2 O Solie Speciala Pentru Poporul Lui Dumnezeu

O SOLIE SPECIALĂ PENTRU POPORUL LUI DUMNEZEU
O solie specială pentru poporul lui Dumnezeu (1888-1892)

O solie foarte preţioasă (1895)
Solia preţioasă a neprihănirii lui Hristos (1889)
Cea mai preţioasă lumină (1888-1889)
Iubirea pentru Hristos – un test (1892)
Domnul Îşi încearcă poporul azi (1893)
Lucrarea pe care Domnul doreşte să o realizeze în inima şi mintea fiecăruia prin solie (1895)
Îndreptăţirea prin credinţă, neprihănirea lui Hristos - solia adevărului dată prin îngeri (1892)
Îndreptăţirea prin credinţă şi neprihănirea lui Hristos - urmează să fie prezentate lumii (1892)
Îndreptăţirea prin credinţă şi neprihănirea lui Hristos atribuită (1893-1895)
Îndreptăţiţi prin credinţă - privind numai la Isus ca neprihănire a noastră (1895)
Îndreptăţirea prin credinţa în Hristos se va manifesta prin transformarea caracterului (1896)
Ce înseamnă să fii îndreptăţit prin credinţă (1899)
El se arată ca zorile (1890-1893)
Lumina cea veche pusă în forme noi (1889-1890)
O solie care conduce la preamărirea lui Hristos (1889-1890)
Un impuls nou şi proaspăt dat lucrării Sale (1889)
O solie din cer pentru acest timp (1893)
Planul de mântuire – prezentat clar şi simplu (1889)
Mântuiţi DIN păcatele noastre, nu ÎN păcatele noastre (1888-1898)
Mântuirea este în întregime prin har (1890)
Mântuirea este numai prin credinţa în Isus Hristos (1890-1895)
Isus a venit ca să fie centrul lumii recuperate (1891)
Îndreptăţirea este în întregime prin har (1890)
Îndreptăţirea prin credinţa Fiului lui Dumnezeu (1890-1891)
Îndreptăţire şi sfinţire (1891-1895)
Credinţă care biruieşte lumea (1890)
O credinţă vie – darul lui Dumnezeu (1890)
O experienţă creştină zilnică în lucrurile lui Dumnezeu (1896)
Neprihănirea Sa însuşită – condiţia pentru a sta în picioare în timpul de strâmtorare (1892)
Isus şi neprihănirea Sa - singura noastră speranţă (1889-1893)
Prezenţa şi puterea Duhului Sfânt în inimi - singura speranţă (1892)
Duhul Sfânt – face o lucrare pentru fiinţele umane abia înţeleasă de mintea omului (1894)
Lucrarea Duhului Sfânt - modelarea omului după asemănarea lui Hristos (1894)
Neprihănirea prin credinţă (1889-1890)
Neprihănirea lui Hristos în legătură cu legea (1888-1889)
Neprihănirea Legii în Hristos (1896)
Legea Celor Zece Porunci descoperă principiile imutabile ale neprihănirii (1896)
Legea şi neprihănirea lui Hristos (1888-1895)
Legea şi Evanghelia (1890-1899)
Curcubeul făgăduinţei, neprihănirea lui Hristos (1892-1894)
Din Hristos ne luăm eficienţa (1890)
Iubirea şi neprihănirea lui Hristos (1889)
Hristos este neprihănirea noastră (1889)
Motivele venirii Domnului Hristos în lume (1889)
Solia este adevărată chiar dacă solii ar cădea în ispită (1892-1894)
Hristos este sistemul complet al adevărului (1894)
Hristos este Modelul nostru (1894-1897)
Neprihănirea - să iubeşti şi să faci ceea ce este bine şi drept (1894)
Adevărata evlavie - împlinirea cuvintelor lui Hristos (1894)
Adevărata cunoaştere a soliei neprihănirii lui Hristos - acceptarea personală a acesteia (1894)
Convertirea autentică schimbă atât caracterul cât şi comportamentul (1894)
Frumuseţea inestimabilă a lui Hristos - tema oricărei conversaţii (1895)
Împreună cu Dumnezeu în cer - doar cei care seamănă cu El în caracter (1895)
Cum se obţine inima nouă (1895-1902)
Solia „Priviţi şi veţi trăi” răsună acum (1895)
Privind la Isus şi crezând în neprihănirea Lui atribuită pot câştiga viaţa veşnică (1899-1901)
Martori ai lui Dumnezeu şi ai lui Isus Hristos (1895-1902)
Prieteni ai lui Hristos (1896)
Formele şi ceremoniile nu sunt nimic fără Hristos (1896)
Stindardul neprihănirii lui Hristos – fixat în biserică (1897-1901)
Adevărata educaţie superioară – pentru a fi asemenea lui Hristos (1897)
Cuvântul care S-a făcut trup trebuie proclamat într-un sens special (1899)
O solie vindecătoare, regeneratoare (1899)
Adevăruri de mare valoare pentru lume şi pentru poporul lui Dumnezeu (1899)
Lumina care ne aşează sub protecţia Duhului Sfânt, ca să fim după asemănarea divină (1899)
Biserica lui Dumnezeu - continua întrupare a lui Hristos (1900)
Neprihănirea lui Hristos – dă dreptul la binecuvântările ce decurg din legământul harului
(1902)
O SOLIE SPECIALĂ PENTRU POPORUL LUI DUMNEZEU
O solie specială pentru poporul lui Dumnezeu (1888-1892)
Trebuie dată bisericilor noastre o solie care să le provoace să-L caute pe Domnul cât timp mai
poate fi găsit, care să-i apropie de El pentru ca şi El să se poată apropia de ei. Bisericile mi-au fost
prezentate. Fiecare biserică din ţara noastră are nevoie de trezire. Domnul are o solie specială
pentru poporul Său: pietre preţioase ale adevărului care au fost ascunse sub gunoi, trebuie să fie
descoperite. Domnul vrea ca poporul său să caute adevărul aşa cum ar căuta comori ascunse. Sonda
trebuie să se cufunde adânc în mina cuvântului lui Dumnezeu, mină plină de giuvaeruri preţioase de
adevăr nedescoperit, care au nevoie să fie scoase şi prezentate poporului. {Materialele 1888, vol. 1,
pag. 20}
A message must be given to our churches to arouse them to seek the Lord, now while he is to be found, to
draw nigh unto him that he may draw nigh unto them. I have had the churches presented before me. Every
church in our land is in need of awakening. {1888 58.1}
The Lord has a special message for his people; precious gems of truth which have been hidden under
the rubbish are to be revealed. The Lord would have his people search for truth as for hidden treasure. The
shaft must sink deep in the mine of God's word which is rich with precious jewels of undiscovered truth, that
needs to be brought out and placed before the people. {Ms2-1888 (September 7, 1888) par. 27} {1888 58.1-2}
https://egwwritings.org/?ref=en_Ms2-1888.27&para=4218.32
Instructorii din şcolile noastre nu trebuie să fie împiedicaţi, spunându-li-se că trebuie să înveţe pe
alţii doar ceea ce s-a învăţat până acum. Daţi la o parte aceste restricţii. Există un Dumnezeu care
dă solia pe care poporul Său trebuie să o rostească. Nici un lucrător să nu se simtă legat sau obligat
prin măsurile luate de oameni. Evanghelia trebuie să se împlinească, în acord cu soliile pe care le
trimite Dumnezeu. Ceea ce Dumnezeu dă slujitorilor Săi să rostească astăzi, poate că nu a fost adevăr
prezent acum douăzeci de ani, dar este solia lui Dumnezeu pentru timpul de faţă. {Materialele
1888, vol. 1, pag. 61}
Instructors in our schools should never be bound about by being told that they are to teach only what has
been taught hitherto. Away with these restrictions. There is a God to give the message His people shall
speak. Let not any minister feel under bonds or be gauged by men's measurement. The gospel must be
fulfilled in accordance with the messages God sends. That which God gives His servants to speak today
would not perhaps have been present truth twenty years ago, but it is God's message for this time. {Ms8a-
1888 (October 21, 1888) par. 6} {1888 133.2}
https://egwwritings.org/?ref=en_Ms8a-1888.6&para=4148.11
Cine studiază adevărul, cine îşi deschide cu ajutorul rugăciunii, ochii înţelegerii ca să vadă şi
pentru ca inima lui să primească razele strălucitoare ale Soarelui Neprihănirii, acela va fi în armonie
cu solul şi cu solia trimisă de Dumnezeu. Toată împotrivirea, toată prejudecata, toate sugestiile
duşmanului, nu vor face ca adevărul să fie mai puţin preţios sau mai puţin adevărat. Doar atunci când
oamenii se supun subtilităţii vrăjmaşului, adevărul devine întuneric pentru ei. Dar chiar şi atunci
când adevărul este întâmpinat cu împotrivire, şi cei ce ar fi trebuit să fie binecuvântaţi, întăriţi şi
umpluţi de bucurie prin el, vorbesc împotriva lui, valoarea şi strălucirea lui nu se micşorează. Pentru
că solii Domnului vor pune telescopul în dreptul ochilor spirituali, şi adevărul se va putea vedea din
toate părţile, iar valoarea lui va putea fi apreciată. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 66}
He who studies the truth, who prayerfully opens the eyes of his understanding to see and his heart to
receive the bright beams of the Sun of Righteousness, will be in harmony with the messenger and the
message God sends. All the opposition, all the prejudice, all the suggestions of the enemy, will never make
the truth less precious or less true. Only when men yield to the subtilty of the enemy does the truth become
darkness to them. But even though the truth is opposed and spoken against by those who should be blessed,
strengthened, and made joyful by it, its value and brightness is not lessened; for the Lord's messengers will
hold up the telescope to the spiritual eye, that the truth may be seen from all points, and its value appreciated.
{Ms8a-1888 (October 21, 1888) par. 33} {1888 140.3}
Ştiu că trebuie să fie făcută o lucrare pentru popor, sau dacă nu, mulţi nu vor fi pregătiţi să
primească lumina îngerului trimis din cer ca să lumineze tot pământul cu slava Sa. Să nu
credeţi că veţi fi găsiţi ca vase pentru slavă în timpul ploii târzii, ca să primiţi slava lui
Dumnezeu, dacă vă înălţaţi sufletele în deşertăciune, vorbind lucruri stricate, nutrind în taină
rădăcinile de amărăciune aduse de la conferinţa de la Minneapolis. Faţa încruntată a lui Dumnezeu
se va întoarce spre oricine nutreşte şi alimentează aceste rădăcini de disensiune, şi posedă un spirit
atât de neasemănător cu Spiritul lui Hristos. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 206}
I know that a work must be done for the people, or many will not be prepared to receive the light of
the angel sent down from heaven to lighten the whole earth with his glory. Do not think that you will be
found as vessels unto honor in the time of the latter rain, to receive the glory of God, if you are lifting up
your souls unto vanity, speaking perverse things, in secret cherishing roots of bitterness brought from the
conference at Minneapolis. The frown of God will certainly be upon every soul who cherishes and nurtures
these roots of dissension, and possesses a spirit so unlike the Spirit of Christ. {Lt92-1891 (March 1891) par.
4} {1888 442.1}
https://egwwritings.org/?ref=en_Lt92-1891.4&para=4187.10
Domnul doreşte să învăţăm în şcoala lui Hristos. Tineri şi bătrâni, avem de învăţat lecţii preţioase
de la Învăţătorul divin şi, când le vor învăţa, le vor împărtăşi şi altora. Dumnezeu prezintă înaintea
minţilor omeneşti pietrele preţioase ale adevărului, potrivite pentru timpul nostru, şi aranjate în
mod divin. Dumnezeu a scos aceste adevăruri din mijlocul minciunilor şi l-a aşezat într-un cadru
potrivit. Când acestor adevăruri li se dă poziţia cuvenită în marele plan al lui Dumnezeu, când sunt
prezentate în mod inteligent, cu seriozitate şi cu respect plin de reverenţă de către slujitorii lui
Dumnezeu, mulţi vor crede în mod raţional datorită greutăţii dovezilor, fără să aştepte să scape de
presupuse semne de întrebare pe care poate că şi le sugerează singuri…
Cei care nu scufundă sonda mai adânc şi tot mai adânc în mina adevărului, nu vor vedea nici o
frumuseţe în lucrurile preţioase care se prezintă la această conferinţă. {Materialele 1888, vol. 1,
pag. 65}
The Lord desires us all to be learners in the school of Christ. Young and old have precious lessons to learn
from the divine Teacher, and when these lessons are learned they are to impart them to others. God is
presenting to the minds of men divinely appointed precious gems of truth, appropriate for our time. God has
rescued these truths from the companionship of error, and has placed them in their proper framework. When
these truths are given their rightful position in God's great plan, when they are presented intelligently and
earnestly, and with reverential awe, by the Lord's servants, many will conscientiously believe because of the
weight of evidence, without waiting for every supposed difficulty which may suggest itself to their minds to be
removed… {1888 139.2}
Those who have not been sinking the shaft deeper and still deeper into the mine of truth will see no
beauty in the precious things presented at this conference. {Ms8a-1888 (October 21, 1888) par. 30-31}
{1888 140.1}
Ei au fost conduşi la întrunire de un alt spirit, şi nu au ştiut că Dumnezeu a trimis pe aceşti tineri,
pe fraţii Jones şi Waggoner să le aducă o solie specială, pe care ei i-au tratat cu dispreţ şi
ridiculizare, fără a-şi da seama că inteligenţele cereşti priveau asupra lor şi înregistrau cuvintele lor
în cărţile cerului. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 58}
They were moved at the meeting by another spirit, and they knew not that God had sent these young
men, Elders Jones and Waggoner, to bear a special message to them, which they treated with ridicule and
contempt, not realizing that the heavenly intelligences were looking upon them and registering their words in
the books of heaven. {Lt24-1892 (September 19, 1892) par. 10} {1888 1043.2}
O solie foarte preţioasă (1895)
Domnul în marea Sa îndurare, a trimis o solie foarte preţioasă poporului Său prin fraţii
Waggoner şi Jones. Această solie trebuia să aducă mai proeminent în faţa lumii pe Mântuitorul
înălţat, Jertfa pentru păcatele întregii lumi. Ea a prezentat îndreptăţirea prin credinţă în
Garantul, a invitat oamenii să primească neprihănirea lui Hristos, care se manifestă prin
ascultare de toate poruncile lui Dumnezeu. Mulţi au pierdut din vedere pe Isus. Ei aveau
nevoie să le fie îndreptaţi ochii către persoana Lui divină, către meritele Sale, către dragostea
Lui neschimbătoare faţă de familia omenească. Toată puterea este dată în mâinile Lui, pentru
a împărţi daruri bogate oamenilor, împărtăşind darul nepreţuit al neprihănirii Sale, agentului
omenesc neajutorat. Aceasta este solia despre care Dumnezeu a poruncit să fie dată lumii. Este
solia îngerului al treilea, care urmează să fie proclamată cu glas tare, şi să fie însoţită de
revărsarea Duhului Său într-o mare măsură. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 179}
The Lord in His great mercy sent a most precious message to His people through Elders Waggoner and
Jones. This message was to bring more prominently before the world the uplifted Saviour, the sacrifice
for the sins of the whole world. It presented justification through faith in the Surety; it invited the people to
receive the righteousness of Christ, which is made manifest in obedience to all the commandments of God.
Many had lost sight of Jesus. They needed to have their eyes directed to His divine person, His merits, and
His changeless love for the human family. All power is given into His hands, that He may dispense rich gifts
unto men, imparting the priceless gift of His own righteousness to the helpless human agent. This is the
message that God commanded to be given to the world. It is the third angel’s message, which is to be
proclaimed with a loud voice, and attended with the outpouring of His Spirit in a large measure. {Lt57-
1895 (May 1, 1895) par. 43} {1888 1336.2}
Solia preţioasă a neprihănirii lui Hristos (1889)
În fiecare adunare de după Conferinţa Generală, au fost suflete care au acceptat cu sete solia
preţioasă a neprihănirii lui Hristos. Mulţumim lui Dumnezeu pentru că există suflete care îşi dau
seama că au nevoie de ceva ce le lipseşte – aurul credinţei şi al iubirii, hainele albe ale neprihănirii
lui Hristos, alifia pentru ochi a discernământului spiritual. Dacă ai aceste daruri preţioase, atunci
templul sufletului omenesc nu va fi ca un sanctuar pustiit. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 186}
In every meeting since the General Conference, souls have eagerly accepted the precious message of
the righteousness of Christ. We thank God that there are souls who realize that they are in need of
something which they do not possess,-- gold of faith and love, white raiment of Christ's righteousness, eye-
salve of spiritual discernment. If you possess these precious gifts, the temple of the human soul will not be
like a desecrated shrine. {RH July 23, 1889, par. 16} {1888 387.6}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.July.23.1889.par.16&para=821.9830
Cei ce judecă sunt mulţumiţi de sine. Ei spun în inima lor, „fac aşa cum îmi place şi lucrez cum
îmi place, după propria mea judecată. Voi face aşa cum am mai făcut – voi vorbi despre adevărurile
vechi, dar nu vreau să am nimic de-a face cu problema adusă acum în faţa noastră –
îndreptăţirea prin credinţă şi neprihănirea lui Hristos. Eu vreau să fiu religios”, de fapt ei
continuă să văruiască mormântul fără să-l cureţe. Din inimă ies gândurile rele, vorbirea de rău,
gelozia, invidia, bănuielile rele. Templul sufletului are nevoie să fie curăţit. Cei care nu vor să
accepte solia pe care o trimite Domnul, în curând vor începe tirada împotriva ei.
{Materialele 1888, vol. 2, pag. 23}
They are self-sufficient. They say in their hearts, "I will do as I please and work as I please on my own
judgment. I will do just as I have done,--talk these old truths but I will have nothing to do with the matter now
brought to us,--Justification by faith and the righteousness of Christ. I will be religious, "in fact they
continue to whiten the sepulcher but do not cleanse it. From the heart proceedeth evil thoughts, the lips speak
evil, jealousy, envy, evil surmisings. The soul temple needs cleansing. These who will not accept of the
message the Lord sends will soon begin a tirade against it. {Lt57-1889 (November 20, 1889) par. 6} {1888
499.1}
Cea mai preţioasă lumină (1888-1889)
Fraţilor, Dumnezeu are cea mai preţioasă lumină pentru poporul Său. Eu nu o numesc lumină
nouă, dar ea este ciudat de nouă pentru mulţi. Isus a spus ucenicilor Săi: „Vă dau o poruncă nouă:
să vă iubiţi unii pe alţii, aşa cum v-am iubit Eu.” Aceasta, de fapt a fost o poruncă veche, dată în
Vechiul Testament. Însă a fost pierdută, nu a fost practicată. Porunca de se iubi unul pe altul aşa cum
i-a iubit Hristos, era într-adevăr nouă pentru ucenici. Însă descoperirea acestei iubiri avea să dea
lumii o dovadă de netăgăduit că erau copiii lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 66}
Brethren, God has most precious light for His people. I call it not new light; but O, it is strangely new to
many. Jesus said to His disciples, "A new commandment I give unto you, That ye love one another; as I have
loved you." This was really an old commandment, which had been given in the Old Testament scriptures, but
it had been lost. It had not been practiced. The command that they should love one another as Christ had
loved them was indeed new to the disciples. But the revealing of this love would give to the world an
unmistakable evidence that they were God's children. {Ms8a-1888 (October 21, 1888) par. 35} {1888 140.5}
Dr. Waggoner ne-a vorbit într-o manieră deschisă. Există lumină preţioasă în ceea ce a spus.
Unele lucruri prezentate în legătură cu Legea din Galateni, dacă înţeleg bine poziţia lui, nu se
armonizează cu înţelegerea pe care am avut-o despre acest subiect; dar adevărul nu va pierde nimic
prin investigare, de aceea vă rog ca de dragul lui Hristos să veniţi înaintea Cuvântului Viu, să-L
căutăm cu rugăciune şi umilinţă pe Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 80}
Dr. Waggoner has spoken to us in a straightforward manner. There is precious light in what he has said.
Some things presented in reference to the law in Galatians, if I fully understand his position, do not
harmonize with the understanding I have had of this subject; but truth will lose nothing by investigation,
therefore I plead for Christ's sake that you come to the living Oracles, and with prayer and humiliation seek
God. {Ms15-1888 (November 1, 1888) par. 2} {1888 163.2}
Mi-a fost arătat că Isus ne va descoperi adevărurile cele vechi şi preţioase într-o lumină nouă,
dacă suntem gata să le primim. Dar ele trebuie să fie primite exact în felul în care Domnul alege să le
trimită. Cu inimile umilite, înmuiate, cu respect şi iubire faţă de alţii, cercetaţi-vă Biblia. Poate că
lumina nu va veni în concordanţă cu planurile pe care le fac oamenii. Dar toţi cei ce au reverenţă
faţă de Cuvântul lui Dumnezeu aşa cum este scris, toţi cei ce fac voia Lui cum pot ei mai bine, vor
cunoaşte dacă învăţătura vine de la Dumnezeu, cu toate eforturile inamicului de a produce confuzie
în minţi şi de a face nesigur Cuvântul lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 82}
I have been shown that Jesus will reveal to us precious old truths in a new light, if we are ready to
receive them; but they must be received in the very way in which the Lord shall choose to send them. With
humble, softened hearts, with respect and love for one another, search your Bibles. The light may not come
in accordance with plans that men may devise. But all who reverence the Word of God just as it reads, all who
do His will to the best of their ability, will know of the doctrine, whether it be of God, notwithstanding the efforts
of the enemy to confuse minds and to make uncertain the Word of God. {Ms15-1888 (November 1, 1888)
par. 20} {1888 167.1}
Voi ştiţi că a strălucit o lumină preţioasă în legătură cu legea lui Dumnezeu, când a fost
prezentată neprihănirea lui Hristos în legătură cu această lege. Dr. Waggoner v-a prezentat
lumină preţioasă, nu o lumină nouă ci lumina cea veche ce a fost pierdută din vedere de către
multe minţi, însă care acum străluceşte în raze clare. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 87}
You know that precious light has shone forth in connection with the law of God, as the
righteousness of Christ has been presented with that law. Dr. Waggoner has opened to you precious
light, not new, but old light which has been lost sight of by many minds, and is now shining forth in clear
rays. {Ms15-1888 (November 1, 1888) par. 47} {1888 174.3}
Mare lumină străluceşte peste generaţia aceasta. Evlavia fermă şi vieţuirea curată înaintea lui
Dumnezeu, vor deosebi poporul lui Dumnezeu de lume. Domnul nu vrea ca poporul Său să privească
la descurajare, ci să privească la lucrurile care nu se văd, la cele veşnice. Atunci, dacă poporul Său va
umbla prin credinţă pe drumul pe care îi conduce Isus, nu va mai exista decădere de la credinţă ci va
fi înaintare, va fi pace cu providenţa lui Dumnezeu, care deschide calea. Atunci vom avea părtăşie
cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Hristos. Lumea, împreună cu comorile ei, îşi pierd importanţa dacă
ochii noştri sunt fixaţi asupra comorii nepieritoare. Dumnezeu să fie ţinta iubirii noastre supreme.
Atunci, dinspre cei ce cred adevărul se va răspândi o influenţă hotărâtoare, spre cei din casa lor şi
spre cei din vecinătatea lor, influenţă care va fi la fel de vastă ca veşnicia. {Materialele 1888, vol. 1,
pag. 101}
Great light shines upon this generation. Decided piety and pure living unto God will distinguish the
people of God from the world. The Lord would not have His people looking down in discouragement, but
looking up to the things that are not seen, which are eternal. Then as His people by faith follow in the path
where Christ leads the way, there will be no backsliding but advancing, keeping pace with the opening
providence of God. Then shall we have fellowship with the Father and with His Son Jesus Christ. The
world and its treasures sink into insignificance when our eyes are fastened upon the imperishable treasure.
Let God be the object of our supreme love. Then a decided influence will go forth from those who believe
the truth, upon the household and upon the neighborhood, and it will be as far-reaching as eternity. {Ms24-
1888 (November 1888) par. 8} {1888 205.3}
Am declarat că nu pot lăsa ca rezoluţia să fie votată, că trebuie să existe o lumină specială pentru
poporul lui Dumnezeu pe măsură ce ne apropiem de scenele de încheiere ale istoriei acestui pământ.
Era de aşteptat să vină din cer un alt înger cu o solie, şi tot pământul să fie luminat de slava lui.
Era imposibil să spunem cum avea să vină această lumină suplimentară. Putea să vină în cel mai
neaşteptat mod, într-un fel care să nu corespundă cu ideile pe care mulţi le întreţin. Nu este
nicidecum contrar căilor şi acţiunilor lui Dumnezeu, sau nepotrivit pentru El, să trimită lumină
poporului Său pe căi neaşteptate. Ar fi drept ca orice cale să fie închisă pentru şcolile noastre, astfel
încât studenţii să nu poată beneficia de lumina aceasta? Nu era nevoie de această rezoluţie.
I stated that I was a stock holder and I could not let the resolution pass, that there was to be special light
for God's people as they neared the closing scenes of this earth's history. Another angel was to come from
heaven with a message and the whole earth was to be lightened with his glory. It would be impossible
for us to state just how this additional light would come. It might come in a very unexpected manner, in a
way that would not agree with the ideas that many have conceived. It is not at all unlikely, or contrary to the
ways and works of God to send light to His people in unexpected ways. Would it be right that every avenue
should be closed in our school so that the students could not have the benefit of this light? the resolution was
not called for. {Lt22-1889 (February 12, 1889) par. 28} {1888 239.1}
Fraţii Jones şi Waggoner au prezentat oamenilor lumină preţioasă, dar prejudecata şi

necredinţa, gelozia şi bănuiala rea au blocat uşa inimilor, ca nu cumva să poată pătrunde în inimile
lor ceva din această sursă. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 149}
Elders Jones and Waggoner presented precious light to the people, but prejudice and unbelief, jealousy
and evil-surmising barred the door of their hearts that nothing from this source should find entrance to their
hearts. {Lt14-1889 (May 12, 1889) par. 3} {1888 308.4}
Adevărul şi lumina preţioasă au fost prezentate înaintea poporului, dar inimile au fost
insensibile şi nu au primit nici o binecuvântare. Ei nu s-au putut bucura în lumina care, dacă ar fi
acceptat-o, le-ar fi adus eliberare şi pace, putere, curaj şi bucurie pentru sufletele lor. {Materialele
1888, vol. 1, pag. 174}
There was precious truth and light presented before the people, but hearts that were obdurate received
no blessing. They could not rejoice in the light which, if accepted, would have brought freedom and peace and
strength and courage and joy to their souls. {Ms30-1889 (June 21, 1889) par. 45} {1888 367.2}
Iubirea pentru Hristos – un test (1892)
„Drept răspuns, Isus i-a zis: ‚Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va
iubi. Noi vom veni la el, şi vom locui împreună cu el.” Ioan 14:23.
Acesta este testul; dovada iubirii noastre este acea credinţă care lucrează prin dragoste şi curăţă
sufletul. „Cine nu Mă iubeşte, nu păzeşte cuvintele Mele.” „Cine are poruncile Mele şi le
păzeşte, acela Mă iubeşte; şi cine Mă iubeşte, va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi, şi Mă voi arăta
lui.” Aceasta este o făgăduinţă condiţionată. Nu am putea să concluzionăm în mod raţional
că motivul pentru care biserica îşi dă seama atât de puţin de prezenţa lui Dumnezeu, este
indiferenţa ei faţă de a face lucrurile pe care El le-a precizat, aşa că ea prezintă lumii o interpretare
greşită a caracterului lui Hristos? {Materialele 1888, vol. 3, pag. 56}
"Jesus answered and said unto him, If a man love Me, he will keep My words: and My Father will love him,
and We will come unto Him, and make our abode with Him." John 14:23. {1888 1037.1}
This is the test; the proof of our love is that faith that works by love and purifies the soul. "He that loveth
Me not keepeth not My sayings." "He that hath My commandments, and keepeth them, he it is that loveth Me:
and he that loveth Me shall be loved of My Father, and I will love him, and will manifest Myself to him." Here is
a promise on condition. Shall we not rationally conclude that why the church has so little of the realizing
sense of the presence of God, is their indifference to do the things He has specified, and they are giving to
the world a misrepresentation of the character of Christ. {Lt16j-1892 (September 2, 1892) par. 5}{1888
1037.2}
https://egwwritings.org/?ref=en_Lt16j-1892.5&para=5398.11
Domnul Îşi încearcă poporul azi (1893)
Mulţi spun, „Dacă aş fi trăit în zilele lui Hristos, nu aş fi denaturat cuvintele Sale, nu aş fi
interpretat în mod fals învăţăturile Sale. Eu nu L-aş fi respins şi răstignit, aşa cum au făcut
evreii”, dar acest lucru este dovedit prin modul în care vă raportaţi azi la solia şi la solii Săi.
Domnul Îşi încearcă poporul azi, aşa cum i-a încercat pe evrei în zilele lor. Când El trimite soliile
Sale de har, lumina adevărului Său, El vă trimite Duhul adevărului şi dacă acceptaţi solia, Îl
acceptaţi pe Isus. Cei care spun că dacă ar fi trăit în zilele lui Hristos, nu ar fi făcut aşa cum au făcut
cei care au respins harul Său, vor fi încercaţi în zilele noastre. Cei care trăiesc în prezent nu pot da
socoteală pentru faptele celor care au răstignit pe Fiul lui Dumnezeu; dar dacă, cu toate că avem
desfăşurată înaintea noastră toată lumina care a strălucit peste poporul Său din vechime, noi umblăm
pe acelaşi teren, nutrim acelaşi spirit, refuzăm să primim mustrările şi avertismentele, atunci
vina noastră va fi mult mai mare, şi aceeaşi condamnare care a căzut peste ei va cădea şi peste noi,
doar că va fi mai mare întrucât lumina noastră este mai mare decât a fost lumina lor, în acel timp.
Many say, "If I had only lived in the days of Christ, I would not have wrested his words, or falsely
interpreted his instruction. I would not have rejected and crucified him as did the Jews;" but that will be proved
by the way in which you deal with his message and his messengers today. The Lord is testing the people of
today as much as he tested the Jews in their day. When he sends his messages of mercy, the light of his
truth, he is sending the spirit of truth to you, and if you accept the message, you accept of Jesus. Those
who declare that if they had lived in the days of Christ, they would not do as did the rejecters of his mercy, will
today be tested. Those who live in this day are not accountable for the deeds of those who crucified the Son
of God; but if with all the light that shone upon his ancient people, delineated before us, we travel over the
same ground, cherish the same spirit, refuse to receive reproof and warning, then our guilt will be greatly
augmented, and the condemnation that fell upon them will fall upon us, only it will be as much greater as our
light is greater in this age than was their light in their age. {RH April 11, 1893, par. 7} {1888 1057.7}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.April.11.1893.par.7&para=821.12675
Lucrarea pe care Domnul doreşte să o realizeze în inima şi mintea fiecăruia prin solie (1895)
„Cine nu iubeşte, n-a cunoscut pe Dumnezeu; pentru că Dumnezeu este dragoste. Dragostea lui
Dumnezeu faţă de noi s-a arătat prin faptul că Dumnezeu a trimis în lume pe singurul Său Fiu, ca noi
să trăim prin El. Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a
iubit pe noi, şi a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. Prea iubiţilor, dacă
astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie să ne iubim şi noi unii pe alţii. Nimeni n-a văzut vreodată
pe Dumnezeu; dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi, şi dragostea Lui a
ajuns desăvârşită în noi. Cunoaştem că rămânem în El şi că El rămâne în noi prin faptul că ne-
a dat din Duhul Său.”
Tocmai aceasta este lucrarea pe care Domnul doreşte să o realizeze în inima şi mintea fiecărui
agent omenesc, prin solia pe care El a dat-o slujitorilor Lui. Aceasta este viaţa veşnică a bisericii:
să iubească pe Dumnezeu mai presus de orice, şi să iubească pe ceilalţi aşa cum se iubesc pe sine. A
existat doar puţină dragoste pentru Dumnezeu şi semeni, şi Dumnezeu a dat prin solii Lui exact
ceea ce oamenii au avut nevoie. Cei care au primit solia, au fost 1340 foarte mult binecuvântaţi,
pentru că au văzut razele luminoase ale Soarelui Neprihănirii, şi viaţa şi speranţa a răsărit în inimile
lor. Ei au privit la Hristos. „Nu te teme”, este asigurarea Lui veşnică; „Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe
urmă, Cel viu. Am fost mort, şi iată că sunt viu în vecii vecilor.” „Pentru că Eu trăiesc, şi voi
veţi trăi.” Sângele Mielului fără pată al lui Dumnezeu, credincioşii îl aplică peste inima lor.
Privind la marele antitip, putem spune, „Hristos a murit! Ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta
lui Dumnezeu, şi mijloceşte pentru noi!” {Materialele 1888, vol. 3, pag. 180}
“He that loveth not, knoweth not God; for God is love. In this was manifested the love of God toward us,
because God sent His only begotten Son into the world, that we might live through Him. Herein is love, not
that we loved God, but that He loved us, and sent His Son to be the propitiation for our sins. Beloved, if God
so loved us, we ought also to love one another. No man hath seen God at any time. If we love one another,
God dwelleth in us, and His love is perfected in us. Hereby know we that we dwell in Him, and He in us,
because He hath given us of His Spirit.” [1 John 4:8-13.] {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 49} {1888 1339.2}
This is the very work which the Lord designs that the message He has given His servants shall
perform in the heart and mind of every human agent. It is the perpetual life of the church to love God
supremely, and to love others as they love themselves. There was but little love for God or man, and God
gave to His messengers just what the people needed. Those who received the message were greatly
blessed, for they saw the bright rays of the Sun of Righteousness, and life and hope sprang up in their hearts.
They were beholding Christ. “Fear not,” is His everlasting assurance; “I am he that liveth and was dead, and
behold, I am alive for evermore.” [Revelation 1:18.] “Because I live, ye shall live also.” [John 14:19.] The blood
of the spotless Lamb of God the believers apply to their own hearts. {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 50} {1888
1339.3}
Îndreptăţirea prin credinţă, neprihănirea lui Hristos - solia adevărului dată prin îngeri
(1892)
Mulţi dintre cei legaţi în lanţurile întunericului, sunt respectaţi deoarece Dumnezeu i-a
folosit, iar necredinţa lor a trezit îndoieli şi prejudecăţi împotriva soliei adevărului pe care
îngerii din ceruri doreau să o comunice prin agenţi omeneşti – îndreptăţirea prin credinţă,
neprihănirea lui Hristos. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 74}
Many who have been bound in fetters of darkness have been respected because God has used them, and
their unbelief has aroused doubt and prejudice against the message of truth which angels of heaven were
seeking to communicate through human agencies--justification by faith, the righteousness of Christ.
{Lt2a-1892 (November 5, 1892) par. 20} {1888 1070.2}
https://egwwritings.org/?ref=en_Lt2a-1892.20&para=5389.26
Îndreptăţirea prin credinţă şi neprihănirea lui Hristos - urmează să fie prezentate lumii
(1892)
Mesajul către Laodicea a fost vestit. Primeşte acest mesaj în toate fazele lui şi fă-l să sune cu
putere către oameni, oriunde Providenţa deschide calea. Îndreptăţirea prin credinţă şi
neprihănirea lui Hristos sunt temele care urmează să fie prezentate unei lumi care piere.
Oh, dacă ai deschide uşa inimii tale în faţa lui Isus! Vocea lui Isus, minunatul Vânzător de comori
cereşti, îţi zice, „Te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curăţit prin foc, ca să te îmbogăţeşti; şi haine
albe, ca să te îmbraci cu ele.” {Materialele 1888, vol. 3, pag. 62}
The Laodicean message has been sounding. Take this message in all its phases and sound it forth to the
people wherever Providence opens the way. Justification by faith and the righteousness of Christ are the
themes to be presented to a perishing world. Oh, that you may open the door of your heart to Jesus! The
voice of Jesus, the great vendor of heavenly treasures, is calling to you, "I counsel thee to buy of Me gold tried
in the fire, that thou mayest be rich; and white raiment, that thou mayest be clothed." {Lt24-1892 (September
19, 1892) par. 41} {1888 1054.1}
Îndreptăţirea prin credinţă şi neprihănirea lui Hristos atribuită (1893-1895)
Din nou şi din nou, Domnul a pus înaintea mea întâlnirea de la Minneapolis. Desfăşurarea
lucrurilor este văzută doar în mod întunecos de către unii, şi ceaţa care le-a învăluit minţile cu acea
ocazie nu a fost risipită de razele strălucitoare ale Soarelui Neprihănirii. Cu toate dovezile că
puterea lui Dumnezeu însoţea adevărul care a strălucit cu putere la acea întâlnire, unii nu au înţeles.
În binecuvântările care de atunci încoace au însoţit prezentarea adevărului, îndreptăţirea prin
credinţă şi neprihănirea atribuită a lui Hristos, ei nu au discernut dovezile aduse de
Dumnezeu, în ce priveşte modul şi locul în care lucrează El. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 103}
Again and again has the Lord presented before me the Minneapolis meeting. The developments there are
but dimly seen by some, and the same fog which enveloped their minds on that occasion has not been
dispelled by the bright beams of the Sun of Righteousness. Notwithstanding the evidences of the power of
God which attended the truth which was shining forth at that meeting, there were those who did not
comprehend it. In the blessings that have since accompanied the presentation of the truth, justification by
faith and the imputed righteousness of Christ, they have not discerned increased evidence from God as to
where and how He is and has been working. {Lt61-1893 (January 20, 1893) par. 2} {1888 1136.2}
Cei care, de la întâlnirea de la Minneapolis încoace, au avut privilegiul de a asculta

