a adus viaţă celui
muribund, la fel privirea credinţei spre Mielul lui Dumnezeu va aduce viaţă sufletului.
Bărbaţii aflaţi în poziţii de răspundere au nevoie zilnică de puterea de convertire a lui Dumnezeu.
Dacă ar vrea să coopereze cu Dumnezeu, privind la Hristos în fiecare moment, crezând în
El după cum este privilegiul lor să o facă, li s-ar deschide ochii şi inimile lor ar fi făcute noi.
Look alone to Jesus as your righteousness and your sacrifice. As you are justified by faith, the deadly
sting of the serpent will be healed. Then there will be no more of self; you will have peace with God through
our Lord Jesus Christ. Open the door of your hearts, and let Jesus in. Some of you have become hard-
hearted; you have resisted evidence, and have despised the messages of warning, of light and truth, which
the Lord has sent to you by the Holy Spirit, because He loves you and is loath to give you up. As a look to the
brazen serpent brought life to the dying, so the look of faith to the Lamb of God will bring life to the soul
dead in trespasses and sins. The men in responsible places need the converting power of God daily. If they
would co-operate with God, looking to Christ every moment, believing in Him as it is their privilege to do,
their eyes would be opened and their hearts would be made new.{Lt55-1895 (September 24, 1895) par. 67}
{1888 1452.3}
Privind la Isus şi crezând în neprihănirea Lui atribuită pot câştiga viaţa veşnică (1899-1901)
Şarpele de aramă a fost ridicat în pustie pentru ca aceia care au privit cu credinţă să poată fi
vindecaţi. În acelaşi fel, Dumnezeu trimite oamenilor o solie vindecătoare, regeneratoare,
chemându-i să-şi ia privirea de la om şi de la lucrurile pământeşti, şi să-şi pună încrederea în
Dumnezeu. El a dat poporului Său adevărul cu putere, prin Duhul Sfânt. El a deschis cuvântul Lui în
faţa celor care au cercetat şi s-au rugat pentru adevăr. Însă când aceşti mesageri au prezentat
poporului adevărul aşa cum l-au primit, acesta a fost la fel de necredincios ca Israeliţii. Mulţi cârtesc
asupra adevărului adus în faţa lor prin umilii mesageri. Ei întreabă, „cum se poate ca solia aceasta să
fie adevăr? Cum este posibil ca privind la Isus şi crezând în neprihănirea Lui atribuită, să pot
câştiga viaţa veşnică?” Cei ce au refuzat să vadă adevărul, nu îşi dau seama că ei cu Dumnezeu sunt
în controversă, şi că refuzând solia trimisă lor, ei Îl refuză pe Hristos. {Materialele 1888, vol. 4, pag.
123}
The brazen serpent was uplifted in the wilderness that those who looked in faith might be made whole. In
like manner God sends a restoring, healing message to men, calling upon them to look away from man and
earthly things, and place their trust in God. He has given His people the truth with power through the Holy
Spirit. He has opened His Word to those who were searching and praying for truth. But when these
messengers gave the truth they had received to the people, they were as unbelieving as the Israelites. Many
are cavilling over the truth brought to them by humble messengers. They question, How can this message be
truth? How is it possible that by looking to Jesus and believing in His imputed righteousness, I may gain
eternal life? Those who have thus refused to see the truth do not realize that it is God with whom they are in
controversy, that in refusing the message sent them, they are refusing Christ. {Ms75-1899 (May 11, 1899)
par. 4} {1888 1688.1}
Pe măsură ce cercetăm Scripturile, caracterul lui Hristos va apărea în perfecţiunea lui infinită. El
este Acela în care sunt centrate speranţele noastre de viaţă veşnică. El este viaţă veşnică
pentru toţi cei ce mănâncă trupul Lui şi beau sângele Lui. Cei ce vor să privească la El, pot să fie
vindecaţi de muşcătura şarpelui, căci El este purtătorul păcatului, unicul remediu pentru păcat.
Privindu-L pe El, vom fi schimbaţi în acelaşi chip al Lui. Nimic nu trebuie să se interpună între
suflet şi Dumnezeu. Credinţa, iubirea, adorarea, vor creşte în sufletul studentului. Suntem în posesia
celor mai bogate comori ale adevărului, şi dacă continuăm să-L cunoaştem pe Domnul, vom avea
un câmp larg în care să lucrăm. Cuvântul relatează despre faptele milei şi despre puterea
restauratoare a lui Isus. Cu inimile întristate citim despre durerea pe care i-au produs-o păcatele ce
le-am comis. Învăţăm de asemenea cum, prin suferinţa şi jertfa Lui pentru noi, putem fi desăvârşiţi
în El. Inspiraţia ne relatează istoria aceasta, care este de o importanţă mai mare pentru noi decât
orice învăţătură omenească, oricât de vastă şi de profundă. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 124}
As we search the Scriptures, the character of Christ will appear in its infinite perfection. He is the One in
whom our hopes of eternal life are centered. He is eternal life to all who will eat His flesh and drink His blood.
Those who will look to Him may be healed of the serpent’s sting; for He is the Sinbearer, the only remedy
for sin. By beholding Him, we may become changed into the same image. Nothing must interpose
between the soul and God. Faith, love, adoration, are to grow in the soul of the student. We are in possession
of the richest treasures of truth, and if we follow on to know the Lord, we shall have a large field in which to
work. The Word records the deeds of mercy and the wonderful restoring power of Jesus. With aching
hearts we read of His sorrow because of the sins we have committed. We may learn, too, how through His
suffering and sacrifice in our behalf, we may be complete in Him. Inspiration tells the story which is of more
importance to us than all human learning, however broad and deep. {Ms75-1899 (May 11, 1899) par. 10-11}
{1888 1691.1}
Prin faptul că ne-a dat cuvântul Lui, Dumnezeu ne-a pus în posesia fiecărui adevăr
esenţial pentru salvarea noastră. Tezaurul bogăţiilor inestimabile ale lui Hristos este deschis în
faţa inimii şi minţii. Mii de bărbaţi şi femei au scos apă din izvoarele mântuirii, şi totuşi rezerva nu
se diminuează. Mii de oameni L-au avut pe Domnul înaintea ochilor şi, privindu-L, au fost
schimbaţi după chipul Lui. Duhul le arde în ei atunci când vorbesc despre caracterul Lui, când
spun ce este Isus pentru ei şi ce sunt ei pentru Isus. Însă bărbaţii aceştia nu au epuizat subiectele mari
şi sfinte. Încă mii de oameni se pot angaja în cercetarea tainelor mântuirii. {Materialele 1888, vol. 4,
pag. 125}
In giving us His Word, God has put us in possession of every truth essential for our salvation. The
storehouse of the unsearchable riches of Christ is open to heart and mind. Thousands of men and women
have drawn water from the wells of salvation, yet there is no diminishing of the supply. Thousands have set
the Lord before them, and by beholding been changed into the same image. Their spirit burns within
them as they speak of His character, telling what Jesus is to them and what they are to Jesus. But these
men have not exhausted the grand and holy themes. Thousands more may engage in the work of searching
out the mysteries of salvation. {Ms75-1899 (May 11, 1899) par. 13} {1888 1692.2}
Noi suntem chemaţi să-L contemplăm pe Hristos. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 128}
We are to contemplate Christ. {Lt183-1899 (November 9, 1899) par. 20} {1888 1701.1}
Vreau acum să vă spun, Priviţi la Isus şi observaţi în El cum ar trebui voi să fiţi. Pentru a avea
viaţa veşnică, trebuie să-L iubim pe Dumnezeu mai presus de orice, şi pe aproapele ca pe noi
înşine. În aceste două mari braţe atârnă toată Legea şi Profeţii. Principiile acestea cuprind
întreaga Biblie. Putem să avem credinţă, speranţă şi încredere; dar acestea nu ne vor aduce niciun
bine dacă nu avem iubirea lui Hristos în suflet. Iubirea pe care Mântuitorul a exprimat-o pentru
noi, o avem de exprimat noi faţă de fraţii noştri. Iubirea aceasta va exercita o influenţă dătătoare de
viaţă asupra vieţii noastre, şi o influenţă reformatoare asupra caracterului. Aceasta vrea
Dumnezeu să vadă. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 156}
I want now to say to you, Look unto Jesus, and see in him what you should be. In order to have
eternal life we must love God supremely and our neighbor as ourselves. On these two great arms hang all
the law and the prophets. These principles take in the entire Bible. We may have faith, hope, and confidence;
but these will do us no good unless we have the love of Christ in the soul. The love that the Saviour has
expressed for us we are to express for our brethren. This love will exert a vivifying influence upon the life and
a reformative influence upon the character. This is what God wants to see. {GCB April 16, 1901, Art. A,
par. 19} {1888 1753.7}
https://egwwritings.org/?ref=en_GCB.April.16.1901.Art.A.par.19&para=448.1059
Martori ai lui Dumnezeu şi ai lui Isus Hristos (1895-1902)
Invitaţia se aude, „Veniţi, căci iată că toate sunt gata.” Cei asupra cărora lucrează Duhul Sfânt
poartă mărturia vie, ei nu au doar o teorie a adevărului, ci sunt martori ai lui Dumnezeu. Aceştia nu
merg continuu la adunări pentru ca ei să aibă beneficii, ascultând mai mult şi tot mai mult, ci cu
încredere umilă şi cu credinţă vie, cercetează Scripturile, căci Hristos spune, „Ele mărturisesc
despre Mine.” Ei vor umbla în lumina pe care o primesc, şi vor comunica şi altora adevărul
preţios. Pe măsură ce ei se străduiesc să împărtăşească ceea ce au primit, mai multă lumină
va străluci cu siguranţă peste ei. Ţinând sus cuvântul vieţii, ei cooperează cu agenţiile cereşti, care
sunt trimise să împărtăşească puterea adevărului. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 33}
The call is sounding, Come, for all things are now ready. Those who will be worked by the Holy Spirit bear
the living testimony, and have not only a theory of the truth, but are God’s witnesses. These will not
continually follow the meetings, that they themselves may be benefited, by hearing more and still more, but in
humble trust and living faith they will search the Scriptures, for Christ says, They testify of me. [John 5:39.]
They will walk in the light they receive, and will communicate to others the precious truth. As they
endeavor to impart that which they have received, more light will certainly shine upon them. In holding forth
the Word of life to others, they co-operate with the heavenly agencies, who are sent to impart the power of the
truth. {Lt86-1895 (September 25, 1895) par. 5} {1888 1456.1}
Fiecare agenţie umană aflată în legătură cu lucrarea Domnului are nevoie să-şi însuşească lucrarea
în care are o parte de făcut. Lucrarea în instituţiile lui Dumnezeu trebuie să fie dusă înainte
fără fricţiune, fără vorbire pripită, fără cuvinte dictatoriale. Lucrătorii trebuie să fie curaţi, şi sfinţi
în gândire, în cuvinte şi în fapte. Ei trebuie să fie martori ai lui Hristos, dovedind faptul că sunt
născuţi din nou. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 170}
Every human agency connected with the Lord’s work needs to appreciate the work in which he is acting a
part. The work in God’s institutions is to be carried on without friction, without hasty speech, without dictatorial
words. The workers are to be pure, clean, and holy in thought, in word, in act. They are to be Christ’s
witnesses, testifying that they are born again. {Lt179-1902 (November 19, 1902) par. 14} {1888 1791.2}
Prieteni ai lui Hristos (1896)
Cine sunt astăzi, prietenii lui Hristos? Simţiţi dorinţa fierbinte de a avea haina
neprihănirii lui Hristos? Sunteţi conştienţi de zdrenţele murdare ale propriei voastre neprihăniri?
Atunci lăsaţi adevărul să pătrundă în viaţa voastră practică. Dacă sunteţi prieteni ai lui Hristos,
arătaţi-o prin cuvinte şi spirit; manifestaţi iubire faţă de Isus, iubire faţă de sufletele pentru care
Hristos Şi-a dat viaţa. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 42}
Who are friends of Christ today? Do you feel an intense desire for the robe of Christ’s righteousness?
Are you sensible of the filthy rags of your own righteousness? Then let the truth come into your practical life. If
you are friends of Christ, show it in words, in spirit; manifest love to Jesus, and love for the souls for
whom Christ hath died. {Lt6-1896 (January 16, 1896) par. 18} {1888 1484.1}
Formele şi ceremoniile nu sunt nimic fără Hristos (1896)
Noi trebuie să avem o învăţătură mai bună şi mai profundă decât cea pe care ne-o poate da omul.
Trebuie să existe în sufletele noastre convingerea profundă a faptului că formele şi
ceremoniile nu sunt nimic fără Hristos. El este Alfa şi Omega. Adevărul este singura
armură completă pentru acoperirea oricărui suflet. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 95}
We must have a better and deeper teaching than man can give us. There must be a deep conviction in our
own souls that forms and ceremonies are as nothing without Christ. He is the Alpha and Omega. Truth is
the only panoply for the covering of any soul. {Lt127-1896 (December 1, 1896) par. 14} {1888 1626.2}
Stindardul neprihănirii lui Hristos – fixat în biserică (1897-1901)
Pe măsură ce lucrarea poporului lui Dumnezeu merge înainte cu energie sfinţită, căreia nu i se
poate rezista, fixând în biserică stindardul neprihănirii lui Hristos, fiind pusă în mişcare de o
putere de la tronul lui Dumnezeu, marea controversă se va înteţi tot mai mult şi va fi din ce în ce mai
hotărâtă. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 103}
As the work of God’s people moves forward with sanctified resistless energy, planting the standard of
Christ’s righteousness in the church, moved by a power from the throne of God, the great controversy will
wax stronger and stronger, and will become more and more determined. {Ms92-1897 (August 12, 1897) par.
10} {1888 1645.4}
Este timpul ca poporul lui Dumnezeu să dea pe faţă neprihănirea lui Hristos: şi să arate că ei
nu sunt din lumea aceasta, ci din împărăţia cerului. Când cei ce sunt în legătură cu slujirea lui
Dumnezeu vor fi curaţi şi sfinţi, Domnul va da putere şi har, prosperitate şi succes învăţătorilor
adevărului, şi atunci suflete vor fi convertite. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 163}
It is time for God’s people to reveal Christ’s righteousness and for them to show that they are not of
this world, but of the kingdom of heaven. When those connected with the service of God are clean and pure
and holy, the Lord will give power and grace and prosperity and success to the teachers of truth, and souls
will be converted. {Lt165-1901 (November 6, 1901) par. 30} {1888 1771.1}
Adevărata educaţie superioară – pentru a fi asemenea lui Hristos (1897)
Nicio educaţie nu poate fi numită educaţie superioară dacă nu are în ea asemănarea cu cerul,
dacă nu conduce pe tineri şi tinere să fie asemenea lui Hristos, dacă nu îi pregăteşte să fie capi ai
familiilor lor în locul lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 107}
No education can be called higher education unless it bears the similitude of heaven, unless it leads
young men and young women to be Christlike, and fits them to stand at the head of their families in the place
of God. {RH August 17, 1897, par. 3} {1888 1650.3}
Cuvântul care S-a făcut trup trebuie proclamat într-un sens special (1899)
Îndepărtarea aceasta de Dumnezeu şi de cuvântul Lui pătrunde de mult timp printre noi; şi
Dumnezeu a atras atenţia multora dintre fraţii noştri către Scripturi, chemându-i să sape în
căutarea adevărului care a fost îngropat sub tradiţii şi obiceiuri, ca şi cum ar căuta comori
ascunse. Adevăruri, care pentru multe minţi au fost o taină adâncă, urmează să fie dezvăluite.
„Cuvântul S-a făcut trup, şi a locuit printre noi”. Cuvântul acesta trebuie să fie proclamat într-un
sens special, pentru ca aceia care cred în Hristos ca Mântuitor personal să poată avea viaţa
veşnică. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 123}
This departure from God and His Word has for a long time been coming in; and it was God who called the
attention of several of our brethren to the Scriptures, calling upon them to dig for the truth, which had been
buried beneath customs and traditions, as for hidden treasure. Truths which to many minds have been a great
mystery are to be unfolded. “The Word was made flesh, and dwelt among us.” [John 1:14.] This Word is in a
special sense to be proclaimed, that those who believe in Christ as a personal Saviour may have eternal
life. {Ms75-1899 (May 11, 1899) par. 2} {1888 1687.2}
O solie vindecătoare, regeneratoare (1899)
Şarpele de aramă a fost ridicat în pustie pentru ca aceia care au privit cu credinţă să poată fi
vindecaţi. În acelaşi fel, Dumnezeu trimite oamenilor o solie vindecătoare, regeneratoare,
chemându-i să-şi ia privirea de la om şi de la lucrurile pământeşti, şi să-şi pună încrederea în
Dumnezeu. El a dat poporului Său adevărul cu putere, prin Duhul Sfânt. El a deschis cuvântul Lui în
faţa celor care au cercetat şi s-au rugat pentru adevăr. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 123}
The brazen serpent was uplifted in the wilderness that those who looked in faith might be made whole. In
like manner God sends a restoring, healing message to men, calling upon them to look away from man and
earthly things, and place their trust in God. He has given His people the truth with power through the Holy
Spirit. He has opened His Word to those who were searching and praying for truth. {Ms75-1899 (May 11,
1899) par. 4} {1888 1688.1}
Adevăruri de mare valoare pentru lume şi pentru poporul lui Dumnezeu (1899)
De câţiva ani încoace, şi îndeosebi de la întâlnirea de la Minneapolis, au fost făcute

cunoscute adevăruri de mare valoare pentru lume şi pentru poporul lui Dumnezeu. Calea a fost
făcută atât de limpede încât inimile sincere nu pot decât să primească adevărul. Dar încă mai sunt
comori care trebuie să fie căutate. Lăsaţi sonda care a început să lucreze în mina adevărului să se
cufunde mai adânc, şi va scoate tezaure bogate şi preţioase. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 124}
For a few years in the past, and especially since the Minneapolis meeting, truths have been made
known that have been of great value to the world and to the people of God. The way has been made so
plain that honest hearts cannot but receive the truth. But there are still treasures to be searched for. Let the
shaft which has begun to work the mine of truth sink deep, and it will yield rich and precious treasures. {Ms75-
1899 (May 11, 1899) par. 6} {1888 1689.1}
Lumina care ne aşează sub protecţia Duhului Sfânt, ca să fim după asemănarea divină
(1899)
Mă doare inima pentru moştenirea Domnului. Suflete preţioase pentru care am avut interes,
de ani de zile refuză lumina care i-ar aşeza sub protecţia Duhului Sfânt, ca să fie modelaţi după
asemănarea divină. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 124}
My heart aches for the heritage of the Lord. Precious souls in whom I have been interested for years are
refusing the light which would place them under the guardianship of the Holy Spirit, to be moulded
after the divine similitude. {Ms75-1899 (May 11, 1899) par. 7} {1888 1689.2}
Biserica lui Dumnezeu - continua întrupare a lui Hristos (1900)
Dumnezeu caută să facă din biserica Lui continua întrupare a lui Hristos. Slujitorii
evangheliei sunt subpăstorii, iar Hristos este Păstorul divin. Membrii bisericii sunt agenţiile
lucrătoare ale Domnului. Biserica Lui se va evidenţia în mod proeminent. Ea este trupul Domnului.
Cu toate forţele ei lucrătoare, ea trebuie să ajungă una cu măreţul ei Cap. Printre
membrii trupului lui Hristos, trebuie să existe unitate de acţiune. Ei sunt părtaşi ai naturii divine, şi
fug de stricăciunea care este în lume prin poftă. Pofta aceasta are multe ramuri şi cuprinde
mult; dar cei ce sunt părtaşi ai naturii divine vor ţine învăţăturile cuvântului lui Dumnezeu în
puritatea lor. Biblia nu trebuie să fie urmărită ca şi cum nu ar avea o exprimare directă. {Materialele
1888, vol. 4, pag. 131}
God is seeking to make His church the continued incarnation of Christ. The gospel ministers are the
undershepherds; Christ is the divine Shepherd. The members of the church are the working agencies of the
Lord. His church will stand out prominently. It is the Lord’s body. With all its working forces it must become
one with the great Head. Among the members of Christ’s body there must be unity of action. They are
partakers of the divine nature, having escaped the corruption that is in the world through lust. This lust has
many branches and comprehends much; but those who are partakers of the divine nature will hold the
doctrines of God’s Word in their purity. The Bible is to be followed implicitly. {Lt121-1900 (August 13, 1900)
par. 9-10} {1888 1708.2}
Neprihănirea lui Hristos – dă dreptul la binecuvântările ce decurg din legământul harului

