Sunteți pe pagina 1din 20

PROIECT DE LECŢIE

LICEUL TEORETIC LUPENI - STRUCTURA ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1


Nume, prenume: Temelescu Adrian;
Data:
Disciplina: Matematică - Geometrie;
Clasa a VI-a ;
Subiectul lecţiei: Unghiuri complementare; Unghiuri suplementare;
Tipul lecţiei: comunicare de noi cunoştinţe;
Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1) să identifice perechile de unghiuri complementare / suplementare dintr-o mulțime
de unghiuri.
O2) să determine măsura complementului / suplementului unui unghi.
O3) să construiască unghiuri complementare / suplementare.
Strategii didactice:
a) Metode şi procedee didactice: explicaţia, conversaţia, exerciţiul, turul galeriei;
b) Mijloace didactice: calculator, videoproiector, tablă cu dispozitiv smart, trusă de
geometrie, manual, fişe de lucru, marcher, cartoane;
c) Mod de lucru: grupe de ajutor reciproc de cîte 5-6 elevi, individual, frontal;
Bibliografie:
Linț, Dorin et all, Matematică, clasa a VI-a, (2018). București, EDP.
Ghiciu, Niculae et all, Matematică, clasa a VI-a (2018). București. EDP.

Desfăşurarea metodică a lecţiei

Evocarea

Se notează absenţele; se creează condiţiile optime pentru desfăşurarea lecţiei;

Elevilor li se cere să enunțe definițiile pentru unghiuri adiacente, unghiuri congruente; să


răspundă la întrebările: Ce măsură are unghi nul?; Ce măsură are un unghi alungit?; Ce măsură
are un unghi drept?
Se anunţă titlul lecţiei şi obiectivele;

1
Realizarea sensului
Elevilor li se prezintă conţinutul lecţiei Ael prezentată în anexa proiectului de lecție.
Definiție: Două unghiuri se numesc complementare dacă suma măsurilor lor este 90o .

F
A
D
B O E

AOB și  DEF sunt complementare  AOB  DEF  90o


AOB se numește complementul unghiului DEF.
Definiție: Două unghiuri se numesc suplementare dacă suma măsurilor lor este 180o

A D

O E
B F

AOB și  DEF sunt suplementare  AOB  DEF  180 o


AOB se numește suplementul unghiului DEF.
Elevilor li se cere să rezolve la tablă aplicația din anexa planului de lecție.
Elevii se grupează în 4 grupe de ajutor reciproc și li se cere să rezolve, pe câte un carton
fiecare echipă și în caiet fiecare elev, aplicațiile de pe fișa de lucru:

FIȘĂ DE LUCRU

1. Construiți și notați corespunzător două unghiuri complementare și două unghiuri


suplementare.
2. Calculați măsura complementului unui unghi de:
a. 50o

2
b. 30o 20 '
3. Calculați măsura suplementului unui unghi de:
a. 80o
b. 120o 30 ' 40"

Cartoanele se afișează iar echipa 1 verifică cartonul echipei 3 și invers iar echipa 2
verifică cartonul echipei 4. Eventualele erori se corectează după ce este consultat profesorul.

Reflecţia

Evaluarea atingerii obiectivelor lecţiei se face prin observare.


Obiectivele au fost atinse dacă majoritatea elevilor (aprox. 70%) se implică în activitatea
de rezolvare a itemilor și reuşesc să rezolve itemii din fișa de lucru.
Se formulează aprecieri, observaţii şi recomandări cu privire la sarcinilor.
Se vor acorda note.
Se indică tema pentru acasă: de citit paginile 148, 149 din manual și de scris probelemele
5 și 6 de la pagina 149, 7 de la pagina 150 din manual (Linț, Dorin et all, Matematică, clasa a
VI-a, (2018). București, EDP.).
.

3
1
2
REZOLVAREA FIȘEI DE LUCRU

Problema 1

Unghiuri complementare

F
A
D
B O E

Unghiuri suplementare

A D

O E
B F

Problema 2

a. 90o  50o  40 o măsura complementului unghiului de 50o


b. 90o  30o 20 '  59o 40' măsura complementului unghiului de 30o 20 '

Problema 3

a. 180o  80 o  100 o măsura complementului unghiului de 80o


b. 180o  120o 30 ' 40"  59o 29 ' 20" măsura complementului unghiului de 120o 30 ' 40"