cuvintele rostite de solii lui Dumnezeu, fratele Jones, prof. Prescott, fraţii E.J. Waggoner, O.A.
Olsen, şi mulţi alţii, la adunările de tabără şi în institute misionare, au auzit invitaţia „Veniţi, căci iată
că toate sunt gata. Veniţi la cina care a fost pregătită pentru voi.” Lumină, lumină cerească a
strălucit. Trâmbiţa a dat un sunet clar. Cei care şi-au prezentat diferitele lor scuze pentru
neglijarea de a răspunde invitaţiei, au suferit mare pierdere.
Lumina a strălucit în ce priveşte îndreptăţirea prin credinţă şi neprihănirea lui Hristos
atribuită. Cei care primesc lumina dată şi acţionează pe baza ei, în învăţăturile lor vor dovedi faptul
că solia care vesteşte pe Hristos cel răstignit, Mântuitorul înviat şi înălţat la cer pentru a fi apărătorul
nostru, este înţelepciunea şi puterea lui Dumnezeu pentru convertirea sufletelor, aducându-le
înapoi la loialitate faţă de Hristos. Acestea sunt temele noastre: Hristos răstignit pentru
păcatele noastre, Hristos înviat dintre cei morţi, Hristos mijlocitorul nostru în faţa lui
Dumnezeu; şi în strânsă legătură cu acestea este lucrarea de asistenţă a Duhului Sfânt,
reprezentantul lui Hristos, trimis cu putere divină şi cu daruri pentru oameni. {Materialele 1888, vol.
4, pag. 32}
Those who, since the Minneapolis meeting, have had the privilege of listening to the words spoken by
the messengers of God, Elder A. T. Jones, Professor Prescott, Brethren E. J. Waggoner, O. A. Olsen, and
many others, at the camp meetings and ministerial institutes, have had the invitation, “Come, for all things are
now ready. Come to the supper prepared for you.” [See Luke 14:16, 17.] Light, heaven’s light, has been
shining. The trumpet has given a certain sound. Those who have made their various excuses for neglecting to
respond to the call have lost much.
The light has been shining upon justification by faith and the imputed righteousness of Christ. Those
who receive and act in the light given, will, on their teachings, give evidence that the message of Christ
crucified, a risen Saviour ascended into the heavens to be our Advocate, in the wisdom and power of God in
the conversion of souls, bringing them back to their loyalty to Christ. These are our themes—Christ
crucified for our sins, Christ risen from the dead, Christ our Intercessor before God: and closely connected
with these is the office work of the Holy Spirit, the representative of Christ, sent forth with divine power and
gifts for men. {Lt86-1895 (September 25, 1895) par. 3-4} {1888 1455.2}
Îndreptăţiţi prin credinţă - privind numai la Isus ca neprihănire a noastră (1895)
Priviţi numai la Isus ca neprihănire a voastră şi Cel jertfit pentru voi. Şi fiind îndreptăţiţi
prin credinţă, muşcătura mortală făcută de şarpe va fi vindecată. Atunci nu va mai fi „eu”, veţi avea
pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos. Deschideţi uşa inimii voastre, şi lăsaţi pe Isus
să intre. Unii dintre voi au devenit împietriţi; v-aţi împotrivit dovezii şi aţi dispreţuit solia de
avertizare, de lumină şi adevăr, pe care Domnul v-a trimis-o prin Spiritul Sfânt pentru că vă iubeşte
şi nu are nicio plăcere să renunţe la voi. Aşa cum o privire spre şarpele de aramă a adus viaţă celui
muribund, la fel privirea credinţei spre Mielul lui Dumnezeu va aduce viaţă sufletului.
Bărbaţii aflaţi în poziţii de răspundere au nevoie zilnică de puterea de convertire a lui Dumnezeu.
Dacă ar vrea să coopereze cu Dumnezeu, privind la Hristos în fiecare moment, crezând în
El după cum este privilegiul lor să o facă, li s-ar deschide ochii şi inimile lor ar fi făcute noi.
Look alone to Jesus as your righteousness and your sacrifice. As you are justified by faith, the deadly
sting of the serpent will be healed. Then there will be no more of self; you will have peace with God through
our Lord Jesus Christ. Open the door of your hearts, and let Jesus in. Some of you have become hard-
hearted; you have resisted evidence, and have despised the messages of warning, of light and truth, which
the Lord has sent to you by the Holy Spirit, because He loves you and is loath to give you up. As a look to the
brazen serpent brought life to the dying, so the look of faith to the Lamb of God will bring life to the soul
dead in trespasses and sins. The men in responsible places need the converting power of God daily. If they
would co-operate with God, looking to Christ every moment, believing in Him as it is their privilege to do,
their eyes would be opened and their hearts would be made new.{Lt55-1895 (September 24, 1895) par. 67}
{1888 1452.3}
Îndreptăţirea prin credinţa în Hristos se va manifesta prin transformarea caracterului (1896)
Biblia, şi numai Biblia, este regula credinţei şi a practicii. Îndreptăţirea prin credinţa în
Hristos se va manifesta prin transformarea caracterului. Acesta este semnul pentru lume,
care susţine adevărul învăţăturilor pe care le mărturisim. Dovada zilnică a faptului că suntem
o biserică vie, se vede în faptul că trăim cuvântul în practică. O mărturie vie se îndreaptă spre lume
în acţiune creştină consistentă.
Ea declară unei lumi decăzute că există un popor care crede că siguranţa noastră constă în a ne
prinde de Biblie. Mărturia aceasta se distinge în mod inconfundabil de mărturia marii biserici
apostaziate, care adoptă înţelepciunea şi autoritatea omenească în locul înţelepciunii şi autorităţii lui
Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 59}
The Bible, and the Bible alone, is the rule of faith and practice. Justification by faith in Christ will be
made manifest in transformation of character. This is the sign to the world of the truth of the doctrines we
profess. The daily evidence that we are a living church is seen in the fact that we are practicing the word. A
living testimony goes forth to the world in consistent Christian action. {Lt83-1896 (May 22, 1896) par. 33}
{1888 1532.2}
It declares to a world apostatized that there is a people who believe that our safety is in clinging to the
Bible. This testimony is in unmistakable distinction from that of the great apostate church, which adopts
human wisdom and authority in place of the wisdom and authority of God. {Lt83-1896 (May 22, 1896) par. 34}
{1888 1533.1}
Ce înseamnă să fii îndreptăţit prin credinţă (1899)
Nicodim a fost surprins când Isus i-a spus că trebuie să se nască din nou. „Cum se poate face aşa
ceva?”, a întrebat el. Isus i-a răspuns, „Tu eşti învăţătorul lui Israel, şi nu pricepi aceste lucruri?”
Aceeaşi întrebare poate fi pusă în zilele noastre celor ce, în timp ce stau în poziţii de răspundere, nu
cunosc adevărul pe care Dumnezeu L-a trimis poporului Său. După ani de refuz, ei văd sclipiri
de lumină, dar nu au dat cu totul la o parte necredinţa lor păcătoasă, aşa că întregului cer îi este
ruşine cu ei. Dacă aceste suflete ar vrea măcar să încerce experienţa aceasta, să-şi ducă la Isus
povara păcatului pentru a primi iertarea Lui, ar înţelege ce înseamnă să fii îndreptăţit
prin credinţă, iar mărturia lor care s-ar auzi în faţa adunării ar fi aceea că „Mântuitorul ne-a
curăţit de toate păcatele. Avem pace cu Dumnezeu prin Isus Hristos, Domnul nostru.” {Materialele
1888, vol. 4, pag. 123}
Nicodemus was surprised that Jesus should tell him he must be born again. “How can these things be?”
he asked. “Jesus answered and said unto him, Art thou a Master in Israel, and knowest not these things?”
[John 3:9, 10.] The same question may be applied to those today who while standing in positions of truth
know not the truth God has sent to His people. After years of refusal, they see glimmerings of light, but they
have not entirely put away their sinful unbelief, and all heaven is ashamed of them. If these souls would only
make the experiment, taking their burden of sin to Jesus for His forgiveness, they would understand
what it means to be justified by faith, and their testimony would be heard in the congregation, “The
Saviour has cleansed us from all sin. We have peace with God through our Lord Jesus Christ.” {Ms75-1899
(May 11, 1899) par. 5} {1888 1688.2}
El se arată ca zorile (1890-1893)
Mulţi care urmează lumina pentru a cunoaşte voia Domnului, vor şti că El este pregătit să Se
arate ca zorile. Lumina va continua să lumineze în raze tot mai strălucitoare, să descopere tot
mai limpede adevărul aşa cum este în Isus, pentru ca inimile şi caracterele omeneşti să poată fi
îmbunătăţite, şi pentru ca întunericul moral pe care Satana se străduieşte să îl aducă peste poporul lui
Dumnezeu, să poată fi risipit. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 161}
Many who follow on to know the Lord will know that His going forth is prepared as the morning. The
light will continue to shine in brighter and still brighter rays, and reveal more and more distinctly the truth
as it is in Jesus, that human hearts and human characters may be improved and moral darkness which Satan
is working to bring over the people of God may be dispelled. {Ms37-1890, par. 7} {1888 827.1}
Am tremurat pentru voi ca nu cumva să vă îmbrăcaţi cu hainele propriei voastre

neprihăniri şi să nu căutaţi a cunoaşte pe Domnul, care vrea să vă facă să ştiţi că arătarea Lui este
ca zorii dimineţii. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 122}
I have trembled for you lest you would clothe yourselves with garments of your own self-righteousness,
and would not follow on to know the Lord that you might know His goings forth is prepared as the
morning. {Lt9-1893 (July 12, 1893) par. 2} {1888 1185.2}
Lumina cea veche pusă în forme noi (1889-1890)
Noi nu vă spunem că în soliile care v-au fost prezentate aici şi în alte locuri, există o mare
lumină nouă, ci este lumina cea veche scoasă de sub obroc şi pusă în forme noi. {Materialele 1888,
vol. 1, pag. 164}
Now, we do not tell you in the message that has been given to you here and in other places that it is a
grand new light, but it is the old light brought up and placed in new settings. {Ms5-1889 (June 19, 1889)
par. 14} {1888 341.3}
Domnul nu are plăcere ca omul să se încreadă în propria sa îndemânare, în faptele sale bune sau
într-o religie legalistă, ci în Dumnezeu, în viul Dumnezeu. Solia prezentă pe care Dumnezeu a
încredinţat-o ca fiind de datoria slujitorilor Săi să o prezinte poporului, nu este ceva nou. Este un
adevăr vechi ce a fost pierdut din vedere, pentru că Satana face cele mai grozave eforturi în acest
scop. Domnul încredinţează fiecăruia dintre membrii poporului Său credincios, lucrarea de a
readuce credinţa lui Isus la locul ce îi aparţine de drept – în solia îngerului al treilea. Legea are
poziţia ei importantă, dar este lipsită de putere dacă neprihănirea lui Hristos nu este aşezată alături
de lege, pentru a da slava sa standardului regesc de neprihănire. „Aşa că Legea, negreşit, este
Sfântă, şi porunca este Sfântă, dreaptă şi bună.” (Romani 7:12).
Încrederea profundă şi completă în Isus va conferi o calitate bună experienţei religioase. Fără
această încredere, experienţa nu este nimic. Slujirea este ca jertfa lui Cain – fără Hristos. Dumnezeu
este glorificat printr-o credinţă vie într-un Mântuitor personal, a tot-suficient. Credinţa Îl vede pe
Hristos aşa cum este – unica speranţă a păcătosului. Credinţa se ţine de Hristos, se încrede în El. Ea
spune, „Isus mă iubeşte; a murit pentru mine. Eu accept jertfa, aşa că Hristos nu a murit degeaba
pentru mine”. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 178}
The Lord is not pleased to have man trusting in his own ability or good deeds or in a legal religion, but in
God, the living God. The present message that God has made it the duty of His servants to give to the
people is no new or novel thing. It is an old truth that has been lost sight of, just as Satan made his
masterly efforts that it should be. The Lord has a work for every one of His loyal people to do to bring the
faith of Jesus into the right place where it belongs--in the third angel's message. The law has its important
position but is powerless unless the righteousness of Christ is placed beside the law to give its glory to the
whole royal standard of righteousness. "Wherefore the law is holy, and the commandment holy, and just,
and good" (Romans 7:12). {1888 375.2}
A thorough and complete trust in Jesus will give the right quality to religious experience. Aside from this
the experience is nothing. The service is like the offering of Cain--Christless. God is glorified by living faith in
a personal, all-sufficient Saviour. Faith views Christ as He is--the sinner's only hope. Faith takes hold of
Christ, trusts Him. It says, "He loves me; He died for me. I accept the sacrifice, and Christ shall not have died
for me in vain." {1888 375.3} {Ms30-1889 (June 21, 1889) par. 68-69}
La conferinţa din Kansas rugăciunea mea către Dumnezeu a fost ca puterea vrăjmaşului să fie
zdrobită, şi ca poporul care era în întuneric să-şi deschidă inimile şi minţile în faţa soliei pe care le-o
trimitea Dumnezeu, ca să poată să vadă adevărul, deşi nou pentru multe minţi, totuşi adevăr vechi,
prezentat însă într-o formă nouă. Înţelegerea poporului lui Dumnezeu este orbită; căci Satana
prezintă în mod greşit caracterul lui Dumnezeu. Domnul nostru cel bun şi milostiv, este prezentat
înaintea poporului cu atributele lui Satana, iar bărbaţi şi femei ce caută adevărul, au privit atât de
mult pe Dumnezeu într-o lumină falsă, încât le este greu să împrăştie norul ce ascunde slava Lui
de ochii lor. Mulţi trăiesc într-o atmosferă de îndoială şi, pare aproape imposibil pentru ei să se
prindă de nădejdea ce le este pusă înainte prin evanghelia lui Hristos. {Materialele 1888, vol. 1,
pag. 184}
At the Kansas meeting my prayer to God was, that the power of the enemy might be broken, and that the
people who had been in darkness might open their hearts and minds to the message that God should send
them, that they might see the truth, new to many minds, as old truth in new frame-work. The understanding
of the people of God has been blinded; for Satan has misrepresented the character of God. Our good and
gracious Lord has been presented before the people clothed in the attributes of Satan, and men and women
who have been seeking for truth, have so long regarded God in a false light that it is difficult to dispel the
cloud that obscures his glory from their view. Many have been living in an atmosphere of doubt, and it
seems almost impossible for them to lay hold on the hope set before them in the gospel of Christ. {RH
July 23, 1889, par. 9} {1888 386.9}
Învăţătorii poporului nu cunosc în mod personal, printr-o experienţă vie, Izvorul dependenţei şi al
tăriei lor. Iar când Domnul ridică bărbaţi şi îi trimite cu solia prezentă ca să o transmită poporului
– o solie ce nu este adevăr nou, ci tot acelaşi adevăr pe care l-a predicat Pavel, şi chiar Hristos
însuşi l-a predicat – lor li se pare o învăţătură străină. Încep să îndemne poporul să fie prevăzător –
un popor aflat pe moarte pentru că Hristos nu este înălţat înaintea lor şi ei nu sunt astfel întăriţi – „nu
vă grăbiţi. Mai aşteptaţi, nu primiţi învăţătura aceasta până când nu ştiţi mai mult despre ea”. Iar
slujbaşii predică aceleaşi teorii uscate, în timp ce poporul are nevoie de mană proaspătă. {Materialele
1888, vol. 1, pag. 202}
The teachers of the people have not themselves become acquainted by living experience with the Source
of their dependence and their strength. And when the Lord raises up men and sends them with the very
message for this time to give to the people--a message which is not a new truth, but the very same that
Paul taught, that Christ Himself taught--it is to them a strange doctrine. They begin to caution the people--who
are ready to die because they have not been strengthened with the lifting up of Christ before them--"Do not be
too hasty. Better wait, and not take up with this matter until you know more about it." And the ministers preach
the same dry theories, when the people need fresh manna. {Ms27-1889 (September 13, 1889) par. 15} {1888
432.2}
Dumnezeu mi-a arătat că lumina care luminează peste poporul nostru nu este lumină nouă, ci
lumină veche preţioasă ce a fost pierdută din vedere datorită lucrării lui satana de a o îndepărta
de poporul lui Dumnezeu. Dar razele ei strălucesc. Fie ca toţi să înţelegem marea binecuvântare pe
care Domnul o are de împărtăşit fiecărui suflet ce vrea Să-i servească cu toată inima. {Materialele
1888, vol. 2, pag. 8}
The Lord has shown me the light which shines upon our people is no new light, but precious old
light that has been lost sight of through the work of Satan to shut it away from God's people. But its rays are
shining forth. Let us all realize the great blessing that the Lord has to impart to every soul who will serve Him
with his whole heart. {Ms22-1889 (October 19, 1889) par. 44} {1888 463.5}
Cunoştinţa adevărului creşte încontinuu. Nu este un adevăr nou cel care se deschide minţii; nu
este un principiu nou, ci o nouă descoperire sau o aplicaţie cu forţă şi o reînviorare a ceea ce exista
dinainte. Domnul este gata să prezinte lumina Sa minţilor noastre imediat ce vrem să o primim.
Deschideţi uşa şi lăsaţi pe Isus să intre. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 22}
The knowledge of truth is ever increasing. It is not a new truth that opens to the mind; it is not a new
principle but a new discovery or a forcible application or revival of that which existed before. The Lord is
prepared to present His light to our minds as fast as we will receive it. Open the door and let Jesus in. {Ms6-
1889 (November 4, 1889) par. 82} {1888 497.2}
Există adevăruri foarte preţioase pe care trecerea timpului şi despărţirea de Dumnezeu, izvorul
luminii, le-a înlăturat din adevărata lor poziţie. Principiile lor s-au stins. Hristos a venit să dea la o
parte gunoiul care a ascuns vederii aceste adevăruri. El le-a prezentat ca pe nişte pietre preţioase
într-un cadru nou al adevărului. Le-a pus înaintea oamenilor. El a arătat că, departe de a
desconsidera repetarea adevărurilor vechi, familiare, El a venit ca să le facă să se vadă în adevărata
lor forţă şi frumuseţe, cu o slavă pe care oamenii nu o observaseră niciodată până atunci.
Adevărurile acestea le-a pus în forme noi şi le-a pus la dispoziţia oamenilor, reluate, îmbrăcate în
simplitatea lor originală şi reînnoite. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 123}
There are most precious truths which the lapse of time and separation from God, the Source of light, had
displaced and disconnected from their true position. Their principles had become extinct. Christ came to
remove the rubbish which had covered these truths from sight. He presented them as gems in a new
framework of truth. He brought them before the people. He showed them that far from disdaining the
repetition of old, familiar truths, He came to make them appear in their true force and beauty, the glory of
which the people had never yet discerned. These truths He put in new settings and made them available by
recalling them, clothing them with their original simplicity, and establishing them anew. {Ms16-1889 (January
1889) par. 11} {1888 259.3}
La Minneapolis, Dumnezeu a dat poporului Său pietre preţioase ale adevărului, puse în forme
noi. Această lumină din cer a fost respinsă de către unii cu toată încăpăţânarea pe care au manifestat-
o Iudeii în respingerea lui Hristos. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 30}
In Minneapolis God gave precious gems of truth to His people in new settings. This light from heaven
by some was rejected with all the stubbornness the Jews manifested in rejecting Christ, and there was much
talk about standing by the old landmarks. {Ms13-1889, par. 8} {1888 518.1}
De unde ştiţi că Domnul nu dă dovezi proaspete ale adevărului Său, aşezându-l într-un cadru
nou pentru a fi pregătită calea Domnului? Ce planuri aţi făcut pentru ca lumina cea nouă să poată fi
infuzată în rândurile poporului lui Dumnezeu? Ce dovezi aveţi că Dumnezeu nu a trimis
lumină copiilor Săi? {Materialele 1888, vol. 2, pag. 39}
How do you know but that the Lord is giving fresh evidences of his truth, placing it in a new setting, that
the way of the Lord may be prepared? What plans have you been laying that new light may be infused
through the ranks of God's people? What evidence have you that God has not sent light to his children? {RH
February 18, 1890, par. 19} {1888 534.9}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.February.18.1890.par.19&para=821.10254
Avem nevoie de solia din trecut şi de solia proaspătă. Lăsaţi ca Spiritul lui Dumnezeu să intre
în inimă. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 45}
We want the past message and the fresh message. Let the Spirit of God come into the heart. {RH March
18, 1890, par. 9} {1888 545.9}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.March.18.1890.par.9&para=821.10317
Noe a predicat neprihănirea lui Dumnezeu; Iona a chemat la pocăinţă cetatea Ninive, iar
în zilele noastre este de făcut o lucrare similară. Acum sunt mai mulţi decât un Noe care să facă
lucrarea, şi mai mulţi decât un Iona care să vestească Cuvântul Domnului. {Materialele 1888, vol.
2, pag. 94}
Noah preached the righteousness of God; Jonah called the city of Nineveh to repentance, and there is
a similar work to be done today. There are now more than one Noah to do the work, and more than one
Jonah to proclaim the word of the Lord. {RH May 27, 1890, par. 2} {1888 673.2}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.May.27.1890.par.2&para=821.10454
Lecţiile rostite de Hristos le-ar fi putut da pietre preţioase şi bijuterii de adevăr care
fuseseră pierdute din vedere. El a adunat aceste giuvaeruri mari şi glorioase – pe care El le
crease şi le dăruise patriarhilor, profeţilor şi apostolilor – şi le-a repus în cadrul evangheliei,
redându-le strălucirea divină. Dar Iudeii erau îndărătnici. Ideile, obiceiurile şi practicile lor au
devenit idoli pentru ei. Au vrut ei să renunţe la interpretările lor greşite, pe care învăţaseră poporul să
le privească drept doctrine sacre? Nu, niciodată! Ei au alcătuit o confederaţie ca să apere
vechile tradiţii. Interpretările lor omeneşti sfidau lecţiile şi adevărurile curate ale evlaviei practice.
The lessons of Christ could give them precious gems and jewels of truth which had been lost sight of. He
gathered up these grand, glorious jewels--originated by Himself and given to patriarchs, prophets, and
apostles-- and replaced them in the framework of the gospel, giving them their own divine brightness. But
the Jews were obstinate. Their own ideas and customs and practices were their idols. Would they give up
their own misinterpretations, which they had taught the people to regard as sacred doctrines? No; never! They
formed a confederacy to stand by the old traditions. Their human interpretations they set in defiance to the
lessons and pure truths of practical godliness. {Ms55-1890, par. 3} {1888 840.1}
O solie care conduce la preamărirea lui Hristos (1889-1890)
În adunarea de joi dimineaţa am relatat câteva aspecte legate de conferinţa de la Minneapolis. Le-
am spus în ce fel mi-a prezentat Domnul starea spirituală a multora dintre cei ce veniseră la
conferinţă. Ei erau sub puterea unei amăgiri, având în minte impresii false. Aceasta a fost lucrarea lui
Satana, pentru că Domnul era pe cale să-şi învioreze poporul şi să le dea lumină în raze distincte şi
clare, ceea ce ar fi condus la preamărirea lui Hristos. Porunca Domnului transmisă prin solii Săi, a
fost: „Mergeţi înainte”. Iar Satana a fost hotărât să ţină poporul departe de lumină, pentru ca
binecuvântarea bogată a lui Dumnezeu să nu poată veni peste delegaţi. {Materialele 1888, vol. 1,
pag. 149}
I related in the Thursday morning meeting some things in reference to the Minneapolis meeting. I told them
by what means the Lord had opened to me the spiritual condition of many of those who came to that
conference. They came under a delusion, with false impressions upon their minds. This was Satan's work, for
the Lord was to revive His people and give them light in clear distinct rays that would lead to the
magnifying of Christ. The Lord's command to His people through His messengers was, "Go forward." And
now Satan determined to hold the people away from the light that the rich blessing of God should not come
upon the delegates. {Lt14-1889 (May 12, 1889) par. 6} {1888 308.2}
Aceasta este solia care trebuie să fie dată poporului nostru. Suntem aproape de încheierea
timpului, iar solia este: „Curăţiţi calea Domnului. Adunaţi pietrele, ridicaţi un stindard pentru
popor. Poporul trebuie să fie trezit. Nu mai este timp acum, ca să strigăm pace şi siguranţă. Ni se
spune, „strigă în gura mare, nu te opri. Înalţă-ţi glasul ca o trâmbiţă şi vesteşte poporului Meu
nelegiuirile lui, casei lui Iacov păcatele ei.” {Materialele 1888, vol. 2, pag. 37}
This is the very message that must be given to our people; we are near the end of time, and the message
is, Clear the King's highway; gather out the stones; raise up a standard for the people. The people must be
awakened. It is no time now to cry peace and safety. We are exhorted to "cry aloud, spare not, lift up thy voice
like a trumpet, and shew my people their transgression, and the house of Jacob their sins." {RH February 18,
1890, par. 11} {1888 534.1}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.February.18.1890.par.11&para=821.10246
Un impuls nou şi proaspăt dat lucrării Sale (1889)
În timpul de faţă Dumnezeu doreşte ca un impuls nou şi proaspăt să fie dat lucrării Sale.
Now at the present time God designs a new and fresh impetus shall be given to His work. {Ms13-1889,
par. 1} {1888 518.3}
O solie din cer pentru acest timp (1893)
Noi ştim că fratele Jones a vestit solia pentru acest timp – hrană la timp pentru turma
înfometată a lui Dumnezeu. Cei care nu-şi permit ca prejudecata să le închidă inima împotriva soliei
trimise din cer, pot simţi spiritul şi forţa adevărului. Fratele Jones a dus solia din biserică în biserică
şi dintr-o ţară în alta, iar lumina, libertatea şi revărsarea Duhului lui Dumnezeu, au însoţit
cuvântul, pe când evenimente de natura cea mai surprinzătoare în împlinirea profeţiei, arată că
marea criză se apropie cu paşi repezi. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 97}
We know that Brother Jones has been giving the message for this time—meat in due season for the
starving flock of God. Those who do not allow prejudice to bar the heart against the heaven-sent message
cannot but feel the spirit and force of the truth. Brother Jones has borne the message from church to church,
and from state to state; and light and freedom and the outpouring of the Spirit of God have attended the
Word, as events of a most startling nature in the fulfillment of prophecy show that the great crisis is rapidly
approaching. {Lt77-1893 (January 9, 1893) par. 17}
Planul de mântuire – prezentat clar şi simplu (1889)
Am plecat din Batle Creek spre Chicago, însoţită de sora Fanny Bolton, pe data de 28 martie. De
atunci până acum, 7 aprilie, avem adunări aproape încontinuu. Fratele A.T. Jones a muncit cu
credincioşie ca să-i înveţe pe cei adunaţi, frângând pentru sufletele lor Pâinea Vieţii. Ne-a părut rău
că această lumină preţioasă a adevărului, care a fost atât de clar prezentată, nu au putut să o aibă
nu doar fiecare biserică adventistă, ci fiecare biserică, indiferent de credinţă şi doctrine. Ştiu că ar fi
fost un ospăţ bogat pentru foarte multele suflete care nu sunt de credinţa noastră, să vadă prezentat
planul de mântuire atât de clar şi de simplu…
Religia lui Hristos nu a fost definită atât de clar cum ar fi putut să fie, pentru ca sufletele care
caută să cunoască planul de mântuire să poată înţelege simplitatea credinţei. În cadrul acestor
întâlniri, acestea au fost prezentate atât de clar, încât şi un copil ar putea înţelege că este vorba de o
predare imediată, de bună voie şi încrezătoare, a inimii înaintea lui Dumnezeu – o intrare în
legătură cu Hristos în încredere şi supunere iubitoare pentru a împlini toate poruncile Sale prin
meritele lui Isus Hristos. A încredinţa Domnului păzirea sufletului său, este un act decisiv al
individului. Acceptarea neprihănirii lui Hristos ca un dar gratuit este o prindere de Hristos, o
lipire de Hristos. Voinţa este supusă lui Hristos. Prin credinţă în neprihănirea lui Hristos, este
mântuire.{Materialele 1888, vol. 1, pag. 136-137}
We left Battle Creek for Chicago, accompanied by Sister Fanny Bolton, March 28. We have up to this time,
April 7, been having meetings almost continuously. Elder A. T. Jones has labored faithfully to instruct
those assembled, and in breaking to their souls the Bread of Life. We have felt sorry that not only every
Seventh-day Adventist church but every church, whatever their faith and doctrines, could not have the
precious light of truth as it has been so clearly presented. I know it would have been a rich feast to very
many souls not of our faith to see the plan of salvation so clearly and simply defined… {1888 280.2}
The religion of Jesus Christ has not been as clearly defined as it should be, that the souls who are
seeking for the knowledge of the plan of salvation may discern the simplicity of faith. In these meetings this
has been made so clear that a child may understand that it is an immediate, voluntary, trustful surrender of
the heart to God--a coming into union with Christ in confidence, affectionate obedience to do all His
commandments through the merits of Jesus Christ. It is a decisive act of the individual, committing to the Lord
the keeping of the soul. It is the climbing up by Christ, clinging to Christ, accepting the righteousness of
Christ as a free gift. The will is to be surrendered to Christ. Through faith in the righteousness of Christ is
salvation. {1888 281.1} {Lt85-1889 (April 7, 1889) par. 12-13}
Credinţa în neprihănirea lui Hristos în favoarea fiecărui suflet, ar trebui prezentată înaintea
oamenilor ca fiind subiectul pe care să-l studieze şi să-l contemple în amănunţime. Niciodată nu va fi
prea mult şi prea des ca să studiezi această temă. Oameni suferă, având nevoie de evanghelia lui
Hristos. Mintea şi inima are nevoie să fie informată şi educată cum să creadă în Hristos. Adevărul
trebuie să fie comunicat şi, prin eforturi dureroase însoţite de răbdare, oamenii trebuie să înveţe cum
să înainteze în credinţă. Toţi cei care au minţi care pot fi educate, toţi cei ce sunt lipsiţi de
prejudecăţi, vor vedea simplitatea credinţei în Isus Hristos. .{Materialele 1888, vol. 1, pag. 137}
Faith in Jesus Christ's righteousness in the behalf of every individual soul should be held before the
people for their study and for them to contemplate thoroughly. This theme cannot be dwelt upon too often and
too earnestly. The people are suffering for the gospel of Christ. The mind and heart need to be informed and
educated to believe in Christ. Truth must be communicated and through patient, painstaking effort the
people must learn to take advanced steps in faith. All who have teachable minds, all who are unprejudiced,
will see the simplicity of faith in Jesus Christ. {Lt85-1889 (April 7, 1889) par. 12} {1888 281.3}
Mântuiţi DIN păcatele noastre, nu ÎN păcatele noastre (1888-1898)
După călcarea de lege a lui Adam în Eden, Dumnezeu L-a dat pe Hristos pentru noi, nu ca să fim
salvaţi în păcatele noastre ci, ca să putem fi salvaţi din păcatele noastre, să putem să fim din nou
loiali faţă de Dumnezeu şi să putem deveni copiii ascultători. Pe măsură ce ne cedăm minţile,
sufletele, trupurile şi tot ce este al nostru, controlului Duhului Sfânt, Duhul adevărului este cu noi,
deschizându-ne înţelegerii marele plan de mântuire. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 28}
After the transgression of Adam in Eden it was Christ whom God gave to us, not that we might be saved
in our sins, but that we might be saved from our sins, that we should return to our loyalty to God and
become obedient children. As we yield our minds, our souls, our bodies, and our all to the controlling Spirit of
God, it is then that the Spirit of truth is with us and we can become intelligent in regard to this great plan of
redemption. {Ms7-1888 (October 13, 1888) par. 2} {1888 74.3}
Hristos a murit ca să poată îndepărta păcatele noastre. El nu a venit ca să ne salveze în păcatele

noastre. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 116}
Christ died that He might take away our sins. He did not come that He might save us in our sins. {Lt41-
1898 (May 16, 1898) par. 20} {1888 1670.1}
Mântuirea este în întregime prin har (1890)
Să se prezinte distinct şi clar că nu este posibil să realizăm nimic ca să putem sta