(1902)
Noi trebuie să umblăm prin credinţă, nu prin vedere. Prin credinţă şi ascultare, obţinem orice
avantaj. Prin credinţă, „noi toţi, privim cu faţa descoperită ca într-o oglindă slava Domnului, şi
suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului”. Eu pot
mărturisi despre faptul că neprihănirea lui Hristos ne dă dreptul la binecuvântările ce decurg din
legământul harului. În viaţa aceasta nu este nimic de importanţă mai mare decât pregătirea
caracterului, pentru ca în cele din urmă să putem intra cu bucurie în locuinţa sfinţilor de sus. De ce
nu ne folosim de privilegiul pe care îl avem de a fi sfinţi aici jos? {Materialele 1888, vol. 4, pag.
171}
We are to walk by faith, not by sight. Through faith and obedience we obtain every advantage. Through
faith “we all, with open face beholding as in a glass the glory of the Lord, are changed into the same image
from glory to glory, even as by the Spirit of the Lord.” [2 Corinthians 3:18.] I can testify that the righteousness
of Christ entitles us to the blessings of the covenant of grace. In this life there is nothing of greater
importance than preparation of character, that we may at last enter with joy into the saints’ abode on high.
Why do we not improve our privilege of being saints here below? {Lt179-1902 (November 19, 1902) par. 19}
{1888 1793.1}
SOLIA ÎNGERULUI AL TREILEA
Solia îngerului al treilea - steagul adevărului (1890)
Solia îngerului al treilea - vestirea poruncilor lui Dumnezeu şi a credinţei lui Isus (1888-1892)
Solia îngerului al treilea este Evanghelia (1896)
Isus Hristos nu trebuie să fie lăsat în afara soliei îngerului al treilea (1894)
Solia îngerului al treilea - vestită de cei sfinţiţi prin adevăr (1892)
Solia îngerului al treilea se dezvoltă într-o mare strigare (1892-1896)
La Minneapolis - solia îngerului al treilea în trăsături clare, distincte (1895)
La Minneapolis - solia îngerului al treilea care urmează să fie proclamată cu glas tare (1895)
Adevărul din solia dată de Dumnezeu – aşezat în solia îngerului al treilea (1889)
Marea strigare a îngerului al treilea a început deja (1892)
Lumina care trebuie să umple întreaga lume cu slava ei a fost dispreţuită (1895)
Lumina celuilalt înger ar fi umplut pământul cu slava sa (1892)
Instrumentele lui Dumnezeu care cooperează în lucrarea celor trei îngeri (1890)
Solia neprihănirii lui Hristos va lumina pământul cu slava ei (1888-1890)
Biserica se va ridica şi va lumina (1890)
Când pământul va fi luminat de slava lui Dumnezeu - o lucrare ca la Cincizecime (1892)
Pământul va fi luminat de strălucitoarea lumină a razelor neprihănirii Sale (1892)
Picurii din cer ai ploii târzii (1896)
Cei care nu au primit Ploaia timpurie nu vor vedea Ploaia târzie (1896)
Biruinţa va însoţi solia îngerului al treilea (1897)
Planul de răscumpărare ajunge ca ploaie târzie (1899)
Lucrarea noastră - prezentarea soliei îngerului al treilea cu tot ce cuprinde ea (1900)
Lucrarea de a pregăti calea pentru lumina şi slava lui Dumnezeu (1890)
Pericolul de a numi lumina întuneric (1894)
SOLIA ÎNGERULUI AL TREILEA
Solia îngerului al treilea - steagul adevărului (1890)
Domnul Îşi iubeşte poporul, şi a vrut să îi conducă înainte, pas cu pas, sub steagul adevărului,
solia îngerului al treilea. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 161}
The Lord loves His people, and would lead them step by step onward under the banner of truth, the third
angel's message. {Ms37-1890, par. 6} {1888 826.4}
Solia îngerului al treilea - vestirea poruncilor lui Dumnezeu şi a credinţei lui Isus (1888-1892)
Solia îngerului al treilea este vestirea poruncilor lui Dumnezeu şi a credinţei lui Isus.
Poruncile lui Dumnezeu sunt vestite, dar credinţa lui Isus Hristos nu este vestită de către adventiştii
de ziua a şaptea ca fiind de egală importanţă, aşa încât legea şi evanghelia să meargă mână în mână.
Nu găsesc cuvinte să pot exprima acest subiect în toată complexitatea lui. „Credinţa lui Isus”. Se
vorbeşte despre ea, dar nu este înţeleasă. Ce înseamnă credinţa lui Isus, care este o parte din solia
îngerului al treilea? Isus a devenit purtătorul păcatelor noastre, ca să poată fi Mântuitorul care ne
iartă păcatele. El a fost tratat aşa cum meritam să fim trataţi noi. A venit în lumea noastră şi a luat
păcatele noastre, ca noi să putem primi neprihănirea Lui. Credinţa în capacitatea lui Hristos de a
ne salva în mod amplu, pe deplin şi complet, este credinţa lui Isus. {Materialele 1888, vol. 1, pag.
106}
The third angel's message is the proclamation of the commandments of God and the faith of Jesus
Christ. The commandments of God have been proclaimed, but the faith of Jesus Christ has not been
proclaimed by Seventh-day Adventists as of equal importance, the law and the gospel going hand in hand. I
cannot find language to express this subject in its fullness. {1888 217.3}
"The faith of Jesus." It is talked of, but not understood. What constitutes the faith of Jesus, that belongs,
to the third angel's message? Jesus becoming our sin-bearer that He might become our sin-pardoning
Saviour. He was treated as we deserve to be treated. He came to our world and took our sins that we might
take His righteousness. Faith in the ability of Christ to save us amply and fully and entirely is the faith
of Jesus. {1888 217.4} {Ms24-1888 (November 1888) par. 42-43}
Solia care a fost dată poporului în cadrul acestor adunări, a prezentat în linii clare nu doar
poruncile lui Dumnezeu – o parte a soliei îngerului al treilea – ci şi credinţa lui Isus, ceea ce
cuprinde mai mult decât se bănuieşte în general. Este bine ca solia îngerului al treilea să fie
prezentată în toate aspectele ei, deoarece oamenii au nevoie de fiecare iotă sau frântură de literă din
ea. Dacă noi proclamăm poruncile lui Dumnezeu, iar de cealaltă parte abia ne atingem, solia în
mâinile noastre este deteriorată. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 174}
The message that was given to the people in these meetings presented in clear lines not alone the
commandments of God--a part of the third angel's message--but the faith of Jesus, which
comprehends more than is generally supposed. And it will be well for the third angel's message to be
proclaimed in all its parts, for the people need every jot and tittle of it. If we proclaim the commandments of
God and leave the other half scarcely touched, the message is marred in our hands. {Ms30-1889 (June 21,
1889) par. 44} {1888 367.1}
Domnul nu are plăcere ca omul să se încreadă în propria sa îndemânare, în faptele sale bune sau
într-o religie legalistă, ci în Dumnezeu, în viul Dumnezeu. Solia prezentă pe care Dumnezeu a
încredinţat-o ca fiind de datoria slujitorilor Săi să o prezinte poporului, nu este ceva nou. Este un
adevăr vechi ce a fost pierdut din vedere, pentru că Satana face cele mai grozave eforturi în acest
scop. Domnul încredinţează fiecăruia dintre membrii poporului Său credincios, lucrarea de a
readuce credinţa lui Isus la locul ce îi aparţine de drept – în solia îngerului al treilea. Legea are
poziţia ei importantă, dar este lipsită de putere dacă neprihănirea lui Hristos nu este aşezată alături
de lege, pentru a da slava sa standardului regesc de neprihănire. „Aşa că Legea, negreşit, este
Sfântă, şi porunca este Sfântă, dreaptă şi bună.” (Romani 7:12).
Încrederea profundă şi completă în Isus va conferi o calitate bună experienţei religioase. Fără
această încredere, experienţa nu este nimic. Slujirea este ca jertfa lui Cain – fără Hristos. Dumnezeu
este glorificat printr-o credinţă vie într-un Mântuitor personal, a tot-suficient. Credinţa Îl vede pe
Hristos aşa cum este – unica speranţă a păcătosului. Credinţa se ţine de Hristos, se încrede în El. Ea
spune, „Isus mă iubeşte; a murit pentru mine. Eu accept jertfa, aşa că Hristos nu a murit degeaba
pentru mine”. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 178}
The Lord is not pleased to have man trusting in his own ability or good deeds or in a legal religion, but in
God, the living God. The present message that God has made it the duty of His servants to give to the
people is no new or novel thing. It is an old truth that has been lost sight of, just as Satan made his
masterly efforts that it should be. The Lord has a work for every one of His loyal people to do to bring the
faith of Jesus into the right place where it belongs--in the third angel's message. The law has its important
position but is powerless unless the righteousness of Christ is placed beside the law to give its glory to the
whole royal standard of righteousness. "Wherefore the law is holy, and the commandment holy, and just,
and good" (Romans 7:12). {1888 375.2}
A thorough and complete trust in Jesus will give the right quality to religious experience. Aside from this
the experience is nothing. The service is like the offering of Cain--Christless. God is glorified by living faith in
a personal, all-sufficient Saviour. Faith views Christ as He is--the sinner's only hope. Faith takes hold of
Christ, trusts Him. It says, "He loves me; He died for me. I accept the sacrifice, and Christ shall not have died
for me in vain." {1888 375.3} {Ms30-1889 (June 21, 1889) par. 68-69}
Lumea este o a doua Sodomă, sfârşitul este chiar la uşă. Este raţional să credem că nu există nici o
solie care să pregătească un popor pentru a sta în picioare în ziua venirii Domnului? De ce
avem vederi atât de înguste? Atât de puţină lucrare serioasă, profundă şi din toată inima? De ce se
trage atât de mult înapoi? De ce se strigă în continuu „pace şi linişte”, şi nu se înaintează în ascultare
faţă de porunca Domnului? Se va stinge solia îngerului al treilea în întuneric, sau va lumina tot
pământul cu slava lui? Se va stinge lumina Spiritului lui Dumnezeu, lăsând biserica atât de lipsită
de harul lui Hristos, aşa cum dealurile Ghilboa au fost lipsite de rouă şi de ploaie? Cu siguranţă, toţi
trebuie să admită că este timpul ca o influenţă cerească, înviorătoare să fie adusă bisericilor
noastre. Este timpul ca necredinţa, mândria, iubirea de supremaţie, bănuiala rea, desconsiderarea faţă
de lucrarea altora, trivialitatea şi făţărnicia să dispară dintre noi. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 198}
The world is a second Sodom, the end is right upon us; and is it reasonable to think that there is no
message to make ready a people to stand in the day of God's preparation? Why is there so little
eyesight? So little deep, earnest, heartfelt labor? Why is there so much pulling back? Why is there such a
continual cry of peace and safety, and no going forward in obedience to the Lord's command? Is the third
angel's message to go out in darkness, or to lighten the whole earth with its glory? Is the light of God's
spirit to be quenched, and the church to be left as destitute of the grace of Christ as the hills of Gilboa were of
dew and rain? Certainly all must admit that it is time that a vivifying, heavenly influence should be
brought to bear upon our churches. It is time that unbelief, pride, love of supremacy, evil surmising,
depreciation of the work of others, licentiousness, and hypocrisy should go out of our ranks. {Lt4-1889 (July
23, 1889) par. 76} {1888 423.2}
Solia care conduce la mântuirea sufletelor, solia îngerului al treilea, este solia ce trebuie să fie
vestită lumii. Poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus. Ambele sunt importante, nespus de
importante, şi trebuie să fie vestite cu egală energie şi putere. Asupra primei părţi a soliei s-a stăruit
foarte mult, asupra ultimei părţi, doar ocazional. Credinţa lui Isus nu este înţeleasă. Noi trebuie să
vorbim despre ea, trebuie să o trăim, să ne rugăm pentru ea şi să educăm poporul cum să aducă în
viaţa lor zilnică această parte a soliei. „Să fie în voi gândul acesta, care era şi în Hristos Isus”. (Fil.
2:5). {Materialele 1888, vol. 1, pag. 198}
The soul-saving message, the third angel's message, is the message to be given to the world. The
commandments of God and the faith of Jesus are both important, immensely important, and must be given
with equal force and power. The first part of the message has been dwelt upon mostly, the last part casually.
The faith of Jesus is not comprehended. We must talk it, we must live it, we must pray it, and educate the
people to bring this part of the message into their home life. "Let this mind be in you, which was also in Christ
Jesus." Philippians 2:5. {Ms27-1889 (September 13, 1889) par. 6} {1888 430.2}
Ar trebui să studiem cu sârguinţă Cuvântul lui Dumnezeu, şi să ne rugăm cu credinţă ca

Dumnezeu să restrângă puterile întunericului, întrucât solia a ajuns la relativ puţini, iar lumea trebuie
să fie luminată de slava Lui. Adevărul prezent – poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus –
încă nu a sunat aşa cum ar trebui să sune. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 24}
We should diligently study the Word of God, and pray in faith that God will restrain the powers of
darkness, for as yet the message has gone to comparatively few, and the world is to be lightened
with its glory. The present truth--the commandments of God and the faith of Jesus--has not yet
been sounded as it must be. {Ms18-1888, par. 5} {1888 502.2}
Când ţineţi cu fermitate drapelul adevărului, proclamând legea lui Dumnezeu, orice suflet să-şi
aducă aminte că legată de poruncile lui Dumnezeu, este credinţa lui Isus. Îngerul al
treilea este reprezentat ca zburând prin mijlocul cerului, şi simbolizează lucrarea celor ce vestesc
prima, a doua şi a treia solie îngerească; acestea sunt legate între ele. {Materialele 1888, vol. 2,
pag. 116}
While you hold the banner of truth firmly, proclaiming the law of God, let every soul remember that the
faith of Jesus is connected with the commandments of God. The third angel is represented as flying in
the midst of heaven, symbolizing the work of those who proclaim the first, second, and third angels'
messages; all are linked together. {Lt1f-1890 (November 1890) par. 13} {1888 724.3}
În timp ce ţineţi cu fermitate stindardul adevărului, proclamând legea lui Dumnezeu, fiecare suflet
să-şi amintească faptul că credinţa lui Isus este legată de poruncile lui Dumnezeu. Îngerul al
treilea este reprezentat ca zburând prin mijlocul cerului, strigând cu glas tare: „Aici este
răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.” Soliile primului, celui
de-al doilea şi al treilea înger sunt legate una de cealaltă. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 80}
While you hold the banner of truth firmly, proclaiming the law of God, let every soul remember that the
faith of Jesus is connected with the commandments of God. The third angel is represented as flying through
the midst of heaven, crying with a loud voice. "Here are they that keep the commandments of God, and the
faith of Jesus." The first, second, and third angels' messages are all linked together. {RH December 6, 1892,
par. 14} {1888 1078.5}
Curcubeul de deasupra scaunului de domnie, este curcubeul făgăduinţei, mărturisind întregii lumi
că Dumnezeu nu va uita niciodată de poporul Său în lupta lui împotriva răului. Să facem pe Isus
tema discuţiei noastre. Prin condei şi glas, să prezentăm nu numai poruncile lui Dumnezeu,
ci şi credinţa lui Isus. Aceasta va promova adevărata evlavie a inimii, aşa cum nimic altceva nu
poate face. În timp ce vom prezenta oamenilor faptul că ei sunt supuşii unui guvern moral divin,
raţiunea le va spune că acesta este adevărul, că ei datorează supunere faţă de Iehova şi că această
viaţă este timpul încercării noastre. În această viaţă, noi suntem puşi sub disciplina şi guvernarea lui
Dumnezeu, pentru a ne forma caractere şi a dobândi deprinderi pentru viaţa de sus. {Materialele
1888, vol. 3, pag. 83}
The rainbow above the throne is the bow of promise, testifying to the whole world that God will never forget
his people in their struggle against evil. Let Jesus be our theme. Let us by pen and voice present, not only the
commandments of God, but the faith of Jesus. This will promote real heart-piety as nothing else can.
While we present the fact to men that they are subjects of a divine moral government, their reason will declare
to them that this is truth, that they owe allegiance to Jehovah, and that this life is our time of probation. In this
life we are placed under the discipline and government of God to form characters and acquire habits for the
higher life. {RH December 13, 1892, par. 9} {1888 1080.2}
Solia îngerului al treilea este Evanghelia (1896)
Iubite frate [J.H. Kellogg], vreau să-ţi spun că solia îngerului al treilea este Evanghelia, iar
reforma sanitară este pana care despică drumul pentru ca adevărul să poată pătrunde. Nu trebuie să se
facă declaraţii abrupte despre niciuna din fazele adevărului nostru, ci adevărul aşa cum este în Isus
trebuie să fie predicat, şi toată strălucirea şi razele deosebite ale Soarelui Neprihănirii să fie
vestite prin Evanghelie. Dacă aceia care vor vorbi despre evlavia practică celor ce se adună
în clădirile bisericilor voastre vor face aşa, atunci vor rămâne în cadrul lecţiilor lui Hristos.
Dear Brother [J.H. Kellogg]: I want to say that the third angel’s message is the gospel, and that the
health reform is the wedge by which the truth may enter. There are to be no abrupt declarations of any phase
of our truth, but the truth as it is in Jesus isd to be preached, and all the brightness and special radiance of the
Sun of Righteousness brought into the gospel. If those who shall speak of practical godliness to those
assembled in your church building would do this, they will dwell upon the lessons of Christ. {Lt56-1896
(January 19, 1896) par. 1} {1888 1487.1}
https://egwwritings.org/?ref=en_Lt56-1896&para=6986.8
Isus Hristos nu trebuie să fie lăsat în afara soliei îngerului al treilea (1894)
Solia îngerului al treilea ne cheamă la prezentarea Sabatului poruncii a patra, şi acest adevăr
trebuie să fie adus în faţa lumii, dar marele Centru de atracţie, Isus Hristos, nu trebuie să fie
lăsat în afara soliei îngerului al treilea. Mulţi care au fost angajaţi în lucrarea pentru acest timp,
au pus pe Hristos pe planul secundar, iar teorii şi argumente au avut primul loc. Slava lui Dumnezeu,
care a fost revelată lui Moise cu privire la caracterul divin, nu a fost pusă în evidenţă. Domnul a zis
lui Moise: „Voi face să treacă pe dinaintea ta toată frumuseţea Mea.” „Şi Domnul a trecut pe
dinaintea lui, şi a strigat: Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare şi milostiv, încet
la mânie, plin de bunătate şi credincioşie, care Îşi ţine dragostea până în mii de neamuri, iartă
fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte pe cel vinovat drept nevinovat.” {Materialele
1888, vol. 3, pag. 138}
The third angel’s message calls for the presentation of the Sabbath of the fourth commandment, and
this truth must be brought before the world; but the great Center of attraction, Jesus Christ, must not be
left out of the third angel’s message. By many who have been engaged in the work for this time, Christ has
been made secondary, and theories and arguments have had the first place. The glory of God that was
revealed to Moses in regard to the divine character has not been made prominent. The Lord said to Moses, “I
will make all my goodness pass before thee.” “And the Lord passed by before him, and proclaimed, The Lord,
the Lord God, merciful and gracious, long-suffering, and abundant in goodness and truth, keeping mercy for
thousands, forgiving iniquity and transgression and sin, and that will by no means clear the guilty.” {RH March
20, 1894, par. 1} {1888 1225.1}
Solia îngerului al treilea – vestită de cei sfinţiţi prin adevăr (1892)
Voi vă imaginaţi că puteţi vesti lumii solia îngerului al treilea, în timp ce sunteţi tot fireşti
şi corupţi, în timp ce caracterele voastre sunt încă păcătoase. „Nimeni nu pune un petec de postav
nou la o haină veche; pentru că şi-ar lua umplutura din haină, şi ruptura ar fi şi mai rea.” Dacă
inimile voastre nu sunt golite zi de zi de păcat, dacă nu sunteţi sfinţiţi prin adevăr, mai bine să nu
atingeţi solia lui Dumnezeu. Nu vă puteţi curăţa singuri, dar dacă veniţi la Isus în umilinţă, în
căinţă, predându-vă lui Dumnezeu, prin meritele neprihănirii lui Hristos veţi avea experienţă în
lucrurile lui Dumnezeu, şi veţi gusta puterile lumii care va veni. Apoi veţi avea roade, spre viaţa
veşnică. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 24}
Do you imagine that you can give the third angel's message to the world while you are still carnal and
corrupt, while your characters are still sinful. "No man putteth a piece of new cloth unto an old garment; for
that which is put in to fill it up taketh from the garment, and the rent is made worse." Unless your hearts are
emptied of sin every day, unless you are sanctified through the truth, you would better not touch the
message of God. You cannot cleanse yourselves, but by coming to Jesus in humility, in contrition,
surrendering yourselves to God, through the merits of Christ's righteousness you may have an experience
in the things of God, and taste of the powers of the world to come. You then will have fruit unto life eternal.
{RH March 29, 1892, par. 10} {1888 960.10}
Solia îngerului al treilea se dezvoltă într-o mare strigare (1892-1896)
Solia îngerului al treilea se dezvoltă într-o mare strigare, şi nu trebuie să vă simţiţi liberi să
neglijaţi datoria prezentă, şi totuşi să întreţineţi ideea că într-un timp viitor veţi fi beneficiarii
unei mari binecuvântări, atunci când, fără niciun efort din partea voastră, se va produce o
reînviorare minunată. Astăzi, voi înşivă trebuie să vă predaţi lui Dumnezeu, ca El să vă facă vase de
cinste şi să fiţi potriviţi pentru lucrarea Sa. Astăzi, trebuie să vă predaţi lui Dumnezeu, ca să puteţi fi
eliberaţi de eu, eliberaţi de invidie, gelozie, presupuneri rele, de certuri şi de tot ceea ce ar
dezonora pe Dumnezeu. Astăzi, trebuie să aveţi vasele voastre curăţite ca să fie gata pentru roua
cerească, pregătite pentru revărsarea ploii târzii, pentru că ploaia târzie va veni şi binecuvântarea
lui Dumnezeu va umple fiecare suflet care este curăţit de orice murdărie. Aceasta este
lucrarea noastră azi, să ne predăm sufletele lui Hristos, ca să fim pregătiţi pentru timpul de
înviorare de la faţa Domnului – pregătiţi pentru botezul Duhului Sfânt. {Materialele 1888,
vol. 3, pag. 22}
The third angel's message is swelling into a loud cry, and you must not feel at liberty to neglect the
present duty, and still entertain the idea that at some future time you will be the recipients of great blessing,
when without any effort on your part a wonderful revival will take place. Today you are to give yourselves to
God, that he may make of you vessels unto honor, and meet for his service. Today you are to give yourself to
God, that you may be emptied of self, emptied of envy, jealousy, evil-surmising, strife, everything that shall be
dishonoring to God. Today you are to have your vessel purified that it may be ready for the heavenly dew,
ready for the showers of the latter rain; for the latter rain will come, and the blessing of God will fill every
soul that is purified from every defilement. It is our work today to yield our souls to Christ, that we may be
fitted for the time of refreshing from the presence of the Lord--fitted for the baptism of the Holy Spirit.
{RH March 22, 1892, par. 13} {1888 959.6}
Solia îngerului al treilea trebuie să fie vestită de poporul nostru. Ea se va dezvolta într-o mare
strigare. Domnul are un timp rânduit când nu se va mai implica în lucrare; dar când va fi acest timp?
Când adevărul care trebuie să fie vestit pentru aceste zile de pe urmă va înainta ca să fie de
mărturie tuturor neamurilor, atunci va veni sfârşitul. Dacă puterea lui Satana poate să intre
în templul lui Dumnezeu, ca să manipuleze lucrurile după cum îi place, timpul de pregătire va fi
prelungit.
Acesta este secretul mişcărilor făcute pentru a se împotrivi bărbaţilor pe care Dumnezeu i-a trimis
cu o solie de binecuvântare pentru poporul Său. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 57}
The third angel’s message is to be sounded by God’s people. It is to swell to the loud cry. The Lord
has a time appointed when He will bind off the work; but when is that time? When the truth to be proclaimed
for these last days shall go forth as a witness to all nations, then shall the end come. If the power of Satan
can come into the very temple of God, and manipulate things as he pleases, the time of preparation will be
prolonged.
Here is the secret of the movements made to oppose the men whom God sent with a message of blessing
for His people. {Lt83-1896 (May 22, 1896) par. 14-15} {1888 1525.2-3}
La Minneapolis - solia îngerului al treilea în trăsături clare, distincte (1895)
Fără să facă din aceasta lucrarea vieţii sale, şi anume să privească la Mântuitorul înălţat, şi prin
credinţă să accepte meritele pe care are privilegiul să le pretindă, păcătosul nu poate fi salvat mai
mult decât Petru ar fi putut să umble pe apă, dacă nu şi-ar fi ţinut ochii fixaţi în mod constant asupra
lui Isus. A fost scopul hotărât al lui Satana, acela de a ascunde vederii pe Isus, şi de a conduce omul
să privească la om, să se încreadă în om, şi să fie educat să aştepte ajutor de la om. De ani de zile
biserica priveşte la om şi aşteaptă mult de la om, dar nu priveşte la Isus, în care sunt centrate
speranţele noastre de viaţă veşnică. De aceea a dat Dumnezeu slujitorilor Săi o mărturie care
prezintă adevărul aşa cum este el în Isus, care este solia îngerului al treilea în trăsături clare,
distincte. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 180}
Unless he makes it his life business to behold the uplifted Saviour, and by faith accept the merits which it is
his privilege to claim, the sinner can no more be saved than Peter could walk upon the water unless he kept
his eyes fixed steadily upon Jesus. Now, it has been Satan’s determined purpose to eclipse the view of Jesus
and lead man to look to man, and trust to man, and be educated to expect help from man. For years the
church has been looking at man and expecting much from man, but not looking to Jesus, in whom our hopes
of eternal life are centered. Therefore God gave to His servants a testimony that presented the truth as it
is in Jesus, which is the third angel’s message in clear, distinct lines. {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 46}
{1888 1338.1}
La Minneapolis – solia îngerului al treilea care urmează să fie proclamată cu glas tare (1895)
înălţat, Jertfa pentru păcatele întregii lumi. Ea a prezentat îndreptăţirea prin credinţă în
Garantul, a invitat oamenii să primească neprihănirea lui Hristos, care se manifestă prin ascultare de
toate poruncile lui Dumnezeu. Mulţi au pierdut din vedere pe Isus. Ei aveau nevoie să le fie
îndreptaţi ochii către persoana Lui divină, către meritele Sale, către dragostea Lui
neschimbătoare faţă de familia omenească. Toată puterea este dată în mâinile Lui, pentru a
împărţi daruri bogate oamenilor, împărtăşind darul nepreţuit al neprihănirii Sale, agentului
omenesc neajutorat. Aceasta este solia despre care Dumnezeu a poruncit să fie dată lumii. Este
solia îngerului al treilea, care urmează să fie proclamată cu glas tare, şi să fie însoţită de
revărsarea Duhului Său într-o mare măsură. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 179}
The Lord in His great mercy sent a most precious message to His people through Elders Waggoner
and Jones. This message was to bring more prominently before the world the uplifted Saviour, the sacrifice
for the sins of the whole world. It presented justification through faith in the Surety; it invited the people to
receive the righteousness of Christ, which is made manifest in obedience to all the commandments of God.
Many had lost sight of Jesus. They needed to have their eyes directed to His divine person, His merits, and
His changeless love for the human family. All power is given into His hands, that He may dispense rich gifts
unto men, imparting the priceless gift of His own righteousness to the helpless human agent. This is the
message that God commanded to be given to the world. It is the third angel’s message, which is to be
proclaimed with a loud voice, and attended with the outpouring of His Spirit in a large measure. {Lt57-
1895 (May 1, 1895) par. 43} {1888 1336.2}
Adevărul din solia dată de Dumnezeu – aşezat în solia îngerului al treilea (1889)
Oh, dacă toţi ar putea vedea aceasta şi ar îmbrăţişa solia dată lor de Dumnezeu! El i-a ridicat pe
slujitorii Săi să prezinte adevărul care, din cauza faptului că implică ridicarea crucii, a fost pierdut
din vedere şi este îngropat sub gunoiul formalismului. Acest adevăr trebuie să fie recuperat şi să
fie aşezat din nou în cadrul adevărului prezent. Cerinţele lui trebuie să fie susţinute şi să i se dea
locul cuvenit în solia îngerului al treilea. Fie ca toţi slujitorii lui Hristos să vestească un post, să
cheme o adunare sfântă şi să caute pe Dumnezeu câtă vreme poate fi găsit. {Materialele 1888, vol. 1,
pag. 204}
Oh, that all could see this and embrace the message given them of God! He has raised up His servants
to present truth that, because it involves lifting the cross, has been lost sight of, and is buried beneath the
rubbish of formality. It must be rescued and be reset in the framework of present truth. Its claims must be
asserted, and its position given it in the third angel's message. Let the many ministers of Christ sanctify a
fast, call a solemn assembly, and seek God while He is to be found. {Ms27-1889 (September 13, 1889) par.
28-29} {1888 436.1}
Marea strigare a îngerului al treilea a început deja (1892)
Fiecare credincios să pună mâna pe Biblie cu rugăciune serioasă, ca să poată fi luminat de Duhul
Sfânt cu privire la ceea ce este adevărul, ca să poată cunoaşte mai mult din Dumnezeu şi Isus Hristos,
pe care El L-a trimis. Căutaţi adevărul ca pe o comoară ascunsă, şi dezamăgiţi vrăjmaşul.
Timpul de încercare este chiar asupra noastră, pentru că marea strigare a îngerului al treilea a
început deja în descoperirea neprihănirii lui Hristos, Mântuitorul care iartă păcatul. Acesta este
începutul luminii îngerului a cărui slavă va umple întreg pământul. Pentru că lucrarea fiecăruia
la care a ajuns solia de avertizare, este să înalţe pe Isus, să-L prezinte lumii ca descoperit în
tipuri, umbrit în simboluri, manifestat în revelaţiile profeţilor, dezvăluit în lecţiile date ucenicilor
Săi şi în minunile uimitoare făcute pentru fiii oamenilor. Cercetaţi Scripturile, pentru că ele sunt cele
care mărturisesc despre El. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 76}
Let every believer take up his Bible with earnest prayer, that he may be enlightened by the holy Spirit as to
what is truth, that he may know more of God and of Jesus Christ whom he has sent. Search for the truth as
for hidden treasures, and disappoint the enemy. The time of test is just upon us, for the loud cry of the third
angel has already begun in the revelation of the righteousness of Christ, the sin-pardoning Redeemer.
This is the beginning of the light of the angel whose glory shall fill the whole earth. For it is the work of
every one to whom the message of warning has come, to lift up Jesus, to present him to the world as
revealed in types, as shadowed in symbols, as manifested in the revelations of the prophets, as unveiled in
the lessons given to his disciples and in the wonderful miracles wrought for the sons of men. Search the
Scriptures; for they are they that testify of him. {RH November 22, 1892, par. 7} {1888 1073.7}
Lumina care trebuie să umple întreaga lume cu slava ei a fost dispreţuită (1895)
Eu îi întreb pe cei aflaţi în poziţii de răspundere la Battle Creek, Ce faceţi? Voi aţi
întors spatele, şi nu faţa, Domnului. Trebuie să aibă loc o curăţire a inimii, a sentimentelor, a
simpatiilor, a cuvintelor, în legătură cu subiectele cele mai importante – Domnul Dumnezeu,
veşnicia, adevărul. Care este solia de vestit în acest timp? Este solia îngerului al treilea. Dar
lumina care trebuie să umple întreaga lume cu slava ei, a fost dispreţuită de unii care pretind a
crede adevărul prezent. Fiţi atenţi cum o trataţi. Scoateţi-vă încălţămintea din picioare, pentru că vă
aflaţi pe pământ sfânt. Feriţi-vă să nutriţi atributele lui Satana, şi să revărsaţi dispreţ asupra
manifestărilor Duhului Sfânt. Unii, chiar şi acum au mers prea departe pentru a se putea întoarce şi
a se pocăi. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 179}
I inquire of those in responsible positions in Battle Creek, What are you doing? You have turned your back,
and not your face, to the Lord. There needs to be a cleansing of the heart, the feelings, the sympathies, the
words, in reference to the most momentous subjects—the Lord God, eternity, truth. What is the message to
be given at this time? It is the third angel’s message. But that light which is to fill the whole earth with
its glory has been despised by some who claim to believe the present truth. Be careful how you tread. Take
off the shoes from off your feet, for you are on holy ground. Beware how you indulge the attributes of Satan
and pour contempt upon the manifestation of the Holy Spirit. I know not but some have even now gone
too far to return and to repent. {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 37} {1888 1334.2}
Lumina celuilalt înger ar fi umplut pământul cu slava sa (1892)
Dumnezeu a vrut ca străjerii să-şi înalţe glasul, şi cu vocile unite, să trimită mai departe o solie
hotărâtă, dând trâmbiţei un sunet clar, ca oamenii să sară la postul datoriei lor şi să-şi facă partea în
marea lucrare. Atunci, lumina puternică, clară a celuilalt înger care coboară din cer având putere
mare, ar fi umplut pământul cu slava sa. Noi suntem rămaşi în urmă cu ani de zile, iar cei ce au stat
în orbire şi au împiedicat avansarea tocmai a soliei despre care Dumnezeu a plănuit să plece de la
adunarea de la Minneapolis ca lumina unei lămpi care arde, au nevoie să-şi umilească
inimile înaintea lui Dumnezeu, să vadă şi să înţeleagă cum a fost împiedicată lucrarea prin
orbirea minţii şi prin împietrirea inimii lor. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 73}
God meant that the watchmen should arise and with united voices send forth a decided message, giving
the trumpet a certain sound, that the people might all spring to their post of duty and act their part in the great
work. Then the strong, clear light of that other angel who comes down from heaven having great power,
would have filled the earth with his glory. We are years behind; and those who stood in blindness and
hindered the advancement of the very message that God meant should go forth from the Minneapolis
meeting as a lamp that burneth, have need to humble their hearts before God and see and understand how
the work has been hindered by their blindness of mind and hardness of heart. {Lt2a-1892 (November 5,
1892) par. 118} {1888 1070.1}
Instrumentele lui Dumnezeu care cooperează în lucrarea celor trei îngeri (1890)
Influenţa acestor solii s-a adâncit şi s-a lărgit, punând în mişcare izvoarele vieţii în mii de inimi,
aducând la existenţă instituţii de învăţământ, case de editură şi instituţii de sănătate; toate
acestea sunt instrumentele lui Dumnezeu menite să coopereze în marea lucrare reprezentată de
primul, al doilea şi al treilea înger ce zboară prin mijlocul cerului ca să avertizeze locuitorii
pământului că Hristos vine a doua oară, cu putere şi mare slavă. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 116}
The influence of these messages has been deepening and widening, setting in motion the springs of action
in thousands of hearts, bringing into existence institutions of learning, publishing houses, and health
institutions; all these are the instrumentalities of God to co-operate in the grand work represented by the
first, second, and third angels flying in the midst of heaven to warn the inhabitants of the world that Christ is
coming the second time with power and great glory. {Lt1f-1890 (November 1890) par. 14} {1888 725.1}
Solia neprihănirii lui Hristos va lumina pământul cu slava ei (1888-1890)
Călăuza mea a spus: „Există încă multă lumină care va străluci din legea lui Dumnezeu şi din
evanghelia neprihănirii. Solia aceasta, înţeleasă în adevăratul ei caracter şi proclamată în Duhul,
va lumina pământul cu slava ei. Problema cea mare şi decisivă trebuie să fie dusă înaintea tuturor
neamurilor, a limbilor şi popoarelor. Lucrarea de încheiere a soliei îngerului al treilea va fi însoţită
de o putere ce va face ca razele Soarelui Neprihănirii să se reverse peste toate aspectele deschise sau
ascunse ale vieţii, şi se vor lua decizii pentru Dumnezeu ca Guvernator suprem; Legea Sa va fi
privită ca regula Sa de guvernare.”
Mulţi dintre cei ce pretind a crede adevărul îşi vor schimba părerile în timp de primejdie, şi vor
trece de partea călcătorilor legii lui Dumnezeu, pentru a scăpa de persecuţie. Atunci se va vedea o
profundă umilire a inimii înaintea lui Dumnezeu din partea fiecăruia ce rămâne credincios şi drept
până la sfârşit. Dar Satana va lucra în aşa fel asupra elementelor neconsacrate ale minţii omeneşti,
încât să-i facă pe mulţi să nu accepte lumina pe calea rânduită de Dumnezeu. {Materialele 1888, vol.
1, pag. 82}
Said my guide, "There is much light yet to shine forth from the law of God and the gospel of
righteousness. This message, understood in its true character, and proclaimed in the Spirit, will lighten the
earth with its glory. The great decisive question is to be brought before all nations, tongues, and peoples.
The closing work of the third angel's message will be attended with a power that will send the rays of the
Sun of Righteousness into all the highways and byways of life, and decisions will be made for God as
supreme Governor; His law will be looked upon as the rule of His government." {1888 166.1}
Many who claim to believe the truth will change their opinions in times of peril, and will take the side
of the transgressors of God's law in order to escape persecution. There will be great humbling of hearts
before God on the part of every one who remains faithful and true to the end. But Satan will so work upon the
unconsecrated elements of the human mind that many will not accept the light in God's appointed way. {1888
166.2} {Ms15-1888 (November 1, 1888) par. 15-16}
Unii care clevetesc despre subiectul biblic al îndreptăţirii prin credinţă, care sâcâie,
inventează întrebări şi aruncă obiecţii, nu ştiu ce vorbesc. Ei nu ştiu că se fac singuri trupuri ale
întunericului care interceptează razele strălucitoare de lumină despre care Dumnezeu a hotărât să
vină asupra poporului Său. Şi ele vor veni; solia îngerului al treilea este gata să pornească
cu mare putere şi să umple pământul cu slava lui. Şi ce este omul ca să poată lucra
împotriva lui Dumnezeu? El poate alege întunericul, poate iubi întunericul şi poate fi lăsat să fie
înfăşurat de întuneric; dar mesajul este gata să pornească înainte cu putere, chiar dacă unii refuză să
înainteze împreună cu el. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 8}
Some who will gossip over the Bible subject of justification by faith, and cavil and question and throw out
their objections, do not know what they are talking about. They do not know that they are placing themselves
as bodies of darkness to intercept the bright rays of light which God has determined shall come to His people.
And they will come; the third angel's message is to go forth with power, filling the earth with its glory.
And what is man that he can work against God? He may choose the darkness, he may love the darkness and
be left enshrouded in darkness; but the message is to go forward in power, even if some refuse to advance
with it. {1888 463.4} {Ms22-1889 (October 19, 1889) par. 43}
Timpul este scurt. Prima, a doua şi a treia solie îngerească sunt soliile care trebuie să fie date
lumii. Noi nu auzim literalmente vocea celor trei îngeri, dar aceşti îngeri din Apocalipsa reprezintă
un popor care va fi pe pământ şi care va vesti aceste solii. Ioan a văzut „Pogorându-se din cer un
alt înger, care avea o mare putere; şi pământul s-a luminat de slava lui.” Apoc.18:1. Această
lucrare este vocea poporului lui Dumnezeu proclamând o solie de avertizare către lume. Ne-a dat
Dumnezeu, prin Ioan, lumină cu privire la lucrurile care se vor petrece în timpul care a mai rămas,
chiar la sfârşit? Cu peniţa şi cu glasul, noi trebuie să proclamăm lumii exact această solie, nu cu
şoapte blânde, nedesluşite. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 5}
Time is short. The first, second, and third angel's messages are the messages to be given to the world. We
hear not literally the voice of the three angels, but these angels in Revelation represent a people who will be
upon the earth and give these messages. {1888 926.3}
John saw "Another angel come down from heaven, having great power; and the whole earth was
lightened with his glory." Revelation 18:1. That work is the voice of the people of God proclaiming a
message of warning to the world. Has God, through John, given us light relating to the things which are to
transpire in the remnant of time just at the end? Then with pen and voice we are to proclaim that very
message to the world, not in a tame, indistinct whisper. {1888 926.4} {Ms40-1890 (March 1891) par. 33-34}
Biserica se va ridica şi va lumina (1890)
„Viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe

Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu.” „Aşa vorbeşte Domnul: „Înţeleptul să nu se laude cu
înţelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăţia lui. Ci cel ce se
laudă să se laude că are pricepere şi că Mă cunoaşte, că ştie că Eu Sunt Domnul, care fac
milă, judecată şi dreptate pe pământ! Căci în acestea găsesc plăcere Eu, zice Domnul.” Aşa ceva
este nevoie să fie adus în experienţa fiecărui lucrător, din poziţii înalte sau joase, în toate
instituţiile noastre, în toate bisericile noastre. Dumnezeu vrea ca fiecare suflet să se întoarcă la
dragostea dintâi. El vrea ca toţi să aibă aurul credinţei şi dragostei, aşa încât să poată lua din această
comoară şi să împartă celor care au nevoie de ea.
Atunci credincioşii vor fi o inimă şi un gând, iar Domnul va face Cuvântul Lui puternic
pe pământ. Se va pătrunde în oraşe, sate şi teritorii noi; biserica se va ridica şi va lumina,
pentru că lumina ei a venit şi slava Domnului a răsărit peste ea. Convertiţi noi se vor adăuga
bisericilor, iar cei care acum afirmă că sunt convertiţi vor simţi în inimile lor puterea
transformatoare a harului lui Hristos. Atunci Satana se va ridica şi va stârni cea mai aprigă
persecuţie împotriva poporului lui Dumnezeu. Dar cei care nu sunt de credinţa noastră, care nu au
respins lumina, vor recunoaşte spiritul lui Hristos în adevăraţii Lui urmaşi, şi vor lua poziţie
alături de poporul lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 135}
“This is life eternal, that they might know thee, the only true God, and Jesus Christ, whom thou hast sent.”
“Thus saith the Lord, Let not the wise man glory in his wisdom, neither let the mighty man glory in his might,
let not the rich man glory in his riches: but let him that glorieth glory in this, that he understandeth and
knoweth me, that I am the Lord which exercise loving-kindness, judgment, and righteousness in the earth: for
in these things I delight, saith the Lord.” This is what needs to be brought into the experience of every worker,
high or low, in all our institutions, in all our churches. God wants every soul to return to the first love. He
wants all to have the gold of faith and love, so that they can draw from the treasure to impart to others who
need it.
Then the believers will be of one heart and of one mind, and the Lord will make his word powerful in the
earth. New cities and villages and territories will be entered; the church will arise and shine, because her
light has come, for the glory of the Lord is risen upon her. New converts will be added to the churches, and
those who now claim to be converted will feel in their own hearts the transforming power of the grace of
Christ. Then Satan will be aroused, and will excite the bitterest persecution against God’s people. But those
not of our faith, who have not rejected light, will recognize the spirit of Christ in his true followers, and will
take their stand with the people of God. {RH December 23, 1890, Art. B, par. 20-21} {1888 765.7-8}
Când pământul va fi luminat de slava lui Dumnezeu - o lucrare ca la Cincizecime (1892)
Poporul lui Dumnezeu va fi chemat să iasă afară din asocierea cu cei lumeşti şi cu cei făcători de
rele, ca să poată sta în lupta pentru Domnul, împotriva puterilor întunericului. Atunci când
pământul va fi luminat de slava lui Dumnezeu, vom vedea o lucrare similară cu cea care a fost
făcută atunci când ucenicii, umpluţi cu Duhul Sfânt, au vestit puterea unui Mântuitor înviat.
Lumina cerului a pătruns în mintea întunecată a acelora care au fost înşelaţi de vrăjmaşii lui Hristos,
şi reprezentarea falsă a Lui a fost respinsă pentru că, prin eficienţa Duhului Sfânt, ei L-au văzut acum
înălţat ca Prinţ şi Mântuitor, pentru a da lui Israel pocăinţa şi iertarea păcatelor. Ei L-au văzut
înconjurat de slava cerului, cu comori infinite în mâinile Sale pentru a le dărui celor care se întorc
din răzvrătirea lor. Pe măsură ce apostolii au prezentat slava singurului născut din Tatăl, trei mii
de suflete au fost atinse la inimă, şi au fost făcuţi să se vadă păcătoşi şi murdari, iar pe
Hristos să-L vadă ca Mântuitor şi Răscumpărător al lor. Hristos a fost înălţat, Hristos a fost
slăvit, prin puterea Duhului Sfânt care Se odihnea peste oameni. Cu ochiul credinţei, aceşti
credincioşi L-au văzut ca fiind Cel care a suportat umilinţa, suferinţa şi moartea, astfel ca ei să
nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. Privind asupra neprihănirii Sale imaculate, şi-au văzut propria
lor diformitate şi mânjitură, şi au fost umpluţi de frică dumnezeiască, de dragoste şi adoraţie pentru
Cel care Şi-a dat viaţa ca jertfă pentru ei. Ei şi-au smerit sufletele în ţărână, s-au pocăit de faptele lor
rele, şi au slăvit pe Dumnezeu pentru mântuirea Lui.
Ei au zis unul către altul, „Acesta este Cel care a fost acuzat de lăcomie, pentru că a mâncat cu
vameşii şi păcătoşii, Cel care a fost legat, biciuit şi răstignit. Noi credem în El ca Fiu al lui
Dumnezeu, ca Prinţ şi Mântuitor.” Descoperirea lui Hristos, prin Duhul Sfânt, i-a făcut să
înţeleagă puterea şi măreţia Sa, şi şi-au întins mâinile spre El, prin credinţă, spunând, „Cred.” Aşa a
fost în timpul ploii timpurii, dar ploaia târzie va fi mai abundentă. Mântuitorul oamenilor va fi
slăvit şi pământul va fi luminat de strălucitoarea lumină a razelor neprihănirii Sale.
The people of God are to be called out from their association with worldlings and evil-doers, to stand in the
battle for the Lord against the powers of darkness. When the earth is lightened with the glory of God, we
shall see a work similar to that which was wrought when the disciples, filled with the holy Spirit,
proclaimed the power of a risen Saviour. The light of heaven penetrated the darkened minds of those who had
been deceived by the enemies of Christ, and the false representation of him was rejected; for through the
efficiency of the holy Spirit they now saw him exalted to be a prince and Saviour, to give repentance unto
Israel, and remission of sins. They saw him encircled with the glory of heaven, with infinite treasures in his
hands to bestow upon those who turn from their rebellion. As the apostles set forth the glory of the only
begotten of the Father, 3,000 souls were pricked to the heart, and they were made to see themselves as
they were sinful and polluted, and Christ as their Saviour and Redeemer. Christ was lifted up, Christ was
glorified, through the power of the holy Spirit resting upon men. By the eye of faith these believers saw
him as the one who had borne humiliation, suffering, and death, that they might not perish, but have
everlasting life. As they looked upon his spotless righteousness, they saw their own deformity and pollution,
and were filled with godly fear, with love and adoration for Him who gave his life a sacrifice for them. They
humbled their souls to the very dust, and repented of their wicked works, and glorified God for his salvation.
They said one to another, "This is the very one who was accused of gluttony, of eating with publicans and
sinners; the one who was bound, and scourged, and crucified. We believe in him as the Son of God, the
prince and Saviour." The revelation of Christ by the holy Spirit brought to them a realizing sense of his
power and majesty, and they stretched forth their hands unto him by faith, saying, "I believe." Thus it was in
the time of the early rain; but the latter rain will be more abundant. The Saviour of men will be glorified,
and the earth will be lightened with the bright shining of the beams of his righteousness. {RH
November 29, 1892, par. 5-6} {1888 1075.5-6}
Isus doreşte în mare măsură să reverse înzestrarea cerească asupra poporului Său. Zi de zi se
înalţă rugăciuni spre Dumnezeu pentru împlinirea făgăduinţei, şi niciuna din cele înălţate în credinţă,
nu este pierdută. Hristos a urcat în cer, făcând robia roabă, şi a dat daruri oamenilor. Când,
după înălţarea lui Hristos, Duhul Sfânt S-a pogorât aşa cum a fost promis, ca vâjâitul unui vânt
puternic, umplând tot locul unde erau adunaţi ucenicii, care a fost efectul? Mii de oameni au fost
convertiţi într-o zi. Noi am învăţat, am aşteptat, că un înger se va coborî din cer, că pământul va fi
luminat de slava lui. Atunci vom vedea un seceriş de suflete similar cu cel înregistrat în ziua
Cincizecimii.
Dar acest înger puternic, care vine, nu rosteşte o solie plăcută, dulce, ci cuvintele lui sunt
calculate în aşa fel încât să tulbure inimile oamenilor până în adâncimile lor. Acel înger este
prezentat ca strigând puternic, cu glas tare: „A căzut, a căzut Babilonul, cel mare! A ajuns un locaş al
dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate şu urâte.” „Ieşiţi
din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei, şi să nu fiţi loviţi cu urgiile ei.”
Cooperăm într-adevăr noi, ca agenţi omeneşti, cu instrumentele divine pentru a rosti solia acestui
înger puternic, care are să lumineze pământul cu slava lui? {Materialele 1888, vol. 3, pag. 48}
Jesus longs to bestow the heavenly endowment in large measure upon His people. Prayers are
ascending to God daily for the fulfilment of the promise, and not one of the prayers put up in faith is lost. Christ
ascended on high, leading captivity captive, and gave gifts unto men. When, after Christ’s ascension, the
Spirit came down as promised, like a rushing, mighty wind, filling the whole place where the disciples were
assembled, what was the effect? Thousands were converted in a day. We have taught, we have expected,
that an angel is to come down from heaven, that the earth will be lightened with his glory. Then we shall
behold an ingathering of souls similar to that witnessed on the day of Pentecost.
But this mighty angel comes bearing no soft, smooth message, but words that are calculated to stir the
hearts of men to their very depths. That an angel is represented as crying mightily with a strong voice, saying,
“Babylon the great is fallen, is fallen, and is become the habitation of devils and the hold of every foul spirit,
and a cage of every unclean and hateful bird.” “Come out of her, my people, that ye be not partakers of her
sins, and that ye receive not of her plagues.” [Revelation 18:2, 4.] Are we, indeed, as the human agencies to
cooperate with the divine instrumentalities in sounding the message of this mighty angel who is to
lighten the earth with his glory? {1888 1015.2-3} {Lt25b-1892 (August 30, 1892) par. 35-36}
Pământul va fi luminat de strălucitoarea lumină a razelor neprihănirii Sale (1892)
Descoperirea lui Hristos, prin Duhul Sfânt, i-a făcut să înţeleagă puterea şi măreţia Sa, şi
şi-au întins mâinile spre El, prin credinţă, spunând, „Cred.” Aşa a fost în timpul ploii timpurii, dar
ploaia târzie va fi mai abundentă. Mântuitorul oamenilor va fi slăvit şi pământul va fi luminat de
strălucitoarea lumină a razelor neprihănirii Sale. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 77}
The revelation of Christ by the holy Spirit brought to them a realizing sense of his power and majesty,
and they stretched forth their hands unto him by faith, saying, "I believe." Thus it was in the time of the early
rain; but the latter rain will be more abundant. The Saviour of men will be glorified, and the earth will be
lightened with the bright shining of the beams of his righteousness. {RH November 29, 1892, par. 6}
{1888 1075.6}
Picurii din cer ai ploii târzii (1896)
Acum, chiar acum este ziua îndurării şi mântuirii. Domnul, Dumnezeu locuieşte în locul sfânt, şi
vede orice suflet care arată dispreţ faţă de manifestările Duhului Său cel Sfânt. Dumnezeu S-
a descoperit mereu şi mereu la Battle Creek, în cea mai remarcabilă manieră. El a dat o mare
măsură din Duhul Său cel Sfânt credincioşilor de acolo. Acesta a venit uneori pe
neaşteptate, şi s-au produs impresii profunde în inimi şi în minţi; o renunţare la planuri egoiste, şi
aducerea în tezaur a multor lucruri despre care eraţi convinşi că Dumnezeu v-a interzis să le aveţi.
Binecuvântarea s-a extins peste mulţi, dar, de ce nu a continuat în inimi şi în minţi lucrarea
aceasta sfântă şi dulce? Unii s-au simţit deranjaţi de această revărsare, şi dispoziţiile lor naturale s-
au dat pe faţă. Ei au spus: este doar o excitare; nu este Duhul Sfânt, nu sunt picurii din cer ai ploii
târzii. Au existat inimi pline de necredinţă, care nu au băut din Duhul, ci au strâns
amărăciune în sufletele lor. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 40}
Now, just now, is our day of mercy and salvation. The Lord God who dwelleth in the holy place, sees every
soul that shows contempt for the manifestations of His Holy Spirit. God has revealed Himself again and
again in a most marked manner in Battle Creek. He has given a large measure of His Holy Spirit to the
believers there. It has come unexpectedly at times, and there have been deep movings upon hearts and
minds, a letting go of selfish purposes, and a bringing into the treasury many things that you were convicted
God had forbidden you to have. This blessing extended to large numbers, but why was not this sweet, holy
working continued upon hearts and minds? Some felt annoyed at this outpouring, and their own natural
dispositions were manifested. They said, This is only excitement; it is not the Holy Spirit, not showers from
heaven of the latter rain. There were hearts full of unbelief, who did not drink in of the Spirit, but who had
bitterness in their souls. {Lt6-1896 (January 16, 1896) par. 5} {1888 1478.1}
Cei care nu au primit Ploaia timpurie nu vor vedea Ploaia târzie (1896)
Putem fi siguri că atunci când va fi revărsat Duhul Sfânt, aceia care nu au primit şi nu au apreciat
ploaia timpurie, nu vor vedea şi nu vor înţelege valoarea ploii târzii. {Materialele 1888, vol. 4, pag.
48}
We may be sure that when the Holy Spirit is poured out, those who did not receive and appreciate the
early rain will not see or understand the value of the latter rain. {Lt8-1896 (February 6, 1896) par. 21} {1888
1501.1}
Biruinţa va însoţi solia îngerului al treilea (1897)
Sunaţi din trâmbiţă în Sion; faceţi să răsune alarma pe muntele cel sfânt. Strângeţi oştirea
Domnului, cu inimile sfinţite, ca să asculte ce vrea să spună Domnul poporului Său. Căci El are
lumină crescândă pentru toţi cei ce vor să audă. Să se înarmeze şi să se echipeze, să vină la luptă – ca
să ajute Domnului împotriva celor tari. Dumnezeu Însuşi va lucra pentru Israel. Orice limbă
mincinoasă va fi adusă la tăcere. Mâinile îngerilor vor răsturna planurile înşelătoare care se fac.
Bastioanele Satanei nu vor triumfa. Biruinţa va însoţi solia îngerului al treilea. Aşa cum
Căpetenia oştirii Domnului a dărâmat zidurile Ierihonului, în acelaşi fel poporul păzitor al
poruncilor Domnului va triumfa, şi toate elementele oponente vor fi înfrânte. Niciun suflet să nu se
plângă de slujitorii lui Dumnezeu care vin la ei cu o solie trimisă de cer. Nu mai căutaţi greşeli în ei,
zicând, „Sunt prea clari, vorbesc prea puternic”. Poate că ei vorbesc prea puternic, dar nu este
necesar? Dumnezeu va face să ţiuie urechile ascultătorilor, dacă nu vor să ia seama la glasul sau la
solia Lui. El va demasca pe cei ce se împotrivesc cuvântului lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol.
4, pag. 104}
Blow the trumpet in Zion; sound an alarm in my holy mountain. Gather the host of the Lord, with sanctified
hearts, to hear what the Lord will say unto his people; for He has increased light for all who will hear. Let them
be armed and equipped, and come up to the battle, to the help of the Lord against the mighty. God Himself
will work for Israel. Every lying tongue shall be silenced. Angel’s hands shall overthrow the deceptive
schemes that have been formed. The bulwarks of Satan will never triumph. Victory will attend the third
angel’s message.
As the Captain of the Lord’s host tore down the walls of Jericho, so will the Lord’s commandment-keeping
people triumph, and all opposing elements be defeated. Let no soul now complain of the servants of God who
have come to them with a heaven-sent message. Do not any longer pick flaws in them saying, “They are too
positive; they talk too strongly.” They may talk strongly; but is it not needed? God will make the ears of the
hearers tingle if they will not heed His voice or His message. He will denounce those who resist the Word of
God.{Ms92-1897 (August 12, 1897) par. 18-19} {1888 1647.1}
Planul de răscumpărare ajunge ca ploaie târzie (1899)
Dumnezeu intenţionează ca planul de răscumpărare să ajungă la poporul Său, ca ploaie târzie;