1
PROIECT DE LECŢIE

LICEUL TEORETIC LUPENI - STRUCTURA ŞCOALA GENERALĂ NR. 1


Nume, prenume: Temelescu Adrian;
Data: 13.11.2013;
Disciplina: Matematică - Geometrie;
Clasa a VIII-a G;
Subiectul lecţiei: Probleme – Distanțe în spațiu;
Tipul lecţiei: consolidare a cunoştinţelor;
Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1) să identifice segmentele a căror lungime reprezintă distanța între două puncte;
distanța între un punct și o dreaptă; distanța între două drepte paralele; distanța între un punct și
un plan; distanța între o dreaptă și un plan ce sunt paralele; distanța dintre două plane paralele.
O2) să calculeze distanțe în configurații geometrice spațiale;
O3) să demonstreze perpendicularitatea unei dreapte pe un plan și perpendicularitatea a
două drepte.
Strategii didactice:
a) Metode şi procedee didactice: explicaţia, conversaţia, exerciţiul;
b) Mijloace didactice: trusă de geometrie, manual, fişe de lucru;
c) Mod de lucru: grupe de ajutor reciproc de cîte 2 elevi, individual, frontal;
Bibliografie:
Singer, Mihaela et all. (2000). Matematică. Manual clasa a VIII-a. Bucureşti. Editura Sigma;
Singer, Mihaela şi Voica Cristian. (2002). Învăţarea matematicii. Elemente de didactică aplicată
pentru clasa a VIII-a. Ghidul profesorului. Bucureşti. Editura Sigma;

Desfăşurarea metodică a lecţiei

Evocarea
Se notează absenţele; se creează condiţiile optime pentru desfăşurarea lecţiei;
Se anunţă titlul lecţiei şi obiectivele;

1
Elevilor li se cere să enunțe definiția unei drepte perpendiculare pe plan și a teoremei cu
ajutorul căreia se demonstrează perpendicularitatea pe plan.
Elevilor li se cere să precizeze distanța între două obiecte din clasă (ce pot fi considerate
punctiforme); distanța dintre un obiect din clasă (ce poate fi considerat punctiform) și o dreaptă;
distanța între două drepte paralele din clasă; distanța dintre un obiect din clasă (ce poate fi
considerat punctiform) și un plan, distanța dintre două plane. Se face analogie și cu geometria
plană pentru primele situații.

Realizarea sensului
Elevilor li se prezintă conţinutul lecţiei:
Distanța dintre două puncte este lungimea segmentului determinat de acestea.

A B
d(A; B)  AB
Distanța dintre un punct și o dreaptă este lungimea segmentului determinat de acel punct
și de piciorul perpendicularei din acel punct pe dreaptă.

a B
d(A; a)  AB, AB  a, B  a
Distanța dintre două drepte paralele este lungimea segmentului determinat de un punct al
uneia dintre drepte și piciorul perpendicularei duse din acesta pe cealaltă dreaptă.

a A

b
B
a || b, d(a; b)  AB, AB  b, A  a, B  b
Distanța dintre un punct și un plan este lungimea segmentului determinat de acel punct și
piciorul perpendicularei din acel punct pe plan.

2
A

B
α
d(A;  )  AB, AB  , B  
Distanța dintre o dreaptă și un plan ce sunt paralele este lungimea segmentului determinat
de un punct al dreptei și piciorul perpendicularei dusă dintre acel punct pe plan.

a A

B
α
d(a;  )  AB, AB  , A  a, B  
Distanța dintre două plane paralele este lungimea segmentului determinat de un punct al
unuia dintre plane și piciorul perpendicularei dusă dintre acel punct pe celălalt plan.

A A
β

B
α
d(; )  AB, AB  , B  , A 

Înălțimea piramidei este segmentul detrminat de vârful piramidei și piciorul


perpendicularei pe planul bazei piramidei.
VO înălțimea piramidei VABC.

3
V

C
A O

Li se cere elevilor să rezolve problemele din fișa de lucru


FIȘĂ DE LUCRU
1. ABCDA’B’C’D’ cub, cu AB=4 cm. Calculați:
a. d(A,B’)
b. d(A,C’)
c. d(A;A’B’)
d. d(A;(CDD’C’))
e. d(A’;(BDD’B’))
f. d((BCC’);(AA’D’))
2. Pe planul triunghiului echilateral ABC cu latura de 2 cm se ridică perpendiculara AD=3
cm. Calculează DC, DB și A BCD .

Reflecţia
Evaluarea atingerii obiectivelor lecţiei se face prin observare.
Obiectivele au fost atinse dacă majoritatea elevilor (aprox. 70%) oferă răspunsuri corecte
la întrebările adresate și se implică în rezolvarea itemilor din fișa de lucru.
Se formulează aprecieri, observaţii şi recomandări cu privire la rezolvarea problemei. Se
vor acorda note.
Se indică tema pentru acasă: de citit paginile 141, 142 din manual; de scris 1 și 2 de la
pagina 143 din manual.