înaintea lui Dumnezeu, sau să adăugăm ceva în darul lui Dumnezeu pentru noi, prin vreun merit al
creaturii. Dacă credinţa şi faptele ar câştiga darul mântuirii pentru cineva, atunci Creatorul ar fi sub
obligaţie faţă de creatură. Aici apare ocazia ca falsul să fie acceptat drept adevăr. Dacă cineva poate
merita mântuirea prin ceva ce ar putea el să facă, atunci este ca şi un catolic care vrea să facă
penitenţe pentru păcatele lui. Atunci, mântuirea ar fi în parte ca ceva datorat, ceva care poate fi
câştigat muncind, ca un salariu. Dacă omul nu poate merita mântuirea prin niciuna din faptele lui
bune, atunci aceasta trebuie să fie în întregime prin har, pe care omul îl primeşte socotindu-se
păcătos, pentru că el Îl primeşte şi crede în Isus. Este în întregime un dar fără plată. {Materialele
1888, vol. 2, pag. 155}
Let the subject be made distinct and plain that it is not possible to effect anything in our standing before
God or in the gift of God to us through creature merit. Should faith and works purchase the gift of salvation for
anyone, then the Creator is under obligation to the creature. Here is an opportunity for falsehood to be
accepted as truth. If any man can merit salvation by anything he may do, then he is in the same position as
the Catholic to do penance for his sins. Salvation, then, is partly of debt, that may be earned as wages. If
man cannot, by any of his good works, merit salvation, then it must be wholly of grace, received by man as
a sinner because he receives and believes in Jesus. It is wholly a free gift. {Ms36-1890, par. 8} {1888 812.2}
Mântuirea este numai prin credinţa în Isus Hristos (1890-1895)
Nu există subiect asupra căruia trebuie stăruit mai serios, care trebuie repetat mai frecvent, şi fixat
mai hotărât în mintea tuturor, decât imposibilitatea omului căzut de a merita ceva prin cele mai bune
fapte ale sale. Mântuirea este numai prin credinţa în Isus Hristos. {Materialele 1888, vol. 2, pag.
154}
There is not a point that needs to be dwelt upon more earnestly, repeated more frequently, or established
more firmly in the minds of all, than the impossibility of fallen man meriting anything by his own best good
works. Salvation is through faith in Jesus Christ alone. {Ms36-1890, par. 5} {1888 811.2}
Unica speranţă pentru omul căzut este să privească la Isus, şi să-L primească pe El ca
unicul Mântuitor. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 25}
The only hope for fallen man is to look to Jesus, and receive Him as the only Saviour. {Lt55-1895
(September 24, 1895) par. 25} {1888 1434.2}
Isus a venit ca să fie centrul lumii recuperate (1891)
Dumnezeu are o lucrare pentru fiecare, şi o lucrare pentru toţi. Vasele harului Său,
mişcate de spiritul adevărului, îşi vor pune în lucrare influenţele omeneşti sfinţite. Crucea lui Hristos
trebuie să ocupe locul central, Hristos trebuie să fie înălţat cum nu a mai fost înălţat
niciodată, şi atenţia oamenilor să fie pironită asupra Răscumpărătorului lumii. Noi cunoaştem
puţin din slava care însoţeşte adevărul. Oh, noi avem atât de puţină credinţă! Isus a venit ca să fie
centrul lumii recuperate! Hristos spune: „voi implanta Spiritul Sfânt în orice inimă care Mi se
va deschide; voi fi o putere vie, continuă, în orice element cu influenţă, şi voi angaja orice agenţie
sfântă din univers. Toate influenţele rele s-au aliat ca să distrugă şi să corupă. Toţi cei care cred în
Mine, să se strângă sub steagul Meu pentru a li se împotrivi; Eu voi conduce bătălia; Eu voi da
eficienţă tuturor.” {Materialele 1888, vol. 2, pag. 173}
God has a work for each, and a work for all. The recipients of his grace moved by the spirit of truth, will
throw their sanctified human influences into the work. The cross of Christ must occupy the central place,
Christ be lifted up as never before and the attention of the people be riveted upon the world's Redeemer. We
know comparatively little of the glory that attends the truth. O, we have so little faith! Jesus came to be the
center of the recovered world. Says Christ, "I will implant the holy Spirit in every heart that will open to
me; I will be a living, abiding power in every element of influence, and engage every holy agency in the
universe. All evil influences have confederated to corrupt and destroy. All who believe on me, shall under my
banner combine to oppose them; I will conduct the warfare; I will give efficiency to the whole." {Ms2-1891
(January 9, 1891) par. 7} {1888 856.2}
Îndreptăţirea este în întregime prin har (1890)
Îndreptăţirea prin credinţă este mai presus de orice controversă. Şi orice controversă se
sfârşeşte imediat ce este stabilit în mod clar că meritele omului căzut, prin faptele lui bune, nu îi pot
da niciodată viaţa veşnică.
Lumina care mi-a fost dată de Dumnezeu aşează acest subiect important mai presus de
orice întrebare, în mintea mea. Îndreptăţirea este în întregime prin har, şi nu este procurată prin
nicio faptă pe care omul căzut ar putea să o facă. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 155}
Justification by faith is placed beyond controversy. And all this controversy is ended, as soon as the
matter is settled that the merits of fallen man in his good works can never procure eternal life for him. {1888
812.2}
The light given me of God places this important subject above any question in my mind. Justification is
wholly of grace and not procured by any works that fallen man can do. {1888 812.3} {Ms36-1890, par. 8-9}
Există pericolul de a privi îndreptăţirea prin credinţă ca şi cum ar exista vreun merit în credinţă.
Când primiţi neprihănirea lui Hristos ca pe un dar fără plată, sunteţi îndreptăţiţi fără
plată prin răscumpărarea lui Hristos. Ce este credinţa? „Substanţa lucrurilor nădăjduite, dovada
lucrurilor care nu se văd.” Evrei 11:1 (KJV). Este un consimţământ al înţelegerii dat Cuvintelor lui
Dumnezeu, care leagă inima în consacrare de bună voie şi în slujire faţă de Dumnezeu, Cel care a dat
înţelegerea, care a mişcat inima, care mai întâi a atras mintea ca să-L vadă pe Hristos pe crucea de pe
Calvar. Credinţa înseamnă a da înapoi lui Dumnezeu puterile intelectuale, a abandona în mâna lui
Dumnezeu mintea şi voinţa, şi a face din Hristos singura uşă pentru a intra în împărăţia cerului.
There is danger in regarding justification by faith as placing merit on faith. When you take the
righteousness of Christ as a free gift you are justified freely through the redemption of Christ. What is
faith? "The substance of things hoped for, the evidence of things not seen." Hebrews 11:1. It is an assent of
the understanding to God's words which binds the heart in willing consecration and service to God, who gave
the understanding, who moved on the heart, who first drew the mind to view Christ on the cross of Calvary.
Faith is rendering to God the intellectual powers, abandonment of the mind and will to God, and making Christ
the only door to enter into the kingdom of heaven. {Ms36-1890, par. 22} {1888 818.1}
Îndreptăţirea prin credinţa Fiului lui Dumnezeu (1890-1891)
Adevărata religie, singura religie a Bibliei, cea care învaţă iertarea prin meritele Mântuitorului
răstignit şi înviat, care susţine îndreptăţirea prin credinţa Fiului lui Dumnezeu, este tratată cu
uşurătate, vorbită de rău, ridiculizată. Este denunţată că ar conduce la entuziasm şi fanatism…
Ea este viaţa lui Isus Hristos în suflet; este principiul activ al iubirii împărtăşite de Duhul Sfânt;
doar aceasta va face sufletul roditor pentru fapte bune. Iubirea lui Hristos este forţa şi puterea
fiecărui mesaj care a ieşit vreodată de pe buze omeneşti. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 207}
The true religion, the only religion of the Bible, that teaches forgiveness through the merits of a crucified
and risen Saviour, that advocates righteousness by the faith of the Son of God, has been slighted, spoken
against, ridiculed. It has been denounced as leading to enthusiasm and fanaticism… But it is the life of Jesus
Christ in the soul, it is the active principle of love imparted by the Holy Spirit, that alone will make the soul
fruitful unto good works. The love of Christ is the force and power of every message that ever fell from human
lips. {Lt92-1891 (March 1891) par. 8} {1888 444.1}
Trebuie să existe în slujire o putere dătătoare de viaţă. Trebuie să fie infuzată viaţă în misionarii
din orice loc, pentru ca ei să poată merge înainte fără să dea trâmbiţei vreun sunet nesigur, ci sunetul
lor să aibă putere de a trezi, putere trimisă din cer, aşa cum se găseşte doar în predicarea lui
Isus Hristos – în predicarea iubirii Lui, a iertării Lui, a harului Său. Îndreptăţirea prin credinţă
trebuie să fie acceptată de orice suflet, nu aşa cum o prezintă anumite idei moarte, lipsite de viaţă,
ci aşa cum o prezintă adevărul din evanghelie. Hristos este Cel de care avem nevoie. Hristos este
Cel de care are nevoie orice păcătos. Hristos să fie prezentat în Duhul şi cu putere – umilirea lui
Hristos, blândeţea Lui, viaţa Lui umilă în sărăcie, pentru ca fiecare fiu şi fiică a lui Adam să poată fi
îmbogăţit. El a murit ca Jertfă pentru noi. A înviat din morţi. S-a înălţat la cer, şi acolo mijloceşte în
favoarea omului pentru ca omul să fie condus să creadă în Cel pe care L-a trimis Tatăl. {Materialele
1888, vol. 2, pag. 168}
There must be a life-giving power in the ministry. Life must be infused into the missionaries in every place,
that they may go forth giving the trumpet no uncertain sound, but with heaven-sent, awakening power, such
as can be found only in the preaching of Jesus Christ--His love, His forgiveness, His grace. Justification by
faith is to be accepted by every soul, not according to some lifeless, dead idea, but according to the truth
presented in the gospel. It is Christ that we need. It is Christ that every sinner needs. Let Him be
presented in the Spirit and with power--Christ's humiliation, His meekness, and His lowly life of poverty, that
every son and daughter of Adam might be made rich. He died our Sacrifice. He rose again from the dead. He
ascended to heaven, and there intercedes in man's behalf that he might be brought to believe on Him whom
the Father hath sent. {Ms55-1890, par. 17} {1888 844.2}
Am vorbit despre lucruri care impresionau profund mintea mea. M-am referit la teama care fusese
exprimată de către unii ce nu erau membrii ai institutului misionar, şi care nu au fost prezenţi la orele
de Biblie din cadrul şcolii – teama că ar fi primejdios să se vorbească prea mult despre
subiectul îndreptăţirii prin credinţă, şi să nu se stăruie destul asupra Legii. {Materialele 1888, vol.
2, pag. 186}
I spoke in regard to matters that were deeply impressing my mind. I referred to the fear that had been
expressed by some who were not members of the ministerial institute, and who had not been present at all
the Bible classes of the school--a fear that there was danger of carrying the subject of justification by
faith altogether too far, and of not dwelling enough on the law. {Ms21-1891 (February 27, 1891) par. 2} {1888
890.2}
Îndreptăţire şi sfinţire (1891-1895)
Mulţi comit greşeala de a încerca să definească minuţios punctele fine de deosebire