căci ei îşi pierd repede legătura cu Dumnezeu. Ei se încred în om, şi dau slavă omului, iar tăria lor
este proporţională cu tăria celui de care depind. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 124}
God designs that the plan of redemption shall come to His people as the latter rain, for they are fast
losing their connection with God. They are trusting in man, and glorifying man, and their strength is
proportionate to the strength of their dependence. {Ms75-1899 (May 11, 1899) par. 8} {1888 1690.1}
Lucrarea noastră - prezentarea soliei îngerului al treilea cu tot ce cuprinde ea (1900)
Cuvântul lui Dumnezeu exprimat în legea Lui se recomandă fiecărei minţi inteligente. Adevărul
pentru acest timp, solia îngerului al treilea, trebuie să fie vestit cu glas tare, ceea ce înseamnă cu
o putere din ce în ce mai mare, pe măsură ce ne apropiem de marele test final. Testul acesta trebuie
să fie pus în faţa bisericilor în legătură cu adevărata lucrare medicală misionară, o lucrare condusă
şi prezidată de marele Medic în tot ceea ce cuprinde ea. Sub conducerea măreţului Cap, noi
trebuie să prezentăm cuvântul lui Dumnezeu care cere ascultare faţă de sistemul adevărului
Bibliei, un sistem al autorităţii şi puterii, care convinge şi converteşte conştiinţa. Cerinţa pe
care o are cuvântul de a dovedi ascultare, este o chestiune de viaţă sau moarte. Adevărul
prezent pentru timpul de faţă cuprinde soliile, şi anume solia îngerului al treilea care le succedă pe
prima şi cea de-a doua. Prezentarea acestei solii cu tot ce cuprinde ea, aceasta este lucrarea
noastră. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 131}
The Word of God in His law is binding upon every intelligent mind. The truth for this time, the third angel’s
message, is to be proclaimed with a loud voice—meaning with increasing power—as we approach the
great final test. This test must come to the churches in connection with the true medical missionary work, a
work that has the great Physician to dictate and preside in all it comprehends. Under the great Head we are to
present God’s Word requiring obedience to the system of Bible truth, which is a system of authority and
power, convicting and converting the conscience. The demand of the Word to obedience is a life and death
question. The present truth for this time comprises the messages, the third angel’s message succeeding the
first and second. The presentation of this message with all it embraces is our work. {Lt121-1900 (August
13, 1900) par. 13} {1888 1710.1}
Noi suntem un popor al rămăşiţei în aceste zile de pe urmă pentru a vesti adevărul şi a face tot
mai proeminent strigătul soliei distincte şi minunate a îngerului al treilea, dând trâmbiţei un
sunet clar. Adevărul etern la care am aderat de la început, trebuie să fie menţinut în toată
importanţa lui crescândă până la sfârşitul timpului de probă. Trâmbiţa nu trebuie să dea
niciun sunet nesigur. Trebuie să facem planuri cu înţelepciune, practicând simplitatea şi cea
mai strictă economie, manifestând asemănarea de caracter cu Hristos. Credinţa, eterna credinţă
în adevărul cel prezent şi cel din trecut, despre aceasta este nevoie să se vorbească, să se
înalţe rugăciuni pentru ea, să fie prezentată prin scris şi prin viu grai. {Materialele 1888, vol. 4, pag.
131}
We stand as the remnant people in these last days to promulgate the truth and swell the cry of the third
angel’s wonderful, distinct message, giving the trumpet a certain sound. Eternal truth, which we have
adhered to from the beginning, is to be maintained in all its increasing importance to the close of probation.
The trumpet is to give no uncertain sound. We must devise and plan wisely, practicing simplicity and the
strictest economy and manifesting Christ’s likeness of character. Faith, eternal faith in the past and in the
present truth, is to be talked, is to be prayed, is to be presented with pen and voice. {Lt121-1900 (August 13,
1900) par. 14} {1888 1710.1}
Solia îngerului al treilea în termenii ei limpezi şi definiţi, trebuie să fie prezentată ca o

avertizare proeminentă; tot ce cuprinde ea trebuie să fie prezentat în mod inteligibil
minţilor raţionale din zilele noastre. În timp ce suntem legaţi de dezvoltarea adevărului sub
soliile îngerilor de până acum, noi anunţăm solia îngerului al treilea şi a celuilalt înger care îl
urmează pe al treilea, care proclamă a doua oară căderea Babilonului.
Noi avem de vestit solia „A căzut, a căzut, Babilonul cel mare! A ajuns un locaş al dracilor, o
închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate şi urâte; …Ieşiţi din
mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei, şi să nu fiţi loviţi cu urgiile ei!”
Solia aceasta trebuie să ajungă la biserici. Pentru realizarea acestui scop, trebuie să luăm în
considerare cele mai bune planuri. Solia trebuie să fie prezentată în aşa fel încât să se impună atenţiei
minţilor raţionale. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 132}
The third angel’s message in its clear, definite terms is to be made the prominent warning. All that it
comprehends is to be made intelligible to the reasoning minds of today. While we bind ourselves to the
development of the truth in the past angels’ messages, we are announcing the message of the third angel and
of the other angels that follow the third, [for] the second time proclaiming the fall of Babylon. {Lt121-1900
(August 13, 1900) par. 15} {1888 1710.2}
We are to give the message, “Babylon the great is fallen, is fallen, and is become the habitation of devils,
and the hold of every foul spirit, and a cage of every unclean and hateful bird. ... Come out of her, my people,
that ye be not partakers of her sins, and that ye receive not of her plagues.” [Revelation 18:2, 4.] This
message is to come to the churches. We are to consider the best plans for accomplishing this. The
message must be so presented as to command the attention of reasoning minds. {Lt121-1900 (August 13,
1900) par. 16} {1888 1711.1}
Adevărurile acestea sacre, crezute şi practicate, nu trebuie să fie vestite în vreun fel care să
constrângă, ci în spiritul Maestrului. Duhul Sfânt va atinge minţile nobile şi dorinţa oamenilor
după ceva mai bun. În toate sanatoriile noastre, ar trebui să fie bărbaţi care înţeleg învăţătura
adevărului şi care o pot prezenta cu peniţa şi cu glasul. Ei vor fi aduşi în contact cu bărbaţi care au
minţile educate, şi ar trebui să stăruie de aceştia aşa cum ar stărui pe lângă singurul lor fiu.
These sacred truths, believed and practiced, are not to be carried in any coercive manner, but in the
spirit of the Master. The Holy Spirit will reach noble minds and the better spirit of men. In all our sanitariums
there should be men who understand the doctrine of truth and who can present it by pen and voice. They will
be brought in contact with men of no mean minds, and they should plead with them as they would plead with
an only son. {Lt121-1900 (August 13, 1900) par. 17} {1888 1711.2}
Lucrarea de a pregăti calea pentru lumina şi slava lui Dumnezeu (1890)
Comoara întreagă a cerului este la dispoziţia noastră, în lucrarea noastră de a pregăti