4
PROIECT DE LECŢIE

LICEUL TEORETIC LUPENI - STRUCTURA ŞCOALA GENERALĂ NR. 1


Nume, prenume: Temelescu Adrian;
Data: 13.11.2012;
Disciplina: Matematică;
Clasa a V-a B;
Subiectul lecţiei: Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor și inecuațiilor;
Tipul lecţiei: comunicare de noi cunoştinţe;
Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1) să transcrie în limbaj matematic diferite situații – problemă;
O2) să formuleze probleme după scheme date;
O3) să rezolve probleme cu ajutorul ecuațiilor și inecuațiilor;
Strategii didactice:
a) Metode şi procedee didactice: explicaţia, conversaţia, exerciţiul;
b) Mijloace didactice: manual, culegere, fișe de lucru;
c) Mod de lucru: individual, frontal;
Bibliografie:

Desfăşurarea metodică a lecţiei

Evocarea
Se notează absenţele; se creează condiţiile optime pentru desfăşurarea lecţiei;
Se anunţă titlul lecţiei şi obiectivele;
Elevilor li se cere să răspundă oral la următoarele:
Dacă mărim un număr cu 2 obținem 10. Care este numărul?
Dacă micșorăm un număr cu 7 obținem 3. Care este numărul?
Dacă mărim un număr de 3 ori obținem 12. Care este numărul?
Dacă micșorăm un număr de 2 ori obținem 5. Care este numărul?

1
Elevilor li se cere să scrie rezolvarea pentru prima problemă. Se poate indica
reprezentarea grafică.
x- numărul x 2
x+2=10
10
x=10–2
x=8

Realizarea sensului
Elevilor li se prezintă conţinutul lecţiei
Pentru a rezolva o problemă cu ajutorul ecuațiilor și inecuațiilor procedăm astfel:

- identificăm și notăm fiecare necunoscută cu câte o literă.


- transformăm enunțul problemei în relații matematice (ecuații sau inecuații).
- rezolvăm ecuațiile;
- interpretăm rezultatul.
Elevilor li se rezolvă ca exemplu problema:
Dacă la dublul unui număr se adaugă 3 se obține 15. Care este numărul?
x – numărul; x x 3
2x+3=15
2x=15–3 15
2x=12
x=12:2
x=6 numărul
Elevilor li se cere să rezolve individual și apoi la tablă problemele de pe fișa de lucru:

FIȘĂ DE LUCRU
Rezolvă în clasă:
1. Dacă un număr se mărește cu 27 se obține 238. Care este numărul?
2. Dacă un număr se micșorează cu 457 se obține 16. Care este numărul?
3. Dacă un număr se mărește de 12 ori se obține 288. Care este numărul?
4. Dacă un număr se micșorează de 15 ori se obține 257. care este numărul?
5. Compuneți o problemă ce verifică relația x  457  890 .

2
6. Dacă din triplul unui număr scădem 37 obținem 23. Care este numărul?
7. M-am gândit la un număr, l-am înmulțit cu 5, am adăugat 21 și am obținut 71. La ce
număr m-am gândit?
8. Compuneți o problemă ce verifică relația 2  x  14  36 .
9. Dacă împărțim vârsta lui Florin la 3 obținem câtul 4 și restul un număr diferit de 0. Ce
vârstă poate avea Florin știind că Florin este mai mic de 14 ani?
Probleme suplimentare:
10. Trei frați au vârstele exprimate prin numere consecutive. Suma vărstelor lor este cuprinsă
între 70 și 80 de ani. Care sunt vârstele celor trei frați?
11. Un caiet costă 7 lei. Dacă Andrei ar cumpăra 5 caiete ar mai rămâne cu 6 lei. Ce sumă de
bani are Andrei?
12. Suma a două numere este 50. Care sunt numerele știind că unul este cu 8 mai mare decât
celălălt?
13. Suma a două numere este 65. Care sunt cele două numere știind că unul este de 4 ori mai
mare decât celălalt?

EVALUAREA ATINGERII OBIECTIVELOR

1. Dacă un număr se mărește cu 7 se obține 17. Care este numărul?


2. Dacă un număr se micșorează cu 6 se obține 24. Care este numărul?
3. Compuneți o problemă ce verifică relația x  6  42 .

Reflecţia
Elevilor li se cere să rezolve individual pe caiet itemii de la evaluarea atingerii
obiectivelor de pe fişa de lucru.
Evaluarea atingerii obiectivelor lecţiei se face prin înregistarea statistică a rezultatelor.
Obiectivele au fost atinse dacă majoritatea elevilor (aprox. 70%) reuşesc să rezolve
itemii.
Se formulează aprecieri, observaţii şi recomandări cu privire la rezolvarea problemei. Se
vor acorda note.
Se indică tema pentru acasă: de citit pagina 68. De rezolvat problemele rămase de pe fișă.