dintre îndreptăţire şi sfinţire. În definirea acestor doi termeni ei introduc adesea propriile lor
idei şi speculaţii. De ce se încearcă a fi mai minuţioşi decât este Inspiraţia în ce priveşte chestiunea
vitală a neprihănirii prin credinţă? De ce se încearcă să se redacteze fiecare punct cu
minuţiozitate, ca şi cum salvarea sufletului ar depinde de înţelegerea exact cum o aveţi voi asupra
chestiunii? Nu toţi pot să aibă acelaşi punct de vedere. Sunteţi în pericol de a face lumea cât un atom,
şi atomul cât o lume.
Când păcătosul pocăit, plin de remuşcare în faţa lui Dumnezeu, discerne ispăşirea lui Hristos în
dreptul său, şi acceptă ispăşirea aceasta ca pe singura speranţă pentru viaţa aceasta şi pentru
viaţa viitoare, păcatele lui sunt iertate. Aceasta este îndreptăţirea prin credinţă. Fiecare suflet care
crede, îşi va conforma cu totul voinţa după voinţa lui Dumnezeu, şi va rămâne într-o stare de
pocăinţă şi remuşcare, exercitând credinţa în meritele ispăşitoare ale Răscumpărătorului, şi înaintând
din putere în putere, din slavă în slavă.
Iertarea şi îndreptăţirea sunt unul şi acelaşi lucru. Prin credinţă, credinciosul trece de la
poziţia de rebel, de copil al păcatului şi al Satanei, la poziţia de supus loial al lui Isus Hristos, nu din
cauza unei bunătăţi pe care ar avea-o în el, ci pentru că Hristos îl primeşte ca şi copil al Lui prin
înfiere. Păcătosul primeşte iertarea păcatelor lui, pentru că păcatele acestea sunt purtate de
Înlocuitorul şi Garantul lui. Domnul vorbeşte Tatălui Său din cer: „Acesta este copilul Meu. Îl
graţiez de condamnarea la moarte, oferindu-i poliţa de asigurare a vieţii Mele – viaţa veşnică –
pentru că Eu am luat locul lui şi am suferit pentru păcatele lui. El este fiul Meu preaiubit.”
În felul acesta omul, iertat şi îmbrăcat cu veşmintele frumoase ale neprihănirii lui Hristos,
stă fără cusur înaintea lui Dumnezeu.
Păcătosul poate greşi, dar nu este aruncat afară fără milă. Singura lui speranţă, tot timpul, este
pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa în Domnul Isus Hristos. Este privilegiul Tatălui acela de a
ierta fărădelegile şi păcatele noastre, pentru că Hristos a luat asupra Lui Însuşi vina noastră şi ne-a
graţiat, socotindu-ne nouă neprihănirea Lui. Sacrificiul Lui satisface pe deplin cerinţele dreptăţii.
Îndreptăţirea este opusul condamnării. Îndurarea fără hotare a lui Dumnezeu este exercitată
faţă de cei care nu merită nimic. El iartă fărădelegile şi păcatele de dragul lui Hristos, Cel care a
devenit o Jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. Prin credinţă în Hristos, călcătorul vinovat al
Legii primeşte favoare în faţa lui Dumnezeu şi nădejdea puternică a vieţii veşnice.
David a fost iertat pentru fărădelegea lui din cauză că şi-a umilit inima în faţa lui Dumnezeu în
pocăinţă şi în remuşcarea sufletului, şi a crezut că făgăduinţa lui Dumnezeu de a ierta va fi împlinită.
El şi-a mărturisit păcatul, s-a pocăit şi a fost reconvertit. Copleşit de asigurarea iertării, el a exclamat,
„Ferice de cel cu fărădelegea iertată, şi de cel cu păcatul acoperit! Ferice de omul, căruia nu-i ţine
în seamă Domnul nelegiuirea, şi în duhul căruia nu este viclenie!” Fericirea (binecuvântarea – engl.)
vine în urma iertării; iertarea vine prin credinţa că păcatul, pe care l-am mărturisit şi de care ne-am
pocăit, este purtat de marele Purtător de păcat. În felul acesta de la Hristos vin toate binecuvântările
noastre. Moartea Lui este o Jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. El este marele Mijloc
prin care noi primim îndurarea şi favoarea lui Dumnezeu. El, deci, este cu adevărat Originea,
Autorul, dar şi Cel ce duce până la capăt, Desăvârşitorul, credinţei noastre. {Materialele 1888, vol.
2, pag. 190}
Many commit the error of trying to define minutely the fine points of distinction between justification
and sanctification. Into the definitions of these two terms they often bring their own ideas and speculations.
Why try to be more minute than is Inspiration on the vital question of righteousness by faith? Why try to
work out every minute point, as if the salvation of the soul depended upon all having exactly your
understanding of this matter? All cannot see in the same line of vision. You are in danger of making a world of
an atom, and an atom of a world. {1888 897.4}
As the penitent sinner, contrite before God, discerns Christ's atonement in his behalf, and accepts this
atonement as his only hope in this life and the future life, his sins are pardoned. This is justification by faith.
Every believing soul is to conform his will entirely to God's will, and keep in a state of repentance and
contrition, exercising faith in the atoning merits of the Redeemer, and advancing from strength to strength,
from glory to glory. {1888 898.1}
Pardon and justification are one and the same thing. Through faith, the believer passes from the
position of a rebel, a child of sin and Satan, to the position of a loyal subject of Christ Jesus, not because of
an inherent goodness, but because Christ receives him as His child by adoption. The sinner receives the
forgiveness of his sins, because these sins are borne by his Substitute and Surety. The Lord speaks to His
heavenly Father, saying: "This is My child. I reprieve him from the condemnation of death, giving him My life
insurance policy--eternal life--because I have taken his place and have suffered for his sins. He is even My
beloved son." Thus man, pardoned, and clothed with the beautiful garments of Christ's righteousness,
stands faultless before God. {1888 898.2}
The sinner may err, but he is not cast off without mercy. His only hope, however, is repentance toward
God and faith in the Lord Jesus Christ. It is the Father's prerogative to forgive our transgressions and sins,
because Christ has taken upon Himself our guilt and reprieved us, imputing to us His own righteousness. His
sacrifice satisfies fully the demands of justice. {1888 898.3}
Justification is the opposite of condemnation. God's boundless mercy is exercised toward those who
are wholly undeserving. He forgives transgressions and sins for the sake of Jesus, who has become the
propitiation for our sins. Through faith in Christ, the guilty transgressor is brought into favor with God and into
the strong hope of life eternal. {1888 899.1}
David was pardoned of his transgression because he humbled his heart before God in repentance and
contrition of soul, and believed that God's promise to forgive would be fulfilled. He confessed his sin,
repented, and was reconverted. In the rapture of the assurance of forgiveness, he exclaimed, "Blessed is he
whose transgression is forgiven, whose sin is covered. Blessed is the man unto whom the Lord imputeth
not iniquity, and in whose spirit there is no guile." The blessing comes because of pardon; pardon comes
through faith that the sin, confessed and repented of, is borne by the great Sin-bearer. Thus from Christ
cometh all our blessings. His death is an atoning sacrifice for our sins. He is the great Medium through whom
we receive the mercy and favor of God. He, then, is indeed the Originator, the Author, as well as the Finisher,
of our faith. {1888 899.2}{Ms21-1891 (February 27, 1891) par. 31-36}
Frate A. T. Jones, aş vrea să-ţi atrag atenţia asupra unei alte probleme. Am participat la o
adunare, şi o mare mulţime a fost prezentă. În visul meu, tu prezentai subiectul credinţei şi
al neprihănirii lui Hristos atribuite prin credinţă. Ai repetat de mai multe ori că faptele nu
înseamnă nimic, că nu ar exista condiţii. Problema a fost prezentată în aşa fel, încât am ştiut că
minţile vor fi în confuzie, şi că nu vor primi impresia corectă cu privire la credinţă şi fapte, şi m-am
decis să-ţi scriu. Tu declari prea puternic acest lucru. Există condiţii în care primim
îndreptăţirea, sfinţirea şi neprihănirea lui Hristos. Înţeleg ce vrei să spui, dar tu laşi o impresie
greşită asupra multor minţi.{Materialele 1888, vol. 3, pag. 113}
Brother A. T. Jones, I wish to call your attention to another matter. I was attending a meeting, and a large
congregation was present. In my dream you were presenting the subject of faith and the . You repeated
several things that works amounted to nothing, that there were no conditions. The matter was presented in
that light that I knew minds would be confused and would not receive the correct impression in reference to
faith and works, and I decided to write to you. You state this matter too strongly. There are conditions to our
receiving justification and sanctification and the righteousness of Christ. I know your meaning, but you
leave a wrong impression upon many minds...
{Lt44-1893 (April 9, 1893) par. 6} {1888 1165.1}
Dacă respingeţi solii delegaţi ai lui Hristos, voi respingeţi pe Hristos. Dacă neglijaţi această
mântuire mare ce a fost ţinută înaintea voastră de ani de zile, dispreţuind oferta glorioasă a
îndreptăţirii prin sângele lui Hristos şi a sfinţirii prin puterea de curăţare a Duhului Sfânt, nu
mai rămâne nicio jertfă pentru păcate, ci o aşteptare înfricoşată a judecăţii şi mâniei aprinse.
If you reject Christ’s delegated messengers, you reject Christ. Neglect this great salvation, kept before you
for years, despise this glorious offer of justification through the blood of Christ, and sanctification
through the cleansing power of the Holy Spirit, and there remaineth no more sacrifice for sins, but a
certain fearful looking for of judgment and fiery indignation. {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 56} {1888 1342.1}
Credinţă care biruieşte lumea (1890)
Ce fel de credinţă este cea care biruieşte lumea? Este credinţa care face din Hristos,
Mântuitorul vostru personal – acea credinţă care, recunoscând neputinţa voastră, completa voastră
incapacitate de a vă salva singuri, se prinde de Ajutorul care este puternic pentru a mântui, ca fiind
unica voastră speranţă. Este credinţa care nu se descurajează, care aude glasul lui Hristos cum
spune „aveţi curaj, Eu am biruit lumea, şi puterea Mea divină v-o dau vouă.” Este credinţa care Îl
aude cum zice „Iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacurilor.” {Materialele 1888,
vol. 2, pag. 105}
What kind of faith is it that overcomes the world?--It is that faith which makes Christ your own personal
Saviour,--that faith which, recognizing your helplessness, your utter inability to save yourself, takes hold of
the Helper who is mighty to save, as your only hope. It is faith that will not be discouraged, that hears the
voice of Christ saying, "Be of good cheer, I have overcome the world, and my divine strength is yours." It is
the faith that hears him say, "Lo, I am with you alway, even unto the end of the world." {RH August 26, 1890,
par. 9} {1888 695.9}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.August.26.1890.par.9&para=821.10653
O credinţă vie – darul lui Dumnezeu (1890)
Domnul Isus împărtăşeşte toată puterea, tot harul, toată pocăinţa, toată înclinaţia, toată iertarea
păcatelor, în prezentarea neprihănirii Lui pentru ca omul să le cuprindă printr-o credinţă vie –
care este de asemenea darul lui Dumnezeu. Dacă aţi aduna laolaltă tot ce este bun şi sfânt, nobil şi
plăcut în om, şi apoi le-aţi prezenta îngerilor lui Dumnezeu ca şi cum acestea ar contribui la
salvarea sufletului omenesc, sau ca pe un merit, propunerea aceasta ar fi respinsă ca un act
de înaltă trădare. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 157}
The Lord Jesus imparts all the powers, all the grace, all the penitence, all the inclination, all the pardon of
sins, in presenting His righteousness for man to grasp by living faith--which is also the gift of God. If you
would gather together everything that is good and holy and noble and lovely in man, and then present the
subject to the angels of God as acting a part in the salvation of the human soul or in merit, the proposition
would be rejected as treason. {Ms36-1890, par. 18} {1888 816.1}
O experienţă creştină zilnică în lucrurile lui Dumnezeu (1896)
Dovada adevăratei valori şi vrednicii în bărbaţii aflaţi în poziţii de răspundere, este faptul că au o
experienţă creştină zilnică în lucrurile lui Dumnezeu. Ei aud muzică în cuvintele rostite de Hristos,
„Când va veni Mângâietorul, pe care-L voi trimite de la Tatăl, adică Duhul adevărului, care purcede
de la Tatăl, El va mărturisi despre Mine. Şi voi, de asemenea, veţi mărturisi, pentru că aţi fost cu
Mine de la început.”. Dacă oamenii ar primi slujirea Duhului Său Sfânt, - cel mai bogat dar pe care
Dumnezeu ar putea să-l ofere – atunci ei ar împărtăşi binecuvântare tuturor celor cu care sunt puşi
în legătură. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 83}
The evidence of true value and worth in men who are in responsible positions is the fact that they have a
daily Christian experience in the things of God. They find music in the words spoken by Christ, “But when
the Comforter is come, whom I will send unto you from the Father, even the Spirit of truth, which proceedeth
from the Father, he shall testify of me; and ye also shall bear witness, because ye have been with me from the
beginning.” [John 15:26, 27.] If men will receive the ministration of His Holy Spirit—the richest gift God can
bestow, they will impart blessings to all who are connected with them. {Lt78-1896 (July 6, 1896) par. 20}
{1888 1600.1}
Neprihănirea Sa însuşită – condiţia pentru a sta în picioare în timpul de strâmtorare (1892)
Dacă vreţi să staţi în picioare în timpul de strâmtorare, trebuie să-L cunoaşteţi pe Hristos şi să
vă însuşiţi neprihănirea Sa, pe care El o atribuie păcătosului pocăit. Înţelepciunea omenească nu
va folosi pentru a concepe un plan de mântuire. Filozofia omului este zadarnică, roadele puterilor
cele mai nobile ale omului sunt fără valoare, dacă lasă la o parte marele plan al Învăţătorului divin.
Nicio slavă nu se cuvine omului, tot ajutorul şi toată slava omenească zace în ţărână, pentru că
adevărul aşa cum este el în Isus este singura cale disponibilă prin care omul poate să fie mântuit.
Omul este privilegiat să se unească cu Hristos, iar apoi divinul şi omenescul se combină, şi în
această uniune, doar nădejdea omului trebuie să rămână, pentru că pe măsură ce Duhul lui
Dumnezeu atinge sufletul, puterile acestuia se însufleţesc şi omul devine o făptură nouă în Hristos
Isus. El S-a arătat pentru a aduce viaţa şi nemurirea la lumină. El spune, „Cuvintele pe care vi le-am
spus Eu, sunt duh şi viaţă.” Psalmistul declară, „Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere
celor fără răutate.” {Materialele 1888, vol. 3, pag. 72}
If you would stand through the time of trouble, you must know Christ, and appropriate the gift of his
righteousness, which he imputes to the repentant sinner. Human wisdom will not avail to devise a plan of
salvation. Human philosophy is vain, the fruits of the loftiest powers of man are worthless, aside from the
great plan of the divine Teacher. No glory is to redound to man; all human help and glory lies in the dust; for
the truth as it is in Jesus is the only available agent by which man may be saved. Man is privileged to connect
with Christ, and then the divine and the human combine; and in this union the hope of man must rest
alone; for it is as the Spirit of God touches the soul that the powers of the soul are quickened and man
becomes a new creature in Christ Jesus. He was manifested to bring life and immortality to light. He says,
"The words that I speak unto you, they are spirit and they are life." The psalmist declares, "The entrance of thy
words giveth light; it giveth understanding unto the simple." {RH November 22, 1892, par. 8} {1888 1073.8}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.November.22.1892.par.8&para=821.12331
Isus şi neprihănirea Sa - singura noastră speranţă (1889-1893)
Prin credinţă în Numele Lui suntem noi salvaţi. Noi suntem desăvârşiţi în El. Isus nu va aproba
sectarismul sau religia legalistă, care este atât de răspândită chiar în mijlocul celor care pretind a
crede adevărul prezent. Isus şi neprihănirea Sa este singura noastră speranţă. Isus este singura
noastră speranţă, şi El este totul pentru noi. Eu-l trebuie să moară. Isus trebuie să fie pentru noi totul
în toate. Lăsaţi ca eu-l să fie scos în afara vederii. Lăsaţi ca Isus să rămână în inimile voastre prin
credinţă, iar noi vom fi tari în puterea Lui. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 4}
It is through faith in His name that we are saved. We are complete in Him. Jesus will not sanction
sectarianism or a legal religion, which is so prevalent even among those who claim to believe present truth.
Christ and His righteousness is our only hope. Christ is our only hope, and He is everything to us. Self
must die. Jesus must be to us all and in all. Let self be put out of sight. Let Jesus abide in our hearts by faith,
and we will be strong in His strength. {Ms22-1889 (October 19, 1889) par. 6} {1888 453.2}
Spiritul de împotrivire care a fost dat pe faţă când s-a prezentat neprihănirea lui Hristos
ca singura noastră nădejde, a întristat Spiritul lui Dumnezeu, şi rezultatul acestei opoziţii a
impus prezentarea acestui subiect cu mai multă seriozitate şi cu mai multă hotărâre, provocând la o
cercetare mai profundă a subiectului şi la descoperirea de argumente despre care nici solul însuşi nu
a ştiut că sunt atât de ferme, atât de depline, atât de profunde în ce priveşte subiectul îndreptăţirii
prin credinţă şi al neprihănirii lui Hristos ca singura noastră nădejde. Subiectul a fost adus
înaintea multor minţi. Partea tristă este că unii care ar fi trebuit să stea în lumina clară a acestui
subiect, au lucrat de partea vrăjmaşului. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 108}
The spirit of resistance that has been exhibited in presenting the righteousness of Christ as our only
hope has grieved the Spirit of God, and the result of this opposition has required the delivery of this matter the
more earnestly and decidedly, causing deeper searching into the subject and calling out an array of
arguments that the messenger himself did not know was so firm, so full, so thorough upon this subject of
justification by faith and the righteousness of Christ as our only hope. The subject has been brought
before many minds. The sad part of the matter is that some who ought to have stood in the clear light on this
subject were working on the enemy's side of the question. {Lt116-1890 (August 27, 1890) par. 1} {1888
703.1}
Când oamenii învaţă că ei nu pot câştiga neprihănirea prin propriile merite ale faptelor, şi când
privesc cu încredere deplină şi fermă în Isus Hristos ca singura lor nădejde, atunci nu va mai exista
atât de mult eu şi atât de puţin din Isus. Sufletele şi trupurile sunt mânjite şi murdărite de păcat,
inima este înstrăinată de Dumnezeu, totuşi mulţi se luptă cu puterile lor mărginite pentru a câştiga
mântuirea prin fapte bune. Isus, se gândesc ei, face o parte din mântuire; iar ei trebuie să facă restul.
Aceştia au nevoie să vadă prin credinţă, neprihănirea lui Hristos ca singura lor speranţă pentru
acum şi pentru veşnicie. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 157}
When men learn they cannot earn righteousness by their own merit of works, and they look with firm and
entire reliance upon Jesus Christ as their only hope, there will not be so much of self and so little of Jesus.
Souls and bodies are defiled and polluted by sin, the heart is estranged from God, yet many are struggling in
their own finite strength to win salvation by good works. Jesus, they think, will do some of the saving; they
must do the rest. They need to see by faith the righteousness of Christ as their only hope for time and for
eternity. {Ms36-1890, par. 23} {1888 818.2}
Adevărul pentru acest timp a fost prezentat prin cuvintele sfinte, şi a fost mărturisit prin
puterea Duhului Sfânt. A fost arătat în mod clar că, în neprihănirea lui Hristos este singura
noastră speranţă de a avea intrare la Tatăl. Cât de simplă, cât de clară a fost făcută calea vieţii
pentru cei care au dispoziţia de a umbla pe ea. S-ar putea ca dovezi mai puternice,
manifestări mai puternice, să doboare obstacolele care s-au interpus între adevăr şi suflet? – Nu.
Mi-a fost arătat că au fost date suficiente dovezi. Cei care resping dovezile deja prezentate, nu vor fi
convinşi de dovezi mai multe. Ei sunt ca evreii, cărora Hristos le-a spus: „Dacă nu ascultă pe Moise
şi pe prooroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morţi.” {Materialele 1888, vol. 3, pag.
65}
The truth for this time has been presented from the holy oracles, and has been witnessed by the power of
the Holy Spirit. It has been clearly shown that in the righteousness of Christ is our only hope of gaining
access to the Father. How simple, how plain has the way of life been made to those who have a disposition to
walk therein. Would greater evidence, more powerful manifestations, break down the barriers that have been
interposed between the truth and the soul?--No. I have been shown that sufficient evidence has been given.
Those who reject the evidence already presented would not be convinced by more abundant proof. They are
like the Jews to whom Christ said, "If they hear not Moses and the prophets, neither will they be persuaded,
though one rose from the dead." {RH April 11, 1893, par. 2} {1888 1057.2}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.April.11.1893.par.2&para=821.12670
Prezenţa şi puterea Duhului Sfânt în inimi - singura speranţă (1892)
Prezenţa şi puterea Duhului Sfânt în inimile oamenilor care pretind a fi poporul lui Dumnezeu,
este singura lor speranţă în aceste ultime zile de pericol. Să nu daţi vreunei minţi impresia că există
în natura umană putere de a lucra puritatea ei, şi de a dezvolta un caracter frumos, pentru că acest
lucru nu este adevărat. Acest lucru este o erezie a lui Satana, „Fără Mine”, a spus Hristos, „nu puteţi
face nimic.” Deplinătatea omului este în Hristos Isus. Motivul pentru care adventiştii de ziua a
şaptea nu au o putere mai mare, este din cauză că mulţi dintre ei au trecut dincolo de
simplitatea lucrării. Ei planifică şi realizează fără Dumnezeu. Domnul este gata să ne dea lumină,
ca să strălucească în faţa lumii. „Nimeni nu caută priceperea Lui.” Ci oamenii întunecă sfatul Lui
prin cuvinte fără pricepere. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 34}
The Holy Spirits presence and power in the hearts of the professed people of God is their only hope in
these last days of peril. Let not the impression be given to any minds that there is in human nature a power to
work out its purity, and develop a beautiful character, for this is not true. This is Satan's fallacy, "Without me,"
said Christ, "Ye can do nothing." The completeness of man is in Christ Jesus. The reason why Seventh Day
Adventists have not more power is that many of them have got above the simplicity of the work. They plan
and execute without God. The Lord is ready to give us light; he is to shine before the world. "There is no
searching of his understanding." But men darken counsel by words without knowledge. {Lt18-1892 (April 15,
1892) par. 14} {1888 984.1}
Duhul Sfânt – face o lucrare pentru fiinţele umane abia înţeleasă de mintea omului (1894)
Ceea ce este esenţial pentru vestirea adevărului, este darul Duhului Sfânt, care trebuie să îndrume,
să conducă şi să protejeze sufletul de puterea înşelătoare a lui Satana în aceste ultime zile pline de
capcane şi amăgiri. Duhul Sfânt trebuie să facă o lucrare pentru fiinţele umane, care abia dacă
este înţeleasă de mintea omului. Noi aspecte ale adevărului urmează să fie deschise vederii noastre.
Oh, bogăţia Cuvântului lui Dumnezeu, este foarte puţin apreciată! Fără ca Duhul Sfânt să-Şi facă
lucrarea asupra inimii omului, caracterul nu va fi dezvoltat după asemănarea divină. {Materialele
1888, vol. 3, pag. 148}
That which is essential for the promulgation of truth is the gift of the Holy Spirit, which is to guide and lead
and to keep the soul from Satan’s deceptive power in these last days of snare and delusion. The Holy Spirit
must do a work for human intelligences that is scarcely yet comprehended by human minds. New
aspects of truth are to be opened to our view. O the riches of the Word of God are but dimly appreciated!
Unless the Holy Spirit shall do its office work upon the human heart, the character, will not be developed after
the divine similitude.{Lt27-1894 (June 1, 1894) par. 27} {1888 1249.1}
Lucrarea Duhului Sfânt - modelarea omului după asemănarea lui Hristos (1894)
Mulţi ştiu prea puţin ce înseamnă: „Să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul
lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.” [Efeseni 4:24]. Lucrarea
Duhului Sfânt este de a modela omul după asemănarea lui Hristos. Nu omul trebuie să
folosească Duhul Sfânt, ci Duhul Sfânt trebuie să folosească omul. Citeşte: 1 Petru 3:8-12; Matei
5:7-9 şi 3-16; 7:15-20. Materialele 1888, vol. 3, pag. 169}
Many know little of what this means, “Putting on the new man, which after God is created in
righteousness and true holiness.” [Ephesians 4:24.] The work of the Holy Spirit is to fashion the man after
Christ’s likeness. The man is not to use the Holy Spirit, but the Holy Spirit is to use the man. Read 1 Peter
3:8-12; Matthew 5:7-9, and 13-16; 7:15-20. {Lt31a-1894 (October 27, 1894) par. 33} {1888 1307.1}
Neprihănirea prin credinţă (1889-1890)
„Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea, şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la
mântuire” Romani 10:10. Sufletele sunt dependente de făgăduinţele puterii harului lui Isus Hristos,
care să coopereze cu efortul omenesc. Acestea acţionează prin credinţă, nu după sentimente. Acest
fel de eforturi sunt recunoscute de către Dumnezeu. Duhul Sfânt convinge inimile bărbaţilor şi
femeilor despre faptul că: „despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic”. {Materialele 1888, vol. 1, pag.
138}
"With the heart man believeth unto righteousness; and with the mouth confession is made unto
salvation." Romans 10:10. Souls are depending on the promises of the gracious power of Jesus Christ to
combine with human effort. They move by faith, not by feeling. Such efforts God owns. The Holy Spirit has
been convicting the hearts of men and women, convincing them that "Without me, ye can do nothing." {Lt85-
1889 (April 7, 1889) par. 19} {1888 283.1}
Ştiu că s-au făcut eforturi – o influenţă contrară – pentru a împinge lumina înapoi, lumina pe care
Domnul a forţat-o să vină aici peste noi, cu privire la neprihănirea prin credinţă; dar dacă
Domnul a vorbit prin mine vreodată, lumina aceasta este adevărul, fraţilor. Este adevărul pe care fie
că îl veţi primi fiecare din voi, fie că sufletul vă va fi lăsat în întuneric la fel de sterp ca munţii
Ghilboa – fără rouă sau ploaie. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 40}
I know there have been efforts--a contrary influence--to throw back the light, the light which God has
been forcing in here upon us in regard to the righteousness of Christ; but if God has ever spoken by me,
it is the truth, brethren. It is the truth that every soul of you will receive, or your soul will be left in darkness as
barren as the hills of Gilboa--without dew or rain. {Ms9-1890 (February 3, 1890) par. 2} {1888 537.1}
Neprihănirea lui Hristos în legătură cu legea (1888-1889)
Ştiu că ar fi periculos să denunţăm poziţia lui Dr. Waggoner ca fiind cu totul greşită. Aşa ceva ar
fi pe placul inamicului. Eu văd frumuseţea adevărului în prezentarea neprihănirii lui Hristos în
legătură cu legea, în felul în care doctorul ne expune lucrurile. Chiar voi, mulţi dintre voi, spuneţi că
este lumină şi adevăr. Cu toate acestea, nu aţi prezentat-o până acum în această lumină. Nu este
posibil ca în urma cercetării cu rugăciune şi seriozitate a Scripturii, el să fi găsit mai multă lumină în
anumite puncte? Ceea ce a fost prezentat se armonizează perfect cu lumina pe care Dumnezeu a
binevoit să mi-o dea de-a lungul anilor întregii mele experienţe. Dacă fraţii noştri predicatori ar fi
vrut să accepte învăţătura ce se prezintă atât de clar – neprihănirea lui Hristos în legătură cu legea
– şi eu ştiu că ei au nevoie să o primească, atunci nu ar mai fi fost stăpâniţi de prejudecăţi, şi poporul
ar fi fost hrănit cu partea lor de hrană la vremea potrivită. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 80}
I know it would be dangerous to denounce Dr. Waggoner's position as wholly erroneous. This would
please the enemy. I see the beauty of truth in the presentation of the righteousness of Christ in relation
to the law as the doctor has placed it before us. You say, many of you, it is light and truth. Yet you have not
presented it in this light heretofore. Is it not possible that through earnest, prayerful searching of the Scriptures
he has seen still greater light on some points? That which has been presented harmonizes perfectly with
the light which God has been pleased to give me during all the years of my experience. If our ministering
brethren would accept the doctrine which has been presented so clearly--the righteousness of Christ in
connection with the law--and I know they need to accept this, their prejudices would not have a controlling
power, and the people would be fed with their portion of meat in due season. {Ms15-1888 (November 1, 1888)
par. 7} {1888 164.3}
Fratele E.J. Waggoner a avut privilegiul de a vorbi limpede şi de a-şi prezenta vederile în legătură
cu îndreptăţirea prin credinţă şi cu neprihănirea lui Hristos în legătură cu legea. Aceasta nu a fost
lumină nouă, ci a fost lumină veche aşezată la locul ei în cadrul soliei întreite. Care este povara
soliei? Ioan vede un popor. El spune: „Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui
Dumnezeu şi credinţa lui Isus.” (Apocalipsa 14:12). Pe acest popor Ioan îl vede chiar înainte să-L
vadă pe Fiul omului care avea „pe cap o cununã din aur; iar în mânã, o secere ascuţită.” (vers.14).
Credinţa lui Isus este trecută cu vederea şi tratată cu indiferenţă şi cu nepăsare. Ea nu este
proeminentă, aşa cum i-a fost descoperită lui Ioan. Credinţa în Hristos ca singura nădejde a
păcătosului, este în mare măsură lăsată pe dinafară, nu numai în discursurile rostite, ci chiar în
experienţa religioasă a multora dintre cei ce pretind a crede solia întreită. În cadrul acestei conferinţe
am dat mărturie despre faptul că cea mai preţioasă lumină a strălucit din Scripturi, prin prezentarea
marelui subiect al neprihănirii lui Hristos în legătură cu legea. Aceasta ar trebui să fie ţinută
încontinuu înaintea păcătosului, ca fiind singura sa nădejde de salvare. Aceasta nu a fost lumină
nouă pentru mine, întrucât mi-a fost descoperită de către o autoritate mai înaltă în ultimii
patruzeci şi patru de ani, iar eu am prezentat-o poporului nostru cu peniţa şi cu vocea, prin
mărturiile Spiritului Său. Însă foarte puţini au răspuns mai mult decât numai prin a consimţi faţă de
mărturiile date referitor la acest subiect. S-a vorbit şi s-a scris mult prea puţin în legătură cu această
chestiune atât de măreaţă. Discursurile unora pot fi foarte bine reprezentate ca semănând cu jertfa lui
Cain: fără Hristos. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 104}
Elder E. J. Waggoner had the privilege granted him of speaking plainly and presenting his views upon
justification by faith and the righteousness of Christ in relation to the law. This was no new light, but it was old
light placed where it should be in the third angel's message. What is the burden of that message? John sees a
people. He says, "Here is the patience of the saints: here are they that keep the commandments of God, and
the faith of Jesus" (Revelation 14:12). This people John beholds just before he sees the Son of man "having
on his head a golden crown, and in his hand a sharp sickle" (verse 14). {1888 211.2}
The faith of Jesus has been overlooked and treated in an indifferent, careless manner. It has not
occupied the prominent position in which it was revealed to John. Faith in Christ as the sinner's only hope has
been largely left out, not only of the discourses given but of the religious experience of very many who claim
to believe the third angel's message. At this meeting I bore testimony that the most precious light had been
shining forth from the Scriptures in the presentation of the great subject of the righteousness of Christ
connected with the law, which should be constantly kept before the sinner as his only hope of salvation.
This was not new light to me for it had come to me from higher authority for the last forty-four years, and I
had presented it to our people by pen and voice in the testimonies of His Spirit. But very few had responded
except by assent to the testimonies borne upon this subject. There was altogether too little spoken and written
upon this great question. The discourses of some might be correctly represented as like the offering of Cain--
Christless. {1888 212.1} {Ms24-1888 (November 1888) par. 25-27}
În ziua de Sabat, fratele Porter a fost teribil de neliniştit. Era în adunare. El spune următoarele:
„…Fiecare punct care mai înainte fusese învăluit în întuneric, devenea foarte clar în timp ce fratele
A.T. Jones îl prezenta. Mi-am luat notiţe pe măsură ce Domnul îmi prezenta în trăsături limpezi, de
la Adam încoace, neprihănirea lui Hristos în lege.” {Materialele 1888, vol. 1, pag. 146}
Sabbath day Brother Porter was wonderfully exercised. He was in meeting. He said, "… Every point which
had been clouded with darkness was clear as Eld. A.T. Jones has presented it. I wrote it and as the Lord had
presented it to me in a clear line from Adam down, the righteousness of Christ in the law." {Lt50-1889
(May 2, 1889) par. 25}{1888 299.1}
Neprihănirea Legii în Hristos (1896)
Nu există pace acolo unde nu este neprihănire; cei răi sunt în război cu Dumnezeu. Dar cine
primeşte neprihănirea Legii în Hristos, este în armonie cu cerul. „Bunătatea şi credincioşia se
întâlnesc, dreptatea şi pacea se sărută.” [Psalm 85:10.] {Materialele 1888, vol. 4, pag. 75}
There is no peace in unrighteousness; the wicked are at war with God. But he who receives the
righteousness of the law in Christ is in harmony with heaven. “Mercy and truth are met together;
righteousness and peace have kissed each other.” [Psalm 85:10.] {Lt96-1896 (June 6, 1896) par. 8} {1888
1576.3}
Legea Celor Zece Porunci descoperă principiile imutabile ale neprihănirii (1896)
Legea Celor Zece Porunci nu trebuie să fie privită aşa de mult pe latura interdicţiei, cât pe
latura îndurării. Interdicţiile din partea ei sunt garanţia sigură a fericirii pe care o găsim în
ascultare. Dacă este primită în Hristos, ea lucrează în noi puritatea caracterului care ne va aduce
bucurie de-a lungul veacurilor veşniciei. Pentru cel ascultător, ea este un zid de protecţie. Noi vedem
în ea bunătatea lui Dumnezeu care, prin faptul că descoperă oamenilor principiile imutabile
ale neprihănirii, caută să-i protejeze de relele care rezultă din călcarea Legii. {Materialele 1888,
vol. 4, pag. 74}
The law of Ten Commandments is not to be looked upon as much from the prohibitory side, as from the
mercy side. Its prohibitions are the sure guarantee of happiness in obedience. As received in Christ, it works
in us the purity of character that will bring joy to us through eternal ages. To the obedient it is a wall of
protection. We behold in it the goodness of God, who by revealing to men the immutable principles of
righteousness, seeks to shield them from the evils that result from transgression. {Lt96-1896 (June 6, 1896)
par. 5} {1888 1575.3}
Legea şi neprihănirea lui Hristos (1888-1895)
Legea lui Dumnezeu, nu putea fi modificată cu nici o iotă sau o frântură de literă. Ea era o
reprezentare a caracterului Său. Dumnezeu nu putea să o schimbe, pentru că în ziua din urmă,
vom fi judecaţi după această lege. Nu avem nici o scuză în a spune că nelegiuirea ne înconjoară
din toate părţile, şi că legea lui Dumnezeu a fost desfiinţată sau a fost schimbată. Aceasta este cauza
existenţei nelegiuirii. Aceasta este lucrarea pe care Satana a început-o în cer, şi o va desfăşura până
la sfârşit. Vă întreb, ce poziţie să luăm, ca să putem fi părtaşi de natură divină? De ce nu vedem în
legea aceasta, neprihănirea lui Hristos? Hristos vine şi îmi atribuie mie neprihănirea Lui, care este
ascultarea Lui desăvârşită de această lege. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 55}
Here was the law of God, and He could not alter it a jot or tittle. It was a representation of His character.
He could not change it because it is by that law that we are to be judged in the last day. It is no excuse to
say that iniquity abounds, and that the law of God is done away or changed or altered. It is this that causes
the existence of iniquity. This is the very work that Satan commenced in heaven, and he will carry it forward to
the end. I ask you what position shall we take that we may be partakers of the divine nature? Why should we
not see in that law the righteousness of Jesus Christ? Christ comes in and imputes to me His
righteousness in His perfect obedience to that law. {Ms8-1888 (October 20, 1888) par. 19} {1888 125.1}
Mulţi vor spune: „Sunt mântuit, sunt mântuit, sunt mântuit”. Au fost curăţaţi aceştia de orice
întinare a cărnii şi a spiritului? Se pot ei curăţa prin neprihănirea legii? Isus Hristos a venit în
lumea aceasta şi, are neprihănire pe care să o împărtăşească fiilor oamenilor care ascultă legea
lui Dumnezeu. Toată lumea poate spune „sunt mântuit”, orice călcător de lege o poate spune. Ei pot
să spună, „cred că Hristos este Mântuitorul meu”, dar de ce dispreţuiesc ei legea Lui, care este
transcrierea caracterului Său? Dacă dispreţuiesc legea lui Jehova, Îl dispreţuiesc pe Domnul Isus
Hristos. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 58}
Many will say, I am saved, I am saved, I am saved. Well, have they been cleansed from all filthiness of the
flesh and spirit? and can they cleanse themselves by the righteousness of the law? Jesus Christ came to this
world, and there is His righteousness to impart to the children of men who are obeying the law of God. The
whole world can say, I am saved, as well as any transgressor today. They can say, I believe on Christ that He
is my Saviour, but why do they disregard His law which is the transcript of His character? When they
disregard the law of Jehovah they disregard the Lord Jesus Christ. {Ms8-1888 (October 20, 1888) par. 31}
{1888 128.2}
Nouă ne sunt adresate din nou cuvintele „tu eşti un popor ales”. Lucrarea noastră este de a vesti
laudele Celui ce ne-a chemat din întuneric, la lumina Lui minunată. Cum vom face aceasta? Prin
faptul că arătăm lumii că suntem un popor care păzeşte poruncile Lui, care umblă în armonie cu
legea lui Dumnezeu. Prin faptul că nu pierdem niciodată din vedere bunătatea şi iubirea Lui şi prin
faptul că orice lucru din viaţa noastră îl supunem cerinţelor cuvântului Său. În felul acesta vom fi
reprezentanţi ai lui Hristos, demonstrând o transcriere a caracterului Său în vieţile noastre.
To us also have been spoken the words, "Ye are a chosen nation." Our work is to show forth the praises of
Him who hath called us out of darkness into His marvelous light. How are we to do this? By showing to the
world that we are a commandment-keeping people, walking in harmony with God's law. By never losing sight
of His goodness and love, and by making everything in our lives subordinate to the claims of His Word. Thus
we shall be representatives of Christ, showing forth in our lives a transcript of His character. {Ms17-1888
(October 21, 1888) par. 5} {1888 129.5}
Dacă Dumnezeu ar fi putut să-şi schimbe legea, doar ca să se potrivească omului în starea lui
căzută, Hristos nu ar fi trebuit să vină în lumea aceasta. Dar pentru că legea este imutabilă şi
neschimbătoare, Dumnezeu L-a trimis pe singurul Lui Fiu ca să moară pentru omenirea căzută. A
luat Mântuitorul asupra Lui vina fiinţelor omeneşti, şi le-a socotit neprihănirea Lui, pentru ca ele să
poată călca în continuare preceptele lui Jehova? Nu, nu! Hristos a venit pentru că nu era posibil ca
omul să păzească legea în propria lui putere. El a venit ca să-i aducă putere pentru a păzi
principiile legii. Acum, păcătosul poate veni la Tatăl şi poate să-i spună: „Tată, Îţi cer iertare, prin
meritele Mântuitorului răstignit şi înviat”. Dumnezeu îi primeşte pe toţi cei ce vin în numele lui Isus.
If God could have changed His law to meet man in his fallen condition, Christ need not have come to this
world. Because the law was immutable, unchangeable, God sent His only-begotten Son to die for the fallen
race. But did the Saviour take upon Himself the guilt of human beings and impute to them His righteousness
in order that they might continue to violate the precepts of Jehovah? No, no! Christ came because there was
no possibility of man's keeping the law in his own strength. He came to bring him strength to obey the
precepts of the law. And the sinner, repenting of his transgression, may come to God and say, "O Father, I
plead forgiveness through the merits of a crucified and risen Saviour." God will accept all who come to Him in
the name of Jesus. {Ms17-1888 (October 21, 1888) par. 11} {1888 130.6}
Aşezând neprihănirea lui Hristos în lege, în mod distinct este descoperit Dumnezeu în
adevăratul Său caracter, iar Legea este descoperită ca sfântă, dreaptă şi bună, glorioasă cu adevărat
când este văzută în adevăratul ei caracter. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 105}
Placing the righteousness of Christ in the law distinctly reveals God in His true character and
reveals the law as holy, just, and good, glorious indeed when seen in its true character. {Ms24-1888
(November 1888) par. 34} {1888 214.2}
A înălţa pe Hristos ca singura sursă a puterii noastre, a prezenta iubirea Lui inegalabilă arătată
prin faptul că vinovăţia păcatelor oamenilor a fost pusă peste El şi neprihănirea Lui a fost socotită
omului, aceasta în nici un caz nu înlătură legea şi nu micşorează din demnitatea ei. Mai degrabă o
aşează în poziţia în care lumina corectă străluceşte asupra ei şi o glorifică. Aceasta are loc doar prin
lumina reflectată de la crucea Calvarului. Legea este completă şi deplină în marele plan de
mântuire, doar dacă este prezentată în lumina care porneşte de la Mântuitorul răstignit şi
înviat. Aceasta nu poate fi deosebită decât în mod duhovnicesc. Ea aprinde în inima celui care
priveşte, credinţă arzătoare, nădejde şi bucurie că Hristos este neprihănirea sa. Bucuria aceasta o
au numai cei care iubesc şi păzesc cuvintele lui Isus, care sunt cuvintele lui Dumnezeu. Dacă fraţii
mei ar fi fost în lumină, cuvintele pe care mi le-a dat Domnul pentru ei ar fi găsit răspuns în inimile
celor pentru care am lucrat. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 111}
Holding up Christ as our only source of strength, presenting His matchless love in having the guilt of the
sins of men charged to His account and His own righteousness imputed to man, in no case does away
with the law or detracts from its dignity. Rather, it places it where the correct light shines upon and glorifies
it. This is done only through the light reflected from the cross of Calvary. The law is complete and full in the
great plan of salvation, only as it is presented in the light shining from the crucified and risen Saviour.
This can be only spiritually discerned. It kindles in the heart of the beholder ardent faith, hope, and joy that
Christ is his righteousness. This joy is only for those who love and keep the words of Jesus, which are the
words of God. Were my brethren in the light the words that the Lord gave me for them would find a response
in the hearts of those for whom I labored. {Ms24-1888 (November 1888) par. 75} {1888 228.2}
În Sabat după amiază am vorbit cu libertate atunci când am prezentat poporului necesitatea de a
fi supus legii lui Dumnezeu. Nu este destul să spunem că noi credem. Trebuie să avem acea
credinţă veritabilă care lucrează prin dragoste şi purifică sufletul. Dumnezeu ne-a dat în legea Sa, un
standard desăvârşit de neprihănire. „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu
tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele ca pe tine însuţi.” Aceasta
cuprinde toată datoria omului faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele său. {Materialele 1888, vol. 1,
pag. 128}
On Sabbath afternoon I had freedom in presenting to the people the necessity of obeying the law of
God. It is not enough to say that we believe. We must have that genuine faith which works by love, and
purifies the soul. God has given us a perfect standard of righteousness in his law. "Thou shalt love the
Lord thy God with all thy heart, and with all thy soul, and with all thy strength, and with all thy mind; and thy
neighbor as thyself." This comprehends the whole duty of man to his God and to his neighbor. We owe to God
our life, and all that makes life desirable, and when we refuse to render obedience to him, we rob and defraud
our own souls. No man can choose his own way without deep ingratitude to God; in so doing he renders to
God enmity for love. {RH March 5, 1889, par. 2} {1888 267.2}
Au fost mulţi cei care au mărturisit că pe măsură ce au fost prezentate adevărurile cercetătoare,
au fost convinşi, în lumina legii, că sunt călcători ai ei. Ei se încrezuseră în propria lor
neprihănire. Acum vedeau această neprihănire a lor ca pe nişte haine murdare, în comparaţie cu
neprihănirea lui Hristos, care este singura acceptabilă înaintea lui Dumnezeu. Chiar dacă nu erau
călcători pe faţă ai legii, s-au văzut pe ei înşişi depravaţi şi cu o inimă degradată. S-au văzut că îşi
puseseră alţi dumnezei în locul Tatălui lor Ceresc. Se străduiseră să se abţină de la păcat, dar se
încrezuseră în propria lor putere. Noi trebuie să mergem la Isus exact aşa cum suntem, să ne
mărturisim păcatele, şi să ne aruncăm sufletele neajutorate în braţele Răscumpărătorului nostru plin
de compasiune. Aceasta supune mândria inimii şi este o răstignire a eu-lui. În parabolă, Tatăl a
văzut că se întoarce fiul rătăcitor. I-a văzut pocăinţa şi părerea de rău din suflet, s-a umplut de milă
faţă de el şi a fugit, a căzut pe gâtul lui şi l-a sărutat. Fiul şi-a rostit cuvintele pline de căinţă: „Tată,
am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Dar tatăl a
zis robilor săi: „Aduceţi repede haina cea mai bunã, şi îmbrăcaţi-l cu ea; puneţi-i un inel în deget, şi
încălţăminte în picioare. Aduceţi viţelul cel îngrăşat, şi tăiaţi-l. Să mâncăm şi să ne veselim; căci
acest fiu al meu era mort, şi a înviat; era pierdut, şi a fost găsit.” Fiul cel rătăcitor şi-a mărturisit
păcatul pe deplin. Nu a căutat nici o scuză pentru răul pe care l-a făcut, şi a fost iertat şi restabilit
în casa tatălui său. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 130}
There were many who testified that as the searching truths had been presented, they had been
convicted in the light of the law as transgressors. They had been trusting in their own righteousness.
Now they saw it as filthy rags, in comparison with the righteousness of Christ, which is alone acceptable to
God. While they had not been open transgressors, they saw themselves depraved and degraded in heart.
They had substituted other gods in the place of their Heavenly Father. They had struggled to refrain from sin,
but had trusted in their own strength. We should go to Jesus just as we are, confess our sins, and cast our
helpless souls upon our compassionate Redeemer. This subdues the pride of the heart, and is a crucifixion
of self. In the parable, the father saw the returning prodigal son. He saw his repentance and contrition of
soul, and he had compassion on him, and ran, and fell on his neck and kissed him. The son spoke his
penitence, saying, "Father, I have sinned against Heaven, and in thy sight, and am no more worthy to be
called thy son. But the father said to his servants, Bring forth the best robe, and put it on him; and put a ring
on his hand, and shoes on his feet: and bring hither the fatted calf, and kill it; and let us eat, and be merry; for
this my son was dead, and is alive again; he was lost, and is found." The prodigal made a full confession of
his sin. He made no excuse for his wrong-doing, and he was forgiven, and re-established in his father's
house. {RH March 5, 1889, par. 11} {1888 268.3}
Vizitatorii noştri trebuie lăsaţi să înţeleagă că noi predicăm evanghelia la fel cum predicăm şi
legea, iar atunci ei se vor desfăta cu aceste adevăruri şi mulţi vor trece de partea adevărului.
Let the outsiders understand that we preach the gospel as well as the law, and they will feast upon
these truths, and many will take their stand for the truth. {Lt1-1889 (April 7, 1889) par. 15} {1888 291.2}
(Este citat Matei 5:14-16) În versetul următor, versetul 17, citim: „ Să nu credeţi că am venit să stric
Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.” Ce i-a făcut să creadă că El vrea să strice
Legea? Faptul că, cu toate că Hristos era cel reprezentat în jertfele şi rânduielile simbolice, ei nu
puteau să-şi scoată din minte ideea că ei trebuie să se ţină de lege, lege şi iar lege, ca să poată intra în
cer. Iar Hristos a intervenit cu învăţătura Lui, nu ca să-i despartă de lege ci, să le descopere lucrurile
vechi în forme noi. El a venit ca să descopere lumina aceea în cadrul evangheliei, pentru ca ei să
poată înţelege că este esenţial pentru ei să aibă lumina aceasta. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 162}
(Matthew 5:14-16): “Ye are the light of the world. A city that is set on a hill cannot be hid. Neither do men
light a candle, and put it under a bushel, but on a candlestick; and it giveth light unto all that are in the house.
Let your light so shine before men, that they may see your good works, and glorify your Father which is in
heaven.”
We read in the following verse, (verse 17), “Think not that I am come to destroy the law, or the prophets: I
am not come to destroy, but to fulfil.” What made them think that? It was because, notwithstanding they had
had Christ represented in the typical offerings and sacrifices, yet they could not get it out of their minds that it
was the law, the law, the law, that they must dwell upon as their entrance into heaven. And here Christ
comes in with His lesson, not to detract from the law, but to reveal to them the old light in new settings. He
comes to reveal that light in the framework of the gospel, that they might understand in regard to this light that
it was essential for them to have. {Ms5-1889 (June 19, 1889) par. 1-2} {1888 337.1}
Legea lui Dumnezeu îl condamnă pe păcătos. Ea arată defectele de caracter. Însă, dacă stai toată
viaţa înaintea legii şi îi spui, „curăţă-mă. Pregăteşte-mă pentru cer”, poate să o facă? Nu. În lege nu
este putere pentru a salva pe călcătorul legii în păcat. Şi atunci? În legea aceea trebuie să se vadă
Hristos neprihănirea noastră, iar apoi Hristos este Cel înălţat. „După ce voi fi înălţat de pe pământ,
voi atrage la Mine pe toţi oamenii” (Ioan 12:32). {Materialele 1888, vol. 1, pag. 165}
Here the law of God condemns the sinner. It points out the defects of his character. But you can stand
before that law all your lifetime and say, "Cleanse me. Fit me for heaven," but can it do it? No; there is no
power in law to save the transgressor of law in sin. Then what? Christ must appear in that law as our
righteousness, and then Christ is lifted up. "And I, if I be lifted up from the earth, will draw all men unto me"
(John 12:32). {Ms5-1889 (June 19, 1889) par. 22} {1888 344.2}
Pavel spune că el a predicat din casă în casă pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa faţă de
Domnul Isus Hristos. Pentru ce a venit Isus Hristos în lumea noastră? Ca să atragă mintea şi să o
conducă la pocăinţă. În felul acesta este manifestată iubirea Tatălui, în faptul că a dat pe Fiul Său să
moară pentru omul căzut, pentru ca acesta să poată păzi legea lui Iehova. Isus a venit în lumea
noastră, având divinitatea îmbrăcată în omenesc, iar omul trebuie să fie îmbrăcat cu neprihănirea
lui Hristos. Atunci, prin neprihănirea lui Hristos, poate sta fără vină înaintea lui Dumnezeu.
Paul says he taught from house to house repentance toward God and faith toward our Lord Jesus Christ.
What did Christ come to our world for? To attract the mind and bring it to repentance. Here we have the love
of the Father in giving His son to die for fallen man, that he might keep the law of Jehovah. {1888 345.1}
Now Jesus stands in our world, His divinity clothed with humanity, and man must be clothed with
Christ's righteousness. Then he can, through the righteousness of Christ, stand acquitted before God.
{1888 345.2} {Ms5-1889 (June 19, 1889) par. 25-26}
Totul depinde de ascultarea noastră faţă de poruncile lui Dumnezeu. De aceea, el [Uriah Smith] îi
ia pe cei ce au fost prezentaţi într-o lumină falsă şi îi leagă în mănunchiuri ca şi cum noi am fi
discreditat cerinţele legii lui Dumnezeu. Este imposibil să înălţăm legea lui Iehova, dacă nu ne
ţinem de neprihănirea lui Isus Hristos. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 166}
Everything depends upon our being obedient to God's commandments. Therefore he takes those that
have been placed in false settings and he binds them in a bundle as though we were discarding the claims of
God's law, when it is no such thing. It is impossible for us to exalt the law of Jehovah unless we take
hold of the righteousness of Jesus Christ. {Ms5-1889 (June 19, 1889) par. 35} {1888 348.1}
Nu voi mai continua cu istoria aceasta, ci voi spune într-un fel foarte nedesăvârşit, că legea arată
spre Hristos şi Hristos arată spre lege. Din cauza faptului că omul a călcat legea, vremea în care
trăim este o perioadă în care, aproape în mod universal, legea lui Dumnezeu este făcută fără valoare.
Cât de puţini îşi dau seama de responsabilitatea lor personală înaintea lui Dumnezeu. Puterea de
acţionare liberă şi independentă, să ne umple de veneraţie. Dumnezeu vorbeşte. Ce spune El? El
spune „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea
ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi. … fă aşa, şi vei avea viaţa veşnică.”
(Luca 10:27,28).
Ne este imposibil să înţelegem natura cuprinzătoare a legii lui Dumnezeu, dacă nu Îl vedem pe
Hristos pe crucea Calvarului – jertfa de ispăşire. Prin lege vine cunoştinţa păcatului. Legea morală a
lui Dumnezeu este detectorul păcatului. Cum am putea să ştim în mod inteligent ce este păcat,
dacă nu recunoaştem standardul moral al lui Dumnezeu de neprihănire? Cel ce are cea mai
deplină concepţie despre jertfa infinită a lui Hristos pentru păcatele lumii, şi care prin credinţă prinde
şi îşi însuşeşte neprihănirea lui Hristos ce devine astfel neprihănirea lui personală, acela poate
vedea sfinţenia, frumuseţea şi slava legii lui Dumnezeu, şi poate exclama împreună cu David, „cât de
mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gândesc la ea.” (Psalmi 119:97). {Materialele 1888, vol. 1, pag.
177}
I will pursue this history no further, but I will in a very imperfect manner state [that] the law points to
Christ and Christ points to the law. Because man has broken the law, the day in which we live is a period
when the law of God is almost universally made void. How few realize their personal responsibility to God.
The power of free, independent action may fill us with awe. God speaks. What does He say? He says, "Thou
shalt love the Lord thy God with all thy heart, and with all thy soul, and with all thy strength, and with all thy
mind; and thy neighbor as thyself. . . . This do and thou shalt live" (Luke 10:27, 28). {1888 373.2}
It is impossible for us to realize the far-reaching nature of God's law unless we view Christ upon the cross
of Calvary--the atoning sacrifice. Through the law is the knowledge of sin. God's moral law is the sin
detector, and how can we have an intelligent knowledge of what constitutes sin unless we acknowledge
God's moral standard of righteousness? He who has the fullest conceptions of the infinite sacrifice of
Christ for the sins of the world, and by faith seizes and appropriates the righteousness of Christ as his
righteousness, can see the holiness, beauty, and glory in the law of God, and exclaim with David, "O how I
love Thy law! It is my meditation all the day" (Psalms 119:97). {1888 373.3} {Ms30-1889 (June 21, 1889) par.
62-63}
Legea lui Dumnezeu se referă atât la acţiunile exterioare, cât şi la cele interioare ale omului.
Ea este un detector al gândurilor, intenţiilor şi scopurilor pe care le are sufletul. Omul poate fi
vinovat de păcate pe care numai Dumnezeu le cunoaşte. Legea lui Dumnezeu cercetează cu
adevărat inimile. Există pasiuni întunecate, cum ar fi gelozia, dorinţa de răzbunare, ura şi răutatea,
pofta şi ambiţiile nebuneşti, ce sunt ascunse de vederea omenească, însă marele EU SUNT cunoaşte
totul. Se meditează la aceste păcate, dar nu sunt înfăptuite pentru că nu apare ocazia. Legea lui
Dumnezeu înregistrează toate acestea. Păcatele acestea tainice, ascunse, influenţează caracterul.
Legea lui Dumnezeu nu condamnă doar ceea ce facem, ci şi ceea ce nu facem. În ziua
socotelilor finale, se vor vedea înregistrate şi păcatele omise ca şi cele comise. Dumnezeu va aduce
la judecată orice faptă, orice lucru ascuns. Nu este destul ca, după propria ta măsură de caracter, să
dovedeşti că nu ai făcut nici un rău. Faptul că cineva nu a făcut nici un bine va fi destul pentru a-l
condamna ca rob rău şi necredincios. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 177}
God's law reaches to the internal as well as to the external actions of men. It is a discerner of the
thoughts and intents and purposes of the soul. A man may be guilty of sins which God alone knows. God's
law is indeed a searcher of hearts. There are dark passions of jealousy and revenge and hatred and malignity,
lust, and wild ambition that are covered up from human observation, and the great I AM knows it all. Sins
have been contemplated and yet not carried out for want of opportunity. God's law makes a record of all
these. These hidden-away, secret sins form character. {1888 374.1}
The law of God condemns not only what we have done but what we have not done. We will, in the day
of final accounts, find a register of the sins of omission as well as the sins of commission. God will bring
every work into judgment, with every secret thing. It is not enough that by your own measurement of character
you prove you have done no positive wrong. The fact that one has done no positive good will be enough
to condemn him as a wicked and slothful servant. {1888 374.2} {Ms30-1889 (June 21, 1889) par. 64-65}
Nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui, prin faptele Legii. În lege nu este nici o putere
pentru a-l salva pe călcătorul legii. Dacă omul, după ce a călcat legea, ar fi putut să fie salvat prin
cele mai puternice eforturi ale sale de a păzi legea, atunci nu ar fi fost nevoie să moară Isus. Omul ar
fi putut sta în picioare prin propriile sale merite şi să spună, „sunt fără păcat”. Dumnezeu nu va
coborî niciodată legea la standardul omului, iar omul nu se poate ridica niciodată singur pentru a
corespunde cerinţelor ei de desăvârşire. Însă Hristos vine în lumea noastră şi plăteşte datoria
păcătosului, suferă pedeapsa pentru călcarea legii, satisface dreptatea, şi acum păcătosul poate
pretinde neprihănirea lui Hristos. „Unde s-a înmulţit păcatul, acolo harul s-a înmulţit şi mai mult”
(Romani 5:20).
Harul, însă, nu vine ca să-l scuze pe păcătos aşa încât acesta să continue să păcătuiască. Harul
lui Dumnezeu nu micşorează legea, ci o întăreşte dovedind că este neschimbătoare în caracter.
„Bunătatea şi credincioşia se întâlnesc, dreptatea şi pacea se sărută.” (Psalmi 85:10). Dumnezeu
priveşte la Fiul Său murind pe cruce, dreptatea este satisfăcută iar Isus este numit „Domnul,
Neprihănirea noastră”. Fie ca păcătosul să-şi însuşească prin credinţă meritele sângelui
Mântuitorului răstignit pentru el – „Domnul, Neprihănirea mea”. {Materialele 1888, vol. 1, pag.
177}
By the deeds of the law shall no flesh be justified. There is no power in law to save the transgressor
of law. If man, after his transgression, could have been saved by his utmost energy to keep the law, then
Jesus need not have died. Man could have stood on his own merits and said, "I am sinless." God will never
bring down the law to man's standard, and man can never lift himself up to answer to its claims of perfection.
But Christ comes to our world and pays the sinner's debt, suffers the penalty for transgression of the law, and
satisfies justice, and now the sinner may claim the righteousness of Christ. "Where sin abounded, grace
did much more abound" (Romans 5:20). {1888 374.3}
But grace does not come in to excuse the sinner in the continuance of sin. God's grace does not detract
from the law, but establishes the law as changeless in its character. Here "mercy and truth are met
together; righteousness and peace have kissed each other" (Psalms 85:10). God looks upon His Son dying
upon the cross and is satisfied, and Jesus is called "the Lord Our Righteousness." Then let the sinner by
faith appropriate the merits of the blood of a crucified Redeemer to his own case--"the Lord my
righteousness." {1888 375.1} {Ms30-1889 (June 21, 1889) par. 66-67}
Noi am vorbit despre Lege. Este bine. Însă noi L-am înălţat doar ocazional pe Hristos ca
Mântuitor iertător de păcate. Trebuie să-L păstrăm înaintea ochilor pe Mântuitorul iertător de
păcate. Însă trebuie să-L prezentăm în adevărata Sa poziţie – venind să moară pentru a înălţa şi a
slăvi Legea lui Dumnezeu, şi totuşi pentru a îndreptăţi pe păcătosul care îşi pune toată încrederea
în meritele sângelui unui Mântuitor răstignit şi înviat. Aceste lucruri nu au fost prezentate clar.
We have talked the law. This is right. But we have only casually lifted up Christ as the sin-pardoning
Saviour. {1888 429.3}
We are to keep before the mind the sin-pardoning Saviour. But we are to present Him in His true position-
coming to die to magnify the law of God and make it honorable, and yet to justify the sinner who shall
depend wholly upon the merits of the blood of a crucified and risen Saviour. This is not made plain. {1888
430.1} {Ms27-1889 (September 13, 1889) par. 4-5}
Se va pune întrebarea: Noi primim mântuirea pe baza unor condiţii? Niciodată nu venim la
Hristos condiţionat. Iar după ce venim la Hristos, care este condiţia? Condiţia este ca prin credinţă
vie să ne sprijinim cu totul şi pe deplin pe meritele sângelui unui Mântuitor răstignit şi înviat. Dacă
facem aşa, atunci lucrăm faptele neprihănirii. Dar când Dumnezeu cheamă păcătosul din lume,
invitându-l, nu-i pune nicio condiţie; el este atras de invitaţia lui Hristos şi nu există vreo condiţie de
felul: „trebuie să răspunzi ca să poţi veni la Dumnezeu.” Păcătosul vine, şi după ce vine şi vede pe
Hristos înălţat pe crucea de la Calvar, cu care Dumnezeu îi impresionează mintea, el surprinde o
dragoste dincolo de orice şi-a imaginat că ar putea să vadă. Şi ce se întâmplă apoi? Pe măsură ce
priveşte această dragoste, îşi dă seama că este un păcătos. Ei bine, atunci ce este păcatul? Dintr-o
dată ajunge să înţeleagă. Nu este nicio altă definiţie dată în această lume, decât că păcatul este
călcarea Legii; şi prin urmare el află ce este păcatul. Aici apare pocăinţa faţă de Dumnezeu. Şi
mai ce? – credinţa faţă de Domnul şi Mântuitorul Isus Hristos, Cel care poate rosti iertare în
dreptul păcătosului.
Hristos atrage pe oricine nu a trecut graniţa. Îl atrage astăzi la El. Oricât de păcătos ar fi, îl atrage.
Dacă păcătosul îşi poate fixa braţul pe crucea de pe Calvar, atunci nu mai este codamnare
pentru păcat. 79 Pentru ce este el acolo? Pentru că Legea a fost călcată, şi el începe să vadă că este
un păcătos; iar Hristos a murit pentru că Legea a fost călcată. Atunci el începe să privească
neprihănirea lui Hristos ca singurul mijloc care poate curăţa păcătosul de păcatele şi de
fărădelegile sale.
E nevoie să avem o înţelegere inteligentă a acestui lucru. E nevoie să ne prindem de neprihănirea
lui Isus Hristos prin credinţă vie, şi să înţelegem că noi nu avem nicio neprihănire. Noi
putem să lucrăm cât de bine putem, dar nu putem produce nicio virtute de la noi înşine; doar
neprihănirea lui Isus Hristos poate face aceasta. Pe măsură ce suntem îmbrăcaţi cu neprihănirea
lui Isus Hristos, ne este împărtăşită o putere şi o tărie care ne face să nu mai vrem să păcătuim;
nu putem să o mai facem, dacă avem neprihănirea lui Hristos, şi dacă Hristos lucrează cu noi şi
prin noi. Putem să mai facem greşeli, mai putem face erori; dar vom urî aceste păcate – păcatele
care au cauzat suferinţele Fiului lui Dumnezeu pentru noi, întrucât eram călcători ai Legii lui
Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 40}
The question will come up, How is it? Is it by conditions that we receive salvation? Never by conditions
do we come to Christ. And if we come to Christ, then what is the condition? The condition is that by living
faith we lay hold wholly and entirely upon the merits of the blood of a crucified and risen Saviour. When we do
that, then we work the works of righteousness. But when God is calling the sinner in our world, and inviting
him, there is no condition there; he is drawn by the invitation of Christ and it is not, "Now you have got to
respond in order to come to God." The sinner comes, and as he comes and views Christ elevated upon that
cross of Calvary, which God impresses upon his mind, there is a love beyond anything that is imagined that
he has taken hold of. And what then? As he beholds that love, why he says that he is a sinner. Well, then,
what is sin? Why at once he has to come here to find out. There is no definition given in our world but that
transgression is the transgression of the law; and therefore he finds out what sin is. And there is
repentance toward God; and what then?--why, faith toward our Lord and Saviour Jesus Christ that can speak
pardon to the transgressor. {1888 537.2}
Christ is drawing everyone that is not past the boundary. He is drawing him to Himself today. No matter
how great that sinner is, He is drawing him. If the sinner can get his arm fixed upon the cross of Calvary, then
there is no conviction of sin. What is he there for? Because the law has been transgressed, and he begins to
see that he is a sinner; and Christ died because the law was transgressed. And then he begins to look to the
righteousness of Christ as the only thing that can cleanse the sinner from his sins and from his
transgressions. {1888 537.3}
Now, we want to have an intelligent knowledge of this thing. We want to take hold of the righteousness of
Jesus Christ by living faith, and know that we have not any. We may work to the very best of our ability, but
we cannot make a single virtue in ourselves; it is the righteousness of Jesus Christ alone that can do it.
Then, as we are clothed with the righteousness of Christ, we have a power and a strength that is
imparted unto us, and we will not want to sin; we cannot do it with the righteousness of Christ, and with
ourselves in a position where we shall have Christ working with us and by us. We may make mistakes; we
may make errors; but we shall hate these sins--the sins that caused the suffering of the Son of God in our
behalf because we were transgressors of the law of God. {1888 538.1} {Ms9-1890 (February 3, 1890) par.3-
6}
Fraţilor, ne vom aduce şi ne vom lăsa în mâinile Lui poverile noastre? Haideţi să o facem. Haideţi
să le punem peste Purtătorul de poveri, iar atunci când vom avea ceva de făcut, o vom face. Şi când
vom pleca din acest loc, să fiţi atât de plini de solie ca de un foc în oasele voastre, încât să nu puteţi
tăcea. Este adevărat că oamenii vor spune, „sunteţi prea excitaţi; faceţi prea mult caz din aceasta, şi
nu vă gândiţi destul la Lege; trebuie să vă gândiţi mai mult la Lege; nu căutaţi tot timpul să ajungeţi
la neprihănirea lui Hristos, ci restauraţi Legea.”
Lăsaţi Legea să-şi poarte singură de grijă. Noi am stăruit atât de mult asupra Legii până am ajuns
uscaţi ca munţii Ghilboa, peste care nu cade nici rouă, nici ploaie. Haideţi să ne încredem în meritele
lui Isus Hristos din Nazaret. Dumnezeu să ne ajute să avem ochii unşi cu alifie pentru ochi, ca să
vedem. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 50}
Brethren, do we carry our loads there and leave them? Let us do it. Let us roll it right on the Burden-
bearer; and when we have a part to act we will act it. And when you go from this place, Oh be so full of the
message that it is like fire shut up in your bones, that you cannot hold your peace. It is true men will say,
"You are too excited; you are making too much of this matter, and you do not think enough of the law; now,
you must think more of the law; don't be all the time reaching for this righteousness of Christ, but build up
the law." {1888 557.1}
Let the law take care of itself. We have been at work on the law until we get as dry as the hills of
Gilboa, without dew or rain. Let us trust in the merits of Jesus Christ of Nazareth. May God help us that our
eyes may be anointed with eyesalve, that we may see. {1888 557.2} {Ms10-1890 (February 6, 1890) par. 23-
25}
Fraţilor, să nu ne punem cu toţii poverile acolo? Şi când vom pleca de la această întâlnire, fie ca
adevărul să ardă în sufletele noastre ca un foc aprins în oase. Veţi întâlni pe aceia care vor spune,
„Voi sunteţi prea excitaţi cu privire la această problemă. Voi aţi luat-o prea în serios. Să nu atingeţi
atât de mult neprihănirea lui Hristos, şi nu faceţi atît de mult caz din aceasta. Să predicaţi Legea.”
Ca popor, noi am predicat Legea până când am ajuns atât de uscaţi, ca munţii Ghilboa care nu au
nici rouă, nici ploaie. Noi trebuie să predicăm pe Hristos în Lege, şi astfel în predicare va fi sevă şi
hrană şi va fi ca o mâncare pentru turma înfometată a lui Dumezeu. Noi nu trebuie să ne
încredem deloc în meritele noastre, ci în meritele lui Isus din Nazaret. Ochii noştri trebuie unşi cu
alifia pentru ochi. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 53}
Brethren, shall we not all of us leave our loads there? and when we leave this meeting, may it be with the
truth burning in our souls like fire shut up in our bones. You will meet with those who will say, "You are too
much excited over this matter. You are too much in earnest. You should not be reaching for the
righteousness of Christ, and making so much of that. You should preach the law." As a people, we have
preached the law until we are as dry as the hills of Gilboa that had neither dew nor rain. We must preach
Christ in the law, and there will be sap and nourishment in the preaching that will be as food to the famishing
flock of God. We must not trust in our own merits at all, but in the merits of Jesus of Nazareth. Our eyes must
be anointed with eye-salve. {RH March 11, 1890, par. 13} {1888 560.4}
Legea lui Dumnezeu este standardul complet al neprihănirii. Omul nu are în el însuşi
suficientă înţelepciune ca să contureze un regulament perfect care să spună ce este bine, şi de
aceea Dumnezeu a dat legea Lui ca o călăuză sigură. Omul nu este lăsat în seama raţiunii lui
eronate, în ce priveşte felul în care trebuie să se poarte cu tovarăşii lui în slujirea lui Dumnezeu. El
nu este lăsat să se împiedice pe drum, urmând închipuirea inimii şi minţii lui. Dumnezeu
atrage atenţia oamenilor spre un regulament de acţiune uşor de înţeles: poruncile care Îl au pe
Dumnezeu ca Autor, Legea pe care inspiraţia o numeşte sfântă, dreaptă şi bună. Slujirea pe care
Dumnezeu o aşteaptă de la slujitorii Săi nu este lăsată sub semnul confuziei sau îndoielii. Vrea omul
să iubească pe Dumnezeu mai presus de orice, şi pe aproapele ca pe el însuşi? {Materialele 1888,
vol. 4, pag. 7}
The law of God is a complete standard of righteousness. Man has not in himself sufficient wisdom to
frame a perfect rule of right, and therefore God has given His law as a safe guide. Man is not left to his own
fallacious reasoning in regard to his course of action toward his fellow men or his service to God. He is not left
to stumble along, following the imagination of his own heart and mind. God calls the attention of men to a
comprehensible rule of action, commandments that have God for their Author, the law pronounced by
inspiration holy, just, and good. The service that God expects of His servants is not left to question and doubt.
Will man love God supremely, and his neighbor as himself? {Lt15-1895 (June 8, 1895) par. 17} {1888 1385.1}
Cine sunt cei care vor primi viaţa veşnică? Cei care înaintea universului cerului sunt declaraţi că
în Hristos au suferit pedeapsa legii, şi că în El au împlinit neprihănirea ei. E nevoie să fim una în
caracter cu Hristos. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 23}
Who will be the receivers of eternal life? All who before the universe of heaven are adjudged to have in
Christ endured the penalty of the law, and in Him fulfilled its righteousness. We are to be one in
character with Christ. {Lt55-1895 (September 19, 1895) par. 11} {1888 1429.1}
Legea şi Evanghelia (1890-1899)
În timp ce o clasă perverteşte învăţătura îndreptăţirii prin credinţă, şi neglijează să se