calea Domnului. Dumnezeu a făcut posibil ca lucrarea noastră să fie un succes minunat şi
glorios, prin faptul că ne-a acordat cooperarea îngerilor. Dar succesul rareori este rezultatul
unor eforturi individuale şi izolate. Este necesară influenţa fiecărui membru al bisericii.
Influenţa slujitorilor lui Dumnezeu şi a lucrătorilor este necesară pentru a pregăti calea pentru
lumina şi slava lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 125}
The whole treasure of heaven is at our command in our work of preparing the way of the Lord. God has
made it possible by giving us the cooperation of heavenly angels, for our work to be a wonderful, yes, a
glorious success. But success will seldom result from scattered, individual effort. The influence of every
church member is required. The influence of ministers and workers is needed to prepare the way for the
light and glory of God. {Lt43-1890 (December 15, 1890) par. 7} {1888 746.2}
Pericolul de a numi lumina întuneric (1894)
„După aceea, am văzut pogorându-se din cer un alt înger, care avea o mare putere; şi pământul s-a
luminat de slava lui.” Unele suflete vor vedea şi vor primi lumina, dar cei care s-au opus mult timp
luminii, pentru că nu a venit potrivit cu ideile lor, vor fi în pericol să numească lumina întuneric,
şi întunericul lumină; dar puterea lui Dumnezeu va strica refugiul minciunii, şi slava Lui va fi
descoperită. Fie ca nicio rază de lumină să nu găsească împotrivire, lucrarea Duhului lui Dumnezeu
să nu fie interpretată ca întuneric. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 150}
“After these things I saw another angel come down from heaven, having great power; and the earth was
lightened with his glory.” [Revelation 18:1.] Some souls will see and receive the light; but those who have
stood long in resistance of light, because it did not come just in accordance with their ideas, will be in
danger of calling light darkness, and darkness light; but the power of God will sweep away the refuge of
lies, and His glory will be revealed. Let not one ray of light be resisted, let no operation of the Spirit of God be
interpreted as darkness. {Lt27-1894 (June 1, 1894) par. 40} {1888 1254.1}
POZIŢIA EGW FAŢĂ DE SOLIA ŞI SOLII DE LA MINNEAPOLIS
Este nevoie de ambele părţi ale chestiunii (1888)
Solii cu acreditare divină (1890-1893)
O solie foarte preţioasă prin fraţii Waggoner şi Jones (1895-1896)
Lumină suplimentară din Scripturi (1893)
Este solia lui Dumnezeu pentru timpul de faţă (1888-1893)
Este solia lui Dumnezeu către biserica Laodicea (1892)
Ei sunt solii lui Dumnezeu (1889-1895)
Martori pentru Dumnezeu (1895)
Ellen White cunoştea solia neprihănirii lui Hristos în legătură cu legea (1888-1893)
La Minneapolis - prima învăţătură clară despre acest subiect (1888-1889)
Lumină specială din cer (1890)
Adevărul a strălucit în raze de lumină clare şi distincte începând cu Minneapolis (1893)
Misiunea dată de Dumnezeu (1889-1891)
Puterea lui Dumnezeu însoţea adevărul la acea întâlnire (1893)
Spiritul Domnului a fost peste mesagerii Lui (1896)
Lucrare făcută de Domnul Însuşi (1893)
Ambasadori al lui Hristos (1890)
Prin respingerea soliei şi a solilor Săi este respins Hristos, dătătorul soliei (1889-1899)
Afirmaţii în legătură cu legea în Galateni (1888-1902)
Problema legămintelor (1890)
A.T. Jones ar trebui să participe la cât mai multe tabere (1889)
A.T. Jones încearcă să trezească poporul (1893)
E.J. Waggoner s-a purtat ca un gentleman creştin (1888)
Jones şi Prescott - mesagerii aleşi, ambasadorii Domnului (1894-1895)
Prof. Prescott duce o solie de la Dumnezeu (1896)
Bărbaţi împuterniciţi să predice contrar doctrinelor oficial stabilite (1896)
Mustrări (1887-1901)
POZIŢIA EGW FAŢĂ DE SOLIA ŞI SOLII DE LA MINNEAPOLIS
Este nevoie de ambele părţi ale chestiunii (1888)
Apoi s-a pus întrebarea, dacă eram de părere ca lucrurile să se oprească în stadiul în care erau,
după ce fratele Waggoner îşi va expune vederile în legătură cu legea în Galateni. La care am zis:
„cu nici un chip. E nevoie de tot, de ambele părţi ale chestiunii.” {Materialele 1888, vol. 1, pag.
107}
Then the question was asked whether I thought the matter better drop where it was, after Brother
Waggoner had stated his views of the law in Galatians. I said, "By no means. We want all on both sides of
the question." {Ms24-1888 (November 1888) par. 48} {1888 219.3}
Solii cu acreditare divină (1890-1893)
Au fost trimise poporului lui Dumnezeu solii cu acreditare divină; au fost prezentate slava,
maiestatea, neprihănirea lui Hristos, Cel plin de har şi de adevăr; a fost vestită în mijlocul
nostru plinătatea Dumnezeirii în Isus Hristos într-un mod încântător şi splendid încât i-a fermecat pe
toţi cei ale căror inimi nu au fost închise din cauza prejudecăţilor. Ştim că Dumnezeu a lucrat în
mijlocul nostru. Am văzut suflete întoarse de la păcat la neprihănire. Am văzut credinţa înviorată în
inimile celor ce s-au căit. Să fim oare ca leproşii ce au fost curăţiţi, dar care şi-au văzut de drumul
lor, mai puţin unul care s-a întors să dea slavă lui Dumnezeu? Haideţi mai bine să vorbim despre
mărinimia Lui, şi să lăudăm pe Dumnezeu cu inima, cu pana şi cu vocea. {Materialele 1888, vol. 2,
pag. 95}
Messages bearing the divine credentials have been sent to God's people; the glory, the majesty, the
righteousness of Christ, full of goodness and truth, have been presented; the fullness of the Godhead in Jesus
Christ has been set forth among us with beauty and loveliness, to charm all whose hearts were not closed
with prejudice. We know that God has wrought among us. We have seen souls turn from sin to
righteousness. We have seen faith revived in the hearts of the contrite ones. Shall we be like the lepers that
were cleansed who went on their way, and only one returned to give glory to God? Let us rather tell of his
goodness, and praise God with heart, with pen, and with voice. {RH May 27, 1890, par. 6} {1888 673.6}
Nu este niciun motiv pe care vreunul din voi să-l poată invoca înaintea marelui tron alb,
atunci când Domnul vă va întreba, „De ce nu ţi-ai unit interesele cu solii pe care i-am trimis? De ce
nu ai acceptat solia pe care am trimis-o prin solii Mei? De ce ai urmărit pe aceşti oameni pentru a
găsi ceva de obiectat, sau de pus la îndoială, atunci când ar fi trebuit să accepţi solia care poartă
amprenta Celui prea înalt?” {Materialele 1888, vol. 3, pag. 103}
There is no reason that either of you can offer before the great white throne, when the Lord shall ask you,
“Why did you not unite your interests with the messengers I sent? Why did you not accept the message I sent
through my servants? Why did you watch these men to find something to question and doubt, when you
should have accepted the message that bore the imprint of the Most High?” {Lt61-1893 (January 20,
1893) par. 5} {1888 1138.1}
O solie foarte preţioasă prin fraţii Waggoner şi Jones (1895-1896)
înălţat, Jertfa pentru păcatele întregii lumi. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 179}
Jones. This message was to bring more prominently before the world the uplifted Saviour, the sacrifice
for the sins of the whole world. {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 43} {1888 1336.2}
Spiritul Domnului a fost peste mesagerii Lui pe care i-a trimis cu lumină, preţioasă lumină. Dar
au fost aşa de mulţi cei care şi-au întors faţa de la Soarele Neprihănirii, şi nu au mai văzut razele lui
strălucitoare. Domnul spune despre ei, „şi-au întors spatele către Mine, nu faţa.” Este nevoie să-
L căutăm pe Domnul cu cea mai mare seriozitate. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 42}
The Spirit of the Lord has been upon His messengers whom He hath sent with light, precious light; but
there were so many who had turned their face away from the Sun of Righteousness that they saw not its
bright beams. The Lord says of them, They have turned their backs to Me, and not the face. There is need of
seeking the Lord most earnestly. {Lt6-1896 (January 16, 1896) par. 19} {1888 1484.1}
Lumină suplimentară din Scripturi (1893)
Domnul i-a ridicat pe fratele Jones şi pe fratele Waggoner să vestească lumii o solie care să
pregătească un popor care să stea în ziua Domnului. Lumea suferă în nevoia după o lumină
suplimentară care să vină asupra lor din Scripturi – o proclamare suplimentară a principiilor de
curăţie, smerenie, credinţă şi neprihănire a lui Hristos. Aceasta este puterea lui Dumnezeu pentru
mântuirea fiecăruia care crede. Mulţi vor fi sensibilizaţi şi umiliţi. După un timp, ei vor bea din apa
vieţii. Isus S-a numit pe Sine, Pâinea vieţii: „Eu sunt Pâinea vie, care S-a pogorât din cer. Dacă
mănâncă cineva din pâinea aceasta, va trăi în veac; şi pâinea, pe care o voi da Eu, este
trupul Meu, pe care îl voi da pentru viaţa lumii.” Ioan 6:51. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 182}
The Lord has raised up Brother Jones and Brother Waggoner to proclaim a message to the world to
prepare a people to stand in the day of God. The world is suffering [for] the need of additional light to come
to them upon the Scriptures—additional proclamation of the principles of purity, lowliness, faith, and the
righteousness of Christ. This is the power of God unto salvation to every one that believeth. Many will be
moved and humbled. After a time they will drink of the Waters of life. Jesus proclaimed Himself the Bread of
life: “I am the living bread which came down from heaven: if any man eat of this bread, he shall live for ever:
and the bread that I will give is my flesh, which I will give for the life of the world.” John 6:51. {Ms61-1893, par.
9} {1888 1814.4}
Este solia lui Dumnezeu pentru timpul de faţă (1888-1893)
Ceea ce Dumnezeu dă slujitorilor Săi să rostească astăzi, poate că nu a fost adevăr prezent acum
douăzeci de ani, dar este solia lui Dumnezeu pentru timpul de faţă. {Materialele 1888, vol. 1, pag.
61}
That which God gives His servants to speak today would not perhaps have been present truth twenty
years ago, but it is God’s message for this time. {Ms8a-1888 (October 21, 1888) par. 6} {1888 133.2}
Când am declarat înaintea fraţilor mei că auzeam pentru prima dată vederile fratelui E.J.
Waggoner, unii nu m-au crezut. Le-am spus că am auzit adevăruri preţioase, la care pot răspunde
cu toată inima mea căci, aceste adevăruri mari şi glorioase, neprihănirea lui Hristos şi tot sacrificiul
făcut în favoarea omului, nu au fost oare imprimate pentru totdeauna în mintea mea de către Spiritul
lui Dumnezeu? Nu a fost prezentat acest subiect de atâtea ori în mărturii? Când Domnul a dat
fraţilor mei povara de a vesti această solie, am fost profund recunoscătoare lui Dumnezeu, căci am
ştiut că este solia pentru timpul de faţă. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 106}
When I stated before my brethren that I had heard for the first time the views of Elder E. J. Waggoner,
some did not believe me. I stated that I had heard precious truths uttered that I could respond to with all my
heart, for had not these great and glorious truths, the righteousness of Christ and the entire sacrifice made
in behalf of man, been imprinted indelibly on my mind by the Spirit of God? Has not this subject been
presented in the testimonies again and again? When the Lord had given to my brethren the burden to
proclaim this message I felt inexpressibly grateful to God, for I knew it was the message for this time.
{Ms24-1888 (November 1888) par. 41} {1888 217.2}
Bărbaţii aceştia sunt tot aşa de sinceri ca şi cei ce-i critică, bărbaţi corecţi în principii – dar care nu
se armonizează cu vederile lor în ce priveşte legea în Galateni. Am ştiut cum priveşte Domnul
spiritul şi acţiunea lor şi, dacă au făcut aceasta din ignoranţă, datorită ideilor pervertite, au toate
ocaziile pe care le poate da Dumnezeu, ca să ştie că El a dat acestor bărbaţi (A.T. Jones şi E.J.
Waggoner) o lucrare de făcut şi o solie de vestit, solie care este adevăr prezent pentru timpul
acesta. Au putut să-şi dea seama că oriunde ajunge această solie, roadele sunt bune. Energia şi
vigoarea vitală pătrunde în biserică şi, unde solia este primită, speranţa, curajul şi credinţa strălucesc
în înfăţişarea celor care îşi deschid ochii să vadă, înţelegerea să priceapă şi inimile ca să primească
marea comoară a adevărului. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 109}
These men were just as sincere as those who criticized, men of correct principles--but who did not
harmonize with their views concerning the law in Galatians. I knew how the Lord regarded their spirit and
action and if they did thus in ignorance, through perverted ideas, they have had all the opportunity God will
ever give them to know He has given these men [A. T. Jones and E. J. Waggoner] a work to do, and a
message to bear which is present truth for this time. They knew that wherever this message comes its
fruits are good. A vigor and a vital energy are brought into the church, and where the message is accepted,
there hope and courage and faith beam in the countenances of all those who open their eyes to see, their
understanding to perceive and their hearts to receive the great treasure of truth. {Ms24-1888 (November
1888) par. 74} {1888 228.1}
Niciun om nu trebuie judecat în grabă, nici lucrarea sau scopurile lui. Este nevoie de inimi umile
şi de pocăinţa sufletului. Solia pe care o purtăm în acest timp este de sus. Influenţa ei asupra inimilor
umane a tuturor celor ce au primit-o, este bună şi roadele sunt bune, în timp ce unii critică şi rostesc
judecăţi atât asupra soliei cât şi asupra solilor trimişi de Dumnezeu. Cei ce judecă sunt mulţumiţi de
sine. Ei spun în inima lor, „fac aşa cum îmi place şi lucrez cum îmi place, după propria mea judecată.
Voi face aşa cum am mai făcut – voi vorbi despre adevărurile vechi, dar nu vreau să am nimic de-a
face cu problema adusă acum în faţa noastră – îndreptăţirea prin credinţă şi neprihănirea lui
Hristos. Eu vreau să fiu religios”, de fapt ei continuă să văruiască mormântul fără să-l cureţe. Din
inimă ies gândurile rele, vorbirea de rău, gelozia, invidia, bănuielile rele. Templul sufletului are
nevoie să fie curăţit. Cei care nu vor să accepte solia pe care o trimite Domnul, în curând
vor începe tirada împotriva ei. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 23}
Judgment must not be passed hastily on any man or on his work or his purposes. There is need of humble
hearts and contrition of soul. The message we bear at this time is from above. Its influence upon human
hearts of all who have received it is good and the fruits are good; while some stand criticizing and passing
judgment both upon the message and the messenger sent of God. They are self-sufficient. They say in their
hearts, "I will do as I please and work as I please on my own judgment. I will do just as I have done,--talk
these old truths but I will have nothing to do with the matter now brought to us,--Justification by faith and
the righteousness of Christ. I will be religious, "in fact they continue to whiten the sepulcher but do not
cleanse it. From the heart proceedeth evil thoughts, the lips speak evil, jealousy, envy, evil surmisings. The
soul temple needs cleansing. These who will not accept of the message the Lord sends will soon begin a
tirade against it. {Lt57-1889 (November 20, 1889) par. 6} {1888 499.1}
Vreau să vă spun, fraţilor, că este o uşă deschisă, şi niciun om nu o poate închide înaintea voastră
– fie că sunt cei din poziţii înalte sau din poziţii joase, ei nu o pot închide. Dar voi puteţi. Voi puteţi
închide uşa inimii voastre, pentru ca lumina pe care Dumnezeu a trimis-o pentru voi în ultimul an
şi jumătate – sau aproape atât – să nu-şi aibă influenţa şi efectul în viaţa voastră, sau să nu fie adusă
în experienţa voastră religioasă. Pentru aceasta a trimis Dumnezeu mesagerii Săi. {Materialele 1888,
vol. 2, pag. 41}
Now, I want to say, brethren, there is a door open, and no man can close it to you--no matter whether it is
those in the highest position or the lowest position--they cannot close it. But you can. You can close the door
of your heart that the light which God has sent you for the last year-and-a-half--or nearly that--shall not have
its influence and its effect upon your life, nor be brought into your religious experience. This is what God
sends His messengers for. {Ms9-1890 (February 3, 1890) par. 2} {1888 538.2}
Dacă fraţii noştri ar fi cu toţii lucrători cu Dumnezeu, nu ar avea niciun dubiu că solia pe care El
ne-a trimis-o în aceşti ultimi doi ani, este din cer. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 44}
If our brethren were all laborers together with God, they would not doubt but that the message he has
sent us during these last two years is from heaven. {RH March 18, 1890, par. 5} {1888 545.5}
Eu cred fără niciun dubiu că Domnul a dat adevăr preţios la timpul potrivit, fratelui
Jones şi fratelui Waggoner. Îi socotesc eu infailibili? Spun eu că ei nu vor face nicio declaraţie sau
că nu vor avea nicio idee care să nu poată fi pusă sub semnul întrebării, sau care nu poate fi greşită?
Spun eu aşa? Nu, eu nu spun acest lucru. Eu nu spun aceasta despre niciun om de pe pământ. Dar eu
spun că Dumnezeu a trimis lumină şi, să fiţi atenţi cum o trataţi. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 55}
I believe without a doubt that God has given precious truth at the right time to Brother Jones and
Brother Waggoner. Do I place them as infallible? Do I say that they will not make a statement or have an idea
that cannot be questioned or that cannot be error? Do I say so? No, I do not say any such thing. Nor do I say
that of any man in the world. {Ms56-1890 (February 7, 1890) par. 11} {1888 565.2}
Dumnezeu Şi-a ridicat solii Săi ca să facă lucrarea Lui pentru acest timp. Unii au întors spatele
soliei neprihănirii lui Hristos ca să critice oamenii şi imperfecţiunile lor, pentru că aceştia nu
rostesc solia adevărului cu politeţea şi cu fineţea pe care ar dori-o ei. „Sunt prea zeloşi, sunt prea
serioşi, vorbesc prea clar”, iar solia care ar trebui să aducă vindecare, viaţă şi mângâiere multor
suflete obosite şi apăsate, este îndepărtată, într-o măsură,… {Materialele 1888, vol. 2, pag. 94}
God has raised up his messengers to do his work for this time. Some have turned from the message
of the righteousness of Christ to criticize the men and their imperfections, because they do not speak the
message of truth with all the grace and polish desirable. They have too much zeal, are too much in
earnest, speak with too much positiveness, and the message that would bring healing and life and comfort to
many weary and oppressed souls, is, in a measure, … {RH May 27, 1890, par. 5} {1888 673.5}
Cei care au fost atunci înşelaţi, ar fi putut veni la lumină. S-ar fi putut bucura în adevăr aşa cum
este el în Hristos, dacă nu ar fi fost mândria inimii lor rebele. Ei vor fi întrebaţi la judecată, „Cine
v-a cerut să vă ridicaţi împotriva soliei şi a solilor pe care i-am trimis poporului Meu cu lumină,
cu har şi putere? De ce v-aţi ridicat sufletele împotriva lui Dumnezeu? De ce aţi blocat calea
cu spiritul vostru pervers? Iar apoi, când a fost adusă dovadă peste dovadă, de ce nu v-aţi umilit
sufletele înaintea lui Dumnezeu, şi de ce nu v-aţi pocăit de faptul că aţi respins solia de har pe care
El v-a trimis-o?” Nu Domnul a inspirat pe aceşti fraţi, să se opună adevărului. El a dorit ca ei să
fie botezaţi cu Duhul Sfânt, şi să fie canale vii de lumină pentru a duce lumina lumii, în raze clare şi
strălucitoare. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 99}
Those who were then deceived might since have come to the light. They might rejoice in the truth as it is in
Jesus, were it not for the pride of their own rebellious hearts. They will be asked in the judgment, “Who
required this at your hand, to rise up against the message and the messengers I sent to my people with
light, with grace and power? Why have you lifted up your souls against God? Why did you block the way with
your own perverse spirit? And afterward, when evidence was piled upon evidence, why did you not humble
your hearts before God and repent of your rejection of the message of mercy He sent you?” The Lord has
not inspired these brethren to resist the truth. He designed that they should be baptized with the Holy Spirit
and be living channels of light to communicate the light to our world in clear, bright rays. {Lt77-1893 (January
9, 1893) par. 32} {1888 1126.1}
Este solia lui Dumnezeu către biserica Laodicea (1892)
Biserica lui Dumnezeu trebuie să strălucească ca o lumină pentru lume, dar Isus este Cel care dă
lumina, şi El este arătat ca umblând în mijlocul poporului Său. Nimeni nu străluceşte prin propria sa
lumină. Domnul Dumnezeu Cel atotputernic şi Mielul sunt luminile acestuia. Solia care ne-a fost
dată prin A.T. Jones, şi E.J. Waggoner, este solia lui Dumnezeu către biserica Laodicea, şi va fi
vai de acela care pretinde a crede adevărul şi totuşi nu reflectă altora razele date de Dumnezeu.
The church of God is to shine as a light to the world, but Jesus is the illuminator, and He is represented as
moving among His people. No one shines by his own light. The Lord God almighty and the Lamb are the
lights thereof. The message given us by A. T. Jones, and E. J. Waggoner is the message of God to the
Laodicean church, and woe be unto anyone who professes to believe the truth and yet does not reflect to
others the God-given rays. {Lt24-1892 (September 19, 1892) par. 36} {1888 1052.2}
Ei sunt solii lui Dumnezeu (1889-1895)
Nu a fost nevoie de atâta vorbire şi incitare reciprocă, de ridiculizarea celor pe care i-a ridicat
Dumnezeu ca să facă o lucrare specială. Aceştia, ca fraţi, şi-au luat Bibliile, au cercetat Scripturile
şi şi-au plecat genunchii în rugăciune serioasă înaintea lui Dumnezeu, cerând împlinirea promisiunii
Lui, de a oferi călăuzire divină. În acest timp de primejdie, pe măsură ce ne apropiem de vremea unei
mari crize, este foarte raţional să ne aşteptăm să apară ceva ce să descopere poporului o lumină
mai mare. Cum ar putea bărbaţii, care au permis ca minţile să le fie umplute de prejudecată şi
gelozie, să ştie că Dumnezeu a făcut din bărbaţii aceia soli care să dea poporului lumină şi adevăr?
Ce drept au să se înroleze în oştirea morţii, împotriva acestor slujitori ai lui Hristos, chiar dacă au
crezut că ideile lor vin în conflict cu unele dintre ideile pe care le-am crezut până acum? De ce să nu
petrecem orele împreună, în rugăciune înaintea lui Dumnezeu, în post şi în cercetare profundă a
inimii? {Materialele 1888, vol. 1, pag. 136}
Much talking and inflaming one another were not wanting, and ridiculing those whom God had raised up
to do a special work. They had, like brethren, taken their Bibles and searched the Scriptures and bowed
upon their knees before God in earnest prayer, claiming the promises of God for divine guidance. In this time
of peril, as we are nearing the period of an important crisis, it is only reasonable that we should expect
something of the revealings of greater light to the people; and how did these men who had allowed their
minds to be filled with prejudice and jealousy know but God had made these men messengers to give light
and truth to the people? What right had they to set themselves in dead array against these ministers of
Christ, even if they thought that their ideas did conflict with previous ideas on some points? Why not spend
the hours together in prayer to God, in fasting, in deep heart-searching? {1888 279.1} {Lt85-1889 (April 1889)
par. 8-9}
Am sosit aici marţi seara (7 mai). Miercuri am participat la adunarea de dimineaţă şi am transmis
o mărturie hotărâtă, îndemnându-i pe toţi cei prezenţi să nu facă aşa ca la Minneapolis, şi să nu fie ca
cei descrişi de Pavel în Evrei 4:2. I-am îndemnat apoi să-şi umilească inimile înaintea lui Dumnezeu,
să dea la o parte păcatele prin pocăinţă şi mărturisire, şi să primească solia pe care Dumnezeu le-o
trimite prin slujitorii Săi aleşi. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 149}
We arrived here on Tuesday evening [May 7]. Wednesday I attended the early morning meeting and bore
a decided testimony and entreated all present not to act over Minneapolis, and not to be like those Paul
describes in Hebrews 4:2. I then entreated them to humble their hearts before God and put away their sins by
repentance and confession, and receive the messages God sends them through His delegated servants.
{Lt14-1889 (May 12, 1889) par. 2} {1888 307.2}
Porunca Domnului transmisă prin solii Săi, a fost: „Mergeţi înainte”. Iar Satana a fost hotărât să
ţină poporul departe de lumină, pentru ca binecuvântarea bogată a lui Dumnezeu să nu poată veni
peste delegaţi. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 149}
The Lord's command to His people through His messengers was, "Go forward." And now Satan
determined to hold the people away from the light that the rich blessing of God should not come upon the
delegates. {Lt14-1889 (May 12, 1889) par. 6} {1888 308.2}
Niciodată, în toată viaţa mea, nu am lucrat sub o influenţă mai puternică şi mai directă a Duhului
lui Dumnezeu. Dumnezeu mi-a dat hrană la vremea potrivită pentru popor, dar ei au refuzat-o, pentru
că nu a venit exact în felul şi pe calea pe care ar fi vrut ei să vină. Fraţii Jones şi Waggoner au
prezentat oamenilor lumină preţioasă, dar prejudecata şi necredinţa, gelozia şi bănuiala rea au
blocat uşa inimilor, ca nu cumva să poată pătrunde în inimile lor ceva din această sursă. {Materialele
1888, vol. 1, pag. 149}
I never labored in my life more directly under the controlling influences of the Spirit of God. God gave me
meat in due season for the people, but they refused it for it did not come in just the way and manner they
wanted it to come. Elders Jones and Waggoner presented precious light to the people, but prejudice and
unbelief, jealousy and evil-surmising barred the door of their hearts that nothing from this source should find
entrance to their hearts. {Lt14-1889 (May 12, 1889) par. 3} {1888 308.4}
Când fraţii noştri s-au angajat în lucrarea lor nesfântă de a dispreţui pe fraţii lor, pe care Domnul
i-a trimis la ei cu o solie, au crezut că slujesc lui Dumnezeu? Nu le-a trecut prin minte că de fapt
cădeau în ispită? Ei nu s-au rugat. Nu au fost dispuşi să-şi umilească inimile înaintea lui Dumnezeu,
să înceteze lupta şi să ceară de la Dumnezeu iluminarea Spiritului Său. {Materialele 1888, vol. 1,
pag. 155}
When our brethren were engaged in their unholy work of contempt for their brethren whom the Lord sent
with a message to them, did they think that they were doing God service? Did it not enter their minds that
they were entering into temptation? They did not pray. They had no disposition to humble their hearts before
God and stop their contention and plead with God for the enlightenment of His Spirit. {Lt14-1889 (May 12,
1889) par. 41} {1888 322.1}
Tocmai scrisesem volumul 4 din Marea Luptă. Aveam proaspăt în memorie felul în care au fost
trataţi bărbaţii pe care Domnul îi îndemna să transmită lumii o solie de lumină şi adevăr, şi felul
în care oamenii şi-au închis ochii şi urechile faţă de solia trimisă de Dumnezeu, pentru că nu
coincidea cu ideile lor. Ce efect a avut această rezistenţă şi împotrivire asupra celor cărora
Dumnezeu le-a dat lumină, ca să lumineze în întunericul moral ce s-a strâns deasupra bisericii
întocmai ca un giulgiu al morţii? Şi-au încetat ei eforturile? Nu. Domnul a aşezat peste ei povara:
„Strigă în gura mare, nu te opri! Înalţă-ţi glasul ca o trâmbiţă, şi vesteşte poporului Meu
nelegiuirile lui, casei lui Iacov păcatele ei!” (Isaia 58:1). {Materialele 1888, vol. 1, pag. 168}
I had been writing out Volume 4 of Great Controversy. It was fresh in my mind how those men, upon whom
the Lord was moving to bear to the world a message of light and of truth, were treated, and because it
did not coincide with their opinions men closed their eyes and ears to the message sent of God. What effect
did this resistance and opposition have upon those to whom God had given light to be flashed amid the moral
darkness that had been gathering over the church like the pall of death? Did they cease their efforts? No. The
Lord had placed the burden upon them: "Cry aloud, spare not, lift up thy voice like a trumpet, and shew
My people their transgression, and the house of Jacob their sins" (Isaiah 58:1). {Ms30-1889 (June 21, 1889)
par. 30} {1888 353.3}
Domnul Isus mi-a arătat că noi suntem în tot aşa de mare pericol în zilele noastre, cum au fost
iudeii în zilele lui Hristos. Domnul vorbeşte prin solii Săi aleşi, însă aceeaşi necredinţă se dă pe
faţă. Oamenii îşi unesc inimile împotriva lui Isus şi se menţin în cea mai mare robie faţă de Satana,
crezând că îşi păstrează demnitatea de oameni liberi; că îşi păstrează dreptul de a acţiona şi de a
gândi singuri, de a crede sau a se îndoi. La fel ca dispreţuitorii evangheliei în vremurile apostolice, ei
stau în nedumerire şi pier. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 189}
The Lord has shown me that we are in just as much danger in our day as were the people in the days of
Christ. The Lord is speaking through His delegated messengers; but the same unbelief is exhibited. Men
close their hearts against Jesus, and hold themselves in the veriest bondage to Satan, supposing that they
are preserving their dignity as free men; that they are maintaining their right to act and think for themselves, to
believe or doubt; and like the despisers of the gospel in the apostolic times, they wonder and perish. {1888
398.1} {Lt4-1889 (July 23, 1889) par. 25} {1888 398.2}
Ei caută să contracareze influenţa soliei adevărului. Să zicem că ar avea succes în eforturile lor.
Ce s-ar întâmpla atunci? Solia destinată să trezească o biserică încropită ar înceta, iar mărturia
care înalţă neprihănirea lui Hristos ar fi adusă la tăcere. Să presupunem că prejudecata şi-ar face
lucrarea ei otrăvitoare, să presupunem că lucrarea ar fi lăsată în mâinile acestor oponenţi şi căutători
de greşeli, şi că le-ar fi permis să dea bisericii învăţătura şi direcţia pe care vor ei să i-o dea. Ar
prezenta ei ceva mai bun decât ceea ce a trimis Domnul poporului Său, în acest timp, prin solii Săi
aleşi? Ar trezi solia acestor îndoielnici bisericile din starea lor încropită? Va furniza influenţa ei,
energie şi zel pentru a înălţa sufletele poporului lui Dumnezeu? Oare cei ce se împotrivesc luminii
pe faţă, sau în ascuns, hrănesc poporul cu hrana care poate să le sature sufletele? Prezintă ei solia pe
care o cere timpul, pentru ca tabăra să fie curăţită de orice întinăciune morală? Au ei altceva de
oferit în locul adevărului care este transmis cu fervoare şi cu zel pentru a pregăti calea pentru
venirea Domnului? {Materialele 1888, vol. 1, pag. 198}
They have sought to counteract the influence of the message of truth. Suppose they should succeed in
these efforts, what would be the result? The message to arouse a lukewarm church should cease, and the
testimony exalting the righteousness of Christ would be silenced. Suppose that prejudice should do its
baleful work, suppose the work should be given into the hands of these opposers and faultfinders, and they
should be permitted to give to the church the doctrine and the labor they desire to give; would they present
anything better than the Lord has sent to His people at this time, through His chosen agents? Would the
message of the doubters arouse the churches from their lukewarmness? Would its influence tend to give
energy and zeal, to uplift the souls of the people of God? Have those who have opposed the light openly or
in secret, been giving the people the good that would nourish their souls? Have they been presenting the
message which the time demands, that the camp may be purified from all moral defilement? Have they
anything to offer to take the place of the truth which has been given with fervor and zeal to prepare the way
for the Lord's coming? {Lt4-1889 (July 23, 1889) par. 73-74} {1888 421.2}
Oh, dacă toţi ar putea vedea aceasta şi ar îmbrăţişa solia dată lor de Dumnezeu! El i-a ridicat pe
slujitorii Săi să prezinte adevărul care, din cauza faptului că implică ridicarea crucii, a fost pierdut
din vedere şi este îngropat sub gunoiul formalismului. Acest adevăr trebuie să fie recuperat şi să fie
aşezat din nou în cadrul adevărului prezent. Cerinţele lui trebuie să fie susţinute şi să i se dea locul
cuvenit în solia îngerului al treilea. Fie ca toţi slujitorii lui Hristos să vestească un post, să cheme o
adunare sfântă şi să caute pe Dumnezeu câtă vreme poate fi găsit. {Materialele 1888, vol. 1, pag.
204}
Oh, that all could see this and embrace the message given them of God! He has raised up His
servants to present truth that, because it involves lifting the cross, has been lost sight of, and is buried
beneath the rubbish of formality. It must be rescued and be reset in the framework of present truth. Its claims
must be asserted, and its position given it in the third angel's message. Let the many ministers of Christ
sanctify a fast, call a solemn assembly, and seek God while He is to be found. {Ms27-1889 (September 13,
1889) par. 28-29} {1888 436.1}
Am călătorit în diferite locuri unde s-au ţinut adunări, ca să pot sta alături de mesagerii
lui Dumnezeu, despre care ştiam că sunt mesagerii Lui, despre care ştiam că au o solie pentru
poporul Său. Eu mi-am rostit solia împreună cu a lor, în deplină armonie cu solia pe care ei o purtau.
Şi, ce am văzut? Am văzut că solia era însoţită de putere. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 42}
We have traveled all through to the different places of the meetings that I might stand side by side with the
messengers of God that I knew were His messengers, that I knew had a message for His people. I gave
my message with them right in harmony with the very message they were bearing. {1888 542.1}
What did we see? We saw a power attending the message… {1888 542.2} {Ms9-1890 (February 3, 1890)
par. 19-20}
Întrebarea este, a trimis Dumnezeu adevărul? A ridicat Dumnezeu pe aceşti bărbaţi ca să