3
REZOLVAREA FIȘEI DE LUCRU
Problema 1: Problema 2:
x – numărul x – numărul
x+27=238 x–457=16
x=238-27 x=16+457
x=211 x=473
Problema 3: Problema 4:
x – numărul x–numărul
x 12  288 x:15=257
x  288 :12 x=257∙15
x=24 x=3855
Problema 5: Problema 6:
Dacă un număr se mărește cu 457 se obține x–numărul
890. Care este numărul 3x–37=23
3x=23+37
3x=60
x=60:3
x=20
Problema 7: Problema 8:
x–numărul Dacă mărim dublul unui număr cu 14 obținem
5x+21=71 36. Care este numărul?
5x=7121
5x=50
x=50:5
x=10
Problema 9:
v – vârsta lui Florin x<2
x – restul împărțirii x=1
v=3∙4+x<14; 0<x<3 v=12+1=13
12+x<14 Florin are 13 ani.
x<14–12

1
Problema 10: Problema 11:
x – vârsta celui mai mic dintre frați x- suma de bani a lui Andrei
70<x+x+1+x+2<80 x=5∙7+6
70<3x+3<80 x=35+6
67<3x<77 x=41
x=23 sau x=24 sau x=25 41 lei are Andrei
Deci avem soluțiile:
23, 24, 25
24, 25, 26
25, 26, 27
Problema 12: Problema 13:
x, y – numerele x,y – numerele
x+y=50 x+y=65
x=y+8 x=4∙y
y+8+y=50 y+4∙y=65
2y+8=50 5∙y=65
2y=50–8 y=65:5
2y=42 y=13 al doilea număr
y=42:2 x=4∙13
y=21 al doilea număr x=52 primul număr
x=21+8
x=29 primul număr

2
PROIECT DE LECŢIE

LICEUL TEORETIC LUPENI - STRUCTURA ŞCOALA GENERALĂ NR. 1


Nume, prenume: Temelescu Adrian;
Data: 13.11.2012;
Disciplina: Matematică - Algebră;
Clasa a VII-a B;
Subiectul lecţiei: Evaluare – Ecuaţii în Q;
Tipul lecţiei: evaluare;

Desfăşurarea metodică a lecţiei

Se notează absenţele; se creează condiţiile optime pentru desfăşurarea lecţiei;

Se anunţă titlul lecţiei;

Elevilor li se cere să rezolve testul de evaluare

1
TEST DE EVALUARE
(ALGEBRĂ: Ecuații în Q)

 Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 45 minute.


Punctaj Subiecte
20 1. Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor propoziții:
1 1
a) “0 este soluție pentru ecuația x  ”
2 2
3
b) “Mulțimea soluțiilor ecuației   x  0 este S  {0} ”
5
c) “ Ecuația | x | 1 are două soluții numere raționale”
d) “Ecuația | x | 1 nu are soluții numere raționale”
1 3
10 2. Verificați dacă 2 este soluție pentru ecuația x  .
2 2
1
3. Determinați care dintre valorile mulțimii {0; ; 1} este soluție pentru ecuația
2
10
3 1 2
x   .
7 7 7
40 4. Rezolvați ecuațiile:
1 3
a. x
5 5
b. x  2, 6  8, 9
 2 3
c. x :     
 3 4
1 3
d. 2  x   
2 5
10 1
5. Dacă la dublul unui număr se adaugă 2,5 se obține . Care este numărul?
2
 Se acordă 10 puncte din oficiu.

1
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE

Subiectul 1
 Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie punctajul
maxim prevăzut în dreptul fiecărei cerinţe, fie 0 puncte.
 Nu se acordă puncte intermediare
Nr. Item 1a. 1b. 1c. 1d.
Rezultate A F A A
Punctaj 5p 5p 5p 5p

Subiectele 2-5
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă
punctajul maxim corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru
rezolvări parţiale, în limitele punctajului indicat în barem.

2 1 3 5p
2  
2 2
1 4 3 3p
 
2 2 2
3 3
   (A)  2 este soluție a ecuației 2p
2 2
3 3 3 5p
x 
7 7
x 1 5p
4a. 3 1 5p
x 
5 5
2 4p
x
5
2
S  1p
5

1
4b. x  8,9  2, 6 5p
x  11, 5 4p
S  {11, 5} 1p

4c. 3  2 5p
x    
4  3
1 4p
x
2
1  1p
S 
2
4d. 3 1 3p
2x   
5 2
6 5 1p
2x   
10 10
1
2x   1p
10
1
x :2 2p
10
1 1
x 
10 2 1p
1
x
20 1p
 1
S   
 20  1p
5 x – numărul 1p

1 4p
2  x  2, 5 
2
1 25 1p
2x  
2 10
5 25 1p
2 x  
10 10
20 1p
2x  
10

2
2  x  2 1p

x 1 1p

 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului
obţinut la 10.

S-ar putea să vă placă și