supună condiţiilor arătate în Cuvântul lui Dumnezeu, „dacă mă iubiţi, păziţi poruncile mele,” este o
greşeală tot atât de mare din partea acelora ce pretind a crede şi a asculta de poruncile lui Dumnezeu,
să se aşeze în opoziţie cu preţioasele raze de lumină (noi pentru ei) reflectate de la crucea de pe
Calvar. Ei nu văd lucrurile minunate din Legea lui Dumnezeu. Pentru toţi cei ce sunt împlinitori ai
Cuvântului, şi ai oricărei porunci de ascultare, este şi o promisiune foarte sigură în dreptul
poruncii. Am pierdut foarte mult pentru că nu am avut deschişi ochii înţelegerii, ca să pricepem
lucrurile minunate ale Legii lui Dumnezeu. Pe de o parte, cei religioşi au despărţit în general,
Legea de evanghelie, în timp ce pe de altă parte, noi am făcut aproape acelaşi lucru, din alt punct de
vedere. Noi nu am înălţat înaintea oamenilor neprihănirea lui Hristos şi nici deplina semnificaţie
a marelui Său plan de răscumpărare. L-am lăsat pe dinafară pe Hristos şi iubirea Lui inegalabilă, şi
am introdus teorii şi raţionamente, am predicat argumente. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 92, 159}
While one class pervert the doctrine of justification by faith, and neglect to comply with the conditions
laid down in the Word of God, "If ye love me, keep my commandments," there is fully as great an error on the
part of those who claim to believe and obey the commandments of God, who place themselves in opposition
to the precious rays of light (new to them) reflected from the cross of Calvary. They do not see the
wondrous things in the law of God. To all who are doers of the word, with every injunction to obedience, there
is a promise the most positive underlying the command. And we have lost very much in that we have not
opened the eyes of our understanding to discern the wondrous things in the law of God. On the one hand the
religionist generally has divorced the law and the gospel, while we have on the other hand almost done the
same from another standpoint. We have not held up before the people the righteousness of Christ and
the full significance of His great plan of redemption. We have left out Christ and His matchless love, and
brought in the theories and reasonings, preached arguments. {Ms24-1890 (May 18, 1890) par. 13-14} {1888
669.1}; {Ms36-1890, par. 33-34} {1888 822.1-2}
Să fie foarte clar oricărei minţi: dacă Îl acceptăm pe Hristos ca Răscumpărător, trebuie
să-L acceptăm ca Conducător. Noi nu putem avea asigurarea, încrederea neclintită în Hristos ca
Mântuitor al nostru, până când nu Îl recunoaştem şi până când nu ne supunem poruncilor Lui. În
felul acesta dovedim că suntem de partea lui Dumnezeu. Atunci credinţa noastră are un sunet
veritabil. Ea lucrează prin dragoste. Spuneţi din toată inima voastră, „Doamne, cred că Tu ai
murit ca să îmi răscumperi sufletul. Dacă tu ai socotit de aşa o valoare sufletul meu încât să-Ţi dai
viaţa pentru mine, atunci Îţi încredinţez viaţa mea cu toate posibilităţile şi cu toate slăbiciunile, ca să
o păzeşti.” Voinţa trebuie să fie adusă în perfectă armonie cu voia lui Dumnezeu. {Materialele 1888,
vol. 2, pag. 92,160}
Let this point be fully settled in every mind: If we accept Christ as a Redeemer we must accept Him as a
Ruler. We cannot have the assurance, the perfect confiding trust in Christ as our Saviour until we
acknowledge Him and are obedient to His commandments. Thus we evidence our allegiance to God. We
have then the genuine ring in our faith. It works by love. Speak it from your heart, "Lord, I believe Thou hast
died to redeem my soul. If Thou hast placed such a value upon my soul to give Thy life for mine, I give my life
and all its possibilities in all my weakness into Thy keeping." The will must be brought into complete harmony
with the will of God. {Ms24-1890 (May 18, 1890) par. 16} {1888 670.1}; {Ms36-1890, par. 36} {1888 823.1}
Exemplul lui Hristos se află înaintea noastră, pentru a păstra Legea în strânsă legătură
cu Evanghelia. Acestea nu pot fi separate. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 93}
The example of Christ is before us, ever to keep the law and the gospel closely connected. They
cannot be separated. {Ms24-1890 (May 18, 1890) par. 21} {1888 672.1}
Relaţia lui Hristos faţă de Lege este mult prea puţin înţeleasă… Legea şi evanghelia sunt atât de
contopite una cu alta, încât nu poate fi prezentat adevărul aşa cum este în Isus, fără să fie contopite
aceste subiecte în deplină armonie. Legea este evanghelia lui Hristos acoperită; evanghelia lui Isus
nu este nici mai mult nici mai puţin decât Legea desluşită prin prezentarea principiilor ei
nemărginite. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 95}
The relation of Christ to the law is but faintly comprehended… The law and the gospel are so blended
that the truth cannot be presented as it is in Jesus, without blending these subjects in perfect agreement. The
law is the gospel of Christ veiled; the gospel of Jesus is nothing more or less than the law defined, showing
its far-reaching principles. {RH May 27, 1890, par. 9} {1888 674.2}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.May.27.1890.par.9&para=821.10461
„Curcubeul Meu, pe care l-am aşezat în nor, el va sluji ca semn al legământului dintre Mine şi
pământ... Eu îmi voi aduce aminte de legământul dintre Mine şi voi… şi apele nu se vor mai face un
potop, ca să nimicească orice făptură.” În curcubeul de deasupra tronului este o mărturie pentru
totdeauna a faptului că „atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât a dat pe singurul Lui Fiu, pentru
ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” Oriunde este prezentată Legea
înaintea oamenilor, fie ca învăţătorul adevărului să arate spre tronul înconjurat de curcubeul
făgăduinţei, neprihănirea lui Hristos. Slava Legii este Hristos; El a venit ca să înalţe
Legea şi să o slăvească. Arătaţi clar că îndurarea şi adevărul se întâlnesc în Hristos, că
neprihănirea şi pacea se îmbrăţişează. Când priviţi la tronul Său, înălţându-vă rugăciunea, lauda şi
mulţumirea către Dumnezeu, atunci vă desăvârşiţi caracterul creştin, atunci Îl reprezentaţi pe
Hristos în lume. Voi rămâneţi în Hristos, şi Hristos rămâne în voi. Atunci aveţi pacea care
depăşeşte orice pricepere. Avem nevoie să medităm continuu asupra lui Hristos şi a frumuseţii
Lui atrăgătoare. Noi trebuie să îndreptăm minţile spre Isus, să le legăm de El. În fiecare discurs,
stăruiţi asupra atributelor divine.
După cum curcubeul se formează în nor prin unirea luminii soarelui cu picurii de apă, tot
aşa curcubeul din jurul tronului reprezintă puterea combinată a dreptăţii şi îndurării. Nu doar
dreptatea este cea care trebuie să fie menţinută; aceasta ar eclipsa slava curcubeului aflat deasupra
promisiunii; omul nu ar putea vedea atunci decât pedeapsa Legii. Dar dacă nu ar fi dreptate, dacă nu
ar fi pedeapsă, guvernarea lui Dumnezeu nu ar avea stabilitate. Judecata şi îndurarea împreună fac
ca mîntuirea să fie deplină şi completă. Contopirea celor două ne conduc, atunci când Îl
privim pe Răscumpărătorul lumii, şi când privim Legea lui Dumnezeu, să exclamăm: „îndurarea
Ta mă face mare.” Ştim că evanghelia este un sistem complet şi desăvârşit, care descoperă că
Legea lui Dumnezeu nu poate fi schimbată. Ea inspiră inima cu speranţă şi cu iubire faţă de
Dumnezeu. Îndurarea ne invită să intrăm pe porţi în cetatea lui Dumnezeu, iar dreptatea este
satisfăcută să acorde fiecărui suflet ascultător privilegii depline ca membru al familiei regale, ca
fiu al Împăratului cerului. Dacă am avea defecte în caracter, nu am putea trece prin porţile pe
care îndurarea le-a deschis celui ascultător; căci dreptatea stă la intrare şi cere sfinţenie, puritate, în
toţi cei care Îl vor vedea pe Dumnezeu. Dacă dreptatea ar fi adusă la tăcere, dacă ar fi posibil ca
îndurarea divină să deschidă porţile pentru toţi oamenii, indiferent de caracter, atunci în cer s-ar
produce o stare de nemulţumire şi rebeliune mai rea decât înainte ca Satana să fi fost expulzat.
Pacea, fericirea şi armonia cerului ar fi distruse. Trecerea de la pământ la cer nu va schimba
caracterul oamenilor. Fericirea celor răscumpăraţi în cer vine din caracterele pe care şi le-au
format în viaţa aceasta, după chipul lui Hristos. Sfinţii din cer au fost mai întâi sfinţi pe pământ.
Mântuirea pe care a câştigat-o Hristos pentru om, cu un sacrificiu atât de mare, este singura care
are valoare, este cea care salvează din păcat, cea care ne scapă de cauza întregii mizerii şi
nenorociri din lumea noastră. Îndurarea întinsă peste păcătos îl atrage continuu spre Hristos. Dacă
răspunde, dacă vine în pocăinţă cu mărturisire, dacă se prinde cu credinţă de nădejdea care îi este
pusă în faţă prin evanghelie, Dumnezeu nu dispreţuieşte inima zdrobită şi mâhnită. În felul acesta
Legea lui Dumnezeu nu este slăbită, ci puterea păcatului este zdrobită, iar sceptrul îndurării este
întins păcătosului pocăit.{Materialele 1888, vol. 2, pag. 118}
"I do set my bow in the cloud, and it shall be for a token of a covenant between me and the earth ..... And I
will remember my covenant, ... and the waters shall no more become a flood to destroy all flesh." In the
rainbow above the throne is an everlasting testimony that "God so loved the world, that he gave his only
begotten Son, that whosoever believeth in him should not perish, but have everlasting life." Whenever the law
is presented before the people, let the teacher of truth point out the throne arched with the rainbow of
promise, the righteousness of Christ. The glory of the law is Christ; He came to magnify the law, and
make it honorable. Make it distinct that mercy and truth have met together in Christ, and righteousness and
peace have embraced each other. It is when you are looking to His throne, offering up your penitence and
praise and thanksgiving to God, that you perfect Christian character, and represent Christ to the world.
You abide in Christ, and Christ abides in you; you have that peace that passeth all understanding. We need
constantly to meditate upon Christ and His attractive loveliness. We must direct minds to Jesus, fasten
them upon Him. In every discourse dwell upon the divine attributes. {1888 729.2}
As the bow in the cloud is formed by the union of the sunlight and the shower, so the rainbow
encircling the throne represents the combined power of mercy and justice. It is not justice alone that is to
be maintained; for this would eclipse the glory of the rainbow above the promise; man could see only the
penalty of the law. Were there no justice, no penalty, there would be no stability to the government of God. It
is the mingling of judgment and mercy that makes salvation full and complete. It is the blending of the two
that leads us, as we view the world's Redeemer, and the law of Jehovah, to exclaim, "Thy gentleness hath
made me great." We know that the gospel is a perfect and complete system, revealing the immutability of the
law of God. It inspires the heart with hope, and with love for God. Mercy invites us to enter through the gates
into the city of God, and justice is satisfied to accord to every obedient soul full privileges as a member of the
royal family, a child of the heavenly King. If we were defective in character, we could not pass the gates
that mercy has opened to the obedient; for justice stands at the entrance, and demands holiness, purity, in
all who would see God. Were justice extinct, and were it possible for divine mercy to open the gates to the
whole race, irrespective of character, there would be a worse condition of disaffection and rebellion in heaven
than before Satan was expelled. The peace, happiness, and harmony of heaven would be broken up. The
change from earth to heaven will not change men's characters; the happiness of the redeemed in heaven
results from the characters formed in this life, after the image of Christ. The saints in heaven will first have
been saints on earth. {1888 730.1}
The salvation that Christ made such a sacrifice to gain for man, is that which is alone of value, that which
saves from sin, the cause of all the misery and woe in our world. Mercy extended to the sinner is constantly
drawing him to Jesus. If he responds, coming in penitence with confession, in faith laying hold of the hope set
before him in the gospel, God will not despise the broken and contrite heart. Thus b of God is not weakened,
but the power of sin is broken, and the scepter of mercy is extended to the penitent sinner.
{1888 731.1} {Lt1f-1890 (November 1890) par. 27-31}
https://egwwritings.org/?ref=en_Lt1f-1890.27&para=5477.33
Simt asupra sufletului meu povara de a prezenta nu numai Legea, ci şi Evanghelia. Una nu este
completă fără cealaltă. Auzim de aşa de mulţi care sunt amăgiţi de duşman, şi care afirmă tot timpul,
„sunt mântuit; sunt mântuit”; dar dacă le prezinţi marele standard moral al neprihănirii, ei arată atâta
dispreţ faţă de norma lui Dumnezeu de neprihănire, încât ne putem da seama că ei nu ştiu ce
înseamnă să fii mântuit. 282 Ei au prins aceste cuvinte şi le repetă ca un papagal, în timp ce nu ştiu
nimic despre harul salvator. Inima nu este în armonie cu Legea lui Dumnezeu, ci este în
vrăjmăşie cu Legea aceasta. Aşa a fost marele rebel în cer…
Cum poate să fie adus păcătosul să îşi cunoască păcatele, dacă nu ştie ce este păcatul? Singura
definiţie a păcatului pe care o dă Cuvântul lui Dumnezeu este cea din 1Ioan 3:4: „păcatul
este fărădelege.” Păcătosul trebuie să fie făcut să simtă că este un călcător al Legii. Hristos
murind pe crucea Calvarului, îi atrage atenţia. De ce a murit Hristos? Pentru că a fost singura
posibilitate prin care omul a putut să fie salvat. El a devenit Înlocuitorul şi siguranţa noastră.
El a luat asupra Lui păcatele noastre, ca să poată atribui neprihănirea Lui tuturor celor ce cred
în El. Iubirea pe care Isus Hristos a dat-o pe faţă pentru om prin suferinţele pe care le-a îndurat pe
crucea Calvarului, este o taină până şi pentru oastea îngerilor din cer. Uimitoare este iubirea Tatălui
care a dat pe Fiul Său să moară, pentru a răscumpăra păcătosul! Oh, ce iubire, nu se găsesc cuvinte
pentru o aşa iubire!
Bunătatea şi iubirea lui Dumnezeu îl conduce pe păcătos la pocăinţă faţă de Dumnezeu
şi la credinţă faţă de Domnul Isus Hristos. Păcătosul trezit, condamnat de păcat prin descoperirea
reală a iubirii lui Dumnezeu, este dus în faţa Legii pe care a călcat-o. Aceasta îl cheamă la pocăinţă,
totuşi, nu există nicio calitate mântuitoare în Lege pentru a ierta călcarea Legii, aşa încât cazul lui
pare fără speranţă. Dar Legea îl atrage la Hristos. Oricât de adânci ar fi păcatele fărădelegilor lui,
sângele lui Isus Hristos îl poate curăţa de orice păcat.
Există o necesitate de a stărui asupra iubirii lui Isus Hristos; acest lucru este esenţial. Dar
aceasta nu este tot ce trebuie să fie vorbit. Marele standard al caracterului – Legea cea sfântă a
lui Dumnezeu, cu toate poruncile ei solemne – ar trebui să fie expus în mod clar, împreună cu
circumstanţele rostirii Legii pe Muntele Sinai într-o măreţie înfricoşătoare. Domnul Isus Hristos a
fost acolo în persoană. El a rostit Legea aceasta şi a dat poruncile care nu pot fi schimbate, nici
desfiinţate şi sunt veşnice în caracterul lor. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 142}
I feel the burden on my soul to present not only the law but the gospel. One is not complete without the
other. We hear so many who are deceived by the enemy constantly claiming, "I am saved; I am saved;" but
you present God's great moral standard of righteousness before them, and they show such contempt of God's
rule of righteousness that we know that they do not know what it means to be saved. They have caught up the
words, and repeat them parrot-like, while they know nothing of saving grace. The heart is not in harmony with
the law of God, but is at enmity with that law. Thus was the great rebel in heaven. Will the Lord take men and
women to heaven who have no respect for the law of His universe? {1888 779.4}…
What is to bring the sinner to the knowledge of his sins unless he knows what sin is? The only definition
of sin in the Word of God is given us in 1 John 3:4: "Sin is the transgression of the law." The sinner must
be made to feel that he is a transgressor. Christ dying upon the cross of Calvary is drawing his attention. Why
did Christ die? Because it was the only means for man to be saved. He became our substitute and surety.
He took upon Himself our sins that He might impute His own righteousness to all who believe in Him. The
love of Jesus Christ displayed for man in the sufferings He endured on the cross of Calvary is a mystery even
to the angelic host of heaven. Amazing love of the Father to give His Son to die to ransom the sinner! Oh,
what love, what inexpressible love! {1888 780.2}
The goodness and the love of God lead the sinner to repentance toward God and faith toward our Lord
Jesus Christ. The awakened sinner, convicted of sin by the true display of the love of God, is pointed to the
law he has transgressed. It calls to him to repent, yet there is no saving quality in law to pardon the
transgression of law, and his case seems hopeless. But the law draws him to Christ. However deep are his
sins of transgression, the blood of Jesus Christ can cleanse him from all sin. {1888 780.3}
There is a necessity of dwelling upon the love of Jesus Christ; this is essential. But it is not all that
must be spoken. The great standard of character--God's holy law, with all its solemn injunctions--should be
distinctly set forth, together with the circumstances of the giving of the law from Mount Sinai in awful grandeur.
The Lord Jesus Christ was there in person. He spoke that law, and gave the commandments, which are
unalterable, unchangeable, and eternal in their character. {1888 781.1} {Ms53-1890 (December 27, 1890)
par. 49-53}
În timp ce stăruim asupra caracterului părintesc al lui Dumnezeu, şi a iubirii arătate pentru om în
dăruirea singurului Său Fiu, trebuie să le spunem oamenilor de ce a fost necesar un sacrificiu atât
de costisitor. A fost necesar din cauza păcatului. Ce este păcatul? Este călcarea Legii. Numai
Fiul lui Dumnezeu putea să plătească pedeapsa, şi putea să o plătească numai prin umilinţa şi
moartea Lui. În timp ce oamenii privesc la cruce, conştiinţa se trezeşte. Ei văd maiestatea
Legii, sfinţenia lui Dumnezeu, şi faptul că ei nu seamănă cu El în caracter. Ei fug la Isus Hristos ca
să găsească scăpare, la Cel care îi poate curăţa de orice pată a păcatului şi îi înfiază în familia regală,
făcându-i fii ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Isus Hristos. Atunci cuvintele
rugăciunii pe care a înălţat-o Tatălui vor fi împlinite: „Eu în ei, şi Tu în Mine; pentru ca ei
să fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis, şi că i-ai iubit, cum M-ai
iubit pe Mine. Tată, vreau ca acolo unde Sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia pe care Mi i-ai dat
Tu, ca să vadă slava Mea, slavă pe care Mi-ai dat-o Tu; fiindcă Tu M-ai iubit înainte de întemeierea
lumii… Eu le-am făcut cunoscut Numele Tău, şi li-L voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu
care M-ai iubit Tu, să fie în ei, şi Eu să fiu în ei.” Ioan 17: 23-26. 284 {Materialele 1888, vol. 2, pag.
143}
While we dwell upon the paternal character of God, and His love expressed for man in the gift of His only
begotten Son, we must tell people why such a costly sacrifice was necessary. It was because of sin.
What is sin? The transgression of the law. Only the Son of God could pay the penalty, and that by His own
humiliation and death. As men look at the cross, conscience will be aroused. They will see the majesty of
the law, the holiness of God, and their own unlikeness to His character. They will flee for refuge to Jesus
Christ, who can cleanse them from every stain of sin and adopt them into the royal family, making them sons
of God and joint heirs with Jesus Christ. Then will the words of the prayer He offered to His Father be verified:
"I in them, and thou in me, that they may be made perfect in one; and that the world may know that thou hast
sent me, and hast loved them, as thou hast loved me. Father, I will that they also, whom thou hast given me,
be with me where I am; that they may behold my glory, which thou hast given me: for thou lovedst me before
the foundation of the world. . . . And I have declared unto them thy name, and will declare it: that the love
wherewith thou hast loved me may be in them, and I in them." John 17:23-26. {Ms53-1890 (December 27,
1890) par. 54} {1888 781.2}
Să nu credeţi că oamenii pot fi mişcaţi doar prin prezentarea iubirii lui Dumnezeu. Puteţi
clădi foarte frumos subiectul acesta, dar este fără fundaţie. Săpaţi adânc, şi puneţi temelia
pe Hristos – Mântuitorul răstignit, care a murit pentru călcătorul Legii, pentru ca acesta să nu
piară ci să aibă viaţa veşnică. Cum? Prin faptul că se întoarce la supunere faţă de Legea cea
sfântă a lui Dumnezeu. „Pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa în Domnul nostru Isus Hristos.”
(Fapte 20:21).
Legea şi Evanghelia merg mână în mână. Una este completarea celeilalte. Legea, fără credinţă în
Evanghelia lui Hristos nu poate salva pe călcătorul Legii. Evanghelia, fără Lege este
ineficientă şi lipsită de putere. Legea şi Evanghelia sunt o unitate desăvârşită. Domnul Isus a pus
temelia clădirii, şi tot El „pune piatra cea mai însemnată în vârful Templului, în mijlocul
strigătelor de: „Îndurare, îndurare cu ea!”” (Zaharia 4:7). El este şi Autorul şi Desăvârşitorul
credinţei noastre, Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul, Cel dintâi şi Cel de pe urmă. Cele două
contopite – Evanghelia lui Hristos şi Legea lui Dumnezeu – produc iubire şi credinţă autentică.
Take not the position that men can be moved by the presentation of the love of God alone. You may
build ever so fine a structure, but it is without foundation. Dig deep, lay the foundation on Christ alone--a
crucified Redeemer who died for the transgressor that he should not perish but have eternal life. How? Only
by coming back to his allegiance to God's holy law. "Repentance toward God, and faith toward our Lord
Jesus Christ." Acts 20:21. {1888 783.1}
The law and the gospel go hand in hand. The one is the complement of the other. The law without faith
in the gospel of Christ cannot save the transgressor of law. The gospel without the law is inefficient and
powerless. The law and the gospel are a perfect whole. The Lord Jesus laid the foundation of the building,
and He lays "the headstone thereof with shoutings, crying, Grace, grace unto it." Zechariah 4:7. He is the
Author and Finisher of our faith, the Alpha and Omega, the beginning and the end, the first and the last. The
two blended--the gospel of Christ and the law of God--produce the love and faith unfeigned. {1888 783.2}
{Ms53-1890 (December 27, 1890) par. 58-59}
Există un singur mare adevăr central, care trebuie ţinut întotdeauna în faţa ochilor atunci când
cercetăm Scripturile: Hristos, şi El răstignit. Orice alt adevăr este investit cu influenţă şi cu putere
în mod corespunzător cu relaţia pe care o are cu această temă. Numai în lumina crucii putem
înţelege caracterul solemn al Legii lui Dumnezeu. Sufletul paralizat din cauza păcatului poate fi
înzestrat cu viaţă numai prin lucrarea care a fost făcută pe cruce de Autorul mântuirii noastre. Iubirea
lui Hristos constrânge omul să se unească cu El în lucrările şi în jertfirea Lui. Descoperirea iubirii
divine trezeşte în ei simţul obligaţiei lor pe care au neglijat-o, de a fi purtători de lumină către lume,
şi îi inspiră cu un spirit misionar. Adevărul acesta le luminează mintea şi le sfinţeşte sufletul.
Adevărul acesta izgoneşte necredinţa şi inspiră credinţă. Acesta este singurul mare adevăr care
trebuie să fie ţinut în mod continuu în mintea oamenilor. Cu toate acestea, cât de vag este înţeleasă
iubirea lui Dumnezeu; şi în predicarea cuvântului, ea face doar foarte slabă impresie.
There is one great central truth to be kept ever before the mind in the searching of the Scriptures: --
Christ and Him crucified. Every other truth is invested with influence and power corresponding to its relation
to this theme. It is only in the light of the cross that we can discern the exalted character of the law of
God. The soul palsied by sin can be endowed with life only through the work wrought out upon the cross by
the Author of our salvation. The love of Christ constrains man to unite with Him in His labors and sacrifice.
The revelation of divine love awakens in them a sense of their neglected obligation to be light-bearers to the
world, and inspires them with a missionary spirit. This truth enlightens the mind and sanctifies the soul. It will
banish unbelief and inspire faith. It is the one great truth to be constantly kept before the minds of men. Yet
how dimly is the love of God understood; and in the teaching of the word it makes but a faint impression.
{Ms31-1890, par. 14} {1888 806.1}
Multă lumină preţioasă a fost adusă la această întâlnire (Minneapolis, 1888). Legea lui
Dumnezeu a fost proslăvită, aşezată înaintea oamenilor în cadrul evangheliei lui Isus Hristos, şi a
lăsat în multe minţi impresii care se vor adânci şi vor dura cât veşnicia, în timp ce alte minţi
s-au închis în faţa luminii din cauză că nu se potrivea cu ideile şi părerile lor anterioare.
Much precious light was brought out at this meeting [Minneapolis, 1888]. The law of God was exalted,
placed before the people in the framework of the gospel of Jesus Christ, which left impressions on many
minds which will be deepened and will be as lasting as eternity, while some minds were closed against light
because it did not meet their ideas and former opinions {Ms37-1890, par. 9} {1888 828.1}
Hristos declară mai departe: „Cine mănâncă trupul Meu, şi bea sângele Meu, are viaţa veşnică; şi
Eu îl voi învia în ziua de apoi. Căci trupul Meu este cu adevărat o hrană, şi sângele Meu
este cu adevărat o băutură. Cine mănâncă trupul Meu, şi bea sângele Meu, rămâne în Mine, şi
Eu rămân în el.” (Vers. 54-56). Cuvintele acestea sunt foarte asemănătoare cu cele pe care le-a
folosit atunci când S-a reprezentat pe Sine ca pe o viţă ale cărei ramuri sunt urmaşii Săi: „Rămâneţi
în Mine, şi Eu voi rămânea în voi. După cum mlădiţa nu poate aduce roadă de la sine, dacă nu
rămâne în viţă, tot aşa nici voi nu puteţi aduce roadă, dacă nu rămâneţi în Mine. Eu Sunt Viţa, voi
sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine, şi în cine rămân Eu, aduce multă roadă; căci despărţiţi de
Mine, nu puteţi face nimic.” (Ioan 15:4,5).
Cum ar putea poporul nostru să fie ajutat mai bine decât dacă i se dă pâinea vieţii? Şi
pâinea aceasta este Cuvântul lui Dumnezeu; căci Hristos a spus: „Duhul este acela care dă viaţă,
carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu, Sunt duh şi viaţă.” (Ioan 6:63).
Legea şi Evanghelia, aşa cum sunt descoperite în Cuvânt, trebuie să fie predicate înaintea
oamenilor; căci Legea împreună cu Evanghelia vor da convingeri în ce priveşte păcatul. În timp ce
condamnă păcatul, Legea lui Dumnezeu îndreaptă privirea spre Evanghelie, descoperindu-L pe
Isus Hristos, Cel în care „locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii.” Slava Evangheliei
reflectă lumină peste epoca Iudeilor, dând semnificaţie întregului sistem iudaic de umbre şi
simboluri. În felul acesta Legea şi Evanghelia sunt contopite. În nicio cuvântare ele nu trebuie să
fie despărţite. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 187}
Christ further declares: "Whoso eateth My flesh, and drinketh My blood, hath eternal life; and I will raise
him up at the last day. For My flesh is meat indeed, and My blood is drink indeed. He that eateth My flesh,
and drinketh My blood, dwelleth in Me, and I in him" (Verses 54-56). These words are very similar to those
He used in representing Himself as the Vine, and His followers as the branches: "Abide in Me, and I in you.
As the branch cannot bear fruit of itself, except it abide in the vine, no more can ye, except ye abide in Me. I
am the Vine, ye are the branches: He that abideth in Me, and I in him, the same bringeth forth much fruit: for
without Me ye can do nothing" (John 15:4, 5). {1888 892.3}
How can our people be better helped than by being given the bread of life? And this bread is God's
Word; for Christ has said: "It is the spirit that quickeneth; the flesh profiteth nothing: the words that I speak
unto you, they are spirit, and they are life" (John 6:63). {1888 892.4}
The law and the gospel, revealed in the Word, are to be preached to the people; for the law and the
gospel, blended, will convict of sin. God's law, while condemning sin, points to the gospel, revealing Jesus
Christ, in whom "dwelleth all the fulness of the Godhead bodily." The glory of the gospel reflects light upon the
Jewish age, giving significance to the whole Jewish economy of types and shadows. Thus both the law and
the gospel are blended. In no discourse are they to be divorced. {1888 892.5} {Ms21-1891 (February 27,
1891) par. 10-12}
Mulţi dintre fraţii şi surorile noastre nu văd lucrurile minunate care pot fi văzute în
Legea lui Dumnezeu. Ei nu au privit ceea ce a fost descoperit lui Moise atunci când s-a rugat:
„Arată-mi slava Ta!” (Exod 33:18). Lui Moise i-a fost descoperit caracterul lui Dumnezeu.
„Domnul S-a pogorât într-un nor, a stat acolo lângă el şi a rostit Numele Domnului. Şi Domnul a
trecut pe dinaintea lui şi a strigat: „Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare şi
milostiv, încet la mânie, plin de bunătate şi credincioşie, care Îşi ţine dragostea până în mii de
neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte pe cel vinovat
drept nevinovat, şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la al
treilea şi al patrulea neam!” (Exod 34:5-7).
Apostolul Ioan, în prima lui epistolă, redă definiţia păcatului. El declară: „Oricine face păcat,
face şi fărădelege; şi păcatul este fărădelege.” (1 Ioan 3:4).
Lui Moise, caracterul lui Dumnezeu i s-a descoperit ca fiind slava Sa. În acelaşi fel, noi privim
slava lui Hristos, privind caracterul Lui. Pavel spune: „Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o
oglindă, slava Domnului, şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă (din caracter în
caracter), prin Duhul Domnului.” (2 Corinteni 3:18). {Materialele 1888, vol. 2, pag. 184}
Many of our brethren and sisters do not discern the wondrous things that are to be seen in God's law.
They have not beheld that which was revealed to Moses when he prayed, "I beseech Thee, show me Thy
glory" (Exodus 33:18). To Moses was revealed God's character. "The Lord descended in the cloud, and
stood with him there, and proclaimed the name of the Lord. And the Lord passed by before him, and
proclaimed, The Lord, The Lord God, merciful and gracious, longsuffering, and abundant in goodness and
truth, Keeping mercy for thousands, forgiving iniquity and transgression and sin, and that will by no means
clear the guilty" (Exodus 34:5-7). {1888 893.2}
The apostle John, in his first epistle, gives the definition of sin, He declares: "Whosoever committeth sin
transgresseth also the law: for sin is the transgression of the law" (1 John 3:4). {1888 893.3}
To Moses, the character of God was revealed as His glory. In like manner, we behold the glory of
Christ by beholding His character. Paul says: "We all, with open face beholding as in a glass the glory of the
Lord, are changed into the same image from glory to glory [from character to character] even as by the Spirit
of the Lord" (2 Corinthians 3:18). {1888 893.4} {Ms21-1891 (February 27, 1891) par. 14-16}
Subiectul care atrage inima păcătosului este Hristos şi El răstignit. Pe crucea de pe Calvar, Isus
este descoperit lumii în dragostea Sa de neegalat. Prezentaţi-L astfel mulţimii înfometate, iar lumina
iubirii Sale va câştiga oamenii de la întuneric la lumină, de la păcat la ascultare şi sfinţenie.
Privindu-L pe Isus, pe crucea de pe Calvar, conştiinţa se trezeşte faţă de caracterul ticălos al
păcatului, şi nimic altceva nu o poate trezi în felul acesta. Păcatul este cel care a cauzat moartea
iubitului Fiu al lui Dumnezeu, iar păcatul este călcarea legii. Asupra Lui au fost puse nelegiuirile
noastre, ale tuturor. Păcătosul spune apoi despre lege că este bună, căci el îşi dă seama că aceasta
condamnă faptele sale rele, în timp ce preamăreşte dragostea fără seamăn a lui Dumnezeu care i-a
asigurat mântuirea prin atribuirea neprihănirii Aceluia care n-a cunoscut niciun păcat şi în a
cărui gură nu s-a găsit niciun vicleşug. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 76}
The theme that attracts the heart of the sinner is Christ, and him crucified. On the cross of Calvary,
Jesus stands revealed to the world in unparalleled love. Present him thus to the hungering multitudes, and the
light of his love will win men from darkness to light, from transgression to obedience and true holiness.
Beholding Jesus upon the cross of Calvary arouses the conscience to the heinous character of sin as nothing
else can do. It was sin that caused the death of God's dear Son, and sin is the transgression of the law. On
him was laid the iniquities of us all. The sinner then consents unto the law that it is good; for he realizes that it
condemns his evil deeds, while he magnifies the matchless love of God in providing for him salvation through
the imputed righteousness of Him who knew no sin, in whose mouth there was found no guile. {RH
November 22, 1892, par. 9} {1888 1074.1}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.November.22.1892.par.9&para=821.12332
Mântuitorul înălţat trebuie să fie văzut în lucrarea Sa eficientă ca Miel junghiat, stând pe tron,
pentru a împărţi binecuvântările nepreţuite ale legământului, beneficii pentru care a murit, ca să
le poată câştiga pentru fiecare suflet care va crede în El. Ioan nu a putut exprima această
iubire în cuvinte; era prea adâncă, prea largă; el cheamă familia omenească să o privească. Hristos
pledează pentru biserică în curţile cereşti de sus, pledează pentru cei pentru care El a plătit
ca preţ de răscumpărare sângele vieţii Său. Secole, ani, niciodată nu pot diminua eficienţa
acestei jertfe ispăşitoare. Acest mesaj al Evangheliei harului Său, trebuia să fie dat bisericii în linii
clare şi distincte, ca lumea să nu mai spună că adventiştii de ziua a şaptea vorbesc de lege, lege,
dar nu predică şi nu cred pe Hristos. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 179}
The uplifted Saviour is to appear in His efficacious work as the Lamb slain, sitting upon the throne to
dispense the priceless covenant blessings, the benefits He died to purchase for every soul who should believe
on Him. John could not express that love in words; it was too deep, too broad; he calls upon the human family
to behold it. Christ is pleading for the church in the heavenly courts above, pleading for those for whom He
paid the redemption price of His own life blood. Centuries, ages, can never diminish the efficacy of this
atoning sacrifice. This message of the gospel of His grace was to be given to the church in clear and
distinct lines, that the world should no longer say, Seventh-day Adventists talk the law, the law, but do
not preach or believe Christ. {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 44} {1888 1337.1}
Cuvintele lui Ioan trebuie vestite de poporul lui Dumnezeu, ca toţi să poată discerne lumina şi
să umble în lumină: „Cel ce vine din cer, este mai presus de toţi; cel ce este de pe
pământ, este pământesc, şi vorbeşte ca de pe pământ. Cel ce vine din cer, este mai presus de toţi. El
mărturiseşte ce a văzut şi a auzit, şi totuşi nimeni nu primeşte mărturia Lui. Cine primeşte mărturia
Lui, adevereşte prin aceasta că Dumnezeu spune adevărul. Căci Acela, pe care L-a trimis
Dumnezeu, vorbeşte cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu-I dă Duhul cu măsură. Tatăl
iubeşte pe Fiul, şi a dat toate lucrurile în mâna Lui. Cine crede în Fiul, are viaţa veşnică; dar cine nu
crede în Fiul, nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.”
Aceasta este mărturia care trebuie să meargă în lungul şi în latul lumii. Aceasta prezintă legea
şi Evanghelia, unind cele două într-un întreg perfect. (Vezi Romani 5, şi 1 Ioan 3:9, până la
sfârşitul capitolului.) Aceste scripturi preţioase vor impresiona fiecare inimă care este deschisă
pentru a le primi. „Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate” – celor
care sunt smeriţi cu inima. „Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a
dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu.” Ei nu au doar o credinţă formală, o teorie a adevărului,
o religie legalistă, ci ei cred în scopul de a-şi însuşi cele mai bogate daruri ale lui Dumnezeu. Ei cer
darul, ca să îl poată da altora. Ei pot spune, „Şi noi toţi am primit din plinătatea Lui, şi har după har.”
John’s words are [to be] sounded by God’s people, that all may discern the light and walk in the light.
“He that cometh from above is above all; he that is of the earth is earthly, and speaketh of the earth; He that
cometh from heaven is above all. And what he hath seen and heard, that he testifieth; and no man receiveth
his testimony. He that hath received his testimony hath set to his seal that God is true. For He whom God hath
sent speaketh the words of God: for God giveth not the Spirit by measure unto Him. The Father loveth the
Son, and hath given all things into his hands. He that believeth on the Son hath everlasting life: and he that
believeth not the Son, shall not see life: but the wrath of God abideth on him.” [Verses 31-36.] {Lt57-1895
(May 1, 1895) par. 47} {1888 1338.2}
This is the testimony that must go throughout the length and breadth of the world. It presents the
law and the gospel, binding up the two in a perfect whole. (See Romans 5, and 1 John 3:9) to the close of
the chapter. These precious scriptures will be impressed upon every heart that is opened to receive them.
“The entrance of Thy words giveth light; it giveth understanding to the simple”—those who are contrite in
heart. [Psalm 119:130.] “As many as received Him, to them gave He power to become the sons of God, even
to them that believe on His name.” [John 1:12.] These have not a mere nominal faith, a theory of truth, a legal
religion, but they believe to a purpose, appropriating to themselves the richest gifts of God. They plead for the
gift, that they may give to others. They can say, “Of His fulness have all we received, and grace for grace.”
[Verse 16.] {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 48} {1888 1339.1}
Legea rosteşte condamnarea în dreptul celor ce nu sunt împlinitori ai preceptelor Lui.