vestească adevărul? Eu spun, da, Dumnezeu a trimis pe aceşti bărbaţi să ne aducă adevărul pe care
nu l-am fi avut dacă Dumnezeu nu ar fi trimis pe cineva să ni-l aducă. Dumnezeu mi-a dat lumină ca
să recunosc Spiritul Său, şi deaceea eu îl accept, şi nu îndrăznesc să-mi ridic mâna împotriva acestor
persoane, pentru că aş ridica-o împotriva lui Isus Hristos, care trebuie recunoscut în mesagerii
Săi. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 69}
The question is, has God sent the truth? Has God raised up these men to proclaim the truth? I say, yes,
God has sent men to bring us the truth that we should not have had unless God had sent somebody to bring it
to us. God has let me have a light of what His Spirit is, and therefore I accept it, and I no more dare to lift my
hand against these persons, because it would be against Jesus Christ, who is to be recognized in His
messengers. {Lt59-1890 (March 8, 1890) par. 6} {1888 608.2}
Am o tristeţe adâncă a inimii pentru că am văzut cât de uşor este criticat un cuvânt sau o acţiune a
fratelui Jones sau Waggoner. Cât de uşor trec multe minţi cu vederea tot binele care a fost făcut prin
intermediul lor în ultimii câţiva ani, fără să vadă nicio dovadă că Dumnezeu lucrează prin
intermediul acestor instrumente. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 52}
I have deep sorrow of heart because I have seen how readily a word or action of Elder Jones or Elder
Waggoner is criticized. How readily many minds overlook all the good that has been done through them in
the few years past, and see no evidence that God is working through these instrumentalities. {Lt19d-1892
(September 1, 1892) par. 30} {1888 1026.3}
Dar nu, tu [I.D. van Horn] ai fost doar parţial în armonie cu lucrarea pe care fraţii Jones şi
Waggoner au făcut-o conduşi de Dumnezeu, pentru a face biserica să înţeleagă adevărata ei stare şi
să vină la ospăţul pregătit pentru ea. Au fost oferite cele mai bogate binecuvântări din cer, dar aşa
cum se arată în parabolă, mulţi s-au agăţat de hainele lor de cetăţeni respectabili, fără să
accepte haina pregătită pentru ei de Domnul Isus Hristos. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 103}
But no, you [I.D. van Horn] have but in a partial way been in harmony with the work that brethren Jones
and Waggoner have under God been doing, to bring up the church to understand their true state and come
to the supper prepared for them. The richest blessings from heaven have been proffered, but as represented
in the parable, many have clung to their old citizen’s dress, not accepting the dress prepared for them by the
Lord Jesus Christ. {Lt61-1893 (January 20, 1893) par. 3} {1888 1136.3}
Nu este niciun motiv pe care vreunul din voi să-l poată invoca înaintea marelui tron alb,
atunci când Domnul vă va întreba, „De ce nu ţi-ai unit interesele cu solii pe care i-am trimis? De ce
nu ai acceptat solia pe care am trimis-o prin solii Mei? De ce ai urmărit pe aceşti oameni pentru a
găsi ceva de obiectat, sau de pus la îndoială, atunci când ar fi trebuit să accepţi solia care poartă
amprenta Celui prea înalt?” {Materialele 1888, vol. 3, pag. 103}
There is no reason that either of you can offer before the great white throne, when the Lord shall ask you,
“Why did you not unite your interests with the messengers I sent? Why did you not accept the message I
sent through my servants? Why did you watch these men to find something to question and doubt, when you
should have accepted the message that bore the imprint of the Most High?” {Lt61-1893 (January 20, 1893)
par. 5} {1888 1137.1}
Ei întreabă, De ce nu a ales El bărbaţii care sunt de mult timp în lucrare? Motivul este acela că El
ştia că bărbaţii care au avut o experienţă îndelungată, nu vor face lucrarea în felul lui
Dumnezeu şi după porunca lui Dumnezeu. Dumnezeu a ales exact bărbaţii pe care i-a
vrut, şi avem motive să-I mulţumim că aceşti oameni au dus lucrarea înainte cu credincioşie şi au
fost purtători de cuvânt ai lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 146}
They ask, Why is it that He has not chosen the <men> who had been long in the work? The reason is that
He knew that these men who had had long experience would not do the work in God’s way and after God’s
order. God has chosen the very men He wanted, and we have reason to thank Him that these men have
carried forward the work with faithfulness and have been the mouthpiece for God. {Lt27-1894 (June 1, 1894)
par. 16-17} {1888 1244.1}
Aş vrea să avertizez pe cei care s-au opus timp de ani de zile luminii şi au nutrit
spiritul opoziţiei. Cât timp veţi urî şi dispreţui pe solii neprihănirii lui Dumnezeu? Dumnezeu le-a
dat solia Sa. Ei duc cuvântul Domnului. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 181}
I would speak in warning to those who have stood for years resisting light and cherishing the spirit of
opposition. How long will you hate and despise the messengers of God’s righteousness? God has given
them His message. They bear the Word of the Lord. {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 54} {1888 1341.2}
Dumnezeu a dat fratelui Jones şi fratelui Waggoner o solie pentru oameni. Tu [Harmon
Lindsay] nu crezi că Dumnezeu i-a ridicat, dar El le-a dat lumină preţioasă, şi solia lor a hrănit
poporul lui Dumnezeu. Prin faptul că respingi solia rostită de către aceşti oameni, tu respingi pe
Hristos, Dătătorul soliei. De ce încurajezi atributele lui Satana? De ce tu şi fratele Henry dispreţuiţi
pe slujitorii împuterniciţi ai lui Dumnezeu, şi de ce încercaţi să vă îndreptăţiţi singuri? Lucrarea
voastră este descoperită înaintea lui Dumnezeu. „Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă, de la calea voastră cea
rea! Pentru ce vreţi să muriţi?” {Materialele 1888, vol. 3, pag. 185}
God has given Brother Jones and Brother Waggoner a message for the people. You [Harmon Lindsay]
do not believe that God has upheld them, but He has given them precious light, and their message has fed
the people of God. When you reject the message borne by these men, you reject Christ, the Giver of the
message. Why will you encourage the attributes of Satan? Why will you and Brother Henry despise God’s
delegated ministers, and seek to justify yourselves? Your work stands revealed in the sight of God. “Turn ye,
turn ye, for why will ye die?” [Ezekiel 33:11.] {Lt51a-1895 (May 1, 1895) par. 28} {1888 1353.3}
În seara aceea am fost foarte împovărată, iar Unul cu autoritate mi-a zis, „spune
slujitorului Meu, Alonzo Jones, că el trebuie să fie un bărbat reprezentativ. El trebuie să se îmbrace
cu Isus Hristos, şi trebuie să-şi păzească atitudinea şi cuvintele, aşa încât să nu ofere altora ocazia să
se scuze pentru că sunt dictatoriali şi poruncitori. Spiritul de asprime, al dorinţei de a conduce,
trebuie să fie îndepărtat din predicatorii noştri, din învăţătorii şi din administratorii instituţiilor
noastre. Blândeţea lui Hristos este cea care trebuie dată pe faţă.” {Materialele 1888, vol. 4, pag. 157}
That night I was greatly burdened, and One of authority said to me, “Say to my servant, Alonzo Jones,
that he is to stand as a representative man. He is to put on Christ Jesus, and is to be guarded in his attitude
and words, so that he shall not give others an excuse for being dictatorial and overbearing. The spirit of
harshness, of a desire to rule, must be put away from our ministers, our teachers, and the managers of our
institutions. The meekness of Christ must be revealed.” {Lt64-1901 (June 30, 1901) par. 1} {1888 1755.1}
Martori pentru Dumnezeu (1895)
Permiteţi-mi să vă spun: Dacă nu vă smeriţi cât de repede inimile înaintea lui Dumnezeu,
dacă nu vă mărturisiţi păcatele, care sunt multe, atunci, când va fi prea târziu, veţi vedea că aţi
luptat împotriva lui Dumnezeu. Prin convingerea dată de Duhul Sfânt, dar care nu mai este spre
reformare şi iertare, veţi vedea că aceşti oameni împotriva cărora aţi vorbit, au fost ca nişte semne în
lume, în calitate de martori pentru Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 181}
Let me prophesy unto you: Unless you speedily humble your hearts before God, and confess your sins,
which are many, you will, when it is too late, see that you have been fighting against God. Through the
conviction of the Holy Spirit, no longer unto reformation and pardon, you will see that you have been fighting
against God. Through the conviction of the Holy Spirit, no longer unto reformation and pardon, you will see
that these men whom you have spoken against have been as signs in the world, as witnesses for God.
{Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 55} {1888 1341.2}
Ellen White cunoştea solia neprihănirii lui Hristos în legătură cu legea (1888-1893)
Iubirea lui Hristos este un principiu care trebuie să rămână în inimă, să aducă roadele iubirii,
sensibilităţii şi respectului faţă de ceilalţi. Iubirea faţă de adevăr, împlinirea Cuvintelor lui Hristos,
vor muia şi vor supune inimile. Puritatea, bunătatea şi iubirea din inima lui Isus, trebuie să fie
reflectate în inimile noastre şi descoperite în caracterele noastre, ca să fim părtaşi de natură divină şi
să avem compasiune gingaşă unii faţă de alţii.
De ani de zile, cu pana şi cu vocea, am rostit aceeaşi mărturie plină de apeluri şi rugăminţi dar,
cât de dezamăgită am fost să văd cât de puţin este luată în seamă solia lui Hristos exprimată în
Cuvântul Său, şi cât de puţin este afectată purtarea multora dintre fraţii mei de către solia dată mie de
Dumnezeu! {Materialele 1888, vol. 1, pag. 88}
The love of Christ must be an abiding principle in the heart, that will bear fruit in love and tenderness
and respect for one another. The love of the truth, the doing of the words of Christ, would soften and subdue
our hearts. The purity and goodness and love of the great heart of Jesus must be reflected upon our hearts
and revealed in our characters, that we may be partakers of the divine nature and have tender compassion for
each other. {1888 176.1}
For many years I have been bearing, by pen and voice, the same testimony of appeal and entreaties,
but oh, how disappointed I have been at heart to see how little the message of Christ in His Word has been
heeded, and how little the message given me of God has affected the course of action of many of my
brethren! {1888 176.2} {Ms21-1888, par. 1-2}
În cadrul acestei conferinţe am dat mărturie despre faptul că cea mai preţioasă lumină a strălucit
din Scripturi, prin prezentarea marelui subiect al neprihănirii lui Hristos în legătură cu legea.
Aceasta ar trebui să fie ţinută încontinuu înaintea păcătosului, ca fiind singura sa nădejde de salvare.
Aceasta nu a fost lumină nouă pentru mine, întrucât mi-a fost descoperită de către o autoritate mai
înaltă în ultimii patruzeci şi patru de ani, iar eu am prezentat-o poporului nostru cu peniţa şi cu
vocea, prin mărturiile Spiritului Său. Însă foarte puţini au răspuns mai mult decât numai prin a
consimţi faţă de mărturiile date referitor la acest subiect. S-a vorbit şi s-a scris mult prea puţin în
legătură cu această chestiune atât de măreaţă. Discursurile unora pot fi foarte bine reprezentate ca
semănând cu jertfa lui Cain: fără Hristos. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 104}
At this meeting I bore testimony that the most precious light had been shining forth from the Scriptures in
the presentation of the great subject of the righteousness of Christ connected with the law, which should
be constantly kept before the sinner as his only hope of salvation. This was not new light to me for it had
come to me from higher authority for the last forty-four years, and I had presented it to our people by pen
and voice in the testimonies of His Spirit. But very few had responded except by assent to the testimonies
borne upon this subject. There was altogether too little spoken and written upon this great question. The
discourses of some might be correctly represented as like the offering of Cain--Christless. {Ms24-1888
(November 1888) par. 27} {1888 212.1}
Nu am avut nici o îndoială în legătură cu problema. Cunoşteam lumina care ne-a fost prezentată
în termeni clari şi limpezi. Fraţii aveau toate dovezile pe care le-ar fi putut avea, că s-au rostit
cuvintele adevărului în legătură cu neprihănirea lui Hristos. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 109}
I knew the light which had been presented to us in clear and distinct lines. The brethren had all the
evidence they would ever have the words of truth were spoken in regard to the righteousness of Christ.
{Ms24-1888 (November 1888) par. 57-58} {1888 223.1}
Dumnezeu a lucrat prin mine pentru a prezenta poporului o solie în legătură cu credinţa lui
Isus şi cu neprihănirea lui Hristos. Unii nu au lucrat în armonie, ci în aşa fel încât să contracareze
lucrarea pe care mi-a dat-o Dumnezeu de făcut. Pe aceştia trebuie să-i las în seama Domnului.
God was working with me to present to the people a message in regard to the faith of Jesus and the
righteousness of Christ. There have been those who have not worked in harmony but in a way to counteract
the work God has given me to do. I must leave them with the Lord. {Ms30-1889 (June 21, 1889) par. 55}
{1888 370.2}
Vă spun aici înaintea lui Dumnezeu, că chestiunea legământului, aşa cum a fost
prezentată, este adevăr. Este lumină. Mi-a fost prezentată în linii clare. Iar pe voi, cei care vă
opuneţi luminii, vă întreb pentru cine lucraţi, pentru Dumnezeu sau pentru diavolul? lucraţi, pentru
Dumnezeu sau pentru diavolul? Este lumină clară din cer, şi ea înseamnă mult pentru
noi.{Materialele 1888, vol. 2, pag. 60}
Now I tell you here before God, that the covenant question, as it has been presented, is the truth. It is
the light. In clear lines it has been laid before me. And those that have been resisting the light, I ask you
whether they have been working for God, or for the devil. It is the clear light of heaven, and it means much to
us. {Ms4-1890 (March 8, 1890) par. 13} {1888 596.2}
Avem toate dovezile că Domnul îi foloseşte pe fratele Jones, Waggoner şi pe

profesorul Prescott, şi cu această dovadă în faţă, mă doare inima că vreunul din fraţii mei de
credinţă poate simţi nerăbdare şi amărăciune faţă de ei, şi poate refuza să se lege cu funiile
dragostei şi unităţii cu ei. Lupta trebuie să înceteze. Noi trebuie să avem unitate. Bărbaţii
reprezentativi ar trebui să se respecte unul pe altul şi să lucreze în armonie. {Materialele 1888, vol.
3, pag. 110}
We have every evidence that the Lord is using Elder Jones, Elder Waggoner, and Professor Prescott;
and with this evidence before us, it pains my heart that you, my brother, should feel impatient and bitter
toward them, and refuse to draw in cords of love and unity with them. Strife must cease. We must have unity.
Representative men must respect one another, and work in harmony. {Lt86a-1893 (May 16, 1893) par. 29}
{1888 1156.2}
La Minneapolis - prima învăţătură clară despre acest subiect (1888-1889)
Mi s-a pus întrebarea: „ce credeţi despre lumina pe care o prezintă aceşti bărbaţi? Eu v-o
prezint de 45 de ani – farmecul inegalabil al lui Hristos. Aceasta este ceea ce încerc să prezint
minţilor voastre. Când fratele Waggoner a prezentat aceste idei la Minneapolis, a fost prima
învăţătură clară despre acest subiect pe care am auzit-o de pe buze omeneşti, în afară de discuţiile
dintre mine şi soţul meu. Eu îmi ziceam că de aceea pot să o văd atât de clar, pentru că Dumnezeu
mi-a prezentat-o în viziune, iar ei nu pot să o vadă din cauză că nu le-a fost prezentată aşa cum mi-a
fost arătată mie. Dar când altcineva a prezentat-o, fiecare fibră a inimii mele a spus, Amin.
I have had the question asked, "What do you think of this light that these men are presenting? Why, I
have been presenting it to you for the last 45 years--the matchless charms of Christ. This is what I have
been trying to present before your minds. When Brother Waggoner brought out these ideas in Minneapolis,
it was the first clear teaching on this subject from any human lips I had heard, excepting the conversations
between myself and my husband. I have said to myself, It is because God has presented it to me in vision that
I see it so clearly, and they cannot see it because they have never had it presented to them as I have. And
when another presented it, every fiber of my heart said, Amen. {Ms5-1889 (June 19, 1889) par. 38} {1888
348.4}
Vreau să vă relatez ce mi-a spus un frate când era pe cale să plece de la conferinţă. A venit la
mine cu un sentiment de uşurare pentru că totul a fost stabilit şi vechea noastră poziţie era cea
corectă.
Cineva poate spune: „rugăciunile tale şi vorbirea ta îl susţin pe Dr. Waggoner”. Vreau să vă spun,
fraţilor, că încă nu am adoptat nici o poziţie; nu am vorbit nici cu doctorul, nu am vorbit cu
nimeni în legătură cu subiectul, aşa că nu sunt încă pregătită să iau nici o poziţie. {Materialele
1888, vol. 1, pag. 74}
I want to tell you what a good brother said to me as he was about to leave the meeting. He came to me
with such a feeling of relief that everything was settled and our old position was all right.
Well, one says, "Your prayers and your talk run in the channel with Dr. Waggoner." I want to tell you, my
brethren, that I have not taken any position; I have had no talk with the doctor nor with anyone on this
subject, and am not prepared to take a position yet. {1888 152.2} {Ms9-1888 (October 24, 1888) par. 8-9}
Ceea ce a fost prezentat se armonizează perfect cu lumina pe care Dumnezeu a binevoit

să mi-o dea de-a lungul anilor întregii mele experienţe. Dacă fraţii noştri predicatori ar fi vrut să
accepte învăţătura ce se prezintă atât de clar – neprihănirea lui Hristos în legătură cu legea – şi
eu ştiu că ei au nevoie să o primească, atunci nu ar mai fi fost stăpâniţi de prejudecăţi, şi poporul ar
fi fost hrănit cu partea lor de hrană la vremea potrivită…
Nu văd nici o scuză pentru starea de sentimente agitate, ce s-a creat la conferinţa aceasta. Este
pentru prima oară când am ocazia să aud ceva în legătură cu acest subiect. Nu am avut nici o
conversaţie în legătură cu acest subiect, nici cu fiul meu W.C. White, nici cu Dr. Waggoner, nici
cu fratele A.T. Jones. La această adunare am auzit pentru prima oară motivele pentru care Dr.
Waggoner a adoptat această poziţie. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 81}
That which has been presented harmonizes perfectly with the light which God has been pleased to
give me during all the years of my experience. If our ministering brethren would accept the doctrine which
has been presented so clearly--the righteousness of Christ in connection with the law--and I know they
need to accept this, their prejudices would not have a controlling power, and the people would be fed with
their portion of meat in due season. {1888 164.3}
I see no excuse for the wrought-up state of feeling that has been created at this meeting. This is the first
time I have had opportunity to listen to anything in reference to this subject. I have had no conversation in
regard to it with my son W. C. White, with Dr. Waggoner, or with Elder A. T. Jones. At this meeting I have
heard for the first time Dr. Waggoner's reasons for his position. {Ms15-1888 (November 1, 1888) par. 7-9}
{1888 164.4}
Lumină specială din cer (1890)
La conferinţa aceea [Minneapolis] am avut lumină specială din cer în mai multe ocazii.
Niciodată nu am simţit mai categoric lucrarea Duhului lui Dumnezeu asupra mea, decât am
simţit acolo. Ştiu că îngerii Domnului erau alături de mine ca să mă ajute. Părea că sunt în
lumina clară a Soarelui Neprihănirii, dar spiritul care a predominat la acea conferinţă, nu a fost
Spiritul Domnului. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 110}
At that meeting [Minneapolis] I had the special light from heaven on several occasions. I never felt more
decidedly the Spirit of the Lord moving upon me than at that meeting. And I know the angels of the Lord
were standing by my side to help me. I seemed to live as in clear light of the Sun of Righteousness, but the
spirit that prevailed at that meeting was not the Spirit of God. {Lt67-1890 (September 17, 1890) par. 3} {1888
707.1}
Adevărul a strălucit în raze de lumină clare şi distincte începând cu Minneapolis (1893)
Am sperat că adevărul care a strălucit în raze de lumină clare şi distincte începând cu

întâlnirea de la Minneapolis, va inunda sufletul tău. Dar din scrisorile pe care mi le-ai scris, ştiu că
nu umbli în lumină. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 92}
I had hoped that the truth, which has been shining in clear, distinct beams of light since the
Minneapolis meeting, would flood your soul. But from the letters you have written, I know that you are not
walking in the light. {Lt20a-1893 (January 9, 1893) par. 28} {1888 1105.2}
Misiunea dată de Dumnezeu (1889-1891)
Niciodată nu am fost mai sigură de faptul că Domnul este Cel care m-a întărit, decât am fost la
tabăra din Kansas. Fraţii A.T. şi D.T. Jones, precum şi alţii, au lucrat cu sârguinţă pentru a
impresiona oamenii cu adevărul, dar părea dificil pentru oameni să-şi dea seama de nevoia pe care o
au, de a exercita o credinţă vie. Într-o viziune de noapte, lucrarea pe care o aveam de făcut mi-a
fost prezentată clar şi, cu toate că eram slăbită, epuizată, şi tremuram, m-am străduit să urmez
instrucţiunile date. Nimeni, în afară de mine, nu ştie cât mi-a fost de greu să mă implic în lucrare,
când inima îmi era într-o stare atât de precară. Însă mi s-a dat asigurarea mângâietoare: „nu te teme,
Eu sunt cu tine. Am o solie care trebuie să ajungă la poporul acesta”. Şi mi-a fost dată putere
pentru fiecare efort. Uneori eram foarte deprimată în spirit şi, când plecam din cort trebuia să mă lupt
cu slăbiciunea; însă când stăteam în faţa poporului, puterea, eliberarea şi tăria de la Dumnezeu se
odihneau peste mine, aşa că puteam spune cu încredere: „ştiu în cine m-am încrezut”. Am ştiut că
numai Dumnezeu putea face ceea ce era nevoie să fie făcut la adunarea aceea. Hristos a spus:
„despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic”. Cât de zadarnic este ajutorul şi înţelepciunea
omului!{Materialele 1888, vol. 1, pag. 103}
I was never more certain that the Lord strengthened me, than at the Kansas meeting. Bro. A.T. and D. T.
Jones, and others, had wrought perseveringly to impress the people with the truth, but it seemed difficult for
the people to realize the necessity of exercising living faith. In a vision of the night, my work was laid
open before me, and though weak and faint and trembling, I attempted to follow the directions given. No one
but myself can know how difficult it was for me to engage in the work when my heart was in so feeble a
condition. But the comforting assurance came to me, "Fear not, I am with thee. I have a message which
must come to this people." And strength was given me at every effort. At times I was greatly depressed in
spirit, and on leaving my tent I would struggle with weakness; but as I stood before the people, strength,
freedom, and power from God rested upon me, and I could say with assurance, "I know whom I have
believed." I knew that God alone could accomplish the work that was necessary to be done at this meeting.
Christ has said, "Without me, ye can do nothing." How vain are the wisdom and help of man! {1888 386.7}
{RH July 23, 1889, par. 7}
Am prezentat înaintea voastră lucruri pe care mi le-a arătat Dumnezeu şi, am de rostit o avertizare
în faţa acestui corp adunat acum la Battle Creek. Sunteţi în pericol din cauza faptului că se pot
alcătui planuri, pot fi inventate căi şi pot fi urmate propuneri care în loc să ducă la succes, vor duce la
înfrângere. Nu îndrăznesc să las să se termine Conferinţa iar cei adunaţi să se întoarcă la casele lor,
fără să vă îndemn să vă gândiţi foarte bine la fiecare propunere ce se face.{Materialele 1888, vol. 1,
pag. 205}
I have presented before you matters which the Lord has shown me, and I have a warning to give to this
body now assembled in Battle Creek. You are in danger from the fact that plans may be formed, ways may
be devised, propositions may be followed that mean, not success, but defeat. I dare not let this Conference
close, and those assembled return to their homes, without bidding you to consider carefully every proposition
that has been presented. {Lt92-1891 (March 1891) par. 1} {1888 439.1}
Puterea lui Dumnezeu însoţea adevărul la acea întâlnire (1893)
Din nou şi din nou, Domnul a pus înaintea mea întâlnirea de la Minneapolis. Desfăşurarea
lucrurilor este văzută doar în mod întunecos de către unii, şi ceaţa care le-a învăluit minţile cu acea
ocazie nu a fost risipită de razele strălucitoare ale Soarelui Neprihănirii. Cu toate dovezile că
puterea lui Dumnezeu însoţea adevărul care a strălucit cu putere la acea întâlnire, unii nu au
înţeles. În binecuvântările care de atunci încoace au însoţit prezentarea adevărului, îndreptăţirea
prin credinţă şi neprihănirea atribuită a lui Hristos, ei nu au discernut dovezile aduse de
Dumnezeu, în ce priveşte modul şi locul în care lucrează El. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 103}
Again and again has the Lord presented before me the Minneapolis meeting. The developments there are
but dimly seen by some, and the same fog which enveloped their minds on that occasion has not been
dispelled by the bright beams of the Sun of Righteousness. Notwithstanding the evidences of the power of
God which attended the truth which was shining forth at that meeting, there were those who did not
comprehend it. In the blessings that have since accompanied the presentation of the truth, justification by faith
and the imputed righteousness of Christ, they have not discerned increased evidence from God as to where
and how He is and has been working. {Lt61-1893 (January 20, 1893) par. 2} {1888 1136.2}
Spiritul Domnului a fost peste mesagerii Lui (1896)
Spiritul Domnului a fost peste mesagerii Lui pe care i-a trimis cu lumină, preţioasă lumină. Dar
au fost aşa de mulţi cei care şi-au întors faţa de la Soarele Neprihănirii, şi nu au mai văzut razele lui
strălucitoare. Domnul spune despre ei, „şi-au întors spatele către Mine, nu faţa.” Este nevoie să-
L căutăm pe Domnul cu cea mai mare seriozitate. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 42}
The Spirit of the Lord has been upon His messengers whom He hath sent with light, precious light; but
there were so many who had turned their face away from the Sun of Righteousness that they saw not its
bright beams. The Lord says of them, They have turned their backs to Me, and not the face. There is need of
seeking the Lord most earnestly. {Lt6-1896 (January 16, 1896) par. 19} {1888 1484.1}
Lucrare făcută de Domnul Însuşi (1893)
Fratele Butler, fratele Smith şi cu tine [I.D. van Horn] mi-aţi fost arătaţi ca stând în aceeaşi
poziţie. În timp ce voi nu v-aţi opus în mod deschis lucrării făcute de Domnul Însuşi, aţi stat
departe de aceia de care trebuia să fiţi foarte apropiaţi. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 103}
Elder Butler, Elder Smith, and yourself [I.D. van Horn] have been presented to me as standing in a similar
position. While you have not openly opposed the work the Lord Himself has been doing, you have held
yourself aloof from the very ones with whom you should have been closely related. Christ. {Lt61-1893
(January 20, 1893) par. 3} {1888 1136.3}
Ambasadori al lui Hristos (1890)
Lucrarea fiecărui ambasador al lui Hristos este de a mărturisi despre lumină. El nu trebuie să ia
locul lui Hristos, ci să-L descopere pe Hristos lumii, să vestească laudele Celui ce ne-a chemat
să ieşim din întuneric la lumina Sa minunată. Dumnezeu i-a trimis pe slujitorii Săi ca să fie
purtătorii stindardului Său. Ei trebuie să îndrepte ochii spre Isus, Cel care ridică păcatul lumii. Ei
nu trebuie să trezească simpatia oamenilor faţă de ei, ci să poarte simpatiile lor mai presus,
către Cel ce este obiectul preţios al laudei şi reverenţei lor, ca să-i poată conduce pe oameni să-L
iubească pe Hristos şi pe El răstignit. Dacă, prin harul lui Hristos, aţi prins câteva sclipiri din lumina
adevărului aşa cum este acesta în Isus, să nu credeţi că aţi ajuns pe culme; nu vă gândiţi că aţi prins
toate razele de lumină, şi că nu există vreo lumină mai mare care să vină în lumea noastră.
The work of every ambassador of Christ is to bear witness to the light. He is not to take Christ's place,
but to reveal Christ to the world, to show forth the praises of Him who hath called us out of darkness into his
marvelous light. God has sent his ministers out as his standard-bearers. They are to point to Jesus who
taketh away the sin of the world. They are not to awaken the sympathy of the people for themselves, but to
carry their sympathies above themselves to the precious object of their praise and reverence, that they may
lead the people to love Christ and him crucified. If, through the grace of Christ, you have caught some beams
of the light of truth as it is in Jesus, do not place yourself upon the pinnacle; do not think that you have caught
all the rays of light, and that there is no increased illumination to come to our world. {RH May 27, 1890, par. 7}
{1888 673.7}
Prin respingerea soliei şi a solilor Săi este respins Hristos, dătătorul soliei (1889-1899)
S-ar putea ca voi să vă închideţi în mândrie şi să continuaţi să-L respingeţi pe Hristos în