Dumnezeu nu va accepta nicio scuză pe care ar putea să o prezinte omul pentru a obţine achitarea.
Nu este în Lege nicio putere pentru a salva pe călcătorul Legii. Dar Hristos, Cel care S-a dat pe
Sine Însuşi ca să poarte păcatul lumii, este Mijlocitorul omului şi Cel care iartă păcatul tuturor
celor ce îşi mărturisesc păcatele şi Îl acceptă pe El ca Mântuitor al lor. „Tuturor celor ce L-au primit,
adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu.” „Şi noi toţi am
primit din plinătatea Lui, şi har după har.” {Materialele 1888, vol. 4, pag. 8}
The law speaks condemnation to those who are [not] doers of His precepts. God will accept no plea
that man can offer to obtain acquittal. There is no power in law to save the transgressor of law. But Christ,
who gave himself as the world’s sin bearer, becomes the Mediator for man, and the Sin-pardoner for all
who come confessing their sins and accepting Him as their Saviour. “As many as received him, to them gave
He power to become the sons of God, even to them that believe on His name.” “And of His fullness have all
we received, and grace for grace.” [John 1:12, 16.] {Lt15-1895 (June 8, 1895) par. 26} {1888 1388.1}
„Oricine iubeşte, este născut din Dumnezeu şi cunoaşte pe Dumnezeu … Dacă ne iubim unii pe
alţii, Dumnezeu locuieşte în noi, şi iubirea Lui este făcută desăvârşită în noi.” „Dumnezeu este
dragoste; dacă rămâne cineva în dragoste, rămâne în Dumnezeu, şi Dumnezeu în El.”
Întreaga Lege este împlinită în cel care iubeşte pe Dumnezeu cu toată inima sa, şi pe aproapele
ca pe el însuşi. Aceasta înseamnă să fie „slavă lui Dumnezeu în locurile înalte, şi pace pe pământ
între oamenii plăcuţi Lui.” O, nu este o dovadă de slăbiciune să ai o inimă miloasă, sensibilă, umilă
şi împreună simţitoare! De o aşa inimă nimeni nu ar trebui să se ruşineze, ca şi cum ar fi o slăbiciune.
Aceasta este puternic derivată de la Hristos. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 36}
“Every one that loveth is born of God, and knoweth God. ... If we love one another, God dwelleth in us, and
his love is perfected in us. ... God is love; and he that dwelleth in love dwelleth in God, and God in him.” [1
John 4:7, 12, 16.] The entire law is fulfilled in him who loves God with all his heart, and his neighbor as
himself. This is “glory to God in the highest, and on earth peace, good will toward men.” [Luke 2:14.] O, it is
not weakness to have a tender, <humble,> sympathetic, pitying heart. Of this no one should be ashamed as
if it were a weakness. It is strength derived from Christ. {Lt86-1895 (September 27, 1895) par. 29} {1888
1466.3}
„Legea ne-a fost un îndrumător spre Hristos, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă”
[Galateni 3:24]. În versetul acesta, prin apostolul, Duhul Sfânt vorbeşte îndeosebi despre legea
morală. Legea ne descoperă păcatul, ne face să simţim nevoia noastră după Hristos, şi să
fugim la El pentru a găsi iertare şi pace în urma pocăinţei faţă de Dumnezeu şi a credinţei în
Domnul nostru Isus Hristos. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 74}
“The law was our schoolmaster to bring us unto Christ, that we might be justified by faith.” [Galatians
3:24.] In this scripture, the Holy Spirit through the apostle is speaking especially of the moral law. The law
reveals sin to us, and causes us to feel our need of Christ, and to flee unto Him for pardon and peace by
exercising repentance toward God and faith toward our Lord Jesus Christ. {Lt96-1896 (June 6, 1896) par. 3}
{1888 1575.1}
Legea celor zece porunci nu trebuie să fie privită aşa de mult pe latura interdicţiei, cât pe latura
îndurării. Interdicţiile din partea ei sunt garanţia sigură a fericirii pe care o găsim în
ascultare. Dacă este primită în Hristos, ea lucrează în noi puritatea caracterului care ne va aduce
bucurie de-a lungul veacurilor veşniciei. Pentru cel ascultător, ea este un zid de protecţie. Noi vedem
în ea bunătatea lui Dumnezeu care, prin faptul că descoperă oamenilor principiile imutabile
ale neprihănirii, caută să-i protejeze de relele care rezultă din călcarea Legii. {Materialele 1888,
vol. 4, pag. 74}
The law of Ten Commandments is not to be looked upon as much from the prohibitory side, as from the
mercy side. Its prohibitions are the sure guarantee of happiness in obedience. As received in Christ, it
works in us the purity of character that will bring joy to us through eternal ages. To the obedient it is a wall
of protection. We behold in it the goodness of God, who by revealing to men the immutable principles of
righteousness, seeks to shield them from the evils that result from transgression. {Lt96-1896 (June 6, 1896)
par. 5} {1888 1575.3}
Legea este exprimarea modului de a gândi al lui Dumnezeu; atunci când o primim în
Hristos, ea devine modul nostru de a gândi; ea ne ridică deasupra puterii dorinţelor şi tendinţelor
naturale, deasupra ispitelor care conduc la păcat. „Multă pace au cei ce iubesc Legea Ta, şi nu li se
întâmplă nicio nenorocire” – nimic nu-i face să se împiedice. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 75}
The law is an expression of God’s idea. When we receive it in Christ, it becomes our idea. It lifts us
above the power of natural desires and tendencies, above temptations that lead to sin. “Great peace have
they that love thy law; and nothing shall offend them,”—cause them to stumble. [Psalm 119:165.] {Lt96-1896
(June 6, 1896) par. 7} {1888 1576.2}
Învăţăturile lui Hristos nu au fost o nouă revelaţie, ci adevăruri vechi, a căror origine era El Însuşi
şi pe care El le-a dat aleşilor lui Dumnezeu, adevăruri pentru care a venit pe pământ ca să le scoată
de sub erorile sub care au fost îngropate. El Însuşi era marele centru al luminii şi adevărului, însă
învăţătura pe care a prezentat-o poporului Iudeu era pentru ei o nouă revelaţie. Sistemul iudaic încă
nu este pe deplin înţeles de oamenii din zilele noastre. Adevăruri vaste şi profunde sunt conţinute
în istoria Vechiului Testament. Evanghelia este interpretul ei, cheia care deschide tainele
acestuia. Planul de mântuire dezvăluie înţelegerii aceste adevăruri.{Materialele 1888, vol. 4, pag.
123}
Christ’s lessons were not a new revelation, but old truths which He Himself had originated and given to the
chosen of God, and which He came to earth to rescue from the error under which they had been buried. He
Himself was the great center of light and truth, but His instruction to the Jewish people was a new revelation
to them. The Jewish economy is not yet fully comprehended by men today. Truths vast and profound are
contained in Old Testament history. The gospel is its interpreter, the key which unlocks its mysteries.
The plan of redemption is unfolding these truths to the understanding. {Ms75-1899 (May 11, 1899) par. 6}
{1888 1689.1}
Curcubeul făgăduinţei, neprihănirea lui Hristos (1892-1894)
Dragostea Lui este slava curcubeului care înconjoară tronul de sus.

Domnul a spus, „curcubeul Meu, pe care l-am aşezat în nor, el va sluji ca semn al legământului
dintre Mine şi pământ ... şi Eu Îmi voi aduce aminte de legământul dintre Mine şi voi şi dintre toate
vieţuitoarele de orice trup; şi apele nu se vor mai face un potop, ca să nimicească orice făptură.” În
curcubeul de deasupra tronului, este o mărturie veşnică a faptului că „Fiindcă atât de mult
a iubit Dumnezeu lumea, a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să
aibă viaţa veşnică.” Ori de câte ori legea este prezentată în faţa oamenilor, învăţătorul adevărului să
arate spre tronul înconjurat de curcubeul făgăduinţei, neprihănirea lui Hristos. Slava legii este
Hristos, El a venit pentru a înălţa legea şi pentru a o onora. Arătaţi clar că mila şi pacea s-au întâlnit
împreună în Hristos, iar neprihănirea şi adevărul s-au îmbrăţişat. Când priviţi la scaunul Lui de
domnie, aducând ca jertfă pocăinţa, lauda şi mulţumirea pentru că puteţi avea un caracter
creştin desăvârşit şi că Îl puteţi prezenta pe Hristos lumii, atunci rămâneţi în Hristos şi Hristos
rămâne în voi; atunci aveţi pacea care întrece orice cunoştinţă. Avem nevoie să medităm
continuu la dragostea atrăgătoare a lui Hristos. Trebuie să ne direcţionăm minţile spre Hristos, să
ne fixăm mintea asupra Lui. În fiecare cuvântare, insistaţi asupra atributelor divine. {Materialele
1888, vol. 3, pag. 82}
His love is the glory of the rainbow encircling the throne on high. {1888 1079.5}
The Lord has said, "I do set my bow in the cloud, and it shall be for a token of a covenant between me and
the earth. . . . And I will remember my covenant, which is between me and you, and every living creature of all
flesh; and the waters shall no more become a flood to destroy all flesh." In the rainbow above the throne is
an everlasting testimony that "God so loved the world that he gave his only begotten Son, that whosoever
believeth in him should not perish, but have everlasting life." Whenever the law is presented before the
people, let the teacher of the truth point to the throne arched with the rainbow of promise, the
righteousness of Christ. The glory of the law is Christ; he came to magnify the law, and to make it
honorable. Make it appear distinct that mercy and peace have met together in Christ, and righteousness
and truth have embraced each other. When you look to his throne, offering up your penitence, praise, and
thanksgiving that you may perfect Christian character, and represent Christ to the world, you abide in
Christ, and Christ abides in you; you have the peace that passes all understanding. We need continually to
meditate upon Christ's attractive loveliness. We must direct minds to Jesus, fasten them upon him. In every
discourse dwell upon the divine attributes. {RH December 13, 1892, par. 6} {1888 1079.6}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.December.13.1892.par.6&para=821.12378
După cum curcubeul în nor este format prin unirea luminii soarelui cu picăturile de apă, tot aşa
curcubeul care înconjoară tronul reprezintă puterea combinată a milei şi a dreptăţii. Nu doar
dreptatea este cea care trebuie să fie păstrată, pentru că aceasta ar eclipsa slava curcubeului
făgăduinţei, care se află deasupra tronului; atunci oamenii ar putea vedea numai pedeapsa legii. Dacă
nu ar exista dreptate, dacă nu ar fi pedeapsă, nu ar putea exista stabilitate în guvernarea lui
Dumnezeu. Combinarea dreptăţii şi a milei, este cea care face mântuirea completă. Atunci când
vedem pe Mântuitorul lumii şi legea lui Iehova, îmbinarea celor două este cea care ne face să
exclamăm, „ajung mare prin bunătatea Ta.” Ştim că Evanghelia este un sistem perfect şi
complet, dezvăluind imutabilitatea Legii lui Dumnezeu. Ea inspiră inima cu speranţă şi cu
dragoste faţă de Dumnezeu. Mila ne invită să intrăm pe porţi în cetatea lui Dumnezeu, iar
dreptatea este satisfăcută să acorde fiecărui suflet ascultător, privilegiul deplin de a fi membru
al familiei împărăteşti, copil al Împăratului ceresc. Dacă am fi cu defecte de caracter, nu am putea
trece porţile pe care mila le-a deschis celor ascultători; pentru că dreptatea stă la intrare şi cere
sfinţenie în toţi cei care vor vedea pe Dumnezeu. Dacă dreptatea ar fi stinsă şi dacă ar fi posibil ca
mila divină să deschidă porţile pentru întreaga rasă omenească, indiferent de caracter, s-ar crea o
stare de nemulţumire şi răzvrătire în cer, mai rea decât înainte ca Satana să fi fost alungat. Pacea,
fericirea şi armonia cerului ar fi stricate. Trecerea de la pământ la cer nu va schimba
caracterul oamenilor; fericirea celor răscumpăraţi în ceruri rezultată din caracterul format în această
viaţă, după chipul lui Hristos. Sfinţii din cer au fost mai întâi sfinţi pe pământ. {Materialele 1888,
vol. 3, pag. 82}
As the bow in the cloud is formed by the union of the sunlight and the shower, so the rainbow encircling
the throne represents the combined power of mercy and justice. It is not justice alone that is to be
maintained; for this would eclipse the glory of the rainbow of promise above the throne; men could see only
the penalty of the law. Were there no justice, no penalty, there would be no stability to the government of God.
It is the mingling of judgment and mercy that makes salvation complete. It is the blending of the two that
leads us, as we view the world's Redeemer, and the law of Jehovah, to exclaim, "Thy gentleness hath
made me great." We know that the gospel is a perfect and complete system, revealing the immutability of the
law of God. It inspires the heart with hope, and with love to God. Mercy invites us to enter through the gates
into the city of God, and justice is satisfied to accord to every obedient soul full privileges as a member of the
royal family, a child of the heavenly King. If we were defective in character, we could not pass the gates that
mercy has opened to the obedient; for justice stands at the entrance, and demands holiness in all who
would see God. Were justice extinct, and were it possible for divine mercy to open the gates to the whole
race, irrespective of character, there would be a worse condition of disaffection and rebellion in heaven than
before Satan was expelled. The peace, happiness, and harmony of heaven would be broken. The change
from earth to heaven will not change men's character; the happiness of the redeemed in heaven results
from the character formed in this life after the image of Christ. The saints in heaven will first have been saints
on earth. {RH December 13, 1892, par. 7} {1888 1079.7}
Curcubeul de deasupra scaunului de domnie, este curcubeul făgăduinţei, mărturisind întregii

lumi că Dumnezeu nu va uita niciodată de poporul Său în lupta lui împotriva răului. Să facem pe Isus
tema discuţiei noastre. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 83}
The rainbow above the throne is the bow of promise, testifying to the whole world that God will never
forget his people in their struggle against evil. Let Jesus be our theme. {RH December 13, 1892, par. 9} {1888
1080.2}
O perdea a părut să fie în faţa ochilor multora care au lucrat în cauză, astfel că, atunci când au
prezentat legea, nu L-au văzut pe Isus şi nu au proclamat faptul că acolo unde s-a înmulţit păcatul,
harul s-a înmulţit şi mai mult. La crucea de pe Calvar este locul unde mila şi adevărul se
întâlnesc, dreptatea si pacea se sărută. Păcătosul trebuie să privească tot timpul spre
Golgota, şi cu credinţa simplă a unui copilaş, el trebuie să se odihnească în meritele lui Hristos,
acceptând neprihănirea Lui şi crezând în mila Sa. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 138}
A vail has seemed to be before the eyes of many who have labored in the cause, so that when they
presented the law, they have not had views of Jesus, and have not proclaimed the fact that, where sin
abounded, grace doth much more abound. It is at the cross of Calvary that mercy and truth meet together,
where righteousness and peace kiss each other. The sinner must ever look toward Calvary; and with the
simple faith of a little child, he must rest in the merits of Christ, accepting his righteousness and believing in
his mercy. {RH March 20, 1894, par. 2} {1888 1225.2}
Ce pierdere este pentru sufletul care înţelege cerinţele puternice ale legii, şi care încă nu reuşeşte
să înţeleagă harul lui Hristos care s-a înmulţit şi mai mult. Este adevărat că legea lui Dumnezeu
descoperă dragostea lui Dumnezeu atunci când este predicată ca un adevăr în Isus; pentru că
trebuie stăruit pe larg în fiecare predică asupra darului lui Hristos pentru această lume vinovată. Nu
este de mirare că inimile nu s-au topit în faţa adevărului, dacă acesta a fost prezentat într-o manieră
rece şi fără viaţă. Nu e de mirare că credinţa s-a îndoit de făgăduinţele lui Dumnezeu, dacă
predicatorii şi lucrătorii nu au reuşit să prezinte pe Isus în relaţia Sa cu legea lui Dumnezeu. Cât de
des ar fi trebuit ei să asigure oamenii că „El, care n-a cruţat nici chiar pe propriul Său Fiu, ci L-a
dat pentru noi toţi, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile?” {Materialele
1888, vol. 3, pag. 138}
What a loss it is to the soul who understands the strong claims of the law, and who yet fails to understand the
grace of Christ which doth much more abound! It is true that the law of God reveals the love of God when
it is preached as the truth in Jesus; for the gift of Christ to this guilty world must be largely dwelt upon in
every discourse. It is no wonder that hearts have not been melted by the truth, when it has been presented in
a cold and lifeless manner. No wonder faith has staggered at the promises of God, when ministers and
workers have failed to present Jesus in his relation to the law of God. How often should they have assured
the people that “He that spared not his own Son, but delivered him up for us all, how shall he not with him also
freely give us all things?” {RH March 20, 1894, par. 3} {1888 1225.3}
Din Hristos ne luăm eficienţa (1890)
Toată lumea zace în întuneric. Întunericul acoperă pământul, şi negură deasă popoarele, iar
Domnul îi cheamă pe membrii bisericii să lucreze împreună cu El pentru a trezi lumea, dacă va
fi posibil, ca să îşi vadă primejdia. Noi nu putem face singuri această lucrare. Trebuie să ne luăm
din Hristos eficienţa. Isus spune: „după ce voi fi înălţat de pe pământ, voi atrage la Mine pe toţi
oamenii.” Aici este secretul puterii, secretul eficienţei; căci cu toate că instrumentele omeneşti sunt
implicate în lucrarea de salvare, numai lumina care vine de la crucea înălţată poate să atragă
inimile spre cer. Noi trebuie să prezentăm adevărul aşa cum este în Isus. Trebuie să avem lumina şi
puterea unui Mântuitor care trăieşte înăuntrul nostru, căci altfel nu îi putem atrage pe alţii la El.
Noi trebuie să fim insuflaţi cu Spiritul adevărului, care este Spiritul lui Hristos. Nu există nicio
putere în omenesc pentru a atrage omenirea la Hristos. Noi suntem ca fierul care nu atrage decât dacă
este magnetizat. Trebuie să fim sfinţiţi prin adevăr, dacă vrem să avem o influenţă sfinţitoare
asupra altora. Isus spune, „Cuvântul Tău este adevărul.” Doar printr-o cunoaştere sfinţitoare a
Cuvântului lui Dumnezeu, putem fi capabili să biruim puterile întunericului şi putem câştiga suflete
pentru Stăpânul nostru. {Materialele 1888, vol. 2, pag. 152}
The whole world lieth in darkness. Darkness covers the earth, and gross darkness the people, and the
Lord calls upon the members of the church to labor together with Him in awakening the world, if possible, to
their peril. We cannot do this of ourselves. We must derive our efficiency from Christ. Jesus says, "I, if I be
lifted up, will draw all unto me." Here is the secret of power, of effectiveness; for though human
instrumentalities are employed in the work of salvation, it is the light shining from the uplifted cross that
alone can attract hearts heavenward. We must present the truth as it is in Jesus. The light and power of
an indwelling Saviour must be ours, or we cannot draw others to Him. We must be imbued with the spirit
of truth, the spirit of Christ. There is no power in humanity to draw humanity to Christ. We are as iron that
cannot attract unless it be magnetized. We must be sanctified through the truth if we would have a
sanctifying influence upon others. Jesus says, "Thy word is truth." It is through a sanctified knowledge of the
word of God that we shall be able to overcome the powers of darkness and win souls for the Master. {Ms31-
1890, par. 13} {1888 805.3}
Iubirea şi neprihănirea lui Hristos (1889)
Discursuri serioase sunt rostite în puterea Spiritului lui Dumnezeu, de către servii Săi, în legătură
cu nădejdea pusă înaintea noastră în evanghelie. Sunt prezentate iubirea şi neprihănirea lui
Hristos, fiind înţelese atât de clar încât mintea se prinde de ele prin credinţă. Pentru mulţi dintre cei
se sunt creştini de multă vreme, ele sunt ca o nouă revelaţie. „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea,
că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” Da,
aceasta este hrană la vremea potrivită, de la început până la sfârşit! {Materialele 1888, vol. 1, pag.
176}
Earnest discourses have been given in the power and Spirit of God by His servants, in regard to the hope
set before us in the gospel. The love of Jesus and the righteousness of Christ have been presented, and
they are so plainly seen the mind grasps them by faith. They have come to many who have long been
Christians, as a new revelation. "God so loved the world that He gave His only begotten Son, that whosoever
believeth in Him should not perish but have everlasting life." Oh, this is meat in due season from first to last!
{Ms30-1889 (June 21, 1889) par. 58} {1888 372.1}
De ce sunt buzele noastre atât de tăcute când este vorba de subiectul neprihănirii lui Hristos şi al
iubirii Lui faţă de lume? De ce nu dăm poporului ceea ce îi poate înviora şi îi poate învia la o viaţă
nouă? Apostolul Pavel este umplut de extaz şi de adoraţie când declară: „fără îndoială, mare este
taina evlaviei... „Cel ce a fost arătat în trup, a fost dovedit neprihănit în Duhul, a fost văzut de îngeri,
a fost propovăduit printre Neamuri, a fost crezut în lume, a fost înălţat în slavă.” (1 Timotei 3:16)…
(Filipeni 2:5-11)… (Coloseni 1:14-17).
Aceasta este marea temă cerească ce a fost neglijată în mare măsură şi nu s-a vorbit despre ea,
pentru că Hristos nu este format înăuntrul minţii omeneşti. Şi Satana lucrează întotdeauna pentru
ca Hristos să nu fie tema contemplării şi adorării. Numele acesta, atât de puternic, atât de esenţial, ar
trebui să fie pe buzele fiecărui om.
„Slujitorul ei am fost făcut eu, după isprăvnicia pe care mi-a dat-o Dumnezeu pentru voi ca să
întregesc Cuvântul lui Dumnezeu. Vreau să zic: taina ţinută ascunsă din veşnicii şi în toate veacurile,
dar descoperită acum sfinţilor Lui, cărora Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăţia
slavei tainei acesteia între Neamuri, şi anume: Hristos în voi, nădejdea slavei.”
„Pe El Îl propovăduim noi, şi sfătuim pe orice om, şi învăţăm pe orice om în toată înţelepciunea,
ca să înfăţişăm pe orice om, desăvârşit în Hristos Isus. Iată la ce lucrez eu, şi mă lupt după lucrarea
puterii Lui, care lucrează cu tărie în mine.” (Coloseni 1:25-29) {Materialele 1888, vol. 1, pag. 201}
Why are our lips so silent upon the subject of Christ's righteousness and His love for the world? Why
do we not give to the people that which will revive and quicken them into a new life? The apostle Paul is filled
with transport and adoration as he declares, "Without controversy great is the mystery of godliness: God
was manifest in the flesh, justified in the Spirit, seen of angels, preached unto the Gentiles, believed on in the
world, received up into glory." 1 Timothy 3:16. {1888 430.4}
Philippians 2:5-11. {1888 431.1} Colossians 1:14-17. {1888 431.2}
This is the grand and heavenly theme that has in a large degree been left out of the discourses because
Christ is not formed within the human mind. And Satan has had his way that it shall be thus, that Christ
should not be the theme of contemplation and adoration. This name so powerful, so essential, should be on
every tongue. {1888 431.3}
"Whereof I am made a minister, according to the dispensation of God which is given to me for you, to fulfil
the word of God; Even the mystery which hath been hid from ages and from generations, but now is made
manifest to his saints: To whom God would make known what is the riches of the glory of this mystery among
the Gentiles; which is Christ in you, the hope of glory: {1888 431.4}
"Whom we preach, warning every man, and teaching every man in all wisdom; that we may present every
man perfect in Christ Jesus: Whereunto I also labour, striving according to his working, which worketh in me
mightily." Colossians 1:25-29. {1888 431.5} {Ms27-1889 (September 13, 1889) par. 8-13}
Hristos este neprihănirea noastră (1889)
În Sabat au fost prezentate adevăruri ce erau noi pentru majoritatea celor adunaţi. Lucruri noi şi
lucruri vechi erau scoase din vistieria cuvântului lui Dumnezeu. Au fost descoperite adevăruri pe
care poporul de abia era în stare să le înţeleagă şi să şi le însuşească. A strălucit lumină din cuvântul
cel viu al lui Dumnezeu, în legătură cu legea şi evanghelia, în legătură cu realitatea că Hristos este
neprihănirea noastră, lumină care, pentru sufletele ce flămânzeau după adevăr, părea prea preţioasă
pentru a fi primită. Însă eforturile din Sabat nu au fot zadarnice. Duminică dimineaţa au existat
dovezi evidente că Duhul lui Dumnezeu producea schimbări mari în starea morală şi spirituală a
celor adunaţi. S-a produs o predare a minţii şi inimii lui Dumnezeu, şi mărturii preţioase au fost
rostite de către cei ce timp îndelungat au fost în întuneric. Unul dintre fraţi a vorbit despre lupta pe
care o experimentase înainte să poată primi vestea cea bună că Hristos este neprihănirea
noastră.{Materialele 1888, vol. 1, pag. 184}
On Sabbath, truths were presented that were new to the majority of the congregation. Things new and
old were brought forth from the treasure-house of God's word. Truths were revealed which the people were
scarcely able to comprehend and appropriate. Light flashed from the oracles of God in relation to the law
and the gospel, in relation to the fact that Christ is our righteousness, which seemed to souls who were
hungry for truth, as light too precious to be received. But the labors of the Sabbath were not in vain. On
Sunday morning there was decided evidence that the Spirit of God was working great changes in the moral
and spiritual condition of those assembled. There was a surrendering of the mind and heart to God, and
precious testimonies were borne by those who had long been in darkness. One brother spoke of the struggle
that he had experienced before he could receive the good news that Christ is our righteousness. {RH July
23, 1889, par. 10} {1888 386.10}
Îi mulţumim Domnului din toată inima, pentru că avem lumină preţioasă de prezentat înaintea
poporului, şi ne bucurăm că avem o solie pentru acest timp, solie care este adevăr prezent. Vestea
că Hristos este neprihănirea noastră a adus uşurare multor, multor suflete, iar Dumnezeu spune
poporului Său, „mergeţi înainte”. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 163}
We thank the Lord with all the heart that we have precious light to present before the people, and we
rejoice that we have a message for this time which is present truth. The tidings that Christ is our
righteousness has brought relief to many, many souls, and God says to his people, "Go forward." {RH July
23, 1889, par. 12} {1888 387.2}
Dumnezeu vă trimite o solie pe care vrea să o primiţi – o solie de lumină şi speranţă, de