persoana sfinţilor Săi. Dacă faceţi aşa, cuvintele apostolului vor fi valabile în dreptul vostru, ca în
timpul iudeilor: „ a venit la ai Săi, dar ai Săi nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit,
adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat puterea să devină fii ai lui Dumnezeu”. Hristos a spus:
„am venit în Numele Tatălui Meu şi nu mă primiţi. Dacă va veni un altul în numele lui însuşi, pe
acela îl veţi primi”.
Noi suntem mai puţin scuzabili decât iudeii, căci noi avem înaintea noastră exemplul lor de
respingere a lui Hristos şi a apostolilor Săi, şi suntem avertizaţi să nu cădem în aceeaşi pildă de
necredinţă. De-a lungul istoriei bisericii din toate veacurile, şi îndeosebi în istoria adventiştilor de
ziua a şaptea, avem exemplele celor ce au refuzat lumina pe care le-a trimis-o Dumnezeu prin solii
Săi aleşi. Ei au ocazii şi privilegii ce ar trebui să le facă credinţa în stare să se odihnească în
Dumnezeu. Cu toate acestea ei dau pe faţă inima rea plină de necredinţă. Purtarea lor este similară
cu cea a lui Faraon. Lumina pe care Domnul a trimis-o împăratului Egiptului, a fost respinsă de
către acesta. Inima lui încăpăţânată l-a făcut să-şi adune toate puterile împotriva luminii. {Materialele
1888, vol. 1, pag. 11}
You may encase yourselves in pride, and continue to reject Christ in the person of His messengers.
When men do this, the words of the apostle will find an application in their case, as in the time of the Jews:
"He came to his own, and his own received him not. But as many as received him, to them gave he power
to become the sons of God, even to them that believe on his name." Said Christ, "I am come in my father's
name, and you receive me not. If another shall come in his own name, him ye will receive." {1888 398.3}
We are less excusable than were the Jews; for we have before us their example of rejection of
Christ and His apostles, and we have been warned not to fall after the same example of unbelief.
Throughout the history of the church in all ages, and especially in that of the Seventh-day Adventists, we
have examples of those who have refused the light God sent them by His chosen agents. They have had
opportunities and privileges that should have enabled their faith to rest on God, and yet they have revealed
the evil heart of unbelief. Their course has been similar to that of Pharaoh. The light that the Lord sent to
the king of Egypt was spurned and rejected by him. His stubborn heart caused him to brace himself against
the light. {1888 399.1} {Lt4-1889 (July 23, 1889) par. 27-28}
Voi Îl respingeţi pe Hristos, respingând solia pe care o trimite. Făcând aşa, vă puneţi sub
stăpânirea prinţului întunericului. Discernământul vostru spiritual este tocit. Dumnezeu trimite solii
de har poporului Său care, dacă ar fi fost primite, ar fi fost un balsam vindecător. Dar voi şi alţii, nu
le-aţi primit, întocmai ca bărbaţii din Nazaret, v-aţi hotărât să refuzaţi lumina, v-aţi înălţat părerile şi
judecata voastră ca fiind de o mai mare valoare decât judecata celor pe care Dumnezeu i-a făcut
canale de lumină. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 190}
You reject Christ by rejecting the message He sends; in so doing, you place yourselves under the
control of the prince of darkness. Your spiritual discernment has been blunted. God has sent messages of
light to His people which would have been as healing balm had they received them; but you with others did
not do this. Like the men of Nazareth, you set yourselves to refuse the light, you exalted your own opinion
and judgment as more valuable than the judgment of those whom God has made channels of light. {Lt4-
1889 (July 23, 1889) par. 7} {1888 399.2}
Nu ştiu bărbaţii aceştia din cuvântul lui Dumnezeu, că tocmai această solie ce a fost dată în
ultima vreme pentru biserici trebuie să fie vestită, pentru ca lucrarea ce se desfăşoară printre noi să
ajungă la desăvârşire? Cei ce ar fi trebuit să fie cei dintâi în recunoaşterea inspiraţiei cereşti a
adevărului, se împotrivesc cu hotărâre soliei de la Dumnezeu. Ei fac tot ce le stă în putere ca să
arate dispreţ atât faţă de solie cât şi faţă de soli, iar Isus nu a putut să facă minuni din cauza
necredinţei lor. Oricum, adevărul va merge înainte, şi va trece pe lângă cei ce îl dispreţuiesc şi îl
resping. Cu toate că în aparenţă întârzie, nu poate fi nimicit. Când solia lui Dumnezeu găseşte
împotrivire, El îi dă mai multă putere ca să poată exercita o influenţă şi mai mare. Înzestrată cu
energie cerească, vitală, ea îşi va croi drum prin barierele cele mai solide, va împrăştia întunericul, va
dezminţi orice minciună, va câştiga în controverse şi va învinge orice obstacol. Vorbesc despre
lucruri pe care le cunosc, mărturisesc ceea ce am văzut. Cei ce vor să triumfe împreună cu adevărul,
au de jucat un rol înaintea universului, ceea ce le va aduce răsplata unui „bine rob bun şi credincios”.
Ei vor fi cunoscuţi ca împreună lucrători cu Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 197}
Do not men know from the Word of God, that just such a message as has lately been going to the
churches, must be given in order that the very work which has been going on among us might be
accomplished? Some who ought to have been first to catch the heavenly inspiration of truth, have been
directly opposed to the message of God. They have been doing all that was in their power to show
contempt for both the message and the messenger, and Jesus could not do many mighty works because
of their unbelief. However, truth will move on, passing by those who despise and reject it. Although apparently
retarded, it cannot be extinguished. When the message of God meets with opposition, He gives it
additional force that it may exert greater influence. Endowed with vital, heavenly energy, it will cut its way
through the thickest barriers, dispel darkness, refute error, gain conquests, and triumph over every obstacle. I
speak that I do know, I testify of that which I have seen. Those who would triumph in the truth, will have to act
a part in the sight of the universe which will bring to them the reward of "well done." They will be known as
laborers together with God. {1888 420.2} {Lt4-1889 (July 23, 1889) par. 70-71}
Hristos spune, „Eu am venit în numele Tatălui Meu, şi nu Mă primiţi” (vezi Ioan 5:43). Exact
aceasta se petrece în continuu aici, de la Minneapolis încoace. Pentru că Domnul a trimis o solie
în numele Său care nu se potriveşte cu propriile voastre idei, de aceea (concluzionaţi că) nu poate fi
un mesaj de la Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 70}
Christ said, "I come in the name of my Father, but ye will not receive me" [see John 5:43]. Now, that is
just the work that has been going on here ever since the meeting at Minneapolis. Because God sends a
message in his name that does not agree with your ideas, therefore [you conclude] it cannot be a message
from God. {Lt59-1890 (March 8, 1890) par. 9} {1888 609.2}
Hristos a înregistrat toate discursurile dure, mândre şi batjocoritoare rostite împotriva

servilor Săi, ca şi cum ar fi fost rostite împotriva Lui Însuşi. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 94}
Christ has registered all the hard, proud, sneering speeches spoken against his servants as against
himself. {RH May 27, 1890, par. 5} {1888 673.5}
Cei care au dispreţuit oamenii care au dus solia lui Dumnezeu, au dispreţuit nu oamenii,
ci pe Domnul, care le-a dat solia şi lucrarea de făcut. Toate acestea, Dumnezeu le va cere din
mâinile lor. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 147}
Those who have despised the men who have borne the message of God have despised not the men, but
the Lord who has given them their message and their work. All this God will require at their hands. {Lt27-
1894 (June 1, 1894) par. 24} {1888 1248.1}
Permiteţi-mi să vă spun: Dacă nu vă smeriţi cât de repede inimile înaintea lui Dumnezeu,
dacă nu vă mărturisiţi păcatele, care sunt multe, atunci, când va fi prea târziu, veţi vedea că aţi
luptat împotriva lui Dumnezeu. Prin convingerea dată de Duhul Sfânt, dar care nu mai este spre
reformare şi iertare, veţi vedea că aceşti oameni împotriva cărora aţi vorbit, au fost ca nişte semne în
lume, în calitate de martori pentru Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 181}
Let me prophesy unto you: Unless you speedily humble your hearts before God, and confess your sins,
which are many, you will, when it is too late, see that you have been fighting against God. Through the
conviction of the Holy Spirit, no longer unto reformation and pardon, you will see that you have been fighting
against God. Through the conviction of the Holy Spirit, no longer unto reformation and pardon, you will see
that these men whom you have spoken against have been as signs in the world, as witnesses for God. {Lt57-
1895 (May 1, 1895) par. 55} {1888 1341.2}
Dacă respingeţi solii delegaţi ai lui Hristos, voi respingeţi pe Hristos. Dacă neglijaţi această
mântuire mare ce a fost ţinută înaintea voastră de ani de zile, dispreţuind oferta glorioasă a
îndreptăţirii prin sângele lui Hristos şi a sfinţirii prin puterea de curăţare a Duhului Sfânt, nu mai
rămâne nicio jertfă pentru păcate, ci o aşteptare înfricoşată a judecăţii şi mâniei aprinse.
If you reject Christ’s delegated messengers, you reject Christ. Neglect this great salvation, kept before
you for years, despise this glorious offer of justification through the blood of Christ, and sanctification through
the cleansing power of the Holy Spirit, and there remaineth no more sacrifice for sins, but a certain fearful
looking for of judgment and fiery indignation. {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 56} {1888 1342.1}
Fratele meu [Harmon Lindsay], mustrarea lui Dumnezeu este asupra ta, pentru că ai lepădat
adevărul. Lumina a venit la tine din nou şi din nou, după adunarea de la Minneapolis, dar
respingând solia pe care a trimis-o Dumnezeu, tu L-ai respins pe El. Necredinţa ia în stăpânire
sufletul tău, pentru că nu ai luat jugul împreună cu Hristos. Te-ai gândit că ai crescut în
înţelepciune, dar ruşinea şi confuzia va fi partea tuturor celor care nu sunt sfinţiţi prin
adevăr. În timp ce te acoperi cu idei şi teorii necredincioase, nu poţi purta haina neprihănirii lui
Hristos, şi fără această haină nu poţi intra la ospăţul nunţii Mielului. Dumnezeu ţi-a dat lumină mare,
şi vei fi tras la răspundere pentru toate privilegiile pe care le-ai avut de a te familiariza cu Dumnezeu
şi adevărul Său. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 183}
My brother, the rebuke of God is upon you, for you have discarded the truth. Light has come to you again
and again since the Minneapolis meeting, but in rejecting the message God has sent, you have rejected
Him. Infidelity is taking your soul captive because you are not yoked up with Christ. You have thought that you
were increased in wisdom, but shame and confusion of face will be the portion of all who are not sanctified
through the truth. While covering yourself with infidel ideas and theories, you cannot wear the garment of
Christ’s righteousness, and without this garment you cannot enter into the marriage supper of the Lamb. God
has given you great light, and you will be held accountable for all the privileges you have had to become
acquainted with God and His truth. {Lt51a-1895 (May 1, 1895) par. 12} {1888 1348.1}
Dumnezeu a dat fratelui Jones şi fratelui Waggoner o solie pentru oameni. Tu [Harmon
Lindsay] nu crezi că Dumnezeu i-a ridicat, dar El le-a dat lumină preţioasă, şi solia lor a hrănit
poporul lui Dumnezeu. Prin faptul că respingi solia rostită de către aceşti oameni, tu respingi pe
Hristos, Dătătorul soliei. De ce încurajezi atributele lui Satana? De ce tu şi fratele Henry dispreţuiţi
pe slujitorii împuterniciţi ai lui Dumnezeu, şi de ce încercaţi să vă îndreptăţiţi singuri? Lucrarea
voastră este descoperită înaintea lui Dumnezeu. „Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă, de la calea voastră cea
rea! Pentru ce vreţi să muriţi?” {Materialele 1888, vol. 3, pag. 185}
God has given Brother Jones and Brother Waggoner a message for the people. You [Harmon Lindsay] do
not believe that God has upheld them, but He has given them precious light, and their message has fed the
people of God. When you reject the message borne by these men, you reject Christ, the Giver of the
message. Why will you encourage the attributes of Satan? Why will you and Brother Henry despise God’s
delegated ministers, and seek to justify yourselves? Your work stands revealed in the sight of God. “Turn ye,
turn ye, for why will ye die?” [Ezekiel 33:11.] {Lt51a-1895 (May 1, 1895) par. 28} {1888 1353.3}
Slujitorii lui Dumnezeu nu au de rostit în acest timp o mărturie blândă, fie că oamenii vor să
asculte sau nu vor. Cine respinge lumina şi dovada pe care Dumnezeu o revarsă cu
generozitate peste noi, respinge pe Hristos; şi pentru el nu mai este alt Mântuitor. {Materialele
1888, vol. 4, pag. 71}
God’s servants have no tame testimony to bear at this time, whether men will hear or whether they will
forbear. He who rejects the light and evidence God has been liberally bestowing upon us, rejects Christ;
and for him there is no other Saviour. {Lt81-1896 (May 31, 1896) par. 26} {1888 1565.3}
Cei ce au refuzat să vadă adevărul, nu îşi dau seama că ei cu Dumnezeu sunt în controversă, şi
că refuzând solia trimisă lor, ei Îl refuză pe Hristos. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 123}
Those who have thus refused to see the truth do not realize that it is God with whom they are in
controversy, that in refusing the message sent them, they are refusing Christ. {Ms75-1899 (May 11, 1899)
par. 4} {1888 1688.1}
Afirmaţii în legătură cu legea în Galateni (1888-1902)
Nu mi-am schimbat vederile referitor la legea în Galateni, însă nădăjduiesc să nu fiu lăsată
niciodată să am spiritul care s-a manifestat la Conferinţa Generală. Pot să spun fără nici o ezitare că
nu este Spiritul lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 92}
I have not changed my views in reference to the law in Galatians, but I hope that I shall never be left
to entertain the spirit that was brought into the General Conference. I have not the least hesitancy in saying it
was not the Spirit of God. {Lt7-1888 (December 9, 1888) par. 3} {1888 186.2}
Nu am altă poziţie în ce priveşte problema contestată din Galateni. Nu am nici o nelinişte în
privinţa subiectului, căci ştiu că lumina nu va veni până când noi, ca popor, nu vom fi într-o cu
totul altă stare spirituală. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 134}
I have no different position in regard to the contested question in Galatians. I feel no special anxiety
upon that point for I know light will not come till as a people we are in a different condition spiritually. {Lt49-
1889 (April 4, 1889) par. 6} {1888 275.2}
Faptul că existau vederi diferite în ce priveşte Legea în Galateni nu ar fi trebuit să producă astfel
de manifestări. Eu nu am nici cea mai mică povară în ce priveşte acest subiect. Nu Dumnezeu a
inspirat toate acele sentimente intense în legătură cu subiectul. Eu nu am nici o povară legată de
subiectul acesta. Singura mea durere este poziţia lucrătorilor prezenţi la conferinţă, care au
manifestat atât de puţin din spiritul lui Hristos… {Materialele 1888, vol. 1, pag. 143}
The different views in regard to the law in Galatians need not have produced any such exhibitions. I
have not the slightest burden upon that subject. God has not inspired all this intense feeling over that
subject. I have not a particle of burden on that subject. My only trouble is the position of those ministers
who were at that conference who manifested so little of the spirit of Christ… {1888 294.3} {Lt50-1889 (May 2,
1889) par. 6-7}
Mi se pun întrebări în legătură cu Legea din Galateni. Care Lege este acel îndrumător ce ne
duce la Hristos? Eu răspund: Atât Legea ceremonială cât şi codul moral al celor Zece
Porunci.{Materialele 1888, vol. 4, pag. 137}
I am asked concerning the law in Galatians. What law is the schoolmaster to bring us to Christ? I
answer: Both the ceremonial and the moral code of Ten Commandments. {Ms87-1900, par. 1} {1888
1725.1}
Nu este atât de esenţial să înţelegem detaliile exacte în ce priveşte relaţia dintre cele două
Legi. Este mult mai important să ştim dacă noi călcăm Legea lui Dumnezeu, dacă stăm în
ascultare sau neascultare faţă de preceptele ei cele sfinte. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 160}
It is not so essential to understand the precise particulars in regard to the relation of the two laws. It
is of far greater consequence that we know whether we are transgressing the law of God, whether we stand in
obedience or disobedience before the holy precepts. {Lt165-1901 (November 6, 1901) par. 11} {1888 1765.2}
Nu este esenţială înţelegerea detaliilor exacte în legătură cu relaţia dintre cele două Legi. Este
mult mai important să ştim dacă suntem îndreptăţiţi sau condamnaţi de preceptele cele sfinte ale
Legii lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 167}
It is not essential to understand the precise particulars in regard to the relation of the two laws. It is
of far greater consequence that we know whether we are justified or condemned by the holy precepts of
God’s law. {Lt134-1902 (August 27, 1902) par. 10} {1888 1782.3}
Unii din zilele noastre, prin atitudinea lor faţă de Lege aşa cum este descoperită în
Galateni, au înscris un capitol trist în experienţa vieţii lor. Fie ca nimeni să nu repete trecutul.
Nimeni să nu se complacă în teorii speculative, sau să atragă atenţia asupra lucrurilor care nu ţin
de lucrarea solemnă de decidere a propriului lor destin veşnic. Capitolul douăzeci şi trei din Matei
descrie starea acelora care sunt aşa de orbi din punct de vedere spiritual încât nu pot discerne
importanţa relativă a lucrurilor pe care ar trebui să le înţeleagă. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 167}
Some in our day, by their attitude toward the law as revealed in Galatians, have brought a sad chapter
into their life experience. Let none repeat the past. Let none indulge in speculative theories or call attention
to things that do not pertain to the solemn work of deciding their own eternal destiny. The twenty-third of
Matthew describes the condition of those who are so blinded spiritually that they cannot discern the relative
importance of things which they should understand. {Lt134-1902 (August 27, 1902) par. 12} {1888 1783.1}
Niciodată nu ar trebui ca aceea ce Dumnezeu nu a dat ca test, să fie tratat aşa cum a fost tratat
subiectul Legii în Galateni. Am fost instruită că experienţa teribilă de la Conferinţa de la
Minneapolis este una dintre cele mai triste capitole din istoria celor ce cred adevărul prezent. Să ne
ferească Dumnezeu ca subiectul celor două Legi să fie din nou agitat, aşa cum a fost agitat.
Unii încă nu sunt vindecaţi de deranjamentul suferit, şi ar vrea să se arunce încă o dată asupra
subiectului. Dacă ar face aceasta, diferenţele de opinie ar crea din nou diviziune. Chestiunea aceasta
nu trebuie să fie reînviată. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 172}
Never should that which God has not given as a test be carried as was the subject of the law in
Galatians. I have been instructed that the terrible experience at the Minneapolis Conference is one of the
saddest chapters in the history of the believers in present truth. God forbids that the subject of the two laws
should ever again be agitated as it then was. Some are not yet healed of their defection and would plunge into
this subject once more. Should they do this, differences of opinion would again create division. This question
must not be revived. {Lt179-1902 (November 19, 1902) par. 28} {1888 1796.1}
Problema legămintelor (1890)
Cu o noapte în urmă mi s-a arătat că dovezile cu privire la legăminte erau clare şi

convingătoare. Tu [Uriah Smith] , fr. Dan Jones, fr. Porter şi alţii, vă folosiţi puterile de investigare
pentru nimic, pentru a produce o explicaţie cu privire la legăminte diferită de poziţia prezentată de
fratele Waggoner. Dacă aţi fi primit adevărata lumină care stăluceşte, nu aţi fi imitat, şi nu aţi
fi mers pe acelaşi fel de interpretare şi construire greşită a Scripturilor, aşa cum au făcut iudeii.
Night before last I was shown that evidences in regard to the covenants were clear and convincing.
Yourself [Uriah Smith] , Brother Dan Jones, Brother Porter and others are spending your investigative powers
for naught to produce a position on the covenants to vary from the position that Brother Waggoner has
presented, When you had received the true light which shineth, you would not have imitated or gone over the
same manner of interpretation and misconstruing the Scriptures as did the Jews. {Lt59-1890 (March 8, 1890)
par. 18} {1888 604.2}
Problema legămintelor este o chestiune clară şi va fi primită de orice minte sensibilă şi lipsită de
prejudecăţi, dar Domnul mi-a dat o vedere din interior a problemei. Tu [Uriah Smith] te-ai întors din
faţa luminii clare, de teamă că problema Legii în Galateni avea să fie acceptată. Legat de Legea în
Galateni, eu nu am nicio povară şi niciodată nu am avut, şi ştiu că fraţii Smith, Porter, Jones sau
oricare altul, nu va fi pregătit să primească lumina, fie să-şi întărească, fie să-şi dezminţească poziţia,
până când fiecare din voi nu veţi fi oameni cu adevărat convertiţi înaintea lui Dumnezeu.
The covenant question is a clear question and would be received by every candid, unprejudiced mind,
but I was brought where the Lord gave me an insight into this matter. [Uriah Smith] You have turned from
plain light because you were afraid that the law question in Galatians would have to be accepted. As to the
law in Galatians, I have no burden and never have had and know Brother Smith, Porter, Jones or any one
will never be prepared to receive light, either to establish or refute their position until every one of you are men
truly converted before God. {Lt59-1890 (March 8, 1890) par. 19} {1888 604.3}
Le-am spus ieri că despre cele două legăminte, cred aşa cum am prezentat în Volumul 1
(Patriarhi şi Profeţi). Dacă aceasta este şi poziţia fratelui Waggoner atunci el are adevărul.
I told them yesterday that the position of the covenants I believed as presented in my Volume I
[Patriarchs and Prophets]. If that was Dr. Waggoner's position then he had the truth. We hope in God. {Lt82-
1890 (March 9, 1890) par. 5} {1888 617.5}
Mi-a făcut o deosebită plăcere să aud că fratele Prescott predă studenţilor lui aceleaşi lecţii pe
care le-a predat fratele Waggoner. El prezintă legămintele. John crede că prezintă într-o manieră
clară şi convingătoare. De când am declarat în ultimul Sabat că vederile cu privire la legăminte, aşa
cum sunt prezentate de fratele Waggoner, sunt adevăr, se pare că multe minţi au găsit multă uşurare.
I am much pleased to learn that Professor Prescott is giving the same lessons in his class to the
students that Brother Waggoner has been giving. He is presenting the covenants. John thinks it is presented
in a clear and convincing manner. {1888 623.3}
Since I made the statement last Sabbath that the view of the covenants as it had been taught by Brother
Waggoner was truth, it seems that great relief has come to many minds. {1888 623.4} {Lt30-1890 (March 10,
1890) par. 7-8}
A.T. Jones ar trebui să participe la cât mai multe tabere (1889)
Cred că fratele A.T. Jones ar trebui să participe la cât mai multe tabere, ca să transmită atât
fraţilor cât şi vizitatorilor noştri, subiectul preţios al credinţei şi neprihănirii lui Hristos. Este un
potop de lumină în ce priveşte acest subiect, iar dacă el participă numai la adunările colportorilor,
cum poată să ajungă subiectul la marea masă? Nu e de aşteptat ca vreunul dintre colportori să poată
prezenta subiectul acesta în lumina în care el îl prezintă. Cred că jefuim bisericile de lumina şi de
solia actuală, dacă el nu participă la tabere. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 141}
I think that Elder A. T. Jones should attend our large camp meetings, and give to our people and to
outsiders as well the precious subject of faith and the righteousness of Christ. There is a flood of light in this
subject, and if he goes to the canvassers' meetings only, how can the light come before the largest
number? You cannot expect that any of the canvassers can present this matter in the light in which he
presents it. I think that it is robbing the churches of the light and the message for the present time for him not
to attend the camp meetings. {Lt1-1889 (April 7, 1889) par. 14} {1888 291.1}
A.T. Jones încearcă să trezească poporul (1893)
Fratele Jones încearcă să trezească poporul care mărturiseşte a fi al lui Dumnezeu din somnul
lui de moarte, pentru a vedea importanţa avertizării lumii. Dar el avansează unele idei cu care nu
toţi sunt de acord şi instantaneu, fratele Gage este trezit; el se echipează pentru luptă, şi în
faţa adunării din tabernacol, îşi afişează poziţia de opozant al fratelui Jones. A fost aceasta rânduiala
lui Dumnezeu? A trecut Duhul Domnului de la fratele Jones şi l-a inspirat pe fratele Gage
să facă aceasta? Să presupunem că declaraţia fratelui Jones cu privire la formarea chipului
fiarei a fost prematură; a cerut situaţia o asemenea demonstraţie? Eu spun Nu, nu; dacă
Dumnezeu a vorbit vreodată prin mine. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 97}
Brother Jones seeks to arouse the professed people of God from their death-like slumber to see the
importance of giving the warning to the world. But he advances some ideas with which all do not agree,
and instantly Brother Gage is aroused; he harnesses for the battle, and before the congregation in the
tabernacle he takes his position in opposition to Brother Jones. Was this in the order of God? Did the Spirit of
the Lord go from Brother Jones and inspire Brother Gage to do this work? Suppose that Brother Jones’s
statement concerning the formation of the image was premature; did the case demand such demonstrations?
I answer, No, no; not if God had ever spoken to me. {Lt77-1893 (January 9, 1893) par. 18} {1888 1122.4}
E.J. Waggoner s-a purtat ca un gentleman creştin (1888)
Le-am spus că spiritul pe care l-am văzut manifestându-se la conferinţă, era neraţional. Am
insistat să se dea pe faţă un spirit corect, creştin, aşa cum manifestase fratele E.J. Waggoner în
toate prezentările sale; această problemă nu trebuia să fie dezbătută în stil combativ. Am insistat ca
problema aceasta să fie discutată într-un spirit creştin, şi să nu se dea lovituri la adresa fraţilor care
aveau păreri diferite. Aşa cum E.J. Waggoner s-a purtat ca un gentleman creştin, să se poarte şi
ei la fel, prezentându-şi deschis argumentele. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 107}
But I stated that the spirit I had seen manifested at the meeting was unreasonable. I insisted that there
should be a right spirit, a Christlike spirit manifested, such as Elder E. J. Waggoner had shown all
through the presentation of his views; and that this matter should not be handled in a debating style. I urged
that this matter should be handled in a Christlike spirit and that there should be no thrust made against the
brethren who differed with them. As Elder E. J. Waggoner had conducted himself like a Christian
gentleman they should do the same, giving the arguments on their side of the question in a straightforward
manner. {Ms24-1888 (November 1888) par. 48} {1888 219.3}
Jones şi Prescott - mesagerii aleşi, ambasadorii Domnului (1894-1895)
Fraţii Jones şi Prescott sunt mesagerii aleşi ai Domnului, preaiubiţi de Dumnezeu. Ei au