mângâiere pentru poporul lui Dumnezeu. Nu este de datoria voastră să alegeţi canalul prin care să
vină lumina. Domnul vrea să vindece rănile oilor şi mieilor turmei Sale, cu balsamul ceresc al
adevărului că Hristos este Neprihănirea noastră. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 192}
God has sent you a message which He wishes you to receive--a message of light and hope and
comfort for the people of God. It is not for you to choose the channel through which the light shall come. The
Lord desires to heal the wounds of His sheep and lambs, through the heavenly balm of the truth that Christ
is our righteousness. {Lt4-1889 (July 23, 1889) par. 40} {1888 405.1}
Caracterul lui Hristos este un caracter extraordinar de perfect, iar El trebuie să fie înălţat, El
trebuie să fie scos în evidenţă înaintea ochilor, pentru că El este puterea, energia, sfinţirea şi
neprihănirea tuturor celor ce cred în El. Bărbaţii cu spirit fariseic, consideră că vor fi în siguranţă
dacă se ţin de vechile lor teorii bune, şi nu au de a face cu solia trimisă de Dumnezeu poporului Său.
Aşa au gândit şi Fariseii din vechime, iar exemplul lor ar trebui să-i avertizeze pe slujbaşii noştri ca
să se ferească de tărâmul mulţumirii de sine. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 202}
The character of Christ is an infinitely perfect character, and He must be lifted up, He must be brought
prominently into view, for He is the power, the might, the sanctification and righteousness of all who believe
in Him. The men who have had a Pharisaical spirit, think if they hold to the good old theories, and have no
part in the message sent of God to His people, they will be in a good and safe position. So thought the
Pharisees of old, and their example should warn ministers of that self-satisfied ground. {Ms27-1889
(September 13, 1889) par. 16} {1888 432.2}
Pentru fiecare suflet care întâmpină dificultăţile în puterea lui Isus şi nu este biruit, care dă faţă cu
duşmani şi cu împotrivitori şi în puterea lui Hristos stă ferm, care preia îndatoriri şi le împlineşte cu
blândeţea înţelepciunii fără să calculeze urmările, ştiind că niciunul din aceste lucruri nu poate fi
întâmpinat în puterea omenească, experienţa sa devine o cunoaştere a faptului că Hristos este
credincios în ceea ce promite. El este un ajutor atotsuficient. El va fi convins că în propria lui
putere nu poate asculta de Legea lui Dumnezeu, dar el se ţine de ceea ce este siguranţa sa, Isus
Hristos cel puternic, se odihneşte în plinătatea şi puterea lui Hristos, şi cunoaşte prin experienţă că
Hristos este neprihănirea lui, şi că El este atins de simţământul slăbiciunilor lui. Deşi poate fi
închis între zidurile închisorii, el poate crede că e de dragul adevărului. Isus este alături de el.
To every soul who meets difficulties in the strength of Jesus and is not overcome, who faces enemies and
opposers, and in the strength of Christ stands firmly, who undertakes and discharges duties in the meekness
of wisdom, not calculating the results, knowing that none of these things can be met in human strength, his
experience becomes knowledge that Christ is faithful that hath promised. He is an all-sufficient helper. He
will be convinced that he cannot in his own ability obey the law of God, but he has taken hold of the
surety, Jesus Christ the mighty one and he reposes in the fulness and strength of Christ, and knows by
experience that Christ is His righteousness, and that He can be touched with the feelings of His infirmities.
Although he may be enclosed in prison walls he may believe it is for the truth's sake. Jesus is by his side. We
are not to be rash, bold, presumptuous, defiant. In Jesus we may trust; having faith in His power to save, we
may be conquerors. {Ms6-1889 (November 4, 1889) par. 67} {1888 492.1}
Motivele venirii Domnului Hristos în lume (1889)
În versetul următor, versetul 17, citim: „ Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii;
am venit nu să stric, ci să împlinesc.” Ce i-a făcut să creadă că El vrea să strice Legea? Faptul că, cu
toate că Hristos era cel reprezentat în jertfele şi rânduielile simbolice, ei nu puteau să-şi scoată din
minte ideea că ei trebuie să se ţină de lege, lege şi iar lege, ca să poată intra în cer. Iar Hristos a
intervenit cu învăţătura Lui, nu ca să-i despartă de lege ci, să le descopere lucrurile vechi în forme
noi. El a venit ca să descopere lumina aceea în cadrul evangheliei, pentru ca ei să poată înţelege
că este esenţial pentru ei să aibă lumina aceasta. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 163}
We read in the following verse, verse 17, "Think not that I am come to destroy the law, or the prophets: I
am not come to destroy, but to fulfil." What made them think that? It was because, notwithstanding they had
had Christ represented in the typical offerings and sacrifices, they could not get it out of their minds that it was
the law, the law, the law that they must dwell upon as their entrance into heaven. And here Christ comes in
with His lesson, not to detract from the law, but to reveal to them the old light in new settings. He comes to
reveal that light in the framework of the gospel, that they might understand in regard to this light that it was
essential for them to have. {Ms5-1889 (June 19, 1889) par. 2} {1888 337.1}
Hristos venea să le spună care erau principiile legii, şi le arăta că acestea atingeau părţile cele
mai profunde ale minţii. Astfel le-a prezentat care erau intenţiile legii lui Dumnezeu. {Materialele
1888, vol. 1, pag. 162}
Now Christ goes on and tells what the principles of the law are, and shows them that it reaches into
the inmost parts of the mind. Thus He brings out the purposes of God's law. {Ms5-1889 (June 19, 1889)
par. 5} {1888 338.1}
Pentru ce a venit El în lumea aceasta? Dacă ar fi fost posibil să fim aduşi înapoi la păzirea
poruncilor lui Dumnezeu, El nu ar fi venit niciodată în lumea aceasta; dar a venit aici pentru că era
imposibil ca omul să se răscumpere singur şi să se pună singur în starea în care a fost Adam înainte
de cădere. Şi atunci, ce trebuia să facă El? A venit. Hristos înlocuitorul şi siguranţa noastră.
What did He come to this world for? Why, if it had been a possible thing for us to have been brought back
to keeping God's commandments, He never would have come to this world; but He came here because it
was impossible for man to redeem himself and bring himself into a position where Adam stood before the fall.
Then what was he to do? Christ came, our substitute and surety. {Ms5-1889 (June 19, 1889) par. 10}
{1888 340.1}
Isus nu a venit să strice legea, căci El spune: „nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege,
înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile.” Aşadar aceasta există şi astăzi. Nu s-a schimbat nici o
iotă sau frântură de slovă, aşa că orice om este sub lege. Aceasta este situaţia actuală. Iar dacă
cineva se împotriveşte legii, pe aceştia îi condamnă Dumnezeu, deoarece noi nu suntem lăsaţi în
nesiguranţă. {Materialele 1888, vol. 1, pag. 164}
He did not come to destroy the law, for He says, "One jot or one tittle shall in no wise pass from the law
till all be fulfilled." Then they remain today. Yes, there is not a jot or tittle dropped out, and everyone is under
law. This is the position that we stand in today; and if any oppose the law, they are the ones that God
condemns, because we are not left in uncertainty. {Ms5-1889 (June 19, 1889) par. 2} {1888 343.1}
Noi am vorbit despre Lege. Este bine. Însă noi L-am înălţat doar ocazional pe Hristos ca
Mântuitor iertător de păcate. Trebuie să-L păstrăm înaintea ochilor pe Mântuitorul iertător de păcate.
Însă trebuie să-L prezentăm în adevărata Sa poziţie – venind să moară pentru a înălţa şi a slăvi
Legea lui Dumnezeu, şi totuşi pentru a îndreptăţi pe păcătosul care îşi pune toată încrederea în
meritele sângelui unui Mântuitor răstignit şi înviat. Aceste lucruri nu au fost prezentate clar.
We have talked the law. This is right. But we have only casually lifted up Christ as the sin-pardoning
Saviour. {1888 429.3}
We are to keep before the mind the sin-pardoning Saviour. But we are to present Him in His true position-
coming to die to magnify the law of God and make it honorable, and yet to justify the sinner who shall
depend wholly upon the merits of the blood of a crucified and risen Saviour. This is not made plain. {1888
430.1} {Ms27-1889 (September 13, 1889) par. 4-5}
Solia este adevărată chiar dacă solii ar cădea în ispită (1892-1894)
Dacă mesagerii lui Dumnezeu, după ce au stat în picioare bărbăteşte pentru adevăr pentru un
timp, ar cădea în ispită şi L-ar dezonora pe Cel care le-a dat lucrarea, va fi aceasta o dovadă că solia
nu este adevărată? Nu, pentru că Biblia este adevărată. „La lege şi la mărturie! Căci dacă nu vor
vorbi aşa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta.” Păcatul din partea mesagerului lui
Dumnezeu l-ar face pe Satana să se bucure, iar cei care au respins mesagerul şi mesajul, ar triumfa;
dar aceasta nu ar curăţa deloc pe cei care s-au făcut vinovaţi de respingerea soliei adevărului, trimisă
de Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 52}
Should the Lord's messengers, after standing manfully for the truth for a time, fall under temptation,
and dishonor Him who has given them their work, will that be proof that the message is not true? No,
because the Bible is true. "To the law and to the testimony; if they speak not according to this word, it is
because there is no light in them." Sin on the part of the messenger of God would cause Satan to rejoice, and
those who have rejected the messenger and the message would triumph; but it would not at all clear the men
who were guilty of rejecting the message of truth sent of God. {Lt19d-1892 (September 1, 1892) par. 24}
{1888 1025.2}
https://egwwritings.org/?ref=en_Lt19d-1892.24&para=6005.30
Este foarte posibil ca fratele Jones sau Waggoner să fie înfrânţi de ispitele vrăjmaşului, dar dacă
ar fi, aceasta nu ar demonstra că ei nu au avut o solie de la Dumnezeu, sau că lucrarea pe care au
făcut-o ei a fost în întregime o greşeală. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 58}
It is quite possible that Elder Jones or Waggoner may be overthrown by the temptations of the enemy; but
if they should be, this would not prove that they had had no message from God, or that the work that they
had done was all a mistake. {Lt24-1892 (September 19, 1892) par. 14} {1888 1044.3}
Solul adevărului poate fi considerat infailibil de către agenţii omeneşti sărmani şi greşit
conduşi; minţile omeneşti care se cred înţelepte, pot să-l aşeze în locul unde Dumnezeu ar trebui să
fie; şi el poate fi lăsat să descopere faptul că nu este infailibil; atunci, cei care au căutat ceva ca să
condamne, se vor simţi triumfători în nelegiuire, iar cei care au înălţat agentul omenesc, pot fi la fel
de dispuşi să se întoarcă împotriva lui. Dar solia este aceeaşi: ea nu s-a schimbat, ea nu
tremură sub niciun şoc pe care l-ar putea primi. Bărbaţii care au fost lăudaţi şi înălţaţi, pot da
pe faţă slăbiciunea omenescului, deoarece au început să creadă că sunt mai presus de umanitatea
obişnuită; dar ce se întâmplă atunci? Vor adera ei la eroare? Aici este testul. Dacă atunci când văd
pericolul, fug de el, ei dovedesc lumii, îngerilor şi oamenilor, că cetatea inimii lor este templul
Duhului Sfânt, şi că ei, în niciun caz nu se vor armoniza cu niciun tip de egoism. {Materialele 1888,
vol. 3, pag. 170}
By poor, misguided human agents the messenger of truth may be regarded as infallible; by human minds
that think themselves wise, he may be placed where God should be; and he may be left to reveal that he is
not infallible; then the ones who have looked for something to condemn feel a triumph in iniquity, and those
who exalted the human agent may be just as willing to turn against him. But there is the message all the
same: It is not changed, it trembles not from any shock it may receive.
The men who have been lauded and exalted may reveal the weakness of humanity because they did
begin to think they were more than common humanity, but what then? Will they adhere to error? Here is the
test. If when they see the danger, they flee from it, they show to the world, to angels, and to men, that the
citadel of the heart is the temple of the Holy Spirit, and that they will in no case harmonize with selfishness of
any description. {Lt31a-1894 (October 27, 1894) par. 39-40} {1888 1310.1}
Hristos este sistemul complet al adevărului (1894)
Hristos este sistemul complet al adevărului. El spune, „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa.” Toţi
adevăraţii credincioşi sunt puşi în Hristos, caracterul lor este luminat de Hristos, toate se întâlnesc în
Hristos, şi se învârt în jurul lui Hristos. Adevărul vine din cer pentru a purifica şi limpezi
agentul omenesc de orice murdărie morală. Aceasta duce la acţiune binevoitoare, la dragoste
amabilă şi grijulie faţă de cei nevoiaşi, de cei apăsaţi şi suferinzi. Aceasta este ascultarea practică de
cuvintele lui Hristos. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 157}
Christ is the complete system of truth. He says, “I am the Way, the Truth, and the Life.” [John 14:6.] All
true believers center in Christ, their character is irradiated by Christ, all meet in Christ, and circulate about
Christ. Truth comes from heaven to purify and cleanse the human agent from every moral defilement. It leads
to benevolent action, to kind, tender, thoughtful love toward the needy, the distressed, the suffering. This is
practical obedience to the words of Christ. {Ms34-1894 (August 3, 1894) par. 15} {1888 1273.2}
Hristos este Modelul nostru (1894-1897)
Adevărata religie este a trăi cum a trăit Hristos. Cei 1304 care urmează pe Hristos, se vor tăgădui pe
sine, vor ridica crucea şi vor călca pe urmele Lui. A urma pe Hristos înseamnă ascultare de toate
poruncile Lui. Despre niciun soldat nu se poate spune că îşi urmează comandantul, dacă nu îi ascultă
ordinele. Hristos este Modelul nostru. Pentru a imita pe Isus, Cel plin de iubire, tandreţe
şi compasiune, se cere să ne apropiem de El zi de zi. Oh, cât de mult a fost Dumnezeu dezonorat de
cei care au mărturisit că sunt reprezentanţii Săi! Primele trei capitole din Evrei mi-au fost prezentate
ca fiind de mare importanţă pentru a lumina ochii şi pentru a conduce viaţa. {Materialele 1888, vol.
3, pag. 168}
True religion is the imitation of Christ. Those who follow Christ will deny self; take up the cross, and walk in
His footsteps. Following Christ means obedience to all His commandments. No soldier can be said to follow
his commander unless he obeys orders. Christ is our Model. To copy Jesus, full of love and tenderness and
compassion, will require that we draw near to Him daily. O how God has been dishonored by His professed
representatives! The first three chapters of Hebrews are presented to me as of great importance to enlighten
the eyes and to direct the life. {Lt31a-1894 (October 27, 1894) par. 23} {1888 1303.2}
Atunci când sunt ţinute institute şi întâlniri similare, faceţi ca acestea să se ţină în alt loc decât
Battle Creek. Fie ca acestea să dea caracter lucrării şi să răspândească cunoaşterea
adevărului în localităţile în care aceasta nu există. Acest lucru poate să nu fie confortabil, dar,
întreb eu, a fost confortabil pentru Hristos să părăsească curţile regeşti? A fost confortabil
pentru El să părăsească onoarea, slava Lui, şi ce avea sub comanda Sa, să se smerească şi să devină
una cu noi? Mântuitorul nostru a venit în această lume, care a fost toată pustiită şi stricată de blestem.
El nu S-a dus la lumile necăzute, ci la aceia care au avut cea mai mare nevoie de El. Noi, cei cărora
ni s-a încredinţat lucrarea Lui, trebuie să copiem exemplul Său. El ne cheamă să hrănim
oile şi mieii înfometaţi. Hristos a pătruns până în străfundul suferinţei omeneşti ca să ne poată
salva, dar cum sunt metodele Sale de lucru în comparaţie cu cele ale multora care pretind să creadă
în El. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 187}
When institutes and similar meetings are held, let them be held at some other place than Battle Creek. Let
them give character to the work and spread the knowledge of the truth in localities where it is not known.
This may not be convenient, but, I ask, was it convenient for Christ to leave the royal courts? Was it
convenient for Him to leave His honor, His glory, and His high command, and humble Himself to become one
with us? Our Saviour came to this world that was all scared and marred with the curse. He did not go to
worlds unfallen, but to those who needed Him most. His example we, to whom He has entrusted His work,
are to copy. He calls us to feed the hungry sheep and lambs. Christ reached to the very depths of human
woe that He might rescue us, but how do His methods of labor compare with those of many who profess to
believe on Him? {Ms18-1896 (May 30, 1895) par. 14} {1888 1361.3}
Aşa cum a fost Hristos, ar trebui să fie orice creştin, în sfinţenia şi 1424 frumuseţea
cuceritoare a caracterului. El este Modelul nostru.
„Învăţaţi de la Mine”, zice Isus, „căci Eu sunt blând şi smerit cu inima, şi veţi găsi odihnă pentru
sufletele voastre.” [Matei 11:29] Ar trebui să învăţăm cu toţii de la Hristos ce înseamnă să fii creştin.
Haideţi să învăţăm de la El cum să combinăm fermitatea, dreptatea, puritatea şi integritatea cu
curtoazia lipsită de egoism şi cu simpatia plină de bunătate. În felul acesta caracterul devine
plăcut şi atrăgător. Frumuseţea sfinţeniei va dezarma pe batjocoritori. {Materialele 1888, vol. 4, pag.
21}
What Christ was, every Christian should strive to be. In holiness and winsomeness of character He is our
model. {Lt53-1895 (September 10, 1895) par. 8} {1888 1423.2}
“Learn of me,” says Jesus, “for I am meek and lowly in heart, and ye shall find rest unto your souls.”
[Matthew 11:29.] We should all learn of Christ what it means to be a Christian. Let us learn of Him how to
combine firmness, justice, purity, and integrity with unselfish courtesy and kindly sympathy. Thus the
character becomes lovable and attractive. The beauty of holiness will disarm scoffers. {Lt53-1895 (September
10, 1895) par. 9} {1888 1424.1}
Sufletul trebuie să fie dezbrăcat de orice mulţumire de sine. Întoarceţi-vă privirea de la sine, către
Hristos. Faceţi eforturile cele mai serioase ca să imitaţi modelul vostru, Isus Hristos. Agenţii
omeneşti care lucrează împreună cu Dumnezeu vor avea Spiritul rugăciunii. Ei vor face tot ce este
posibil ca sfinţenia şi neprihănirea Fiului lui Dumnezeu să fie transcrise în inimile lor şi să fie
exprimate în vieţile lor. Nu se va vedea fariseismul rigid, ci răbdarea, îndurarea, iubirea, umilinţa şi
pacea se vor da pe faţă în vieţile lor. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 98}
The soul must be divested of all self-complacency. Look away from self to Jesus. Make a most earnest
effort to imitate your Pattern, Christ Jesus. The human agents who are working together with God will
have the spirit of prayer. They will strive to have transcribed on their hearts and expressed in their lives the
holiness and righteousness of the Son of God. No stiff Pharisaism will be seen, but forbearance, mercy, love,
humility, and peace will appear in their lives. {Lt5-1896 (December 18, 1896) par. 16} {1888 1634.2}
Pe măsură ce asimilează în caracterul lor Modelul divin, oamenii nu-şi vor mai păzi
demnitatea lor personală. Cu gelozie, fără odihnă, cu interes devotat şi plin de iubire, ei vor păzi
interesele sacre ale bisericii de răul care ameninţă să întunece şi să arunce ceaţa peste
slava despre care Dumnezeu intenţionează să o lase să strălucească prin biserică. Ei vor
vedea că invenţiile Satanei nu au nici loc nici aprobare în ea, prin încurajarea căutării de greşeli, a
bârfei, a vorbirii de rău şi acuzării fraţilor; căci acestea o vor slăbi şi o vor pune la pământ.
As they assimilate their character to the divine Pattern, men will not guard their own personal dignity.
With jealous, sleepless, loving, devoted interest, they will guard the sacred interests of the church from the
evil which threatens to dim and cloud the glory which God intends shall shine forth through her. They will see
that Satan’s devices have no place or countenance in her by encouraging faultfinding, gossiping,
evilspeaking, and accusing of the brethren; for these will weaken and overthrow her. {Ms92-1897 (August 12,
1897) par. 8} {1888 1645.3}
Neprihănirea - să iubeşti şi să faci ceea ce este bine şi drept (1894)
În Evrei, este declarat despre Hristos că El a fost înălţat mai presus de tovarăşii Săi, deoarece El a
iubit neprihănirea şi a urât nelegiuirea. Neprihănirea este pur şi simplu să iubeşti şi să faci ceea ce
este bine şi drept, fiecărui suflet cu care avem de-a face. Nelegiuirea înseamnă pervertirea a ceea ce
este drept. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 168}
In Hebrews it is stated of Christ that He was exalted above His associates because He loved
righteousness and hated iniquity. [Hebrews 1:9.] Righteousness is simply loving and doing that which is just
and right to every soul with whom we have to do. Iniquity means perverting the right. Crooked practices,
selfish plans, are instituted, [so] that self and certain ones may be benefited, while in order to secure these
ends, others are oppressed. All this is robbery toward God and toward man. {Lt31a-1894 (October 27, 1894)
par. 25} {1888 1305.1}
Adevărata evlavie - împlinirea cuvintelor lui Hristos (1894)
O, cât de puţini au fost îngrijoraţi, cu adevărat îngrijoraţi, din pricina sufletele lor, pentru a
înţelege ce este adevărata evlavie. Aceasta este împlinirea cuvintelor lui Hristos. Ea este călăuzită
şi controlată de preceptele Bibliei. Harul lui Hristos va curăţi inima de orice pervertire adusă de
egoism şi păcat. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 168}
O how few have been anxious, intensely anxious, for their souls’ sakes to understand what constitutes
true piety! It is the doing of the words of Christ. It is guided and controlled by the precepts of the Bible. The
grace of Christ will purify the heart from every defilement of selfishness and phase of sin. {Lt31a-1894
(October 27, 1894) par. 27} {1888 1305.1}
Adevărata cunoaştere a soliei neprihănirii lui Hristos - acceptarea personală a acesteia (1894)
Singura adevărată cunoaştere a soliei neprihănirii lui Hristos, singurul test adevărat, este
acceptarea personală a acesteia; efortul va fi vitalizant pentru sufletul omenesc. {Materialele 1888,
vol. 3, pag. 170}
The only true knowledge of the message of the righteousness of Christ, the only true test, is
personal acceptance of it; the effort will be vitalizing to the human soul. {Lt31a-1894 (October 27, 1894) par.
39} {1888 1310.1}
Convertirea autentică schimbă atât caracterul cât şi comportamentul (1894)
Până când inima nu este predată necondiţionat lui Dumnezeu, agentul omenesc nu este
statornic în adevărata viţă, nu poate prospera în viţă, şi nu poate da rod bogat. Dumnezeu nu va face
nici cel mai mic compromis cu păcatul. Dacă ar fi putut face acest lucru, nu ar fi fost nevoie ca
Hristos să vină în lumea noastră, să sufere şi să moară. Nicio convertire nu este autentică, dacă nu
se schimbă atât caracterul cât şi comportamentul celor care acceptă adevărul. Adevărul lucrează
prin dragoste şi curăţă sufletul. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 170}
Until the heart is surrendered unconditionally to God, the human agent is not abiding in the true vine, and
can not flourish in the vine, and bear rich clusters of fruit. God will not make the slightest compromise with sin.
If He could have done this, Christ need not have come to our world to suffer and die. No conversion is
genuine which does not change both the character and the conduct of those who accept the truth. The
truth works by love, and purifieth the soul. {Lt31a-1894 (October 27, 1894) par. 41} {1888 1310.2}
Frumuseţea inestimabilă a lui Hristos - tema oricărei conversaţii (1895)
Dacă există ceva în lumea noastră care ar trebui să inspire entuziasm, este crucea de pe Calvar.
„Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi suntem. Lumea nu ne
cunoaşte, pentru că nu L-a cunoscut nici pe El.” „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a
dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” Hristos
trebuie să fie acceptat, crezut şi înălţat. Aceasta trebuie să fie tema oricărei conversaţii –
frumuseţea inestimabilă a lui Hristos. {Materialele 1888, vol. 3, pag. 175}
If there is anything in our world that should inspire enthusiasm, it is the cross of Calvary. “Behold, what
manner of love the Father hath bestowed upon us, that we should be called the sons of God: therefore the
world knoweth us not because it knew Him not.” [1 John 3:1.] “For God so loved the world, that He gave His
only begotten Son, that whosoever believeth in Him should not perish, but have everlasting life.” [John 3:16.]
Christ is to be accepted, believed in, and exalted. This is to be the theme of conversation—the
preciousness of Christ. {Lt57-1895 (May 1, 1895) par. 16} {1888 1327.1}
Împreună cu Dumnezeu în cer - doar cei care seamănă cu El în caracter (1895)
Cine sunt cei care vor primi viaţa veşnică? Cei care înaintea universului cerului sunt declaraţi că
în Hristos au suferit pedeapsa legii, şi că în El au împlinit neprihănirea ei. E nevoie să fim una în
caracter cu Hristos. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 23}
Who will be the receivers of eternal life? All who before the universe of heaven are adjudged to have in
Christ endured the penalty of the law, and in Him fulfilled its righteousness. We are to be one in character
with Christ. {Lt55-1895 (September 19, 1895) par. 11} {1888 1429.1}
Este un lucru extraordinar acela că Dumnezeu a creat omul, că l-a înzestrat cu gândire. Slava lui
Dumnezeu va fi descoperită în crearea omului după chipul lui Dumnezeu, şi în refacerea lui. Un
singur suflet este mai valoros decât o lume. Dumnezeu a creat omul aşa încât fiecare
facultate a lui să poată fi facultatea minţii divine. Domnul Isus Hristos este Cel care a făcut fiinţa
noastră, şi tot El este Cel ce realizează refacerea noastră, şi oricine vrea să intre în împărăţia lui
Dumnezeu va dezvolta un caracter care este o copie a caracterului lui Dumnezeu.
Nimeni nu poate locui împreună cu Dumnezeu în cer, în afară de cei care seamănă cu
El. Cei ce vor fi mântuiţi trebuie să fie biruitori; ei vor fi elevaţi, curăţaţi, făcuţi una cu Hristos.
It was a wonderful thing for God to create man, to make mind. The glory of God is to be revealed in the
creation of man in God’s image, and in his redemption. One soul is of more value than a world. God created
man that every faculty might be the faculty of the divine mind. The Lord Jesus Christ is the Author of our
being, and He is also the Author of our redemption, and everyone who will enter the kingdom of God will
develop a character that is the counterpart of the character of God. None can dwell with God in the
holy heaven but those who bear His likeness. Those who are to be redeemed are to be overcomers; they
are to be elevated, pure, one with Christ. {Lt55-1895 (September 19, 1895) par. 14} {1888 1430.2}
Cum se obţine inima nouă (1895-1902)
Dacă Duhul Sfânt vă modelează şi vă formează zilnic inima, atunci veţi avea înţelegere divină
ca să percepeţi caracterul împărăţiei lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 30}
If you have the Holy Spirit molding and fashioning your heart daily, then you will have divine insight to
perceive the character of the kingdom of God. {Lt55-1895 (September 24, 1895) par. 57} {1888 1448.2}
Isus nu i-a spus lui Nicodim doar că trebuie să aibă o inimă nouă ca să poată să vadă împărăţia
cerului, ci i-a spus şi cum se obţine inima nouă. A văzut mintea întrebătoare a adevăratului
căutător după adevăr, şi a pus înaintea lui o reprezentare a Lui Însuşi: „După cum a înălţat Moise
şarpele în pustie, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul omului, pentru ca oricine crede în El să nu
piară, ci să aibă viaţa veşnică.” {Materialele 1888, vol. 4, pag. 30}
Jesus not only tells Nicodemus that he must have a new heart in order to see the kingdom of heaven, but
tells him how to obtain a new heart. He reads the inquiring mind of a true seeker after truth, and presents
before him the representation of himself: “As Moses lifted up the serpent in the wilderness, even so must the
Son of man be lifted up: that whosoever believeth in him should not perish, but have eternal life.” {Lt55-
1895 (September 24, 1895) par. 59} {1888 1448.3}
În inima în care nu radiază lumina cerului, este o singurătate în care Hristos nu poate să rămână.
Alături de fiecare suflet se află prezenţa unui înger. Am fost instruită că împreună cu Hristos au
fost date lumii noastre toate comorile cerului. Nimic nu a fost oprit. Dacă omul nu deschide uşa
inimii lui în faţa lui Isus Hristos şi nu are comuniune cu El, atunci vor avea comuniune
cu el agenţiile satanice. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 169}
Where there is a heart in which the light of heaven does not radiate, there is a solitude in which Christ
cannot abide. By the side of every soul is an angel-presence. I have been instructed that with Christ there was
given to our world all the treasures of heaven. Nothing was reserved. If man does not open the door of his
heart to Christ Jesus and commune with Him, satanic agencies will commune with him. {Lt179-1902
(November 19, 1902) par. 8} {1888 1789.2}
Solia „Priviţi şi veţi trăi” răsună acum (1895)
Ce ciudat simbol al lui Hristos a fost acela al asemănării cu şerpii care îi muşcau.
Simbolul acesta a fost înălţat pe o prăjină, iar ei trebuiau să privească la el şi să trăiască.
În acelaşi fel, Isus a fost făcut o asemănare a cărnii păcătoase. El a venit ca purtător al păcatului. Sub
simbolul şarpelui înălţat, El a fost prezentat înaintea vastei adunări a celor cărora li se
încredinţase adevărul sacru... Solia, „Priviţi şi veţi trăi”, a fost vestită în modul cel mai hotărât, şi a
însemnat speranţă, curaj, credinţă, iertare şi viaţă.
Aceeaşi solie vindecătoare, dătătoare de viaţă, răsună acum. Ea îndreaptă atenţia spre
Mântuitorul înălţat pe lemnul ruşinii. Celor ce au fost muşcaţi de şarpele cel vechi, de diavolul,
li se porunceşte să privească şi să trăiască.
Prin lecţia Mântuitorului, Nicodim a fost făcut în stare să vadă că cei necunoscători şi
necredincioşi nu pot să fie luminaţi prin controverse şi discuţii. Ei trebuie să privească
şi să trăiască. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 31}
What a strange symbol of Christ was that likeness of the serpents which stung them. This symbol was
lifted on a pole, and they were to look to it and be healed. So Jesus was made in the likeness of sinful flesh.
He came as the Sin-bearer. Under the symbol of the uplifted serpent, He was presented before the vast
congregation of those who were entrusted with sacred truth... The message, Look and live, had been given
in a most decided manner, and it meant hope, courage, faith, pardon, and life. {Lt55-1895 (September 24,
1895) par. 64} {1888 1451.2}
The same healing, life-giving message is now sounding. It points to the uplifted Saviour upon the
shameful tree. Those who have been bitten by that old serpent, the devil, are bidden to look and live.
Through the Saviour’s lesson, Nicodemus was brought to see that the ignorant and unbelieving are not to be
enlightened by controversy and discussion. They must look and live. {Lt55-1895 (September 24, 1895)
par. 65-66} {1888 1452.1-2}
Priviţi numai la Isus ca neprihănire a voastră şi Cel jertfit pentru voi. Şi fiind îndreptăţiţi
prin credinţă, muşcătura mortală făcută de şarpe va fi vindecată. Atunci nu va mai fi „eu”, veţi avea
pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos. Deschideţi uşa inimii voastre, şi lăsaţi pe Isus
să intre. Unii dintre voi au devenit împietriţi; v-aţi împotrivit dovezii şi aţi dispreţuit solia de
avertizare, de lumină şi adevăr, pe care Domnul v-a trimis-o prin Spiritul Sfânt pentru că vă iubeşte
şi nu are nicio plăcere să renunţe la voi. Aşa cum o privire spre şarpele de aramă a adus viaţă celui
muribund, la fel privirea credinţei spre Mielul lui Dumnezeu va aduce viaţă sufletului.
Bărbaţii aflaţi în poziţii de răspundere au nevoie zilnică de puterea de convertire a lui Dumnezeu.
Dacă ar vrea să coopereze cu Dumnezeu, privind la Hristos în fiecare moment, crezând în
El după cum este privilegiul lor să o facă, li s-ar deschide ochii şi inimile lor ar fi făcute noi.
Look alone to Jesus as your righteousness and your sacrifice. As you are justified by faith, the deadly
sting of the serpent will be healed. Then there will be no more of self; you will have peace with God through
our Lord Jesus Christ. Open the door of your hearts, and let Jesus in. Some of you have become hard-
hearted; you have resisted evidence, and have despised the messages of warning, of light and truth, which
the Lord has sent to you by the Holy Spirit, because He loves you and is loath to give you up. As a look to the
brazen serpent brought life to the dying, so the look of faith to the Lamb of God will bring life to the soul
dead in trespasses and sins. The men in responsible places need the converting power of God daily. If they
would co-operate with God, looking to Christ every moment, believing in Him as it is their privilege to do,
their eyes would be opened and their hearts would be made new.{Lt55-1895 (September 24, 1895) par. 67}
{1888 1452.3}
Privind la Isus şi crezând în neprihănirea Lui atribuită pot câştiga viaţa veşnică (1899-1901)
Şarpele de aramă a fost ridicat în pustie pentru ca aceia care au privit cu credinţă să poată fi
vindecaţi. În acelaşi fel, Dumnezeu trimite oamenilor o solie vindecătoare, regeneratoare,
chemându-i să-şi ia privirea de la om şi de la lucrurile pământeşti, şi să-şi pună încrederea în
Dumnezeu. El a dat poporului Său adevărul cu putere, prin Duhul Sfânt. El a deschis cuvântul Lui în
faţa celor care au cercetat şi s-au rugat pentru adevăr. Însă când aceşti mesageri au prezentat
poporului adevărul aşa cum l-au primit, acesta a fost la fel de necredincios ca Israeliţii. Mulţi cârtesc
asupra adevărului adus în faţa lor prin umilii mesageri. Ei întreabă, „cum se poate ca solia aceasta să
fie adevăr? Cum este posibil ca privind la Isus şi crezând în neprihănirea Lui atribuită, să pot
câştiga viaţa veşnică?” Cei ce au refuzat să vadă adevărul, nu îşi dau seama că ei cu Dumnezeu sunt
în controversă, şi că refuzând solia trimisă lor, ei Îl refuză pe Hristos. {Materialele 1888, vol. 4, pag.
123}
The brazen serpent was uplifted in the wilderness that those who looked in faith might be made whole. In
like manner God sends a restoring, healing message to men, calling upon them to look away from man and
earthly things, and place their trust in God. He has given His people the truth with power through the Holy
Spirit. He has opened His Word to those who were searching and praying for truth. But when these
messengers gave the truth they had received to the people, they were as unbelieving as the Israelites. Many
are cavilling over the truth brought to them by humble messengers. They question, How can this message be
truth? How is it possible that by looking to Jesus and believing in His imputed righteousness, I may gain
eternal life? Those who have thus refused to see the truth do not realize that it is God with whom they are in
controversy, that in refusing the message sent them, they are refusing Christ. {Ms75-1899 (May 11, 1899)
par. 4} {1888 1688.1}
Pe măsură ce cercetăm Scripturile, caracterul lui Hristos va apărea în perfecţiunea lui infinită. El
este Acela în care sunt centrate speranţele noastre de viaţă veşnică. El este viaţă veşnică
pentru toţi cei ce mănâncă trupul Lui şi beau sângele Lui. Cei ce vor să privească la El, pot să fie
vindecaţi de muşcătura şarpelui, căci El este purtătorul păcatului, unicul remediu pentru păcat.
Privindu-L pe El, vom fi schimbaţi în acelaşi chip al Lui. Nimic nu trebuie să se interpună între
suflet şi Dumnezeu. Credinţa, iubirea, adorarea, vor creşte în sufletul studentului. Suntem în posesia
celor mai bogate comori ale adevărului, şi dacă continuăm să-L cunoaştem pe Domnul, vom avea
un câmp larg în care să lucrăm. Cuvântul relatează despre faptele milei şi despre puterea
restauratoare a lui Isus. Cu inimile întristate citim despre durerea pe care i-au produs-o păcatele ce
le-am comis. Învăţăm de asemenea cum, prin suferinţa şi jertfa Lui pentru noi, putem fi desăvârşiţi
în El. Inspiraţia ne relatează istoria aceasta, care este de o importanţă mai mare pentru noi decât
orice învăţătură omenească, oricât de vastă şi de profundă. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 124}
As we search the Scriptures, the character of Christ will appear in its infinite perfection. He is the One in
whom our hopes of eternal life are centered. He is eternal life to all who will eat His flesh and drink His blood.
Those who will look to Him may be healed of the serpent’s sting; for He is the Sinbearer, the only remedy
for sin. By beholding Him, we may become changed into the same image. Nothing must interpose
between the soul and God. Faith, love, adoration, are to grow in the soul of the student. We are in possession
of the richest treasures of truth, and if we follow on to know the Lord, we shall have a large field in which to
work. The Word records the deeds of mercy and the wonderful restoring power of Jesus. With aching
hearts we read of His sorrow because of the sins we have committed. We may learn, too, how through His
suffering and sacrifice in our behalf, we may be complete in Him. Inspiration tells the story which is of more
importance to us than all human learning, however broad and deep. {Ms75-1899 (May 11, 1899) par. 10-11}
{1888 1691.1}
Prin faptul că ne-a dat cuvântul Lui, Dumnezeu ne-a pus în posesia fiecărui adevăr
esenţial pentru salvarea noastră. Tezaurul bogăţiilor inestimabile ale lui Hristos este deschis în
faţa inimii şi minţii. Mii de bărbaţi şi femei au scos apă din izvoarele mântuirii, şi totuşi rezerva nu
se diminuează. Mii de oameni L-au avut pe Domnul înaintea ochilor şi, privindu-L, au fost
schimbaţi după chipul Lui. Duhul le arde în ei atunci când vorbesc despre caracterul Lui, când
spun ce este Isus pentru ei şi ce sunt ei pentru Isus. Însă bărbaţii aceştia nu au epuizat subiectele mari
şi sfinte. Încă mii de oameni se pot angaja în cercetarea tainelor mântuirii. {Materialele 1888, vol. 4,
pag. 125}
In giving us His Word, God has put us in possession of every truth essential for our salvation. The
storehouse of the unsearchable riches of Christ is open to heart and mind. Thousands of men and women
have drawn water from the wells of salvation, yet there is no diminishing of the supply. Thousands have set
the Lord before them, and by beholding been changed into the same image. Their spirit burns within
them as they speak of His character, telling what Jesus is to them and what they are to Jesus. But these
men have not exhausted the grand and holy themes. Thousands more may engage in the work of searching
out the mysteries of salvation. {Ms75-1899 (May 11, 1899) par. 13} {1888 1692.2}
Noi suntem chemaţi să-L contemplăm pe Hristos. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 128}
We are to contemplate Christ. {Lt183-1899 (November 9, 1899) par. 20} {1888 1701.1}
Vreau acum să vă spun, Priviţi la Isus şi observaţi în El cum ar trebui voi să fiţi. Pentru a avea
viaţa veşnică, trebuie să-L iubim pe Dumnezeu mai presus de orice, şi pe aproapele ca pe noi
înşine. În aceste două mari braţe atârnă toată Legea şi Profeţii. Principiile acestea cuprind
întreaga Biblie. Putem să avem credinţă, speranţă şi încredere; dar acestea nu ne vor aduce niciun
bine dacă nu avem iubirea lui Hristos în suflet. Iubirea pe care Mântuitorul a exprimat-o pentru
noi, o avem de exprimat noi faţă de fraţii noştri. Iubirea aceasta va exercita o influenţă dătătoare de
viaţă asupra vieţii noastre, şi o influenţă reformatoare asupra caracterului. Aceasta vrea
Dumnezeu să vadă. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 156}
I want now to say to you, Look unto Jesus, and see in him what you should be. In order to have
eternal life we must love God supremely and our neighbor as ourselves. On these two great arms hang all
the law and the prophets. These principles take in the entire Bible. We may have faith, hope, and confidence;
but these will do us no good unless we have the love of Christ in the soul. The love that the Saviour has
expressed for us we are to express for our brethren. This love will exert a vivifying influence upon the life and
a reformative influence upon the character. This is what God wants to see. {GCB April 16, 1901, Art. A,
par. 19} {1888 1753.7}
https://egwwritings.org/?ref=en_GCB.April.16.1901.Art.A.par.19&para=448.1059
Martori ai lui Dumnezeu şi ai lui Isus Hristos (1895-1902)
Invitaţia se aude, „Veniţi, căci iată că toate sunt gata.” Cei asupra cărora lucrează Duhul Sfânt
poartă mărturia vie, ei nu au doar o teorie a adevărului, ci sunt martori ai lui Dumnezeu. Aceştia nu
merg continuu la adunări pentru ca ei să aibă beneficii, ascultând mai mult şi tot mai mult, ci cu
încredere umilă şi cu credinţă vie, cercetează Scripturile, căci Hristos spune, „Ele mărturisesc
despre Mine.” Ei vor umbla în lumina pe care o primesc, şi vor comunica şi altora adevărul
preţios. Pe măsură ce ei se străduiesc să împărtăşească ceea ce au primit, mai multă lumină
va străluci cu siguranţă peste ei. Ţinând sus cuvântul vieţii, ei cooperează cu agenţiile cereşti, care
sunt trimise să împărtăşească puterea adevărului. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 33}
The call is sounding, Come, for all things are now ready. Those who will be worked by the Holy Spirit bear
the living testimony, and have not only a theory of the truth, but are God’s witnesses. These will not
continually follow the meetings, that they themselves may be benefited, by hearing more and still more, but in
humble trust and living faith they will search the Scriptures, for Christ says, They testify of me. [John 5:39.]
They will walk in the light they receive, and will communicate to others the precious truth. As they
endeavor to impart that which they have received, more light will certainly shine upon them. In holding forth
the Word of life to others, they co-operate with the heavenly agencies, who are sent to impart the power of the
truth. {Lt86-1895 (September 25, 1895) par. 5} {1888 1456.1}
Fiecare agenţie umană aflată în legătură cu lucrarea Domnului are nevoie să-şi însuşească lucrarea
în care are o parte de făcut. Lucrarea în instituţiile lui Dumnezeu trebuie să fie dusă înainte
fără fricţiune, fără vorbire pripită, fără cuvinte dictatoriale. Lucrătorii trebuie să fie curaţi, şi sfinţi
în gândire, în cuvinte şi în fapte. Ei trebuie să fie martori ai lui Hristos, dovedind faptul că sunt
născuţi din nou. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 170}
Every human agency connected with the Lord’s work needs to appreciate the work in which he is acting a
part. The work in God’s institutions is to be carried on without friction, without hasty speech, without dictatorial
words. The workers are to be pure, clean, and holy in thought, in word, in act. They are to be Christ’s
witnesses, testifying that they are born again. {Lt179-1902 (November 19, 1902) par. 14} {1888 1791.2}
Prieteni ai lui Hristos (1896)
Cine sunt astăzi, prietenii lui Hristos? Simţiţi dorinţa fierbinte de a avea haina
neprihănirii lui Hristos? Sunteţi conştienţi de zdrenţele murdare ale propriei voastre neprihăniri?
Atunci lăsaţi adevărul să pătrundă în viaţa voastră practică. Dacă sunteţi prieteni ai lui Hristos,
arătaţi-o prin cuvinte şi spirit; manifestaţi iubire faţă de Isus, iubire faţă de sufletele pentru care
Hristos Şi-a dat viaţa. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 42}
Who are friends of Christ today? Do you feel an intense desire for the robe of Christ’s righteousness?
Are you sensible of the filthy rags of your own righteousness? Then let the truth come into your practical life. If
you are friends of Christ, show it in words, in spirit; manifest love to Jesus, and love for the souls for
whom Christ hath died. {Lt6-1896 (January 16, 1896) par. 18} {1888 1484.1}
Formele şi ceremoniile nu sunt nimic fără Hristos (1896)
Noi trebuie să avem o învăţătură mai bună şi mai profundă decât cea pe care ne-o poate da omul.
Trebuie să existe în sufletele noastre convingerea profundă a faptului că formele şi
ceremoniile nu sunt nimic fără Hristos. El este Alfa şi Omega. Adevărul este singura
armură completă pentru acoperirea oricărui suflet. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 95}
We must have a better and deeper teaching than man can give us. There must be a deep conviction in our
own souls that forms and ceremonies are as nothing without Christ. He is the Alpha and Omega. Truth is
the only panoply for the covering of any soul. {Lt127-1896 (December 1, 1896) par. 14} {1888 1626.2}
Stindardul neprihănirii lui Hristos – fixat în biserică (1897-1901)
Pe măsură ce lucrarea poporului lui Dumnezeu merge înainte cu energie sfinţită, căreia nu i se
poate rezista, fixând în biserică stindardul neprihănirii lui Hristos, fiind pusă în mişcare de o
putere de la tronul lui Dumnezeu, marea controversă se va înteţi tot mai mult şi va fi din ce în ce mai
hotărâtă. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 103}
As the work of God’s people moves forward with sanctified resistless energy, planting the standard of
Christ’s righteousness in the church, moved by a power from the throne of God, the great controversy will
wax stronger and stronger, and will become more and more determined. {Ms92-1897 (August 12, 1897) par.
10} {1888 1645.4}
Este timpul ca poporul lui Dumnezeu să dea pe faţă neprihănirea lui Hristos: şi să arate că ei
nu sunt din lumea aceasta, ci din împărăţia cerului. Când cei ce sunt în legătură cu slujirea lui
Dumnezeu vor fi curaţi şi sfinţi, Domnul va da putere şi har, prosperitate şi succes învăţătorilor
adevărului, şi atunci suflete vor fi convertite. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 163}
It is time for God’s people to reveal Christ’s righteousness and for them to show that they are not of
this world, but of the kingdom of heaven. When those connected with the service of God are clean and pure
and holy, the Lord will give power and grace and prosperity and success to the teachers of truth, and souls
will be converted. {Lt165-1901 (November 6, 1901) par. 30} {1888 1771.1}
Adevărata educaţie superioară – pentru a fi asemenea lui Hristos (1897)
Nicio educaţie nu poate fi numită educaţie superioară dacă nu are în ea asemănarea cu cerul,
dacă nu conduce pe tineri şi tinere să fie asemenea lui Hristos, dacă nu îi pregăteşte să fie capi ai
familiilor lor în locul lui Dumnezeu. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 107}
No education can be called higher education unless it bears the similitude of heaven, unless it leads
young men and young women to be Christlike, and fits them to stand at the head of their families in the place
of God. {RH August 17, 1897, par. 3} {1888 1650.3}
https://egwwritings.org/?ref=en_RH.August.17.1897.par.3&para=821.16126
Cuvântul care S-a făcut trup trebuie proclamat într-un sens special (1899)
Îndepărtarea aceasta de Dumnezeu şi de cuvântul Lui pătrunde de mult timp printre noi; şi
Dumnezeu a atras atenţia multora dintre fraţii noştri către Scripturi, chemându-i să sape în
căutarea adevărului care a fost îngropat sub tradiţii şi obiceiuri, ca şi cum ar căuta comori
ascunse. Adevăruri, care pentru multe minţi au fost o taină adâncă, urmează să fie dezvăluite.
„Cuvântul S-a făcut trup, şi a locuit printre noi”. Cuvântul acesta trebuie să fie proclamat într-un
sens special, pentru ca aceia care cred în Hristos ca Mântuitor personal să poată avea viaţa
veşnică. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 123}
This departure from God and His Word has for a long time been coming in; and it was God who called the
attention of several of our brethren to the Scriptures, calling upon them to dig for the truth, which had been
buried beneath customs and traditions, as for hidden treasure. Truths which to many minds have been a great
mystery are to be unfolded. “The Word was made flesh, and dwelt among us.” [John 1:14.] This Word is in a
special sense to be proclaimed, that those who believe in Christ as a personal Saviour may have eternal
life. {Ms75-1899 (May 11, 1899) par. 2} {1888 1687.2}
O solie vindecătoare, regeneratoare (1899)
Şarpele de aramă a fost ridicat în pustie pentru ca aceia care au privit cu credinţă să poată fi
vindecaţi. În acelaşi fel, Dumnezeu trimite oamenilor o solie vindecătoare, regeneratoare,
chemându-i să-şi ia privirea de la om şi de la lucrurile pământeşti, şi să-şi pună încrederea în
Dumnezeu. El a dat poporului Său adevărul cu putere, prin Duhul Sfânt. El a deschis cuvântul Lui în
faţa celor care au cercetat şi s-au rugat pentru adevăr. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 123}
The brazen serpent was uplifted in the wilderness that those who looked in faith might be made whole. In
like manner God sends a restoring, healing message to men, calling upon them to look away from man and
earthly things, and place their trust in God. He has given His people the truth with power through the Holy
Spirit. He has opened His Word to those who were searching and praying for truth. {Ms75-1899 (May 11,
1899) par. 4} {1888 1688.1}
Adevăruri de mare valoare pentru lume şi pentru poporul lui Dumnezeu (1899)
De câţiva ani încoace, şi îndeosebi de la întâlnirea de la Minneapolis, au fost făcute

cunoscute adevăruri de mare valoare pentru lume şi pentru poporul lui Dumnezeu. Calea a fost
făcută atât de limpede încât inimile sincere nu pot decât să primească adevărul. Dar încă mai sunt
comori care trebuie să fie căutate. Lăsaţi sonda care a început să lucreze în mina adevărului să se
cufunde mai adânc, şi va scoate tezaure bogate şi preţioase. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 124}
For a few years in the past, and especially since the Minneapolis meeting, truths have been made
known that have been of great value to the world and to the people of God. The way has been made so
plain that honest hearts cannot but receive the truth. But there are still treasures to be searched for. Let the
shaft which has begun to work the mine of truth sink deep, and it will yield rich and precious treasures. {Ms75-
1899 (May 11, 1899) par. 6} {1888 1689.1}
Lumina care ne aşează sub protecţia Duhului Sfânt, ca să fim după asemănarea divină
(1899)
Mă doare inima pentru moştenirea Domnului. Suflete preţioase pentru care am avut interes,
de ani de zile refuză lumina care i-ar aşeza sub protecţia Duhului Sfânt, ca să fie modelaţi după
asemănarea divină. {Materialele 1888, vol. 4, pag. 124}
My heart aches for the heritage of the Lord. Precious souls in whom I have been interested for years are
refusing the light which would place them under the guardianship of the Holy Spirit, to be moulded
after the divine similitude. {Ms75-1899 (May 11, 1899) par. 7} {1888 1689.2}
Biserica lui Dumnezeu - continua întrupare a lui Hristos (1900)
Dumnezeu caută să facă din biserica Lui continua întrupare a lui Hristos. Slujitorii
evangheliei sunt subpăstorii, iar Hristos este Păstorul divin. Membrii bisericii sunt agenţiile
lucrătoare ale Domnului. Biserica Lui se va evidenţia în mod proeminent. Ea este trupul Domnului.
Cu toate forţele ei lucrătoare, ea trebuie să ajungă una cu măreţul ei Cap. Printre
membrii trupului lui Hristos, trebuie să existe unitate de acţiune. Ei sunt părtaşi ai naturii divine, şi
fug de stricăciunea care este în lume prin poftă. Pofta aceasta are multe ramuri şi cuprinde
mult; dar cei ce sunt părtaşi ai naturii divine vor ţine învăţăturile cuvântului lui Dumnezeu în
puritatea lor. Biblia nu trebuie să fie urmărită ca şi cum nu ar avea o exprimare directă. {Materialele
1888, vol. 4, pag. 131}
God is seeking to make His church the continued incarnation of Christ. The gospel ministers are the
undershepherds; Christ is the divine Shepherd. The members of the church are the working agencies of the
Lord. His church will stand out prominently. It is the Lord’s body. With all its working forces it must become
one with the great Head. Among the members of Christ’s body there must be unity of action. They are
partakers of the divine nature, having escaped the corruption that is in the world through lust. This lust has
many branches and comprehends much; but those who are partakers of the divine nature will hold the
doctrines of God’s Word in their purity. The Bible is to be followed implicitly. {Lt121-1900 (August 13, 1900)
par. 9-10} {1888 1708.2}
Neprihănirea lui Hristos – dă dreptul la binecuvântările ce decurg din legământul harului

(1902)
Noi trebuie să umblăm prin credinţă, nu prin vedere. Prin credinţă şi ascultare, obţinem orice
avantaj. Prin credinţă, „noi toţi, privim cu faţa descoperită ca într-o oglindă slava Domnului, şi
suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului”. Eu pot
mărturisi despre faptul că neprihănirea lui Hristos ne dă dreptul la binecuvântările ce decurg din
legământul harului. În viaţa aceasta nu este nimic de importanţă mai mare decât pregătirea
caracterului, pentru ca în cele din urmă să putem intra cu bucurie în locuinţa sfinţilor de sus. De ce
nu ne folosim de privilegiul pe care îl avem de a fi sfinţi aici jos? {Materialele 1888, vol. 4, pag.
171}
We are to walk by faith, not by sight. Through faith and obedience we obtain every advantage. Through
faith “we all, with open face beholding as in a glass the glory of the Lord, are changed into the same image
from glory to glory, even as by the Spirit of the Lord.” [2 Corinthians 3:18.] I can testify that the righteousness
of Christ entitles us to the blessings of the covenant of grace. In this life there is nothing of greater
importance than preparation of character, that we may at last enter with joy into the saints’ abode on high.
Why do we not improve our privilege of being saints here below? {Lt179-1902 (November 19, 1902) par. 19}
{1888 1793.1}

2 O Solie Speciala Pentru Poporul Lui Dumnezeu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2 O Solie Speciala Pentru Poporul Lui Dumnezeu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

O SOLIE SPECIALĂ PENTRU POPORUL LUI DUMNEZEU

O solie specială pentru poporul lui Dumnezeu (1888-1892)

O SOLIE SPECIALĂ PENTRU POPORUL LUI DUMNEZEU

O solie specială pentru poporul lui Dumnezeu (1888-1892)

O solie foarte preţioasă (1895)

Solia preţioasă a neprihănirii lui Hristos (1889)

Cea mai preţioasă lumină (1888-1889)

Fraţii Jones şi Waggoner au prezentat oamenilor lumină preţioasă, dar prejudecata şi

Iubirea pentru Hristos – un test (1892)

Domnul Îşi încearcă poporul azi (1893)

Îndreptăţirea prin credinţă şi neprihănirea lui Hristos atribuită (1893-1895)

Cei care, de la întâlnirea de la Minneapolis încoace, au avut privilegiul de a asculta

Îndreptăţirea prin credinţa în Hristos se va manifesta prin transformarea caracterului (1896)

Ce înseamnă să fii îndreptăţit prin credinţă (1899)

El se arată ca zorile (1890-1893)

Am tremurat pentru voi ca nu cumva să vă îmbrăcaţi cu hainele propriei voastre

Lumina cea veche pusă în forme noi (1889-1890)

O solie care conduce la preamărirea lui Hristos (1889-1890)

Un impuls nou şi proaspăt dat lucrării Sale (1889)

O solie din cer pentru acest timp (1893)

Planul de mântuire – prezentat clar şi simplu (1889)

Mântuiţi DIN păcatele noastre, nu ÎN păcatele noastre (1888-1898)

Hristos a murit ca să poată îndepărta păcatele noastre. El nu a venit ca să ne salveze în păcatele

Mântuirea este în întregime prin har (1890)

Să se prezinte distinct şi clar că nu este posibil să realizăm nimic ca să putem sta

Mântuirea este numai prin credinţa în Isus Hristos (1890-1895)

Isus a venit ca să fie centrul lumii recuperate (1891)

Îndreptăţirea este în întregime prin har (1890)

Îndreptăţirea prin credinţa Fiului lui Dumnezeu (1890-1891)

Îndreptăţire şi sfinţire (1891-1895)

Mulţi comit greşeala de a încerca să definească minuţios punctele fine de deosebire

Credinţă care biruieşte lumea (1890)

O credinţă vie – darul lui Dumnezeu (1890)

O experienţă creştină zilnică în lucrurile lui Dumnezeu (1896)

Isus şi neprihănirea Sa - singura noastră speranţă (1889-1893)

Prezenţa şi puterea Duhului Sfânt în inimi - singura speranţă (1892)

Neprihănirea prin credinţă (1889-1890)

Neprihănirea Legii în Hristos (1896)

Legea şi neprihănirea lui Hristos (1888-1895)

Legea şi Evanghelia (1890-1899)

În timp ce o clasă perverteşte învăţătura îndreptăţirii prin credinţă, şi neglijează să se

Legea rosteşte condamnarea în dreptul celor ce nu sunt împlinitori ai preceptelor Lui.

Curcubeul făgăduinţei, neprihănirea lui Hristos (1892-1894)

Dragostea Lui este slava curcubeului care înconjoară tronul de sus.

Curcubeul de deasupra scaunului de domnie, este curcubeul făgăduinţei, mărturisind întregii

Din Hristos ne luăm eficienţa (1890)

Hristos este neprihănirea noastră (1889)

Dumnezeu vă trimite o solie pe care vrea să o primiţi – o solie de lumină şi speranţă, de

Motivele venirii Domnului Hristos în lume (1889)

Solia este adevărată chiar dacă solii ar cădea în ispită (1892-1894)

Hristos este sistemul complet al adevărului (1894)

Hristos este Modelul nostru (1894-1897)

Neprihănirea - să iubeşti şi să faci ceea ce este bine şi drept (1894)

Adevărata evlavie - împlinirea cuvintelor lui Hristos (1894)

Convertirea autentică schimbă atât caracterul cât şi comportamentul (1894)

Împreună cu Dumnezeu în cer - doar cei care seamănă cu El în caracter (1895)

Cum se obţine inima nouă (1895-1902)

Solia „Priviţi şi veţi trăi” răsună acum (1895)

Martori ai lui Dumnezeu şi ai lui Isus Hristos (1895-1902)

Prieteni ai lui Hristos (1896)

Formele şi ceremoniile nu sunt nimic fără Hristos (1896)

Stindardul neprihănirii lui Hristos – fixat în biserică (1897-1901)

Adevărata educaţie superioară – pentru a fi asemenea lui Hristos (1897)