cooperat cu Dumnezeu în lucrarea pentru acest timp. În timp ce eu nu pot aproba greşelile lor,
sunt în relaţii de simpatie şi unire cu ei în lucrarea lor generală. Domnul 1242 vede că ei au nevoie
să umble înaintea Lui, în blândeţea şi smerenia minţii, şi să înveţe lecţiile care îi vor face mai atenţi
la fiecare cuvânt pe care-l rostesc şi la fiecare pas pe care îl fac. Aceşti fraţi sunt ambasadorii lui
Dumnezeu. Ei au fost grabnici în a prinde razele luminoase ale Soarelui Neprihănirii, şi au răspuns
împărtăşind lumina cerească altora. Dacă le-a fost frică să refuze ceea ce părea a fi lumină, dacă au
cuprins prea sârguitor ceea ce a fost înşelător, crezând că acesta este sfatul lui Dumnezeu, trebuie
cineva să fie dispus să le găsească vină, să critice sau să se plângă, acum când ei recunosc că nu au
fost aşa de atenţi cum ar fi trebuit pentru a distinge tendinţa unei mărturii care a părut să fie divină?
Brethren Jones and Prescott are the Lord’s chosen messengers, beloved of God. They have co-
operated with God in the work for this time. While I cannot endorse their mistakes, I am in sympathy and
union with them in their general work. The Lord sees that they need to walk in meekness and lowliness of
mind before Him, and to learn lessons which will make them more careful in every word they utter and in
every step they take.
These brethren are God’s ambassadors. They have been quick to catch the bright beams of the Sun of
Righteousness and have responded by imparting the heavenly light to others. If they have felt afraid to refuse
that which bore the appearance of being light, if they have grasped too eagerly that which has been
misleading, believing it to be the counsel of God, should anyone be disposed to find fault, to criticize or
complain, when they now acknowledge that they have not been as careful as they should have been to
distinguish the tendency of a testimony that had an appearance of being divine? {Lt27-1894 (June 1, 1894)
par. 5-6} {1888 1241.2}
Cei care, de la întâlnirea de la Minneapolis încoace, au avut privilegiul de a asculta

cuvintele rostite de solii lui Dumnezeu, fratele Jones, prof. Prescott, fraţii E.J. Waggoner, O.A.
Olsen, şi mulţi alţii, la adunările de tabără şi în institute misionare, au auzit invitaţia „Veniţi, căci iată
că toate sunt gata. Veniţi la cina care a fost pregătită pentru voi.” Lumină, lumină cerească a
strălucit. Trâmbiţa a dat un sunet clar. Cei care şi-au prezentat diferitele lor scuze pentru
neglijarea de a răspunde invitaţiei, au suferit mare pierdere. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 32}
Those who, since the Minneapolis meeting, have had the privilege of listening to the words spoken by the
messengers of God, Elder A. T. Jones, Professor Prescott, Brethren E. J. Waggoner, O. A. Olsen, and
many others, at the camp meetings and ministerial institutes, have had the invitation, “Come, for all things are
now ready. Come to the supper prepared for you.” [See Luke 14:16, 17.] Light, heaven’s light, has been
shining. The trumpet has given a certain sound. Those who have made their various excuses for neglecting to
respond to the call have lost much. {Lt86-1895 (September 25, 1895) par. 3} {1888 1455.2}
Prof. Prescott duce o solie de la Dumnezeu (1896)
Iubite frate [S.N. Haskell], îţi scriu câteva rânduri în dimineaţa aceasta, la lumina lămpii.
Înainte să primeşti scrisoarea aceasta, îl vei fi întâlnit pe Prof. Prescott. L-am fi reţinut bucuroşi în
această ţară, dar nu am îndrăznit să facem aşa, întrucât ar fi adus a egoism. Sperăm că el va face mult
bine fraţilor din Africa de Sud, şi că va fi primit cordial, cu iubire frăţească. El are adevărul în
inimă, aşa cum îl are şi pe buze. Dumnezeu este cu el, şi va lucra prin el dacă fraţii noştri îl vor primi
ca pe unul care le duce o solie de la Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 61}
Dear Brother [S.N. Haskell]: I write a few lines to you this morning by lamplight. Before receiving this, you
will have met Professor Prescott. We would gladly have retained him in this country, but we dared not do
this, for it would have savored of selfishness. We hope he will do the brethren much good in South Africa, and
that he will be received cordially, in brotherly love. He has the truth in the heart, as well as on the lips. God
is with him, and will work by him if our brethren will receive him as one who bears to them a message from
God. {Lt38-1896 (May 30, 1896) par. 1} {1888 1536.1}
https://egwwritings.org/?ref=en_Lt38-1896&para=5631.6
Bărbaţi împuterniciţi să predice contrar doctrinelor oficial stabilite (1896)
„Dar un înger al Domnului a deschis uşile temniţei, noaptea, i-a scos afară, şi le-a zis: „Duceţi-
vă, staţi în Templu, şi vestiţi norodului toate cuvintele vieţii acesteia.”. Observăm aici că nu trebuie
să se asculte întotdeauna de bărbaţii cu autoritate, chiar dacă ei susţin că sunt învăţători
ai doctrinelor biblice. Mulţi sunt în zilele noastre cei care se simt indignaţi şi insultaţi dacă vreo
voce se ridică prezentând idei diferite de ideile lor în legătură cu anumite subiecte ale credinţei
religioase. Nu au susţinut ei atâta vreme ideile lor ca adevăr? În acelaşi fel au raţionat preoţii şi
rabinii în zilele apostolice. Ce vor să spună oamenii aceştia neînvăţaţi, dintre care unii sunt numai
nişte pescari, care prezintă idei contrare doctrinelor cu care învaţă pe popor conducătorii şi
preoţii cei învăţaţi? Nu au niciun drept să se amestece în principiile fundamentale ale credinţei
noastre. Dar vedem că Dumnezeul cerului împuterniceşte uneori bărbaţi să predice ceea ce este
privit a fi contrar doctrinelor oficial stabilite. Din cauza faptului că aceia care au fost cândva
depozitarii adevărului ajung să fie necredincioşi încrederii sacre ce le-a fost acordată, Domnul
alege pe alţii, care primesc razele strălucitoare ale Soarelui neprihănirii, şi apără adevărurile
care nu sunt în armonie cu ideile conducătorilor religioşi. Ca urmare, conducătorii aceştia, în
orbirea minţii lor, dau frâu liber la ceea ce se presupune că este indignare sfântă împotriva
celor ce dau la o parte poveştile plăcute. Ei se poartă ca nişte oameni care şi-au pierdut raţiunea. Nu
se gândesc că este posibil ca ei înşişi să nu înţeleagă corect cuvântul. Ei nu vor să-şi deschidă ochii
ca să discearnă faptul că ei înşişi au interpretat şi au aplicat greşit Scripturile, şi au construit teorii
false, numindu-le „doctrinele fundamentale ale credinţei”.
Dar Duhul Sfânt, din timp în timp, va descoperi adevărul prin agenţii săi aleşi; şi
niciun om, nici măcar un preot sau conducător, nu are dreptul să spună „nu face
publicitate opiniilor tale, pentru că eu nu le cred”. Acest „Eu” teribil poate încerca să arunce
la pământ învăţătura Duhului Sfânt. Oamenii pot încerca pentru un timp să-l stingă sau să-l
înăbuşe; dar aceasta nu va face din minciună adevăr şi nici din adevăr minciună. Minţile
inventive ale oamenilor au avansat opinii speculative în tot felul de subiecte, iar când Duhul
Sfânt lasă ca lumina să lumineze în minţile omeneşti, nu respectă felul în care omul a
aplicat cuvântul. Dumnezeu a impresionat pe servitorii Săi să rostească adevărul fără să ţină
cont de ceea ce oamenii au socotit că este adevăr. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 64}
“The angel of the Lord by night opened the prison doors, and brought them forth, and said, Go, stand and
speak in the temple to the people all the words of this life.” [Acts 5:19, 20.] We see here that the men in
authority are not always obeyed, even though they may profess to be teachers of Bible doctrines. There
are many today who feel indignant and aggrieved that any voice should be raised presenting ideas that differ
from their own in regard to points of religious belief. Have they not long advocated their ideas as truth? So the
priests and rabbis reasoned in apostolic days. What mean these men who are unlearned, some of them mere
fishermen, who are presenting ideas contrary to the doctrines which the learned priests and rulers are
teaching the people? They have no right to meddle with the fundamental principles of our faith. {Lt38-1896
(May 30, 1896) par. 23}
But we see that the God of heaven sometimes commissions men to teach that which is regarded as
contrary to the established doctrines. Because those who were once the depositaries of truth became
unfaithful to their sacred trust, the Lord chose others who would receive the bright beams of the Sun of
Righteousness, and would advocate truths that were not in accordance with the ideas of the religious leaders.
And then these leaders, in the blindness of their minds, give full sway to what is supposed to be righteous
indignation against the ones who have set aside cherished fables. They act like men that have lost their
reason. They do not consider the possibility that they themselves have not rightly understood the Word. They
will not open their eyes to discern the fact that they have misinterpreted and misapplied the Scriptures, and
have built up false theories, calling them fundamental doctrines of the faith. {Lt38-1896 (May 30, 1896)
par. 23-24} {1888 1545.1}
But the Holy Spirit will from time to time reveal the truth through its own chosen agencies; and no
man, not even a priest or ruler, has a right to say, You shall not give publicity to your opinions, because I
do not believe them. That wonderful “I” may attempt to put down the Holy Spirit’s teaching. Men may, for a
time, attempt to smother it and kill it; but that will not make error truth or truth error. The inventive minds of
men have advanced speculative opinions in various lines, and when the Holy Spirit lets light shine into human
minds, it does not respect every point of man’s application of the word. God impressed his servants to speak
the truth irrespective of what men had taken for granted as truth. {Lt38-1896 (May 30, 1896) par. 25} {1888
1546.1}
Mustrări (1887-1901)
Fratelui (J.H.) Waggoner îi plac discuţiile şi disputele. Mă tem că E.J.W. (Waggoner) cultivă
iubirea pentru aceleaşi lucruri. Acum, avem nevoie de o religie bună, smerită. E.J.W. (Waggoner) are
nevoie de umilinţă şi blândeţe, iar fratele Jones poate fi o putere spre bine dacă va cultiva în mod
constant evlavia practică, să o poată prezenta înaintea oamenilor. {Materialele 1888, vol. 1, pag.
74}
Elder J. H. Waggoner has loved discussions and contention. I fear that E. J. Waggoner has cultivated a
love for the same. We need now good humble religion. E. J. Waggoner needs humility, meekness, and
Brother Jones can be a power for good if he will constantly cultivate practical godliness, that he may teach
this to the people. {Lt37-1887 (February 18, 1887) par. 12} {1888 25.1}
Unele interpretări ale Scripturii expuse de Dr. Waggoner nu le privesc ca fiind corecte. Dar
cred că el este foarte sincer în vederile sale, şi vreau să-i respect sentimentele şi să îl tratez ca pe un
gentleman creştin. Nu am nici un motiv să cred că el este mai puţin preţuit de Dumnezeu decât este
oricare dintre fraţii mei, aşa că îl voi privi ca pe un frate creştin, atât timp cât nu este nici o dovadă că
ar fi nevrednic de aceasta. Faptul că el susţine cu sinceritate anumite vederi din Scriptură, diferite de
ale voastre sau de ale mele, nu constituie un motiv să fie socotit ca un delincvent, sau ca un om
periculos, făcând din el subiectul unei critici nedrepte. Nu ar trebui să ridicăm vocea cenzurii
împotriva lui sau a învăţăturilor sale, decât dacă putem prezenta motive temeinice şi dacă îi putem
arăta că greşeşte. Nimeni nu ar trebui să se simtă liber să-şi dezlănţuie spiritul de combativitate.
Some interpretations of Scripture given by Dr. Waggoner I do not regard as correct. But I believe him
to be perfectly honest in his views, and I would respect his feelings and treat him as a Christian gentleman. I
have no reason to think that he is not as much esteemed of God as are any of my brethren, and I shall regard
him as a Christian brother, so long as there is no evidence that he is unworthy. The fact that he honestly holds
some views of Scripture differing from yours or mine is no reason why we should treat him as an offender, or
as a dangerous man, and make him the subject of unjust criticism. We should not raise a voice of censure
against him or his teachings unless we can present weighty reasons for so doing and show him that he is in
error. No one should feel at liberty to give loose rein to the combative spirit. {Ms15-1888 (November 1, 1888)
par. 5} {1888 164.1}
Frate A. T. Jones, aş vrea să-ţi atrag atenţia asupra unei alte probleme. Am participat la o
adunare, şi o mare mulţime a fost prezentă. În visul meu, tu prezentai subiectul credinţei şi
al neprihănirii lui Hristos atribuite prin credinţă. Ai repetat de mai multe ori că faptele nu
înseamnă nimic, că nu ar exista condiţii. Problema a fost prezentată în aşa fel, încât am ştiut că
minţile vor fi în confuzie, şi că nu vor primi impresia corectă cu privire la credinţă şi fapte, şi m-am
decis să-ţi scriu. Tu declari prea puternic acest lucru. Există condiţii în care primim
îndreptăţirea, sfinţirea şi neprihănirea lui Hristos. Înţeleg ce vrei să spui, dar tu laşi o impresie
greşită asupra multor minţi...
În realitate, tu vezi aceste subiecte aşa cum le văd eu, dar prin expresiile tale, tu faci ca subiectul
să producă confuzie în minţi. După ce ţi-ai exprimat în mod radical gândul cu privire la fapte, când
ţi se pun întrebări despre acest subiect, acesta nu apare în mod clar minţii tale, ca să poţi
defini unor alte minţi principiile corecte, şi tu însuţi nu poţi face ca declaraţiile tale să se
armonizeze cu credinţa şi cu propriile tale principii. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 113}
Brother A. T. Jones, I wish to call your attention to another matter. I was attending a meeting, and a large
congregation was present. In my dream you were presenting the subject of faith and the imputed
righteousness of Christ by faith. You repeated several things that works amounted to nothing, that there
were no conditions. The matter was presented in that light that I knew minds would be confused and would
not receive the correct impression in reference to faith and works, and I decided to write to you. You state this
matter too strongly. There are conditions to our receiving justification and sanctification and the righteousness
of Christ. I know your meaning, but you leave a wrong impression upon many minds...
You look in reality upon these subjects as I do, yet you make these subjects, through your expressions,
confusing to minds. And after you have expressed your mind radically in regard to works, when questions
are asked you upon this very subject, it is not laying out in so very clear lines in your own mind and you
cannot define the correct principles to other minds, and you are yourself unable to make your statements
harmonize with your own principles and faith. {Lt44-1893 (April 9, 1893) par. 6-7} {1888 1165.1-2}
„Dar când a auzit tânărul vorba aceasta, a plecat foarte întristat; pentru că avea multe avuţii.”
Atunci când tu spui că nu sunt condiţii, şi unele expresii sunt destul de largi, tu împovărezi minţile
şi unii nu pot vedea consecvenţă în expresiile tale. Ei nu pot vedea cum se armonizează aceste
expresii cu declaraţiile clare ale Cuvântului lui Dumnezeu. Te rog, ai grijă în aceste puncte. Aceste
afirmaţii puternice cu privire la fapte, niciodată nu vor face poziţia noastră mai puternică.
Expresiile slăbesc poziţia noastră, pentru că sunt mulţi care te vor considera un extremist, şi vor
pierde lecţiile bogate pe care le ai pentru ei, tocmai despre subiectele pe care ei au nevoie să le ştie.
Then when you say there are no conditions, and some expressions are made quite broad, you burden
the minds, and some cannot see consistency in your expressions. They cannot see how they can harmonize
these expressions with the plain statements of the Word of God. Please guard these points. These strong
assertions in regard to works, never make our position any stronger. The expressions weaken our position,
for there are many who will consider you an extremist, and [they] will lose the rich lessons you have for
them upon the very subjects they need to know. {Lt44-1893 (April 9, 1893) par. 9} {1888 1165.4}
Îmi pare într-adevăr rău pentru fratele Prescott şi fratele Jones. Am simţit foarte multă îngrijorare
pentru ei, dar în special faţă de fratele Jones, care este atât de arzător în credinţa lui, şi nu manifestă
prudenţa care ar trebui în declaraţiile sale scrise sau rostite. M-am rugat ca aceşti fraţi dragi să fie
atât de complet ascunşi în Hristos Isus, încât să nu facă niciun pas greşit. Am mai multă încredere
în ei azi decât am avut în trecut, şi cred pe deplin că Dumnezeu va fi ajutorul lor,
mângâierea şi speranţa lor. Aşa cum un tată se îndură de copiii lui, tot aşa şi Domnul se îndură de cei
care Îl iubesc şi se tem de El. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 144}
I am indeed sorry both for Brother Prescott and Brother Jones. I have felt very anxious in regard to them
both, but especially in regard to Bro. Jones who is so ardent in his faith and does not manifest the caution
he should in his statements by pen or voice. I did pray that these dear brethren would be so completely hid
in Christ Jesus that they would not make one misstep. I have more confidence in them today than I have
had in the past, and fully believe that God will be their helper, their comfort and their hope. Like as a father
pitieth his children, so the Lord pitieth those who love and fear Him. {Lt27-1894 (June 1, 1894) par. 2} {1888
1240.1}
Iubite frate [Jones], Am participat la o adunare din cadrul conferinţei, după ce ai vorbit tu, ieri, şi
nu am putut îndepărta povara care a venit peste mine. Felul în care ai vorbit, nu a lăsat cea mai
bună impresie asupra oamenilor. În seara aceea am fost foarte împovărată, iar Unul cu
autoritate mi-a zis, „spune slujitorului Meu, Alonzo Jones, că el trebuie să fie un bărbat
reprezentativ. El trebuie să se îmbrace cu Isus Hristos, şi trebuie să-şi păzească atitudinea şi
cuvintele, aşa încât să nu ofere altora ocazia să se scuze pentru că sunt dictatoriali şi poruncitori.
Spiritul de asprime, al dorinţei de a conduce, trebuie să fie îndepărtat din predicatorii noştri, din
învăţătorii şi din administratorii instituţiilor noastre. Blândeţea lui Hristos este cea care trebuie dată
pe faţă.” {Materialele 1888, vol. 4, pag. 157}
Dear brother [Jones], — I attended a meeting of the Conference after you spoke yesterday, and I could
not roll off the burden which came upon me. The way in which you spoke did not leave the best
impression upon the people. That night I was greatly burdened, and One of authority said to me, “Say to my
servant, Alonzo Jones, that he is to stand as a representative man. He is to put on Christ Jesus, and is to be
guarded in his attitude and words, so that he shall not give others an excuse for being dictatorial and
overbearing. The spirit of harshness, of a desire to rule, must be put away from our ministers, our
teachers, and the managers of our institutions. The meekness of Christ must be revealed.” {Lt64-1901 (June
30, 1901) par. 1} {1888 1755.1}
[A.T. Jones] Tu ai în mod natural un spirit dictatorial, şi acesta a crescut odată cu eforturile tale
de a eradica relele care au apărut de la adunarea de la Minneapolis încoace. Forţa şi puterea ta constă
în a fi legat împreună cu Isus Hristos. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 157}
[A.T. Jones] You have naturally a dictatorial spirit, and it has increased in your efforts to eradicate the
evils which have come in since the Minneapolis meeting. Your great strength and power lies in linking up with
Jesus Christ. {Lt64-1901 (June 30, 1901) par. 2} {1888 1755.2}
[A.T. Jones] Este esenţial ca tu să-ţi îmblânzeşti şi să-ţi supui felul de a te adresa, căci altfel
vei face rău. Nu-ţi expune trăsăturile naturale de caracter, ci fii îmbrăcat în umilinţă. Tu ai de
prezentat adevărul cel mai plin de putere, şi acesta îşi va exercita influenţa, dacă viaţa ta va
fi martoră despre relaţia strânsă pe care o ai cu Hristos. Nu este de niciun folos să dai
asprime glasului tău. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 157}
[A.T. Jones] It is essential for you to soften and subdue your manner of address, else you will do harm.
Do not exhibit your natural traits of character, but be clothed with humility. You have most powerful truth to
present, and it will exert its influence if your life testifies to your close relation to Christ. There is no use of
putting harshness into the voice. {Lt64-1901 (June 30, 1901) par. 3-4} {1888 1756.1-2}

Hristos Neprihanirea Noastra - A4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hristos Neprihanirea Noastra - A4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

“Şi iată cum Îl vor numi:

Domnul, Neprihănirea noastră.”

(extras din “Materialele 1888”, EGW)

1. Hristos Neprihănirea noastră

HRISTOS NEPRIHĂNIREA NOASTRĂ

Hristos Neprihănirea noastră - fundamentul creştinismului (1888-1902)

Fundamentul creştinismului este „Hristos Neprihănirea noastră”. {Materialele 1888, vol. 1,

Nu a existat niciodată vreo neprihănire în afară de a lui Dumnezeu (1892-1895)

Neprihănirea lui Hristos - pierdută din vedere pentru un timp (1894-1895)

Lucrătorii în cauza adevărului ar trebui să prezinte neprihănirea lui Hristos, nu ca pe o lumină

Legătură vie, strânsă, cu Dumnezeu (1888-1896)

Ca să putem avea adevăratul discernământ spiritual, ca să putem fi conştienţi de slăbiciunea şi de

O relaţie personală cu Dumnezeu (1889-1894)

O relaţie apropiată cu Hristos, o unire strânsă cu Duhul Său Sfânt (1894)

Legătura cu Hristos aduce curenţi de putere divină în suflet (1894)

În Hristos răstignit, privim manifestarea înţelepciunii şi puterii lui Dumnezeu, ceea ce

Noi trebuie să acceptăm pe Hristos ca Mântuitorul nostru personal, şi El ne atribuie

Hristos - un Mântuitor aproape de tot (1889)

Hristos întronat înăuntru (1895-1903)

Sfinţenia şi neprihănirea lui Hristos - transcrise în inimă (1896)

Neprihănirea lui Hristos - un dar fără plată (1890-1894)

Neprihănirea lui Hristos să devină neprihănirea noastră (1888)

Doar la neprihănirea Sa va privi Tatăl şi o va accepta în dreptul nostru (1891)

Depindem de neprihănirea lui Hristos (1888)

Trebuie să ne sprijinim pe neprihănirea lui Hristos (1889)

Cererile mele - acceptabile doar în baza neprihănirii lui Hristos (1890)

Îmbrăcat cu Hristos (1899)

Mă adresez fiecărui lucrător: Îmbracă-te cu Hristos. În aceasta va sta marele vostru

Armura neprihănirii lui Hristos (1888-1903)

Îmbrăcat în neprihănirea lui Hristos (1889-1897)

Haina albă (de nuntă) a caracterului - neprihănirea lui Hristos (1895-1901)

Omul va lucra neprihănirea lui Hristos (1890)

Neprihănirea lui Hristos – atribuită (1889-1894)

Noi trebuie să acceptăm pe Hristos ca Mântuitorul nostru personal, şi El ne atribuie

Hristos ne împărtăşeşte neprihănirea Lui (1891)

Înlăturarea păcatelor - poate fi făcută numai prin Isus Hristos (1889)

Neprihănirea lui Hristos - singura care poate subjuga păcatul (1890)

Biruirea vrăjmaşului – prin strânsă comuniune cu Hristos (1892)

Dragostea lui Dumnezeu - principiu viu în suflet (1892)

Un principiu viu şi lucrător infuzat în biserică (1890)

Isus a venit să împărtăşească Duhul Sfânt (1894)

Părtăşia de natura divină (1888-1891)

Hristos format în noi (1888-1892)

Pentru ce suntem în această lume? Ca să-L reprezentăm pe Hristos şi să fim o binecuvântare

Am avut o discuţie lungă cu fratele Henry despre lucrarea de la Sanatoriu. Schimbări

În mijlocul confuziei create de doctrinele înşelătoare, Duhul lui Dumnezeu va fi o călăuză şi un

Locuirea lui Isus în inimă (1888-1904)

Nu ar trebui ca eu-l să fie răstignit? Nu ar trebui ca Hristos să locuiască în inimă, printr-o

Mă adresez fiecărui membru al bisericii. Deschide-ţi uşa inimii şi lasă-L pe Isus în

Spiritul lui Hristos trebuie să fie în noi (1888-1891)

O corectă interpretare a Scripturii, nu este tot ce cere Dumnezeu. El ne porunceşte ca nu numai să

Hristos în suflet - izvor lăuntric al evlaviei şi al vieţii (1896)

Creştinul este asemenea lui Hristos (1893)

Omul lucrează şi cooperează cu Dumnezeu; harul lui Dumnezeu lucrează continuu cu

Dumnezeu a dat oamenilor facultăţi şi capacităţi. Dumnezeu lucrează şi cooperează cu darurile pe

Hristos lucrează prin Duhul Lui cel Sfânt (1896)

Intelectul poate fi cultivat, şi prin utilizarea armonioasă a facultăţilor noastre, sub

Hristos trăieşte în reprezentanţii Săi, prin Duhul adevărului (1893)

Eul moare şi Hristos trăieşte în slujitorii Săi (1895)

Eul trebuie să fie ascuns cu Hristos în Dumnezeu (1888-1901)

Dacă principiile adevărului ar fi întronate în inimile acestor oameni, pasiunile şi afecţiunile

Lepădare de sine (1895)

Privindu-L pe Hristos, suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui (1890-1904)